ADITIVII ALIMENTARI Mediu

7/31/2019 ADITIVII ALIMENTARI Mediu

http://slidepdf.com/reader/full/aditivii-alimentari-mediu 1/31

CUPRINS

1. CE SUNT ADITIVII ALIMENTARI?2. EFECTELE ADITIVILOR ASUPRA ALIMENTELOR SAU A

SANATATII UMANE3. SCURT ISTORIC AL FOLOSIRII ADITIVILOR IN

ALIMENTATIA UMANA4. PRINCIPALII ADITIVI DE PE PIATA SI EFECTELE LOR

ASUPRA SANATATII UMANE5. LEGISLATIA IN VIGOARE CARE PRIVESTE FOLOSIREA

ADITIVILOR 5.1.LEGISLATIA UNIUNII EUROPENE5.2.LEGISLATIA DIN ROMANIA6. PERCEPTIA SOCIETATII CIVILE ASUPRA PROBLEMELOR

PRODUSE DE ADITIVI6.1. INTERVIURI REALIZATE LA OFICIUL PENTRU PROTECTIA

CONSUMATORULUI BACAU6.2. SONDAJ DE OPINIE REALIZAT IN COMUNITATEA BACAU7. CONCLUZII8. SOLUTII9. BIBLIOGRAFIEANEXE



1. CE SUNT ADITIVII ALIMENTARI ?

Aditivii alimentari sunt definiti drept orice substanta care in mod

normal nu este consumata ca aliment in sine si care nu este utilizata

ca ingredient alimentar caracteristic, avand sau nu o valoare

nutritiva, care, adaugata intentionat in produsele alimentare in

scopuri tehnologice pe parcursul procesului de fabricare, prelucrare,

preparare, tratament, ambalare, transport sau depozitare a unor

asemenea produse alimentare, devine sau poate deveni ea insasi sau

prin derivatii sai, direct sau indirect, o componenta a acestor

produse alimentare.

Utilizarea indicativului ‘ E xxx ‘ pe eticheta produsului arata prezentaunui aditiv acceptat din punct de vedere al sigurantei in toata UniuneaEuropeana. In multitudinea de aditivi folositi in industria alimentara, cei

mai periculosi pentru sanatatea organismului sunt cei de sinteza, adica ceiobtinuti prin procedee chimice nenaturale.

Aditivii alimentari sau E – urile se folosesc pentru pastrarea produselor alimentare timp mai indelungat, avand rolul de indulcitori,coloranti, emulgatori, conservanti.

Clasificarea aditiuvilor alimentari

Potrivit art.73 din Norma igienico-sanitara din 16 decembrie

1998 pentru alimente

1[7]

,“aditivii alimentari sunt substante care se folosesc

la prepararea unor produse alimentare in scopul ameliorarii calitatii acestorasau pentru a permite aplicarea unor tehnologii avansate de prelucrare.

Prezenta reglementare nu se aplica:- aditivilor tehnologici;- substantelor folosite la protectia plantelor;- substantelor adaugate pentru sporirea valorii nutritive (vitamine,

minerale);- concentratelor naturale (uscate sau sub alta forma) incorporate in

aliment in timpul procesului tehnologic, datorita aromei specifice, proprietatilor nutritive sau puterii lor de colorare;

- colorantilor utilizati la colorarea partilor necomestibile a unuialiment.

Nu se considera aditivi alimentari:

1[7] Norma igienico-sanitara din 16 decembrie 1998 pentru alimente, publicata inMonitorul Oficial, Partea I nr. 268 din 11 iunie 1999



- saruri minerale- vitamine

O alta clasificare intalnita in literatura de specialitate imparte aditivii in

functie de actiunea3[ 9] acestora in:

a) conservanti alimentari Acestia asigura prelungirea duratei de pastrare, a stabilitatii produselor alimentare, au actiune bacteriostatica - impiedica multiplicareamicroorganismelor si bactericida, distrugand microorganismele. Aceastaactiune este pusa in evidenta si de studiile recente ale Institutului de

Sanatate Publica Timisoara care efectueaza determinari privind actiunea

antimicrobiana a unor aditivi alimentari.4 [ 10]

Principalii conservanti alimentari admisi prin normele de igiena sunt:- acidul benzoic- sarurile acidului benzoic de potasiu (K), calciu (Ca), sodiu (Na)

- acidul ascorbic- sarurile acidului ascorbic de potasiu (K), calciu (Ca), sodiu (Na)- acidul propionic- sarurile acidului propionic de potasiu (K), calciu (Ca), sodiu(Na)- nitratii de sodiu (Na) si potasiu (K)

b) antioxidantii alimentari

Sunt substante ce asigura stabilitatea grasimilor si a produselor alimentare ce contin grasimi, cu exceptia untului (la care nu se admite

folosirea lor).Actiunea antioxidanta se datoreaza faptului ca aceste substante au

capacitate marita de a lega oxigenul, comparativ cu gliceridele, acizii grasinesaturati care leaga mai greu (se mareste perioada de inductie a lancezirii),de exemplu:

- tocoferolul alfa- substante de sinteza:

- galatul de propil- galatul de octil

- galatul de duodecilAnumite substante chimice maresc efectul antioxidant al acestor substante(substante sinergetice):

- acidul citric

3[9] Pamfilie Rodica, Roxana Procopie, Dumitru Dima, “Marfurile alimentare in comertul international”,Editura Economica, Bucuresti 2001, pag. 88.4[10] www.ispt.ro, “Directii de cercetare – Institutul de Sanatate Publica Timisoara”



- acidul ascorbic- alte substante din aceeasi familie

Efectul sinergetic se datoreaza blocarii metalelor ce favorizeaza rancezireagrasimilor.

c) aromatizantii alimentari Cuprind substante naturale sau sintetice foarte variate utlizate pentru potentarea aromei si gustului produselor alimentare care nu contin arome saucontin in cantitati insuficiente.d) amelioratorii alimentari

Sunt substante chimice naturale sau sintetice, utilizate pentru modelareaanumitor proprietati ale produselor. Pot fi:

- organoleptizanti. Acestia potenteaza sau contribuie la formareaaspectului, culorii si gustului.- amelioratori de gust

- revelatori de gust- amelioratori de textura- emulgatori- amelioratori de consistenta- amelioratori de culoare

Potrivit unei alte opinii5[11] se face distinctia intre urmatoarele tipuri deaditivi in functie de criteriul actiunii:a) conservantii alimentari

b) antioxidantii alimentari

c) aromatizantii alimentari d) amelioratorii alimentari

e) colorantii artificiali. Pentru uz alimentar sunt selectati putini colorantisintetici, dintre cei mai putin periculosi, folositi ocazional. Legislatianoastra accepta urmatorii coloranti:

- tartrazina (galben) E102- orange S (portocaliu) E 110- albastru patentat (albastru) E131- azorubina (rosu) E122

- ponceau 4R (rosu) E124- indigotina (albastru) E132- ponceau 6R (rosu) E126- eritrozina (rosu) E127- verde acid briliant (verde) E142

5[11] Roxana Procopie, “Bazele merceologiei”, Editura ASE, Bucuresti, 2001, pag. 72.



- negru briliant BN (negru) E151Potrivit art. 77 din Norma igienico-sanitara din 16 decembrie 1998 pentru

alimente: “ Aditivii alimentari vor fi structurati in urmatoarele grupe: a)

conservanti - substante care prelungesc perioada de pastrare a alimentelor

prin protejarea lor impotriva alterarii produse de microorganisme;b) antioxidanti - substante care prelungesc perioada de pastrare aalimentelor prin

protejare impotriva oxidarii (de exemplu: rancezirea, schimbarea culorii);c) acidifianti - substante care cresc aciditatea alimentelor, imprimandu-le

un gustacru;

d) substante-tampon - folosesc la reglarea si la mentinerea pH-ului specificalimentului;

e) antispumanti - se folosesc pentru reducerea si prevenirea spumei; f) emulsificatori - substante care fac posibila formarea si mentinerea unui

amestec omogen intre doua sau mai multe faze nemiscibile; g) agenti de gelificare - substante care permit si care ajuta la formarea

gelurilor;h) sequestranti - substante care formeaza complexe cu ionii metalici;i) stabilizatori - substante care fac posibila mentinerea proprietatilor fizico-

chimice ale alimentelor, mentinand omogenizarea dispersiilor, culoareaetc.;

j) substante de ingrosare - substante care au capacitatea de a marivascozitatea produselor alimentare;k) indulcitori - substante (altele decat zaharul) care se utilizeaza pentru a da

gust dulce alimentelor;l) coloranti naturali si coloranti de sinteza;m) agenti de afanare - substante care contribuie la cresterea volumului

alimentelor fara a modifica valoarea energetica;n) antiaglomeranti ;o) potentiatori de aroma - mentin si amplifica aroma specifica alimentului; p) substante-suport - faciliteaza transportul si utilizarea aditivilor fara a

modifica proprietatile pe care se bazeaza utilizarea lor;q) enzime - folosite in industria alimentara;r) aromatizanti - se impart in trei categorii: a) substante aromate naturale -

se obtin prin procese fizice enzimatice sau microbiologice din materii prime de origine vegetala sau animala; b) substante identic naturale - suntidentice din punct de vedere al compozitiei cu aromele naturale,



componentele fiind obtinute prin sinteza; c) substante artificiale - se obtin prin sinteza, avand structura si compozitia diferite de cele naturale.

In plus, lista completa a aditivilor alimentari conform Directivei

79/111/CCE utilizata pe plan european cuprinde lista aditivilor grupati pe

urmatoarele categorii :6[12]

a) conservanti

b) antioxidanti

c) emulsifianti (emulgatori)

d) agenti de ingrosare

e) gelifianti

f) stabilizanti

g) relevatori de gust

h) acidifianti

i) corectori de aciditate

j) antiaglomeranti k) amidon modificat

l) edulcoranti artificiali

m) afanatori chimici

n) agenti de incapsulare

o) saruri de topire

p) agenti pentru tratamentul fainii

In listele internationale (ca si in cea nationala), aditivii sunt clasificatiin 25 de categorii si numerotati specific7[13]:a) coloranti E100-E182b) conservanti E200-E297c) antioxidanti E300-E390d) emulgatori E400-E496 / E1000-E1001e) saruri de topire E400-E496

f) agenti de ingrosare E400-E496 g) agenti de gelifiere E400-E496h) stabilizatori E400-E496i) agenti de gust E600-E640

j) acidifianti E300-E390k) corectori de aciditate si pH E300-E390l) agenti antiaglomeranti E500-E580

6[12] Pamfilie Rodica, Roxana Procopie, Dumitru Dima, “Marfurile alimentare in comertul international”,Editura Economica, Bucuresti 2001, pag. 88.

7[13] Roxana Procopie, “Bazele merceologiei”, Editura ASE, Bucuresti, 2001, pag. 73.



m) amidon modificat E1400-E1450n) edulcoranti (indulcitori) E900-E999o) substante de afanare E400-E496

p) antispumanti E500-E580r) agenti de suprafata si albire E900-E999 / E1500-1520

s) agenti de tratare a fainii E500-E580 / E900-E999s) agenti de intarire-afermisanti E500-E580t) umectanti E1200-E1202 / E1400-E1450 / E1500-E1520t) sechestranti E400-E496

u) enzime E1100-E1105

v) agenti de umplutura

x) gaze propulsoare E900-E999

y) alte categorii

Se observa folosirea unui asa-zis cod E , adica un numar alocat unui aditivalimentar care indica faptul ca:1. a fost testat pe animale si s-a dovedit sigur pentru consum2. a fost inregistrat ca un aditiv permis la forurile de specialitate.3. este un mijloc de identificare al unui anumit aditiv. De exemplu prima

cifra iti va indica natura aditivului.Sistemul de numerotare a fost adoptat pentru uzul international de catreComisia Codex Alimentarius, care a dezvoltat si Sistemul International de

Numerotare (acesta foloseste aceleasi numere ca si codificarea cu E-uri dar fara litera E).8[14]

Clasificarea Codex Alimentarius in cazul aditivilor si auxiliarilor coincidecu clasificarea CEE. Numarul total de aditivi acreditati, conform normelor CEE, este de 301, iar lista aditivilor admisi in Romania, conform Ordinului

Ministerului Sanatatii nr. 975/16 decembrie 1998 privind aprobarea

Normelor igienico-sanitare pentru alimente este de 201.Cu privire la acelasi subiect, Institutul Educatiei din Hong Kong imparteaditivii in:9[15]

a) coloranti majoritatea codurilor E incep cu 1b) conservanti majoritatea codurilor E incep cu 2c) aromatizanti nenumerotatid) antioxidanti E300-E321e) emulsificatori si stabilizatori E322 si cateva numere intre E400-E495

8[14] dr. David Jukes, “Food additives in the European Union”, The School of Food Biosciences, TheUniversity of Reading, UK, www.fst.rdg.uk/foodlaw/additive.htm9[15] http://crucial.ied.edu.hk/foodchem/addnutri.html, The Crucial Website, Hong Kong Institute of Education



f) acizi, baze si solutii tampon majoritatea codurilor E incep cu 5 g) indulcitori majoritatea codurilor E incep cu 4 sau cu 6

2. EFECTELE ADITIVILOR ASUPRA ALIMENTELOR SAU A

SANATATII UMANE

Aditivii alimentari pot avea atat efecte pozitive asupra alimentelor catsi efecte negative. In principal trebuie respecata doza maxima admisa defolosire a aditivilor alimentari.

In Romania nu exista aparate care sa controleze calitatea aditivilor dinalimente. Societatea este intr-o continua evolutie. Tehnologia este

prezenta in aproape toate mediile. Produsele alimentare sunt si ele obtinuteastazi cu ajutorul celor mai noi procedee. Supraproductia si oferta foartevariata ii obliga pe producatori sa faca tot ceea ce este posibil pentru ca

alimentul lor sa aiba succes. Astfel, produsele sunt conservate pe perioadelungi, se introduc culori cat mai atractive, vitamine produse pe caleartificiala etc. Conservantii, aromele, colorantii - intr-un cuvant aditivii -sunt indicati pe ambalaj cu litera „E“ urmat de un numar format din trei cifresau patru cifre. Majoritatea cumparatorilor nu cunosc semnificatia acestuicod. Unele dintre aceste substante sunt nocive, toxice, chiar cancerigene.Oamenii de stiinta afirma ca, in cantitati mici, consumul lor nu constituie un

pericol pentru organism. Totusi, pentru a preveni eventualele pericole,Statele Unite ale Americii si Uniunea Europeana au interzis o parte din „E“-uri. In Romania, laboratoarele nu pot detecta toti aditivii ce sunt introdusi inalimente, iar de multe ori produsul este introdus pe piata doar prin datelefurnizate de producator. Exista astfel riscul de a nu se respecta cantitateaadaosurilor sintetice conform reglementarilor legale.

Avizul pentru alimente este dat de Institutul de Sanatate Publica. AncaTelniceanu, cercetator stiintific in cadrul ISP Bucuresti precizeaza: „Avemmetode standard prin care se poate determina prezenta aditivilor, insa nu

pentru toti, deoarece nu avem dotarea necesara. Lista se modifica si din ce ince mai multi aditivi sunt acceptati in alimentatia din ComunitateaEuropeana“. Avizul pentru „E“-uri este dat de specialistii europeni. Acestia

stabilesc o concentratie maxima per litru sau kilogram. Sa luam cazul benzoatului de sodiu, respectiv E 211. Acesta este folosit in preparatele dinoua, legume, fructe, sosuri, supe, sucuri etc. Limita stabilita este de un gram

per kilogram, respectiv 200 miligrame per litru. Deoarece s-a dovedit foar-tenociv, Uniunea Europeana si SUA au retras E 211 din alimentatia publica.„Avizul este dat in urma unui studiu prin care concluzioneaza ca o persoana

poate consuma acel produs 70 de ani fara sa se imbolnaveasca. Studiul nu



este intotdeauna sigur. Cercetarile se fac de mai multe ori, iar daca aditivulnu corespunde poate fi retras“, spune Anca Telniceanu. Un alt aditiv careeste considerat nociv este E 330, cunoscut ca acid citric. De fapt, acesta estesarea de lamaie folosita de gospodine de foarte mult timp. Anca Telniceanueste de parere ca E 330 nu este daunator organis-mului: „Acidul citric nu e

periculos. Este folosit ca acidifiant si este larg raspandit in natura. Nici nu poate fi folosit in cantitati mari pentru ca produsul ar de-veni foarte acru“.Produsele importate si comercializate sunt avizate de Institutul de SanatatePublica daca sunt insotite de buletinul de analiza si dupa verificarea listei cuaditivii admisi in alimentatie.

Consumul indelungat de alimente, care au in compozitie aditiviobtinuti pe cale sintetica, supune organismul la un adevarat bombardamentchimic care afecteaza organele interne. Pentru a se apara, acesta ajunge sa

produca anticorpi peste masura, care in cele din urma participa si ei la

vatamarea organelor. In cazurile nefericite rezultatul acestor procese estedistrugerea iremediabila a sistemului imunitar si aparitia unor tumorimaligne sau benigne.Studiile de specialitate arata ca sunt cateva produse acaror folosire indelungata favorizeaza crearea unui astfel de dezechilibru inorganism. Folosirea lor intamplatoare, pentru o perioa-da limitata de timp nuare efect daunator. Pe Internet sunt site-uri care vorbesc despre nocivitateaacestor produse.

Tabloul clinic privind accidentele datorate aditivilor este foarte variat,dar urticaria cronica, edemele si astmul sunt cele mai frecvente. Reactiicutanate diverse, febra, rinite vaso – motoare, dermite de contact au fosttratate in literatura de specialitate. Simptomele psihologice si neuro – senzoriale sunt semnalate de o parte din pacienti si reluate de mijloacelemedia : astenie, depresie, iritabilitate, agitatie psiho – motorie, dificultati deconcentrare intelectuala, pierderi de memorie, cefalee. Colorantii azoici aufost in mod special incriminati si Feingold a propus termenul de sindromulcopilului hiperactiv. Fara a nega realitatea, trebuie observat faptul ca dupaacestea sunt asociate cu tulburarile organice ( diaree insotita de colicidureroase ) ele pot facilita boala cronica.

In ceea ce priveste aditivii alimentari, specialistii ( dr. clinicieni ) audelimitat pacientii in 4 grupe in functie de reactiile adverse, si anume :- prima grupa de subiecti este formata din subiecti ce sufera de astmintrinsec, de polipoze nazalo – sinusiene si intolerranta la aspirine, lasubstante inflamatoare. Printre aditivii cu risc de intoleranta respiratorie senumara acidul benzoic, tartrazina, metabisulfitiisimetanolul ;- a doua grupa este constituita din subiectii ce prezinta urticarii cronice sau



dermatita atopica. Testele de provocare sunt pozitive in 5 – 10% din cazuri.Intoleranta descoperita se refera la mai multi aditivi pentru acelasi pacient ;- a treia grupa este cea a subiectilor ce prezinta o alergie la alergenii proteicialimentari. Testele de provocare sunt pozitive in 26 % din cazuri ; Testele aufost provocate de catre aditivi a caror alegere a fost determinata de o anchetaalimentara desfasurata pe parcursul uneisaptamani.

– a patra grupa este a alergicilor profesionali ce lucreaza in industriaalimentara si in restaurante, alergicii cutanati ( dermite in contact ), alergiciirespiratorii, rinite si astm. Factorii de risc il reprezinta expunerea cotidiana laaditiv.

Dulciurile si produsele racoritoare sunt destinate in special copiilor si, pentrua fi mai ispititoare, au nevoie de coloranti cat mai atragatori. Acestia, desivalorosi prin proprietatile lor intrinsece, sunt vatamatori pentru sanatate,

determinand deficiente in vitamina B6 si zinc si chiar aparitia, in timp, aunor tumori. Un astfel de colorant este tartrazina - E102, acceptat delegislatia romaneasca, dar interzis pentru produse alimentare in Suedia,Elvetia,MareaBritanie si Olanda.

Conform unui studiu al Asociatiei pentru Protectia Consumatorilor (APC)din Romania, s-a constatat ca pe piata romaneasca exista anumite produse,destinate in special copiilor, care contin acest colorant: bomboanele Cicletecu aroma de zmeura (producator C.M. Chimica Daily Bucuresti), bauturileracoritoare Kick de portocale (sub licenta Royal Crown Company), PrigatOrange Light (Sigat Beverage Company), Fanta Exotic (SC Coca-Cola HBSRom) si Mirinda Orange (imbuteliata la Quadrant-AMRoQ Beverages),

bomboanele Kathy Lemon (Confiseue Kathy, Bruges), budinca cu gust devanilie (Euro Food Prod), bomboanele gumate Sugus Exotic (Kraft FoodsRomania), acadelele Chupa Chups (Elkeka Romania), Bega - baton cuspuma si jeleu de lamaie (Kandia Timisoara Romania) si Kroky Mania(jeleuri Silvana drajate de caise, zmeura sau portocale, produse de KraftJacobs Suchard Romania).

Efecte negative asupra sanatatii

Acest colorant determina o reactie de intoleranta la aproximativ zece oamenidin o mie, care se manifesta prin edeme ale buzelor, urticarie, rinite, astm,

purpura si chiar soc anafilactic. Persoanele alergice la aspirina sunt alergicesi la tartrazina. Acest colorant se elimina preponderent prin bila, deci

persoanele cu afectiuni la nivelul acestui organ pot avea probleme cu



sanatatea din cauza consumului unor produse colorate cu tartrazina.Consumul acestor produse determina deficiente in vitamina B6 si zinc, ceeace declanseaza probleme mai ales femeilor. S-a constatat ca vitamina B6este implicata in metabolismul progesteronului, care la randul sau are un rolin procesarea excesului de estrogen. In acest fel, femeile cu problemehormonale (hipersecretii de estrogeni) pot sa dezvolte in timp diferite tipuride tumori (fibroame etc.).

Doza maxima admisa

APC Romania solicita autoritatilor de resort interzicerea folosirii acestuicompus, cel putin pentru produsele frecvent consumate de copii, deoarece s-a constatat ca dozele mari de tartrazina determina modificari histologiceireversibile ale ficatului. Tinand cont ca acest compus este frecvent folosit in

bauturile racoritoare pe perioada verii, problemele cauzate de tartrazina potdeveni extrem de grave. Doza maxima admisa pentru consum este de 0,75mg/kg corp, iar in produsele alimentare 70 mg/kg corp, cu exceptiarahatului, unde doza admisa este de 30 mg/kg. Cu alte cuvinte, daca un

producator introduce in bauturi racoritoare cantitatea maxima de colorant -70 mg/kg (echivalent litru) - atunci o persoana de 30 kg care bea doi litri desuc va ingera 140 mg colorant, in timp ce doza maxima admisa pentru o

persoana de 30 kg este de 22,5 mg.

Consumul indelungat de alimente care au in compozitie aditivi

obtinuti pe cale sintetica supune organismul la un adevarat bombardamentchimic care afecteaza organele interne. Pentru a se apara, acesta ajunge sa

produca anticorpi peste masura, care in cele din urma participa si ei lavatamarea organelor. In cazurile nefericite, rezultatul acestor procese estedistrugerea iremediabila a sistemului imunitar si aparitia unor tumorimaligne sau benigne.

Studiile de specialitate arata ca sunt cateva produse a caror folosireindelungata favorizeaza crearea unui astfel de dezechilibru in organism.

Folosirea lor intamplatoare, pentru o perioada limitata de timp, nu are efectdaunator. Pe Internet sunt site-uri care vorbesc despre nocivitatea acestor produse.



3. SCURT ISTORIC AL FOLOSIRII ADITIVILOR IN

ALIMENTATIE

Aditivii alimentari au fost folositi cu mii de ani in urma, de catregreci, egipteni si alte popoare antice, deoarece pastrarea alimentelor pe

perioade mai indelungate de timp a fost o necesitate. Alaturi de sare,salpetrul ( de Chile = nitratul de sodiu, de India = nitratul de potasiu ) a fostmereu utilizat pentru conservarea produselor din carne, iar colorantii de tipulcarmazului se utilizau pentru prepararea unor alimente aspectuoase.

Standardele generale pentru aditivi alimentari - General Standard for Food Additives/GFSA, valabile pe plan international, stabilesc regulile de

utilizare a aditivilor alimentari. Aceste norme specifica în mod clar daca unaditiv poate fi folosit sau nu în prelucrarea unor produse alimentare.Importanta normelor GFSA este si mai mult subliniata de existenta "CodexAlimentarius"- un index pentru standardele destinate produselor alimentare si care este considerat ca o autoritate de referinta în cazul unor dispute aparute între partenerii tratatului "WTO Treaty". Aceasta înseamna

practic ca, orice fel de produse care sunt în acord cu standardele prevazutede acest Codex, trebuie sa fie admise pe pietele tarilor semnatare aletratatului, chiar daca normele în tara importatoare sunt mult mai restrictivedecat aceste standarde. În cazul interzicerii unui import, tara respectiva care

a impus restrictia trebuie sa prezinte justificari legale care sa fundamentezerefuzul. 10[22]

"Codex Alimentarius" a fost pentru prima data întocmit în 1962 subauspiciile "UN’s Food & Agriculture Organization" (FAO) si "World HealthOrganization" (WHO). În ultimii 30 ani, aproximativ 270 de Codex-uri

pentru standarde au fost adoptate pentru diverse domenii, începand custandarde pentru igiena, reziduri de pesticide si terminand cu metode deetichetare si de analiza.Standardele generale pentru aditivi alimentari (GFSA) au fost adoptate înmartie 1997, de catre guvernele membre ale Codex-lui, pentru a fi utilizatede producatorii de alimente, în conformitate cu "Good ManufacturingPractice".

In 1970 Uniunea Europeana a decis ca fiecare aditiv autorizat sa fiesemnalat, pe etichete sau ambalaje, prin binecunoscutul cod E. Decizia a fost

10[22] Focus Tips, Buletin, aprilie 1998



luata in ideea de a avea o legislatie si o reglementare foarte precise aaditivilor si pentru a facilita informarea consumatorilor. De asemeni unaditiv trebuie sa fie aprobat de comitetul mentionat mai sus.

4. PRINCIPALII ADITIVI DE PE PIATA SI EFECTELE LOR

ASUPRA SANATATII UMANE

E555 (silicatul de aluminiu si potasiu) este folosit in sare, lapte praf si faina.Desi se cunoaste ca aluminiul este cauza unor probleme placentare in timpulsarcinii si ca este asociat cu boala Alzheimer, este permis in Romania.

E210 (acidul benzoic) se adauga la bauturi alcoolice, produse de brutarie, branzeturi, condimente, dulciuri, medicamente. Poate provoca crize de astm,

in special la persoane dependente de medicatie, si poate reactiona, provocand hiperaciditate la copii. In urma testarii pe animale de laborator, afost asociat si cu cancerul.

E211 (benzoatul de sodiu) este folosit ca antiseptic, conservant alimentar si pentru a masca gustul unor alimente de calitate slaba; bauturile racoritoarecu aroma de citrice contin o cantitate mare de benzoat de sodiu (pana la 25mg/250 ml); se mai adauga in lapte si produse din carne, produse de brutariesi dulciuri, este de asemenea prezent in multe medicamente; se cunoaste ca

provoaca urticarie si agraveaza astmul. Asociatia consumatorilor din Piata

Comuna Europeana il considera cancerigen, insa este permis in Romania.

E250 (nitritul de sodiu) este utilizat in stabilizarea culorii rosietice a carniiconservate (fara nitrit, hot dogs si bacon ar arata gri) si da o aromacaracteristica. Adaugarea de nitriti in alimente poate duce la formarea decantitati mici de substante cu potential cancerigen, in special in bacon.Companiile care proceseaza carnea adauga acum, pe langa nitrit, acidascorbic sau izoascorbic pentru a impiedica formarea de nitrozamine.Industria carnii justifica utilizarea nitritilor pentru efectul lor inhibitor asupradezvoltarii bacteriilor producatoare de toxina botulinica.

E132 (indigotina) este un colorant care se adauga in tablete si capsule,inghetata, dulciuri, produse de patiserie, biscuiti; poate provoca greata,voma, hipertensiune arteriala, urticarie, probleme de respiratie si alte reactiialergice. Este permis in Romania.



E123 (amaranthul) este obtinut din planta cu acelasi nume; este folosit inamestecuri pentru prajituri, umpluturi cu aroma de fructe, cristale pentru

jeleuri, poate provoca astm, eczema si hiperaciditate; in teste pe animale a provocat defecte neonatale si moarte fetala.

E122 (azorubina) este un colorant rosu, obtinut din gudron, care se adauga ladulciuri, martipan, cristale pentru jeleuri, peltea. Poate produce reactiiadverse la persoanele astmatice si la cele alergice la aspirina. Este interzis inJaponia, Suedia, SUA, Austria si Norvegia. Este permis in Romania.

E155 (brun HT) este utilizat in ciocolata si prajituri. Poate produce reactiiadverse la persoanele alergice la aspirina si la cele astmatice. Se cunoaste, deasemenea, ca poate produce sensibilitate dermica. Este interzis inDanemarca, Belgia, Franta, Germania, Elvetia, Suedia, Austria, SUA,

Norvegia. Este permis in Romania.E952 (ciclamat) este un indulcitor artificial care poate produce migrene sialte reactii adverse; unele testari au aratat ca poate fi cancerigen; este interzisin SUA (din 1970) si Anglia din cauza potentialului cancerigen. Este permisin Romania.

E312 (galat de dodecil) se foloseste pentru a preveni rancezirea alimentelor grase; poate provoca iritatie gastrica sau cutanata; nu este permis in alimente

pentru sugari si copii mici deoarece provoaca tulburari hematologice; este

asociat, de asemenea, cu tulburari nervoase; se foloseste in uleiuri,margarina, untura, sosuri de salate. Este permis in Romania.

E420 (sorbitol si sirop de sorbitol) este un indulcitor artificial si umectantcare se obtine din glucoza sau prin sinteza; se foloseste in dulciuri, fructeuscate, hrana saraca in calorii, siropuri farmaceutice si este printre primiisapte conservanti utilizati la produsele cosmetice; nu este permis in hrana

pentru sugari si copii mici deoarece poate provoca tulburari gastrice. Este permis in Romania.

-aditivi alimentari care produc cancer: E131, 142, 211, 213, 214, 215, 216,217, 218, 239, 330;-aditivi alimentari care afecteaza vasele de sange: E250, 251, 252;-aditivi alimentari care produc boli de piele: E230, 231, 232, 233;-aditivi alimentari care ataca sistemul nervos: E311, 312;-aditivi alimentari care pot produce tulburari digestive: E338, 339, 340, 341,363, 465, 466, 450, 461, 407;



-aditivul care distruge vitamina B12: E200.

E123 - este interzis in SUA si in fostele state sovietice. Se gaseste in bomboane, jeleuri, dropsuri mentolate, branzeturi topite si creme de branza.Este considerat cel mai puternic cancerigen dintre aditivi. In aceeasicategorie face parte si E110, care intra in componenta dulciurilor (mai ales a

prafurilor de budinca), colorandu-le in acel galben de "apus de soare", decare vorbeam ceva mai sus.E330 - produce afectiuni ale cavitatii bucale si are actiune cancerigena

puternica. Se gaseste in aproape toate sucurile din comert.E102 - este un alt colorant care se gaseste in dulciuri, mai ales in budinci.Are actiune cancerigena si el.

E-urile din bauturile alcoolice

Daca votca are peste 37 de grade, este incolora si limpede atunci cusiguranta produsul este lipsit de E-uri.

Exista, insa, un E-u, care se poate gasi in votca. Acesta este E 422, iar consumul frecvent provoaca dureri de cap, sete, greata.

Vinurile si coniacurile adevarate nu au nevoie de aditivi. Daca pe eticheta sementioneaza, totusi, acest lucru, inseamna ca este un produs contrafacut.

Daca ati avut dureri de cap, diaree, palpitatii, varsaturi, insomnii dupa ce aticonsumat lichior, inseamna ca aceasta bautura contine CAFEINA. Cafeinaeste un aditiv foarte des intalnit in lichioruri, care sunt considerate cele mai

puternic chimizate.

E-urile care pot fi gasite în lichioruri si afectiunile pe care le pot declansa:

E 129 -afecteaza ficatul si pancreasulE150 caramelE 150 a caramel I

E 150 b caramel IIE 150 c caramel IIIE 150 d caramel IVE 102 - astm, tumori tirodiene.

E-urile care pot fi gasite în vin si bere si afectiunile pe care le pot declansa:



E 220 - afectiuni intestinaleE 210 - astm.

E-urile din lapte si produsele lactate

Untul, laptele si iaurtul nu contin E-uri, dar exista si exceptii.

Laptele poate fi contaminat din cauza modului in care a fost hranit animalul.Iar in anumite situatii, in sezonul cald, comerciantii pun in lapte sodacaustica pentru a preveni branzirea.

Brânza topita e un produs alimentar care contine multe E-uri numite „saruride topire“. Aceste saruri pun în pericol sanatatea. In brânza topita si înfrisca, aditivii sunt in exces, uneori.

Untul este un produs lactat sigur, exceptie facand cel care contine E 160.

Frisca contine multi aditivi din categoria „stabilizatori“, „substante deîngrosare“ si „emulgatori“.

Iaurtul este un produs viu, deoarece contine germeni si bacterii în stare vie, benefici omului. Nutritionistii spun ca este mai bun decat laptele, avand otoleranta mai mare.

Iaurtul care are termen de valabilitate de peste 30 de zile a fost sterilizat sinu mai este considerat natural.

Aditivii din bauturile racoritoare

In general, pe eticheta unei bauturi racoritoare sunt trecuti aditivii.

Daca citim eticheta unui asemenea produs, aflam ca intr-o sticla de doi litriexista echivalentul a doua lingurite de concentrat. In rest, se gasesc E-uri din

categoria „conservanti“, „coloranti“, „antioxidanti“, „îndulcitori artificiali“.Unii sunt înscrisi pe eticheta, altii nu.

E 211 –este cel mai intalnit aditiv din bauturile carbagazoase.

În tara noastra, acest conservant e admis prin Ordinul 975/1999 alMinisterului Sanatatii, dar in Statele Unite si Rusia, E 211 a fost interzis. Iar



8. Fructe, legume si produse prelucrate: substante tampon (Saruri aleacidului malic E 349 - E 352), samd...9. Bauturi alcoolice: antispumanti (Metil-etil-celuloza E 465, Poli-dimetil-xiloxan E 900 A, Metil-fenil-poli-xiloxan E 900 B), samd...10. Bauturi nealcoolice: antispumanti (Metil-etil-celuloza E 465, Poli-dimetil-xiloxan E 900 A, Metil-fenil-poli-xiloxan E 900 B), samd...11. Produse de cofetarie si de patiserie: emulsificatori (Lecitina E 322),samd...12. Cereale si produse din cereale: agenti de gelificare, sequestranti, agentide ingrosare (Alginat de propilenglicol E 405), samd...13. Condimente, supe, sosuri, salate: agenti de gelificare, sequestranti,

agenti de ingrosare (Alginat de propilenglicol E 405), samd...14. Inghetate: agenti de gelificare, sequestranti, agenti de ingrosare (Acidalginic si sarurile lui E 400 - E 404), samd...

15. Alimente cu destinatie speciala: agenti de gelificare, sequestranti,agenti de ingrosare (Acid alginic si sarurile lui E 400 - E 404), samd...

5. LEGISLATIA IN VIGOARE CARE PRIVESTE FOLOSIREA

ADITIVILOR

In legislatia Uniunii Europene, cerintele privind aditivii alimentarisunt specificate mai exact prin intermediul Directivelor :12[23] - pentru indulcitori: Directiva Parlamentului si Consiliului European

94/35/EC din 30 iunie 1994- pentru coloranti: Directiva Parlamentului si Consiliului European

94/36/EC din 30 iunie 1994- pentru alti aditivi: Directiva Parlamentului si Consiliului European

95/2/EC din 20 februarie 1995. Legislatia romana in vigoare. Toti aditivii autorizati de Ministerul

Sanatatii si Familiei prin Ordinul nr. 975/1998, sunt preluati din “Codex

Alimentarius” . Acesta contine un numar de aproximativ 250 de aditivi

alimentari ce pot fi folositi cu aprobarea MSF in functie de grupa alimentarain care e inclus acesta. De asemeni, FAO (Organizatia pentru Alimentatie siAgricultura) si OMS (Organizatia Mondiala a Sanatatii)impreuna cuspecialisti si experti ai Uniunii Europene organizeaza periodic studii

12[23] dr. David Jukes, “Food additives in the European Union”, The School of Food Biosciences, TheUniversity of Reading, UK, www.fst.rdg.uk/foodlaw/additive.htm



analizand daca o substanta este permisa sau respinsa ca aditiv si in ceconditii se poate folosi. Acest comitet recomanda si cantitatile maxime.

In ultimii ani, specialistii din cadrul Ministerului Sanatatii si Familieicare lucreaza la proiectele de armonizare a legislatiei cu statele membre aleUniunii Europene au facut eforturi sa convinga oficialii ComunitatiiEuropene de faptul ca se pot gasi in timp scurt solutii pentru existenta unuisistem riguros de control al aditivilor din alimente si in special al celor noi.

Potrivit art. 2 din Norma igienico-sanitara din 16 decembrie 1998

pentru alimente: “ Orice produs alimentar fabricat pentru consum uman saudat in consum uman (din tara sau din import) trebuie sa respecte cerintele

prezentelor norme.Produsele alimentare care se obtin sau sunt fabricate dupa retete noi,

dupa tehnologii noi sau care contin materii prime, aditivi alimentari sauadjuvanti tehnologici noi, sub aspectul folosirii lor pentru prima data intr-un

produs alimentar, vor fi supuse Ministerului Sanatatii spre avizare sanitara.”13[24]

Deci pentru fiecare aditiv alimentar propus spre folosire este necesaraobtinerea avizului sanitar. Aceasta implica o verificare a dozei utilizate si acompozitiei preparatului recomandat de producator. Conform unui raporttrimis recent Ministerului Sanatatii de catre specialistii Institutului deSanatate Publica Bucuresti, laboratoarele de profil din Romania nu au odotare tehnica suficient de avansata pentru a determina cu exactitate dacaaditivul folosit este sau nu inclus in lista celor aprobate.14[25]

In cazul amestecurilor de aditivi importati, care au diferite denumiricomerciale, acestea se vor aviza sanitar pentru a verifica daca atatcompozitia, cat si doza de utilizare recomandata sunt corespunzatoare.

Avizul sanitar pentru aditivii alimentari folositi in Romania estevalabil timp de 3 ani de la data emiterii. In cadrul perioadei de 3 ani el poatefi retras, daca se constata ca este folosit necorespunzator sau daca aditivulavizat are efecte asupra sanatatii sau mediului, necunoscute la data emiteriiavizului.Aditivii care sunt folositi in hrana animalelor trebuie sa fie avizati deMinisterul Sanatatii.

13[24] Norma igienico-sanitara din 16 decembrie 1998 pentru alimente, publicata inMonitorul Oficial, Partea I nr. 268 din 11 iunie 199914[25] Maria Giurea, “Semnificatia E-urilor de pe etichete si ambalaje” in Calita Buletin-Buletin Informativ

pentru Industria Alimentara, nr.16/2002, pag. 8



Potrivit art. 3 din Norma igienico-sanitara din 16 decembrie 1998

pentru alimente: “ Este interzisa comercializarea sau utilizarea pentruconsum uman a alimentelor care ...:... f) contin aditivi alimentari neavizati de Ministerul Sanatatii sau pestelimitele admise de prezentele norme igienico-sanitare...l) sunt falsificate. Se considera falsificare: - adaosul oricarei substantenaturale sau sintetice in produse, in scopul mascarii unor defecte aleacestora, precum si in scopul modificarii sau conferirii de proprietati pe care

produsele nu le justifica prin compozitia lor naturala sau prin retetele defabricatie; - schimbarea compozitiei fara a se schimba specificatiile de peeticheta.”Pentru aditivii alimentari-neprevazuti in prezentele norme igienico-sanitare,

precum si pentru utilizarea oricarui aditiv in produsele alimentare dietetice siin preparatele pentru copii se va cere avizul Ministerului Sanatatii.

De asemeni productia, importul, vanzarea sau folosirea aditivilor alimentaricare nu sunt cuprinsi in prezentul ordin este interzisa.

Ordonanta 99/2000 stabileste principiile generale privinddesfasurarea activitatii comerciale si urmareste dezvoltarea echilibrata aretelei de distributie a produselor si serviciilor de piata, cu respectarea

principiilor liberei concurente, protectiei vietii, sanatatii, securitatii siintereselor economice ale consumatorilor, precum si a mediului. Dar potrivitOrdonantei de Urgenta nr. 21/2001 a fost suspendata aplicarea OrdonanteiGuvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor si serviciilor de

piata pana la adoptarea legii de aprobare sau de respingere de catreParlament. 8

Prin reorganizarea Oficiului pentru Protectia Consumatorilor care sedesfiinteaza, potrivit H.G. 166/2001 s-a organizat Autoritatea Nationala

pentru Protectia Consumatorilor . Printre atributiiile sale principale seregasesc si urmatoarele:1. propune Guvernului spre adoptare si avizeaza proiecte de acte normativein domeniul protectiei consumatorilor cu privire la fabricarea, ambalarea,etichetarea, conservarea, depozitarea, transportul, importul sicomercializarea produselor, precum si cu privire la prestarea serviciilor,

astfel incat acestea sa nu puna in pericol viata, sanatatea sau securitateaconsumatorilor ori sa afecteze drepturile si interesele lor legitime;2. propune spre adoptare Guvernului proiecte de acte normative in domeniul

protectiei consumatorilor cu privire la avizarea speciala pentru fabricarea,ambalarea, etichetarea, conservarea, depozitarea, transportul, importul sicomercializarea anumitor produse;



3. efectueaza analize si incercari in laboratoarele acreditate conform legii sauin laboratoare proprii ori agreate, efectueaza sau finanteaza studii si testecomparative cu privire la calitatea produselor si serviciilor destinateconsumatorilor, pe care le aduce la cunostinta publicului;4. desfasoara activitati de informare, consiliere si educare a consumatorilor;editeaza publicatii de specialitate in domeniul protectiei consumatorilor;5. informeaza permanent consumatorii asupra produselor care prezintariscuri

pentru sanatatea si securitatea lor;

8. Etichetarea

<<Adaosul de aditivi trebuie inscris vizibil pe eticheta fiecarui ambalaj dedesfacere (sticla, borcan, cutie, pachet), mentionandu-se dupa caz

“conservant chimic”, “aromatizat sau indulcit sintetic”, “colorat artificial”.Comercializarea ditivilor alimentari se face numai in ambalaje originale pecare se mentioneaza compozitia si denumirea chimica a produsului precumsi modul de intrebuintare >> a precizat Victoria Varcolici, inspector-sef incadrul fostului OPC Bucuresti.15[26]

Potrivit art. 5 din Norma metodologica din 7 februarie 2002 privind

etichetarea alimentelor: “ Etichetele alimentelor trebuie sa cuprinda in modobligatoriu:a) denumirea sub care este vandut alimentul;

b)lista cuprinzand ingredientele;

c) cantitatea din anumite ingrediente sau categorii de ingrediente, conformart. 8;d) cantitatea neta pentru alimentele preambalate;e) data durabilitatii minimale sau, in cazul alimentelor care din punct devedere microbiologic au un grad inalt de perisabilitate, data limita deconsum;f) conditiile de depozitare sau de folosire, atunci cand acestea necesitaindicatii speciale;g) denumirea sau denumirea comerciala si sediul producatorului, al

ambalatorului sau al distribuitorului; in cazul produselor din import seinscriu numele si sediul importatorului sau ale distribuitorului inregistrat inRomania;h) locul de origine sau de provenienta a alimentului, daca omiterea acestuia

15[26] Maria Giurea, “Semnificatia E-urilor de pe etichete si ambalaje” in Calita Buletin-Buletin Informativ pentru Industria Alimentara, nr.16 , 2002, pag. 9



ar fi de natura sa creeze confuzii in gandirea consumatorilor cu privire laoriginea sau provenienta reala a alimentului;i) instructiuni de utilizare, atunci cand lipsa acestora poate determina outilizare necorespunzatoare a alimentelor;

j) concentratia alcoolica pentru bauturile la care aceasta este mai mare de1,2% in volum;k) o mentiune care sa permita identificarea lotului;l) mentiuni suplimentare de etichetare pe grupe de produse, prevazute inanexa nr.1a).”16[27]

De asemeni conform aceleiasi Norme prin ingredient se intelege oricesubstanta, inclusiv aditivii, utilizata la producerea sau la prepararea unuialiment si care va fi continuta si de produsul finit ca atare sau intr-o formamodificata.

In schimb nu sunt considerate ingrediente si urmatoarele:1. aditivii a caror prezenta intr-un aliment este datorata exclusiv faptului caau fost continuti in unul sau in mai multe ingrediente ale acestuia si cuconditia ca acestia nu isi mai indeplinesc functia tehnologica in produsulfinit;2. aditivii utilizati ca auxiliari tehnologici;3. substantele folosite in cantitati strict necesare ca solventi sau ca suport

pentru aditivi ori pentru aromeIn Anexa nr. 1 a Normei mai sus mentionate, este prevazuta lista

alimentelor scutite de obligatia indicarii ingredientelor . Acestea sunt:1. Fructele si legumele proaspete, inclusiv cartofii, care nu au facut obiectulunei curatari, taieri sau altor tratamente similare2. Apele carbogazoase in a caror denumire apare aceasta caracteristica3. Otetul de fermentatie care provine in mod exclusiv dintr-un singur produsde baza si care nu a suferit adaugarea nici unui alt ingredient4. Branzeturi, untul, laptele si smantana fermentata, in masura in care nu ausuferit decat adaugari de produse lactate, enzime si culturi demicroorganisme necesare fabricarii sau de sare, in cazul branzeturilor, alteledecat cea proaspata sau topita

5. Produsul constituit dintr-un singur ingredient, atunci cand:a) denumirea comerciala a acestuia este identica cu cea a ingredientului; saub) denumirea comerciala permite identificarea clara a naturii ingredientului.

16[27] Norma metodologica din 7 februarie 2002 privind etichetarea alimentelor, publicat inMonitorul Oficial, Partea I nr. 147 din 27 februarie 2002



6. PERCEPTIA SOCIETATII CIVILE ASUPRA

PROBLEMEMLOR PRODUSE DE ADITIVI

6.1. INTERVIU REALIZAT LA OFICIUL PENTRU

PROTECTIA CONSUMATORULUI BACAU

1. Care este pozitia OJPC in societatea civila ?

Conform legii 106/2002.2. Institutia dumneavoastra este guvernamentala sau

neguvernamentala si carui minister se subordoneaza ?

Este o institutie guvernamentala, organ aflat in subordineaGuvernului.

3. Dispuneti de resurse materiale si umane pentru a va desfasura

activitatile ?

-4. Puteti sa ne spuneti care este structura organizatorica a OJPC si

cu ce se ocupa fiecare departament ?

Structura organizatorica a OJPC cuprinde :

- director executiv- director adjunct- 10 inspectori- laborator de analize organo – leptice, fizico – chimice.Analizele efectuate in acest laborator sunt :- determinarea umiditatii- cenusii- aciditatii- alcalinitatii- concentratiilor alcoolice- grasime- zahar - ph – ul- sare- porozitatea la paine ( glutenul )- determinarea esterilor



- determinarea alcoolului metilic- mierea de albine ( adaos de zahar artificial )- colorant sintetic

5. Ce specializare au salariatii OJPC ?

Toti salariatii sunt ingineri pe diferite domenii cum ar fi :- chimie alimentara- chimie organica- chimie anorganica- electronica- mecanica- pielarie- incaltaminte6. Intalniti frecvent situatii de nerespectare a legislatiei specifice in

vigoare ?S-au intalnit frecvente situatii de nerespectare a legislatiei in vigoare.7. Va rugam sa dati exemple ?

- Pepsi ( o persoana care a consumat acest produs era alergica lafenilalanina )

- Napolitane cu ciocolata ( alergic la ciocolata )8. Ce masuri se iau pentru remedierea abaterilor de la lege ?

Masurile care se iau pentru remedierea abaterilor de la lege se dau infunctie de gravitatea cazului :

Etapa I : 5.000.000 – 30.000.000 ( pentru expirarea termenului devalabilitate ) . In acest caz s – a dispus distrugerea produsului prin ardere

Etapa II : Inchiderea unitatii respective pe o scurta perioada de timp.Etapa III : Inchiderea unitatii pana la 6 luniEtapa IV : Inchiderea definitiva a unitatii9.Ce parere aveti despre societatea civila din Bacau?

-10. Societatea civila a reactionat pana acum in momentul depistarii

unor cantitati prea mari de aditivi care afecteaza sanatatea populatiei?

-

11. Cum? Dar in alte situatii reactioneaza ? Exemple.-12. Ca institutie abilitata prin lege ati mediatizat suficient problemele

pe care le pot ridica E – urile asupra sanatatii umanecand sunt folosite

necorespunzator?

-13. Va rugam sa ne dati exemple?



975/1998. Mai este si cazul acelor aditivi care vin insotiti de Fisatehnologica in care este prevazuta si metoda de analiza pentru verificareacompozitiei acestuia.

4. Care sunt acestea si daca corespund cu cele din UE ?

Institutia noastra opereaza numai cu metode de analiza aprobate deInstitutii specializate si standardizate, transmise prin instruiri organizate siatent controlate si bineinteles, in conformitate cu normele europene.

5.In cazul in care detrminati valori ale aditivilor alimentari mai mari

decat cele ale concentratiei maxime admise de lege cum procedati ?

In cazul depistarii unor valori ale anumitor parametri care se abat de lalimitele prescrise, este anuntat medicul care a recoltat proba si care verificaagentul economic respectiv care aplica strategia de actiune conform cu

Normele de legislatie in vigoare.

6.Ati intalnit situatii de acest tip ?

Se intalnesc asemenea situatii saptamanal.

7. Daca da, ne puteti da exemple concrete ?

-

8. Ati primit sesizari de la populatie legata de problema aditivilor

alimentari ?

Nu am primit sesizatii de la populatie legate de aceasta problema,majoritatea adresandu –se Oficiului Judetean pentru ProtectiaConsumatorului.

9.Daca da, dati exemple si cum ati solutionat problema ?

-

10. Credeti ca legislatia in vigoare legata de acest subiect este

suficienta ?

Nu este suficienta dar se actualizeaza in permanenta si noi sunteminformati de noutatile aparute .



11.Credeti ca populatia cunoaste suficiente informatii despre aditivii

alimentari ?

Populatia nu este informata si chiar trebuie luate masuri in aceasta privinta.

12. Ce solutii, sugestii aveti pentru a realiza o mai buna informare si

constientizare a populatiei privind aditivii alimentari ?

Pentru acest punct doresc o discutie mai ampla pentru ca nu – miajunge timpul.



UNIVERSITATEA DIN BACAU

FACULTATEA DE INGINERIESECTIA : INGINERIA PRODUSELOR ALIMENTARE

INFLUENTA ADITIVILOR

ALIMENTARI ASUPRA SANATATII

UMANE

STUDENTI :

ANDRIES IULIANA

GRIGORAS ADINA

ARNOLD CATALIN

ADITIVII ALIMENTARI Mediu

Documents

Transcript of ADITIVII ALIMENTARI Mediu