PROIECT DE LECIE

A.4.1. Forma restrns

Clasa: IX -a

Disciplina: Tehnologii generale n industria alimentar

Titlul leciei: Lapte si produse lactate

Tipul de lecie: Dobndire de cunotine

Timpul acordat: 100 min.

Competente specifice:CS1: Elevii s defineasc noiunea de lapte;CS2: Elevii s descrie ce fac bun laptele si produsele lactate;CS3: Elevii s descrie ce fac ru laptele si produsele lactate;CS4: Elevii s defineasc cum este obinut untul;CS5: Elevii s defineasc cum este obinuta brnza parmezan;Metodele de nvmnt:C1: ExpunereaC2:.ExplicaiaC3: Demonstraia

Mijloacele de nvmnt:M1: Videoproiector;M2: Film : Tehnologia de fabricaie a brnzei parmezanM3: Piramida alimentar

Laptele si produsele lactate:

Laptele constituie materia prima de baza in obinerea industrial a laptelui de consum , a produselor lactate acide (iaurt, lapte btut , lapte acidofil, chefir) , a smntnii , a untului , a brnzeturilor si a conservelor de lapte (produse lactate concentrate si produse lactate uscate).Prin lapte se nelege in general laptele de vaca, iar cnd vorbim de laptele altor animale se indica specia.

Ce face bun?

Un litru de lapte asigura aportul de Ca necesar creterii si soliditii sistemului osos.Previne rahitismul si osteoporoza prin coninutul crescut de Ca.In plus , calciul din lapte este foarte bine absorbit de organism prin prezenta concomitenta a vitaminei D din grsimea laptelui (Ca din lapte se absoarbe mai bine dect cel din produsele farmacologice).Acidul lactic din iaurt solubilizeaz Ca si l face mai uor de asimilat.Lupta mpotriva cancerului (mai ales cel de colon) prin coninutul de acid linoleic (omega 6).Contribuie la buna dezvoltare a organismului , prin aport de proteine de calitate nalta ce conin toi aminoacizii esenialii necesari creterii, ntreinerii, si refacerii esuturilor si organelor.Previne si trateaz hipertensiunea arteriala datorita coninutului crescut de Ca.Brnza previne apariia cariilor prin creterea pH-ului salivei , inhiba activitatea bacteriilor ce formeaz carii si mpiedica distrugerea smaltului dinilor.Ca din produsele lactate determina metabolismul sa ard grsime , Ca menine normala rata metabolica in timpul dietei si in plus , se combina cu grsimile alimentare formnd o substana similara spunului , care nu se poate absorbi, deci se elimina.Triptofanul din brnza se absoarbe mai bine dect cel din carne, deci regimul lactat nu da depresie si anexitate.Fiecare gram de iaurt conine milioane de germeni vii, deci este necesara respectarea termenului de valabilitate nscris pe ambalaj.Fermenii activi din iaurt se leag de colesterolul din intestin si ii ridica absorbia, scznd riscul de boli cardiovasculare.150 g de iaurt furnizeaz 50% din necesarul zilnic de P al unui adult si 40% din nevoia de Ca.Bacteria lactobacilus distruge bacteriile rele din intestin.

Ce face ru ?Intoleranta la lactoza este imposibilitatea de a digera glucidele din lapte datorita absentei din natere a enzimei numita lactoza.Bacteriile din intestin folosesc lactoza nedigerata si se multiplica , determinnd balonrii si diaree.In cursul transformrii laptelui in iaurt, lactoza este degradata, deci persoanele cu aceasta afeciune pot consuma orice produs lactat cu excepia laptelui proaspt.Iaurtul cu fructe sau musli este o capcana ca are adaos mare de zahar , sunt mai mult un desert dect produs lactat.

Untul

Untul este un produs obinut prin baterea smntnii de lapte si conine grsime , apa si substana uscata negrasa.D.p.d.v. , untul este o emulsie de tipul A/U.Procesul tehnologic de fabricaie cuprinde doua etape de baza : Obinerea smntnii din lapte Transformarea smntnii in unt ceea mai importanta metoda fiind baterea.Untul brut rezultat in urma baterii smntnii se supune operaiei de splare si apoi de malaxare.Splarea untului se face direct, prin ndeprtarea zarei coninute.Aceasta splare se va face de mai multe ori pana cnd ultima apa de splare devine limpede.

Brnza parmezan

Sortimentul se caracterizeaz printr-un coninut foarte ridicat de apa, drept pentru care si are o conservabilitate ridicata.Laptele este pasteurizat pana la T de max 65 grade C.Normalizarea se face la un coninut de grsime de 2-2.2%.Maturarea laptelui se face pana la o aciditate de 21-23 grade T , prin adaos de cultura de producie de bacterii lactice.Prelucrarea coagului : Repaus pentru sedimentarea coagului si separarea zerului.Coagulul se scoate si se introduce in forme metalice , unde se preseaz timp de 24 h.Srarea dureaz 25-27 de zile , se face in saramura .Zvntarea se face timp de 6-8 zile.Maturare dureaz 5-6 luni la temperatura de 12-15 grade C.

Bibliografia:1. PLATON Nicoleta, (2013) Tehnologii generale n industria alimentar * Note de curs partea I , editura ALMA MATER,BACU

A.4.2. Forma semidetaliat

Clasa: IX -a

Disciplina: Tehnologii generale n industria alimentar

Titlul leciei: Laptele si produsele lactate

Tipul de lecie: Dobndire de cunotiine

Timpul acordat: 100 min.

Tabelul A.4.2.1. Formularea competentelor specificeCompetente specifice

Codul

ConinutulCondiiile de probareCriteriul de realizare acceptabil

CS1Elevii s defineasc noiunea de lapte;50%

CS2Elevii s descrie ce fac bun laptele si produsele lactate;

50%

CS3Elevii s descrie ce fac ru laptele si produsele lactate;

50%

CS4Elevii s defineasc cum este obinut untul;

50%

CS5 Elevii s defineasc cum este obinut brnza parmezan;

50%

Tabelul A.4.2.2. Elemente de coninut ale competentelor specifice (Fila 1)Delimitarea coninutului pe competente

Codul competentelor specificeElemente de coninut, conform manualului

CS1Laptele constituie materia prima de baza in obinerea industrial a laptelui de consum , a produselor lactate acide (iaurt, lapte btut , lapte acidofil, chefir) , a smntnii , a untului , a brnzeturilor si a conservelor de lapte (produse lactate concentrate si produse lactate uscate).Prin lapte se nelege in general laptele de vaca, iar cnd vorbim de laptele altor animale se indica specia.

CS2Un litru de lapte asigura aportul de Ca necesar creterii si soliditii sistemului osos.Previne rahitismul si osteoporoza prin coninutul crescut de Ca.In plus , calciul din lapte este foarte bine absorbit de organism prin prezenta concomitenta a vitaminei D din grsimea laptelui (Ca din lapte se absoarbe mai bine dect cel din produsele farmacologice).Acidul lactic din iaurt solubilizeaz Ca si l face mai uor de asimilat.Lupta mpotriva cancerului (mai ales cel de colon) prin coninutul de acid linoleic (omega 6).Contribuie la buna dezvoltare a organismului , prin aport de proteine de calitate nalta ce conin toi aminoacizii esenialii necesari creterii, ntreinerii, si refacerii esuturilor si organelor.Previne si trateaz hipertensiunea arteriala datorita coninutului crescut de Ca.Brnza previne apariia cariilor prin creterea pH-ului salivei , inhiba activitatea bacteriilor ce formeaz carii si mpiedica distrugerea smaltului dinilor.Ca din produsele lactate determina metabolismul sa ard grsime , Ca menine normala rata metabolica in timpul dietei si in plus , se combina cu grsimile alimentare formnd o substana similara spunului , care nu se poate absorbi, deci se elimina.Triptofanul din brnza se absoarbe mai bine dect cel din carne, deci regimul lactat nu da depresie si anexitate.Fiecare gram de iaurt conine milioane de germeni vii, deci este necesara respectarea termenului de valabilitate nscris pe ambalaj.Fermenii activi din iaurt se leag de colesterolul din intestin si ii ridica absorbia, scznd riscul de boli cardiovasculare.150 g de iaurt furnizeaz 50% din necesarul zilnic de P al unui adult si 40% din nevoia de Ca.Bacteria lactobacilus distruge bacteriile rele din intestin.

CS3Intoleranta la lactoza este imposibilitatea de a digera glucidele din lapte datorita absentei din natere a enzimei numita lactoza.Bacteriile din intestin folosesc lactoza nedigerata si se multiplica , determinnd balonrii si diaree.In cursul transformrii laptelui in iaurt, lactoza este degradata, deci persoanele cu aceasta afeciune pot consuma orice produs lactat cu excepia laptelui proaspt.Iaurtul cu fructe sau musli este o capcana ca are adaos mare de zahar , sunt mai mult un desert dect produs lactat.

CS4 Untul este un produs obinut prin baterea smntnii de lapte si conine grsime , apa si substana uscata negrasa.D.p.d.v. , untul este o emulsie de tipul A/U.Procesul tehnologic de fabricaie cuprinde doua etape de baza : Obinerea smntnii din lapte Transformarea smntnii in unt ceea mai importanta metoda fiind baterea.Untul brut rezultat in urma baterii smntnii se supune operaiei de splare si apoi de malaxare.Splarea untului se face direct, prin ndeprtarea zarei coninute.Aceasta splare se va face de mai multe ori pana cnd ultima apa de splare devine limpede.

CS5Sortimentul se caracterizeaz printr-un coninut foarte ridicat de apa, drept pentru care si are o conservabilitate ridicata.Laptele este pasteurizat pana la T de max 65 grade C.Normalizarea se face la un coninut de grsime de 2-2.2%.Maturarea laptelui se face pana la o aciditate de 21-23 grade T , prin adaos de cultura de producie de bacterii lactice.Prelucrarea coagului : Repaus pentru sedimentarea coagului si separarea zerului.Coagulul se scoate si se introduce in forme metalice , unde se preseaz timp de 24 h.Srarea dureaz 25-27 de zile , se face in saramura .Zvntarea se face timp de 6-8 zile.Maturare dureaz 5-6 luni la temperatura de 12-15 grade C.

Tabelul A.4.2.3. Metodele de nvmntCodul metodelorde nvmntMetodele de nvmnt

C1Expunerea

C2Explicaia

C3Demonstraia

Tabelul A.4.2.5. Mijloacele de nvmntCodul mijloacelor de nvmntMijloacele de nvmnt

M1Videoproiector

M2Film Tehnologia de fabricaie a brnzei parmezan

M3Piramida alimentar

Tabelul A.4.2.6. Desfurarea n timp a activitilor din proiectul unitii de nvare (Fila 1)Tim-pul, nmin.Etapeledeinstru-ireCompetente specificeActivitateaMetodele de nvmntMijloacele de nvmnt

cadrului didacticelevilor

1234567

1Moment organizatoricDa foaia de prezenta si isi pregtete videoproiectorulSe trec pe foaia de prezenta

10Crearea fondului aperceptiv- Ce cunoatei voi despre lapte?

- Care sunt produsele obinute din lapte?

Elevul A rspunde:- Laptele este un produs de origine animala care se obine de la diferite animale domestice.Elevul C rspunde:- Branza , iaurt , sana , cacaval, unt.

"

16Capta-rea ateniei i intere-sului elevilor- Astzi vom vorbi despre lapte si despre produsele care se obin din lapte.Ascult.

"

18Anun-area titlului lecieiScrie pe tabl titlul leciei.Privesc, ascult i noteaz pe caiet

20Anun-area competentelor specifieCS1 CS5

Spune i scrie pe tabl obiectivele operaionale, conform tabelului A.3.2.1.Privesc, ascult i noteaz pe caiet

25Prezen-tarea coninu-turilor noiCS1 CS5Prezint coninuturile noi, conform tabelului A.3.2.2. Privesc, ascult i noteaz pe caietC1C3

M1M2

75Realiza-rea conexi-unii inverseCS1 CS5- Care este definiia laptelui?

- Ce ne asigura un l de lapte?

- Ce se ntmpla cu Ca din lapte?

- Ce previne brnza?

-Ce conine iaurtul si pentru ce este bun acesta?

- Ce face rau laptele?

- Ce este untul?

- Cum se fabrica untul?

- Ce este branza parmezan?

- Care sunt operaiile de obinere a brnzei parmezan?Elevul A rspunde conform tabelului A.4.3.2.

Elevul B rspunde conform tabelului A.4.3.2. Elevul C rspunde conform tabelului A.4.3.2.

Elevul D rspunde conform tabelului A.4.3.2.

Elevul E rspunde conform tabelului A.4.3.2.

Elevul F rspunde conform tabelului A.4.3.2.

Elevul G rspunde conform tabelului A.4.3.2. Elevul A rspunde conform tabelului A.4.3.2.

Elevul B rspunde conform tabelului A.4.3.2. Elevul C rspunde conform tabelului A.4.3.2.

C2

95

Prezen-tarea unei apre-cieri gene-rale privind activi-tatea desf-urat de elevi- Astzi ai fost mai ateni dect ora trecut.Ascult.

Bibliografia:1. PLATON Nicoleta, (2013) Tehnologii generale n industria alimentar * Note de curs partea I , editura ALMA MATER,BACU

A.4.3. Forma detaliat

Clasa: IX -a

Disciplina: Tehnologii generale n industria alimentar

Titlul leciei: Laptele si produsele lactate

Tipul de lecie: Dobndire de cunotiine

Timpul acordat: 100 min.Tabelul A.4.3.1. Formularea competentelor specificeCompetente specifice

Codul

ConinutulCondiiile de probareCriteriul de realizare acceptabil

CS1Elevii s defineasc noiunea de lapte;50%

CS2Elevii s descrie ce fac bun laptele si produsele lactate;

50%

CS3Elevii s descrie ce fac ru laptele si produsele lactate;

50%

CS4Elevii s defineasc cum este obinut untul;

50%

CS5 Elevii s defineasc cum este obinut brnza parmezan;

50%

Tabelul A.4.3.2. Elemente de coninut ale competentelor specifice (Fila 1)Delimitarea coninutului pe obiective

Codul competentelor specificeElemente de coninut, conform manualului

CS1Laptele constituie materia prima de baza in obinerea industrial a laptelui de consum , a produselor lactate acide (iaurt, lapte btut , lapte acidofil, chefir) , a smntnii , a untului , a brnzeturilor si a conservelor de lapte (produse lactate concentrate si produse lactate uscate).Prin lapte se nelege in general laptele de vaca, iar cnd vorbim de laptele altor animale se indica specia.

CS2Un litru de lapte asigura aportul de Ca necesar creterii si soliditii sistemului osos.Previne rahitismul si osteoporoza prin coninutul crescut de Ca.In plus , calciul din lapte este foarte bine absorbit de organism prin prezenta concomitenta a vitaminei D din grsimea laptelui (Ca din lapte se absoarbe mai bine dect cel din produsele farmacologice).Acidul lactic din iaurt solubilizeaz Ca si l face mai uor de asimilat.Lupta mpotriva cancerului (mai ales cel de colon) prin coninutul de acid linoleic (omega 6).Contribuie la buna dezvoltare a organismului , prin aport de proteine de calitate nalta ce conin toi aminoacizii esenialii necesari creterii, ntreinerii, si refacerii esuturilor si organelor.Previne si trateaz hipertensiunea arteriala datorita coninutului crescut de Ca.Brnza previne apariia cariilor prin creterea pH-ului salivei , inhiba activitatea bacteriilor ce formeaz carii si mpiedica distrugerea smaltului dinilor.Ca din produsele lactate determina metabolismul sa ard grsime , Ca menine normala rata metabolica in timpul dietei si in plus , se combina cu grsimile alimentare formnd o substana similara spunului , care nu se poate absorbi, deci se elimina.Triptofanul din brnza se absoarbe mai bine dect cel din carne, deci regimul lactat nu da depresie si anexitate.Fiecare gram de iaurt conine milioane de germeni vii, deci este necesara respectarea termenului de valabilitate nscris pe ambalaj.Fermenii activi din iaurt se leag de colesterolul din intestin si ii ridica absorbia, scznd riscul de boli cardiovasculare.150 g de iaurt furnizeaz 50% din necesarul zilnic de P al unui adult si 40% din nevoia de Ca.Bacteria lactobacilus distruge bacteriile rele din intestin.

CS3Intoleranta la lactoza este imposibilitatea de a digera glucidele din lapte datorita absentei din natere a enzimei numita lactoza.Bacteriile din intestin folosesc lactoza nedigerata si se multiplica , determinnd balonrii si diaree.In cursul transformrii laptelui in iaurt, lactoza este degradata, deci persoanele cu aceasta afeciune pot consuma orice produs lactat cu excepia laptelui proaspt.Iaurtul cu fructe sau musli este o capcana ca are adaos mare de zahar , sunt mai mult un desert dect produs lactat.

CS4Untul este un produs obinut prin baterea smntnii de lapte si conine grsime , apa si substana uscata negrasa.D.p.d.v. , untul este o emulsie de tipul A/U.Procesul tehnologic de fabricaie cuprinde doua etape de baza : Obinerea smntnii din lapte Transformarea smntnii in unt ceea mai importanta metoda fiind baterea.Untul brut rezultat in urma baterii smntnii se supune operaiei de splare si apoi de malaxare.Splarea untului se face direct, prin ndeprtarea zarei coninute.Aceasta splare se va face de mai multe ori pana cnd ultima apa de splare devine limpede.

CS5Sortimentul se caracterizeaz printr-un coninut foarte ridicat de apa, drept pentru care si are o conservabilitate ridicata.Laptele este pasteurizat pana la T de max 65 grade C.Normalizarea se face la un coninut de grsime de 2-2.2%.Maturarea laptelui se face pana la o aciditate de 21-23 grade T , prin adaos de cultura de producie de bacterii lactice.Prelucrarea coagului : Repaus pentru sedimentarea coagului si separarea zerului.Coagulul se scoate si se introduce in forme metalice , unde se preseaz timp de 24 h.Srarea dureaz 25-27 de zile , se face in saramura .Zvntarea se face timp de 6-8 zile.Maturare dureaz 5-6 luni la temperatura de 12-15 grade C.

Tabelul A.4.3.3. Metodele de nvmntCodul metodelorde nvmntMetodele de nvmnt

C1Expunerea

C2Explicaia

C3Demonstraia

Tabelul A.4.3.5. Mijloacele de nvmntCodul mijloacelor de nvmntMijloacele de nvmnt

M1Videoproiector

M2Film demonstrativ

M3Piramida alimentar

Tabelul A.4..3.6. Desfurarea n timp a activitilor din proiectul unitii de nvare (Fila 1) Tim-pul, nmin.Etapeledeinstru-ireCompetente specificeConinutul de instruireActivitateaFormele de organizare a instruiriiMeto-dele de nv--mntPro-ble-me-le, exer-ci-iile, apli-ca-iileResursele materiale

Mijloace de nvmntcareMe-diul de in-stru-ire

cadrului didacticelevilor

Re-par-tiza-rea sar-cini-lorPar-tici-pa-rea elevi-lorDiri-jarea acti-vitii

cuprind mesaj didacticfacili-teaz trans-miterea mesa-jului didactic

1234567891011121314

1Moment organizatoricDa foaia de prezenta si isi pregtete videoproiectorul.Se trec pe foaia de prezentaSala de clas

10Crearea fondului aperceptiv- Ce cunoatei voi despre lapte?

- Care sunt produsele obinute din lapte?

Elevul A rspunde:- Laptele este un produs de origine animala care se obine de la diferite animale domestice.Elevul C rspunde:-Branza, iaurt , sana , cacaval, unt.

"""""

16Capta-rea ateniei i intere-sului elevilor- Astzi vom vorbi despre lapte si despre produsele care se obin din lapte.Ascult.

"""C2"

18Anun-area titlului lecieiScrie pe tabl titlul leciei.Privesc, ascult i noteaz pe caiet""""

20Anun-area competentelor specificeCS1 CS5

Tabelul A.4.3.1.Spune i scrie pe tabl obiectivele operaionale, conform tabelului A.3.2.1.Privesc, ascult i noteaz pe caiet"""C3"

25Prezen-tarea coninu-turilor noiCS1 CS5Tabelul A.4.3.2.Prezint coninuturile noi, conform tabelului A.3.2.2. Privesc, ascult i noteaz pe caiet"""C1-C2M1M2"

75Realizarea conexiunii inverseCS1 CS5- Care este definiia laptelui?

- Ce ne asigura un l de lapte?

- Ce se ntmpla cu Ca din lapte?

- Ce previne brnza?

-Ce conine iaurtul si pentru ce este bun acesta?

- Ce face ru laptele?

- Ce este untul?

- Cum se fabrica untul?

- Ce este brnza parmezan?

- Care sunt operaiile de obinere a brnzei parmezan? Elevul A rspunde conform tabelului A.4.3.2.

Elevul B rspunde conform tabelului A.4.3.2. Elevul C rspunde conform tabelului A.4.3.2.

Elevul D rspunde conform tabelului A.4.3.2.

Elevul E rspunde conform tabelului A.4.3.2.

Elevul F rspunde conform tabelului A.4.3.2.

Elevul G rspunde conform tabelului A.4.3.2. Elevul A rspunde conform tabelului A.4.3.2.

Elevul B rspunde conform tabelului A.4.3.2. Elevul C rspunde conform tabelului A.4.3.2.

"""C1C3"

95

Prezentarea unei aprecieri generale privind activitatea desfurat de eleviAstzi ai fost mai ateni dect ora trecut.Asculta."

Bibliografia:1. PLATON Nicoleta, (2013) Tehnologii generale n industria alimentar * Note de curs partea I , editura ALMA MATER,BACU