8/12/2019 Administrarea de Oxigen

http://slidepdf.com/reader/full/administrarea-de-oxigen 1/8

 ADMINISTRAREA DE OXIGEN

Pacientii pot primi oxigen prin diverse metode. Fiecare metoda are avantajele

si dezavantajele sale, indicatiile si contraindicatiile sale.

ADMINISTRAREA OXIGENULUI PRIN CANULE NAZALE

este modalitatea prin care pacientul primeste oxigen prin doua canule de plastic

atasate la narile pacientului

avantaje: simplu de folosit, fara riscuri, confrotabile, usor de tolerat, eficiente

pentru pacientii care necesita o adminstrarea de oxigen in concentratii scazute,

ofera libertate de miscare, alimentare, comunicare, nu au costuri ridicate

dezavantaje: nu poate oferi o cantitate de oxigen cu concentratie mai mare de

40%, nu pot fi folosite in obstructiile nazale complete, adminstrarea pe aceasta

cale poate produce dureri de cap si uscarea mucasei nazale, pot aluneca usor

se verifica permeabilitatea cailor nazale. Daca sunt permeabile, se conecteaza

tubul cu canulele nazale la sursa de oxigen, apoi se agata prin spatele urecilor

pana sub barbie, canulele fiind fiecare in dreptul narinelor pacientului. !e

ajusteaza la marimea potrivita securizand tubul sub barbie.

ADMINISTRAREA OXIGENULUI PE MASCA SIMPLA

oxigenul intra printr"un port aflat in josul mastii si iese printr"o descizatura larga

de partea cealalta a mastii

avantaje: se poate administra oxigen cu concentratii cuprinse intre 40% si #0%

dezavantaje:i nterfereaza cu nevoia de a manca si a comunica a pacientului,

poate cauza disconfort, este inpracticabila pentru terapiile pe termen lung datorita

imposibilitatii de verificare a cantitatii execte de oxigen administrate

se selecteaza o masca potrivita ca marime si se plaseaza peste nasul, gura si

barbia pacientului

Rev.0 Ex…. Page 1

8/12/2019 Administrarea de Oxigen

http://slidepdf.com/reader/full/administrarea-de-oxigen 2/8

in dreptul nasului masca are o clema fexibila de metal care se fixeaza la radacina

nasului. De o parte si de alta masca are atasata o banda de elastic care va fi

petrecuta in jurul capului pacientului si va mentine masca pe fata

este necesara o rata de administrare de minim $ lmin pentru a curata dioxidul decarbon expirat de pacient si a preveni situatia ca pacientul sa"l reinspire

mai exista doua tipuri de masca pe care se poate administra oxigenul: ambele au

atasata in partea de jos o punga tip rezervor Diferenta dintre aceste doua tipuri de

masca consta in faptul ca una din ele are o singura cale, adica o valva care

forteaza aerul & oxigenul' doar sa iasa nu sa si intre

masca fara valva functioneaza dupa urmatorul principiu: pacientul inspira oxigen

din rezervorul atasat la masca cat si din masca cuplata la sursa de oxigen. Primatreime din volumul de aer pe care pacientul il expira intra in rezervor, iar restul se

pierde prin masca. Deoarece aerul care este reintrodus in rezervor prin expirare

provine din traee si bronii, nu apar scimburi de gaze, deci pacientul va

reinspira aerul oxigenat pe care tocmai l"a expirat

cel de"al doilea tip de masca, cu valva, are urmatorul principiu de functionare: in

inspir se descide valva rezervorului directionand oxigenul din rezervor in masca.

(n expir aerul expirat paraseste masca si astfel pacientul va inspira oxigen doar

din rezervor

Consideratii speciale

• nu se va administra niciodata mai mult de )lminut prin canula nazala pentru un

pacient cu boli pulmonare cronice. Pe de alta parte o terapie indelungata de *)"*+

ore pe zi poate ajuta acesti pacienti sa doarma mai bine, sa supravietuiasca mai

mult si sa reduca incidenta aparitiei ipertensiunii pulmonare

• pentru a monitoriza efectele adminstrarii de oxigen, se va masura saturatia

pacientului la aproximativ 0 de minute dupa administrare

VENTILATIA MANUALA

-entilatia manula se face cu ajutorul balonului uben care are un dispozitiv de

atasare la masca, la sonda de intubatie, la traeostoma, sau masca, putand astfel ventila

Rev.0 Ex…. Page 2

8/12/2019 Administrarea de Oxigen

http://slidepdf.com/reader/full/administrarea-de-oxigen 3/8

mecanic orice tip de pacient. De obicei folosita in urgente, ventilatia manuala poate fi

folosita si temporar: pacientul este decuplat de la ventilator pentru aspiratie, scimbarea

sau repozitionarea sondei, inainte de intubare, inainte de aspirare , in timpul transportului

unui pacient intubat. /xigenul administrat prin ventilatia mecanica poate imbunatati un

sistem cardiorespirator compromis.

Materiale necesare

• balon uben

• masca

•

sursa de oxigen & portabila sau in perete'• manusi

• tub conector la sursa de oxigen

Preatirea ec!ipa"ent#l#i

• ciar daca pacientul este intubat sau traeostomizat, se va alege si o masca de

marime potrivita care se va atasa la balon• se ataseaza balonul la sursa de oxigen si se va ajusta rata in functie de nevoile

pacientului

I"ple"entarea

• se pun manusile

• inainte de folosirea balonului se verifica caile aeriene superioare ale pacientului

pentru depistarea eventualilor corpi straini si, daca este posibil, vor fi inlaturati,

acest lucru putand duce la revenirea respiratiei spontane a pacientului

• de asemenea, se aspira pacientul pentru a indeparta eventualele secretii

& indiferent daca este sau nu intubat sau traeostomizat'

• daca se poate, se va indeparta tablia patului si se va sta la capul pacientului, in

spate, pacientul avand capul si gatul in iperextensie pentru a alinia caile aeriene

si a usura resuscitarea

Rev.0 Ex…. Page 3

8/12/2019 Administrarea de Oxigen

http://slidepdf.com/reader/full/administrarea-de-oxigen 4/8

• daca pacientul este intubat, se va scoate masca de la balon si se va atasa balonul

la sonda de intubat sau la traeostoma apoi se va cupla la balon prelungirea de la

sursa de oxigen. Daca pacientul este neintubat si netraeostomizat, se va pune

masca pe fata & pe nas, gura si barbie', se va atasa balonul la masca si apoi se vaatasa la balon prelungirea de la sursa de oxigen

• se mentine mana nondominanta pe masca pentru a o mentine etansa pe fata, iar

cu mana dominanta se va comprima balonul la fiecare $ secunde pentru un adult,

oferind astfel aproximativ *l de oxigen pe minut. a copii se va comprima balonul

la fiecare secunde

• compresia pe balon se va face odata cu inspirul pacientului daca acesta respira.

1iciodata nu se va face compresie pe balon in timpul expirului pacientului• se va supravegea pacientul pentru a observa daca pieptul se ridica si coboara in

concordanta cu compresiile balonului. Daca nu apar miscarile respiratorii, se

reverifica pozitia cailor aeriene si permeabilitatea lor 

Consideratii speciale

•

daca pacientul are traumatisme cervicale se va evita iperextensia capului ,folosindu"se in scimb subluxatia de mandibula pentru alinierea cailor aeriene

• se va observa daca pacientul varsa. Daca varsa, se va opri manevra, se va aspira

imediat si apoi se va continua ventilatia

• ventilatia manuala insuficienta apare de obicei datorita marimii mainii

resuscitatorului care nu poate face compresiile eficient. De aceea este necesara

prezenta a doua persoane pentru ventilatia manuala

Co"plicatii

• aspirarea licidului de vasatura, care poate duce la pneumonie

• distensie gastrica

VENTILATIA MECANICA

• ventilatia mecanica introduce si scoate aerul din plamanii pacientului.

Rev.0 Ex…. Page 4

8/12/2019 Administrarea de Oxigen

http://slidepdf.com/reader/full/administrarea-de-oxigen 5/8

8/12/2019 Administrarea de Oxigen

http://slidepdf.com/reader/full/administrarea-de-oxigen 6/8

• se va verifica circulatia periferica a pacientului cat si volumul diurezei pentru a

observa din timp eventualele semne de scadere a debitului cardiac

• pacientul intubat este sedat si curarizat & acestea trebuie administrate impreuna

doarece curarizantele nu afecteaza nivelul de constienta a pacientului ', deci, cuatat mai mult trebuie atent supravegeat pentru a"i suplini nevoile pe care nu le

poate exprima

• trusa de urgenta trebuie intotdeauna sa fie intotdeauna la indemana in cazul unui

pacient curarizat pentru a putea interveni rapid in caz de detubare accidentala

• se vor spala periodic si acoperi ocii pacientilor intubati sedati si curarizati

• se ofera intimitate, lumina sa nu fie puternica si sa fie liniste pentru ca pacientul

sa se poata odini & oboseala poate intarzia momentul desprinderii de ventilator sirecapatarii respiratiei spontane'

Se$rarea de $entilator

•   sevrarea de ventilator ncepe odat5 cu stabilizarea leziunii pulmonare 6i cu

solu7ionarea problemei ce a dus la instituirea ventila7iei mecanice8 ntreaga aten7ie

trebuie ndreptat5 spre desprinderea de ventilator c9t se poate de repede.Problema recunoa6terii momentului n care disfunc7ia pulmonara nu mai are

nevoie de protezare este extrem de dificil5. !tandardizarea nu este posibil5,

parametrii clinici sunt supu6i subiectivit57ii, nu exist5 studii prospective,

randomizate dezvoltate n aceast5 direc7ie. De cele mai multe ori evaluarea la

care sunt supu6i bolnavii este o combina7ie de elemente subiective cu masuratori

obiective, precum gazele sanguine 6i imaginile radiologice pulmonare.

•

procesul de sevrare de ventilator este n numeroase unit57i de terapie intensiv5din ntreaga lume, cuantificat 6i condus de medici reziden7i, asistente medicale 6i

fizioinetoterapeu7i

• modalitatea clasic5 de abordarea a unui bolnav ce trebuie sevrat de ventilator

este sc5derea n trepte a suportului, marea majoritate a bolnavilor nu au ns5

nevoie de acest abord prin care, din nefericire, se prelunge6te durata ventila7iei

mecanice. a dou5 treimi din bolnavi, sevrarea de ventilator 6i extubarea sunt

simple dup5 o scurt5 perioad5 de respira7ie pe tub n ; 6i binen7eles, dup5 cecauza pentru care au fost pu6i pe ventilator a fost rezolvat5. 5m9n 0% din

Rev.0 Ex…. Page 6

8/12/2019 Administrarea de Oxigen

http://slidepdf.com/reader/full/administrarea-de-oxigen 7/8

bolnavii care au avut nevoie de intuba7ie 6i suport ventilator mai mult de )4 de ore,

care nu pot tolera tentativele ini7iale de a respira f5r5 suportul aparatului. Pentru ei

s"au dezvoltat strategii de desprindere 6i au fost analizate cauzele de poten7ial

insucces.

Modalit%&i de se$rare de $entilator

• supunerea bolnavilor la teste de respira7ie spontan5 ce dureaz5 $"*0 min de mai

multe ori pe zi p9n5 ce clinicianul consider5 c5 sunt ap7i a fi detuba7i

• utilizarea metodelor de suport ventilator par7ial !(<- sau P!-, cu sc5derea

suportului n trepte, p9n5 se ajunge n ore sau cel mai adesea zile, la ceea ce se

consider5 suportul minim, dup5 care bolnavii pot fi detuba7i

• sau evaluarea bolnavului o singur5 dat5 n zi 6i supunerea lui unui test de

respira7ie spontan5 n urma c5ruia dac5 l tolereaz5 va putea fi detubat

• desprinderea pacientilor de ventilator este recomandat a se face pe baza unei

examin5ri zilnice, care s5 evalueze dac5 s"a remis cauza pentru care au fost

ventila7i, dac5 sunt stabili emodinamic 6i n aceste condi7ii pregati7i pentru un test

de respira7ie spontan5. / astfel de evaluare zilnic5, care nici nu necesit5interven7ia medicului, scurteaz5 timpul de sevrare cu aproximativ ) zile, reduc9nd

 n final 6i durata global5 a ventila7iei mecanice 6i costul spitaliz5rii n terapie

intensiv5, f5r5 ns5 a modifica durata global5 a spitaliz5rii sau mortalitatea.

 =ceasta evaluare zilnic5 a func7iei respiratorii asociat5 st5rii generale a

pacientului, care s5 permit5 instituirea testului de respira7ie spontan5, trebuie s5

cuprind5:

o semne de oxigenare corect5 exprimat5 prin Pa/)Fi/)>*$0"00 la Fi/)?0.4"

0.$ sau Pa/)>#0mm@g la Fi/) max.0.4

o PAAPB$"3cm@)/

o tuse eficient5 la aspira7ia traeal5

o stabilitate emodinamic5 f5r5 suport vasopresor sau inotrop

o absen7a sedativelor n perfuzie continu5 sau ntreruperea lor din timp

o posibilitatea de a ini7ia respira7ie spontan5

o

con6tient, cu C2!>*o f5r5 disfunc7ii electrolitice, cu un p@>+.)$

Rev.0 Ex…. Page 7

8/12/2019 Administrarea de Oxigen

http://slidepdf.com/reader/full/administrarea-de-oxigen 8/8

o temperatur5 B32

o emoglobina 3"*0gdl

• Dac5 bolnavul a trecut de aceast5 evaluare ndeplinind condi7iile, se trece la etapa

urm5toare 6i anume efectuarea testului de respiratie spontana.

Test#l de respiratie spontana

• testul de respira7ie spontan5 este cea mai vece modalitate de sevrare de

ventilator. En forma sa tradi7ional5, bolnavul este decuplat de la ventilator 6i

prime6te un supliment de oxigen umidificat. =ceast5 modalitate poart5 denumirea

de sevraj pe tub n ;, dup5 aspectul piesei ce se folose6te. Durata testului derespira7ie spontan5 variaz5, nefiind stabilit un timp anume

• testul, n variant5 mai modern5 6i datorit5 ajutorului noilor aparate performante,

poate fi efectuat 6i f5r5 a desprinde bolnavul de ventilator. Cenera7ia nou5 de

ventilatoare r5spunde foarte usor la solicit5rile pacientului, n special cele ale

caror valve sunt declan6ate de modificarile de flux. Axist5 mai multe avantaje n a

face testul n aceast5 modalitate. 1u este necesar nici un ecipament adi7ional, iar

dac5 pacientul are dificult57i, ventila7ia mecanic5 poate fi prompt restabilit5. Enplus, el va putea beneficia de toate sistemele de monitorizare 6i alarme pe care le

ofer5 ventilatorul &volum curent, frecven75 respiratorie, minutvolum, Fi/) etc.',

ceea ce va duce la identificarea rapid5 a acelor bolnavi care nu pot respira

spontan

• bolnavii ce au dep56it cu succes un test de respira7ie spontan5 au 0% 6anse s5

r5m9n5 detuba7i mai mult de 43 de ore. 2ei ce nu tolereaz5 un test de respira7ie

spontan5 o fac destul de repede dup5 instituirea acestuia, media descris5 de

diferi7i autori

Rev.0 Ex…. Page 8