Administrarea Afacerilor in Turism Si Servicii

7/21/2019 Administrarea Afacerilor in Turism Si Servicii

http://slidepdf.com/reader/full/administrarea-afacerilor-in-turism-si-servicii 1/9

Administrarea afacerilor in turism si servicii

In conditiile unei economii moderne functionarea intrepriderilor presupune renuntarea la planificarea si alocarea centralizata a resurselor. Ea isi gaseste motivatia reala in satisfacereaunor necesitati autentice.

Concurenta dintre intreprinderi de marimi similare va duce la imbunatatirea calitativa a produselor in conditiile unui anumit nivel al preturilor reglat de confruntarea dintre cerere sioferta.

Este clar ca daca o productie nu are cerere efectiva solvabila ea trebuie sa fie sa se perfectionezeintr-o astfel de masura incat sa devina concurentiala, competitiva fata de productia anterioara, fiesa se renunte la ea. Exista temerea ca aceasta va duce la mari pierderi de fonduri fixe sicirculante si in plus ca va genera somaj Este clar ca daca o productie nu are cerere efectivasolvabila ea trebuie sa fie sa se perfectioneze intr-o astfel de masura incat sa devina

concurentionala, competitiva fata de productia anterioara, fie sa se renunte la ea. Exista temereaca aceasta va duce la mari pierderi de fonduri fixe si circulante si in plus ca va genera somaj

Notiunea de concurenta este insa pura abstractie, daca nu este legata de cererea si ofertamarfurilor pe piata. Volumul ofertei reflecta concurenta dintre producatori in conditiile unuianumit nivel al ofertei. Pemuria de marfuri accentuaza concurenta intre cumparatorii solvabili sigenereaza inflatie. Cu cat lipsa este mai mare, cu atat nivelul inflatiei este mai ridicat, iar putereade cumparare a veniturilor si a monezii scad.

Pe de alta parte abundenta de marfa accentueaza concurenta dintre producatori cu atat mai mult,cu cat, alaturi de dinamica volumului absolut al veniturilor, cererea este influentata considerabil

de relativa saturare a pietei, care determina o tendinta de scadere a preturilor. Pentru consumatoriacest proces este avantajos in anumite limite, si anume in masura in care nu sunt oferite produseinferioare la preturi mai scazute

PIAŢA

Notiunea de piata reflecta o realitate foarte complexa si nuantata in timp si spatiu, fara a existao definitie unanima accentuata a acesteia. Elementele definitorii pentru notiunea de piata sunturmatoarele

a!. piata este un spatiu economic in care se desfasoara activitatea economica a agentilor economici care are si o determinare fizica.

b!. piata este locul de intalnire al agentilor economici, vanzatori si cumparatori care intr-oactiune pot avea numai una din aceste doua calitati.



c!. piata este locul de intalnire al cereri si ofertei de bunuri economice, care se afla intr-unraport de marime si structura, pe baza caruia agentii economici isi orienteaza activitatea. "acacerearea este mai mare decat oferta producatorii vor fi interesati sa dezvolte activitatea, iar in cazcontrar sa o reduca

d! pe piata se formeza pretul care-i orienteaza pe agentii economici astfel cand pretul este maimare, creste tentatia producatorilor si scade tentatia cumparatorilor# cand pretul este mai mic sauscade, creste tentatia cumparatorului dar scade interesul producatorului. $egulatorul pietei esteconcurenta, relatia dintre agentii economici in cadrul carora fiecare urmareste realizareaintereselor sale

%ormele concrete ale pietei - targuri si &ale publice, retele de magazine cu sucursale, lanturi desupermagazine, expozitii cu vanzare, case de comenzi, tranzactii intre firme si agenti specializati,etc.

Piata reprezinta toata gama de actiuni prin care cumparatorii intra in contact si sc&imba bunuri siservicii, indiferent de locul in care se desfasoara.

ANALIZA PIEŢEI TURISTICE

Cererea turistică este format' din ansamblul persoanelor care ()i manifest' dorin*a de a sedeplasa periodic )i temporar (n afara re)edin*ei proprii, pentru alte motive dec+t prestarea unor activit'*i remunerate la locul de destina*ie.

Consumul turistic este o expresie a cererii solvabile a popula*iei pentru serviciile turistice, care()i g'se)te ec&ivalent (n oferta turistic', (n timp )i spa*iu. Consumul turistic este format dinc&eltuielile efectuate de purt'torii cererii turistice pentru ac&izi*ionarea unor servicii )i bunurilegate de motiva*ia turistic'.

ama de servicii pe care un turist le poate solicita (n timpul unei c'l'torii turistice, (n decursulunui sejur de vacan*' sau (n cadrul unei forme specifice de turism, este foarte variat', depinz+ndde

• forma de turism practicat',• de diversitatea produselor turistice (n cadrul fiec'rei forme de turism,

• de distan*a dintre localitatea de re)edin*' a turistului )i locul unde se va realizarespectivul consum turistic,

• de sezonalitatea activit'*ii turistice,• de felul atrac*iilor turistice majore care polarizeaz' curentele turistice spre anumite

destina*ii,



• de puterea de cump'rare a clientului poten*ial cererea solvabil'! )i, (ntr-o propor*ie

important', de gusturile, preferin*ele, aspira*iile etc, (ntr-un cuv+nt, de motiva*iilenevoilor sociale pentru servicii turistice ale clientelei poten*iale.

ncerc+nd o sintetizare a acestor multiple aspecte, rezult' c' cererea turistic' se manifest' practic

(ntr-un num'r infinit de variante, nuan*ate de la un client poten*ial la altul, (n func*ie de

• tipologia socio-profesional', familia )i forma de turism (n care se desf')oar' c'l'toria

turistic' a clientului interesat#• caracteristicile te&nice ale voiajului efectuat durata sejurului, formele de transport,

modalit'*ile de cazare etc!#• sursele financiare )i sumele disponibile pentru acoperirea c&eltuielilor turistice (n func*ie

de structura serviciilor#• motiva*iile clientelei )i preferin*ele turi)tilor pentru atrac*iile oferite.

Volumul, structura, dinamica, dispersia (n timp )i spa*iu )i tendin*ele de ale cererii turistice suntinfluen*ate (n permanen*', de o serie de factori cu ac*iune continu' sau ocazional', caredetermin' de altfel )i dezvoltarea ansamblului industriei turistice pe plan si mondial.

Comparativ cu cererea de m'rfuri, cererea turistic' prezint' o serie de particularit'*i, ce decurginerent din sfera nevoilor sociale pentru m'rfuri )i servicii ale popula*iei

/pre deosebire de cererea solvabil' de m'rfuri a popula*iei, care se identific' cu consumul propriu-zis al m'rfurilor c&iar (n cazul produselor de (ndelungat'!, cererea de servicii turisticenu se identific' (n totalitate consumul turistic, situa*ie explicabil' prin faptul c' acele categorii de popula*ie care, din diferite motive, nu-)i p'r'sesc localitatea de re)edin*' (n timpul concediilor,nu se manifest' de regul' ca solicitan*i de servicii turistice.

"ac' (n consumul de m'rfuri se poate stabili o anumit' ierar&izare a formelor de modificare acererii pentru diferite grupe de m'rfuri, cererea turistic' nu se caracterizeaz', de obicei, printr-unconsum periodic al aceluia)i produs turistic, oferit la aceea)i destina*ie a c'l'toriilor turistice.

"in aceste considerente, de)i (n practica turistic' se accept' clasificarea cererii (n periodic' )iocazional' rar'!, periodicitatea trebuie (n*eleas' ca o manifestare general' a cererii de serviciituristice (n cursul unei perioade de referin*', av+ndu-se (n vedere c', totodat', periodicitateaconsumului turistic nu afecteaz' dec+t (ntr-o mic' m'sur' aceea)i ofert' de servicii la intervale

apropiate.

$a*ionamentul face (n mod deliberat abstrac*ie de unele forme impuse de manifestare periodic' acererii turistice, ca de exemplu cazul c'l'toriilor de afaceri asimilate cu c'l'toriile turistice!, (ncazul recomand'rilor medicale pentru anumite proceduri de tratament balneomedical carenecesit' repetare la intervale regulate de timp )i (n aceea)i sta*iune turistic', sau c&iar )i (n cazul



unor forme cu predilec*ie de turism de exemplu, v+n'toarea sau pescuitul sportiv! legate deaceea)i destina*ie a c'l'toriilor.

Periodicitatea cererii turistice este o func*ie a veniturilor disponibile, a timpului liber )i asezonalit'*ii activit'*ii turistice, care genereaz' diferite forme de turism bazate pe o ofert' anual'

periodic' de exemplu turismul (n sta*iunile de sporturi de iarn', turismul estival pe litoral etc!.n acest context merit' s' fie reamintit faptul c' factorul esen*ial al form'rii periodice sezoniere!a cererii turistice )i, (n consecin*' )i a reparti*iei inegale (n timp )i spa*iu a cererii, estereprezentat de limitele timpului liber disponibil pentru turism (n decursul unui an calendaristic.

/e au (n vedere, (n primul r+nd, concediile )i vacan*ele anuale, care reprezint' perioade mai lungi)i ne(ntrerupte de timp liber )i care influen*eaz' formarea cererii turistice prin

• durata concediilor )i vacan*elor# cu c+t acestea sunt de mai lunga durat', permit

fragmentarea lor (n mai mare m'sur' )i, ca atare atenueaz' caracterul sezonier al cererii#•

limitele caracteristice impuse acestora, cunosc+nd c', pentru anumite categorii de popula*ie activ', concediile pot fi utilizate (n scopuri turistice numai (n anumite perioadede an de exemplu (n agricultur'!.

0impul liber s'pt'm+nal are (n sc&imb o influen*' mai pronun*at' asupra periodicit'*ii cereriituristice, din cauza frecven*ei mai constante de utilizare pentru turism a sf+r)itului de s'pt'm+n'(n cursul unui an.

"in practic' mai rezult' c' cererea turistic' are un grad ridicat de spontaneitate (n compara*ie cucererea de m'rfuri.

Cu toate c' (n turism s-a adoptat clasificarea cererii (n ferm' )i spontan', (ns')i cererea ferm'comport' (n toate (mprejur'rile un grad ridicat de urgen*' )i se manifest' cu elasticitate variabil'la diferite categorii de popula*ie.

Ca rezultat al elasticit'*ii nevoilor de consum ale popula*iei, ordinea de urgen*' a satisfaceriinevoilor pentru m'rfuri )i pentru servicii turistice se manifest' )i ea diferen*iat de la o categoriede popula*ie la alta. Cu anumite excep*ii de exemplu, (n cazul cererii pentru tratament balneomedicale!, cererea turistic' este mai pu*in legat' de condi*iile de existen*' ale popula*ieidec+t cererea de m'rfuri, fiind (n general mult m sensibil influen*at' de nivelul veniturilor popula*iei )i de nivelul tarifelor pentru aranjamentele pac&etul de servicii! turistice.

Prin analogie cu cererea de m'rfuri, elasticitatea cererii turistice se exprim' prin intermediulcoeficien*ilor de elasticitate. Evident, valorile pe care le vor (mbr'ca coeficien*ii de elasticitatedepind de natura produsului turistic )i de natura )i categoria cump'r'torilor virtuali ale c'ror niveluri de venituri sunt luate (n considerare.



Nivelul veniturilor, tarifele, distan*a )i durata c'l'toriilor nu sunt singurele elemente care potinfluen*a cererea turistic'. n egal' m'sur' trebuie cunoscute )i obiceiurile de a c'l'tori alecet'*enilor )i motiva*iile care-i incit' s' (ntreprind' c'l'torii (n scopuri turistice.

Tipoloii de cerere turistică

n practica turistic', anali)tii disting trei categorii principale de turi)ti, cu diferen*ieri sensibile (nceea ce prive)te aspira*iile )i manifest'rile lor de cerere pentru produsele turistice )i pentrudestina*iile de vacan*', )i anume

• turi)ti pentru care constr+ngerile economice nu sunt de natur' s' influen*eze (n sens

restrictiv alegerea formulelor )i destina*iilor de vacan*' )i care constituie categoria

clientelei de 1lux1#• turi)tii 1activi1, care dispun de resursele financiare necesare sau sunt (n c'utarea unor

resurse pentru a stabili un ec&ilibru financiar (ntre mijloacelor lor economice )i cererile pentru c'l'toriile de vacan*'#

• turi)tii 1pasivi1 sau, dup' unii anali)ti, a)a-numi*ii turi)ti 1captivi1!, ale c'ror aspira*ii

pentru ac&izi*ionarea produselor turistice nu dep')esc limitele condi*iilor lor economice.

Cererea pentru formele turismului de lu!

0urismul de lux sau turismul p'turilor sociale 1de v+rf &ig&-life! include toate categoriile de

clientel' pentru care practicarea turismului nu este (ngr'dit' de nivelul veniturilor."e)i pe aceast' pia*' particularizat' se (nregistreaz' un volum redus de cerere, pia*a turismuluide lux este totu)i profitabil' pentru agen*ii economici, (ns' dificil de monitorizat, din cauza preten*iilor personalizate fa*' de nivelul calitativ al serviciilor. "e altfel, cererea pentru formeleturismului de lux se manifest' (n multiple variante, sofisticate )i c&iar extravagante, pe care nu le pot acoperi dec+t structurile de primire de categoria cinci stele )i, numai (ntr-o anumit' m'sur',cele de categoria patru stele.

Impactul socio-cultural al turismului de lux asupra destina*iilor de vacan*' se manifest' cu efectecontrastante pe de o parte, turi)tii de 1elit'1 nu sunt interesa*i de stabilirea )i dezvoltarea

contactelor cu popula*ia comunit'*ilor locale, iar pe de alt' parte, se ad+ncesc contrastele dintreelita temporar-vizitatoare )i popula*ie, ceea ce poate (mbr'ca caracterul unor adev'rate provoc'risociale .

/olicit'ri pentru serviciile turistice de confort superior se manifest' )i din partea oamenilor deafaceri, ceea ce stimuleaz' agen*ii economici s' se orienteze )i c'tre formele turismului de lux,desigur (n limite rezonabile de competitivitate )i de eficien*'.



0ot (n aceast' categorie se (nscriu ocazional )i c'l'torii 1marginali1 proveni*i din diverse p'turisociale cu venituri medii, dar dispu)i s' sacrifice o parte din aceste venituri pentru a beneficia deniveluri superioare de confort ir structurile de primire de categoria lux.

0urismul de lux este foarte versatil )i instabil comportamentele care eviden*iaz' caracterul

distinctiv al cererii clientelei )i modelele lor originale de manifestare sunt supuse tendin*elor deimitare din partea altor p'turi sociale mai pu*in bogate. 2fluxul turi)tilor cu venituri mediiconduce treptat la 1democratizarea1 destina*iilor privilegiate ale clientelei de lux, provoc+ndinerent reorientarea clientelei de elit' c'tre alte destina*ii, exotice, (nc' 1neinvadate1 de turismulcu tendin*e de mas' )i c'tre alte preferin*e de consum.

Turismul activ

n categoria turi)tilor activi se (nscriu to*i vizitatorii ce formeaz' grupuri eterogene, dar care au

totu)i o tr's'tur' comun' tendin*a de a concilia mijloacele lor economice cu dorin*a de a-)isatisface cererea pentru diversele forme de consum turistic.

2ce)ti turi)ti apar*in p'turilor sociale care apreciaz' c' este necesar s'-)i p'r'seasc' re)edin*aobi)nuit' pentru a pleca (n vacan*' )i care, din punct de vedere economic )i cultural, dispun at+tde anumite posibilit'*i, c+t )i de discern'm+nt )i selec*ie privind formele de turism )i destina*iile preferate. 3ricare ar fi mobilul motiva*iilor ce vor genera concretizarea nevoilor acestora, pot fiexemplificate unele tr's'turi comune ale manifest'rilor lor de consum, (ncep+nd cu nevoileelementare pentru odi&na fizic', nervoas' )i moral' )i continu+nd cu nevoile de destindere,agrement-divertisment )i setea de cultur', toate rezult+nd din desprinderea temporar' din

cotidian prin activit'*i sportive, jocuri de societate, contacte cu popula*ia auto&ton', acumularede noi cuno)tin*e etc.

/atisfac*ia consumului turistic este amplificat' de sentimentul c' ()i poate alege deliberat mediuldestina*iilor de vacan*', )tiind c' elasticitatea bugetului lor le permite )i posibilitatea de a decideasupra perioadei )i duratei sejurului asupra formelor de cazare. "esigur libert'*ile enumerate suntrelative, dar sentimentul deciziei de selec*ie este factor determinant al dimensiunilor consumuluituristic.

4ai trebuie reamintit )i faptul c' o parte din ace)ti turi)ti activi manifest' )i aspira*ia de a adera

la practicile turistice ale p'turilor sociale mai avantajate din punct de vedere economic, iar preferin*ele lor pentru activit'*ile din timpul liber sunt inspirate, pe c+t posibil, de copiereamodelelor elaborate de ri)tii de elit'.

Turismul celor "pasivi"

n termeni generali sunt cataloga*i turi)ti 1pasivi1 sau 1captivi1! cei care ar dori s' se deplaseze(n c'l'torii de vacan*', dar nu dispun de suficiente posibilit'*i materiale pentru a-)i alege



mijloacele preferate de transport )i de cazare, r'm+n+nd captivi, nevoi*i s' accepte formuleleforfetare de vacan*', g'tite )i comercializate de agen*iile tour-operatoare sau de agen*iileintermediare ale acestora. Nedispun+nd de suficiente posibilit'*i pentru a-)i realiza pe cont propriu sejurul turistic, ace)ti turi)ti se limiteaz' la c+mpul de selec*ie a ofertelor de produseturistice pe care le consider' accesibile (n limitele bugetelor modeste de vacan*'. Cel mai bun

exemplu (n aceast' privin*' este oferit de formele turismului rural, unde turi)tii accept' deliberatcondi*iile modeste de confort, compensat (ns' cu satisfac*iile c'utate (n mediul (nc' nepoluat algospod'riilor *'r'ne)ti.

Comportamente eneratoare de cerere turistică

4otiva*ia turistic' voca*ia, (nclina*ia! generatoare de cerere turistic' este (ntotdeauna profund personal', subiectiv', determinat' de impulsuri gene psi&ologice! )i exogene influen*ate de

mediu!. Impulsurile exogene pot fi• pozitive - manifestate printr-o atrac*ie fa*' de un obiectiv turistic, o sta*iune o destina*ie!,

o form' de turism etc.• negative - manifestate prin re*inerea fa*' de anumite forme de turism sau de o formul' de

vacan*' sa c&iar prin respingerea unei destina*ii.

n dorin*a de a completa problematica motiva*iilor turistice prezint' interes gruparea acestor motiva*ii (n dou' mari categorii

• motiva*ii - care exprim' refuzul consecin*elor negative ale mediului din centrele urbane )i

industriale (n care tr'ie)te turistul virtual, de unde rezult' )i aspira*iile de a c'utasatisfac*ii )i destinderea prin sc&imbarea temporar' a acestui mediu.

• motiva*ii de tip pozitiv, care se identific' cu interesul bine definit pentru anumite

obiective turistice sau cu anumite atrac*ii de importan*' deosebit' culturale, artistice,sportive etc!, care se reg'sesc (n afara locului de origine a cererii turistice )i carecontribuie, cu efecte diferite, la concretizarea cererii pentru activit'*ile turistice preferen*iale.

n studierea comportamentului clientelei turistice analistul a emis unele ipoteze interesante dematerializare a cererii, (n func*ie de personalitatea turistului )i de distan*ele apreciate de acesta cafiind acceptabile pentru c'l'tori spre o destina*ie de vacan*'.

2ceste studii (mpart clientela turistic' (n cinci categorii

5 psi&ocentrici#



5 cvasipsi&ocentrici#

5 mediocentrici#

5 cvasialocentrici#

5 alocentrici.

0uri)tii 1psi&ocentrici1 sunt absorbi*i de preocup'rile lor m'runte cu caracter personal )i numanifest' dec+t un interes limitat pentru lumea exterioar'. /olicit'rile lor pentru destina*iileturistice cuprind

- destina*ii care ofer' caracteristici apropiate condi*iilor din localit'*ile lor de re)edin*'#

- activit'*i de agrement general acceptate de toate categoriile de popula*ie#

- odi&n' sedentar'#

- destina*ii u)or accesibile#

- ec&ipamente turistice tradi*ionale#

- c'l'torii programate )i organizate (n (ntregime.

0uri)tii 1alocentrici1 se intereseaz' de atrac*iile turistice variate )i inedite, sunt curio)i )i dornicide a descoperi lumea (nconjur'toare. 2ce)ti turi)ti prefer'

- regiuni zone! care nu sunt dezvoltate din punct de vedere turistic#

- experien*e noi, de descoperire#

- destina*ii mai greu accesibile#

- forme simple de cazare#

- contacte cu popula*ia local' )i cu al*i turi)ti#

- c'l'torii simple, eventual numai semiorganizate )i pe cont propriu.

ntre aceste dou' categorii extreme se situeaz' majoritatea turi)tilor poten*iali, ponderea cea maimare revenind categoriei de turi)ti 1mediocentrici1.

Pornind de la considerentul c' motiva*iile turistice au (ntotdeauna un caracter subiectiv )i nu potfi dec+t condi*ionat-generalizate, cercet'torii care se ocup' cu analiza circula*iei turistice suntnevoi*i s' recurg' la elaborarea mor modele de evaluare a consumului turistic, menite s'substituie insuficien*a datelor )i incertitudinea comparabilit'*ii lor.



2stfel, marea diversitate a elementelor componente ale consumului turistic a dus la necesitateaelabor'rii unor indicatori valorici de compara*ie a acestui consum specific de m'rfuri )i servicii.2stfel, cercet'torii recurg la a)a-numitul 1co) de consum turistic1 tourist bas6et!, care exprim'valoarea total' a serviciilor )i a m'rfurilor serviciilor! consumate de un turist mediu (ntr-ounitate te timp de vacan*' zi de )edere, sejur mediu etc.! la o destina*ie turistic'.

/e poate aprecia c' asemenea modele de fluxuri turistice includ dou' efecte

- un efect de formare a fluxurilor turistice traficul turistic emis de diferite *'ri (n func*ie deinfluen*a factorilor lega*i de nivelul de trai nivelul veniturilor disponibile, bugetul de c&eltuielialocabil pentru concediu etc!, de posibilit'*ile de c'l'torie durata c'l'toriilor, distan*a parcurs',timpul disponibil )i frac*ionarea vacan*elor etc.! )i de caracteristicile demografice particularizatev+rsta, sexul, situa*ia familial' etc!#

- un efect de dispersie a traficului, care depinde de atractivitatea turistic' relativ' a diverselor

destina*ii posibile (n func*ie de tipul sejurului - organizat, semiorganizat, pe cont propriu!, decostul sejurului, de diversele mijloace de transport folosite etc.

"e asemenea, (n estimarea cererii de servicii turistice va trebui luat' (n considerare )i apari*ia pe pia*a turistic' a unor noi categorii de consumator privi*i nu numai din punctul de vedere alvolumului cresc+nd al cererii, ci )i a diversific'rii structurii sociale a cererii, caracteristice pentrusegmentele de pia*' din care se recruteaz' aceste noi categorii de clientel' turism pentru tineret,turism social, turism de tratament!.

4odific'rile (n consumul turistic, ca urmare a unor sc&imb'ri ale gusturilor clientelei decimodific'ri de ordin motiva*ional!, pot provoca )i ele diminuarea atractivit'*ii turistice, dar aceste

muta*ii se vor repercuta cu o anumit' (nt+rziere asupra num'rului global al sosirilor (ntr-o zon'considerat'.

Administrarea Afacerilor in Turism Si Servicii

Documents

Transcript of Administrarea Afacerilor in Turism Si Servicii