ADEVÃRUL nu este dincolo de NOI ! Anul XVIII Nr. 809...

CITIÞICITIÞICITIÞICITIÞICITIÞI ÎN PAGIN ÎN PAGIN ÎN PAGIN ÎN PAGIN ÎN PAGINA A A A A 99999

Obie

ctiv

mehedinþe

an

"""""ADEVÃRUL ADEVÃRUL ADEVÃRUL ADEVÃRUL ADEVÃRUL nu este dincolo de NOI !"nu este dincolo de NOI !"nu este dincolo de NOI !"nu este dincolo de NOI !"nu este dincolo de NOI !"

Director, Teodor Abagiu

Informaþii * Opinii * Atitudini *Anchete * Dezvãluiri

ObiectivObiectivObiectivObiectivObiectivmehedinþeanmehedinþeanmehedinþeanmehedinþeanmehedinþean

Scaneazã codul QR ºi descarcã GRATUIT

Obiectiv mehedinþean în format electronic

ww

w.o

biec

tiv-m

ehed

inea

n.roAnul XVIII Nr. 809

14 ianuarie 2016 16 pagini * 1,00 leu

Rânjetul politic la sertar

Aºadar, nu ºtim nici noi ale cui interese le serveºte Iohannis când a lãsat sã se înþeleagã faptul cã îºi doreºte reformarea clasei politice, prinacordarea unui rãgaz de un an de zile, prin instalarea unui guvern aparent tehnocrat ºi apolitic, care degrabã a încheiat un acord cu FMI. Dincolode intenþiile astea vizibile ºi de declaraþiile interpretabile este absolut clar cã existã niºte negocieri mai mult sau mai puþin subterane între Iohannisºi Dragnea, între preºedinte ºi grupuri din interior sau exterior care au putere de decizie, fie cã este vorba de instituþii sau grupuri de interese sauorganizaþii private, de stat sau publice. Serveºte pânã la urmã Iohannis interesul popular, al fostului sãu partid sau doar al unui grup? Este deamintit cum a reuºit sã se impunã în PNL în mai puþin de un an de zile ºi cum a devenit peste noapte preºedintele României.

... Deocamdatã, toatã lumea merge uºor cu pianul pe scãri. Dã bine în perioada asta sã pui la sertar rânjetul politic. Cum se vor mai faceblaturile politice la cele douã rânduri de alegeri, ar mai fi o întrebare idilicã? Partidele ºi politicienii vor avea o partiturã greu de interpretat. Dacã nevor fenta ºi de data asta, înseamnã cã vom trãi bine. Ca data trecutã.

Constantin Gherghe sau cum dupãopt ani ca primar intervine

oboseala, plictiseala ºi lipsa de idei

Termoficarea rãmâne problemamajorã pentru municipiulDrobeta Turnu Severin

Ziua CulturiiNaþionale

PAGINA PAGINA PAGINA PAGINA PAGINA 3333355555pag.pag.pag.pag.pag.

Ochiigrefaþi de

Bruxelles aiguvernului

CioloºPAGINA PAGINA PAGINA PAGINA PAGINA 1515151515

88888pag.pag.pag.pag.pag.

Fairplay de golgheter:“Nu e greu sã marchezi la

Mehedinþi”44444pag.pag.pag.pag.pag.

social - politicOBIECTIV mehedinþean 14 - 20.01. 2016pag. 2

Editorial de Sorin Vidan

* Informaþii * Opinii * Atitudini * * Anchete * Dezvãluiri *

EDITOR: SC PROFIN SRL; ISSN 1454 - 7058

TELEFAX: 0252 - 326.143

Potrivit art. 206 Cod Penal, responsabilitatea juridicã pentruPotrivit art. 206 Cod Penal, responsabilitatea juridicã pentruPotrivit art. 206 Cod Penal, responsabilitatea juridicã pentruPotrivit art. 206 Cod Penal, responsabilitatea juridicã pentruPotrivit art. 206 Cod Penal, responsabilitatea juridicã pentruconþinutul articolelor revine în întregime autorilorconþinutul articolelor revine în întregime autorilorconþinutul articolelor revine în întregime autorilorconþinutul articolelor revine în întregime autorilorconþinutul articolelor revine în întregime autorilor.....

E-mail: [email protected];[email protected].

ABONAMENTE - prin Oficiile Poºtale. Poziþie de catalog: 12203

Cost abonament lunar: 4,00 lei + taxe poºtaleDIFUZARE prin DISTRIBUITORII

PARTICULARI

Drobeta Turnu - Severin,Drobeta Turnu - Severin,Drobeta Turnu - Severin,Drobeta Turnu - Severin,Drobeta Turnu - Severin,str. Orly nr. 82Astr. Orly nr. 82Astr. Orly nr. 82Astr. Orly nr. 82Astr. Orly nr. 82A

Mobil: 0722351161

ObiectivObiectivObiectivObiectivObiectivmehedinþeanmehedinþeanmehedinþeanmehedinþeanmehedinþean

www obiectiv-mehedintean.ro

Cã Severinul are nevoie deo schimbare la nivelul conduceriiprimãriei nici nu mai încapediscuþie. Mai ales de o schimbare,radicalã, în ceea ce priveºte funcþiade primar, cea mai importantãdealtfel din întreaga configuraþie aadministraþiei publice locale, ofuncþie care determinã totul lanivelul primãriei. Aceeaºischimbare e necesarã ºi la nivelulConsiliului local, un for care are ºiel importanþa lui, ºi una majorã, iardacã e constituit din oameni decalitate, oameni de curaj civic,atunci mai poþi spera într-oîndreptare a lucrurilor. Dacã econstituit din inºi mediocri,interesaþi în mici joculeþe deinterese de gaºcã, atunci sã nune aºteptãm la nimic, ºi nici sãnu ne mai vãitãm.

Ori schimbãm ceva, ori ne prãbuºim Dar dincolo de calitatea sauprecaritatea profesionalã,intelectualã ºi civicã a consilierilorlocali, funcþia de primar e cea careconteazã cu adevãrat în deciziile ceprivesc oraºul acesta, toatã lumeaºtie acest lucru, ºi de aceea e foarteimportant sã avem un primaradevãrat. Iar prin primar adevãratînþeleg un primar care nu neapãratsã ne dea pe spate declarativ, ºi sãne tot abureascã cu „iubiþiseverineni”, ci care sã gândeascãSeverinul de azi ºi mai ales pe celde mâine în termeni duri, corecþi,responsabili ºi eficienþi. Situaþia în Severin e cum o ºtimcu toþii, tristã. S-au adunat multeprobleme ºi multe neîmpliniri pentruacest oraº, ºi dincolo de câtevamiºcãri edilitare mai mult sau maipuþin inspirate ºi necesare, ºi acesteamult prea costisitoare, viaþaseverinenilor nu s-a îmbunãtãþit înaceºti ani din punct de vedereeconomic. Am spune cã dimpotrivã,odatã cu criza Combinatului de apãgrea ºi a Termocentralei, situaþia s-a agravat foarte mult, ireversibil, ºiaceasta pe fondul unui ºomaj ºi aºaridicat, constant, fãrã soluþie. Existãundeva prin aerul locului, dar nu

numai la noi, ideea cã un primarnu se ocupã de investiþii ºiinvestitori, de locuri de muncã, dechestiuni ce depãºesc sferaamenajãrii parcurilor ºi plantãrii desensuri giratorii pe sume uriaºe debani. O idee proastã, ºi totalmentegreºitã. Un primar adevãrat e unom dinamic ºi interesat cu maximãgravitate de problemele adevãrate,dure, de necazurile mari aleconcetãþenilor sãi, nu se poateascunde dupã luminiþele deCrãciun ºi dupã improvizatele„zile” ale oraºului, cu mici ºi beredesfãºurate, absurd, chiar lângãcimitirul ortodox. Pentru cã situaþiae prea gravã, oamenii nu au locuride muncã, oraºul sãrãceºte ºi sedepopuleazã (foarte mulþiseverineni pleacã sau sunt dejaplecaþi în strãinãtate, la muncã). Ce ºanse mai are Severinulpentru anii ce vin? Ce posibilitãþiare? Ce se poate face, realmente,pentru ca severinenii sã o ducã maibine? Cine aþi vrea sã rãspundã laaceste întrebãri dacã nu primarul?Cine e dator sã rãspundã, dacã nuprimarul ºi consiliul local? Nu eisunt cei pe care-i alegem sã nereprezinte interesele? Ba ei. De

aceea ºi aºteptãrile noastre de la celce va fi primar din varã încolo, dupãalegerile locale, sunt mari. La fel demari ca ºi problemele noastre. Suntem parcã un oraº rupt delume, cu cartiere mãrginaºe uitatede lume, cu mari ºi vechi problemesociale. Nu suntem noi singuruloraº cu probleme din þara aceasta,dar parcã la unii se mai ºi rezolvãcâte ceva, pe când la noi mai nimic.Nimeni nu zice cã e uºor sã fiiprimarul unui oraº cum e Severinul.Nu e. S-au fãcut unele lucruri,nimic de zis, dar s-au fãcut cu baniîmprumutaþi din bãnci sau banieuropeni. Cu bani din împrumuturila care plãtim noi, cetãþenii. Sau cubani din taxele plãtite tot de noi.Deci avem toatã îndreptãþirea sãcriticãm, sã cerem explicaþii, sãvrem mai mult de la un primar,odatã ce noi plãtim, nu ei vin cubani de acasã ºi ne fac nouã vreunserviciu. Ei, primarul ºi consilierii,sunt în serviciul nostru, nu invers. Dealtfel, cu bani de împrumutoricare dintre noi ar fi fãcut, deexemplu, sensul giratoriu de laMEVA, dar în mod cert nu ar fi costatatât. Oricare dintre noi, dacã ar fi fostprimar, ar fi fost mult mai grijuliu cucheltuirea banului public. Nu e marescofalã sã ajungi primar. E marescofalã doar dacã te ridici la înãlþimeaaºteptãrilor celor ce te-au ales ºi caremeritã o soartã mai bunã.

Severineanul Cristi Buºoi s-a trezit candidatal PNL taman la Primãria Bucureºti. Cã liberalii suntneinspiraþi aºa, în genere, ºtim. Dar sã fii atât deneinspirat precum distinsul europarlamentar Buºoi e

Severineanul Cristian Buºoiîi enerveazã la culme pe bucureºteni

ceva mai rar. Dumnealuis-a proþãpit având înspate un ditamai afiº încare e vorba ºi despretragedia de la clubul“Colectiv”, ºi desprecutremurul din ‘77,ceea ce a stârnit dinpartea multora reacþiidure ºi vehemente, degenul: „Felicitãri, o sãne facem niºte ºtampilecu “DOBITOC”, ca sã lepunem peste tine înbuletinul de vot, Buºoi!

O sã te dãm afarã din Primãria Capitalei, încã dinaintesã intri”. Facebookul, inclusiv pagina de candidat aconcetãþeanului nostru, e plin de astfel de etichetãrila adresa europarlamentarului. O. M.

actualitateOBIECTIV mehedinþean 14 - 20.01. 2016 pag. 3

Au fost acasã pentru apetrece alãturi de familie sãrbãtorilede iarnã, dar acum se întorc la loculde muncã în Germania. Nu esteuºoarã despãrþirea de cei dragi, darsunt bucuroºi cã au un loc demuncã bine plãtit, cã sunt respectaþide angajatorul german. “Nu avem ce sã facem decât sãplecãm pentru cã aici nu avem ceface aici, în Severin. În Germanialucrãm în demolãri, în construcþii.Sunt mulþumit cu ce lucrez afarã,salariul e pe mãsurã. E greu departede copil, de familie.”, a spus unbãrbat. “Asta e viaþa! Gãsim altãsoluþie, sã facem ceva în România?Sã ne spunã ai noºtri pe care i-amvotat mereu, de ani de zile, au gãsitvreo soluþie, nu pentru noi, pentrucopiii noºtri!? Sigur cã am vrea sãstãm acasã, dar dacã nu se poate?!Cine vrea sã stea dincolo?”, a spuscu nãduf un alt mehedinþean, carea ales sã munceascã în Germania. “O luãm pe drumurile strãinãtãþiipentru un trai mai bun, pentru noi,pentru familie. Locuri de muncã aicinu sunt, trebuie sã o luãm pe undrum pe care sã ne descurcãm,avem familii, avem copii. Am încercatîn þarã sã gãsesc, dar este un salariu

Au luat calea strãinãtãþii ca sã câºtige un ban.Mehedinþeni care muncesc la demolãri în Germania

120 de mehedinþeni muncesc în Stuttgart (Germania), la demolãri de

construcþii. Pentru cã la Drobeta Turnu Severin este aproape imposibil

sã gãseºti un loc de muncã, aceºti oameni au luat calea strãinãtãþii

pentru un loc de muncã bine plãtit.

foarte mic, nu ne descurcãm, avemfamilii, avem probleme, avem datorii.Suntem mulþumiþi, într-adevãr, esteºi muncã mai multã, dar este maibine.”, a zis un alt tânãr.

“Fiecare luptã sã facãun viitor copiilor”

Munca la demolãri nu este unauºoarã, dar spun cã sunt plãtiþi pe

mãsura efortului depus. Salariuleste în jur de 2000 de euro ºi dupãce se scad impozitele cuvenite, mairãmân în mânã cu 1500-1600 deeuro. Cu banii strânºi în fiecarelunã vin în þarã ºi reuºesc sãconstruiascã un viitor frumospentru copiii lor. “E de muncã, e þara mai mare,

salariul e mai mare, e plãtit bine faþãde România, între 1000, 1500 deeuro, 1600 de euro, în funcþie deore, cât se munceºte. E greu darnu avem ce sã facem, fiecare luptãsã facã un viitor copiilor”, a spusun alt tânãr. Li s-a oferit un loc de muncã decãtre un alt mehedinþean, CornelStroescu, care a muncit mulþi aniîn Germania ºi este asociat cu uncetãþean german la o fabricã pe careo deþin în apropierea oraºuluiStuttgart. Cornel Stroescu þinefoarte mult sã ajute mehedinþeniicare nu îºi gãsesc în þarã un locde muncã, o parte dintre ei fiinddin satul sãu natal, din ªovarna-Mehedinþi. “Este greu pentru oameni cã îºilasã familii, copii, dar din pãcatedacã nu au un loc de muncã aici, emai greu. Noi încercãm sã investimºi aici, avem discuþii pentru viitor,sã producem aici ºi munca pe careo presteazã acolo sã o facã aici, sãfie aici, lângã familii, lângã copii.Dacã în 2008 începeam cu treioameni, acum am ajuns, în 2016,la 120 de oameni ºi vor tot mai multpentru cã suntem oameni serioºi”,a spus Cornel Stroescu.

Constantin Gherghe sau cum dupãopt ani ca primar intervine oboseala,

plictiseala ºi lipsa de idei

Citeam zilele trecute înpresa mehedinþeanã cã primarulConstantin Gherghe declara, ºi nuchiar de mult, în 2011, cã suntsuficiente douã mandate de primar,

dacã vrei sã faci ceva, cu adevãrat,ºi nu doar sã te faci cã faci ceva.Constantin GHERGHE:„… mandatul de primar estesuficient de douã ori, pentru cãdacã vrea cineva sã facã treabã într-un oraº, o comunã, sau într-unmunicipiu, are timp berechet optani sã facã, cine nu vrea sã facãpoate sã stea ºi doisprezece ani ºinu face mai nimic, sau se face cãface ceva, dar nu face nimicimportant,… dupã opt ani de zilemai intervine ºi oboseala, ºiplictiseala, mai intervine ºi lipsa deidei, poate sã intervinã ºi alþii mai

tineri ºi cu entuziasm, cu idei maimulte ºi cu putere de muncã maimultã, care pot sã-þi ia locul ºi sãfacã mai bine pentru comunitate.De aceea spun cã e bine opt anide zile, este suficient.” Corect. Nimic de zis. O declaraþiede bun simþ, a unui om care aînþeles cã ce e prea mult stricã.Dupã opt ani de condus un oraºca Severinul începi sã crezi cã leºtii pe toate, ºi cã totul e bine (cândnu e bine deloc, dar chiar deloc),ºi cã fãrã tine nu se poate ( ba sepoate!). Cu timpul, cã vrei, cã nuvrei, oboseºti, þi se tocesc nervii,

mai ales dupã „tracasãrile”procurorilor ºi ale jurnaliºtilor, darºi dupã ce atâtea partide ºipoliticieni ºefi s-au bãtut pe tine, dela PSD la PD ºi UNPR, de la MihaiStãniºoarã, Elena Udrea ºi AdrianDuicu pânã la Eugen Nicolicea. DarConstantin Gherghe, „consecvent”cum îl ºtim, am înþeles acum cã arvrea totuºi ºi un al treilea mandat,chiar dacã zicea cã-s de ajuns douã,adicã opt ani pe funcþia de primar,nu doisprezece. Cum rãmâne atunci cu oboseala,plictiseala ºi lipsa de idei ce intervindupã opt ani de mandat? S.V.

actualitateOBIECTIV mehedinþean 14 - 20.01. 2016pag. 4

Actuala Termocentralãcare asigurã în momentul de faþãagentul termic pentru încãlzirealocuinþelor din municipiul DrobetaTurnu Severin se va închide înaceastã primãvarã, potrivitdeclaraþiilor administratoruluispecial al RAAN, Ion Sîrbulescu:„Sunt eforturi deosebite, sper sãtrecem aceastã perioadã relativuºor, oricum din primãvara acestuian Termocentrala nu va mai puteafuncþiona pentru cã nu va maiîntruni condiþiile de mediu, pentrusituaþii de urgenþã, obligaþii faþã deCEZ, Transelectrica. Categoric,Termocentrala se va opri ºi eu vãgarantez cã se va opri definitiv.Termocentrala a fost creatã însimbiozã cu Combinatul deproducere a apei grele,întrerupându-se activitatea deproducere a apei grele aceastãtermocentralã nu se mai justificã,ea fiind uzatã fizic ºi moral”. Pe de altã parte, firma care acâºtigat licitaþia organizatã dePrimãria Turnu Severin pentruconstruirea unei centrale noi pe gaznici mãcar nu a obþinut pânã acum

Regia Autonomã pentru Activitãþi

Nucleare din Drobeta Turnu Severin

se îndreaptã cu paºi repezi spre

faliment. Adunarea Creditorilor a

cerut falimentul regiei ºi este foarte

posibil ca la termenul din 28

ianuarie judecãtorul sindic de la

Tribunalul Mehedinþi sã se

pronunþe în acest sens.

În data de 10.09.2013, a fostpublicatã în Monitorul Oficial nr.577, partea I, Ordonanþa de urgenþãnr. 85/2013 privind declanºareaprocedurii insolvenþei la RegiaAutonomã pentru Activitãþi NucleareDrobeta-Turnu Severin.A fost nevoie de o lege specialã pentruca aceastã regie sã poatã intra înprocedura de insolvenþã. Practic,Guvernul a apelat la o soluþie decompromis, forþat de valul de executãrisilite declanºate asupra RAAN. În ciuda declaraþilor optimiste de laacea vreme a administratorului judiciarcã regia are ºanse de redresare, RAANs-a adâncit tot mai mult în datorii. Totula culminat cu închiderea combinatuluide apã grea ºi disponibilizãrile masivede pe platforma de la Romag de anultrecut. În aceste condiþii, este limpedecã pasul urmãtor va fi falimentul,creditorii având interesul sã cearã acestlucru judecãtorului sindic pentru caprin vânzarea unor active sã mai poatãrecupera din datorii.

RAAN se apropie de faliment: „Dininsolvenþã nu poate ieºi nicio unitate încondiþiile în care nu mai produce nimic”

“Din insolvenþã nu poate ieºi niciounitate în condiþiile în care nu maiproduce nimic. La Combinatul Chimicproducþia de apã grea a fost opritã, implicitproducþia de energie termicã ºi electricã.Termocentrala funcþioneazã în aceastãperioadã pe un contract de asociere cuPrimãria, de fapt e un împrumut desalariaþi ºi capacitãþi din Termocentralãca sã putem scoate municipiul DrobetaTurnu Severin din aceastã iarnã”, adeclarat Ion Sîrbulescu, administratorulspecial al RAAN. În momentul de faþã, Termocentralade la Halânga (sucursalã RAAN)asigurã agentul termic pentrumunicipiul Drobeta Turnu Severin, darodatã cu închiderea sezonului receaceastã unitate îºi va închide porþile. Cei 500 de angajaþi de laTermocentralã cel mai probabil vorintra în ºomaj, iar conducerea RAANîncearcã sã obþinã pentru aceºtiaaceleaºi drepturi de care aubeneficiat ºi angajaþii disponibilizaþiîn prima etapã, adicã acele venituride completare pe lângã indemnizaþiade ºomaj. Pentru Combinatul Chimic înacest moment se fac demersuripentru crearea unei unitãþi demanagement a apei grele, astfelîncât cantitatea uriaºã de apã greade pe platformã sã fie depozitatã încondiþii de maximã siguranþã.

Termoficarea rãmâne problemamajorã pentru municipiulDrobeta Turnu Severin

toate avizele necesare pentru aputea trece la construcþia efectivãa centralei. În aceste condiþii,viceprimarul Daniel Cîrjan se temecã aceastã firmã nu mai are timpulfizic necesar construcþiei centralei.„La sfârºitul anului 2015 s-aaprobat în Consiliul Localconcesionarea terenului cãtre firmacâºtigãtoare a licitaþiei, care sãrealizeze o termocentralã care sãfurnizeze agent termic ctrepopulaþie. Pânã la acest moment ºisuntem aproape la jumãtatea luiianuarie nu s-a obþinut decâtcertificatul de urbanism, în restcelelalte documente necesarepentru a se demara efectivconstrucþia încã nu sunt obþinute,de aceea eu sunt sceptic cã aceastãfirmã are capacitatea tehnicã ºifinanciarã sã ducã investiþia pânãla capãt”, spune vicele Cîrjan. Valoarea centralei care urmeazãsã se construiascã la DrobetaTurnu Severin este de 13.781.285de euro, iar durata deimplementare a proiectului la cares-a angajat firma câºtigãtoare estede 8 luni ºi 21 de zile.

Dupã episodul din toamna trecutã, când severinenii au tremurat în

case pânã când Guvernul a înþeles sã aloce bani pentru

termoficarea oraºului, Severinul ar putea avea ºi în acest an

probleme mari în ceea ce priveºte încãlzirea oraºului.

O. M. Continuare în pag. 7

Miercuri a debutat la DrobetaTurnu Severin ediþia a 24-a aFestivalului Internaþional de Literaturã„Mihai Eminescu”, în organizareaFundaþiei Culturale „Lumina” ºi aPalatului Culturii „Teodor Costescu”. Ca în fiecare an, manifestãrileorganizate în prima zi a festivaluluiau avut loc la Colegiul Naþional„Traian”, un liceu de elitã al judeþuluiMehedinþi, la eveniment fiind prezenþiscriitori din România, Serbia,Republica Moldova ºi Turcia.

La Turnu Severin are locFestivalul Internaþional de

Literaturã „Mihai Eminescu” „Este o bucurie pentru noi, caîntotdeauna cu douã zile înainte de datanaºterii lui Mihai Eminescu împreunã,sã aducem un omagiu poetuluinaþional”, a spus scriitorul FlorianCopcea, iniþiatorul organizãrii acestuifestival la Drobeta Turnu Severin. Juriul festivalului al cãruipreºedinte este reputatul critic ºiistoric literar, eminescolog,academicianul Mihai Cimpoi, aacordat cinci premii „Eminescu”.

actualitateOBIECTIV mehedinþean 14 - 20.01. 2016 pag. 5

Cu ocazia Zilei CulturiiNaþionale, ce se sãrbãtoreºte înfiecare an în data 15 ianuarie,Muzeul Regiunii Porþilor de Fierorganizeazã în parteneriat cu Liceulde Artã „I. ªt. Paulian” evenimentulcultural „Dor de Eminescu”. Evenimentul va debuta cuvernisajul expoziþiei de graficãSpiru Vergulescu „Din UniversulEminescian” ºi va continua cu unmoment artistic susþinut de eleviiLiceului de Artã prin care aducemun omagiu marelui poet român,Mihai Eminescu. Aºteptãm toþi severinenii iubitoride culturã sã fie alãturi de noivineri, 15 ianuarie 2016, ora 17,00în SC Severin Shopping Center(Carrefour).

Ziua CulturiiNaþionale

Ministrul Adrian Curajsolicitã ConsiliuluiNaþional al Rectorilormãsuri ferme deapãrare a integritãþiiacademice

Ministrul Educaþiei Naþionale ºiCercetãrii ªtiinþifice, domnul Adrian Curaj,a solicitat Consiliului Naþional al Rectorilor(CNR) sã întreprindã demersurile necesarepentru apãrarea integritãþii academice.Potrivit documentului fãcut public deMinisterul Justiþiei, o serie de profesoriuniversitari ºi conferenþiari au semnatrecomandãri pentru persoanele aflate înregim de detenþie, situaþie care cade subincidenþa Legii nr. 254/2013 privindexecutarea pedepselor. Prin adresa nr. 8061/11.01.2016,ministrul Adrian Curaj a cerut CNR ca, înbaza principiilor statuate de lege cu privirela autonomia ºi responsabilitateauniversitãþilor, sã solicite instituþiilor deînvãþãmânt superior, la care cei în cauzãsunt afiliaþi, o analizã punctualã a cazurilor. O situaþie centralizatã a mãsurilor luatede fiecare universitate în parte va ficentralizatã ºi transmisã pânã la data de11.02.2016. De asemenea, conducereaMENCS a solicitat Consiliului Naþionalal Rectorilor ºi punctul de vedere înraport cu aceastã situaþie.„Îmi exprim încrederea cã instituþiileÎmi exprim încrederea cã instituþiileÎmi exprim încrederea cã instituþiileÎmi exprim încrederea cã instituþiileÎmi exprim încrederea cã instituþiilede învãþãmânt superior ºi cercetare vorde învãþãmânt superior ºi cercetare vorde învãþãmânt superior ºi cercetare vorde învãþãmânt superior ºi cercetare vorde învãþãmânt superior ºi cercetare voranaliza cu celeritate cazurile, la nivelulanaliza cu celeritate cazurile, la nivelulanaliza cu celeritate cazurile, la nivelulanaliza cu celeritate cazurile, la nivelulanaliza cu celeritate cazurile, la nivelulconsiliilor de eticã, pentru a decideconsiliilor de eticã, pentru a decideconsiliilor de eticã, pentru a decideconsiliilor de eticã, pentru a decideconsiliilor de eticã, pentru a decideºi a lua mãsurile care se impunºi a lua mãsurile care se impunºi a lua mãsurile care se impunºi a lua mãsurile care se impunºi a lua mãsurile care se impun”, adeclarat ministrul Adrian Curaj.

BIROUL DE PRESÃMINISTERUL EDUCAÞIEI NAÞIONALE

ªI CERCETÃRII ªTIINÞIFICE

Premierul Dacian Cioloº a discutat cu Cancelarul AngelaMerkel despre prioritãþile României în acest an ºi teme

de actualitate de pe agenda europeanã

Continuare în pag. 10

COMUNICACOMUNICACOMUNICACOMUNICACOMUNICAT DE PRESÃT DE PRESÃT DE PRESÃT DE PRESÃT DE PRESÃ Premierul Dacian Cioloº a afectuat azi o vizitãoficialã în Germania, prilej cu care a participat ladejunul de lucru oferit de cancelarul federal AngelaMerkel. ‘eful Executivului a discutat cu omologulgerman despre prioritãþile Guvernului Românieipentru acest an: reforma ºi eficienþa administraþiei,viziunea dezvoltãrii economice pe termen lung ºi predictibilitatea legislativã, fiscalã ºi financiarã.Toate acestea, alãturi de ritmul ridicat de creºtereeconomicã a României, oferã oportunitãþi ºi pentruinvestitorii germani în România. În cadrul întrevederii cu cancelarul federal, prim-ministrul Dacian Cioloº a arãtat cã prima vizitã externã

din mandatul de premier este în Germania pentru ada un semnal referitor la importanþa relaþiei româno-germanã: “Vrem sã relansãm agenda de cooperare a

proiectelor comune“, a explicat ºeful Executivului. Premierul Dacian Cioloº a subliniat rolul importantal minoritãþii germane din România ºi al comunitãþiiromâne din Germania ºi a anunþat cã va efectua onouã vizitã în Germania în primãvara acestui an, ceva avea un preponderent caracter economic. În privinþa temelor de actualitate de pe agendaeuropeanã, primul-ministru a subliniat dorinþaGuvernului de a face din România un stat membruproactiv, bazându-se inclusiv pe relaþia bilateralã foartebunã cu Germania.

Biroul de presã

opiniiOBIECTIV mehedinþean 14 - 20.01. 2016pag. 6

Frecþii cu odicolon ____________ de Bibicu’

* Aºteptându-l pe Eminescu: „Dinvalurile vremii, iubita mea, rãsai,/ Cubraþele de marmur, cu pãrul lung,

bãlai/ ªi faþa strãvezie ca faþa albeiceri - / Slãbitã e de umbra duioaselordureri!/ Cu zâmbetul tãu dulce tumângâi ochii mei,/ Femeie între steleºi stea între femei,/ ªi întorcându-þifaþa spre umãrul tãu stâng,/ În ochiifericirii mã uit pierdut ºi plâng.”. ªiîncã (nu nepãrat în vreun soi decontinuitate): „ Azi nici mãcar îmipare rãu/ Cã treci cu mult mai rar,/Cã cu tristeþã capul tãu/ Se-ntoarceîn zadar./ Cãci azi le semeni tuturor/La umblet ºi la port,/ ªi te privescnepãsãtor/ C-un rece ochi de mort./Tu trebuia sã te cuprinzi/ De acelfarmec sfânt/ ªi noaptea candelã s-aprinzi/ Iubirii pe pãmânt.”. Fãceþi-vã o plãcere, prieteni, ºi recitaþi, nuneapãrat doar în aceste zileaniversare, în tainã, Eminescu, atâtcât vã þine memoria ºi vã motiveazãiubirea de Poezie. Omagiilecircumstanþiale lãsaþi-le, cu toatãredundanþa lor, în pacea minþii (ºiinspiraþiei) inevitabililoreminescologi. Care, ca totdeauna, sevor aºeza, fãrã îndoialã, vorba lui G.Cãlinescu, „ca muºiþa asupraproblemei eminesciene”. * „Cancelarul german – zice „logodnicul moartei” (funcþiiprezidenþiale, evident!), BãsescuTraian - l-a tratat pe Cioloº ca pe uncopil de mingi.”. Râde ciob de oalãspartã! Toatã lumea îºi aminteºtecum fostul matroz eºuat la Cotroceni

Tehnocraþia cãtre liberalism, pe calea bãsismului macoveicistera tratat, pardon de expresiune, cupopoul, peste tot pe unde se duceaprin Europa, de omologii sãi. Cât îlpriveºte pe Dacien (oh-la-la!)Cioloº, noi nu ºtim dacã lucrurileau stat întocmai aºa cum le descrieBãsescu. Cert e, dacã luãm înconsideraþie ºi alte relatãri(„Jawohl!” – sunã, de pildã, titlulunui articol din ziarul Naþional), cãºeful tehnocraþilor de pe Dâmboviþaa cam primit ordinele de la frauMerkel în poziþie de drepþi, ceea cenu e tocmai în mãsurã sã ne facã,nu-i aºa, mândri... Musiu Dacien(oh-la-la!) Cioloº este, însã, tarefãlos, de ºi-a permis sã plece laBerlin cu un avion particular,deplasament pentru care a plãtit, zicsurse avizate, nu mai puþin de23.000 de euroi. Probabil, dinbuzunarul public, buzunar care, iatã,se dovedeºte extrem de larg, degeneros, dacã este vorba sã sesatisfacã mofturile unui obraz subþite(am zis bine?) ca al domnului„tehnocrat” Cioloº. * Dar problemele acestui Cioloºîncep sã fie altele. ªi nu neapãratîn exterior, unde se zice cã aresusþinere solidã, ci aici, în interior.Unde, aºa cum se ºtie, s-a angajatsã nu politizeze actul de guvernare,respectând, totuºi, în schimbulsusþinerii parlamentare, puncteleesenþiale din programul deguvernare al cabinetului anterior.Face aºa ceva musiu (oh-la-la!)Dacien? El se jurã cã da, îºi respectãangajamentele luate, dar, la fel caîn catrenele copilãriei, câinii depazã ai democraþiei l-au prins curaþa (pardon, minciuna!) în gurã. Înfine, pe buze. Se vorbeºte tot maiinsistent de încadrarea funcþiilor desecretari de stat din ministere cumembri ai Partidului NaþionalLiberal, astfel încât sintagmaiohannistã „guvernul meu” sãcapete nu doar acoperire, ci ºisubstanþã. Mai mult, surse, deregulã, bine informate dau casigurã implantarea la MinisterulJustiþiei, pe funcþii de secretar destat a unor bãsiºti notorii, proveniþi

din pepiniera de talibani aMadonnei dintre Ciocãlãi, darintraþi, de curând, sub faldurile largiale „noului PNL”. Semn sigur cãaºa-ziºii tehnocraþi nu numai cãaleargã gâfâind, pe ascuns, încãutarea unei identitãþi politice câtmai... frecventabile (n’est-ce pas?),dar fac ºi muncã de recuperare aefectivelor bãsiste rãmase,deocamdatã, în afara regrupãrii devoie, de nevoie, în „noul” ºi„marele” PNL. Fapte care transformãatât de trâmbiþata guvernaretehnocratã într-o imensã ºi profundgãunoasã imposturã. În vremeaasta, P.S.D.-ul, transformat, subcârma ºmecherã a lui LiviuDragnea, într-un fel de preº cupicãþele roºii la picioareletandemului Iohannis-Cioloº,doarme-n galoºi, visând la victoriileîn alegeri din anul electoral abiaînceput. Bravo! * Dupã ce a rãrit serios rândurilePSD, DNA s-a sesizat, citiþi ºi vãuimiþi, în cazul cãrþilor (lucrãrilor)scrise în spatele gratiilor. Bine.Întrebarea e dacã temuta instituþie numai are altceva de lucru, dacã a ajunssã se sesizeze în cazul„capodoperelor” concepute deamãrâþii de dupã gratii exclusiv înideea de a mai scãdea câte o lunãdin detenþia lor. Legea le permite,unde-i problema? Respectivilorsemeni deveniþi, de voie, de nevoie,grafomani în condiþiile detenþiei, le-a pus gând rãu ºi distinsul critic ºipreºedinte al Uniunii Scriitorilor dinRomânia, Nicolae Manolescu. Sã fiedin teama cã, în puºcãriile patriei, valua fiinþã o nouã uniune a scriitorilor?Cine ºtie?! Dar nu atât scriitorii„nãscuþi” dupã gratii trezescindignarea lui domn’ NikyManolescu, ci profesorii universitaricare le-ar ajuta, „ prin mijloacespecifice”, pe nãpãstuitele noisperanþe ale scrisului românescaflate în închisori. Pentru acest motiv,criticul Nicolae Manolescu cereexcluderea respectivilor profesoridin învãþãmânt. Nu sunteþi preaamarnic la vorbã domnule N.M.? Nu

ar fi mai la îndemânã schimbarealegii? Nu de altceva, dar, cu aceastãocazie, ºi DNA s-ar întoarce lamenirea ei de bazã ºi sã finalizezedosarele pe care le tot face uitate deatâta amar de vreme. Cunoscãtoriiºtiu la ce facem referire. * De ceva vreme, se agitã, prinanumite studiouri de televiziune,celebrul baby- face Cristian Buºoi,ºmecheraºul care i-a pãcãlit culiberalismul lui „original” pelocuitorii câtorva judeþe (Timiº,Mehedinþi...) ca sã poatã ajunge ºiel în P.E.. Acum vrea la primãriaCapitalei ca sã construiascã, auziþiºi dumneavoastrã, cel mai marespital din aceastã parte a Europei!Atenþie, bucureºteni, mari amatori degogoºi electorale, vi se pregãteºteceva ce n-aþi mai vãzut! Un Buºoi,primar! Este exact ce meritaþi, dupãatâtea tonuri false pe care le-aþi datîn politica româneascã! * Eternul ºi fascinantul MihaiCimpoi – din nou în TurnuSeverin! ªi tot la FestivalulEminescu! Acolo unde, probabil,va debita, ca în toþi anii trecuþi,þârcovniceºte, aceleaºi banalitãþiexpirate, prãfuite. Pe lângã el, suntanunþaþi a sosi ºi alþi abonaþipermanenþi ai manifestãrii de carevorbim. Ca sã completeze,eventual, penibilul repertoriupanegiric cu care aproape cã ne-am resemnat. În oraºul acesta sepot gãsi, oricând, cel puþindouãzeci de profesori de liceu caresã spunã lucruri infinit maiinteresante ºi mai profunde decâtacest pretins academician. Saudecât oricare altul din lungul ºirde invitaþi ºi/sau juraþi, veniþi aicica sã dea o brumã de lustru oficialunei þesãturi complicate ºiobscure de interese varii. Ne-amprocopsit! Cangrena cu care operaeminescianã s-a ales de-a lungulvremii, ca urmare a harniceilucrãri parazitare depusã de totsoiul de eminescologi, selãrgeºte, iatã, în aceste zile, laSeverin, sub ochii noºtri cândnepãsãtori, când blazaþi. Bravo!

politicã localãOBIECTIV mehedinþean 14 - 20.01. 2016 pag. 7

O creºtere semnificativã

PNL Mehedinþi a crescut înultimul timp, nu atât datoritã uneistrategii politice bine articulate, câtmai cu seamã ca o consecinþã arezultatului scrutinului prezidenþialde la sfârºitul anului 2014. Fãrãîndoialã cã PNL Mehedinþi este, înacest moment, principalul partid dedreapta din judeþ ºi singuraformaþiunea care se poate luptacu supremaþia pesedistã lascrutinul local viitor. De la alegerile prezidenþiale dinanul 2014, PNL Mehedinþi nu amanifestat nicio acþiune politicãnotabilã ca principal partid deopoziþie din judeþ. A dat senzaþiaunei formaþiuni ca ºi absente, chiardacã este un partid suficient debine organizat. PNL Mehedinþi nuare în acest moment un lider politicde forþã, care sã impunã decisivpartidul în judeþ. Chiar dacã PNLMehedinþi s-a întãrit prin fuziuneacu PDL Mehedinþi, forþa de acþiunea partidului nu a crescut deloc.PNL Mehedinþi ar fi trebuit sã fie,mai ales dupã câºtigarea scrutinuluiprezidenþial, un partid viu ºidinamic, o alternativã realã ºicredibilã la PSD Mehedinþi. Aºacum se manifestã, PNL Mehedinþipare mai degrabã un partid pasiv. Cei doi lideri ai sãi, VirgilPopescu ºi senatorul Marius Bãlu,par doi politicieni prea puþinimplicaþi în viaþa politicã localã ºineconvingãtori ca lideri politici deopoziþie. În mod normal PNLMehedinþi trebuia sã fie principalulopozant al dominaþiei pesediste dinjudeþ, principala voce politicã dedreapta. Asta în condiþiile în carecelelalte partide din judeþ suntmult prea mici pentru a emitepretenþii de opoziþie realã. PNLMehedinþi nu a manifestat niciunfel de opoziþie politicã, pãrândmai degrabã un partid careaºteaptã scrutinul local din varãcând doreºte sã dea marealoviturã electoralã.

ªansa ºi neºansaPNL Mehedinþi

Alegerile locale din acest an reprezintã o mare ºansã pentru PNL Mehedinþi de a deveni

principala forþã politicã a judeþului. Astfel, PNL Mehedinþi are o mare oportunitate sã câºtige

cea mai importantã funcþie publicã a scrutinului local din varã, respectiv preºedinþia

Consililiului Judeþean Mehedinþi. Contextul politic este unul extrem de favorabil pentru PNL

Mehedinþi, însã este prematur de spus cã acesta se poate impune decisiv. Cert este faptul

cã PNL Mehedinþi are o mare ºansã electoralã în acest an sã câºtige alegerile în judeþ ºi

astfel sã-ºi adjudece, pentru prima datã în istoria sa, funcþia de preºedinte al CJ Mehedinþi.

Daniel Cîrjan – o soluþiefãrã prea mari ºanse

Dacã în judeþ PNL Mehedinþi arputea câºtiga alegerile locale dinacest an, nu acelaºi lucru se poatespune ºi despre municipiul DrobetaTurnu Severin. Daniel Cîrjan,viceprimar în funcþie ºi ºefulliberalilor severineni, a fostdesemnat drept candidat al PNLMehedinþi pentru funcþia de primaral municipiului Drobeta TurnuSeverin. În primãvara anului trecut,atunci când a revenit în funcþia deviceprimar al Severinului, s-aconsiderat cã ocuparea acesteifuncþii de cãtre Daniel Cîrjan a fosto mare victorie politicã a PNLMehedinþi. În realitate nu a fost delocaºa. Pentru cã Daniel Cîrjan a revenitîn conducerea Primãriei severineneexclusiv pentru a-ºi face imaginepublicã în perspectiva alegerilor dinacest an. Daniel Cîrjan a fost pur ºisimplu un viceprimar de formã,decorativ, fãrã ca acesta sã aibãatribuþii la nivelul executivului

Primãriei severinene. Cu altecuvinte, în afarã de o serie dedeclaraþii ºi acuze la adresaprimarului Constantin Gherghe,Daniel Cîrjan nu a fãcut absolut nimicnotabil. Mai mult, realegerea sa s-aprodus când mai era puþin peste unan de zile pânã la scrutinul local. Oatitudine de pe poziþia de consilierlocal de opoziþie ar fi fost mult maibeneficã atât lui, cât ºi PNL Mehedinþi.Noua calitate de viceprimar nu i-aadus lui Daniel Cîrjan, oricât ºi-ar fidorit ºi oricât ar crede, niciun capitalde imagine de când ocupã acestã

funcþie. Ca sã fi fost credibil, DanielCîrjan ar fi trebuit sã vinã cu propriasa viziune în ceea ce priveºteexercitarea administraþiei publicelocale, ori el nu a fãcut altceva de sãrecurgã la un exerciþiu de imagine,îmbrãcat într-o demagogie evidentã. Cu siguranþã, Daniel Cîrjan vaobþine un scor bun, în opinia meainsuficient pentru a câºtiga fotoliul deprimar, însã acesta se va datora coteide încredere a PNL Mehedinþi pe careo are în prezent ºi care poate sã maicreascã puþin pânã în ziua votului.

Mircea Popescu Urmare din

pag. 4 Festivalul Internaþional de Literaturã „Mihai Eminescu”

Este vorba de profesorul ManuelaPrajea, directorul ColegiuluiNaþional “Traian”, care a primit acestpremiu pentru contribuþia lacreºterea prestigiului ºcoliiromâneºti ºi scriitorii Paul Aretzu,Ioan Deaconescu, Ioan Baba(Serbia) ºi Nedeljko Terzici (Serbia).De asemenea, au fost înmânate maimulte diplome de excelenþã unorscriitori mehedinþeni. Tot miercuri, programul a

continuat la Cãminul Cultural dinCerneþi cu simpozionul „Eminescu– poet universal”. Astãzi, 14 ianuarie, o serie deevenimente sunt programate a avealoc la Bãile Herculane ºi la Orºova,unde vor fi decernate premiile „Pamfilªeicaru” ºi va fi organizatã o slujbãîn pomenirea lui Mihai Eminescu,spune scriitorul Florian Copcea(Fundaþia Culturalã „Lumina”), celcare a reuºit performanþa sã capaciteze

autoritãþile locale ºi sã organizezeacest festival de-a lungul atâtor ani,cunoscut fiind faptul cã un evenimentde o asemenea anvergurã necesitãmari eforturi financiare. Vineri, 15 ianuarie, la BibliotecaJudeþeanã „I.G.Bibicescu” va avealoc vernisajul expoziþiei de medalii„Eminescu” ºi „Caietelor Eminescu”,urmat de colocviul „Eminescu înuniversalitate” ºi de acordareamarele premiu al festivalului.

dezvãluiriOBIECTIV mehedinþean 14 - 20.01. 2016pag. 8

Cine credeþi cã vorbea la unpost naþional de televiziune desprecrime împotriva naþiunii române? Unlup cu pãrul proaspãt vopsit! Lapropriu ºi la figurat!Tupeu desãlbãticie primitivã! El, cel declaratincompatibil, primul premierpostdecembrist, care a dat startulcelor mai spectaculoase jafuri dinRomânia, cu celebra sintagmã:„economia României e un morman

de fiare vechi, de care trebuie sã ne

descotorosim!”. Cum Doamne, de nua fost acuzat pînã acum de trãdarenaþionalã ºi de subminare aeconomiei naþionale, cum fals i s-aupus în cîrcã fostului preºedinteNicolae Ceauºescu! Pe lîngãsufocantele variante ale ticãloºiei ºiprostiei, care, pentru cã nu dor, aparzilnic la televizor, apariþiile tupeisticepe micile ecrane ale jefuitorilor ºicriminalilor, membri ai conspiraþiilorpolitico-infracþionale, care ºi-auîmpãrþit Þara ca pe un tort apetisant,reprezintã bonusul nostru pentrucredulitate, adormire ºi lipsã deatitudine. Am tras la jug ºi tragem,fãrã sã-i luãm serios la întrebãri! Unalt farseor, ºi el parte a completuluide judecatã din 1989, dovedit a fiilegal, care i-a asasinat pe soþiiCeauºescu, poza fãrã jenã desãrbãtori prin esoterism. Dîndu-senumerolog ºi astrolog, ne servea cudiletantism profeþii horoscopice laacelaºi post naþional. De unde sã-imustre conºtiinþa, dacã nu o au?Criminalii ºi-au schimbat doar frizuraºi ºi-au asortat bãrbile, iar noi nusîntem în stare sã-i poftim în „BeciulDomnesc”? Niºte figuri cu umormacabru ºi apucãturi de Iudã!Greºelile procedurale ºi judecata înafara legii în vigoare pe atunci s-aufãcut la foc automat, precum au fost

Ochii grefaþi de Bruxelles ai guvernului Cioloººi asasinaþi „condamnaþii”, pentru cã,potrivit Codului Penal al României,în vigoare la acea vreme, Ceauºeºtiinu puteau fi încadraþi ca inculpaþi, iaracuzele lui Voinea frizau ipocrizia ºifalsitatea. Deci, ilegalitate! Numãrulaºa-ziselor victime fusese inventat dinvreme ºi prezentat „prostimii” precumun aperitiv exotic la „cina cea detainã” a criminalilor. ªi „prostimea”l-a înghiþit pe nemestecate... Un dosarcomplet ilegal, o „procedurã”lamentabilã ºi, sã nu uitãm, o prestaþiea „apãrãtorului”- acuzator mai cevadecît raþionamentul lui Dandanache.Moartea lui Ceauºescu fusese dejaprogramatã ºi pregãtitã minuþios de„prietenii României” cu mult înaintede comiterea asasinatului! Se ºtiacine va face parte din completul dejudecatã ºi din plutonul de execuþie!

Una dintre bombele anului 2016!

Avem nevoie de reabilitarea IstorieiNeamului! Generaþiile de astãzi ºi celece vor urma trebuie sã aibã acces laadevãr, pentru cã, manipulãrilecriminalilor nu le oferã decît piste ºiperspective false! Sã nu uitãm cãSergiu Nicolaescu a regizat nu doarfilme, ci ºi o parte a loviturii de statdin decembrie 1989! Ar trebui sã-icuprindã teama judecãþii pe cei careau instrumentat dosarul ºi mai sîntîncã în viaþã! Documentul semnat deIon Iliescu, la cinci minute dupãasasinarea Ceauºeºtilor, care comutapedeapsa cu moartea în detenþie peviaþã, a fost nu doar o spãlare pe mîini,ci poliþa de asigurare a vieþii celorcare preluaserã puterea prin loviturãde stat. Anul acesta nu vor scãpa dejudecatã. Sînt informaþii potrivitcãrora cãlãii Ceauºeºtilor vor fijudecaþi! De aceea ºi eu le urez ca înAnul Nou sã le batã potera cu sporîn poartã, ca sã meargã cu voie bunãla o judecatã dreaptã! Aceasta va fiuna dintre bombele anului 2016!Aºa-zisa revoluþie a fost ocombinaþie letalã de minciuni,manipulãri, diversiuni ºi crime! Întimpul arestului de la Tîrgoviºte,Ceaºescu a fost bãtut inuman ºi þinutîntr-un tab de cãtre un militar carepretindea cã îl apãrã!

Planuri diabolice, în regii de Oscar! Chiar ºi aºa-zisa „revoluþie” dinnoiembrie 2015, organizatã defeisbucarii iohanniºti, a fost, scriejurnalistul Ion Cristoiu, o a doualoviturã de stat „pusã la cale de ogaºcã aparþinînd clasei politice,avîndu-l în frunte pe Klaus Iohannis,pentru a deþine puterea absolutã înRomânia”. Tragedia cu zeci de morþiºi rãniþi din Colectiv a fost „aºteptatã”ºi folositã ca atare pentru scopuriprecise. La urechile Îngerului Gabrielopriserã ºoaptele salvatoare, careaveau sã-i dea jos din spinare mortuldin canal cu motocicletã cu tot, iarpremierului Ponta sã i se facã vîntde pe esplanadã. Planuri diabolice,în regii de Oscar! Nimic bun ºi cuadevãrat salvator nu-i aºteaptã peromâni în 2016! Ieftinirinesemnificative ºi majorãri de taxespectaculoase! Amantele ºi rudeledeochiaþilor vor sta tot pe aceleaºiscaune cãlduþe, cu salariiastronomice, parlamentarii vorefectua peste 500 de cãlãtorii delucru în þãri exotice, iarmegabãsistul Gabriel Biriº de lafinanþe, tehnocrat cu patimã, dar deconjuncturã, a cutezat sã se dea lasãrãcia românilor! Confundîndscaunul de secretar la finanþe cuscaunul sãu de acþionar ºiadministrator de off-shor-uri dinCipru, Biriº a scos din puþulgîndirii o gogoaºã periculos dealteratã: „românii care nu au niciun

venit trebuie sã plãteascã din nimic

o taxã de asigurare”, înscrisã înaceeaºi categorie cu gogomãniapreacucernicei ministrese de lafinanþe, Anca Paliu Dragu, care arefuzat mãrirea celui mai micsalariu minim pe economie dinU.E. pentru salariaþii români.Perlele lor vor rãmâne gravate peuºa principalã a Palatului„Victoria”: „Sãracii din Brazilia ºi

Africa muncesc ºi pe 2 lei!”. Atâtavreme cît demnitarii nu sînt supuºi,înainte de ocuparea funcþieioficiale, unui minim controlmedical, în special la „mansardã”nu trebuie sã ne mire astfel deexteriorizãri dãunãtoare.

Întotdeauna morþile suspecte seîntîmplã în jurul afacerilor murdare

La Guvern trebuie afiºat de îndatãanunþul: „Demisia tuturormaimuþoilor!” ªi acest guvern detehnocraþi, cu durere adîncã în cot,continuã sã-i sfideze pe români.Drept pentru care, se confruntã cuprimele manifestãri de stradã.Societatea civilã este completnemulþumitã de aburealatehnocraþiei. Pensionarii militari, prinliderul Mircea Dogaru, au antrenatîn jur toate sindicatele din România,profesori, medici, mineri, militari,alte categorii de salariaþi, ºi vor ieºipe 24 ianuarie în stradã cu unultimatum pentru Legea salarizãrii,corectarea Legii pensiilor ºi coºulminim! Sigur, aici ar trebui pusãproblema creºterii graduale apensiilor, fiindcã e revoltãtor sã vezicum acea indexare de cinci la sutãse acordã tuturor pensionarilor,uniform. Adicã, îi dai cinci la sutã ºiamãrîtului ãla cu pensie de 600 delei pe lunã - asta înseamnînd 30 delei, din care i se reþine 5,5% ºi totcinci la sutã îi dai ºi celui cu 100 demilioane! E strigãtor la cer! La felcum s-a comportat Guvernul Boc,Guvernul Cioloº, abia deschizîndu-ºi ochii grefaþi de Bruxelles, a retezatpensiile militarilor. În altã ordine deidei, dacã nu înainte, cel puþin dupãce se va întoarce de la Berlin, poatecã premierul îºi va face timp sãciteascã cu voce tare art. 3 dinConstituþia României, careprecizeazã clar: „Pe teritoriul statului

român nu pot fi strãmutate sau

colonizate populaþii strãine”, iarprimirea miilor de refugiaþimusulmani este o încãlcare a legiifundamentale a statului român.Aºadar, cine va fi responsabil deeventualele acte de terorism, viol ºivandalism pe teritoriul României,cum au fost cele din centrul oraºuluigerman Köln, la trecerea dintre ani?!Ghici ciupercã, cine? Am lipsit de lacursurile sfîrsitului de an, de aceea,am încercat o recapitulare în adevãr,pentru cã, iatã, am ajuns cu toþii încurtea absurdului politic.

continuare în pagina 9

atitudiniOBIECTIV mehedinþean 14 - 20.01. 2016 pag. 9

urmare din pagina 8 Nu mai e un secret cã O.N.G.-urile finanþatede Sörös au regizat ºi pus în scenã cãderea guvernului Ponta (lipsarãspunsurilor oficiale la o presupusã premeditare a tragediei ºi interminabila„anchetã” acordã credit ipotezei cã incendiul de la Colectiv n-a fost oîntîmplare). Adevãrul nu poate fi strîns de gît multã vreme. Sã ne amintimciudata, pripita ºi interpretabila „scãpare” publicã a ºefului statului: „A fost

nevoie sã moarã oameni ca aceastã demisie sã se producã. Dacã s-ar fi impus

respectarea normelor niciunul nu ar fi trebuit sã moarã”. „Gura pãcãtosului,adevãr grãieºte!”, spune un proverb românesc. În urma manipulãrii strãzii,Iohannis are un guvern al lui ºi este fericit! Întotdeauna morþile suspecte seîntîmplã în jurul afacerilor murdare. Iar cel ce nu se supune sau ºtieprea multe din ceea ce trebuie ascuns sub preº, este aruncat afarã cao mãsea cariatã! Motiv pentru care preºedintele a petrecut cu voiebunã sãrbãtorile lucrative în America.

Ochii grefaþi de Bruxelles...

Mai sunt doar câteva lunipânã la alegerile locale ºi nucunoaºtem încã cine va candidapentru posturile de primari,consilieri locali, judeþeni sau pentruposturile de preºedinþi de consiliijudeþene. Povestea asta de guverntehnocrat a venit dupã valul strãziicare a cerut profesioniºti,depolitizarea administraþiei ºieliminarea corupþiei. Partidele auvenit cu filtre pentru triereacandidaþilor ºi a membrilor,implicit. ªi PNL ºi PSD promitaceeaºi reformã durã prin carecorupþii ºi imoralii sã plece dinpartide sau sã nu mai aibe acces lafuncþiile publice sau de decizie.

Problema este cã mai sunt doarcâteva luni pânã la alegerile localeºi partidele încã nu au fãcut publicelistele de candidaþi. ªi liberalii ºipesediºtii folosesc din acest punctde vedere placa despre faptul cã nuexistã societate fãrã clasã politicã ºiclasa politicã este cea care conduce,prin rotaþie, în urma alegerilor libereºi democratice. Adicã fãrã de ei nuexistãm noi. Un fel de alfa ºi omegasau zeitãþi atotprotectoare.

Poate fi ºi Iohannis un pãmãtufsau ficus, dar în spatele aparenteisale indolenþe poate sã se ascundãun individ dispus la orice jocuripolitice sau nepolitice pentru aservi diferite interese sau pentru aurmãri diferite interese. Încã nu ºtimprea bine cum funcþioneazã clasapoliticã româneascã ºi ce resorturimânã societatea. Care este rolul

ªtefan Bãeºiu

Rânjetul politic la sertarserviciilor secrete în luareadeciziilor politice, la nivelguvernamental sau în legislativ sauchiar în justiþie de ce nu, pentru cãtot se vorbea de acoperiþi peste tot.Întrebarea este nu dacã existãacoperiþi sau de ce existã, ci careeste cauza pe care o servesc aceºtia.Este a lor, a noastrã sau a altora?Nu prea sunt multe variante derãspuns la aceastã întrebare.

Aºadar, nu ºtim nici noi ale cuiinterese le serveºte Iohannis cânda lãsat sã se înþeleagã faptul cã îºidoreºte reformarea clasei politice,prin acordarea unui rãgaz de un ande zile, prin instalarea unui guvernaparent tehnocrat ºi apolitic, caredegrabã a încheiat un acord cuFMI. Dincolo de intenþiile asteavizibile ºi de declaraþiileinterpretabile este absolut clar cãexistã niºte negocieri mai mult saumai puþin subterane între Iohannisºi Dragnea, între preºedinte ºigrupuri din interior sau exteriorcare au putere de decizie, fie cã estevorba de instituþii sau grupuri deinterese sau organizaþii private, destat sau publice. Serveºte pânã laurmã Iohannis interesul popular, alfostului sãu partid sau doar al unuigrup? Este de amintit cum a reuºitsã se impunã în PNL în mai puþinde un an de zile ºi cum a devenitpeste noapte preºedinteleRomâniei. Unii ar spune cã este opoveste miraculoasã de noiembrie,alþii ar zice cã trebuie sã se maigândeascã, pentru cã lucrurile sunt

mult mai complicate. Adicã mergeomul ºi voteazã ºi ce iese aia e.Probabil cã sunt mult mai multeingrediente la mijloc, decât celeservite marelui public.

Aºa ºi cu listele de candidaþipentru alegerile locale. Lucrurilesunt mult mai complicate decât celeservite marelui public de alegãtori.Adicã partidele îi selecteazã aparentpe cei mai buni, competenþi, cinstiþicandidaþi ºi îi aruncã în bãtãliapoliticã ºi poporul alege. Cam astaa lãsat Iohannis sã se înþeleagã cãse va întâmpla sau asta le-a spuspartidelor sã facã. ªi partidele auînceput sã încropeascã tot felul decoduri morale ºi de integritate ºianticorupþie, deºi PSD este condusde un condamnat la prima instanþãde judecatã, iar liberalii au unBlaga despre care se spune cã areºi el ceva prin dulapul din spate.Cât de mare va fi reforma partidelor,cât de noi vor fi candidaþii laposturile de primari, ce legãturisubterane ºi netransparente suntîntre candidaþi, liderii politici ºipartide, cum se va felia caºcavalulde acum înainte, pentru cã estegreu de crezut cã toþi primarii sevor transforma în maici tereze carevor servi binele public ºicomunitãþile din care fac parte.Cum vor fi realizate de liberali ºipesediºti listele de candidaþi pentru

locale ºi parlamentare, dacã nu seva þine cont de încrengãturi ºi decalcule, dincolo de coduri ºi criteriide integritate? Este posibil sã avemde-a face cu o profesionalizare amecanismului pervers de selecþieal partidelor ºi sã ne trezim cu orestauraþie neverosimilã. E posibilca partidele sã mai încerce o datãsã fenteze alegãtorul ºi sã îiserveascã ciorba reîncãlzitã, dar cupuþin pãtrunjel proaspãt pe

deasupra. ªi vor rãmâne din noula ciolan pentru patru ani, iarimediat dupã alegeri îºi vor arãtacolþii plini de „integritate”.

Deocamdatã, toatã lumea mergeuºor cu pianul pe scãri. Dã bine înperioada asta sã pui la sertar rânjetulpolitic. Cum se vor mai face blaturilepolitice la cele douã rânduri dealegeri, ar mai fi o întrebare idilicã?Partidele ºi politicienii vor avea opartiturã greu de interpretat. Dacã nevor fenta ºi de data asta, înseamnãcã vom trãi bine. Ca data trecutã.

Maria Diana Popescu

dezvãluiriOBIECTIV mehedinþean 14 - 20.01. 2016pag. 10

Dupã 26 de ani de la executarea cuplului Ceauºescu, Dan Voinea, fostul procuror militar dinprocesul de la Târgoviºte a fãcut o serie de dezvãluiri noi cu privire la modul în care s-a derulat

judecata ºi cine s-a aflat de fapt în spatele hotãrârii de exterminare a celor doi conducãtori. DanVoinea a vorbit despre toate acestea în cadrul Simpozionului „Adevãr ºi manipulare“, organizat de

Universitatea „Constantin Brâncuºi“ din Târgu Jiu.

“Adevãr ºi manipulare” în procesul soþilor Ceauºescu (2)

Alin Petre

urmare din numãrul trecutA doua întrebare a fost

aceasta: «Dacã a existat o grupareteroristã în decembrie 1989?» S-auitat iar lung la mine ºi mi-a spus:«Dumneata ai ascultat cuvântãriletovarãºului Nicolae Ceauºescu din17,18 ºi din 21?» Zic: «Da». „Pãi ºice a zis? Cã la Timiºoara sunthuligani iredentiºti ºi teroriºti careatacã». Când m-am uitat pestestenogramele cuvântãrilor luiCeauºescu cel care foloseºte pentruprima datã a fost Ceauºescu. Vezi,Doamne, manifestanþii anticomuniºtiterorizau statul comunist. El poate cã

era de bunã credinþã, cã de asta acrezut în statul comunist. (...) Acestdosar este public. Se gãseºte înArhivele Statului ºi poate fi consultatºi acolo puteþi sã gãsiþi adevãrul înlegãturã cu ce s-a întâmplatTimiºoara“.

„Nu a fost vorba de oloviturã de stat pentru cã

nu a înlocuit nimeniadministraþia comunistã“

Fostul procuror susþine cã dosareleRevoluþiei stau în sertareleprocurorilor pentru cã nu se doreºtesã se afle adevãrul: „Pentru Timiºoarapot sã vã spun cã nu existã victimãpentru care sã nu avem o explicaþieîn legãturã cu ce i s-a întâmplat, mort,rãnit sau lipsit de libertate ilegal. Lafel pentru Arad, Constanþa, Braºov,oraºe unde noi am reuºit sãidentificãm agresorul fizic cu numeºi prenume. Aceste persoane care i-au atacat pe manifestanþii dindecembrie ’89 se regãsesc în dosarele

care stau în fiºetele procurorilor. (...)Am fost uimit când am citit înordonanþa de clasare datã deprocurori cã mulþi ºi-au pierdut viaþãdin cauza haosului în care militariiau fost nevoiþi sã acþioneze. Dacãcitiþi oricare dintre dosarele care suntîn instanþã veþi vedea cã nu a fostniciun haos, cã totul a fost foarte bineorganizat ºi gândit, cã dispozitivelede luptã au fost puse numai acolounde erau manifestanþi, cã ordinelede luptã au fost de la generalulStãnculescu ºi subordonaþii lui ºi îiregãsiþi pe cei care au primit ordineleºi au executat ordinele. Corneliu Mãnescu nu aputut sã preia putereapentru cã era mort de beat Un fapt inedit dezvãluit de fostulprocuror militar este acela cã primulchemat sã preia frâiele puterii a fostCorneliu Mãnescu, dar acesta seafla în stare de ebrietate atunci cândrevoluþionarii au mers sã-l aducã de

acasã, aºa cã s-a apelat la IonIliescu. „Aceastã activitateinfracþionalã a fost deschisã de IonIliescu, cel care le-a mulþumit celorcare care l-au adus la putere. Nu eravorba sã-l aducã pe el la putere.Manifestanþii au strigat în piaþãnumele lui Corneliu Mãnescu. Astas-a strigat în ziua de 20, dupã-amiazã, numai cã atunci când s-audus la Corneliu Mãnescu sã-l ia deacasã omul era în stare de ebrietateºi nu l-au putut aduce la balconulComitetului Central ºi atunci cinevaa avut ideea sã-l aducã pe IonIliescu. El nu se descurca dacã nuavea sprijinul fratelui de luptãgeneralul Stãnculescu. Nuîntâmplãtor Ion Iliescu, cu PetreRoman, cu Brucan ºi ceilalþi s-au dusla Ministerul Apãrãrii Naþionale,unde nu întâmplãtor au ºi pus-o deun proces împotriva lui Ceauºescu“,a spus Dan Voinea.

Premierul Dacian Cioloº a discutat cu Cancelarul Angela Merkel despreprioritãþile României în acest an ºi teme de actualitate de pe agenda europeanã

urmare din pag. 5

O temã importantã de pe agenda

întâlnirii de la Berlin a fostperspectiva României de a devenimembru Schengen. PremierulCioloº a reamintit cã þara noastrã aîndeplinit deja condiþiile tehnice deaderare ºi îºi doreºte un spaþiuSchengen solid ºi credibil. Româniaacþioneazã deja ca un stat membruSchengen responsabil în ceea cepriveºte controlul frontierelor, aadãugat prim-ministrul. În acest context, cancelarulfederal Angela Merkel a declarat cã

România a luat multe mãsuripentru securizarea frontierelor

externe ºi pentru combatereacorupþiei ºi se aºteaptã ca acesteprogrese sã se reflecte în urmãtorulraport MCV al Comisiei Europene. Referitor la fenomenul migraþiei,premierul Dacian Cioloº s-apronunþat, la Berlin, în favoareacontinuãrii dialogului pentruidentificarea unei soluþii care sãrãspundã atât aºteptãrilor României,cât ºi ale celorlalte state membre. Totodatã, ºeful Executivului amenþionat cã pe agenda discuþiilor

au figurat ºi teme legate de politicaregionalã ºi de vecinãtate esticã aUniunii Europene. România susþineîn continuare un parcurs europeanpentru Republica Moldova. În cadrul vizitei oficiale, prim-ministrul Dacian Cioloº a avut oîntrevedere cu Stanislav Tillich,preºedintele Bundesrat, în cadrulcãreia a arãtat cã România doreºte sãbeneficieze de expertiza de dezvoltarea landurilor din estul Germaniei. Deasemenea, ºeful Executivului s-aîntâlnit ºi cu Karl-Heinz Brunner,Rainer Arnold, Christoph Bergner, UteVogt, Patrick Sensburg, reprezentanþiai Grupului parlamentar de prieteniedin Bundestag. Parlamentarii germaniau fost interesaþi atât de dimensiuneaeconomicã a relaþiilor româno-germane, cât ºi de aplicareasistemului de învãþãmânt dual,modalitatea în care românii din

diaspora îºi pot exercita dreptul la votºi de continuarea luptei anticorupþie. De asemenea, primul-ministru ºiambasadorul României la Berlin,Emil Hurezeanu, au stat de vorbãcu reprezentanþii comunitãþii deromâni din Germania. Premierul amenþionat cã românii din Germaniasunt “cunoscuþi ºi recunoscuþi” cafiind o comunitate bine integratã,adãugând cã modul în care suntpercepute comunitãþile de românidin statele membre contribuie laimaginea României în Uniune. Întimpul întâlnirii, români care trãiescºi muncesc în Germania i-au oferitprim-ministrului cãrþi ºi albume.Totodatã, ambasadorul României asubliniat importanþa vizitei oficialea premierului român la Berlinpentru relaþiile bilaterale ºi pentrucomunitatea de români dinaceastã þarã. Biroul de presã

opiniiOBIECTIV mehedinþean 14 - 20.01. 2016 pag. 11

PALATUL CULTURAL DIN TURNU SEVERIN ÎN OPERA DEEDUCAÞIE CULTURALÃ ªI NAÞIONALÃ ROMÂNEASCÃ (3) Urmare din numãrul trecut

Încã înaintea inaugurãriiPalatului Cultural, Aglaia dr. Istratifãcuse cunoscut Ministerului Cultelorºi Artelor, pãstrãtorul de atunci acolecþiei, cã intenþiona sã cedezeoraºului Turnu Severin valorileculturale strânse în timpul vieþii desoþul sãu, întrucât era încredinþatã cãaici, împreunã cu cele 30000 devolume ale Bibliotecii “Bibicescu”,acestea ar fi format o operã culturalãexemplarã, care ar fi adus „foloasefoarte mari cauzei noastre naþionale. Oraºul Severin – adãuga AglaiaIstrati – prin poziþia lui geograficã, fiindsituat în apropiere de Banat ºi mai alesde românii din Serbia ºi Bulgaria, careau fost despãrþiþi prin vitregiavremurilor de patria noastrã, este vizitatsãptãmânal de mii de români ºi dinBanat ºi de peste hotare, care vin cudiferite mãrfuri ca fructe, brânzã, cartofi,legume, lânã etc. etc., pe care le vândîn Severin ºi pleacã apoi încãrcaþi cugrâu, porumb, fasole ºi alte alimentenecesare existenþei lor. De asemenea, sute de elevi dinBanat ºi chiar din Serbia vin regulatpe fiecare an ca sã viziteze frumosuloraº Turnu Severin, cum ºi ºcolilebine reputate din acest oraº ºi care arputea sã aibã la îndemânã pe lângãBiblioteca <<Bibicescu>>, ºi muzeulregional, care sã le arate origineanobilã a neamului nostru pentru caastfel sã le întãreascã credinþa înputerea de muncã ºi cultura înaintatãa poporului român”. Dar nu numai Biblioteca„Bibicescu” ºi Muzeul „Istrati” ºi-augãsit locul la Palatul Cultural. Curânddupã ele aici au fost gãzduite ºiUniversitatea Liberã cu numeroºii sãiinvitaþi, ca ºi cei ai Casei Luminii,cinematograful – unde în primul ande funcþionare au rulat 121 de filmecu 125134 de spectatori – ºezãtorileculturale pentru copii ºi muncitori,localul de berãrie ºi restaurantul,unde mâncau gratuit conferenþiariiUniversitãþii ºi Casei Luminii. N-aulipsit, fireºte, specatcolele teatraledate de trupele TeatrelorNaþionale din Craiova, Bucureºti,

Cluj, Brãila, precum ºi cele datede trupe particulare. În vara lui 1928, Palatul Culturalºi Societatea Culturalã „Teatrul” auorganizat sãrbãtorirea unui deceniude la Marea Unire, eveniment încontextul cãruia au vizitat SeverinulRegina Mamã, Elena, ºi tânãrulRege, Mihai I, aflat la prima saieºire din Bucureºti în calitate deSuveran al României, precum ºiinvitaþi din toate provinciile noi aleþãrii ºi din Banatul iugoslav. Tot în 1928 a fost primit la PalatulCultural Abatele ceh Zavoral, un mareprieten al poporului român, iar în mai1932, la iniþiativa lui Petre Sergescu,fiu al Severinului ºi profesor laUniversitatea Daciei Superioare dinCluj, a avut loc cel mai importanteveniment ºtiinþific al momentului –Congresul internaþional almatematicienilor – cu participarea a140 de matematicieni români ºi a 40de oameni de ºtiinþã strãini. Palatul începuse, aºadar, sãfuncþioneze cu bune rezultate, peliniile trasate de iniþiatori, însã, cutoate acestea, dificultãþile financiareºi unele manifestãri ostile la adresalui Teodor Costescu în zonelederanjate de munca lui fructuoasãumbreau acest curs ce promitea sãducã la împlinirea menirii instituþieiºi a aºteptãrilor societãþii severinene.O serie de articole denigratoare auînceput sã fie publicate începând cuanul 1928 în ziarul liberal „Tribuna”iar reproºul esenþial adus luiCostescu viza neterminarea sãlii celeimari a edificiului, întârziere pe careedilul ºi-o asuma, de altfel, dar pe caren-o putuse evita, din cauza lipseibanilor ºi în pofida eforturilor salestãruitoare. Departe de a fi fost ochestiune marginalã, atitudinea ostilãla adresa ctitorului ilustra nu o poziþiede suprafaþã, ci o diferenþã, ºi încãuna de fond, de percepþie ºi deînþelegere între cel contestat ºicontestatari pe tema Palatului. Cãcipentru Teodor Costescu, acesta nuînsemna doar o simplã salã despectacol, nici mãcar un „mãreþedificiu”, cum îi plãcea uneori sã

spunã, când se referea strict laclãdire, ci mult mai mult decât atât,respectiv o Instituþie adevãratã,funcþionalã, cu o utilitate ºi odestinaþie complexe. În contextul socio-politicfundamental schimbat ºi caracterizatde realizarea Marii Uniri, Costescu afost primul ºi – poate nu e exageratsã spunem – singurul care a înþelescã edificiul proiectat înainte de 1918pentru a fi Teatru nu mai putea sãrãspundã doar acestei unice funcþii.Pentru el impunãtoarea clãdiretrebuia sã devinã un focar de culturãiradiant, îndreptat cãtre toate regiunilelocuite de români, dar mai cu seamãspre provinciile noi ale þãrii, cu carelegãturile se impuneau consolidate,ºi spre românii rãmaºi ºi dupã 1918în afara graniþelor, cu deosebire sprecei din sudul Dunãrii. În acest mod, Teatrul, deºi numitastfel chiar pe frontispiciu, ar fidevenit un „Palat”, însã nu orice felde palat, ci unul cu îndoitã vocaþie,culturalã ºi naþionalã. Din acestemotive în fruntea Palatului a fostpusã o personalitate precumCoriolan Buracu – trebuiesubliniatã valoarea simbolicã anumirii – ºi în acelaºi timp aici aufost concentrate instituþiiledefinitorii pentru aceastãdimensiune a instituþiei, Biblioteca„I.G. Bibicescu”, UniversitateaLiberã, Casa Luminii ºi Muzeul „Dr.C.I. Istrati”. Lor li s-au alãturatcinematograful, unde în 1927 seproiecta un film despre MareaUnire, grãdina Teatrului, sala dedans ºi chiar restaurantul, toateaceste componente formând ounitate, întemeiatã pe conlucrare ºicomplementaritate, din pãcate,uneori, prezentatã tendenþiospublicului de cãtre colportoriiapelativului „Neica”, cum peiorativ i sespunea lui Teodor Costescu în presã. Împlinind toate acestea, Costescua urmat un crez afirmat ºi prin alteopere culturale ºi sociale înfãptuiteîn Turnu Severin ºi în Mehedinþi ºi afãcut din Palatul Cultural ceea ceastãzi s-ar putea numi un veritabil

„centru cultural”, cu arie depãtrundere întinsã ºi acoperitã eficientprin mijloacele aflate la îndemânã, înspecial prin Biblioteca „I.G.Bibicescu”, Casa Luminii ºiUniversitatea Liberã. Sigur cã neterminarea sãlii celeimari a Teatrului a fost o neîmplinireºi Costescu a regretat-o mai multdecât oricine. Ca s-o mai îndulceascãºi ca sã sporeascã forþa instituþiilordin jurul Palatului, în 1936 el segândea – ºi l-a rugat ºi pe fruntaºulliberal, nãscut în Severin, R.Franassovici, în acest sens – sãfaciliteze tranzacþionarea unei caseistorice din Turnu Severin pentruexpunerea muzeograficã a Colecþieilui Marius Vorvoreanu, liderul liberalmehedinþean dispãrut tragic în anulprecedent. Alcãtuitã ºi expusã cuprilejul centenarului oraºului TurnuSeverin în 1933, aceasta intrase înpatrimoniul Palatului Cultural pentrua fi valorificatã expoziþional alãturi depiesele Muzeului „Istrati”. Nefiindspaþiu, Costescu se gândea sãtransfere o parte din colecþiile Istratiîn amintita casã istoricã din TurnuSeverin, pe str. Decebal, nr. 63, care-i aparþinea ºi pe care propunea s-ovândã la un preþ cu mult sub cel carei se oferise, cu condiþia ca imobilulsã primeascã o destinaþie culturalãdictatã de faptul cã aici fusese gãzduitprincipele Carol I la debarcarea lui pepãmânt românesc în 1866. Cu baniipe care i-ar fi primit ºi cu alþiiacontaþi, marele ctitor ar fi strânssuma cu care ar fi putut plãti valoareaunei poliþe semnate în 1931 pentruTeatru ºi pentru ºcoala din Vânjuleþ,în total 2400000 de lei. Deºi prinrezoluþie Franassovici recomandaprefectului de Mehedinþi ºi primaruluide Severin sã dea curs ofertei luiCostescu, tranzacþia nu s-a încheiat.Pânã la urmã, casa a intrat înproprietatea Bibliotecii „I.G.Bibicescu” la 11 ianuarie 1937,în acelaºi scop cultural,constituindu-se astfel spaþiul debibliotecã ºtiut pânã astãzi subnumele de Casa Pogany.

CONTINUARE ÎN PAG. 12

diverseOBIECTIV mehedinþean 14 - 20.01. 2016pag. 12

Traficul prin Vama Porþile deFier I din Mehedinþi este afectatserios de numãrul foarte mare deautoturisme confiscate de-a lungulanilor de autoritãþile vamale de lacontrabandiºtii de þigãri. Vama de la Porþile de Fier I are aspectulunui veritabil talcioc. Zeci de dacii, dar ºialte autoturisme vechi, de pe care curgtablele, în total 89, ocupã de mai mulþi aniaproape tot spaþiul din acest punct vamal,ºtrangulând practic traficul autovehiculelor,în special al automarfarelor. Când contrabandiºtii sunt prinºi cuþigãri ascunse în autoturisme, vameºiiiau mãsura sancþionãrii contravenþionaleºi reþinerea vehiculului respectiv pânãla plata amenzii respective. Numai cãamenda, care poate fi cuprinsã între5000 ºi 10.000 de lei, este în multecazuri mult mai mare decât valoarea însine a autoturismului reþinut.Contrabandiºtii cunosc riscurile la carese supun dacã sustrag þigãrile de lacontrol, aºa cã folosesc în “activitãþile”lor autoturisme ieftine. Nu mai plãtesc

amenzile, iar autoturismele care zac înunele cazuri chiar ºi de ºapte ani nicimãcar nu mai pot sã plece de pe loc. În momentul de faþã legea esteambiguã ºi nu prevede un termen fixpânã la care contravenienþii pot sãplãteascã aceste amenzi, dupã careorganele statului ar putea sã valorificeaceste autoturisme într-un anume fel.Legea spune doar cã autoritãþilevamale reþin autoturismul pânã cândse face dovada plãþii amenzii. În felulacesta, de ani de zile autoritãþilevamale au fost legate de mâini ºi depicioare ºi nu au putut face nimicpentru a se scãpa din curte de acesterable. În momentul de faþã existã unproiect de hotãrâre de guvern, princare se stabileºte un termen limitã pânãla care poate fi achitatã amenda, iarautoritãþile vamale sperã ca aceastãlege sã intre în vigoare cât mai curând. Vama de la Porþile de Fier I are unspecific aparte faþã de alte vãmi dinþarã, care dispun de un teren undeaceste autoturisme pot fi pãstratefãrã a crea probleme. Practic,punctul de trecere a frontierei esteamplasat chiar pe barajul de laPorþile de Fier, astfel cã spaþiul esteunul destul de restrâns chiar ºi fãrãaceste autoturisme reþinute. În anul 2011, directorul de la aceadatã de la Hidroelectrica Porþile deFier, Theodor Pavelescu, chiar acerut prefectului de Mehedinþi sãdispunã expertizarea podului dintreRomânia ºi Serbia, din Vama Porþilede Fier I, întrucât prezintã fisuri dincauzã cã aceastã cale de acces estesuprasolicitatã de TIR-urile carestaþioneazã pe pod încãrcate cumarfã pentru a intra în þarã.

Vama Porþile de Fier I, sufocatãde numãrul mare de autoturisme

reþinute de la contrabandiºti

Radu Georgescu

Leul trebuie sã facã faþã anulacesta presiunilor depreciative, atâtlocale cât ºi externe, în ciudaparcursului pozitiv al economiei.

Principalul factor local estereprezentat de finalul cicluluiparlamentar, care în august 2012,împingea euro la recordul de4,6481 lei, în condiþiile acutizãrii,la vremea respectivã, a crizeidatoriilor publice ale statelor dingrupul PIGS, în frunte cu Grecia.

La acesta se adaugã încãlzireaeconomiei, combustibilul fiindasigurat de scãderea TVA-ului, careadânceºte deficitul bugetar, în timpce consumul creºte, iar inflaþiacontinuã sã fie negativã.

Creºterea importurilor a fostprincipala cauzã a deprecierii leuluide la finalul lui 2015, cerereacomercialã de valutã ridicând euro,în 29 decembrie, la maximulultimilor doi ani, de 4,5381 lei.

În cazul factorilor externi, pe lângãdiferenþialul de dobândã dintre BCE ºiFed, perspectivele intrãrii într-un nouciclu al crizei economice mondiale,datoritã încetinirii ritmului de creºtereal Chinei, va crea mari problememonedelor considerate „riscante”.Reamintim cã 2016 a început cu unduº foarte rece pentru pieþelefinanciare, dupã ce bursele dinShanghai ºi Shenzhen au fost închiseîn doar câteva zile de douã ori, dupãce indicii au scãzut cu 7%.

De altfel, se pare cã euro ºi-afãcut obiceiul ca la ultimele patrutreceri între ani sã se afle în preajma

Leul va avea un an agitatpragului de 4,50 lei.

În perioada analizatã, cursul euro acrescut de la 4,5217 ºi 4,5333 lei, lafinalul perioadei, într-o ºedinþã în caretranzacþiile s-au realizat între 4,5270ºi 4,5370 lei, deprecierea leului fiinddatorându-se creºterii aversiunii faþãde risc, provocatã atât de îngrijorãrileprivind încetinirea economicã a Chineicât ºi de scãderea preþului petroluluila minime ale ultimilor 12 ani.

În opinia guvernatorului BNR,„dacã situaþia macroeconomicãinternã se va menþine stabilã, nu vomasista la deteriorãri de indicatori ºila dezechilibre mai mari, existãpremisa ca leul sã fie în continuarestabil”. Zilele trecute, BancaMondialã a îmbunãtãþit prognoza decreºtere a economiei Românieipentru anul acesta la 3,9%, iarpentru anul urmãtor la 4,1%.

Pentru a tempera „foamea” de euro,BNR a decis sã elibereze o parte dinvaluta bãncilor, reducând ratarezervelor minime obligatorii în valutãde la 14 la 12%, menþinându-le pe celeîn lei la 8%, la fel ca ºi dobânda sa depoliticã monetarã la 1,75%/an.

Conform unei analize a celor de laING Bank, culoarul de fluctuaþie din2016 va fi apropiat de cel de anultrecut, între 4,38 ºi 4,53 lei, ultimulnivel fiind unul apãrat de BNR.

Dolarul a scãzut de la 4,2141 la4,1557 lei, dar a încheiat intervalul la4,1787 lei, iar media francului elveþiana fluctuat între 4,1640 ºi 4,1732 lei.

Analiza cuprinde perioada 6 – 12

ianuarie.

urmare din pag. 11

Cât priveºte vechile restanþe de lainteriorul Palatului Cultural, în 1937 s-a încercat reluarea lucrãrilor la sala ceamare, presa anunþând cã Parlamentul avotat un împrumut de 5000000 de leipentru Teatrul din Turnu Severin. Se parecã s-a ºi lucrat câte ceva, fiindcã atuncis-au turnat lojile ºi s-a amplasatbalconul sub sala de bibliotecã dedeasupra. Din pãcate, aºa cum presase temea, din lipsã de fonduri, lucrãrileau fost sistate ºi nu s-au mai reluat dincauza izbucnirii rãzboiului. Costescu amurit în 1939 fãrã sã-ºi mai poatã vedea

PALATUL CULTURAL DIN...visul integral împlinit, dupã cum n-a maiapucat sã ºtie nici de rolul de gazdã jucatde Palatul Cultural în 18 – 24 august1940, când aici s-au desfãºurat tristeletratative dintre România ºi Ungaria înproblema Transilvaniei. În condiþii social-politice fundamentalschimbate ºi cu modificãri de împãrþirea spaþiului interior, lucrãrile rãmaseneterminate au fost finalizate dupãrãzboi. Acum însã, Societatea Culturalã„Teatrul oraºului T. Severin” îºi încheiasefuncþionarea, ca efect al legislaþieicomuniste, iar Palatul a trebuit sãgãzduiascã nu Teatrul, ci Casa de

Culturã din Turnu Severin, instituþie cusensibil alte sarcini decât cele alepredecesoarei sale. Mãreþul edificiu a continuat sã fie,desigur, ºi pe mai departe, cel maireprezentativ reper arhitectonicseverinean, mãrturie a geniului de ctitoral lui Teodor Costescu ºi al congenerilorsãi, C. Gruescu, Tache Bãbeanu ºicelorlalþi, ºi al capacitãþii constructivepusã în operã de generaþiile severineneinterbelice, aºteptând reînvierea glorieiºi înfãptuirilor de odinioarã.Pânã când?

Prof. dr. Tudor Rãþoi, director,Arhivele Naþionale Mehedinþi

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Zodia BerbecZodia BerbecZodia BerbecZodia BerbecZodia Berbec(21 Martie - 20 Aprilie)(21 Martie - 20 Aprilie)(21 Martie - 20 Aprilie)(21 Martie - 20 Aprilie)(21 Martie - 20 Aprilie)

A doua sãptãmânã a anului vine pentru Berbecicu câteva probleme legate de comunicareainterumanã, probleme care pot uºor degeneraîn conflicte. Se pare cã Berbecii vor fi ceva maimorocãnoºi ºi mai repeziþi decât de obicei, iaracest lucru va avea consecinþe mai ales asuprarelaþiei amoroase. Niºte discuþii legate de banise vor finaliza pozitiv, cu condiþia ca Berbeciisã renunþe la atitudinea obiºnuitã de “totul mise cuvine” ºi sã fie mai diplomaþi. Vor primi oveste bunã legatã de un eveniment de familie.

Zodia TZodia TZodia TZodia TZodia Taurauraurauraur(21 Aprilie - 20 Mai)(21 Aprilie - 20 Mai)(21 Aprilie - 20 Mai)(21 Aprilie - 20 Mai)(21 Aprilie - 20 Mai)

Pentru Tauri, sãptãmâna e foarte bunã, maiales sub aspectul colaborãrilor de afaceri cu ceiapropiaþi (familie, prieteni, partener de cuplu).Orice proiect sau investiþie comunã se vorfinaliza cu succes, chiar peste mãsuraaºteptãrilor. În dragoste, lucrurile stau foarte binepentru cei cuplaþi, relaþia se leagã ºi mai strâns,însã nu sunt atât de roz pentru cei singuri:aceºtia vor trece prin momente de singurãtateºi confuzie. La sfârºitul perioadei, existã ºansarevederii cu o persoanã din familie pe care nuau mai vãzut-o de multã vreme.

Zodia GemeniZodia GemeniZodia GemeniZodia GemeniZodia Gemeni(22 Mai - 21 Iunie)(22 Mai - 21 Iunie)(22 Mai - 21 Iunie)(22 Mai - 21 Iunie)(22 Mai - 21 Iunie)

Apar câþiva nori negri pe cerul Gemenilor,care le vor afecta capacitatea de decizie ºi îi vorîndemna ori la pasivitate totalã, ori la gesturiimpulsive. Aceste probleme se leagã deformalitãþi, de acte, sau dosare importante, carevor apãrea ca niºte obstacole în calea unorproiecte urgente. În dragoste, cei cuplaþi trebuiesã doarmã cu un ochi deschis: cineva va încercasã intervinã în relaþia lor pe cele mai murdarecãi (ameninþãri, ºantaje). Gemenii trebuie sãarate multã fermitate, chiar încãpãþânare, îndeciziile lor ºi toate problemele se vor rezolva.

Zodia RacZodia RacZodia RacZodia RacZodia Rac(22 Iunie - 22 Iulie)(22 Iunie - 22 Iulie)(22 Iunie - 22 Iulie)(22 Iunie - 22 Iulie)(22 Iunie - 22 Iulie)

Racii nu trebie sã se aºtepte la prea multãacþiune în urmãtoarele zile, va fi una din acelesãptãmâni lineare, calme. Nu este momentulpentru nici un fel de decizie radicalã, mai alesîn ceea ce priveºte banii. În dragoste, vor existamici conflicte, mici ciondãneli cu partenerul, pecare hipersensibilitatea Racilor le va exagera:nu e cazul! Atenþie la obiectele de valoare,existã un risc mãrit al pierderii lor, mai alesdacã e vorba de acte. Vor primi un miccadou, sau ajutor, de la o persoanã de sexfeminin din familie.

Zodia LeuZodia LeuZodia LeuZodia LeuZodia Leu(23 Iulie - 22 August)(23 Iulie - 22 August)(23 Iulie - 22 August)(23 Iulie - 22 August)(23 Iulie - 22 August)

Pentru Lei, sãptãmâna va fi una a aºteptãrilorºi a emoþiilor: telefoane care întârzie sã sune,scrisori sau colete care nu mai vin, rãspunsurineclare. Nu vor sta prea bine nici la capitolulenergie, vor simþi nevoia sã se întindã pecanapea ºi sã nu se mai ridice. La sfârºitulsãptãmânii, vor exista niºte discuþii neplãcutecu partenerul de cuplu: dacã Leii nu arãta rãbdareºi înþelegere, se poate ajunge chiar la rupturã.Cei singuri însã vor avea parte de multecomplimente ºi invitaþii. Tot la sfârºitulperioadei vor primi o sumã de bani, modestã,dar binevenitã.

Zodia FecioarãZodia FecioarãZodia FecioarãZodia FecioarãZodia Fecioarã(23 August - 22 Septembrie)(23 August - 22 Septembrie)(23 August - 22 Septembrie)(23 August - 22 Septembrie)(23 August - 22 Septembrie)

Fecioarele vor fi extrem de ocupate în acestezile, pregãtindu-ºi proiectele de carierã, saustudii. Vor fi chemate la interviuri, sau li se voranunþa examene noi ºi uneori va fi nevoie chiarsã cãlãtoreascã pentru a-ºi rezolva problemele.Niºte promisiuni legate de bani au toate ºanselesã se materializeze la sfârºitul sãptãmânii. Îndragoste, cele implicate într-o relaþie vor aveade luptat cu intervenþia nedoritã a cuiva dinfamilie. Cele singure au toate ºansele sãcunoascã pe cineva special.

Zodia BalanþãZodia BalanþãZodia BalanþãZodia BalanþãZodia Balanþã(23 Septembrie - 22 Octombrie)(23 Septembrie - 22 Octombrie)(23 Septembrie - 22 Octombrie)(23 Septembrie - 22 Octombrie)(23 Septembrie - 22 Octombrie)

Pentru Balanþe, se anunþã o sãptãmânãexcelentã din punctul de vedere al evenimentelorsociale ºi al distracþiei. Deºi toata lumea seîntoarce fãrã chef la muncã, ele vor gãsi destuleocazii sã-ºi punã farmecul în valoare la diversepetreceri. Pentru cele singure, acest lucru arputea însemna chiar ºansa întâlnirii unui viitorpartener. Cele cuplate se vor trezi cu un cadoudeosebit din partea iubitului (iubitei). Un pic maislãbuþ stau la capitolul finanþe, va fi chiar nevoiesã solicite un mic împrumut.

Zodia ScorpionZodia ScorpionZodia ScorpionZodia ScorpionZodia Scorpion(23 Octombrie - 21 Noiembrie)(23 Octombrie - 21 Noiembrie)(23 Octombrie - 21 Noiembrie)(23 Octombrie - 21 Noiembrie)(23 Octombrie - 21 Noiembrie)

Scorpionii se vor bucura în aceastã perioadãde niºte recompense deosebite pentru uneleservicii, sau gesturi fãcute recent. Poate fi vorbade un proiect de serviciu, sau pur ºi simplu derãbdarea ºi înþelegerea arãtate în domeniulsentimental. Cei cuplaþi vor intra într-o perioadãde maximã armonie ºi vor primi chiar darurispeciale. Cei singuri au toate ºansele sã împartãniºte momente fierbinþi cu cineva deosebit. Înprivinþa banilor, vor fi nevoiþi sã amâne puþinunele achiziþii importante.

Zodia SãgetãtorZodia SãgetãtorZodia SãgetãtorZodia SãgetãtorZodia Sãgetãtor(22 Noiembrie - 21 Decembrie)(22 Noiembrie - 21 Decembrie)(22 Noiembrie - 21 Decembrie)(22 Noiembrie - 21 Decembrie)(22 Noiembrie - 21 Decembrie)

Pentru Sãgetãtori, a venit momentul sã seapuce de treabã: toate proiectele amânate pânãacum se vor acumula ºi îi vor copleºi, dacã nuse apucã urgent de ele. Niºte reverii romanticeîi vor împiedica sã se concentreze la ceea ceeste cu adevãrat important. Nu e momentulpentru jocuri ºi tachinãri amoroase, pentru cãaºa vor pierde timp preþios. Cei cuplaþi sevor bucura de câteva momente deosebit detandre la sfârºitul sãptãmânii. Pot sã stealiniºtiþi în privinþa banilor, aceºtia vor venila data aºteptatã.

Zodia CapricornZodia CapricornZodia CapricornZodia CapricornZodia Capricorn(22 Decembrie - 19 Ianuarie)(22 Decembrie - 19 Ianuarie)(22 Decembrie - 19 Ianuarie)(22 Decembrie - 19 Ianuarie)(22 Decembrie - 19 Ianuarie)

Capricornii vor fi printre cei rãsfãþaþi de astreîn aceste zile. Sãptãmâna va începe cu o vestebunã legatã de reuºita cuiva apropiat. La mijloculperioadei, vor avea niºte discuþii legate de bani,în urma cãrora vor obþine tot ceea ce au solicitat.Se pare cã vor avea succes în tot ce vorîntreprinde. În dragoste, cei singuri vor porni lavânãtoare, contrar reputaþiei lor de introvertiþi.Cei cuplaþi ar putea avea câteva momente degelozie, dar comportamentul ireproºabil alpartenerului le va înlãtura bãnuielile.

Zodia VãrsãtorZodia VãrsãtorZodia VãrsãtorZodia VãrsãtorZodia Vãrsãtor(20 Ianuarie - 18 Februarie)(20 Ianuarie - 18 Februarie)(20 Ianuarie - 18 Februarie)(20 Ianuarie - 18 Februarie)(20 Ianuarie - 18 Februarie)

Pentru Vãrsãtori, va fi o sãptãmânã asurprizelor. La mijlocul perioadei ar putea priminiºte vizite neanunþate, nu neapãrat ºibinevenite. În dragoste, cei cuplaþi vor fi derutaþide un comportament mai ciudat al parteneruluiºi vor cere explicaþii. Cei singuri s-ar putea treziþinta unei “campanii” de cucerire de modã veche:flori, mesaje anonime, dedicaþii la radio. Vorface foarte multe demersuri pentru a obþinebani, vor munci mult, dar vor primi, în final,ceea ce-ºi doresc. Tot legat de bani, ar fi binesã nu acorde împrumuturi, pentru cã vorrãmâne pagubiþi.

Zodia PeºtiZodia PeºtiZodia PeºtiZodia PeºtiZodia Peºti(19 Februarie - 20 Martie)(19 Februarie - 20 Martie)(19 Februarie - 20 Martie)(19 Februarie - 20 Martie)(19 Februarie - 20 Martie)

Peºtiºorii vor avea ºi ei niºte zile bune, maiales la mijlocul sãptãmânii. Vor primi veºti dela un prieten apropiat ºi vor avea ºanse mari dereconciliere cu cei cu care sunt în conflict. Vorapãrea ºi niºte cheltuieli neaºteptate, dar carenu le vor destabiliza bugetul. Relaþiile de familiese îmbunãtãþesc simþitor, mai ales dacã au avutneînþelegeri cu pãrintele de sex opus. Îndragoste, vor avea de luptat cu niºte zvonuri,niºte bârfe rãutãcioase pe care cineva din anturajva încerca sã le lanseze pe seama lor.

OBIECTIV mehedinþean 14 - 20.01. 2016 pag. 13Horoscop

(14 - 20 ianuarie 2016) Horoscop

informaþiiOBIECTIV mehedinþean 14 - 20.01. 2016pag. 14

PRIMÃRIA POROINA MAREJUDEÞUL MEHEDINÞINR. 36 / 11.01.2016

ANUNÞPrimãria Comunei Poroina Mare, cu sediul în Comuna Poroina

Mare, anunþã organizarea în data de 08.02.2016, orele 1000 a concursuluipentru ocuparea pe perioadã nedeterminatã a postului de AdministratorPublic, post de naturã contractualã vacantã din cadrul aparatului despecialitate al Primãriei Poroina Mare. Concursul se organizeazã la sediul Primãriei Poroina Mare astfel:Concursul se organizeazã la sediul Primãriei Poroina Mare astfel:Concursul se organizeazã la sediul Primãriei Poroina Mare astfel:Concursul se organizeazã la sediul Primãriei Poroina Mare astfel:Concursul se organizeazã la sediul Primãriei Poroina Mare astfel:

- dosarele de concurs se depun în termen de 10 zile lucrãtoarede la data publicãrii;

- selecþia dosarelor se face în maxim 2 zile de la data expirãriitermenului a depunerilor dosarelor

Probã scrisã: 08.02.2016 ora 1000, la sediul Primãriei Poroina Mare;Interviu: 10.02.2016 ora 1000, la sediul Primãriei Poroina Mare.

Condiþiile generale de participare la concurs:Condiþiile generale de participare la concurs:Condiþiile generale de participare la concurs:Condiþiile generale de participare la concurs:Condiþiile generale de participare la concurs:

Poate participa la concurs pentru ocuparea postului vacant oricepersoanã care îndeplineºte urmãtoarele condiþii:- are cetãþenia românã;- cunoaºte limba românã scris ºi vorbit;- are vârsta minimã prevãzutã de lege;- are capacitatea deplinã de exerciþiu;- vechime în administraþia publicã de minim 3 ani;- nu a fost condamnat definitiv pentru sãvârºirea unor infracþiuni;- studii superioare absolvite cu diplomã de licenþã;- disponibilitate pentru deplasãri, delegaþii;- disponibilitate pentru program de lucru prelungit.Relaþii suplimentare la sediul Primãriei Poroina Mare.Relaþii suplimentare la sediul Primãriei Poroina Mare.Relaþii suplimentare la sediul Primãriei Poroina Mare.Relaþii suplimentare la sediul Primãriei Poroina Mare.Relaþii suplimentare la sediul Primãriei Poroina Mare.

PRIMAR, DAN ANUÞAPRIMAR, DAN ANUÞAPRIMAR, DAN ANUÞAPRIMAR, DAN ANUÞAPRIMAR, DAN ANUÞA

ÎN ATENÞIA CREATORILORDE LITERATURÃ!

ÎNCEPÂND DE PE DATA DE 14IANUARIE 2016, PUTEÞI TRIMITE [email protected] [email protected] lucrãriledumneavoastrã conform regula-mentului ataºat. REVISTA LITERARÃ“DOR de DOR” înfiinþatã în urmã cu12 ani ºi condusã de scriitorul MarinToma, organizeazã anul acesta:Concursul Naþional de poezie “Dorde Dor”, pe data de 14 august, înfrumosul complex turistic “Elisa”judeþul Cãlãraºi, proprietate adomnului Petre Dinei împreunã cuCentrul Judeþean Pentru Conservareaºi Promovarea Tradiþiilor NaþionaleCÃLÃRAªI, Concursul Naþional dePoezie clasicã (ºi pentru copii), Prozã,Prozã satiricã, Teatru, Reportaj literar,Eseu, Epigramã, Picturã, Fotografieartisticã, cu temã la alegere. Lucrãrile se vor trimite pe adresade e-mail: [email protected]ânã la data de 10 IULIE 2016.Dupã aceastã datã lucrãrile nu sevor mai trimite comisiei de jurizare. La acest concurs pot participacreatori din întreaga þarã, indiferentde vârstã, membrii ºi nemembrii aiunor uniuni de creaþie, membrii aiUniunii Scriitorilor din þarã ºiscriitorii din diaspora, membrii ºinemembrii ai Uniunii Scriitorilor. Comisia de jurizare formatã dincritici literari ºi de artã, poeþi,scriitori, artiºti de imagine, vaacorda pentru fiecare secþiune câtetrei premii dotate cu Diploma“PEªTIªORUL de AUR” premiul I,II ºi III ºi menþiunile I, II ºi III. Premiile constau în diplome,bani (dacã se vor gãsi sponsorizãri)ºi publicarea în revista “Dor deDor” din luna august, septembrieºi octombrie. Concurenþii vor trimite 5 poezii,dintre care una dedicatã poetuluinaþional MIHAI EMINESCU (poatefi odã, baladã, glossã, doinã), 5epigrame, o prozã scurtã (poate fiºi satiricã de maximum 12 pagini),o piesã de teatru, scrisã tot pemaximum 12 pagini. Ambele pot fi

Concursul Naþionalde poezie “Dor de Dor”

în WORD- FONT Arial 11 sauTIMES NEW ROMAN 12. P.S. Pictorii vor trimite un singurtablou reprezentativ. Aceste lucrãri(tablouri), vor fi expediate pânã ladata de 10 iulie 2016 pe adresa:Toma Marin, Strada Albatros Nr. 1,localitatea Dor Mãrunt, judeþulCãlãraºi, cod 917055. Tablourilevor fi înrãmate cu rame uºoare.Relaþii la telefon: 0231- 580293(pânã în 30 martie 2016) ºi 0242-643-722 dupã 30 martie 2016, ºimobil 0787-658-808 (Marin Tomaºi Doina Sãbãdeanu). Rezultatele concursului se vorpublica în presa localã ºi în revista“Dor de Dor” dupã data de 10 iulie2016. Faza finalã a concursului vaavea loc pe data de 14 august, ora13 la Complexul turistic “Elisa”,judeþul Cãlãraºi. Eventualele modificãri deprogram vor fi comunicate din timpconcurenþilor. Din dorinþa noastrã de a menþinevie flacãra culturii naþionale, înlimita timpului ºi a mijloacelor deinformare, vã rugãm colegial sã nefaceþi public acest regulamentcadru al concursului. Vã mulþumimºi aºteptãm confirmarea primiriiacestui regulament ºi participareadumneavoastrã.Marin Toma ºi Doina Sãbãdeanu Notã: Revista literarã “Dor de Dor”este organizatoarea celei de a Xll-a EDIÞIE a Concursului Naþionalde Poezie “Dor de Dor”. Peºtiºorulde aur. P.S. Pentru a ajunge lacomplexul turistic “Elisa” din oricedirecþie, oraº, cãtun, se ajunge maiîntâi în Bucureºti, iar de aici se iesepe ºoseaua veche ce duce spreMare (DN3A). Rulând 38 de kmcu maºina, sau microbuze cecirculã din orã în orã din Bucureºti-Obor. O maºinã special pusã ladispoziþia premianþilor va aºteptala intersecþia ºoselei ce iese dinlocalitatea Belciugatele cu ºoseuaDN3A pe parbrizul cãreia scrie:PENTRU CONCURSUL „DOR deDOR”. Panã atunci relaþii de laora 10-22, în fiecare zi.

Inspecþia Muncii a aplicat amenzi de125.113 euro într-o sãptãmânã

Inspecþia Muncii adesfãºurat, în perioada 04 - 08ianuarie 2016, acþiuni de control înurma cãrora s-au aplicat amenzi învaloare totalã de 125.113 euro, adicã550.500 de lei. Au fost depistate 102persoane care lucrau la negru. În domeniul relaþiilor de muncã, lanivel naþional s-au aplicat amenzi învaloare de 454.500 de lei din care290.000 de lei pentru muncã lanegru. Pentru primirea la muncã amai mult de cinci persoane fãrãcontracte individuale de muncã,inspectorii de muncã au fãcut opropunere de cercetare penalã pentruun angajator din judeþul Bihor, la cares-au depistat 73 de persoane fãrãforme legale de angajare. Au fostsancþionaþi 104 angajatori. În aceeaºi perioadã, în domeniulsecuritãþii ºi sãnãtãþii în muncã s-auaplicat amenzi în valoare de 97.000 de

Comunicat de presã

lei. Angajatorii au comunicat cãtreinspectoratele teritoriale de muncã 45de evenimente care, în urma cercetãrilorefectuate de inspectorii de muncã, vorfi încadrate sau nu ca fiind accidentede muncã. Au fost sancþionaþi 204de angajatori, în domeniu. “Debutãm în 2016 cu rezultatesãptãmânale care aratã cã angajatoriinu conºtientizeazã ºi nu evalueazãsuficient riscurile la care sunt expuºiangajaþii. Munca la negru rãmâne unfenomen dar eforturile inspectorilorde muncã sunt concentrate pediminuarea acestuia. Intenþionãmdezvoltarea cooperãrii transfrontalierecu inspectori de muncã ai inspecþiilorteritoriale din þãrile vecine ºi dinfiecare schimb de experienþã creemun exemplu de bunã practicã.” -Dantes Nicolae BRATU, inspectorgeneral de stat.

Serviciul Comunicare

sportOBIECTIV mehedinþean 14 - 20.01. 2016 pag. 15

Deoerece nu au mai avut înoraºul natal un club de fotbal la caresã evolueze, 13 severineni s-aumutat vara trecutã în Liga a IV-a Dolj,la Tractorul Cetate. Noua lor echipãa intrat în iarnã de pe primul, cu 12victoriii, 3 remize ºi o înfrângere. Lasurprinzãtorul bilanþ au contribuitmehedinþenii Dorian Vasilicã, DorelStoica, Alexandru Dodoacã, IonuþIlie, Rãzvan Mihart, Augustin Tudor,Elvis Chican, Ionel Rãceanu, VasilePitica, Cãtãlin Poenaru, Ionuþ Luca,Cãtãlin Ungureanu ºi ClaudiuNegrea. Majoritatea au evoluatsezonul precedent în Liga a IV-aMehedinþi, la ASFC Drobeta, echipãdesfiinþatã primãvara trecutã. “Tata e din comuna Cetate ºi eu

S-au dat cu Tractorul

La fel ca iarna trecutã,“pandurul” Mãdãlin Mãtãsãreanuºi-a trecut în palmares 18goluri, la jumãtatea sezonuluidin Liga a IV-a Mehedinþi. Golgheterul campionatului aînceput în forþã sezonul, cu 4 hat-trick-uri în primele 5 runde, dupãcare n-a mai impresionat ºi a maimarcat doar de 5 ori. Meciurile cu

Transferatã vara trecutã deCS Universitatea Craiova,severinenaca Ancuþa Bobocel sperãsã participe, înluna august, lacea de-a treiaO l i m p i a d ãconsecutivã. Pentru aobþine biletelela Rio deJaneiro, fostacomponentã aCSM Drobetaare nevoie de omedalie laEuropenele dela Amsterdam,din luna iunie,dar ºi de untimp bun în proba sa favoritã, de3000 m obsctacole. “Vizãm un loc în primele trei laEuropene. Cred cã ne putem atingeobiectivul, dupã ce atletele dinRusia au fost excluse din cauzadopajului. Ne dorim sã ne calificãmla Jocurile Olimpice de la Rio deJaneiro ºi sã trecem, ulterior, deserii, pentru a alerga în finalã”, aspus antrenorul Marin Istrate.Revenitã în vara trecutã în circuitulsportiv, la scurt timp dupã ce a

am mai jucat la AS Tractorul cânderam junior, vreo 6 luni. În varã amvorbit cu domnul primar, care mi-azis cã vrea sã facã o echipãcompetitivã. Mi-a oferit postul deantrenor-jucãtor ºi am decis sã aducla echipã mai mulþi severineni, cucare am mai jucat în trecut. Ulterior,l-am convins ºi pe Dorel Stoica sãvinã. Împreunã am fãcut o treababunã ºi am fost surprizacampionatului. Am demonstrat cã ºijucãtorii severineni au valoare. Dinpãcate, în Mehedinþi nu ºi-a doritnicio echipã sã promoveze în Liga aIII-a. Din acest motiv am fost nevoiþisã plecãm la Dolj. Oricum,campionatul de aici e superior celuidin Mehedinþi, atât din punct de

vedere valoric, cât ºi financiar. O spunºi rezultatele directe de la meciurilede baraj, în care Podariul ºi CSU IICraiova au defilat cu câºtigãtoarele dela Mehedinþi “, a spus Vasilicã. Antrenorul-jucãtor de 30 de ani

a marcat 6 goluri pentru Cetate,la fel ca severineanul Poenaru.Golgheterii echipei suntmehedinþeanul Dorel Stoica ºidoljeanul Alexandru Sîrbu, ambiicu câte 8 reuºite.

Fairplay de golgheter:“Nu e greu sã marchezi la

Mehedinþi”Coºuºtea Cãzãneºti (6-2), RecoltaDãnceu (3-0), AS Corcova (3-2) ºiDunãrea Gruia (4-1) l-au propulsatpe Mãtãsãreanu în frunteaclasamentului. La jumãtatea sezonului, atacantulechipei Pandurii Cerneþi e urmat întopul marcatorilor de ClaudiuTopalã (CS Strehaia) ºi ConstantinNegrescu (Recolta Dãnceu), ambiicu câte 13 goluri. Ionuþ Chiotan (10g; AS Corcova), Dumitru Schinteie(9 g; AS Corcova), Emil Cîncea (8g; Viitorul Cujmir), Eduad Tiþa (8 g;Coºuºtea Cãzãneºti), Robert Þogoe(6 g; Recolta Dãnceu), Alin Dumitru(5 g; Dunãrea Gruia), DanielTudorache (5 g; AS Corcova), IonuþCecã (5 g; Viitorul Cujmir) ºi MariusBasarab (5 g; Pandurii Cerneþi) aucompletat topul primilor 12golgheteri din Liga a IV-a Mehedinþi. “Nu e aºa greu sã marchezi laMehedinþi, fiindcã nu avem uncampionat puternic. Sezonul trecutam dat 31 de goluri, dar sper s-o facºi la barajul pentru promovare ºi sãpromovãm de data aceasta. Am meritasã avem ºi noi o echipã în Liga a III-a”, a spus Mãtãsãreanu.

Bobocel nu renunþã laOlimpiadã

nãscut o fetiþã, Bobocel a fostselecþionatã, în premierã, în echipaEuropei pentru cea de-a 27-a ediþie

a Great Edinburgh Cross CountryMeeting. În Scoþia, atleta de 28 deani a încheiat proba de 6 km în28:31 minute, la 7 de secunde subsportiva clasatã pe ultima treaptã apodiumului de premiere. RezultatulAncuþei Bobocel a ajutat Europasã se poziþioneze pe loculsecund în clasamentul general,dupã echipele Marii Britanii ºiStatelor Unite ale Americii.Competiþia de la Edinburghdateazã din 1988. M. O.

M. O.

M. O.

publicitateOBIECTIV mehedinþean 14 - 20.01. 2016pag. 16

pamflet

Mã nepoate, mã urcai în trin,dupe Revelion, ajunsei io la Severin,mã detei jos ºi uitai telemobilu încompartiment. Ajunsã trinu laStrehaia ºi noroc cã-l gãsi vãru luSache al lu Zãpãcitu, cã altfel nu ºtiucum mai recuperam mândreaþa detelemobil. Cã uitai sã vã spui, cã-l amdi la nerodu de Sucã, care-l are di lao rudã de-a lu al lu Zbanghiu, de eplecat pin America ºi nu sã maiîntoarsã nici în ziua de azi. Pã nu ieplecat de mult, decât de fro douãzecide ani. Doar atâta. Da poatedumneavoastrã nu vã arde detelemobil, cã în curând nu o sã vãmai ardã nici caloriferu în Severin ºinici apa caldã di la robinet. Cã gata,sã închide robinetu, din primãvarã nespãlãm la lighean, scoatem iarnacoºurile pe ferestrã, cãtãm lemne pinPãdurea Crihala ºi ne mai ducem pila geam pi la pensiunea lu neaPalaºcã, sã vedem dacã mai arebutelie la bucãtãrie, sã ne încãzimºi noi, ca-n europa. Cã gata, rezolvã nea primareleGherghe oraºu în douã mandate, nuavu nevoie de mai mult. Cã acu sãpregãteºte ºi de al treilea, cã probabelce pusasã deoparte sã dusã pi laViena, pi la Brebina, ºi zâsã sã nu iasãla pensie avocat, cã poate fug clienþiicând aflã tarifu. Da, aºa, la primãrievine clientu’ singur, cã are nevoie, maipupã mâna, mai deschide uºa cucotu, mai merge treaba. Pã zisã Tanþalu Pecingine, cã vorbi cu toatã stradaºi când aflarã cã nea Gherghe maivrea odatã zisãrã cã numai anunþu

Sucã, lumina stinsã a lu nea Gherghe, amenzilebãieþilor deºtepþi, rãzgândeala lu nea Sârbulescu ºi

visele lu tanti Dobrotããsta mai lipsea sã fie colivacompletã. Cã ºi aºa sã stinsãrãluminiþele de sãrbãtori în Severin,mai e puþin ºi sã stinge ºi lumina detot, cã la câtã sãrãcie e pe strãzi, maibine sã nu sã mai vadã nici gropile. Aia ie, mã fraþilor, când credeauseverinenii cã s-o fi sãturat ºi neaprimarele de atâta huzurealã, venianunþu cã mai vrea ºi a treia oarã, astaca sã-ºi dea cu stângu-n dreptu, cãtot declara acu ceva timp cã “mandatude primar e suficient de douã ori”.Probabel nu ºi pentru ‘mnealui, cãcicã primu nu sã pune cã fu deîncercare. ªi dacã în al doilea numai fãcu mare lucru, zisã probabelcã dacã-l mai ia ºi pe al treilea aretimp patru ani sã sã odihneascã.Acuma, cã nea Gherghe especialist în promisiuni uitateimediat dupe alegeri, ce maiconteazã, cã obrazu subþire cucheltuiala severinenilor sã þine?! ªi dacã tot amintirãm de luminã,sã v-o spui pe aia cu nea Stãniºoarãºi bãieþii deºtepþi de furã amendaþi dila Hidroelectrica ºi pânã la EnergyHolding, cu neºte milioane de euro,pentru practici neconcurenþiale.Adicã, pe înþelesu nostru, neºte baieþideºtepþi care stau pi la Monte Carlode obicei, sã-ºi bea cafeaua,stabiliserã cine, cum ºi cu cât iaenergia ºi cui o vinde ºi alþii sã numai intre. Cã le stricã teºchereaua ºisã ieftineºte cafeaua, probabel. Cãbãieþii dacã dau energie scumpã, îºipermit ºi cafea scumpã, dupe buget,

monºer. Acuma,o fi ºtiind neaStãniºoarã de ce s-a retras mai peClisurã, dupã ce-ldeterã afarã dinbirou ºi liberalii, sãnu-l ia valuamenzilor dinenergie, probabel.Aºa, mai dã lapeºte, cã are balta,mai primeºte unpont, mai joacã ocarte cu asu dinmânecã ºi maitrece odatã podu.Cã din barcã înbarcã s-o fiplictisit sã tot sarã. Noroc cu neaSârbulescu, cãdacã nu anunþa cãde data asta nu mai candideazã laPrimãrie nu ºtiam. Pã nu ºtiam, da ºicând aflai, mã întristai, cã o sã fie maitrist. Aºa ne mai amuzam, mai veneanea Nelu cu o trãznaie, ceva, mairâdeam ºi noi ca baieþii, maicomentam. Da aºa, nea NeleuþuSârbulescu o zisã cu predicat, cãsubiectu ar putea sã se mairãzgândeascã. Pe principiu dacã voiaþi vrea, eu n-am de ales ºi tot o sãmai candidez! Bine, cã dacã-lîntreaba cineva a câta oarã, maremirare sã mai nimereascã dinprima, da ce mai conteazã?! Pã nici pentru tanti Dobrotã nu

conteazã cã e de pe alte plaiuri, cãtot ar vrea sã candideze la primãrie,cã dacã poate oricine, de ce nu?!Ce conteazã de unde esti, cândconteazã sã ºtii ce vrei?! Pã ce,‘mneaei nu poate sã fie primãriþã laSeverin, dacã e de prin Braºov? Pãnu prea merge aºa pi la noi, cã s-arputea cã de pe Criºan sã nu ºtiimatale cum sã ajunge pe MareºalAverescu, la numãru 2 ºi o sã fiecam mare chierdere de vreme. Da aºa-i în politicã, vrabiamãlai viseazã. Aºa cã, pãnã data viitoare, hai sã fiþiiubiþi ºi optimiºti! nea Mãrin

ADEVÃRUL nu este dincolo de NOI ! Anul XVIII Nr. 809...

Documents

Transcript of ADEVÃRUL nu este dincolo de NOI ! Anul XVIII Nr. 809...