adjectivul_
-
Upload
danpetrepopescu -
Category
Documents
-
view
15 -
download
1
description
Transcript of adjectivul_
-
1
Formarea adjectivul in limba germana Adjectivul este partea de vorbire care exprima o caracteristica, o insusire a unui lucru sau a unei fiinte. Majoritatea adjectivelor in limba germana sunt formate cu ajutorul sufixelor si prefixelor din:substantive, adverbe, verbe sau alte adjective. Vom studia in continuare pe invat germana online Principalele sufixe intalnite in formarea adjectivelor -ig Cu ajutorul acestui sufix pot fi formate adjective din: 1. Substantive: der Mut (curaj) - mutig (curajos); die Ruhe (liniste) - ruhig (linistit); 2. Adjective: fett (gras) - fettig (unsuros); spitz (ascutit) - spitzig (intepator); 3. Adverbe: heute (astazi) - heutig (contemporan); morgen (maine) - morgig (de maine, ziua urmatoare); dort (acolo) - dortig (local). Beispiel: mutig - curajos; geduldig - rabdator; ruhig - linistit; witzig - glumet. -lich Cu ajutorul acestui sufix pot fi formate adjective din: 1. Substantive: der Freund - freundlich; der Tag - tglich; der Monat - monatlich; das Jahr - jhrlich; 2. Adjective: froh - frhlich; rund - rundlich. Beispiel: schriftlich - scris; mndlich - oral; menschlich - omenesc; glcklich - fericit.
-
2
-isch Cu ajutorul acestui sufix sunt formate, de regula, adjective din substantive. Beispiel: erfinderisch - inventiv; logisch - logic; kindisch - copilaros; hermetisch - ermetic; himmlisch - ceresc; biblisch - biblic; biologisch - biologic; chemisch - chimic; strmisch - furtunos; szenisch - pitoresc; philologisch - filologic; philosophisch - filozofic; musikalisch - muzical; musisch - muzical; napoleonisch - napoleoniene. -bar Cu ajutorul acestui sufix se pot forma adjective din: 1. Verbe: waschen - waschbar; trinken - trinkbar; 2. Substantive: der Dank - dankbar; die Furcht - furchtbar. Beispiel: urbar - regenerat; abrufbar - reparabil; belehrbar - docil; deuthbar - interpretabile; ehrbar - onorabil. -haft Cu ajutorul acestui sufix se pot forma adjective din: 1. Substantive: der Traum - traumhaft; 2. Verbe: leben - lebhaft; 3. Adjective: krank - krankhaft. Beispiel: ernsthaft - serios;
-
3
fehlerhaft - defect; lmmelhaft - nerod; fabelhaft - fabulos; mdchenhaft - feminin. -sam Cu ajutorul acestui sufix se pot forma adjective din: 1. Substantive: die Gewalt - gewaltsam; 2. Verbe: schweigen - schweigsam; 3. Adjective: gemein - gemeinsam. Beispiel: gengsam - frugal; heilsam - salutar; biegsam - flexibil; folgsam - ascultator. -(e)n, -(e)rn Cu ajutorul acestui sufix sunt formate, de regula, adjective din substantive. Beispiel: glsern - sticlos; knchern - osos; lstern - senzual; schweinern - silentios; golden - din aur. -los Cu ajutorul acestui sufix se formeaza adjective din substantive. Sufixul "los" din limba germana are ca echivalent in limba romana "fara". Beispiel: schlaflos - nedormit; namenlos - fara nume; hemmungslos - nestapanit; absichtslos - neintentionat; achtlos - neatent; arbeitslos - somer; aussichtslos - fara sperante; bargeldlos - fara numerar; bedenkenlos - fara scrupule; beispiellos - fara precedent; charakterlos - fara scrupule; einfallslos - fara imaginatie; energielos - incapabil; ereignislos - fara evenimente; fehlerlos - perfect; gewissenlos - fara scrupule;
-
4
harmlos - inofensiv; ideenlos - neinspirat; kopflos - acefal; lustlos - apatic; makellos - imaculat; namenlos - fara nume; partnerlos - fara partener; restlos - complet; schlaflos - nedormit; tadellos - imaculat; wahllos - fara discriminare; zahnlos - stirb. -arm Cu ajutorul acestui sufix se formeaza adjective din substantive. Beispiel: kalorienarm - sarac in calorii; fettarm - sarac in grasimi; vitaminarm - sarac in vitamine. -reich Cu ajutorul acestui sufix se formeaza adjective din substantive. Beispiel: geistreich - spiritual; genureich - agreabil; ideenreich - imaginativ; regenreich - ploios; trickreich - complicat. -voll Cu ajutorul acestui sufix se formeaza adjective din substantive. Beispiel: angstvoll - fricos; drangvoll - pe deplin patruns; druckvoll - energic; ehrenvoll - onorabil; freudvoll - vesel; friedvoll - calm; geistvoll - spiritual; gemtvoll - sentimental; genuvoll - incantator; glanzvoll - genial; humorvoll - plin de umor; klangvoll - sonor; kraftvoll - puternic; kunstvoll - artistic; lichtvoll - luminoase; liebevoll - iubitor; machtvoll - puternic; prunkvoll - magnific; rnkevoll - intrigant;
-
5
trostvoll - mangaietor; weihevoll - solemn; wonnevoll - fericita; wrdevoll - demn. Principalele prefixe intalnite in formarea adjectivului in limba germana un- Adjectivele formate cu ajutorul acestui prefix neaga sensul de baza al adjectivului initial. Beispiel: unbndig - indisciplinat; unbebaut - neamenajat; unbefugt - neautorizat; unbegabt - netalentat; unbelebt - neinsufletit; unbequem - incomod; unbereit - nepregatit; unbetont - neaccentuat; unbewegt - impasibil; unbewut - inconstient; unbillig - nerezonabil; unerhrt - imoral; unfabar - neverosimil; unfertig - neterminat; unfltig - injurios; unfrmig - diform; ungebhr - indecenta; ungeduld - nerabdare; ungeehrt - neonorat; ungefge - neindemanatic. Achtung! Nu toate adjectivele pot forma antonimul cu un-. miss- La fel ca si in cazul prefixului un-, adjectivele formate cu ajutorul prefixului miss- exprima ceva negativ. Beispiel: misstrauische - neincrezatoare; missgnstigen - indignat; missgelaunt - prost dispus; missmutig - descurajat; missverstndlich - echivoc. ber- Adjectivele formate cu ajutorul acestui prefix exprima de regula ceva exagerat. Beispiel: berempfindlich - suprasensibil; bergenau - pedant, excesiv de exact; bergro - enorm, extrem de mare. aller-
-
6
Adjectivele formate cu acest prefix sunt folosite mai ales in limbaj colocvial (stil de conversatie familiara), pentru a accentua un superlativ. Beispiel: der allergrt - cel mai mare; der allerliebst - adorabil; der allerwertest - cel mai scump. halb- Adjectivul format cu halb- este folosit pentru a exprima o insusire existenta doar pe jumatate. Beispiel: halbautomatisch - semiautomat; halbblind - pe jumatate orb; halbnackt - pe jumatate gol; halboffen - semideschis. voll- Adjectivele formate cu ajutorul prefixului voll- exprima de regula un lucru sau o actiune completa sau in mare masura realizata. Beispiel: vollautomatisch - complet automatizat; vollentwickelt - pe deplin dezvoltat; vollmechanisiert - complet mecanizat; vollfllt - pe deplin umplut; vollkraft - in deplina forta; vollreife - pe deplin coapte; vollsauge - plin ochi; vollwaise - complet orfan; vollziehe - pe deplin egal.
-
7
Formarea adjectivelor compuse In limba germana, adjectivele compuse se formeaza de obicei prin alaturarea a doua cuvinte. Aceste elemente pot fi: 1. Substantiv + Adjectiv; 2. Adjectiv + Adjectiv; 3. Verb + Adjectiv. Beispiel: bild schn feder leicht klitze klein mause tot nagel neu stein reich stein hart stroh dumm bettel arm butter weich ur alt tief blau eis kalt sternen klar knie tief hauch dnn arm dick blut arm welt weit stahl blau hand breit honig gelb staub frei kugel rund wind schief haus hoch feuer rot kerzen gerade genauknall hart todes mutig kern gesund messer scharf neuzaun drr spindel drr hunde mde tag hell lau warm blut jung spiegel glatt samt weich zucker s
-
8
ntrebuintarea adjectivului in germana Pentru a avea o imagine cat mai clara asupra declinarii substantivului in limba germana, vom studia mai intai modurile in care poate fi intrebuintat un adjectiv. Asadar, in limba germana, adjectivul se intrebuinteaza: atributiv; ca nume predicativ; cu functie de complement circumstantial; ca element predicativ suplimentar; substantivizat. 1. Adjectivul atributiv este variabil (se acorda cu substantivul pe care il determina). der fleiige Freund - prietenul harnic; ein fleiiger Freund - un prieten harnic; das fleiige King - copilul muncitor; ein fleiiges Kind - un copil muncitor. 2. Adjectivul neprecedat de articol, intrebuintat ca nume predicativ, este invariabil (in limba romana acesta este variabil). Mein Freund ist fleiig. Prietenul meu este harnic. Meine Freundin ist fleiig. Prietena mea este harnica. Meine Freunde ist fleiig. Prietenii mei sunt harnici. Meine Freundinnen ist fleiig. Prietenele mele sunt harnice. Adjectivul precedat de articol, intrebuintat ca nume predicativ, este variabil (se acorda in gen, numar si caz cu substantivul). Aceasta situatie este intalnita destul de rar. 3. Adjectivul folosit ca si complement circumstantial este invariabil. Der Schler antwortet richtig. Elevul raspunde corect. Die Schlerin antwortet richtig. Eleva raspunde corect. Die Kinder antworten richtig. Copiii raspund corect. Die Schler antworten richtig. Elevii raspund corect. 4. Adjectivul folosit ca element predicativ suplimentar este invariabil. In limba romana acesta este variabil. Der Junge kam froh nach Haus. Baiatul a venit voios acasa. Das Mdchen kam froh nach Haus. Fetita a venit voioasa acasa. Die Jungen kamen froh nach Haus. Baietii au venit voiosi acasa. Die Mdchen kamen froh nach Haus. Fetele au venit voioase acasa. 5. Adjectivele substantivizate sunt variabile si urmeaza regulile declinarii adjectivelor atributive. Adjectivele substantivizate de genul masculin si feminin denumesc persoane: der Alte - batranul der Fremde - strainul die Alte - batrana die Fremde - straina iar cele de gen neutru exprima notiuni abstracte: das Neue - tot ce este nou das Schne - tot ce este frumos
-
9
Declinarea adjectivului in germana Adjectivul atributiv sta de obicei in fata substantivului pe care il determina si se acorda cu acesta in gen, numar si caz. Terminatiile adjectivului depind de cuvantul determinativ care il preceda (de prezenta sau absenta acestuia). Deosebim in limba germana 3 tipuri de declinare a adjectivelor: Tip 1. Adjective precedate de articol hotarat (declinare slaba) Tip 2. Adjective precedate de articol nehotarat (declinare mixta) Tip 3. Adjective neprecedate de articol (declinare tare) Dupa prezentarea celor 3 tipuri de declinari ale adjectivului, vom studia Cazurile speciale de declinare ale unui adjectiv si Adjectivul atributiv nedeclinat. 1. Adjective precedate de articolul hotarat Terminatiile specifice adjectivului precedat de articol hotarat
Caz Singular Plural
masculin feminin neutru masculin feminin neutru
N -e -e -e -en -en -en
A -en -e -e -en -en -en
D -en -en -en -en -en -en
G -en -en -en -en -en -en
Se declina la fel si atunci cand adjectivul este precedat de un pronume cu terminatiile articolului hotarat: dieser, diese, dieses (pl. diese); jener, jene, jenes (pl. jene); jeder, jede, jedes; welcher, welche, welches (pl. welche); mancher, mancher, manches (pl. manche); solcher, solche, solches; derselbe, dieselbe, dasselbe; derjenige, diejenige, dasjenige; alle; beide. Declinarea adjectivului precedat de articolul hotarat
Caz Singular Plural
masculin feminin neutru m, f, n
N der nette Schler die nette Schlerin das nette Kind die netten Schler
A den netten Schler die nette Schlerin das nette Kind die netten Schler
D dem netten Schler der netten Schlerin dem netten Kind den netten Schlern
G des netten Schlers der netten Schlerin des netten Kindes der netten Schler
2. Adjective precedate de articol nehotarat
-
10
Terminatiile specifice ale adjectivelor precedate de articolul nehotarat
Caz Singular Plural
masculin feminin neutru masculin feminin neutru
N -er -e -es -en -en -en
A -en -e -es -en -en -en
D -en -en -en -en -en -en
G -en -en -en -en -en -en
Se declina la fel si atunci cand adjectivul este precedat de articolul nehotarat negat sau de pronumele posesiv adjectival: kein, keine, kein (pl. keine); mein, meine, mein (pl. meine); dein, deine, dein (pl. deine); irgendein, irgendeine, irgendein, irgendwelche. Declinarea adjectivului precedat de articolul nehotarat
Caz Singular Plural
masculin feminin neutru m, f, n
N mein kleiner Bruder meine kleine Schwester mein kleines Kind meine kleinen Brder
A meinen kleinen Bruder meine kleine Schwester mein kleines Kind meine kleinen Brder
D meinem kleinen Bruder meiner kleinen Schwester meinem kleinen Kind meinen kleinen Brdern
G meines kleinen Bruder meiner kleinen Schwester meines kleinen Kind meiner kleinen Brder
3. Adjective neprecedate de articol Terminatiile specifice ale adjectivelor neprecedate de articol
Caz Singular Plural
masculin feminin neutru masculin feminin neutru
N -er -e -es -e -e -e
A -en -e -es -e -e -e
D -em -er -em -en -en -en
G -en (-es) -er -en -er -er -er
Se declina la fel si atunci cand adjectivul este precedat de: viele; einige; wenige; andere; mehrere; verschiedene.
-
11
Declinarea adjectivului neprecedat de articol
Caz Singular Plural
masculin feminin neutru m, f, n
N frischer Fisch frische Butter frisches Brot frische Eier
A frischen Fisch frische Butter frisches Brot frische Eier
D frischem Fisch frischer Butter frischem Brot frischen Eiern
G frischen Fisches frischer Butter frischen Brotes frischer Eier
Cazurile speciale de declinare ale adjectivelor Unele adjective care exprima culori si care sunt imprumutate din alte limbi, nu se declina (rosa, indigo, lila, beige, orange). De asemenea, nu se declina nici adjectivele super si prima. Adjectivul care determina un alt adjectiv sau un participiu, este invariabil. Invariabile raman si adjectivele terminate in -er, scrise cu majuscula si care sunt derivate (in special) de la nume de orase. Dupa etwas, viel, mehr, wenig si nichts adjectivele se substantivizeaza, se scriu cu majuscula, primesc terminatia -es si se declina dupa tipul 3. Dupa alles, adjectivele primesc terminatia -e si se declina dupa tipul 1. Adjectivul hoch, in cursul declinarii il pierde pe -c. Adjectivele terminate in -el pierd vocala -e in cursul declinarii. Adjectivele terminate in -er sau -en pot omite vocala -e- in timpul declinarii, in special in limbajul poetic. Adjectivul atributiv nedeclinat Sunt anumite cazuri in care adjectivul atributiv apare nedeclinat. In acest caz el este regasit dupa substantiv, mai rar inaintea lui. Adjectivul atributiv nedeclinat se intalneste indeosebi: - in limbaj poetic, in cantece populare, basme, legende, expresii, proverbe; - in limbajul comercial, reclame; - in substantivele compuse; - in grupurile de doua sau mai multe adjective atributive strans legate prin intelesul lor si unite in scriere prin cratima sau formand chiar un adjectiv compus. In acest caz se declina numai ultimul adjectiv, celelalte ramanand intotdeauna nedeclinate.
-
12
omparatia adjectivului in limba germana In limba germana, la fel ca si in romana, adjectivul poate lua diferite forme prin care arata ca o insusire (o caracteristica) exista in grade diferite la doua sau mai multe obiecte (sau chiar la acelasi obiect): klein - mic, kleiner - mai mic, am kleinsten - cel mai mic; tief - adanc, tiefer - mai adanc, am tiefsten - cel mai adanc; reich - bogat, reicher - mai bogat, am reichsten - cel mai bogat. Aceste forme diferite poarta denumirea de grade de comparatie si se impart in trei categorii: Pozitiv (die Grundstufe) Comparativ (die Vergleichsstufe) Superlativ (die Hchststufe)
Mein Handy ist besonders klein, freut sich Heiko. Meines ist noch viel kleiner, entgegnet Hasso. Aber am kleinsten ist doch zweifellos das meine, prahlt Mirko. Mein alter VW ist noch erstaunlich schnell, erzhlt Heiko. Mein frisierter Manta ist aber schneller, kontert Hasso. Mein tiefergelegter Rennsmart ist am schnellsten, stellt Mirko klar. Dafr ist meine neue Freundin besonders hbsch, trumpft Heiko auf. Du musst zugeben, dass meine deutlich hbscher ist, erwidert Hasso. Schon gut Mnner, aber ohne Frage ist meine am hbschesten, gibt Mirko an. (udoklinger.de)
Invata pe germana online cele trei grade de comparatie ale adjectivului. 1. Pozitiv Gradul pozitiv reprezinta forma de baza a adjectivului, insusirea, calitatea obisnuita fara a o compara cu alta (adjectivul in sine, neschimbat), : fett - gras, schn - frumos, gut - bun, schnell - rapid, langsam - incet. Atunci cand, la gradul pozitiv, intervine un raport de comparatie, elementele comparatiei se leaga prin >(eben) so - tot atat< sau >wie - cat, ca< si stau la acelasi caz. Pozitivul intarit prin auerordentlich (exceptional), uerst (extrem), besonders (in special), hchst (suprem, ultim), sehr (foarte), beraus (extrem de) are valoare de superlativ. 2. Comparativ Se foloseste atunci cand insusirea unui obiect este comparata cu aceeasi insusire a unui alt obiect sau a aceluiasi obiect dar in momente diferite. Comparativul arata gradul mai mare sau mai mic al insusirii. Comparativul in limba germana se formeaza din adjectivul la pozitiv +umlaut + er. schn + er = schner jung + umlaut + er = jnger kurz + umlaut + er = krzer intelligent + er = intelligenter gro + umlaut + er = grer Asa cum ati observat din exemplele de mai sus, nu toate adjectivele primesc umlaut la
-
13
formarea gradului comparativ. Primesc umlaut majoritatea adjectivelor care au a, o sau u in radacina. Atentie: brav - braver, bunt - bunter, froh - froher! In limba germana, nu primesc umlaut la gradul comparativ: - adjectivele care prezinta terminatia -bar, -e, -el, -en, -er, -haft, -ig, -lich, -sam, -au; - adjective de origine negermana; - participiile intrebuintate ca adjective; - anumite adjective monosilabice: barsch, blank, dumpf, fahl, falsch, froh, hohl, kahl, klar, knapp, matt, morsch, plump, roh, rund, sacht, schlaff, schroff, stolz, stumpf, toll, voll, wahr, wund, zahm, zart. Unele adjective pot aparea in limba germana cu sau fara umlaut: banger sau bnger, blasser sau blsser, frommer sau frmmer, gesnder sau gesunder, glatter sau gltter, karger sau krger, krummer sau krmmer, nasser sau nsser, schmaler sau schmler. La gradul comparativ adjectivele terminate in: - el pierd vocala -e: dunkel - dunkler; - en, -er pierd adesea vocala -e: heiter - heit(e)rer, trocken - trock(e)ner, offen - off(e)ner. Atunci cand, la gradul comparativ, intervine un raport de comparatie iar termenii sunt:
1. Egali, elementul de legatura este wie: Esther war genauso schnell wie Nora. Hans ist genauso fleiig wie Hubert. Die Reparatur ist ebenso teuer wie ein Neukauf. 2. Inegali, elementul de legatura este als: Esther war schneller als Nora. Hans ist fleiiger als Hubert. Die Reparatur ist teuerer als ein Neukauf. (udoklinger.de)
Spre deosebire de limba romana, in limba germana, termenii de comparat au acelasi caz. Gradul comparativ poate fi intarit prin noch (mai), ungleich (inegal, diferit), viel (mult), weit (de anvergura). Adjectivele atributive la gradul comparativ urmeaza regulile declinarii adjectivelor la pozitiv. 3. Superlativ Superlativul exprima insusirea la cel mai ridicat sau cel mai scazut grad. In limba germana, gradul superlativ se formeaza din: adjectiv pozitiv + umlaut + (e)st. schn + st = schnst jung + umlaut + st = jngst s + est = sest Primesc umlaut la superlativ numai acele adjective care primesc umlautul si la comparativ. Vocala e se intercaleaza intotdeauna la superlativ la adjectivele monosilabice terminate in -d, -s, -ss, -, -st, -t, -tz, -sch, -x, -z: fad - fadeste sanft - sanfteste dreist - dreisteste interessant - interessanteste.
-
14
Atentie: adjectivul gro, desi se termina in -, nu intercaleaza e la superlativ! In limba germana, adjectivul la gradul superlativ se intrebuinteaza de obicei: 1. Atributiv - este, de regula, precedat de articolul hotarat si urmeaza regulile de declinare ale adjectivelor atributive; 2. Circumstantial - este precedat de am si se termina in -en: gro - am grten reich - am reichsten weit - am weitesten tief - am tiefsten 3. Predicativ - poate fi precedat de am sau poate fi precedat de articolul hotarat. Gradul superlativ poate fi intarit prin aller (de toate), weitaus (mult mai mult), bei weitem (de departe).
-
15
Adjective - cazuri speciale de comparatie In limba germana intalnim cateva cazuri de comparatie care nu se regasesc in ceea ce am studiat pana acum. Vom studia acum 3 cazuri speciale de comparatie. 1. Adjective care formeaza gradele de comparatie neregulat
Pozitiv Comparativ Superlativ
gro grer am grten der/die/das grte
gut besser am besten der/die/das beste
hoch hher am hchsten der/die/das hchste
nach nher am nchsten der/die/das nchste
viel mehr am meisten der/die/das meiste
wenig minder am mindesten der/die/das mindeste
weniger am wenigsten der/die/das wenigste
2. Adjective care au numai doua grade de comparatie: pozitiv (dupa sens) si superlativ
Pozitiv Superlativ
der, die, das
uere uerste
obere oberste
hintere hinterste
innere innerste
mittlere mittlerste
niedere niederste
untere unterste
vordere vorderste
3. Adjective care nu au grade de comparatie:
- adjective de alta origine decat germana care denumesc culori: rosa, beige; - superlative populare: tadernst; - adjective care prin sensul lor nu pot fi supuse comparatiei: tot, laub.
-
16
ADVERBUL Adverbul in germana In limba germana, adverbul (Das Adverb, Das Umstandswort) reprezinta partea de vorbire neflexibila care indica o caracteristica a unei actiuni, stari sau insusiri. Adverbele pot arata: - unde se petrece actiunea; - cand se petrece actiunea; - cum se petrece actiunea; - din ce cauza se petrece actiunea. In baza criteriilor enumerate mai sus, vom distinge in limba germana urmatoarele adverbe: - adverbe de loc; - adverbe de timp; - adverbe de mod; - adverbe de cauza. Adverbele nu se declina si nu se conjuga, deci sunt invariabile. Un grup restrans de adverbe pot avea grade de comparatie. Adverbele determina in mod obisnuit verbe; acestea mai determina si substantive, pronume, adjective sau alte adverbe. Adverbul de loc (Lokaladverbien - Adverbien des Ortes) Adverbul de loc raspunde la intrebarea wo? - unde?, wohin? - incotro?, woher? - de unde? si poate indica un loc in mod static sau directia (miscarea intr-o sau dintr-o anumita directie). 1. Exprima locul unde se petrece actiunea sau starea aratata de verb, respectiv pozitia, si raspunde la intrebarea wo? Adverbe care exprima locul actiunii
Raspude la Wo? Unde?
Exprima Un loc in mod static
anderswo altundeva
auen afara
da aici, acolo, atunci, apoi
dort acolo
drauen afara
drinnen inauntru
drben dincolo
hier aici
hinten in spate
innen in interior
irgendwo undeva
-
17
links la stanga
nirgends niciunde
nirgendwo nicaieri
oben sus
rechts la dreapta
berall peste tot
unten jos
vorn(e) in fata
wo unde
2. Exprima miscarea intr-o anumita directie si raspunde la intrebarea wohin? unde? incotro? Aceste adverbe indica directia spre punctul final, orientate dinspre vorbitor. Multe dintre adverbele care raspund la intrebarea wohin? sunt precedate de prepozitia nach. Adverbe care exprima miscarea intr-o anumita directie
Raspunde la Wohin? Unde? Incotro?
Exprima Directia spre punctul final
abwrts in jos
anderswohin altundeva
aufwrts in sus
bergab la vale
bergauf va deal
dahin intr-acolo
dorthin intr-acolo
heim acasa
heimwrts spre casa
hierhin incoace
irgendwohin undeva
nach drauen afara
nach drinnen inauntru
nach hinten spre/in spate
nach links la stanga
nach oben in sus
nach rechts la dreapta
nach unten in jos
nach vorn spre/in fata
nirgendwohin nicaieri
-
18
querfeldein de-a dreptul
seitwrts intr-o parte
berallhin peste tot
vorwrts inainte
3. Exprima miscarea dintr-o anumita directie si raspunde la intrebarea woher? de unde? Acestea indica directia dinspre locul de pornire, orientate spre vorbitor. Multe dintre adverbele care raspund la intrebarea woher? sunt precedate de prepozitia von. Adverbe care exprima miscarea dintr-o anumita directie
Raspunde la Woher? De unde?
Exprima Directia dinspre locul de pornire
anderswoher de altundeva
daher de acolo
dorther de acolo
hierher incoace, aici
irgendwoher de undeva
nirgendwoher de nicaieri
berallher de peste tot
von drauen de afara
von drinnen dinauntru
von hinten din spate
von irgendwoher de undeva
von links de la stanga
von nirgendwoher de nicaieri
von oben de sus
von rechts de la dreapta
von berallher de peste tot
von unten de jos
von vorn din fata
Adverbele her si hin se folosesc de obicei ca particula separabila pe langa verbe de miscare . Her este folosit pentru a indica directia spre vorbitor iar hin pentru a indica directia dinspre vorbitor. her - spre hin - dinspre Destul de des, adverbele her si hin se combina cu adverbul ein sau cu unele prepozitii si exprima, conform intelesului acestora: intrarea, iesirea, urcarea, coborarea, trecerea. Adverbele compuse cu hin si her sunt folosite indeosebi in limba scrisa.
-
19
Wo? Wohin? Woher?
Pozitia Directia Directia
hier, da (hier) hin (hier) her
dort, da dorthin / dahin dorther / daher
drinnen hinein / rein herein / rein
drauen hinaus / raus heraus / raus
oben hinauf / rauf herauf / rauf
unten hinunter / runter herunter / runter
drben hinber / rber herber / rber
In limba vorbita sunt preferate formele scurte, aceleasi pentru ambele directii. Peter, komm doch rein! Peter, vino inauntru! Peter, geh doch rein! Peter, du-te inauntru! Mai putem intalni raus in loc de heraus, rauf in loc de herauf, runter in loc de herunter. Din anumite adverbe de loc s-au format adjective care sunt folosite mai mult atributiv.
Adverb
Adjectiv
auen afara uer exterior, superficial
dort acolo dortig de acolo, local
hier aici hiesig de aici, din localitate
hinten in spate hinter de dinapoi, posterior
innen in interior inner interior
links la stanga link stang
oben sus ober (cel) de sus
oben sus obig sus-zis
rechts la dreapta recht drept
unten jos unter de jos, inferior
vorn(e) in fata vorder cel dinainte
Adverbul de timp (Temporaladverbien - Adverbien der Zeit) Adverbul de timp raspunde la intrebarile wann? - cand?, wie lange? - cat timp?, wie oft? - cat de des? si indica momentul inceperii actiunii, durata si frecventa acesteia. 1. Exprima momentul in care incepe o actiune si raspunde la intrebarea wann? cand?
Raspunde la Wann? Cand?
Exprima Un moment
-
20
(ein) mal (vre) odata
bald (in) curand
damals atunci
dann atunci
eben tocmai
einmal odata
einst odinioara
frher odinioara
gerade tocmai
gestern ieri
gleich imediat
heute astazi
jemals vreodata
jetzt acum
kaum de-abia
krzlich de curand
morgen maine
nachler mai tarziu
neulich recent
nun acum
seinerzeit pe atunci
soeben tocmai acum
sofort imediat
spter mai tarziu
bermorgen poimaine
vorgestern alaltaieri
vorher mai inainte
vorhin mai inainte
vorhin mai inainte
zuknftig in viitor
2. Exprima durata actiunii si raspunde la intrebarea wie lange? cat timp?
Raspunde la Wie lange? Cat timp?
Exprima Durata actiunii
allezeit tot timpul
bis dahin pana atunci
-
21
bis her/ bis jetzt pana acum
bisher pana acum
immer mereu
jahrelang ani in sir
jahrhundertlang secole in sir
jederzeit oricand
lange mult timp
monatelang luni in sir
nie nicicand
niemals niciodata
noch inca
stets intotdeauna
stundenlang ore in sir
tagenlang zile in sir
vorlufig deocamdata
wochenlang saptamani in sir
zeitlebens toata viata
3. Exprima frecventa actiunii si raspunde la intrebarea wie oft? cat de des?
Raspunde la Wie oft? Cat de des?
Exprima O repetitie, frecventa actiunii
dienstags martea
fast immer aproape mereu
fast nie / kaum aproape niciodata
immer mereu
immer fort tot mereu
immer wieder tot mereu
jhrlich anual
manchmal uneori
mehrmals de mai multe ori
meistens / meist de cele mai multe ori
mittags mereu la pranz
monatlich lunar
montags lunea
morgens in fiecare dimineata
nie / niemals niciodata
-
22
nochmals iarasi
oft / hufig adesea / adeseori
selten rar(eori)
tglich zilnic
viemals de multe ori
wchentlich saptamanal
zeitweise uneori
Adverbul de mod (Modaladverbien - Adverbien der Art und Weise) Adverbul de mod in limba germana raspunde la intrebarile: wie? - cum? in ce fel? auf welche Weise? - la ce mod? in welcher Weise? - in ce mod? wieviel? - cate? cat? wie stark? - cat de mult? wie sehr? - cat de tare? si exprima modul in care se desfasoara o actiune, cantitatea, masura, gradul sau intensitatea acesteia. De asemenea, poate indica o afirmatie, o negatie, o indoiala, o dorinta, o probabilitate, o proximitate sau o precizare. 1. Exprima modul in care se desfasoara o actiune, modul in care se prezinta o stare sau o insusire si raspunde la intrebarile wie?, auf welche Weise?, in welcher Weise?. Beispiel: anders, bestens, blindlings, gern, sichtlich. 2. Exprima cantitatea, masura sau intensitatea si raspunde la intrebarile wie viel?, wie stark? Beispiel: etwas, genug, mehr, viel, wenig. 3. Exprima intensitatea sau gradul actiunii si raspunde la intrebarea wie sehr?. Beispiel: beinahe, etwa, fast, genug, kaum, nur, sehr. Adverbul de cauza (Kausaladverbien - Adverbien des Grundes) Adverbul de cauza, in limba germana, raspunde la intrebarile: warum? - de ce? weshalb? - din ce cauza? weswegen? - pentru ce? wozu? - la ce? la care? pentru ce? pentru care? wofr? - pentru ce? zu welchem Zweck? - pentru ce scop? unter welcher Bedingung? - in ce conditii? wodurch? - prin ce? prin care? womit? - cu ce? cu care? Adverbul de cauza poate exprima: 1. cauza unei actiuni sau a unei stari Raspunde la intrebarile warum?, weshalb? si weswegen? Beispiel: darum, daher, deshalb, deswegen, davon, folglich.
-
23
2. scopul actiunii Raspunde la intrebarile wozu?, wofr?, zu welchem Zweck? Beispiel: dazu, dafr, hierzu, hierfr. 3. conditia acesteia Raspunde la intrebarea unter welcher Bedingung? Beispiel: andernfalls, gegebenenfalls, ntigenfalls, sonst. 4. concesia Raspunde la intrebarea mit welcher Einrumung? Beispiel: dennoch, gleichwohl, jedenfalls, trotzdem 5. instrumentul Raspunde la intrebarile wodurch? si womit? Beispiel: dadurch, damit, hierdurch, hiermit
-
24
Declinarea articolului in germana Inainte de a trece la declinarea substantivelor in limba germana este bine sa studiem declinarea articolelor hotarat si nehotarat. Intrucat regulile de declinare a substantivelor sunt putin mai "stufoase" este de preferat sa retinem si sa intelegem formele articolelor pentru cele patru cazuri din germana. Vom incepe cu declinarea articolului hotarat urmata de un exemplu de folosire, vom continua cu declinarea articolului nehotarat insotita de un exemplu si vom incheia acest articol cu cazurile de omitere ale articolului. Declinarea articolului hotarat in limba germana
Cazul Singular Plural
masculin feminin neutru m, f, n
Nominativ der die das die
Akkusativ den die das die
Dativ dem der dem den + n la substantiv
Genitiv des der des der
Exemplu declinare articol hotarat
Caz Singular
masculin feminin neutru
Nominativ der Tisch die Mtze das Brett
masa caciula scandura
Akkusativ den Tisch die Mtze das Brett
pe masa pe caciula pe scandura
Dativ dem Tisch der Mtze dem Brett
mesei caciulii scandurii
Genitiv des Tiches der Mtze des Brettes
a, ai, ale mesei a, ai, ale caciulii a, ai, ale scandurii
Caz Plural
masculin feminin neutru
Nominativ die Tische die Mtzen die Bretter
mesele caciulile scandurile
Akkusativ die Tische die Mtzen die Bretter
pe mese pe caciuli pe scanduri
Dativ den Tische den Mtzen den Bretter
meselor caciulilor scandurilor
Genitiv der Tische der Mtzen der Bretter
-
25
a, ai, ale meselor a, ai, ale caciulilor a, ai, ale scandurilor
Declinarea articolului nehotarat in limba germana
Caz Singular
masculin feminin neutru
Nominativ ein eine ein
Akkusativ einen eine ein
Dativ einem einer einem
Genitiv eines einer eines
Articolul nehotarat nu are forme de plural. Substantivele la plural folosesc numai articolul hotarat. Exemplu declinare articol nehotarat
Caz Singular
masculin feminin neutru
Nominativ ein Tisch eine Mtze ein Brett
o masa o caciula o scandura
Akkusativ einen Tisch eine Mtze ein Brett
pe o masa pe o caciula pe o scandura
Dativ einem Tisch einer Mtze einem Brett
unei mese unei caciuli unei scanduri
Genitiv eines Tisches einer Mtze eines Brettes
a, ai, ale unei mese a, ai, ale unei caciuli a, ai, ale unei scanduri
Cazuri de omitere a articolului in limba germana In limba germana, exista anumite situatii in care articolul poate fi omis. Acesta este adesea omis atunci cand substantivul este folosit in enunturi, telegrame, titluri sau atunci cand substantivul exprima o notiune abstracta. Articolul poate fi omis: inaintea substantivelor abstracte care exprima o notiune de timp, o stare, o insusire; inaintea numelor de persoana nedeterminate printr-un atribut; inaintea substantivelor care indica grade de rudenie; inaintea numelor continentelor si a celor mai multe nume de tari, provincii sau localitati; inaintea denumirii materiilor de studiu; inaintea denumirilor de materii, folosite in sens general (laptele); inaintea substantivelor folosite ca formule de adresare, exclamari sau chemari; in adrese, titluri, telegrame, anunturi; in enumerari, daca substantivele sunt la plural;
-
26
inaintea numeralelor carinale, daca accentuam numarul sau cantitate; in locutiuni verbale, proverbe, expresii idiomatice; in stilul beletristic; la simpla numire a unui substantiv.
-
27
Numeralul in germana (Zahlwort) Numeralul (Zahlwort) este partea de vorbire care exprima un numar sau ordinea numerica a obiectelor. Teoretic, numeralul nu poate constitui o parte de vorbire separata intrucat acesta foloseste cuvintele din alte trei parti de vorbire: adjective, adverbe sau substantive. Din punctul de vedere al continutului, deosebim in limba germana mai multe tipuri de numerale: numerale cardinale numerale ordinale numerale ordinale adverbiale numerale fractionare numerale distributive numerale variative numerale multiplicative numerale de repetitie Numeralul cardinal (die Kardinalzahlen) Numeralul cardinal exprima un numar si raspunde la intrebarea "wieviel?".
1 eins 17 siebzehn 200 zweihundert
2 zwei 18 achtzehn 444 vierhunder vierundvierzig
3 drei 19 neunzehn 1000 tausend
4 vier 20 zwanzig 1001 tausendeins
5 fnf 21 einundzwanzig 1876 tausendachthundert - sechsundsiebzig
6 sechs 25 fnfundzwanzig 2000 zweitausend
7 sieben 30 dreiig 3316 dreitausenddreihundert sechzen
8 acht 33 dreiunddreiig 4000 viertausend
9 neun 40 vierzig 900000 neunhunderttausend
10 zehn 50 fnfzig 1000000 eine Million
11 elf 60 sechzig 1000 Millionen 1 Milliarde
12 zwlf 70 siebzig 1000 Milliarden 1 Billion
13 dreizehn 80 achtzig 1000 Billionen 1 Billiarde
14 vierzehn 90 neunzig 0 null
15 fnfzehn 100 hundert
16 sechzehn 101 hunderteins
Numeralele cardinale de la 0 la 12 sunt simple. Numeralele cardinale de la 13 la 19, cele intre zeci si cele formate cu sute si mii sunt compuse. Numeralele compuse (13-19) se formeaza din numar + zehn: dreizehn, vierzehn, fnfzehn, achtzehn, neunzehn. Exceptie fac numeralele 16 si 17: Numeralul 16 (sechzehn), format din 6 + 10 (sechs + zehn), pierde s de la sechs. Numeralul 17 (siebzehn), format din 7 + 10 (sieben + zehn), pierde en de la sieben.
-
28
Zecile (40, 50, 80, 90) se formeaza din numar + zig: vierzig, fnfzig, achtzig, neunzig. Exceptie fac (20, 30, 60, 70): zwanzig, dreiig, sechzig, siebzig. Numeralele dintre zeci (24, 35, 46, 57, etc) se formeaza din numar + und + zeci. 33 - drei + und + dreiig, 55 - fnfundfnfzig, 65 - fnfundsechzig. Observa: fata de romana, in limba germana ordinea este diferita: 3 si 30, 5 si 50, 5 si 60. Numeralele de la 100 pana la un milion se formeaza din numar + hundert. 400 - vierhundert, 800 - achthundert. Numeralele compuse se formeaza din numar + hunder + regula zecilor. 899 - acht - hundert - neun - und - neunzig (corect se scrie legat: achthundertneunundneunzig). Observa: constructia numeralului este opt + sute + noua + nouazeci. Numeralele de ordinul miilor se formeaza din numar + tausend + regula numerale compuse. 9.899 - neun - tausend - acht - hundert - neun - und - neunzig (corect se scrie legat: neuntausendachthundertneunundneunzig). Numeralele pana la un milion se formeaza dupa cum urmeaza: 868 849 acht - hundert - acht - und - sechzig - tausend - acht - hundert - neun - und - vierzig (corect se scrie legat). Numeralele ordinale (die Ordinalzahlen) Numeralele ordinale exprima o anumita ordine sau un anumit loc pe care il ocupa o persoana, un obiect, o actiune. In limba germana, numeralele ordinale raspund la intrebarea der, die, das wievielte? a cata, al catelea? Numeralele ordinale pana la 19 se formeaza din numeral cardinal + te: erste, zweite, dritte, vierte, zehnte, neunzehnte. Numeralele ordinale de la 20 se formeaza din numeral cardinal + ste: zwanzigste, hundertste, tausendste. Numerale ordinale adverbiale (die Einteilungszahlen) In limba germana, numeralele ordinale adverbiale definesc ordinea intr-o insiruire. Numeralele ordinale adverbiale se formeaza din numeral ordinal + ens. Exemplu: erstens, zweitens, drittens, viertens. Numeralele fractionare (die Bruckzahlen) Numeralele fractionare exprima o parte dintr-un tot. In limba germana, numeralele fractionare se formeaza din numerale ordinale + tel. Exemplu: ein Drittel, ein Viertel, ein Fnftel. Numeralele fractionare se scriu, de obicei, in cifre.
1/2 ein halb 1 1/2 eineinhalb
1/3 ein Drittel 2 1/4 zwei einviertel
1/4 ein Viertel 3 1/2 drei einhalb
3/4 Dreiviertel 4 3/4 vier dreiviertel
4/6 vier Sechstel 5 4/6 fnf viersechstel
-
29
1/100 ein Hundertstel 6 5/16 sechs fnfsechzehntel
2/101 zwei Hunderteintel 18 4/8 achtzehn vierachtel
3/202 drei Zweihundertzweitel 23 1/1000 dreiundzwanzig eintausendstel
Numeralele zecimale: 2,423 - zwei Komma vier zwei drei. Numeralele fractionare apar adesea in cuvinte compuse, caz in care numeralul este cuvantul determinativ: ein Vierteljahr, eine Viertelstunde, ein Dreiviertelmehrheit. Numerale distributive (die Verteilungszahlen) Numeralele distributive ale limbii germane exprima o grupare numerica. Acestea raspund la intrebarea je (zu) wieviel? Numeralele distributive se pot forma prin constructia je + numeral cardinal: je einer, je zwei, sau prin constructia zu + numeral ordinal: zu zweit, zu dritt, zu viert. Numeralele formate cu je urmeaza regulile declinarii numeralelor cardinale iar cele formate cu zu sunt invariabile. Numeralele variative (die Artzahlen) Numeralele variative exprima un numar de categorii, de specii diferite. Acestea raspund la intrebarea wievielerlei? cate feluri? cate categorii? cate specii? Numeralele variative se formeaza din numerale cardinale + erlei: zweierlei, dreierlei, viererlei, sau din all, viel, manch + erlei: allerlei, vielerlei, mancherlei. Numeralele variative sunt adverbe deci, invariabile. Numeralele multiplicative (die Vervielfltigungszahlen) Numeralele multiplicative arata in ce proportie creste o cantitate. Acestea raspund la intrebarea wievielfach? Numeralele multiplicative se formeaza din numerale cardinale + fach einfach, zweifach, zehnfach sau din mehr, viel, manning + fach mannigfach, mehrfach, vielfach. Numeralele de repetitie (die iterativen Zahlwrter) Numeralele de repetitie arata de cate ori se savarseste o actiune. In limba germana, numeralele de repetitie raspund la intrebarea wie oft? sau wievielmal? Acest tip de numeral se formeaza din numerale cardinale + mal einmanl, zweimal, viermal sau din viel, mehr + mals vielmals, mehrmals. Numeralele de repetitie sunt adverbe deci, invariabile.