\

ADEVARUL - ACUM!în 21 decembrie s-a tras în clujeni. în 22 de­

cembrie lumea scanda: „armata e cu noi!“ In­tr-adevăr, armata fraterniza cu populaţia. Dar, în acelaşi timp, admirabilii publicişti de la Televiziu­ne şi Radio făceau ceea ce ar fi trebuit să facă Armata: să controleze situaţia din ţară, să dina­mizeze.şi sp dirijeze forţele acestei revoluţii spon­tane. Ei sînt cei care i-au împins de la spate pe unii generali să ia decizii ferme şi să dea ordine. „Armata şi-a făcut datoria din primele clipe", a- firmă festiv Ia Televiziune, la Radio, în presa scri­să diferiţi generali.

Şi totuşi,' martorii masacrelor de la Timişoara, Bucureşti şi Cluj afirmă că soldaţii au tras. Arma­ta dă vina pe Securitate. Securitatea susţine că la Cluj forţele sale n-au tras.

Pe de altă parte, Consiliul Frontului Salvării

Naţionale demite din funcţii generali ai' Ministe­rului Apărării Naţionale şi Ministerului de Interne. Ce înseamnă asta? înseamnă fie că unităţi co- r mandate de aceştia au tras în revoluţionari, fie că n-au interyenit împotriva teroriştilor. E adevă­rat, Armata, Securitatea, şi Miliţia s-au solidarizat, în momente cronologic diferite, cu Revoluţia. E adevărat, în lupta împotriya teroriştilor au căzut ostaşi, alături de civili. Va trebui sâ aflăm ce fel de trupe au fost aceşti terorişti şi cine le-a co­mandat. Va trebui sâ aflăm cine au fost acele per­soane răzleţe care au tras la întîmplare în oameni aici, la Cluj. Dar va trebui, în primul rînd, sâ ştim

cine a tras Fn 21 decembrie în Piaţa Libertăţii, în Piaţa Mărăşti, la Fabrica de bere, la Hotel „Asîo- ria", în Piaţa Mihai Viteazul şi în alte locuri.

Morţii şi răniţii sînt realii Reali trebuie sâ fie şi cei care au tras. Nici o uniforma nu este pătată cu sînge? Este total absolvită Armata? Este total absolvită Securitatea? Este total absolvită Miliţia?

Cu satisfacţie am luat cunoştinţă de apelul lan­sat de Biroul Executiv al Consiliului judeţean ai F.S.N., prin intermediul ziarului nostru, pentru cla­rificarea evenimentelor din acele zile sîhgeroase.

Oamenii au nevoie de răspunsuri clare la aces­te întrebări. Dacă nu li se va răspunde cinstit şi imediat, suspiciunile se vor amplifica, iar recon­cilierea naţională nu se va putea-realiza.

Ilie CĂLIAN

EXPRESIE A OPINIEI PUBLICE DIN JUDEŢUL C LUJANUL II, NR. U '

VINERI. ,

5 IANUARIE 1990

i PAGINI 50 BANI

Propuneri referitoare la învăţămînt din partea Comisiei pentru Ştiinţă

şi Învăţăinînt a Frontului Salvării Naţionale — BucureştiA PENTRU ÎNVĂŢĂMINTUL ELEMENTAR,

GIMNAZIAL, LICEAL :

î. — Mci-ţţinerea treptelor în actualul sistem de con­curs în licee pentru a asi­gura o pregătire constantă, eficientă, pentru promova­rea valorilor.

2. — înfiinţarea liceelor teoretice, cu profil real şi umanist, sau a unui singur.

; tip de liceu. Desfiinţarea li­ceelor industriale.

3. — Reînfiinţarea Uccc- Jor de artfl, sportive ş; fie 'atl profil." * ' := '

■ 4. — înfiinţarea învăţă-, mimului postliceal econo­mic, sanitar, administrativ şi de alte profite, deoarece in prezent liceul nu dă ea-

- dre corespunzător pregătite. AceaSta presupune desfiin­ţarea facultăţilor serale de 4 arii (de exemplu subingi- ricn) — după absolvirea ul­timei serii.,

5. — Desfiinţarea liceului seral după absolvirea-ulti- 'mei serii / ' ''

6 — Anual, să se institu­ie un singur concurs de ad­mitere la facultate^ '

7 .— Introducerea unai limbi străine din clasa I sau a V-a. ; / - ". 8.'—- Program de 5 zile pe săpţămînâ. înccptrid cu semestrul II pentru studenţi si , leinse'.truî H I pentn i, elevi. '• 9.,— An pregătitor pen-

• tru admiterea la facultate— cu plată'-rr- renunţîndu- se în acest fel1'la meditaţiile .

, foarte : costisitoare,' pe pare riu le pot finanţa familiile elevilor cu situaţii financia­re mai grele.

10. — Structura anului şcolar pentru elevi:

B, PENTRU ÎNVĂTAMÎNTUL UNIVERSITAR:

1. — Structura anului universitar va fi următoarea:

1. X — 20. X II — semestrul I — cursuri; <21; X II — 7 .1 — vacanţă; . . - ' rg. I ;— 21. I — cursuri semestrul I — continuare;

26. I 10. II — sesiune de examene; t' 11. II —. 18. II — vacanţă

19. II — 31.‘V — semestrul II; .1. VI — 30. VI — sesiune de examene.

I în. zilele de Paşti atît re să aibă normă didactică studenţii, cît şi elevii vor fi plătită, cu scopul: a) de -a liberi (ca şi părinţii lor de cîştiga bani; b) de a permi- altfeî), conform unor pi-e- -te descoperirea valorilor; vedeţi legaje care.urmează : c) de -3 ..,pşrmiţe^coopiarea

C.» — t . /tr.* ' î f i i ' / * i n I f i r r t

15. IX — 20. X II — cursuri trimestrul I;21. X I I — 10. I ^ vacanţă;.11. I — 27. I I I — cursuri trimestrul II ;

28. I I I — 10. IV — vacanţă;11. IV — 27. V I — cursuri trimestrul I I I ;28. VI — 14. IX- — vacanţă şi perioadă de exa­

mene (admitere în liceu, trepte etc.).

,11. — Practica elevilor se va reduce la 3 săptămîni pe. trimestru, avînd în ve­dere că aceştia primesc un certificat de calificare.

12. — Elevii liceelor' teo­retice nu vor desfăşura ac­tivitate practică.

13. '— Dreptul de a da concurs de admitere Ia fa­cultate este egat pentru toţi absolvenţii liceului, indife­

rent de profilul liceului ab­solvit.

14. — Exceptînd anul1990, bacalaureatul va fi susţinut la 5 obiecte, obli­gatorii fiind examenele la limba română şi o . limbă străină, celelalte 3 obiecte de examen fiind stabilite facultativ, în . funcţie de profilul liceului. . v

să'fie liotărîte de Consiliul. Frontului Salvării Naţio­nale.

2 .— Desfiinţarea cursu­rilor fără frecvenţă, după absolvirea ultimei serii.■ 3. — La discipline cu mai mulţi profesori care predau: aceeaşi materie studenţii să poată audia doar cursurile profesorului cel mai dorit, urmînd ca examenul să fie susţinut cu acest cadru di­dactic.

4. —: Menţinerea seralu­lui ca formă de stimularea celor care nu intră la fa­cultate de prima dată. Des­fiinţarea seralului la facul­tăţile de artă.

5. — Inversarea progra­mului la seral: cursuri în­tre orele 8 şi 12, muncă iri: schimbul II (ora 1 5 ...) , cu posibilitatea ca toţi stu­denţii de la seral să mun­cească numai 4 ore. In ca­zul că există studenţi care doresc să muncească 8 ore, aceasta să fie posibil.

6. — Cadrele din cerceta-

acestora pentru cercetare.7. •— Practica studenţilor

se vă face'în perioada 1. VII — 20. VII, cu sarcini concrete şi examen în- fi­nal, egal ca valoare cu e- •xamenele la celelalte dis­cipline. *

8. — Posibilitatea de a da examen din programă la cerere (sesiune iarnă sau vară)' în 2 arii, fără a afec­ta promovarea dintr-un an în altul.

9. — Barem valoric co­mun de evaluare a cunoş­tinţelor la examen atît pentru cei de la seral, cît şi pentru cei de la zi.

10. — Posibilitatea de a urma două facultăţi în pa­ralel (una seral, alta la zi), pehtru a se putea realiza baremul minim de prezen­ţă la cursuri, lucrări prac tice etc.

— Vă rugăm să vă expri­maţi în scris opiniile refe­ritoare la aceste propuneripe adresa noastră.

PREŞEDINTELE COMISIEI PENTRtJ ŞTIINŢA ŞI ÎNVAŢAM1NT

■ Do la Ministerul învăţă-- mînlului sîntem informaţi că pentru acest an şcolar un element esenţial pentru în­văţând ritul romAnesc îl con­stituie dopolitizarea acestu­ia. Astfel, incepind cu 1 martie, se va preda în licee t> singură disciplină' uma­nişti cu titlul provizoriu ,;,Noţiuni da democraţie-,> care va Înlocui „Cunoştin-

■ lele ;,ociaI*politice“; cadrclc didactice respective vor ur­ma un program special de instruire,

tncepînd cil trimestrul al ' III-lea; ' elevii’ vor urma cursuri de 5 zile pe săptă- mînă, tn cea de-a şasea zl. (care nu va fi neapărat sîm- băta) se vor organiza acti­vităţi facultativa — cercuri artistice şi ştiinţifice, con­ferinţe, dezbateri $1 pregăti­re în şcoală cu cel mai buni profesori, ceea ce va contri-: bui la restrîngerea treptată a meditaţiilor particulare. In ceea ce priveşte practica,

Măsuri pentru modernizarea invăţăminîuiui.aceasta se va restrînge ca volum de ore şi ca durată— 3 săptămîni pe trimestru, organizată elastic, în func-

,ţie de profil. Se va asigu­ra astfel continuitatea pro­cesului didactic. Dacă citi—• torii au alte propuneri, sînt rugaţi să le trimită pc adre­sa ministerului. .

Pentru anul şcolar 1990/1991, se menţin condiţiile de înscriere ln treapta I şi admitere în treapta a Il-a. Detaliile privind pro-■ fii uri lo liceelor şi cele pri­vind examenul de bacalau­reat vor fi date publicităţii în cel mai scurt timp. ,

In ceea cc priveşte învă- ţamînţul superior, sesiunea de iarnă'so va desfăşura în perioada 2G ianuarie — 8 februarie, cu excepţia ani­lor terminali." Examenele şi verificările cu 'notare pc

parcurs din această sesiune la disciplinele social-politi- ce sînt anulate (cu excepţia facultăţilor de profil).

Incepind cu semestrul al II-lea al acestui an univer­sitar, studenţii vor avea 5 zile de 'curs (activităţi di­dactice) pe săptămină; în semestrul al II-lea al aces­tui an universitar so va preda o singură disciplină umanistă cu titlul .provizo­riu de „Noţiuni de demo­craţie” la toate facultăţile (cu excepţia celor de pro­fil).

Practica se va organiza, la sfîrşltul anultii universi­tar.

Pentru anul universitar 1990—19D1 învăţămintul de zi, la profilurile la care nu so fac modificări în conţi­nutul disciplinelor de con­curs, admiterea in înVăţă-

mîntul superior va încope la 15 iulie 1990;

— pentru învăţămintul economic, juridic, de isto- ric-filozofie şi pentru învă- ţămîntul agronomic, răs- punzînd unor nevoi de re­organizare, concursul va în­cepe la 1 septembrie 1990;

— se află în studiu pro­punerile privind învăţămîn- tul seral şl fără frecvenţă (exemplu: desfiinţarea tnvă- ţămîntuiui seral la arhitec­tură şi la învăţămintul ar­tistic) şl cele de desfiinţare, a diverselor discriminări le­gate de condiţiile dc admi­tere (incorporabili-neincor- porabili, o practică preala­bilă de un an pentru admi­terea în învăţămintul agri­col şi altele)!

— în foarte scurt timp se vor comunica disciplinele de concurs pentru toate profilurile, specializările şi îorraele de învăţămînt.

' ■ (îlompres)

C O M U N I C A T

de ia Ministerul înyăţămlntuluiŢinlnd seama de, situaţia

creată prin încetarea acti­vităţii fostelor organizaţii ale copiilor şi studenţitor, Ministerul* Invăţămîntului. comunică: /. 1. — Casele de cultură,

bazele culturale, sportive şi de agrement pentru stu­denţi, publicaţiile, majori- ■ tatea aflate pînă în anul 1971 in gestiunea directă a ministerului, trec, împreună cu toată baza materială, bu­getul şi personalul aferente în prezent, în subordinea Ministerului Invăţămîntu-

, Iui, ca bunuri de care, să• beneficieze întreaga studen- ţime din- România.• 2. — In aceleaşi condiţii, fostul palat al pionierilor şi şoimilor patriei din Bucu­reşti trece în subordinea Ministerului Invăţămînţu-

lui, iar fostele case ale pio­nieri lor si şoimilor patriei, satele de vacanţă, bazele sportive şi de agrement din municipii (sectoare ale Ca­pitalei), oraşe şi comune .trec iri subordinea inspecto­ratelor şcolare judeţene, ca bunfiri de care să beneficie­ze toţi copiii şielevii pa­triei.

3. — Tabereîe pentru stu­denţi vor fi organizate de

' Ministerul . învăţămîîitului , împreună cu' reprezentanţii, autorizaţi ai studenţilor. :

' 4. — Tabăra de odihnă pentru elevi de la Eforie Suci trtkre în^subordineâ în-, spectoratului şcolar al jude-, ţului Constanţa. .

5, — Prezenta hotărîre a . intrat în. vigoare incepind

cu data de 1 ianuarie 1990.(Rompres)

P R E C I Z A R / I .In legătură cu unele in­

formaţii apărute în presa internaţională, Rompres es­te autorizată să precizeze următoarele:

1. — Dintre membrii fos­tului Comitet Politio Exe­cutiv aî'P-C.R. au fost a- restaţi şi sînt în prezent cercetaţi numai acei mem­bri care au fost legaţi In mod direct de măsurile re­presive şi abuzurile de pu­tere privind visteria statu­lui, comise de foştii dicta­tori ai României. '

2. — In legătură cu nu­mărul ■' victimelor înregis­trate la Timişoara, Bucu­reşti şi in alte părţi ale ţă­rii, primele cifre date pu­blicităţii au fost exagerate.

In prezent se fac cercetări riguroase pentru a se stabi­li cu exactitate numărul morţilor şi răniţilor, atît din rîndul forţelor armate, cit şi al civililor. Nici una din cifrele care circulă în prezent nu' este definitivă şi nu este confirmată de forurile competente.

3. — In legătură cu Froii- tul Salvării Naţionale sîn­tem în măsură să precizăm că el nu este şi nu se va constitui în partid. Fron­tul se va prezenta la ale­gerile din aprilie ca o lar­gă organizaţie politică ce reuneşte toate personalită-' ţile şia grupările care s-au ridicat' cu curaj în apăra­rea libertăţii şi demnităţii^ în anii tiraniei totalitare.

Repetăm an punct din programul nostru: ziarul „ADEVĂRUL ÎN LIBERTATE" nu ccnzurcază pe ni­meni — pînă, şi criminalii dovediţi în tribunal au dreptul la apărare. Şi nici nu este rostul nostru să verificăm „dosarele". Noi dăm cuvin tul tuturor. ADE­VĂRUL nu se poato verifica decît IN L1UEUTATE, prin garantarea libertăţii cuvîntului — pentru toţi. A- devărttl îl stabiliţi > dumneavoastră, stimaţi cititori, obligîndu-i, .prin intermediul nostru, pe cei responsa­bili să dea scamă dc actele şl cuvintele lor.

Rugăm cititorii şi colaboratorii — mal vechi şi mal noi —, cărora le mulţumim penlru încrederea cu care ni se adresează, să ne seric concis, pentru a putea da la tipar cît mai multe opinii, penlru a putea sta­bili un adevărat dialog politic şi social, eliberat dc orîco constrîn"cri, bazat pe dorinţa dc a servi demo­craţiei, adevărului şi dreptăţii.

Aşteptăm, nu numai noi, ci şi cititorii, răspunsurile la problemele semnalate în articolele „La Sala spar­turilor ; activitatea conţi* nuă" şt „Mi-o Ioamc!“, a- Barutc in numărul 10,. din

4 Ianuarie 1990, al ziaru­lui. Oare mai este nevoie să-i nominalizăm pe cci dc la I.C.S. mărfuri ali­mentare şi de lă magazi­nul „Central14 — I C-S. ms- talo-cUimice? .

ADEVARUL - ÎN LIBERTATE PAGINA 2

• DREPTUL LA REPLICA • DREPTUL LA REPLICĂ • DREPTUL LA REPUCA •

AM VĂZUT MIZERIA...Am v3zut mizeria morală

Incarnată. A trebuit să aş­tept mai bine de o jumă­tate de secol ca să mi se arate în plinătatea ei defi- niţională şi faptică. Iar cu­riozitatea — dacă am a- vut-o — mi-a fost răsplăti­tă din plin. lntr-una din zilele revoluţiei (care zi, oare?, căci evenimentele au anulat pur* şi simplu tim­pul), un om tînăr împodo­bit cu o barbă de ţap stă­tea umil şi răbduriu, tn pi­cioare, lingă masa de lucru a unui istoric şi academi­cian bătrîn. Tînărul Ii so­licitase academicianului o adeziune la nu ştiu ce program al nu ştiu căror istorici tineri (ce o fi în- semnînd „istoric tînăr'*?), iar el, academicianul, care nu ştia să refuze, scria zo­rit şi cu mîna tremurătoare de vîrstă, oboseală şi erao-

. ţie, căci emoţia ne-a secat pe toţi .In acele zile, scria de zor la adeziunea cerută, căci tînărul cu barbă de ţap era grăbit. Scenariu bi-, ne întipărit pe retină: bă- trînul scriind, tînărul aş- teptînd plantat lîngă birou, iar eu, nimerit acolo cu

.nişte chestii de serviciu plicticoase şi presante, eu făceam paşi de fiară gră­bită In cuşca plină cu cărţi şi hîrţoăge, aşteptînd să se

. termine. S-a terminat. Bă-

. trînul domn l-a condus pe tînărul cu barbă la o dac­tilografă, apoi s-au întors

.împreună cu adeziunea ga­ta, autorul ei s-a uitat peS-

, te dactilogramă. In fine, gata! Tînărul a plecat, fă­ră ca să ştiu" cine a fost. Dar tot ce scriu mai sus este strictul adevăr, văzut cu ochii mei, - pe a căror lumină mă jur dacă am a- '

- dăugat său omis ceva. ' în ziua- următoare s-a

publicat în „Adevărul în li­

bertate" de la Cluj adeziu­nea academicianului Ştefan Pascu la apelul (sau ce naiba a fost) lansat de „ti­nerii istorici". Aha! — îmi zic —, «iată un domn tlnăr plin de ambiţie, care a ştiut să smulgă aprobarea unui mare. istoric român pentru firava: sa întreprin­dere. Citindu-1 (pe Pascu) am aflat că pe omul cu barbă II cheamă Iancu Mo- ţu (pe el nu l-am citit, • şi aştept să-mi spună unde o pot face). Credeam, bietul de mine, că totul se rezu­mă la atîta,. că e una din multele iniţiative pe care democraţia Ie-a declanşat, şi bine a făcut.

O, doamne, cît de mur­dar e sufletul omului atunci cînd II animă resorturi pie­zişe, la fel de murdare! O zi sau două mai tîrziu (cre- deţi-mă că nu ştiu!), a apă-

„rut în ace laşi „Adevărul" acea „precizare" a lui Iancu Moţu, pe care cred că a . citit-o orice clujean. Tînă­rul „istoric" !1 izbeşte pe bătrînul ISTORIC cu o ; brutalitate rară, demnă de; ferocitatea junglei. Aduce > argumente de ce o face. Treaba lui! Dar, oameni ;; buni, din acea precizare ar : reieşi că academicianul ; Ştefan Pascu s-a înghesuit să adere 'la confreria lui Iancu Moţu, care, olimpian i; şi vindicativ, îi respinge iti . termeni subumani adeziu-, nea. O înscenare de neîn­chipuit! Aşadar, acolo în : cabinetul bătrînului dascăl, eu am asistat nu la o scenă banală, ci la întruchiparea : patentată a mizeriei mora­le. A fost un privilegiu pentru care îi mulţumesc lui Iancu Moţu. Adică el a smuls adeziunea, a tipă­rit-o şi apoi a scuipat-o. Şi asta în numele purităţii re­voluţiei, în numele tineri­lor! -

Domnule Moţu! Dacă n-ai avut nevoie de adeziu­nea lui Pascu, dacă îţi re­pugnă concivilitatea cu au­torul care a scris Istoria Transilvaniei, Voievodatul Transilvaniei şi Desăvîrşi- rea statului naţional român, ce ai căutat în acea zi in cabinetul lui Ştefan Pascu, mititel şi umil, aşteptînd textul acela?. La ce ţi-a trebuit? La această însce­nare, desigur! A doua în­trebare: cine te pilotează, domnule? • căci figura du- mitale nici măcar vicleană nu e. Nu e nicicum. Nu exişti.

Şi acum îţi ofer ceva. Am scris că aştept să-mi spui ce ai scris. Să te ci­tesc şi dincolo de această jalnică ticăloşie. Gu oca­zia confruntării îţi ofer şi o înfruntare, cum şi de ce natură o doreşti şi la libera dumitale alegere. 'Eşti tî­năr, da? Atunci desigur nu mă vei refuza,’ dorind să-mi dovedeşti că mint a- cum sau că nu ţi-e teamă de mine, că .nu eşti viteaz numai cu bătrînii care merg spre 80. Gu alte cuvinte, că eşti bărbat. Te aştept, Iancu Moţu, căci altminteri nu ştiu cu ce obraz vei a- păreă în' faţa colegilor du­mitale care ţi-au încredin­ţat — nu? —■- un mandat de lider în numele lor. Mă găseşti zilnic la Institut, ca- rnera 20, deasupra hîrţoa-,

gelor....Am văzut mizeria mo-,

rală cu ochii mei. E demo­craţie, da? In numele ei, rog redacţia „Adevărului în libertate" să-mi publice a- ceste rînduri, ca să afle lumea cam la ce ne pretăm în numele revoluţiei plătite cu sînge curat.

Ioan CIIINDRIŞ

Să ne educăm singuri copiiiLa biroul : de relaţii cu

publicul, de pe lîngă Consi-• liul judeţean al Frontului Salvării Naţionale Cluj, o mamă, mai mult decît în­grijorată, încerca să tragă un semnal de alarmă celor prezenţi. Motivul: un ar­ticol apărut în publicaţia „Adevărul" din data de 28 decembrie 1989.

„Azi, s-a constituit Co­mitetul Organizaţiei Româ­niei Libere a copiilor ca- re-şi subordonează activi­tatea Comitetului Fron­tului Salvării Naţionale ju­deţene Cluj. Această orga­nizaţie cu caracter provizo­riu şi-a prezentat compo­nenţa nominală şi numeri­că în mod deschis. Inten­ţia sinceră este de'a con-'

. tribui la realizarea unui consens naţional necesar vieţii politice şi sociale în România.

Comitetul copiilor■ al Organizaţiei „României

Libcrc“

; Această organizaţie, pre­supun că include membri ţlc Ia nou-născuţi pînă la vîrstă copilăriei (pentru că există copii care la rîndul lor au copii şi să nu depă­şim ’cu aceştia cadrul sem­nificaţiei de copil).

Subordonarea la un or­gan superior presupune o implicare n acestei organi­zaţii a copiilor în eveni­mentele actuale. Cu ce poate ajuta sau influenţa un sugar sau chiar im co­pil precoce la 12—14 ani, activitatea Comitetului |u- ilcţcan .. •? De aici se poar te trage concluzia că acti­vitatea acestor copii va tre­bui să fie coordonată de persoane mature. Adică se

vrea ca să se revină la foi­tele organizaţii în maniera > „Şoimi ai Patriei", „Pio- ; nieri“, „U.T.C.“-işti, etc., or­ganizaţii ale fostului regim dictatorial.

Dacă această aşa-zisă or- '< ganizaţie a copiilor şi-a: prezentat componenţa no­minală şi numerică într-un mod atît de deschis, să n i ; se comunice şi vîrstă com-; ponenţilor. :

De fapt, ce şi cine se as­cunde în spatele acestei aşa-zise. organizaţii a copii­lor?

încă o dată, presupun că anumiţi indivizi, care au a- ; vut funcţii organizatorice: la nivel de municipiu, ju­deţ sau alte instituţii, au găsit această soluţie salva­toare de a se sustrage sau a se ascunde în spatele a- cestei aşa-zise organizaţii a copiilor.

Consider că folosirea co­piilor în numele copiilor, înafară de activitatea de educare şi învăţămînt, în alte scopuri, constituie un

flagrant abuz, care se iden­tifică cu perversitatea.~ Lăsaţi -copiii noştri în pa­

ce!Cred că sînt în asenti­

mentul tuturor celor care sînt cu adevărat părinţi, cînd spun că dorinţa noas­tră, a părinţilor, este' de a ne educa noi copiii şi nu alţii, şi să le asigurăm o pregătire pentru viitor printr-un învăţămînt de ca litate.

Credeţi că s-a vărsat a- tîta sînge numai pentru a

. scăpa de un dictator şi dictatură sau de a ne asi­gura pe mai departe o via­ţă în condiţii umane? V-o spun, cu toată convingerea, că - Revoluţia pe care am săvîrşit-o presupune, ‘ pe lîngă cele de mai sus, în primul rînd realizarea u-

■ nui climat sănătos, care să permită copiilor noştri sâ trăiască, să crească şi să se instruiască fără constrin- geri sau alte obligaţii.

A. IIODREA

Primim la redacţie

A D E ZIU N I © A P E L U R I @ O P IN II• Magistraţii instanţelor

din judeţul Cluj îşi expri­mă adeziunea, deplina a- probare la hotărîrea dreip- tă pronunţată de Tribuna­lul Mililar Extraordinar împotriva siniştrilor tirani, înlăturaţi de la putere de mînia dreaptă a poporului.

• Personalul medico-sa- nitar şi ajutător, medicii şi cadrele didactice de la i’e-

In direct, din Studioul de televiziune ClujNu, nu este nici o greşeală. Studioul

de televiziune Cluj a avut prima trans­misie in direct pe posturile naţionale ale Televiziunii Române Libere. Incredibi­lul s-a produs luni, 1 ianuafie, cînd în­treaga ţară a putut asculta mesajul transmis de scriitorul Augustin Buzura din partea oamenilor de cultură din Clu­jul liber. Transmisia s-a făcut din in­cinta Studioului de radio, unde o mînă de oameni inimoşi au improvizat din te miri ce un ministudiou TV. I-am văzut la lucru încă de vineri, 29 decembrie, cînd cu ajutorul â două camere video, două televizoare transformate ad-hoc în monitoare, două microfoane şi o masă de mixaj aflată într-o geantă diplomat, a- ceşti profesionişti de diferite specialităţi au reuşit să intre din nou în legătură cu Bucureştiul. Le-am admirat acestor oa­meni calmul, economia ^gesturilor şi a cuvintelor, probitatea lor profesională. Au fost prezenţi, în acele clipe de în­

ceput, regizorul Andrei Vâţă şi maestrul coregraf Emilian Barteş, care au reali­zat, în zilele fierbinţi ale Revoluţiei, re­portajele adevărului pe străzile munici­piului Cluj, operatorii TV Alexandru Marius şi Gâbor Xantus, „tehnicii" ing. Ioan Flore, Aurel Medan, Mircea Maco- vei, Mircea Gherlea, Marius Liţiu, asis­taţi din partea Direcţiei de Radio şi Te­leviziune de ing. Robert Stagir şi Mihai Mistreanu, sub coordonarea şi îndruma­rea de specialitate a ing. Onoriu Atana- siu. Lor li s-au alăturat, în zilele ur­mătoare, alţi şi alţi oameni din vechea echipă a carului TV Cluj. Toţi au venit şi au muncit în aceste zile cu un singur scop: acela de a aduce pe micile ecrane din toată ţara gînduri şi fapte ale locui­torilor din inima Transilvaniei. Studioul teritorial de televiziune Cluj este în emi­sie directă cu ţara. Să-i urăm viaţă lungă în noua Românie liberă!

Mircea OLAItU-ZAlNESCU

IN CONTUL

„LIBERTATEA 1989"

• Oamenii muncii de la Cariera Căpusu — respcctiv de la Muntele Rece, Gălăşeni, Gîrbău şi Căpuşu au depus la contul Libertăţii suma de 247.600 lei. Felicitări pentru această dovadă a solidarităţii întru o- tnenic.

• Locuitorii din satele Pata şi Bodroc, de pe raza comunei Apahida, îndemnaţi de către preo­tul Liviu Jecan, au de­pus şi ei suma dc 44.535 lei, cu intenţia de a a- duna in continuare şi alte sume.

• 50 la sută din fon­dul dc participare la be­neficii al colectivului de Ia I.P.L. „Libertatea" — adică 106.000 lei — a

■ fost înscris în acelaşi cont.

• Cadrele militare din garnizoână şi personalul muncitor civil din sin­dicatul M.Ap.N. nr. 1 Cluj au depus în contul „Libertatea", cît şi în contul centralizat pe minister, destinat acestui scop,, suma de 138.S25 Ici. Acţiunea continuă.- • Locuitorii din Tăuţi— sat ce urma să fie desfiinţat — au depus în contul „Libertatea" su­ma de 16.300 lei, fru­moasă replică a unor oameni ce şi-au recîşli- gat dreptul la existenţă pe vatra străbună.

PE STRĂZILE CLUJULUIMai ard luminări şi mai lăcrimează lumea pe străzile

Clujului. Pe aceleaşi străzi unde frumoşii şi generoşii noştri concetăţeni au ieşit în zilele de 21 şi 22 decembrie sâ-şi ceară libertate şi demnitate se niai întîmplă un lu- - cru trist. Opresc maşinile particulare sosite cu ajutoare din străinătate şi li se „oferă" trecătorilor bunuri alimen­tare şi îmbrăcăminte. In faţa Magazinului „S6ra“ (miercuri), in faţa Seminarului teologie (joi), în alte nu- , meroase locuri s-au alcătuit cozi în toată regula pentru

• a primi, gratuit, un pachet dc cafea, o ciocolată, un pa­chet de ţigări, conserve ş.a.m.d. îi tot acuzăm pe ţigani că iau aceste ajutoare ca să facă speculă. Nu-i adevărat. Am văzut Ia cozi lume „bună", bine îmbrăcată, bine hră­nită (după toate aparenţele), mai îngrijită chiar decît cei sosiţi să ne ajute. Am văzut chiar tineri (nu-mi venea să cred). JVI-am jenat să iau numele cuiva dintre cei dis­puşi să capete pomană. în viitor, cred că" o să troc peste această reţinere.

Cum se poate? Cum se poate să fim atît de lipsiţi de demnitate? Există, într-adevăr, în ţară şi în Cluj oameni care nu nevoie de ajutoare. Ei sînt Ia căminele pen­tru bătrîni, la creşe şi sînt, să nu-i uităm; familiile celor ce au murit sau sînt bolnavi.. Atunci, de ce nu

• sînt îndreptaţi străinii înspre aceste locuri? Cum nu se sfiieşie cel care a stat după perdea sau la televizor cînd în stradă se trăgea să întindă mîna după bunurile ne­muncite şi nemeritate cînd ştie că sînt alţii oropsiţi de soartă?

Lumea a luptat pentru libertate şi demnitate. Avem admiraţia Europei, a lumii întregi pentru asta. Demni­tatea nu este compatibilă, cu cerşetoria de trotuar, cu mî­na întinsă pentru un bun pe care, e drept, l-am rîvnit multă vreme. Cum am răbdat, însă, ani de-a rîndul, mai putem rezista cîtva timp pînă ce vom primi pentru pro­pria noastră muncă bunurile date acum de pomană.

Maria SANGEORZAN

C u ra ju l dem nităţiiSimbătă,- 30 decembrie, m cimitirul Centrul a avut loc

Inmormintarea unui fost salariat al Notariatului din Cluj. In timpul ceremoniei s-au auzit două rafale dc armă au~ tomată. A fost un moment de. surpriză, dar toată lumea a rămas pe Ioc. Pe neobservate, bărbaţii au făcut un zid viu in jurul femeilor şi cerevxonia a continuat. Un semn că odată cu libertatea, ne-am reciştigat şi curajul dem­nităţii. Ion RUS

diatrie III, I.M.F., îşi expri­mă admiraţia fată de eroii luptei de eliberare şi ade­ră cu entuziasm la progra­mul Frontului Salvării Na­ţionale.

• Cetăţeanul. Maţeeşcu, telefon M-!>4-l5,. doreşte să depună, acum, în contul „Libertatea 19P/J", tontă su­ma care s-ă. acumulat din depunerile -pentru părţi so­

ciale. Convins că această intenţie o au şi alte per­soane, solicită luarea unei hotărîri şi găsirea unei mo­dalităţi de tranzacţie fi­nanciară, de către institu­ţiile specializate: Bancă, C.E.C. şi unităţile econo­mice.

• ln data de -29 decem- . brie 19R9, adunarea gene­rală a artiştilor plastici clujeni a ales Comitetul Frontului Salvării Naţiona­le al artiştilor plastici clu­jeni, in-următoarea compo­nenţă: preşedinte — loa- cliim .Nicu, vicepreşedinte

— Abodi Nagy Bdla, vice­preşedinte — Radu Pulbe­re; membri — Cornel Ai- Jincăi, Vasile Gheorgbiţă, Ioan Ilorvat Bugnariu, Ko- i’ondi Jeno, Marcel Lupşe, Nicolao Procopan, Mircea Ţoca, Mircea Vremir.

e Azi, la ora 18, în clă­direa din strada Moţilor nr. 18 va avea loc adunarea de constituire a Partidului De­mocrat. Vor fi discutate platforma program, precum şi modul de organizare . şi funcţionare. Apelăm la per-

' soanele cu experienţă în domeniul social-poiitic să

ne ajute cu sugestii şi pro­puneri. Invităm pe cît mai mulţi cetăţeni sâ participa la adunarea noastră. Co­mitetul de organizare.

9 De la Poliţia munici­piului Cluj aflăm că în ul­timele 24 de ore nu au fost semnalate nici un fel de incidente. Reînnoim apelul către conducătorii auto să nu şofeze sub influenţa alcoolului. Poliţiştii încre­dinţează pe toţi cetăţenii că veghează, fără întrerupere, pentru păstrarea liniştii "şi ordinii publice, pentru a- părarea drepturilor şi li­bertăţilor cetăţeneşti.

PAGINA 3 ADEVĂRUL^ ÎN LIBERTATE

VIAŢA TREBUIE SA ÎNVINGĂ• Călin Nemeş, la cei 28 de ani ai săi, este căsătorit, are o fetiţă de doi ani. Patricia, şi locuieşte pe strada Moţilor la nr. 91. Lucrează la Teatrul Naţional din Cluj ca „actor corp ansamblu“.

L-am văzut în piaţa Libertăţii, una din scenele singeroase ale Clujului. Aici, îm­preună cu un grup de tineri, a contri­buit la declanşarea revoltei populare. La început au fost puţini, dar lor li s-a alăturat un mare număr de cetăţeni.

In faţa mitralierelor, Călin a venit cu miinile goale şi pieptul descoperit. „Tra­geţi în fraţii voştri, trageţi-intr-un om care nu are apărare“ — striga Călin.. Şi atunci nemilosul ordin pentru deschide­rea focului a venit. Corpul i-a fost brăz­dat de o rană adîncă de aproximativ zece centimetri, provocîndu-i ■ şi o contuzie pe rinichi. Geanta cu c&rţi ţi caiete, haina cu actele de identitate i-au rămas pe as­falt. (Sperăm că le va regăsi). Oamenii de la Salvare şi-au jăcut datoria. Acum este in afara oricărui pericol şi în cu- rînd îl vom aplauda pe scena Naţionalu- lui clujean. Sintem alături de tine, Că- ■ line!- Czegeni Mariana are 29 de ani, locu­ieşte pe str. Băişoara la nr. 9/a şi este încadrată la Biblioteca judeţeană din .Cluj. „In jurul orei 15 am ieşit de la masă şi mă îndreptam spre librărie. Vă- zîndu-l pe Călin, Matiş (care a decedat), medicul Vasile Ion şi alţii, m-am solida­rizat cu ei. De fapt eram cu o prietenă care s-a speriat şi a plecat. Am strigat „Pentru femeile din Timişoara!“, „Jos d ictatura ,,V rem libertate, vrem demo- - craţier. Nu după mult timp au venit ca­mioanele cu soldaţii. Aceştia aveau o faţă inexpresivă, erau crispaţi, speriaţi. . . ”

După ce a fost lovită de un glonte îh picior („fractură de trohanter"), cei înarmaţi ameninţau mulţimea, cerîndu-le să nu se apropie de răniţi. Dar cu toate acestea, medicul Mosora de la Medicala 11 ţi Daniel Pitiş, un cetăţean din Teleor­man, şi-au riscat viaţa transportind-o pe Mariana la spital. Aici s-a bucurat de atenţia şi grija personalului medical.

Vâri Eva nu are decît 19 ani. Lucrează din septembrie 1989, ca strungar, în bri­gada de tineret din Secţia prelucrare a întreprinderii „Metalul Roşu". Era în oraş împreună cu o colegă şi un bun prieten, pentru a cumpăra cadouri de Crăciun. După ce a auzit focuri de armă în piaţa Libertăţii, s-a alăturat celor care au par­ticipat la demonstraţia spontană din ini­ma Clujului. A ajuns în faţa berăriei „XJr- sus“. Plingeâ. S-a apropiat de un ţinăr soldat ăflat in apropiere. A mlngîiăt cu miinile ei arma de oţel întrebindu-l: ,,Ai putea să tragi in mine? Noi ani putea să fim prieteni. . . “ S-au auzit din nou îm­puşcături, lumea fugea, -unii spre „Tim­puri noi“, alţii spre „30 Decembrie“. N-a reuşit să facă mulţi paşi ţi un glonte i-a găurii talpa piciorului. In apropiere se afla un student arab, care, după ce i-a examinat talpa piciorului, a transportat-a de urgenţă la spital. Aici, încă din primul moment i s-au acorddt îngrijirile nece­sare.

Inginerul Cornel Tiberiu Ilieş este di- r<\ctorul tehnc al t.C.PJ.A.F. Locuieşte pe str. Moise Nicoară, nr. 5,; are doi copil, care sînt studenţi. Duminică dimineaţa, în juru l"orei ţase, a plecat cu maşina spre institut. Cînd a ajuns pe str. An­drei Mureşanu, a fost surprins de două rafale de mitralieră trase de undeva din dreapta. N-a fost somat de nimeni, n-a văzut decît un fulger în faţa ochilor. Un glonte „înflorat“ l-a lovit in cap distrus gîndu-i maxilarul şi oprindu-se sub ochi, iar altul l-a lovit prin spate, schijele, ajungînd in articulaţiile umărului. Cu toate că sîngele curgea, a continuat să conducă pînă la Spitalul C.F.R. de pe str. Republicii. De aici a fost transportat de urgenţă la Chirurgie, unde i s-au făcut intervenţiile . necesare. Cele două gloanţe aii fost extrase, şi nu după mult timp va reveni printre noi.

Vom contimux.

■■■'- Vasile LUCA

A TREIA GENERAŢIE NU-ŞI FACE DE RUŞINE ÎNAINTAŞIIIn revista „Tribuna” nr. 34 din 24 au­

gust 1989 scriam despre faptele de arme ale căpitanului dr. Petroriiu Puşcă, inva­lid din războiul împotriva fascismului. In articol aminteam şi despre tatăl său, unul diii vitejii de la Mărăşeşti. Amîndoi, tată şi fiu, pentru faptele lor deosebite de ar­me fuseseră decoraţi cu ordine şi me­dalii.

Astăzi, omul de lîngă mine este ingine­rul Mircea Puşcă, fiul doctorului Petro- hiu Puşcă. Cu glas aşezat, cumpănit, îmi relatează în cuvinte simple, fără emfază, despre cele petrecute în 2iua de 19 sep­tembrie 1989 în adunarea generală de par- titd de la Institutul de cercetare pentru tehnică de calcul şi informatică (I.T.C.l.) din Cluj.' Lăsînd la o parte teama, aşa-cum ar fi trebuit s-o facă mulţi dintre noi, ing. Mircea Puşcă s-a pronunţat deschis, fără echivoc, în acea adunare, împotriva re­alegerii lui Ceauşescu în funcţia de secre­tar general al partidului comunist.

— Care a fost în esenţă motivarea ati­tudinii dumneavoastră?

— In primul rînd, am subliniat degra­darea an de an a situaţiei noastre econo­mice şi culturale. De asemenea, chiar da­că n-am- folosit cuvîntul crimă, am dat de înţeles că asta înseamnă marginaliza- rea informaticii, fără de care. informatică economia noastră era condamnată la sub­dezvoltare. In egală măsură am amintit lipsa cronică de alimente — foamea, ce mai! —, absenţa medicamentelor, frigul din apartamente şi întunericul. Că toate acestea ne afectau pe noi toţi, dar mai cu seamă agravau situaţia copiilor şi a bătrînilor. In concluzie, am arătat că în acest fel nu se mai poate trăi şi m-am pronunţat împotriva realegerii celui care dădea asemenea „indicaţii preţioase” în funcţia de secretar general al partidului comunist. în aceeaşi adunare, trei dintre colegii mei îmi propuseseră candidatura pentru biroul organizaţiei de bază. Fi­reşte, n-am mai fost ales.

— Şi mai departe?— După patru zile, în data de 23 sep­

tembrie, s-a convocat o nouă adunare ge­

nerală din dispoziţia comitetului judeţean de partid, adunare la care a luat parte şi secretarul pentru probleme organizatori- ce al judeţenei, şi primarul Clujului. In acea adunare am fost exclus din partid împreună cu cei trei colegi care se pro­nunţaseră pentru alegerea mea în birou, îi amintesc aici pentru fermitatea carac­terului lor, pentru profilul lor moral: Dan Ionescu, Gheorghe Drăgan şi Julieta Ză- haria. Din data de 25 septembrie mi s-au luat şi orele pe care le-aveam la facul­

tate cu studenţii. Măsurile luate împo­triva noastră încălcau, evident, prevede­rile statutului partidului. Dar ce fel de partid mai era acesta? Un partid al lui şi al ei — şi atît/ Un partid în care intra­sem vrînd-nevrînd, sub ameninţarea ne-

. realizării profesionale. Dar toate au o li­mită, şi limita aceasta fusese atinsă de mult. Partidul devenise o simplă şi prea- supusă unealtă în miinile unui dictator criminal. Sosise momentul să refuzăm să mai-^im simple unelte în mîinile lui şi ale nefastei lui complice, aşa-zisa „acade­miciană". Mărturisesc că n-a fost " nici, simplu, nici '.uşor, nici pentru mine, nici pentru colegii mei. Cu toţii ştiam la ce riscuri ne expunem. Menţionez că .de atunci, pe toată durata aşa-zisului congres al partidului şi pînă la 22 decembrie, am fost sub paza continuă, la institut, a unui ofiţer superior de securitate. Bănuiesc că şi în • afara institutului ne-am aflat sub supraveghere...

Vorbeşte concis şi simplu ing. Mircea Puşcă. De fapt, atmosfera a fost mai mult decît dramatică. Mi-aduc aminte că în ziua de 26 septembrie întîlniridu-raă cu eroul- veteran căpitan dr. Petroniu Puşcă, acesta mi-a spus cu încrîncenare şi nu glumea: .

— Dacă o să-mi aresteze fiul, eu îmi dau foc în -Piaţa Libertăţii. Am spus-o Securităţii, am spus-o şi directorului în­treprinderii.

O familie, trei generaţii — luptători pen­tru Libertate. . . ~

- Vasile CAIA

Ia r unanim itate?Avem organe ale puterii de stat, centrale şi locale. Nu

avem, încă, o Constituţie, un proiect de Constituţie, care este LEGEA FUNDAMENTALA a unui stat. Deci, şi a României. Cea veche nu mai este recunoscută. De la „centru** ni s-a promis cît de curînd o nouă CONSTITU­ŢIE. Pînă atunci, ce facem?

Din punctul de vedere al actualei situaţii politice este doar tăcere. Singurul partid, politic organizat — cel al comuniştilor — s-a autodizolvat. Fostul „geniu** a reuşit sâ compromită totul — pe sine, „rudili", „pretinii** şi cî- teva milioane de oameni, dintre care o bună parte nu pot

'f i acuzaţi de rea credinţă. Sindicatele constituie (con­form tradiţiei istorice şi nu a experienţei româneşti de după ’44) organizaţii profesionale. ' .

Mass-media ne informează despre înfiinţarea de comi­sii, consilii, comitete ş.a. Mă întreb: sînt acestea organi­zaţii (grupări) politice sau sînt altceva? S-au întrebat oare şi cei ce-au avut iniţiativa înfiinţării acestor orga- nisme^ui şi la ce folosesc? Confuzia este generală. La TV, tineri vorbesc în numele tuturor studenţilor (fix ca înainte), vin alţi tineri şi-i contestă pe antevorbitori. Din întreprinderi primim, mesaje cum că „Oamenii muncii de la . . . îşi exprimă adeziunea la Programul F.S.N.1* Chiar toţi? Poate între ei se află oameni în concedii medicale, plecaţi în delegaţii, de părere diferită sau, pur şi simplu, neutri. Reflexul politic al adeziunii depline, îndelung cultivat de „luminaţii** noştri foşti conducători, se mani­festă în toată plenitudinea sa. Toţi sînt de acord (mă rog, s-au găsit noi lideri care să susţină asta), toţi îşi ex­primă sentimentele „pro", dar puţini îşi folosesc mintea pentru a Vedea ce-i de făcut.

Ne trebuie partide politice cu programe distincte, dife­renţiate clar, care să reprezinte interesele celor ce aderă la ele. Este nevoie de personalităţi puternice, cu o con­cepţie politică clară, bine definită, care să întemeieze, să organizeze şi să susţină interesele grupărilor politice.

Greii. că nu este de bun augur această monotonie, a- ceasţâ unanimitate confuză (unii o cred politică, dar o aplică administrativ). Să aşteptăm noua Constituţie. Pî­nă atunci, să ne uităm In propria noastră conştiinţă, să fim măcar acum sinceri şi să reflectăm ce ne-ar fi mai potrivit. Nu să rămînem, din inerţie, angajaţi politic. Ideea că toată lumea trebuie să facă politică aparţine tot „geniului**. Toţi cetăţenii au dreptul să-şi exercite drep­turile politice, însă nu este obligatoriu ca toţi să facă politică.' Daţi-mi voie să vă spun că dacă toţi cei ce lucrează la C.U.G. (e un exemplu, doar) intră, la grămadă, în acelaşi partid, atunci n-am făcut prea mare lucru pentru demo­craţie. Eu sper, pentru binele tuturor şi al democraţiei adevărate, că va fi pluralism. S. MARIA

DE LA A.J.V.P.S.

In cadrul Asociaţiei judeţene a vînâtorilor şi pesca­rilor sportivi s-a constituit, din primele zile ale revo­luţiei, un comitet al Frontului Salvării Naţionale. S-au luat măsuri ca întreaga activitate să se desfăşoare în cît mai bune 'condiţii. Se lucrcază acum intens la exe­cutarea copcilor în gheaţa bazinelor piscicole, se asi­gură în hrănitoare furaje necesare cervidelpr şi iepu­rilor. Comitetul şi conducerea asociaţiei fac un apel către toţi vînStorii din judeţ de a nu ieşi la vinâtoarc! Acţiunea lor ponte crea panică. De aceea, pînă Ia nor­malizarea situaţiei, sînt insistent rujaţi să renunţe — deocamdată —, la frumoasa lor pasiune, ln acest nobil sport. Liniştea ţării trebuie apărată!

Despre „înflorirea con­tinuă" a agriculturii, des­pre „creşterea** nivelului producţiilor- la. fiecare cultură, pînă la cifre de-a dreptul incredibile, , s-a vorbit şi s-a scris mult, fără jenă, în ultimii ani.

• Adesea se vorbea şi des­pre creşterea bunăstării, a nivelului de trai mate­rial şi spiritual al ţărăni­mii. Nu s-a vorbit însă, nu s-a putut vofbi, şi mai ales scrie despre adevă­rata faţă a agriculturii, nu s-au atins adevăratele probleme ale ţărănimii. -'

Vom încerca în mate­rialele noastre viitoare să evidenţiem tocmai acele „neajunsuri" care au frî- nat mersul înainte al a- griculturii şi, cu sprijinul nemijlocit al lucrătorilor din acest domeniu, ne propunem să descifrăm Unele din „tainele" repu­nerii în drepturi depline, pe locul ce i se cuvine, a agriculturii. ,

Sînt atît de multe şi de grave problemele din sec­torul vegetal şi din zo­otehnie, atît de grea „moştenirea1* rămasă, in­

cit, pentru o redresare cît mai grabnică, este nevoie de participarea plenară, cu adevărat responsabilă a specialiştilor din agri­cultură/ a cooperatorilor sau ţăranilor din zona ne- cooperativizaţă. A celor care au mai'rămas în sa-

AGRICULTURA AŞTEAPTĂ...

E!te, dar şi a celor care şi-au părăsit glia, de care dragostea ce-i lega, şi ca­re nu i-a părăsit, nu era suficientă să-i reţină..

Orice s-ar spune, acti­vitatea în agricultură, e-adevărat, cu părţile ei frumoase, cu satisfacţiile sale . incomparabile •, cu oricare altele, a fost şi a rămas grea, solicitînd e- forturi deosebite pe 'par­cursul întregului an. Ris­

curile agricultorului sînt şi ele mari, reuşita recol­tei finale fiind în depen­denţă strictă de condiţiile de mediu...

Se ajunsese, ce paradox, ca ţăranul şi specialistul să fie consideraţi marii duşmani ai agriculturii! Nu se conformau indica­ţiilor, erau „refractari la nou", adică la minciună. Categoric, ţărănimea a- pucase pe un drum fără ieşire, pe un drum pe care nu-I merita.

Ce urmează? Noile re­glementări, menite să se constituie într-un început de simfonie pentru agri­cultură, încă nu sînt în măsură să-i satisfacă pe ţărani. Ei aşteaptă mai mult, şi li se cuvine mai mult! Aşezarea pe baze Juridice noi, realiste, a întregii activităţi din a- gricultură, a raporturilor, drepturilor şi îndatoririlor dintre lucrătorii ogoare­lor se impune de-acum cu stringenţă.

Dragostea ţăranului pentru pămînt poate de- acum sâ rodească/

Emil LUCA

Din timp în timp eite o tură pe gralis. Astfel vor angajaţii de la I.A.P.I.T. Bucu­reşti. care au deschis un parc dc distracţii lîngă'Casa de modă dc pe str. Bariţiu. Scuter, curse df> cai, faimoasa „Balerină1* şi jocuri mecanice vă aşteaptă. Caruselul, se fnvîrte de dimineaţă pînă seara.' Odată cu el şi ridicolul zîmbitoarci «făpturi”. Este cazul să nu mai poluăm viaţa copiilor cu asemenea Kitsch-uri.

Foto: Nicolae PETGl)

m toii c mALIMENTAŢIE

* Dictatorul ne-a înzestrat din belşug cu minciuni; cu ele ne-a hrănit şi le vom simţi Sn continuare efectul. Toate, le-a „gîndit" în aşa fel îneît şi de dincolo, din iad, dacă există, îşi întin­de asupra noastră influ­enţa malefică. Cacealmaua bunăstării, diabolică, face ca să persiste carenţe in desfacerea şi aproviziona­rea populaţiei cu bunuri de larg consum, cu deosebire, a mărfurilor alimentare'. Ieri, de dimineaţă, din nou, un dialog la Direcţia co­mercială judeţeană, por­nind de la informaţiile şi constatările proprii de pe teren, adică din unităţileI.C.S. mărfuri alimentare, între timp, deci, de la o zi la alta, situaţia s-a a- - meliorat. Au intrat în de­pozite cantităţi de cafea boabe şi citrice, astfel în­eît cofetăriile vor pune în zilele următoare în vînza- re, la 475 lei kilogramul, cafea naturală, 100 grame de cumpărător, precum şi citrice, desfăcute şi prin u- nităţile alimentare.

De reţinut, alimentaţia s-a aliniat resurselor exis­tente in judeţ, tragic reflex al distrugerii agriculturii. Aceste resurse nu au spo­rit Dimpotrivă, surplu­sul (l?) de carne distribuit locuitorilor clujului, afec­tează nivelul de acum. Dar, faţă de ziua precedentă, volumul de carne se ridică la 795 tone, printr-un efort al Avicolei, care a mai furnizat 130 tone de car­ne de pui. S-au făcut, de asemenea, demersuri la minister pentru suplimenr tarea a 500 tone de carne, după cum există promisi­uni şi oferte pentru 2500 tone de peste hotare.

încă o precizare: expor­tul dc alimente şi produse alimentare al. Judeţului era mic — va face, de altfel, obiectul altor reportaje

■ anularea acestuia neputînd să suplimenteze cu mult nivelul actual al fondului şi rezervelor de carne.

C. CHISTI/UI

PAGINA 4 ADEVĂRUL ~ ÎM LIBERTATE

CONSILIUL FRONTULUI SALVĂRII NAJIONALE

D E C R E TConsiliul Frontului Salvării Naţionale d e c re te a z ă : Articol unic. — Mircea Mitran se numeşte în funcţia

de adjunct al ministrului afacerilor externe.

Preşedintele Consiliului Frontului Salvării Naţionale

ION ILIESCU

D E C R E T-PRIVIND ÎNFIINŢAREA MINISTERULUI

TRANSPORTURILOR-SI MIMSTKRULUI POŞTELOR ŞI TE! L13COMU N IC AŢI I LOR

Consiliul Frontului Salvăm Naţionale d e c re te a z ă i Art. 1. — Pe data prezentului decret se înfiinţează Mi­

nisterul Transporturilor şi Ministerul Poştelor şl Teleco­municaţiilor, prin divizarea Ministerului Transporturilor şi Telecomunicaţiilor, care so desfiinţează.

Art. 2. — Corneliu Burada sc numeşte In funcţia de ministru al transporturilor.

Art. 3. — Stctian Pintelie se numeşte in funcţia de mi­nistru al -poştelor şi telecomunicaţiilor.

Preşedintele Consiliului Frontului Salvării Naţionale

ION ILIESCU

D E C R E T

PRIVIND ÎNFIINŢAREA MINISTERULUI- COMERŢULUI EXTERIOR

Consiliul Frontului Salvării Naţionale d e c re te a z ă : Art. 1. — Pe data prezentului decret se înfiinţează Mi­

nisterul Gomerţului Exterior, prin reorganizarea Minis­terului Comerţului Exterior şi Cooperării Economice In­ternaţionale, care se desfiinţează.

Art. 2. — Nicolae M. Nicolae.se numeşte în funcţia de ministru al comerţului exterior. '

\ Preşedintele Consiliului Frontului Salvării Naţionale

ION ILIESCU

D E C R E T ;v;7: ':PRIVIND DESFIINŢAREA CONSILIULUI CENTRAL DE CONTROL MUNCITORESC AL ACTIVITĂŢII

ECONOMICE Şl SOCIALE

Consiliul Frontului Salvării Naţionale d eC re te a z ă : Articol unic. Pe data prezentului decret, se desfiin­

ţează Consiliul Central de Control Muncitoresc al Activi­tăţii' Edonortiice şi Sociale. ' • '

Preşedintele Consiliului .Frontului Salvării Naţionale

ION ILIESCU

D E C R E TPRIVIND DESFIINŢAREA CONSILIULUI ORGANIZĂRII ECONOMICO-SOCI ALE

Consiliul Frontului Salvării Naţionale d e c re te a z ă ? Articol unic. — Pe data prezentului decret, se desfiin­

ţează Consiliul Organizării Economico-Sociale.

Preşedintele Consiliului Frontului Salvării Naţionale

ION ILIESCU

; : ' D E C R E TPRIVIND NUMIREA LUI VASILE VOLOSENIUC IN

FUNCŢIA DE PREŞEDINTE AL HANOI ROMANE SE COMERŢ EXTERIOR

. Consiliul Frontului Salvării" Naţionale d e c re te 'a z ă : Articol unic. — Vasile Voloşeniuc se numeşte în func­

ţia de preşedinte al Băncii'Române de Comerţ Exterior,

Preşedintele Consiliului Frontului Salvării Naţionale

ION ILIESCU

D E C R E TPRIVIND ÎNFIINŢAREA MINISTERULUI GEOLOGIEI

Consiliul Frontului Salvării Naţionale d e c r e te a z ă : Art. 1. — Pe data prezentului decret, se înfiinţează Mi­

nisterul Geologiei, prin reorganizarea Centralei-Departa- , ment a Geologiei, rare se desfiinţează.

Art. 2. — Ioan Folea se numeşte’ în funcţia de minis­tru al geologiei; -

Preşedintele Consiliului Frontului Salvării Naţionale

ION ILIESCU

t.;C R E T :■:Consiliul Frontului Salvării Naţionale d e c r e te a z ă :

_ Articol unic. — Nicolae Dicu se numeşte.- în func­ţia de ministru al minelor. -■ : 'Preşedintele Consiliului -

Frontului Salvării Naţionale

. io n ilie sc u

D E C R E TPRIVIND DESFIINŢAREA COMITETULUI PENTRU

", T PROBLEMELE CONSILIILOR POPULAREConsiliul Frontului Salvării Naţionale d e c r e te a z ă :

' Articol unic. —,iPe data prezentului decret, se desfiin­ţează Comitetul pentru Problemele Consiliilor Populare.:

Preşedintele Consiliului. Frontului Salvării Naţionale

; ION ILIESCU

D E C R E T» • • • - . - ,

Consiliul Frontului Salvării Naţionale d e c r e t e a z i-j Art. 1. — Teofil Pop se numeşte în funcţia de minte*

tru al justiţiei.Art. 2, — Teodor Vasiîiu se numeşte în'funcţia de pre­

şedinte al Curţii Supreme de Justiţie.

Preşedintele Consiliului , Frontului Salvării Naţionale

>• ION ILIESCU

H O T Ă R i R E

priilnri în fiin ţa re a şi organizarea

îiitreprriiderii de com erţ exterior J l e r p u r

Guvernul României h o t ă r ă ş t e :Art. 1. — Pe data prezentei hotăriri se înfiinţează In-'

treprinderea de comerţ exterior „Mercur11, persoană ju­ridică, cu sediul în Bucureşti.

Art. 2. rr Obiectul de activitate al Întreprinderii „Mercur" îl constituie exportul, importul, schimburile de mărfuri şi alte operaţiuni de comerţ exterior, îndeosebi pentru'bunuri de larg consum şi utilaje comerciale, in­clusiv schimburile dintre întreprinderi comerciale, ma­gazine universale, organizaţii cooperatiste, r

întrepriiidierea „Mercur11 asigură necesităţile din aceste domenii ale Ministerului Comerţului Interior, Ministerului Turismului, Centrocoop şi altor ministere şi organizaţii care se ocupă de producerea şi vinzarea bunurilor de larg consjim.

• .Art, 3. — întreprinderea „Mercur11 funcţionează pe criterii de eficienţă economică .şi îşi acoperă cheltuielile în lei şi valută din veniturile proprii, _

Art. 4. — Operaţiunile de comerţ exterior ce se efec­tuează de întreprinderea „Mercur;1 se autorizează de Mi­nisterul Comerţului Exterior. '

Art. 5. — Organizarea şi numărul de .personal al între­prinderii „Mercur11 se stabilesc de Ministerul Comerţului Interior.

Art. 6/— Ministerul Economiei Naţionale şi Ministe­rul Finanţelor, vor Kia măsuri pentru a introduce modifi­cările corespunzătoare în indicatorii economici şi finan­ciari pe anul 1900 ai organizaţiilor interesate.

Primul ministru al guvernului, PETRE ROMAN .

/ ' -'COMUNICATDIN PARTEA'GUVERNULUI -

în calitate de împuternicit al Consiliului Frontului Sal­vării Năţionale,; dl. Mihai Lupoi asigură interimatul mi­nistrului la Ministerul Turismului. '

’ : « Prim-mînisîru, ■ ■ ’ PETRE ROMAN 'COMUNICAT . ' "

Partidul Naţional Ţărănesc, partid, creştin şi democrat, şi-a mutat clubul din Şoseaua Kiseleff, în B-dut Republi­cii nr. 34, lîngă Piaţa’ Rosetti. Telefoane: 11-54-40;15-45r33. ■ .

- m ic a :

PriBtll&ITRTEANIVERSARI

A Dorim scum pei noastre M A R IA SO PO R A N , d in Trite- n i l de Sus, m u ltă sănătate şl fcr ic irc cu ocazia aniversării frum oase i virste dc 60 ani, az i, 5 ianuar ie , şi-l transm i­tem trad iţiona lu l „L a m ulţi a n i11. So lu l, cop iii şi nepoţii.(371)

O Cu ocazis îm p lin ir ii virs- tei de 73 an i şl 50 an i de c ă ­sătorie cu m am a M aria îi do-

reso ta tă lu i m eu IO AN MUHEŞAN, m u ltă sănătate şl v i a Vă lunga . F iu l L iv iu Mu* reşan şl soţia An icuţa şl ne­poţi! M lm ljo r şl A lihă lţă . (51)

Cu sufletele p line de durere anun ţăm încetarea d in v ia ţ i a celei ce a {ost B E G IIIN A G A V B l/Ş la n u ­m a i 20 an i, Inm orm in ta rea va avea loc In z iu a de c ianuarie 1390, ora 11, la «atu! O so lu , ju d e ţu l C lu j. N u tc v o m u ita . M am a şi (ra ţii cu fam iliile . (233)

# Cu la c r im i in o ch i a- n u n ţăm cil d u p ă o lu n g i ş l grea su ferin ţa a Încetat d in v ia ţă scum pa noastră m a m ă , «oacră şl b u n ic i N A ST A S IA C H IO n lîA N d in T urda , ln v irs tă de 7J nnt. In m o rm in ta re a va avea loc s lm bă tă C ianua r ie 1950, o- ra I I d in str. C iu lu lu i « r . 34. . Od llm cştc- to In pace. F iu l G heocche , no ra Lcnu- ţa ş i ne po ţii C r ls tln * şl

C r is tian . (2SJ)

# Cu In im ile zdrobite de durere anunţăm Încetarea din v ia fă a scumpei noas­

tre mame văd. M A R IA BEUCIIENTAL, In v irstă de 83 an i. A fost cea m a l bun ă m am ă d in lume, a tră it frumos, am iubti-o şi stimat-o cît a fost printre noi. O vom p lînge cîte zile vom avea şi nu vom lăsa florile să se usuce pc m orm in tu l el. Inm orm în- tarea va avea loc în z iua de I ianuarie 1990, ora 12 d c . la locuinţa d in satul Dezm ir, str. Crişenl nr. 14. Nu te vom u ita scum pa noastră m am ă şi bun ică. Copiii tă i d rag i: Ione l, M i ­r i» , M ircea, A n iţa , L iv ia şl Lucia cu fam iliile . (232)

• Un u ltim om agiu d ra ­gu lu i nostru AUGUST IN PERŞA , ia r fam ilie i since­re condoleanţe. F am iliile Chiş Iu lia n şi Ioan . (391)

# Cu a illucă durere a- nun ţăm incctarca d in v ia ­ţă a iub ite i noastre m am e, soarre, bun ic i şl s trăbu ­n ic i R O Z A L IA ŞIPOŞ (a lu i V ălica), în v irstă dc 82 an i. Inm orm in ta rea va a- vea loc slm bătă , 8 ianua ­rie 1999, ora 13 in satul Rediu. Fam ilia îndurerată . (327)

4 Cu nem ărg in ită du re ­re şi in im ile zdrobite a- nunţ.tm încetarea d in v ia ­ţă , la 2 ianuarie 1959, a scum pu lu i nostru soţ, b u ­n ic. ta lă şl «ocru c .lt lc o itK C ISM AŞ, in v irstă do CSde an i. Inm orm intarea va avea loc la c im itiru l Cen­tral do la capela mare indata do C ianuarie 19J0, taora l î . tn veci ncm ln-giU ţi soţia Ileana,, nepoţiiC i l la şl F lorin, fiu l Nelu, nora Marcela şl einerelo L lcă. (|7t)

• Cu durere in suflet *- n u n făm • trecerea în n e fi­in ţă , in z iua de 2 ianuarie , a iu b itu lu i nostru soţ, f r a ­

te, -cumnat şl unch i V ASILE PERŞA , în v îrs tă de 52 dc an i. tnm orm înta- rca va avea loc in 6 ia ­nuarie , o ra 13, d in capela c im it iru lu i M ănăştu r. F a ­m ilia . (3(>1)

• Cu ad incă durere a- n u n ţăm încetarea d in . v ia ­ţă a •'scumpei noastre m a ­m e , b un ic i şi s trăbun ic i IB IN A A LM A ŞA N . Im nor- m în tarea are loc a z i,. 5 ia ­nuarie . 1930, ora 13, în Vul- tu rcn l. V a răm îne veşnic în am in tirea noastră . F a­m ilia îndurera tă . (359)

<• Cu ad in că durere ta suflete anu n ţăm . încetarea d in v ia ţă a scum pei noas­tre m am e, bun ic i ş i s tră­b u n ic i IR1N A A LM A ŞA N , irf»v irstă de 8* ani. Inmor- m in târe a va avea loc azi,5 innuarlo 199(1, în com una V u ltu ren l. In veci în d u re ­ra ţi F am ilia . (37!)

• Cu ad încă durere a- n u n ţăm încetarea d in v ia ­ţă a scum pei noastre m a ­

m e şl b un ic i C ltUCITA A U D liL liA N , ln v irstă de 6S an i. Inm orm inta rea are Ioc s im bătă , 6 Ianuarie 1990, In 'localitatea Ardco- va, comttnn M ănăsllrcn l, Judeţul C lu j. Fam ilia greu Încercată. (3(9)

• Cu nem ărg in ită du re ­re anunţ Ireccrca In n e fi­in ţă in ziua de 30 decem­brie 1989 a scum pulu i m eu

sot. Jurist VICTOR CAZA N G IU , in virată dc78 an i. C h ipu l său b lln d , bunătatea .ş l o m e n ia 'Iu l vor răm îne mereu v il In ju n e lu i m eu. F lorlca. (W /A )

0 A u trecut şase săptâ- m în i de cind In im ile noas ­tre p line de durere p ltag pe scum pa noas tră m a m ă

, şl soacră SO F IA BO I.BO A C A . N u o vom u ita n ic ioda tă . C om em ora­rea va avea Ioc la Bise^ rîca d in str. D r. > P e tru G roza , s im b ă iă , 6 ianuar ie 1990, ora S,30. F am ilia . (387)

O Cu acceaşi durere în sufle t aducem u n p ios o-

m ag iu iu b iţ ilo r noştri A U R E L IA şi V ICT OR

A SA N D E I de la a căror trecere în .ne fiin ţă se îm ­p linesc 10, respcctiv 8 ani şl a căror pom en ite va a- vea loc Ia C alvaria în z iua de 6 ianuar ie 1990, ora 9. F am ilia . (190)

• L a 2 ani dc la stinge­rea d in v ia ţă a ne u ita tu ­lu i m eu sot IO AN M A I AN , să-l aducem toţi cei care l-au înd răg it u n pios o- m ag iu . P u ica . (75)

O I ’ ioasă şi tr istă a d u ­cere am in te” la un an de la decesul scum pu lu i nos­tru soţ, ta tă , socru, bun ic

ş i frate M A C A R IE l ’OPUTA, d in satul Feiur- den l. Fam ilia . (2243.7)

4 A * i, .1 Ianuarie se Îm ­plineşte un an cu lacrim i şl durere de c înd ne-a p ărăs it pentru totdeauna scum pa noastră soţie, m a ­

m ă , bun ică , soacră M A K IA CODORI3AN d in Gherla . M n rm in lu l cl va fi udat ,le lacrim ile noaslrc şl presărat cu flo r i. F a m i­lia . (202)

• Cu in im a p lin ă de durere anun ţăm scurgerea celor C săp tăm h il (le c înd fratele nostru d rag a p le ­cat de Ungă no i pen tru totdeauna. Nu-1 vom u ita n ic iodată . Sora D o rina cu fam ilia . (1*0)

nertacţla ţ ! »dm !n !jtr»| l.i: c lu j, str. Napoca nr. l î . Telefon i i o m . i t o i »

# A u trecut 2 an i de la ­c r im i şi durere dc cind ne-a p ă răs it p en tru totdea­una scum pa noastră so(ie,

m a m ă ş l b un ic ă M JH A LA C H E M A RG A RE T A . I*ios om ag iu şi neştearsă am in tire . F am ilia . (163)

® Cu in im ile cernite dc o p ro fundă durere a n u n ­ţăm incctarca fu lgerătoare d in v ia ţă a dragu lu i nos­

tru f iu A U G U ST IN PERŞA , în v irs tă dc 43 an i, n ăscut în D ir je . D orm i în pace d ragu l nostru fiu . N u te vom u ita n ic iodată . Tata şl m am a in veci nc- m ing îl.iţl. (301)

9 Cu ad incă .durere !n suflet ne despărţim dc iu ­b itu l nostru ginere, cum ­na t şi unch i AUGU ST IN PERŞA . S în tem a lă tu r i de Vcrglnlca şi Sorin In a- ceste clipe grele. Socrii, cum naţii V irg il şi G uşti cu fa m ili ile .1 (301/A)

• Cu m aro durere iu suflet nc despărţim dc d ragu l nostru frate, c u m ­n a t -şi unch i AUGUST IN FEEŞA . S în tem a lă tu r i de fam ilia sa greu încercată. Sora A n u ţa , cum na tu l F lo ­r in şi nepo tu l A d rian . (301/B)-

8 P ro fund îndureraţi de .trag ica d ispariţie în lu p tă cu duşm an ii popo ru lu i nos­tru a p lu ton ie ru lu i FA n i x C IU P IT l î , exprim ăm cele m a l sincere condoleanţe fam ilie i. H vom păstra neştearsă am in tirea iar so­

ţiei -MarccIa şl fiicei. M ăd ă lin a Ie vom acorda tot s p r ijin u l nostru . F am i­lia co lone l (r.) M oga V a­sile. (135)

O S în tem a lă tu r i do co­legul nostru V a ie r Potra la durerea p r ic in u ită de m oartea ta tă lu i său . Co­leg i! dc la I.M .M .n . „ is F eb ruarie ", grupa Potra. (188)

SPLCTACOLB Teatrul tic păpuşi pre­

zintă azi, ora 11 — POVES­TE DE IARNA (secţia ro­mână). ,

Opera Română —- TRA- VIATA, ora 18. Spectacol cu concursul tenorului Flo­rin Dlaconescu, de la Ope­ra Română ■ Bucureşti.

FILME• ©NOUA LE PLACE

JAZZBL (92.il; 13,15:15,30; 17.45; 20) • Republica •O LBJME NEBUNA; NE­BUNA, NEBUNA, seriile I

şi II (9; 12; 13; 18) — Vic­toria • SECRETUL SISTE­MULUI t)E ALARMA (12; 14; 16; 18) • ÎNTOARCE­REA AGASA (10; 12,30; 15! 17.30; 19,30) • DESENE A- NIMATE (10) — Dacia a BECKET, seriile I şi II (9; 12; 15; 18) • DRAGOSTE SI DATORIE (10; 12,30; 14.30; 1(5,30) — rvliiră.şli • AGONIA, seriile I şi II (9; 10,30; 14; 16,30; 19) — Arta• SONGURS (9; 11; 13; 15| 17; 19) — Munciioreso • OMWL DIN RIO (9; 11; 13; 15; 17; 19) — 23 August • ADIO ARME, seriile I şi II (9; 12; 15; 18) Timpuri noi • ROCKV I (11; 13; 15j 17; 19) — Steaua rojic.

Tiparul executai la întreprinderea i poligrafică 'Jpy Sluj. Tirajul 60.515 ex,

40.100