ADOPŢIA

5/17/2018 ADOP IA - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/adoptia-55b078b52d786 1/8

ADOPŢIA

NoţiuneAdopţia este o ficţiune juridică prin care filiaţia firească şi raporturile

de rudenie firească sunt înlocuite cu o filiaţie civilă, respectiv cu legături de

rudenie civilă.Potrivit definiţiei date în art. 451 din noul C.civ., „adopţia este

operaţiunea juridică prin care se creează legătura de filiaţie între adoptator şiadoptat, precum şi legătura de rudenie între adoptat şi rudele adoptatorului.”

Principiile adopţieiArt. 452 din noul C.civ. enunţă principiile care trebuie respectate în

mod obligatoriu în cursul procedurii adopţiei:• principiului interesului superior al copilului;

• principiul creşterii şi educării copilului într-un mediu familial;• principiul continuităţii în educarea copilului, ţinând seama de originea saetnică, culturală si lingvistică.

Dintre acestea, principiul interesului superior al copilului se detaşeazăca fiind de importanţă primordială, fiind considerat etalon al fiecăreia dinacţiunile, măsurile sau deciziile luate în legătură cu înfăptuirea adopţiei.

Condiţiile de fond ale adopţiei

Noul Cod civil detaliază în art. 455 - 468 condiţiile de fond ale adopţiei,

fiind preluate aproape identic vechile cerinţe din Legea nr. 273/2004.

1. Cerinţe de fond privitoare la persoana adoptatului Termenul „adoptat” desemnează persoana care a fost sau urmează a fi

adoptată. Art. 455 din noul C.civ. stabileşte cerinţe cu privire la persoana ce poate fi adoptată.

Privitor la persoana adoptatului , sunt de întrunit următoarele cerinţe:

• vârsta adoptatului. Art. 455 pct. (1) din noul Cod civil consacră

faptul că adopţia vizează copilul, copilul fiind persoana care nu a împlinitvârsta de 18 ani sau nu a dobândit capacitate deplină de exerciţiu.Excepţia de la regulă este adopţia persoanei majore, permisă numai

dacă adoptatul a fost crescut pe timpul minorităţii de persoana sau familia caredoreşte să adopte, conform art. 455 pct. (2) din Codul civil.

•consimţământul adoptatului, dacă a împlinit vârsta de 10 ani,conform art. 463 pct. (1) lit. b) din noul C.civ. reprezintă o altă cerinţă.

1



2. Cerinţele de fond privitoare la persoana sau familia adoptatoareLegea privind regimul juridic al adopţiei stabileşte, în mod expres,

condiţiile pentru calitatea de adoptator, condiţii prevăzute în art. 459 şi urm.din noul C.civ. Acestea sunt:

* capacitatea deplină de exerciţiu;

* vârsta adoptatorului; Adoptatorul trebuie să fie cu cel puţin 18 animai în vârstă decât cel pe care doreşte să îl adopte. Pentru motive temeinice,

poate fi încuviinţată adopţia chiar dacă diferenţa de vârstă este mai mică de 18ani, dar în nici o situaţie mai mică de 16 ani conform art. 460 pct. (2) din noulC.civ.

* condiţii materiale şi morale necesare pentru creşterea,dezvoltarea armonioasă a copilului, aptitudini atestate de autorităţilecompetente; cerinţă impusă de art. 461 din noul C.civ. Condiţia atestatului

privind aptitudinea morală şi materială de a adopta era regula în concepţia

Legii nr. 273/2004, cu două excepţii când obţinerea atestatului nu eranecesară:• adopţia privea o persoană majoră;• adopţia se referea la copilul firesc sau adoptat al celuilalt soţ.

Procedura atestării adoptatorului sau a familiei adoptatoare erareglementată minuţios prin art. 19-21 din Legea nr. 273/2004.

* consimţământul la adopţie al adoptatorului, conform art. 463 pct.(2), lit. c) din noul C.civ.;

* o cerinţă deosebit de importantă din perspectiva noii reglementări aCodului civil este aceea a diferenţierii de sex pentru adoptatori, două

persoane de acelasi sex neputând adopta împreună.

3. Cerinţe legate de consimţământul altor persoane implicate în adopţie

Art. 463 din noul C.civ. stabileşte că pentru încheierea unei adopţii mai este necesar consimţământul părinţilor fireşti ai adoptatului minor sau al celui ce exercită ocrotirea părintească, dacă părinţii sunt necunoscuţi, morţi,declaraţi morţi sau puşi sub interdicţie.

Instanţa poate trece peste împotrivirea părinţilor fireşti sau a tutoreluide a consimţi la adopţie, în cazul copiilor abandonaţi, dacă se dovedeşte, prinorice mijloc de probă, că aceştia refuză în mod abuziv să-şi deaconsimţământul, cu toate că, potrivit aprecierii aceleiaşi instanţe, adopţia esteîn interesul superior al copilului.

Părinţii fireşti sau tutorele îşi vor putea exprima consimţământul numaidupă trecerea a 60 de zile de la naşterea copilului, potrivit datei înscrise încertificatul său de naştere şi, de asemenea, cu precizarea că acest

2



consimţământ este revocabil în termen de 30 de zile de la exprimarea lui,conform art. 466 din noul C.civ.

• Părintele ori părinţii decăzuţi din exerciţiul drepturilor părinteşti oricărora li s-a interzis exerciţiul drepturilor părinteşti păstrează dreptul de aconsimţi la adopţia copilului, caz în care este obligatoriu şi consimţământul

celui ce exercită autoritatea părintească.• Dacă unul din părinţi este decedat, declarat mort, necunoscut ori dacă

este în imposibilitate din orice motiv de a-şi manifesta voinţa, consimţământulceluilalt părinte este suficient. Când ambii părinţi sunt într-o asemeneasituaţie, adopţia se poate încheia fără consimţământul lor.

• Persoana căsătorită care a adoptat un copil trebuie să consimtă laadopţia aceluiaşi copil de către soţul său, caz în care nu mai este necesar consimţământul părinţilor fireşti.

Părinţii fireşti ai adoptatului minor sau cel ce exercită ocrotirea

părintească trebuie să fie informaţi corespunzător cu privire la consecinţeleadopţiei.

4. Impedimente la adopţieLegiuitorul indică în mod expres acele situaţii în care adopţia este

interzisă. Astfel:* este interzisă adopţia între fraţi conform art. 457 din noul C.civ.,

fără a deosebi după cum fraţii sunt din căsătorie sau din afara căsătoriei şi fărăsă intereseze dacă sunt fraţi buni (cu acelaşi tată şi aceeaşi mamă), fraţiconsangvini (numai după tată) ori couterini.

* este interzisă adopţia propriului copil firesc, argument adus îndoctrină prin analizarea de ansamblu a condiţiilor de derulare a adopţiei.

* este interzisă adopţia a doi soţi sau foşti soţi de către acelaşiadoptator sau familie adoptatoare, precum şi adopţia între soţi sau întrefoşti soţi, conform art. 458 din noul C.civ.

* este interzisă adopţia simultană sau succesivă de către mai mulţiadoptatori, conform art. 462 din noul C.civ.

Legiuitorul îngăduie două categorii de excepţii de la impedimentulenunţat:

• adopţia simultană sau succesivă de către adoptatorii soţ şi soţie.• a. adopţia succesivă în cazul încetării, din orice motiv, a adopţieianterioare. Adopţia încetează fie prin desfacere, fie prin declararea nulităţiiacesteia;

• b. adoptatorul sau soţii adoptatori au decedat.* este interzisă adopţia de către persoane cu boli psihice şi handicap

mintal.

3



Efectele adopţieiEfectele adoptiei sunt regelemenetate în noul C.Civ. în art. 469-474.Adopţia produce efecte numai de la data rămânerii irevocabile a

hotărârii judecătoresti prin care a fost încuviinţată ( art.469).

1. Relaţiile de filiaţie şi de rudenie ale adoptatului

Efectul principal al adopţiei este acela constitutiv de legături de filiaţiecivilă între adoptat, descendenţii săi, pe de o parte, şi adoptator sau adoptatori,

pe de altă parte, precum şi de relaţii de rudenie civilă între adoptat şi rudele părintelui sau părinţilor adoptivi.

Concomitent si simetric opus, este generat efectul extinctiv în ceea ce priveste filiaţia firească între adoptat şi părinţii săi fireşti, precum şi rudeniafirească între adoptat şi rudele sale fireşti, afară de impedimentul la căsătorie

izvorât din rudenie, care continuă să existe între adoptat şi descendenţiiacestuia, pe de o parte, şi rudele sale fireşti, pe de altă parte.Dacă, însă, adopţia se referă la copilul firesc al celuilalt soţ, efectul

extinctiv este doar parţial, ceea ce înseamnă că încetează numai legătura defiliaţie a copilului faţă de părintele firesc necăsătorit cu adoptatorul, precum şiraporturile de rudenie firească faţă de rudele acestui părinte firesc.

De asemenea, efectul extinctiv nu se manifestă în privinţa rudenieifireşti dintre fraţii adoptaţi de către acelaşi părinte sau familie adoptivă;efectul constitutiv este solitar în cazul adopţiei copilului adoptiv al celuilaltsoţ, raporturile de rudenie civilă astfel născute alăturându-se celor deja

existente prin efectul adopţiei anterioare.Adoptatul intră în familia părintelui său adoptiv asemenea unui

descendent firesc al acestuia, fie că este vorba despre adoptatul minor, fiedespre cel major.

Atât adoptatul, cât si descendenţii săi, sunt rude cu adoptatorul sauadoptatorii şi cu rudele acestora.

În cazul adopţiei copilului (descendentului) adoptiv al celuilalt soţ, fiecă este vorba de o primă adopţie încuviinţată anterior căsătoriei părinţilor adoptatori, fie de o adopţie realizată numai de către unul dintre soţi, în timpul

căsătoriei, raporturile de rudenie civilă nou create se vor ataşa, fără săafecteze, relaţiilor de rudenie adoptivă preexistente. Filiaţia şi rudenia fireascăa aceluiaşi adoptat nu prezintă interes, fiindcă au încetat pe data încuviinţăriiirevocabile a adopţiei anterioare.

4



2. Raporturile dintre adoptat şi adoptator ( art. 471) Naşterea relaţiilor de filiaţie adoptivă, precum şi a raporturilor de

rudenie adoptivă, are loc împreună cu drepturile şi îndatoririle fondate peaceste legături. Avem în vedere transferul drepturilor şi îndatoririlor părinteştiîn favoarea părintelui sau părinţilor adoptivi, modificarea numelui şi, eventual,

a prenumelui celui adoptat, obligaţia legală de întreţinere în cadrul familieiadoptive, vocaţia succesorală între rudele civile, precum şi, în cazul adopţieiinternaţionale, cetăţenia adoptatului.

Din punct de vedere juridic, persoana adoptată se bucură de tratamentulasigurat descendentului firesc.

Ocrotirea p ă rinteasc ă a copilului adoptat

Din momentul încuviinţări irevocabile a adopţiei, adoptatorul are faţăde copilul adoptat drepturile şi îndatoririle părintelui firesc faţă de copilul său,

atât drepturile şi îndatoririle privitoare la persoană, cât şi cele referitoare la bunurile copilului.În cazul în care adoptatorul este soţul părintelui firesc al copilului,

drepturile şi îndatoririle părinteşti se exercită de către adoptator şi părintelefiresc căsătorit cu acesta .

Atât în cazul adoptatorilor soţ şi soţie, cât şi al adoptatorului căsătoritcu părintele firesc al copilului, părinţii vor exercita drepturile şi îndatoririle

părinteşti împreunăsi în mod egal, dacă acest lucru este necesar în vedereadesăvârşirii învăţăturii sau a pregătirii sale profesionale.

Obligaţia de a da întreţinere copilului este, în primul rând, în sarcina

părinţilor. Condiţiile, cuantumul, modalităţile de executare, stingereaobligaţiei legale de întreţinere sunt stabilite prin norme deopotrivă aplicabilecopilului firesc şi celui adoptiv.

În situaţia decesului, dispariţiei, decăderii din drepturile părinteşti,aplicării pedepsei interzicerii drepturilor părinteşti sau a neputinţei, din oricemotive, a unuia dintre părinţi de a-şi manifesta voinţa, drepturile şi îndatoririle

părinteşti vor fi preluate, integral, de către celălalt părinte.Dacă amândoi părinţii se află în vreuna din aceste situaţii, copilul, fiind

lipsit, temporar sau definitiv, de ocrotirea părinţilor, are dreptul la protecţie

alternativă, care se va putea realiza fie prin instituirea tutelei, fie prin luareaunei măsuri de protecţie specială, cu precizarea că protecţia alternativă poateînsemna adopţia succesivă a copilului, însă numai dacă părinţii adoptatori audecedat. Audierea copilului este obligatorie.

Obliga ţia legal ă de între ţinere

Afară de obligaţia legală de întreţinere a copilului în cadrul înfăptuiriiocrotirii părinteşti, între membrii familiei există obligaţia legală de întreţinere,

5



cu caracter reciproc, adoptatul cu capacitate deplină de exerciţiu fiind, şi dinacest punct de vedere, perfect integrat în familia sa adoptivă.

Persoanele între care există obligaţia legală de întreţinere, ordinea încare se datorează întreţinerea, precum şi condiţiile generale ale obligaţieilegale de întreţinere sunt cele stabilite de dreptul comun în materie .

Adoptatul major aflat în continuarea studiilor are drept la întreţinere înaceleaşi condiţii în care descendentul firesc, aflat în aceeaşi situaţie, îşi poatevalorifica dreptul la întreţinere.

Adoptatul are nu doar dreptul de a primi întreţinere, ci şi obligaţia de ada întreţinere, în funcţie de echilibrul condiţiilor cerute pentru a fi creditor saudebitor al obligaţiei.

Voca ţia succesoral ă legal ă

În dreptul nostru, transmisiunea succesorală legală are ca temei rudenia,

firească sau adoptivă. Întrucât relaţiile de rudenie firească au încetat prinefectul adopţiei, adoptatul şi descendenţii săi nu au chemare legală lamoştenirea lăsată de părinţii fireşti sau de rudele acestora, cu excepţiaipotezelor particulare semnalate mai sus şi în limitele rudeniei fireşti rămaseneatinsă.

În virtutea principiului reciprocităţii vocaţiei legale generale, persoanelela a căror moştenire este chemat adoptatul au, la rândul lor, chemare generalăla moştenirea adoptatului.

Cet ăţ enia adoptatului

Copilul cetăţean străin sau fără cetăţenie adoptat de un cetăţean românsau de soţii având cetăţenie română, dobândeşte cetăţenia română. Cândnumai unul dintre soţi are cetăţenie română, adoptatorii vor decide cetăţeniacopilului sau, în caz de neînţelegeri între aceştia, va decide instanţa

judecătorească odată cu încuviinţarea adopţiei.Ulterior încuviinţării adopţiei, schimbarea cetăţeniei părinţilor adoptivi

are în privinţa cetăţeniei copilului adoptat aceleaşi consecinţe ca şi schimbareacetăţeniei părinţilor fireşti.

Numele ş i prenumele adoptatului ( art. 473)Prin adopţie, adoptatul dobândeşte numele de familie al adoptatorului.Dacă adopţia se face de către soţi, ori de către soţul părintelui firesc, iar

soţii au nume comun, adoptatul va purta acest nume, iar dacă soţii nu au unnume comun, ei sunt obligaţi să declare instanţei care încuviinţează adopţianumele pe care urmează să îl poarte adoptatul. În caz de divergenţe, instanţava decide.

In cazul adopţiei unei persoane căsătorite care poartă un nume comun întimpul căsătoriei, soţul adoptat poate primi pe timpul căsătoriei numele

6



adoptatorului, cu consimţământul celuilalt soţ, acordat în faţa instanţei careîncuviinţează adopţia. Dacă nu există acordul celuilalt soţ, adoptatul rămânecu numele comun din căsătorie (care poate fi chiar numele său de familie,adică numele său „firesc”), însă, în cazul desfacerii căsătoriei, presupunând cănu va opta, în condiţiile legii, pentru păstrarea numelui comun din căsătoriei,

va lua numele dobândit prin adopţie.Odată cu încuviinţarea adopţiei, instanţa poate dispune schimbarea

prenumelui copilului adoptat, pentru motive temeinice, la cererea părinteluisau a părinţilor adoptivi şi cu consimţământul copilului care a împlinit 10 ani.Faţă de redactarea textului, se pare că schimbarea prenumelui în cadrul

procedurii adopţiei este admisibilă numai în cazul copilului adoptat, nu şi încazul persoanei majore.

Dreptul la informare. Informa ţiile cu privire la adop ţie sunt

confiden ţiale Noul Cod civil stabileste, în art. 474 că prin lege specială se vor stabili condiţiile concrete de acces la aceste informaţii.

Încetarea adopţieiLegea privind regimul juridic al adopţiei stabileste două cazuri de

încetare a adopţiei, anume desfacerea adopţiei şi declararea nulităţii acesteia(art. 475).

Desfacerea adopţiei Desfacerea adopţiei intervine de drept prin decesul adoptatorului sau al

soţilor adoptatori, sau, dacă adopţia a încetat din orice alte motive, conformart. 462 din noul C.civ.

Noul Cod civil -art. 477 - aduce în atenţie şi posibilitatea desfaceriiadopţiei la cererea adoptatorului sau a familiei adoptatoare, dacă adoptatul aatentat la viaţa lor ori a descendenţilor lor, precum şi atunci când el se facevinovat de săvârşirea unor fapte penale pedepsite cu închisoare de minimum 2ani faţă de adoptatori. Dacă urmare a acestor fapte adoptatorul a decedat,cererea poate fi făcută de cei ce ar veni la moştenire împreună cu adoptatulsau în lipsa lui.

Este reglementată şi posibilitatea desfacerii adopţiei la cerereaadoptatului, în condiţii identice cu cele mai sus descrise.

Nulitatea adopţiei * Adopţia este nulă absolut dacă este fictivă ori dacă s-a încheiat cu

încălcarea cerinţelor de formă sau de fond, cu excepţia, în acest ultim caz, aunei sancţiuni cu nulitatea relativă prevăzute de lege.

Este considerată fictivă adopţia încheiată în alt scop decât cel alocrotirii intereselor superioare ale copilului.

7



Nulitatea absolută ar putea surveni în cazul lipsei consimţământului laadopţie al părinţilor firesti sau, după caz, al tutorelui copilului.

Potrivit art. 463 pct.(2), „nu este valabil consimţământul dat înconsiderarea promisiunii sau obţinerii efective a unor foloase, indiferent denatura acestora.”

* Cazurile de nulitate relativă a adopţiei expres prevăzute vizeazăvicierea consimţământului prin eroare, dol sau violenţă.

Potrivit art. 465 din noul C.civ., părinţii fireşti ori tutorele trebuie săconsimtă la adopţie în mod liber şi necondiţionat , consimţământul fiind liber dacă nu a fost viciat prin eroare, dol sau violenţă, iar sancţiunea tipică în cazulalterării consimţământului prin oricare dintre viciile voinţei este nulitatearelativă a actului juridic încheiat.

Nulitatea relativă a adopţiei poate interveni şi în alte situaţii: viciereaconsimţământului la adopţie al adoptatorului, al unuia dintre soţii adoptatori

sau a consimţământului copilului care a împlinit 10 ani.Conform art. 479 din noul C.civ. eroarea poate întemeia o acţiune înanularea adopţiei pentru vicierea consimţământului adoptatorului numai dacă

priveşte identitatea fizică a adoptatului.

Regimul juridic al nulităţii adopţiei Acţiunea în constatarea nulităţii absolute a adopţiei poate fi formulată

de orice persoană interesată conform art. 480 pct. (3) din noul C.civ.În ceea ce priveşte nulităţile indicate de art. 479 din noul C.civ., dreptul

la acţiune este prescriptibil în termen de 6 luni socotit de la data descoperirii

erorii ori dolului sau a încetării violenţei, dar nu mai târziu de 2 ani de laîncheierea adopţiei.

Instanţa poate respinge cererea privind nulitatea dacă menţinereaadopţiei este în interesul celui adoptat. Acesta va fi obligatoriu ascultat, cuaplicarea dispoziţiilor art. 264.

Efectele încetării adopţiei Conform art. 482 din noul C.civ., la încetarea adopţiei, drepturile şi

îndatoririle părinteşti vor fi, în principiu, redobândite de către părinţii fireşti ai

copilului, afară numai dacă instanţa, dispunând nulitatea adopţiei, nu a decisinstituirea tutelei sau a altor măsuri de protecţie specială a copilului.

8

ADOPŢIA

Documents

Transcript of ADOPŢIA