Actualizare iniţial1
6
Actualizare iniţială (septembrie) cls 6 A fost odată ca niciodată ... Era odată un împărat puternic și mare și avea pe lângă palaturile sale o grădină frumoasă, bogată de flori și meșteșugită nevoie mare! Așa grădină nu se mai văzuse până atunci, p-acolo . În fundul grădinei avea și un măr care făcea mere de aur și, de când îl avea el , nu putuse să mănânce din pom mere coapte, căci, după ce le vedea înflorind, crescând și pârguindu-se, venea oarecine noaptea și le fura, tocmai când erau să se coacă.[...] Sosi primăvara: pomul înflori mai frumos și legă mai mult decât altădată. Împăratul se veseli de frumuseţea florilor și de mulţimea roadelor sale, dară când se gândea că nici în anul acesta n- o să aibă parte de merele lui cele aurite, se căia că l-a lăsat netăiat.Prâslea se ducea adesea prin grădină, da ocol mărului și tot plănuia. În sfârșit, merele începură a se pârgui. Atunci fiul cel mai mic al împăratului zise: – Tată, iată , a sosit timpul; mă duc să pândesc și eu. – Du-te, zise împăratul; dară negre ș it că și tu ai să te întorci rușinat ca și fraţii tăi cei mai mari.[...] Cum veni seara, se duse, își luă cărţi de cetit, două ţepușe, arcul și tolba cu săgeţile. Își alese un loc de pândă într-un colţ pe lângă pom, bătu ţepușele în pământ și se puse între ele, așa cum să-i vină unul dinainte și altul la spate ca, dacă îi va veni somn și ar moţăi, să se lovească cu barba în cel de dinaintea lui și dacă ar da capul pe spate, să se lovească cu ceafa în cel de dinapoi. Astfel pândi până când, într-una din nopţi, cam după miezul nopţii, simţi că-l atinge înceti ș or boarea ziorilor care îl îmbăta cu mirosul său cel plăcut, o piroteală mole ș itoare se legă de ochii lui; dară loviturile ce suferi vrând să moţăiască îl deșteptară, și rămase priveghind până când, pe la revărsat de ziori, un ușor fâșâit se auzi prin grădină. Atunci, cu ochii ţintă la pom, luă arcul și sta gata; fâșâitul se auzi mai tare și un oarecine se apropie de pom și se apucă de ramurile lui; atunci el dete o săgeată, dete două și, când dete cu a treia , un geamăt ieși de lângă pom și apoi o tăcere de moarte se făcu; iară el, cum se lumină puţin, culese câteva mere din pom, le puse pe o tipsie de aur și le duse la tatăl său. (***, Prîslea cel voinic şi merele de aur) I. Înţelegerea textului 1. Precizează numele autorului și titlul operei din care a fost selectat fragmentul.
-
Upload
ana-ionescu -
Category
Documents
-
view
213 -
download
0
description
fisa
Transcript of Actualizare iniţial1
Actualizare iniial (septembrie) cls 6
A fost odat ca niciodat ...
Era odat un mprat puternic i mare i avea pe lng palaturile sale o grdin frumoas, bogat de flori i meteugit nevoie mare! Aa grdin nu se mai vzuse pn atunci, p-acolo. n fundul grdinei avea i un mr care fcea mere de aur i, de cnd l avea el, nu putuse s mnnce din pom mere coapte, cci, dup ce le vedea nflorind, crescnd i prguindu-se, venea oarecine noaptea i le fura, tocmai cnd erau s se coac.[...]
Sosi primvara: pomul nflori mai frumos i leg mai mult dect altdat. mpratul se veseli de frumuseea florilor i de mulimea roadelor sale, dar cnd se gndea c nici n anul acesta n-o s aib parte de merele lui cele aurite, se cia c l-a lsat netiat.Prslea se ducea adesea prin grdin, da ocol mrului i tot plnuia. n sfrit, merele ncepur a se prgui. Atunci fiul cel mai mic al mpratului zise:
Tat, iat, a sosit timpul; m duc s pndesc i eu.
Du-te, zise mpratul; dar negreit c i tu ai s te ntorci ruinat ca i fraii ti cei mai mari.[...]
Cum veni seara, se duse, i lu cri de cetit, dou epue, arcul i tolba cu sgeile. i alese un loc de pnd ntr-un col pe lng pom, btu epuele n pmnt i se puse ntre ele, aa cum s-i vin unul dinainte i altul la spate ca, dac i va veni somn i ar moi, s se loveasc cu barba n cel de dinaintea lui i dac ar da capul pe spate, s se loveasc cu ceafa n cel de dinapoi.
Astfel pndi pn cnd, ntr-una din nopi, cam dup miezul nopii, simi c-l atinge ncetior boarea ziorilor care l mbta cu mirosul su cel plcut, o piroteal moleitoare se leg de ochii lui; dar loviturile ce suferi vrnd s moiasc l deteptar, i rmase priveghind pn cnd, pe la revrsat de ziori, un uor fit se auzi prin grdin. Atunci, cu ochii int la pom, lu arcul i sta gata; fitul se auzi mai tare i un oarecine se apropie de pom i se apuc de ramurile lui; atunci el dete o sgeat, dete dou i, cnd dete cu a treia, un geamt iei de lng pom i apoi o tcere de moarte se fcu; iar el, cum se lumin puin, culese cteva mere din pom, le puse pe o tipsie de aur i le duse la tatl su.
(***, Prslea cel voinic i merele de aur)
I. nelegerea textului
1. Precizeaz numele autorului i titlul operei din care a fost selectat fragmentul.
2. Transcrie din textul dat dou structuri (grupuri de cuvinte) care s indice locul i timpul aciunii.
3. Precizeaz care sunt personajele ntmplrii.
4. Explic, n 2-3 rnduri, motivul pentru care mpratul era nemulumit.
5. Formuleaz ideea principal corespunztoare ultimului alineat.6. Numete dou trsturi care justific ncadrarea operei n genul epic.
7. ntr-un text de 8-10 rnduri, demonstreaz c fragmentul citat aparine unui basm.
II. Limba romn
1. Desparte n silabe cuvintelei stabilete locul accentului: puternic, ramurile, int, fit, apropie, pom.
2. Precizeaz felul sunetelor: deteptar, noaptea, fcea, plnuia, loveasc, roadelor..3. Precizeaz care sunt diftongii din cuvintele: frumoas, nevoie, avea, dinapoi, dou, iei.4. Selecteaz din text dou cuvinte care conin diftongi diferii i dou cuvinte care conin vocale n hiat.
5. Precizeaz numrul de litere/sunete: niciodat, meteugit, fcea, sgeile, priveghind, tcere.
6. Subliniaz cuvintele derivate: palaturile, nflorind, frumuseea, mulimea, merele, aurite, netiat,mpratului, plnuia, negreit.sgeile, ncetior, moleitoare, fit.
7. Alctuiete familia lexical a cuvntului grdin, pmnt.
8. Gsete trei termeni din acelai cmp lexical cu fraii
9. Gsete sinonime contextuale pentru: se veseli,se ci(regret), s pndesc, ar moi(picoti, dormita), piroteal (motaiala , somnolen), ramurile,boarea(suflarea, adierea) tipsie(tav).
10. Gsete antonime contextuale pentru: puternic, noaptea, se duse, dinainte, ncetior (brutal), uor (puternic)
11. Precizeaz valoarea morfologic a cuvintelor subliniate.
12. Precizeaz cazul urmtoarelor cuvinte: de cnd l avea el; mpratul se veseli de frumuseea florilor i de mulimea roadelor; n-o s aib parte de merele lui cele aurite; dac i va veni somn; Tat, iat, a sosit timpul13. Alctuiete enunuri n care substantivul fiu s fie n toate cele cinci cazuri.14. Alctuiete enunuri n care pronumele personal tu s fie n toate cele cinci cazuri. 15. Precizeaz modul i timpul verbelor subliniate. 16. Precizeaz prile de propoziie din: mpratul se veseli de frumuseea florilor. Un uor fit se auzi prin grdin.
17. Construiete enunuri n care cuvntul fius ndeplineasc urmtoarele funcii sintactice:
. subiect, nume predicativ, atribut substantival genitival, atribut substantival prepoziional, complement direct, complement indirect.
18. Alc. Enunuri cu ortogramele: ne-am, i-au, i-a, c-ar, s-ar, ce-ai.
A fost odat ca niciodat un mprat puternic i mare i avea pe lng palaturile sale o grdin frumoas, bogat de flori i meteugit nevoie mare! Aa grdin nu se mai vzuse pn atunci, p-acolo. n fundul grdinei avea i un mr care fcea mere de aur i, de cnd l avea el, nu putuse s mnnce din pom mere coapte, cci, dup ce le vedea nflorind, crescnd i prguindu-se, venea oarecine noaptea i le fura, tocmai cnd erau s se coac.[...]
Sosi primvara: pomul nflori mai frumos i leg mai mult dect altdat. mpratul se veseli de frumuseea florilor i de mulimea roadelor sale, dar cnd se gndea c nici n anul acesta n-o s aib parte de merele lui cele aurite, se cia c l-a lsat netiat.Prslea se ducea adesea prin grdin, da ocol mrului i tot plnuia. n sfrit, merele ncepur a se prgui. Atunci fiul cel mai mic al mpratului zise:
Tat, iat, a sosit timpul; m duc s pndesc i eu.
Du-te, zise mpratul; dar negreit c i tu ai s te ntorci ruinat ca i fraii ti cei mai mari.[...]
Cum veni seara, se duse, i lu cri de cetit, dou epue, arcul i tolba cu sgeile. i alese un loc de pnd ntr-un col pe lng pom, btu epuele n pmnt i se puse ntre ele, aa cum s-i vin unul dinainte i altul la spate ca, dac i va veni somn i ar moi, s se loveasc cu barba n cel de dinaintea lui i dac ar da capul pe spate, s se loveasc cu ceafa n cel de dinapoi.
Astfel pndi pn cnd, ntr-una din nopi, cam dup miezul nopii, simi c-l atinge ncetior boarea ziorilor care l mbta cu mirosul su cel plcut, o piroteal moleitoare se leg de ochii lui; dar loviturile ce suferi vrnd s moiasc l deteptar, i rmase priveghind pn cnd, pe la revrsat de ziori, un uor fit se auzi prin grdin. Atunci, cu ochii int la pom, lu arcul i sta gata; fitul se auzi mai tare i un oarecine se apropie de pom i se apuc de ramurile lui; atunci el dete o sgeat, dete dou i, cnd dete cu a treia, un geamt iei de lng pom i apoi o tcere de moarte se fcu; iar el, cum se lumin puin, culese cteva mere din pom, le puse pe o tipsie de aur i le duse la tatl su.
(***, Prslea cel voinic i merele de aur)
A fost odat ca niciodat un mprat puternic i mare i avea pe lng palaturile sale o grdin frumoas, bogat de flori i meteugit nevoie mare! Aa grdin nu se mai vzuse pn atunci, p-acolo. n fundul grdinei avea i un mr care fcea mere de aur i, de cnd l avea el, nu putuse s mnnce din pom mere coapte, cci, dup ce le vedea nflorind, crescnd i prguindu-se, venea oarecine noaptea i le fura, tocmai cnd erau s se coac.[...]
Sosi primvara: pomul nflori mai frumos i leg mai mult dect altdat. mpratul se veseli de frumuseea florilor i de mulimea roadelor sale, dar cnd se gndea c nici n anul acesta n-o s aib parte de merele lui cele aurite, se cia c l-a lsat netiat.Prslea se ducea adesea prin grdin, da ocol mrului i tot plnuia. n sfrit, merele ncepur a se prgui. Atunci fiul cel mai mic al mpratului zise:
Tat, iat, a sosit timpul; m duc s pndesc i eu.
Du-te, zise mpratul; dar negreit c i tu ai s te ntorci ruinat ca i fraii ti cei mai mari.[...]
Cum veni seara, se duse, i lu cri de cetit, dou epue, arcul i tolba cu sgeile. i alese un loc de pnd ntr-un col pe lng pom, btu epuele n pmnt i se puse ntre ele, aa cum s-i vin unul dinainte i altul la spate ca, dac i va veni somn i ar moi, s se loveasc cu barba n cel de dinaintea lui i dac ar da capul pe spate, s se loveasc cu ceafa n cel de dinapoi.
Astfel pndi pn cnd, ntr-una din nopi, cam dup miezul nopii, simi c-l atinge ncetior boarea ziorilor care l mbta cu mirosul su cel plcut, o piroteal moleitoare se leg de ochii lui; dar loviturile ce suferi vrnd s moiasc l deteptar, i rmase priveghind pn cnd, pe la revrsat de ziori, un uor fit se auzi prin grdin. Atunci, cu ochii int la pom, lu arcul i sta gata; fitul se auzi mai tare i un oarecine se apropie de pom i se apuc de ramurile lui; atunci el dete o sgeat, dete dou i, cnd dete cu a treia, un geamt iei de lng pom i apoi o tcere de moarte se fcu; iar el, cum se lumin puin, culese cteva mere din pom, le puse pe o tipsie de aur i le duse la tatl su.
(***, Prslea cel voinic i merele de aur)
