Active Si Pasive Pentru Seminar 2015 2016

7/17/2019 Active Si Pasive Pentru Seminar 2015 2016

http://slidepdf.com/reader/full/active-si-pasive-pentru-seminar-2015-2016 1/20

Categorii de active i de pasiveș

Defini ia obiectului contabilită ii trebuie să cuprindă cel pu in trei elemente (vezi i figura de mai jos):ț ț ț ș

a) încadrarea la un perimetru contabil (o entitate); b) evaluarea în bani a componentelor obiectului de studiu;

c) cercetarea obiectului de studiu din două puncte de vedere: al existen ei fizice i al provenien ei.ț ș ț

1. Dubla reprezentare în contabilitate

Nota specifică a contabilită ii în raport cu alte discipline o reprezintăț dubla reprezentare. !ntitatea estereflectată contabil în acela i timp din două puncte de vedere:ș

" ca existen e concreteț : avere bunuri mai mult sau mai pu in tangibile (mărfuri ec#ipamenteț

instala ii bani crean e$)ț ț

iș

" ca provenien eț : de unde are entitatea cea ce are care"i sursa averii firmei cum a fost finan atăț

dobîndirea%de inerea bunurilor&ț

'entru a desemna contabil aspectul de existen e concrete folosim termeniiț ACTIV *+,-!-/!0! sau 12+340. 'entru desemnarea provenien elor acelea i entită i se folosesc termeniiț ș ț PASIV0!5105! -'2-+.

ontabilitatea face exprimări valorice ceea ce înseamnă că acceptăm că valoarea bunurilor de inuteț

este egală cu valoarea surselor de finan are a bunurilor de inuteț ț . -jungem astfel la ceea ce se c#eamăegalitatea de bază în contabilitate:

ACTIV PASIV sau !I"#$AC% &%S'&S% sau AV%&% CAPITA#

-ctivul i pasivul se prezintă în păr i diferite ale unui tabel căruia îi spunemș ț bilan contabilț i unde totalulșactivului este egal cu totalul pasivului.

(. Ce însea)n* active i pasive+ș

6



Bazele contabilită ii – anul 1, tiin e Economice, FEAA – UAIC, 2015-2016 © Contabilitate FEAA, 2015ț Ș ț

-stfel normele contabile stabilesc criteriile pe care trebuie să le îndeplinească un element pentru a firecunoscut ca activ. 7ormularea oficială este următoarea (,7' 689%96): un activ rerezintă o re!ur!ă

controlată "e către entitate ca rezultat al unor e#enimente trecute, "e la care !e a teată !ă $enerezeș

bene%icii economice #iitoare entru entitate i al cărui co!t oate %i e#aluat &n mo" cre"ibil ș .

,. Structuri de bilan . Criterii de clasificare a activelor i pasivelorț ș

-deseori pentru a le desemna activele i pasivele folosim no iunile deș ț )i-loace i resurseș în scopul de a

simplifica < activul i pasivul se ob in prin prelucrarea mijloacelor i resurselor în urma aplicării principiilor ș ț școntabile. =nainte de a trece la detalierea propriu"zisă a structurilor de care ne ocupăm este util să invocăm oclasificare a acestora.

,.1. Criterii de clasificare a activelor i a pasivelorș

-stfel normele contabile rom>ne ti (,7' 689%96) alături de alte norme din diverse ări împartș ț

activele în i)obilizate (sau necurente) iș circulante sau curente/. riteriile rom>ne ti actuale (,7'ș

689%96) stabilesc că un activ se clasifică drept circulant atunci cînd se îndepline te măcarș una "in

următoarele atru con"i iiț :a' !e a teată !ă %ie realizat !au e!te "e inut cu inten ia "e a %i #(n"ut !au con!umat &n cur!ul normal ș ț ț

al ciclului "e e)loatare al entită ii*ț

b' e!te "e inut, &n rincial, &n !coul tranzac ionării*ț ț

c' !e a teată a %i realizat &n termen "e 12 luni "e la "ata bilan ului*ș ț

"' e!te rerezentat "e numerar !au ec+i#alente "e numerar a căror utilizare nu e!te re!tric ionatăț

2oate celelalte active sunt imobilizate (necurente).=n ceea ce prive te pasivul (provenien a activului) împăr irea acestuia se face înș ț ț capitaluri proprii iș

datorii în func ie de rambursarea a teptată sau nu la o scaden ă precizată. -stfel putem spune despreț ș ț

capitalurile proprii că reprezintă resurse folosite de entitate fără a avea obliga ia de a le rambursa la oț

scaden ă precizată în timp ce datoriile trebuie plătite mai devreme sau mai t>rziu i se tie (din contracteț ș ș

facturi alte documente legi etc.) scaden a fiecărei astfel de obliga ii. 2otu i defini ia cea mai generală aț ț ș ț

capitalurilor proprii preluată de prin 999 din normele interna ionale le desemnează dreptț "i%eren a "intreț

acti# i "atoriiș . 'utem acum să rescriem egalitatea specifică dublei reprezentări:

-ctiv ? 'asiv-ctiv ? apitaluri proprii @ Datoriiapitaluri proprii ? -ctiv < Datorii

' ? - < D

Capitalurilor proprii li se mai poate atribui i denumirea deș activ net avînd în vedere că se stabilesc plec>nd de la activul total din care se deduc datoriile.

După toate aceste detalii despre criteriile de clasificare ale activelor i ale datoriilor sintetizămș

structura de ansamblu a bilan ului astfel:ț

ACTIV PASIV

I Acti#e imobilizate I Caitaluri rorii

6. mobilizări necorporale 6. apitaluri pentruactivitatea de bază . mobilizări corporale . 0esurse cu destina ieț

specială A. mobilizări financiare II Acti#e circulante II atorii

6. 5tocuri 6. Datorii financiare . rean e curenteț . -lte datorii A. 2rezorerie A. 'rovizioane

Total activ Total pasiv

Cate$orii contabile "e acti#e, a!i#e, #enituri i c+eltuieliș




,.(. Active i)obilizate i)obiliz*ri sau active necurente/

mobilizările sunt active (bunuri drepturi valori) care în general participă la mai multe cicluri de exploatarei%sau care se regăsesc în bilan pentru perioade mai mari de 6 an. 'entru clasificarea suplimentară a acestor ș ț

active re inem criteriul naturii lor i găsim:ț ș

" imobilizări necorporale;" imobilizări corporale;" imobilizări financiare.

,.(.1. I)obiliz*ri necorporale

=ncepem detalierile cu imobilizările necorporale numiti active intangibile. -ici găsim în general drepturi de inute pe termen lung adică active care nu au o formăș ț

fizică tangibilă ci rezultă de regulă din contracte de diferite tipuri. ulte din activele încadrate la aceastăstructură se concretizează în drepturi de folosin ă a unor mărci a unor competen e a unor brevete drepturiț ț

de autor etc. 'entru a detalia i mai mult re inem în continuare cele mai importante componente aleș ț

imobilizărilor necorporale: programe informatice concesiuni brevete licen e mărci comerciale$ fondț

comercial. ,7' 689%96 introduce i categoria deș acti#e necororale "e e)lorare i e#aluare aș

re!ur!elor minerale.

,.(.1.1.Progra)ele infor)atice în contabilitate

Dacă ne g>ndim la un program informatic folosit la inerea contabilită ii putem găsi oferte începînd de la săț ț

spunem aproximativ .999 lei p>nă la cîteva milioane de lei (pentru programele integrate folosite în afacerilecomplexe i care permit realizarea multor altor func ii pe l>ngă inerea contabilită ii). 7irma care cumpărăș ț ț ț

programul î i propune de regulă să"l exploateze pe termen lung adică să"l folosească în mai multe cicluriș

de exploatare. -v>nd în vedere aceste criterii programul ar trebui să se recunoască drept activ imobilizat; în plus pentru că nu este tangibil îl a ezăm la imobilizări necorporale.ș

=ncadrarea la imobilizări necorporale nu este automată pentru toate programele: de exemplu dacă ne procurăm o aplica ie modestă pentru realizarea unei lucrări simple i dacă pre ul plătit este suficient de micț ș ț

atunci nu se justifică recunoa terea la imobilizări suma plătită ajung>nd direct pe c#eltuieli dintr"un motivș

evident de simplificare. 1n alt tip de ra ionament se poate re ine în cazul aplica iilor de bază fără de care unț ț ț

ec#ipament anume nu poate func iona. =n unele norme contabile se dă exemplul sistemelor de operare aleț

calculatoarelor al căror cost nu se recunoa te separat ci intră în costul calculatoarelor pentru că acestea nu ar ș

putea func iona fără aplica iile respective.ț ț

,dată recunoscut programul informatic drept imobilizare se pune problema recuperării sumelor investite în dobîndirea lui. -jungem astfel să vorbim despre a)ortizare i să reconstituim o primă defini ie aș ț

acesteia:

A)ortizarea recuperarea în ti)p a su)elor investite în i)obiliz*ri.

'entru calculul amortizării este necesar să estimăm mai înt>i o durată de utilizare a programului.=n contabilitatea oficială rom>nească nu există o structură care să se numească explicit ro$rame

in%ormatice. -ceste active se regăsesc într"o pozi ie reziduală denumităț alte i)obiliz*ri necorporale.

,.(.1.(. Concesiuni0 brevete0 licen e0 )*rci co)erciale0 drepturi i active si)ilareț ș

=n titlul acestui subcapitol am preluat exact denumirea structurii corespunzătoare a a cum apare ea înș

reglementarea contabilă rom>nească. dentificăm o mare diversitate de active concrete regăsite la această pozi ie din bilan ul entită ii: pe lîngă elementeledin titlu putem avea: titluri de publica ii liste de clien i bazeț ț ț ț ț

de date drepturi de autor filme de cinema sau de televiziune drepturi de transmisie drepturi sportivelicen e pentru desfă urarea unor activită i (de exemplu telefonia mobilă) etc. 2oate acestea rezultă dinț ș ț

Cate$orii contabile "e acti#e, a!i#e, #enituri i c+eltuieliș A




contracte i dau dreptul de inătorului să folosească elementele respective pe o perioadă mai mare de un an.ș ț

De regulă imobilizările necorporale din această structură se recunosc în contabilitate dacă au fost dob>nditeca urmare a unei tranzac ii (cumpărare directă preluarea ca aport la capitalul social fuziune preluareaț

controlului asupra unei entită i etc.) dar mai rar pot apărea i ca urmare a activită ii proprii a întreprinderii.ț ș ț

,.(.1.,. ondul co)ercial

=nainte de a spune ce este fondul comercial este util să precizăm că nu trebuie confundat cu no iunea juridicăț

de fond de co)erț. Definirea în norma contabilă a fondului comercial a fost o bună perioadă de timp una

destul de ambiguă. =n prezent norma este mai clară i spune că fondul comercial reprezintă diferen a dintreș țcostul de ac#izi ie i partea corespunzătoare din activele nete dob>ndite. -ltfel spus atunci c>nd se cumpărăț ș

o afacere se compară pre ul de cumpărare cu suma valorilor juste ale componentelor afacerii respective iț ș

dacă apare o diferen ă atunci aceasta reprezintă fond comercial.ț

7ondul comercial apare de cele mai multe ori de pe urma ac#izi iei unei întreprinderi i se în elege deț ș ț

aici că punerea lui în eviden ă are loc în bilan ul întocmit la nivelul grupului de întreprinderi numitț ț bilanț

con!oli"at . =n contabilitatea individuală a întreprinderilor fondul comercial poate apărea de pe urma unor opera iuni de reorganizare (fuziune%divizare) sau la cumpărarea unor grupuri de active a unor afaceri. =nț

limbajul financiar folosit adeseori în presa de specialitate c#iar în lucrări de popularizare fondul comercialeste desemnat direct cu termenul în limba engleză: $oo".ill .

,.(.1.2. C3eltuieli de dezvoltare

=n categoria imobilizărilor necorporale apare i o structură ceva mai greu de explicat i a cărei prezen ă înș ș ț

bilan este rezultatul unui reguli contabile dificile < conectarea veniturilor cu c#eltuielile.ț

-tunci cînd întreprinderea derulează proiecte de dezvoltare a unor produse procedee programeinformatice etc. înregistrează c#eltuieli dar va ob ine venituri abia după exploatarea comercială a rezultatelor ț

dezvoltării. mobilizarea c#eltuielilor respective este un procedeu prin care se am>nă efectul lor asuprarezultatului contabil p>nă la apari ia veniturilor corespunzătoare. 2otu i contabilizarea acestor c#eltuieli deț ș

dezvoltare ca imobilizări necorporale este condi ionată de existen a unor anse de reu ită comercială aț ț ș ș

proiectului (precum i de inten ia de a finaliza proiectul de existen a mijloacelor necesare pentru finalizareaș ț ț

proiectului de posibilitatea măsurării credibile a costurilor$) adică nu imobilizăm dec>t atunci c>ndestimăm că putem ob ine oarecari avantaje viitoare de pe urma exploatării rezultatelor dezvoltării.ț

,.(.(. I)obiliz*ri corporale

Bunurile concrete folosite pe termen lung de entitate înactivită ile de produc iede prestări servicii de comer în scopuri administrative sau pentru a fi date cu c#irieț ț ț

se regăsesc în contabilitate ca imobilizări corporale. 0egula contabilă stabile te astfelș dou* condi iiț pentruîncadrarea unui bun la imobilizări corporale:

" condi ia de durată " să participe la mai multe cicluri de exploatare;ț

" condi ia de scop al utilizării de destina ie.ț ț

onforma unei clasificări mai vec#i avem aici terenuri iș mi/loace %i)e. 0egulile contabile mai noi le împartîn:

" terenuri i amenajări de terenuri;ș

" construc ii;ț

" ec#ipamente te#nologice (ma ini utilaje i instala ii de lucru);ș ș ț

" aparate i instala ii de măsurare control i reglare;ș ț ș

" mijloace de transport;

" mobilier aparatură birotică ec#ipamente de protec ie a valorilor umane i materiale i alte activeț ș școrporale;" investi ii imobiliare;ț

" active corporale de explorare i evaluare a resurselor minerale;ș

Cate$orii contabile "e acti#e, a!i#e, #enituri i c+eltuieliș




" active biologice productive.1ltimele trei categorii au fost introduce de ,7' 689%96 după modelele propuse de 705.2erenurile nu trebuie definite < toată lumea î i dă seama cam ce reprezintă ele. 2otu i trebuie precizatș ș

că aici se regăsesc terenurile destinate utilizării pe termen lung (în agricultură de exemplu) i nu celeș

cumpărate pentru a fi v>ndute < acestea din urmă nefiind teoretic imobilizări ci active circulante (stocuri).De asemenea trebuie precizat că din această categorie se exclud terenurile de inute pentru a fi date cu c#irieț

ori pentru cre terea valorii < acestea se regăsesc (alături de clădirile de inute în scopuri asemănătoare) înș ț

structura de investi ii imobiliare.ț

,.(.(.1.A)ortizarea unor i)obiliz*ri corporale

2erenurile au de regulă o durată de via ă nedeterminată deci nu se amortizează. Dimpotrivă celelalteț

imobilizări corporale (inclusiv amenajările de terenuri) au durate de via ă limitate i este necesară folosireaț ș

mecanismului amortizării pentru a repartiza costurile lor pe duratele de utilizare estimate.'entru calculul amortizării conform regulilor contabile ( i fiscale) rom>ne ti trebuie să cunoa tem treiș ș ș

elemente:" valoarea de amortizat;" durata de utilizare;" regimul de amortizare.=n ceea ce prive teș valoarea de a)ortizat varianta cea mai simplă este să o facem egală cu costul

suportat pentru dob>ndirea activului respectiv < regula este obligatorie contabil i fiscal în 0om>nia c#iar ș

dacă apar i unele excep ii.ș ț

5tabilirea duratei de a)ortizare ar trebui să se facă pe baza estimărilor entită ii cu privire la ritmul înț

care se va utiliza bunul condi iile de utilizare durata de via ă a produselor%serviciilor ob inute prinț ț ț

exploatarea bunului respectiv politica de investi ii a firmei etc. onstatăm totu i că din comoditate i dinț ș ș

oportunism de multe ori se re in duratele stabilite prin reglementări fiscale a a înc>t amortizareaț ș

corespunzătoare să fie recunoscută i fiscal. =n prezent este în vigoare C .6AE%99 în care se recomandăș

entită ilor să aleagă durate de amortizare dintr"un interval precizat într"un catalog cu aplicabilitate generală.ț

0egula fiscală spune că odată aleasă durata normală de func ionare a mijlocului fix aceasta răm>neț

nesc#imbată pînă la recuperarea integrală a valorii de intrare a acestuia sau scoaterea sa din func iune.ț

atalogul cu pricina cuprinde următoarele informa ii necesare identificării mijlocului fix i stabilirii durateiț ș

normale de func ionare: codul de clasificare; denumirea grupei a subgrupei clasei subclasei i a familieiț ș

după caz precum i denumirea mijloacelor fixe amortizabile; limita minimă i limita maximă a durateiș șnormale de func ionare în ani.ț

- stabili regi)ul de a)ortizare înseamnă a #otărî modul în care valoarea de amortizat se repartizează pe durata de amortizare. el mai simplu este să împăr im valoarea de amortizat la numărul de ani (de luni) aiț

duratei estimate de via ă ob in>nd astfel o amortizare constantă pe fiecare din perioadele respective. -cestț ț

regim simplu i u or de aplicat se c#eamăș ș a)ortizarea liniar* i este cel mai folosit de practicieni. 0egulaș

fiscală preluată explicit i în contabilitate stabile te că amortizarea se calculează încep>nd cu luna următoareș ș

celei în care are loc punerea în func iune.ț

,.(.(.(. Despre evolu ia valorii unui )i-loc fixț

=n contabilitate re inem în legătură cu mijloacele fixe at>t valoarea de intrare c>t i amortizarea cumulată.ț ș

-sta pentru că ne interesează să tim nu numai c>t ne"au costat imobilizările atunci c>nd le"am procurat ci iș ș

c>t s"au uzat i deci cam c>t ar valora în prezent.-stfel pentru mijloacele fixe (dar i pentru alte active) seș șstabile te valoarea netă contabilă ca diferen ă între valoarea de intrare i amortizarea cumulată:ș ț ș

Valoarea net* contabil* V4C/ Valoarea de intrare de înregistrare/ 5 A)ortizarea cu)ulat*

Cate$orii contabile "e acti#e, a!i#e, #enituri i c+eltuieliș F




,.(.,. I)obiliz*ri financiare

Dacă la imobilizările necorporale avem drepturi deexploatare de utilizare etc. la imobilizările financiare identificăm drepturi de natură financiară:

" dreptul de a primi bani la scaden e mai îndepărtate de un an:ț crean e pe ter)en )ediu i lungț ș ;" drepturi oferite de de inerea de titluri precum ac iunile i păr ile sociale i pentru care folosimț ț ș ț ș

termenul generic de titluri de participare.

,.(.,.1. Crean ele pe ter)en )ediu i lungț ș

'rin crean *ț în elegem un drept de a primi bani (sau altceva) la scaden e precizate. =n măsura în care acesteț ț

scaden e sunt mai îndepărtate de 6 luni crean a devine imobilizată.rean e imobilizate por apărea i în alteț ț ț șsitua ii dec>t creditarea%finan area. ăsim aici i garan ii depuse%lăsate la ter i pe termen mai mare de un anț ț ș ț ț

precum i depozite bancare la scaden e mari.ș ț

,.(.,.(. Titluri de participare i grupuri de întreprinderiș

2ermenul titluri de participare(participa ii) nu mai apare explicit în norma contabilă actuală. , să"l folosimț

totu i pentru că ni se pare mai simplu i pentru că a fost prezent în norme p>nă în 99F inclusiv. -ici găsimș ș

ac iuni păr i sociale i alte titluri de inute pe termen lung. =n ,7' 689%96 lista imobilizărilor ț ț ș ț

financiare de această natură include:" ac iunile de inute la entită ile afiliate;ț ț ț

" ac iuni de inute la entită i asociate;ț ț ț

" ac iuni de inute la entită i controlate în comun;ț ț ț

" titluri puse în ec#ivalen ă;ț

" alte titluri imobilizate." alte investi ii de inute ca imobilizări.ț ț

,.,. Active circulante

-ctivele de inute pe termen scurt i care de regulă participă la un singur ciclu de exploatare ori seț ș

decontează în cel mult 6 luni sunt active circulante. După forma pe care o îmbracă identificăm treistructuri: stocuri crean e pe termen scurt i trezorerie.ț ș

,.,.1. Stocuri

5tocurile sunt în general bunuri de inute pe termenț

scurt. îteodată în această structură intră i unele servicii în cazul produc iei neterminate (produc ie în cursș ț ț

de execu ie). e mai bună defini ie a stocurilor este una prin enumerare i vine direct din norma contabilă.ț ț ș

-ceasta ne spune că stocurile sunt active circulante care îndeplinesc una din următoarele condi ii:ț

a) sunt de inute pentru a fi v>ndute pe parcursul desfă urării normale a activită ii;ț ș ț

sau b) sunt aflate în curs de produc ie în vederea v>nzării în procesul desfă urării normale a activită ii;ț ș ț

Cate$orii contabile "e acti#e, a!i#e, #enituri i c+eltuieliș G




sauc) sunt aflate sub formă de materii prime materiale i alte consumabile care urmează să fie folosite înș

procesul de produc ie sau pentru prestarea de servicii.ț

,rdinea în care prezentăm defini iile stocurilor este următoarea: mărfuri materii prime materialeț

consumabile materiale de natura obiectelor de inventar produse active biologice de natura stocurilorambalaje produc ie în curs de execu ie.ț ț

,.,.1.1. !*rfurile

Defini ia cea mai riguroasă le desemnează pentru contabili ca fiind bunuri cumpărate pentru a fi v>ndute înțaceea i stare sau după transformări neesen iale indiferent de forma fizică pe care o îmbracă.ș ț

Din punct de vedere al reflectărilor contabile dacă o întreprindere vinde materii prime sauconsumabile înregistrarea contabilă a acestei opera iuni presupune transferul scriptic al bunurilor respectiveț

tot prin categoria de mărfuri " acesta nu"i dec>t un moft contabil plecat de la premisa pu in cam rigidăț

potrivit căreia materiile prime i consumabilele nu sunt destinate v>nzării ci exclusiv consumului.ș

,.,.1.(. !aterii pri)e i )ateriale consu)abileș

=n principiu elementul comun al stocurilor de materii prime i de materiale consumabile este că ambeleș

dispar de regulă la prima utilizare " este pu in probabil ca în urma consumului lor acestea să răm>năț

nesc#imbate în forma ini ială a a înc>t să mai poată fi utilizate încă odată.ț ș

Diferen a pe care norma contabilă o stabile te între cele două structuri de stocuri este căț ș "e re$ulămateriile prime se reg*sesc în produsul finit integral sau par ial în forma ini ială sau transformată în timpț ț

ce materialele consumabile nu se reg*sesc în produsul finit. Exemple de materii prime:" gr>ul cumpărat de o firmă de panifica ie i%sau de morărit;ț ș

" bu tenii cumpăra i pentru producătorul de c#erestea;ș ț

" minereurile pentru anumite forme ale industriei metalurgice;" cartonul pentru producătorul de ambalaje$=nainte de a identifica ni teș exemple de consumabile este util să prezentăm clasificarea acestora în

conformitate cu normele contabile: materiale auxiliare; combustibili; materiale pentru ambalat; piese desc#imb; semin e i materiale de plantat; furaje; alte materiale consumabile.ț ș

,.,.1.,. Produse finite0 inter)ediare0 reziduale/ i produc ie în curs de execu ieș ț ț

Defini ia standard a produselor finite ne spune că bunurile se încadrează aici dacă îndeplinesc trei condi ii:ț ț

" au parcurs integral procesul de produc ie;ț

" sunt corespunzătoare din punct de vedere calitativ;" există unui document de recep ie prin care teoretic să se realizeze predarea de la responsabilul cuț

produc ia către un gestionar al produselor finite.ț

>teva detalieri despre se)ifabricate: acestea au parcurs una sau mai multe faze ale procesului defabrica ie (dar nu toate) sunt recep ionate ca atare i sunt destinate:ț ț ș

" fie utilizării în fazele următoare ale procesului de fabrica ie;ț

" fie v>nzării ca atare.=ncepînd cu 96F ,7' 689%96 introduce o structură nouă < ro"u!e a$ricole < definite ca

produse rezultate în momentul recoltării de la activele biologice ale entită ii (c>teva exemple: lapte l>năț

struguri fructe diverse$)=n ceea ce prive teș produc ia în curs de execu ieț ț aceasta a parcurs i ea într"o anumită măsură fazeș

din procesul de fabrica ie dar spre deosebire de semifabricate nu poate fi v>ndută ca atare i nici nu este deț ș

regulă recep ionată fizic. 5ingura posibilitate rezonabilă în ceea ce o prive te este continuarea prelucrării.ț ș

,.,.1.2. Active biologice de natura stocurilor

,7' 689%96 spune că în cadrul stocurilor se cuprind i active biologice care urmează să fie recoltate caș

produse agricole sau v>ndute ca atare. !xemplele date de norme se referă la animalele destinate produc iei deț

carne animalele destinate v>nzării pe tii din fermele piscicole culturile de porumb de gr>u etc. copaciiș

crescu i pentru c#erestea.ț

,.,.1.6. A)bala-e

ontabilitatea identifică mai multe structuri în care se regăsesc bunuri cărora li se atribuie în mod obi nuitșcalitatea de ambalaje. riteriile re inute pentru aceste diverse încadrări merg de la forma i dimensiunileț ș

bunurilor respective pînă la caracterul lor restituibil sau nerestituibil. -stfel containerele sau alte tipuri de bunuri cu valori mari i cu durate de via ă de peste 6 an se încadrează laș ț i)obiliz*ri. 1nele lăzi ori alte tipuri

Cate$orii contabile "e acti#e, a!i#e, #enituri i c+eltuieliș H




de ambalaje cu durate de via ă mai mari de 6 an dar cu valori individuale relativ mici se pot încadra laț

structura obiecte de inventar (vezi mai jos). aterialele de ambalat (#>rtie cartoane plastice diverse pet"uri etc.) sunt puse în contabilitate la )ateriale consu)abile deoarece pe de o parte nu se regăsesc în

produsul i pe de altă parte nu circulă în regim de restituire < ele dispar pentru furnizor odată cu livrareaș

produselor către clien i i nu se facturează distinct costurile aferente recuper>ndu"se prin pre ul produselor.ț ș ț

Dimpotrivă sticlele borcanele navetele care circulă în regim de restituire se eviden iază separat în structuraț

a)bala-e. De regulă acestea apar distinct în documentele de livrare i pre urile lor se separă de pre ulș ț ț

produselor pe care le protejează.

,.,.1.7. !ateriale de natura obiecte de inventar

5e acceptă ca unele bunuri să fie încadrate la stocuri c#iar dacă nu îndeplinesc condi iile specifice. !steț

vorba îndeosebi despre bunuri care pot participa la mai multe cicluri de exploatare dar ale căror valoriindividuale sunt mici a a înc>t nu este practică recunoa terea lor la mijloace fixe. Desemnăm acesteș ș

elemente asimilate stocurilor cu termenul de materiale "e natura obiectelor "e in#entar .-m arătat că norma contabilă nu stabile te explicit o limită valorică peste care bunurile să fie mijloaceș

fixe i sub care bunurile să fie obiecte de inventar. 'entru a" i simplifica eviden ele contabilii re in adeseoriș ș ț ț

limita fiscală de .F99 lei.

,.,.1.8. Stocuri la ter iț

0ecunoa terea ca atare a stocurilor descrise p>nă acum este condi ionată de existen a unor documente deș ț ț

recep ie i de prezen a lor fizică în spa iile (depozite magazii etc.) entită ii. 2otu i din diverse motive uneleț ș ț ț ț ș

stocuri pot fi trimise%lăsate la ter i în vederea păstrării prelucrării condi ionării etc. 'entru consemnareaț ț

acestei opera iuni contabilitatea a creat structuraț stocuri la ter iț .Dacă de exemplu întreprinderea cumpără materii prime sau mărfuri în cantită i mari i nu are spa iiț ș ț

pentru depozitarea lor atunci poate să le lase la furnizor sau să le transporte la un ter în vederea păstrării. ,ț

altă opera iune în care pot fi implicate stocuri la ter i este trimiterea de materii prime spre prelucrare: dinț ț

depozitele firmei pleacă materii prime dar se întorc produse finite sau semifabricate. 'entru această din urmăsitua ie normele contabile nu"s încă foarte clare a a că practicile nu sunt întotdeauna unitare.ț ș

,.,.(. Crean e curenteț

rean ele cu scaden e p>nă într"un an sau cele careț ț

c#iar dacă au scaden e de peste 6 luni se decontează în durata normală a ciclului de exploatare seț

încadrează conform normei contabile rom>ne ti la structuraș crean e curenteț . -stfel de crean e pot apăreaț

în rela ia cu tot felul de persoane: clien i furnizori salaria i autorită i publice asocia i%ac ionari etc. 7iindț ț ț ț ț ț

vorba de elemente de activ apărute ca urmare a unor rela ii de natură juridică este foarte important ca înț

recunoa terea lor să se invoce unul sau mai multe documente mai mult sau mai pu in justificative. Deș ț

asemenea eviden a operativă a crean elor se va face pe fiecare partener în parte. Ba c#iar în rela ia cu unț ț ț

partener anume s"ar putea să fi fost emise mai multe documente la date diferite i cu scaden e diferite " înș ț

acest caz trebuie pentru a evita neîn elegerile este util să inem i o eviden ă pe scaden e.ț ț ș ț ț

,.,.(.1. Clien iț

ontabilul folose te termenulș clien iț at>t pentru a identifica persoanele cărora entitatea le vinde ceva (bunuriservicii lucrări) c>t pentru a reflecta crean ele apărute de pe urma v>nzărilor cu pricina.ț

'entru a pune o crean ă în structura clien i este necesar să se îndeplinească cel pu inț ț ț dou* condi iiț :

" opera iunea să se refere la v>nzarea de bunuri servicii lucrări care fac obiectul activită ii de bază aț țîntreprinderii (astfel v>nzarea de imobilizări corporale pe care entitatea nu le mai folose te nu seș

înregistrează în această structură);" crean a să apară dintr"o factură.ț

Cate$orii contabile "e acti#e, a!i#e, #enituri i c+eltuieliș 8




+a aceste două condi ii putem adăuga i o a treia " clien ii să nu fie angaja i ai firmei de referin ă. eleț ș ț ț ț

trei condi ii enumerate sunt stabilite ca principiu general de la care pot apărea multe excep ii în func ie deț ț ț

situa iile particulare. 'entru sc#ematizare putem să le reprezentăm în figura următoare.ț

-par situa ii c>ndț factura nu se întocme te la livrare din diverse motive. -stfel în cazul livrărilor ș

frecvente (de exemplu zilnice) de bunuri precum p>inea ziarele este practic să se întocmească o factură pentru mai multe livrări (la o săptămînă la 69 zile dar nu mai t>rziu de sfîr itul lunii). -sta nu înseamnă căș

livrările individuale se fac fără documente " se folose teș avizul de înso ireț .=n figura de mai sus vedem că dacă livrarea are loc fără factură atunci crean a se consemnează laț

Clien i 9 facturi de întoc)itț de unde se transferă la Clien iț odată cu facturarea. =n general la facturarea de bunuri servicii sau lucrări se invocă un contract în care s"au prevăzut i condi ii de plată. Dacă furnizorul aș ț

acceptat o scaden ă ceva mai îndepărtată atunci s"ar putea să aibă nevoie de bani înainte de scaden ă. 2otț ț

a a furnizorul ar putea solicita un fel de garan ie din partea clientului. =n astfel de situa ii pot interveniș ț ț

efectele co)erciale " ca)bie sau bilet la ordin " ca document suplimentar în rela ia dintre furnizor i client.ț ș

-ceste #>rtii de comer nu intervin neapărat doar într"o rela ie clasică de v>nzare"cumpărare ele pot fiț țutilizate i în alte contexte. Noi ne limităm aici numai la cazurile în care efectele de comer urmează uneiș ț

facturi.'entru a descrie oarecum mecanismul efectelor de comer re inem că ele reprezintă ni te #>rtii (cuț ț ș

regim special reglementat de BN0) prin care o persoană (numită tras) prime te ordin de la o altă persoanăș

(numită tr*g*tor) sau se angajează să plătească o sumă de bani la o scaden ă precizată unei alte persoaneț

(numită beneficiar). Beneficiarul i trăgătorul pot fi aceea i persoană. 'utem enumera două avantajeș ș

importante ale efectelor de comer :ț" se pot transforma în bani înainte de scaden ă: trăgătorul sau orice altă persoană care de ine efectul laț ț

un moment dat poate să"l sconteze la bancă;" se pot folosi ca instru)ente de plat* " în loc să dăm unui furnizor bani îi cedăm efectul de comer ț

(cu condi ia să"l accepte) urm>nd ca la scaden ă de inătorul să fie cel care încasează suma de la tras.ț ț ț

=n contabilitatea furnizorului (a trasului) crean a pentru care s"a emis%s"a primit un efect de comer seț țtransferă de la Clien iț la o structură specifică numită %fecte de pri)it (vezi de mai jos).

0ela iile cu clien ii nu sunt întotdeauna ideale. -tunci c>nd scaden a a fost depă ită i c>nd seț ț ț ș ș

estimează că vor apărea probleme cu recuperarea banilor contabilul poate considera crean ele respective caț

depreciate i le transferă într"o structură sugestivă intitulatăș Clien i incer i sau în litigiuț ț . 'entru a face o

Cate$orii contabile "e acti#e, a!i#e, #enituri i c+eltuieliș E




astfel de încadrare entitatea trebuie să" i creeze proceduri care să"i permită să estimezecă o crean ă sau altaș ț

s"a depreciat i să"i mai permită să estimeze deprecierea respectivă. De regulă constatarea deprecieriiș

crean elor este o componentă a lucrărilor de inventariere dar poate apăra i ocazional de exemplu cu ocaziaț ș

declarării stării de insolven ă a unui client.ț

,.,.(.(. Crean e fa * de furnizoriț ț

-tunci c>nd de exemplu plătim furnizorilor avansuri avem dreptul de a le cere să ne livreze bunurile%serviciile%lucrările pentru care am plătit avansul respectiv. Din punct de vedere al încadrărilor

contabile formale această crean ă se nume teț ș furnizori9debitori. ai re inem de aici că termenul genericț"ebitori este utilizat pentru a desemna persoane fa ă de care avem crean e drepturi. 'rin opozi ie termenulț ț ț

cre"itori se folose te pentru a desemna persoanele fa ă de care entitatea de referin ă are datorii.ș ț ț

rean ă fa ă de furnizori mai apare i atunci cînd cumpărăm de la ace tia bunuri puse în ambalajeț ț ș ș

restituibile ambalaje pentru care am plătit sau ne"am angajat să plătim garan ii.ț

,.,.(.,. Crean e în rela ia cu anga-a iiț ț ț

i rela ia cu salaria ii se concretizează de cele mai multe ori în datorii ale entită ii fa ă de ace tia. omentulȘ ț ț ț ț ș

în care contabilul recunoa te aceste datorii este sf>r itul lunii " atunci se cunoa te exact c>t a muncit fiecareș ș ș

angajat pe baza datelor din pontaje din fi e de prezen ă sau din alte sisteme de măsurare a timpului de lucru.ș ț

Dacă însă plata salariilor se face în două tran e " avans i lic#idare " atunci avansul se ac#ită undeva pe laș ș

jumătatea lunii c>nd nu este încă înregistrată datoria. 'lata avansului se concretizează într"o ie ire de bani iș ș

în apari ia unei crean e " dreptul firmei ca la sf>r itul lunii să re ină din salariul total calculat sumele plătiteț ț ș ț

deja ca avans. rean a se duce într"o structură intitulatăț avansuri acordate personalului.!xistă iș alte crean e fa * de personalț ț unde se înregistrează drepturi ale entită ii fa ă de angaja iț ț ț

apărute ca urmare a unor evenimente precum:" v>nzarea de bunuri ori servicii către salaria i cu re inerea e alonată a pre ului din salariile acestora;ț ț ș ț

" imputarea unor lipsuri sau a unor pierderi în urma inventarierii sau a altui tip de control.

,.,.(.2. Crean e i datorii privind taxa pe valoarea ad*ugat*ț ș

2axa pe valoarea adăugată (2/-) este un impozit indirect ajuns în 0om>nia după 6EE9 (se aplică efectiv dela 6 iulie 6EEA). 'entru o mai rapidă explicare a principalelor caracteristici ale contabilită ii 2/- apelăm la oț

simplificare semnificativă încerc>nd să aflăm ce se în elege în acest context prin no iunea deț ț #aloare

a"ău$ată. 'reluăm astfel defini ia din prima reglementare rom>nească privind 2/- unde se spune căț

Ivaloarea adăugată J$K este ec#ivalentă cu diferen a dintre v>nzările i cumpărările aceluia i stadiu alț ș ș

circuitului economicL. =n legea actuală această definire fiscală a valorii adăugate nu mai este preluată dar noi o acceptăm considerînd că ne ajută în în elegerea mai rapidă a no iunii.ecanismul 2/- se bazează pe oț ț

manieră indirectă de calcul pusă în eviden ă în figura de mai jos (atunci cînd cota de 2/- este de 9M):ț

0ezultă că mecanismul 2/- este unul relativ simplu dar este necesar să existe documente individualecompletate corect pentru fiecare opera iune individuală de v>nzare i de cumpărare documente centralizateț ș

în registrele amintite mai sus. ompara ia dintre datele centralizate periodic în jurnalul de v>nzări i în cel deț ș

cumpărări se face pe o declara ie fiscală numităț decont de TVA. Dacă în urma compara iei rezultă că taxaț





colectată (aferentă v>nzărilor) este mai mare dec>t cea deductibilă (aferentă cumpărărilor) ca în sc#ema demai sus atunci diferen a va reprezenta o datorie fa ă de buget i se nume teț ț ș ș TVA de plat*. =n fapt dincompara ia dintre o datorie mai mare (taxa colectată) i o crean ă mai mică (taxa deductibilă) rezultă oț ș ț

datorie egală cu diferen a. -ceasta este o situa ie destul de frecventă.ț ț

Dacă dimpotrivă taxa colectată (aferentă v>nzărilor) este mai mică dec>t taxa deductibilă (aferentăcumpărărilor) atunci datoria este mai mică dec>t crean a i diferen a dintre ele este o crean ă mai micăț ș ț ț

numită în contabilitate TVA de recuperat. =n codul fiscal i în decontul de 2/- această taxă de recuperatș

se nume teș su)a negativ* de TVA.

'entru a rezuma reamintim că în ceea ce prive te 2/- contabilul identifică patru categoriișimportante:

" 2/- colectată < datorie < obliga ia firmei ca la v>nzare să adauge pe factură sau pe alt documentț

suma ob inută prin aplicarea cotei specifice la pre ul de v>nzare fără 2/-;ț ț

" 2/- deductibilă < crean *ț < dreptul entită ii de a scădea taxa aferentă cumpărărilor din taxa aferentăț

v>nzărilor atunci cînd se stabile te taxa de plată la sf>r itul perioadei;ș ș

" 2/- de plată < datorie < obliga ia entită ii de a plăti la bugetul statului diferen a dintre taxaț ț ț

colectată mai mare i taxa deductibilă mai mică;ș

" 2/- de recuperat < crean *ț < dreptul entită ii de a cere statului să"i restituie diferen a dintre taxaț ț

deductibilă mai mare i taxa colectată mai mică.ș

,.,.(.6. Alte crean e în rela ia cu autorit* ile publiceț ț ț

=n afară de multele datorii fa ă de autorită i fiscale sau parafiscale entită ile pot avea i crean e în rela ia cuț ț ț ș ț ț

diversele bugete. , astfel de structură se nume teș subven iiț . -ici se regăsesc drepturile entită ii de a cereț

autorită ilor să"i ofere subven iile la care s"au angajat odată cu îndeplinirea condi iilor din contracteleț ț ț

înc#eiate în acest sens. De exemplu dacă un furnizor de utilită i vinde la pre uri administrate mai mici decîtț ț

costurile atunci înregistrarea v>nzării ar putea genera două crean e:ț

" crean aț clien iț < dreptul de a încasa de la clien i contravaloarea bunurilor%serviciilor livrate la pre ulț ț

stabilit;" crean aț subven iiț < dreptul de a încasa de la autorită i diferen a care să"i asigure cel pu in acoperireaț ț ț

costurilor.

,.,.(.7. Alte crean e curenteț

rean ele neîncadrate într"o structură specifică se recunosc de regulă la pozi iaț ț debitori diver iș . ntră aicicrean e din v>nzarea de imobilizări din garan ii acordate pe termen scurt din imputări efectuate în rela ia cuț ț ț

persoane din afara entită ii etc.ț

=n rela ia cu asocia ii sau ac ionarii societatea comercială este uneori în pozi ie de creditor. -tunciț ț ț ț

cînd asocia ii%ac ionarii s"au angajat să pună aporturi la dispozi ia firmei cu ocazia înfiin ării sau ulteriorț ț ț ț

dreptul entită ii de a le cere asocia ilor%ac ionarilor să" i onoreze angajamentul se consemnează în structuraț ț ț ș

de crean eț decont*ri cu asocia ii:ac ionarii privind capitalulț ț .

,.,.,. Active de trezorerie

ele mai lic+i"e active ale întreprinderii se regăsesc încontabilitate la structura trezorerie ale cărei componente concrete se referă îndeosebi la:

" bani în casierie sau în conturi la bancă în lei sau în valută în conturi curente sau în conturi deacreditive;

" diverse valori de încasat: cecuri efecte comerciale de încasat (ajunse la scaden ă) efecte depuse laț

bancă spre scontare;" valori diverse: bilete de călătorie timbre fiscale i po tale tic#ete de masă;ș ș

" investi ii financiare (plasamente) pe termen scurt (ac iuni obliga iuni alte titluri);ț ț ț

" sume avansate în numerar angaja ilor pentru a face plă i în numele entită ii.ț ț ț





,.,.,.1. Conturi la b*nci

ea mai mare parte a decontărilor realizate de întreprinderi i de alte entită i se derulează prin intermediulș ț

băncilor. Din punct de vedere contabil lucrurile sunt simple: la contabilitate ajunge extrasul de cont dincare se vede u or c>t mai are întreprinderea la bancă (soldul) ce plă i s"au făcut i pe ce destina ii ce sumeș ț ș ț

au intrat i de unde. ! bine să re inem că de regulă extrasul de cont are două coloane de sume: debit iș ț ș

credit. nterpretarea celor două coloane este simplă:

" în debit (rulaje debitoare) găsim ie irile de bani din contul entită ii sau altfel spus plă ile efectuateș ț țde bancă în numele entită ii i din banii acesteia;ț ș

" în credit (rulaje creditoare) avem intrările de bani în contul entită ii adică banii primi i de bancăț ț

pentru entitate.Dacă vorbim despre soldul din extrasul de cont " acesta este de regulă creditor i arată de c> i baniș ț

mai dispune entitatea la bancă. 1neori pe extrasul de cont soldul contului la bancă este debitor: astaînseamnă că banca a făcut plă i în numele entită ii în sume mai mari dec>t cele de care dispunea aceasta " s"aț ț

acordat o descoperire de cont adică entitatea a negociat anterior cu banca o limită de creditare din care se pot face astfel de plă i. 1n astfel de sold debitor din extrasul de cont ne obligă să nu mai considerămț

structura respectivă un activ ci o datorie de trezorerie al cărei loc este în pasivul bilan ului entită ii.ț ț

, variantă particulară a disponibilită ilor la bancă o reprezintăț acreditivul. -cesta este un mecanismceva mai greoi i mai costisitor utilizat atunci cînd încrederea dintre furnizor i client este limitată. 5eș ș

utilizează mai ales în tranzac iile interna ionale dar poate apărea i în rela ii interne.ț ț ș ț

,.,.,.(. Casa

înd contabilul vorbe te deș cas* se referă la numerarul existent în casieria unită ii în lei sau în devize. ultăț

lume a auzit de obliga ia de a ine eviden a intrărilor i ie irilor de numerar prin completareaț ț ț ș ș registrului decas* atît de verificat de către autorită i. =n mod normal activitatea de casierie se realizează de una sau maiț

multe persoane (casieri) cărora este bine să nu li se dea prea multe alte atribu ii.ț

2rebuie men ionat faptul că autorită ile încearcă să oblige întreprinderile să diminueze cît mai multț ț

opera iunile în numerar în scopul realizării unei mai bune discipline financiare. =n acest sens o persoanăț

juridică poate efectua plă i în numerar în limita unui plafon maxim de 69.999 lei iar plă ile către o singurăț ț

persoană juridică sunt admise în limita unui plafon în sumă de F.999 lei (cu unele excep ii). De asemeneaț

sînt interzise plă ile fragmentate în numerar către furnizorii de materii prime materiale semifabricateț produse finite obiecte de inventar prestări de servicii pentru facturile a căror valoare este mai mare deF.999 lei.

,.,.,.,. Alte valori

Dacă firma a cumpărat sau dispune în alt mod de timbre fiscale i po tale de bilete de transport sau de alt tipș ș

neconsumate de tic#ete de masă ori alt tip de tic#ete valorice atunci reflectarea lor contabilă se face înstructura de activ alte valori.

,.,.,.2.Avansuri de trezorerie

!ntitatea trimite adeseori angaja i pentru a derula activită i în numele ei. -coperirea costurilor suportate deț ț

aceste deplasări sau deta ări este în sarcina entită ii care adeseori avansează sume de bani persoanelor ș ț

respective în numerar sau în conturi de card. Banii ies astfel din casierie sau din contul la bancă al firmei ișse regăsesc în contabilitate în structura avansuri de trezorerie < un fel de crean ă a firmei: dreptul acesteiaț

de a cere salaria ilor cu pricina să justifice cu documente plă ile efectuate sau să restituie sumele rămase.ț ț

-vansurile de trezorerie (numite i avansuri spre decontare) sunt destinate efectuării de plă i către ter iș ț ț

fa ă de care firma avea datorii pentru ac#izi ii de bunuri dar ele acoperă i c#eltuieli cu transportul ori cuț ț ș

cazarea.

,.,.,.6. Investi ii financiare pe ter)en scurtț

Dacă entitatea are disponibilită i nefolosite temporar sau dacă î i propune să joace pe pia a de capital atunciț ș ț

investi iile f*cute pe ter)en scurtț (adică cele de inute pentru a fi transformate în bani rapid < suntț

disponibile pentru v>nzare în orice moment) se înregistrează contabil la elemente de trezorerie. -deseoricele mai lic#ide dintre investi iile respective se desemnează cu termenul deț ec+i#alente "e trezorerie !au "e

numerar .





,.2. Datorii structur* de pasiv/

ontabilul trebuie să verifice îndeplinirea criteriilor de recunoa tere a datoriilor:ș

" să existe o obliga ie prezentă legală sau implicită;ț

" să rezulte dintr"un eveniment trecut;" să fie probabilă ie irea viitoare de resurse pentru stingerea datoriei respective;ș

" evaluarea datoriei să se facă de o manieră credibilă.lasificarea datoriilor în financiare alte datorii i provizioane este una simplistă dar utilă în măsura înș

care datoriile financiare sunt purtătoare de dob>nzi în timp ce alte datorii nu prea generează dob>nziexplicite.

,.2.1. Datorii financiare

=ncadrăm la datorii financiare împrumuturile oridatoriile asimilate acestora provenite de la bănci i de la alte organiza ii autorizate să acorde finan ăriș ț ț

diverse: societă i de leasing financiar cooperative de credit alte institu ii financiare nebancare (7N). 2otu iț ț ș

în această structură se încadrează de exemplu i împrumuturile datoriile apărute din lansarea deș

împrumuturi din emisiune de obliga iuni. -cest gen de îndatorare nu se face neapărat către o institu ieț ț

financiară autorizată < oricine poate cumpăra obliga iuni. !ste adevărat că plasarea obliga iunilor seț ț

realizează printr"un intermediar financiar care se ocupă de formalită i i că printre cumpărătorii deț ș

obliga iuni se numără multe organiza ii ale căror activită i au o importantă componentă financiară.ț ț ț

=n mod concret norma contabilă enumeră datorii precum: credite bancare pe termen lung mediu sauscurt dob>nzi aferente acestor credite datorii fa ă de componentele aceluia i grup alte datorii financiare.ț ș

Denumirile lor sunt at>t de sugestive înc>t credem că nu mai este nevoie de lămuriri suplimentare.

,.2.(. Alte datorii co)erciale0 salariale0 fiscale0 sociale ;/

+ista datoriilor încadrate aici de contabili este lungă i nu ne vom ocupa decît de cele mai importante: datoriiș

fa ă de furnizori clien i salaria i autorită i mai mult sau mai pu in fiscale asocia i%ac ionari etc. Neț ț ț ț ț ț ț

interesează să cunoa tem documentele pe baza cărora se înregistrează obliga iile respective maniera în careș ț

se face evaluarea ce se înt>mplă dacă nu se plătesc la scaden ă. =n cazul datoriilor fiscale elementele celeț

mai importante sunt: modul în care se determină baza de calcul asupra căreia se aplică diversele cote

termenele p>nă la care se ac#ită obliga iile declarativeț

corespunzătoare posibilită ile de compensare a datoriilor cu unele crean e. =n fine o să vedem că în anumiteț ț

situa ii datoriile fa ă de asocia i%ac ionari pot avea o pondere mare în totalul obliga iilor entită ii ceea ce faceț ț ț ț ț ț

dificilă interpretarea datelor furnizate de documentele de sinteză contabile. De asemenea vom vedea căunele datorii reprezintă opusul unor crean e despre care am discutat deja.ț

,.2.(.1. urnizori

ontabilul folose te termenulș furnizori pentru a desemna at>t persoanele de la care se cumpără bunuri iș

servicii c>t i datoriile apărute fa ă de aceste persoane. Documentul necesar pentru recunoa terea uneiș ț ș

Cate$orii contabile "e acti#e, a!i#e, #enituri i c+eltuieliș 6A




datorii în structura furnizori este i aiciș factura. Dacă recep ia bunurilor%serviciilor s"a făcut înainte deț

primirea facturii atunci datoria se va consemna provizoriu în structura urnizori 5 facturi nesosite de undese transferă la urnizori odată cu venirea facturii.

'entru o mai bună eviden ă a datoriilor aferente diferitelor componente ale activită ii întreprinderiiț ț

datoriile fa ă de furnizori se separă în două mari structuri:ț

" datorii de exploatare consemnate la urnizori i unde apare obliga ia din cumpărarea de materiiș ț

prime materiale mărfuri i alte stocuri servicii diverse apă energie etc.; toate aceste ac#izi ii contribuie deș ț

regulă la buna desfă urare a activită ii obi nuite a întreprinderii;ș ț ș

" datorii privind investi iile trecute laț urnizori de i)obiliz*ri i unde apar de cele mai multe orișobliga iile din cumpărarea de imobilizări corporale i necorporale.ț ș

5epararea pe cele două structuri este utilă mai ales atunci c>nd se urmăre te realizarea bugetelor de trezorerieș

< fluxurile de bani din exploatare i cele aferente investi iilor trebuie prezentate separat.ș ț

+a discu ia despreț Clien iț am văzut că în rela iile comerciale ( i nu numai) dintre v>nzători iț ș ș

cumpărători pot interveni efectele de co)erț: cambie i%sau bilet la ordin. 'ozi ia celui care într"un efect deș ț

comer prime te ordin să plătească sau se angajează să plătească este deț ș tras. =n contabilitatea trasuluiobliga ia reflectată anterior laț Furnizori sau la Furnizori "e imobilizări se va transfera la %fecte de pl*titrespectiv %fecte de pl*tit pentru i)obiliz*ri.

,.2.(.(. Datorii fa * de clien iț ț

-vansurile primite de la clien i se concretizează într"o datorie fa ă de ace tia: obliga ia de a le livra bunurileț ț ș ț

sau de a le presta serviciile pentru care au fost primi i banii ori de a le restitui sumele atunci cînd contracteleț

nu mai pot fi onorate. Din punct de vedere contabil o astfel de datorie se regăse te caș urnizori 5 debitori.De fapt i aici putem relua comentariile de laș Clien i9creditoriț (vezi mai sus). Datoria fa ă de clien i apare iț ț ș

atunci cînd vindem bunuri pune în ambalaje restituibile. Dacă entitatea prime te garan ii pentru ambalajeleș ț

astfel lăsate clien ilor atunci garan iile respective se regăsesc în datorie fa ă de clien ii în cauză.ț ț ț ț

,.2.(.,. Salariile i obliga iile sociale i fiscale corespunz*toareș ț ș

!ntită ile care folosesc angaja i î i asumă obliga ia de a"i remunera. =n urma contorizării îndeplinirii de cătreț ț ș ț

salaria i a obliga iilor lor profesionale se întocmesc statele de salarii de regulă la sf>r itul lunii. =n acesteț ț ș

documente apar elementele componente ale remunera iei i multe alte informa ii privind salaria ii i rela iaț ș ț ț ș ț

cu ace tia. Datoria se înregistrează ini ial în structuraș ț Personal 5 salarii datorate la nivelul salariului brut

calculat de entitate. Din această sumă brută se re ine avansul deja plătit (dacă este cazul) se mai re inț țcontribu iile sociale i fiscale ale angajatului i eventual alte sume ceea ce răm>ne reprezent>nd salariul net.ț ș ș

u excep ia avansului (care a fost anterior înregistrat la crean e < vezi mai sus) toate celelalte re ineri seț ț ț

concretizează în tot at>tea datorii fa ă de diver i ter i.ț ș ț

Datoriile fa ă de angaja i nu se limitează la salariile consemnate odată cu finalizarea statelor de salarii.ț ț

'utem avea i:ș

" datorii din ajutoare materiale pe care entitatea se angajează să le acordate salaria ilor;ț

" datorii din participarea salaria ilor la profitul realizat de entitate < îndeosebi la entită ile cu capitalț ț

majoritar sau integral de stat dar se poate la orice altă entitate în virtutea în elegerilor dintre aceasta iț ș

salaria ii organiza i sau nu în asocia ii sindicate comitete etc.;ț ț ț

" drepturi de personal neridicate < dacă salariile se plătesc în numerar i unul sau mai mul i salaria iș ț ț

nu" i ridică banii în trei zile datoria se transferă în această structură;ș

" re ineri din salarii datorate ter ilor: salaria ii pot să fi înc#eiat conven ii cu entită i cărora le datoreazăț ț ț ț ț bani pentru ca plă ile să se efectueze direct de angajator prin re inerea din salarii i virarea către entită ileț ț ș ț

implicate.-tunci cînd discutăm despre salarii este inevitabil să amintim i despre multele contribu ii sociale iș ț ș

fiscale aferente suportate de angajator i de angajat. -ceste contribu ii se justifică prin existen a c#eltuielilor ș ț ț

publice precum i a indemniza iilor pe care tot angaja ii sau fo tii angaja i le vor primi mai devreme sau maiș ț ț ș ț

tîrziu. 2otu i văzînd lucrurile de o manieră egoistă din punct de vedere al angajatorilor putem spune căș

existen a acestor contribu ii măre te semnificativ costurile salariale.ț ț ș

,.2.(.2. I)pozitul pe profit

mpozitarea directă a îmbogă irii firmelor se realizează îndeosebi prin intermediul impozitului pe profit.ț

mpozitul pe profit este egal cu cota de impozit aplicată asupra profitului fiscal. !ste important de

re inut că nu se calculează impozit pe pierderea fiscală: ori de c>te ori rezultatul fiscal este negativ (oric>t dețmic) impozitul pe profit aferent este zero.

=n prezent cota de i)pozit pe profit în 0om>nia este de 6GM. =n ceea ceprive te rezultatul fiscalș 9( % ) formula după care se calculează este următoarea:





în care:t ? venituri contabile totale;C+t ? c#eltuieli contabile totale;C+n ? c#eltuieli nedeductibile;

% ? deduceri fiscale; %r ? pierdere fiscală reportată.

,.2.(.6. Alte i)pozite i taxeș

=n contabilitate pentru consemnarea celorlalte impozite i taxe datorate de entită i s"au creat două structuriș ț

unde găsim elemente destul de eterogene:" Alte i)pozite0 taxe i v*rs*)inte asi)ilateș " înregistrăm aici accizele taxele vamale impozitul pe

veniturile nereziden ilor impozitele i taxele locale (pe clădiri pe terenuri pe mijloace de transport eț ș

spectacole$);9 onduri speciale 9 taxe i v*rs*)inte asi)ilateș unde consemnăm contribu ii la diverse fonduriț

speciale constituite pe seama unor activită i derulate de unele întreprinderi; enumerăm c>teva dintre acestea:ț

fondul pentru sănătate publică fondul pentru mediu fondul pentru modernizarea punctelor de trecere afrontierei fondul cultural na ional fondul cinematografic fondul na ional de solidaritate$ț ț

,.2.(.7. Datorii fa * de asocia i i dividende de plat*ț ț ș

apitalul social minim pentru societă ile cu răspundere limitată (50+) este încă de 99 lei. 'entru înfiin areaț ț

unei astfel de afaceri este însă nevoie de mai mult dec>t at>t. 2otu i mul i viitori asocia i aleg să laseș ț ț

capitalul social la minimul legal diferen a de bani fiind pusă la dispozi ia societă ii sub formă de împrumut.ț ț ț

-pare astfel o datorie foarte frecventă la 50+: Sume datorate asocia ilor ț . -deseori valoarea acestei datoriidepă e te cu mult capitalul social i în raportările contabile ea este prezentată alături de celelalte datoriiș ș ș

c#iar dacă exigibilitatea ei nu are nimic de"a face cu exigibilitatea datoriilor către al i ter i. >nd totalulț ț

sumelor datorate asocia ilor este foarte mare bilan ul ca mărime sintetică ne oferă o imagine pu inț ț ț

denaturată asupra situa iei firmei " de fapt aceste datorii sînt aproape resurse proprii i ar fi util să fieț ș

considerate ca atare măcar în analiza financiară.2ot în rela ia cu asocia ii%ac ionarii apare i datoria numităț ț ț ș Dividende de plat*. 2oată lumea tie ce"sș

alea dividende: păr i din profiturile realizate de societatea comercială i însu ite de asocia i%ac ionari pe bazaț ș ș ț ț

#otăr>rii adunării generale (--). De regulă dividende se plătesc în bani dar se pot da i în natură. =n toateș

cazurile societatea comercială plătitoare a dividendelor trebuie să re ină impozitul pe dividende în cotă deț

6GM.

,.2.(.8. Datorii diverse

5tructurile de datorii dezvoltate p>nă aici reprezintă cele mai frecvente exemple de datorii identificate decontabil. ai sunt i altele pe care ne permitem să le considerăm mai pu in importante.ș ț

2otu i dacă apare vreo datorie căreia contabilul să nu"i găsească loc într"o structură specifică atunciș

aceasta va fi înregistrată în structura Creditori diver iș . 0eamintim astfel că prin termenul generic de

cre"itori în elegem persoane fa ă de care entitatea are datorii. !xistă c#iar o lege (a insolven ei nr. 8F%99G)ț ț țîn care toate persoanele fa ă de care o întreprindere în dificultate are datorii se numescț cre"itori.

,.2.,. Provizioane

'entru recunoa terea contabilă a unei datorii esteș

necesară îndeplinirea criteriilor amintite mai sus. -tunci c>nd verificăm dacă se îndeplinesc criteriile

Cate$orii contabile "e acti#e, a!i#e, #enituri i c+eltuieliș 6F




respective putem constata că apar elemente de incertitudine cu privire la momentul viitor al decontăriidatoriei sau la suma exactă ce va fi plătită sau c#iar la probabilitatea confirmării datoriei respective. -stfelnorma contabilă rom>nească recunoa te că provizioanele sunt datorii dar Ise pot distinge de alte datorii J$Kș

prin factorul de incertitudine legat de exigibilitatea sau valoarea viitoarelor c#eltuieli necesare stingeriidatorieiL. 'entru a exemplifica este suficient să începem prin a enumera cele mai vizibile provizioaneidentificate de norma contabilă:

" provizioane pentru litigii;" provizioane pentru garan ii acordate clien ilor;ț ț

" provizioane pentru dezafectarea de imobilizări i alte ac iuni similare legate de acestea;ș ț" provizioane pentru ac iunile de restructurare;ț

" provizioane pentru pensii i obliga ii similare;ș ț

" provizioane pentru impozite;" provizioane pentru terminarea contractului de muncă.

,.6. Capitaluri proprii

Capitalurile proprii (sau resursele proprii sau activulnet) reprezintă Iaverea curatăL a firmei ceea ce rămîne din activ după ce se acoperă toate datoriile. =ntr"oabordare ceva mai particulară prin capitaluri proprii în elegem averea care le"ar mai rămîneț

asocia ilor%ac ionarilor la lic#idarea firmei după ce s"au onorat toate obliga iile acesteia. !ste posibil caț ț ț

uneori capitalurile proprii să fie negative: datoriile sunt mai mari dec>t activul ceea ce înseamnă că firma nu poate face fa ă tuturor plă ilor i că de regulă sf>r itul este aproape.ț ț ș ș

=n materialul de fa ă vom accepta i o altă defini ie a capitalurilor proprii: ele sînt resurse pentru careț ș ț

entitatea nu are obliga ia de restituire la o scaden ă precizată.ț ț

!ste posibilă o clasificare suplimentară a resurselor proprii în două structuri:" capitaluri proprii pentru activitatea de bază adică resursele care se pot concretiza în orice structură

de activ;" resurse proprii cu destina ie specială adică acele resurse pentru care de regulă fie contrapartida deț

activ se poate identifica fie nu se pot utiliza dec>t pe destina iile stabilite la constituire.ț

=n cele ce urmează nu vom prea ine cont de clasificarea pe care tocmai am prezentat"o. De altfelț

reamintim regula potrivit căreia singura legătură sigură între activ i pasiv este că cele două sunt egale.ș

-ltfel a stabili o legătură biunivocă între un element de activ i unul de pasiv este o ac iune riscantă i careș ț ș

ne poate conduce uneori la concluzii eronate.=n dezvoltările următoare ne vom opri asupra celor mai importante structuri de capitaluri proprii

specifice societă ilor comerciale: capital social prime de capital rezerve (din profit) rezerve (diferen e) dinț țreevaluare rezultat reportat rezerve de conversie.

,.6.1. Capital social i pri)e de capitalș

=nfiin area unei societă i comerciale presupune printre altele punerea la dispozi ia acesteia a unor aporturi înț ț ț

bani sau în bunuri. -c ionarii%asocia ii transferă din averea personală în averea firmei ace ti bani%acesteț ț ș

bunuri i primesc în sc#imb titluri de valoare numite ac iuni respectiv păr i sociale. -ceste titluri le oferăș ț ț

de inătorilor (asocia i%ac ionari) unele drepturi. Dintre acestea ne interesează aici dreptul de vot i dreptul laț ț ț ș

dividende cărora le putem adăuga dreptul de a fi informat dreptul de a participa la adunările generale etc.onform legii titlurile de acela i tip emise de o entitate oferă de inătorilor drepturi egale indiferent deș ț

momentul emisiunii ori de data la care ac ionarul%asociatul le dob>nde te. De aici putem în elege căț ș ț

ac iunile%păr ile sociale emise de o entitate trebuie să aibă un element valoric comun indiferent de manieraț țde momentul i de pre ul cu care au fost emise. -cest element comun esteș ț valoarea no)inal*.

Definim astfel capitalul social drept #aloarea nominală a ac iunilor !au ăr ilor !ociale emi!e "e oț ț

!ocietate comercială &n !c+imbul aorturilor rimite "e la ac ionari3a!ocia i ori lă!ate "e ace tia laț ț ș

Cate$orii contabile "e acti#e, a!i#e, #enituri i c+eltuieliș 6G




"i!ozi ia %irmeiț . !ste important de precizat că nu toată valoarea aporturilor în bani sau în natură aleasocia ilor%ac ionarilor se concretizează neapărat în capital social.ț ț

0egulile contabile spun că diferen a între valoarea de emisiune i valoarea nominală a aporturilor ț ș

asocia ilor%ac ionarilor se contabilizează caț ț pri)* de capital.=n ceea ce prive te drumul parcurs de aporturile asocia ilor sau ac ionarilor p>nă la a fi recunoscuteș ț ț

drept avere a firmei contabilii i juri tii identifică două faze:ș ș

" subscrierea capitalului < angajamentul asocia ilor%ac ionarilor de a pune bani%bunuri la dispozi iaț ț ț

firmei < capitalul social aferent se nume te subscris nevărsat;ș

" v*rsarea capitalului < virarea efectivă a banilor sau transferul bunurilor de la asocia i%ac ionari cătreț țsocietatea comercială.

'entru unele societă i comerciale această separare a pa ilor de parcurs în crearea capitalului socialț ș

este una mai degrabă formală pentru că în realitate lucrurile se derulează uneori de o manieră mai pu inț

complicată.=n toate cazurile trebuie să ne ferim să analizăm o întreprindere prin prisma capitalului social < după o

anumită perioadă de func ionare este posibil ca mărimea capitalului social să devină aproapeț

nesemnificativă în raport cu totalul capitalurilor proprii sau cu totalul averii disponibile.

,.6.(. &ezerve din profit/

5copul activită ii întreprinderilor este ob inerea profitului. Din punct de vedere contabil la sf>r itul fiecăruiț ț ș

an se trage linie i se stabile te c>t este rezultatul firmei pe anul respectiv < profit sau pierdere. Dacăș ș

rezultatul este pozitiv atunci se pune problema repartizării lui. Din punct de vedere contabil există douămari destina ii ale profitului net:ț

" fie pleacă din întreprindere ca dividende sau ca participare a salaria ilor la profit;ț

" fie răm>ne la dispozi ia întreprinderii pe termen mai lung sau mai scurt.ț

Destina iile precise ale profitului sunt stabilite de către adunarea generală a asocia ilor%ac ionarilor ț ț ț

(--) de regulă la propunerea consiliului de administra ie sau a administratorului. Dacă -- #otără te săț ș

lase profit la dispozi ia întreprinderii pe termen nedeterminat atunci din punct de vedere contabil profitulț

respectiv devine rezerve.Din punct de vedere al reglementării care obligă%permite întreprinderii să constituie rezerve găsim cel

pu in trei categorii: rezerve legale rezerve statutare i alte rezerve.ț ș &ezerva legal* este constituită a a cumș

îi spune i numele ca urmare a respectării unei obliga ii impuse de lege " este vorba de legea societă ilor ș ț țcomerciale care precizează că o societate comercială trebuie să constituie din profiturile ob inute o rezervăț

legală de cel pu in 6%F din capitalul social. 0ostul acestei obliga ii este de a cre te garan iile oferite de firmăț ț ș ț

ter ilor (îndeosebi creditorilor). -ceastă regulă devine fără prea mare efect atunci cînd societatea esteț

organizată ca 50+ i optează pentru un capital social minim de 99 lei < rezerva legală maximă ajunge la 9ș

lei ceea ce nu credem că este de natură să"i lini tească pe creditori. Dacă dimpotrivă capitalul social esteș

mare atunci i rezerva legală devine importantă. 'entru firmele plătitoare de impozit pe profit constituireaș

rezervei legale este interesantă în măsura în care sumele cu această destina ie nu se impozitează (în limita aț

FM din profitul brut anual pînă la atingerea limitei de 9M din capitalul social). &ezervele statutare seconstituie după cum scrie în statutul (actul constitutiv) societă ii comerciale i nu se pot utiliza dec>t peț ș

destina iile precizate în acela i statut. ea mai simplă categorie o reprezintăț ș alte rezerve constituite de celemai multe ori prin #otărîrea -- i care se pot consuma potrivit #otăr>rii aceluia i for.ș ș

,.6.,. &ezerve diferen e/ din reevaluareț

2ermenul de rezer#e este utilizat în normele contabile atît pentru a desemna rezervele propriu"zise cît i alteș

categorii de resurse ceea ce este de natură să"i deruteze pu in pe cei mai pu in aviza i. 'entru a evitaț ț ț

neîn elegerile am optat pentru termenul deț rezer#e "in ro%it pentru calificarea rezervelor constituite pe baza#otărîrii -- în urma repartizării profiturilor firmei (cele de la subcapitolul imediat precedent) i re inemș ț

mai degrabă termenul de "i%eren eț pentru celelalte categorii de rezerve prezentate în normele contabile.Diferen ele din reevaluareț nu apar dec>t atunci c>nd entitatea optează pentru un tratament contabil în

care se re ine valoarea justă drept referin ă. 'rin valoare justă în elegem aici un pre care s"ar putea ob ineț ț ț ț ț

pe o pia ă activă (adică o pia ă cu suficient de mul i participan i).ț ț ț ț

,.6.2. &ezerve de conversie

Diferen ele de conversie apar în contabilitate atunci c>nd întreprinderea (numită societate mamă) are filialeț

în străinătate i aceste filiale in contabilitatea curentă în altă monedă dec>t cea re inută de mamă. 'entruș ț ț

Cate$orii contabile "e acti#e, a!i#e, #enituri i c+eltuieliș 6H




întocmirea documentelor contabile de sinteză ale societă ii mamă este necesară astfel o conversie dintr"oț

monedă în alta. um cursurile de sc#imb la care se face conversia diferitelor componente ale bilan ului nuț

sunt întotdeauna identice este u or să ne imaginăm că apar diferen e de curs valutar a căror contabilizare seș ț

face în anumite condi ii la capitaluri proprii în structuraț diferen e rezerve/ de conversieț .

,.6.6. &ezultat reportat

=n principiu dacă o parte din profitul ob inut într"un an nu este repartizată de către -- atunci profitulț

respectiv răm>ne la resurse ca rezultat reportat în vederea unei repartizări ulterioare. 0ezultatul poate fi însă profit sau pierdere. Dacă rezultatul reportat este profit atunci se va adăuga celorlalte capitaluri proprii. Dacădimpotrivă rezultatul reportat este pierdere atunci el va apărea la capitaluri proprii cu semnul minusdiminu>nd totalul resurselor de care dispune entitatea.

Defini ii i clasific*ri privind fluxurile de venituri i de c3eltuieliț ș ș

Bilan ul ne oferă o informa ie foarte bună cu privire la averea i la datoriile firmei la un moment dat. 2rebuieț ț ș

să insistăm însă pe acest moment dat < bilan ul nu este decît o fotografie care oric>t de fidelă ar fi nuț

reu e te să ne arate altceva dec>t un instantaneu. ,r activită ile în care este implicată entitatea conduc laș ș ț

modificări ale elementelor de activ i de pasiv modificări mai mult sau mai pu in importante mai rapide sauș țmai lente. 1nele din aceste modificări pot conduce la îmbogă irea sau la sărăcirea entită ii. 7luxurile bruteț ț

apărute în entitate i de pe urmă cărora se constată astfel de îmbogă iri sau sărăciri se încadrează de cele maiș ț

multe ori la structurile contabile de venituri (îmbogă irile) i de c#eltuieli (sărăcirile).ț ș

Cu) se a-unge la venituri i la c3eltuieli i ce leg*tur* au acestea cu activele iș ș ș

cu pasivele+

tim din dezvoltările de p>nă acum cam ce înseamnă active datorii i capitaluri proprii i mai tim că totalulȘ ș ș ș

activului este egal cu totalul pasivului:

Activ PasivActiv Capitaluri proprii < Datorii

Definirea veniturilor i a c#eltuielilor se poate face plec>nd de la no iunile specifice bilan ului. -stfelș ț ț

simplific>nd lucrurile putem spune că:" opera iunile de pe urma cărora cresc capitalurile proprii sunt opera iuni generatoare de venituri;ț ț

" opera iunile de pe urma cărora scad capitalurile proprii sunt opera iuni generatoare de c#eltuieli.ț ț

5ilogismele pe care le invocăm aici se pot scrie după cum urmează:a) dacă un activ cre te fără să scadă alt activ i fără să crească un pasiv atunci păstrarea ec#ilibrului -ș ș

? ' ne obligă să sporim capitalurile proprii: a apărut un venit= de exemplu cînd se facturează servicii (fără2/-) apare un activ < crean a fa ă de client nu scade nici un alt activ nu cre te nici o datorie deci avem unț ț ș

venit brut egal cu pre ul de vînzare (fără 2/-) " vezi figura de mai jos;ț

b) dacă un pasiv scade fără să crească alt pasiv i fără să scadă un activ atunci recunoa tem unș ș venit;de exemplu furnizorul acordă o reducere întreprinderii de referin ă: scade o datorie nu scade nici un activț

nu cre te nici o altă datorie < suma se trece la venituri;ș





c) dacă un activ scade fără să crească alt activ i fără să scadă o datorie atunci diminuăm capitalurileș

proprii printr"o c3eltuial*; c>nd de exemplu înregistrăm dob>nda la un credit bancar avem o scădere aactivului < ies ni te bani din contul la bancă nu cre te nici un alt activ nu scade nici o datorie deciș ș

diminuăm capitalurile proprii (vezi figura de mai jos);

d) dacă un pasiv cre te fără să scadă alt pasiv i fără să crească un activ atunci recunoa temș ș ș

diminuarea capitalurilor proprii drept c3eltuial*; de exemplu factura de la furnizorul de servicii de telefonie(facem abstrac ie de 2/-) se concretizează în cre terea unei datorii fără sa crească vreun activ ori să scadă oț ș

altă datorie < o trecem la c#eltuieli prin diminuarea capitalurilor proprii (vezi figura de mai jos)

Clasificarea contabil* a veniturilor i a c3eltuielilorș

'entru a le putea urmări mai bine veniturile i c#eltuielile sunt clasificate în normele contabile pe trei mariș

structuri căreia îi mai putem adăuga una. 2rebuie să re inem că norma contabilă are în vedere două criteriiț

de clasificare a c#eltuielilor (criterii aplicabile i veniturilor dar în cazul acestora sînt mai pu in importante):ș ț

după natură i după destina ie. 'rioritară esteș ț clasificarea c3eltuielilor dup* natura lor dar în raportărilecontabile este necesar să apară i clasificarea după destina ie a c#eltuielilor înregistrate în cursul perioadei.ș ț

-stfel după natura lor veniturile i c#eltuielile se împart în:ș

" venituri i c#eltuieli de exploatare;ș

" venituri i c#eltuieli financiare;șlîngă care se pune iș

" c#eltuiala cu impozitul pe profit.

Cate$orii contabile "e acti#e, a!i#e, #enituri i c+eltuieliș 6E




Veniturile i c3eltuielile de exploatareș apar în urma derulării de tranzac ii care in de activitateaț ț

obi nuită a firmei. ea mai mare parte a veniturilor i a c#eltuielilor se încadrează în această structură. +aș ș

venituri lucrurile sunt clare i u or de în eles: preluăm cu unele mici modificări lista acestora din normaș ș ț

contabilă:" venituri din v>nzarea de produse i mărfuri executări de lucrări i prestări de servicii < acestea dauș ș

con inutț ci%rei "e a%aceri;" venituri din subven ii de exploatare reprezentînd subven iile pentru acoperirea diferen elor de pre iț ț ț ț ș

pentru acoperirea pierderilor precum i alte subven ii de care beneficiază entitatea;ș ț

" alte venituri din exploatarea curentă cuprinzînd veniturile din crean e recuperate i alte venituri dinț șexploatare.

-cestora li se adaugă două categorii de pseudo"venituri a căror dezvoltare se va face mai t>rziu:spunem aici doar că rolul lor este de a compensa efectul unor c#eltuieli asupra rezultatului. +e putemdesemna cu termenul de #enituri interme"iare i se cuprind aici: veniturile din produc ia stocată (sau varia iaș ț ț

stocurilor de produse i produc ie în curs) i veniturile din produc ia de imobilizări. -proape tuturor ș ț ș ț

celorlalte venituri le putem spune #enituri %inale.=n ceea ce prive teș c3eltuielile după natură tot norma contabilă ne oferă o listă sugestivă din care

spicuim:" c#eltuieli cu materiile prime i materialele consumabile; contravaloarea energiei i apei consumate;ș ș

costul mărfurilor v>ndute i al ambalajelor ie ite din entitate într"un fel sau altul;ș ș

" c#eltuieli cu lucrările i serviciile executate de ter i redeven e loca ii de gestiune i c#irii; prime deș ț ț ț ș

asigurare; studii i cercetări; c#eltuieli cu alte servicii executate de ter i (colaboratori); comisioane iș ț ș

onorarii; c#eltuieli de protocol reclamă i publicitate; transportul de bunuri i personal; deplasări deta ări iș ș ș ș

transferări; c#eltuieli po tale i taxe de telecomunica ii servicii bancare;ș ș ț

" c#eltuieli cu personalul (salariile asigurările i protec ia socială i alte c#eltuieli cu personalulș ț ș

suportate de entitate);" alte c#eltuieli de exploatare (pierderi din crean e i debitori diver i; despăgubiri amenzi i penalită i;ț ș ș ș ț

dona ii i alte c#eltuieli similare; c#eltuieli privind activele cedate i alte opera ii de capital etc.).ț ș ș ț

Veniturile i c3eltuielile financiareș in de activitatea căreia îi putem spune financiară i pot îmbrăcaț ș

forme precum:" venituri i c#eltuieli privind imobilizările financiare;ș

" venituri i c#eltuieli privind investi iile financiare cedate;ș ț

" venituri i c#eltuieli cu diferen ele de curs valutar;ș ț" venituri i c#eltuieli din dobînzi;ș

" sconturi: venituri i c#eltuieli din reducerile financiare primite%acordate pentru plă i%încasări înainteș ț

de scaden ă;ț

" alte venituri i c#eltuieli financiare.ș

I)pozitul pe profit este o c#eltuială prezentată distinct în raportările contabile pentru a marca într"unfel faptul că profitul de pe urma căruia apare poate avea componente de exploatare financiare oriextraordinare. -deseori pentru a simplifica lucrurile în analize mai mult sau mai pu in financiare c#eltuialaț

cu impozitul pe profit se prezintă la activitatea de exploatare.Din punct de vedere al clasificării c#eltuielilor după destina ie regula contabilă rom>nească re ineț ț

următoarele categorii:" c#eltuieli ale activită ii de bază;ț

" c#eltuielile activită ilor auxiliare;ț" c#eltuieli indirecte de produc ie;ț

" c#eltuieli generale de administra ie;ț

" c#eltuieli de desfacere.

Active Si Pasive Pentru Seminar 2015 2016

Documents

Transcript of Active Si Pasive Pentru Seminar 2015 2016