ACTUALIZAREA - cjsuceava.ro · Rețeaua hidrografică a bazinului este bine dezvoltată,...

ACTUALIZAREA

PLANULUI DE AMENAJARE A TERITORIULUI

JUDEȚEAN SUCEAVA

Etapa I

Analiza situației existente. Identificarea elementelor care

condiționează dezvoltarea, a disfuncționalităților și elementelor

de potențial

Contract nr. 19407/20.08.2018

(nr. ctr. UAUIM-CCPEC: 2 / 2018)

VOL. 05: INFRASTRUCTURI TEHNICE MAJORE

Beneficiar: CONSILIUL JUDEȚEAN SUCEAVA

Elaboratori: UAUIM-CCPEC (lider de proiect)

Universitatea din București – CICADIT (partener)

SC UrbanTeam srl (partener)

SC Quattro Design srl (partener)

S.C. F & R Worldwide srl (partener)

Aprilie 2019

PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 2

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ŞI URBANISM

“ION MINCU”

Centrul de Cercetare, Proiectare, Expertiză şi Consulting

proiectant general (CCPEC)

Rector: prof. dr. arh. Marian MOICEANU

Director CCPEC: ec. Dana RACU

Șef proiect: conf. dr. arh. Gabriel PASCARIU

Colectiv de elaborare:

Universitatea de Arhitectură și Urbanism ”Ion Mincu” – CCPEC

Conf. dr. arh. Gabriel PASCARIU

Ing. Mariana DOROBANȚU (gospodărirea apelor și echipare hidro-edilitară)

Ing. Elena STANCU (îmbunătățiri funciare și managementul deșeurilor)

Ing. Tudor PERJU (căi de comunicații)

Ing. Diana PINTRIJEL (căi de comunicații)

Ing. Amelia CAZACU (energie electrică și telecomunicații)

Ing. Luiza MINCULESCU (energie termică și gaze naturale)

Dr. urb. Irina CIOANGHER (grafică)

Asist. dr. urb. Radu-Matei COCHECI (grafică, GIS)


Cuprins

_Toc6387972

Lista figurilor din text 5

Lista tabelelor din text 6

1. Gospodărirea apelor 8

1.1 Resursele de apă 10

1.2 Amenajarea bazinului hidrografic 12

2. Lucrări de îmbunătățiri funciare 26

2.1 Amenajări pentru desecare 26

2.2 Amenajări pentru Combaterea Eroziunii Solului 27

2.3 Amenajări pentru irigații 29

2.4 Probleme și disfuncționalități legate de funcționarea amenajărilor de îmbunătățiri funciare 29

3. Echiparea hidroedilitară 31

3.1 Alimentarea cu apă 31

3.1.1 Municipiul Suceava 32

3.1.2 Municipiul Fălticeni 36

3.1.3 Municipiul Câmpulung Moldovenesc 39

3.1.4 Municipiul Rădăuți 41

3.1.5 Municipiul Vatra Dornei 44

3.1.6 Alimentarea cu apă a celor 11 orașe din județ 46

3.1.7 Concluzie 47

3.2 Canalizarea apelor uzate 52


3.2.2 Municipiul Fălticeni 53

3.2.3 Municipiul Câmpulung Moldovenesc 54



3.2.6 Sistemele de canalizare din mediul rural 55

3.2.7 Concluzii 55

4. Echiparea tehnică cu căi de comunicație 57

4.1 Rețeaua rutieră 57

4.1.1 Drumurile naţionale 57

4.1.2 Drumurile judeţene 73

4.1.3 Drumurile comunale 77

4.1.4 Probleme şi priorităţi 83

4.2 Rețeaua feroviară 84

4.3 Drumurile industriale 96


4.4 Reţeaua navigabilă 96

4.5 Căile aeriene 96

4.6 Punctele de control şi trecere a frontierei 98

4.7 Probleme, disfuncționalități și elemente de potențial 98

5. Rețele de energie electrică și telecomunicații 110

5.1 Alimentarea cu energie electrică 110

5.1.1 Producția de energie electrică 110

5.1.2 Rețeaua electrică de transport 112

5.1.3 Rețeaua electrică de distribuție 114

5.1.4 Rețeaua de iluminat public 115

5.1.5 Utilizarea surselor regenerabile pentru producerea energiei electrice 115

5.2 Telecomunicații 121

5.2.1 Telefonie fixă și mobilă 121

5.2.2 Acces la internet, televiziune și radio 122

6. Alimentarea cu energie termică și gaze naturale și fluide combustibile 124

6.1 Alimentarea cu energie termică 124




6.2 Gaze naturale şi fluide combustibile 128

6.2.1 Exploatări SNGN ROMGAZ SA 134

6.2.2 Concluzii 135

7. Managementul Deșeurilor 136

7.1 Managementul deșeurilor municipale 136

7.1.1 Depozite de deșeuri municipale 136

7.1.2 Spaţii de stocare temporară 136

7.2 Managementul deșeurilor industriale 137

7.2.1 Depozite de deșeuri industriale 137

7.2.2 Gestionarea deșeurilor speciale 138

7.2.3 Deșeurile din industria extractivă 138

7.3 Probleme și disfuncționalități existente in domeniul Gestionării Deșeurilor 140

7.3.1 Probleme și disfuncționalități existente in domeniul deșeurilor municipale. 140

7.3.2 Probleme și disfuncționalități existente in domeniul deșeurilor industriale. 141

Bibliografie 148


Lista figurilor din text

Figura 1: Localizarea Bazinului Hidrografic Siret pe teritoriul României 8

Figura 2: Acumulările și digurile de protecție din județul Suceava 25

Figura 3: Amenajările de îmbunătățiri funciare de pe teritoriul județului Suceava 26

Figura 4: Amenajările de desecare de pe teritoriul județului Suceava 27

Figura 5: Amenajările de combaterea eroziunii solului de pe teritoriul județului Suceava 28

Figura 6: Amenajările de irigații de pe teritoriul județului Suceava 29

Figura 7: Distribuția surselor de apă pe UATB-uri 48

Figura 8: Situația alimentării cu apă potabilă în UATB-uri 49

Figura 9: Situația rețelelor de canalizare și epurare a apelor uzate menajere în UATB-urile din

județul Suceava 56

Figura 10: Drumurile naționale din Regiunea Nord-Est Moldova 58

Figura 11: Schema rețelei feroviare 84

Figura 12: Accesibilitatea UATB-urilor la rețeaua de căi de comunicații 108

Figura 13: Unități administrative territoriale din Județul Suceava cu risc de înzăpezire pe căi

rutiere și feroviare 109

Figura 14: Evoluția consumului de energie electrică și de energie termică în județul Suceava în

perioada 2005-2015 111

Figura 15: Rețeaua electrică de transport în octombrie 2017 113

Figura 16: Harta potențialului solar al României 117

Figura 17: Harta potențialului eolian al României 119

Figura 18: Harta potențialului eolian al județului Suceava 120

Figura 19: Harta ariilor protejate din jud. Suceava 121

Figura 20: Gestiunea deșeurilor – depozite municipale 145

Figura 21: Gestiunea deșeurilor – depozite de deșeuri industriale 146

Figura 22: Servicii de salubritate 147


Lista tabelelor din text

Tabelul 1: Lungimile principalelor cursuri de apă pe teritoriul județului Suceava 9

Tabelul 2: Principalele surse de apă disponibile în județul Suceava 11

Tabelul 3: Lucrările de amenajare a Bazinului Hidrografic Siret, în județul Suceava 13

Tabelul 4: Îndiguirile și regularizările cursurilor de apă din Bazinului Hidrografic Siret, în

județul Suceava 15

Tabelul 5: Acumulările și îndiguirile realizate la nivel de UATB 22

Tabelul 6: Cauzele de degradare a terenurilor în județul Suceava 28

Tabelul 7: Evoluția suprafețelor de îmbunătățiri funciare în perioada 2013-2017 în județul

Suceava 29

Tabelul 8: Situația alimentării cu apă potabilă la nivelul județului Suceava 31

Tabelul 9: Situația alimentării cu apă potabilă a orașelor din județul Suceava 46

Tabelul 10: Situația rețelelor de alimentare cu apă potabilă și de canalizare în UATB-urile din

județul Suceava 50

Tabelul 11: Situația rețelelor de canalizare în orașele din județul Suceava 55

Tabelul 12: Drumurile naționale de pe raza județului Suceava 59

Tabelul 13: Reţeaua de drumuri naţionale administrată de S.D.N. Câmpulung Moldovenesc 59

Tabelul 14: Reţeaua de drumuri naţionale administrată de S.D.N. Câmpulung Moldovenesc 60

Tabelul 15: Situaţia podurilor amplasate pe drumurile nationale din judeţul Suceava, lucrări de

artă pe secţia D.N. Suceava (poduri, viaducte, tuneluri, trecători şi pasuri) 61

Tabelul 16: Lucrări de artă pe secția D.N. Câmpulung Moldovenesc (poduri, viaducte, tuneluri,

trecători şi pasuri) 65

Tabelul 17: Clasa tehnică a drumurilor naționale 70

Tabelul 18: Situaţia punctelor critice la înzăpezire pe drumurile naţionale, S.D.N. Suceava 72

Tabelul 19: Situaţia punctelor critice la înzăpezire pe drumurile naţionale, S.D.N. Suceava 72

Tabelul 20: Rețeaua de drumuri județene din județul Suceava 73

Tabelul 21: Caracteristici ale drumurilor județene din Județul Suceava 73

Tabelul 22: Rețeaua de drumuri comunale din județul Suceava 77

Tabelul 23: Caracteristici ale drumurilor județene din Județul Suceava 77

Tabelul 24: Tabel centralizator cu drumurile naționale, județene și comunale din județul

Suceava 82

Tabelul 25: Reţeaua de căi ferate a Companiei Naţionale de Căi Ferate pe teritoriul judeţului

Suceava 84

Tabelul 26: Reţelele de căi ferate în Judeţul Suceava 87

Tabelul 27: Lista podurilor de cale ferată cu deschiderea mai mare de 10 m.l. aflate pe raza

Sucursalei Regionale C.F. Iaşi (Jud. Suceava) 92

Tabelul 28: Lista tunelurilor de pe raza Sucursalei Regionale C.F. Iaşi, jud. Suceava 94


Tabelul 29: Lista punctelor periculoase aflate pe raza de responsabilitate a Sucursalei Regionale

C.F. Iaşi aflate pe teritoriul judeţului Suceava 94

Tabelul 30: Lista aeroporturilor din România și numărul de pasageri transportați 97

Tabelul 31: Situația accesibilității UAT-urilor la rețeaua rutieră și feroviară a județului Suceava

100

Tabelul 32: Zone de risc în rețeaua de căi rutiere și feroviare 105

Tabelul 33: Puteri totale pe tipuri de sursă de energie pentru județul Suceava 110

Tabelul 34: Consumul final energetic calculat pentru judeţul Suceava 111

Tabelul 35: Consumul de energie al județului Suceava, pe sectoare de activitate, în perioada

2007-2015 111

Tabelul 36: Lista producătorilor acreditați şi a centralelor de producere a energiei electrice din

surse regenerabile de energie acreditate pentru aplicarea sistemului de promovare

prin CV actualizată la data de 31.12.2018 116

Tabelul 37: Lista centralelor fotovoltaice cu contract de racordare din județul Suceava 118

Tabelul 38: Lista localităților - "zone albe NGN" rural din județul Suceava la 1 noiembrie 2017

122

Tabelul 39: Energia termica distribuita in Macroregiunea DOI și în regiunile de dezvoltare

componente (Gigacalorii) 124

Tabelul 40: Energia termica distribuita in Regiunea de dezvoltare Nord-Est (Gigacalorii) 124

Tabelul 41: Numărul localităților în care se distribuie gaze naturale în cadrul in Macroregiunii

DOI și în regiunile de dezvoltare componente 129

Tabelul 42: Gaze naturale distribuite in Macroregiunea DOI și în regiunile de dezvoltare

componente, (mii mc) 129

Tabelul 43: Numărul localităților in care se distribuie gaze naturale pe medii de rezidență, în

Regiunea de dezvoltare Nord-Est și județele aferente 130

Tabelul 44: Gaze naturale distribuite, după destinație, în Regiunea de dezvoltare Nord-Est (mii

mc) 130

Tabelul 45: Lungimea totala a conductelor de distributie a gazelor in Regiunea de dezvoltare

Nord-Est (km) 131

Tabelul 46: Gazele naturale distribuite, după destinație, in Județul Suceava 132

Tabelul 47: Spațiile de stocare temporară a deșeurilor municipale 137

Tabelul 48: Localizarea depozitelor de deșeuri industriale (nepericuloase și periculoase) 138

Tabelul 49: Situaţia depozitelor industriale nepericuloase şi periculoase din jud. Suceava 139

Tabelul 50: UATB-uri afectate de prezența depozitelor de deșeuri menajere care produc impact

asupra mediului natural și comunităților umane 141


1. Gospodărirea apelor

Județul Suceava de înscrie în întregime în bazinul hidrografic Siret, cel mai mare bazin hidrografic al

României, care este situat în partea de Est-Nord Est a Românie. Suprafața totală a bazinului este de

44.871km2, din care 42.890km2 sunt pe teritoriul României.

Figura 1: Localizarea Bazinului Hidrografic Siret pe teritoriul României

Sursa: Planul pentru Prevenirea, Protecția și Diminuarea Efectelor Inundațiilor, rev 02, Administrația

Bazinală de Apă Siret-Bacău

Rețeaua hidrografică a bazinului este bine dezvoltată, reprezentând 12,4% din lungimea totală a

râurilor din țara noastră, 15.175km în România, din care 10.861km în bazinul hidrografic Siret.

Densitatea rețelei este mai mare în zona montană înaltă (1-2km/km2) și mai redusă în zonele de podiș

(0,8-1,5km/km2) și de câmpie (0,2-0,5km/km2).

Resursa de apă de suprafață a bazinului este de 5.800mil.m3, iar resursa de apă subterană este de

1.068mil.m3.

Rețeaua hidrografică a județului Suceava are 3.092km și densitatea de 0,361km/km2 teritoriu, valoare

peste media pe țară. Principalele cursuri de apă din teritoriul județului sunt Siret, care curge de la Nord


la Sud și afluenții săi Suceava, Șomuzu Mare, Moldova, Bistrița, care curg de la Nord-Vest către Sud-

Est. Cel mai întins bazin hidrografic este cel al râului Moldova, care drenează peste 33% din suprafața

județului, urmat de râul Bistrița cu 30% din suprafața județului și râul Suceava cu 26,6%.

Lungimile principalelor cursuri de apă pe teritoriul județului sunt:

Tabelul 1: Lungimile principalelor cursuri de apă pe teritoriul județului Suceava

Râu Sprafață bazin

hidrografic

km2

Lungime totală

km

Lungime în

județ

km

Pondere județ

%

Siret 36030 559 148 26,5

Suceava 2330 173 170 98,3

Moldova 4299 213 149 70,0

Bistrița 7039 283 131 46,3

TOTAL 1279 649

Sursa: Master Planul de apă și apă uzată, 2014

Râul Siret izvorăște din Carpații Păduroși aflați în regiunea Cernăuți din teritoriul actual al Ucrainei,

de sub Muntele Lungul, pătrunde în România în localitatea Văscăuți, situată la circa 5 km NE de

orașul Siret și, după un parcurs total de 726 km (559 km în România), se varsă în Dunăre, în apropiere

de municipiul Galați (la Șendreni). Suprafața bazinului este de 1.636 km2. Debitul mediu multianual

la intrarea în ţară în secţiunea Siret este de 13,0 m3/s. Spre aval debitele cresc mai ales după

principalele confluenţe. Astfel, la Lespezi (aval de confluenţa cu Suceava) este de 36,5 m3/s, la

Drăgeşti (în aval de confluenţa cu Moldova) de 75,1 m3/s, la Răcătău (în aval de confluența cu

Bistriţa) 140 m3/s, iar la vărsarea în Dunăre este de 240m3/s. Râul colectează aproximativ17% din

volumul total al resurselor de apă ale României

Râul Suceava izvorăște din munții Obcinele Bucovinei (județ Suceava) și se varsă în râul Siret în

apropierea localității Liteni. Suprafața bazinului hidrografic este de 2.641km2, din care 2.298km2 pe

teritoriul țării. Principalii afluenţi ai râului Suceava sunt Putna 20 km, Pozen 32 km, Suceviţa 41 km,

Solca 34 km, Horaiț 24 km, Soloneţ 38 km, Hătnuţa 21 km, Dragomirna 16 km. Debitul mediu

multianual este de 17,9m3/s la confluența cu Siretul.

Râul Moldova izvorăşte din munţii Obcinele Bucovinei (jud. Suceava) şi se varsă în râul Siret aval de

municipiul Roman (jud. Neamţ), având o suprafaţă de 4.299 km2. Principalii afluenţi ai râului

Moldova sunt râurile Sadova 14 km, Moldoviţa 49 km, Suha 35 km, Umor 26 km, Suha Mică 27 km,

Suha Mare 29 km, Râşca 35 km, Șomuz 32 km, Neamţ 55 km, Topoliţa 36 km. Debitul mediu

multianual este 3,75m3/s la Fundul Moldovei, 7,56m3/s la Priseaca Dornei, 18,1m3/s la Gura

Humorului, 35,5m3/s la Tupilați.

Râul Bistriţa izvorăşte din M-ţii Rodnei (jud. Suceava) şi se varsă în r. Siret aval de mun. Bacău.

Bazinul hidrografic al râului Bistriţa are o suprafaţă de 7039 km2. Principalii afluenți ai râului Bistriţa

sunt: Dorna 53 km, Borca 19 km, Sabasa 24 km, Bistricioara 64 km, Putna 23km, Bicaz 39 km,

Neagra 41 km, Dămuc 24 km, Tarcău 33 km, Cracău 66 km, Români 26 km, Trebeş 28 km. Datorită

faptului că bazinul său hidrografic drenează unităţile montane cele mai înalte din Carpaţii Orientali,

scurgerea apei este bogată. Debitul mediu multianual este la vărsarea Bistriţei în Siret, de 62,5 m3/s.

Apele stătătoare constau din lacuri naturale de dimensiuni mici şi lacuri antropice amenajate în scopuri

complexe: rezerve de apă industrială şi potabilă, apărare împotriva inundaţiilor, piscicultură, etc.


1.1 Resursele de apă

Resursele de apă în județ sunt formate din ape de suprafață și ape subterane. Apa de suprafață, este

constituită din râuri, iazuri, bălți. Apa subterană se găsește în cantități mari în zona montană, în

depozitele aluvionare de luncă şi terasă, precum şi la baza altor roci de suprafaţă. In zona de podiș, apa

subterană este cantonată în depozitele luncilor şi teraselor râurilor, în straturile de nisipuri şi pietrişuri

sarmaţiene, în glacişuri, conuri de dejecţie, la baza unor depozite deluvionale.

Resursele de apă potențiale și tehnic utilizabile sunt (Sistemul de Gospodărire a Apelor Suceava,

pentru anul 2012):

• Resursa de suprafață: teoretică 1.920 mil. m3 și tehnic utilizabilă 610 mil. m3;

• Resursa din subteran: teoretică 180 mil.m3și tehnic utilizabilă 142 mil.m3.

Se constată că doar 35,8% din resursele totale de apă din judeţ sunt utilizabile. Dintre acestea,

ponderea cea mai mare o au apele de suprafaţă, reprezentând 81,1% din totalul resurselor utilizabile de

apă din judeţ.

Cerințele de apă pe surse și utilizări sunt (Sistemul de Gospodărire a Apelor Suceava, pentru anul

2012):

• Din sursele apă de suprafață de 20.562mii m3 pentru:

− populație 9.150mii m3;

− industrie 994mii m3;

− agricultură 10.418mii m3.

• Din sursele de apă subterană de 26.826mii m3 pentru:

− populație 24.504mii m3;

− industrie 2.218mii m3;

− agricultură 104mii m3.

Prelevarea de apă pe surse și utilizări este (Sistemul de Gospodărire a Apelor Suceava, pentru anul

2012):

• Din sursele de suprafață este de 14.221mii m3, cu indice de exploatare de 69,16% pentru:

− populație 7.154mii m3, cu indice de exploatare de 78,19%;

− industrie 527mii m3, cu indice de exploatare de 53,02%;

− agricultură 6.540mii m3, cu indice de exploatare de 62,77%.

• Din sursele de apă subterană este de 24.049mii m3, cu indice de exploatare de 89,65% pentru:

− populație 23.503mii m3, cu indice de exploatare de 95,92%;

− industrie 510mii m3, cu indice de exploatare de 22,97%;

− agricultură 36mii m3, cu indice de exploatare de 34,59mii m3.

La nivel județean, din totalul surselor de apă disponibile, apa de suprafață reprezintă 30%, iar cea din

subteran reprezintă 70%.

Resursele de apă brută identificate pot fi considerate strategice, dat fiind ca aprovizionează 80 % din

populația județului și toate sunt/vor fi gestionate de SC ACET SA, operatorul regional care asigură

alimentarea cu apă potabilă, canalizarea și epurarea apelor uzate din județ. SC ACET SA nu deține

însă în proprietate aceste resurse, el având responsabilitatea managementului zonelor de captare.


Principalele surse de apă disponibile în județ (Master Plan de apă și apă uzată, componenta J) sunt

următoarele:

Tabelul 2: Principalele surse de apă disponibile în județul Suceava

Locația Tipul sursei Exploatarea sursei Debit apă

brută

(m3/zi)

ACET Suceava subterană

suprafață

captare puțuri Berchișești 59.464

captare Mihoveni 16.920

ACET Suceava-

Agenția Gura Humorului

subterană câmp de puțuri Voroneț 3.696

ACET Suceava-Agenția

Câmpulung Moldovenesc

subterană câmp de puțuri Aeroport și

Sadova

2.827

ACET Suceava-

Agenția Vatra Dornei

suprafață priza de captare r. Dorna 3.406

ACET Suceava-

Agenția Fălticeni

subterană câmp de puțuri

Baia 1/Baia 2

6.110,33/

6.110,33

suprafață r. Moldova 8.110,33

ACET Suceava-Agenția Siret subterană câmp de puțuri, dren 962,88

ACET Suceava-Agenția Solca suprafață ac. Solcuța 242

ACET Suceava-Agenția Rădăuți subterană câmp de puțuri Măneuți 9.288

Primăria Broșteni subterană,

suprafață

dren,

priză captare r. Neagra

390,96

Primăria Dolhasca subterană câmp de puțuri 931,85

Primăria Frasin subterană puț 588,33

Primăria Liteni subterană câmp de puțuri 854,54

Primăria Salcea subterană câmp de puțuri Salcea 1.038,53

Primăria Vicovu de Sus subterană câmp de puțuri 1.635

Primăria Bogdănești subterană câmp de puțuri 452

Primăria Boroaia subterană câmp de puțuri 178,5

Primăria Bosanci subterană câmp de puțuri 847,94

Primăria Capu Câmpului subterană puț 198,31

Primăria Dornești subterană puț 46,5

Primăria Drăgușeni subterană câmp de puțuri 547,82

Primăria Forăști subterană câmp de puțuri 525,47

Primăria Fundu Moldovei subterană puț 32,87

Primăria Gălănești subterană puț 65

Primăria Grănicești subterană câmp de puțuri 199,13

Primăria Iacobeni suprafață priză de apă 634,06

Primăria Ostra subterană

suprafață

prag de fund

pr. Băisescu

467

Primăria Păltinoasa subterană puțuri 423,67

Primăria Putna suprafață pr. Vitău 285

Primăria Stulpicani subterană puț 50,22

Primăria Șaru Dornei subterană captare izvoare 102,45

Primăria Valea Moldovei subterană câmp de puțuri 282,87

Primăria Vama subterană câmp de puțuri 1.096,72


Locația Tipul sursei Exploatarea sursei Debit apă

brută

(m3/zi)

Primăria Verești subterană puțuri 22,13

Egger Dornești subterană câmp de puțuri 3.776

Salina Cacica suprafață

subteran

puț

captare de suprafață

56

SAB Rădăuți subterană puț 2.854

Fundația Sf.Procopie și Elisabeta-

Dorna Arini

subterană câmp de puțuri 55,07

Primăria Fântâna Mare subterană câmp de puțuri 150,5

Primăria Dorna Cândrilor subterană captare prin drenuri de

izvoare

243,42

Coca-Cola HBC Poiana Negri suprafață prag de fund cu baraj

deversor

203,17

Coca-Cola HBC Izvorul Alb subterană captare izvor 45,49

Sinarom Mining-platf. Iacobeni suprafață captare r. Bistrița 1.781,63

SC Camylact SRL Vatra Dornei subterană puț 42,81

SC Linbuz SRL-Șaru Dornei subterană puț 3.322

Dorna Lactate-Floreni subterană captare izvor 239,14

SC Poiana Izvoarelor-

Păstrăvăria Bancu

suprafață prag de fund 2.289,6

Liceul militar Câmpulung subterană puț 130,58

Sursa: Master Plan de apă și apă uzată, componenta J, 2014

1.2 Amenajarea bazinului hidrografic

Schema Directoare de Amenajare și Management a Bazinului Hidrografic, potrivit Legii Apelor

107/1997 cu completări și modificări ulterioare, este principalul instrument de planificare, dezvoltare

și gestionare a resurselor de apă. Aceasta cuprinde: Planul de Amenajare al Bazinului Hidrografic care

este componenta de gospodărire cantitativă și Planul de Management al Bazinului Hidrografic care

este componenta calitativă.

Planul de Amenajare are ca scop fundamentarea acțiunilor, măsurilor și lucrărilor necesare pentru:

• Realizarea și menținerea echilibrului dintre cerințele de apă ale folosințelor și disponibilul de

apă la surse;

• Utilizarea potențialului apelor: producerea de energie electrică, navigare, turism, agrement;

• Diminuarea efectelor negative ale fenomenelor naturale asupra mediului și activității umane

(inundații, exces de umiditate, secete, eroziunea solului, etc.);

• Determinarea cerințelor de mediu asupra resurselor de apă.

Administrația Bazinală de Apă Siret are în administrare/exploatare prin sistemele de gospodărire a

apelor și sistemele hidrotehnice independente din subordine:

• 14 baraje pentru retenții permanente și nepermanente de apă cu un volum total acumulat de

205,3mil.m3;

• 4 baraje de prize;

• 3 derivații;


• 10.280 km lungimi cursuri de apă, pe care sunt realizate 344 lucrări de îndiguire, regularizare,

apărare și consolidări de maluri cu lungimi totale de 918,74 km;

• 1 stație tratare a apei;

• 6 stații de pompare a apei, cu capacitate totală de 9,4 m3/s;

• 2 micro-hidrocentrale.

Pe teritoriul județului se află următoarele lucrări:

1. Acumulări permanente și nepermanente, care au ca funcțiuni asigurarea cerinței de apă pentru

localități, apărarea împotriva inundațiilor, producere de energie electrică, agrement:

Tabelul 3: Lucrările de amenajare a Bazinului Hidrografic Siret, în județul Suceava

Denumirea

acumulării

Râul Cea mai

apropiată

localitate

Volum

total

(mil.m3)

Volum

atenuare

(mil.m3)

Folosințe

ACUMULĂRI PERMANENTE

Dragomirna Dragomirna m. Suceava 19,0 9,3 alimentare apă

Rogojești Siret or. Siret 52,3 28,3 alimentare apă,

irigații, hidroenergie

Dragomirna 1 Dragomirna Mitocul

Dragomirnei

0,135 0,07 apărare inundații,

piscicultură

Dragomirna 2 pr. Petrelor Mitocul

Dragomirnei


piscicultură

Antoceni pr. Antoceni Forăști/Antoceni 0,21 0,17 apărare inundații,

piscicultură

Antoceni-

Prisecaru

pr. Antoceni Forăști/Antoceni 0,036 0,006 piscicultură,

agrement

Băineț 1,2,3 pr. Climăuți Mușenița 0,025 0,005 Piscicultură

alimentări apă,

agrement

Bosanci 1/2 Șomuzu Mic Bosanci 0,82/0,6 0,38/0,27 apărare inundații,

piscicultură

Cimbria pr. Cimbria Stroiești 0,055 0,04 apărare inundații,

piscicultură

Ciortărie V. Pozen Satu Mare 0,025 0,005 alimentare apă,

piscicultură,

agrement

Crujana pr. Pătrăuțeanca Pătrăuți 0,92 0,67 apărare inundații,

piscicultură

Delnița pr. Delnița Fundu Moldovei 0,91 0,42 apărare inundații,

agrement

Drăgușeni pr. Stroiești Drăgușeni 0,16 0,02 apărare inundații,

piscicultură

Fălticeni I Șomuzu Mare Fălticeni 1,63 0,53 apărare inundații,

piscicultură

Fălticeni II Șomuzu Mare Fălticeni 2,65 1,6 apărare inundații,

piscicultură

Fetești Grigorești Adâncata/Fetești 0,02 0,02 piscicultură


Denumirea

acumulării

Râul Cea mai

apropiată

localitate

Volum

total

(mil.m3)

Volum

atenuare

(mil.m3)

Folosințe

Forăști pr. Hatia Forăști/ Forăști 0,41 0,19 apărare inundații,

piscicultură

Grănicești pr. Horaiț Grănicești 2,88 1,53 apărare inundații,

piscicultură, irigații

Hagikadar pr. Stâmbu Moara/

Moara Nica


piscicultură

Hănțești

B1/B2

pr. Arțari Hănțești/Arțari 0,026/

0,014

0,026/

0,014

piscicultură

Horodnic pr. Toplița Horodnic de Sus 0,135 0,059 apărare inundații,

piscicultură

Iezer Sadova Sadova 0,018 0,006 piscicultură

Ipotești Șomuzu Mic Ipotești 0,34 0,07 apărare inundații,

piscicultură

La Pomat Negostina Siret 0,062 - piscicultură

Mănăstioara pr. Mănăstioara Siret/ Mănăstioara 1,08 0,83 apărare inundații,

piscicultură,

agrement

Măxineni Șomuzu Mare Moara/

Moara Nica

0,05 0,05 piscicultură,

Manole I,II pr. Hartia Forăști/ Manolea 0,058/

0,12

0,036/

0,065

apărare inundații,

piscicultură

Mediasca pr. Mediasca Forăști/ Ruși 1,21 0,538 apărare inundații,

piscicultură

Mitoc I,II pr. Mitoc Mitocu

Dragomirnei

0,27/0,18 0,06/0,1 apărare inundații,

piscicultură

Moara Bulai pr. Stâmbu Moara/

Moara Nica


piscicultură

Moara Nica pr. Stâmbu Moara/

Moara Nica


piscicultură

Mănăstirea

Dragomirna

pr. Dragomirna Mitocu

Dragomirnei


piscicultură

Negostina V. Zăvălean Bălcăuți/

Negostina


piscicultură

Nemirceni Șomuzu Mic Bosanci 0,921 0,334 apărare inundații,

piscicultură

Optitehnomed

I, II, III, IV

pr. Leahu Zvoriștea 0,043/

0,005/

0,033/

0,023

0,028/

0,002/

0,023/

0,015

apărare inundații,

piscicultură

Pleșești pr. Șomuzu

Mic

Vulturești/ Pleșești 0,975 0,5 apărare inundații,

piscicultură

priza

Mihoveni

r. Suceava Suceava/

Mihoveni

1,164 0,851 alimentare apă,

hidroenergie

Pocoleni Șomuzu Mare Rădășeni /

Pocoleni


piscicultură


Denumirea

acumulării

Râul Cea mai

apropiată

localitate

Volum

total

(mil.m3)

Volum

atenuare

(mil.m3)

Folosințe

Poleac Toplița Rădăuți 0,012 - piscicultură

Pozen 2 V. Pozen Rădăuți 0,07 0,035 apărare inundații,

piscicultură

Roșia pr. Frumoasa Moara/ Frumoasa 0,325 0,125 apărare inundații,

piscicultură

Șerbăuți pr. Hătnuța Șerbăuți/ Șerbăuți 1,59 0,59 apărare inundații,

piscicultură

Solca pr. Solcuța or. Solca 0,056 0,02 alimentare apă,

apărare inundații

Șomuz I

Liteni

Șomuzu Mare Liteni/ Moară 2,412 0,855 apărare inundații,

irigații, piscicultură

Șomuz II

Moară

Șomuzu Mare Horodniceni/

Mihăiești


piscicultură

Tătărași 1,2 Cetății Suceava 0,0063/

0,006

agrement

Todirești pr. Ruscioara Todirești 0,016 0,001 piscicultură

Vătafu pr. Podul

Vătafului

Suceava 1,69 0,77 apărare inundații,

piscicultură

Zvoriștea 1, 2 pr. Leahu Zvoriștea 0,016/

0,003

0,073 piscicultură

ACUMULĂRI NEPERMANENTE

Horodnic 1 pr. Horotnic 0,84 0,84 apărare inundații

Horodnic 2 pr. Horotnic 0,515 0,515 apărare inundații

Horodnic 3 pr. Toplița 0,504 0,504 apărare inundații

Sursa: Planul de Management al Riscului la Inundații în Bazinul Hidrografic Siret, ABA Siret, 2016

Acumulările Horotnic 1și Horotnic 2 sunt avariate după inundațiile din 2008 si nu-și mai îndeplinesc

rolul de atenuare a viiturilor.

2. Îndiguirile și regularizările cursurilor de apă, care sunt lucrări de amenajare pentru combaterea

inundațiilor. Pe teritoriul județului acestea sunt:

Tabelul 4: Îndiguirile și regularizările cursurilor de apă din Bazinului Hidrografic Siret,

în județul Suceava

Denumire lucrare / poziție

dig

Curs apă Amplasament

localitate

Lungime

(m)

PIF Localități

apărate

Dig apărare or. Siret, md Siret Siret 1.510 1986 Siret, Pădureni,

Negostina Dig apărare or. Siret, md Negostina Siret 1.509 1986

Apărare mal r. Siret, amonte

st. DESWAT WATMAN

Siret - 517 -

Îndiguire Iacobeni, ms Bistrița Iacobeni 1.300 1977 Iacobeni

Îndiguire Vatra Dornei, md Bistrița Vatra Dornei 910 1979 Vatra Dornei

Regularizare și îndiguire pe

r. Dorna și Bistrița la Vatra

Bistrița Vatra Dornei 1.110 1980 Vatra Dornei



dig


localitate

Lungime

(m)

PIF Localități

apărate

Dornei, ms

Amenajare r. Bistrița și

afluenți, sector Iacobeni-

Sabasa

Bistrița Dorna Arini 18.130+

6.700

Consolidări maluri r.

Bistrița, la Vatra Dornei

Bistrița Vatra Dornei 65

Consolidări de mal r. Dorna,

la Dorna Cândrenilor și

Poiana Stampei

Dorna Dorna

Candrenilor/

Dorna

Candrenilor

82

Regularizare și îndiguire r.

Dorna și Bistrița, la Vatra

Dornei

Dorna,

Bistrița

Vatra Dornei 2.017+

1.980

Apărare mal pr. Ciotina,

Iacobeni

Ciotina Iacobeni/

Iacobeni

373

Amenajare pr. Humor și r.

Moldova la Gura Humor, md

Humor Gura Humor 5.500 1984 Gura Humor

Dig Câmpulung, cartier

Izvorul Alb, ms

Izvorul Alb Câmpulung

Moldovenesc

140 1968 Câmpulung

Moldovenesc

Dig Câmpulung

Moldovenesc, ms

Moldova Câmpulung

Moldovenesc

500 1980 Câmpulung

Moldovenesc

Dig Câmpulung

Moldovenesc, ms

Moldova Câmpulung

Moldovenesc

200 1991 Câmpulung

Moldovenesc

Dig Câmpulung

Moldovenesc, md

Moldova Câmpulung

Moldovenesc

500 1979 Câmpulung

Moldovenesc

Regularizare și îndiguire la

Câmpulung Moldovenesc,

ms

Moldova Câmpulung

Moldovenesc

610 1985 Câmpulung

Moldovenesc

Dig Câmpulung

Moldovenesc, md

Moldova Câmpulung

Moldovenesc

750 1980 Câmpulung

Moldovenesc

Dig fabrica de mucava,

Vama, Molid, ms

Moldova Vama/Molid 700 1971 Molid

Dig Câmpulung

Moldovenesc, md

Moldova Câmpulung

Moldovenesc

500 1980 Câmpulung

Moldovenesc

Îndiguire, aval pod Voroneț,

La Gura Humor, ms

Moldova Gura Humor 450 1980 Gura Humor

Dig Câmpulung

Moldovenesc, md

Moldova Câmpulung

Moldovenesc

240 1979 Câmpulung

Moldovenesc

Îndiguire Băișești –Cornu

Luncii, ms

Moldova Băișești –Cornu

Luncii,

600 1974 Băișești

Îndiguire Sadova, md Moldova Sadova 1.060 1972 Sadova

Îndiguire Sadova, ms Moldova Sadova 1.350 1980 Sadova

Dig Câmpulung

Moldovenesc, md

Moldova Câmpulung

Moldovenesc

580 1979 Câmpulung

Moldovenesc

Dig Câmpulung Moldova Câmpulung 1.750 1975 Câmpulung



dig


localitate

Lungime

(m)

PIF Localități

apărate

Moldovenesc, md Moldovenesc Moldovenesc



md

Moldova Câmpulung

Moldovenesc

150 1977 Câmpulung

Moldovenesc

Berchișești-Drăgoiești, ms Moldova Berchișești 3.900 1970 Berchișești

Îndiguire r. Moldova, aval de

autobaza Gura Humor, ms

Moldova Gura Humor 1.140 1977 Gura Humor

Dig Câmpulung

Moldovenesc, md

Moldova Câmpulung

Moldovenesc

900 1976 Câmpulung

Moldovenesc

Îndiguire r. Moldova,

amonte ștrand Gura Humor,

ms

Moldova Gura Humor 1.100 1980 Gura Humor

Dig Gura Humor, Voroneț,

ms

Moldova Gura Humor 200 1959 Gura Humor

Amenajare r. Moldova și

afluenți, sector Fundu

Moldovei – Gura Humor, et 1

Moldova Gura Humor 6.035

Îndiguire r. Moldova, pod

Berchișești-Capu Câmpului,

ms

Moldova Capu Câmpului/

Capu Câmpului

660

Dig Câmpulung

Moldovenesc, md

Moldova Câmpulung

Moldovenesc

1.000 1980 Câmpulung

Moldovenesc

Dig Câmpulung

Moldovenesc, md

Moldova Câmpulung

Moldovenesc

740 1970 Câmpulung

Moldovenesc

Dig Câmpulung

Moldovenesc, ms

Moldova Câmpulung

Moldovenesc

940 1980 Câmpulung

Moldovenesc



ms

Moldova Câmpulung

Moldovenesc


Moldovenesc

Dig Pojorâta, md Moldova Pojorâta 160 1980 Pojorâta

Dig Câmpulung

Moldovenesc, md

Moldova Câmpulung

Moldovenesc

600 1975 Câmpulung

Moldovenesc

Îndiguire Vama, ms Moldova Vama 300 1970 Vama

Dig Câmpulung

Moldovenesc, md

Moldova Câmpulung

Moldovenesc


Moldovenesc

Dig Moldovița, ms Moldovița Vatra

Moldoviței

200 1970 Vatra Moldoviței

Amenajare pr. Moldovița și

afluenți, zona Vatra

Moldoviței, Frumosu, Vama

Moldovița Moldovița,

Vatra

Moldoviței

Dig Frătăuții Vechi, ambele

maluri

Pozen Frătăuții Vechi 9,120 1971 Frătăuții Vechi

Îndiguire Rădăuți, ambele

maluri

Pozen Rădăuți 2.960 1971 Rădăuți

Dig Horodnic de Jos, ambele

maluri

Pozen Horodnic de

Jos

7.370 1970 Horodnic de Jos



dig


localitate

Lungime

(m)

PIF Localități

apărate

Dig Gura Putnei, ms Putna Gura Putnei 200 1959 Gura Putnei

Îndiguire Sadova, ms Sadova Sadova 530 1990 Sadova

Dig Todirești Costina, md Suceava Todirești 350 1968 Todirești

Dig Todirești Costina, md Suceava Todirești 500 1968 Todirești

Dig Dărmănești, ms Suceava Dărmănești 350 1960 Dărmănești


Suceava la m. Suceava, md

Suceava Suceava 1.940 1978 Suceava

Îndiguire m. Suceava, md Suceava Suceava 2.000 1973 Suceava

Îndiguire m. Suceava, ms Suceava Suceava 400 1991 Suceava

Dig m. Suceava - cartier

Burdujeni, ms

Suceava Suceava 850 1961 Suceava

Dig Salcea – Prelipca, md Suceava Prelipca 3.100 1987 Prelipca

Dig topitoria m. Suceava, ms Suceava Suceava 1.000 1976 Suceava V

Dig m. Suceava – cartier

Apa Ițcani, ms


Dig Mihoveni-Suceava, md Suceava Mihoveni 3.050 1989 Mihoveni


Suceava în m. Suceava, md



Suceava în zona Vicovu de

Sus-Frătăuții Vechi, ambele

maluri

Suceava Vicovu de Jos 9.500 2004 Vicovu de Jos

Dig Milișăuți, md Suceava Milișăuți 100 1963 Milișăuți

Dig Dornești, ms Suceava Dornești 600 1970 Dornești

Îndiguire Straja-Suceava, ms Suceava Straja 1.000 2004 Straja

Îndiguire Frătăuții Vechi,

ambele maluri

Suceava Frătăuții Vechi 360 1985 Frătăuții Vechi

Îndiguire CET Suceava, ms Suceava Suceava 2.600 1986 Suceava

Îndiguire m. Suceava, ms Suceava Suceava 500 1959 Suceava

Dig cartier Ițcani din

m. Suceava, md

Suceava Suceava 700 1953 Suceava

Îndiguire r. Suceava la Satu

Mare, md

Suceava Satu Mare 2.330 2011 Satu Mare

Amenajarea pr. Sucevița,

zonele Satu Nou și Pădurilor

de pe DN 17A, com.

Marginea, ms

Sucevița Marginea 1.210 2011 Marginea

Regularizare pr. Sucevița și

afluenți, tronson Sucevița-

Volovăț

Sucevița com. Sucevița,

Marginea,

Volovăț

17.400

Amenajare pr. Sucevița, ms,

la Marginea

Sucevița Marginea 4.460+

1.664

Dig Slatina, md Suha Mică Slatina 200 1970 Slatina

Dig Gălănești, ambele Voitinel Gălănești 7.150 1971 Gălănești



dig


localitate

Lungime

(m)

PIF Localități

apărate

maluri (Pietroasa)

Amenajare r. Moldova

Brăiești-Băișești Cornu

Luncii (T1), ms

Moldova Cornu luncii 500 2013 Cornu Luncii



Luncii (T2,T3,T4), ms

Moldova Cornu luncii 9.120 2013 Cornu Luncii



Luncii (T5), md

Moldova Cornu luncii 744 2013 Cornu Luncii


Brăiești-Băișeștii Cornu

Luncii (T6), md

Moldova Cornu luncii 1.636 2013 Cornu Luncii

Amenajare r. Moldova la

front captare apă m.

Suceava, la Berchișești

Moldova Berchișești/

Berchișești

4.200

Amenajare r. Moldova la

front captare apă or.

Fălticeni, la Baia

Moldova Baia/ Baia 1.180

Regularizare, zona

Dumbrăveni-Fântânele

Sălăgeni Dumbrăveni,

Verești,

Fântânele

21.600

Amenajare r. Suceava, zona

Ulma-Brodina-Straja

Suceava Ulma, Brodina,

Straja

8.332

Amenajare r. Suceava –zona

Frătăuți-Măneuți

Suceava Măneuți,

Frătăuți Vechi

6.000

Refacerea amenajării r.

Suceava în zona sursei de

alimentare cu apă a mun.

Rădăuți

Suceava Măneuți/

Frătăuți Vechi

710

Îndiguire r. Suceava, amonte

de ac. Baraj Mobil Suceava

Suceava Mihoveni/

Scheia

3.050

Apărare de mal r. Suceava,

aval de ac. Baraj Mobil

Suceava

Suceava mun. Suceava 700

Consolidare și refacere

apărare de mal drept, r.

Suceava, aval de pod DN2

(km 437+430)

Suceava mun. Suceava 264

Regularizare r. Suceava la

CCH, mărire captare priză

Suceava mun. Suceava 1.600

Regularizare r. Suceava la

topitoria de in și cânepă

Verești

Suceava Verești/Verești 5.200

Supraînălțare dig mal, ms, r.

Suceava, zona Vicovu de

Sus-Frătăuții Noi

Suceava satele Straja și

Laura

250



dig


localitate

Lungime

(m)

PIF Localități

apărate

Regularizare și apărare de

mal pr. Remezeu, com.

Vicovu de Jos

Remezeu Vicovu de Jos/

Vicovu de Jos

4.470

Amenajare pr. Remezeu,

Cahiula, Slatina la Vicovu

de Jos

Remezeu,

Cahiula,

Slatina

Vicovu de Jos/

Vicovu de Jos

1.450

Amenajare pr. Voitinel și

afluenți

Voitinel Voitinel 8.559

Regularizare pr. Ruda, la

Dornești

Ruda Dornești/

Dornești

769

Regularizare pr. Horodnic și

Toplița

Horodnic,

Toplița

Horodnic de

Sus

12.000

Amenajare pr. Horodnic la

Horodnic de Sus

Horodnic Horodnic de

Sus

Regularizare pr. Toplița la

Rădăuți

Toplița mun. Rădăuți 1.526

Amenajare pr. Saca, Clit și

afluenți în com. Arbore

Saca, Clit Arbore/ Arbore 598

Regularizare pr. Clit și

afluenți

Clit Arbore/ Arbore 3.273

Amenajare pr. Soloneț și

afluenți, com Cacica

Soloneț Cacica/ Cacica 803

Amenajare pr. Soloneț la

Pârteștii de Jos

Soloneț Pârteștii de Jos/

Pârteștii de Jos

827

Regularizare pr. Pătrăuțanca,

zona ac. Baraj Mobil

Pătrăuțanca Pătrăuți/

Pătrăuți

1.200

Regularizare pr.

Dragomirna, sector baraj

Dragomirna mun. Suceava 3.800

Regularizare pr. Plopeni Plopeni Plopeni/ Salcea 1.750

Regularizare pr. Salcea Salcea Salcea/ Salcea 1.338

Regularizare pr. Mereni Mereni Mereni/ Salcea 330

Amenajare pr. Gemenea, la

Stulpicani

Gemenea Stulpicani/

Stulpicani

675

Regularizare pr. Voroneț, la

Voroneț

Voroneț Voroneț/ Gura

Humorului

1.000

Amenajare pr. Bucovăț și

afluenți la Păltinoasa

Bucovăț Păltinoasa/

Păltinoasa

661

Regularizare pr. Rășca, la

Praxia

Rășca Praxia/ Vadu

Moldovei

4.000

Regularizare pr. Rășca la

Bogdănești

Rășca Bogdănești/

Bogdănești

4.000

Regularizare și îndiguire pr.

Seaca, la Boroaia

Seaca Boroaia/

Boroaia

6.700

Sursa: Planul de Management al Riscului la Inundații în Bazinul Hidrografic Siret, ABA Siret, 2016

Adresă ABA Siret/Sistemul de Gospodărire a Apelor Suceava, nr. 3466/7.05.2019


Derivația Mihoveni – Dragomirna este amplasată pe malul stâng al râului Suceava, în continuarea

Stației de Pompare Mihoveni. Derivația este formată din două conducte cu Dn=1200mm, L=3,17km,

având rol de tranzitare a debitelor de apă (Q=4,8 m3/s) pompate de stație pentru asigurarea nivelului de

apă în ac. Dragomirna din care 4,3m3/s pentru alimentarea municipiului Suceava și 0,5m3/s se

tranzitează gravitațional la Stația de Pompare a ACET Suceava și mai departe la Uzina de

Apă Mihoveni.

Disfuncții și probleme majore nu ridică aceste lucrări, având în vedere Planurile existente pentru

amenajarea și managementul bazinului hidrografic, pentru prevenirea, protecția și diminuarea efectelor

inundațiilor și de management al riscului la inundații, realizate pentru conformarea la normele

europene din domeniu, respectiv Directiva cadru privind apa (Directiva 2000/60/CE), adoptată la 23

octombrie 2000 și Directiva privind inundațiile (Directiva 2007/60/CE), aprobată de Parlamentul

European la 23 octombrie 2007.

Planurile menționate prevăd măsuri aplicabile la nivel de bazin hidrografic, care cuprind următoarele

categorii de măsuri:

• Organizatorice - revizuirea și actualizarea Planurilor, coordonarea acestora cu strategiile de

planificare teritorială (PATN, PATJ, PATZ, PUG, PUZ, PUD);

• Schimbarea sau adaptarea practicilor de utilizare a terenurilor în managementul pădurilor -

măsuri naturale de retenție a apei (menținerea suprafeței pădurilor, extinderea pădurilor în

bazinele de recepție, amenajarea bazinelor torenților);

• Inspecția și mentenanța cursurilor de apă și a lucrărilor hidrotehnice existente;

• Adaptarea structurilor de apărare existente la condițiile schimbărilor climatice;

• Conștientizarea comunităților – informarea adecvată, educație și instruire;

• Pregătirea/îmbunătățirea pentru reducerea efectelor adverse ale inundațiilor – monitorizarea,

prognoza și avertizarea inundațiilor, revizuirea planurilor de apărare, simularea evenimentelor

de inundații cu participare instituțională;

• Refacerea post eveniment – evaluarea pagubelor și refacerea infrastructurilor și proprietăților

afectate, analiza post eveniment.


Tabelul 5: Acumulările și îndiguirile realizate la nivel de UATB

Nr.

crt.

Cod

SIRUTA Denumire UATB

Acumulări

permanente

Acumulări

nepermanente

Diguri de apărare

la inundații

1 146263 Suceava x x

2 146502 Câmpulung Moldovenesc x

3 146539 Fălticeni x

4 146628 Rădăuți x x x

5 146744 Vatra Dornei x

Total 3 1 4

6 147358 Broșteni

7 147633 Cajvana

8 148006 Dolhasca

9 148612 Frasin

10 146584 Gura Humorului x

11 149227 Liteni

12 146931 Milișăuți x

13 146370 Salcea x

14 146655 Siret x x

15 146708 Solca x

16 151095 Vicovu de Sus

Total orașe 2 0 4

Total urban 5 1 8

17 146799 Adâncata x

18 146860 Arbore x

19 146904 Baia x

20 151530 Bălăceana

21 146995 Bălcăuți x

22 151576 Berchișești x

23 147036 Bilca

24 147054 Bogdănești

25 147072 Boroaia x

26 147134 Bosanci x

27 147161 Botoșana 28 147205 Breaza 29 147241 Brodina x

30 147465 Bunești 31 151521 Burla 32 147526 Cacica x

33 147580 Calafindești 34 151503 Capu Câmpului x

35 151451 Ciocănești 36 151567 Ciprian Porumbescu 37 147713 Cârlibaba 38 151433 Comănești


Nr.

crt.

Cod


Acumulări

permanente

Acumulări

nepermanente

Diguri de apărare

la inundații

39 147786 Cornu Luncii x

40 151497 Coșna 41 147884 Crucea 42 147937 Dărmănești x

43 148097 Dolhești 44 148131 Dorna-Arini x

45 148202 Dorna Candrenilor x

46 148293 Dornești x

47 148328 Drăgoiești 48 148382 Drăgușeni x 49 148426 Dumbrăveni x

50 151488 Fântâna Mare 51 148453 Fântânele x

52 148514 Forăști x 53 148667 Frătăuții Noi 54 148694 Frătăuții Vechi x

55 148729 Frumosu 56 148765 Fundu Moldovei x 57 148872 Gălănești x

58 148916 Grămești 59 148970 Grănicești x 60 151512 Hănțești x 61 151549 Hârtop 62 149049 Horodniceni x 63 149101 Horodnic de Jos 64 151479 Horodnic de Sus x x x

65 149138 Iacobeni x

66 151442 Iaslovăț 67 147660 Ilișești 68 146281 Ipotești x 69 149183 Izvoarele Sucevei 70 149290 Marginea x

71 149316 Mălini 72 149370 Mănăstirea Humorului 73 146325 Mitocu Dragomirnei x 74 149414 Moara x 75 149502 Moldova-Sulița 76 149539 Moldovița 77 149584 Mușenița x 78 149655 Ostra 79 149682 Panaci 80 149753 Păltinoasa x

81 149780 Pârteștii de Jos x

82 149833 Pătrăuți x x

83 149851 Poiana Stampei 84 151585 Poieni-Solca 85 149931 Pojorâta x


Nr.

crt.

Cod


Acumulări

permanente

Acumulări

nepermanente

Diguri de apărare

la inundații

86 149968 Preutești 87 150043 Putna x

88 150070 Rădășeni x 89 150114 Râșca 90 150178 Sadova x x

91 150196 Satu Mare x 92 150221 Siminicea 93 150258 Slatina x

94 150294 Straja x

95 150310 Stroiești x 96 150356 Stulpicani x

97 150418 Sucevița x

98 150445 Șaru Dornei 99 146432 Șcheia x

100 151460 Șerbăuți x 101 150524 Todirești x x

102 150588 Udești 103 150702 Ulma x

104 150766 Vadu Moldovei 105 150891 Valea Moldovei 106 150935 Vama x

107 150980 Vatra Moldoviței x

108 151022 Verești x

109 151077 Vicovu de Jos x

110 151558 Voitinel x

111 151120 Volovăț x

112 151157 Vulturești x 113 151246 Zamostea 114 151344 Zvoriștea x

Total rural 23 1 38

Total județ 28 2 46

Sursa: Planul de Management al Riscului la Inundații (2016) și Planul pentru Prevenirea Protecția şi

Diminuarea Efectelor Inundațiilor (2013); Adresă ABA Siret/Sistemul de Gospodărire a Apelor

Suceava, nr. 3466/7.05.2019


Figura 2: Acumulările și digurile de protecție din județul Suceava

Sursa: Prelucrare după PMRI (2016) și Planul pentru PPDEI (2013); Adresă ABA Siret/Sistemul de Gospodărire a Apelor Suceava, nr. 3466/7.05.2019


2. Lucrări de îmbunătățiri funciare

Pentru valorificarea capacității de producţie a terenurilor agricole şi, în mod special, a suprafețelor de

teren arabil, care ocupă în judeţul Suceava o suprafaţă de 178.502 ha (20,8% din suprafaţa agricolă),

s-au amenajat în decursul timpului lucrări de desecare, de combatere a eroziunii solului și irigații.

Irigaţii

Desecări

Combatere a eroziunii solului

Desecări – combatere a eroziunii solului

Figura 3: Amenajările de îmbunătățiri funciare de pe teritoriul județului Suceava

Sursa: Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare

2.1 Amenajări pentru desecare

Solurile cu exces de umiditate, afectate de nivelul ridicat al pânzei freatice (1 – 2 m), necesită lucrări

de desecare sau drenaj. Conform datelor oferite de O.S.P.A. Suceava, la nivelul anului 2017, solurile

cu exces de umiditate acoperă o suprafață 184.156 ha și se înregistrează în următoarele areale: Baia –

Sasca – Cornu Luncii, depresiunea Rădăuți în comunele Volovăț, Rădăuți, Horodnic, Frătăuții Vechi,

parțial Vicovu de Sus și Grănicești, zona piemontană a Obcinei Mari, areale ale Subcarpaților

Moldovei (Boroaia – Mălini – Bogdănești) în comunele: Horodnic, Solca, Cacica, Baia, Boroaia,

Marginea, Botoșana, Arbore, Cajvana, Podișul Dragomirnei - Siret, Mușenița, Calafindești, Bălcăuți,

Grămești, Podișul Fălticenilor.

Suceava ocupă unul din primele locuri pe ţară în ceea ce priveşte dimensiunea sistemelor de desecare.

După datele A.N.I.F pentru înlăturarea efectelor excesului de umiditate s-au executat lucrări de

desecare şi drenaj în majoritate înainte de 1990, pe o suprafaţă de aproximativ 44.904 ha. ceea ce

reprezintă 1,41% din totalul suprafeței amenajată la nivel de țară (3.182.081 ha.) din care 27.455 ha cu

lucrări de drenaj. Rețeaua de canale de desecare are o lungime de 1.875 km, iar rețeaua de drenaj

subteran, formată din drenuri absorbante şi drenuri colectoare, are o lungime totală de 11.909 km.


Figura 4: Amenajările de desecare de pe teritoriul județului Suceava


Există următoarele tipuri de amenajări de desecare: mai mari de 1000 de ha (amenajate pe 40.631 ha),

mai mici de 1000 de ha (amenajate pe 3.737 ha.) și amenajări locale – 712 ha.

Cele mai importante amenajări de desecare mai mari de 1000 de ha s-au executat în sistemele:

Dorneşti - Frătăuții Noi – 8.680 ha, Rădăuți – 7.850 ha, Baia – Rădăuți – Frătăuții Mari – 5.527 ha,

Calafindești – Bărcăuți – Siret – 3.091 ha, Șerbănești – Calafindești – 2.983 ha, Chilișeni – Udești –

2.600 ha, Arbore – margine – Volovăț - 2.050.

2.2 Amenajări pentru Combaterea Eroziunii Solului

Solurile județului Suceava sunt afectate de procese de degradare care ridică probleme cu privire la

folosința terenurilor în agricultură și afectează fertilitatea acestuia.

Eroziunea solului: eroziunea de suprafață se manifestă de stadiul slab până la foarte puternică în

Podișul Fălticenilor (Dolhasca, Vulturești, Forăști, Preutești, Dolhești), Podișul Dragomirnei

(Adâncata, Suceava, Bosanci, Salcea) și eroziunea de adâncime întâlnită în zonele Podișului Sucevei

la Todirești, Udești, Vulturești, Preutești, Liteni, Gălănești, Cornu Luncii precum și în Podișul

Fălticenilor.

Alunecările de teren stabilizate se manifestă pe o suprafață de 20.139ha în perimetrul comunelor

Cacica, Botoșana, Cajvana, Todirești; și în vestul Podișului Dragomirnei spre valea Sucevei la

Dărmănești; Podișul Fălticeni la Udești și Fălticeni iar alunecările active se desfășoară pe 3.284 ha și

sunt specifice Podișului Fălticenilor (Preutești, Rădășeni, Fălticeni, Forăști) și Podișului Dragomirnei

(Adâncata), Dealul Osoi – Todirești.

Conform datelor oferite de O.S.P.A. Suceava, repartiția solurilor afectate de factori de degradare care

pot fi eliminați prin lucrări de combatere a eroziunii solului, la nivelul anului 2017 în judeţul Suceava

arată următoarea situație:


Tabelul 6: Cauzele de degradare a terenurilor în județul Suceava

Degradarea terenurilor generată de: Suprafața

(ha)

Soluri afectate de eroziune Eroziune de suprafață 59.526

Eroziune de adâncime 1.652

Total 61.178

Alunecări de teren 23.278

Total terenuri afectate de eroziune și alunecări de

teren

84.456

Sursa: Interacțiunea mediului cu activitățile economico-sociale în județul Suceava (2019)

Se observă că 84.456 ha reprezintă suprafața afectată de eroziune și alunecări de teren care ridică

probleme cu privire la folosința terenurilor în agricultură. Pentru prevenirea degradării terenurilor prin

alunecări de teren şi eroziuni ale solurilor si pentru eliminarea efectelor acestora au fost executate

lucrări de combaterea eroziunii solului în majoritate înainte de 1990, pe o suprafață de aproape 84.704

ha, în următoarele tipuri de amenajări:

• Amenajări mai mari de 1000 ha. – 79.573 ha;

• Amenajări mai mici de 1000 ha – 5.131 ha.

Figura 5: Amenajările de combaterea eroziunii solului de pe teritoriul județului

Suceava


Pe teritoriul judeţului au fost amenajate lucrări de Combaterea Eroziunii Solului executate în

majoritate înainte de 1990, pe o suprafaţă de 85.134 ha. Situația actuală a suprafețelor pe care au fost

executate lucrări de combaterea eroziunii solului este următoarea : Șomuzul Mare - 25.386 ha,

Șomuzul Mic – 9.159 ha, Ilișeasca – 6.418 ha, Lucina – 1.336 ha, Soloneț - 8.806 ha, Arbore –

Marginea – 5.708 ha, Zvoriștea – Zamostea – 4.325, Mereni – Plopeni – Salcia – 4.050 ha, Dolhasca –

Dolhești – 3.681 ha, Lisaura – Liteni – 3.200 ha, Mediasca – 2.104 ha, Hatia – 2.088 ha, Broșteni –

Drăgușani – 1.800 ha, Grănicești – Calafindești – 1.402 ha.


La finele anului 2017, pentru combaterea eroziunii erau amenajate 85.134 ha, suprafaţă cu foarte puțin

mai mare decât cea din 2011, aşa cum se observă din datele cuprinse în Raportul privind starea

mediului în judeţul Suceava în anul 2019.

2.3 Amenajări pentru irigații

Pentru eliminarea efectelor perioadelor secetoase au fost executate lucrări de irigații în majoritate

înainte de 1990, pe o suprafață de aproape 4.050 ha, în următoarele tipuri de amenajări: mai mici de

1000 de ha – 3.791ha. și amenajări locale – 259 ha.

Figura 6: Amenajările de irigații de pe teritoriul județului Suceava


2.4 Probleme și disfuncționalități legate de funcționarea amenajărilor de îmbunătățiri

funciare

Conform datelor Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare - Unitatea de Administrare Suceava la

nivel de județ nu s-au realizat lucrări de îmbunătățiri funciare în ultimii 5 ani. În perioada 2013 – 2017

suprafața amenajată cu lucrări de îmbunătățiri funciare a rămas neschimbată.

Tabelul 7: Evoluția suprafețelor de îmbunătățiri funciare în perioada 2013-2017 în

județul Suceava

Tipul amenajării funciare

(ha)

Suprafața (ha)

2013 2014 2015 2016 2017

Suprafață amenajată cu lucrări de combatere a

eroziunii solului 85.189 85.189 85.189 85.189 85.189

Suprafață amenajată cu lucrări de desecare - drenaj 44.904 44.904 44.904 44.904 44.904

Suprafață amenajată prin irigații 3.791 3.791 3.791 3.791 3.791



Conform acestui Raport nu s-au înregistrat nici în cazul suprafeţelor amenajate cu lucrări de desecare

– drenaj şi a suprafețelor cu lucrări de combatere a eroziunii solului, acestea staționând, de asemenea,

la nivelurile din 2011, cel de 44.904 de hectare, respectiv de 85.189 de hectare.

La finele anului 2017, pentru irigaţii erau amenajate 3.791 de hectare, suprafaţă egală cu cea din 2011,

aşa cum evidențiază și datele din Raportul privind starea mediului în judeţul Suceava în anul 2017.

După anul 1990, prin punerea în aplicare a Legii nr.18/1991 privind fondul funciar, republicată în

1998 privind constituirea și reconstituirea dreptului de proprietate, a avut loc punerea în posesie a

suprafețelor de teren din incintele amenajărilor de îmbunătățiri funciare. Ca urmare, după intrarea

efectiv în drepturi a noilor proprietari, în anul 1991 a avut loc distrugerea rețelei de desecare-drenaj

prin sustragerea dalelor, a tuburilor de beton ale unor podețe și cămine de vizită, precum și tuburile de

capăt ale unor drenuri colectoare. Astfel rețelele de desecare și drenaj din sistemele de desecare au

devenit impropriu pentru folosințele agricole determinând reapariția excesului de umiditate pe întreaga

suprafaţă deservită.

Pe de altă parte, Raportul privind starea economică şi socială a judeţului Suceava în anul 2015

menționează că, pe durata anului precedent, Filiala Suceava a Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri

Funciare (ANIF) s-a văzut în imposibilitatea de a efectua mai multe lucrări de desecare şi combatere a

efectelor inundaţiilor. Cu toate că s-au făcut o serie întreagă de propuneri pentru lucrări de exploatare,

întreţinere şi reparaţii în amenajările din judeţ, Unitatea de Administrare Suceava nu a primit fonduri

pentru remedierea deficienţelor constatate. Acestea sunt cauze care au determinat ca suprafața totală

amenajată cu lucrări de desecare a rămas la aceeași valoare în 2017, 44.904 ha, față de suprafața

înregistrată în 1997.

La finele anului 2017, pentru irigaţii erau amenajate 3.791 de hectare, suprafaţă egală cu cea din 2011

și 1997, aşa cum se observă din datele cuprinse în Raportul privind starea mediului în judeţul Suceava

în anul 2019.

Proiectele de extindere a suprafeţelor irigate sunt limitate. Cauzele acestui regres sunt: epuizarea

suprafeţelor favorabile construirii acestor amenajări, costul ridicat al acestora, opoziţia cetăţenilor

pentru astfel de lucrări, concurenţa puternică a altor sectoare economice pentru resursele de apă,

interesul scăzut acordat refacerii şi modernizării sistemelor existente etc.

Lucrările îmbunătățiri funciare sunt executate în majoritate înainte de 1990 şi necesită măsuri de

reabilitare şi modernizare, unele din acestea fiind nefuncţionale din cauza lipsei echipamentelor de

exploatare, a neasigurării fondurilor pentru realizarea lucrărilor de întreţinere şi exploatare conform

planurilor tehnice şi regulamentelor de exploatare.


3. Echiparea hidroedilitară

Din punct de vedere teritorial administrativ, județul Suceava cuprinde 114 unități administrativ

teritoriale, din care 16 sunt în mediul urban – 5 municipii și 11 orașe - și 98 în mediul rural.

Echiparea cu infrastructuri pentru alimentare cu apă și canalizare apă uzată este următoarea:

• În mediul urban cele 5 municipii au infrastructură pentru alimentare cu apă, canalizare și epurare

ape uzate. Cele 11orașele au infrastructură pentru alimentare cu apă, mai puțin orașul Cajvana care

are fonduri aprobate pentru realizare acestei infrastructuri. Infrastructură pentru canalizarea și

epurarea apelor uzate au numai 8 orașe, orașele Cajvana și Vicovu de Sus beneficiind de fonduri

pentru realizarea acestei infrastructuri, orașul Milișăuți nu are această infrastructură. Stații de

epurare au toate cele 8 orașe, dar în Broșteni, Dolhasca și Frasin acestea sunt nefuncționale.

• În mediul rural din cele 98 de comune:

− 26 comune au infrastructuri pentru alimentare cu apă, canalizare și epurare apă uzată;

− 3 comune au infrastructuri de apă potabilă și canalizare, fără stații de epurare;

− 5 comune au infrastructuri de alimentare, fără cele de canalizare și epurare apă uzată;

− 14 comune au infrastructuri de alimentare cu apă și fonduri pentru realizarea

infrastructurii de canalizare și epurare apă uzată;

− 14 comune au fonduri pentru infrastructuri de alimentare cu apă, fără canalizare și epurare

apă uzată;

− 9 comune au fonduri pentru realizarea infrastructurilor de alimentare cu apă, canalizare și

epurare apă uzată;

− 23 de comune sunt fără infrastructuri de alimentare cu apă, fără canalizare și epurare apă

uzată;

− 3 comune nu au infrastructuri de alimentare cu apă, dar au fonduri pentru realizarea

infrastructurilor de canalizare și epurare apă uzată;

− 1 comună nu are infrastructură de alimentare cu apă, dar are infrastructură de canalizare și

epurare apă uzată.

3.1 Alimentarea cu apă

La nivel județean, situația alimentării cu apă este următoarea:

Tabelul 8: Situația alimentării cu apă potabilă la nivelul județului Suceava

Localități Capacitatea

instalațiilor de

producere apă

(mii m3/an)

Cantitatea de apă potabilă

distribuită

(mii m3)

Lungime rețea

distribuție apă

potabilă

(km) total uz casnic

urban 54.449 9.662 7.026 788,7

rural 5.335 2.667 1.720 667,8

Total 59.784 12.329 8.746 1.456,5

Sursa: Prelucrare după Institutul Național de Statistică - 2017

La nivel urban situația alimentării cu apă în sistem centralizat este prezentată în continuare.


3.1.1 Municipiul Suceava

Alimentarea cu apă a municipiului se face prin sistem centralizat, care asigură apă potabilă pentru

92.670 locuitori, reprezentând o pondere de 96% în populația municipiului. Sistemul este administrat

de societatea ACET SA și cuprinde următoarele componente.

3.1.1.1 Sursa de apă

Sursa de apă a sistemului este apă subterană și de suprafață.

Sursa subterană se află în satul Berchișești (com. Berchișești) la o distanță de 29km de municipiu.

Câmpul de puțuri Berchișești se află pe malul drept al râului Moldova, este format din 75 de puțuri

forate, cu adâncime medie de 16-17m și cu capacitatea totală de 785 l/s. Captarea este construită din

două fronturi paralele, de cca. 4km fiecare și o distanță de 75m între ele, un front, cunoscut drept

„câmpul de puțuri vechi” are 40 de puțuri, iar celălalt, cunoscut drept „câmpul de puțuri noi” are 35 de

puțuri. Extinderea câmpului de puțuri s-a făcut în patru etape în anii 1969, 1974, 1977, 1992.

Câmpul de puțuri reprezintă sursa principală de apă a sistemului de alimentare al orașului, din el

alimentându-se cartierele Sf. Ilie, Obcini, G. Enescu, Zamca, Șcheia, zona centrală a municipiului,

zona industrială Șcheia și satele aflate de-a lungul aducțiunii (Berchișești, Brăiești, Liteni, Moară,

Ipotești). În perioada 2001-2007 sursa acoperea până la 50% din necesarul de apă potabilă al orașului.

Din anul 2008, această sursă este singura sursă de alimentare a orașului, deoarece apa furnizată este de

calitate bună și într-o cantitate suficientă, cu eficiență din punct de vedere al consumului de reactivi și

energie electrică

Sursa a fost reabilitată, prima etapă a fost finalizată în anul 2010 prin programul ISPA, când s-au

executat reabilitări și refaceri la 45 de puțuri forate. Etapa a doua a fost finalizată în anul 2014 prin

programul de finanțare Fonduri de Coeziune și a cuprins înlocuirea pompelor la toate puțurile

Câmpului, decolmatări și reabilitări la 30 de puțuri.

Apa din puțuri este colectată prin două conducte cu Dn=200mm și Dn=600mm. Inițial apa era

pompată direct în rezervorul Sfântul Ilie, dar datorită condițiilor de exploatare s-au produs defecțiuni

la prima conductă de aducțiune. În aceste condiții, în prezent, apa din puțuri este pompată în

rezervoarele de rupere a presiunii Corlata, aflate la cota +485m, iar de aici apa este distribuită

gravitațional în rezervorul Sfântul Ilie, aflat la cota +410m.

Controlul tuturor puțurilor (debit, nivel, pompe), dezinfecția/neutralizarea se realizează prin sistem

SCADA împreună cu o unitate de transmisie GSM, amplasată la centrul de control de la rezervorul

Sfântul Ilie.

Sursa de apă de suprafață este râul Suceava, captarea Mihoveni, aflată pe malul drept al râului.

Captarea este localizată la limita de nord-vest a orașului Suceava, pe teritoriul administrativ al

comunei Pătrăuți. Captarea a fost realizată în anul 1963, având o capacitatea proiectată este de 320 l/s.

Amplasamentul captării este la cca. 2km amonte de stația de tratare a apei Mihoveni. De la captare,

apa brută este transportată gravitațional printr-o conductă cu Dn=800mm într-o stație de pompare, de

aici este pompată prin două conducte de aducțiune cu lungimi de 500 m și diametre de 500mm/oțel și

800 mm/PREMO în camera de amestec a stației de tratare Mihoveni.

O dată cu reducerea activității industriale înregistrată în municipiul Suceava, cantitatea maximă lunară

de apă captată a fost de 243m3/h (an referință 2007), ceea ce înseamnă ca stația de tratare funcționează

sub capacitatea instalată. În aceste condiții pompele nu funcționează continuu, câte 4 ore de

funcționare cu o oră de pauză.


3.1.1.2 Aducțiunea apei

Conductele de aducțiune ale sistemului centralizat de apă al orașului sunt următoarele:

• Aducțiunea principală Dn=600mm realizată în anul 1969 între Câmpurile de puțuri

Berchișești și rezervoarele Sfântul Ilie, este din beton prefabricat și oțel și are lungimea totală

de 29km, și anume 4km conductă de refulare între Câmpul de puțuri Berchișești și rezervorul

de rupere de presiune Corlata și 25km aducțiune gravitațională între rezervorul de rupere de

presiune Corlata și rezervorul Sfântul Ilie;

• Aducțiunea principală Dn=800mm realizată în anul 1992, între Câmpurile de puțuri

Berchișești și rezervoarele Sfântul Ilie, este din beton prefabricat și oțel și are lungimea totală

de 29km, și anume 4km conductă de refulare între Câmpul de puțuri Berchișești și rezervorul

de rupere de presiune Corlata și 25km aducțiune gravitațională între rezervorul de rupere de

presiune Corlata și rezervorul Sfântul Ilie;

• Aducțiunea gravitațională Dn=800mm realizată în anul 1963 între captarea de pe r. Suceava și

stația de pompare apă brută Mihoveni, este din oțel cu lungime de 750m;

• Conducta de refulare Dn=500mm (aducțiunea de apă brută Mihoveni) realizată în anul 1963

între stația de pompare apă brută Mihoveni și stația de tratare a apei Mihoveni, este din oțel cu

lungime de 525m;

• Conducta de refulare Dn=800mm (aducțiunea de apă brută Mihoveni) realizată în anul 1963

între stația de pompare apă brută Mihoveni și stația de tratare a apei Mihoveni, este din oțel cu

lungime de 525m;

• Conducta de refulare Dn=300/800mm între stația de tratare a apei Mihoveni și stația de

pompare Șcheia.

Din informațiile furnizate de administratorul infrastructurilor de alimentare cu apă și canalizare apă

uzată ACET SA, aducțiunile de apă brută Mihoveni se confruntă cu următoarele probleme:

• Conductele din oțel sunt afectate de coroziune (vechime mare de funcționare, PIF – 1963),

având depășită cu mult durata de viață, ceea ce produce întreruperi în funcționare și

imposibilitatea asigurării continuității alimentării cu apă a sistemului;

• Pierderi de apă (3 avarii în anul 2015) și neasigurarea alimentării continue cu apă brută a

stației de tratare Mihoveni;

• Întreg traseul conductelor de aducțiune trece prin proprietăți private, ceea ce îngreunează

accesul echipelor de intervenție în cazul avariilor și reparațiilor, din cauza refuzului

proprietarilor de a permite accesul în amplasament a echipelor de intervenție.

Aducțiunile principale de apă ale orașului (între Câmpurile de puțuri Berchișești și rezervoarele

Sfântul Ilie) sunt amplasate paralel pe o lungime de 29km, de-a lungul lui DN 7, conectând satul

Berchișești cu municipiul Suceava, trecând prin satele Drăgoiești, Lucăcești, Moara și Scheia. În

perioada 2001-2007, debitul mediu tranzitat în ambele conducte a fost 383l/s, iar cel maxim de 525 l/s.

În general, conductele sunt utilizabile. Pe aceste conducte sunt construite rezervoarele de rupere de

presiune, câte unul pe fiecare conductă, localizate la aproximativ 4km de Câmpul de puțuri și au

capacitatea de 150m3 fiecare.

De-a lungul aducțiunilor există conducte secundare de branșare la 5 sate, Berchișești, Brăiești, Liteni,

Moară, Ipotești, rata de conectare a scăzut foarte mult în prezent, iar consumatorii casnici sunt

alimentați de la propriile puțuri. Aducțiunile sunt echipate cu 15 vane de aerisire,16 vane de golire, 8

vane de linie și 2 subtraversări de cale ferată cu conducte de protecție din oțel.


Apa subterană, captată prin Câmpurile de puțuri Berchișești este dezinfectată cu clor gazos în stația de

clorare amplasată în clădirea administrativă.

3.1.1.3 Tratarea apei

Tratarea apei captate din sursa de suprafață se face în stația de tratare Mihoveni, care are capacitatea

de 320 l/s. Aceasta asigură (opțional) apă potabilă în cartierele Ițcani, Burdujeni și Zamca și în zonele

industriale Traian Vuia și Șcheia. În viitor stația va fi sursă de rezervă pentru fosta zonă industrială

Valea Suceava. Stația nu beneficiază de sistem automatizat, exploatarea ei făcându-se în regim

manual.

Din informațiile furnizate de administratorul infrastructurilor de alimentare cu apă și canalizare apă

uzată ACET SA stația se confruntă cu următoarele probleme:

• Stare de uzură avansată a suflantelor și instalațiilor hidraulice aferente decantoarelor și

filtrelor, apariția defectelor care împiedică funcționarea continuă a stației de tratare,

alimentarea cu apa a sistemului fiind oprită până la remedierea defectelor;

• Starea avansată de degradare a finisajelor clădirilor, filtrelor și decantoarelor;

• Riscul îmbolnăvirii consumatorilor deserviți și posibilitatea infestării apei potabile, datorită

deficiențelor în funcționarea decantoarelor, filtrelor și a stației de clorinare;

• Costuri de operare ridicate, datorită stării de uzură avansate a decantoarelor și a filtrelor,

necesitatea scoaterii din funcțiune pentru intervenție, lipsa pieselor de schimb necesare.

3.1.1.4 Înmagazinarea apei potabile

Capacitatea totală a municipiului de înmagazinare a apei tratate este de 20.580m3, asigurându-se

variațiile zilnice ale debitului, stingerea incendiilor și consumul de apă pe perioada avariilor sistemului

de apă. Rezervoarele care stochează acest volum de apă sunt:

• Rezervoarele Sfântul Ilie amplasate în partea de sud a orașului, au capacitatea de 18.600m3,

distribuită în două rezervoare de 10.000m3, care stochează 8.800m3 de apă și un castel de apă

cu volumul de 1.000m3. Alimentarea cu apă se face de la Câmpurile de puțuri Berchișești prin

cele două aducțiuni principale cu Dn=600mm și Dn=800mm. Rezervoarele sunt circulare, din

beton armat, realizate în anii 1970 și 1976. Zona deservită cuprinde cartierele Zamca, G.

Enescu, Obcini, Mărășești, centru orașului, parțial cartierul Sf. Ilie, cartier Șcheia, Burdujeni

și rezervorul Zamca II. După reabilitarea în cadrul măsurii ISPA starea tehnică a acestora este

foarte bună. Rezervorul a fost reabilitat prin măsura ISPA.

Castelul de apă (tip ciupercă) este construit în anul 1986 și alimentează parțial cartierul Sf. Ilie.

Nivelul apei este controlat de un senzor, instalațiile hidraulice din interiorul coloanei sunt în stare

tehnică bună.

• Rezervorul Zamca II este amplasat în partea de vest a orașului, este circular din beton armat,

semi-îngropat, cu capacitatea de 1000m3. Rezervorul este alimentat de la rezervorul Sântul

Ilie cu apă tratată de la Câmpurile de puțuri Berchișești și de la stația de pompare apă Zamca I

cu apă tratată din stația de tratare Mihoveni. Zona deservită, prin pompare, cuprinde cartierele

Zamca, G Enescu, Obcini, Mărășești, centrul orașului și castelul de apă;

• Rezervorul Burdujeni II este compus din două rezervoare, nr. 1 cu capacitatea de 200m3 și nr.

2 cu capacitatea de 280m3. Aceste rezervoare au fost reabilitate integral în anul 2010, prin

măsura ISPA. Lângă aceste rezervoare există un rezervor de 4.000m3, neexploatat în prezent;


• Burdujeni III este un rezervor nou construit prin măsura ISPA, construit în 2009. Capacitatea

lui este de 500m3 și este realizat din beton armat. În vecinătatea lui s-a construit o stație de

pompare auxiliară, care va include și camera de control, instalația hidraulică pentru rezervor,

camera cu aparatul de clorinare.

3.1.1.5 Stațiile de pompare a apei

Stațiile de pompare a apei din sistemul de alimentare cu apă sunt:

• Stația de pompare apă brută SP1 Mihoveni construită în anul 1963 și este echipată cu 6

pompe, instalate în anii 1982 și 1986, având durata depășită. Stația alimentează stația de

tratare Mihoveni;

• Stația de pompare Sfântul Ilie . O parte din apa care ajunge în rezervoarele Sfântul Ilie este

acumulată într-un rezervor tampon de 300m3 de unde este pompată în castelul de apă. Stația a

fost reabilitată în cadrul măsurii ISPA;

• Stația de pompare Zamca II este o construcție cu subsol și etaj, echipată cu 4 pompe. Stația

este conectată la rezervorul Zamca II, dar pompează parțial în castelul de apă Zamca II și în

rețeaua de distribuție;

• Stația de pompare Burdujeni I se află în partea de nord a municipiului, în interiorul unei zone

rezidențiale. Stația livrează apă rezervoarelor Burdujeni I și Burdujeni II. În anul 2010 a fost

reabilitată în cadrul măsurii ISPA;

• Stația de pompare Burdujeni II este o construcție nouă, realizată în cadrul reabilitării stației de

pompare Burdujeni I. Aceasta este amplasată lângă noua clădire administrativă a stației

Burdujeni I.

Conform informațiilor furnizate de administratorului ACET SA, principalele probleme identificate la

stațiile de pompare Mihoveni și Zamca II sunt: starea de uzură avansată a pompelor și instalațiilor

hidraulice, ca urmare a vechimii de funcționarea (PIF 1982-1986), degradări constructive și de finisaje

interioare ale clădirii stației, degradări la elementele metalice componente (cu consecințe asupra

menținerii igienei sanitare necesară și cerută de autoritățile sanitare), costuri ridicate de operare, ca

urmare a capacității mari a pompelor și lipsei automatizării acestora. La SP Sfântul Ilie nu se asigură

debitul și presiunea la consumatori, precum și neasigurarea pompei de rezervă cerută de normativ.

3.1.1.6 Rețeaua de distribuție a apei potabile

Rețeaua de distribuție a apei potabile are lungimea de 233,6km, iar lungimea străzilor cu rețele de apă

este de 195,4km. Materialele din care este realizată sunt oțel (cca. 52%), PE (21%), PREMO (4%),

fontă (8%) și azbociment (6%).

Sistemul de alimentare cu apă al municipiului Suceava este împărțit în principal în două zone, cu r.

Suceava ca divizor natural. Ambele zone sunt alimentate de la Câmpurile de puțuri Berchișești, zona

comercială Valea Sucevei și Șcheia pot fi alimentate, opțional, de la stația de tratare Mihoveni, prin

cele două conducte de distribuție care traversează râul (Dn 800/600mm).

Configurația rețelei de distribuție este predominant inelară în zona centrală și rețeaua extinsă în

cartierul Burdujeni și ramificată în zona periferică a municipiului. Rețeaua este delimitată în 12 zone

de presiune, care permit administratorului ACET SA să exploateze sistemul într-o plajă normală de

presiune 1,5 -6 bari, astfel: Sfântul Ilie (362ha), Castel apă Sfântul Ilie (13ha), Zamca Ia (267ha),

Zamca Ib (439ha), Zamca II (218ha), Burdujeni II (118ha), Burdujeni III (179ha), Burdujeni III-Stația


de Pompare Auxiliară (167ha), Ițcani (278ha), zona industrială Suceava (365ha), cartier Șcheia

(186ha), cartier Sfântul Ilie (190ha).

Conform informațiilor furnizate de administratorul sistemelor de alimentare cu apă și canalizare apă

uzată ACET SA, problemele majore ale rețelei de distribuție sunt:

• Conductele din oțel sunt afectate de coroziune (vechime mare de funcționare), având depășită

cu mult durata de viață, rezultând întreruperi în funcționare și imposibilitatea asigurării

continuității alimentării cu apă a sistemului;

• Pierderi de apă (424 avarii în anul 2015) și neasigurarea alimentării continue cu apă potabilă a

consumatorilor;

• Lipsa rețelelor de distribuție în zonele periferice ale orașului;

• Pe traseul principalei conducte de distribuție, aflată între rezervoarele Sfântu Ilie și punctul de

distribuție spital (str. Ion Irimescu, bdul. 1 Decembrie) există cel puțin 20 de construcții

amplasate deasupra conductei, ceea ce face imposibilă intervenția în cazul avariilor.

3.1.2 Municipiul Fălticeni

Alimentarea cu apă a municipiului se realizează în sistem centralizat, aflat în administrarea societății

ACET SA. Popualția deservită de acest sistem este de 24.787 locuitori, având o pondere de 85% în

populația totală a municipiului.


Sursa de apă a sistemului este apă de suprafață și apa subterană. Sursa de apă subterană o formează

puțurile forate din Baia 1+2, localizate în partea exterioară a terasei râului Moldova, la cca. 3km de

oraș. Captarea apei se face prin 22 de puțuri, cu adâncimi de 12 – 15m, 10 puțuri sunt conectate la

stația de pompare Baia, iar restul de 12 puțuri sunt conectate la stația de pompare Baia 2. Tot frontul

de puțuri este în exploatare de peste 50 de ani, perioadă în care nu s-au efectuat lucrări de reabilitare a

echipamentelor sau desnisipări de puțuri.

Adâncimea apei în puțuri variză 6,5 – 8,2m, în perioadele secetoase aceste niveluri pot scădea cu 0,5 –

1,0m. Apa din puțuri este extrasă printr-un sistem de vacuum, pompele de vacuum extrag apa

subterană prin conducte de aspirație și o evacuează în rezervoarele Baia 1, cu V=1000 l și Baia 2, cu

V=4000 l. Din aceste rezervoare apa brută este pompată printr-o conductă de oțel către un cămin de

distribuție, de unde este distribuită spre rezervoarele de rupere de presiune de la Grădini și

rezervoarele de la Timpești.

Conductele de aspirație sunt din oțel, cu Dn=300mm și lungimi totale de 1,4km, conductele sunt

vechi, îmbinările nu sunt etanșeizate corespunzător, ceea ce provoacă sucțiune de gol. Eficiența

sistemului de vacuum este scăzută, iar costurile de exploatare sunt ridicate. Capacitatea de extracție a

apei brute este de 6.110,3m3/zi pentru fiecare front de puțuri, Baia 1 și Baia 2, randamentul puțurilor

este în scădere din cauza colmatării lor. Reabilitarea sursei a fost realizată prin programul de finanțare

Fonduri de Coeziune, faza I și s-a aplicat la 20 de puțuri.

În cadrul câmpurilor de puțuri există două stații de pompare apă, care în conformitate cu noua schemă

tehnologică (pompare a 60% din debitul total al surselor Baia 1 și Baia 2 direct în rezervoarele de

rupere de presiune de la Grădini sau 40% din totalul surselor Baia 1 și Baia 2 la rezervoarele de

înmagazinare Timpești) vor suferi modificări, după cum urmează:


• Stația de pompare Baia 1 va deveni locație pentru PC și software-ul necesar coordonării

datelor achiziționate de traductoarele de nivel sau ph, prevăzute în cadrul puțurilor și

rezervoarelor. Tot aici se va reabilita și instalația de clorinare;

• Stația de pompare Baia 2 va fi trecută în conservare.

Sursa de suprafață este râul Moldova captarea apei aflându-se pe malul stâng, la cca. 5km de

municipiul Fălticeni, capacitatea la sursă fiind de 8.110,3m3/zi. Stația de pompare a apei brute (Baia 3)

este echipată cu trei pompe. În ultimi ani cursul apei s-a deplasat cu câțiva zeci de metri spre malul

opus, fapt care a făcut ca activitățile inițiale de admisie și pretratare să nu poată fi efectuate. Captarea

actuală constă dintr-un număr de pompe submersibile aflate într-un șanț săpat în malul râului, pompe

care ocolesc bazinele de pretratare și alimentează direct camera de captare /amestec.


Aducțiunea apei cuprinde:

• Aducțiunile sub presiune (conducte de refulare) între Câmpul de puțuri Baia 1+2 și

rezervoarele de rupere de presiune de la Grădini, cele două conducte sunt din oțel, realizate în

anii 1972-1973, cu Dn=500mm și o lungime de 4,0km fiecare;

• Aducțiunea sub presiune (conductă de refulare) dintre stația de tratarea apei Baia 3 și

rezervoarele Timpești, cu D=600mm, este realizată din PREMO și oțel, cu lungimea de

6,3km, construită în anul 1980;

• Aducțiunea gravitațională de la rezervoarele de rupere de presiune Grădini la rezervorul

Pietrari, cu D=200mm, din azbociment și lungime de 2,5km, construită în anul 1972;

• Aducțiunea gravitațională dintre rezervoarele de rupere de presiune Grădini și rezervorul

Pietrari, cu D=175mm, din oțel, având lungimea de 2,5km, construită în anul 1963;


Oprișeni, cu D=250mm, din oțel, având lungimea de 2,75km, construită în anul 1972;


Oprișeni, cu D=400mm, din oțel, având lungimea de 2,75km, construită în anul 1972.

Rezervoarele de rupere de presiune au fost construite în anul 1963 sunt semi-îngropate, cu cantități

reduse de pierderi de apă. În interiorul lor tencuiala și betonul s-au desprins în unele locuri, iar

armătura lăsată liberă a început să ruginească. Conductele de oțel sunt corodate.

Conductele de refulare de la Baia 1+2 și Baia 3 sunt interconectate într-un cămin de vane, ceea ce face

posibilă alimentarea celor trei rezervoare de la cele două surse. Conductele de refulare de la Baia 1+2

intră în rezervoarele de rupere a presiunii de la Grădini, din acestea pleacă 4 conducte gravitaționale

spre rezervoarele Oprișeni și Pietrari.

Conductele de refulare sunt într-o stare tehnică bună, vanele de aerisire, golire și cele de linie sunt

funcționale, dar fiind vechi necesită înlocuire.

Conductele gravitaționale dintre rezervoarele de rupere a presiunii de la Grădini și rezervoarele de la

Pietrari și Oprișeni, realizate din oțel sunt corodate din exterior spre interior datorită lipsei protecției

catodice și a învelișului extern.

Datorită stării precare a aducțiunilor, realizate din oțel, există un risc ridicat asupra funcționării

sistemului de distribuție a apei, cât și asupra sănătății consumatorilor deserviți. Aducțiunile de apă


brută au depășită durata de viață și se înregistrează în ultima perioadă o tendință de creștere a

numărului de intervenții la acestea.

Aproape întreg traseul aducțiunilor de apă la rezervoarele Pietrari și Oprișeni se află prin proprietăți

private, fapt care îngreunează accesul echipelor de intervenție în caz de avarii și pentru intervenții.


Tratarea apei brute din sursa de suprafață Baia 3 se face într-o stație construită în anul 1980, având o

capacitate proiectată de 32,4m3/zi. Ca urmare a scăderii cererii de apă, stația funcționează la o

capacitate mult sub cea proiectată. Pentru pomparea apei tratate în rezervoarele de la Timpești stația

are o stație de pompare apă, echipată cu 3 pompe, pompe care au fost înlocuite în cadrul programului

SAMTID.

3.1.2.4 Înmagazinarea și pomparea apei potabile

Capacitatea totală de înmagazinare a apei potabile în oraș este de 18.250m3, repartizată în rezervoare

astfel:

• Rezervoarele Timpești, sunt construite în anul 1980, au capacitatea 2x5.000m3 sunt pe semi-

îngropate. În general, rezervoarele sunt în stare bună, având cantități neînsemnate de pierderi

de apă. Zona deservită este centrul orașului și zona industrială;

• Rezervoarele Oprișeni construite în anul 1969, sunt semi-îngropate, au capacități de

2x2.500m3, 1x300m3, 1x750m3 și sunt realizate din beton armat. Zona deservită este centrul

orașului. Rezervoarele de 2.500m3 prezintă deteriorări ale hidroizolației de la acoperiș,

termoizolația este desprinsă și cu crăpături, elementele metalice din interior sunt ruginite.

Rezervoarele de 300m3 și 750m3 sunt în general în stare bună, totuși suprafețele interne au

asperități și adânciturii, ceea ce ar favoriza pierderi de apă;

• Rezervoarele Pietrari sunt construite în anul 1967, sunt semi-îngropate, din beton armat și

deservesc zona centrală a orașului. Rezervoarele au capacități de 1x200m3, 1x500m3,

• 2x750m3. Rezervoarele de 750m3 prezintă fisuri și desprinderi ale stratului de acoperire și a

tencuielilor speciale, pete de rugină pe armăturile neacoperite cu beton, sunt deteriorări ale

hidroizolației și sunt semnalate infiltrații.


Rețeaua de distribuție a apei are o lungime de 95,9km, acoperind o lungime de străzi de 80,2km

lungime. Materialele din care este realizată sunt oțelul (44%), PE (29%), azbociment (24%), fontă,

PVC și oțel galvanizat într-un procent scăzut. Diametrele rețelei sunt cuprinse între 25 - 500mm.

Populația conectată la rețea este de 24.787 locuitori, reprezentând o pondere de 85% în populația

totală a municipiului.

Rețeaua de distribuție este de tip mixt, rețea inelară în zona centrală și ramificată în zona periferică a

orașului. Are o singură zonă de presiune, în care se înregistrează maxim 10 bari. Pierderile de apă din

rețea sunt foarte mari, cauza fiind vechimea și deteriorarea conductelor din oțel și azbociment.

Principalele deficiențe semnalate de administratorul ACET SA sunt:

• Conducte subdimensionate, care nu pot asigura debitul și presiunea necesară funcționării

hidranților de incendiu exteriori;


• Conductele din oțel sunt afectate de coroziune (vechime mare de conservare), având depășită

cu mult durata de viață, rezultând întreruperi în funcționare și imposibilitatea asigurării

continuității alimentării cu apă a sistemului. Conductele din azbociment sunt vechi și

explodează frecvent în urma traficului intens și a încărcărilor dinamice din trafic;

• Pierderi mari de apă (104 avarii in anul 2015) și neasigurarea alimentării continue cu apă

potabilă a consumatorilor;

• Lipsa rețelelor de distribuție în zonele periferice ale localității.

3.1.3 Municipiul Câmpulung Moldovenesc


ACET SA. Populația deservită de acest sistem este de 10.200 locuitori, având o pondere de 62% în



Sursa de apă a sistemului este apă subterană captată din câmpurile Aeroport și Sadova, capacitatea

totală a apei captată fiind de 2.827,2 m3/zi.

Sursa Aeroport este situată pe malul drept al râului Moldova, în partea de vest a orașului. Câmpul de

puțuri a fost construit în anul 1968 și reabilitat în perioada 2007-2008 prin programul SAMTID.

Câmpul cuprinde 6 puțuri forate, cu adâncime de 15m, aranjate în două galerii de puțuri, capacitatea

câmpului este de 48 l/s. Sursa alimentează rezervorul Măgura din municipiu, precum și zonele situate

de-a lungul conductelor de aducțiune Stadion, intrarea în satul Sadova și zona industrială.

Sursa Sadova se află pe malul stâng al râul Moldova, lângă satul Sadova și alimentează rezervorul

Runc pentru zona centrală a municipiului. Câmpul de puțuri este format din 11 puțuri forate, cu

adâncimi de 8,8-10,3m și acoperă o zonă de 3,5ha. Câmpul a fost construit în anul 1965 și reabilitat în

2005-2006. Capacitatea câmpului este de 124 l/s. Din cele 11 puțuri, 3 puțuri au fost realizate în

perioada de reabilitare 2005-2006.

Pentru a mării capacitatea de producție a acviferului sunt realizate 4 bazine de infiltrație cu o priză de

captare la râu, construcția fiind din anul 1968. Structura prizei prezintă degradări constructive majore

și coroziuni la elementele metalice componente și ale stăvilarului. De asemenea este necesară

consolidarea apărărilor de mal. Bazinele și canalele de supraalimentare sunt colmatate cu suspensii

solide de nisip.

Sursa de îmbogățire a acviferului câmpului are risc de poluare accidentală, bazinele de îmbogățire a

acviferului necesită lucrări de decolmatare.

Tratarea apei captate se face la sursă, în laboratoarele proprii fiecărui câmp de puțuri, prin dezinfecție

cu hipoclorit de sodiu, în sistem automatizat.

Deficiențele identificate la captările de apă sunt:

Sursa Aeroport:

• Clădirea care adăpostește stația de clorare și laboratorul prezintă degradări constructive

majore la finisajele interioare și exterioare și coroziuni ale elementelor metalice componente;

• Lipsa unui sistem integrat SCADA pentru forajele existente.

Sursa Sadova:


• Colmatarea bazinelor de infiltrație și a forajelor. Lipsa lucrărilor periodice de

decolmatare/deznisipare care afectează caracteristicile de exploatare;

• Degradări constructive ale prizei de apă și a elementelor metalice;

• Clădirea care adăpostește stația de clorare și laboratorul prezintă degradări constructive

majore la finisajele interioare și exterioare și coroziuni ale elementelor metalice componente;

• Lipsa unui sistem integrat SCADA pentru forajele existente.


Aducțiunile de apă ale sistemului sunt:

• Conducta de refulare între Câmpul de puțuri Aeroport și rezervorul Măgura, construită în anul

1968, cu D=300mm, lungime de 970m, realizată din oțel și azbociment;

• Conducta de refulare între Câmpul de puțuri Sadova și rezervorul Runc, construită în anul

1965, cu D=300mm, lungime de 5,7km, realizată din oțel. Aducțiunea subtraversează calea

ferată, fiind protejată cu conductă de oțel, cu D=500mm și cămine de vane pe ambele părți. Pe

aducțiune sunt aprobate racorduri, pentru spital și câteva case individuale.

Traseul aducțiunilor traversează parțial proprietăți private, fapt ce împiedică mentenanța și remedierea

lor. Pe traseul ambelor aducțiuni sunt suspectate racorduri ilegale.

Deficiențele identificate de către administratorul ACET SA sunt la aducțiunea Aeroport:


consumatorilor;

• Conductele din oțel sunt afectate de coroziune (vechime mare de funcționare; pif – 1968),

având depășită durata de viață;

• Aproape întreg traseul conductelor de aducțiune trece prin proprietăți private, ceea ce

îngreunează accesul echipelor de intervenție în cazul avariilor și reparațiilor.


Înmagazinarea apei potabile se realizează în rezervoare de beton armat. Volumul de înmagazinare la

nivelul orașului este de 7.100m3, distribuția în rezervoarele orașului este următoarea:

• Rezervoarele Măgura construite între anii 1965-1968, sunt circulare, din beton armat și au

capacități de 2x300m3 și 2x1000m3. Rezervoarele sunt semi-îngropate, în general sunt într-o

condiție bună, cu pierderi neimportante de apă;

• Rezervoarele Runc cu capacitatea de 2x500m3 și 1x1000m3 sunt construite între anii 1965-

1968, iar cel cu capacitatea de 1x2500m3 este construit în 1995-1996. Rezervoarele sunt

circulare, din beton armat, semi-îngropate, starea tehnică a lor fiind bună.

Principalele deficiențe identificate de administratorul ACET SA sunt:

• Din punct de vedere structural, rezervoarele prezintă microfisuri, fisuri și desprinderi ale

stratului de acoperire și a tencuielilor speciale. Sunt prezente deteriorări ale hidroizolației și

sunt semnalate infiltrațiile;

• Lipsa unor sisteme de semnalizare a nivelelor și comunicarea cu fronturile de captare;

• Starea avansată de uzură a vanelor și lipsa instalațiilor electrice, rezultând în întreruperi în

funcționare și imposibilitatea asigurării continuității alimentării cu apă a sistemului;


• Posibilitatea infestării apei potabile datorită infiltrațiilor semnalate;

• Zona de protecție sanitară nu este împrejmuită corespunzător.


Rețeaua de distribuție a apei potabile are o lungime de 66,3km, acoperind 42,5km de străzi din

municipiu, cu Dn= 40-500mm, este realizată din conducte de oțel, azbociment, PEHD. Vechimea

rețelei variază înre 1-55 ani. Configurația rețelei este în principal de tip ramificat, în centrul orașului

existând o rețea de tip inelar realizată în urma reabilitărilor prin programul SAMTID dintre nii 2007-

2008. Rețeaua funcționează cu trei zone de presiune, care variază între 1,5-7,85 bari:

• Zona 1 – zona centrală alimentată din rezervorul Măgura;

• Zona 2 – situată între stadion, sat Sadova și zona industrială;

• Zona 3 – zonă alimentată de către compania de cale ferată.

La rețeaua de apă nu sunt branșate zonele: cartier Sadova, parțial cartierul Aeroport, parțial zona 2,

parte de est a centrului orașului, și zonele aflate la altitudini mari (688,5m) pe versanții dealurilor.

Populația zonelor nebranșate la rețea este de cca. 10.145 locuitori. Alimentarea cu apă în aceste zone

se face prin puțuri săpate sau forate.

Deficiențele identificate de administratorul sistemului sunt:

• Zona de protecție sanitară nu este evidențiată corespunzător (împrejmuire);


cu mult durata de viață;

• Conductele din azbociment sunt vechi și explodează frecvent în urma traficului intens și a

încărcărilor dinamice, rezultând în întreruperi în funcționare și imposibilitatea asigurării

continuității alimentării cu apă a sistemului;


consumatorilor;

• Lipsa rețelelor de distribuție în zonele periferice ale localității;


numeroaselor avarii înregistrate.

3.1.4 Municipiul Rădăuți

Municipiul Rădăuți are alimentare prin sistem centralizat, administratorul sistemului fiind societatea

ACET SA. Populația conectată la acest sistem este de 22.350 persoane, reprezentând o pondere de

86,8% din populația totală a municipiului.

Sistemul de alimentare cu apă cuprinde următoarele elemente.


Sursă de apă este apa subterană captată din Câmpul de puțuri Măneuți, situat de-a lungul r. Suceava.

Câmpul de puțuri are în componență 36 de puțuri forate la adâncimi cuprinse între 6,5-7,9 m,

capacitatea de extracție fiind de 9.288 m3/zi. Apa subterană este localizată în acviferul freatic al terasei

inundabile a râului. Probleme privind asigurarea cantității de apă necesară au fost raportate în lunile de

vară, secetoase. Pentru mărirea debitului puțurilor a fost construit un canal paralel cu amplasamentul

puțurilor, la o distanță de 10-20m de puțuri. Prelevarea apei se realizează prin vacuum și prin pompe


submersibile. Apa captată este clorată într-un bazin cu capacitatea de 50m3 aflat în Câmpul de puțuri,

de unde este pompată către orașul Rădăuți. Câmpul de puțuri a fost construit în perioada 1970 – 2003,

zona de amplasament este frecvent inundată, neexistând diguri de protecție, astfel încât calitatea apei

captate pare a fi direct influențată de apa de suprafață.

Disfuncțiile identificate de administratorul sistemului sunt următoarele:

• Debit scăzut al puțurilor, sub limita lor de exploatate. Sunt necesare lucrări de îmbogățire a

acviferului;


lipsei împrejmuirii zonei de protecție a sursei de apă.


Aducțiune de apă este formată din două conducte de refulare, prin care este pompată apa de la Câmpul

de puțuri la rezervorul Osoi. O conductă este realizată din tuburi de oțel și azbociment și PEID, cu

D=350,450,500mm și lungime de 9,3km, construită în anul 1974, iar a doua este realizată din tuburi de

oțel și PREMO, cu D=400, 500mm și lungime de 8,84km, construită în anul 1980. Pe prima conductă

de aducțiune există legături la rețeaua de distribuție, situație care nu concordă cu rolul aducțiunii în

sistemul de alimentare cu apă. Conductele din azbociment și conductele din PREMO sunt vechi și

explodează frecvent. Conductele din oțel sunt corodate din exterior spre interior datorită lipsei

protecției catodice și a izolației. Corodarea conductelor din oțel s-a produs datorită factorilor agresivi

din sol și datorită nivelelor ridicate ale apei subterane.

Aducțiunile de apă brută au depășită durata de viață și se înregistrează în ultima perioadă o tendință de

creștere a numărului de intervenții la acestea. În afară de pierderile de apă produse cu ocazia avariilor,

apar pagube indirecte pe durata remedierilor ca urmare a opririi furnizării apei potabile către

consumatori, precum și riscuri asupra sănătății consumatorilor.

O parte a traseului aducțiunii este prin proprietăți private, motiv pentru care se intervine foarte târziu

în caz de avarii. Timpii de conștientizare și intervenție sunt foarte mari. Sunt avarii conștientizate, însă

intervenția este dificilă, proprietarii permițând accesul numai în momentul în care pierderea produce

pagube proprietății private. De asemenea, operatorul este nevoit să aducă la starea inițială vecinătatea

amplasamentului conductei de fiecare dată când acesta intervine.

Deficiențele identificate sunt:

• Conductele din oțel sunt afectate de coroziune, cele din azbociment și PREMO sunt vechi,

explodează frecvent datorită corodării armăturii din interior și prezintă neetanșeități la

îmbinări, având depășită durata de viață, rezultând în întreruperi în funcționare și

imposibilitatea asigurării continuității alimentării cu apă a sistemului;


consumatorilor;

• O parte a traseului conductei de aducțiune trece prin proprietăți private ceea ce îngreunează

accesul echipelor de intervenție în cazul avariilor și reparațiilor.


Înmagazinarea apei potabile se face în două rezervoare cu capacități de 1x5000m3 și 1x2500m3,

construite în anul 1974. Acestea sunt din circulare, semi-îngropate, din beton armat. Rezervoarele

asigură rezerva de apă pentru consumul menajer, consumul industrial și combaterea incendiului


interior și exterior. Capacitatea rezervoarelor este suficientă, dar nu pot asigura presiunea necesară în

toate zonele conectate. În general rețeaua de distribuție este alimentată direct din Câmpul de puțuri

Măneuți pentru a furniza presiune suficientă. Rezervoarele sunt utilizate ocazional, în plus față de

Câmpul de puțuri, pentru a acoperi cererea uzuală de apă și a asigura un volum suficient pe timpul

verii.

Deficiențele identificate în urma expertizelor tehnice constau în:

• Degradări generalizate la nivelul tencuielii și a termoizolației la rezervorul de 2500m3;

• Hidroizolația rezervorului de 2500m3 este degradată, necesitând înlocuire;

• Hidroizolația de la rezervorul de 5000m3 este parțial degradată, permițând infiltrarea apei în

placa de acoperiș;

• Degradării sub formă de exfolieri ale stratului de acoperire cu beton, concomitent cu

corodarea superficială a armăturii la partea inferioară a tuturor plăcilor de beton armat de la

camera vanelor;

• Desprinderi de tencuială și zidărie degradată pe suprafețe extinse la nivelul pereților de la etaj

ai camere vanelor.


Rețeaua de distribuție a apei potabile are o lungime totală de 75,3km, acoperind străzile orașului pe o

lungime de 41,3km. Diametrele conductelor sunt de 50-450mm, sunt din oțel, fontă, azbociment, PVC

și polietilenă, ponderea cea mai mare având-o rețeaua din azbociment (47,36%), urmată de rețeaua din

conducte de oțel (26,5%).

Rețeaua este de tip inelar în zona centrală a orașului și de tip ramificat la periferia acestuia, este

alimentată din două surse direct din Câmpul de puțuri Măneuți și din rezervoarele orașului și are o

singură zonă de presiune.

Pierderile de apă din rețea sunt foarte ridicate (cca. 56%). Conductele din azbociment sunt vechi și se

deteriorează frecvent în urma traficului intens și a încărcăturilor. Conductele din oțel sunt corodate din

exterior spre interior datorită lipsei protecției catodice și a izolației. Armăturile sunt vechi și închid

greu. Închiderea apei pentru unele reparații minore se face pe zone exagerat de întinse, afectând un

număr mare de consumatori.

De asemenea, pe unele străzi (Plevnei și Tineretului) conductele de distribuție sunt subdimensionate și

nu pot asigura debitul și presiunea necesară funcționării hidranților în cazul unui incendiu.

Deficiențele identificate de administratorul ACET SA sunt:

• Conducte subdimensionate, care nu pot asigura debitul și presiunea necesară funcționării

hidranților exteriori de incendiu;

• Conductele au vechime mare de funcționare, având depășită cu mult durata de viață.

Conductele din oțel sunt afectate de coroziune, iar cele din azbociment sunt vechi și sunt

deteriorate frecvent în urma traficului intens și a încărcărilor dinamice din trafic;


consumatorilor;

• Lipsa rețelelor de distribuție în zonele periferice ale orașului.


3.1.5 Municipiul Vatra Dornei


ACET SA. Populația deservită de acest sistem este de 11.190 locuitori, având o pondere de 84,7% în


Sistemul de alimentare cu apă cuprinde următoarele obiecte.


Sursa de apă este apă de suprafață, captată din râul Dorna. Apa este captată printr-o priză de captare

situată pe malul drept al r. Dorna, la ca. 3 km amonte de oraș, în fața barajului care delimitează o

secțiune a râului Dorna. Cu o capacitate de 285 l/s, priza de captare este principala resursă de apă a

orașului. Nu este disponibilă o resursă de apă de rezervă. La priza de captare se face și o pretratare

mecanică, cu ajutorul a două decantoare longitudinale. Deschiderea prizei de captare, camera de

distribuție, desnisipatoare longitudinale pentru îndepărtarea pietrișului și grătarul rar sunt integrate

într-o structură din beton armat, atașată la stația de pompare a apei brute. Starea tehnică prizei de

captare este acceptabilă, necesitând reabilitare minoră, reparații la nivelul structurilor din beton și

înlocuirea porților cu ecluză.

Stația de pompare a apei brute a fost reabilitată prin programul SAMTID în anul 2008. Reabilitarea a

inclus instalarea a trei noi pompe submersibile, care pot fi coordonate din camera de comandă a stației

de tratare a apei. Din punct de vedere structural, stația de pompare este într-o stare bună, necesitând

numai reparații la nivelul structurilor de beton și înlocuirea grătarelor rare și a stăvilarelor.

Având în vedere că această captare este singura sursă de apă care alimentează sistemul Vatra Dornei,

reabilitarea este necesară pentru asigurarea continuității și securității privind alimentarea cu apă

potabilă.

Deficiențele identificate de către administratorul ACET SA sunt:

• Betonul prezintă degradări ale plăcilor și a părții superioare a pereților laterali și elementele

metalice prezintă urme de coroziune;

• Stare de uzură avansată a grătarelor și stavilelor (vechime mare de funcționare, pif 1963-

1967), care împiedică funcționarea continuă a sistemului;

• Zona de protecție sanitară nu este împrejmuită și securizată corespunzător;

• Acoperișul stației de pompare prezintă urme semnificative de uzură, ceea ce conduce la

infiltrații. Elementele metalice (uși, ferestre, scări, balustrade) sunt afectate de procesul de

coroziune, acestea prezentând urme de rugină și degradări locale;

• Echipamentele electrice sunt ieșite din uz;

• Lipsa unui sistem automatizat de control al pompelor.


Aducțiunile apei potabile din sistemul de apă al municipiului sunt:

• Conductă de refulare, cu DN=500mm, din oțel, cu o lungime de 350 m, construită în anul

1967, face legătura între captarea (stația de pompare a apei brute) și camera de admisie a

stației de tratare Roșu. Traseul acestei aducțiuni trece pe sub o construcție existentă;

• Conductă de refulare, cu DN=600mm, din oțel, cu o lungime de 3,8 km, construită în anul

1967, situată între stația de tratare a apei Roșu și rezervorul Runc;


• Conductă gravitațională, cu DN=150mm, din oțel, cu o lungime de 12,00 km, construită în

anul 1937, situată între izvoarele Moara Dracilor și rețeaua orașului.

Conducta gravitațională dintre izvoarele Moara Dracilor și rețeaua de distribuție a orașului,

alimentează numai o zonă mică a orașului, cu maxim 5 l/s între lunile aprilie și octombrie. Ținând cont

de randamentul înregistrat la Moara Dracilor, nu este justificată reabilitarea conductei de aducțiune

(DN=150mm) de 12 km lungime. Din moment ce întreaga rețea de distribuție poate fi alimentată de la

stația de tratare a apei Roșu, se recomandă deconectarea de la sistemul de alimentare cu apă al

orașului.

Conductele de refulare, din oțel, sunt corodate în profunzime din exterior spre interior datorită

vechimii, a condițiilor agresive ale solului și lipsei protecției catodice. Pierderile de la nivelul

conductelor de aducțiune sunt estimate la 10-15%, s-au înregistrat 4 avarii pe an.


Stația de tratare a apei Roșu este construită în anii 1967-1968 și tratează apa captată din râul Dorna.

Debitul proiectat este de 17.280 m3/zi, producția actuală fiind de 3.406 m3/zi.

Deficiențele identificate de către administratorul ACET SA sunt:

• Stare de uzură avansată a instalațiilor hidraulice aferente filtrelor, rezultând întreruperi în

funcționare și imposibilitatea asigurării continuității alimentării cu apă a sistemului;

• Starea avansată de degradare a finisajelor clădirii laboratorului și a cuvelor filtrelor;

• Conductele din oțel sunt afectate de coroziune (vechime mare de funcționare, pif – 1963),

având depășită cu mult durata de viață.


Înmagazinarea apei potabile la nivelul orașului are o capacitatea de 2.000m3. Rezervoarele Runc 1 și 2

au următoarele caracteristici:

• Rezervorul Runc 1 deservește zona centrală, are capacitatea de 2x500m3, este subteran, cu

formă prismatică, din beton armat și a fost realizat în anul 1963. În prezent rezervorul prezintă

deteriorări ale hidroizolației, infiltrații. Elementele metalice ale rezervorului sunt afectate de

procesul de coroziune;

• Rezervorul Runc 2 deservește zona centrală, are capacitatea de 1x1000m3, este subteran,

circular, din beton armat. În prezent există fisuri și desprinderi ale stratului de acoperire și a

tencuielilor speciale, aspect de decolorare (culoare brun verzuie) la pereți, eflorescență și

umeziri, pete de rugină a armăturilor neacoperite cu beton, armături vizibile la intrados

planșeu și vute.


Rețeaua de distribuție a apei are o lungime de 47km și acoperă 42,5km de străzi și este formată din

conducte de oțel, azbociment, fontă și polietilenă. Ponderea mare o au conductele de polietilenă (71%)

urmate de cele de fontă (18%). Rețeaua a fost construită în anul 1938 din fontă, ulterior fiind extinsă

în anul 1961 cu conducte de fontă și oțel, iar în anul 1977 folosindu-se conducte din oțel și

azbociment. În anii 2006-2008 rețeaua a fost reabilitată folosindu-se tuburi din polietilenă.


Rețeaua funcționează cu o singură treaptă de presiune, presiunea de alimentare ajungând până la 7

bari. Zona centrală, cca. 40% din suprafața orașului se alimentează din rezervoarele sistemului, iar

zona rămasă se alimentează direct din stația de tratare Roșu. Pierderile de apă înregistrate în anul 2015

au fost de 35%.

Principalele deficiențe ale rețelei de distribuție sunt:


cu mult durata de viață;

• Conductele din azbociment sunt vechi și explodează frecvent în urma traficului intens și a

încărcărilor dinamice din trafic;


consumatorilor;

• Lipsa rețelelor de distribuție în zonele periferice ale municipiului.

3.1.6 Alimentarea cu apă a celor 11 orașe din județ

Alimentarea cu apă a celor 11 orașe din județ este prezentată sintetic în tabelul următor:

Tabelul 9: Situația alimentării cu apă potabilă a orașelor din județul Suceava

Oraș Tipul sursei

de apă

Capacitate

(m3/zi)

Rezervoare

(m3)

Rețea distribuție

lungime

(km)

materiale-

ponderi

Broșteni subterană+

suprafață

390,96 2x500 5,60 azbociment-94,3%

oțel -5,7%

Cajvana - - - - -

Dolhasca subterană 931,85 1x750; 1x200 53,0 PE-100%

Frasin subterană 588,33 1x350 14,0 fontă, oțel

(66,7%),

azbociment (19%),

PE, PVC (14,3%)

Gura Humorului subterană 3696,0 2x2500;1x100 44,6 oțel-9%

azbociment-7%

PE-84%

Liteni subterană 854,54 1x450; 1x150 9,9 PHD-100%

Milișăuți subterană 864,0 2x200 22,0 PEHD-100%

Salcea subterană 1038,53 3x200 35,0 PEHD-100%

Siret subteran 962,88 1x1500;2x500 20,0 PE-83%

oțel-17%

Solca suprafață 242,0 1x300;1x300 15,0 oțel-13%

PE-54%

azbociment-33%

Vicovu de Sus subterană 1635,0 1x900 13,0 PEHD-100%

Sursa: Master Planul Revizuit pentru Infrastructura de Apă și Apă Uzată din județul Suceava,

componenta J - 2014


Alimentarea în mediul rural este asigurată în 48 de unități administrativ teritoriale, reprezentând o

pondere de 49% din totalul de 98 de comune (unități administrativ teritoriale) din județul Suceava.

Capacitatea instalațiilor de producere a apei este de 5.335 mii m3/an (an de referință INS, 2017), din

care se distribuie pentru uz casnic 1.720 mii m3/an (an de referință INS, 2017)

Sursa de alimentare cu apă este în principal sursa subterană, prelevarea apei făcându-se prin puțuri

forate de medie și mare adâncime. Comunele aflate în vecinătatea municipiilor sau pe traseul

aducțiunilor de apă către orașe sunt conectate la sistemele de alimentare cu apă ale acestora, după cum

urmează: Baia, Fântâna Mare, Preutești la m. Fălticeni, Ipotești, Moara, Șcheia la m. Suceava și

Frătăuții Vechi, Volovăț la m. Rădăuți

Rezerva de apă pentru consumul gospodăresc, pentru combatere incendiu și pentru consum în caz de

avarie la sistemul de alimentare este stocată în rezervoare, capacitatea acestora variază între 150 -

650m3.

Rețeaua de distribuție are o lungime de 667,8km, este realizată din PEHD, cu diametre între 63 –

250mm.

Pentru înființarea sistemului de alimentare cu apă există documentații depuse pentru obținerea de

finațări guvernamentale sau din Fondul de Coeziune pentru 23 de comune, acestea având o pondere de

22,4% în totalul comunelor din județ. Există și 27 de comune care nu beneficiază de sistem de

alimentare cu apă, acestea reprezentând 27,5% din totalul comunelor din județ.

3.1.7 Concluzie

Din prezentarea situației actuale a infrastructurii pentru alimentare cu apă, la nivel de unitate

administrativ teritorială, reies următoarele aspecte:

• Alimentarea cu apă este asigurată în toate localitățile din mediul urban, excepție face orașul

Cajvana, care are aprobate fonduri pentru înființarea sistemului de alimentare cu apă;

• Problemele cu care se confruntă sistemele de alimentare cu apă, în special cele din mediul

urban, sunt tip structural (clădiri cu degradări constructive și la finisaje, la elementele metalice

componente diverselor obiecte ale sistemului, conducte de distribuție a apei potabile realizate

din fontă, azbociment, oțel), de tip operațional (costuri de operare ridicate ca urmare a uzurii

avansate a diferitelor echipamente, lipsa pieselor de schimb, lipsa controlului automatizat

serviciului asigurat), deficiențe legate de mediu și sănătate (riscul îmbolnăvirii consumatorilor

deserviți și posibilitatea infestării apei potabile, datorită deficiențelor în funcționarea

sistemului de apă, unele zone situate la periferia orașelor sunt încă neconectate la sistem

centralizat de apă);

• O problemă deosebită o ridică traseele unor aducțiuni de apă, care trec prin proprietăți private,

fapt care îngreunează accesul echipelor de intervenție în caz de avarii sau reparații curente;

• Alimentarea cu apă în mediul rural este asigurată în 48 de comune (unități administrativ

teritoriale), din cele 98 de comune ale județului;

• Fără alimentare cu apă sunt 50 de comune, dintre care 23 au aprobate fonduri pentru

înființarea sistemului de alimentare cu apă;

• Alimentarea cu apă în mediul rural este în general bună calitativ, ca urmare a faptului la

sistemele de apă sunt realizate recent și au fost utilizate materiale conforme cu normele

europene din domeniu.


Figura 7: Distribuția surselor de apă pe UATB-uri

Sursa: Master Planul Revizuit pentru Infrastructura de Apă și Apă Uzată din județul Suceava, componenta J (2014)


Figura 8: Situația alimentării cu apă potabilă în UATB-uri

Sursa: Prelucrare după Master Planul Revizuit pentru Infrastructura de Apă și Apă Uzată din județul Suceava, componenta J (2014), date puse la dispoziție de

SC ACET SA (2019) și Institutul Național de Statistică (2017)


Tabelul 10: Situația rețelelor de alimentare cu apă potabilă și de canalizare în UATB-

urile din județul Suceava

Nr. crt. Denumire UATB Rețea distribuție

apă potabilă

Rețea

canalizare

1 Suceava x x

2 Câmpulung

Moldovenesc x x

3 Fălticeni x x

4 Rădăuți x x

5 Vatra Dornei x x

TOTAL MUNICIPII 5 5

6 Broșteni x x

7 Cajvana FA FA

8 Dolhasca x x

9 Frasin x x

10 Gura Humorului x x

11 Liteni x x

12 Milișăuți x

13 Salcea x x

14 Siret x x

15 Solca x x

16 Vicovu de Sus x FA

TOTAL ORAȘE 10 8

17 Adâncata FA FA

18 Arbore x x

19 Baia x x

20 Bălăceana

21 Bălcăuți

22 Berchișești x FA

23 Bilca x x

24 Bogdănești x

25 Boroaia x x

26 Bosanci x x

27 Botoșana x FA

28 Breaza

29 Brodina x FA

30 Bunești x FA

31 Burla x x

32 Cacica FA FA

33 Calafindești x x

34 Capu Câmpului x x

35 Ciocănești FA

36 Ciprian Porumbescu x x

37 Cârlibaba

38 Comănești FA

39 Cornu Luncii x FA

40 Coșna FA FA

41 Crucea x x

42 Dărmănești FA FA

43 Dolhești FA

44 Dorna-Arini FA FA



apă potabilă

Rețea

canalizare

45 Dorna Candrenilor x x

46 Dornești x x

47 Drăgoiești FA

48 Drăgușeni x x

49 Dumbrăveni x x

50 Fântâna Mare x x

51 Fântânele FA

52 Forăști x FA

53 Frătăuții Noi FA

54 Frătăuții Vechi x x

55 Frumosu

56 Fundu Moldovei x

57 Gălănești x FA

58 Grămești

59 Grănicești x

60 Hănțești FA

61 Hârtop FA FA

62 Horodniceni FA

63 Horodnic de Jos

64 Horodnic de Sus FA

65 Iacobeni x x

66 Iaslovăț FA

67 Ilișești FA

68 Ipotești x x

69 Izvoarele Sucevei

70 Marginea

71 Mălini FA FA

72 Mănăstirea Humorului x

73 Mitocu Dragomirnei

74 Moara x

75 Moldova-Sulița

76 Moldovița

77 Mușenița

78 Ostra x x

79 Panaci FA

80 Păltinoasa x x

81 Pârteștii de Jos x FA

82 Pătrăuți FA FA

83 Poiana Stampei x FA

84 Poieni-Solca FA

85 Pojorâta FA

86 Preutești x x

87 Putna x x

88 Rădășeni

89 Râșca

90 Sadova

91 Satu Mare

92 Siminicea x x

93 Slatina

94 Straja x x



apă potabilă

Rețea

canalizare

95 Stroiești

96 Stulpicani x x

97 Sucevița FA FA

98 Șaru Dornei x x

99 Șcheia x FA

100 Șerbăuți FA

101 Todirești FA

102 Udești

103 Ulma

104 Vadu Moldovei FA

105 Valea Moldovei x FA

106 Vama x x

107 Vatra Moldoviței

108 Verești x x

109 Vicovu de Jos x FA

110 Voitinel x FA

111 Volovăț x x

112 Vulturești x

113 Zamostea

114 Zvoriștea x FA

TOTAL RURAL 48 30

TOTAL JUDEȚ 63 43

FA = fonduri aprobate

Sursa: Prelucrare după Master Planul Revizuit pentru Infrastructura de Apă și Apă Uzată din județul

Suceava, componenta J – 2014, date puse la dispoziție de SC ACET SA și Institutul Național de

Statistică

3.2 Canalizarea apelor uzate

Canalizarea apelor uzate în județ este funcțională în 43 de unități administrativ teritoriale, din cele

114. Dintre acestea, 13 sunt în mediul urban și 30 în mediul rural. Fonduri aprobate pentru înființarea

sistemului de canalizare au 23 de unități administrativ teritoriale, 2 unități fiind urbane (Cajvana și

Vicovu de Sus), restul de 43 de unități administrativ teritoriale nu au sistem de canalizare, printre care

se află și orașul Milișăuți.

La nivel de localitate situația este descrisă în continuare.


Canalizarea apelor uzate se face prin sistem unitar (ape uzate menajere și meteorice), doar în unele

zone centrale și în cartierele Șcheia, Ițcani, Burdujeni colectarea se face separativ. Populația racordată

la sistem este de 85.071 locuitori, reprezentând 88% din populație orașului. Sistemul orașului este

împărțit în două zone principale de către râul Suceava:

• În partea de sud a râului (mal drept) se colectează apele uzate din centrul orașului și cartier

Șcheia;

• În partea de nord a râului (mal stâng) se colectează apa uzată din zona comercială Valea

Sucevei și parțial din cartierele Burdujeni și Ițcani. Principalele industrii care au aport

însemnat ca debit și poluare sunt: S.C. AMBRO S.A., fabrica de bere S.C. BERMAS S.A.,

S.C.BUCOVINA S.A., S.C.COZA RUX S.R.L., S.C. FACOS S.A.


Lungimea totală a rețelei este de cca. 336 km, realizată din beton simplu (81%), beton precomprimat

(3%), argilă vitrificată (3%), PE (12%), GRP (1%).

Colectoarele principale ale rețelei sunt:

Colector principal Linia A. Apele uzate menajere care provin din zona situată pe malul dreaptă al

râului Suceava se descarcă în Stația de Epurare prin colectorul principal „A”. Apa uzată menajeră din

cartierele G. Enescu, Zamca și din centrul orașului curge gravitațional spre stația de epurare. Apa

uzată menajeră din cartierul Obcini, zona industrială, a comunelor Șcheia și Traian Vuia sunt colectate

în Stația de Pompare Ape Uzate Mirăuți, de unde sunt pompate către Stația de Epurare prin două

colectoare cu D=600mm și Dn=300mm. Aceste colectoare sunt amplasate în mare parte prin

proprietăți private și prin albia minoră a pr. Șcheia, ceea ce face imposibilă intervenția cu un

autocurățitor pentru a întreține sau decolmata colectorul.

Apa pluvială de la nivelul colectorului principal din zonele Șcheia și Traian Vuia este deversată printr-

un cămin de deversare în pr. Cetății, înainte de a ajunge în Stația de Pompare Mirăuți. În apropierea

Stației de Pompare-Mirăuți apa pluvială provenită din cartierele G. Enescu, Zamca și din centrul

orașului este deversată printr-o cameră deversoare în bazinul de retenție existent.

Colector principal Linia B. Colector principal Linia B este utilizat exclusiv pentru deversarea apei

uzate industriale provenite de la stația de pretratare S.C. AMBRO S.A. la Stația de Epurare.

Colector principal Linia C. Colector principal Linia C este utilizat pentru transportarea la Stația de

Epurare a apei uzate generată în întreaga zonă comercială de pe Calea Unirii. Acest colector este

amplasat prin incinta S.C. AMBRO S.A., existând posibilitatea unor deversări neautorizate pe traseul

colectorului. De asemenea, este imposibilă intervenția cu un autocurățitor pentru a întreține sau

decolmata colectorul.

Colector principal Linia D+E. Apa uzată menajeră colectată de conductele de canalizare, cu punctul

de pornire cartierul Ițcani este pompată de către Stația de Pompare-Tăbăcăriei în cartierul Burdujeni și

împreună cu apa uzată menajeră din cartierele Cuza Vodă și Burdujeni este transportată gravitațional

la Stația de Epurare, situată la nivelul colectorului principal D+E. Apa pluvială colectată separat din

aceste cartiere este deversată gravitațional în cursul de apa Vătafu și în final în râul Suceava.

Rata medie de infiltrație la nivelul conductelor de canalizare este ridicată (37% din debitul total)

sugerând prezența unor avarii la conducte sau cămine. Căminele de vizitare nu sunt într-o stare

adecvată, scări de acces deteriorate, neetanșeitatea pereților, capace furate, cămine acoperite pe

parcursul perioadelor de asfaltări). Conductele din care sunt realizate racordurile la proprietăți sunt din

fontă, azbociment și PVC-KG (cele realizate prin măsura ISPA). Majoritatea proprietăților sunt

conectate direct la colectoare, în vreme ce un procentaj scăzut al acestora sunt conectate la căminele

de canalizare.

Cartierele situate la periferie nu dețin un sistem adecvat de colectare ape uzate, având drept consecință

faptul că apa uzată este deversată necontrolat direct în pâraie, nefiind asigurate cerințele din Directiva

91/271 CEE.

Stația de epurare a fost reabilitată în anul 2011, prin programul ISPA, funcționează cu două trepte de

epurare mecanică și biologică.

3.2.2 Municipiul Fălticeni

Sistemul de canalizare al municipiului este unitar, cu funcționare gravitațională, deservește o populație

de 22.179 locuitori, cca. 71% din totalul populației.


Lungimea rețelei este de 68,6km și cuprinde colectoare principale au diametre de 400 – 1000mm și

colectoare secundare cu diametre de 200-300mm. Materialele din care este realizată rețeaua sunt beton

simplu (97%), PREMO (3%), polietilenă (1%). În prezent, cele trei mari cartiere ale orașului:

Soldănești, Timpești, Oprișeni, precum și străzile soldat Zamfir, Horia, Closac și Crișan, Forestierului,

Ing. Sava, Cap. Ciofu, Cap. Manolache, Sucevei, Artur Gorovei, G. Grămadă nu sunt conectate la

rețeaua de canalizare. Zonele neconectate descarcă apele reziduale neepurate în cursurile de apă

învecinate și în rețeaua pluvială a orașului.

Rata medie de infiltrare în rețeaua de canalizare a fost estimată la cca 40% din debitul total, ceea ce

sugerează prezența unor defecte la conducte și/sau cămine.

Căminele construite după 1980 sunt fabricate din conducte de beton precomprimat cu diametre de 800

sau 1000 mm, în timp ce căminele mai vechi sunt făcute din beton monolit. Aproximativ jumătate din

cămine nu sunt într-o stare bună. Un număr mare au fost acoperite în timpul asfaltărilor străzilor. De

asemenea, majoritatea proprietăților sunt conectate direct la colectoare, în vreme ce un procentaj

scăzut al acestora sunt conectate la căminele de canalizare.

Stația de epurare a fost construită în 1984, a fost proiectată pentru 39.500 locuitori echivalenți.

Capacitatea proiectată pentru treapta mecanică și biologică este 210 l/s.

3.2.3 Municipiul Câmpulung Moldovenesc

Canalizarea apelor uzate se realizează în sistem unitar și deservește 9.088 locuitori, reprezentând

53,2% din totalul populației. Rețeaua de canalizare funcționează gravitațional și este realizată din

conducte de beton simplu și azbociment, cu diametre între 300-500mm. Lungimea rețelei este de

23,3km și colectează apele uzate într-un singur colector principal de 7,25km și secțiune circulară cu

Dn=400-500mm și ovoid 900/600, având traseul paralel cu râul Moldova până la stația de epurare.

Rețeaua secundară are diametre de între 200-500mm.

Stația de epurare a fost realizată pentru 35.000 locuitori echivalenți la un debit de 190l/s, cu treaptă

mecanică și treaptă biologică. Stația a fost reabilitată și retehnologizată în anul 2007.


Canalizarea apelor uzate din municipiu se face în sistem mixt, ponderea cea mai ridicată având-o

canalizarea în sistem unitar. Populația racordată la rețeaua de canale este de 9.712 locuitori,

reprezentând 71,5% din populația municipiului.

Lungimea rețelei este de 44,2 km și este echipată cu o stație de pompare apă uzată, realizată în anul

2010. Canalele care alcătuiesc rețeaua au diametre între 300-1000mm pentru colectoarele principale și

200-300mm pentru cele secundare. Materialele din care sunt realizate sunt beton simplu, PREMO,

PVC, oțel.

Stația de epurare apă uzată a fost construită în anul 1984. Stația a fost proiectată pentru 22.800

locuitori echivalenți, cu capacitate proiectată pentru treapta mecanică și biologică de 65 l/s. Conform

cu datele furnizate de operator, debitul care intră în stație este între 25-32 l/s.


Municipiul Rădăuți are un sistem de canalizare mixt, care funcționează gravitațional și sub presiune.

Sistemul deservește 20.208 locuitori, adică 77,3% din populația orașului.

Rețeaua de canalizare are o lungime de 68,8km, este realizată de beton simplu (84,4%), de azbociment

(1,1%), PVC (3,9%) și oțel (conductele sub presiune-1,4%) cu diametre cuprinse între 100-600 mm și

este echipată cu două stații de pompare, construite în anul 1975 și 2004.


Stația de epurare ape uzate a fost construită în anul 2007, a fost proiectată pentru un debit de 110 l/s și

funcționează cu treaptă mecanică și biologică. Capacitatea stației este mică și nu acoperă debitul de

apă uzată în cazul unor ploi cu debite mari.

Situația canalizării apelor uzate în orașele județului se prezintă sintetic astfel:

Tabelul 11: Situația rețelelor de canalizare în orașele din județul Suceava

Oraș Tip de

canalizare

Pop.

racordată

/pondere

(loc/%)

Lungime

rețea

(km)

Materiale/

pondere

Stație de

epurare

capacitate/

trepte

epurare

Broșteni unitar 862 racorduri 12,2 azbociment(100/%) 8,0 l/s,

nefuncțională

Cajvana - - - - -

Dolhasca separativ 527 racorduri 1,5 beton simplu scoasă din

funcțiune

Frasin separativ (nu

funcționează

în prezent)

2,5 azbociment scoasă din

funcțiune

Gura

Humorului

mixt 8905 (65%) 43,0 beton simplu (82%)

PREMO (9%)

PVC (9%)

26,2l/s,

mecanică+

biologică

Liteni separativ 1795(18,1%) 18,0 PVC (100%) 5,5 l/s

Milișăuți - - - - -

Salcea separativ 1806

(18,3%)

41,6 PVC (100%) 2,3 l/s

mecanică+

biologică

Siret mixt 3200

(46,7%)

16,6 beton simplu (60%)

PVC (40%)

100 l/s,

mecanică+

biologică

Solca mixt 320 (14,7%) 4,9 azbociment(98%)

PVC (2%)

26,24 l/s/

nefuncțională

Vicovu de Sus - - - - -


Suceava, componenta J – 2014

3.2.6 Sistemele de canalizare din mediul rural

Sistemele de canalizare a apelor uzate din mediul rural funcționează bine, având în vedere că cea mai

mare parte a lor a fost realizată cu investiții din fonduri guvernamentale și comunitare, dar nu

deservesc întreaga populație a comunelor. Sistemele sunt de tip separativ, canalizând numai apa uzată

menajeră, apa pluvială fiind dirijată către cursurile de apă existente. Rețelele sunt realizate din

materiale conforme cu normele actuale din domeniu, respectiv, PVC, PEHD (pentru conductele de

refulare), iar stațiile de epurare sunt stații compacte, modulare permițând extinderea funcție de

dezvoltarea comunelor. Apa epurată se încadrează în prevederile normativului privind condițiile de

evacuare a apelor în emisar.

3.2.7 Concluzii

Prezentarea situației sistemelor de canalizare din localitățile județului evidențiază următoarele:

• La nivel județean unitățile administrativ teritoriale care au sisteme de canalizare sau dețin aprobări

de fonduri pentru înființarea acestor sisteme sunt în număr de 71 (43 UAT-uri cu sisteme de

canalizare și 23 cu fonduri aprobate) reprezentând o pondere de 62,2%;


• Sistemele de canalizare existente în mediul rural sunt, în cea mai mare parte, realizate prin fonduri

guvernamentale (OG 7/2006 PNDR-măsura 322) sau prin fonduri comunitare (programe PHARE,

SAPARD, fonduri europene);

• Sistemele de canalizare din mediul urban au o serie de deficiențe, identificate de administratorul

lor ACET SA, cum ar fi:

- Deficiențe hidraulice: infiltrații și preluări de apă provenite din pânza freatică, colectoare cu

pante reduse, care favorizează colmatări ale rețelelor, în stațiile de epurare pompele de apă

uzată au grad mare de uzură, colmatările conductelor de legătură din stațiile de epurare produc

disfuncții în funcționarea obiectelor din stații, capacități insuficiente ale obiectelor stațiilor de

epurare;

- Deficiențe structurale: durata de exploatare mare a rețelelor de canalizare, materiale

neconforme normelor în vigoare (beton simplu, azbociment), căminele de vizitare sunt

deteriorate, cu capace lipsă sau acoperite cu asfalt, în urma reabilității străzilor, pierderi

financiare importante ca urmare a deselor intervenții la rețele care implică și refacerea tramei

stradale, a trotuarelor și spațiilor verzi, degradări ale tencuielilor și finisajelor la diverse

obiecte din stațiile de epurare;

- Deficiențe de mediu: lipsa rețelelor de canalizare în mare parte a localităților, posibile

descărcări ale apelor uzate direct în emisarii naturali, calitatea efluentului din stațiile de

epurare nu corespunde cerințelor directivei 91/271/cee.

Figura 9: Situația rețelelor de canalizare și epurare a apelor uzate menajere în UATB-

urile din județul Suceava


Suceava, componenta J (2014), date puse la dispoziție de SC ACET SA (2019) și Institutul Național

de Statistică (2017)


4. Echiparea tehnică cu căi de comunicație

Dezvoltarea şi modernizarea reţelei de transport reprezintă un element de bază în relansarea

economică a judeţului, în creşterea calităţii vieţii populaţiei, în înscrierea judeţului în reţeaua

europeană de transport. Căile de comunicaţie care fac obiectul PATJ-ului Suceava au fost analizate în

contextul legăturilor cu judeţele învecinate şi a legăturilor de transport naţional şi internaţional.

În cadrul echipărilor de infrastructură un loc important îl ocupă rețeaua de căi de comunicație şi

transport compusă din:

• Reţeaua rutieră;

• Reţeaua feroviară;

• Reţeaua de căi aeriene şi aeroporturi;

• Reţeaua de căi navigabile, mai puţin dezvoltată.

Datele necesare analizei pentru toate tipurile de căi de comunicație s-au obținut din evidențe statistice,

din documentația P.A.T.N., de la societățile şi regiile care gestionează activitatea în domeniu.

4.1 Rețeaua rutieră

4.1.1 Drumurile naţionale

Reţeaua de drumuri nationale de pe teritoriul judeţului Suceava, are o lungime totală de 627 km din

care: 55,76 km traversează municipiul Suceava, Vatra Dornei şi Câmpulung Moldovenesc şi se află în

întreținerea primăriilor.

Drumurile naționale de pe teritoriul județului Suceava formează o rețea sprijinită în partea de vest de

DN 17 – ieșirea din județ spre județul Bistrița Năsăud, respectiv DN 18 – ieșirea din județ spre județul

Maramureș, în partea de sud de DN 2 – ieșirea din județ spre județul Iași, respectiv DN 15 C –ieșirea

din județ spre județul Neamț, la est de DN 29 – ieșirea din județ spre județul Botoșani, iar la nord de

DN 2 – ieșirea din județ spre Ucraina.

Administrarea drumurilor naţionale este asigurată de către cele două secţii din judeţ, subordonate

Administraţiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale: Secţia de Drumuri Naţionale Câmpulung

Moldovenesc şi Secţia de Drumuri Naţionale Suceava. Delimitarea activităţii între cele două secţii se

realizează pe DN 17 pe raza comunei Păltinoasa – intrarea în orașul Gura Humorului şi pe DN 17A, la

jumătatea tronsonului dintre localităţile Vatra Moldoviţei şi Suceviţa.

Traseele drumurilor naționale din județul Suceava sunt următoarele:

• DN 2 pe direcţia nord-sud pe traseul: frontieră Ucraina (Vama) – Siret – Suceava – Fălticeni –

limita de sud a judeţului. Face parte din drumul european E 85;

• DN 17 pe direcţia est–vest pe traseul: DN 2 – Suceava – Gura Humorului – Câmpulung

Moldovenesc – Vatra Dornei – limita de vest a judeţului. Face parte din drumul european E

576 și reprezintă traseu turistic;

• DN 15 C – traseu din DN 2, la sud de Fălticeni spre limita sudică a judeţului, direcţia Târgu

Neamţ;

• DN 17 B – traseu Vatra Dornei – Valea Bistriţei spre limita sudică a judeţului, direcţia Bicaz –

Piatra Neamţ;


Figura 10: Drumurile naționale din Regiunea Nord-Est Moldova

Sursa: Direcția Regională Drumuri și Poduri Iași (2019)

• DN 18 – traseu DN 17 din satul Mestecăniş comuna Iacobeni spre nord-vest, limită judeţ

direcţia Borşa – Sighetu Marmaţiei, judeţul Maramureş;

• DN 17 A – traseu turistic din DN 17 – Câmpulung Moldovenesc spre nord-est, Suceviţa,

Rădăuți – legătura cu DN 2 în satul Bălcăuți;


• DN 29 – traseu Suceava – Dumbrăveni – spre limita estică a judeţului – direcţia Botoşani;

• DN 29 A – traseu Suceava – Adâncata – spre limita estică a judeţului – direcţia Dorohoi;

• DN 29 C – traseu DN2 – oraş Siret – limita de nord-est a judeţului – direcţia Bucecea –

Botoşani;

• DN 2H Rădăuți Putna și DN 2E Fălticeni – Vicovu de Jos.

Alte caracteristici ale drumurilor:

• Lungimea drumurilor publice: 2.482 km;

• Lungimea drumurilor modernizate: 1.023 km;

• Lungimea drumurilor cu îmbrăcăminte uşoară rutiere: 393 km;

• Densitatea drumurilor la 100 km2 de teritoriu: 29,0 km;

• Lungimea drumurilor naţionale: 632 km, din care:

− Lungimea DN modernizate: 613 km;

− Lungimea DN cu îmbrăcăminte uşoară: 14 km.

Tabelul 12: Drumurile naționale de pe raza județului Suceava

Categorii de

drumuri

publice

Tipuri de

acoperământ

Macroregiuni,

regiuni de

dezvoltare și

județe

Ani

Anul

2000

Anul

2010 Anul 2017

Kilometri Kilometri Kilometri

Naționale Total Suceava 629 628 627

- Modernizate Suceava 524 614 613

- Cu îmbrăcăminți

usoare rutiere Suceava 100 14 14

- Pietruite Suceava 5

Sursa: Prelucrare după date puse dispoziție de Institutul Național de Statistică (1998-2018)

Tabelul 13: Reţeaua de drumuri naţionale administrată de S.D.N. Câmpulung

Moldovenesc

DN Localitățile între care este cuprins

sectorul

Poziţii km sector Lungime sector

(km)

17 Poiana Stampei – Vatra Dornei – C-lung

Gura Humorului – Paltinoasa

116+000 – 142+700;

147+400 – 183+400;

193+400 – 227+625

96,734

17A Sadova – Ciumarna – Sucevița 0+000 – 53+350 53,327

17B Vatra Dornei – Broșteni – Pietroasa 3+750 – 59+454 56,076

17D* Cârlibaba -DN 17 km 103+637 - 180+400 76,76

18** Limita județ – Cârlibaba – Iacobeni 180+400 – 220+088 39,880

2E Intersecție DN 2 – Cornu Luncii –

Intersecție DN 17

0+000 – 30+505 30,582

Total 276,676

* notă: predat spre reabilitare la constructor; ** Cârlibaba – limită Jud. Maramureș (km. 140+400 –

km 220+088) – predat spre reabilitare la constructor (în administrația DRDP Cluj)

Sursa: Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Iaşi (2019)


Tabelul 14: Reţeaua de drumuri naţionale administrată de S.D.N. Suceava

DN Localitățile între care este cuprins

sectorul

Poziții km sector Lungime sector

(km)

2 Drăgușeni – Fălticeni – Suceava –

Siret

383+200 – 408+925;

415+000 – 431+400;

441+500 – 482+230

83,545

15C Târzia (jud. Neamț) – Boroaia –

Praxia – Intersecție DN 2

58+328 – 68+765 10,484

17 Intersecție DN 2E – Ilișești – Suceava 227+625 – 252+420

253+690 – 255+286

26,060

17A Sucevița – Rădăuți – Bălcăuți 53+350 – 68+200

72+800 – 83+425

25,484

29 Suceava – Salcea – Dumbrăveni 6+000 – 21+670 15,854

29A Suceava – Șerbănești – Vârfu

Câmpului

3+000 – 23+010 20,271

2E Păltinoasa – Solca – Marginea –

Vama Vicov

30+505 – 87+525 56,361

2H Iacobești – Rădăuți – Mânăstirea

Putna

0+000 – 12+070

17+350 – 44+800

39,949

2K Milișăuți (DN2H) – Iaslovăț - Arbore

– Solca

0+000 – 16+684 16,633

Total 294,641


Starea de viabilitatea a acestor drumuri este bună.


Tabelul 15: Situaţia podurilor amplasate pe drumurile nationale din judeţul Suceava, lucrări de artă pe secţia D.N. Suceava (poduri,

viaducte, tuneluri, trecători şi pasuri)

Denumirea

şi numărul

drumului

pe care se

află

Poziţia

(km.)

Denumirea

obstacolulu

i (curs de

apă, vale,

cale de

comunicaţi

e)

Am

pla

sam

en

t

Ma

teria

l d

e co

nst

rucţ

ie

Su

pra

stru

ctu

ra /

infr

ast

ruct

ura

Deschidere

Lu

ng

imea

to

tală

(m

)

Lăţimi (m) Înălţimi (m)

Starea de

viabilitate

B=bună

M=medie

R=rea

Cla

sa d

e în

cărc

are

Da

că s

e p

oa

te t

rece

pri

n

va

d

Da

că s

e p

oa

te o

coli

Co

nfi

gu

raţi

a m

alu

rilo

r

Nr.

Lu

ng

ime

Pa

rte

caro

sab

ilă

Totală Peste

atiaj

Peste partea

carosabilă

stg ax. dr.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19

1. PODURI

15C Piatra

Neamţ

Boroaia

Vadu

Moldovei

62+208 p. Seaca Boroaia B.a / B 1 21 28,8 7 9,7 3,1 B I da da abrupte

63+132 p. Râşca Boroaia B.a / B 1 17 26 7 8,9 1 B I nu nu abrupte

66+354 p. Râşca Praxia B.a / B 2 15,4 41 7 9,5 2 B I nu nu abrupte

67+100 p. Morii Praxia B.a / B 1 15 23,9 7 8,6 2 B I da da abrupte

67+706 r. Moldova Praxia B.a / B 9 28 249 7 9 3,4 B I da da abrupte

Total D.N.

15C

Nr. de poduri 5

Lungime (m) 96,4 368,7

17

Câmpulung

Moldovenesc

Suceava

239+290 scurgere Ilişeşti B.a / B 1 16 24,7 7 9 2,9 B I da da abrupte

240+890 scurgere Ilişeşti B.a / B 3 30 120,2 7,8 10,8 12 B E nu da abrupte

252+417 p. Şcheia Suceava B.a / B 1 14 7,8 10,8 8,2 B E nu da abrupte

Total D.N.

17

Nr. de poduri 3

Lungime (m) 60 144,9

17A

Sadova-

Ciumârna

Rădăuți-

54+528 p. Suceviţa Suceviţa B.a / B 2 21,5 48 7,8 10,8 2,6 B E nu da abrupte

57+258 p. Suceviţa Suceviţa B.a / B 3 21,5 74,5 7,8 10,8 3 B E da nu abrupte

62+259 p. Suceviţa Marginea B.a / B 2 14,5 38,2 7,8 10,8 2,6 B E nu da abrupte

62+608 p. Suceviţa Marginea B.a / B 2 21,5 52 7,8 10,8 3,5 B E da da abrupte


Denumirea

şi numărul

drumului

pe care se

află

Poziţia

(km.)

Denumirea

obstacolulu

i (curs de

apă, vale,

cale de

comunicaţi

e)

Am

pla

sam

en

t

Ma

teria

l d

e co

nst

rucţ

ie

Su

pra

stru

ctu

ra /

infr

ast

ruct

ura

Deschidere

Lu

ng

imea

to

tală

(m

)


Starea de

viabilitate

B=bună

M=medie

R=rea

Cla

sa d

e în

cărc

are

Da

că s

e p

oa

te t

rece

pri

n

va

d

Da

că s

e p

oa

te o

coli

Co

nfi

gu

raţi

a m

alu

rilo

r

Nr.

Lu

ng

ime

Pa

rte

caro

sab

ilă

Totală Peste

atiaj

Peste partea

carosabilă

stg ax. dr.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19

Ratoş 73+749 p. Saca Rădăuți B.a / B 1 10,2 15,5 7 8,07 1,5 B E da da abrupte

77+803 r. Suceava Dorneşti B.a / B 18 23 445 7,8 10,8 9 B E nu da abrupte

Total D.N.

17A

Nr. de poduri 5

Lungime (m) 112,2 673,2

2

Râmnicul

Sărat

Suceava

Siret

410+500 p. Târgului Fălticeni B.a / B 3 18 74,2 14,8 17,8 6,92 B E nu nu abrupte

414+420 p. Şomuz Fălticeni B.a / B 1 31,5 40 7 18 2 B I nu nu abrupte

439+825 r. Suceava Suceava B.a / B 4 31 134,6 7,8 10,5 5,5 B E nu da abrupte

440+002 Linie C.F.R. Suceava B.a / B 18 21,5 396,4 7,8 10,4 4,7 B E nu da abrupte

444+790 p. Pătrăuţi Pătrăuţi B.a / B 1 11 14,5 7 10 4 B I nu nu abrupte

449+040 p. Hatnuţa Dărmăneş

ti B.a / B 1 12 46,5 7 9,8 2,4

B I nu nu abrupte

449+040 p. Hatnuţa Dărmăneş

ti B.a / B 1 24,6 46,5 7 9,3 2,4

B I nu nu abrupte

456+865 p. Horaiţ Grăniceşti B.a / B 1 11 21,6 7 10 3,5 B I nu nu abrupte

479+032 r. Siret Siret B.a / B 5 20,6 106 7 9 5,2 B I nu da abrupte

Total D.N. 2 Nr. de poduri 9

Lungime (m) 38,6 180,2

29

Suceava

Botoşani

1+216 r. Suceava Suceava B.a / B 3 47 154 14 17 6,5 B I da da abrupte

2+424 Linie C.F Suceava B.a / B 4 15,75 63 14 17 7 B I nu da abrupte

11+880 p. Salcea Salcea B.a / B 1 16 21 7 10 4 B I nu da abrupte

Total D.N. Nr. de poduri 3


Denumirea

şi numărul

drumului

pe care se

află

Poziţia

(km.)

Denumirea

obstacolulu

i (curs de

apă, vale,

cale de

comunicaţi

e)

Am

pla

sam

en

t

Ma

teria

l d

e co

nst

rucţ

ie

Su

pra

stru

ctu

ra /

infr

ast

ruct

ura

Deschidere

Lu

ng

imea

to

tală

(m

)


Starea de

viabilitate

B=bună

M=medie

R=rea

Cla

sa d

e în

cărc

are

Da

că s

e p

oa

te t

rece

pri

n

va

d

Da

că s

e p

oa

te o

coli

Co

nfi

gu

raţi

a m

alu

rilo

r

Nr.

Lu

ng

ime

Pa

rte

caro

sab

ilă

Totală Peste

atiaj

Peste partea

carosabilă

stg ax. dr.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19

29 Lungime (m) 78,75 238

29A

Suceava

Dorohoi

20+320 scurgere Zvoriştea B.a / B 1 14 19,4 7 11 3,8 B E da da abrupte

22+030 scurgere Zvoriştea B.a / B 1 14 25,4 7 11 3,2 B E nu da abrupte

22+980 r. Siret Zvoriştea M / B 4 41 172 6 8,4 6 B I nu da abrupte

Total D.N.

29A

Nr. de poduri 3

Lungime (m) 69 216,8

2E

Păltinoasa

Solca

Vicovu de

Sus

Frontiera

Ucraina

39+383 Blindeţ Cacica B.a / B 1 15,3 22,4 7 9,6 3,5 R I nu nu lin

40+643 p. Soloneţ Cacica B.a / B 3 17,2 30 6,7 8,7 2,8 R I nu nu abrupte

51+405 p. Solca Solca Met. / B 1 46,4 53 6 7,8 4,2 4,65 4,6 4,65 R I nu nu abrupte

66+768 p. Hardic Horodnic B.a / B 1 17,3 29,7 6,9 9,9 1,4 M I nu nu lin

73+581 p. Voitinel Voitinel B.a / B 3 17 32 8 10 2,5 M I nu nu lin

77+922 p. Remezeu Vicovu de

Jos B.a / B 1 10 15,5 7 8,6 0,5

M I nu da lin

79+179 r. Suceava Vicovu de

Sus B.a / B 5 20 120 7 9 2,3

M I nu nu abrupte

Total D.N.

2E

Nr. de poduri 7

Lungime (m) 143,2 302,6

2K

Milişăuţi

Solca

4+904 p. Iaslovăţ Milişăuţi B.a / B 2 15 43 7,8 9,8 4 M I nu nu abrupte

8+860 p. Clitului Arbore B.a / B 1 11,3 21 7 9 4 M I da da lin

11+862 p. Comar Arbore B.a / B 1 13 18,5 7 9 3,8 M I da da lin

Total D.N. Nr. de poduri 3


Denumirea

şi numărul

drumului

pe care se

află

Poziţia

(km.)

Denumirea

obstacolulu

i (curs de

apă, vale,

cale de

comunicaţi

e)

Am

pla

sam

en

t

Ma

teria

l d

e co

nst

rucţ

ie

Su

pra

stru

ctu

ra /

infr

ast

ruct

ura

Deschidere

Lu

ng

imea

to

tală

(m

)


Starea de

viabilitate

B=bună

M=medie

R=rea

Cla

sa d

e în

cărc

are

Da

că s

e p

oa

te t

rece

pri

n

va

d

Da

că s

e p

oa

te o

coli

Co

nfi

gu

raţi

a m

alu

rilo

r

Nr.

Lu

ng

ime

Pa

rte

caro

sab

ilă

Totală Peste

atiaj

Peste partea

carosabilă

stg ax. dr.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19

2K Lungime (m) 28 61,5

2H

Iacobeşti

Rădăuți

Vicov de Jos

Putna

4+776 r. Suceava Milişăuţi B.a / B 7 27 200 6,5 8,5 4 B E nu da abrupte

11+616 p. Suceviţa Bădeuţi B.a / B 3 22,5 86 6 8 3,5 M I da da abrupte

19+175 p. Horodnic Horodnic

de Jos B.a / B 1 18 30 7,4 10,4 5

M I nu nu lin

40+590 p. Putna Putna B.a / B 2 18 47 7,4 9,4 4 M I da nu lin

Total D.N.

2H

Nr. de poduri 4

Lungime (m) 85,5 363

Total

General

Nr. de poduri 42

Lungime (m) 711,65 2549



Tabelul 16: Lucrări de artă pe secția D.N. Câmpulung Moldovenesc (poduri, viaducte, tuneluri, trecători şi pasuri)

Denu-

mirea şi

numă-

rul

drumu-

lui pe

care se

află

Poziţia

(km.)

Denumirea

obstacolului

(curs de apă,

vale, cale de

comunicaţie)

Amplasamen

t

Ma

teria

l d

e

con

stru

cţie

Su

pra

stru

ctu

ra/

infr

ast

ruct

ura

Deschidere

Lu

ng

imea

to

tală

(m

)

Trotuare

Înălţimi (m)

Starea de

viabilitate

B=bună

M=medie

R=rea

Cla

sa d

e în

cărc

are

Da

că s

e p

oa

te t

rece

pri

n v

ad

Da

că s

e p

oa

te o

coli

Co

nfi

gu

raţi

a

ma

luri

lor

Nr. Lungime Peste

atiaj

Peste partea

carosabilă

stg ax. dr.

1. PODURI

17 130+905 scurgere Poiana

Stampei B.p / B 1 8,00 10 2*0,40 1,5 B E nu nu abrupte

17 131+608 p. Teşna Coşna B.a / B 1 29,50 38 2*1,50 3,1 B I nu nu abrupte

17 140+203 p. Dorna Roşu B.a / B 3 2*13,60+17,00 50,6 2*1,00 4,1 M I nu nu abrupte

17 144+625 p. Dorna Vatra Dornei B.a / B 3 2*12,20+17,20 47,5 2*1,50 4 B I nu da abrupte

17 147+260 r. Bistriţa Vatra Dornei B.a / B 1 40,00 54,8 2*1,50 6,2 B I nu nu abrupte

17 150+322 scurgere Argestru B.a / B 1 6,50 9 2,5 B E nu nu abrupte

17 171+204 p. Hău Valea Putnei B.a / B 1 6,50 9 2,5 B I nu da abrupte

17 171+894 p. V. Putnei Valea Putnei B.a / B 1 15,60 21 2*0,70 1,3 B I nu nu abrupte

17 172+193 p. V. Putnei Valea Putnei B.a / B 1 15,60 21 2*0,70 3 B I nu nu stab

17 172+645 p. V. Putnei Valea Putnei B.a / B 1 15,60 21 2*0,70 2 B I nu nu stab

17 173+321 p. V. Putnei Valea Putnei B.a / B 1 15,60 21 2*0,70 2,1 B I nu nu stab

17 174+135 p. V. Putnei Valea Putnei B.a / B 1 15,60 24,8 2*1,00 2,2 B I nu nu abrupte

17 174+304 p. V. Putnei Valea Putnei B.a / B 1 16,35 24,85 2*1,00 2,1 B I nu nu abrupte

17 174+417 p. V. Putnei Valea Putnei B.a / B 1 15,60 22,5 2*1,00 2,3 B I nu nu stab

17 176+110 p. V. Putnei Valea Putnei B.a / B 1 15,60 22,5 2*1,00 4,2 B I nu nu stab

17 178+773 p. V. Putnei Pojorâta B.p / B 2 2*15,60 40 2*1,50 2,1 B E nu nu stab

17 179+730 p. V. Putnei Pojorâta B.p / B 2 2*15,60 39,15 2*1,50 3,1 B E nu nu stab

17 180+333 p. Giumalău Pojorâta B.p / B 1 13,50 22 2*1,50 3 B E nu nu stab

17 181+731 p. V. Pojorâtei Pojorâta B.a / B 1 9,50 14 2*1,00 2,2 B I nu da abrupte

17 193+500 r. Moldova Câmpulung

Moldovenesc Met. / B 4 3*15,60+30,00 89,5 2*1,50 5 B I nu nu abrupte


Denu-

mirea şi

numă-

rul

drumu-

lui pe

care se

află

Poziţia

(km.)

Denumirea

obstacolului

(curs de apă,

vale, cale de

comunicaţie)

Amplasamen

t

Ma

teria

l d

e

con

stru

cţie

Su

pra

stru

ctu

ra/

infr

ast

ruct

ura

Deschidere

Lu

ng

imea

to

tală

(m

)

Trotuare

Înălţimi (m)

Starea de

viabilitate

B=bună

M=medie

R=rea

Cla

sa d

e în

cărc

are

Da

că s

e p

oa

te t

rece

pri

n v

ad

Da

că s

e p

oa

te o

coli

Co

nfi

gu

raţi

a

ma

luri

lor

Nr. Lungime Peste

atiaj

Peste partea

carosabilă

stg ax. dr.

17 195+505 p. Hurghiş Prisaca

Dornei Met. / B 1 16,00 26 2*0,90 3,7 B I nu da abrupte

17 199+585 p. Miclausa Vama B.a / B 1 11,80 20 2*1,00 4,1 B I nu da abrupte

17 202+758 r. Moldoviţa Vama Met. / B 4 4*29,80 134,2 2*1,00 5,7 R II nu nu abrupte

17 205+7 p. Doabra Molid B.a / B 1 25,50 36,2 2*1,00 4,3 B I nu nu joase

17 207+370 scurgere Molid B.a / B 1 9,50 15,5 2*0,90 1 B I da nu joase

17 207+830 r. Moldova Molid B.a / B 3 3*30,30 103,6 2*1,00 6,6 B I nu nu joase

17 212+800 r. Suha Frasin B.a / B 4 2*19,30+2*24,

50 99,26 2*1,40 4,4 B E nu nu joase

17 216+160 r. Moldova Frasin B.a / B 5 2*19,50+2*24,

50 121 2*0,80 4,1 B I nu nu joase

17 219+515 r. Umor Gura

Humorului B.a / B 4

2*13,50+2*16,

80 66,1 2*1,40 1,8 B I nu nu abrupte

17 224+742 p. Bucovăţ Păltinoasa B.p / B 1 13,50 23,4 2*0,90 3 B E nu nu abrupte

17 226+879 scurgere Păltinoasa B.a / B 1 5,00 10,5 2,6 B E nu nu abrupte

17 227+380 p. Bucovăţ Păltinoasa B.a / B 1 9,50 16 2*1,45 2,4 B I nu nu abrupte

17A 0+412 r. Moldova Sadova B.p / B 6 1*14,10+5*20,

10 126,5 2*1,50 7,8 B E nu nu abrupte

17A 0+877 scurgere Sadova B.a / B 1 1*8,30 13,2 2*1,00 1,6 B I nu nu abrupte

17A 2+715 p. Sadova Sadova B.p / B 2 2*20,50 51,7 2*1,00 3,2 B E nu nu abrupte

17A 12+140 scurgere Paltin B / ZIDP 1 1*5,10 12 3,8 B I nu nu abrupte

17A 12+285 scurgere Paltin B / ZIDP 1 1*5,10 12 4,9 B I nu nu abrupte

17A 12+650 scurgere Paltin B / B 1 1*10,60 23,1 7,1 B I nu nu abrupte

17A 13+258 p. Pausa Paltin B / B 1 1*15,50 20,5 2*1,00 3,4 B I nu nu abrupte

17A 13+875 p. Pausa Paltin B.a / B.a 3 1*13,50+2*2,5 22,1 2*1,00 3,4 B E nu nu abrupte


Denu-

mirea şi

numă-

rul

drumu-

lui pe

care se

află

Poziţia

(km.)

Denumirea

obstacolului

(curs de apă,

vale, cale de

comunicaţie)

Amplasamen

t

Ma

teria

l d

e

con

stru

cţie

Su

pra

stru

ctu

ra/

infr

ast

ruct

ura

Deschidere

Lu

ng

imea

to

tală

(m

)

Trotuare

Înălţimi (m)

Starea de

viabilitate

B=bună

M=medie

R=rea

Cla

sa d

e în

cărc

are

Da

că s

e p

oa

te t

rece

pri

n v

ad

Da

că s

e p

oa

te o

coli

Co

nfi

gu

raţi

a

ma

luri

lor

Nr. Lungime Peste

atiaj

Peste partea

carosabilă

stg ax. dr.

0

17A 14+266 p. Pausa Paltin B.a / Ba 3 1*13,50+2*2,5

0 22,5 2*1,00 2,7 B E nu nu abrupte

17A 15+34 p. Senator Paltin B.a / B 1 1*6,75 13,2 2*1,00 2 B I nu nu abrupte

17A 16+5 p. Fercaliuca Paltin B.a / B.a 3 2*9,60+13,20 36,9 2*1,00 8,4 B E nu nu abrupte

17A 16+915 p. Fercaliuca Paltin B.a / B 1 1*7,80 15,7 2*1,00 3,2 B I nu nu abrupte

17A 18+45 p. Pausa Paltin B.a / B.a 2 2*12,00 30,2 2*1,00 2,7 B E nu nu abrupte

17A 19+116 p. Boului V. Moldovei B.a / B.a 2 2*12,00 32,6 2*1,00 2,9 B E nu nu joase

17A 20+925 r. Moldoviţa V. Moldovei B.p / B 5 5*28,00 154,3 2*1,00 3,5 B E nu nu joase

17A 23+270 p. Ciumârna V. Moldovei B.a / B 3 2*4,80+1*15,6

0 28 2*1,00 3,7 B I nu nu abrupte

17A 24+540 p. Ciumârna V.

Moldoviţei B.a / B 3

2*4,80+1*15,6

0 28 2*1,00 3,6 B I nu nu abrupte


Moldoviţei B.p / B 1 1*13,00 24,8 2*1,00 3,7 B E nu nu abrupte


Moldoviţei B.a / B 1 1*19,80 27,7 2*1,00 3,3 B I nu nu abrupte

17A 26+385 p. Ciumârna Ciumârna B.a / B 1 1*19,80 27,7 2*1,00 3,3 B I nu nu joase

17A 29+580 p. Ursoaia Ciumârna B.p / B 1 1*9,25 20,4 2*1,00 4,9 B E nu nu abrupte

17A 29+830 p. Ursoaia Ciumârna B / B 1 1*6,20 11,5 2,6 B I nu nu abrupte

17A 47+451 p. Rusca Suceviţa B.a / B 1 1*12,20 18,3 2*1,00 3,3 B I nu nu abrupte

17A 48+220 p. Rusca Suceviţa B.a / B 1 1*9,70 16,75 2*1,00 3,2 B I nu nu abrupte

17A 49+340 p. Bradului Suceviţa B.a / B 1 1*9,70 15,67 2*1,00 2,4 B I nu nu abrupte

17A 50+615 p. Drăguşinu Suceviţa B.a / B 1 1*9,60 12,66 2*1,00 3,5 B I nu nu abrupte

17B 4+503 r. Neagra Vatra Dornei B.p / B 1 1*9,70 26,15 2*1,00 6,3 B E nu nu abrupte


Denu-

mirea şi

numă-

rul

drumu-

lui pe

care se

află

Poziţia

(km.)

Denumirea

obstacolului

(curs de apă,

vale, cale de

comunicaţie)

Amplasamen

t

Ma

teria

l d

e

con

stru

cţie

Su

pra

stru

ctu

ra/

infr

ast

ruct

ura

Deschidere

Lu

ng

imea

to

tală

(m

)

Trotuare

Înălţimi (m)

Starea de

viabilitate

B=bună

M=medie

R=rea

Cla

sa d

e în

cărc

are

Da

că s

e p

oa

te t

rece

pri

n v

ad

Da

că s

e p

oa

te o

coli

Co

nfi

gu

raţi

a

ma

luri

lor

Nr. Lungime Peste

atiaj

Peste partea

carosabilă

stg ax. dr.

17B 11+416 p. Rusca Rusca B.a / B 1 1*5,10 9,5 3,1 B I nu nu abrupte

17B 13+152 r. Bistriţa Rusca B.p / B 3 3*20,10 73,35 2*1,00 4,5 B E nu nu abrupte

17B 18+338 p. Harsineasa Călineşti B.a / B 1 1*5,30 10,9 2,3 B I nu nu abrupte

17B 20+45 p. Colbu Călineşti B.a / B 1 1*8,40 14,2 2,4 B I nu nu abrupte

17B 24+495 p. Chiril Chiril B.a / B 1 1*11,15 17,4 2*0,93 1,6 B I nu nu joase

17B 25+540 p. Vama Chiril B.a / B 1 1*9,60 12,45 2*1,00 1,4 B I nu nu joase

17B 32+430 p. Ungureni Satu Mare B.a / B 1 1*5,10 6,25 1,3 B I nu nu joase

17B 33+255 p. Crucea Crucea B.a / Zidp 1 1*8,30 9,8 2*1,20 1,5 B I nu nu abrupte

17B 33+495 r. Bistriţa Crucea B.p / B.a 3 3*29,25 101,7 2*1,00 5,6 B E nu nu joase

17B 33+945 p. Bârnărel Crucea B.p / B 1 1*7,50 13,48 2,6 B E nu nu abrupte

17B 42+855 r. Bistriţa Barnar B.p / B.a 3 3*23,28 81,2 2*1,00 4,3 B E nu nu abrupte

17B 49+95 p. Puzdra Holda B.p / B 1 1*9,30 16,1 2*100 2,1 B E nu nu abrupte

17B 50+550 p. Holdiţa Holdiţa B.p / B 1 1*7,60 12,75 2*1,00 1,3 B E nu nu abrupte

17B 57+170 p. Cotârgaşi Cotârgaşi B.p / B 2 2*11,15 32,15 2*1,5 3,5 B E nu nu joase

17B 57+710 p. Căţeluşa Cotârgaşi B.p / B 1 1*9,50 16,2 2*1,00 2,2 B E nu nu abrupte

17B 58+115 p. Pietroasa Cotârgaşi B.p / B 1 1*9,20 15,9 2*1,00 1,4 B E nu nu abrupte

17D 103+500 r. Bistriţa Rotunda B.p / B.a 2 2*15,40 41,8 2*1,00 3,5 B E nu nu joase

18 180+994 r. Şesuri Seşuri B.a / B.a 1 1*22,90 35,05 2*1,00 2 B I nu nu abrupte

18 182+643 p. Prinosu Seşuri B.a / B.a 1 1*15,50 26,7 2*1,00 3,5 B E nu nu joase

18 185+236 p. Iurescu Seşuri B.p / B.a 1 1*11,50 20 2*1,00 1,8 B E nu nu abrupte

18 187+947 p. Caminet Cârlibaba B.p / B.a 1 1*7,40 13,1 2*1,00 2 B E nu nu joase

18 193+216 p. Tibanu Ţibău B.p / B.a 1 1*23,50 34,5 2*1,00 3,1 B E nu nu joase

18 197+424 p. Cârlibaba Cârlibaba B.p / B.a 2 2*14,60 38,55 2*1,00 3,1 B E nu nu abrupte

18 203+571 p. V. Stânei Valea Stânei B.p / B.a 1 2*14,60 23,6 2*1,00 2,9 B E nu nu joase


Denu-

mirea şi

numă-

rul

drumu-

lui pe

care se

află

Poziţia

(km.)

Denumirea

obstacolului

(curs de apă,

vale, cale de

comunicaţie)

Amplasamen

t

Ma

teria

l d

e

con

stru

cţie

Su

pra

stru

ctu

ra/

infr

ast

ruct

ura

Deschidere

Lu

ng

imea

to

tală

(m

)

Trotuare

Înălţimi (m)

Starea de

viabilitate

B=bună

M=medie

R=rea

Cla

sa d

e în

cărc

are

Da

că s

e p

oa

te t

rece

pri

n v

ad

Da

că s

e p

oa

te o

coli

Co

nfi

gu

raţi

a

ma

luri

lor

Nr. Lungime Peste

atiaj

Peste partea

carosabilă

stg ax. dr.

18 206+362 r. Bistriţa Botuş B.p / B.a 3 3*14,60 55,3 2*1,00 2,5 B E nu nu joase

18 214+973 r. Bistriţa Ciocăneşti B.p / B.a 3 3*17,60 62,7 2*1,50 2,2 B E nu nu joase

2E 17+451 p. Stejăroaia Brăieşti B / B.a 1 7 12 B I nu nu abrupte

2E 19+908 p. Corlata Capu

Codrului B / B.a 1 12 17 B E nu nu abrupte

2E 24+870 p. Stoieneasa Capu

Codrului B / B.a 1 5,5 10 B I nu nu abrupte

2E 29+948 p. Bucovăţ Păltinoasa B / B.a 1 11 18 B I nu nu abrupte


Total:

Număr de poduri: 89

Lungime (m): 2969,72


Tabelul 17: Clasa tehnică a drumurilor naționale

DR DRUM KM M CLASA TEH

DN 2 387 521 I

DN 2 392 455 II

DN 2 397 909 III

DN 2 403 570 III

DN 2 408 963 III

DN 2 409 585 III

DN 2 419 450 III

DN 2 444 780 III

DN 2 449 12 III

DN 2 449 13 III

DN 2 456 287 II

DN 2 456 865 II

DN 2 462 486 III

DN 2 472 610 III

DN 2 477 824 II

DN 2 477 825 II

DN 2 478 886 I

DN 29 8 941 II

DN 29 11 880 II

DN 15C 59 148 III

DN 15C 62 208 III

DN 15C 63 132 III

DN 15C 66 306 III

DN 15C 66 354 III

DN 15C 66 627 II

DN 15C 67 101 III

DN 15C 67 706 III

DN 17A 54 505 III

DN 17A 57 204 III

DN 17A 59 659 II

DN 17A 62 242 IV

DN 17A 62 608 II

DN 17A 72 793 II

DN 17A 73 143 III

DN 17A 73 749 II

DN 17A 74 665 II

DN 17A 77 803 III

DN 29A 12 845 III

DN 29A 12 950 I

DN 29A 15 928 II

DN 29A 20 310 III

DN 29A 22 23 II

DN 29A 22 800 III

DN 2E 30 818 II

DN 2E 39 383 III

DN 2E 39 620 II

DN 2E 40 643 I

DN 2E 41 811 III

DN 2E 51 50 III

DN 2E 51 405 I


DR DRUM KM M CLASA TEH

DN 2E 53 391 III

DN 2E 54 168 III

DN 2E 56 414 II

DN 2E 57 973 III

DN 2E 66 768 III

DN 2E 73 581 III

DN 2E 77 922 III

DN 2E 79 179 III

DN 2H 4 776 III

DN 2H 5 118 II

DN 2H 8 901 I

DN 2H 11 616 I

DN 2H 21 756 II

DN 2H 26 780 I

DN 2H 40 590 II

DN 2K 4 904 III

DN 2K 8 860 III

DN 2K 11 862 III



Tabelul 18: Situaţia punctelor critice la înzăpezire pe drumurile naţionale, S.D.N. Suceava

Indicativul

drumului

Borna Km la intrare în

judeţ/localitate

Borna Km la ieşire

din judeţ/localitate

Porţiunea de drum cu risc/punct reper Riscul ce se poate

manifesta/efect

Baza care

intervine

1 DN2 Km 383+200 Drăguşeni Km482+230 - Siret

(punct frontieră)

Km 396+185-396+455 Roşiori Înzăpezire/ blocare drum Fălticeni

Km 403+600-403+800 Vadu Moldovei Înzăpezire şi polei/blocare

accidente rutiere

Km 421+180-424+257 Bunești -Cumpărătura Înzăpezire/polei blocare/

accidente rutiere

2 DN17 Km 227+625 Păltinoasa Km 255+288 Suceava Km238+100-238+600 Ilişeşti Înzăpezire/blocare drum Ilişeşti

Km241+250-241+550 Ilişeşti-Stroieşti Înzăpezire/blocare drum

Km242+350-242+420 Stroieşti Înzăpezire/blocare drum

Km243+100-243+300 Stroieşti Înzăpezire/blocare drum

Km243+700-245+350 Stroieşti Şcheia Înzăpezire/blocare drum

Km245+600-249+950 Stroieşti Şcheia Înzăpezire/blocare drum

3 DN17A Km53+350 Suceviţa Km 83+425 Ratoş Km79+200-83+300 Dorneşti - Ratoş Înzăpezire/blocare drum Rădăuți

4 DN29 Km0+000 Suceava Km 21+670 limită de

judeţ

Km20+000-20+100 Dumbrăveni Înzăpezire/blocare drum Suceava

5 DN29A Km0+000 Suceava Km 23+010 limită de

judeţ

Km16+200-17+150 Şerbăneşti Înzăpezire/blocare drum Suceava

6 DN2E Km30+575 Păltinoasa Km 87+525 Vicovu de

Sus - limită de judeţ

Km46+000-47+000 Pârteştii de Sus – Poieni Solca Înzăpezire/blocare drum Ilişeşti

Km47+300-47+700 Pârteştii de Sus – Poieni Solca

Km48+400-48+700 Poeni Solca

7 DN2K Km0+000 Milişăuţi Km16+684 Solca Km1+300-3+700 Milişăuţi - Iaslovăţ Înzăpezire/blocare drum Suceava

Sursa: Schema cu riscurile teritoriale din zona de competență a inspectoratului pentru situații de urgență „Bucovina” al Județului Suceava (2019)

Tabelul 19: Situaţia punctelor critice la înzăpezire pe drumurile naţionale, S.D.N. Suceava

Indicativul

drumului

Borna Km la intrare în

judeţ/localitate

Borna Km la ieşire din

judeţ/localitate

Porţiunea de drum cu risc/punct reper Riscul ce se poate

manifesta/efect

Baza care

intervine

1 DN17 116+000 Poiana Stampei 252+400 Suceava

km116+000 Măgura (Poiana Stampei)

km119+000

Înzăpezire/ blocare drum Vatra Dornei

Km.165+100 Mestecăniş Înzăpezire şi polei/blocare

accidente rutiere

Cîmpulung

Moldov.

2 DN 17 A 0+000

Sadova

83+315 Ratoş Km.9+250 Sadova

Km38+200 Palma

Înzăpezire şi polei/blocare

Înzăpezire şi polei/blocare

Vatra

Moldoviţei



4.1.2 Drumurile judeţene

Cele mai importante trasee de drumuri judeţene sunt: DJ 209 E, DJ 209, DJ 209 A, DJ 209 C, DJ 209

F și DJ 209 G.

Sectoarele cele mai solicitate de drum sunt:

• DN 2 (limita judeţ Suceava - DJ 209 E), DN 17 (DJ 175 - Suceava), DN 17 A, DJ 209 E - DN

2 ), DN 29 (Suceava - DJ 291);

• Sectoarele DJ 174, DJ 175, DJ 177 A, DJ 178 B, DJ 178 C, DJ 208 A, DJ 208 E, DJ 209, DJ

209 A, DJ 209 C, DJ 209 E, DJ 209 F, DJ 209 G, DJ 290.

Podurile rutiere construite în judeţ au caracteristici geometrice corespunzătoare, dar o parte sunt

dimensionate la o clasă de încărcare inferioară celei prevăzute în normele actuale.

Unele poduri prezintă degradări importante, din cauza lipsei lucrărilor de întreţinere, sub acţiunea

agresivă a apei şi a altor agenţi fizico-chimici, care au capacitatea portantă diminuată.

Tabelul 20: Rețeaua de drumuri județene din județul Suceava

Categorii de

drumuri

publice

Tipuri de acoperământ

Macroregiuni,

regiuni de dezvoltare

si județe

Ani

Anul 2013 Anul 2017

UM: Km

Kilometri Kilometri

Județene Total Suceava 1139 1130

- Modernizate Suceava 777 866

- Cu îmbracăminti ușoare

rutiere Suceava

45 17

- Pietruite Suceava 216 182

- De pământ Suceava 101 65


Tabelul 21: Caracteristici ale drumurilor județene din Județul Suceava

Nr. crt. Denumirea

traseului Traseul drumului

Poziția

kilometrică

Lungimea

Origine Destinație

1 DJ 155A Praxia (DN 15C) - Bogdăneşti -

Râşca - Buda - Slatioara 0+000 18+000 18,000

2 DJ 155B Limita Jud. Neamţ (Timişeşti) -

Boroaia (DN 15C) 47+600 53+020 5,420

3 DJ 155P Fântâna Mare - Baia - Bogata 0+000 9+000 9,000

4 DJ 172D Limita Jud. Bistriţa-Năsăud -

Teşna - Româneşti - Podu

Coşnei 42+150 55+580 3,430

5 DJ 174

Vatra Dornei (DN 17) - Plaiul

Şarului - Şaru Dornei - Panaci -

Coverca - Păltiniş - Drăgoiasa -

Neagra - Broșteni (DN 17B)

0+000 56+965 56,965

6 DJ 174A Drăgoiasa (DJ 174) - Limita

Jud. Harghita (DN 15) 0+000 8+800 8,800


Nr. crt. Denumirea


Poziția

kilometrică

Lungimea

Origine Destinație

7 DJ 174C Glodu - Limita Jud. Harghita 0+000 5+000 5,000

8 DJ 174D Dorna Candreni - Poiana Negri 0+000 6+000 6,000

9 DJ 174E Păltiniş - Dirmoxa - Negrişoara 0+000 18+930 18,930

10 DJ 174F Şaru Dornei - Gura Haitii 0+000 15+000 15,000

11 DJ 175

Pojorâta (DN 17) - Fundu

Moldovei - Colacu - Botuş -

Braniştea - Breaza de Sus –

Benia - Moldova Suliţa -

Izvoarele Sucevei - Frontieră

Ucraina

0+000 46+600 46,600

12 DJ 175A Câmpulung Moldovenesc (DN

17) - Chiril (DN 17B) 0+000 23+985 23,985

13 DJ 175B Pojorâta – Rarău 0+000 16+972 16,800

14 DJ 176

Vama (DN 17) - Strâmtura -

Frumosu - Vatra Moldoviţei -

Moldoviţa - Raşca - Argel -

Dubiusca - Brodina de Jos -

Brodina (DJ 209 G)

0+000 52+740 52,740

15 DJ 176A Cununschi - Brodina de Sus -

Brodina de Jos - DJ 176 0+000 18+500 18,500

16 DJ 177

Gura Humorului (DN 17) -

Mănăstirea Humorului - Poiana

Micului - DN 17A (Poieniţa

Micului)

0+000 30+198 30,198

17 DJ 177A

Frasin (DN 17) - Stulpcani -

Tarniţa - Ostra - Holda (DN

17B)

0+000 43+615 43,615

18 DJ 177B DN

17

(Câmpulung Moldovenesc) -

Slătioara - Gemenea –

Stulpicani (DJ 177A)

0+000 16+320 16,320

19 DJ 177C DN

17

( Păltinoasa) - Capu Câmpului -

Mironu - Valea Moldovei - DJ

209A (Valea Moldovei)

0+000 16+025 16,025

20 DJ 177D Gura Humorului - Voroneţ -

Slatina 0+000 24+000 24,000

21 DJ 177E DJ

177B Slătioara 0+000 3+880 3,880

22 DJ 178

Rădăuți (DN 17A) - Burla -

Arbore - Botoşana - Comăneşti -

Humoreni - Bălăceana - Braşca -

Ilişeşti - Ciprian Porumbescu -

Dragoieşti (DJ 209C)

0+000 47+890 47,890

23 DJ 178A

Şcheia (DN 17) - Miholveni -

Costâna - Părhăuţi - Todireşti -

Soloneţ - Comăneşti - Humoreni

- Pârteştii de Sus (DN 2E)

0+000 32+230 32,230

24 DJ 178B (Rădăuți) - Satu Mare -

Grăniceşti - Şerbăuţi (DJ 209D) 0+000 16+023 16,023

25 DJ 178C

Rădăuți (DN 17A) - Frătăuţii

Vechi - Frătăuţii Noi - Bilca

(DN 2E)

0+000 24+000 24,000

26 DJ 178D Soloneţ - DJ 178 (Cajvana) 0+000 8+950 8,950


Nr. crt. Denumirea


Poziția

kilometrică

Lungimea

Origine Destinație

27 DJ 178E Cacica - Botoşana 0+000 6+010 6,010

28 DJ 178F Rădăuți - Măneuţi - Galăneşti -

Voitinel 0+000 18+760 18,760

29 DJ 178G Ciprian Porumbescu - Obcina 0+000 5+700 5,700

30 DJ 208

Limita Jud.Iaşi - Budeni -

Dolhasca) - Dolheştii Mici -

Dolheştii Mari - Arghira -

Basarabi – Preuţeşti - Huşi -

Fălticeni (DN 2)

48+960 82+793 33,833

31 DJ 208A

Suceava (DN 2) - Ipoteşti –

Luncuşoara - Ruşii Mănăstioara

- Udeşti - Chilişeni - Ştirbăt -

Liteni - Corni - Poiana -

Dolhasca (DJ 208)

0+000 40+540 40,540

32 DJ 208B

Udeşti (DJ 208A) - Vereşti -

Dumbrăveni - Siminicea -

Hânteşti - Bereşti - Şerbăneşti

(DN 29A)

0+000 29+580 29,580

33 DJ 208C

(Limita Jud.Botoşani) -

Vercicani - Liteni - Valea

Glodului - Jacota - Hârtop - DJ

208 (Hârtop)

21+870 50+290 28,420

34 DJ 208D

Suceava (DN 2) - Mitocu

Dragomirnei - Adâncata -

Hănțești - Limita Jud. Botoşani

0+000 18+140 18,140

35 DJ 208E

(Dolheştii Mari) - Valea Bourei

- Boura - Manolea - Uideşti -

Forăşti - Oniceni (DN 2)

0+000 15+753 15,753

36 DJ 208F

Limita Jud.Iaşi - Toleşti -

Uideşti - Dumbrăviţa - DN 2

(Dumbrăviţa)

12+650 28+071 15,421

37 DJ 208I (Dolhasca) - Limita

Jud.Botoşani 0+000 3+660 3,660

38 DJ 208S Dolhasca - Gulia - Probota -

Limita Jud. Iaşi 0+000 11+017 11,017

39 DJ 208T Limita Jud. Botoşani -

Burdujeni - Feteşti - Grigoreşti 0+000 15+610 15,610

40 DJ 208U Mitoc - Mănăstirea Dragomirna 0+000 6+180 6,180

41 DJ 208V DN 2 - Pătrăuţi 0+000 5+750 5,750

42 DJ 209A

Fălticeni (DN 2) - Pocoleni -

Mihăieşti - Sasca Mică - Mălini

- Pâraie - Slatina - Gainesti

0+000 44+300 44,300

43 DJ 209B

Mălini (DJ 209A) - Poiana

Mărului - Văleni Stânişoara -

Iesle - Limita Jud.Neamţ

0+000 33+600 33,600

44 DJ 209C Suceava - Liteni - Vornicenii

Mici - Lucăceşti - Berchişeşti 0+000 24+700 24,700

45 DJ 209D

Liteni (DJ 209C) - Zahareşti -

Stroieşti - Vâlcelele - Costâna -

Dărmăneşti - Măriţei - Călineşti

- Şerbăuţi - Calafindeşti -

Botoşăniţa Mare - Negostina -

0+000 48+340 48,340


Nr. crt. Denumirea


Poziția

kilometrică

Lungimea

Origine Destinație

Siret (DN 2)

46 DJ 209G

Vicovu de Sus (DN 2E) - Straja

- Fălcău - Brodina - Sadău -

Paltin - Nisipitu - Ulma -

Frontieră Ucraina (Ulma)

0+000 33+163 33,163

47 DJ 209H Fălticeni - Baia - Cornu Luncii 0+000 1 3+897 1 3,897

48 DJ 209J Clit - Arbore 0+000 4+080 4,080

49 DJ 209K Marginea - Volovăţ - Vadu

Vlădichii 0+000 9+050 9,050

50 DJ 209L Pârteștii de Sus - Soloneţu Nou -

Pleşa 0+000 11+925 11,925

51 DJ 209M Fălticeni - Rădăşeni -

Rotopăneşti 0+000 10+000 10,000

52 DJ 290 (DN 29) - Verești - Fântânelele -

Roşcani 0+000 22+225 22,225

53 DJ 290A Salcea - Aeroport 0+000 3+200 3,200

54 DJ 291A

Zvoriştea (DN 29A) - Tăuteşti -

Zamostea - Zvoriştea (DN 29A)

- Tăuteşti - Zamostea - Baineţ -

Climăuţi - Frătăuţii Noi (DJ

178C)

0+000 45+300 45,300

Sursa: DJDP Suceava

Tronsoane de comunicaţii rutiere (DJ şi DC) cu risc de înzăpezire:

• DJ 155 A Praxia – Slătioara;

• DJ 174 Vatra Dornei – Şaru Dornei – Panaci – Broşteni;

• DJ 176 Vama – Argel;

• DJ 177 A Frasin – Broşteni;

• DJ 178 Arbore – Burla; Ciprian Porumbescu – Drăgoieşti (Km 42+000 – 47+890); Ilişeşti–

Braşca;

• DJ 178 C Rădăuți – Frătăuţi – Bilca;

• DJ 208 A Suceava – Udeşti – Liteni – Dolhasca;

• DJ 208 B Udeşti – Vereşti – Dumbrăveni (km 0+000 – 9+000); Hănţeşti – Bereşti –

Şerbăneşti;

• DJ 208 C Vultureşti – Pleşeşti – Hâtop (km 40+000 – 50+290);

• DJ 208 D Suceava – Mitocu Dragomirnei – Adâncata – Hănțești; Adâncata – Hănţeşti;

• DJ 208 E Dolheşti – Oniceni; Forăşti – Manolea (8+000 – 12+000);

• DJ 209 Vicovul de Sus – Ulma; Arbore – Clit;

• DJ 209 A Fălticeni – Cornul Luncii – Mălini – Găineşti;

• DJ 209 C Suceava – Moara – Frumoasa (km 4+000 – km 6+000) – Berchişeşti; Suceava –

Berchişeşti (km 15+000 - 24+700);

• DJ 209 D Liteni (Moara) – Zahareşti (km 3+000) – Calafindeşti – Bălcăuţi – Negostina (km

32+000-37+000 - 42+000) – Siret;


• DJ 209 H Fălticeni – Baia (km 4+000) – Cornu Luncii;

• DJ 209 K Rădăuți – Burla; Volovăţ – Marginea;

• DJ 290 Salcea – Vereşti (km 9+000 - km 13+000) – Fântânele – Roşcani (Km 13+000 –

19+000);

• DJ 291 A Zvoriştea – Siret – Muşeniţa (36 + 000 – km 38 + 000) – Frătăuţii Noi (Km 0+000

– 45+300); Siret – Frătăuţii Noi – Km 26+700 – 43+500).

Este important să amintim de asemenea că pe reţeaua de drumuri naţionale, judeţene şi comunale,

există şi zone afectate temporar de alunecări de teren, înzăpeziri, viituri.

Analizând datele existente se observă că toate comunele judeţului Suceava dispun de cel puţin două

drumuri clasificate de acces la reţeaua rutieră, gradul de accesibilitate rutieră, este bun şi nu există

comune izolate.

Totuşi unele dintre acestea sunt dezavantajate de faptul că starea acestor drumuri (fiind în continuă

degradare) împiedică accesul rapid la drumurile modernizate.

Menţionăm, de asemenea, lipsa unor relaţii rutiere directe între est, sud şi vest legăturile între anumite

localităţi efectuându-se pe rute lungi ocolitoare.

4.1.3 Drumurile comunale

Tabelul 22: Rețeaua de drumuri comunale din județul Suceava

Categorii de

drumuri

publice

Tipuri de

acoperamant

Macroregiuni, regiuni de

dezvoltare si judete

Ani

Anul 2010 Anul 2017

UM: Km

Kilometri Kilometri

Comunale Total Suceava 907 1387

Modernizate Suceava 74 343

- Cu îmbracăminți

ușoare rutiere Suceava

76 199




Tabelul 23: Caracteristici ale drumurilor județene din Județul Suceava

Nr. crt. Denumirea


Poziția

kilometrică

Lungimea

Origine Destinație

1 DC 1

Fălticeni (DN 2) - Petia -

Unceşti - Hreaţca - Pleşeşti -

Mereşti - Uideşti (DJ 208A)

0+000 18+000 18,000

2 DC 2 Siliştea (DC 4) - Ştirbăţ (DJ

208A) 0+000 4+128 4,128

3 DC 3 Vultureşti - Mereşti (DC 1) 0+000 4+362 4,362


Nr. crt. Denumirea


Poziția

kilometrică

Lungimea

Origine Destinație

4 DC 4

Liteni (DJ 208A) - Siliştea -

Osoi - Valea Glodului -

Giurgeşti - Preuteşti (DJ 208)

0+000 18+717 18,717

5 DC 5 Hârtop (DJ 208C) - Giurgeşti

(DC 4) 0+000 4+996 4,996

6 DC 6 Liteni (Dc 4) - Rotunda -

Dolheştii Mori 0+000 8+400 8,400

7 DC 6A Roşcani - Râul Siret 0+000 2+000 2,000

8 DC 7A Dolhasca (DJ 208) - Valea

Poienii 0+000 1+000 1,000

9 DC 8 Roşiori (DN 2) - Ruşi - Forăşti -

Oniceni - Drăguşeni (DN 2) 0+000 18+757 18,757

10 DC 8A DC 8 (Drăguşeni) - Gara Leu 0+000 5+000 5,000

11 DC 9

Ciumuleşti - Cămârzani -

Movileni - Leucuşeşti -

(Leucuşeşti) DJ 208

0+000 10+574 10,574

12 DC 9A DJ 208 (Preuţeşti) - Huşi 0+000 1+300 1,300

13 DC 10 Ciumuleşti (DC 9) - Nigoteşti -

Ioneasa - DJ 208F (Ioneasa) 0+000 7+439 7,439

14 DC 11 Fântâna Mare - Spătăreşti -

Şoldăneşti 0+000 9+924 9,924

15 DC 13 Fântâna Mare - Spătăreşti -

Şoldăneşti 0+000 23+562 23,562

16 DC 13A Boroaia - Mănăstirea Eroilor 0+000 5+000 5,000

17 DC 5 Lămăşeni (DJ 209M) - Sasca

Nouă - Sasca Mică (DJ 209H) 0+000 6+170 6,170

18 DC 15A Botesti - Lucăşeşti 0+000 3+120 3,120

19 DC 16A Dumbrava - Brădăţel -

Rotopăneşti 0+000 3+920 3,920

20 DC 18 DN 2E (Maidan) - Soloneţu Nou 0+000 1+750 1,750

21 DC 19 Solca (DN 2E) - Poieni - Solca -

Botoşana (DJ 178) 0+000 7+330 7,330

22 DC 22 Bălăceana (DJ 178) - Vâlcelele

(DJ 209D) 0+000 3+920 3,920

23 DC 23 Pârteştii de Jos (DJ 178) -

Deleni - DN 17 (Varvata) 0+000 9+070 9,070

24 DC 24 Zahareşti (DJ 209D) - Ciprian

Porumbescu (DJ 178) 0+000 +430 0,430

25 DC 25

Vornicenii Mici (DJ 209C) -

Vornicenii Mari - Ciprian

Porumbescu

0+000 11+655 11,655

26 DC 27 Păltinoasa (DN 17) - Capu

Codrului (DN 2E) 0+000 2+200 2,200

27 DC 28 Valea Moldovei (DJ 177C) -

Oltoaia 0+000 3+450 3,450

28 DC 30 DJ 177A (Doroteia) - Doroteia -

Plutoniţa 0+000 3+650 3,650


Nr. crt. Denumirea


Poziția

kilometrică

Lungimea

Origine Destinație

29 DC 31 Stulpicani (DJ 177A) -

Negrileasa 0+000 12+860 12,860

30 DC 32 Vatra Moldoviţei (DN 17A) -

Paltinul 0+000 8+000 8,000

31 DC 32A Vatra Moldoviţei - Mănăstirea

Moldoviţa - DN 17A 0+000 1+500 1,500

32 DC 33 Frumosu - Deia 0+000 6+800 6,800

33 DC 34 DJ 177B - Gemenea 0+000 6+650 6,650

34 DC 35

DN 2 (Bălcăuţi) - Bălcăuţi -

Gropeni - Grămeşti - DC 36

(Grămeşti)

0+000 9+040 9,040

35 DC 36 Zamostea (DJ 291A) - Grămeşti 0+000 5+373 5,373

36 DC37 Măriţei - Dărmăneşti 0+000 1+600 1,600

37 DC38

Dărmăneşti (DN 2) - Măriţei -

Călineşti - Călineşti Vasilache -

Dumbrava - Româneşti - DN 2

(Româneşti)

0+000 15+848 15,848

38 DC39 DN 2 - Calafindeşti (DJ 209D) 0+000 5+672 5,672

39 DC40 DN 2 (Slobozia Sucevei) -

Slobozia Sucevei - Gura Solcii 0+000 3+870 3,870

40 DC40 A Milişăuţi - Lunca 0+000 3+260 3,260

41 DC41 Dorneşti (DN 17A) - Satu Mare

- Ţibeni - Milişăuţi (DC 40A) 0+000 8+790 8,790

42 DC42A Arbore (DN 2K) - Bodnăreni -

Iaslovăţ (DN 2K) 0+000 6+000 6,000

43 DC44 Suceviţa - Voivodeasa 0+000 4+000 4,000

44 DC45 DN 17A - Horodnic de Sus (DN

2E) 0+000 3+500 3,500

45 DC46 Horodnic de Jos - Horodnic de

Sus 0+000 7+000 7,000

46 DC47 Vicovu de Jos - Remezeu 0+000 6+000 6,000

47 DC47A Putna - Chilia Daniil Sihastru 0+000 2+000 2,000

48 DC48 Putna - Gura Putnei 0+000 6+500 6,500

49 DC48A DJ 176 - Zalomestra 0+000 2+500 2,500

50 DC48B Brodina (DJ 209G) - Frontieră

UCRAINA 0+000 6+000 6,000

51 DC48C Ulma (DJ 209G) - Costileva -

Lupcina 0+000 10+600 10,600

52 DC49 DJ 176A - Ehrişte 0+000 4+000 4,000

53 DC49A Frătăuţii Noi - Costişa 0+000 4+300 4,300

54 DC49B DJ 176A - Cununschi 0+000 7+000 7,000

55 DC50 DN 2H - DN 2E(Brădet) 0+000 4+200 4,200

56 DC51 Baineţ (DJ 291A) - Vicşani - DJ

291A (Bănceşti) 0+000 7+164 7,164

57 DC51A Dorneşti (DN 17A) -

Mănăstioara (DJ 291A) 0+000 8+000 8,000


Nr. crt. Denumirea


Poziția

kilometrică

Lungimea

Origine Destinație

58 DC51B Dorneşti - Vicşani (DC 51) 0+000 10+145 10,145

59 DC52 Siret (DJ 291A) - Văşcăuţi -

Museniţa 0+000 9+782 9,782

60 DC54

Zvoristea (DJ 291A) - Stânca -

Stâncuţa - Poiana - Călugăreni

(DN 29A)

0+000 9+000 9,000

61 DC55 Zvoristea (DJ 291A) - Călineşti

- DJ 209D 0+000 11+474 11,474

62 DC57 Suceava (DN 2) (Iţcani) -

Lipoveni - Mitocu Dragomirnei 0+000 6+045 6,045

63 DC58 Vatra Dornei (DN 17) - Roşu -

Dorna Candrenilor 0+000 4+460 4,460

64 DC59 Adâncata (DN 29) - Feteşti (DJ

208K) 0+000 3+195 3,195

65 DC61 Plopeni (DN 29) - Feteşti (DJ

208K) 0+000 5+680 5,680

66 DC62 DN 29 (Salcea) - Salcea -

Siminicea - DN 29 0+000 10+534 10,534

67 DC 62A Sălăgeni - Dumbrăveni 0+000 4+025 4,025

68 DC63 Salcea (DN 29) - Prelipca 0+000 7+500 7,500

69 DC64 Salcea (DJ 290) - Văratec - DJ

290 (Văratec) 0+000 4+900 4,900

70 DC65 Dumbrăveni (DJ 208B) -

Bursuceni - Stamate (DJ 290) 0+000 11+515 11,515

71 DC 66 Vereşti (DJ 290) - Riu Siret-BT 0+000 5+650 5,650

72 DC67 DJ 208B (Vereşti) - Poieni -

Suceava - Racova 0+000 6+000 6,000

73 DC68 Luncuşoara (DJ 208A) -

Securiceni 0+000 8+434 8,434

74 DC69 Lisaura - Tişăuţi 0+000 6+000 6,000

75 DC70 A

Bosanci (DJ 208A) -

Cumpărătura - DN 2

(Cumpărătura)

0+000 4+970 4,970

76 DC70 A

Bosanci (DJ 208A) -

Cumpărătura - DN 2

(Cumpărătura)

0+000 3+740 3,740

77 DC71 DJ 209C - Moara 0+000 8+000 8,000

78 DC72 Sfântu Ilie (DJ 209C) - Ilişeşti

(DN 17) 0+000 15+205 15,205

79 DC73 Trei Movile (DC 72) - Florinta 0+000 4+000 4,000

80 DC73A DN 17 - Statia TV Suceava 0+000 2+800 2,800

81 DC74 Scheia - Iţcani 0+000 2+070 2,070

82 DC76 Vatra Dornei - Rusca 0+000 11+500 11,500

83 DC77 Broşteni (DN 17B) - Cotârgaşi 0+000 7+060 7,060

84 DC78 Broşteni (DN 17B) - Frasin 0+000 6+050 6,050

85 DC79 Catrinari - Glodu 0+000 5+112 5,112


Nr. crt. Denumirea


Poziția

kilometrică

Lungimea

Origine Destinație

86 DC81 Panaci (DJ 174) - Neagra

Şarului 0+000 3+630 3,630

87 DC82 Şaru Dornei (DJ 174) - Sărişor -

Neagra Şarului (DJ 174B) 0+000 9+300 9,300

88 DC85 Poiana Stampei (DN 17) - Teşna

- Tătaru (DJ 172D) 0+000 4+000 4,000

89 DC86 DJ 175 (Moldova Suliţa) -

Lucina 0+000 7+000 7,000

90 DC86A Cârlibaba - Bobeica - Izvoarele

Sucevei 0+000 24+000 24,000

91 DC86B Cârlibaba Nouă - Ţibău 0+000 4+000 4,000

92 DC87 Moldova Suliţa - Brodina 0+000 7+800 7,800

93 DC87A Breaza (DJ 175) - Pârâul Negrei 0+000 6+000 6,000

94 DC87B DN 18 - Obcina - Botoşel -

Botuş 0+000 14+000 14,000

95 DC 88 DN 17A - Sadova 0+000 6+950 6,950

96 DC88A Câmpulung Moldovenesc - DJ

175A 0+000 12+500 12,500

97 DC89 Stirbăţ - Fântânele 0+000 4+160 4,160

98 DC90B Ciocăneşti - Oiţa - Orata -

Fundu Moldovei 0+000 12+500 12,500

Sursa: DJDP Suceava

Tronsoane de comunicaţii rutiere (DJ şi DC) cu risc de înzăpezire:

• DC 10 Ciumuleşti – Nigoteşti (com. Vadu Moldovei);

• DC 35 Grămeşti – Bălcăuţi; Bălcăuţi (km 0+700 – 0+900, km 0+ 1,100 – 0+1,500);

• DC 35 A Grămeşti – zona Mânigeni (com. Grămeşti);

• DC 35 B Grămeşti – Botoşeniţa Mică;

• DC 36 Bălineşti – Verbia (com. Grămeşti);

• DC 54 Stânca – Stâncuța – Poiana (com. Zvoriştea);

• DC 56 Mitoc – Mănăstirea Dragomirna;

• DC 73 cu DN 17 Spre Releul TV Mihoveni;

• DC 178 Șcheia – Mihoveni;

• DC Corpaci – Ciomârtan (com. Zamostea);

• DC Nicani (com. Zamostea);

• DC Zamostea – Rauţeni (com. Zamostea);

• DC Şerbăneşti – Slobozia (com. Zvoriştea).


Tabelul 24: Tabel centralizator cu drumurile naționale, județene și comunale din

județul Suceava

Categorii

de drumuri

publice

Tipuri de

acoperământ

Macroregiuni,

regiuni de

dezvoltare si

județe

Ani

Anul 1990 Anul 2000 Anul 2010 Anul 2017

UM: Km

Kilometri Kilometri Kilometri Kilometri

Total Total Suceava 2329 2465 2672 3144

- Modernizate Suceava 597 698 1123 1822


ușoare rutiere Suceava 648 593 399 230

- Pietruite Suceava 985 792 913

- De pământ Suceava 189 358 179

Nationale Total Suceava 483 629 628 627




- Pietruite Suceava 5

Judetene si

comunale Total Suceava 1846 1836 2044 2517




- Pietruite Suceava 980 792 913

- De pământ Suceava 189 358 179

Judetene Total Suceava 1137 1130



ușoare rutiere Suceava 309 17



Comunale Total Suceava 907 1387



ușoare rutiere Suceava 76 199





4.1.4 Probleme şi priorităţi

La nivelul județului se poate observa gradul relativ redus de modernizare a drumurilor

județene și comunale, respectiv cca. 50%. În cea mai mare parte, drumurile nemodernizate

sunt din categoria celor comunale (75% din total), situația fiind ceva mai bună în cazul celor

județene (doar 23% nemodernizate).

Majoritatea lucrărilor de artă (podurile) datorită vechimii, neîntretinerii, lipsei lucrărilor de

amenajare a albiilor, aluviunilor care au colmatat albia sau a afluirilor apărute datorate

eroziunii și schimbării regimului pluviometric, sunt in stare avansata de degradare. Totodată

nerespectarea gabaritului de înălțime a autocamioanelor, în special a celor încărcate cu

bușteni, a dus la afectarea structurală - prin distrugerea intradosului grinzilor de beton armat –

a podurilor de intersecții denivelate.

Traficul de marfă s-a transferat de pe rețeaua de calea ferată, majoritar, pe rețeaua de drumuri

iar nerespectarea condițiilor legale de încărcare pe osie a condus la o suprasolicitare și cedare

a sistemului rutier al drumurilor.

Lucrările de protecție a corpului căilor de comunicație (ziduri de sprijin) din cauza vechimii ,

neîntreținerii, alunecărilor de teren care s-au activat, prezintă diferite stadii de degradare

ducând la nesiguranța folosirii căilor de comunicație rutieră.

Tăierea plantațiilor forestiere de pe marginea drumurilor - fără a fi replantați arbori – a

favorizat situațiile de înzăpezire și activarea alunecărilor de teren.

La nivelul municipiilor (în interiorul acestora) circulația auto se desfășoară anevoios cu multe

incidente și timpi de traversare mari ca urmare a traficului pietonal intens și a traficului intern

foarte eterogen și intens între diferitele zone funcționale ale acestora. Străzile care preiau

traficul de tranzit sunt în general străzi aparținând tramei majore a municipiilor asigurând pe

lângă traficul local de aprovizionare și deplasări ocazionale și traficul pentru transportul în

comun care are o pondere foarte importantă fiind și foarte intens în unele cazuri (în

municipiul Suceava de ex.).

În consecință analiza situației existente impune câteva măsuri urgente pentru intrarea în

normalitate și optimizarea circulației rutiere la nivelul județului:

• îmbunătățirea stării de viabilitate a drumurilor naționale, județene și comunale prin

creșterea capacității portante;

• îmbunătățirea stării de viabilitate prin creșterea capacității de circulație atât pe

drumurile naționale cât și pe drumurile județene și comunale la care traficul orar

depășește debitul recomandabil;

• consolidarea terasamentelor și a versanților pe rețeaua rutieră în vederea evitării

producerii alunecărilor de teren;

• analizarea si reproiectarea tuturor intersecțiilor dintre drumuri pe toata rețeaua pentru

fluidizarea traficului. In funcție de valorile de trafic rezultate din studiile de trafic se

vor adopta soluția optima de fluidizare pentru fiecare intersecție (intersecții la nivel:

simple , cu benzi de virare, sau girații respectiv intersecții denivelate);

• realizarea de intersecții denivelate între drumuri si calea ferata funcție de trafic;

• expertizarea tuturor podurilor peste albiile râurilor si reabilitarea lor;

• realizarea lucrărilor de amenajarea a albiilor și de protecție a malurilor pentru a proteja

terasamentul drumurilor, căilor ferate și lucrărilor de arta (poduri);


• realizarea de variante ocolitoare în cazul municipiilor, pentru a asigura o fluență a

traficului și implicit pentru descongestionarea circulației în interiorul acestora prin

preluarea traficului de tranzit și redirecționarea acestuia prin realizarea de legături

directe între drumurile naționale sau între drumurile naționale și cele județene care le

traversează evitând astfel supraaglomerarea prin combinarea cu traficul local;

• conectarea rețelei de drumuri la rețeaua de autostrăzi și drumuri expres propuse;

• realizarea de interconexiuni între rețelele majore de circulație;

• realizarea de perdele forestiere.

4.2 Rețeaua feroviară

Figura 11: Schema rețelei feroviare

Tabelul 25: Reţeaua de căi ferate a Companiei Naţionale de Căi Ferate pe teritoriul

judeţului Suceava

Categorii de linii de cale

ferata

Macroregiuni, regiuni de

dezvoltare si judete

Ani

Anul 2000 Anul 2010 Anul 2017

UM: Km

Kilometri Kilometri Kilometri

Electrificata Suceava 201 248 248

Linii normale Suceava 442 514 514

Linii normale cu o cale Suceava 363 344 344

Linii normale cu 2 cai Suceava 79 170 170



Traseele de căi ferate sunt amenajate pe direcțiile principale nord-sud şi est-vest, iar traseele secundare

corespund legăturilor din interiorul județului.

Lungimea totală a căilor ferate în judeţul Suceava este de 425 km, din care:

• Cele cu o cale 346 km;

• Cele cu două căi 79 km;

• Lungimea liniilor electrificate este de 203 km.

Traseele principale de cale ferată se succed sector magistral l5, astfel:

• Linie dublă electrificată – limita de judeţ pe relaţia Pașcani - Suceava nord.

• Linie simplă electrificată - Suceava vest - Câmpulung - Vatra Dornei – limita judeţ.

Traseele secundare sunt reprezentate de linii simple electrificate, astfel:

• Floreni - Dornişoara;

• legătură Fundu Moldovei;

• legătură Moldoviţa;

• Ilişeşti - Dărmăneşti;

• Dorneşti - Nisipitu;

• Dorneşti - Siret.

Gradul de echipare cu căi ferate este de 52,5 km/1000 kmp, valoare care este superioară gradului

mediu de echipare cu linii ferate din ţară (47,8 km/1000 kmp).

Nodul feroviar principal se află în municipiul Suceava.

Punctul de frontieră spre Ucraina pentru circulaţia feroviară se află la Vicșani, unde pentru

continuitatea transportului atât de mărfuri cât şi de persoane se fac transbordări şi transpuneri de pe

linia ferată cu ecartament normal (1.453 mm), pe linie cu cale largă (1.540 mm) specific ţărilor din

fosta URSS.

Din cauza complexităţii operaţiilor dintre cele două ecartamente, activitatea se desfăşoară în două

staţii, la Vicşani, respectiv Dorneşti.

La punctul de frontieră Vicşani capacitatea de transbordare-transpunere este de 14 perechi trenuri /zi.

Problemele prioritare în transportul feroviar se referă la asigurarea deplină a circulaţiei călătorilor şi

diminuarea drastică a pierderilor şi distrugerilor implicate în transportul de mărfuri.

Efortul economic pentru aplicarea măsurilor prioritare se poate dimensiona prin studii de fezabilitate

pentru toate liniile CF.

Intensitatea transportului feroviar este redusă, ponderea liniilor duble fiind foarte mică (17%).

Traseele de căi ferate sunt amenajate pe direcţiile principale nord-sud şi est-vest, iar traseele secundare

corespund legăturilor din interiorul judeţului.

Lungimea totală a căilor ferate în judeţul Suceava este de 425 km, din care:

• cele cu o cale 346 km;

• cele cu două căi 79 km;

lungimea liniilor electrificate este de 203 km.

Traseele principale de cale ferată se succed sector magistral L5, astfel:


• linie dublă electrificată – limita de judeţ pe relaţia Paşcani - Suceava Nord.

• linie simplă electrificată - Suceava Vest - Câmpulung - Vatra Dornei – limita judeţ.

Traseele secundare sunt reprezentate de linii simple electrificate, astfel:

• Floreni - Dornişoara;

• legătură Fundu Moldovei;

• legătură Moldoviţa;

• Ilişeşti - Dărmăneşti;

• Dorneşti - Nisipitu;

• Dorneşti - Siret.

Gradul de echipare cu căi ferate este de 52,5 km/1000 kmp, valoare care este superioară gradului

mediu de echipare cu linii ferate din ţară (47,8 km/1000 kmp).

Nodul feroviar principal se află în municipiul Suceava.

Punctul de frontieră spre Ucraina pentru circulaţia feroviară se află la Vicşani, unde pentru

continuitatea transportului atât de mărfuri cât şi de persoane se fac transbordări şi transpuneri de pe

linia ferată cu ecartament normal (1.453 mm), pe linie cu cale largă (1.540 mm) specific ţărilor din

fosta URSS.

Din cauza complexităţii operaţiilor dintre cele două ecartamente, activitatea se desfăşoară în două

staţii, la Vicşani, respectiv Dorneşti.

La punctul de frontieră Vicşani capacitatea de transbordare-transpunere este de 14 perechi trenuri /zi.

Problemele prioritare în transportul feroviar se referă la asigurarea deplină a circulaţiei călătorilor şi

diminuarea drastică a pierderilor şi distrugerilor implicate în transportul de mărfuri.

Efortul economic pentru aplicarea măsurilor prioritare se poate dimensiona prin studii de fezabilitate

pentru toate liniile CF.

Intensitatea transportului feroviar este redusă, ponderea liniilor duble fiind foarte mică (17%).


Tabelul 26: Reţelele de căi ferate în Judeţul Suceava

Sectorul de C.F.

puncte de

staţionare

Lungime

(km.)

Capacitatea de

transport practică

(per.tr./24 h)

Felul căii ferate

Nr.

de l

inii

de

C.F

.

Tip

ul

Şin

ei (

kg/m

l) Rampe de îmbarcare -

debarcare

Norm

ală

Larg

ă

Îngu

stă

Du

blă

Sim

plă

Ele

ctri

fica

tă

Nee

lect

rifi

cată

Mate

rial

de

con

stru

cţie

Lu

ngim

ea

(m)

Lăţi

mea (

m)

Cap

aci

tate

a

(vag/2

4h

)

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16

Probota hm

47 144 X X X

2

49/54

Dolhasca 7

Corni hc 2 piatră 32 13 6

Liteni hm 6

Băneşti Sv hc 2

Vereşti 9 piatră 39 22 12

Văratec 5

Suceava 20 beton

beton

178

175

13

21

54

54

Suceava N 17 beton

beton

175

77

16

18

54

24

Dărmăneşti

38 34 X X

7

49

piatră

piatră

45

112

14

12

8

22

Dănila hc 2

Milişăuţi hc 6 piatră 38,5 15,5 8

Ţibeni hc 2

Dorneşti 16

beton

beton

piatră

70

62

602

14

20

6

21

18

240

Iaz Suceava 2


Sectorul de C.F.

puncte de

staţionare

Lungime

(km.)

Capacitatea de

transport practică

(per.tr./24 h)

Felul căii ferate

Nr.

de

lin

ii d

e C

.F.

Tip

ul

Şin

ei (

kg/m


debarcare

Norm

ală

Larg

ă

Îngu

stă

Du

blă

Sim

plă

Ele

ctri

fica

tă

Nee

lect

rifi

cată

Mate

rial

de

con

stru

cţie

Lu

ngim

ea

(m)

Lăţi

mea (

m)

Cap

aci

tate

a

(vag/2

4h

)

Vicşani 9 piatră

piatră

50

609

20

8

10

136

Dolhasca

49 13 X X X

7

49

piatră 55,5 13 15

Vămeni hc

Dolheşti hc

Arghira hc 3

Preoţeşti hc

Fălticeni hcv 6 beton 109 10 40

Vereşti 8

4 X X X

49

piatră 39 22 12

Bursuceni hc 20 1

Dorneşti 8 26 X X X X 15

49/45

piatră

beton

beton

602

70

62

6

14

20

240

28

24

Rădăuți

6 27 X X X

12 beton

beton

140

129

28

14

56

39

Gălăneşti hc 3 balast 11 5 4

Vicovu de jos hc 3 balast

Vicovu de Sus hc

20 30 X X

3

40/45

Bivolărie hc 3

Gura Putnei 3 piatră 25 8 4

Straja hc 25 8 X X

45

Falcău hm 4 piatră 14 5 2


Sectorul de C.F.

puncte de

staţionare

Lungime

(km.)

Capacitatea de

transport practică

(per.tr./24 h)

Felul căii ferate

Nr.

de

lin

ii d

e C

.F.

Tip

ul

Şin

ei (

kg/m


debarcare

Norm

ală

Larg

ă

Îngu

stă

Du

blă

Sim

plă

Ele

ctri

fica

tă

Nee

lect

rifi

cată

Mate

rial

de

con

stru

cţie

Lu

ngim

ea

(m)

Lăţi

mea (

m)

Cap

aci

tate

a

(vag/2

4h

)

Gura Putnei 6 24 X X

3 45

piatra 25 8 4

Putna 3

Suceava N

45

24

X X X

49

Dărmăneşti 8 piatră

piatră

45

112

12

15

8

22

Părhăuţi hc 19 3

Todireşti hc

20

3 piatră 41 20 8

Soloneţ hc 3

Pârteşti hc 1

Cacica hm 11 beton

beton

36

98

4

20

8

20

Vârfu Dealului hm

25

5

Ilişeşti h 8 balast 19 12 4

Păltinoasa h 9 piatră 30 12 6

Suceava N

63

38 X X X 5

49

Suceava V hm piatră 30 12

Stroieşti

56,8 X X X

6 piatră 30 13 6

C. Porumbescu hm 6 piatră 31 12

Lucăceşti pm 4 piatră 30 12 6

Berchişeşti hm 11 piatră 31 12 6

G. Humorului hm 9 piatră 30 12 6

G. Humorului oraş 10 beton 99,5 5,5 6


Sectorul de C.F.

puncte de

staţionare

Lungime

(km.)

Capacitatea de

transport practică

(per.tr./24 h)

Felul căii ferate

Nr.

de

lin

ii d

e C

.F.

Tip

ul

Şin

ei (

kg/m


debarcare

Norm

ală

Larg

ă

Îngu

stă

Du

blă

Sim

plă

Ele

ctri

fica

tă

Nee

lect

rifi

cată

Mate

rial

de

con

stru

cţie

Lu

ngim

ea

(m)

Lăţi

mea (

m)

Cap

aci

tate

a

(vag/2

4h

)

Frasin 10 piatră 30 13 6

Molid hm 6 balast 19 8,5 4

Vama 6 beton 22,5 17,5 10

Vama

78

42

X X X

6

49/40

Prisaca Dornei hm

C-lung

Moldovenesc Est 144

16 piatră 43,8 13 15

C-lung

Moldovenesc 8 beton 20 10 4

Sadova hm

46

5

Pojorâta hm 7 balast 72 10 16

Valea Putnei hm 3 piatră 17,5 10 4

Mestecăniş 144

7

Iacobeni 14 piatră 52,5 10 12

Argestru hm 38

9

Vatra Dornei 19 piatră 30 24 12

Vatra Dornei Băi 43 3

Roşu hm

41

7

Dorna Candreni 3

Floreni 10

Coşna 38

3

Grădiniţa 4

Floreni 23 19 X X X 10 40


Sectorul de C.F.

puncte de

staţionare

Lungime

(km.)

Capacitatea de

transport practică

(per.tr./24 h)

Felul căii ferate

Nr.

de

lin

ii d

e C

.F.

Tip

ul

Şin

ei (

kg/m


debarcare

Norm

ală

Larg

ă

Îngu

stă

Du

blă

Sim

plă

Ele

ctri

fica

tă

Nee

lect

rifi

cată

Mate

rial

de

con

stru

cţie

Lu

ngim

ea

(m)

Lăţi

mea (

m)

Cap

aci

tate

a

(vag/2

4h

)

P. Coşnei hm23 3

T. Ştampei hcv 3

P. Ştampei hc 3

Dorna Burcut hc 5

Dornişoara hm 4

Vama

20 11 X X X

40/45

Deia hc 3

Frumosu hc 3

Dragoşa hcv 3

Valea Stânei hc 3

Vatra Moldoviţei hc 4

Moldoviţa hcv piatră 15 12 2


Anexa 6 – Rețele de cale ferată


Tabelul 27: Lista podurilor de cale ferată cu deschiderea mai mare de 10 m.l. aflate pe

raza Sucursalei Regionale C.F. Iaşi (Jud. Suceava)

Nr.

crt.

Secţia de

circulaţie Infrastructura Suprastructura Firul

Poziţia

kilometrică

(km+m)

Deschiderea (m.l.)

1.

Linia 500

Adjud -

Vicşani

FDBS GIPCJS 1-2 399+098 1x12

2. FDBS GIPCJS 1 405+615 1x16,5

3. FDBS GIPCJS+N 2 405+615 1x16,5

4. FDBS GIPCSS 1-2 416+015 1x10

5. FDBS GIPCSS 1-2 420+780 1x11

6. FDBS GZCJ 1-2 422+569 2x42

7. FDBS GGS 1-2 436+819 1x11

8. FDBS GGS 1-2 441+853 1x11

9. FDBS GIPCS 1 456+529 1x15,6

10. FDBS GIPCJS 1 465+907 1x12,8;112,8;1x11,7

11. FDBS IPCNS/IPCNM 1-2;BALAS 480+205 1x10,62

12. Linia 508

Dolhasca -

Fălticeni

FIPL GIPCJN 1 7+491 1x10,62

13. FIPL GIPCSN 1 16+494 1x10,55

14. FDBS GZCJN 1 19+988 1x20,4

15. FIPL IPCSN 1 21+941 1x10,6

16.

Linia 509

Vereşti -

Botoşani

FDBS GZCJ 1 14+486 1x71,20

17.

Linia 511

Dărmăneşti –

Floreni

FDBS GZCJ 1 1+876 1x36,30;5x36,30

18. FDP Mixtă O/B 1 3+618 4x13,35

19. FDBS GZCS 1 22+046 1x31,20

20. FDBS GIPCS+BA 1 22+263 1x2,50

21. FDBS GIPCSN 1 38+580 2x4,50;2x15

22. FDBS GZCJ 1 41+850 2x35;2x31

23. FDBS 3*IPCS+GZCJ 1-4 45+272 1x20,8;1x31;1x21,15

24. FDBS GIPCSN 1 49+966 4x26

25. FDBS DBA+GR.MET 1 53+669 1x12,41

26. FDP GIPCSN 1 54+211 1x10,20

27. FDBS GZCJN 1 54+527 1x31,51;1x38

28. FDBS GIPCSN 1 57+539 1x22,5

29. FDBS GIPCSN 1 58+898 1x25;3x22

30. FDBS DALA B.A. 1+2 61+822 1x12,35

31. FDBS GIPCSN/SS 1+2 63+697 5x18,40

32. FDP GIPCSN/SS 1+2 64+282 1x11;1x12

33. FDBS GIPCSN/SS 1+2 66+242 1x18,4

34. FDBS GIPCSN 1 75+981 1x10,92

35. FDBS GIPCSN 1+2 77+481 1x14

36. FDBS GIPCSN 1+2 86+427 1x5,8;1x16

37. FDBS Fâşii B.A. 1 96+106 1x10

38. FDBS GIPCSS 1;7;2;3;4 103+710 1x15

39. FDBS Mixtă O/B 1 106+718 1x34,5

40. FDBS GZCJN 1 109+778 1x48,3

41. FDBS GIPCSN 1 115+062 1x11

42. FDBS 2*IPCS+GZCJ 1 115+621 2x16;1x31


Nr.

crt.

Secţia de

circulaţie Infrastructura Suprastructura Firul

Poziţia

kilometrică

(km+m)

Deschiderea (m.l.)

43.

Linia 511 A

Ilva Mică –

Floreni

FDBS GIPCS 1 8+343 1x19,5;1x19,37

44. FDBS BBA 1 14+026 1x17,50

45. FDBS GZCJN 1 19+490 1x15;1x27

46. FB Cadru BA 1 25+142 1x12,60

47. FDBS GIPCSN 1 25+315 1x14

48. FDBS GIPCSN 1 25+985 1x22,8

49. FDBS GIPCSN 1 35+317 1x15,80

50. FDBS GIPCSN+BBA 1 40+753 6x26;1x10

51. FDBS GIPCSN 1 42+430 1x26

52. FDBS BBA 1 43+795 1x10

53. FDBS GIPCSN 1 45+410 3x26

54. FDBS GIPCSN 1 46+189 3x26

55. FDBS GIPCSN+BBA 1 47+104 5x26;3x10,5

56. FDBS GIPCSN 1 47+395 1x12,75

57. FDBS BBA 1 47+920 1x17

58. FDBS BBA 1 48+178 1x11

59. Linia 513

Vama –

Moldoviţa

FDBS 2x4 NITT 1 1+654 1x12

60. FDBS GZCJN 1 4+193 2x36

61. FDBS NP/NITT 1 9+639 1x19;1x12,53

62. FDBS 2x4 NITT 1 14+706 2x17,80

63. Linia 514

Pojorâta –

Fundu

Moldovei

FDBS GZCJ 1 1+018 1x20,40

64. FDBS Gr. laminat 1 2+770 3x20

65. FDBS GIPCSN 1 4+262 2x16,14;1x17,38

66. FDB Gr. laminat P 50 1 6+778 1x13,30

67. FDBS GIPCS 1 52+879 1x19,20;1x20,04;1x19,3

68. Linia 516

Gura Putnei –

Putna

FDBS 2x6NIT 1 2+380 2x17,40

69. Linia 520

Dorneşti –

Siret

FI coloane GBAP 1 1+450 1x25

70. FDBA Det. prec. 1 13+558 1x25

71. FDBS GBAP 1 14+146 3x25

72. FDBS GZCJ 1 16+877 1x24

Sursa: Schema cu riscurile teritoriale din zona de competență a inspectoratului pentru situații de

urgență „Bucovina” al Județului Suceava (2019)

Anexa 7 –Poduri CF

Legendă:

Infrastructură:

FDBS = fundaţie de beton simplu;

FDBA = fundaţie de beton armat;

FDP = fundaţie de piatră;

Fi – COL = fundaţie indirectă pe coloane.

Suprastructură:

GGS = grinzi sudate;

PS = pachet de şine;

DBA = dale beton armat;

GIP(CJ)S = grinzi inimă plină (cu calea jos)

sudate;

GIP(CS)S = grinzi inimă plină (cu calea sus)

sudate;

GZ(CJ)N/S = grinzi cu zăbrele (cu calea jos)

nituite/sudate


Tabelul 28: Lista tunelurilor de pe raza Sucursalei Regionale C.F. Iaşi, jud. Suceava

Nr.

crt. Secţia de circulaţie Nr. tunel Între staţiile

De la km la

km

Lungime

(m.l.)

Lăţime

(m.l.)

Înălţime

(m.l.)

Material de

construcţie

1. 511 Dărmăneşti -

Dornişoara Nr. 1

Staţia

Mestecăniş

89+710 –

91+376 1666 6,72 6,61

Iniţial din

piatră. Refăcut

din elemente

de beton

prefabricat

2. 511 Dărmăneşti -

Dornişoara Nr. 2

Staţia

Mestecăniş

89+750 –

91+377 1626,4 5,50 5,50 Beton armat

3. 517 Suceava –

Gura Humorului

Ciprian

Porumbescu -

Lucăceşti

23+698,5 –

24+124,5 426 6,55 5,65

Beton, moloane, zid

de piatră



Anexa 7 –Tuneluri CF

Căi ferate principale şi secundare cu risc de înzăpezire

• Magistrala Bucureşti – Bacău – Paşcani – Dolhasca – Vereşti – Suceava – Dorneşti – Vadu –

Siret;

• Suceava – Vatra Dornei – Coşna;

• Dolhasca – Fălticeni;

• Suceava – Cacica – Gura Humorului;

• Vereşti – Botoşani.

Tabelul 29: Lista punctelor periculoase aflate pe raza de responsabilitate a Sucursalei

Regionale C.F. Iaşi aflate pe teritoriul judeţului Suceava

Nr.

crt. Secţia de circulaţie

Poziţia kilometrică

(km+m) Lungimea (km)

Puncte periculoase de categoria I

Terasamente instabile

1. Dărmăneşti - Floreni 23+780 – 24+300 0,520

Zone Industriale


3. Ilva Mică - Floreni 8+000 – 8+300 0,300

4. Dolhasca - Fălticeni 11+250 – 11+740 0,490

5. Dorneşti - Nisipitu

24+500 – 25+530 1,030

6. 35+100 – 35+300 0,200

Puncte periculoase de categoria II

Terasamente instabile

7. Ploieşti - Vicşani

482+900 – 483+200 0,300

8. 484+500 – 485+000 0,500



Nr.




10. 27+050 – 27+850 0,800

11. 27+900 – 28+270 0,370

12. 33+100 – 33+900 0,800

13. 59+800 – 59+900 0,100

14. 99+000 – 99+200 0,200

15. 140+000 – 140+400 0,400

16. 141+600 – 141+750 0,150

17. Suceava – Gura Humorului 12+450 – 12+500 0,050

18.

Dorneşti - Siret

3+900 – 4+100 0,200

19. 7+900 – 8+200 0,300

20. 11+180 – 11+200 0,020

21. 15+340 – 15+400 0,060

Căderi de stânci

22.

Dărmăneşti – Floreni

60+400 – 60+800 0,400

23. 81+000 – 84+000 3,000

24. 93+500 – 95+950 2,450

25. 141+760 – 142+185 0,425

Zone inundabile

26. Ploieşti - Vicşani 403+700 – 403+800 0,100

27.

Dărmăneşti - Floreni

6+725 – 6+775 0,050

28. 30+700 – 30+750 0,050

29. 39+300 – 39+450 0,150

30. 39+800 – 40+000 0,200

31. 46+090 – 46+120 0,030

32. 48+050 – 48+150 0,100

33. 49+100 – 49+550 0,450

34. 50+500 – 50+700 0,200

35. 52+500 – 52+600 0,100

36. 58+300 – 58+570 0,250

37. 79+390 – 79+440 0,050

38. 80+100 – 80+150 0,050

39. 80+780 – 80+830 0,050

40. 114+000 – 114+600 0,600

41. 115+300 – 115+600 0,300

42. 118+350 – 118+450 0,100

43. 136+650 – 136+750 0,100

44. Ilva Mică - Floreni 49+550 – 50+650 1,100

45.

Vama - Moldoviţa

7+300 – 7+700 0,400

46. 11+800 – 11+900 0,100

47. 15+250 – 15+350 0,100

48. 15+750 – 15+850 0,100

49. 16+700 – 19+000 2,300

50. Pojorâta – Fundu Moldovei

4+550 – 4+650 0,100

51. 5+000 – 5+900 0,900


Nr.




52. 6+638 – 6+838 0,200

53.

Dorneşti - Nisipitu

22+800 – 23+400 0,600

54. 26+500 – 27+300 0,800

55. 39+400 – 39+700 0,300

56. 43+100 – 43+200 0,100

57. 44+000 – 44+120 0,120

58. 48+800 – 49+100 0,300

59. 57+920 – 57+970 0,050

60. 58+445 – 58+445 0,000

61. 58+750 – 58+850 0,100

62. 8+600 – 10+800 2,200

63. 12+350 – 12+900 0,550

64. 13+900 – 14+900 1,000

65. 15+400 – 15+500 0,100

66. 22+400 – 22+500 0,100



Anexa 13 –Puncte periculoase CF

4.3 Drumurile industriale

Drumurile industriale de pe teritoriul județului Suceava corespund celor două ramuri importante din

judeţ: exploatarea forestieră şi industria extractivă. Lungimea totală a drumurilor forestiere (pietruite)

este de 2.390 km, din care 478 km sunt impracticabile.

4.4 Reţeaua navigabilă

În prezent, pe teritoriul județului Suceava, nu există căi navigabile.

4.5 Căile aeriene

Transporturile aeriene, la nivel național sau internațional, se desfăşoară pe rute care au ca punct

principal de plecare Aeroportul Internațional „Ştefan cel Mare” Suceava. Obiectivul este amplasat în

oraşul Salcea, la aproximativ 14 km est faţă de municipiul Suceava şi la circa 40 km vest faţă de

municipiul Botoşani. Accesul către aeroport se realizează pe DN 29 care leagă județul Suceava de

județul Botoșani. Poziţia geografică raportată la centrul pistei este 47041`14,92” N şi 26021`14,49” E.

Aeroportul este construit la 413 metri deasupra nivelului mării, suprafaţa infrastructurii fiind de

aproximativ 115 ha.

Aeroportul Internaţional „Ştefan cel Mare” Suceava este dimensionat pentru avionul tip AN 24 pentru

curse interne. Aeroportul a fost construit în anii 1960-1961 şi lucrări de dezvoltare s-au realizat până

în anul 1968. În cursul anului 2010 aeroportul a deservit un număr de 1.670 mișcări aeronave şi a

procesat un număr de 34.608 pasageri. Comparativ cu anul 2009, s-a înregistrat o scădere de 3,24%, la

mişcări aeronave şi o creştere de 6,19%, la pasageri procesaţi, ceea ce a condus la o creştere a

veniturilor proprii cu 21,86%, faţă de anul 2009. Construcţiile aeroportuare sunt formate din:


▪ pistă betonată;

▪ platformă de îmbarcare

▪ debarcare;

▪ aerogară de pasageri;

▪ direcţia principală de aterizare este dotată cu un sistem direcţional;

▪ căi rulare, bloc tehnic, alte construcţii (uzină electrică, remiză PSI, ateliere).

În ultimii ani s-au făcut eforturi deosebite pentru reabilitarea aeroportului şi identificarea unor surse

financiare externe pentru modernizarea acestuia, în vederea asigurării condițiilor de securitate pentru

aterizarea şi decolarea avioanelor de mare capacitate. În 2011, Regia Autonomă Aeroportul „Ștefan

cel Mare” Suceava, a promovat, în vederea obținerii finanțării nerambursabile proiectul Modernizarea

Aeroportului „Ștefan cel Mare” Suceava în cadrul Programului Operațional Sectorial Transport, Axa

prioritară 2, Domeniul Major de Intervenție 2.4., în valoare totală de 167.706.503 lei.

O statistică recentă a publicației „Wall Street – real estate”1 plasează Aeroportul din Suceava pe locul

8 într-o ierarhie națională și pe locul 3 în Regiunea de dezvoltare Nord-est după aeroporturile din Iași

și Bacău. Conform datelor publicate, aeroportul „Ștefan cel Mare” a înregistrat o creștere de 33.7% a

numărului de pasageri transportați, fiind pe locul al 2-lea din acest punct de vedere, după aeroportul

din Bacău.

Tabelul 30: Lista aeroporturilor din România și numărul de pasageri transportați

Nr.

crt. Denumire aeroport Număr pasageri 2017 Număr pasageri 2018

Creștere

2018/2017

1. Aeroportul Otopeni 12.840.000 13.820.428 107,64

2. Aeroportul din Cluj 2.690.000 2.782.401 103,43

3. Aeroportul Timisoara 1.621.529 1.517.309 93,57

4. Aeroportul Iasi 1.146.218 1.256.640 109,63

5. Aeroportul Sibiu 533.306 700.353 131,32

6. Aeroportul Craiova 447.571 493.056 110,16

7. Aeroportul din Bacău 425.773 447.531 105,11

8. Aeroportul din Suceava 262.000 350.342 133,72

9. Aeroportul din Oradea 162.902 220.012 135,06

10. Aeroportul din Constanta 135.742 129.235 95,21

11. Aeroportul din Satu Mare 60.795 75.692 124,50

12. Aeroportul din Târgu Mureș 748 63.794

13. Aeroportul din Tuzla 16.077 17.331 107,80

14. Aeroportul din Arad 11.282 11.367 100,75

15. Aeroportul din Băneasa 5.645 5.690 100,80

16. Aeroportul din Maramureș 44 2.621

17. Aeroportul din Tulcea 4.232 158

1 https://www.wall-street.ro/articol/Auto/238310/numarul-pasagerilor-a-crescut-in-2018-pe-majoritatea-aeroporturilor-din-

romania.html

https://www.wall-street.ro/articol/Auto/238310/numarul-pasagerilor-a-crescut-in-2018-pe-majoritatea-aeroporturilor-din-romania.html

https://www.wall-street.ro/articol/Auto/238310/numarul-pasagerilor-a-crescut-in-2018-pe-majoritatea-aeroporturilor-din-romania.html


Pentru îmbunătăţirea activităţii turistice în judeţul Suceava şi pentru asigurarea transportului operativ

cu elicopterele, în principalele puncte şi zone turistice din Bucovina, s-au realizat 4 helipuncte lângă

Mănăstirile Putna, Suceviţa, Moldoviţa, Voroneţ. În general, suprafeţele amenajate aici asigură în

afara activităţilor turistice, sportive, de agrement şi facilităţi de sprijin aerian a intervențiilor medicale

de urgenţă. În aceleaşi scopuri au fost construit și:

• Aeroclubul teritorial „Grigore Baştan”, cu sediul în oraşul Salcea, judeţul Suceava;

• Aerodromul „Bucovina Fly Club”, cu sediul în comuna Frătăuţii Vechi, judeţul Suceava;

• Aerodromul Floreni, cu sediul în comuna Dorna Candrenilor, judeţul Suceava.

4.6 Punctele de control şi trecere a frontierei

Pe raza judeţului Suceava sunt următoarele puncte de control şi trecere a frontierei:

• Siret, judeţul Suceava - rutier;

• Vicovu de Sus, judeţul Suceava - rutier;

• Vicşani, judeţul Suceava - feroviar;

• Racovăţ, judeţul Suceava - rutier/pietonal;

• Climăuţi, judeţul Suceava - pietonal;

• Văşcăuţi, judeţul Suceava - pietonal (neoperaţional);

• Ulma, judeţul Suceava - rutier/pietonal;

• Izvoarele Sucevei, judeţul Suceava - pietonal;

• Aeroport Suceava, judeţul Suceava - aeroportuar;

Vama din punctele de trecere şi control a frontierei dispune de amenajări şi dotări edilitar –

gospodăreşti, care nu se ridică la standardele internaţionale de desfăşurare a activităţii vamale în

condiţii de siguranţă şi control.

4.7 Probleme, disfuncționalități și elemente de potențial

Puncte tari

- Existenţa a două drumuri europene: E 85 Bucureşti - Suceava - Cernăuţi şi E 58 Halmeu - Suceava

– Sculeni.

- Reţeaua rutieră acoperă în mod echilibrat teritoriul judeţului.

- Localizarea judeţului Suceava la frontiera estică a UE şi posibilitatea interconectării sistemelor de

transport europene cu celelalte state vecine.

- Existenţa unei reţele de căi ferate ce asigură legătura cu restul ţării.

- Existenţa Aeroportului Internaţional „Ştefan cel Mare” Suceava, care în anul 2010 comparativ cu

anul 2009, a înregistrat o creştere de 6,19%, la pasageri procesaţi, ceea ce a condus la o creştere a

veniturilor proprii cu 21,86%, în anul 2010 faţă de anul 2009.

- Existenţa unor programe naţionale de modernizare a sectorului rutier

- Programe de dezvoltare a rețelei naţionale de căi ferate

- Reţea diversificată de căi de transport rutier şi feroviar

- Importante noduri de căi de comunicaţie, legături cu Europa de Nord şi de Est

- Densitatea rețelei rutiere şi feroviare este peste media pe ţară


Puncte slabe

- Din totalul de 1130 km care reprezintă lungimea drumurilor judeţene, 21,85% reprezintă drumuri

pietruite şi de pământ.

- Din totalul de 1387 km care reprezintă lungimea drumurilor comunale, 60,92% reprezintă

drumuri pietruite şi de pământ.

- Densitatea rețelei de drumuri publice este în prezent (2018) de 36,8 km /100 kmp plasând județul

Suceava la nivelul densității înregistrate pe țară, de 36,2 km / 100 kmp, dar sub media la nivelul

regiunii de dezvoltare Nord-est, de 40,4 km / 100 kmp (în 1990 Jud. Suceava avea 27,2 km / 100

kmp, sub media pe țară de atunci de 30,5 km / 100 kmp).

- Deplasarea interesului de la transportul feroviar spre cel rutier

- Alocarea de resurse reduse sistemelor de transport rutier şi feroviar

- Schimbarea unor trasee europene prin evitarea teritoriului național

- Diminuarea volumului transportului de călători şi marfă

Alte probleme

Reţeaua rutieră

• Rețeaua majoră de căi rutiere inadaptată la cerințele traficului european;

• Starea de viabilitate necorespunzătoare a unor drumuri şi sectoare de drum (Dj şi Dc);

• Prezenţa a numeroase puncte critice pe traseele reţelei majore de căi rutiere.

Reţeaua feroviară

• Starea tehnică critică a reţelei şi mijloacelor de transport feroviar care nu asigură realizarea

unor viteze comerciale mari;

• Trasee feroviare nealiniate la standardele europene de performanţă, confort şi siguranţă.

Priorităţi

Reţeaua rutieră

• Realizarea unor trasee de mare viteză;

• Îmbunătăţirea condiţiilor de transport pe drumurile judeţene şi comunale;

• Realizare a variantelor ocolitoare a localităților;

• Eliminarea factorilor de risc şi instabilitate în zonele cu alunecări de teren şi în zonele

inundate;

• Reamenajarea intersecțiilor pentru fluidizarea traficului rutier prin realizarea de:

− sensuri giratorii;

− pasaje denivelate pentru rezolvarea punctelor critice de pe traseele rețelei majore;

− reamenajare intersecții cu benzi de virare, si de stocare;

• realizare de stații moderne pentru mijloace de transport persoane in comun.

Reţeaua feroviară

• Modernizarea infrastructurii feroviare;

• Realizarea de viteze comerciale mari prin îmbunătățirea infrastructurii feroviare şi

modernizarea mijloacelor de transport;

• Electrificarea rețelei feroviare;

• Refacerea / reamenajarea traseelor ce cale ferată îngustă (mocănițele) în scop turistic.


Tabelul 31: Situația accesibilității UAT-urilor la rețeaua rutieră și feroviară a județului

Suceava

Nr.

Crt

Cod

SIRUTA

Denumire

UATB

UATB

cu

lucrări

de artă

UATB cu

acces la

DN

UATB cu

acces la

un DJ

UATB cu

acces la

≥2 DJ-uri

UATB cu

acces la

drum

comunal

UATB cu

acces la

CF (gară,

haltă)

1 146263 SUCEAVA X

DN 2-E85 DJ 209C

DC 72

x DN 17-E58 DJ 170A DC 57

DN 29A DJ 208D DC 69

DN 29 DJ 208T DC 70

2 146502 Câmpulung

Moldovenesc x DN 17-E58

DJ 175A

DC88A x

DJ 175B DC88B

3 146539 Fălticeni x

DN 2-E85 DJ 209H

DC 11

x DN 2E DJ 209M DC 1

DJ 209A

DJ 208F

4 146628 Rădăuți x

DN 17A DJ 178B

X DN 2H DJ 178

DJ 178C

DJ 178F

5 146744 Vatra Dornei x

DN 17–

E58 DC 76

x

DN 17B DC 58

1 147358 Broșteni x DN 17B DJ 174

DC 78

- DJ 177A DC 77

2 147633 Cajvana - DJ 178D

DC 43

- DC 43A

DC 43C

3 148006 Dolhasca x -

DJ208S

DC7A x DJ208

DJ208A

DJ208I

4 148612 Frasin x DN 17-E58 DJ177A DC30A

X DC30E

5 146584 Gura

Humorului X DN 17-E58

DJ177D

X DJ177

DJ177C

6 149227 Liteni X -

DJ 208A

DC 2

X DJ 208C DC 4

DC 6

DC 6A

7 146931 Milișăuți X

DN 2H

DC40A

X DN 2K DC 41A

DC 41

8 146370 Salcea X DN 29-E58

DJ290

DC 64

DJ290A DC 63

DC 62

DC 61

9 146655 Siret x

DN 2 –E-

85 DJ 209D

DC 76

x

DN29C DJ 291A DC 75A

DC51A

DC 51

DC 51 D

DC 52


Nr.

Crt

Cod

SIRUTA

Denumire

UATB

UATB

cu

lucrări

de artă

UATB cu

acces la

DN

UATB cu

acces la

un DJ

UATB cu

acces la

≥2 DJ-uri

UATB cu

acces la

drum

comunal

UATB cu

acces la

CF (gară,

haltă)

10 146708 Solca x DN 2E

- DC 19 - DN 2K

11 151095 Vicovu de

Sus x

DN 2E DJ 209G - x

DN 2H

Total urban

1 146799 Adâncata x DN 29A

DJ 208D

DC 59

- DJ 208T DC 61

DC 54

2 146860 Arbore x

DN 2K DJ 178D

DC42A - DN 2E DJ 178

DJ 209J

3 146904 Baia x DN 2E DJ 155P

DC 13

- DJ 209H DC 95

4 151530 Bălăceana x -

DJ 178

DC22 - DJ 178

DJ 209D

5 146995 Bălcăuți x DN 2-E85

DJ 209D DC35

x DN 17A DC51A

6 151576 Berchișești x DN 2E DJ 209C - x

7 147036 Bilca x DN 2E DJ 178C DC50B -

8 147054 Bogdănești x - DJ 155A

DC 13

- DC14

DC 14A

9 147072 Boroaia x DN 15C DJ 155B DC 13 -

10 147134 Bosanci x DN 2-E85 DJ 208A

DC 68

- DC 1

DC 70A

11 147161 Botoșana X - DJ 178

DC 19

- DJ 178E

12 147205 Breaza X - DJ 175 DC 87A -

13 147241 Brodina X -

DJ 209G

DC48B X

DJ 176 DC49

14 147465 Bunești X DN 2- E85 - DC 1 -

15 151521 Burla X - DJ 178 - -

16 147526 Cacica X DN 2E DJ 178E - X

17 147580 Calafindești X - DJ 209D DC 39 -

18 151503 Capu

Câmpului X - DJ 177C - -

DJ 177D

19 151451 Ciocănești X DN 18 - DC 90B -

20 151567 Ciprian

Porumbescu X

DN 17 -

E58 DJ 178 DC 24 X

21 147713 Cârlibaba X

DN 17D

-

DC 86 A

X DN 18 DC 86 B

DC 87 B

22 151433 Comănești X -

DJ 178 -

X

DJ 178A

23 147786 Cornu Luncii X DN 2E DJ 209A

DC 15

X DJ 209H DC 16A

24 151497 Coșna X DN 17 -

E58

DJ 172D DC 85B X

DC 85

25 147884 Crucea X DN 17B DJ 175A - -


Nr.

Crt

Cod

SIRUTA

Denumire

UATB

UATB

cu

lucrări

de artă

UATB cu

acces la

DN

UATB cu

acces la

un DJ

UATB cu

acces la

≥2 DJ-uri

UATB cu

acces la

drum

comunal

UATB cu

acces la

CF (gară,

haltă)

26 147937 Dărmănești X DN 2 -E85 DJ 209D DC 37 X

DC 38

27 148097 Dolhești X - DJ 208

DC 6 X DJ208E

28 148131 Dorna-Arini X DN 17B DJ 174 DC 76 -

29 148202 Dorna

Candrenilor X DN 17B DJ 174D - X

30 148293 Dornești X DN 17A -

DC 51B

X DC 51A

DC 41

31 148328 Drăgoiești X - DJ 209C

DC 25

X DJ 178 DC 15A

32 148382 Drăgușeni X DN 2-E85 DC 8

X DC 8A

33 148426 Dumbrăveni x DN 29 -

E58 DJ 208B

DC 62 X

DC 65

34 151488 Fântâna Mare X

DN 2- E85 DJ 155P

DC 11 - DN 2E DJ 208F

DN 15C -

35 148453 Fântânele X - DJ 290 DC 89

X DC65

36 148514 Forăști X DN 2- E85 DJ 208E

DC 8 DJ 208F

37 148667 Frătăuții Noi X - DJ 291A

DC 49A

X DJ 178C DC 51B

38 148694 Frătăuții

Vechi X -

DJ 178C -

-

DJ 178F

39 148729 Frumosu X DN 17A DJ 176 DC 33 -

40 148765 Fundu

Moldovei X - DJ 175

DC 90B X

DC 987B

41 148872 Gălănești X DN 2H DJ 178F - X

42 148916 Grămești X - DJ 291A DC 35

X DC 36

43 148970 Grănicești X

DN 2- E85

DJ 178B

DC 40

X DN 2H DC 38

- DC 39

44 151512 Hănțești X - DJ 208B

- - DJ 208D

45 151549 Hârtop X - DJ 208

DC 9

X DJ 208C DC 5

46 149049 Horodniceni X - DJ 209A DC 15A

- DC 16A

47 149101 Horodnic de

Jos X DN 2H -

DC 50 X

DC 46

48 151479 Horodnic de

Sus X

DN 2E

-

DC 50

X DN 17A DC 46

- DC45

49 149138 Iacobeni X

DN 17-

E58 - - X

DN 18

50 151442 Iaslovăț X DN 2K - DC 42A -

51 147660 Ilișești X DN 17- DJ 178 DC 72 -


Nr.

Crt

Cod

SIRUTA

Denumire

UATB

UATB

cu

lucrări

de artă

UATB cu

acces la

DN

UATB cu

acces la

un DJ

UATB cu

acces la

≥2 DJ-uri

UATB cu

acces la

drum

comunal

UATB cu

acces la

CF (gară,

haltă)

E58 DC 23

52 146281 Ipotești X DN 2- E85 DJ 208A DC 70

- DC 69

53 149183 Izvoarele

Sucevei X - DJ 175 DC 49A -

54 149290 Marginea X DN 17A

DJ 209K - - DN 2E

55 149316 Mălini X - DJ 209A

- - DJ 209B

56 149370 Mănăstirea

Humorului X -

DJ 177 - -

DJ 209L

57 146325 Mitocu

Dragomirnei X -

DJ 208U

DC 57 -

DJ 208D -

58 149414 Moara X DN 2-E85 DJ 209C DC 71 -

59 149502 Moldova-

Sulița X - DJ 175

DC 86

- DC 87

DC 49

60 149539 Moldovița X DJ 176 DC 32B X

61 149584 Mușenița X - DJ 291A

DC 51

X DC 51B

DC 52

62 149655 Ostra X - DJ 177A - -

63 149682 Panaci X -

DJ 174

DC 79

- DJ 174E DC 81

DJ 174C -

64 149753 Păltinoasa X DN 17-E58

DJ 177C DC 27 X DN 2E

65 149780 Pârteștii de

Jos X DN 2E DJ 178A DC 23 X

66 149833 Pătrăuți X DN 2-E85 DJ 208V - X

67 149851 Poiana

Stampei X DN 17-E58 - DC 58 X

68 151585 Poieni-Solca X DN 2E - DC 19 -

69 149931 Pojorâta X DN 17-

E58

DJ 175 DC 90B X

DJ 175 B

70 149968 Preutești X

DJ 208F

DC 9

X DJ 208F DC 9A

- DC 4

71 150043 Putna X DN 2H - DC 48

X DC 47A

72 150070 Rădășeni X DN 2E DJ 209M

DC 15

X DN 2- E85 DJ 209A -

73 150114 Râșca X - DJ 155A DC 12 -

74 150178 Sadova X DN 17-E58

- DC 88

X DN 17A -

75 150196 Satu Mare x - DJ 178B DC 41 x

76 150221 Siminicea X - DJ 208B

DC 62 X DJ 208T

77 150258 Slatina X - DJ 209A

DC 28

- DJ 177D -


Nr.

Crt

Cod

SIRUTA

Denumire

UATB

UATB

cu

lucrări

de artă

UATB cu

acces la

DN

UATB cu

acces la

un DJ

UATB cu

acces la

≥2 DJ-uri

UATB cu

acces la

drum

comunal

UATB cu

acces la

CF (gară,

haltă)

78 150294 Straja X - DJ 209G - X

79 150310 Stroiești X DN 17-E58 DJ 209D

DC 73

X DC 72

DC 24

80 150356 Stulpicani X -

DJ 177B

DC 31

- DJ 177A DC 34

DJ 177E -

81 150418 Sucevița X DN 17A DJ 177 DC 44 -

82 150445 Șaru Dornei X - DJ 174

DC 82 - DJ 174F

83 146432 Șcheia X

DN 2P

DJ 178A

DC 74

X DN 17-E58 DC 73

- DC 73A

84 151460 Șerbăuți X - DJ 178B

DC 55

- DJ 209D DC 38

85 150524 Todirești X -

DJ 178A

DC 43L

X DJ 178D DC 43D

DJ 209D -

86 150588 Udești X -

DJ 208A

DC 1

X

DJ 208B DC 68

- DC 67

- DC 2

- DC 89

87 150702 Ulma X - DJ 290G DC 48C X

88 150766 Vadu

Moldovei X DN 2-E85 DJ 208F

DC 9 X

DC 10

89 150891 Valea

Moldovei X -

DJ 177C

DC 28 -

DJ 177D -

90 150935 Vama X DN 17-E58 DJ 176 - X

91 150980 Vatra

Moldoviței X DN 17A DJ 176

DC 32A X

DC 32

92 151022 Verești X - DJ 208B

DC 66 X DJ 290

93 151077 Vicovu de Jos X DN 2E

DJ 178F DC 47A

X DN 2H DC 47B

94 151558 Voitinel X DN 2E DJ 178F DC 50

95 151120 Volovăț X DN 2H DJ 178

- - DJ 209K

96 151157 Vulturești X - DJ 208C

DC 1

- DC 3

DC 5

DC 4

97 151246 Zamostea X - DJ 291A

DC 36

- DC55

DC 75A

98 151344 Zvoriștea X DN 29A DJ 208B

DC 54

- DJ 291A DC 55

Total comune

Total județ

Sursa: http://geoportal.ancpi.ro/; http://geoportal.ancpi.ro/geoportal/viewer/index.html

http://geoportal.ancpi.ro/

http://geoportal.ancpi.ro/geoportal/viewer/index.html


Tabelul 32: Zone de risc în rețeaua de căi rutiere și feroviare

Nr.

Crt

Cod


UATB cu

puncte critice

la înzăpezire

(pe DN)

UATB cu

puncte critice

la înzăpezire

(pe DJ, DC)

UATB cu

puncte critice

la înzăpezire

(pe CF)

UATB cu

puncte

periculoase pe

CF

1 146263 SUCEAVA X X X

2 146502 Câmpulung Moldovenesc

3 146539 Fălticeni X X

4 146628 Rădăuți X

5 146744 Vatra Dornei X X

1 147358 Broșteni X

2 147633 Cajvana

3 148006 Dolhasca X X

4 148612 Frasin X

5 146584 Gura Humorului X

6 149227 Liteni X

7 146931 Milișăuți X

8 146370 Salcea X

9 146655 Siret X X

10 146708 Solca X

11 151095 Vicovu de Sus X

Total urban 2 12 6

1 146799 Adâncata X

2 146860 Arbore X X

3 146904 Baia X


5 146995 Bălcăuți X

6 151576 Berchișești X

7 147036 Bilca X


9 147072 Boroaia

10 147134 Bosanci

11 147161 Botoșana

12 147205 Breaza

13 147241 Brodina

14 147465 Bunești

15 151521 Burla X

16 147526 Cacica X

17 147580 Calafindești X

18 151503 Capu Câmpului

19 151451 Ciocănești

20 151567 Ciprian Porumbescu X

21 147713 Cârlibaba

22 151433 Comănești

23 147786 Cornu Luncii X

24 151497 Coșna X


Nr.

Crt

Cod


UATB cu

puncte critice

la înzăpezire

(pe DN)

UATB cu

puncte critice

la înzăpezire

(pe DJ, DC)

UATB cu

puncte critice

la înzăpezire

(pe CF)

UATB cu

puncte

periculoase pe

CF

25 147884 Crucea

26 147937 Dărmănești

27 148097 Dolhești X

28 148131 Dorna-Arini

29 148202 Dorna Candrenilor

30 148293 Dornești X

31 148328 Drăgoiești X

32 148382 Drăgușeni X

33 148426 Dumbrăveni X

34 151488 Fântâna Mare X

35 148453 Fântânele X

36 148514 Forăști X

37 148667 Frătăuții Noi X

38 148694 Frătăuții Vechi X

39 148729 Frumosu

40 148765 Fundu Moldovei

41 148872 Gălănești

42 148916 Grămești X

43 148970 Grănicești

44 151512 Hănțești X

45 151549 Hârtop

46 149049 Horodniceni

47 149101 Horodnic de Jos

48 151479 Horodnic de Sus

49 149138 Iacobeni X

50 151442 Iaslovăț

51 147660 Ilișești X

52 146281 Ipotești

53 149183 Izvoarele Sucevei

54 149290 Marginea X

55 149316 Mălini

56 149370 Mănăstirea Humorului

57 146325 Mitocu Dragomirnei X

58 149414 Moara X

59 149502 Moldova-Sulița

60 149539 Moldovița X

61 149584 Mușenița X

62 149655 Ostra

63 149682 Panaci X

64 149753 Păltinoasa X

65 149780 Pârteștii de Jos

66 149833 Pătrăuți


Nr.

Crt

Cod


UATB cu

puncte critice

la înzăpezire

(pe DN)

UATB cu

puncte critice

la înzăpezire

(pe DJ, DC)

UATB cu

puncte critice

la înzăpezire

(pe CF)

UATB cu

puncte

periculoase pe

CF

67 149851 Poiana Stampei X

68 151585 Poieni-Solca

69 149931 Pojorâta

70 149968 Preutești

71 150043 Putna

72 150070 Rădășeni

73 150114 Râșca

74 150178 Sadova X

75 150196 Satu Mare

76 150221 Siminicea

77 150258 Slatina

78 150294 Straja

79 150310 Stroiești X

80 150356 Stulpicani

81 150418 Sucevița X

82 150445 Șaru Dornei X

83 146432 Șcheia X

84 151460 Șerbăuți

85 150524 Todirești

86 150588 Udești X

87 150702 Ulma X

88 150766 Vadu Moldovei X X

89 150891 Valea Moldovei X

90 150935 Vama X


92 151022 Verești X X

93 151077 Vicovu de Jos

94 151558 Voitinel

95 151120 Volovăț X

96 151157 Vulturești X

97 151246 Zamostea X

98 151344 Zvoriștea X

Total rural 6 40 5

Total județ 8 52 11



Anexele 9, 10, 11 – Tronsoane de căi rutiere și feroviare cu risc de înzăpezire în Județul Suceava


Figura 12: Accesibilitatea UATB-urilor la rețeaua de căi de comunicații


Figura 13: Unități administrative territoriale din Județul Suceava cu risc de înzăpezire pe căi rutiere și feroviare


5. Rețele de energie electrică și telecomunicații

5.1 Alimentarea cu energie electrică

5.1.1 Producția de energie electrică

Județul Suceava este unul dintre județele echipate cu mai puține instalații de producere a energiei

electrice (Consiliul Județean Suceava, 2017), capacitățile de producere a energiei electrice instalate în

judeţ, conform datelor Transelectrica, fiind prezentate în tabelul următor:

Tabelul 33: Puteri totale pe tipuri de sursă de energie pentru județul Suceava

Tip resursă Putere totala instalată

(MW)

Putere cu PIF cf.

emitenți (MW)

Putere cu PIF cf.

Dispecerului Energetic

Național (MW)

biogaz 2,978 2,978 2,974

biomasă 57,825 57,795 59,365

centrala clasică 1,200 1,200 1,200

eolian 0,600 0,600 0,600

fotovoltaic 0,649 0,635 0,514

hidro 4,605 4,765 5,043

Total 67,857 67,973 69,696

Sursa: Transelectrica, 2019

Unul dintre producatorii de energie electrică pe surse convenționale a fost Centrala electrică de

termoficare din municipiul Suceava aparținând SC Termica S.A. care a funcționat până în anul 2015,

în cogenerare, asigurând energia termică a municipiului. După această dată, societatea a intrat în

insolvență, iar centrala de termoficare a fost înlocuită cu o nouă centrală de cogenerare de înaltă

eficiență, conform SIDU Suceava 2016-2023. Noua CET Suceava, realizată în parteneriat public-

privat între Termica S.A și ADREM INVEST SRL funcționează pe combustibil regenerabil (biomasă)

și este echipată cu două turbine alimentate cu peleți, fiind considerată cea mai mare instalație de

cogenerare pe biomasă din țară (SIDU Suceava, 2016).

În municipiul Rădăuți funcționează tot o centrală de cogenerare care produce energie electrică, CET

Rădăuți, cu o capacitate electrică instalată de 7 MW și care utilizează gazele naturale drept

combustibil (ANRE, 2018). CET Rădăuți se află în administrarea SC Servicii Comunale S.A. Rădăuți.

Deși judeţul nu beneficiază de cel mai ridicat potențial energetic solar, datele furnizate de

Transelectrica indică prezența acestui tip de facilitate de generare a energiei pe teritoriul judeţului

Suceava, însă capacitățile instalate sunt de puteri foarte mici. De asemenea, producerea energiei

electrice se mai realizează prin valorificarea biomasei și, într-o măsură mult mai mică, a potențialului

eolian.

Capacităților de producere menționate li se adaugă turboagregatele instalate pe râul Siret, administrate

de către Hidroelectrica - SH Bistrița (Consiliul Județean Suceava, 2017).

La nivelul judeţului Suceava, consumul de energie electrică, estimat pe baza ponderii produsului

intern brut al judeţului în PIB național şi folosind cifrele din Balanța energetică, este în creştere

(Consiliul Județean Suceava, 2017), după cum se poate observa din tabelul și graficul de mai jos:


Tabelul 34: Consumul final energetic calculat pentru judeţul Suceava

An 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Consum final

energetic - energie

electrică GWh/an)

852,59 781,42 751,75 775,92 796,54 790,45 757,80 768,33 780,12

Consum final

energetic - energie

termică (GWh/an)

441,08 390,55 383,39 361,34 360,62 326,45 307,12 271,39 268,76

Sursa: Consiliul Judetean Suceava, 2017

Figura 14: Evoluția consumului de energie electrică și de energie termică în județul

Suceava în perioada 2005-2015

Sursa: Consiliul Județean Suceava (2017)

Consumul de energie electrică a suferit o diminuare evidentă între anul 2007 şi anul 2009, în ultimii

5–6 ani stabilizându-se între valoarea de 750 şi 800 GWh/an.

Pe sectoare, consumul de energie (GWh/an) al județului Suceava se prezintă astfel:

Tabelul 35: Consumul de energie al județului Suceava, pe sectoare de activitate, în

perioada 2007-2015

An 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Industrie (incl.

construcții)

2406,06 2046,00 1586,09 1582,00 1587,25 1520,92 1411,71 1420,32 1400,73

Transporturi 1181,54 1211,89 1289,84 1150,89 1188,93 1197,53 1200,64 1207,58 1216,44

Consumul

populației

1888,62 1815,70 1927,92 1830,79 1764,04 1811,63 1734,26 1630,64 1607,20

Agricultura și

silvicultura

64,96 65,77 92,35 88,11 96,90 111,67 105,65 93,72 100,30

Alte ramuri

ale economiei

619,88 472,72 474,01 472,57 454,04 453,19 446,32 429,66 439,28

Sursa: Consiliul Județean Suceava, 2017


Conform informațiilor furnizate de Consiliul Județean Suceava, consumul de energie al sectorului

industrial a scăzut de la aproximativ 42% din total, în anul 2005, la 29%, în anul 2015. Sectorul a cărei

pondere în consumul total a crescut cel mai mult este sectorul de transporturi, deşi creșterea de

consum înregistrată în acest sector, în perioada analizată, este de numai 1.73%. Consumul populației

s-a diminuat cu 6.7%, în aceeași perioadă, deși ponderea sectorului în consumul total a crescut cu

aprox 2%, de la 31,96%, la 33,74%. Consumul de combustibil al sectorului agricultură și silvicultură a

crescut cu 6,3%, creștere observată și în creșterea sectorului în consumul total, de la 0,9%, la 2,1%.

Sectorul "Alte ramuri ale economiei" a crescut ca pondere în consumul total, dar a înregistrat o

diminuare a consumului de-a lungul perioadei analizate, diminuarea fiind de 1,2% în anul 2015, față

de anul 2005.

Alimentarea cu energie electrică a judetului Suceava este asigurată din Sistemul Energetic Naţional

(SEN) prin intermediul rețelei electrice de transport precum şi a reţelelor de distribuţie a energiei

electrice. Conform rezultatelor Recensământului Populatiei și Locuințelor din 2011, în județul

Suceava ponderea gospodăriilor neelectrificate era, în 2011, de 96,2%. Dintre localitățile urbane,

orașele Dolhasca și Frăsin au procente sub 90% de gospodării fără instalație electrică (89% respectiv

86,5%), iar din zona rurală, au procente sub 90% comunele Drăgoiești, Frătăuții Vechi, Izvoarele

Sucevei, Mitocu Dragomirnei, Moldova-Sulița, Panaci și Ulma.

5.1.2 Rețeaua electrică de transport

Rețeaua electrică de transport se află în gestiunea CNTEE Transelectrica S.A. - ST Bacau și include

următoarele linii electrice și stații amplasate pe teritoriul județului Suceava:

• Stația de transformare Suceava care funcționează pe patru nivele de tensiune 400/220/110/20

kV și alimentează consumatorii din județele Botoșani și Suceava;

• LEA 400 kV (220 kV) - Roman Nord – Suceava;

• LEA 220 kV FAI (Iasi) – Suceava;

• Linii electrice de 110 kV ce fac interconexiunile intre județul Suceava și județele învecinate:

− LEA 110 kV Timișești – Suceava

− LEA 110 kV Poiana Teiului – Suceava

Linia de 400 kV Roman Nord - Suceava, ca și alte linii electrice din regiune, a fost construită cu

gabarit și izolație corespunzătoare tensiunii de 400 kV, iar de la darea în exploatare a funcționat la

tensiunea de 220 kV, pe stâlpi cu simplu circuit cu excepția intrărilor în stații pe stâlpi dublu circuit

(Transelectrica, 2019). Una dintre liniile directoare în perspectivă din Strategia de dezvoltare a

Transelectrica este trecerea la 400 kV a axului Gutinaș - Bacău Sud - Roman Nord - Suceava, iar în

acest scop se vor realiza lucrări atât pe linii cât și în stații.

CNTEE Transelectrica SA a inaugurat, pe 27 iulie 2018, lucrările de modernizare realizate la stația

electrică de transformare 400/220/110/20 kV Suceava, un important nod al Rețelei Electrice de

Transport care asigură funcționarea în condiții de siguranță a Sistemului Electroenergetic Național și

face legătura între provinciile istorice ale țării. Demarate în august 2015, lucrările de modernizare au

vizat nivelele de tensiune de 110 kV și 20 kV și au fost executate de asocierea Siemens SRL –

EMSESNS PROD SRL. Investiția are o valoare de peste 24 de milioane de lei și este realizată integral

din fonduri proprii ale Companiei. Stația 400/220/110/20 kV Suceava este un important nod energetic

din nordul țării atât pentru viitoarea LEA 400 kV Gădălin-Suceava, care va închide inelul de 400 kV

între Moldova și Ardeal, cât și pentru viitoarea LEA 400 kV Suceava-Bălți, parte din proiectul de


interconectare a sistemelor electroenergetice din România și din Republica Moldova (Transelectrica,

2018).

Figura 15: Rețeaua electrică de transport în octombrie 2017


Odată cu modernizarea nivelelor 110 kV și 20 kV, stația 400/220/110/20 kV Suceava permite

închiderea inelului de 400 kV în zona de nord, asigurând legătura între Moldova și Ardeal, prin

viitoarea linie de 400 kV Suceava – Gădălin. Totodată, se creează condiții pentru ca această stație să

fie un punct de legătură pentru viitoarea interconexiune a sistemelor electroenergetice ale României și

Republicii Moldova, prin linia Suceava-Bălți. Stațiile de 400 și 220 kV au fost modernizate într-o

primă etapă, în perioada 2009-2011, în cadrul proiectului ”Trecerea la tensiunea de 400 kV a axului

Gutinaș – Bacău Sud – Roman Nord – Suceava din Sistemul Național de Transport a Energiei

Electrice” (Transelectrica, 2018).

Prin stația 110 kV se asigură alimentarea zonei de consum Moldova Nord și racordarea CET Suceava

la Sistemul Electroenergetic Național, iar stația 20 kV asigură alimentarea unor consumatori locali și

alimentarea serviciilor proprii ale stației 110/20 kV Suceava. Stația electrică de transformare 110/20


kV Suceava a fost pusă în funcțiune în 1968, tensiunea de 220 kV a fost introdusă în anul 1975, iar din

anul 2009 în stația Suceava a fost introdusă și tensiunea de 400 kV. De asemenea, în stația Suceava a

fost introdusă pentru prima dată în România, în anii ’80, informatica de proces în instalațiile electrice

(Transelectrica, 2018).

În 2014 a fost aprobat Planul de amenajare a teritoriului zonal intercomunal "Linie Electrică Aeriană

400 kilovați Gădălin ( jud. Cluj ) – Suceava", inclusiv interconectarea la Sistemul Energetic Național.

Linia electrică va continua apoi spre Bălți, din Republica Moldova. Traseul proiectat traversează 4

localități din județul Cluj, 16 din Bistrița Năsăud și 21 din Suceava. Pe teritoriul administrativ al

municipiului Suceava lucrările se vor executa pe stâlpii existenți și vor afecta temporar 6.360 de metri

pătrați de teren arabil, din administrarea Stațiunii de cercetări agricole.

5.1.3 Rețeaua electrică de distribuție

Alimentarea cu energie electrică a consumatorilor din județul Suceava se face de la reţeaua de

transport prin intermediul staţiilor de transformare care, la rândul lor, alimentează reţeaua de

distribuţie de medie tensiune.

Distribuția de energie electrică în județul Suceava este asigurată de către Delgaz Grid (fosta E.ON

MOLDOVA), care face parte din grupul E.ON, si are în gestiune următoarele echipamente:

- Stații de transformare 110kV/MT: Tricotaje, Mirăuți, Ițcani, Rulmentul, Burdujeni (110/20 kV) si

Combinat, Radiatoare, Automecanica (110/6 kV) în municipiul Suceava (PAED Suceava, 2013),

Fălticeni și PAL în municipiul Fălticeni, și stațiile Câmpulung Moldovenesc, Rădăuți, Vatra Dornei,

Siret, Solca, Dolhasca, Frăsin, Verești, Vicov (com. Vicovu de Jos), Humor (oraș G. Humorului),

Delnița, Iacobeni, Barnar, Tarnița.

Principalele linii electrice aeriene 110 kV care străbat județul Suceava sunt:

• LEA 110 kV Suceava – Fălticeni – Bicaz

• LEA 110 kV Suceava – Rădăuți – Siret – Dorohoi

• LEA 110 kV Suceava – Siret

• LEA 110 kV Suceava – Gura Humorului – Câmpulung Moldovenesc – Vatra Dornei

• LEA 110 kV Suceava - Verești - Botoșani

• LEA 110 kV Fălticeni – Botoşani

• LEA 110 kV Rădăuți – Ostra – Bicaz

• LEA 110 kV Rădăuți - Vicov

• LEA 110 kV Siret - Rădăuți - Solca - Frăsin

• LEA 110 kV Barnar - Poiana Teiului -Bicaz

Liniile electrice aeriene de 110 kV ce fac interconexiunile între stațiile de 110/20 kV respectiv 110/ 6

kV din municipiul Suceava sunt:

• LEA 110 kV Suceava – Tricotaje circ 1+2;

• LEA 110 kV Suceava – Rulmentul;

• LEA 110 kV Rulmentul – Ițcani;

• LEA 110 kV Ițcani – Conexiuni;

• LEA 110 kV Suceava – Mirăuți circ. 1+2;


• LEA 110 kV Suceava – Combinat;

• LEA 110 kV Combinat – Radiatoare;

• LEA 110 kV Ițcani – Automecanica circ. 1+2;

• LEA 110 kV Ițcani – Burdujeni;

• LEA 110 kV Burdujeni – Conexiuni.

Alimentarea consumatorilor se face de la staţii prin intermediul liniilor electrice de distribuţie 20 kV

de la care, prin posturile de transformare (20/0,4 kV) energia electrică ajunge la consumatori prin

reţeaua de joasă tensiune.

La momentul elaborării Strategiei de dezvoltare economico-sociala 2011-2020 a județului Suceava,

lungimea totală a rețelei de medie tensiune era de 2.996,7 km, din care cca. 20% este de tip aerian

(LEA), cea subterană fiind distribuită în zona centrală a oraşelor, iar numărul posturilor de

transformare în funcţiune era de 2.123. În mediul rural posturile de transformare sunt de tip aerian

(PTA), de puteri de la 40-250 KVA. În mediul urban sunt posturi de transformare în construcţie de

zidărie sau metalică de putere 400-630 KVA, dar există şi posturi aeriene în zonele periferice ale

localităţilor urbane.

5.1.4 Rețeaua de iluminat public

Iluminatul public stradal la nivelul localităților este prezent pe majoritatea străzilor și se realizează, în

cea mai mare parte, atât cu corpuri de iluminat cu vapori de mercur sau fluorescent, cât și cu lămpi cu

incandescență. Rețeaua care alimentează iluminatul stradal este montată pe stâlpii rețelelor de joasă

tensiune. Sistemele de iluminat public se află, în majoritatea localităților, în gestiunea Consiliilor

locale.

În ultimii ani au fost derulate sau sunt în derulare proiecte de modernizare și extindere a rețelelor de

iluminat public din mai multe localități: municipiile Suceava, Fălticeni, Câmpulung Moldovenesc,

Rădăuți, orașele Milișăuți, Siret, Gura Humorului, Dolhasca, Cajvana, Liteni, comunele Calafindești,

Șcheia, Moara, Brodina, Fundu Moldovei.

Un exemplu pozitiv îl reprezintă Municipiul Suceava care, în 2018, a câștigat trofeul “Excelenţă în

iluminat public şi eficienţă energetică” din partea Asociaţiei Municipiilor din România (AMR), în

urma finalizării proiectului de modernizare a iluminatului stradal cu fonduri elveţiene. Conform

autorităților locale, prin implementarea acestui proiect, în municipiul reşedinţă de judeţ intensitatea

luminoasă a crescut de la 45 la 100%, iar costurile pentru iluminatul public s-au redus de 3,5 ori

(Administratie.ro, 2018).

Un alt exemplu este proiectul cu finanțare europeană pentru modernizarea și extinderea iluminatului

public în valoare totală de 3,6 milioane de euro, implementat de primăria municipiului Rădăuți în anul

2018 și care cuprinde toată zona centrală a orașului (Suceava News, 2018).

În cadrul Strategiei de dezvoltare a orașului Liteni, autoritățile locale au în vedere utilizarea surselor

alternative de energie pentru iluminatul public, respectiv panouri fotovoltaice, fiind realizate astfel

economii la bugetul public şi protejate resursele epuizabile.

5.1.5 Utilizarea surselor regenerabile pentru producerea energiei electrice

Județul Suceava dispune de un potențial din surse regenerabile diversificat, în care predomină

producerea energiei electrice din sursele hidro și biomasă. În ce privește aceste surse regenerabile, pe


teritoriul județului Suceava sunt puse în funcțiune următoarele echipamente prezentate în tabelul de

mai jos:

Tabelul 36: Lista producătorilor acreditați şi a centralelor de producere a energiei

electrice din surse regenerabile de energie acreditate pentru aplicarea sistemului de

promovare prin CV actualizată la data de 31.12.2018

Nr.

crt

Denumire operator economic Centrala electrică

acreditată

Putere electrică

instalată [MW]

Amplasare

Biomasa Localitate

1 Bio Electrica Transilvania S.R.L. Centrala de cogenerare

Gerfor-Rădăuți

4,930 Rădăuți

2 Bioenergy Suceava S.R.L. Centrala de cogenerare de

înaltă eficienţă pe biomasă

29,650 Suceava

3 Holzindustrie Schweighofer

S.R.L.

Rădăuți II 10,000 Rădăuți

Hidro Raul

1 Electromagnetica S.A.

CHEMP Gălănești-Bâlca 1 0,312 Suceava

2 CHEMP Gălănești-Bâlca 2 0,450 Suceava

3 CHEMP Gălănești-Bâlca 3 0,384 Suceava

4 CHEMP Sadău 0,518 Sadău

5 CHEMP Brodina 1 0,650 Brodina

6 CHEMP Tibeni 0,454 Suceava

7 CHEMP Putna 0,239 Putna

8 CHEMP Ehrește 0,600 Brodina

9 CHEMP Brodina de Jos 0,870 Brodina

10 CHEMP Brodina 2 0,990 Brodina

11 Hidro Energy Land S.R.L. CHEMP Gura Haitii 1 0,800 Neagra Șarului

12 CHEMP Gura Haitii 2 0,650 Neagra Șarului

13 Hidroelectrica S.A. Vicov 0,660 Suceava

14 Hidroenergie Ro Water S.R.L CHEMP Barnar 0,487 Barnar

15 Transeastern Vistea Hidroelectrica

Spv Iv S.R.L.

MHC Suha Mare 0,289 Suha Mare

16 MHC Văleni 0,233 Suha Mare

17 MHC Poiana Mărului 0,565 Suha Mare

18 MHC Mălini 0,249 Suha Mare

19 MHC Slatina 0,563 Suha Mică

20 MHC Găinești 0,122 Suha Mare

21 Vienna Energy Forta Naturala

S.R.L.

CHEMP FCL Câmpulung

Moldovenesc

0,470 Moldova

22 CHEMP Sahla 0,390 Moldova

23 CHEMP Pojorâta 0,440 Moldova

24 MHC Izvorul Alb 0,132 Izvorul Alb


Nr.

crt

Denumire operator economic Centrala electrică

acreditată

Putere electrică

instalată [MW]

Amplasare

25 CHE Dornișoara 1,890 Dornișoara

26 CHEMP Vorova 0,541 Prislop

27 CHEMP Darmoxa 0,671 Negrișoara

28 CHEMP Sihăstrie 0,540 Negrișoara

29 Hydro Power Energy Ţibău S.R.L. CHEMP Panaci 0,250 Călimănel

30 Unistil S.R.L. CHEMP Plai Monah 1,314 Neagra Șarului

Sursa: Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei, 2018

Din datele prezentate se observă că potențialul hidroenergetic al râurilor din județul Suceava este,

utilizat, în general, în hidrocentrale de puteri mici (inclusiv microhidrocentrale).

Figura 16: Harta potențialului solar al României

Sursa: Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Energie, 2006


Conform Strategiei județene de reducere a emisiilor de CO2 pentru județul Suceava perioada 2017-

2023, judeţul Suceava deține un potențial care poate fi utilizat însă, chiar şi în condițiile în care este

posibilă instalarea unor noi microhidrocentrale pe apele curgătoare din județ, ar fi de preferat

prioritizarea măsurilor în sensul abordării cu întâietate a aspectelor legate de îmbunătățirea eficienței

consumului de energie și modernizarea centralelor hidroelectrice existente, înainte de a se lua decizia

instalării unor noi turbogeneratoare hidroelectrice.

În ceea ce priveste energia fotovoltaică, potențialul județului Suceava, măsurat în intensitatea radiației

solare, este de circa 1.200 –1.250 kWh/mp/an, conform ICEMENERG (2006), această valoare

permițând o utilizare restrânsă a energiei solare, în scopul asigurării unui grad sporit de independență

energetică.

Din analiza hărții prezentate rezultă faptul că judeţul nu se află în zona optimă pentru utilizarea

energiei solare, însă, pe suprafețe semnificative, în special în partea de est a judeţului (mai ales în sud-

est), beneficiază de aportul acestei surse de energie.

Din datele furnizate de Transelectrica se observă că proiectele de centrale fotovoltaice localizate în

judeţul Suceava nu sunt foarte numeroase și au puteri instalate mici:

Tabelul 37: Lista centralelor fotovoltaice cu contract de racordare din județul Suceava

Denumire investitor Denumire centrale electrice fotovoltaice

Puterea

aprobată

(MW)

U(kV) Staţia de

racord

Ghivirica Vasile Amplasare panouri fotovoltaice pe acoperișul

locuinței existente, Fălticeni 0.007 0.4 Fălticeni

Bodnariu Stefan

Montare-amplasare panouri fotovoltaice 7,2

kW

Sat Colacu, com. Fundu Moldovei

0.007 0.4 Delnița

Coroama Ilie Instalație fotovoltaică montată pe locuința

personală, Vicovu de Sus 0.0099 0.4 Vicov

SC Daily Group SRL Sediul firmei SC DAILY GROUP SRL

Suceava amplasat în orașul Suceava 0.066 0.4 Ițcani

SC Novafil SA CFE NOVAFIL SA, Gura Humorului 0.4995 20 Gura

Humorului

Duduman Ionel „Locuință” - panouri fotovoltaice amplasate

în com. Moara, loc. Bulai 0.002 0.4 Suceava

Federatia

Agricultorilor De

Munte – Sector

Economic V. Dornei

Centrala Fotoelectrică 27kW-Federația

Agricultorilor de Munte V. Dornei”

amplasată în Vatra Dornei

0.022 0.4 Vatra

Dornei

Iacobat Florinel Locuința proprie (cu panouri fotovoltaice) în

sat Moara Carp, com. Moara 0.00288 0.4 Suceava

Roznovan Florin

Daniel

Locuință-panouri fotovoltaice, amplasat în

mun. Suceava 0.003 0.4 Suceava

Neo Corel Comexim

SRL CEF 24kWp NEO COREL, com. Slatina 0.024 20 Fălticeni

Precub Dumitru „Locuință” și centrala fotovoltaică, amplasat

în sat Berești, com. Hănțești 0.0017 0.4 Ițcani

SC Superstar Com Fabrică preparate carne și Centrala 0 20 Rădăuți


Denumire investitor Denumire centrale electrice fotovoltaice

Puterea

aprobată

(MW)

U(kV) Staţia de

racord

SRL fotovoltaică, municipiul Rădăuți

Donisa Elena Locuință-panouri fotovoltaice amplasat în

Sat Podeni, com. Bunești 0.003 0.23 Pal


Din punctul de vedere al potențialului eolian, județul Suceava este amplasat într-o zonă cu potențial

variat. Potrivit hărții potențialului eolian în România, zonele cu potențialul eolian cel mai ridicat se

găsesc în zona montană și în cea de podiș.

Figura 17: Harta potențialului eolian al României

Sursa: Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Energie, 2006

Datorită regimului vânturilor specific zonei montane şi de podiş, zone care reprezintă 83% din

suprafaţa judeţului Suceava, în Strategia județeană de reducere a emisiilor de CO2 se estimează că

potenţialul privind resursele eoliene pentru judeţul Suceava se prezintă astfel:

Potenţial mare

• Călimani: 1400 -1800 m altitudine, viteza vânt > 8 m/s, durata mare de circulaţie,

infrastructura;

• Rarău: 1400 – 1600 m altitudine, viteza vânt > 8 m/s, durata mare de circulaţie, infrastructura.


Potenţial mediu

• Dadu: altitudine cca.1400 m, viteza vânt > 6,5m/s, durata mare de circulaţie, infrastructura;

• Ulm - Dealul Vânăt - Păltiniş: 1200 -1350 m altitudine, viteza vânt > 6,5 m/s, durata mare de

circulaţie, infrastructura;

• Mestecăniş - Arşiţa:1200 -1450 m altitudine, viteza vânt > 6,5 m/s, durata mare de circulaţie,

infrastructura;

• Dealu Negru - Serba: 1200 -1750 m altitudine, viteza vânt > 6,5 -7,5 m/s, durata mare de

circulație, infrastructura.

Totusi, se consideră că la utilizarea acestui tip de energie este necesar să se țină seama de constrângeri,

precum cele legate de protecția mediului/arii protejate. Astfel, în judeţul Suceava, zonele cu cel mai

ridicat potențial eolian se suprapun cu suprafețele ariilor protejate din județ, după cum se vede din

figurile de mai jos.

Conform datelor furnizate de Transelectrica (2019), în judeţul Suceava există o singură centrală

eoliană cu contract de racordare, CEE GRĂNICEȘTI, amplasată în municipiul Suceava, cu o

capacitate (aprobată) de 0,6 MW. Aceasta este racordată prin linie electrică de 20 kV la stația Rădăuți,

iar investitor este S.C. OLY ENERGY BUSINESS S.R.L.

În măsura în care sunt respectate prevederile legale cu privire la impactul asupra mediului, mare parte

a zonei montane având regim de protecție de tip Natura 2000, se consideră că există zone în care

potențialul energetic eolian ar permite dezvoltarea unor parcuri eoliene care să pună în valoare resursa

disponibilă. Pentru proiecte de anvergură este necesară realizarea unor studii riguroase ale resursei de

vânt, cât mai aproape de locația proiectului şi ținând seama de configurația și de limitările impuse prin

instituirea ariilor naturale protejate (acolo unde acestea există).

Figura 18: Harta potențialului eolian al județului Suceava



Figura 19: Harta ariilor protejate din jud. Suceava


5.2 Telecomunicații

Sectorul telecomunicaţiilor s-a dezvoltat într-un ritm rapid, în ultimii ani, iar această evoluţie dinamică

datorată, într-o mare măsură, progresului tehnologic spectaculos, continuă şi în prezent.

După liberalizarea pieţei telecomunicaţiior din România, numărul furnizorilor de reţele şi servicii de

comunicaţii electronice a crescut semnificativ. Conform datelor ANCOM, la finalul anului 2015, în

România existau circa 40 furnizori de telefonie fixă, 700 furnizori operaţionali de servicii de internet

fix şi peste 250 furnizori de servicii de retransmisie programe TV. Peste 92% din piaţa de internet fix

este deservită de principalii 6 furnizori, în timp ce 4 grupuri de companii sunt furnizori de reţele şi

servicii de comunicaţii mobile cu acoperire naţională, acestea fiind Orange România, RCS&RDS,

Telekom România Mobile Communications şi Vodafone România.

5.2.1 Telefonie fixă și mobilă

Serviciile de telefonie fixă pe teritoriul județului Suceava sunt asigurate pe diverse tipuri de suport:

fibră optică, cablu coaxial, radio, principalele companii furnizoare fiind Telekom SA și RCS-RDS.

Toate localitățile urbane și o parte dintre localitățile rurale dispun de centrale telefonice proprii, însă

tendinţa de utilizare a serviciilor de telefonie fixă este în scădere ca urmare a ofertelor atractive şi a

beneficiilor asigurate de telefonia mobilă. Totuși, concurența dintre operatori a făcut ca serviciile să

crească în calitate și să înregistreze prețuri tot mai competitive, accesibile pentru populație și agenții


economici. În ultimii ani s-a trecut la utilizarea fibrei optice și sunt derulate programe prin care se

urmărește trecerea la sistemul integral de fibră optică montat în canale de protecție subterane.

În ceea ce priveşte telefonia mobilă, principalii furnizori de servicii mobile care au acoperire pe

teritoriul județului sunt companiile Vodafone Romania S.A., Orange Romania S.A., Telekom

Romania Mobile Communications S.A. și RCS&RDS S.A.

5.2.2 Acces la internet, televiziune și radio

În judeţul Suceava, activitatea de radio şi televiziune este dezvoltată fiind recepţionate toate canalele

televiziunii naţionale şi principalele posturi de radio care emit la nivel naţional și local.

Serviciile de cablu TV şi Internet sunt asigurate atât de operatori mari ca Telekom şi RCS&RDS, cât

şi de către furnizori locali, autorizaţi de către ANCOM.

În ceea ce privește rețeaua de comunicații electronice în bandă largă, există încă localități în mediul

rural care nu au acoperire.

ANCOM a publicat lista localităților rurale din România încă nedeservite de rețele fixe cu viteze de 30

Mbps sau mai mari la persoane fizice. Aceste localități nu au beneficiat până acum de măsuri de

intervenție publică în acest sens și nici nu s-au declarat intenții de investiții private în următorii 3 ani

pe teritoriul lor. Deși unele sunt deservite de rețele fixe sau mobile, acestea nu pot oferi însă vitezele

minime specificate. La 1 noiembrie 2017, aceste localități rurale (sate care aparțin de comune) nu erau,

potrivit declarațiilor operatorilor, deservite de rețele fixe cu viteze de 30 Mbps sau mai mari și nici nu

este prevăzut să beneficieze de o asemenea facilitate în următorii 3 ani (până la data de 1 noiembrie

2020).

Din localitățile identificate în județul Suceava, o parte figurează ca fiind deservite de o rețea de

comunicații electronice la puncte fixe care poate asigura conexiuni cu viteze de transfer a datelor

(download) în regim „best effort” de minim 2 Mbps, dar nu mai mult de 30 Mbps, iar restul

localităților figurează ca fiind deservite de cel puțin o rețea de acces la puncte mobile de tipul 4G

(LTE). Unele dintre aceste localități ar putea face obiectul unei scheme de ajutor de stat din partea

MCSI, astfel încât să devină deservite de rețele cu viteze de 30 Mbps sau mai mari.

Tabelul 38: Lista localităților - "zone albe NGN" rural din județul Suceava la 1

noiembrie 2017

Nr.

crt. Comuna

Localitate

componentă Gospodării

Rețea de acces la

puncte fixe care

permite viteze de

transfer a datelor în

regim „best effort” ≥

2 Mbps <30 Mbps

Rețea de acces la

puncte mobile de

tipul 4G (fara

retea fixa)

1 Breaza Pîrîu Negrei 66 2 Brodina Cununschi 26 3 Brodina Dubiușca 21 4 Brodina Ehrește 41 √ 5 Brodina Zalomestra 35 √

6 Cacica Runcu 61 √ √

7 Ciocănești Ciocănești 394 √ 8 Cornu Luncii Păiseni 218 √


Nr.

crt. Comuna

Localitate

componentă Gospodării

Rețea de acces la

puncte fixe care

permite viteze de

transfer a datelor în

regim „best effort” ≥

2 Mbps <30 Mbps

Rețea de acces la

puncte mobile de

tipul 4G (fara

retea fixa)

9 Cornu Luncii Sasca Mare 175 √ √

10 Cornu Luncii Șinca 64 √

11 Coșna Teșna 135 √ √

12 Coșna Valea Bancului 60 13 Crucea Satu Mare 148 √ √

14 Dorna-Arini Sunători 97 √

15 Dornești Iaz 86 √ √

16 Drăgoiești Măzănăești 207 √ √

17 Fundu Moldovei Delnița 36 18 Fundu Moldovei Deluț 30 √

19 Fundu Moldovei Obcina 16 √

20 Fundu Moldovei Plai 3 21 Fundu Moldovei Smida Ungurenilor 31 22 Grănicești Gura Solcii 145 √ √

23 Grănicești Slobozia Sucevei 176 √ √

24 Izvoarele Sucevei Bobeica 151 √ 25 Izvoarele Sucevei Brodina 210 √ 26 Mălini Iesle 1 √

27 Mălini Pâraie 549 √ √

28 Moldova-Sulița Moldova-Sulița 459 √ 29 Mușenița Baineț 130 √ √

30 Mușenița Climăuți 192 √

31 Panaci Catrinari 25 32 Poiana Stampei Căsoi 76 √ √

33 Poiana Stampei Prăleni 59 √

34 Poiana Stampei Tătaru 45 √

35 Slatina Slatina 429 √ √

36 Slatina Herla 496 √ √

37 Ulma Ulma 127 √ 38 Ulma Costileva 92 39 Ulma Nisipitu 150 √ 40 Vulturești Pleșești 202 √ √

Sursa: Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații, 2018

Situația prezentată arată că evoluția permanentă a serviciilor informaționale reprezintă o necesitate tot

mai mare, mai ales în vederea reducerii decalajului existent între urban și rural cu privire la furnizarea

serviciilor de telecomunicații de calitate.


6. Alimentarea cu energie termică și gaze naturale și fluide combustibile

6.1 Alimentarea cu energie termică

Județul Suceava este localizat în cadrul regiunilor de dezvoltare ale României în Macroregiunea 2 (ce

include Regiunea Nord-Est și Regiunea Sud-Est), Regiunea Nord-Est.

Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, evoluția distribuției energiei termice în

cadrul Macroregiunii Doi și a regiunilor de dezvoltare aferente acesteia, în perioada 2012 – 2017, este

prezentată în tabelul următor:

Tabelul 39: Energia termica distribuita in Macroregiunea DOI și în regiunile de

dezvoltare componente (Gigacalorii)

Ani 2012 2013 2014 2015 2016 2017

1 2 3 4 5 6 7

MACROREGIUNEA

DOI 2283247 2027833 1835640 1715455 1831028 1744688

Regiunea NORD-EST 868785 756118 668897 737951 789291 768192

Regiunea SUD-EST 1414462 1271715 1166743 977504 1041737 976496

Sursa: Institutul Național de Statistică (2017)

Se observă din tabel o tendință generală de scădere a valorii energiei termice distribuite, dar și o

diferență considerabilă a valorii acestei energii termice distribuite în cadrul regiunilor de dezvoltare.

Deși, începând cu anul 2014, în județul Brăila nu s-a mai furnizat energie termică din sistemul

centralizat al municipiului Brăila, totuși la nivelul de Regiunii Sud-Est valoarea energiei termice

distribuite este mai mare deoarece județul Constanța contribuie cu 574.864 Gcal (în anul 2017), peste

50% din totalul înregistrat la nivel de regiune.

Evoluția distribuției energiei termice în cadrul Regiunii de Dezvoltare Nord-Est, în perioada 2012 –

2017, este prezentată în tabelul următor:

Tabelul 40: Energia termica distribuita in Regiunea de dezvoltare Nord-Est

(Gigacalorii)

Ani 2012 2013 2014 2015 2016 2017

1 2 3 4 5 6 7

Regiunea

NORD-EST 868785 756118 668897 737951 789291 768192

Bacau 150525 134658 123086 118889 114610 116015

Botosani 80309 76640 74071 74267 67024 67604

Iasi 355518 300393 271536 255006 243450 234307

Neamt 20205 13574 7685 2868 2437 3488

Suceava 254301 222974 187862 281220 356128 341195

Vaslui 7927 7879 4657 5701 5642 5583



Din tabel se observă faptul că, la nivelul regiunii, energie termică distribuită a scăzut cu cca, 13% în

anul 2013 față de anul anterior, dar în anii următori, 2013 – 2017, energia termică distribuită a rămas

aproximativ constantă, în jurul valorii de 760.000 Gcal.

Deși în anul 2012 județul Iași era principalul consumator de energie termică (355518 Gcal), energia

termică distribuită a evoluat diferit pentru județele regiunii, tendința generală fiind de scădere în cadrul

județelor Bacău, Botoșani, Iași Neamț și Vaslui. Doar în județul Suceava se observă o creștere a

valorii energiei termice distribuite după anul 2014, ca urmare a punerii in funcțiune (în anul 2013) a

unei noi centrale de cogenerare de înaltă eficienţă cu funcționare pe biomasă în Municipiul Suceava.

Judeţul Suceava este amplasat în zona climatică IV, temperatura exterioară de calcul, conform SR

1907-1 / 2014 „Instalații de încălzire. Necesarul de căldură de calcul. Metodă de calcul”, fiind te = –21 oC. Conform aceluiaşi standard, teritoriul administrativ al judeţului este situat în zona eoliană IV,

viteza convenţională a vântului de calcul având valoarea de 4,0 m/s în localități și în afara localităților.

Conform datelor ANRE, Situaţia serviciilor publice de alimentare cu energie termică în sistem

centralizat, în primul semestru al anului 2018, în județul Suceava, alimentarea cu energie termică în

sistem centralizat se realiza în trei municipii: Suceava, Rădăuți și Vatra Dornei.


În Municipiul Suceava, operatorul sistemului de alimentare centralizată cu energie termică (SACET)

este S.C. THERMONET Suceava S.A.

SACET Suceava este compus din:

• Retele de transport apa fierbinte (retele de termoficare primare);

• Puncte termice/ stații de transformare a energiei termice primare in energie termica secundara;

• Retele de distributie ale agentului termic (retele termice secundare).

Transportul energiei termice se desfășoară prin rețelele de termoficare primare dispuse radial, în

lungime de 26,17 Km traseu bitubular, din care:

• Traseu subteran – 18,79 Km traseu – 71,79%:

− 10,642 km cu conducte preizolate cu fir de monitorizare avarii, reabilitat;

− 8,148 km cu conducte cu izolație clasică, nereabilitat.

• Traseu suprateran – 7,38 Km traseu – 28,21%:

− 0 Km cu conducte preizolate;

− 7,38 Km cu conducte cu izolație clasica, nereabilitat.

Rețeaua de transport, având conducte cu diametre intre Dn50 si Dn800, asigură transportul energiei

termice către 49 de puncte termice aflate in operarea S.C. THERMONET SRL si 11 puncte termice

aparținând agenților economici si instituțiilor publice, și este compusă din 3 magistrale:

• Magistrala I – oras vechi –C1-Arini, care alimentează punctele termice din zona Centru si

Arini;

• Magistrala II – oras vechi-C1-Obcini, care alimentează punctele termice din zona Zamca,

George Enescu si Obcini;

• Magistrala Burdujeni, cuprinsa intre CT si Burdujeni, alimentează punctele termice din

cartierul Cuza Voda.


Din cele 49 de puncte termice urbane, doar 18 P.T. au beneficiat de reabilitare si modernizare integrala

a instalațiilor componente,(schimbătoare de căldură pentru încălzire si apă caldă de consum, pompe de

circulație pentru încălzire, pompe de apa calda, pompe de adaos, sistem de expansiune), restul de 31

P.T. ramase nereabilitate au o stare tehnica nesatisfăcătoare, cu o vechime cuprinsă între 24 si 46 de

ani.

Distribuția agentului termic pentru încălzire si apa calda de consum de la punctele termice către

instalațiile interioare ale utilizatorilor finali se face prin rețelele de distribuție (retele termice

secundare) cu o lungime de 413,30 Km de conducte, respectiv 103,33 Km de traseu.

Situația modernizării rețelelor termice secundare din cele 49 cartiere este următoarea:

• Reabilitate – în 16 cartiere si 2 ansambluri noi ANL – 44,405 Km traseu, respectiv 156,575

Km conducte, 37,45%;

• Nereabilitate – în 33 cartiere – 58,925 Km traseu, respectiv 256,725 Km conducte – 62,55%.

În semestrul I al anului 2018 SACET Suceava înregistra 1638 branșamente în funcțiune și un număr

de 17.318 apartamente racordate, gradul de contorizare fiind de 100 % atât pentru încălzire, cât și

pentru apă caldă de consum.

De asemenea, în multe blocuri din Suceava, este necesară înlocuirea vechilor instalații interioare de

termoficare din cauza gradului ridicat de uzură a acestora, vechimea lor fiind de aproape 50 de ani.

Producerea energiei termice în municipiul Suceava este realizată de S.C. Bioenergy Suceava S.A.,

companie înființată pentru construirea şi exploatarea unei noi centrale de cogenerare de înaltă eficienţă

cu funcționare pe biomasă (rumeguș, coajă, crengi, rădăcini și resturi din exploatarea lemnului.),

proiect pus în funcțiune pe data de 9 noiembrie 2013. În prezent, centrala asigură căldura la nivel

urban pentru aproximativ 20.000 de apartamente, prin producerea de energie termică și energie

electrică în cogenerare la standardele Uniunii Europene. În România, Bioenergy Suceava este prima

centrală care utilizează biomasa în scopul producerii de energie termică pentru locuitorii unui

municipiu.

S.C. THERMONET S.R.L. preia prin retelele de transport energia termica sub forma de apa fierbinte

de la furnizorul de energie termica S.C. Bioenergy SRL Suceava.


Alimentarea cu energie termică în sistem centralizat în Municipiul Vatra Dornei este asigurată de o

centrală termică care funcționează pe bază de rumeguș și deșeuri de lemn (CTDL) și la care sunt

racordate 2.167 locuințe (circa 6.000 de locuitori), 16 instituții publice (spitalul municipal, policlinica,

4 școli, 3 grădinițe și o creșă) și 50 agenți economici (din care 6 agenți economici mari din domeniul

turismului care asigură circa 50% din totalul locurilor de cazare din stațiune, cu activitate economică

principală în zonă). Datorită condițiilor climatice din zonă, cu temperaturi foarte scăzute iarna, pe o

perioadă lungă a anului, aprovizionarea cu material lemnos trebuie asigurată ritmic, pentru asigurarea

consumului mediu zilnic de cca.450 metri steri. CTDL are în dotare trei cazane de 6 MW fiecare –

două cazane care folosesc drept combustibil deșeuri de lemn, respectiv rumeguș și tocătură și un cazan

care folosește combustibil termic lichid (CTL).

În Municipiul Vatra Dornei, transportul şi distribuția energiei termice în sistemul centralizat reprezintă

un serviciu care intră în atribuțiile Direcției de Producere, Transport şi Distribuţie Energie Termică din

cadrul primăriei. În prezent sistemul de alimentare centralizată cu energie termică se caracterizează


prin echipamente cu randamente relativ scăzute şi cu pierderi mari în reţelele de transport şi distribuţie

de cca. 35%.

În cadrul programului „Termoficare 2006-2020 căldură şi confort” a fost realizat Proiectul

„Reabilitarea sursei şi a rețelei de transport şi distribuţie energie termică în municipiul Vatra Dornei”,

prin care vor fi reabilitate Centrala termică şi reţelele de termoficare din municipiul Vatra Dornei. Prin

realizarea acestui proiect se vor reduce costurile aferente producerii energiei termice şi cele de

întreţinere şi menţinere a sistemului de producere şi transport energie termică.

În semestrul I al anului 2018, SACET Vatra Dornei înregistra 218 branșamente în funcțiune și un

număr de 2100 apartamente racordate, gradul de contorizare fiind de 95 % pentru încălzire și 94%

pentru apă caldă de consum.


În Municipiul Rădăuți, alimentarea cu energie termică în sistem centralizat este asigurată de S.C.

Servicii Comunale S.A. Rădăuți. Agentul termic primar (apa fierbinte) se produce în Centrala Termică

de zonă a municipiului (cu o capacitate de 45 Gcal/ora) si este transportat către 10 puncte termice prin

rețeaua primară (reabilitată, înlocuindu-se întregul traseu cu conducta preizolata amplasata in

canivouri acoperite ceea ce asigura transportul agentului termic cu pierderi minime). Cele 10 puncte

termice au fost reabilitate prevăzându-se schimbătoare de căldură cu placi si pompe de circulație cu

turație variabilă asigurând un randament optim.

Pentru producerea energiei termice necesare consumatorilor din municipiul Rădăuți s-a prevăzut un

modul nou, realizându-se Centrala Termica în Cogenerare, prevăzută 2 cazane cu putere unitara de 14

Mwt, 2 cazane recuperatoare cu o putere unitara de 6 Mwt si 2 turbine cu gaz pentru prelucrarea

energiei electrice, de 3,5 Mwe. Centrala Termica în Cogenerare se racordează la Stația de Medie

Tensiune Rădăuți furnizând energie electrica in Sistemul Energetic National.

Producerea energiei termice in module de cogenerare se realizează prin recuperarea căldurii din gazele

calde evacuate, prin intermediul unor schimbătoare de căldură în cazanele recuperatoare. Stația de

producere a energiei electrice si a căldurii aferenta noii Centrale Electrice de Termoficare Rădăuți este

o soluţie moderna, cu o eficienta energetica ridicata si cu un impact minim asupra mediului

înconjurător.

În semestrul I al anului 2018, SACET Rădăuți înregistra 407 branșamente în funcțiune și un număr de

4518 apartamente racordate, gradul de contorizare fiind de 79% pentru încălzire și 100% pentru apă

caldă de consum.

În Municipiul Câmpulung Moldovenesc, în anul 2014, a fost atribuită gestiunea directă a serviciului

de producere, distribuţie şi furnizare a energiei termice în cartierul de locuinţe pentru tineret ANL

Buneşti, către Compartimentul de alimentare cu energie termică din cadrul aparatul de specialitate al

primarului municipiului Câmpulung Moldovenesc.

În localităţile judeţului, în afara sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică, pentru

încălzirea spațiilor şi prepararea apei calde se utilizează:

• Sobe având drept combustibil lemnul, deşeurile vegetale şi cărbunele

• centrale termice alimentate cu gaze naturale sau cu biomasă.

Pentru prepararea hranei, se utilizează buteliile de aragaz sau rezervoare GPL şi biomasă (lemn şi

deşeuri vegetale).


Combustibilul solid sub forma lemnului de foc prezintă ca inconveniente faptul că este costisitor şi nu

asigură un nivel ridicat al gradului de confort termic în locuinţe. În plus, pot exista dificultăţi în

procurarea acestuia.

Unele clădiri nou construite sunt dotate cu centrale termice proprii cu randament ridicat şi grad redus

de poluare, alimentate cu gaze naturale (acolo unde există reţea de alimentare cu gaze), sau cu

biomasă. Există de asemenea şi aplicaţii sporadice de utilizare a energiei solare pentru prepararea apei

calde de consum.

6.2 Gaze naturale şi fluide combustibile

Reţeaua de transport gaze naturale de pe teritoriul administrativ al judeţului Suceava face parte din

Sistemul Național de Transport Gaze Naturale, operat de SNTGN TRANSGAZ SA.

Conform datelor SNTGN Transgaz SA, județul Suceava este alimentat cu gaze naturale din Nodul

Tehnologic Gherăiești, conducta Ø 20” Gherăiești – Tg. Neamț și din conducta Ø 16” Gherăiești-

Lețcani, din care se ramifică o conductă Ø 16” ce alimentează Municipiul Botoșani. Aceste conducte

formează un inel de transport gaze naturale, din care se asigură alimentarea localităților zonei de nord-

est, implicit a localităților din județul Suceava.

Principalele conducte de transport gaze naturale de pe teritoriul județului Suceava sunt următoarele:

• conducta Drăgușeni – Spătărești, Ø 20”;

• conducta Frasin – Spătărești, Ø 20”;

• conducta Frasin – Câmpulung Moldovenesc, Ø 12”;

• conducta Câmpulung Moldovenesc – Vatra Dornei, Ø 12”, în curs de execuție;

• conducta Spătărești – Tisauti, Ø 16”;

• conducta Tisauti – Bucecea, Ø 14”;

• conducta Suceava – Rădăuți, Ø 10”.

Din aceste conducte sunt alimentate, prin intermediul conductelor de racord, următoarele stații de

reglare măsurare gaze naturale (SRM) și posturi de reglare-măsurare (PM) gaze naturale: SRM

Fălticeni, PM Pocoleni, PM Valea Seaca, SM Izvorul Gura Humorului, SRM CET Gura Humorului,

SRM Gura Humorului, SRM Frasin, PM Frasin, SRM Câmpulung Moldovenesc, SRM Bosanci, PM

Horodniceni, SRM Ipotești, SRM Suceava, SRM AMBRO Suceava, SRM Pătrăuți, PM Grup 1

Todirești, SRM Milișăuți, SRM Rădăuți, SRM EGGER, PM Rădăuți, SRM Salcea, SRM Siminicea,

SRM Siret.

Din datele furnizate de Institutul Național de Statistică, numărul localităților în care se distribuie gaze

naturale în cadrul Macroregiunii Doi și a regiunilor de dezvoltare aferente acesteia, în perioada 2012 –

2017, a evoluat conform tabelului următor:


Tabelul 41: Numărul localităților în care se distribuie gaze naturale în cadrul in

Macroregiunii DOI și în regiunile de dezvoltare componente

Medii de

rezidenta

2012 2013 2014 2015 2016 2017

1 2 3 4 5 6 7 8

MACROREGIUNEA

DOI

Urban 51 53 53 53 53 54

Rural 99 104 107 107 111 114

Regiunea NORD-EST Urban 32 32 32 32 32 32

Rural 59 65 67 65 67 70

Regiunea SUD-EST Urban 19 21 21 21 21 22

Rural 40 39 40 42 44 44


În cadrul Macroregiunii Doi , în ultimii cinci ani, a fost înființată o singură distribuție de gaze naturale

în localitățile urbane (în Regiunea Sud-Est); în mediul rural a crescut numărul distribuțiilor de gaze

naturale, de la 99 în anul 2012 la 114 în anul 2017, fiind înființate noi distribuții de gaze în 11

localități din Regiunea Nord-Est și în 4 localități din Regiunea Sud-Est.

Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, evoluția distribuției gazelor naturale în

cadrul Macroregiunii Doi și a regiunilor de dezvoltare aferente acesteia, în perioada 2012 – 2017, este

prezentată în tabelul următor:

Tabelul 42: Gaze naturale distribuite in Macroregiunea DOI și în regiunile de

dezvoltare componente, (mii mc)

Ani 2012 2013 2014 2015 2016 2017

1 2 3 4 5 6 7

MACROREGIUNEA

DOI 2199133 1962165 1944137 1778725 1742376 1822862

Regiunea NORD-EST 699991 663617 657150 634201 645165 661241

Regiunea SUD-EST 1499142 1298548 1286987 1144524 1097211 1161621


Se observă din tabel o tendință de ușoară scădere a cantității de gaze naturale distribuite atât la nivel

de macroregiune cât și în regiunile aferente.

Cantitatea de gaze naturale distribuită în Regiunea Sud-Est are o valoare aproape dublă față de cea

distribuită în Regiunea Nord-Est, deși numărul localităților în care se distribuie gaze naturale este mai

mare în Regiunea Nord-Est (32 de localități urbane și 70 localități rurale) față de Regiunea Sud-Est

(22 localități urbane și 44 rurale); în cadrul Regiunii Sud-Est, Municipiul Galați este, în acest caz,

principalul consumator de gaze naturale (472.431 mii mc în anul 2017), urmat de Municipiul

Constanța (348.367 mii mc în anul 2017).

În cadrul Regiunii Nord-Est, numărul localităților cu distribuții gaze naturale a evoluat conform

tabelului următor:


Tabelul 43: Numărul localităților in care se distribuie gaze naturale pe medii de

rezidență, în Regiunea de dezvoltare Nord-Est și județele aferente

Regiune/judet Medii de

rezidenta

Ani/Nr. localitati

2012 2013 2014 2015 2016 2017

1 2 3 4 5 6 7 8

Regiunea NORD-EST Urban 32 32 32 32 32 32

Rural 59 65 67 65 67 70

Bacău Urban 8 8 8 8 8 8

Rural 16 17 18 18 19 21

Botoșani Urban 3 3 3 3 3 3

Rural 3 3 3 3 3 4

Iași Urban 5 5 5 5 5 5

Rural 18 19 19 19 20 20

Neamț Urban 4 4 4 4 4 4

Rural 12 14 14 12 12 12

Suceava Urban 8 8 8 8 8 8

Rural 4 4 4 4 4 4

Vaslui Urban 4 4 4 4 4 4

Rural 6 8 9 9 9 9


În perioada 2012-2017 numărul localităților urbane cu distribuții gaze naturale a rămas constant (32 de

localități) în Regiunea Nord-Est, în timp ce, în zona rurală distribuția gazelor naturale a fost extinsă

către 11 noi localități (cinci localități în județul Bacău, o localitate in județul Botoșani, două în jud.

Iași și trei în jud. Vaslui).

În județul Suceava, atât numărul localităților urbane cât și cel al localităților rurale în care se distribuie

gaze naturale au rămas constante, 8 localități urbane, respectiv 4 localități rurale, în perioada 2012 –

2017.

Cantitatea de gaze naturale distribuite în Regiunea Nord-Est și în județele aferente acesteia a variat în

perioada 2012-2017 conform tabelului următor:

Tabelul 44: Gaze naturale distribuite, după destinație, în Regiunea de dezvoltare Nord-

Est (mii mc)

Regiune/județ Destinație Ani/mii mc

2012 2013 2014 2015 2016 2017

Regiunea

NORD-EST

Total 699991 663617 657150 634201 645165 661241

Uz casnic 326456 328018 322294 321961 329932 339602

Bacău Total 196865 179118 165281 172080 171337 174409

Uz casnic 78621 77846 74242 75572 74371 76017

Botoșani Total 48335 47860 43698 44466 45618 44930

Uz casnic 27144 27822 25327 25273 25471 25898

Iași Total 205999 193994 183349 185722 192505 200412

Uz casnic 96726 98421 95438 99836 105369 109284


Regiune/județ Destinație Ani/mii mc

2012 2013 2014 2015 2016 2017

Neamț Total 107533 99781 135786 99482 97956 99480

Uz casnic 50240 49751 56128 47733 47870 49739

Suceava Total 85086 89002 78490 80357 84400 87908

Uz casnic 38347 39454 37726 39944 43231 43485

Vaslui Total 56173 53862 50546 52094 53349 54102

Uz casnic 35378 34724 33433 33603 33620 35179


Deși în județul Bacău au fost înființate distribuții de gaze naturale în cinci localități totuși cantitatea de

gaze naturale consumată a scăzut ușor în perioada analizată, o situație asemănătoare fiind și în

județele Botoșani și Vaslui.

În județul Suceava cantitatea de gaze naturale distribuită pentru uz casnic a crescut cu 5.138 mii mc în

perioada 2012-2017 ca urmare a extinderii rețelelor de distribuție existente către noi consumatori.

Această creștere se observă și în cantitatea totală de gaze consumată, deși creșterea este de 2.822 mii

mc, ceea ce înseamnă că în aceeași perioadă a scăzut consumul de gaze pentru industrie, servicii etc.

Extinderea rețelei de distribuție a gazelor naturale în localitățile Regiunii Nord-Est și a județelor

acesteia este redată în tabelul următor:

Tabelul 45: Lungimea totala a conductelor de distributie a gazelor in Regiunea de

dezvoltare Nord-Est (km)

Ani 2012 2013 2014 2015 2016 2017

1 2 3 4 5 6 7

Regiunea

NORD-EST 3387,6 3458 3571,2 3738,8 4063 4183,9

Bacău 905 907,4 920,5 962,7 972,3 957,2

Botoșani 239,1 253,6 262,4 276,7 274,4 275,1

Iași 932,4 955,5 993,7 1011,9 1259,8 1341,5

Neamț 477,2 479,8 510 552,7 575,1 592,8

Suceava 534,4 544,4 550,9 580 596,8 614,5

Vaslui 299,5 317,3 333,7 354,8 384,6 402,8

Sursa: Institutul Național de Statistică, 2019

În perioada 2012-2017 rețeaua de distribuție gaze naturale la nivelul regiunii de dezvoltare a crescut

cu 796,3 km, cea mai mare creștere a rețelei (lungimea conductelor) de distribuție fiind înregistrată în

județul Iași (409,1 km), urmată de județele: Neamț (115,6 km), Vaslui (103,3 km), Suceava (80,1 km),

Bacău (52,2 km) și Botoșani (36 km). În perioada analizată, în toate județele au fost extinse rețelele de

distribuție, atât cele existente cât si către noi localități.

În județul Suceava se distribuie gaze naturale în opt localități urbane și în patru comune. Cantitatea de

gaze naturale distribuită în localitățile județului a variat în perioada 2012-2017 conform tabelului

următor:


Tabelul 46: Gazele naturale distribuite, după destinație, in Județul Suceava

Regiune /judet Destinație Ani/mii mc

2012 2013 2014 2015 2016 2017

1 2 3 4 5 6 7 8

Municipiul

Suceava

Total 37206 40879 32922 32508 34845 36224

Uz casnic 17762 18323 18254 18217 19150 19143

% uz casnic

din total 48 45 55 56 55 53

Municipiul

Câmpulung

Moldovenesc

Total 1710 3201 4068 4139 4494 5088

Uz casnic 245 781 330 1712 1700 2118

% uz casnic

din total 14 24 8 41 38 42

Municipiul

Fălticeni

Total 10676 10466 9299 9638 9347 9595

Uz casnic 7189 7074 6192 6461 6248 6545

% uz casnic

din total 67 68 67 67 67 68

Municipiul

Radauti

Total 18267 18171 16956 17964 18006 20235

Uz casnic 3177 3371 3529 3799 4287 4720

% uz casnic

din total 17 19 21 21 24 23

Oraș Frasin

Total 814 697 604 614 624 636

Uz casnic 602 528 474 468 481 487

% uz casnic

din total 74 76 78 76 77 77

Oraș Gura

Humorului

Total 6534 5906 5406 5472 5580 5638

Uz casnic 3848 3646 3314 3415 3530 3504

% uz casnic

din total 59 62 61 62 63 62

Oraș Salcea Total 898 891 1195 1830 866 991

Uz casnic 719 733 685 726 705 815

% uz casnic

din total 80 82 57 40 81 82

Oraș Siret Total 1737 1785 1692 1583 4041 1853

Uz casnic 1145 1231 1232 1178 2964 1296

% uz casnic

din total 66 69 73 74 73 70

Com. Bosanci Total 466 495 462 513 489 583

Uz casnic 415 425 396 426 422 513

% uz casnic

din total 89 86 86 83 86 88

Com. Ipotești Total 1591 1623 1602 1683 1728 2077

Uz casnic 1453 1485 1478 1548 1613 1959

% uz casnic

din total 91 91 92 92 93 94

Com. Scheia Total 4963 4698 4104 4224 4214 4788

Uz casnic 1612 1689 1690 1834 1987 2216

% uz casnic

din total 32 36 41 43 47 46

Com. Simnicea Total 224 190 180 189 166 200

Uz casnic 180 168 152 160 144 169


% uz casnic

din total 80 88 84 85 87 85

Sursa: Institutul Național de Statistică, 2019

Din tabel se observă că doar patru comune al căror teritoriu administrativ este traversat de conducte de

transport gaze naturale beneficiază în prezent de sisteme de distribuție gaze naturale. Se mai poate

spune că dintr-un total de 88 comune doar 4,5% sunt alimentate cu gaze naturale.

De asemenea, dintr-un număr de 11 orașe doar patru dintre acestea au distribuție gaze naturale.

În municipiul Suceava, în perioada analizată, cantitatea totală de gaze naturale distribuită a scăzut, cu

982 mii mc, în timp pe cantitatea de gaze naturale distribuite pentru uz casnic a crescut cu 1381 mii

mc, crescând şi ca procent din total, de la 48% (în 2012) la 53% (în 2017).

În municipiul Câmpulung Moldovenesc, în perioada analizată, cantitatea totală de gaze naturale

distribuită a înregistrat o creștere considerabilă (aproape s-a triplat), cu 3378 mii mc, iar cantitatea de

gaze naturale distribuite pentru uz casnic a crescut cu 1873 mii mc, crescând ca procent din total, de la

14% (în 2012) la 42% (în 2017).

În municipiul Fălticeni, în perioada analizată, cantitatea totală de gaze naturale distribuită a scăzut

uşor, cu 1081 mii mc, iar cantitatea de gaze naturale distribuite pentru uz casnic a scăzut cu 644 mii

mc, situându-se ca procent din total, în jurul valorii de 67%.

În municipiul Rădăuți, în perioada analizată, cantitatea totală de gaze naturale distribuită a crescut cu

1968 mii mc, iar pe cantitatea de gaze naturale distribuite pentru uz casnic a crescut cu 1543 mii mc,

crescând şi ca procent din total in jurul valorii de 23%.

În municipiul Suceava, în perioada analizată, cantitatea totală de gaze naturale distribuită a scăzut

uşor, cu 982 mii mc, în timp pe cantitatea de gaze naturale distribuite pentru uz casnic a crescut cu

1381 mii mc, crescând şi ca procent din total, de la 48% (în 2012) la 53% (în 2017).

În oraşul Frasin, în perioada analizată, atât cantitatea totală de gaze naturale distribuită, cât şi cea

distribuită pentru uz casnic au scăzut ca valori, cu 178 mii mc, respectiv cu 115 mii mc; cantitatea de

gaze naturale distribuite pentru uz casnic reprezintă cca. 77% din total.

În oraşul Gura Humorului, în perioada analizată, atât cantitatea totală de gaze naturale distribuită, cât

şi cea distribuită pentru uz casnic au scăzut de asemenea ca valori, cu 896 mii mc, respectiv cu 344 mii

mc; cantitatea de gaze naturale distribuite pentru uz casnic se situează în jurul valorii de 62% din

totalul distribuit.

În oraşul Salcea în perioada analizată, atât cantitatea totală de gaze naturale distribuită, cât şi cea

distribuită pentru uz casnic au crescut uşor, cu 93 mii mc, respectiv cu 96 mii mc; cantitatea de gaze

naturale distribuite pentru uz casnic reprezenta 82% din total în anul 2017.

Şi în oraşul Siret, în perioada analizată, a crescut cantitatea totală de gaze naturale distribuită şi cea

distribuită pentru uz casnic, cu 116 mii mc, respectiv cu 151 mii mc; cantitatea de gaze naturale

distribuite pentru uz casnic reprezenta 70% din totalul anului 2017.

Comuna Bosanci a înregistrat o creştere uşoară a cantităţii totale de gaze naturale distribuite (117 mii

mc) şi o creștere cu 98 mii mc a cantităţii de gaze naturale distribuite pentru uz casnic; cantitatea de

gaze naturale distribuite pentru uz casnic reprezenta 88% din total în anul 2017.


În perioada 2012-2017, comuna Ipoteşti a înregistrat o creştere a cantităţii totale de gaze naturale

distribuite de 486 mii mc şi o creștere cu 506 mii mc a cantităţii de gaze naturale distribuite pentru uz

casnic; cantitatea de gaze naturale distribuite pentru uz casnic reprezenta 94% din total în anul 2017.

În perioada analizată, comuna Scheia a înregistrat o scădere a cantităţii totale de gaze naturale

distribuite de 175 mii mc şi o creștere cu 604 mii mc a cantităţii de gaze naturale distribuite pentru uz

casnic; cantitatea de gaze naturale distribuite pentru uz casnic reprezenta 46% din total în anul 2017.

Comuna Siminicea a înregistrat o scădere uşoară a cantităţii totale de gaze naturale distribuite (24 mii

mc) şi, de asemenea, o scădere cu 11 mii mc a cantităţii de gaze naturale distribuite pentru uz casnic;

cantitatea de gaze naturale distribuite pentru uz casnic reprezenta 85% din total în anul 2017.

În general, scăderea consumului total de gaze naturale se produce ca urmare a scăderii producţiei

industriale (scăderii necesarului din procesele tehnologice), dar şi a creşterii randamentului

echipamentelor utilizate, precum şi a folosirii unor echipamente electrice pentru încălzire (radiatoare

electrice, aparate de condiţionare a aerului etc). În ceea ce priveşte consumul pentru uz casnic, acesta

creşte ca urmare a extinderii rețelei de distribuție şi racordării unor noi consumatori.

Principalul operator al sistemelor de distribuție gaze naturale în județul Suceava este Delgaz Grid

(care a obținut licență de distribuție gaze pentru: municipiul Suceava, municipiul Fălticeni, oraș

Frasin, oraș Gura Humorului, oraș Salcea, comunele Scheia, Siminicea, Ipotești, Bosanci). Au mai

obținut licență pentru operarea sistemelor de distribuție gaze naturale și societățile: Nord Gaz – pentru

municipiul Rădăuți, Nova Power & Gas – pentru municipiul Câmpulung Moldovenesc şi comuna

Moara, Premier Energy (fosta PDG) pentru oraşul Siret și Prisma Serv Companz Iaşi pentru comuna

Pătrăuți. – Sursa: Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei, 2019.

6.2.1 Exploatări SNGN ROMGAZ SA

Pe teritoriul administrativ al județului Suceava sunt amplasate 42 de sonde de extracție gaze naturale,

30 dintre acestea fiind amplasate în fondul forestier sau în vecinătatea acestuia. Injecția gazelor

naturale extrase în cadrul exploatărilor ROMGAZ in conductele de transport gaze naturale existente se

face prin puncte de intrare producție gaze. În județul Suceava aceste puncte sunt în zona localităților:

Pocoleni, Valea Seacă, Frasin, Todirești, Rădăuți.

Existenţa pe teritoriul administrativ al județului Suceava a sondelor de extracţie gaze naturale şi a

conductelor şi instalaţiilor aferente impune respectarea prevederilor “Normativului departamental

pentru stabilirea distanţelor din punct de vedere al prevenirii incendiilor dintre obiectivele componente

ale instalaţiilor tehnologice din industria extractivă de petrol şi gaze”, aprobat prin Ordinul nr.

278/1986. În Tabelul 1 din acest Normativ sunt date distanţele minime de siguranţă dintre instalaţiile

de petrol şi gaze şi centre populate, locuinţe, după cum urmează:

• Pentru sonde în foraj, probe, producţie, extracţie, ţiţei şi gaze - raza de siguranţă este de 50

metri;

• Pentru conductele de gaze de presiune înaltă, cuprinsă între 7 - 40 bar, distanţa minimă de

siguranţă este de 20 metri;

• Pentru conductele de gaze cu presiune mai mare 40 bar, distanţa minimă de siguranţă este de

35 metri;

• Pentru parcuri de separatoare, colectare ţiţei şi gaze (separatoare, rezervoare, compresoare,

panouri măsură, etc.) – distanţa minimă de siguranţă este de 35 metri.


6.2.2 Concluzii

Principalele disfuncţionalităţi care trebuie menţionate sunt racordarea greoaie a localităţilor (orașe și

comune) la reţelele de înaltă presiune, preţurile ajungând la costuri foarte ridicate şi faptul ca

înfiinţarea distribuţiilor de gaze s-a realizat predominant în zona estică și centrală a judeţului, zone

aflate în vecinătatea municipiilor Suceava, Fălticeni, Gura Humorului şi Rădăuți, în apropierea

conductelor din sistemul de transport al gazelor naturale.

O altă disfuncţionalitate este faptul ca împroprietăririle se fac, destul de frecvent, pe terenuri pe care

sunt montate reţele de transport gaze sau în vecinătatea lor. Din această cauză, apar situaţii în care

locuinţele sau alte obiective (cu pericol mai mare sau mai mic de incendiu) nu pot fi amplasate pe

aceste terenuri sau, mai grav, sunt amplasate la distanţe care pun în pericol atât siguranţa respectivelor

clădiri, dar şi a conductelor de transport. Este necesar ca, în zonele unde s-au realizat astfel de

construcţii, să se realizeze lucrări de creştere a gradului de siguranţă a conductelor de transport, prin

montarea de conducte cu grad sporit de siguranţă în funcționare.

De asemenea, faptul că traseul conductelor de gaze nu este în general paralel cu căile de comunicaţie,

poate conduce, în cazul unei avarii, la dificultăţi în aducerea utilajelor şi personalului de remediere la

faţa locului, prelungind astfel timpul de lucru pentru remedierea avariilor.


7. Managementul Deșeurilor

7.1 Managementul deșeurilor municipale

Potrivit Raportul privind starea mediului în județul Suceava, 2017, in anul 2016, colectarea deșeurilor

municipale se efectuează pentru un procent de 95,00 din populație, cu o mai mare frecvență în mediul

urban de 98,41% față de mediul rural unde este de 92,66%.

Din interpretarea datelor rezultă o scădere a cantității de deșeuri în anul 2016 cu 16.736 tone față de

anul 2013. Se constată o descreștere a deșeurilor menajere asimilabile în anul 2016 cu 9.170 tone mai

puțin decât în anul 2013. Se constată o descreștere a deșeurilor din servicii municipale în anul 2016 cu

8.504 tone mai puțin decât în anul 2013. Totalul deșeurilor municipale colectate în anul 2016 a fost cu

14.044 tone mai mic decât în anul 2013.

Conform Anchetei statistice anuale privind generarea și gestionarea deșeurilor de APM Suceava, se

observă tendința generală de creștere a procentului populației care beneficiază de serviciile de

salubritate puse la dispoziție de consiliul județean. Din totalul deșeurilor menajere și asimilabile

colectate la nivel de județ în anul 2016, 84,34% (78.249t) au provenit de la populație și 15,56%

(14.526 t) au fost colectate de la agenții economici.

7.1.1 Depozite de deșeuri municipale

Cea mai mare parte a deșeurilor municipale colectate de la populație și agenții economic este eliminată

prin depozitare. Aceasta continuă să fie una din cele mai dificile probleme în ceea ce priveşte

managementul acestor deşeuri, însemnând pierderi mari de resurse materiale și energie, generând

totodată și poluarea factorilor de mediu.

Aprobat în luna aprilie 2011 de către Comisia Europeană, proiectul „Sistem de Management Integrat

al Deşeurilor în judeţul Suceava”, a fost fazat, urmând ca investițiile încă nefinalizate să fie realizate

cu finanțare din POIM 2014-2020.

Cele două depozite ecologice de deşeuri municipale prevăzute în proiect ar fi trebuit să intre în

funcțiune şi să fie operațional sistemul de management integrat al deşeurilor care să conducă la

eficientizarea schemelor de colectare, cu accent pe colectarea selectivă a deşeurilor reciclabile,

compostarea individuală a deşeurilor biodegradabile în mediul rural şi a deşeurilor verzi din spaţiile

publice din localităţile urbane, reducându-se impactului creat de gestionarea deșeurilor asupra

mediului.

Între anii 2009 și 2017 în județul Suceava au fost date în funcțiune opt instalații de prelucrare a

deșeurilor, din care patru se află în administrarea Consiliilor locale ale orașelor Vatra Dornei, Rădăuți,

Gura Humorului și Siret și patru au fost preluate de operatorii autorizați din municipiul Suceava si din

Câmpulung Moldovenesc.

7.1.2 Spaţii de stocare temporară

Decalajul de timp între sistarea activităţii depozitelor neconforme şi intrarea în funcţiune a celor două

depozite ecologice zonale de deşeuri de la Moara şi Pojorâta, cauzează dificultăți şi a impus adoptarea

unor soluţii temporare până la rezolvarea problemei: acceptarea, ca soluţie de compromis, a spaţiilor

pentru stocarea temporară a deşeurilor. Deşeurile colectate de operatorii economici autorizați sunt

stocate temporar în spaţii special amenajate şi urmează să fie relocate pe depozitele ecologice, când

acestea vor deveni funcţionale. Cantităţile tot mai mari de deşeuri stocate pe aceste amplasamente vor

trebui relocate pe depozitele zonale de deşeuri în momentul în care acestea vor deveni funcţionale,


ceea ce la ora actuală reprezintă o mare problemă în gestionarea corespunzătoare a deșeurilor la

nivelul județului Suceava.

La începutul anului 2018 în județul Suceava existau 5 spații de stocare temporară a deșeurilor

municipale.

Tabelul 47: Spațiile de stocare temporară a deșeurilor municipale

Nr.

crt.

Spațiul de stocare

temporară, Localitatea

Amplasare

1. Gura Humorului, Zona

Lunca Boilor

Lângă depozitul neconform

Gura Humorului

2. Ipotești

3. Fălticeni

4. Ilișești Extravilan

5. Rădăuți Rădăuți – zona Scuntari

Sursa: Interacțiunea mediului cu activitățile economico-sociale în jud. Suceava, 2019

La nivelul anului 2015, depozitarea deșeurilor nevalorificabile se facea la comuna Ipotești în Spațiul

temporar de stocare. In cursul anului 2016 au fost finalizate lucrările de închidere prevăzute în SMID

pentru depozitele de deşeuri neconforme din judeţ, Suceava, Rădăuți, Gura Humorului, Fălticeni,

Siret, reducându-se astfel impactul negativ al acestor depozite asupra mediului. Pentru depozitele de la

Câmpulung Moldovenesc și Vatra Dornei s-au realizat lucrări de închidere intermediară. Toate spațiile

depozitelor au fost propuse pentru ecologizare.

La mijlocul anului 2016 s-a făcut recepția lucrărilor la groapa ecologică de gunoi de la Moara, pentru

ca în cursul anului 2017 să poată fi dat în folosință Depozitul conform de deșeuri, unde vor fi

transferate/depuse deșeurile nevalorificabile din județ. La sfârșitul anului 2017 lucrările de construcție

de la depozitul ecologic Pojorâta erau finalizate în proporție de 99%.

7.2 Managementul deșeurilor industriale

Cele mai mari cantități de deșeuri periculoase provenite din activitățile economice din județul Suceava

sunt generate de industria extractivă, urmată de industria prelucrătoare și cea de comerț și service auto.

Comparativ cu anul 2013, în anul 2016 cantitățile de deșeuri periculoase au crescut semnificativ

pentru industria extractivă și sectorul comerțului și service auto, dar a scăzut pentru industria

prelucrătoare.

7.2.1 Depozite de deșeuri industriale

Între anii 2012 – 2016, în județul Suceava erau funcționale 9 depozite de deșeuri industriale conforme

cu exigențele de mediu, din care 8 sunt depozite de deșeuri industriale nepericuloase, un depozit

pentru deșeurile industriale periculoase și o stație de incinerare deșeuri periculoase:


Tabelul 48: Localizarea depozitelor de deșeuri industriale (nepericuloase și periculoase)

Nr.crt. Depozite deșeuri industriale

conforme

Nr.

halde

Localizare/

Operator

1. Halde de depozitare a sterilului 3 CNU Crucea

2. Haldă de depozitare a sterilului 1 S.C. Sinarom Minig Group S.R.L.

3. Haldă de depozitare a sterilului 1 S.C. Mangan Minest S.R.L.

4. Depozitul de zgură și cenușă 1 S.C. Termica S.A. Suceava

5. Celula ecologică 1 S.C. AMBRO S.A. Suceava

6. Depozit de deșeuri industriale

nepericuloase Dare în folosință 2015

1 S.C. FERTISOL S.R.L., comuna

Dornești

7. Depozit deșeuri periculoase 1 S.C. Sinarom Minig Group S.R.L., sat

Oița

8. Instalație incinerare deșeurilor

periculoase2017, Capacitate de

incinerare ˃10t/zi

1 S.C. MONDECO S.R.L.Suceava


7.2.2 Gestionarea deșeurilor speciale

Deșeurile speciale sunt considerate deșeurile care provenind din gospodării, dar care nu pot fi

încadrate în categoria deșeurilor municipale, ca urmare, ele necesită o gestionare separată. Deșeurile

speciale generate în urma consumului casnic sunt: deșeurile periculoase menajere, deșeurile

voluminoase, deșeurile din construcții și demolări și deșeurile de echipamente electrice și electronice

(DEEE). La sfârșitul anului 2017, în județul Suceava existau 19 operatori economici producători și

importatori de DEEE autorizați cu sediul social în județ, a căror responsabilitate este colectarea (la

schimb) de la clienți a DEEE (echipamentelor electrice și electronice) introduse pe piață.

Cu toate măsurile luate în perioada 2012 – 2015, la nivel de județ, obiectivele colectării DEEE nu au

fost atinse. Conform reglementărilor legale pentru anul 2016 procentul colectării este prevăzut la 40%,

iar pentru intervalul 2017-2020 procentul este stabilit la 45%. Începând din anul 2021 procentul

colectării DEEE este prevăzut de 65%.

7.2.3 Deșeurile din industria extractivă

Cu impact asupra calității factorilor de mediu în județul Suceava sunt: depozitul de cenușă și zgură,

haldele miniere de steril și iazurile de decantare:

• Depozitul de cenușă și zgură care a deservit S.C. TERMICA S.A. Suceava: Potrivit Avizul de

mediu la închiderea depozitului de zgură și cenușă al S.C. TERMICA S.A. Suceava

nr.37/2008 s-a stabilit modul de reabilitare a amplasamentului și perioada de finalizarea

ecologizării până la 31.12.2012”. Prin Adresa A.P.M. Suceava nr. 1256 din 15.02.2013

termenul a fost prelungit până la data de 30.06.2013. Cf.cap.4. - Monitorizarea din acordul de

mediu și a prevederilor legale – operatorul depozitului este obligat să efectueze monitorizarea

post-închidere pe o perioadă de minimum 30 de ani.

• 9 iazuri de decantare în care este depozitat sterilul de la unitățile de preparație minieră.


• 224 de halde de steril provenite din activitatea de explorare și exploatare minieră.

Iazurile de decantare din județul Suceava sunt dotate cu sistem de monitorizare a stabilității, mai puțin

iazul de decantare de la Valea Straja care este în curs de reconfigurare. Iazurile de decantare care

prezintă factor de risc ridicat sunt cele de la: Tărnicioara, Poarta Veche, Dealu Negru, Pârâul Cailor

pentru care este urgentarea finalizării și demarării lucrărilor de punere în siguranță.

Pentru iazurile de decantare care au deservit U.P. Fundu Moldovei a fost emisă HG nr. 1034/ 2010

pentru aprobarea finanțării din Fondul pentru Mediu a lucrărilor de închidere cu termen de demarare a

lucrărilor luna octombrie 2016 și finalizare luna decembrie 2018, obiectiv neatins.

În cea mai mare parte, depozitele de steril prezintă un risc pentru siguranța așezărilor umane și a

mediului, întrucât în anul 2017 s-a lucrat numai la 2 perimetre miniere. Eliminarea deșeurilor generate

de industria extractivă se realizează în haldele de steril ale CNU Crucea pe halda Mănăila și în

depozitul de steril uzinal Cariera Oița.

Tabelul 49: Situaţia depozitelor industriale nepericuloase şi periculoase din jud. Suceava

Depozite de deşeuri industriale 2012 2013 2014 2015 2016

nepericuloase, din care: 7 7 7 7 8

- conforme 6 6 6 6 8

periculoase, din care: 1 1 1 1 1

- conforme 1 1 1 1 1


În perioada 2012-2014 au fost funcţionale 7 depozite de deşeuri nepericuloase:

• 3 halde de depozitare a sterilului la CNU Crucea;

• 1 haldă de depozitare a sterilului la SC SINAROM MINING GROUP SRL;

• 1 haldă de depozitare a sterilului la SC MANGAN MINEST SRL;

• depozitul de zgură şi cenuşă al SC TERMICA SA Suceava;

• 1 celulă ecologică la SC AMBRO SA Suceava;

• 1 depozit de deşeuri industriale periculoase (Oiţa) aparţinând SC SINAROM MINING

GROUP SRL;

• În anul 2015 a fost autorizat depozitul de deşeuri nepericuloase construit de SC FERTISOL

SRL la Dorneşti.

Conform HG nr.349/2005 privind depozitarea deşeurilor, depozitul de zgură şi cenuşă al SC

TERMICA SA Suceava, trebuia să sisteze depozitarea deşeurilor la sfârșitul anului 2009. Începând din

aprilie 2013 s-a oprit total activitatea de producere a energiei electrice şi termice din huilă, iar din

iunie 2013 SC TERMICA SA a intrat în procedură de „insolvenţă” urmată de „faliment”. Au fost

executate lucrări de ecologizare la unul din cele trei compartimente ale depozitului dar nu s-a finalizat

ecologizarea întregului depozit. În prezent pe compartimentul nr. 3, se depozitează nămol stabilizat

provenit de la staţia de epurare orăşenească SC ACET SA Suceava.


7.3 Probleme și disfuncționalități existente in domeniul Gestionării Deșeurilor

7.3.1 Probleme și disfuncționalități existente in domeniul deșeurilor municipale.

Întârzierile în aplicarea „Sistemului de Management Integrat al Deșeurilor în județul Suceava” au

repercusiuni asupra modului de organizare și funcționare a serviciilor de salubrizare. Calitatea

factorilor de mediu poate fi afectată de impactul pe care îl are gestionarea necorespunzătoare a

deșeurilor municipale. În anul 2017, la nivel de județ, principalele probleme existente privind

gestionarea deșeurilor municipale au fost:

• Managementul ineficient al deșeurilor în zonele rurale montane sau din lungul văilor râurilor,

care are drept consecință creșterea cantității de deșeuri produsă de localnici și turiști;

• Întârzieri în execuția stațiilor de transfer Fălticeni și Rădăuți;

• Depozitele ecologice pentru deșeuri nu sunt funcționale; întârzieri în finalizarea construcției

Depozitului Pojorâta;

• Deșeurile colectate de serviciile de salubritate sunt stocate temporar, în vederea relocării la

depozitul Moara;

• Decalajul de timp între sistarea activității de depozitare a deșeurilor municipale în depozitele

neconforme existente și punerea în funcțiune a celor două depozite de deșeuri conforme

prevăzute prin SIMD;

• Poluarea factorilor de mediu în zona platformelor de stocare temporară a deșeurilor

municipale;

• Depozitarea deșeurilor nevalorificabile se face într-un amplasament temporar și nu într-un

depozit conform de deșeuri;

• Din cele 7 depozite neconforme închise prin SMID doar cele de la Vatra Dornei și Câmpulung

Moldovenesc au fost propuse pentru închidere intermediară, pentru închiderea finală nefiind

fonduri;

• Lipsa infrastructurii și a preocupării reale, la nivelul administrațiilor publice locale, cu privire

la colectarea selectivă a deșeurilor provenite de la populație și agenții economici;

• Nu este soluționată problema colectării selective a deșeurilor periculoase din deșeurile

menajere direct de la populație, prin SMID fiind prevăzute dotări pentru colectarea separată a

fluxurilor speciale de deșeuri (voluminoase, periculoase, DEEE) în incinta stațiilor de transfer

și a depozitelor conforme de la Moara și Pojorâta, de unde vor fi preluate de operatori

economici specializați;

• Pentru eliminarea și/sau diminuarea poluării solului generată de gestionarea deficitară a

deșeurilor, o bună parte a punctelor de colectare nu dispun de platforme betonate;

• În mediul urban deșeurile biodegradabile nu sunt compostate (nefiind facilități în acest sens),

dar, în mediul rural se practică compostarea locală unde acestea sunt amestecate cu gunoiul de

grajd, fiind folosite în incinta gospodăriilor ca fertilizant natural;

• Slaba informare a societății civile cu privire la problemele de mediu din arealul în care trăiesc

și implicit neimplicarea acesteia la activitățile legate de rezolvarea integrată a acestora;

• Infrastructură de colectare/transport deșeuri slab dezvoltată, în mediu rural;

• Inexistența unui sistem organizat de colectare, valorificare și/sau eliminare (unde este cazul) a

deșeurilor din construcții;

• Întârzieri în procesul de accesare a fondurilor europene destinate finalizării proiectelor privind

eficientizarea activităților de gestionare a deșeurilor.


7.3.2 Probleme și disfuncționalități existente in domeniul deșeurilor industriale.

• Calitatea factorilor de mediu poate fi afectată de impactul pe care îl are gestionarea

necorespunzătoare a deșeurilor industriale mai ales cele provenite din activitatea de minerit;

• Existența de terenuri degradate datorită poluării istorice și a depozitării de deșeuri în județ, în

special a iazurilor de decantare steril uzinal pentru care nu s-au efectuat lucrări de punere în

siguranță, închidere și ecologizare;

• Poluarea solului, a apelor de suprafață/ subterane, cu metale grele datorată lipsei finanțării

lucrărilor de ecologizare a haldelor de steril;

• Riscul cedării iazurilor de decantare steril de la uzinele de preparație minieră datorat lipsei

finanțării lucrărilor de punere în siguranță a acestora;

• Riscuri de accidente ecologice în zonele perimetrelor miniere cu consecințe asupra mediului

natural și comunităților umane;

• Neasigurarea fondurilor necesare pentru lucrările de conservare, închidere și ecologizare a

siturilor miniere, în special a iazurilor de decantare steril uzinal ce au deservit uzina de

preparare substanțe minerale utile Fundu Moldovei și nefinalizarea lucrărilor la iazul de

decantare Tărnicioara care a deservit U.P. Tarnița, conduce la producerea sau iminența

producerii de poluări a mediului natural și comunităților umane;

• Nefinalizarea proiectului de închidere și reconstrucție ecologică a perimetrului minier Negoiu

Românesc - Pietricelu Călimani cu repercusiuni asupra calității ecosistemelor naturale;

• Inexistența în jud. Suceava a unor facilități de gestionare a deșeurilor periculoase provenite în

special de la populație.

Tabelul 50: UATB-uri afectate de prezența depozitelor de deșeuri menajere care produc

impact asupra mediului natural și comunităților umane

Nr.

Crt

Cod


UA

TB

cu

dep

ozi

te d

e

deș

euri

nec

on

form

e,

înch

ise,

pen

tru

ca

re n

u a

fost

rea

liza

tă e

co

log

iza

rea

teren

ulu

i

UA

TB

cu

dep

ozit

e d

e

deș

euri

mu

nic

ipa

le

nec

on

form

e p

entr

u c

are

nu

s-a

u r

eali

zat

lucr

ări

de

înch

ider

e f

ina

lă

UA

TB

cu

dep

ozit

e ec

olo

gic

e

care

su

nt

nef

un

cți

on

ale

UA

TB

cu

sp

ați

i d

e st

oca

re

pâ

na

la

in

tra

rea

în

fun

cţiu

ne

a d

epo

zite

lor

eco

log

ice

1 146263 SUCEAVA X

2 146502 Câmpulung Moldovenesc X

3 146539 Fălticeni X X

4 146628 Rădăuți X X

5 146744 Vatra Dornei X

1 147358 Broșteni

2 147633 Cajvana

3 148006 Dolhasca

4 148612 Frasin

5 146584 Gura Humorului X X

6 149227 Liteni


Nr.

Crt

Cod


UA

TB

cu

dep

ozi

te d

e

deș

euri

nec

on

form

e,

înch

ise,

pen

tru

ca

re n

u a

fost

rea

liza

tă e

co

log

iza

rea

teren

ulu

i

UA

TB

cu

dep

ozit

e d

e

deș

euri

mu

nic

ipa

le

nec

on

form

e p

entr

u c

are

nu

s-a

u r

eali

zat

lucr

ări

de

înch

ider

e f

ina

lă

UA

TB

cu

dep

ozit

e ec

olo

gic

e

care

su

nt

nef

un

cți

on

ale

UA

TB

cu

sp

ați

i d

e st

oca

re

pâ

na

la

in

tra

rea

în

fun

cţiu

ne

a d

epo

zite

lor

eco

log

ice

7 146931 Milișăuți

8 146370 Salcea

9 146655 Siret X

10 146708 Solca

11 151095 Vicovu de Sus

Total urban 5 2 3

1 146799 Adâncata

2 146860 Arbore

3 146904 Baia


5 146995 Bălcăuți

6 151576 Berchișești

7 147036 Bilca


9 147072 Boroaia

10 147134 Bosanci

11 147161 Botoșana

12 147205 Breaza

13 147241 Brodina

14 147465 Bunești

15 151521 Burla

16 147526 Cacica

17 147580 Calafindești

18 151503 Capu Câmpului

19 151451 Ciocănești

20 151567 Ciprian Porumbescu

21 147713 Cârlibaba

22 151433 Comănești

23 147786 Cornu Luncii

24 151497 Coșna

25 147884 Crucea

26 147937 Dărmănești

27 148097 Dolhești

28 148131 Dorna-Arini

29 148202 Dorna Candrenilor

30 148293 Dornești

31 148328 Drăgoiești


Nr.

Crt

Cod


UA

TB

cu

dep

ozi

te d

e

deș

euri

nec

on

form

e,

înch

ise,

pen

tru

ca

re n

u a

fost

rea

liza

tă e

co

log

iza

rea

teren

ulu

i

UA

TB

cu

dep

ozit

e d

e

deș

euri

mu

nic

ipa

le

nec

on

form

e p

entr

u c

are

nu

s-a

u r

eali

zat

lucr

ări

de

înch

ider

e f

ina

lă

UA

TB

cu

dep

ozit

e ec

olo

gic

e

care

su

nt

nef

un

cți

on

ale

UA

TB

cu

sp

ați

i d

e st

oca

re

pâ

na

la

in

tra

rea

în

fun

cţiu

ne

a d

epo

zite

lor

eco

log

ice

32 148382 Drăgușeni

33 148426 Dumbrăveni

34 151488 Fântâna Mare

35 148453 Fântânele

36 148514 Forăști

37 148667 Frătăuții Noi

38 148694 Frătăuții Vechi

39 148729 Frumosu

40 148765 Fundu Moldovei

41 148872 Gălănești

42 148916 Grămești

43 148970 Grănicești

44 151512 Hănțești

45 151549 Hârtop

46 149049 Horodniceni

47 149101 Horodnic de Jos

48 151479 Horodnic de Sus

49 149138 Iacobeni

50 151442 Iaslovăț

51 147660 Ilișești X

52 146281 Ipotești X

53 149183 Izvoarele Sucevei

54 149290 Marginea

55 149316 Mălini

56 149370 Mănăstirea Humorului

57 146325 Mitocu Dragomirnei

58 149414 Moara X

59 149502 Moldova-Sulița

60 149539 Moldovița

61 149584 Mușenița

62 149655 Ostra

63 149682 Panaci

64 149753 Păltinoasa

65 149780 Pârteștii de Jos

66 149833 Pătrăuți

67 149851 Poiana Stampei

68 151585 Poieni-Solca


Nr.

Crt

Cod


UA

TB

cu

dep

ozi

te d

e

deș

euri

nec

on

form

e,

înch

ise,

pen

tru

ca

re n

u a

fost

rea

liza

tă e

co

log

iza

rea

teren

ulu

i

UA

TB

cu

dep

ozit

e d

e

deș

euri

mu

nic

ipa

le

nec

on

form

e p

entr

u c

are

nu

s-a

u r

eali

zat

lucr

ări

de

înch

ider

e f

ina

lă

UA

TB

cu

dep

ozit

e ec

olo

gic

e

care

su

nt

nef

un

cți

on

ale

UA

TB

cu

sp

ați

i d

e st

oca

re

pâ

na

la

in

tra

rea

în

fun

cţiu

ne

a d

epo

zite

lor

eco

log

ice

69 149931 Pojorâta X

70 149968 Preutești

71 150043 Putna

72 150070 Rădășeni

73 150114 Râșca

74 150178 Sadova

75 150196 Satu Mare

76 150221 Siminicea

77 150258 Slatina

78 150294 Straja

79 150310 Stroiești

80 150356 Stulpicani

81 150418 Sucevița

82 150445 Șaru Dornei

83 146432 Șcheia

84 151460 Șerbăuți

85 150524 Todirești

86 150588 Udești

87 150702 Ulma

88 150766 Vadu Moldovei

89 150891 Valea Moldovei

90 150935 Vama


92 151022 Verești

93 151077 Vicovu de Jos

94 151558 Voitinel

95 151120 Volovăț

96 151157 Vulturești

97 151246 Zamostea

98 151344 Zvoriștea

Total comune 2 2

Total județ 5 2 2 5

Sursa: Master Planul privind Gestionarea Deșeurilor în județul Suceava 2007-2037, Raportul privind

starea mediului în județul Suceava în anul 2017


Figura 20: Gestiunea deșeurilor – depozite municipale

Sursa: Master Planul privind Gestionarea Deșeurilor în județul Suceava 2007-2037, Raportul privind starea mediului în județul Suceava în anul 2017 și datele

puse la dispoziție de Agenția pentru Protecția Mediului Suceava


Figura 21: Gestiunea deșeurilor – depozite de deșeuri industriale

Sursa: Master Planul privind Gestionarea Deșeurilor în județul Suceava 2007-2037, Raportul privind starea mediului în județul Suceava în anul 2017 și datele

puse la dispoziție de Agenția pentru Protecția Mediului Suceava


Figura 22: Servicii de salubritate Sursa: Master Planul privind Gestionarea Deșeurilor în județul Suceava 2007-2037


Bibliografie

- Comunicat de presă, Transelectrica a recepționat lucrările de modernizare a Stației

400/220/110/20 kV Suceava, nodul energetic care unește toate regiunile istorice ale țării,

Transelectrica. 2018 http://economie.gov.ro/transelectrica-a-receptionat-lucrarile-de-modernizare-

a-statiei-400-220-110-20-kv-Suceava-nodul-energetic-care-uneste-toate-regiunile-istorice-ale-tarii

- https://www.anre.ro/ - Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei

- http://www.bioenergySuceava.ro/ - S.C. Bioenergy Suceava S.A.

- http://www.insse.ro - Institutul Național de Statistică al României

- http://thermonet-sv.ro/ - S.C. Thermonet S.R.L.

- https://www.romgaz.ro/ - Societatea Nationala de Gaze Naturale ROMGAZ SA

- http://www.transgaz.ro - Societatea Națională de Transport de Gaze Naturale Transgaz S.A.

- Integrarea în SEN a centralelor electrice din surse regenerabile, Transelectrica. 2019

http://www.transelectrica.ro/web/tel/integrarea-in-sen-a-centralelor-eoliene

- Lista capacităților de producere de energie electrică și termică în cogenerare, cu acreditare finală,

Anexa la Decizia Președintelui ANRE nr.653 din 25.04.2018, actualizată cf. Deciziei Președintelui

ANRE nr.1499 din 17.09.2018, Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei.

2018

- Lista producătorilor acreditați şi a centralelor de producere a energiei electrice din surse

regenerabile de energie acreditate pentru aplicarea sistemului de promovare prin CV actualizată la

data de 31.12.2018, Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei. 2018:

https://www.anre.ro/ro/legislatie/surse-regenerabile/acreditare-sist-promovare

- Lista zonelor albe NGN, Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în

Comunicații. 2018:

- http://www.ancom.org.ro/ancom-a-identificat-zonele-din-mediul-rural-neacoperite-de-re539ele-

de-genera539ie-viitoare-pentru-posibile-masuri-de-interven539ie-publica-din-partea-mcsi_5882

- Planul de Dezvoltare a RET perioada 2018 – 2027, Transelectrica. 2018

- Premiu de excelenţă primit de municipiul Suceava pentru iluminat public şi eficienţă energetică,

Administratie.ro, 2018:

- http://www.administratie.ro/premiu-de-excelenta-primit-de-municipiul-Suceava-pentru-iluminat-

public-si-eficienta-energetica/

- Proiect european de 3,6 milioane auro pentru modernizarea iluminatului public la Rădăuți,

Suceava News 2018: https://www.svnews.ro/proiect-european-de-36-milioane-de-euro-pentru-

modernizarea-iluminatului-public-la-radauti/142662/

- Recensământul Populației și al Locuințelor 2011, Institutul Național de Statistică (2011).

http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2012/08/TS12.pdf

- Schema cu riscurile teritoriale din zona de competență a inspectoratului pentru situații de urgență

„Bucovina” al Județului Suceava (2019)

- Strategia ANCOM pentru comunicațiile digitale 2020 - Document de poziție, Autoritatea

Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații. 2016:


http://www.ancom.org.ro/uploads/articles/file/strategia_de_reglementare_2020146968891

1.pdf

- Strategia de dezvoltare economică și socială a județului Suceava, perioada 2011-2020, Proiect

cofinanțat din Fondul Social European, prin Programul Operațional “Dezvoltarea Capacității

Administrative”, Consiliul Județean Suceava. 2013

- Strategia integrată de dezvoltare urbană a municipiului Suceava 2016-2023, Consiliul Local al

municipiului Suceava. 2016

- Strategia județeană de reducere a emisiilor de CO2 pentru județul Suceava pentru perioada 2017-

2023, Consiliul județean Suceava. 2017

- Strategie de dezvoltare locală 2014-2020, oraș Liteni, jud. Suceava Consiliul Local al orașului

Liteni. 2016:

- http://www.primaria-liteni.ro/Download/Diverse/Strategie_de_dezvoltare_2014-

2020_Orasul_Liteni_.pdf

- Studiu privind evaluarea potențialului energetic actual al surselor regenerabile de energie în

România (solar, vânt, biomasă, microhidro, geotermie), identificarea celor mai bune locaţii pentru

dezvoltarea investiţiilor în producerea de energie electrică neconvenţională – sinteză, Institutul

Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Energie. 2006

ACTUALIZAREA - cjsuceava.ro · Rețeaua hidrografică a bazinului este bine dezvoltată,...

Documents

Transcript of ACTUALIZAREA - cjsuceava.ro · Rețeaua hidrografică a bazinului este bine dezvoltată,...