ADMINISTRATIA PUBLICA CENTRALA DE SPECIALITATE. MINISTERELEMinisterele - organe de specialitate ale administrației publice centrale in anumite domenii de activitate. Ele se organizează numai in subordinea Guvernului si numai in baza legii.Temeiul constituțional al organizării ministerului îl constituie dispozițiile art 116 alineatul 1, potrivit cărora ministerele se organizează numai in subordinea guvernului si cele ale articolului 117 alineatul 1,in conformitate cu care ministerele se înființează, se organizează si funcționează potrivit legii.Conducerea ministerului se realizează in exclusivitate de ministrul numit prin decret al președintelui României pe baza votului de încredere acordat de parlament. Principalele atribuții ale ministerelor sunt prevăzute de legea 90/2001. In exercitarea conducerii ministerului, ministrul emite ordine si instrucțiuni.Ministrul numește si liberează din funcție conducătorii organelor de specialitate din subordinea ministerului. In activitatea de conducere a ministerului, ministrul este ajutat de unul sau mai mulți secretari de stat numiți si liberați din funcție prin decizie a primului ministru si aceștia exercita delegate de ministru. In cadrul ministerelor, instituțiilor publice si altor organe de specialitate ale administrației publice centrale, poate fi utilizata si funcția de subsecretar de stat.

ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ LOCALĂ

Constitutia Romaniei in art.3 alineatul 1 prevede ca teritoriul este organizat sub aspect administrativ in comune,orase si judete in conditiile legii unele orase sunt declarate municipii.Legea administratiei publice locale nr.215/2001 la randul ei prevede ca orasele,comunele si judetele sunt pers juridice de drept public care au patrimoniul propriu si capacitate juridica deplina. Potrivit constitutiei administratia publica din unitatile administrativ teritoriale se intemeiaza pe principiile descentralizarii autonomiei locale si deconcentrarii serviciilor publice.Legea 215/2001 a adaugat acestor principii alte 3 si anume:-principiul eligibilitatii autoritatilor administratiei publice locale-principiul legalitatii-principiul consultarii cetatenilor in solutionarea problemelor locale,de interes deosebit.Aplicarea acestor principii nu poate aduce atingere caracterului de stat national,unitar si indivizibil al romaniei. Potrivit legii 215/2001 autoritatile administratiei publice prin care se realizeaza autonomia locala in orase si comune sunt consiliile locale ca autoritati deliberative si primarii ca autoritati executive.Asemenea autoritati se pot constitui si in subdiviziunile administrativ teritoriale ale municipiilor.

AUTORITĂȚILE ADMINISTRATIVE AUTONOMEPotrivit art. 116 si 117 din constituție, administrația centrala de specialitate se realizează de către ministere, alte organe de specialitate din subordinea Guvernului si a ministerelor precum si de către autorități administrative autonome. Aceste autorități, deși prin natura lor juridica si a activităților pe care le realizează sunt autorități administrative, ele nu se subordonează nici Guvernului si nici unor ministere sau altor organe centrale de specialitate ale administrației publice. Unele din aceste autorități sunt prevăzute in constituție, ca de exemplu: Avocatul Poporului, Curtea Constituțională, Curtea de Conturi, Consiliul Suprem de Apărare a Țării, Consiliul Economic și Social. Alte autorități administrative sunt înființate prin lege organică. Acestea sunt: Consiliul Național al Audio-vizualului, Serviciul Roman de Informații, Serviciul de Informații Externe (SIE), Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securității, Comisia Națională a Valorilor Mobiliare, Consiliul Concurentei.Consiliul Suprem de Apărare a Țării -> organizează si coordonează unitar activitățile care vizează apărarea țării si securitatea națională. Funcția de președinte a CSAT-ului este îndeplinită de președintele țării, iar aceea de vicepreședinte de către primul ministru. In exercitarea atribuțiilor care ii revin,

Fiecare minister are un secretar general care este funcționar public de cariera si face parte din categoria înalților funcționari publici, numit pe baza de examen sau concurs,pe criterii de profesionalism.Pe lângă ministru, funcționează ca organ consultativ, Colegiul Ministerului a cărui competență se aprobă prin ordin al ministrului. In fiecare minister este organizat cabinetul demnitarului, cu personal propriu care este numit sau eliberat din funcție numai la propunerea demnitarului in subordinea căruia funcționează funcțiile acestea fiind exceptate de la regula ocupării prin concurs sau examen. Potrivit constituției si legii nr 90/2001 ministerele pot avea in subordinea lor servicii publice deconcentrate care funcționează in unitățile administrativ teritoriale.Desconcentrarea are in vedere desfășurarea la nivel local a acelor activități care reprezintă atributul statului pentru ca ele exprima un interes național general la care statul nu poate renunța. Înființarea sau desființarea serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor se aproba prin ordin al ministrului.

CSAT-ul emite hotărâri, care sunt obligatorii.Consiliul Economic și Social -> este consacrat in art. 141 din constituție, este organ consultativ al Parlamentului si Guvernului in domeniile de specialitate, stabilite prin legea sa organică. Consiliul Economic și Social are o structura tripartită si este compus din 27 de membrii. O prima parte reprezintă confederațiile patronale reprezentative la nivel național; confederațiile sindicale reprezentative la nivel național și de Guvern. Funcțiile de președinte si de vicepreședinte sunt asigurate prin rotație de către fiecare partener social.Referitor la structura si conducerea celorlalte autorități administrative autonome, acestea sunt organe colegiale. Cu privire la actele juridice pe care le emit aceste autorități administrative-autonome, cele care au o structura colegiala adopta hotărâri, iar cele care au o conducere unipersonala (SRI si SIE) emit ordine și instrucțiuni. Toate autoritățile administrative autonome au personalitate juridica, iar conducătorii lor le reprezintă in raporturile cu celelalte autorități publice si persoane fizice ori juridice si au calitatea de ordonatori principali de credite. In principiu prin Constituție si legile proprii de organizare si funcționare este instituita regula potrivit căreia autoritățile administrative autonome se afla sub controlul exclusiv al Parlamentului căruia ii prezintă periodic rapoarte de activitate.

CONSILIILE LOCALE sunt compuse din consilieri alesi prin vot universal,egal,secret si liber exprimat. Numarul de consilieri care compun consiliul local se stabileste prin ordin al prefectului. Mandatul de consilier este de 4 ani si se exercita in conditiile legii. Au dreptul de a fi alesi consilieri cetatenii care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:-au drept de vot-au implinit pana in ziua alegerilor,inclusiv,varsta de 23 de ani-nu le este interzisa asocierea in partide politice (potrivit art.40,alineatul 3 din constitutie)-au domiciliul pe teritoriul unitatii administrativ teritoriale in care urmeaza sa fie ales!exceptie la aceasta regula: la sectoarele municipiului Bucuresti pot candida si pot fi alese persoanele care au domiciliul in municipiul Bucuresti,indiferent de sector.Dupa alegerea numarului de consilieri prevazut de lege pentru consiliul local respectiv si eliberarea certificatului doveditor al alegerii fiecarui consilier,urmeaza sa se constituie consiliul local, autoritate publica locala formata din toti consilierii alesi. Constituirea consiliului local se face in termen de 20 de zile de la data desfasurarii alegerilor. Sedinta este legal constituita daca sunt prezenti consilieri in proportie de 2 treimi. Pentru desfasurarea lucrarilor consiliului local este necesar mai intai sa se procedeze la validarea mandatelor consilierilor alesi,adica sa se verifice si sa se ateste legalitatea alegerii lor; operatiune care se efectueaza de comisia de validare formata dintr-un numar de 3, pana la 5 consilieri.Consilierii ale caror mandate au fost validate depun in fata consiliului local juramantul in limba romana.

Consilierii care refuza sa depuna juramantul sunt considerati demisi de drept. Dupa constituire, consiliul local alege viceprimarul si isi organizeaza comisii de specialitate pe principalele domenii de activitate.*Incompatibilitatile consilierilor localiLegea nr 161/2003 stabileste in mod express incompatibilitatile privind alesii locali Functia de consilier local sau consilier judetean este incompatibila cu functia de primar sau viceprimar,functia de prefect sau subprefect;calitatea de functionar public sau angajat cu contract individual de munca in aparatul propriu al consiliului local,al consiliului judetean ori al prefecturii din judetul respectiv;calitatea de deputat sau senator,functia de ministru,secretar si subsecretar de stat. Alesul local poate renunta la functia detinuta inainte de a fi numit sau ales in functia care atrage starea de incompatibilitate sau in cel mult 15 zile de la alegerea sau numirea sa in aceasta functie.Atributiile consiliilor locale -> acestea sunt grupate dupa cum urmeaza:-atributii privind organizarea interna a aparatului propriu al consiliului local si a serviciilor publice ale comunei sau orasului-atributii referitoare la activitatile economico-financiare, comerciale si social-culturale -atributii referitoare la acordarea titlurilor de onoare si la stabilirea relatiilor de colaborare si cooperare cu localitati din tara sau strainatate.Consiliul local se intruneste lunar in sedinte ordinare precum si in sedinte extraordinare la cererea primarului sau a cel putin o treime din numarul total al membrilor consiliului. In exercitarea atributiilor ce ii revin consiliul local adopta hotarari cu votul majoritatii membrilor prezenti. Hotararile adoptate de consiliul local pot avea caracter normativ,sau caracter individual. Secretarul unitatii administrativ teritoriale are obligatia sa comunice de indata primarului si prefectului hotararile adoptate de consiliul local dar nu mai tarziu de 3 zile de la data adoptarii.Legea 215/2001 reglementeaza institutia suspendarii de drept si pe aceea a incetarii de drept a mandatului de consilieri locali. Suspendarea de drept intervine numai in cazul in care consilierul a fost arestat preventiv.

CAUZELE CARE INLATURA RASPUNDEREA CONTRAVENTIONALA

Potrivit ordonantei nr.2/2001 caracterul contraventional al faptei e inlaturat in cazul legitimei aparari, starii de urgenta, constrangerii fizice sau morale, cazului fortuit, iresponsabilitatii, betiei involuntare complete, erorii de fapt, precum si infirmitatii daca are legatura cu fapta savarsita.Legitima aparare :Existenta unui atac care sa preceada savarsirea faptei contraventionale/Atacul sa fie material, direct si imediatAtacul sa fie periculos, sa puna in pericol grav sanatatea sau chiar viata celui atacat.Starea de urgență: aceasta reprezinta un pericol iminent si care nu putea fi inlaturat decat prin savarsirea unei contraventii.Constrangerea fizica si morala: fapta ilicita savarsita nu e contraventie pentru ca lipseste vointa.Cazul fortuit: consta in interventia unui eveniment sau a unei intamplari ce nu putea fi prevazuta sau inlaturata si care determina producerea rezultatului periculos. Imprejurarile fortuite pot avea diverse cauze: Fenomene ale naturii/Accidente tehnice/Starea sanatatii (lesin)Iresponsabilitatea si infirmitatea:Iresponsabilitatea reprezinta incapacitatea unei persoane de a intelege rezultatul faptelor sale. Ea poate fi permanenta sau temporara.Infirmitatea poate constitui cauza de inlaturare a raspunderii contraventionale pentru o fapta savarsita in legatura cu respective infirmitate.Betia involuntara completa: nu exista vinovatia faptuitorului, in schimb in cazul betiei voluntare nu se inlatura caracterul contraventional al faptei.Eroarea de fapt: reprezinta necunoasterea in totalitate a unei imprejurari reale sau cunoasterea ei inexacta inaitea comiterii contraventiei.SANCTIUNILE CONTRAVENTIONALE:Potrivit ordonantei nr. 2/2001 exista 2 categorii de sanctiuni contraventionale:Principale/Complementare. Sanctiunile contraventionale principale sunt reglementate in art. 5 din ordonanta nr. 2/2001, modificata prin ordonanta de urgent a Guvernului 108/2003.Ele sunt:Avertismentul /Amenda contraventionala/Prestarea unei activitati in folosul comunitatii/Sanctiunile contraventionale complementare:Confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contraventiiSuspendarea sau anularea dupa caz a avizului, acordului sau autorizatiei de executare a unor activitati/Inchiderea unitatii/Suspendarea activitatii agentilor economici/Retragerea licentei sau avizului pentru operatiuni sau activitati de comert exterior temporar sau definitive/Desfiintarea lucrarilor si aducerea terenului in starea initiala

CONSILIUL JUDETEANEste autoritatea administratiei publice locale,constituita la nivel judetean pentru coordonarea activitatii consiliilor comunale si orasenesti in vederea realizarii serviciilor publice de interes judetean.Consiliul judetean este compus din consilieri alesi prin vot universal,egal si liber exprimat. Mandatul consilierilor judeteni este de 4 ani si poate fi prelungit prin lege organica in caz de razboi sau de catastrofa. Consiliul judetean se intalneste in sedinte ordinare si in sedinte extraordinare. Actele consiliului judetean se numesc hotarari si se adopta cu votul majoritatii membrilor prezenti. Legea prevede aceleasi situatii de dizolvare de drept a consiliului judetean ca si in cazul consiliilor locale. Mandatul consilierilor judeteni inceteaza si se suspenda in aceleasi conditii ca si mandatul de consilier local.Presedintele consiliului judetean reprezinta judetul in relatiile cu celelalte autoritati publice,cu persoanele fizice si juridice romane si straine precum si in justitie. Presedintele consiliului judetean raspunde in fata consiliului judetean de buna functionare a administratiei publice locale. Din 2008 presedintele consiliului judetean este ales prin vot universal. Normele legale privitoare la incompatibilitati si la suspendarea de drept din functie,valabile pentru primar se aplica in mod corespunzator si pentru presedintele consiliului judetean. Actele presedintelui consiliului judetean sunt dispozitiile care au caracter normativ sau individual.

Cu privirea la incetarea de drept a mandatului de consilier local,aceasta masura intervine in urmatoarele situatii:-demisie-schimbarea domiciliului intr-o alta unitate administrativ teritoriala-imposbilitatea exercitarii mandatului pe o perioada mai mare de 6 luni consecutive cu exceptia cazurilor in care consilierul este arestat preventiv.-constatarea dupa validarea mandatului ca alegerea s-a facut prin frauda electorala-condamnarea prin hotarare judecatoreasca definitiva la pedeapsa privativa de libertate-punerea sub interdictie judecatoreasca-pierderea drepturilor electorale-lipsa nemotivata-lipsa nemotivata de la 3 sedinte consecutive-decesulLegea administratiei publice locale prevede posibilitatea dizolvarii consiliului local daca a adoptat intr-un interval de cel mult 6 luni, cel putin 3 hotararii care au fost anulate de instanta de contengios administrativ printr-o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila. Dizolvarea consiliului local se face prin hotarare a Guvernului la propunerea motivata a prefectului bazata pe hotararile judecatoresti ramase definitive si irevocabile. Prin lege este reglementata si situatia dizolvarii de drept a consiliului local. Aceasta intervine intr-una din urmatoarele situatii:-cand consiliul local nu se intruneste timp de 3 luni consecutiv-cand consiliul local nu a adoptat in 3 sedinte ordinare, consecutive, nici o hotarare-cand numarul consilierilor se reduce sub jumatate plus unu si acesta nu se poate completa prin supleati. Aceste situatii se comunica de primar,viceprimar sau in absenta acestora,de secretar,prefectului care prin ordin ia act de situatia de drept a consiliului local si propune Guvernului organizarea de noi alegeri. Fiecare comuna, oras, municipiu si subdiviziune administrativ teritoriala a municipiului are un primar, iar municipiul Bucuresti are un primar general.

*SECRETARULFiecare comuna,oras,subdiviziune administrativ teritoriala(sectoare) are un secretar,iar judetul respectiv municipiul Bucuresti,are un secretar general. Secretarul comunei,orasului sau sectorului este functionar public de conducere iar secretarul general al judetului,respectiv al municipiului Bucuresti,face parte din categoria inaltilor functionari publici. Secretarul se bucura de stabilitate in functie in conditiile legii. Secretarul general al judetului respectiv al municipiului Bucuresti, fiind functionari publici sunt numiti si eliberati din functie in conditiile legii 188/1999.(aici asa a dictat profa)*PREFECTULPotrivit art 123 din constitutie,guvernul numeste un prefect in fiecare judet si in municipiul Bucuresti. Prefectul este reprezentantul guvernului pe plan local si conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale din unitatile administrativ teritoriale. Legea organica in aceasta materie este legea nr 340/2004 privind institutia prefectului. Prefectul este ajutat de un subprefect,iar la municipiul Bucuresti prefectul este ajutat de 2 subprefecti. Numirea sieliberarea din functie a prefectilor se fac prin hotarare a guvernului,iar numirea si eliberarea din functie a subprefectilor se fac prin decizie a primului ministru la propunerea prefectului si cu avizul ministerului administratiei si internelor.

Conditiile pentru a fi numit PREFECTAcesta trebuie sa aiba studii superioare de lunga durata.Iar subprefectul trebuie sa aiba studii superioare.Constatarea incetarii de drept a exercitarii functiei de prefect sau de subprefect se face de catre ministerul administratiei publice si internelor care va propune guvernului,respectiv primului ministru,numirea altor persoane in functiile vacante.Numirea si eliberarea din functie a conducatorilor serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor se fac numai la propunerea prefectului in conditiile legii.Prefectul poate ataca in fata instantei de contengios administrativ actele autoritatilor administratiei publice locale sau judetene daca le considera nelegale.Prefectul emite ordine cu caracter normativ sau individual.Cele cu caracter normativ se comunica de indata ministerului administratiei si internelor.Prefectul are un aparat propriu de specialitate pe care il conduce.Conducerea operativa a acestui aparat de specialitate se asigura de un secretar general.Acesta face fapte din categoria inaltilor functionari publici,are studii superioare de lunga durata,de regula juridice sau administrative.Numirea si eliberarea din functie a secretarului general se fac de catre ministerul administratiei publice si internelor.COMISIA CONSULTATIVA-aceasta se organizeaza in fiecare judet si in municipiul Bucuresti.-este formata din prefect si presedintele consiliului judetean,subprefecti si vicepresedintii consiliilor judetene,secretarul general,secretarul general al prefecturii si secretarul general al judetului,primarul municipiului resedinta de judet,respectiv primarul general,viceprimarul si secretarul general al municipiului Bucuresti.-se convoaca de catre prefect si de presedintele consiliului judetean respectiv de primarul general al municipiului Bucuresti.-dezbate si isi insuseste prin consens,programul anual orientativ de dezvoltare economica si sociala a judetului,respectiv al municipiului Bucuresti pe baza programului de guvernare acceptat de parlament.

CONSTITUTIONALITATEA FUNCTIEI PUBLICE

Constitutionalitatea functiei publice in tarile UE care au constitutii scrise consta in principii ale functiei publice. Statul functionarilor publici sau dreptul comun al functionarilor publici reprezinta ansamblul regulilor referitoare la situatia juridica a functionarului. In Romania bazele constitutionale ale functiei publice se regasesc in principal in continutul articolului 16 alineatul 3 si art.73 alineatul 3 litera “J”. Articolul 16 prevede egalitatea in drepturi. Statutul functionarilor publici se reglementeaza prin lege organica. Legea a fost adoptata in sedinta comuna a camerelor in urma angajarii raspunderii guvernului potrivit art 114 din C. Legea 188/1999 a suferit mai multe modificari si completari din care cea mai importanta a fost adusa prin legea 161/2003. Obiectulde reglementare al legii privind statutul functionarilor publici il reprezinta regimul general al raspunderii juridice dintre functionarii publici.Scopul legii il constituie asigurarea unui serviciu public stabil,profesionist, transparent, eficient si partial, in interesul cetatenilor.Calitatea de functionare izvoraste din actul de numere in functie care este un act administrativ de autoritate si nu de dreptul muncii. In baza actului de numere in functie ia nastere un raport de serviciu care este un raport de drept public avand ca obiect livrarea puterii publice.Principiile care stau la baza exercitarii functiei publice sunt:-legalitatea-impartialitatea-obiectivitatea-transparenta-eficienta-eficacitate-responsabilitatea-orientarea catre cetatean-stabilitatea in exercitarea functiei publice-subordonarea ierarhicaLegea nr 188/1991 privind statutul functionarilor publici defineste functionarul public ca fiind persoana numita intr-o functie publica.Dispozitiile legii se aplica tuturor functionarilor publici daca nu se dispune altfel.Potrivit legii pot beneficia de statute speciale,functionari publici care isi desfasoara activitatea in urmatoarele servicii publice: structurile de specialitate ale parlamentului romaniei, structurile de specialitate ale consiliului legislativ, serviciile diplomatice si consulare, politia, autoritatea vamala.Legea prevede expres categorii de personal carora nu li se aplica dispozitiile sale: personalului salariat din aparatul propriu al autoritatilor si institutiilor publice ce desfasoara activitati de secretariat, administrativ, protocol, gospodariile, intretinere,reparatii si de deservire. Nu se aplica personaluluisalariat incadrat pe baza increderii personale la cabinetul demnitarului; corpului magistratilor, cadrelor didactice, persoanelor numite sau alese in functia de demnitate publica.

*FUNCTIA PUBLICA*Functia publica si functionarul public sunt institutii juridice ale dreptului administrativ care au fost abordate de doctrina, jurisprudenta si legislatie. Titularul uneii functii publice este de regula un functionar public. Reglementarea functiei publice s-a facut prin statut general. Denumirea de statut provine din cuvantul latin "statutum" si semnifica un ansamblu de norme juridice ce cuprinde vointa statului de a reglementa in mod autoritar o anumita categorie de relatii sociale sau institutii juridice.Primul statut al functiei publice a fost adoptat in spania in anul 1852 apoi in Luxemburg in 1872, in Danemarca in 1899. Primul statut al angajatilor civili ai statului a fost adoptat in italia in 1908. Olanda a adoptat prima lege privind functionarii in 1922. In Germania a existat inca din anul 1806 un cod bavarez al functiei publice,iar prima codificare generala s-a adoptat in 1938. In Franta,primul statut al functiei publice a fost adoptat in anul 1941 Denumirea de statut al functionarilor publici a fost utilizata in tara noastra pentru prima data in articolul 8 al constitutiei din 1923.Prin acest articol au fost stabilite 2 principii fundamentale:1) numai romanii erau admisi in functiile si demnitatile publice 2) a2lea principiul sublinia necesitatea adoptarii unor legi speciale privind statutul functionarilor publici.Prima lege speciala in materie a fost adoptata la 11 iunie 1923 si a intrat in vigoare la 1 ianuarie 1924. Dispozitii cu privire la functionarii din administratia centrala si locala,precum si la demnitari au fost prevazute si in legea pentru organizarea ministerelor si in legea pentru unificarea administrativa,ambele adoptate in 1929. La realizarea statutului a contribuit si legea contengiosului administrativ din 1925 Statutul din 1923 a reprezentat dreptul comun pt functionarii publici in absenta unor reglementarispeciale. Statutul s-a aplicat pana la 8 iunie 1940 cand a fost promulgat codul functionarilor publici. Acesta la randul lui a fost abrogat dupa anul 1944. In 1946 a fost adoptat statutul functionarilor publici,abrogat numai dupa 3 ani. In perioada 1949-1989 functionarilor publici li s-au aplicat prevederile codului muncii, cu alte cuvinte regimul contractual.

Accesul la functia publica se face in conformitate cu 2 principii complementare:-principiul egalitatii-principiul merituluiPrincipiul recrutarii dupa merit s-a realizat in Marea Britanie in secolul XIX.Conditiile pt ocuparea unei functii publice de catre o persoana fizica:-cetatenia romana si domiciliul in Romania-cunoasterea limbii romane,scris si vorbit-varsta de 18 ani impliniti-capacitate deplina de exercitiu-starea de sanatate corespunzatoare functiei publice pt care candideaza,atestata pe baza de examen medical de specialitate-indeplinirea conditiilor de studio prevazute de lege pt functia respective-indeplinirea conditiilor specifice pt ocuparea functiei specifice-sa nu fi fost condamnata pt savarsirea unei infractiuni contra umanitatii,contra statului sau contra autoritatii de servicii sau in legatura cu servicii care impiedica infaptuirea justitiei-sa nu fi fost destituita din functie in ultimii 7 ani-persoana fizica san nu fi desfasurat activitati de politica publicaClasificarea functiei publice si categorii de functionari publiciLegea consacra notiunea de corp al functionarilor publici in care sunt cuprinsi toti functionarii publici in activitateClasificarea functionarilor publici se face dupa 2 criterii:1)Natura activitatii desfasurate: functii publice generale functii publice specifice2)Nivelul studiilor: exista 3 claseCLASA I: cuprinde functiile publice pt a caror ocupare se cer studii superioare de lunga durata absolvite cu diploma de licenta sau echivalenta.CLASA II: cuprinde functiile publice pt a caror ocupare se cer studii superioare de scurta durata absolvite cu diploma.CLASA III: cuprinde functiile publice pt a caror ocupare se cer studii medii liceale absolvite cu diploma.In ceea ce priveste categoria de functionari publici,identificarea acestora se realizeaza in functie de nivelul atributiilor.Exista categoria inaltilor functionari publici,categoria functionarilor publici de conducere si categoria functionarilor publici de executie.In ceea ce priveste gradele,exista 4 grade profesionale in ordine descrescatoare: superior,principal,asistent si debutant.

DREPTURILE CU CARACTER GENERAL ALE FUNCTIONARULUI PUBLIC

*Dreptul la opinie a functionarilor publici este garantat fiind interzisa orice discriminare intre functionarii publici pe criterii politice,de apartenenta sindicala,religioasa,etnica etc. Acest drept isi are temeiul constitutional in prevederile referitoare la libertatea constiintei si la dreptul de exprimare libera a opiniilor. Exercitarea acestui drept in timpul serviciului trebuie sa se caracterizeze prin neutralitate iar in afara acestuia prin atitudine rezervata.*Dreptul de a fi informat cu privire la deciziile care se iau si care il vizeaza in mod direct.Acest drept decurge din dreptul constitutional de a avea acces la orice informatie de interes public corelat cu obligatia autoritatilor publice de a asigura informarea corecta a cetatenilor asupra drepturilor publice si asupra intereselor personale ale acestora.*Dreptul de asociere sindicala,profesionala si dreptul la greva.Statutul functionarilor publici interzice inaltilor functionari publici si functionarilor publici de conducere,dreptul de a se asocial in sindicate.Cu privire la dreptul la greva,acesta este recunoscut de catre statut.Acest drept se executa cu respectarea principiului continuitatii si celeritatii serviciului public.*Dreptul la salariu cuprinde salariu de baza,sporul pentru vechime in munca,suplimentul costului si suplimentul gradului.*Un complex special de drept are in vedere munca si protectia sociala a muncii functionaarilor publici.*Functionarii publici au dreptul la concedii anuale de odihna,la concedii medicale si la alte concedii.*

O alta obligatie este cea de pastrare a secretului de stat si a secretului de serviciu precum si a confidentialitatii faptelor,informatiilor sau documentelor de care iau cunostinta in exercitarea functiilor.Functionarii publici le este interzis sa solicite sau sa accepte direct sau indirect pt ei sau pt altii darul sau alte avantaje.Aceasta interdictie este prevazuta si de legea penala unde fapta imbraca forma si continutul infractiunii de luare de mita si este supusa regulilor penale si nu disciplinare prevazute de statutul functionarului public.Obligatia de rezolvare in termenele stabilit a lucrarilor repartizate de superiori si de a nu primi direct cereri a caror rezolvare intra in competenta lor sau sa discute direct cu petentii cu exceptia cazurilor cand le sunt stabilite asemenea atributii.Obligatia de a prezenta declaratia de avere,atat la numirea in functie cat se la incetarea rap de serviciu si la actualizarea anuala a acestei declaratii.Obligatia functionarilor publici de a respecta regimul juridic al conflictului de interese si a incompatibilitatilor.Raspunderea juridica a functionarilor publiciStatutul functionarilor publici reglementeaza raspunderea disciplinara contraventionala,civila si penala,forme de raspundere care intervin in cazul in care functionarii publici incalca datoria de serviciuRaspunderea disciplinaraStatutul functionarilor publici prevede ca incalcarea cu vinovatie de catre functionarii publici a indatoririlor corespunzatoare functionarilor publici pe care o detin si a normelor de conduita profesionala si civica constituie abatere disciplinara si atrage raspunderea disciplinara.Raspunderea disciplinara exista independent de celelalte forme ale raspunderii juridice,functionarul public putand fi sanctionat cu sanctiuni specifice fiecarei forme de raspundere.

Functionarii publici au dreptul la asigurari sociale care se acorda in caz de incapacitate temporara de munca pentru refacerea sanatatii, in caz de maternitate sau de deces.*Functionarii publici beneficiaza de pensii in conditiile legii.*Functionarii publici beneficiaza de asistenta medicala,proteze si medicamente tot in conditiile legii*Functionarii publici care potrivit legii sunt obligate sa poarte uniforme,le primesc gratuit.INDATORIRILE FUNCTIONARILOR PUBLICIIndeplinirea cu professionalism si in conformitate cu legea a indatoririlor de serviciu si abtinerea de la orice fapta care ar putea sa aduca prejudiciu persoanelor fizice sau juridice sa respecte normele de conduita profesionala si morala.In ceea ce priveste notiunea de prejudiciu,aceasta nu trebuie inteleasa numai in acceptiunea sa materiala de paguba ci si in sens de prejudiciu moral de atingere adusa persoanelor fizic sau juridice.Functionarul public in exercitarea atributiilor trebuie sa se abtina de la manifestarea publica a convingerilor politice si sa nu participe la activitati politice in timpul programului de lucru.Legea instituie raspunderea financiara a functionarilor publici pentru neindeplinirea atributiilor ce le revin,inclusive a atributiilor delegate.Obligatiile functionarilor publici de a se conforma dispozitiilor primite de la superiorii ierarhici,aceasta obligatie este determinate de ierarhia din sistemul functiilor publice care pe plan juridic stabileste dreptul de dispozitie obligatorie a superiorului fata de subordonati,pe cel de anulare sau modificare a actelor subordonatilor pe dreptul de controlasupra activitatii subordonatilor si de aplicare a sanctiunilor disciplinare.Statutul functionarilor publici precizeaza totusi ca functionarul public nu mai are obligatia de a se conforma dispozitiilor sefilor ierarhici daca apreciaza ca aceaste dispozitii sunt ilegale.

Ceea ce este interzis in principiu este aplicarea a doua sanctiuni de aceasi natura pentru aceasi fapta.Raspunderea disciplinara trebuie sa rezulte din lege in sensul ca legea stabileste actiunile,inactiunile si imprejurarile de timp si spatiu in care acestea trebuie sa se produca pt a fi calificate drept abateri disciplinare; legea stabileste autoritatile competente sa constate abaterile disciplinare,pe cele competente sa aplice sanctiunile si sa resolve contestatiile. Tot prin lege se precizeaza sanctiunile disciplinare care pot fi aplicate.Trasaturile abaterii disciplinare:-este o raspundere de drept public-intervine numai in cazul savarsirii unei abateri disciplinare in cadrul unor raporturi de drept public-subiectul active este un functionar public iar subiectul pasiv este autoritatea publica la care acesta este incadrat-procedura de constatare,aplicare si contestare a sanctiunilor disciplinare sunt supuse unor reguli speciale.-abaterile si sanctiunile disciplinare sunt prevazute prin norme prevazute de legePrincipalele abateri disciplinare:-interzicerea sistematica in efectuarea lucrarilor-neglijenta repetata in rezolvarea lucrarilor-absente nemotivate de la serviciu-interventiile sau staruintele pentru staruintele pentru solutionarea unor erori in afara cadrului legal-nerespectarea secretului profesional sau a confidentialitatii lucrarilor-manifestari care aduc atingere prestigiului autoritatii publice in care isi desfasoara activitatea-desfasurarea in timpul programului a unor activitati cu caracter politic-refuzul de a indeplini atributiile de serviciu-incalcarea prevederilor legale referitoare la indatoriri,incompatibilitati,conflicte de interese si interdictii stabilite prin lege-stat de catre funct publici de executie

PRIMARULPrimarii se aleg prin vot exprimat pe baza scrutinului uninominal si nu pe baza scrutinului de lista (asa cum se aleg consiliile locale si judetene). Candidaturile pt functia de primar se propun de partidele politice, aliantele politice sau aliantele electorale, de catre organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale dar pot fi si candidaturi independente. Va fi declarat primar cel care va primi majoritatea voturilor valabil exprimate. Validarea alegerii primarului se face in termen de 20 de zile de la data desfasurarii alegerilor in camera de consiliu a judecatoriei in a carei raza teritoriala se afla comuna sau orasul. Dupa prezentarea votului validarii in fata consiliului local, primarul depune juramantul, care este similar cu cel depus de consilierii locali. Refuzul depunerii juramantului echivaleaza cu demiterea de drept.In ceea ce priveste viceprimarul,acesta se alege in sedinta de constituire a consiliului local dintre consilierii validati. Viceprimarul nu poate fi in acelasi timp si consilier. Pe toata durata desfasurarii mandatului de primar,respectiv de viceprimar,contractul de munca al acestora se suspenda de drept. Primarul reprezinta comuna sau orasul in relatiile cu alte autoritati publice,cu persoanele juridice si fizice,romane sau straine,precum si in justitie. Primarul nu exercita atributiile in nume propriu, ci in numele colectivitatii care l-a ales precum si in numele statului care l-a abilitat prin lege.PRINCIPALELE ATRIBUTII ALE PRIMARULUI:-atributii privind organizarea aparatului propriu de specialitate si al unitatilor din subordine-atributii privind organizarea executarii si executarea in concret a actelor normative -atributii privind administrarea domeniului public si privat si a finantelor publice locale-atributii de ordin edilitar gospodaresc si social-atributii care privesc asigurarea ordinii si linistii publiceIn exercitarea atributiilor primarul emite dispozitii cu caracter normativ sau individual.

ADMINISTRATIA MUNICIPIULUI BUCURESTIPotrivit legii 215/2001,municipiul bucuresti este organizat in 6 subdiviziuni administrativ teritoriale numite sectoare,care au cate un primar si un viceprimar iar municipiul bucuresti are un primar general si 2 viceprimari.Autoritatile administratiei publice local din mun.bucuresti sunt:-consiliul general al municipiului bucuresti -consiliile locale ale sectoarelor ca autoritati deliberative precum si primarul general al municipiului bucuresti si primarii sectoarelor ca autoritati executive Consiliile locale ale sectoarelor municipiului bucuresti se constituie,functioneaza si pot fi dizolvate in conditiile prevazute de legea administratiei publice locale pentru consiliile locale,care se aplica in mod corespunzator.Consiliul general al municipiului bucuresti se constituie,functioneaza si indeplineste atributiile prevazute de lege pentru consiliile judetene,care se aplica in mod corespunzator.De asemenea,primarul general si viceprimarul municipiului bucuresti au aceleasi atributii ca si primarii si viceprimarii comunelor si oraselor.Secretarilor sectoarelor municipiului bucuresti le sunt aplicabile in mod corespunzator prevederile legii administratiei publice locale referitor la secretarul comunei si orasului,iar secretarului general al municipiului bucuresti prevederile legale privind secretarul general al judetului.Hotararile consiliului general al municipiului bucuresti si dispozitiile cu caracter normativ ale primarului general sunt obligatorii si pentru autoritatile administratiei publice locale, organizate in sectoarele municipiului București.

RASPUNDEREA ADMINISTRATIVAIn cadrul formelor raspunderii juridice un rol important il ocupa raspunderea administrative care intervinein cadrul unor fapte antisociale numite abateri administrative,dintre care cele mai importante sunt contraventiile.Exista 3 categorii mari de ilicit administrative-ilicitul de administrative propriu-zis-ilicitul cauzator de prejudicii materiale si morale-ilicitul contraventional Datorita acestei forme de clasificare a ilicitului administrativ exista corespunzator 3 forme ale raspunderii administrative:-raspunderea administrativa propriu-zisa-raspunderea patrimoniala-raspunderea contraventionalaRaspunderea administrativa propriu-zisa (sau raspunderea administrative-disciplinara)Aceasta este o raspundere tipic administrativa,spre deosebire de raspunderea contraventionala care este o forma atipica a acesteia.Def: reprezinta acea forma de raspundere juridical instituita prin normele dreptului administrativ,cu caracter represiv,care intervine in cazul incalcarii cu vinovatie a normelor dreptului administrative, altele decat cele care instituie o raspundere contraventionala ori una materiala. Aceasta forma de raspundere priveste sfera raporturilor de drept administrativ in care subiectul erarhic superior, are abilitatea juridica de a trage la raspundere pe celalalt subiect in cazul in care acesta savarseste o abatere administrativa care nu este calificata drept contraventie.

Mandatul primarului este de 4 ani si se exercita din momentul depunerii juramantului pana in momentul in care primarul nou ales depune la randul sau juramantul Mandatul poate fi prelungit prin lege organica in caz de razboi sau de catastrofa.*Mandatul primarului inceteaza de drept in urmatoarele situatii:-demisia-schimbarea domiciliului intr-o alta unitate administrativ-teritoriala-imposibilitatea de a fi exercitat mandatul pe o perioada mai mare de 6 luni consecutive cu exceptia cazului in care primarul este arestat preventiv.-cand se constata,dupa validarea mandatului,ca alegerea s-a facut prin frauda electorala-cand se constata ca a fost condamnat prin hotarare judecatoreasca definitiva la o pedeapsa privativa de libertate-punerea sub interdicite judecatoreasca -pierderea drepturilor electorale-cand in exercitarea atributiilor a emis dispozitii cu caracter normativ intr-un interval de 3 luni care au fost anulate de instanta de contengios administrativ prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva si irevocabila.-deces*Suspendarea de drept din functia de primar intervine numai in cazul in care acesta a fost arestat preventiv Mandatul primarului inceteaza de asemenea inainte de termen ca urmare a rezultatului unui referendum local organizat in conditii de lege In caz de vacanta a functiei de primar,precum si in caz de suspendare din functie, atributiile vor fi exercitate de viceprimar. Avand in vedere faptul ca,la nivel local consiliile locale functioneaza ca autoritati deliberative iar primarii ca autoritati executive, rezulta ca ele nu se subordoneaza unele alteia,iar intre ele exista raporturi de colaborare.De aceea atributia de a ataca hotararile consiliului local revine numai prefectului.iar primarul are doar posibilitatea de a sesiza pe prefect in termen de 3 zile de la adoptarea hotararii consiliului local.

Raspunderea administrativ disciplinara se bazeaza pe reguli procedurale care presupun constatarea abaterii administrative de catre organele de control,aplicarea sanctiunilor de catre autoritatea competenta,solutionarea cailor de atac folosite impotriva sanctiunilor aplicate si atunci cand este cazul,recurgerea la procedura executarii silite.Regulile procedurale de aplicare a sanctiunilor administrativ disciplinare nu se concretizeaza in proceduri speciale,situatie in care se aplica regulile generale ale procedurii administrative.Aplicarea unei sanctiuni administrative se face prin emiterea unui act administrativ de autoritate sau a unui act administrativ jurisdictional.Raspunderea administrativ-patrimonialaAceasta este o institutie de drept administrativ spre deosebire de raspunderea civila care este o raspundere a dreptului civil. Problema raspunderii administrativ patrimoniale se pune numai in cazurile in care s-a produs un prejudiciu material sau moral prin acte sau activitati ale unei autoritati publice in calitatea lor de persoane juridice de drept public. Fundamentul juridic al raspunderii administrativ patrimoniale il regasim in articolele 21 si 52 din constitutie.

RASPUNDEREA CONTRAVENTIONALAIlicitul contraventional a fost initiat de natura penala si era consacrat in legislatia penala in cadrul impartirii tripartite a ilicitului penal in crime,delicte si contraventii.Aceasta impartire a fost stabilita in dreptul francez si a servit ca model mai multor legislatii europeneCodul penal roman din 1865 preia acest model si il mentine pana in anul 1954.In acest an s-a considerat ca atat contraventiile cat si sanctiunile contraventionale nu mai puteau fi considerate infractiuni fiind scoase din codul penal si trecute in categoria abaterilor administrative.Pe plan legislativ acest lucru s-a realizat prin decretul nr 184/1954 care a abrogat codul penal dispozitiile referitoare la contraventii.Prin acest decret s-au stabilit si regulile procedurale de baza ale regimul constatarii faptei,aplicarii sanctiunii si executarii cailor de atac servind drept baza viitoarei legi nr.32/1968. Aceasta lege realizeaza o reglementare unitara a contraventiilor stabilind cadrul legal general.Dupa revolutia din decembrie 1989 s-au adoptat numeroase acte normative in materie care stabileau contraventiile.Legea 32 din 1968 a fost abrogate prin ordonanta guvernului nr2/2001 care constituie cadrul juridic general al contraventiilor.Notiunea si trasaturile contraventiei

Subiectele contraventieiDin punct de vedere al faptei ilicite,identificam un subiect activ reprezentat de autorul faptei ilicite si un subiect pasiv,o persoana fizica sau juridical asupra careia se rasfrange urmarea materiala ori starea de pericol creata prin savarsirea faptei.In ceea ce priveste persoana fizica,raspunderea contraventionala isi are temeiul in savarsirea unei fapte contraventionale si este tipica pentru persoana fizica.Pentru ca o persoana fizica sa fie subiect al contraventiei este necesar ca aceasta sa aiba cel putin 14 ani conform ordonantei nr.2/2001O alta conditie este responsabilitatea,cu alte cuvinte persoana sa aiba discernamantul faptelor sale.O alta conditie este ca persoana sa aiba libertatea de hotarare si actiune.Pentru a fi considerat subiect al contraventiei o persoana trebuie sa aiba o anumita calitate (ex posesorul unui permis de conducere,sau de port-arma)O contraventie poate fi comisa de mai multe persoane in participatie.In caz de co-autorat legea prevede ca sanctiunea se aplica fiecarui contravenient separate.O alta categorie este cea a militarilor.In acest sens legea prevede ca sanctiunile disciplinare vor fi aplicate de comandantul unitatii din care face parte contravenientul prin aplicarea unei sanctiuni disciplinare.Cu privirea la persoana juridica, si aceasta poate fi subiect al raspunderii contraventionale

RECRUTAREA FUNCTIONARILOR PUBLICILegea prevede ca ocuparea functiilor publice vacante se poate face prin promovare,transfer,redistribuire si concurs. Concursul are la baza principiul competitiei deschise, transparentei,meritelor prof. precum si a legalitatii accesului la functiile publice Dupa verificarea conditiilor generale si a celor speciale urmeaza investirea prin procedura numirii. Numirea este un act administrative individual,emis de conducatorul autoritatii publice,fiind o manifestare de vointa exclusive si unilaterala,provenita de la acea parte a raportului juridic care incredinteaza functia spre exercitare. In toate cazurile actul administrative de numire are forma scrisa si trebuie sa contina temeiul legal al numirii, numele functionarului public,denumirea functiei publice,data de la care urmeaza sa-si exercite functia publica,drepturile salariale si locul de desfasurare a activitatii. La intrarea in corpul functionarilor publici,functionarul public depune juramantul de credinta in termen de 3 zile de la emiterea actului de numire in functia publica respectiva. Dupa intrarea in corpul functionarilor publici,fiecarui functionar public I se intocmeste un dosar profesional. Statutul general al functionarilor publici – cuprinde si modalitatile de promovare a functionarilor publici si de evaluare a performantelor profesionale ale acestora.In ceea ce priveste promovarea,a fost instituit prin legea 161/2003 principiul potrivit caruia promovarea intr-o functie publica superioara,vacanta, se face prin concurs sau examenPentru gestionarea functiei publice intr-un mod optim a fost infiintata AGENTIA NATIONALA A FUNCTIONARILOR PUBLICI (ANFP) organ de specialitate al administratiei publice centrale cu personalitate juridical aflat in subordinea ministerului administratiei si internelor. In ceea ce priveste modificarea raportului de functie publica,aceasta reprezinta trecerea functionarului public pe un alt post in aceeasi institutie sau in alta institutie, in mod temporar sau definitiv. Modificarea raportului de functie publica sa poate face prin delegare,detasare,transfer,mutarea in cadrul altui compartiment al autoritatii publice

Raspunderea contraventionala este o forma a raspunderii juridice,care este fundamentata pe existenta unui raport de drept administrativ. Ordonanta nr2/2001 aprobata cu modificari si completari prin legea nr180/2001 indeplineste astfel contraventia: fapta savarsita cu vinovatie,stabilita si sanctionata prin lege,ordonanta,hotarare a guvernului ori prin hotarare a consiliului local al comunei,orasului,municipiului sau al sectorului municipiului bucuresti,a consiliului judetean ori a consiliului general al municipiului bucuresti.Pentru ca o fapta sa fie calificata contraventie trebuie sa intruneasca cumulative urmatoarele conditii:-sa existe o fapta-fapta sa fie savarsita cu vinovatie-fapta sa fie prevazuta prin norma juridical-norma juridical care reglementeaza fapta ce constituie abatere sa fie adoptata de o autoritate publica competentaIn sens larg prin fapta se intelege o actiune sau inactiune care produce un rezultat social periculos.In ce priveste vinovatia faptuitorului,aceasta reflecta starea subiectiva a autorului faptei licite in momentul incalcarii ordinii de drept,exprimand actiunea negativa a acestuia fata de valorile sociale.Vinovatia,in material dreptului administrative imbraca 2 forme:-intentie-culpa

Drepturile si indatoririle functionarilor publici-sunt determinate pe cale generala,impersonala si imperativa si au un caracter obiectiv,ele fiind caracteristice functiei publice in cauza si nu functionarului public in calitatea lui de persoana fizica. Unele drepturi si obligatii sunt comune tuturor function publici,altele sunt specifice unor anumite functii si deci anumitor categorii de functionary publici Drepturile si obligatiile constituie suportul legal al autoritatii si prestigiului functionarului public,fiind asigurate si garantate de stat prin mijloace juridice de natura materiala, civila, administrative si chiar penala.Drepturile functionarilor publici:Functionarii publici,fiind cetateni romani au toate drepturile si obligatiile pe care constitutia romaniei le prevede si le garanteaza pt toti cetatenii sai.Ei au insa si drepturi speciale,unele fiind comune tuturor functionarilor publici,altele numai anumitor categorii de functionari publici.Drepturile recunoscute si garantate functionarilor publici reprezinta totodata si obligatii pt titularul lor, neexercitarea lor expresa (va fi refuzul), sau tacita(in cazul neglijentei), fiind pedepsita de lege.Se face deosebirea intre drepturi privind exercitarea functiei si drepturi cu caracter general.

Dreptul de promovare in cadrul aceleasi autoritati publice sau intr-o alta autoritate de nivel superior se face in principiu,potrivit sistemului deschis,mai concret functionarii publici au posibilitatea de a concura pt ocuparea unei functii chiar daca este in afara autoritatii respective.Este instituita regula concursului pentru toate functiile,inclusive a functiilor de conducereUn alt drept este pregatirea profesionala continua.Exercitarea cu caracter temporar a unei functii publice de conducereDelegarea – se face in interesul autoritatii publice in care este incadrat functionarul public pe o perioada de cel mult 60 de zile calendaristice intr-un an.Este posibila prelungirea acestei perioade pana la cel mult 90 zile calendaristice intr-un an,numai cu acordul scris al functionarului public.Detasarea – se dispune in interesul autoritatii publice in care urmeaza sa-si desfasoare activitatea functionarul public pe o perioada de cel mult 6 luni in cursul unui an calendaristic,termenul de 6 luni poate fi prelungit numai cu acordul scris al functionarului public.Transferul – poate avea loc intre autoritatile publice,dupa cum urmeaza: in interesul serviciului sau la cererea functionarului public. Raportul de serviciu se poate suspenda de drept sau la cererea functionarului public.

Sanctiunile disciplinare aplicabile functionarilor publiciSunt urmatoarele:-mustrare scrisa-diminuarea drepturilor salariale cu 5 pana la 20% pe o perioada de pana la 3 luni -suspendarea drepturilor de avansare in gradele de salarizare sau de promovare in functia publica o perioada de 1 pana la 3 ani -trecerea intr-o functie inferioara pe o perioada de pana la 1 an cu diminuarea corespunzatoare a salariului si restituirea din functie.Aceste sanctiuni sunt stabilite numai prin lege,dar ele nu sunt stabilite pt fiecare abatere disciplinara,ci aplicarea uneia sau alteia este lasata la aprecierea autoritatii abilitate sa o aplice.Sanctiunile disciplinare sunt stabilite intr-un sistem ierarhic care are un caracter relativ,in sensul ca se poate aplica o sanctiune mai severa chiar daca in prealabil nu s-a aplicat o alta mai usoara.Sanctiunile disciplinare au caracter personal,in sensul ca ele se aplica functionaruluipublic care a savarsit abaterea disciplinara. Sanctiunile disciplinare se aplica printr-un act administrativ de autoritate cu caracter individual (dispozitie, decizie, ordin) emis de autoritatea abilitata sa aplice sanctiunea respectiva.Actul trebuie sa aiba intotdeauna forma scrisa.

Actul administrative de sanctionare emis de persoana competenta trebuie elaborat in termen de cel mult 5 zile lucratoare,de la data primirii raportului comisiei de disciplina si se comunica functionarului public sanctionat in termen de 15 zile lucratoare de la data emiterii.Functionarul public nemultumit poate face contestatie la conducatorul autoritatii publice respective,care sesizeaza comisia de disciplina asupra legalitatii sanctiunii.Comisia poate sa propuna in urma verificarilor, mentinerea,modificarea, sau anularea sanctiunii disciplinare aplicate.Agentia nationala a funct. publici este obligata sa elibereze un cazier administrativ,act care cuprinde sanctiunile disciplinare aplicate functionarilor publici si care nu au fost radiate.Statutul functionarilor publici reglementeaza institutia radierii de drept a sanctiunilor disciplinare aplicate,daca s-a scurs un anumit termen si functionarul public a avut o buna comportare.Sanctiunea mustrare scrisa se radiaza dupa trecerea a 6 luni de la aplicare.Pentru celelalte sanctiuni cu exceptia restituirii din functie,termenul este de 1 an,de la expirarea termenului pt care au fost aplicate.In cazul restituirii, termenul de radiere este de 7 ani.

Suspendarea de drept intervine cand functionarul public -este numit sau ales intr-o functie de demnitate publica-este incadrat la cabinetul demnitarului-in cazul arestarii preventive Suspendarea la cererea functionarului public intervine in situatii cum ar fi:-concediul pt cresterea copilului in varsta de pana la 2 sau in cazul copilului cu dizabilitati pana la implinirea varstei de 3 ani-participarea la campania electorala-participarea la greva.Incetarea raporturilor de serviciu are loc in urmatoarele conditii: *de drept*:-la data decesului functionarului public-la data ramanerii definitive si irevocabile a hotararii judecatoresti de declarare a mortii functionarului public-la data comunicarii deciziei de pensionare pentru limita de varsta ori invaliditate a functionarului public-prin acordul partilor,consemnat in scris-prin eliberarea din functie, masura ce nu presupune culpa functionarului public-prin destituirea din functia publica,ceea ce presupune culpa functionarului public-prin demisie

Statutul functionarilor publici – prevede ca functionarii publici,in exercitarea atributiilor lor,beneficiaza de protectia legii,autoritatea publica fiind obligate sa asigure protectia functionarului impotriva amenintarilor,violentelor,faptelor de ultraj.Un drept strans legat de exercitarea functiei este dreptul de alegere a profesiei si a locului de munca.Dreptul la profesie presupune continuitate,stabilitate si inamovibilitate in functia publica.Continuitatea in functie deriva din continuitatea functiei,in sensul exercitarii ei neintrerupte.Continuitatea este strans legata de stabilitatea in functie prin care se intelege imposibilitatea de incetare a raportului juridic de serviciu din motive neimputabile functionarului public.Stabilitatea in functie este consacrata ca principiu de baza in exercitarea functiei publice.Cat priveste inamovibilitatea functiei publice, aceasta este un drept acordat de stat functionarului public,care nu poate fi suspendat sau revocat din functie decat pentru motive disciplinare si dupa procedura disciplinara sau in lipsa acestora numai cu acordul sau.Functionarul public nu poate fi suspendat sau transferat,chiar si prin promovare contra vointei sale

Unele sanctiuni disciplinare au un caracter moral,de ex mustrarea, altele au caracter material sau atat material cat si moral.Alte sanctiuni produc efecte asupra existentei raportului de serviciu public.Sanctiunile disciplinare se aplica in cel mult 6 luni de la data savarsirii abaterilor disciplinare.Sanctiunile disciplinare pot fi aplicate numai dupa cercetarea prealabila a faptei savarsite si dupa audierea functionarului public.Audierea trebuie consemnata in scris sub sanctiunea nulitatii.In fiecare autoritate publica se constituie comisii de disciplina formate dintr-un nr egal de reprezentanti desemnati de conducatorul autoritatii publice si de sindicatul reprezentativ al functionarilor publici.Comisiile de disciplina au atributii in ceea ce priveste cercetarea abaterilor disciplinare,propunerea aplicarii unei anumite sanctiuni,intocmirea rapoartelor cu privire la fiecare cauza pt care a fost sesizata si inaintarea acestora conducatorului autoritatii publice.

Raspunderea contraventionala a functionarilor publiciCu privire la sediul materiei(acolo unde este reglementata) raspunderea contraventionala de drept comun isi are sediul in ordonanta guvernului nr.2 din 2001 privind regimul juridic al contraventiilor.In schimb raspunderea contraventionala a functionarilor publici isi are sediul in prevederile statutului functionarilor publici dar si in alte legi speciale.Elementele faptei care constituie contraventia:*Subiectul contraventiei (subiect activ) – este in toate cazurile si in exclusivitate numai functionarul publicLatura subiectiva a raspunderii contraventionale a functionarului public se caracterizeaza prin existenta vinovatiei in savarsirea faptei sub forma intentiei, directa sau indirecta sau a culpei,care este cu usurinta sau a culpei simple*Obiectul contraventiei – are in vedere valorile sociale puse in pericol de functionarul publicLatura obiectiva consta in actiuni sau inactiuni expres prevazute de actul normativ.Sanctiunile sunt in principiu cele care se aplica si de dreptul comun.Cauzele care inlatura raspunderea contraventionala a functionarului public sunt deasemenea cele prevazute de dreptul comun.Impotriva procesului verbal de constatare a contraventiei si de aplicare a sanctiunii, functionarul public se poate adresa cu plangere la judecatoria in a carei circumscriptie isi are sediul autoritatea publica,in cadrul caruia activeaza functionarul public sanctionat.

O alta trasatura a raspunderii functionarului public este: caracterul personal, chiar si cand este vorba de raspunderea contraventionala a persoanei juridice,fiind exclusa raspunderea solidara a autoritatii cu structura de conducere colegiala.Raspunderea contraventionala se poate aplica impreuna cu alte sanctiuni disciplinare sau civile,nu insa si cu raspunderea penala pt ca o fapta nu poate fi in acelasi timp contraventie si infractiune.Raspunderea civila a functionarilor publiciStatutul functionarilor publici se refera numai la raspunderea civila a functionarilor publici,fara nici o referire la raspunderea materiala sau patrimoniala Articolul 52 din constitutie face referire expresa la raspunderea patrimoniala a statuluiTrasaturile raspunderii civilePersoana in cauza trebuie sa aiba calitatea de functionar public si sa fi produs paguba cu prilejul exercitarii atributiilor de serviciu sau in legatura cu acesta. Raspunderea functionarului public este o raspundere personala,individuala si nu solidara cu exceptia cazului in care functionarul public poate chema in garantie pe superiorul sau erarhic de la care a primit ordinul scris care a produs prejudiciul.Vinovatia functionarului public nu se prezuma,ea trebuie dovedita.Functionarul public raspunde si pt prejudiciul moral.Raspunderea civila a functionarului public poate fi cumulate cu raspunderea disciplinara si contraventionara a acestuia.Raspunderea penala a functionarilor publici-intervine atunci cand fapta functionarului public imbraca elementele unei infractiuni.Infractiunile savarsite de functionarul public sunt prevazute de codul penal in principal dar si in legi speciale.In codul penal exista un

capitol intitulat infractiunile de serviciu sau in legatura cu serviciul,unde sunt definite infratiunile urmatoare:-abuz in serviciu contra intereselor personale-abuz in serviciu prin ingradirea unor drepturi-abuz in serviciu contra intereselor publice-neglijenta in serviciu-purtarea abuziva-neglijenta in pastrarea secretului de stat-luarea si darea de mita-primirea de foloase necuvenite-traficul de influenta si alteleTrebuie retinut ca notiunea de functionar public,pe planul dreptului penal are o sfera de cuprindere mai larga decat in alte ramuri de drept fiind definita ca “persoana care exercita permanent sau temporar,cuorice titlu,indiferent cum a fost investita, o insarcinare de orice natura,retribuita sau nu in serviciul unei autoritati dintre cele prevazute in codul penal.Conflictul de interese si incompatibilitatiConflictul de interese reprezinta situatia in care o persoana care exercita o functie sau o demnitate publica are un interes de natura patrimoniala care ar putea influenta indeplinirea cu obiectivitate a atributiilor ce ii revin, potrivit constitutiei si tuturor celorlalte acte normative in viguare. In ceea ce priveste problema incompatibilitatilor se consacra principiul potrivit caruia calitatea de functionar public este incompatibila cu orice alta functie publica decat cea in care a fost numit precum si cu functiile de demnitate publica