Adrese CNC

6
Programarea manuală a maşinilor-unelte cu comandă numerică 25 Tabelul 2.1 Caracterul Semnificaţia A Mişcare de rotaţie în jurul axei X B Mişcare de rotaţie în jurul axei Y C Mişcare de rotaţie în jurul axei Z D Mişcare de rotaţie în jurul unei axe speciale sau a treia viteză de avans sau funcţie pentru indicarea corecţiei sculei E Mişcare de rotaţie în jurul unei axe speciale sau a doua viteză de avans sau repetarea unor sectoare din program F Funcţia viteză de avans (Feed) G Funcţie pregătitoare H Adresă disponibilă ( utilizată, uneori, ca funcţie pentru indicarea unor mişcări necontrolate numeric sau pentru semnalizarea necesităţii schimbării manuale a sculei) I Coordonata pe axa X a centrului unui cerc sau pasul de filetare pe axa X J Coordonata pe axa Y a centrului unui cerc sau pasul de filetare pe axa Y K Coordonata pe axa Z a centrului unui cerc sau pasul de filetare pe axa Z L Adresă disponibilă (utilizată, uneori, pentru denumirea şi apelarea subprogramelor) M Funcţie auxiliară N Numărul frazei (blocului) din program O Nu se utilizează P Mişcare terţiară de translaţie (rapidă), paralelă cu axa X (alteori, utilizată pentru introducerea parametrilor) Q Mişcare terţiară de translaţie (rapidă), paralelă cu axa Y R Mişcare terţiară de translaţie (rapidă), paralelă cu axa Z (uneori, folosită pentru programarea adaosului de prelucrare) S Funcţia viteză de rotaţie a arborelui principal (Speed) T Funcţia sculă (Tool) U Mişcare secundară de translaţie, paralelă cu axa X V Mişcare secundară de translaţie, paralelă cu axa Y W Mişcare secundară de translaţie, paralelă cu axa Z X Mişcare principală de translaţie, paralelă cu axa X Y Mişcare principală de translaţie, paralelă cu axa Y Z Mişcare principală de translaţie, paralelă cu axa Z Adresele geometrice servesc la precizarea axelor de coordonate, a mărimii şi semnului coordonatelor corespunzătoare deplasărilor liniare sau a mărimii unghiulare a rotaţiilor în jurul axelor. Adresele geometrice sunt indicate cu ajutorul literelor X,Y,Z pentru codificarea deplasărilor primare în lungul axelor respectiv X,Y,Z, prin literele U,V,W pentru translaţii secundare în lungul axelor respectiv X,Y,Z, prin literele P,Q,R pentru deplasări rapide după X,Y,Z. Pentru deplasările unghiulare sunt destinate adresele A,B,C, iar pentru precizarea coordonatelor centrelor arcelor de cerc, în corespondenţă cu axele X,Y,Z, sunt folosite adresele I,J,K. Adresele geometrice, însoţite de un număr care cuantifică deplasarea respectivă şi de semnul corespunzător, formează cuvintele de dimensiune. În aceste cuvinte, toate dimensiunile liniare se exprimă în milimetri sau inci şi în fracţiuni zecimale de milimetri sau inci. Dimensiunile unghiulare se exprimă fie în grade sexazecimale şi fracţiuni zecimale de grad, fie în fracţiuni zecimale de rotaţie, fiind preferată prima modalitate menţionată. Exprimarea coordonatelor în cuvintele de dimensiune se poate face după modul de cotare adoptat, respectiv: - cotare absolută, când sunt date coordonatele absolute ale punctelor în raport cu punctul zero piesă (sistem cu zero fix), caz în care nu are loc o însumare a erorilor de poziţionare; - cotare relativă sau incrementală, când sunt date coordonatele relative, precizate faţă de de o origine amplasată în punctul de început al segmentului de traiectorie (sistem cu zero flotant), caz în care apare o sumare a erorilor de poziţionare, precizia unui punct fiind dependentă de precizia punctelor anterior definite. La ECN care permit acest lucru, modul de cotare se schimbă, în cursul aceluiaşi program, cu funcţiile pregătitoare G90 şi G91.

description

ll

Transcript of Adrese CNC

  • Programarea manual a mainilor-unelte cu comand numeric

    25

    Tabelul 2.1

    Caracterul Semnificaia

    A Micare de rotaie n jurul axei X

    B Micare de rotaie n jurul axei Y

    C Micare de rotaie n jurul axei Z

    D Micare de rotaie n jurul unei axe speciale sau a treia vitez de avans sau funcie pentru indicarea coreciei sculei

    E Micare de rotaie n jurul unei axe speciale sau a doua vitez de avans sau repetarea unor sectoare din program

    F Funcia vitez de avans (Feed)

    G Funcie pregtitoare

    H Adres disponibil ( utilizat, uneori, ca funcie pentru indicarea unor micri necontrolate numeric sau pentru semnalizarea necesitii schimbrii manuale a sculei)

    I Coordonata pe axa X a centrului unui cerc sau pasul de filetare pe axa X

    J Coordonata pe axa Y a centrului unui cerc sau pasul de filetare pe axa Y

    K Coordonata pe axa Z a centrului unui cerc sau pasul de filetare pe axa Z

    L Adres disponibil (utilizat, uneori, pentru denumirea i apelarea subprogramelor)

    M Funcie auxiliar

    N Numrul frazei (blocului) din program

    O Nu se utilizeaz

    P Micare teriar de translaie (rapid), paralel cu axa X (alteori, utilizat pentru introducerea parametrilor)

    Q Micare teriar de translaie (rapid), paralel cu axa Y

    R Micare teriar de translaie (rapid), paralel cu axa Z (uneori, folosit pentru programarea adaosului de prelucrare)

    S Funcia vitez de rotaie a arborelui principal (Speed)

    T Funcia scul (Tool)

    U Micare secundar de translaie, paralel cu axa X

    V Micare secundar de translaie, paralel cu axa Y

    W Micare secundar de translaie, paralel cu axa Z

    X Micare principal de translaie, paralel cu axa X

    Y Micare principal de translaie, paralel cu axa Y

    Z Micare principal de translaie, paralel cu axa Z

    Adresele geometrice servesc la precizarea axelor de coordonate, a mrimii i semnului coordonatelor corespunztoare deplasrilor liniare sau a mrimii unghiulare a rotaiilor n jurul axelor.

    Adresele geometrice sunt indicate cu ajutorul literelor X,Y,Z pentru codificarea deplasrilor primare n lungul axelor respectiv X,Y,Z, prin literele U,V,W pentru translaii secundare n lungul axelor respectiv X,Y,Z, prin literele P,Q,R pentru deplasri rapide dup X,Y,Z. Pentru deplasrile unghiulare sunt destinate adresele A,B,C, iar pentru precizarea coordonatelor centrelor arcelor de cerc, n coresponden cu axele X,Y,Z, sunt folosite adresele I,J,K.

    Adresele geometrice, nsoite de un numr care cuantific deplasarea respectiv i de semnul corespunztor, formeaz cuvintele de dimensiune. n aceste cuvinte, toate dimensiunile liniare se exprim n milimetri sau inci i n fraciuni zecimale de milimetri sau inci. Dimensiunile unghiulare se exprim fie n grade sexazecimale i fraciuni zecimale de grad, fie n fraciuni zecimale de rotaie, fiind preferat prima modalitate menionat. Exprimarea coordonatelor n cuvintele de dimensiune se poate face dup modul de cotare adoptat, respectiv:

    - cotare absolut, cnd sunt date coordonatele absolute ale punctelor n raport cu punctul zero pies (sistem cu zero fix), caz n care nu are loc o nsumare a erorilor de poziionare;

    - cotare relativ sau incremental, cnd sunt date coordonatele relative, precizate fa de de o origine amplasat n punctul de nceput al segmentului de traiectorie (sistem cu zero flotant), caz n care apare o sumare a erorilor de poziionare, precizia unui punct fiind dependent de precizia punctelor anterior definite.

    La ECN care permit acest lucru, modul de cotare se schimb, n cursul aceluiai program, cu funciile pregtitoare G90 i G91.

  • 26

    Semnul algebric (+ sau -) din cuvntul de dimensiune se pune dup caracterul adres i naintea caracterelor numerice. Lipsa semnului determin considerarea implicit a semnului (+). Sistemul de comand va folosi semnul (-) pentru un cuvnt de dimensiune absolut negativ sau pentru o deplasare de direcie negativ exprimat printr-un cuvnt de dimensiune relativ.

    Adresele tehnologice permit precizarea n program a: - valorii vitezei de avans, cu adresa F (feed); - valorii turaiei arborelui principal, cu adresa S (speed); - sculei utilizate, cu adresa T (tool).

    Adresa F, urmat de un numr format din una pn la 4 cifre, programeaz viteza de avans, n unul din urmtoarele 5 moduri de codificare:

    - codificare direct; - codificare simbolic; - codificare n progresie aritmetic; - codificare n progresie geometric; - codificare n timp reciproc.

    Codificarea direct presupune nscrierea direct n cuvntul funcie de vitez de avans a mrimii respectivei viteze, n mm/min (ca exemplu, o vitez de avans vf =20 mm/min se va codifica F20). Exist ECN care permit codificarea direct a avansului, n mm/rot.

    Codificarea simbolic presupune nscrierea n cuvntul funcie de vitez de avans a unui numr format din una sau dou cifre care indic poziia avansului programat n gama de avansuri a mainii-unelte (exemplu: F1, F2 etc. sau F01, F02 etc.).

    Codificarea n progresie aritmetic const n nscrierea n cuvntul funcie de vitez de avans a unui numr format din trei cifre: prima cifr obinut prin adunarea cu 3 a numrului cifrelor ce constituie partea ntreag a mrimii vitezei de avans, iar ultimele dou corespunznd primelor dou cifre semnificative (nenule) ale mrimii vitezei de avans. Ca exemplificare, cuvntul F512 va corespunde unei valori a vitezei de avans vf =12,6 mm/min.

    Codificarea n progresie geometric presupune nscrierea n cuvntul funcie de vitez de avans a numrului de ordine al valorii vitezei de avans n seria geometric a numerelor normale R20, serie

    construit cu raia normalizat 20=1,12 i utilizat frecvent pentru formarea gamelor de turaii i avansuri ale mainilor-unelte. Ca exemplificare:

    Stop avans cod: F00

    vf =1,12 mm/min cod: F01

    vf =1,25 mm/min cod: F02

    vf =1,40 mm/min cod: F03

    vf =1,60 mm/min cod: F04

    etc.

    Codificarea n timp reciproc const n nscrierea n cuvntul funcie de vitez de avans a unui numr format din patru cifre, obinut prin calcularea raportului ntre viteza de avans vf i distana l ce trebuie parcurs de ctre scul, n cadrul frazei respective.

    Adresa S este destinat programrii valorii turaiei arborelui principal, n unul din urmtoarele 4 moduri de codificare:

    - codificare direct; - codificare simbolic; - codificare n progresie aritmetic; - codificare n progresie geometric.

    Modalitile de codificare a valorilor turaiilor sunt similare cu cele artate mai sus pentru cazul adreselor de tip F. Exist posibilitatea unei codificri simbolice printr-un numr de dou cifre, din care prima arat poziia turaiei selectate ntr-o gam de turaii, iar a doua precizeaz gama respectiv.

    Adresa T se folosete pentru programarea sculelor necesare la executarea fazelor de prelucrare. Cuvntul funcie scul cuprinde, dup litera T, un numr format din 4 sau 6 cifre, din care primele dou (sau primele patru) identific scula achietoare, iar ultimele dou precizeaz numrul de ordine al

  • 27

    comutatorului, de pe panoul de comand al ECN , de la care se va introduce, manual, corecia de scul. Cuvntul funcie scul poate avea o form mai complex, indicnd, prin funcia D, adresa la care s-a introdus valoarea coreciei de scul (Exemplu: T02D17 arat c valoarea coreciei de scul s-a introdus la adresa D17).

    Adresele pregtitoare servesc la codificarea unor funcii preparatorii, necesare fie aparaturii de comand, fie mainii-unelte. Cuvntul funcie pregtitoare cuprinde caracterul G, urmat de un numr format din dou cifre.

    - funcii de interpolare (G00, G01, G02, G03, G33);

    - funcia de temporizare (G04);

    - funcii de selectare a planului de coordonate (G17, G18, G19);

    - funcii de corecie (G40, G41, G42, G43, G44);

    - funcii pentru decalarea de origine (G53, G54, G55);

    - funcii pentru stabilirea tipului de coordonate (G90, G91);

    - funcii modale pentru indicarea unitilor de msur ale vitezei de avans (G93, G94, G95);

    - funcii modale pentru indicarea unitilor de msur ale turaiei (G96, G97);

    Dup cum arat observaiile Obs.2 din coloana a treia a tabelului 2.2, unele dintre adresele G sunt active numai n blocul n care sunt prezentate, ele fiind numite funcii singulare. Alte adrese G, dup cum arat observaiile Obs.1 din coloana a doua a tabelului 2.2, i menin valabilitatea pn la anularea sau nlocuirea lor cu o alt funcie G, din aceeai grup, acestea fiind aa-numitele funcii modale. Anumite funcii modale sunt active de la punerea sub tensiune a ECN sau dup ce a fost ntlnit simbolul nceput de program, nemaifiind necesar nscrierea lor n program.

    Tabelul 2.2. (dup STAS 12608/2-87) Cod Obs.1 Obs.2 Funcia

    G00

    G01

    G02

    G03

    G04

    G05

    G06

    G07

    G08

    G09

    G10-G16

    G17

    G18

    G19

    G20-G24

    G25-G29

    G30-G32

    G33

    G34

    G35

    a

    a

    a

    a

    *

    a

    *

    *

    c

    c

    c

    *

    *

    *

    a

    a

    a

    x

    *

    *

    x

    x

    *

    *

    *

    *

    Poziionare rapid

    Interpolare liniar

    Interpolare circular n sens orar

    Interpolare circular n sens antiorar

    Temporizare

    Disponibil

    Interpolare parabolic

    Disponibil

    Accelerare 1)

    Decelerare 1)

    Disponibil

    Selectare plan XY

    Selectare plan ZX

    Selectare plan YZ

    Disponibil

    Disponibil permanent

    Disponibil

    Filetare cu pas constant

    Filetare cu pas cresctor

    Filetare cu pas descresctor

  • 28

    G36-G39

    G40

    G41

    G42

    G43

    G44

    G45-G52

    G53

    G54

    G55

    G56

    G57

    G58

    G59

    G60-G62

    G63

    G64-G69

    G70

    G71

    G72-G73

    G74

    G75-G79

    G80

    G81-G89

    G90

    G91

    G92

    G93

    G94

    G95

    G96

    G97

    G98-G99

    *

    d

    d

    d

    d

    d

    *

    f

    f

    f

    f

    f

    f

    f

    *

    *

    m

    m

    *

    *

    e

    e

    j

    j

    k

    k

    k

    l

    l

    *

    *

    *

    *

    *

    x

    *

    *

    x

    *

    x

    *

    Disponibil permanent

    Anularea coreciei de traiectorie sau de scul

    Corecia traiectoriei sculei la stnga

    Corecia traiectoriei sculei la dreapta

    Corecie pozitiv de scul 1)

    Corecie negativ de scul 1)

    Disponibil

    Anularea funciilor de deplasare a originii axelor

    Deplasarea originii pe axa X 1)

    Deplasarea originii pe axa Y 1)

    Deplasarea originii pe axa Z 1)

    Deplasarea originii pe axele X i Y 1)

    Deplasarea originii pe axele X i Z 1)

    Deplasarea originii pe axele Y i Z 1)

    Disponibil

    Poziionare pentru filetare 1)

    Disponibil

    Date de msur n inci 1)

    Date de msur n milimetri 1)

    Disponibil

    Desplasare ctre punctul de referin 1)

    Disponibil

    Anulare ciclu fix

    Cicluri fixe

    Cotare absolut

    Cotare incremental (relativ)

    Registre prencrcate

    Avans exprimat n inversul duratei deplasrii

    Avans pe minut

    Avans corespunztor unei rotaii a arborelui principal

    Vitez de achiere constant

    Rotaii pe minut (arbore principal)

    Disponibil

    1) Respectivele adrese sunt disponibile (neatribuite) dac funciile marcate nu exist n echipamentul de comand numeric.

    Obs.1: Funcie meninut pn la anularea sau nlocuirea printr-o alt funcie indicat n tabel prin aceeai liter. Obs.2: Funcie care nu afecteaz dect blocul n care figureaz (cele marcate cu litera x).

  • 29

    Tabelul 2.3. (dup STAS 12608/2-87)

    Cod

    Micare

    Operaii la sfritul cursei de lucru

    Viteza de

    retragere pn la punctul

    iniial

    Aplicare

    (exemple) Temporizare Arbore

    principal

    G81 Avans - - rapid gurire centrare

    G82 Avans da - rapid gurire

    G83 Intermitent - - rapid gurire adnc

    G84 Avans i rotirea arborelui principal

    n sensul de lucru

    - Inversare

    de sens

    avans

    filetare

    G85 Avans - - avans alezare

    G86 Pornirea arborelui

    principal i avans - oprire rapid alezare

    G87 Pornirea arborelui

    principal i avans - oprire manual alezare

    G88 Pornirea arborelui

    principal i avans da oprire manual alezare

    G89 Avans da - avans alezare

    Adresele auxiliare permit programarea unor funcii discontinui ale mainii-unelte sau ale sistemului de comand. Cuvntul funcie pregtitoare cuprinde caracterul G, urmat de un numr format din dou cifre.

    Codificarea funciilor auxiliare universale M este reglementat la noi n ar prin prevederile STAS 12608/2-87, semnificaiile corespunztoare ale acestor funcii fiind prezentate n tabelul 2.4.

  • 30

    Cod

    ncepere

    execuie funcie

    Obs.1

    Obs.2

    Funcia

    A B

    M00

    M01

    M02

    M03

    M04

    M05

    M06

    M07

    M08

    M09

    M10

    M11

    M12-M18

    M19

    M20-M29

    M30

    M31

    M32-M39

    M40-M45

    M46-M47

    M48

    M49

    M50-M57

    M58

    M59

    M60

    M61-M89

    M90-M99

    x

    x

    *

    x

    x

    *

    *

    *

    *

    *

    *

    *

    *

    x

    *

    x

    x

    *

    *

    x

    x

    x

    x

    *

    x

    *

    *

    *

    x

    *

    x

    *

    *

    *

    *

    x

    *

    x

    *

    *

    x

    x

    x

    x

    x

    x

    x

    x

    *

    x

    *

    *

    *

    *

    x

    x

    *

    x

    x

    *

    *

    x

    x

    x

    x

    *

    *

    x

    x

    *

    *

    *

    *

    x

    *

    *

    Oprire programat Oprire facultativ Sfrit de program Rotire arbore principal n sens orar

    Rotire arbore principal n sens antiorar

    Oprire arbore principal

    Schimbare de scul Pornire sistem de rcire nr.2 Pornire sistem de rcire nr.1 Oprire sistem rcire Blocare

    Deblocare

    Disponibil

    Oprire orientat a arborelui principal Disponibil permanent

    Sfrit de band Anulare interblocare

    Disponibil

    Schimbare de viteze sau disponibil

    Disponibil

    Anuleaz M49 Interzice modificarea manual a vitezei Disponibil

    Anuleaz M59 Turaia constant a arborelui Schimbare de pies Disponibil

    Disponibil permanent

    Funciile auxiliare din tabelul 2.4 se mpart n dou grupe: - funcii a cror execuie ncepe simultan cu deplasrile programate n bloc (grupa A marcate cu litera x n coloana

    a doua a tabelului);

    - funcii a cror execuie ncepe dup efectuarea deplasrilor programate n bloc (grupa B marcate cu litera x n coloana a treia a tabelului).

    De asemenea, n coloana a patra a tabelului 2.4 (Obs.1) sunt marcate cu litera x funciile care se menin pn la apariia altei funcii care le nlocuiete sau le anuleaz, iar n coloana a cincea a tabelului 2.4 (Obs.2) sunt marcate cu litera x funciile care afecteaz numai fraza n care figureaz.

    Alte adrese: Adresa N se folosete pentru indicarea numrului frazei, fiind urmat de un numr format din cel mult 4 cifre.

    Este recomandat numerotarea blocurilor din zece n zece sau din cinci n cinci, pentru a se permite eventuala completare a programului cu fraze suplimentare.

    Adresa D este, uneori, utilizat pentru identificarea locului alocat n memorie pentru stocarea valorilor coreciilor de scul. Unele ECN accept 199 de astfel de adrese D (de la 1 la 199), iar domeniul valorilor coreciilor care pot

    fi nscrise este 999,999 mm sau 999,999.

    Adresa E se folosete, uneori, pentru repetarea unor sectoare ale programului (executarea unor bucle) formate din cel puin 2 fraze.

    Adresa H se folosete, uneori, n locul adresei N, pentru semnalizarea necesitii schimbrii manuale a sculei (la citirea ei se aprinde o lamp de semnalizare). Alteori, aceast adres, urmat de un numr din maximum 3 cifre, codific unele micri ale organelor mobile necontrolate numeric (de exemplu, asigurarea unei anumite poziii unghiulare a mesei rotative).

    Adresa R poate fi folosit, n unele cazuri, pentru programarea valorii adaosului de prelucrare, n intervalul 0...100 mm, fr semn.

    Adresa % codific nceputul programului. Ea poate fi urmat de un numr atribuit programului. La rebobinare, banda va fi oprit n dreptul caracterului nceput de program.

    Adresa : codific funcia subdiviziune de program (primul bloc).

    Adresa / indic un salt de bloc opional (anulare de bloc). Aceast adres, folosit numai n sistemul ISO, se pune n faa unui bloc pentru a nu fi citit dect dup comanda din exterior a acestei citiri.