ACTIVITATI DE IGIENIZARE

4
 NOŢIUNI GENERALE DE IGIENĂ ACTIVITATI DE IGIENIZARE Pre gati rea san itar a a lucr ator ilor din ali ment atia publ ica est e o cond iti e ese ntia la pen tru asigurarea unei inalte calitati igienice a produselor alimentare. Cunoasterea regulilor de igiena personala si la locul de munca de catre toti lucratorii din sectorul alimentar este obligatorie, deoarece oricat de gustos si de atragator ar fi un produs sau  prepa rat alime ntar, acesta devine necores punzator in cazul in care ar produce imbolna virea consumatorului. In tara noastra, preocuparea si grija pentru sanatatea populatiei se manifesta si prin legislatia sanitar-veterinara, care prevede detaliat normele de igiena ce trebuie respectate de toti lucratorii din sec tor ul alimenta r, pre cum si sanctiunile administrative sau penale in caz ul nere spe ctar ii acestora. IGIENA LOCULUI DE MUNCA In tot cursul prepar arii produsel or alimentare, la locul de munca trebuie mentinuta o curateni e  perfe cta. Curatenia trebuie sa fie un proces continuu prin care sa se indepar teze murdaria , imediat dupa ce a aparut. Pe suprafetele si ustensilele murdare raman resturi alimentare pe care se dezvolta mic roo rga nism e de alt era re si pat ogen e, mai ales daca nu se asi gur a cura ten ia cor ecta si la momentul oportun. Igi eniz area sup raf ete lor si a ust ens ilel or se cons ide ra cor esp unza toa re, cand se rea lize aza urmatoarele: - din p unct de vedere fizic, indepartarea tuturor reziduurilor vizibile de pe suprafete; - din p unct d e vede re chim ic, el iminare a tut uror ur melor de subs tante chimice proveni nd de la solutiile de spalare si dezinfectie; - din p unct de vedere microbiologic, reducerea la maximum a microflorei existente. Intretinerea igienica a locurilor de munca, a utilajului, a suprafetelor de lucru etc. cuprinde urmatoarele operatii: - curatirea mecanica a resturilor alimentare; - spalarea cu apa calda (40-45°C) cu adaos de detergenti: soda, detergenti anionici sau amestec de soda cu detergenti anionici (l-2%); - clatirea cu apa fierbinte, pentru indepartarea urmelor de detergenti; - dezi nfec tia , care urmares te distru ger ea mic rob ilo r ce au rezist at la actiona rea apei si a deterg entilor. Cele mai utiliza te substante dezinfectante din sector ul aliment ar sunt: cloramina (1- 2%). hipocloriti (1-2%), bromocet (1-2%). Bromocetul este tot mai mult inlocuit cu detergenti cationici. Substantele dezinfectante se lasa in contact cu suprafetele pe care trebuie sa actioneze 10-15 min. Materiile organice, prezente chiar in cantitati mici pe suprafetele supuse dezinfectiei, reduc substantial efectul dezinfectantilor, deoarece o parte din acestia sunt consumati pentru oxidarea substantelor organice nemicrobiene. De aceea, dezinfectia nu poate inlocui spalarea si trebuie efectuata numai dupa spalarea perfecta a suprafetelor. Sporii microbieni sunt mult mai rezistenti la actiunea dezinfectantilor. De aceea, operatiile de dezinfectie trebuie sa se execute zilnic, pentru a evita acumularea sporilor.

Transcript of ACTIVITATI DE IGIENIZARE

5/17/2018 ACTIVITATI DE IGIENIZARE - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/activitati-de-igienizare 1/4

NOŢIUNI GENERALE DE IGIENĂ

ACTIVITATI DE IGIENIZARE

Pregatirea sanitara a lucratorilor din alimentatia publica este o conditie esentiala pentru

asigurarea unei inalte calitati igienice a produselor alimentare.Cunoasterea regulilor de igiena personala si la locul de munca de catre toti lucratorii din

sectorul alimentar este obligatorie, deoarece oricat de gustos si de atragator ar fi un produs sau

 preparat alimentar, acesta devine necorespunzator in cazul in care ar produce imbolnavireaconsumatorului.

In tara noastra, preocuparea si grija pentru sanatatea populatiei se manifesta si prin legislatia

sanitar-veterinara, care prevede detaliat normele de igiena ce trebuie respectate de toti lucratoriidin sectorul alimentar, precum si sanctiunile administrative sau penale in cazul nerespectarii

acestora.

IGIENA LOCULUI DE MUNCAIn tot cursul prepararii produselor alimentare, la locul de munca trebuie mentinuta o curatenie

 perfecta. Curatenia trebuie sa fie un proces continuu prin care sa se indeparteze murdaria, imediatdupa ce a aparut. Pe suprafetele si ustensilele murdare raman resturi alimentare pe care se dezvolta

microorganisme de alterare si patogene, mai ales daca nu se asigura curatenia corecta si la

momentul oportun.Igienizarea suprafetelor si a ustensilelor se considera corespunzatoare, cand se realizeaza

urmatoarele:

- din punct de vedere fizic, indepartarea tuturor reziduurilor vizibile de pe suprafete;- din punct de vedere chimic, eliminarea tuturor urmelor de substante chimice provenind de

la solutiile de spalare si dezinfectie;

- din punct de vedere microbiologic, reducerea la maximum a microflorei existente.Intretinerea igienica a locurilor de munca, a utilajului, a suprafetelor de lucru etc. cuprinde

urmatoarele operatii:

- curatirea mecanica a resturilor alimentare;

- spalarea cu apa calda (40-45°C) cu adaos de detergenti: soda, detergenti anionici sauamestec de soda cu detergenti anionici (l-2%);

- clatirea cu apa fierbinte, pentru indepartarea urmelor de detergenti;

- dezinfectia, care urmareste distrugerea microbilor ce au rezistat la actionarea apei si adetergentilor. Cele mai utilizate substante dezinfectante din sectorul alimentar sunt: cloramina (1-

2%). hipocloriti (1-2%), bromocet (1-2%). Bromocetul este tot mai mult inlocuit cu detergenti

cationici.

Substantele dezinfectante se lasa in contact cu suprafetele pe care trebuie sa actioneze 10-15min.

Materiile organice, prezente chiar in cantitati mici pe suprafetele supuse dezinfectiei, reduc

substantial efectul dezinfectantilor, deoarece o parte din acestia sunt consumati pentru oxidareasubstantelor organice nemicrobiene. De aceea, dezinfectia nu poate inlocui spalarea si trebuie

efectuata numai dupa spalarea perfecta a suprafetelor.

Sporii microbieni sunt mult mai rezistenti la actiunea dezinfectantilor. De aceea, operatiile dedezinfectie trebuie sa se execute zilnic, pentru a evita acumularea sporilor.

5/17/2018 ACTIVITATI DE IGIENIZARE - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/activitati-de-igienizare 2/4

In unitatile de alimentatie publica se recomanda dezinfectia o data pe zi, la terminarea

 programului de lucru al unitatii;

- clatirea suprafetelor dezinfectate se face cu apa fierbinte, daca acestea vin in contact direct cualimentele (mese, vase, ustensile, utilaje).

Aprecierea gradului de curatenie se face prin mijloace de laborator.

 Normele bacteriologice pentru aprecierea starii de curatenie, conform reglementarilor Ministerului Sanatatii, sunt prezentate in tabelul 4.

Curatenia efectuata la locul de munca imbraca trei forme:

- curatenia in timpul functionarii unitatii;- curatenia curenta;

- curatenia de fond.

CURATENIA IN TIMPUL FUNCTIONARII UNITATIIEste o activitate neplanificata, care se executa ori de cate ori s-au acumulat deseuri. Fiecare

lucrator este obligat sa asigure curatenia permanenta a locului de munca si a utilajelor folosite.

Operatiile care provoaca murdaria in bucatarii si riscul contaminarii cu germeni sunt:

- curatarea legumelor;- manipularea oualor;

- eviscerarea pasarilor si a pestilor.Aceste operatii, numite si "impure', trebuie efectuate in compartimente izolate. Personalul care

efectueaza operatiile impure nu vor participa la manipularea produsului finit decat dupa

schimbarea halatului si spalarii corecte a mainilor cu apa calda, sapun si perie de unghii.0 atentie deosebita trebuie acordata spalarii imediate si corecte a veselei si ustensilelor in care

s-au prelucrat produse de origine animala (lapte. carne, oua, peste) in resturile carora microbii se

inmultesc foarte bine. Este vorba de masina de tocat carne, de vesela in care s-au preparat creme,

maioneze etc.In unele cazuri, in conditii de turism intens, se impune ca vesela si tacamurile, dupa spalare, sa

fie dezinfectate, respectandu-se conditiile descrise mai inainte.Vasele si vesela folosite nu trebuie sa vina in contact cu cele curate; se va urmari un flux intr-un singur sens; vesela murdara-»spalare->clatire->uscare->depozitare in dulapuri inchise.

Deseori, vesela si tacamurile corect spalate se contamineaza cu microbi de la carpele de sters

murdare.Se recomanda ca vesela sa se lase la scurs pe stelaje amenajate. Daca, totusi, este necesar sa fie

sterse, se prefera prosoapele de hartie, iar in absenta acestora carpele de bucatarie spalate, fierte si

calcate zilnic.

O grija cu totul deosebita trebuie acordata indepartarii si depozitarii gunoaielor. Aceastatrebuie sa se faca intr-un loc mai indepartat, din exteriorul unitatii, in cutii metalice bine acoperite

cu capace, pentru a nu permite accesul mustelor si rozatoarelor.

CURATENIA CURENTASe executa zilnic sau de cateva ori pe zi, la sfarsitul unui ciclu de munca. Aceasta curatenie

cuprinde suprafetele de lucru murdarite in timpul activitatii si trebuie efectuata respectand rigurosordinea operatiilor de igienizare.

In unitatile de alimentatie publica (restaurante) curatenia curenta se efectueaza dupa fiecare

masa, inainte de a se incepe pregatirea mesei urmatoare si in mod deosebit la sfarsitul fiecarei zile,

cand se recomanda sa se aplice si dezinfectia.

5/17/2018 ACTIVITATI DE IGIENIZARE - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/activitati-de-igienizare 3/4

Trebuie avut grija ca in timpul curateniei alimentele sa fie protejate pentru a nu se depune praf 

 pe suprafata lor.

CURATENIA DE FONDCuratenia de fond sau  generala consta in spalarea atenta cu apa calda si detergent a intregii

unitati (pereti, podele, mese, dulapuri, vitrine, spatii frigorifice, utilaje, precum si asigurareacurateniei in jurul unitatii.

Prin indepartarea murdariei, curatenia de fond creeaza conditii pentru reducerea numarului de

microbi, muste, rozatoare.Curatenia de fond se realizeaza prin urmatoarele operatii: spalare cu apa calda si detergenti,

dezinfectie, dezinsectie, deratizare.

Frecventa curateniei de fond in unitatile de alimentatie publica este de o data pe saptamana.

DezinsectiaEste actiunea de combatere a insectelor, mai ales a celor purtatoare de germeni, cu ajutorul

substantelor insecticide. Insectele pot infecta sau infesta materiile prime si produsele finite,

 prezentand un real pericol prin marea lor capacitate de vehiculare a unui numar imens de germeni

 patogeni si, mai ales, a bolilor gastro-intestinale.Insectele mai frecvente in unitatile de alimentatie publica sunt gandacii, furnicile si in special

mustele (in sezonul cald). Circuland si hranindu-se prin locuri insalubre (gunoaie, closete), mustelese incarca cu un numar imens de microbi: 6-7 milioane pe corp si 20 milioane in intestine.

Microbii ajung pe alimente atat prin contact direct, cat si prin dejectele mustelor, dar mai ales prin

regurgitare. Fiind foarte lacome, mustele, dupa ce au mancat pe saturate din orice gunoi, ajunse peun produs alimentar excreta ce au consumat, impreuna cu un numar imens de microbi si mananca

din nou. De multe ori, microbii transmisi prin intermediul mustelor sunt patogeni.

De aceea trebuie sa se ia toate masurile pentru distrugerea mustelor, ca si a celorlalte insecte,

 precum si prevenirea patrunderii lor in unitati.Pentru combaterea in-sectelor, se folosesc substante chimice numite insecticide. Acestea se

administreaza sub forma de pulbere, solutii, emulsii, aerosoli etc. Cel mai indicat in unitatile dealimentatie publica, datorita toxicitatii reduse pentru om si animale, este  piretrul. Acesta este osubstanta de origine vegetala si are asupra insectelor o actiune de soc. Prezinta insa dezavantajul ca

are o actiune de numai 12-14 orc. De aceea, se folosesc si insecticidele de sinteza. Acestea se

caracterizeaza insa prin mare remanenta (30-60 zile), fiind in acelasi timp toxice si pentru om si, deaceea, necesita precautii deosebite pentru a nu contamina alimentele.

Pentru a se impiedica inmultirea mustelor, anexele sanitare (WC-uri, spalatoare), rampele si

 platformele de gunoi sunt supuse periodic dezinsectiilor.

DeratizareaEste actiunea de combatere a rozatoarelor. Acestea reprezinta un pericol real pentru sectorul

alimentar deoarece, pe de o parte, distrug cantitati mari de alimente, iar pe de alta parte, le

contamineaza cu microbi. Contaminarea produselor alimentare se face prin contact direct, fecale,urina, saliva.

In felul acesta rozatoarele pot transmite toxiinfectii alimentare, febra tifoida, dizenterie,

trichinoza, teniazaCombaterea rozatoarelor se face in doua moduri: prin impiedicarea patrunderii in unitate si prin

distrugerea celor ce au patruns. Distrugerea se poate realiza prin mijloace mecanice (fo-losirea de

curse, capcane) si mijloace chimice, respectiv substante raticide. Acestea pot fi de ingestie (pe baza

de warfarina si ANTU) si de inhalatie (gaze toxice; SO2, HCN). Substantele raticide recomandate

5/17/2018 ACTIVITATI DE IGIENIZARE - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/activitati-de-igienizare 4/4

in combaterea rozatoarelor in sectorul alimentar sunt: cumarina, Antu, acidul clorhidric, dioxidul

de sulf.

Dezinsectia si deratizarea se fac pe echipe ce apartin intreprinderii specializate. Data fiindtoxicitatea substantelor de sinteza folosite ca insecticide si radicide, personalului din alimentatia

 publica ii revine sarcina de a lua masuri ca aceste operatii sa se faca fara ca vreun aliment sa

ramana descoperit sau in ambalaje permeabile, precum si de a spala cu multa apa suprafetele carevin in contact cu alimentele.

Aceeasi grija care se acorda curateniei in unitate trebuie acordata anexelor sanitare, vestiare,

dusuri, WC-uri. Acestea vor fi spalate zilnic sau ori de cate ori este nevoie si vor fi dezinfectate cucloramina.