Obie

ctiv

mehedinþe

an

"""""ADEVÃRUL ADEVÃRUL ADEVÃRUL ADEVÃRUL ADEVÃRUL nu este dincolo de NOI !"nu este dincolo de NOI !"nu este dincolo de NOI !"nu este dincolo de NOI !"nu este dincolo de NOI !"

Director, Teodor Abagiu

Informaþii * Opinii * Atitudini *Anchete * Dezvãluiri

ObiectivObiectivObiectivObiectivObiectivmehedinþeanmehedinþeanmehedinþeanmehedinþeanmehedinþean

Scaneazã codul QR ºi descarcã GRATUIT

Obiectiv mehedinþean în format electronic

ww

w.o

biec

tiv-m

ehed

inea

n.roAnul XVII Nr. 802

19 noiembrie 2015 20 pagini * 1,00 leu

Acum cã noul guvern e instalat, toatã lumea se întreabã când vor veniºi schimbãrile de prefecþi ºi ºefi ai instituþiilor descentralizate puºi din 2012încoace de celebrul guvern Ponta. Nimeni nu se aºteaptã ca Cioloº sãmeargã mai departe pe calea guvernãrii tot cu reprezentanþii ºi pionii dinteritoriu ai fostei guvernãri. Schimbarea e necesarã, o spune cam toatã

lumea neutrã, ºi nu e doar o chestiune simbolicã sau pur vindicativã.... Cât va þine visul technocrat, vom vedea. Nu cred cã va þine prea mult. Vaavea grijã politicul, infiltrat peste tot la nivelul structurilor guvernamentale, sã-lºunteze pe Cioloº ºi pe tehnocraþii lui. Politicul e mult mai abil decât pãturasubþire de tehnocraþi, cu Johannis cu tot.

Absolventã a Facultãþii dePsihologie din cadrul UniversitãþiiBucureºti, Mariana Cenea este nunumai un psiholog pasionat, cu ovastã experienþã profesionalã, ci ºi oscriitoare ce s-a remarcat în domeniul

O poliþistã de frontierã s-a clasat pe locul I la concursul deromane poliþiste organizat de Ministerul Afacerilor Interne

citiþi în pag. 2citiþi în pag. 2citiþi în pag. 2citiþi în pag. 2citiþi în pag. 2

Comisarul ºef Cenea MarianaCenea MarianaCenea MarianaCenea MarianaCenea Mariana, ofiþer psiholog în cadrul Inspectoratului

Teritorial al Poliþiei de Frontierã Timiºoara s-a situat pe locul I în urma

evaluãrii creaþiilor literare participante la concursul de romane poliþiste,

ediþia a III-a organizat de Editura Ministerului Afacerilor Interne.

Premierea a avut loc la Centrul Cultural al Ministerului Afacerilor Interne

în cadrul Salonului de carte juridicã, poliþistã ºi civicã în prezenþa

secretarului de stat chestor Irina Alexe ºi a unor personalitãþi ale vieþii

culturale contemporane.

sãu de specialitate, acela alpsihologiei practice, cât ºi al literaturiipoliþiste contemporane. „Tortul-surprizã” este al ºaselearoman al comisarului ºef MarianaCenea CONTINUARE ÎN PAGINA 6

Cât va þine visul tehnocrat?Cât va þine visul tehnocrat?

social - politicOBIECTIV mehedinþean 19 - 25.11. 2015pag. 2

Editorial de Sorin Vidan

* Informaþii * Opinii * Atitudini * * Anchete * Dezvãluiri *

EDITOR: SC PROFIN SRL; ISSN 1454 - 7058

TELEFAX: 0252 - 326.143

Potrivit art. 206 Cod Penal, responsabilitatea juridicãPotrivit art. 206 Cod Penal, responsabilitatea juridicãPotrivit art. 206 Cod Penal, responsabilitatea juridicãPotrivit art. 206 Cod Penal, responsabilitatea juridicãPotrivit art. 206 Cod Penal, responsabilitatea juridicãpentru conþinutul articolelor revine în întregime autorilorpentru conþinutul articolelor revine în întregime autorilorpentru conþinutul articolelor revine în întregime autorilorpentru conþinutul articolelor revine în întregime autorilorpentru conþinutul articolelor revine în întregime autorilor.....

E-mail: teodor_abagiu@yahoo.com;obiectivmehedintean@yahoo.com.

ABONAMENTE - prin Oficiile Poºtale. Poziþie de catalog: 12203

Cost abonament lunar: 4,00 lei + taxe poºtaleDIFUZARE prin DISTRIBUITORII PARTICULARI

Drobeta Turnu - Severin,Drobeta Turnu - Severin,Drobeta Turnu - Severin,Drobeta Turnu - Severin,Drobeta Turnu - Severin,str. Orly nr. 82Astr. Orly nr. 82Astr. Orly nr. 82Astr. Orly nr. 82Astr. Orly nr. 82A

Mobil: 0722351161

ObiectivObiectivObiectivObiectivObiectivmehedinþeanmehedinþeanmehedinþeanmehedinþeanmehedinþean

www obiectiv-mehedintean.ro

Acum cã noul guvern e instalat,toatã lumea se întreabã când vorveni ºi schimbãrile de prefecþi ºi ºefiai instituþiilor descentralizate puºidin 2012 încoace de celebrulguvern Ponta. Nimeni nu seaºteaptã ca Cioloº sã meargã maideparte pe calea guvernãrii tot cureprezentanþii ºi pionii din teritoriuai fostei guvernãri. Schimbarea enecesarã, o spune cam toatã lumeaneutrã, ºi nu e doar o chestiunesimbolicã sau pur vindicativã. Probabil cã ea, schimbarea, se vaproduce în perioada urmãtoare, ideeafiind aceea de a se da un mesaj derestructurare, de noutate, pe de o parte,

Cât va þine visul tehnocrat?iar pe de alta de a se pregãti alegerilocale ºi parlamentare neinfestatede interesele politice ale celor aflaþiîncã la butoane. Sigur, cel mai afectat de schimbare ePSD. Pentru PSD e un moment câtse poate de dificil, cãci îºi va vedeaoamenii înlãturaþi din funcþiile deþinuteiar perspectiva revenirii la guvernare edestul de incertã. ªi este incertãdeoarece totul se petrece pe fondulunei acute neîncrederi a populaþiei faþãde politic, faþã de politicieni. Va fi dince în ce mai greu ca politicienii sã semai poziþioneze convingãtor faþã cuun electorat dezamãgit ºi cât se poatede sceptic. Clasa politicã ºi-a cam datadevãrata mãsurã în aceºti ani, ºinimeni nu-ºi mai face mari iluzii. Nici partidele mai mici, nu doar PSD,nu ies prea bine din aceastã schemãadusã-n joc de guvernul Cioloº, aºapripit cum a fost el alcãtuit. Era o discuþie zilele acestea înmediile jurnalistice online, foarteinteresantã, despre cum stã partidullui Tãriceanu, de exemplu. „În miculpartid condus de Cãlin Popescu

Tãriceanu ºi Daniel Constantincalculele politice sunt la fel deînverºunate ca la marile formaþiuni,însã anul electoral 2016 devine maicomplicat pe zi ce trece”, se spunea.Tãriceanu îºi dã seama cã ºanselepartidului sãu sunt mici ºi neclare înactualul context, când lumea, iatã, numai are chef de politicieni, iar laguvernare nu mai sunt amicii social-democraþi, ci alþii, necunoscuþi ºitehnocraþi (vom vedea cât detehnocraþi sunt ºi cât ne va încãlzitehnocratismul acesta). „Noi niciacum, când am fost la guvernare, n-am putut sã rezolvãm nimic. Mereune-au zis cã ‘Nu se poate’, ‘Nu acum’,‘Mai ai rãbdare’. Pãi cum sã le spunemoamenilor sã vinã la noi când noi laguvernare nu puteam sã rezolvãmnimic, dar în opoziþie? Cum mãduc eu sã aduc oameni în partid?”au relatat surse din ALDE citatede stiripesurse.ro. Intrarea sau mai bine zis cãderea înopoziþie a bulversat nu doar marelePSD ci ºi, sau mai bine zis, mai alesgrupa micã din politica autohtonã,

UNPR ºi ALDE, frãþiorii mai mici,dependenþi în mod evident de fratelemai mare social-democrat. Fãrã PSDla butoane, nici Oprea, nici Tãriceanunu prea au motive de optimism pentru2016. Strada, adicã electoratul, nu edefel sedusã nici de Tãriceanu, nicide Oprea, nici de Dragnea, dupã cumnu e nici de Blaga sau Gorghiu. Sigur,nimeni nu se omoarã de dragul luiCioloº, dar cel puþin deocamdatã epreferat oricãrei formule de guvernareemanate strict de politic. Cât va þine visul technocrat, vomvedea. Nu cred cã va þine prea mult.Va avea grijã politicul, infiltrat peste totla nivelul structurilor guvernamentale,sã-l ºunteze pe Cioloº ºi petehnocraþii lui. Politicul e mult maiabil decât pãtura subþire de tehnocraþi,cu Johannis cu tot. Aºa cã la un moment dat, pe seamaunei guvernãri fatalmente ºchioape,tot spre politic vom privi – dupãalegerile parlamentare din toamna lui2016 - ca sã ne dea o formulã deguvernare mai consistentã. Ne vomîntoarce de unde am plecat.

Centrul comunitar al Eºelniþei este

plin de viaþã! De la lansarea sa din

luna septembrie, acesta gãzduieºte

o mulþime de activitãþi destinate atât

elevilor cu cerinþe educative

speciale din ºcoalã, câþt ºi altor

elevi ºi adulþi din comunitate.

Renovat de cãtre Asociaþia ComunitãþiiEºelniþa Cazanele Dunãrii în cadrulproiectului “În centru este Eºelniþa”, cufinanþare de la Fundaþia VodafoneRomânia ºi Fundaþia PACT Bucureºti,

ORE PLINE DE VIAÞÃ PENTRU… VIAÞÃ

centrul este spaþiul unde se desfãºoarãprogramul remedial pentru 24 de elevicu CES ai ºcolii ce cuprinde ore de limbaromânã, matematicã, geografie-ecologie, teatru ºi comunicare. Acesteore, derulate în regim de “ºcoala dupãºcoalã”, sunt realizate de cãtre cadredidactice voluntare (doar 3profesori au aceste ore incluse încatedrã) într-o manierã nonformalã,atractivã ºi accesibilã elevilor.

De asemenea, la centru au loc ºi cinci

ateliere gratuite de limba englezã pentruelevi ºi adulþi, ore de limba cehã pentrucopiii de etnie ºi nu numai, activitãþi deîmpletit pãnuºi ºi arte plastice. Sunt orepline de voioºie ce împletesc învãþatul cusocializatul, zâmbetele cu selfie-urile…

“ Mã duc la centru… mã bucur sãfac ore aici!”, spune mergând grãbitAlex B., unul dintre beneficiarii orelorremediale de la centru. Este în clasa aV-a ºi acest program îl ajutã sãexerseze scrisul ºi socotitul, dar ºi sã-ºi facã prieteni din alte clase, sãmunceascã în echipã ºi sã-ºi dezvoltetalentul actoricesc (imitã foarte bineanimale, este spontan ºi creativ).

În acelaºi cadru vesel ºi plin deenergie, se întâlnesc regulat ºi voluntariiong-ului pentru a pregãti activitãþile celordouã proiecte ale asociaþiei, aflate înderulare, pentru a schimba impresii saua organiza evenimente. Astfel, cea mainouã activitate introdusã în orarulcentrului este cea de realizat ornamentede Crãciun din materiale reciclate,

ornamente ce vor face obiectul uneiexpoziþii în luna decembrie. Totatunci A.C.E.C.D. va organiza o galãîn care va sãrbãtori voluntariatul ºiva premia voluntarii satului.

CLARA TÎRCÃ,

responsabil promovare

actualitateOBIECTIV mehedinþean 19 - 25.11. 2015 pag. 3

Reuºesc într-un sport, care pânãnu de mult era adresat exclusiv

bãrbaþilor. Clubul drobetan scoate pebandã rulantã campioane la luptelibere, un sport cu tradiþie în þãrilenordice pentru cã în Româniasportul luptelor feminine a luatviaþã abia în urmã cu 15 ani.

Anul acesta, CSM Drobeta se poatemândri cu rezultate excepþionale, într-un clasament naþional pe numãrul demedalii, obþinând de trei ori locul întâi.19 medalii au fost aduse la clubuldrobetan de cele 16 sportive carepracticã lupte libere, antrenate demaestrul Marin Dobrescu. Este unsport dur, în care cei doi adversari se

ªcoalã de campioane la lupte libereînfruntã direct, folosindu-ºi forþafizicã ºi tehnica pentru a câºtiga

puncte prin diversemetode de punctaj, darîn ultimii ani iatãreuºesc ºir e p r e z e n t a n t e l esexului frumos sã facãperformanþã.

„Acum, bagajultehnic al fetelor esteexact egal cu cel albãieþilor, iar compe-tiþiile sunt acerbe.Dacã înainte la o finalãerau cinci sportive,acum vorbim de la 15fete în sus”, spuneantrenorul emeritMarin Dobrescu.Luptele nu defor-meazãºi nu creeazãgladiatoare, “sã le

vedeþi pe saltea ce graþioase sunt”,mai spune Marin Dobrescu.

Trenul performanþei De-a lungul anilor, elevele sale au

urcat pe cele mai înalte trepte alepodiumului la competiþiile olimpice ºiinternaþionale. „Aº începe cu surorileIancolovici, cu Bianca Iancolovici,vicecampioanã europeanã la Beogradºi Iancolovici Roxana-vicecampioanãmondialã în Turcia, la Ankara. Apoi,sportiva Munteanu Mihaela, multiplãmedaliatã la campionatele europene ºimondiale, campioanã europeanã. Semai adaugã ºi Predi Valentina,

vicecampioanã europeanã, CoardãIonela, medaliatã cu bronz laEuropene”, spune Marin Dobrescu.

În “trenul performanþei”, aºa cumîi place maestrului Dobrescu sãspunã, au urcat ºi actualele sportiveale clubului de la malul Dunãrii. LaCampionatul Naþional de luptelibere pentru copii I ºi juniori III,care a avut loc la începutul luniinoiembrie, CSM Drobeta a cuceritºapte medalii. Douã medalii de aurau fost aduse de surorileUngureanu, Cristina Ungureanu (52kg) la copii I, nãscuþi în anii 2002-2003 ºi Valentina Ungureanu (70kg) la juniori III, nãscuþi în anii2000-2001. Surorile Ungureanu faclupte libere de ºapte ani, cea micãpãºind pentru prima datã în salãcând avea doar cinci ani. Venisedoar pentru a-ºi însoþi sora laantrenament, nimeni nu se gândeacã ambele surori se vor îndrãgostiiremediabil de acest sport. Nu treceo zi fãrã antrenament, iar noþiuneade vacanþã nu existã pentru acestedouã surori, care ºi la ºcoalãreuºesc sã obþinã rezultate foartebune. “Am fãcut front comun cupãrinþii fetelor. Deºi selecþia nu estepermanentã, pãrinþii au fost cei careau adus copii în sala de lupte.Capacitatea de a se îndrepta la ovârstã micã spre un sport sau altuleste de multe ori o chestie deîntâmplare, dar pe urmã faptul cã facperformanþã în sportul respectiv ºi

cã existã perseverenþã, seriozitateîn pregãtire, normal cã te face sã teataºezi. Învaþã foarte bine, pe noi neintereseazã ca pe parcursul timpuluisã existe trei locuri esenþiale, pe carenu trebuie sã le uite niciodatã:sãnãtate, învãþãturã, lupte. Altfelnu poþi sã faci performanþã”,spune Marin Dobrescu.

Surorile de aurLa 15 ani, Valentina Ungureanu

este campioanã naþionalã, un titlupentru care a muncit mult. “Am simþito mare satisfacþie, mi-am dat seamacã nu am muncit în zadar. A fostdestul de greu. De când eram micãvroiam sã fac un sport de contact,pãrinþii m-au încurajat, m-auîndrumat spre sport ºi mã susþin”,spune Valentina. Este primul passpre o carierã de succes pentru cãmarele vis al sportivei severinenceeste acela de a obþine o medalie înplan internaþional. În familiaUngureanu, bucuria a fost dublã anulacesta pentru cã ºi Cristina (13 ani)a adus medalia de aur. Ambele suroriau calitãþi deosebite pentru a devenimari campioane ale României.

Premianta claseiO altã sportivã valoroasã a clubului

drobetan este ºi Roxana Capezan (14ani). Reuºeºte sã fie premianta clasei,dar ºi sã facã perfomanþã în acest sport.La Campionatul Naþional de luptelibere pentru copii I ºi juniori III a obþinutanul acesta medalia de argint. “Faclupte libere de aproximativ ºapte ani ºiam ieºit în 2013 campioanãnaþionalã, în 2014 dublã campioanãnaþionalã, dar anul acesta a fost unulmai nefericit. A fost un an foarte greu,am muncit mult ºi muncesc încontinuare ºi sper ca la anul sãprogresez. Pentru mine este o marebucurie pentru cã nu multe persoaneajung acolo ºi sunt foarte mândrã deacest lucru ºi sper sã realizez mai multelucruri frumoase în cariera measportivã, sã particip ºi la campionateinternaþionale, sã pot sã-mi reprezintþara cu mândrie ºi sã fac ceva frumosîn sportul acesta. Visul meu este sã iescampioanã olimpicã. Cu multã muncãºi multã dedicare se poate”, spuneRoxana Capezan, proaspãtcomponentã a lotului olimpic.

Ziua Naþionalã fãrã Tutun este marcatã, în

fiecare an, în a treia joi din noiembrie, printr-o

iniþiativã de a atrage atenþia asupra impactului pe

care îl are fumatul asupra sãnãtãþii oamenilor.

Centrul de Prevenire, Evaluare ºiConsiliere Antidrog Mehedinþi, foloseºteacest prilej pentru a derula, la nivel local,activitãþi de informare-sensibilizare-conºtientizare în mediul ºcolar ºi încomunitate, asupra riscurilor consumuluide tutun ºi de formare de abilitãþi de viaþã

sãnãtoasã, la ªcoala Gimnazialã Brezniþa Ocol, ColegiulNaþional ,,Traian”, Liceul de Arte ,,I.ªt.Paulian” ºi zonapietonalã Criºan. Totodatã, având ca temã „Ajutã–mã sã cresc!”„Ajutã–mã sã cresc!”„Ajutã–mã sã cresc!”„Ajutã–mã sã cresc!”„Ajutã–mã sã cresc!”, ZiuaZiuaZiuaZiuaZiuaNaþionalã fãrã TNaþionalã fãrã TNaþionalã fãrã TNaþionalã fãrã TNaþionalã fãrã Tutunutunutunutunutun oferã Centrului de Prevenire, Evaluareºi Consiliere Antidrog Mehedinþi, cadrul informãrii ºisensibilizãrii populaþiei nefumãtoare cu privire la riscurilela care se supune prin inhalarea fumului de þigarã – aºa

ZIUA NAÞIONALà FÃRà TUTUN – 19 NOIEMBRIE 2015numitul “fumat pasiv” –, alãturi de încurajarea acesteiadin urmã de a-ºi solicita dreptul la un aer fãrã fum deþigarã, prin respectarea prevederilor legale în vigoare. De asemenea, specialiºtii CPECA Mehedinþi atragatenþia ºi asupra efectelor dãunãtoare în planul sãnãtãþiiale fumatului secundar, în special asupra copiilor carecresc în familii cu cel puþin un membru fumãtor. Fãrãvoia lor, aceºtia sunt expuºi atmosferei viciate de fumulde tutun ºi, în plus, existã un risc crescut de a deveni eiînºiºi fumãtori. De aceea, exemplul personal al pãrinþilorde nefumãtori este cel mai bun mijloc pentru a îºiconvinge copiii sã nu fumeze.*** În România, se fumeazã zilnic peste 5 milioanede pachete de þigãri, iar aproximativ 85% dintrepacienþii cu cancer bronhopulmonar sunt fumãtori,potrivit Societãþii Române de Pneumologie. Totodatã,studiile au arãtat cã 89% dintre fumãtorii din þaranoastrã ºi-ar dori sã reducã numãrul þigãrilor sau sãrenunþe complet la fumat. Continuare în pag.14

dezvãluiriOBIECTIV mehedinþean 19 - 25.11. 2015pag. 4

Mafia pieþelor agroalimentare dinDrobeta Turnu Severin nu a fostniciodatã deranjatã în ultimii 15 deani de autoritãþile locale. Micicontroale ale poliþiei naþionale orilocale au fost singurele acþiuni fãcute

de ochii lumii, în cele mai multe cazurisancþionaþi fiind doar miciiproducãtori agricoli ºi nicidecumbiºniþarii care controleazã pieþele. Banii ºi relaþiile fac legea în pieþeleagroalimentare din Drobeta TurnuSeverin, unde producãtorii agricoliautentici cu greu gãsesc o masãliberã din cauza speculanþilor care aupus monopol pe tarabe. Autoritãþilesunt complice la aceastã situaþie, iaroamenii simpli preferã sã se lasepãgubaºi, sã vândã marfa la preþuride nimic, iar singurii care seîmbogãþesc din aceastã afacere suntcei care comercializeazã produsele.În plus, în Piaþa Mircea, sub ochiipoliþiºtilor care au acolo un post,vânzãtorii de þigãri netimbrate îºicomercializeazã nestingheriþi marfa.Din când în când, se fac micicontroale ºi sunt luaþi la bani mãrunþiþãranii la certificatul de producãtor orialte documente justificative. Lucrurile grave care se petrec subacoperiºul acestor pieþe nu au fostînsã niciodatã cunoscute, deºi existãatâtea instituþii ale statului care auobligaþia sã facã ordine aici. Abiaacum, un control al unor consilierilocali au scos la luminã fapte extremde grave. Dar nici mãcar acum în

Mafia din pieþele agroalimentare din Turnu Severin.Cum se încaseazã taxele: <<Domnule, astãzi am

trimis varzã cãtre primãrie>>ultimul ceas organele de ordine nus-au autosesizat… Solicitarea directorului ServiciuluiPublic Administraþia Pieþelor dinsubordinea Primãriei Turnu Severin,Virgil Tudoricã, de a majora taxele cu

50 la sutã a ridicat semne de întrebareconsilierilor locali, care au propusconstituirea unei comisii care sãanalizeze situaþia economicã a acestuiserviciu. Cu ocazia acestor verificãriau ieºit la luminã mai multe nereguli. „Avem un caz de evaziuneevident, am constatat cã de lapieþari se încaseazã mult mai puþindecât numãrul real al meselor. Nucã oamenii nu vor sã plãteascã,dar li se cere sã nu plãteascã 8 leipe masã, ci 4 lei, dar fãrã bonurisau li se cer produse care se duccãtre Primãrie. Chiar atunci cândam intrat în piaþã am cerut sãvedem bonurile care se plãtiserãîn ziua respectivã ºi o doamnã aspus cã <<Domnule, astãzi amtrimis varzã cãtre primãrie>>. Miemi s-au tãiat picioarele când amauzit”, a declarat consilierul localAlin Budulan, care a fãcut partedin comisia de verificare. Concret, într-un raport întocmit lafinele acestui control, semnat deconsilierii locali Alin Budulan ºiCristian Anuþa, se aratã cã: „În datade 1 noiembrie 2015 în situaþiilede încasãri apar 59 de mese dintr-un total de 271 de mese, iar lanumãrãtoarea fizicã s-au gãsit 239

de mese ocupate. În data de 2noiembrie, la Piaþa Crihala erau38 de mese facturate ºi 249ocupate. Din situaþiile de încasãripe ultimele 10 luni de funcþionarerezultã cã numãrul meselorfacturate esteaproximativ identiccu cel din zilele de 1ºi 2 noiembrie cu omarjã de +/- 10mese, prezumând îndata de 1 noiembrie2015 un prejudiciude 808 lei în PiaþaMircea ºi 1440 lei înPiaþa Crihala, iar în 2noiembrie 2015 –1.424 lei în PiaþaMircea, ºi 1.688 leiîn Piaþa Crihala”.

Vicele Cîrjan cere demisiadirectorului Tudoricã

Viceprimarul municipiuluiDrobeta Turnu Severin, DanielCîrjan, spune cã în acest caz existãindicii clare cã la mijloc sunt faptede corupþie ºi din acest motiv ceredemisia directorului Virgil Tudoricã:„Sunt suspiciuni rezonabile de faptede corupþie, având în vedere cã doicolegi consilieri ºi-au asumat prinsemnãturã un raport care constatãnereguli majore. De aceea eu solicitpublic demisia directorului de laPieþe, mi se pare inacceptabilãatitudinea domniei sale faþã decetãþeni, iar dacã nu îºi dã demisiava trebui pusã în discuþie foarteserios demiterea acestuia prin oricecale legalã posibilã. Este pus înfuncþie de primarul Gherghe,menþinut în funcþie de primarulGherghe ºi aº putea adãuga cãceea ce se întâmplã laadministraþia Pieþelor estereprezentativ pentru administraþiaGherghe din ultimii ani”.

„Eu nu mã consider vinovat” De cealaltã parte, directorulAdministraþiei Pieþelor din DrobetaTurnu Severin, Virgil Tudoricã,

respinge acuzaþiile ºi explicã cumstau lucrurile ºi cum se încaseazãtaxele în pieþele severinene. „Problema este cã domnul Budulanîºi face campanie electoralã pe acestepieþe. Nu este în total adevãrat, eu nu

zic cã s-au încasat toate taxele sutã lasutã pentru cã pieþele sunt închise,marfa se pãstreazã, se pãzeºte ºi omuldacã e plecat nu poþi sã îi iei în ziuaaceea taxa, o iei a doua zi sau cândvine. Niciodatã nu o sã se încasezesutã la sutã, nu poþi sã iei 8 lei uneifemei care vine cu autobuzul de laCerneþi ºi cã vinde câteva fire de mãraruscat. Deci, piaþa Severinului estecomplexã, nu e ca la cinematograf,ai intrat la film, ai plãtit ºi gata s-auîncasat banii”, spune Virgil Tudoricã.Dacã este sã-ºi asume vreo vinã,acesta spune cã ar fi trebuit sã fie maidrastic cu angajaþii din subordine,dar ºi cu comercianþii care refuzã sãplãteascã taxele: „Eu nu zic cã noi nusuntem de vinã, eu sunt de vinã, cãeu trebuia sã þin angajaþii ca la armatãºi eventual acolo unde nu vor sãplãteascã sã chem poliþia localãpentru cã oamenii atunci când evorba de bani nu plãtesc. A vãzut ºidomnul Budulan cã a fost la o bãtrânãcare avea trei mese ºi nu a vrut sãplãteascã. Eu nu mã considervinovat, nu am bãgat un leu înbuzunar în viaþa mea, eu am unsingur apartament ºi o maºinã, deaceea nu vreau sã-mi dau demisia”.

Continuare în pag. 9

actualitateOBIECTIV mehedinþean 19 - 25.11. 2015 pag. 5

La Drobeta Turnu Severina avut loc vineri o dezbatere cutema “Serbãrile normalitãþii –celebrarea unei normalitãþi careexclude ºi condamnã violenþadomesticã, traficul de persoane ºilipsa egalitãþii de ºanse,moderator fiind Liana Stanciu. Evenimentul a fost gãzduit dehotelul “Continental” din DrobetaTurnu Severin ºi au fost prezenþiDaniel Asãnicã, secretar general încadrul Agenþiei Naþionale pentruEgalitatea de ªanse între Femei ºiBãrbaþi, reprezentanþii autoritãþilorlocale ºi judeþene, Inspectoratuluiªcolar Mehedinþi, InspectoratuluiJudeþean de Poliþie, Direcþiei deAsistenþã Socialã, elevi, profesori,membrii comunitãþilor locale ºi aiBisericii, dar ºi victime aleviolenþei domestice ori traficuluide persoane. Dezbaterea a avut ca scopconºtientizarea, la nivel local, aprincipiilor egalitãþii de ºanse ºi aproblematicilor violenþei domesticeºi a traficului de persoane.

Seria de dezbateri „Serbãrile Normalitãþii”a ajuns ºi în municipiul Turnu Severin

“Vrem sã atragem atenþia asupraproblematicii violenþei domesticeºi a traficului de persoane. Esteuna puþin vizibilã, puþin adusã înfaþã din cauza diferitelormentalitãþi, din cauza ruºinii de anu spune, cã sunt lucruri caretrebuie sã rãmânã în familie, cãnu avem voie sã vorbim despreele. Pe plan legislativ, cea maiimportantã victorie a noastrã esteproiectul de lege prin care seratificã Convenþia de la Istanbul(primul instrument juridicinternaþional care priveºteviolenþa domesticã, violenþaîmpotriva copiilor, traficul depersoane), acum este înParlament propus pentruratificare”, a declarat DanielAsãnicã la Drobeta Turnu Severin. Directorul adjunct al Direcþiei deAsistenþã Socialã ºi ProtecþiaCopilului, Georgeta Aprotosoaie, avorbit despre necesitateaîmbunãtãþirii legislaþiei în privinþaviolenþei domestice, cât ºi desprefaptul cã ar fi nevoie de un numãr

mult mai mare de adãposturi caresã gãzduiascã victimele: “Violenþaeste cea care se petrece dincolode uºile închise, este foarte greusã depistãm o victimã. Nu avemdecât adãpost pentru victimeleviolenþei ºi mai ales pentruvictimele violenþei domestice careau copii pentru cã am consideratcã în primul ºi primul rând noitrebuie sã protejãm copii, viitorulþãrii. De regulã, femeile suntvictimele violenþei, femeile caredepind foarte mult de agresori ºile este foarte greu sã se rupã demediul în care trãiesc. De aceeacred cã ar fi foarte bine sã fie multmai multe adãposturi pentruvictimele violenþei domestice”. S-a vorbit în cadrul dezbateriiºi despre proiectul “Start – o viaþãde calitate în siguranþã”, dezvoltatde Agenþia pentru egalitatea deºanse între femei ºi bãrbaþi, care îºipropune sã creascã gradul deconºtientizare a tuturor actorilorsociali cu privire la principiileegalitãþii de ºanse, a fenomenului

violenþei domestice ºi traficului depersoane, la nivel naþional, ºi sãdezvolte mecanisme ºi mãsurieficiente, integrate ºi sistemice,pentru prevenirea, combaterea,intervenþia ºi monitorizareaviolenþei domestice ºi a traficuluide persoane la nivel naþional. În cadrul acestui proiect va ficreat un call-center non-stop, aflatpermanent la dispoziþia victimelorviolenþei în familie ºi 4 locuinþefamiliale pentru situaþii de urgenþãîn care victimele violenþei se potrefugia pentru o perioadã demaximum 48 de ore, pânã cândinstituþiile abilitate pot dispunemãsurile necesare în vedereaeliminãrii oricãrei forme de risciminent îndreptat împotrivavictimei ºi plasarea acesteia într-un centru/adãpost specializat careacordã servicii suport pe operioadã de 6 luni acestor victime. Aceste tipuri de locuinþe sunto premierã în România, dupãmodel finlandez, unde rezultatelesunt foarte bune.

În ultimii ani s-a înregistrat ocreºtere considerabilã a roluluieducativ al muzeelor, educaþia fiindazi la fel de importantã cum suntcercetarea ºi conservarea.

Grupurile de tineri de diferitevârste reprezintã publicul cel maides întâlnit în muzeu, semn cãºcoala gãseºte vizita în muzeu uninstrument educativ important în

Muzeul Regiunii Porþilor de Fier - centrude formare pentru tânãra generaþie

scopul cunoaºteriipatrimoniului cultural dinzona în care locuiesc.

Noul curriculumeducaþional oferãposibilitatea desfãºurãriimultor acþiuni subsumateproiectelor care au cabazã un parteneriati n t e r i n s t i t u þ i o n a l ,tradiþionala vizitãorganizatã la muzeu

devenind prima dintr-o serie deacþiuni al cãror final este o gamãvariatã de rezultate scontate.

Roadele unui proiect sunt greucuantificabile pe termen scurt, petermen lung însã, dacã acþiunile sedesfãºoarã cu responsabilitate ºidãruire, rezultatele sunt deosebite.Pentru a proba aceastã teorie, prinacþiunile desfãºurate, instituþia

noastrã încearcã sã fie suportdidactic ºi resursã de învãþare,dezvoltând o prietenie de duratãîntre ºcoalã ºi muzeu.

Astfel, în anul universitar 2015 –2016, Muzeul Regiunii Porþilor deFier rãspunde afirmativ solicitãriiUniversitãþii din Craiova ºi devinepartener în proiectul “Pregãtiþi pentruperformanþã pe piaþa muncii”, ocazieprin care instituþia noastrã atingeîncã un obiectiv, acela de a facecunoscutã o meserie mai puþinînþeleasã, cea de muzeograf.

Secþia de Etnografie ºi ArtãPopularã este astfel tutore depracticã al studenþilor din anii I ºi IIde la Facultatea de Litere care, aflândevoluþia vieþii muzeale de la DrobetaTurnu Severin manifestã interes faþãde ceea ce înseamnã muzeu, rolulºi rostul acestuia în societate.

Pornind de la simpla explicaþie adenumirii disciplinei secþiei tutore,ethnos – graphos, reuºim sãexplicãm tinerilor legãtura dintreviaþa cotidianã ºi arta popularã.Principala temã a lunii noiembrieeste “Dimensiunea antropologicã acostumului popular mehedinþean”.

De asemenea, se face cunoscutãinterdependenþa componentelormuzeului, interferenþa etnografiei cudisciplinele celorlalte secþiuni.

În ceea ce priveºte profilul complexal muzeografului considerãm cã,prezentând acþiunile cu specificetnografic ºi toate etapele parcursepentru îndeplinirea acestora, reuºimsã orientãm tinerii parteneri spreocupaþii frumoase ºi utile.

Florentina Pleniceanu,ªef Secþie Etnografie ºi Artã

Popularã

opiniiOBIECTIV mehedinþean 19 - 25.11. 2015pag. 6

Frecþii cu odicolon ____________ de Bibicu’

* Dacã ar fi sã sintetizãm, printr-o formulã cu ºanse sã se impunã,identitatea acestui guvern, chipurile de„tehnocraþi”, cea mai potrivitã ar fi, dupãmodesta mea pãrere, „bãsism subacoperire transparentã”. Sigur, o sã fiucontrazis de... realitatea de la votareaCabinetului Cioloº, unde, se vorbeºte,oamenii din partidul lui Bãsescu Traian(ºapte sau opt la numãr) ar fi votatîmpotrivã. În deplin... consens cupoziþiile ºefului lor, fãcute publiceînaintea mãreþului eveniment. Fireºte,Matrozul îºi închipuie cã, procedândastfel, va reuºi, cu „pierderi” politiceminime, sã-ºi ºteargã urmele mizerabileºi foarte urât mirositoare de pe „eticheta”acestui guvern specializat în tehnocraþianimicului cu sclipici. Vi se pare camanapoda ultima expresie? Aveþi dreptate,dar... n-am gãsit altã „rimã”. * Cu toate acestea, de pe „eticheta”(sau, mã rog, dacã nu este cam exagerat,„cartea de vizitã”) a acestei încropeli pecolþul mesei, numitã generic GuvernulRomâniei (aiurea! este „al meu”!) nu audispãrut complet urmele mizerabile ºiurât mirositoare. Multe dintre ele suntîncã proaspete. Este suficient a trece înrevistã (oh, ce cuvânt tocit!) câtevanume, pentru a ne putea da seama de...realitate: Dacian Cioloº, LazãrComãnescu, Mihnea Motoc (bãsist prinsoþie, via Udrea, Turcescu!), Guseth ºiPrunã (bãsiste talibane, via Macovei),Vlad Alexandrescu (soldat de-al luiMRU!), plus restul de no-names depurtãtori de servietã ºi de lustruitori depantofi de pe la Bruxelles! Cred cã nicipe vremurile turcirii necondiþionate nuera o aºa atmosferã. Iar Dulapul Sãsescrâde precum o bovinã dupã rumegat.

Tehnocraþia nimicului cu sclipiciSã-i fie de cap! Nobilului animal folositdrept comparaþie, desigur! * Sigur, locatarul cotrocean râdeamânzeºte, ca dupã o eficientã partidãde rumegat, satisfãcut cã guvernul „lui”era învestit fix dupã un an de lacâºtigarea prezidenþialelor. Mã tem,însã, cã satisfacþia cu pricina îi va ieºi,foarte curând, pe nas. De ce? Fiindcãasta este soarta instigatorilor, acomplotiºtilor de duzinã. Curând, vaveni ºi diligenþa de la Casa Albã, cudispoziþii de ultimã orã... * Scriitorul, pe cât de închipuit, pe atâtde ratat, Mircea Cãrtãrescu, pre numelesãu, i-a trimis lui Klaus Werner Iohanniso scrisoare (sau, mã rog, cevaasemãnãtor), prin care solicita, din câtene-am dat seama, revenirea lui H.R.Patapievici la conducerea InstitutuluiCultural Român. De ce? Pentru cã, înperioada cât acesta a mai deþinutrespectiva funcþie, ar fi contribuit larãspândirea culturii româneºti în lumeºi la faptul cã, în fiecare sãptãmânã ar fiapãrut, pe diverse meridiane, câte otraducere din opera unui scriitor românreprezentativ. Ghiciþi cine era scriitorulromân reprezentativ, din care setraducea sãptãmânal pe toatemeridianele lumii? Chiar nu ghiciþi? Pãicine altul decât idolul manichiuristelor,maseuzelor, zuzelor de orice fel,plagiatorul dovedit de faimãeuropeanã, MIIIIIIRCEAAAAACÃRTÃREEEESCUUUU! Om cu intrareliberã la Cotrocenii pãstoriþi de BãsescuTraian. La fel ca ºi Liiceanu, Pleºu ºi alþicâþiva. Timp în care scriitori români cuadevãrat de primã linie erau þinuþideparte de edituri, mai ceva ca pevremea cenzurii ceauºiste. Cât îl

priveºte pe Patapievici, el nu a fostaltceva decât un promotor tenace alkitschu- lui pornografic, iar în plan strictliterar, eseistic, al antiromânismuluiagresiv. Nostim e cã la cauza I.C.R. s-araliat ºi noul preºedinte al PSD,vigurosul agent electoral al acelor maidiverse cauze, Liviu Dragnea. * Nu îmi ies din minte imaginile dela audierea agitatoarei macovisto-bãsiste Cristina Guseth! Aºa ceva numi-a fost dat sã vãd vreodatã. Deºiera pentru toatã lumea evident cãduduia se afla în afarã de subiecte, eaa fost trecutã prin comisia juridicã aParlamentului. De ce? Probabil pentrucã era... înlãuntrul CAUZEI, dacã mãînþelegeþi ce vreau sã spun. Recunosccã mi-am dat seama de acest lucrudestul de târziu. Mai exact, dupã ce,în locul acestei Guseth (sau cum

mama mãmicuþei dumneaei s-ochema!), a fost nominalizatã unaPrunã ºi nu mai ºtiu cum, provenitã,ºi ea, tot din grãdina de juriste aMacoveicii. Semn cã, la Justiþie,cineva trebuie sã execute niºte ordinela timp ºi întocmai, iar aceastãgaranþie nu o putea oferi decât tutela,nu-i aºa, spiritualã a Monicãi

Macovei. Aºa da, ne mai venim de-acasã! Amintiri din Vama Veche!Evident, din Vama Veche cea pe stilnou, acolo unde nisipul neprimenit,agrementat cu mucuri de þigãri decampanie ºi cu resturi de deºertãciunistomacale ajutã, zice-se, lavindecarea (atenuarea) celulitelor,nefritelor sau nefe-urilor de orice fel.Dragi yankei, mãi fraþi cãuzaºi în aledemocraþiei, persoane mai digerabileca acestea, în stare sã vãîmpãmânteneascã obiceiurile ºi însolul mioritic, nu gãsiþi? Vi se... lasã,vorba aia, doar la ciumãfãi dinacestea, ce Dumnezeu? * Înainte ca sã se dea în spectacolcu inaugurarea reabilitatei clãdiri aTeatrului severinean, Irefutabilul arface bine sã prezinte o dare deseamã asupra calitãþii lucrãrilor

efectuate (în mare secret, mare!) aici,insistând, mai ales, asupra cauzelorîntârzierii considerabile cu careobiectivul a fost dat în folosinþã. ªi,evident, asupra cheltuielilorsuplimentare. Altminteri, la sceneteºi la dirijat orchestre de toatecalibrele, are suficiente abilitãþi,demonstrate în timp...

Urmare din pag. 1O poliþistã de frontierã s-a...

ºi al cincilea din seria de romanepoliþiste dupã “Roºu transfrontalier”,“Eveniment la frontierã”, „Traficantulde femei” ºi „Joc dublu la frontierã”toate fiind inspirate din cazuisticapoliþiei de frontierã. Ca de obicei autoarea s-a inspiratdin munca poliþiºtilor de frontierã(acþiunea se petrece în zona defrontierã a Mehedinþiului), reuºind sãredea într-o manierã literarãpersonalã, riscurile profesionale,

gândurile, trãirile ºi temerilepoliþistului de frontierã angrenat înlupta complexã cu infracþionalitateatransfrontalierã. Pe lângã presiuneapsihologicã exercitatã asupra sa deun înalt-funcþionar de o moralitateîndoielnicã, contrabanda cu þigãri ºiingineriile financiare fictive pentruproducerea evaziunii fiscale suntinfracþiunile principale ce-i dau bãtãide cap comisarului ºef RaduMoldovan – personajul principal alromanului.

Nu lipsesc conspiraþia ºi umorulcare condimenteazã paginile cãrþii.Titlul este de fapt „cheia” romanuluipe care cititorul o va descoperi pefinal. O lecturã antrenantã ºi captivantãce contureazã, în paralel, douã profiluriumane opuse: profilul celui care luptãîmpotriva infracþionalitãþii ºi profilulparvenitului, al dependentuluipatologic de bani ºi putere. În cei 23 de ani de activitateprofesionalã cms ºef Mariana Ceneaa demarat programe de psihoprofilaxieîn cadrul cãrora a organizat numai puþin

de opt simpozioane naþionale ºi acondus mai multe campanii deprevenire, conºtientizare ºi promovarea sãnãtãþii psihice a poliþiºtilor defrontierã. Colega noastrã este ºicoordonatorul principal a patruvolume de psihologie ce constitueun real material didactic pentrupregãtirea psihologicã a tuturorlucrãtorilor Ministerului AfacerilorInterne.

Purtãtor de cuvânt,Comisar ºef de poliþie

VALERIU PERA

opiniiOBIECTIV mehedinþean 19 - 25.11. 2015pag. 7

Asistãm, în aceste zile, lacarnavalul constituirii unui Guvernde tehnocraþi. În primul rând o astfelde soluþie nu poate fi justificatã decâtpentru situaþii de crizã politicã, ºipentru perioade foarte scurte, în carenu se fac reorganizãri majore, ci segestioneazã criza.

Aceste zbateri mediatice legate dedesemnarea lui Daniel Julien Cioloºsunt menite sã acopere vocea strãziicare, pe bunã dreptate, pune îndezbatere probleme reale alesocietãþii româneºti: corupþiainstituþionalizatã, politizareafuncþiilor executive, promovarea înfuncþii administrative pe bazã derelaþii ºi interese, pe criterii decontributivitate ºi slugãrniciepoliticã în detrimentul criteriilorprofesionale, carenþele majore dineducaþie ºi sãnãtate, administraþie ºicomportament instituþional, ºi atâtde multe altele.

Nimic din toate acestea nu pot firealizate de un Guvern de tehnocraþi,cu existenþã limitatã, întrucât acestegrave probleme, care macinãsocietatea româneascã, nu pot fisoluþionate de specialiºti. Suntnecesare clarificãri serioase în zonademersului politic, în reclãdirea unortemelii decente, care sã modificemodul de reacþie al tuturor actorilordesemnaþi a reprezenta, ºi a asigura,funcþionarea unei democraþii reale,dedicatã interesului ºi siguranþeicetãþeanului.

Cu atât mai mult cu cât s-a doveditcã domnul Cioloº nu cautã problemesusþinute de specialiºti, ci specialiºticare sã-i susþinã problemele. Acestprogram de guvernare este o înºiruirede idei, fãrã consistenþã, ºi fãrãobiective clare, cu termene derealizare ºi responsabilitãþi asumate.Acest guvern nu vine cu un program,ci ne propune doar o listã de miniºtri.Iar frenezia cu care partideleparlamentare voteazã aceastã listãcreazã suspiciuni majore. Dinfericire, prestaþia unora dintre ceinominalizaþi în faþa comisiilor despecialitate din Parlament salveazãlipsa de consistenþã a acestuiprogram de guvernare.

Actuala clasã politicã a sperat cã Continuare în pag. 9

Guvernul României nu este MOª CRÃCIUNdemisia domnului Ponta va fisuficientã pentru a liniºti strada, ºicã va putea, în liniºte ºi siguranþã,sã-ºi reia activitãþile predilecte:neguþãtorii politice, strategii deimagine, opere de caritate pebani publici.

Deºi strada a reclamat lipsa deprobitate moralã, zilnica preocuparepentru chivernisealã, mizeria moralãdoveditã de politicienii promovaþi departidele politice, nu s-a înregistratnici o demisie. Aceiaºi politicieni facjocurile de culise, sunt consultaþi depremierul domnului Iohanis, ºiinvitaþi sã-ºi declare susþinereaviitorului guvern, au început sãumple, din nou, ecraneletelevizoarelor convingându-necã, da, este adevãrat, clasapoliticã din România estecoruptã ºi infracþionalã, cuexcepþia vorbitorului.

Deºi strada a pus la zidparlamentarii noºtri pentru trãdareaintereselor cetãþenului, pentruimplicarea în strategii antiromâneºtiºi antinaþionale, prin legiferãri carefavorizezã categorii restrânse decetãþeni, inclusiv pe ei înºiºi, pentruvotul negustorit exprimat în diferitelemomente semnificative pentruevoluþia noastrã ca popor ºi þarã,pentru implicaþiile penale alemultora dintre ei în prãduireabanului public, niciun parlamentarnu ºi-a dat demisia. Mai mult,continuã sã producã legiprotecþioniste, ca receanta legeprivind pensiile speciale pentruconsilierii aleºi pe liste de partid.

Deºi strada reclamã abuzurileinstituþionale ale protejaþilor dinministere, companii naþionale,societãþi comerciale cu capitalmajoritar de stat, primãrii ºi instituþiipublice, Guvernul României sereclãdeºte din indivizi travestiþi înmari specialiºti în gestionareabanului public.

Guvernul României nu a fost, ºinu va fi Moº Crãciun. Dacã dã cu omânã, apucã cu celãlalte.

Ca sã aibã bani pentru reparareaconstrângerilor financiare la care acondamnat Guvernul Boc poporulromân, Guvernul Ponta a folosit

banii rezultaþi dintr-o mai bunãîncasare a taxelor ºi impozitelor,realizatã sub presiuneadeclanºatã de procurori asupramediului de afaceri.

Avem o creºtere economicãatipicã, generatã în special deexportul autovehiculelor, uzinele dela Piteºti ºi Craiova reuºindperformanþe aproape incredibile încondiþiile în care economiaautohtonã continuã sã fie un câmpde luptã, un teren minat în careprincipalul adversar este StatulRomân, prin guvernele sale.

Este însã o creºtere conjuncturalã,întrucât economia româneascãfuncþioneazã încã haotic ºinepredictibil.

România are nevoie de o relansarea investiþiilor, atât interne cât ºiexterne, private, dar mai alespublice. În special, investiþiile de statau fost blocate în ultimii doi ani, ºiau scãzut în ultimii cinci ani. În modlogic, în perioada urmãtoare vomavea probleme de resurse, vor fiprobleme de active, vor fi problemede performanþã economicã. ªi nu sepoate dezvolta o economie, ºi nu sepoate dezvolta o infrastructurãcorespunzãtoare, fãrã investiþii de lasectorul de stat.

O altã înþelegere greºitã a fostdirecþionarea ajutorului de stat cãtrefirmele mari ºi foarte mari, într-o þarã încare peste 90% sunt firme mici ºimijlocii, astfel cã destinul multora dintreacestea este o cursã contracronometru.Foarte multe sunt sacrificate, ºi nu credcã Mehedinþiul este rupt de România,ºi cã numai la noi se închid intreprinderiîn timp ce, în restul þãrii, înfloresc caflorile pe câmpie.

Avem probleme majore privinddosirea banilor sifonaþi deprotipendada politicã, ºi dosiþi prindepozite bancare de aiurea, fãrã aelabora strategii de stimulare areintroducerii acestora în circuituleconomic, fãrã a acþiona, clar ºitransparent, pentru revitalizareacreditãrii activitãþilor economice.

Avem o adevãratã teorie privindnevoia absorbþiei fondurilorstructurale, dar facem tot ce putem,guvernamental, ca sã beneficieze de

acestea doar cei înscriºi pe liste,creând astfel bariere artificiale ºiblocaje în accesare.

O mare parte a bugetului de statse duce pe cheltuieli ce nugenereazã dezvoltare. Creºteri desalarii bugetare, de pensii dedicate,ajutoare sociale discriminatorii,pensii speciale, etc. În 25 de ani dedemocraþie originalã instituþiilestatului au fost cãpuºate de militanþipolitici ºi vãduvite de specialiºti.Cãpuºile politice nu produc, ci doarconsumã. Ei au întârziatrestructurãrile cuvenite, ei sunt ceicare dijmuiesc iniþiativele, ei sunt ceice gestioneazã birocraþia.Menþinerea în soldã a sute de miide cãpuºe politice sufocã Bugetulpublic ºi diminueazã ºansele multorfuncþionari oneºti de a beneficia deun salariu decent ºi de a aveaperspective sãnãtoase de pregãtireºi performanþe.

Administraþia publicã pãstreazãîncã structuri inutile de tipuldirecþiilor, agenþiilor,inspectoratelor, etc., structuriarhaice ºi distructive. Pentru ce maieste nevoie de inspectorate ºcolare,de exemplu, în condiþiile în carediscutãm despre autonomiaºcolilor? De ce trebuie ca profesoriisã fie evaluaþi ºi distribuiþi deinspectoratul ºcolar, ºi sã nu fieangajaþi direct de ºcoalã, potrivitofertei lor profesionale?

De ce avem nevoie de direcþiisanitare în condiþiile în care sectorulmedical s-a privatizat, iar mediciirãspund pentru activitatea lor încadru profesional ºi din perspectivalegii? ªi tot aºa….

Guvernul Ponta a diversificat ºimajorat impozitarea, a introdus taxeºi impozite noi.

Au fost sacrificaþi sutele de mii deprofesioniºti care au sperat cã înRomânia vor putea sã desfãºoare oprofesie liberalã.

Se impoziteazã suplimentardeþinãtorii de clãdiri. Începând cuanul 2016 toþi deþinãtorii de clãdirivor fi obligaþi sã scoatã din buzunarmai mult decât au plãtit pentruimpozit pânã în prezent.

opiniiOBIECTIV mehedinþean 19 - 25.11. 2015pag. 8

Se petrece acum ºi aici, subochii noºtri care au încetat sã ne mailumineze sufletele deºi stau largdeschiºi. Întâi s-a rãspândit un zvonîngrozitor, de cãtre rãspândaci desorginte dubioasã. Apoi, timp de 21de ani, s-au auzit tot felul de scenariicare aveau aceeaºi temã: pierdereaArdealului; atât de multe ºi, printreele, unele atât de absurde, încât cugreu puteau fi crezute. Dar, în puzderiade zvonuri, se ascundeau ºi planurileadevãrate, care însã, prin apropiereade cele imposibile, pãreau ºi ele, într-un fel, la fel de imposibile - acestaeste un binecunoscut truc deascundere a adevãrului. De fiecaredatã a reuºit - ºi acum a reuºit. Seºtia din anii 1987, 1988 cã existãintenþia criminalã de dezmembrarea României ºi cã, dincolo deintenþie, existau ºi niºte planuri, ostrategie cu acest scop. Dupã evenimentele din decembrie1989 - adicã dupã lovitura de stat ºimãcelul fãcut de aceiaºi autori - lucrula început sã capete contur: în martie90, la Târgu Mureº a fost fãcutã, decãtre serviciile secrete maghiareîmpreunã cu o parte din populaþiamaghiarã din zonã, prima încercarede rupere a Ardealului din trupulRomâniei, dupã mai multe decenii.N-a reuºit. De altfel, lovitura a fostpregãtitã destul de pripit încancelariile europene ºi laBudapesta, pe de-o parte, iar pe dealtã parte lipsea exerciþiu participãriila istorie, atât în ceea ce îi priveºte pemaghiari cât ºi în ceea ce ne priveºte.Dupã Târgu Mureº, uºor-uºor amînceput sã aflãm cum stau lucrurile– cum anume stau lucrurile, mãcar oparte dintre ele. Am aflat cã Ungariaa sprijinit activ atât declanºarealoviturii de stat din 1989, prin LasloTokes ºi prin angajarea de trupespeciale care jucau rolul de teroriºti,cât ºi implementarea “democraþiei”proprie unei Europe decãzute, atâtcreºtin, cât ºi moral - mai precis spus,unei alte europe. Toate acestea au fostfãcute de maghiari, în schimbulpromisiunii ferme cã Ardealul va faceparte din Ungaria - existã ºi un mit al“Ungariei mari”, care este pe cât depenibil ºi caraghios, pe atât de Continuare in pag. 9

Tranºarea României Scris de Mugur VasiliuScris de Mugur VasiliuScris de Mugur VasiliuScris de Mugur VasiliuScris de Mugur Vasiliu

periculos. Ceea ce este foarteinteresant este cã nici un istoricromân nu mai pomeneºte de faptulcã, mare parte din teritoriul actualal Ungariei, este teritoriu românesc- mai precis pânã la Tisa - furat înalte ocazii istorice. Aºa cã, ar fi corect ca acest mit al“Ungariei mari” sã se refere la actualulteritoriu care este ilegal ºi fraudulosde mare, deºi seamãnã cu câtevajudeþe din România. Am mai aflat deaºa numitele planuri - oficiale, deºiprezentate cu rezervã - Huntington,al cãror autor - Samuel PhillipsHuntington - prezenta în cartea lui,The Clash of Civilizations, hartaRomâniei fãrã Ardeal; am aflat,desigur neoficial, cum cã atâtUniunea Europeanã cât ºi StateleUnite ale Americii susþin ºi garanteazãca acest rapt teritorial sã se punã înfapt; am aflat, de asemenea, cum cãexistã un plan dupã care parte dinRomânia a Moldovei ºi Basarabiaurmeazã sã se uneascã pentru a formaun stat de sine stãtãtor, care se vanumi ceva cu Israel; cã este marenevoie ca þiganii sã aibe propria lorrepublicã - fãrã nici un fel de glumã,deºi sunt de acord cã este de tot râsulpânã aici - iar noua republicã va fi oparte din Oltenia cu capitala laStrehaia ºcl. Dar am mai aflat ºi cã,de jur-împrejurul Þãrii, statele privesccu lãcomie la tot teritoriul României.ªi multe altele am mai aflat, în toþiaceºti ani. De neînþeles însã - nu ne-a folosit la nimic ce am aflat; foartepuþini au luat în serios toate acestelucruri. Mai mult, cei care auconsiderat cã trebuie sã atragã atenþiaromânilor asupra pericolului, din ceîn ce mai evident ºi eminent, au fostºi sunt consideraþi ca fiind extremiºti.Revista AXA are o rubricãpermanentã referitoare la situaþia dinzona Harghita Covasna, rubricãrealizatã de Centrul de studii alForumului Civic din Harghita,Covasna ºi Mureº, pusã la dispoziþiede neobositul luptãtor pentruRomânia, profesorul IoanLãcãtuºu. Din pricina acestei paginisuntem consideraþi ºovini ºiextremiºti, iar unii dintre abonaþiirevistei noastre s-au retras pur ºi

simplu - motivând cã ei nu sunt deacord cu aceastã perspectiv㓺ovinã” ºi “extremistã”, cã nu-iintereseazã ce se petrece la HarghitaCovasna ºi cã ei sunt... ortodocºi! Sigur cã inepþia depãºeºte putereade imaginaþie omeneascã, ºi, la felde sigur, cã prostia este eternã. Astfelcã, în acest moment în care UniuneaEuropeanã a arãtat cu mare claritatecã susþine dezmembrarea Românieiprin acceptarea unei reprezentanþediplomatice secuieºti la Bruxelles; înacest moment, când este mai evidentdecât evidenþa însãºi cã Statele Uniteale Americii ºi armata internaþionalãºi suprastatalã NATO - care a absorbitputerea militarã a României, lãsând-o fãrã apãrare militarã -, nu oferã niciun sprijin României, în orice eventualconflict (fapt demonstrat în cazulconflictului Canalului Bâstroe);tocmai în acest moment, apare ca opoveste duioasã, gospodãreascã,legitimã ºi nevinovatã, “reorganizareateritorialã administrativã” a României.Trebuie sã fii cu totul înapoiat mintalsã nu vezi ºi sã nu înþelegi ce seîntâmplã. Sau trebuie sã fii orb, caopþiune existenþialã. Aceastã“reorganizare administrativã” este defapt regionalizarea sau federalizareaRomâniei, despre pregãtirea cãreiaam aflat în toþi aceºti ani. Disimularea, ascunderea acestuietnocid... se face cu închipuitãresponsabilitate - din nou cei maiiresponsabili cetãþeni români,conducãtori ai poporul român spredezastru, îºi asumã rãspunderea. Cualte cuvinte: iresponsabilitatea însãºiîºi asumã rãspunderea! - pentru viaþa,sau mai precis, pentru moartea unuipopor ºi dispariþia din istorie a unuistat. Cuvintele trebuie rostite rãspicatºi clar, fãrã nici un menajament.Considerãm cã nu trebuie sã neascundem dupã cuvinte - nu estevreme de joacã. Toate, dar absoluttoate argumentele (aduse dePreºedintele României pentrususþinerea ideii de federalizare a þãrii,sub numele de “reorganizareadministrativã”) cu intenþia de amotiva aceastã “reorganizareteritorialã” sunt mincinoase, sau maicorect spus: sunt niºte bãlãrii

politicianiste justificative. Aceastãîncercare a mai fost fãcutã cu osingurã regiune, a Banatului, înTimiºoara - în 1990, prin Proclamaþiade la Timiºoara se cerea doarautonomie administrativã ºieconomicã. Acest lucru nu le-a reuºitcelor care au alcãtuit ºi promovattextul proclamaþiei, fiindcã minciunaera prea mare: nu existã autonomieadministrativã ºi economicã, fãrãautonomie teritorialã, adicã fãrã sã fiedefinit teritoriul în care funcþioneazãaceastã autonomie ºi, implicit, fãrãsã fie trasate graniþele. Sau poatecã Banatul a mai rãmas înRomânia, dupã Proclamaþia de laTimiºoara, ºi pentru cã, pe atunci,mai erau români în România. “Reorganizarea administrativã”, pecare conducãtorii actuali ai Românieisunt hotãrâþi sã o facã (în aceste zilese negociazã doar detaliile), în optsau nouã judeþe este, în adevãr,tranºarea României, care, înconformitate cu planurileiudeofrancmasoneriei, urmeazã sã fiereîmpãrþitã. Iatã, pas cu pas, aceastã“reorganizare” care ne este propusãca salvare ºi impusã fãrã drept deapel: 1) se împarte statul român îneuroregiuni, judeþe, zone sau chiar nuconteazã cum se vor numi; cu altecuvinte se federalizeazã teritoriulactual al României, statul romândispãrând; 2) ca urmare a acestei“reorganizãri”, cetãþenii locuitori aiacestor zone vor fi nevoiþi sã îºischimbe actele de identitate. Aiciapare “rezolvarea”, recunoaºtemcã inventivã, a cipuirii întregiipopulaþii a þãrii, fiindcã actele deidentitate vor fi în totalitate cu cip;3) zonele îºi vor afirma ºi vor aveaautonomie regionalã, adicã se vortransforma în niºte mini state subconducerea directã a uniuniieuropene, care va numi – déjà aufost numiþi o parte dintre ei -guvernatori pentru fiecare regiuneîn parte; 4) în cea mai deplinãlegalitate, respectivele state vorputea sã determine, fiecare pentrusine, dacã se unesc cu un stat saucu altul, sau dacã îºi schimbã, ºicum, limba oficialã sau denumirea.

opiniiOBIECTIV mehedinþean 19 - 25.11. 2015pag. 9

Urmare din pag. 7

Guvernul României...

Potrivit unui studiu realizat la nivelulconsiliilor locale din principalele 50de localitãþi din þarã a rezultat cã: 1. pentru locuinþele cudestinaþie rezidenþialã impozitulva avea o creºtere medienaþionalã de circa 25%. 2. pentru construcþiile cu destinaþieeconomicã deþinute de persoanelefizice, reevaluate în ultimii 5 ani, sepreconizeazã o creºtere aimpozitului de circa 10 ori. 3. pentru construcþiile cu destinaþieeconomicã deþinute de persoanelefizice, nereevaluate în ultimii 5 ani,se preconizeazã o creºtere aimpozitului de circa 25 ori. Vom vedea cum se vareglementa aceastã impozitare înDrobeta Turnu Severin de cãtreConsiliul municipal. Sfatul meu este sã ne gãsimtotuºi, pânã la sfârºitul anului, unevaluator prietenos. Am citit elogii la adresaGuvernului Ponta, pentru cã aînþeles situaþia gravã amunicipiului, ºi a fãcut cadouseverinenilor aproape 30 demilioane de lei. Nu, nu îl confundaþicu Moº Crãciun. GuvernulRomâniei a distrus o regie în carelucrau mii de severineni. GuvernulRomânei mai trebuie sã aducã încontul regiei 300 de milioane delei pentru apa grea comandatã.Guvernul României ºi-a tras peste400 de milioane de lei din baniicuveniþi multor societãþicomerciale, unele cu activitate înjudeþul Mehedinþi, condamnându-le la dispariþie. ªi prin urmãtoareamodificare a “Planului dereorganizare ” îºi va mai trage altesute de milioane de lei. GuverneleRomâniei dau cu o mânã ºi iaucu celãlalte. Am citit elogii la adresasenatorului Marius Bãlu, care areºanse de a trece prin Parlament olege specialã privind reducereastagiului de cotizare pentru foºtiisalariaþi ai Regiei. Iar voi primivorbe scrâºnite, dar astfel detratamente sunt preferenþiale, ºi

incorecte. Dacã aceºti oameni, mulþiapropiaþi vârstei de pensionare, auºanse puþine de a-ºi mai gãsi un locde muncã, este efectul distrugeriisistematice a activitãþilor economiceîn judeþul Mehedinþi ºi, în moddirect, a gestionãrii dezastroase aactivitãþii la Regia Autonomãpentru Activitãþi Nucleare DrobetaTurnu Severin. În acest caz, deºi judecãtorul sindic,confirmând Planul de reorganizarepentru urmãtorii 3 ani, a dispuscontinuarea activitãþii la RAAN,Guvernul României a acþionat pentruînchiderea acesteia, ºi concediereasalariaþilor, încãlcând legea. Dacã în locul GuvernuluiRomâniei ar fi fost un grup deacþionari privaþi, aceºtia aveau demult timp cãtuºe la mâini. Dar cinesã punã cãtuºe miniºtrilor noºtridragi, ºi ministrului ºef din fruntealor? În loc de cãtuºe le aducemosanale, cum cã ne-au salvat de lafrig, ºi ne dau pensii mai devreme.

Dar cine le dã pensii maidevreme miilor de tinerimehedinþeni care învaþã degeaba,sau au învãþat degeaba, ºi nu îºigãsesc un loc de muncã?

Cine le dã pensii mai devrememiilor de angajaþi care ºi-au pierdutlocurile de muncã din sectorulprivat, distrus de politicileeconomice nesãnãtoase promovarede guvernele României, ºi deintervenþiile abuzive alereprezentanþilor diferitelor institiþiipatronate de aceste guverne?

Nu, dragii mei, GuverneleRomâniei nu au fost, ºi nici nu vorfi Moº Crãciun. Dacã vã vor dadiferite cadouri, sunt daruriotrãvite. Aceste cadouri vor fi platitede alþi membri ai comunitãþii,impozitaþi la sânge pentru a seumple punga guvernamentalã.

Dacã vã veþi bucura de acestedaruri, mãcar nu fiþi naivi, ciconºtientizaþi cine le plãteºte.Legea nu le mai permite plase,gãleþi ºi alte mite electorale, ºi vorîncerca sã vã mituiescã pozândîn Moº Crãciun.

Dar nu sunt Moº Crãciun. Aubarbã falsã. Alexandru Enache

Urmare din pag. 8

Tranºarea României Astfel, Ardealul se va alipi Ungariei,Moldova va face un stat de sinestãtãtor cu Basarabia, þiganii voravea ºi ei republica lor etc; 5) statulromân va dispãrea de pe harta lumii- sau, aici este neclar, va rãmânedoar partea de Muntenia-Ilfov cunumele de România. ªi, pentru catoate acestea sã se desfãºoare fãrãsurprize - de nici un fel -, apare cafoarte importantã schimbareaConstituþiei României. ªi atunci, Preºedintele Românieicere schimbarea constituþiei. Noi ºtimcu toþii - am vãzut cu ochii noºtri - cãPreºedintele României nu cunoaºtenici mãcar imnul de stat al þãrii în careel este preºedinte, ºi, ca urmare, nicinu cred cã poate cineva sã punãproblema cã acelaºi preºedinte arputea cunoaºte Constituþia României- fie ºi pentru simplu motiv cã Legeafundamentalã a Þãrii nu este scrisãîn versuri, ºi, deloc neglijabil, are untext cu mult mai lung. Situaþia în carene aflãm este fãrã precedent în istoriaromânilor. Acum nu mai e vorba

despre o regiune autonomãmaghiarã, nici de comunism saucapitalism, sau de fanarioþi sau turci;acum este vorba despre tranºarea ºiatomizarea statului român. Adicãdespre o acþiune proiectatã de multtimp, acþiune care este pusã înpracticã de cel puþin douã decenii,de cãtre oameni pregãtiþi special ºicu ajutorul suboamenilor locali sauzonali. Toþi suboamenii politici, dinaceastã perioadã, se fac vinovaþi deînaltã trãdare de Þarã ºi ar trebuipedepsiþi ca atare. Încã o datã: TOÞI!Trebuie sã înþelegem gravitateaacestui moment ºi sã ne asumãmconºtient responsabilitatea în faþa luiDumnezeu ºi în faþa istoriei, pentruceea ce facem sau nu facem. Esterãspunderea noastrã. E neapãrat sãpricepem acest lucru, care, deºi paresimplu, nu poate intra în minþilenoastre. România nu mai are armatã,nu mai are independenþã, economiaeste datã ºi jefuitã de cei despre caream scris mai sus - ºi totuºi, trebuiesã ne împotrivim acestui rãu, acestuidezastru. Aºa cum suntem noi acum.

Mafia din pieþeleagroalimentare...

7 casieri la Piaþa Mircea În acelaºi raport întocmit deconsilierii locali se mai aratã cãnumãrul de personal din cadrulAdministraþ iei Pieþelor estesupradimensionat pentruactivitatea desfãºuratã, respectiv46 de angajaþi pentru 3 locaþii,fondul de salarizare fiind de80.000 de lei/lunar. La PiaþaMircea sunt angajaþi 7 casieri alecãror atribuþii exclusive sunt deverificare a celor 300 de mese, laPiaþa Crihala sunt 3 casieri pentru271 de mese, iar la TârgulVeterani – 4 casieri. În plus,consilierul local Alin Budulanconsiderã cã menþinerea înfuncþie a lui Virgil Tudoricã esteilegalã, în condiþiile în careacesta este pensionar de trei anide zile ºi postul de director nu afost scos la concurs. “Domnului

director Tudoricã i s-a prelungitdirect printr-o decizie a domnuluiprimar Gherghe, în mod abuziv,încãlcând legea, contractul demuncã atunci când a ieºit lapensie, fãrã ca domnul primar sãcearã organizarea unui concurs”,spune Alin Budulan. În opinia consilierilor locali,instalarea unui sistem demonitorizare a celor trei punctede lucru, cu acces liber la internetpentru orice cetãþean ar eliminaîn acest mod posibilitatea evitãriitaxelor stabilite. Rãmâne de vãzutdacã ºi ceilalþi consilieri localiºi Primarul Severinului vorachiesa la propunerea celor doiconsilieri locali, având în vederecã unii dintre ei, în ultima ºedinþãextraordinarã de Consiliu Local,au invocat di fer i te pretextepentru a evita luarea unei deciziiclare în privinþa instaurãri ilegalitãþii în pieþele severinene.

Urmare din pag. 4

atitudiniOBIECTIV mehedinþean 19 - 25.11. 2015pag. 10

În sfîrºit, sosit-a vremea judecãþii!Cehii de la CEZ ºi francezii de la GDFSuez s-au ales cu freza zburlitã! Numai au voie sã factureze consumulprin estimare, altfel îi paºte amenzi desute de mii de lei! Autoritatea Naþionalãde Reglementare în domeniulEnergiei (ANRE) i-a somat sã sistezefacturarea serviciilor în avans prinfraudulosul estimativ ºi sã remediezefacturile în curs. Nu cumva Guvernule cel care le-a permis sã le întoarcã pedos buzunarele românilor? Sîntem deplîns! Energia electricã pe care noi oproducem în þarã ne-o (re)vînd cehiila suprapreþ! La fel, francezii, cu gazele!Mã întreb însã de ce autoritatea aceastan-a observat pînã acum fraudele,pentru cã despre fraude uriaºe estevorba, cetãþeanul fiind obligat sãplãteascã ceea ce n-a consumat! Hoþietoleratã ºi legalizatã! De ce autoritateacu pricina n-a luat mãsuri, ºtiind cãCEZ încaseazã în mod abuziv ºifraudulos pe aceeaºi facturã deenergie taxa pe vînt – „eoliana” ºi taxaradio-tv? ªtiþi cum vine asta? Ca ºicum eu aº merge la piaþã, cer un kil deroºii, dar precupeaþa îmi mai ia un leuîn plus pentru roºia din grãdinã, careîncã stã pe vrej ºi aºteaptã sã se coacã,iar pe aia o mai vinde o datã, cîndajunge la piaþã. De nenumãrate ori amcerut sã fie eliminatã hoþia obligatoriea taxei radio-tv, încasatã românului, înmod abuziv ºi de trei ori, a treia oarãprin factura de energie. Ce treabã are„Electrica-distribuþie” cu TeleviziuneaNaþionalã, de au cumulat facturile?Cînd e vorba de jumulit, hoþii se unescºi colaboreazã minunat!

Vã puteþi schimbafurnizorul de energie!

ªtiaþi cã Guvernul Ponta a modificatîn 2014 Legea energiei electrice ºi cã

Scãpãm de plata în avansaceasta permite consumatorului sã-ºi schimbe furnizorul de energie? Epãcat sã ne lãsãm furaþi de patronatelestrãine cînd, de pildã, ComplexulEnergetic Oltenia ºi altele cu capitalromânesc ne pot livra energie maiieftinã, în mod direct, de la furnizor laconsumator! ªtiaþi cã au existat mii decereri pentru schimbarea furnizoruluide energie electricã, iar CEZ a amînatluni de zile rezilierea contractelor ca sãnu-ºi piardã sclavii buni de jumulit?Prin plata în avans, consumatoriicasnici împrumutã fãrã dobîndã celedouã mari companii strãine, facturape care o plãtesc la curent ºi gazenereprezentînd consumul real, ciîntotdeauna, cu mult, peste. Surplusulde bani încasat de la consumatori intrãlunar în contul celor douã companiiºi serveºte strict acestora, nuconsumatorilor. Afacerea celor douãcompanii prosperã, banii încasaþi înavans de la populaþie pot lua drumulbãncilor, ca depozite cu dobîndã saupot fi direcþionaþi spre propriile investiþiisau bonusuri salariale. Cîtã bãtaie dejoc! Vinovaþi sîntem ºi noi, pentru cãnu i-am invitat sã se ducã de unde auvenit ºi i-am lãsat sã profite de pe urmanoastrã! Dar, marele vinovat e statul,instituþie, prin a cãrei definiþie, nu semai aflã în slujba cetãþeanului.

Nu cumva aceastã fraudãse numeºte evaziune fiscalã?

Statul ne-a bãgat pe gît monopolulºi a cedat în faþa companiilor strãine!Ia sã fi fost mult mai multe companiipe piaþã ºi sã nu se fi ºantajat una pealta! Sã vezi cum îºi puneau mãnuºide dantelã patronatele astea strãinecînd întocmeau facturile! Cumveneau cu promoþii ºi reduceri la uºanoastrã, la fel ca telefonia mobilã!útia de la CEZ ne jumulesc de anibuni! Au mai fost prinºi ºi cu mîþa însac atunci cînd au mãrit din burtãpreþul la energie, dar tot singuri sîntpe scenã! Ei taie, ei spînzurã curentulromânesc. În ce þarã din Europa,domnule Preºedinte (care teoretizaþicã sînteþi un preºedinte pentruromâni), cetãþenii sînt obligaþi sãplãteascã de trei ori servicii pe carenu le doresc, culmea ºi în avans!Cum sã se plîngã românul la

A.N.P.C., cînd fãrãdelegea are chipde lege? A.N.P.C. (la fel ca ºi alteinstituþii) s-au înfiinþat aºa, pentrudiversiune, ca sã se spunã cã, iatã, ecineva acolo sus care vegheazã, pesalarii extraordinare, ºi-i apãrã peconsumatori. Da, de unde? Îiprotejeazã pe marii fãptaºi precumCEZ, GDF Suez ºi alþii. ANPC ar fitrebuit sã se sesizeze din oficiu încazurile amintite, dar ºi în cazul taxeiradio-tv, încasatã abuziv în facturade energie, ºi, în mod special, în cazulbancherilor ºi executorilor, o altãtagmã care a fraudat nu numai pecetãþeni, dar ºi statul român! O micãparantezã, pentru cã acestea din urmãsînt subiecte de sine stãtãtoare: i-aluat cineva la puricat pe executoriibancari? Aceºti executori iaucomisioane aberant de mari de laromânii executaþi silit! Au cumpãratcreditele de la bãnci pe mai nimic,cu 2% din valoare, dar ei pretindexecutarea în integralitate a credituluiluat de la bancã, deºi clientul a achitatbãncii o parte din acesta. Executoriinu elibereazã chitanþã, nu au casãde marcat. Nu cumva aceastã fraudãse numeºte evaziune fiscalã?

În România, majoritateamarilor privatizãri au fost

trucaje frauduloase! Revenind la freza zburlitã a hoþilorde la CEZ ºi GDF Suez, consider cã artrebui renaþionalizate toate fostelecompanii de stat, adicã revenirea laceea ce a fost înaintea hoþiei în masã!În timp ce noi am vîndut aproape totulpe mai nimic, Ungaria face exactinvers. Naþionalizeazã. Guvernul de laBudapesta va cumpãra companiilede electricitate pe care germanii de laRWE le controleazã în Ungaria.Preluarea lor va fi fãcutã prinintermediul Bãncii de Dezvoltare aUngariei, care în acelaºi timp vacumpãra acþiuni ºi la firmele dedistribuþie a RWE. Dupã naþionalizare,companiile cumpãrate de la RWE vordeveni divizia de electricitate aCompaniei Naþionale de Utilitãþi,companie subordonatã directpremierului Viktor Orban, înfiinþatãpentru a furniza mai ieftin ºi eficient,electricitate, cãldurã ºi gaze. Sã nu

uitãm cã premierul Ungariei a dat FMIafarã din þara lor, a închis cîteva bãncicare i-au fraudat pe clienþi ºi a ºters lazero datoriile cetãþenilor împrumutaþila bãnci. Premierul Ungariei meritãrespect, pentru cã se ocupã deinteresele naþiunii sale ºi nu s-a lãsatintimidat de bombeul strãlucitor alcapitaliºtilor lacomi. Guvernul de laBucureºþi e orb! Sau se face cã nu-ivede pe americanii care au venit la noicu tancuri ºi rachete, nu cu locuri demuncã sau servicii rezonabile. La noi,în România, majoritatea marilorprivatizãri au fost trucaje frauduloase,o sursã de bani nemunciþi pentruºacalii strãini ºi autohtoni. Ce-au fãcutaceºti capitaliºti hãmesiþi? Au mãritpreþurile de la etapã la etapã, sub„invenþia” de liberalizare a preþurilor,ºi au facturat inclusiv procesul lor defurt din buzunarul cetãþeanului. Nemeritãm soarta! Cu fiecare vot amtrimis în vîrful Þãrii vînzãtori ºi corupþi,care ne-au tratat cu spatele.

Energia electricã înseamnãdoar o treime din facturãºi atîta ar trebui plãtitã

ªtiþi ce plãteºte românul în factura deelectricitate, datã fiind politica de mahalacare a instituit monopolul unorcompanii! Energia electricã înseamnãdoar o treime din facturã ºi atîta ar trebuiplãtitã. Potrivit formulei de calcul, ceamai mare componentã de preþ oreprezintã tarifele de sistem ºi taxelecolectate de stat. Preþul final pe care îlplãtim conþine 10 componente, dintrecare preþul propriu-zis al energieireprezintã doar 30,9%, potrivit datelorTranselectrica. Restul este o suitã detaxe ºi tarife abuzive, scrise cu TimesNew Roman 8, ca sã nu fie vizibile ºisînt camuflate sub broderia fumigenãa facturilor, care aduc în cutiile poºtalepreþul curentului mãrit de trei ori de laproducãtor la consumatorul casnic.Din matrapazlîcurile astea trãiescopulent companiile parazite, iardirectorii ºi personalul de conducereprimesc salarii uriaºe pe lunã, camcît primeºte un muncitor pe unan! ªi atunci, nu meritã un „marºde-aici” toþi aceºti neruºinaþijecmãnitori de neam ºi de þarã?

Maria Diana Popescu, Agero

atitudiniOBIECTIV mehedinþean 19 - 25.11. 2015 pag. 11

Preºedintele Iohannis râdedegeaba pe la tv, când vine vorba demodul în care a reuºit sã câºtigePalatul Victoria, cu un premier cepare ascultãtor la indicaþiile care îi sunttransmise. Cert este cã multã lumese laudã cã ºtia cã varianta Cioloºera în pregãtire ºi de acum o lunã dezile se tot discuta înlocuirea lui Pontacu Cioloº, un fel de tehnocrat ºcolitpe lla UE ºi în alte locuri. Dar unpolitician pânã la urmã, pentru cã înUE politica face ºi desface. Chiar afost dispus sã schimbe grupulparlamentar pentru a-ºi pãstra fotoliulcãlduþ din structurile UE. Aºadar este un politician pânã laurmã sau un tehnocrat dispus sãfacã politicã, dacã prin asta îºi atingescopurile. Iohannis nu alegea cusiguranþã un tehnocrat pur sângecare sã îi spunã verde în faþã ce arede gând sã facã, ci are nevoie de unfuncþionar ascultãtor ºi care sã-i dearãgaz preºedintelui sã maicloceascã vreo schemã pe laCotroceni sau sã mai doarmã liniºtitun an de zile de acum încolo. Dar poate cã pe Iohannis auînceput sã îl preocupe ºi sondajelede opinie ºi de accea a început deacum o lunã sã pregãteascãevacuarea lui Victor Ponta, iarmomentul protestelor de stradã afost ocazia optimã. Ponta nici nuprea avea de ales, având în vederecã foºtii sãi colegi de la PSD l-auaºteptat cu ºutul pregãtit ºi chiar i-ar fi forþat abdicarea de la palatulexecutiv. De altfel, Dragnea nici nu

ªtefan Bãeºiu

Rãspunderea lui Iohannis ºi jocurile lui Dragnea,egal salatã guvernamentalã

l-a invitat la serbarea organizatãpentru Cioloº la sediul PSD, cândºeful social-democraþilor i-a uratbun venit în PSD premieruluidesemnat. ªulfã mare domnulDragnea ºi de mult timp aºtepta sãse rãcoreascã, deºi pe la tv ºi înadunãri publice a tot gãsit putereasã se gratuleze cu Ponta în loc sãscuipe ºi invers e valabil pentruPonta. Dar aºa fac politicienii: suntcapabili de cât mai multã mizeriepentru a-ºi atinge scopurile. Cu siguranþã cã nu era posibilmandatul lui Cioloº fãrã„complicitatea” lui Liviu Dragnea ºi fãrãnegocieri sau consultãri prealabiledintre pesediºti ºi preºedinteleIohannis. Poate cã social-democraþiil-au trezit pe ºeful statului din MareaLetargie ºi i-au propus vânzarea lui Pontaºi târgul cu Dragnea. Cine ºtie dacãIohannis era capabil cã punã la cale deunul singur ºi din proprie iniþiativãpovestea cu noua guvernare. Uite aºa afost scos de sub umbrela prezidenþialãînlocuitorul optim al lui Victor Ponta,respectiv tehnocratul în România, DacianCioloº. La Bruxelles este om politic cusiguranþã, pentru cã acolo boºii suntfoarte sensibili la culorile politice ºi nuîºi pun consilieri pe fiºtecine. Dacian a început cu stângul, dar ebine cã a fost ascultãtor ºi a eliminatde pe lista de propuneri peministeriabilul în chiloþi ºi pe doamnacare nu avea nicio legãturã cudomeniul justiþiei, deºi era vãzutã ca oluptãtoare pe felia ei de acþiune. Sigurcã dacã te uiþi ºi la Ministerul Energiei,

de exemplu, ºi acolo este un jurist, iarla justiþie fusese propusã o inginerã,cum este o chimistã la FonduriEuropene. Bine cã mai treacã meargã,dar un ministeriabil în chiloþi cusiguranþã cã nu este compatibil cu

jalea din Sãnãtate ºi cu agenda plinãde la ministerul respectiv, mai alesdupã momentul Colectiv. La Justiþie desigur cã un om dinafarã ºi de altã meserie cu siguranþãcã în ciuda intenþiilor bune ar fi avutnevoie mai mult de un an de zilesau de consilieri foarte buni pentrua înþelege cum funcþioneazã lucrurilesau care sunt deciziile potrivitepentru a nu-l gripa sau a-i aducemai multe probleme pe cap decâtare. Este totuºi un lucru pozitiv cãDacian Cioloº a avut o reacþie rapidãºi a operat modificãrile care se

impuneau. Este totuºi ºi un semnalcã unii ministeriabili i-au fostîndesaþi pe gât sau cã nu prea erapregãtit sã preia puterea. Este destul de greu sã le facã pe plactuturor partidelor pentru a beneficia de

susþinerea parlamentarã ºi este posibilca în salata respectivã guvernamentalãsã mai aparã ºi ingrediente nepotrivite.A mai retras ulterior ºi din programulde guvernare comasarea alegerilor,mandatul de 5 ani ºi altele care pãreauprea îndrãzneþe, semn cã Dacian areca obiectiv sã þinã maºina peautostradã pânã la alegeri nu sã orepare sau sã îi aducã îmbunãtãþiri.Problema este cã drumul sauautostrada pânã la alegeri e camcrãpatã ºi e posibil sã aibe parte demulte zdruncinãri Guvernul Cioloº.

politicã localãOBIECTIV mehedinþean 19 - 25.11. 2015 pag. 12

Competiþia internã dininteriorul PNL Mehedinþi pentrudesemnarea candidaþilor pentrufuncþia de primar în municipiulDrobeta Turnu Severin nu s-aîncheiat, sau cel puþin nu a fostanunþat oficial numele candidatului.În cãrþi sunt doi politicieni: senatorul

Marius Bãlu ºi liderul liberalilorseverineni, viceprimarul DanielCîrjan. Evident este foarte importantcine va fi în final candidatul PNLMehedinþi pentru funcþia de primaral municipiului Drobeta TurnuSeverin, deoarece acest partid areun mare potenþial electoral. Cu alte cuvinte, candidatul sãupleacã din start cu o puternicãsusþinere politicã. PNL Mehedinþieste avantajat ºi de contextul politicextrem de favorabil. Principalul sãuadversar politic, PSD Mehedinþi,pare în acest moment un partid fãrãlider, dar ºi cu o mare problemã de

imagine dupã evenimentele dinultimele luni, cele legate de foºtiisalariaþi ai RAAN ºi problemaagentului termic în municipiulDrobeta Turnu Severin, situaþii pecare nu le-a gestionat bine, chiardacã ele s-au rezolvat favorabilîn cele din urmã.

În ciuda unei imagini nu tocmaibune, PSD Mehedinþi rãmâne încontinuare un partid foarte puternicºi un adversar redutabil al PNLMehedinþi. Tocmai de aceea bãtãliapentru funcþia de primar almunicipiului Drobeta TurnuSeverin se anunþã una extrem dedisputatã, cu atât mai mult dacã ºisocial-democraþii vor avea propriulcandidat. Pentru PNL Mehedinþiscrutinul electoral de anul viitorconstituie o mare mizã politicã celpuþin în municipiul Drobeta Turnu

Severin. Este pentru a doua oarã,dupã exact 12 ani de la candidaturalui Ion Sârbulescu, când PNLMehedinþi are o mare ºansã sã câºtigePrimãria Drobeta Turnu Severin. Pentru atingerea acestuiobiectiv electoral este importantatât numele candidatului, dar ºistrategia pe care o va adopta. Marius Bãlu pare un politicianmai echilibrat sau cel puþin are maimultã experienþã în administraþiapublicã localã. Din acest punct devedere are toate ºansele sã fiecandidatul PNL Mehedinþi pentrufuncþia de primar al municipiului

Drobeta Turnu Severin. De partea cealaltã, Daniel Cîrjan,reales la începutul acestui anviceprimar al municipiului DrobetaTurnu Severin, face un soi de jocpoliticianist cu scopul iluzoriu de a-ºi crea un capital de imagine în

perspectiva scrutinului local deanul viitor, o strategie ieftinã prin careîncearcã sã câºtige simpatiaseverinenilor. Cîrjan lasã senzaþiaunui politician satisfãcut de preluareafuncþiei pe care a mai deþinut-o, darºi de perspectiva electoralã, avândconvingerea cã anul electoral 2016poate fi o mare oportunitate de aobþine ceea ce îºi doreºte cu toatãconvingerea – mandatul de primar aloraºului. Acest entuziasm politic ealimentat ºi de potenþialul de creºterepolitic pe care îl are PNL Mehedinþi,dupã scrutinul prezidenþial de anultrecut. Daniel Cîrjan, preºedintele

Cu cine merge PNL Mehedinþi în bãtãlia pentru Severin?PNL Drobeta Turnu Severin, abeneficiat de conjunctura politicãfavorabilã creatã, reuºind sã-ºirecâºtige în cele din urmã funcþiapierdutã. Fãrã îndoialã cã tânãrulliberal ºi-a dorit sã revinã în aceastãfuncþie, însã aceasta s-a datoratexclusiv dorinþei sale de a se pregãtipentru candidatura la funcþia deprimar al municipiului. În calitatea sade viceprimar, Daniel Cîrjan nu ademonstrat mare lucru ºi nici nu preamai are timp sã demonstreze cã esteun edil mai implicat sau maicompetent decât a fost în perioada încare a mai deþinut aceastã funcþie. Cât priveºte funcþia sa politicã, rolulsãu nu este unul determinant în partid.PNL Mehedinþi s-a întãrit deja prinfuziunea cu PDL Mehedinþi, iar partiduleste pe val dupã scrutinul prezidenþialdin toamna anului trecut. Însã chiar ºiaºa este imposibil de crezut cã PNLMehedinþi, oricât de puternic ar fi, areforþa de a-l impune pe Daniel Cîrjan,bazându-se doar pe activul de partidºi pe simpatia crescândã în rândulalegãtorilor. Daniel Cîrjan nu este nicipe departe un lider politic de imagine,capabil sã vinã, individual, cu propriulsãu capital electoral, ci, dimpotrivã,cota de încredere a PNL Mehedinþi i-ar aduce câteva procente în plus, însãinsuficient pentru a emite pretenþiileunui candidat redutabil, cu ºanse reale,cel puþin pentru Primãria municipiuluiDrobeta Turnu Severin.

Mircea Popescu

Într-o societate în care legislaþiadã dovadã de o mare instabilitate,în care legislaþia fiscalã suportãmodificãri în fiecare lunã, dacã nu

mai des, oamenii de afaceri aunevoie de consultanþã acordatãde profesioniºt i i contabil i ,membrii ai CECCAR.

O profesie, în general,este definitã ºi judecatãprin cunoºtinþele, atitu-dinea ºi etica celor implicaþiîn acestã profesie. Profesia contabilãcuprinde totalitateaactivitãþilor cu caractereconomic care presupuncunoºtinþe în domeniulcontabilitãþii. Cel mai importantaspect prin care secaracterizeazã ºi se

manifestã profesia contabilã estefactorul uman caracterizat prineducaþie, eticã ºi raþionamentprofesional.

Contabilitatea are mai mulþiutil izatori, nu doar bugetul.Profesioniºtii contabili trebuie sãrãspundã exigenþelor legate deglobalizare, internaþionalizareetc. În aceastã situaþie, se cautãun limbaj unic al afacerilor lanivel internaþional. Profesioniºtii contabili pot rãspundeacestor cerinþe ºi pot oferi servicii decalitate oamenilor de afaceri. C.E.C.C.A.R. Filiala Mehedinþieste alãturi de mediul de afaceridin judeþ ºi are disponibilitate în

a-l sprijini.Nu uitaþi, expertul contabil,

membru CECCAR, estepartener al întreprinzãtorului.

Zodia BerbecZodia BerbecZodia BerbecZodia BerbecZodia Berbec(21 Martie - 20 Aprilie)(21 Martie - 20 Aprilie)(21 Martie - 20 Aprilie)(21 Martie - 20 Aprilie)(21 Martie - 20 Aprilie)

Berbecii vor avea niºte discuþii incomode cupartenerul de cuplu, cauzate de niºte bãnuieli...nu chiar nefondate. Cei care ºtiu cã n-au fostchiar uºã de bisericã ar fi bine sã vinã cu niºteexplicaþii foarte plauzibile, altfel existã risculruperii relaþiei. Cineva de la locul de muncãle va cere bani cu împrumut. Ar fi bine sãse gândeascã de douã ori, pentru cã nu îivor recupera uºor.

Zodia TZodia TZodia TZodia TZodia Taurauraurauraur(21 Aprilie - 20 Mai)(21 Aprilie - 20 Mai)(21 Aprilie - 20 Mai)(21 Aprilie - 20 Mai)(21 Aprilie - 20 Mai)

Pentru Tauri, sãptãmâna va fi dedicatãplanurilor de cãlãtorii ºi posibil chiar puneriilor în practicã, dar mai spre sfârºit. Va fi vorbade cãlãtorii de agrement, nimic serios, darpuþinã relaxare nu stricã niciodatã. Vor primiºansa de a face mai mulþi bani, dar cu preþulunui efort deosebit, aºa cã trebuie sã segândeascã bine înainte dacã meritã. Dragosteanu le face probleme, ci numai surprize plãcutede care se vor putea bucura în voie.

Zodia GemeniZodia GemeniZodia GemeniZodia GemeniZodia Gemeni(22 Mai - 21 Iunie)(22 Mai - 21 Iunie)(22 Mai - 21 Iunie)(22 Mai - 21 Iunie)(22 Mai - 21 Iunie)

Gemenii vor fi tentaþi sã se arunce în niºtejocuri amoroase complicate, care nu le voraduce decât necazuri. O ceartã cu un prietenapropiat îi va pune pe jar ºi vor fi nevoiþisã-ºi compenseze gafele cu niºte gesturispectaculoase. Profesional, vor fi copleºiþide muncã ºi chiar îºi vor schimba planurilede week-end împotriva dorinþei lor. Vorprimi un ajutor bãnesc din partea cuiva dinfamilie.

Zodia RacZodia RacZodia RacZodia RacZodia Rac(22 Iunie - 22 Iulie)(22 Iunie - 22 Iulie)(22 Iunie - 22 Iulie)(22 Iunie - 22 Iulie)(22 Iunie - 22 Iulie)

Racilor li se vor cere diverse favoruri legatede aspectul profesional. Trebuie sã aibã grijã cuioferã informaþii ºi sfaturi, pentru cã nu toþi ceicare solicitã astfel de favoruri le ºi meritã. Serecomandã atenþie mare ºi respectarea regulilor,pentru cã orice abatere se va întoarce împotrivalor. În cuplu, sunt ºanse mari sã comitã o gafãcare îi va costa mult. Vor primi o sumã mare debani la mijlocul sãptãmânii.

Zodia LeuZodia LeuZodia LeuZodia LeuZodia Leu(23 Iulie - 22 August)(23 Iulie - 22 August)(23 Iulie - 22 August)(23 Iulie - 22 August)(23 Iulie - 22 August)

Leii îºi fac deja planuri de week-end, dar pot sãse aºtepte la o schimbare. Niºte musafiri dedeparte se anunþã ºi Leii vor avea parte de odistracþie pe cinste... ºi posibil ºi de ceva cadourivaloroase. Situaþia financiarã va fi una medie,dar vor ºtii sã se organizeze atât de bine încât sãnu renunþe la micile lor plãceri. Atenþie mare îndragoste: astrele le sunt favorabile, dar pot aveaprobleme din cauza unor chestiuni de orgoliu.

Zodia FecioarãZodia FecioarãZodia FecioarãZodia FecioarãZodia Fecioarã(23 August - 22 Septembrie)(23 August - 22 Septembrie)(23 August - 22 Septembrie)(23 August - 22 Septembrie)(23 August - 22 Septembrie)

Astrele vor fi deosebit de generoase cuFecioarele, mai ales în privinþa banilor. Veºtilebune vor fi legate de o îmbunãtãþire pe termenlung a veniturilor, poate chiar de gãsirea unuijob mai bine plãtit. Cineva din familie le va faceun serviciu preþios. În dragoste, Fecioarelecuplate se bucurã de multã armonie ºi tandreþe,însã adevãratele surprize sunt rezervate celorsingure: acum ar putea întâlni marea dragoste!

Zodia BalanþãZodia BalanþãZodia BalanþãZodia BalanþãZodia Balanþã(23 Septembrie - 22 Octombrie)(23 Septembrie - 22 Octombrie)(23 Septembrie - 22 Octombrie)(23 Septembrie - 22 Octombrie)(23 Septembrie - 22 Octombrie)

Balanþele stau bine în toate domeniile. Îndragoste, cele cuplate vor discuta despre mutãrimajore, poate chiar despre cãsãtorie, iar celesingure se vor bucura de un succes remarcabilla sexul opus. În domeniul profesional, e posibilsã încerce sã îmbine dragostea cu munca, adicãsã înceapã un proiect împreunã cu partenerulde viaþã. Se vor bucura de o uºoarã creºtere avenitului, dar niºte proiecte din viitorul apropiatle vor sili sã facã economii.

Zodia ScorpionZodia ScorpionZodia ScorpionZodia ScorpionZodia Scorpion(23 Octombrie - 21 Noiembrie)(23 Octombrie - 21 Noiembrie)(23 Octombrie - 21 Noiembrie)(23 Octombrie - 21 Noiembrie)(23 Octombrie - 21 Noiembrie)

Acest început de sãptãmânã va veni pentruScorpioni cu oferte profesionale excelente, darºi cu niºte eforturi financiare serioase. Probabilli se va cere sã contribuie la niºte cheltuieli defamilie, sau de cuplu, care le vor zdruncinaserios bugetul. Vor fi nevoiþi sã solicite unîmprumut de la cineva din familie. În schimb,dragostea le va umple sufletul. Relaþia decuplu ºi cea cu membrii familiei va fiexcelentã! Vor primi o veste foarte bunã de laun prieten de departe.

Zodia SãgetãtorZodia SãgetãtorZodia SãgetãtorZodia SãgetãtorZodia Sãgetãtor(22 Noiembrie - 21 Decembrie)(22 Noiembrie - 21 Decembrie)(22 Noiembrie - 21 Decembrie)(22 Noiembrie - 21 Decembrie)(22 Noiembrie - 21 Decembrie)

Veºti foarte bune pentru Sãgetãtoriiîndrãgostiþi: persoana iubitã le va da foarte multesemne bune în urmãtoarele zile. Ceea ce pareacum doar o aventurã, sau doar o prietenie,poate deveni o relaþie serioasã. Cei cu problemefinanciare sã nu refuze acum nici o ofertãprofesionalã, oricât de modestã, pentru cã nu lise vor oferi prea multe opþiuni în viitorulapropiat. Sã se abþinã sã solicite vreun ajutorfinanciar dacã nu e absolut necesar, pentrucã le va fi foarte greu sã-ºi acopere datoriilemai târziu.

Zodia CapricornZodia CapricornZodia CapricornZodia CapricornZodia Capricorn(22 Decembrie - 19 Ianuarie)(22 Decembrie - 19 Ianuarie)(22 Decembrie - 19 Ianuarie)(22 Decembrie - 19 Ianuarie)(22 Decembrie - 19 Ianuarie)

Pentru Capricorni, sãptãmâna e foarte bunã,mai ales sub aspectul colaborãrilor de afacericu cei apropiaþi. Orice proiect sau investiþiecomunã se vor finaliza cu succes, chiar pestemãsura aºteptãrilor. În dragoste, lucrurile staufoarte bine pentru cei cuplaþi, relaþia se leagã ºimai strâns, însã nu sunt atât de roz pentru ceisinguri: aceºtia vor trece prin momente desingurãtate ºi confuzie. La sfârºitul perioadei,existã ºansa revederii cu o persoanã din familiepe care nu au mai vãzut-o de multã vreme.

Zodia VãrsãtorZodia VãrsãtorZodia VãrsãtorZodia VãrsãtorZodia Vãrsãtor(20 Ianuarie - 18 Februarie)(20 Ianuarie - 18 Februarie)(20 Ianuarie - 18 Februarie)(20 Ianuarie - 18 Februarie)(20 Ianuarie - 18 Februarie)

Vãrsãtorii vor fi extrem de ocupaþi în acestezile, pregãtindu-ºi proiectele de carierã, saustudii. Vor fi chemaþi la interviuri, sau li se voranunþa examene noi ºi uneori va fi nevoie chiarsã cãlãtoreascã pentru a-ºi rezolva problemele.Niºte promisiuni legate de bani au toate ºanselesã se materializeze la sfârºitul sãptãmânii. Îndragoste, cei implicaþi într-o relaþie vor avea deluptat cu intervenþia nedoritã a cuiva din familie.Cei singuri au toate ºansele sã cunoascã pecineva special.

Zodia PeºtiZodia PeºtiZodia PeºtiZodia PeºtiZodia Peºti(19 Februarie - 20 Martie)(19 Februarie - 20 Martie)(19 Februarie - 20 Martie)(19 Februarie - 20 Martie)(19 Februarie - 20 Martie)

Peºtii vor fi printre cei rãsfãþaþi de astre înaceste zile. Sãptãmâna va începe cu o vestebunã legatã de reuºita cuiva apropiat. La mijloculperioadei, vor avea niºte discuþii legate de bani,în urma cãrora vor obþine tot ceea ce au solicitat.Se pare cã vor avea succes în tot ce vorîntreprinde. În dragoste, cei singuri vor porni lavânãtoare, chiar dacã sunt consideraþi niºtetimizi. Cei cuplaþi ar putea avea câteva momentede gelozie, dar comportamentul ireproºabil alpartenerului le va înlãtura bãnuielile.

(19 - 25 noiembrie 2015)

OBIECTIV mehedinþean 19 - 25.11. 2015 pag. 13Horoscop

Horoscop

comunicatOBIECTIV mehedinþean 19 - 25.11. 2015pag. 14

ZIUA NAÞIONALÃ FÃRÃ TUTUN...

Conform Organizaþiei Mondialea Sãnãtãþii, fumatul produce înprezent circa 6 milioane de victimeanual, dintre care peste 5 milioanesunt utilizatori ºi ex-utilizatori, iarma i mu l t de 600000 sun t

nefumãtori expuºi fumatului pasiv.Se estimeazã cã, pânã în anul2020, numãrul deceselor ar puteacreº te la 7 ,5 mi l ioane pe an,fumatul determinând 10% dintotalul deceselor. Efectele negative ale fumatului nu

se l imiteazã la fumãtor, e lerãsfrângându-se dramatic ºi asupracelor aflaþi în proximitatea sa.Fumatul pasiv este tot mai frecventrecunoscut ca factor de risc la loculde muncã ºi ca o ameninþare laadresa sãnãtãþii publice. Numeroase studii aratã cã fumatul

pasiv este o cauzã a bolilor cardiaceºi a cancerului pulmonar la adulþiiexpuºi. În Europa, bolile legate defumat fac anual 650000 victime;dintre acestea, 80000 de decese sunturmare a fumatului pasiv.

COORDONATOR CPECA MEHEDINÞI,Dr. soc. Mãdãlina Caliujnai

urmare din pag.3

comunicatOBIECTIV mehedinþean 19 - 25.11. 2015 pag. 15

comunicatOBIECTIV mehedinþean 19 - 25.11. 2015pag. 16

În perioada analizatã, leul arecuperat pierderile provocate dedemisia cabinetului Ponta ºi a rezistatpresiunilor apãrute dupã atacurileislamiste de la Paris.

La începutul intervalului media a foststabilitã la 4,4434 lei, dupã ce în data

Leul este protejat de creºterea economicã

Radu Georgescu

de 9 noiembrie fusese atins maximulultimelor patru luni, de 4,4580 lei.

Dupã desemnarea drept premiera lui Dacian Cioloº, tensiunile dinpiaþa valutarã s-au temperat, iar lafinalul perioadei cursul a scãzut la4,44 lei, medie foarte apropiatã de

cea de la începutul lunii.Piaþa valutarã s-a deschis în 17

noiembrie la 4,4380 lei, dupã caretranzacþiile s-au realizat între4,4350 ºi 4,44 lei, cu închidereala 4,4360 – 4,4390 lei.

Aceastã evoluþie aratã faptul cã

fundamentele economice româneºtinu s-au schimbat iar criza politicã s-aterminat, dupã ce noul cabinet a primitaprobarea în Parlament.

De altfel, România a înregistrat întrimestrul trei cea mai puternicã creºtereeconomicã din UE comparativ cutrimestrul precedent. Potrivit estimãrilorpublicate de Eurostat, PIB-ul românesca crescut cu 1,4% în timp ce economiazonei euro a crescut în trimestrul altreilea cu 0,3% iar cea a UE cu 0,4%.

Cea mai mare apreciere a avut-ocursul dolarului american. Mediaa urcat de la 4,1357 lei, la începutulperioadei, la 4,1630 lei, maximulultimelor ºapte luni, într-o ºedinþãîn care cotaþiile au fluctuat între4,15 ºi 4,17 lei.

Moneda elveþianã, care a fluctuatpe pieþele internaþionale între 1,076ºi 1,083 franci/euro, a atins un maximde 4,1226 lei ºi un minim de 4,1122,iar la finalul perioadei media a foststabilitã la 4,1151 lei.

Perechea euro/dolar a scãzut lafinalul perioadei la 1.0643 lei,minimul ultimelor ºapte luni, maximulperioadei fiind de 1,0817 dolari.

Atingerea noului minim de cãtreeuro, a fost provocatã, pe lângã atacurileteroriste de la Paris, de declaraþiile luiMario Draghi, preºedintele BCE, ºi aleeconomistului ºef al instituþiei, PeterPraet, care au afirmat cã o creºteredurabilã a economiei din zona euro câtºi ajungerea la o inflaþie acceptabilãrãmân incerte, în ciuda faptului cãdobânda-cheie se aflã la un minimistoric, mãsurã dublatã de injectarealunarã în economie a 60 miliarde deeuro, ceea ce va necesita noi mãsuri derelaxare cantitativã a politicii monetare.

Dolarul se aflã pe un trend ascendent,odatã cu înmulþirea pariurilor pe odecizie, din partea Comitetului depoliticã monetarã al Rezervei Federaleamericane, de majorare a dobânzii la0,4%, la ultima întâlnirea a sa de lajumãtatea lui decembrie, dupã ºapte anide relaxare monetarã fãrã precedent. Înopinia analiºtilor de la Credit Suisse,Fed va majora dobânda de politicãmonetarã de patru ori în 2016.

Analiza cuprinde perioada 11 –

17 noiembrie

comunicatOBIECTIV mehedinþean 19 - 25.11. 2015pag. 17

Trei judoka Strehãieni auparticipat, în Weekend, la Turneul

Judoka Strehãieni de la Palatul Copiilorpe podium la Focºani

Internaþional de Judo-”Memorialul Aurel Câmpeanu”

ediþia a X-a, turneu ce aaliniat la start 380 de Judokade la 37 de cluburi dinRomânia, RepublicaMoldova, Ucraina, Bulgaria,

Serbia. A fost un turneu foarteputernic cu meciuri multe ºi foartedisputate. Cei trei Judoka de laStrehaia au reuºit însã ºi de aceastãdatã sã urce pe podium astfel:Robu Dalia Alexandra, medalie deargint la 36 kg U14; Anne-MarieBrebinaru, medalie de bronz la 40kg U16; iar Pãcuraru Ionuþ Marianlocul 5, dupã un parcurs destul debun în preliminarii, a ratat medaliade bronz. Pentru sportiviistrhãieni, a fost o bunã verificarepentru Festivalul Judo-ULUIROMÂNESC ce se va desfãºuraîn decembrie la Bucureºti.

I.G.M.

* Închiriez apartamentcu 2 camere, în zona“Parcul Morarilor” -sector 2 Bucureºti.Relaþii la tel.0744671595;* Vând apartament cu 2camere, în zona “ParculMorarilor” - sector 2Bucureºti. Relaþii la tel.0744671595.* Vând teren construcþiecasã, 3.000 m.p., F.S.30, judeþul Timiº,comuna JEBEL, la 24km de Timiºoara.Acces util itãþi, poziþiecentralã. Telefon: 0752442 045.

ANUNÞURIANUNÞURIANUNÞURIANUNÞURIANUNÞURI

comunicatOBIECTIV mehedinþean 19 - 25.11. 2015pag. 18

Parizienii nu renunþã la stilullor de viaþã - astfel îºi apãrã valorileîn faþa terorismului. Nu-i lasã peextremiºti sã le atingã libertatea.

Parizienii nu cedeazã în faþa terorii ºi sfideazã starea de urgenþã - merg în continuare în sãli de concerte ºi în baruriMerg în continuare în sãli deconcerte ºi în baruri. Un fel de avedea normalitatea, ca armãîmpotriva violenþei. Lângã sala de

spectacole Bataclan, unde a avut loccel mai sângeros dintre atentate,oamenii vin, pun flori ºi lumânãri.Stau puþin, unii spun o rugãciune

în gând, apoi merg mai departe. Nueste un semn al indiferenþei - citocmai al hotãrârii parizienilor sãlupte împotriva terorii.

sportOBIECTIV mehedinþean 19 - 25.11. 2015 pag. 19

Strehaia, echipa momentului la judeþCS Strehaia continuã seria

pozitivã în Liga a IV-a Mehedinþi. LaCujmir, echipa antrenatã de Dan

ªurlãu s-a impus cu 2-1 ºi a bifat alpatrulea succes consecutiv. Toate

golurile s-au marcat în reprizasecundã, iar victoria a fost adusã deClaudiu Topalã, în ultimul minut.

Scorul fusese deschisde Eugen Pistriþu(‘65), iar Emil Cîncea(‘85) reuºise sãegaleze pentru gazde.Dupã acest nourezultat pozitiv, CSStrehaia s-a apropiatla 5 puncte de lider,care, în derby-uletapei, a remizat cuAS Corcova, scor 1-1.CS Pandurii Cerneþi adeschis scorul înminutul 10, prinautogolul lui CristianAldea, iar CristianBaciu (‘39) a egalat

pentru echipa-gazdã. Dupã aceastãremizã, AS Corcova a pierdut locul

Podiumul Ligii a V-a Mehedinþi a rãmasneschimbat dupãdisputarea etapei a XI-a.Învingãtoare cu 2-0 înderby-ul cu Viitorul Floreºti,Real Vânju Mare ºi-a pãstratfotoliul de lider. Echipaantrenatã de Nistor Poianãa controlat jocul de peStadionul “Victoria” ºi amarcat prin CristianDumbravã (‘52) (foto) ºiAdrian Nicola (‘84).Floreºtiul, lider în urmã cu2 runde, a bifat astfel aldoilea eºec consecutiv ºi s-adepãrtat la 4 puncte de actualaocupantã a primului loc. La egalitatede puncte cu Real Vânju Mare, dargolaveraj inferior, se aflã DunãreaHinova, care a dispus cu 7-2 deVoinþa Opriºor, dupã ce la pauzãavea avantaj minin. IulianStãiculescu (‘17), Adrian ªelãu (‘45,‘62, ‘72, ‘90), Octavian Balaci (‘57)ºi Sorin Toma (‘83), respectiv SorinFlori (‘37) ºi Nicolae Muscu (‘73) aufost marcatorii meciului cu cele maimulte goluri din aceastã rundã. Cu7-1 s-a impus Voinþa Vrata la

M. O.

M. O.

Podium neschimbat în Liga a V-a

Liga a IV-aEtapa a XI-aRecolta Dãnceu – Viitorul ªimian 8-2 (5-1)Coºuºtea Cãzãneºti – Dunãrea Gruia 1-0 (0-0)Viitorul Cujmir – CS Strehaia 1-2 (0-0)AS Corcova – Pandurii Cerneþi 1-1 (1-1)

Clasament1. Cerneþi 11 9 2 0 39-11 292. Strehaia 11 8 3 1 35-11 243. Dãnceu 11 7 0 4 37-22 214. Corcova 11 6 2 3 28-17 205. Cujmir 11 4 0 7 18-25 126. Gruia 11 3 1 7 15-24 107. ªimian 11 2 1 8 14-39 78. Cãzãneºti 11 1 1 9 10-46 4

Etapa viitoareCS Strehaia - AS CorcovaAS Coºuºtea Cãzãneºti - AS Recolta DãnceuAS Dunãrea Gruia - CS Pandurii CerneþiAS Viitorul ªimian - CS Viitorul Cujmir

de pe ultima treaptã apodiumului, îndetrimentul RecolteiDãnceu, care a dispuscu 8-2 de Viitorulªimian, prin reuºitelelui Mihai Pavel (‘4,‘70), Alex Iºfan (‘7,‘63), Robert Þogoe(‘24, ‘27), Lori Iºfan(‘32) ºi ConstantinNegrescu (‘89),respectiv Andrei Sfia(‘2) ºi Gabriel Ciolacu(‘72). Runda a XI-a aadus ºi prima victoriepentru nou-promovata CoºuºteaCãzãneºti, care atrecut cu scorul de 1-0 de Dunãrea Gruia,prin golul lui AdrianMica, din minutul 58.

Liga a V-aEtapa a XI-aReal Vânju Mare – Viitorul Floreºti 2-0 (1-0)Dunãrea Hinova – Voinþa Opriºor 7-2 (2-1)Speranþa Punghina – Voinþa Vrata 1-7 (1-4)Unirea Gârla Mare - ªtiinþa Broºteni 6-0 (3-0)Inter Salcia – Inter Crãguieºti 2-1 (1-0)AS Corlãþel – Dunãrea Pristol 1-1 (0-1)AS Ghiciulescu Hinova a statClasament1. Vânju Mare 10 8 1 1 51-14 252. D. Hinova 10 8 1 1 41-17 253. Vrata 10 8 0 2 35-18 244. Floreºti 10 7 0 3 25-19 215. Gârla Mare 10 6 0 4 29-24 186. Crãguieºti 10 5 2 3 29-22 177. Corlãþel 11 4 1 6 18-25 138. Salcia 10 4 0 6 27-28 129. Pristol 10 3 2 5 17-25 1110. G. Hinova 10 3 0 7 21-27 911. Opriºor 10 3 0 7 18-37 912. Broºteni 11 2 1 8 19-43 713. Punghina 10 1 0 9 14-45 3

Etapa viitoareªtiinþa Broºteni – AS Ghiciulescu HinovaDunãrea Pristol – Inter SalciaViitorul Floreºti – Unirea Gârla MareVoinþa Opriºor – Real Vânju MareVoinþa Vrata – Dunãrea HinovaInter Crãguieºti – Speranþa PunghinaAS Corlãþel - stã

Punghina, prin reuºitele lui CostelPontu (‘21, ‘74), Viorel Pontu (‘23,‘39, 58), Andrei Dragomir (‘32) ºiAdrian ªtefan (‘64), respectiv ViorelDegetaru (‘84). Dupã acest nou succes, Vrata ºi-a pãstrat locul de pe ultima treaptãa podiumului, la un punct sub lider.Pe 5 se aflã Unirea Gârla Mare,care a învins ªtiinþa Broºteni cu6-0. Teodor Þogoe (‘3, ‘18), DanStoianovici (‘37), Doru Rãdoi(‘57), Mãdãlin Opran (‘68) ºiAlexandru Dumitru (‘89) au fostmarcatorii din raportul de joc.

Mult mai echilibrata fost meciul de laSalcia, unde ASInter din localitate atrecut de AS InterCrãguieºti cu scorulde 2-1, prin golurilelui Sorin Tomescu(‘39, ‘77), respectivMarius Brãbete(‘70). Singuraremizã a rundei s-aînregistrat la partida AS Corlãþel– Dunãrea Pristol, scor 1-1.Oaspeþii au condus la pauzã prin

reuºita lui Marian Erceanu (‘10),iar Gheorghe Creþu (‘77) a adusun punct gazdelor.

publicitateOBIECTIV mehedinþean 19 - 25.11. 2015pag. 20

pamflet

Mã fraþilor, mãmehedinþenii mei cetitori deObiectiv, când vã spusei io cã neaBuºoi, parlamentar di la Mehedinþiºi pânã la Timiº sã crede marepisicher, nu prea vã veni a crede.Când vã spusã Sucã, cã nea Buºoiîºi fãcea reclamã, cicã pentrudrepturile pacienþilor, da de fapt dedragu campaniei electorale pentruBucureºti de anu viitor, nu prea vãveni a crede. Da crezurã ai di laCNA, cã deterã interzis la reclamãpe TV, aºa cã nea Buºoi nu sã maivede decât ca ºi liber comentator.Sau schimbãtor de vorbe, cum vreþidumnevoastrã. Iarã ultima gãselniþãfu sã-l scoatã direct de pe facebookpe candidatu la Ministeru Sãnãtãþii.Sãracu bãiat, nici nu apucã sã-ºiia nãdragii, de-l vãzu lumea înlenjerie, cã îl ºi uitã premieru, pemotiv de discuþii la scenã publicã.ªi când te gândeºti câtã încredereinvestisã nea Buºoi în bãiatu ãsta,la câte nu s-o fi gândit, numai cãnu întotdeauna e cum vrea fiecare.Aºa cã dete nea Buºoi cufotomodelu baciu direct în gard,pardon, sãnãtate. ªi când tegândeºti cã ºi nea Buºoi sã vroiaministru la Sãnãtate, chiar ceghionion sã ratezi de fiecare datã. Da dacã tot vorbirãm de sãnãtate,la Spitalu de Urgenþã, unitate dinsubordinea Consiliului JudeþeanMehedinþi, cicã sã deschisãgrãdiniþã. Pã da, cã sã dusãMarghioala lu Fleaºcã, cã trebuia

nea Mãrin

Sucã, topmodelu’ ratat a lu nea Buºoi, grãdiniþa di la spitalu’de urgenþã ºi scriitoru’ de epistole di la primãria Severinului

sã-ºi ridice analizele, cã-i spusãsãa lu Pecingine cã sã fac gratis ºi ea 11-a oarã pe anu ãsta când ºi leface ºi gãsi o droaie de copii pi laetaj. Steteau la un birou ºi sã uitaupe o foaie goalã. Pã da, cã mai nouangajaþii îºi aduc copiii dimineaþala sârviciu ºi ãºtia mici au acumabiroul lor, ca managerii. Probabelo sã fie noua generaþie de medicipre-primari, care o sã ne facã bine.De tot. Da apropo de urgenþã, cicã laAmbulanþã Mehedinþi s-a zis cutãcerea, cã ºi-a tras serviciulpurtãtor de vorbe. De faptpurtãtoare, cã vine taman di laSegarcea, da nu sã ºtie dacã princoncurs sau prin transfer deurgenþã, în eneters naþional. Bagsamã cã avea nevoie serviciul deo imagine mai bunã ºi dacã o sãmai aibã ºi o transmisie live di lacazuri mai speciale, jos pãlãria.Numai sã þinã minunea, cã neaMihart începu sã-ºi facã griji, cãdacã e prea rapid purtãtoru sã nu-i ia locu. Sau mai ºtii! Mã nepoate, da pe principiul aicisunt banii dumneavoastrã, sãapucarã unii sã-i atace pe ºefii dedeconcertate. ªi nu oricum, ci lapont. Aºa sã întâmplã ºi cu unu,care cicã în miez de noapte sã trezicu apartamentu golit, în timp cedormea în casã. Dus, ca ãia de sãfac cã reparã drumurile stând laumbrã. Noroc cu vecinii care-lvãzurã pe hoþoman ºi reuºirã sã-l

prindã din urmã. Cã cicã nu mergealiftu. ªi dacã-l prinsãrã, îl detera pemâna pãgubitului, care-i aplicãmetoda a treia a lu Sucã ºi abia

dupe aia îl deterã pe mânaautoritãþilor. Mã fraþilor, da poate MinisteruÎnvãþãmântului sau organele abilitaterezolvã o mare necunoscutã dinMehedinþi: þapþarapu cu diplomelede studii postliceale. Pã cum eposibil ca cineva sã fie în acelaºitimp elev, sã frecventeze postlicealãºi alte ºcoli, toate deodatã, de parcãEinstein ar fi de pe meleagurimehedinþene, aºa deºteptãciune mairar sã vezi. Unde mai pui cã mulþiau ºi sârvici, de zâci cã-s Napoleon,pe o parte fac ºcoalã ºi pe altaîncaseazã salariu. Deºteptãciunemare, ce mai. Poate-i premiazã ºi neaAladin, cã sã pricepe, una-douã vine

cu premierea. Da poate între douãpremieri rezolvã ºi problema culaptele ºi cornul. Ori vrea sã facãeconomii ºi pãstreazã banii pentruîmbunãtãþirea imaginii în campaniaelectoralã?! Mã nepoate, da dacã tot sã liniºtinea Gherghe, dupe ce câºtigãprocesu cu liberalii, zisã sã maipunã de o scrisoare, cã nu maiscrisãsã de mult. ªi dictã cu vocetare, ce sã sã scrie ºi cum sãimpresioneze, dete ordin sã sãtipãreascã scrisori câte trebe pentrutot oraºu, dete de câteva ori înadversari ºi sã declarã mulþumit.Acuma, cicã severinenii, care sãdumirirã cã nea primarele are timpde cherdut sã dicteze scrisori, vorsã afle din ce bani s-a tipãrit ºidistribuit epistola ºi cât a costattoatã daravela?! Iarã dacã e dinsponsorizãri, sã ºtie ºi cetãþenii cinee atât de darnic ºi pentru ce. Undemai pui cã pânã la campaniaelectoralã mai e jumãtate de an,timp berechet ca nea primarele sãmai recupereze fro doi la sutã dincãderea liberã în care sã aflã,suficient cât sã iasã la pensie ºi sãsã plimbe în liniºte pin Viena. Cucine vrea mnealui, cã zisã Sache alu Zãpãcitu cã el nu sã bagã. Daseverinenii nu renunþã la întrebare:pe banii cui? Aºa cã, pânã data viitoare, sã fiþiiubiþi ºi optimiºti!