ACTA CENTRILUCUSIENSIS

nr. 6B/2018

Centrul de studii DacoRomanistice LUCUSTimişoara

ISSN 2343-8266ISSN-L 2343-8266

http://www.laurlucus.ro

Colegiul ştiinţificcoordonator: prof. univ. dr. Dan Negrescusecretar: prof. univ. dr. Sergiu Drincumembri: prof.univ.dr.ŞtefanBuzărnescu(Timişoara) conf.univ.dr.Valy-GetaCeia(Timişoara) conf.univ.dr.LauraMesina(București) muzeografprinc.dr.CălinTimoc(Timişoara)membri de onoare: dr.hab.AgnieskaTomas(Varşovia,Polonia) cerc.şt.dr.LeonardVelcescu(Perpignan,Franţa)

Colegiul de redacţiedirector: LaurenţiuNistorescusecretar de redacţie: Daniel Haiducredactori: CătălinBorangic AntuzaGenescu DanielaDamian

Responsabilitateaasupraconţinutuluiarticoleloraparţineînmodexclusivautorilor

3

Cuprins

ArgumentLaurențiu Nistorescu _6

Reevaluându-l pe Iordanes: Cazul Sesostris

Studii şi însemnăriLaurenţiu Nistorescu 17

Regatul getic în interregnul de dinaintea lui Dromichetes

Bogdan Muscalu, Mihaela Muscalu 24Două aşezări postromane şi o posibilă necropolă identificate pe raza localităţii Hodoni (com. Satchinez, jud. Timiş)

ConvergenţeDan Negrescu 40

Laus et ordinatio Romana

Valy Ceia 45Dintr-un epistolar antic: Cicero & Tiro

Daniel Haiduc 52Imaginarul colectiv roman: cursus oriendi

Andreea Elena Petcu 69Lucius Annaeus Seneca față în față cu Aurelius Augustus - perspective asupra vieții și operelor autorilor

4

EvocăriConstantin Elen 77

1500 de ani de la sosirea la Roma a călugărilor microsciți

Lecturi criticeAgnieszka Tomas 82

Noi radiografii arheologice asupra spațiului nord pontic

5

Argument

6

Laurențiu Nistorescu

Reevaluându-l pe Iordanes: Cazul Sesostris

Abstract: In spite of appearances, Jordanes account of a confrontation of the Getae with the armies of the Pharaoh Sesostris is not an invention of the Roman-got author, neither an actual historical fact. Investigating this subject highlights the processes and interactions of factual history that have marked the existence of Geto-Dacians during the 2nd millennium BC, but also in the next.

Cuvinte-cheie: geți/goți, Sesostris, massageți, agatârși

Key-words: Getae/Goths, Sesostris, Massagetae, Agathyrsi

Frecventminimizatca importanță,atuncicândnuestecontestat in integrum ca izvoristoric,Iordanesestetotuși,princeledouăoperealesale–Getica1șiRomana2–unreperimportantînistoriografieși,caoricarealtizvor,înaintedeafiacceptatsaurespins,trebuiesupusanalizeicriticepentrufiecaredintreafirmațiilesale.Demersuldefață îșipropunesăsupunăanalizeiunadintreinformațiilefurnizatedeistoriculgoto-romandelajumătateasecoluluiVId.Hr.,citatăadeseacaargumentalinvalidăriicalitativeaacesteisurse:mențiuneaprivitoarelaolegendarăconfruntaredintregețișiegipteniifaraonuluiVesosis.Iatăpasajulcupricina:Hic ergo Gothis morantibus Vesosis, Aegyptiorum rex, in bellum inruit, quibus tunc Tanausis rex erat. Quod proelio ad Phasim fluvium, a quo Fasides aves exortae in totum mundum epulis potentum exuberant, Thanausis Gothorum rex Vesosi Aegyptiorum occurit, eumque graviter debellans in Aegypto usque persecutus est, et nisi Nili amnis intransmeabilis obstetissent fluenta vel munitiones, quas dudum sibi ob incursiones Aethiopum Vesosis fieri praecepisset, ibi in eius eum patria extinxisset. Sed dum eum ibi pusitum non valuisset laedere, revertens pene omnem Asiam subiugavit et sibi tunc caro amico Sorno, regi Medorum, ad persoluendum tributum cias subditos fecit3.

1. De origine actibusque Getarum (Iordanes-PopaLisseanu1986)2. Liber de origine mundi et actibus Romanorum ceterarumque gentium sau De gestis Romanorum3. Întraducerea,nuîntrutotulriguroasă,aluiPopa-Lisseanu:Pe când goții locuiau aici, subt conducerea regelui lor Tanausis, le-a declarat războiu Vesosis, regele Egiptului. În lupta de lângă râul Phasis, de unde provin fasanii, păsări ce strălucesc în toată lumea la mesele bogaților, Tanausis, regele goților, a ieșit întru întâmpinarea lui Vesosis al Egiptului și, bătându-l cumplit, l-a urmărit până în Egipt și, dacă n-ar fi fost împiedicat de fluviul Nil, care nu era de trecut și de fortificațiile pe cari odinioară dăduse ordin să le facă împotriva incursiunilor etiopienilor, l-ar fi nimicit chiar în patria lui. Dar, fiindcă aici n-a putut să-i facă nici un rău, s-a întors înapoi și a subjugat aproape toată Asia și scumpului său amic, Sornus, regele

7

Elementul de excepționalitate al informațieifurnizate de Iordanes, din perspectiva pe care oinvestigăm aici, este – cum deja am menționat –atestareaunuicontactdirectîntreegiptenișigeți,fieelșimilitar,combatant,launorizontcronologicsituatcucircapatrumileniiînurmă,când,potrivitmodelelorcucareopereazăîncăistoriografiaperioadelorarhaice,nudoaridentificareaunuigrupetno-culturalgetic,cichiarșiindividualizareacorpuluietnicproximaltracilorpareastasubsemnulîntrebării.Însferaexcepționaluluiseîncadreazăînsășievenimentulpropriu-zisdinrelatarealui Iordanes:dacă informațiapoatefivalidată,ne-amaflaînfațauneiconfruntărimilitarecareaangajatforțesituateladistanțedepeste2.000dekilometriunafațădealta4.

Oanalizăcaresăeviteabordărilecuvaloaredeprejudecatăși,înacelașitimp,săpăstrezerigurozitateadeterminațiilorfactualenupoateavea,încazuldefață,decâtformatulmetodologic al ecuației.Concret, înmăsura în care putem certifica existența istorică atuturorcelorlalteelementenarativecuexcepțiageților,existențaacestoradinurmăarfivalidată, în termeniprobabilist-statistici, lanivelulcvasicertitudinii;evident, însă,nualcertitudiniiabsolute,carereclamăcelpuținunelementprobatoriudirect.Ecuațianarativăpecarene-ofurnizeazăIordanesnuseapropieînsădeacestdezideratdecâtîntr-omicămăsură–iardacăinsistămtotușiîndemersulnostru,estepentrucăîmpărtășimconvingereacăcercetareaesteproductivăchiarșiînabsențaunorrezultateconcluzive.

CeldintâielementvalidabilalecuațieidateîlconstituiepersonajulistoricVesosis,identificatînexegeză,demultăvreme,cufaraonulSesostrisalIII-lea(SenusretalIII-lea,dupănumelesăuoficial,egiptean5),careadomnitasupraregatuluidinValeaNiluluiînaldoileasfertalsecoluluiXIXî.Hr.,unconsenscvasigeneralfiindstabilitasupraanuluidedebutaldomniei(1837î.Hr.),învremeceasupraanuluimorțiiexistăîncăuneledispute6. IstoriaEgiptuluiconsemneazămaimulțifaraonicunumeleSesostris/Senusret,aparținândpracticcutoțiidinastieiaXII-aaImperiuluideMijloc,dardintreaceștiadoarSesostrisal III-lea (al cincilea reprezentant al dinastiei) poate fi considerat referențial pentrumențiunealuiIordanes,întrucâtestesingurulcareacomanditatșichiaraconduspersonalocampaniemilitarălanorddeDeltaNilului.

Mezilor, a pus pe supuși să-i plătească tribut. 4.ValoareaindicălungimeaponderatăaunuitraseudeuscatcareuneștebazaDelteiNiluluicuguradevărsareaDonului(Tanais),printrecătorileMunțilorCaucaz-toateacestereperefiindexplicitmenționateînrelatare.5. Înformulaintegrală,Senusret/SenwosretKhakaure,faraonîntreanii1837-1819î.Hr.(Hornunget alii,pg.492).VariantaSesostris,consideratăînmodcurentcafiindformagrecizatăaantroponimuluiegiptean,pareafimaidegrabăopreluaredecătreHerodotatransliterăriisiro-babiloniene(Armayor1980)6.Odezbateremaiamplăprivindcronologia,laHornungetalii2006,pg.170șiurm.Altedatărialedomnieiacestuia(ceamaifrecventăfiindînintervalul1878-1839î.Hr.),laMurnane1977,pg.12șiurm.ș.a.m.d.DeobservatcătoatecelelaltedatăripropuseîlplaseazăpeSesostrisalIII-leacuunasau,celmult,douăgenerațiimaidevreme.

8

Dealtfel,campaniapecareacondus-oîncelde-al16-leaandedomnie,respectivîn1821 î.Hr., seconstituienudoarcauncriteriude selectarea luiSesostrisal III-leadinrândulregiloregipteniomonimi,cișicaunaldoileaelementvalidabildinecuațianoastră.Înacestcazavemînsăde-afacedoarcuovalidareparțială:campaniadinanul1821î.Hr.s-adesfășuratînvecinătatealitoraluluisiro-palestinianalMediteranei,avânddrept rezultat vasalizareaCanaanului și a altormici formațiuni politice din zonă, însăpentru o prelungire a acestei campanii până în regiunea Caucazului, nu dispunem denici o confirmare independentă7. Neconfirmată, ea nu este nici negată, iar în termenide verosimilitate, nu putem decât să afirmăm că, atâta vreme cât o armată egipteanăcondusădefaraonulSesostrisaparcursdistanțadelagurileNiluluilaizvoareleTigrului,oprelungireaexpedițieipânăînvalearâuluiPhasis(teritoriulGeorgieideazi),fieșiprindeplasareauneiavangardecaresănusefiaflatsubcomandadirectăafaraonului,areungraddecentdecredibilitate,darnumaimult.

Celelalteelementealeecuației,caretrebuiesupuseanalizeideverosimilitate,sunt,înordineaimpusădenarațiune,Tanausis,regelegoților/geților,contraofensivageticăspreEgipt și Sornus, regelemezilor.Numitorul comun al tuturor acestora este că, în afararelatării lui Iordanes și a surselor sale, nu avem nici un alt reper care să le confirmeexistența.Cutoateacestea,nusuntemîndreptățiținicisăleconsiderămficțiuniin integrum,dincâtevaconsiderentelogico-istorice,asupracăroravorzăbovipuțin.Astfel, încazulantroponimuluiTanausis,nuneputemsustragedelarecunoaștereaunuipolitonimderivatdindenumireaanticăafluviuluiTanais,Don8:menționareasaînrelatareasupusăatențieinoastresemnifică,așadar,existențaunuiliderpolitico-militaralgrupăriidepeDon,cares-arfipututopuneînbătăliadeperâulPhasistrupelorluiSesostris.Aceastălectură,logicobligatorie,adaugăunspordeverosimilitatemențiuniidelaIordanes,întrucâtimplicareaunor actori politico-militari de pe țărmurile nordice aleMăriiNegre, oricare arfi fostaceștia,pemalurilesalevestice(sauinvers)estenudoarcutotulneexcepțională,cișiatestatăistoriccuofrecvențăremarcabildemare9.

Verosimilitateaelementuluirămâneînsăfoarteredusă,dacănudisociempolitonimulTanausisdeformațiuneaetno-politicăagoților,așacumexplicitindicăIordanes.Darșiaici–ca,dealtfel,șiîncazulasocieriidintreliderulpolitico-militarSornusșimeziiacestuia–avemaintroduceocircumstanțăatenuantă.Atuncicândutilizeazăetnonime,Iordanesurmeazăconduitamaituturorautorilordinepocasașidinepocileprecedente,acordândacestora acoperire și pentru realitățile etno-politice anterioare, în raport cu care celecontemporanevădescocontinuitatevizibilă,celpuținsubraportdedominanțăteritorială.

Fie-ne îngăduit aici să divagăm puțin10, atrăgând atenția – întrucât este vorbadespreIordanes–că,departedeafioconfuzie, interschimbabilitateageți-goțicucareopereazăcelmaifrecventautorulnostruare,ladatalacareelredacteazăsintezaGetica,

7.Aici,însensuldeindependentădeafirmațiileluiIordanesșialesurseloracestuia.8.Denumireaesteatestatăcaatareîn GeografialuiStrabon(Strabon11,1),darutilizareasaestecertificatăcucelpuțintreisecolemaidevreme,fiindîntâlnitășilaHerodot9.Suficientsăamintimcăscițiișisarmațiiistoricisedeplaseazăpeaceastărută,că,înaintealor,interacțiunilecreate de colonizarea greacă a Pontului Euxin se lasă reflectate în constructe literare precum legendaargonauțilorș.a.m.d.10.Vomreveniasupraacestuiaspectînparteafinalăaintervențieidefață

9

oacoperirecvasiperfectă:pânălajumătateasecoluluiVId.Hr.,gețiișigoțiicumulaserăocoexistențăpeacelașiteritoriu,înaceleașicadreinstituționaleșiînaceeașidependențăde hegemonul romano-constantinopolitan, de aproape trei veacuri (dacă nu luăm înconsiderare și avangarda gotensă), căreia Iordanes țintea să-i dea și dimensiunea unuiprogram politic. În această logică, revenind la ecuația narativă pe care o analizăm,pringeți/goțiavemaînțelegeopopulațieprezumatădeautor,cuoîndreptățirepecare

paradigmaștiințificăcăreianecircumscriemaziopoatevalidasaurespinge,opopulațieconsideratăatuncicafiindîntr-oanumitămăsurăpredecesoareîn termeni cauzali - și știm tot de la Iordanes căacesta îiare învederepemassageți11:doarcâtevapasajedupăceldedicatluiSesostris,autorulnostruinvocăunaltpasajdin istoria saneconvenționalăprivitoare lageți, cel privitor la reginamassagetăThomyris12.Săreținem,așacumofăcuseanteriorHerodot, că acești massageți erau localizați, înepoca lor istorică, în imediata vecinătate a râuluiPhasis, în bazinul râului transcaucazian Araxes.Vomrevenimaijosasupratemeiuluipecareputempresupune că-l invoca Iordanes pentru a-i așezape massageți în ascendența geților istorici; săreținemaicică,laorizontuldetimplacarefaraonul

Sesostris își efectua campania nordică, în această regiune este atestat un neam cu unetnonimsurprinzătordeconsonant:guteii.EvocareaacestuidinurmăneamîncontextulmailargalistorieiOrientuluiMijlociuîndecursulmileniuluiIIî.Hr.nuestedelocgratuită:estebinecunoscutrolulguteilorînprăbușireaImperiuluiAkkadian13și,astfel,facilitarearidicăriiînloculacestuiaaImperiuluiAsirian,procespetrecutcucircatreisecoleanterior

11.Populațieconsideratădeoriginescito-iraniană,careladataconfruntăriicuperșiiluiDariusI,seaflalocalizată–aspectdereținutpentruanalizanoastră–înbazinulrâuluiAraxesdinTranscaucazia(Herodot1,201),deciînvecinătateateatruluideoperațiunideperâulPhasis.12.Iordanes-PopaLisseanu1986,pg.31-33/95-96.Episodrelatat,deasemenea,deHerodot,1,204,14.Aflatdeasemenea într-ozonădedisconfortanalitic,acestpasajmerităsupus larândulsăuuneianalizedistincte, întrucâtpropuneoexplicitaredeprincipiuacceptată,dar cuneglijareaderivatelor sale logice,ainsoliteicampaniiefectuatederegelepersanDariuslagurileDunării,înanul415î.Hr.:campaniaarfifost,astfel,oprelungireaunuirăzboidejacronicizatalsuveranuluipersancuscițiimassageți,constituindrăspunsullaînfrângereasuferitădinparteatrupelorregineiThomyrisșiexprimândîncercareastrategicădea-ilovipemassagețiprintr-oînvăluirecepresupuneaocolireaMăriiNegre.Derivatelelogiceneglijatealeuneiatariperspectivețindeatestareaimplicităafaptuluicăloculuideorigine(nucleulteritorialdeputere)almassagețilorerazonadenord,nord-estaMăriiNegreșicăaceștiaexercitauooarecaredominație/influențăasupracelorlaltepopulațiiriveranePontuluiEuxin,scito-iranienesau(precumîncazulgețilorpropriu-ziși)nord-tracice–aspectecaresuntdenaturăsăcontextualizezemaiconsistentinformațiileprivitoarelascițiiluiAriapaithesșiagatârșiiluiSpargapaithes.Dereținutesteșifaptulcă,peacesttemei,IordanesreținecaetimonpentrunumelecetățiiTomispecelalregineimassagete.13.Guteiireușesc,însecoleleXXI-XXî.Hr.,săinstalezepetronuldinAkkadodinastieproprie,ultimulexponentalacesteia,regeleTirigan,fiindînfrântînjurulanului2050î.Hr.deoinsurecțiepornitădinorașulUruk.Ogenerațiemaitârziu,regeleasirianPuzurAshurIinstituieonouădinastieși,odatăcuea,ImperiulAssirian.(Mark2004,pg.41)

10

campanieiegiptenilorluiSesostris.Oobservațiesimilarăavemafaceșiînceeace-ipriveștepemeziiregeluiSornus.

Aceștiaîșifacaparițiaînistorie,subacestetnonim,abialaînceputulmileniuluiIî.Hr.,ca populație iranoidă din vecinătatea sudică a Mării Caspice, aflată sub hegemonieasiriană (neoasiriană), ulterior babiloniană, care a reușit să-și creeze propriul imperiuîn decursul secolelorVII-VI î.Hr., pentru a deveni ulterior parte a istoricului ImperiuPersan14, frecvent desemnat în izvoarele grecești caMedo-Persan. La data campanieiluiSesostris,însă,teritoriilemassageților(aleguteilor,peatunci15)constituiauperiferianordicăaImperiuluiAsirian–iaraici,consultarealistelorregalenefurnizeazăundetaliuinteresant:contemporancuSesostrisalIII-lea,acesteaatestăunanumesuveranasirianSaru-kun/SargonI16,antroponimsusceptibilsăfipututfitransliteratdesurseleluiIordanesca Sornus17.

Am lăsat la urmă cel de-al cincilea element al ecuației narative formulate deIordanes – contraofensiva getică/gotică împotriva egiptenilor lui Sesostris – întrucâtaceasta pare a avea celmai fragil eșafodaj argumentațional. Există însă și aici câtevacircumstanțeatenuantealeneverosimilității,chiardacăacesteaținmaidegrabăderegistrullogico-istoric.Astfel,atâtavremecâtacceptăminformațiacăarmataluiSesostrisalIII-leaasuferitoînfrângereseverăînbătăliadinvalearâuluiPhasis,estemultmaiprobabilcaoastfeldecontraofensivăsăfiavutlocdecâtcaeasănusefiîntâmplat.ConsecințeledirectecampanieinordicealecampanieiluiSesostrisînclină,dreptecănusemnificativ,înaceeașidirecțieinterpretativă:cuexcepțiauneivasalizăriefemereaCanaanului,Egiptulnua înregistratniciunaltcâștigdinaceastăoperațiune–bamaimult,efortulparesăficontribuitladebutuldeclinuluiImperiuluideMijloc,faptsemnalatdeeșeculultimeicampaniicunoscuteafifostcondusedeSesostris,ceaîmpotrivanubienilor,dinal19-leaandedomnie18.Dealtfel,nicidomniafiuluișisuccesoruluiluiSesostrisalIII-leapetronulegiptean,faraonulAmenemhatalIII-lea,n-afostmaistrălucităsubaspectmilitar,acestareușindcugreusăfacăfațăatacurilordelafrontierelenubianășisinaităaleimperiuluisău.

ÎnceeacepriveșteconsecințeleindirectealecampanieipusedeIordanespeseamaluiSesostris,avemaobservacă,îndecursdeunsecol,unsecolșicevadelaeveniment,înregiuneaafectatădeaceastădesfășuraremilitarăseproducevenimentecareschimbăraportuldeforțepoliticedramatic îndefavoareaEgiptului. În inimaAsieiMicisepunbazele viitorului Imperiu Hittit, pe cursurile superioare ale Tigrului și Eufratului secristalizează–așacumamvăzut–ImperiulAsirianș.a.m.d.,învremece(casănelimitămaceastă trecere în revistă), în imediata vecinătate a frontierelor egiptene, Cannanul seautonomizează treptat, anticipând revanșa hiksosă din veacul următor – toate acestea

14.Young2008,pg.1șiurm.15.Teoriileprivitoare ladescendențafieșiparțialăamassagețilordinguteisunt,deocamdatăcelpuțin,neconvingătorsusținute,darnicinupotfiaprioricrespinse.16.Chavalas 2006, pg. 23.Regele assyrianSargon I este, evident, un personaj istoric diferit de regeleakkadianSargonI(celMare),careatrăitcucircajumătatedemileniumaidevreme.17.AcestpersonajestedeluatînseamăcareferențialpentruSornusînprimulrânddatorităfaptuluicăarecurslafortificareacapitaleisaleAssur,măsurăcaresugereazăcăs-aaflatînfațaunuipericolmajorchiarîntimpulcampanieiefectuatedefaraonulSesostriscătreținuturilesale(Gwendolyn2001,pg.139).18.Shaw2003,pg.155

11

sugerândcăoperațiuneanordicăaluiSesostrisajucat,prinanvergurasașiaeșeculuisău,unroldeclanșator.

Putem închide aici ecuația narativă supusă investigației noastre, ecuație carerămâne pe ansamblul său nerezolvată, dar pe care, grație celor de mai sus, o putemreformulaîntermeniiacceptațideparadigmaștiințificăîncareconstruimastăziistoria.Cenespune,așadar,Iordanes,înaceștitermeni?Că,într-unmomentprecisdeterminabilal secolului XVIII î.Hr. (anul 16 al domniei faraonului Sesostris, fie acesta 1821 sau1862 î.Hr.), suveranulEgiptului a conduspersonal o amplă campaniemilitară în ceeacenumimînprezentOrientulMijlociu, inițialvictorioasă,darcare, la limitanordicăaoperațiunilormilitare(regiuneacaucaziană)asuferitoînfrângeredecisivădinparteauneicoalițiiformatedeantecesoriiprezumațiaigeților/goților(guteii,prezumațilarândullorafistrămoșiimassageților)șiceiaimezilor(asirienii);respectiv,că,înconsecințaacesteiînfrângeri,prelungităprintr-ocontraofensivădeproporțiisimilare,înlargularealdintreMesopotamia șiMediterana s-a afirmat o nouă putere politico-militară: cea amezilor(mezo-perșilor) în identificarea lui Iordanes, a asirienilor în termenii epocii.Avem aconstatacăacestscenariu(care,subaspectulraportăriilaistoriafactuală,poatefiamendatîntr-una saumaimulte componente ale sale, dar care are – în același palier factual –pozițiiconsistentedecertificareprobativă),nuconțineniciunelementdeneverosimilitatestructurală,fiind întru totulconsonantcuceeaceștim, în registruștiințific, implicitcastadiualcercetărilor,desprecontextulregionalșicronologicindicat.

O valorizare metodologică a prezentului demersAjunșiînacestpunct,amputeaabandonaanaliza,argumentându-neopțiuneacu

observațiacă,indiferentdacăestevalidabilfactualsaudoarîntermenigenerici,subiectulnarațiuniiluiIordanes(aceleiaicievocate)excedecumultariadeinteresacercetărilornoastre:întâmplărilerelatatenuaunicioconexiunedirectăsauindirectăcuevenimentele,procesele și mutațiile din spațiul viitoarei romanități orientale și a fundamentelorpantracice ale acesteia.Observația este corectă doar până la un punct, anumepână lapunctulautorial:dacărelatareaînsineesteexcentricăarieitematicedeinteres,autorulei,cărturarulromano-gotIordanes,aparținepede-a-ntregulromanitățiiorientale,faptcareneîngăduiesăneinterogămasupraroluluisăuînformulareaacestuiconstructnarativ,acontextuluiîncareîlformuleazăși,delocînceledinurmă,amotivațiilorșiobiectivelorsale. Fărăamaidezvolta,aici,eșafodajulargumentativ19,vomreitera,capunctdeplecare,observațiacă,pentruIordanes, rescrierea istoriei20nu implicăalterareadatelorfactuale(așacumau fost elefixatede sursele sale) șinu se limitează laa reinterpreta trecutul

19.Odezvoltareaacestuia, fatalmente incompletă,a fostexpusădeautor încomunicarea”Imaginarul istoric ca instrument ideologic. Cazul Iordanes”,susținutăîncadrulColocviuluiinternațional”Comunicareși cultură înRomania europeană”, ediția aV-a, 24-25 iunie,Universitatea deVest&Centrul deStudiiRomaniceTimișoara,Arheovest,InstitutuldeCooperareșiLimbăCamoesPortugalia,UniversitateaSzeged(încursdepublicare).20.Vorbimdespreo rescrierea istorieipentruasubliniacă lucrările lui Iordanessunt, subaspectstrictformal,reluărialealtorcronografii,contribuțiaautoruluinostrufăcându-seresimțită,darșiînacestcazdoarparțial,numaiînceeacepriveșteîntâmplărileproprieigenerații.

12

prinprismaexperiențeiacumulatedeultimagenerație,ciseconstituieîntr-unconstructsinteticangajat,inevitabilideologic,menitsăsusținăunanumitproiectdesocietate:unnemaipetrecutprocesdesintezăîntregețiișigoțiicarecoabitaudecelpuțintreisecoleîntr-unașezământpolitico-juridicdelafrontieradunăreanăaImperiuluideConstantinopolîncazulsintezeiGetica,respectiv,ovalidată(chiardacăprintr-unaltparcurs)simbiozăîntreImperiulRomanșiÎmpărățiaCreștină,încazulsintezeiRomana.

FaptulcăIordanesnuapeleazăvoit(șicuatâtmaipuținprogramatic)laalterareafactualăadatelor istoricepecarei lefurnizeazăsurselefolositeesteprobatși înspețaSesostris.Istoriculromano-gotdelaDunăreadeJosestemultmaitemperatînrelatareasa decât, spre exemplu, Herodot, ale cărui Istorii rămân, cu toate intermedierile lor,principalul izvor pentru saga faraonului care s-a luptat cu ”geții”. Mult mai extinsă,relatareaherodotianăadaugăinformațiidesprealterealizăridinregistrulexcepționaluluialeaceluiașifaraon21,veridicitateaacestordatefiindsupralicitatădeistoriculdinHalicarnas

prin mărturia observării personale a unor monumenteridicate pentru onorarea acelor fapte. Elementulcomparativ care ne interesează aici este că, în vremece Iordanes este mai rezervat, Herodot afirmă explicitcă Sesostris ar fi pătruns până în Europa propriu-zisă,confruntându-se(inițialvictorios)nudoarcusciții,cișicu tracii22.Dar, în vreme ce pentruHerodot, etichetelede trac și scit sunt categorii largi, personaje colectivegenerice care desemnează mai degrabă orizonturi aleexterioruluioikumeneigreceștidecâtfamiliidepopoareînsensulconvergențeietniceprincareînțelegemastăziaceastăsintagmă,Iordanesseobligă(prinopțiunilesaledeproiect)săacordeatențieariilorparticularedinăuntrullumilor panscitică și pantracică, precum și relațiilorprivilegiate dintre unele dintre aceste arii: geto-goții,massageții ș.a.m.d. Cum deja am afirmat mai sus23,Iordanesprezumăcuooarecarelaxitatecăîntregeto-goțișimassagețiarexistaooarecarecontinuitate,suficientăpentru a-i motiva anexarea episodului confruntării cuEgiptulfaraoniclatrecutulGeto-Gothiei24.

Curentuldominantînistoriografieconsideră,înopinianoastrăcuojustificaredoarparțială,căraportuldedescendențădintregețișimassagețipecareîl iaînconsiderareIordanesreprezintădoarospeculațiegratuită,lacareautorulrecurgepentruasupralicitastrălucireatrecutuluigeto-gotic.Existăînsășioseriedeelementefactualecareneobligă

21.CeadintâimenționatăesteexpedițiamaritimăorganizatădeSesostrisînMareaEritreei,cuprecizareacăflotaegipteanăarfiavansatpânăîntr-ozonăîncarebancuriledenisiparfifăcutnavigațiaimposibilă(Herodot2,102).22.Herodot2,10323.Vezipasajulintrodusprinnota1024.Formularea,purconvențională,aretemeiînexpresia”Haec Gotia, quam Daciam appellavere maiores, quae nunc ut diximus Gepidia dicitur”aaceluiașiIordanes(Getica12,74)

13

celpuținsăponderămoexpediereatâtdesimplistăaviziuniiiordanesiene.Massagețiiîșifacaparițiaînizvoarechiarînajunulconvenționalei”intrăriînistorieageților”dinanul514î.Hr.PotrivitluiHerodot25,CyrusalII-lea(celMare),predecesorulregeluiDariusI,îiatacăpemassageți,îndejamenționatullorținutdincâmpiacaspicăînanul539î.Hr.sauimediatdupă,înprelungireacuceririidecătreacestaaașa-numituluiImperiuNeo-Babilonian,fiindseverînfrântdecătreaceștia;înfrângereaaconstituit,douădeceniimaitârziu,unadinmotivațiilepentruepopeicaoperațiuneantisciticăa luiDarius I, careadebutatinițialcuunatacexplicitîndreptatîmpotrivamassageților,pentrucaapoisăseextindăasupraîntregului(șigreudefinitului)ansambludemograficdinnordulîndepărtat,încadrulcăreiacampaniadinEuropa,delagurileDunării,aconstituitdoarunadinfazelerăzboiuluipersano-scitic.Ceeace trebuie săneatragăatenția înacestmomentestecăgeții–carelocuiesccaautohtonitocmaiacoloundelegendaîiaducepemassagețiiregineiThomyris, porniți înmigrație26 sub presiunea amenințării persane – își fac apariția caavangardăascițilornord-pontici,fărăaputeadistinge(și,înaceastăetapăainvestigațieinoastre,nicinuenecesar)dacăestevorbadoardescițiiistorici,”regali”,doardeveciniilordelavestdeNistru,agatârșii,saudeoeventualăcoalițieacelordouăcomunități27.

Avem,pedeoparte,certitudineacăgeții,asupracăroradomnealaaceavremeregeleanonimcarei-afostgazdăluiZalmoxes28,aucoabitatîndeaproapecuneamuldeproveniențănecunoscutăalagatârșilor,pestecarevadomni,chiarîngenerațiaurmătoarecampanieidin514î.Hr.aluiDariusI,unanumeregeSpargapeithes,biruitoralscițilorest-nistrenicondușideAriapeithes29;pedealta,celpuțininteresantacoincidențăonomastică/politonomasticădintreregeleagatârsSpargapeithesșigeneralulmassagetcvasiomonim,Spargapises,prezumatfiualregineiThomyrisșicertînvingătoralregeluipersanCyruscelMare, înainte de a fi capturat viu, într-o confruntare ulterioară, de același suveranpersan30.Găsimconstituităaiciprezumția(darnumaimultînaceststadiualcercetărilor)căoanumităgruparedinelitamassagetă,refugiatăînspațiulcarpato-danubiandinfațaînaintării persane, s-a identificat cu populațiamixtă geto-scitică a agatârșilor, dacă nucumvaaformatefectivaceastăcomunitatecreolizată31.Nemaiatrageatențiașifaptulcă

25.Herodot1,15326.Omigrațiecaresedesfășoară,dealtfel,pecircuitulnord-pontic,tulburândpopulațiiîndeaproapeînruditesubaspectetno-culturalcumasageții,precumissedonii,cimmerienii,scițiiistorici,geloniișiagatârșii(vezișiHerodot4,11).27.HerodotreținelegendafrațilorAgathyrsos,GelonosșiSkythes(Herodot4,10),carepareafiecoulunuistatus-quo anteriorceluicreatdemigrațiasfârșituluidesecolVIî.Hr.,subpresiuneaexpansiuniipersane/medo-persane–unstatus-quobazatpeasocierea/alianțadintreceletreineamuriscitoidenord-pontice28.SubiectdezvoltatlaNistorescu201029.Herodot4,76-78.DeprecizatcăHerodotafostriguroscontemporancuSpargapeithesșiAriapeithes,istoriculfiindastfelînmăsurăsănefurnizezeinformațiimultmaidetaliate.Uneledintreacesteanereținatenția,întrucâtsugereazăcăinterferențapopulațiilorscito-iranoideînnoileconstrucțiipolitice(protostataleșieminamentestatale)dinspațiulpan-tracicn-afostdelocneglijabilă.Astfel,unadintreceletreisoțiialeregelui scitAriapeithesa fostocolonistăgreacădinHistria (mamaregelui sitScyles, refugiat lacurtearegeluitraco-odrisSitalces),iaroaltaafostfiicaregeluiTeres,fondatorul–peruineleinstituționalealesatrapieipersaneSkudra,întemeiatedeDariusIînconsecințacampanieisalelaDunăre!–regatuluisud-tracicalodrișilor.30.Herodot,1,204-21531.Săadăugăm,caelementsuplimentardeconvergență,observațiacăinamicițiadintreSpargapeithesși

14

arealulîncaresevorsedentarizaînDaciaaceștiagatârșiarelarândulsăuoconexiuneinteresantă cubazinulMediteraneiorientale, încădinmileniul în care acest spațiu eradominatdeEgiptulfaraonuluiSesostris:Caucalandul,ținutulcentralalCarpațilorOrientali,carevafiintegratregatuluigeticîntr-unmomentulteriorformăriiacestuia(implicitșialconsumăriiasimilăriiagatârșilor32)șivadevenipivotulacestuiregatînultimelesecoledeexistențădesinestătătoare,estepatriaacelorcauconi/caucoensesmenționațidetratatelegeograficealeluiPtolemeușiStrabon,desprecareavemștire,încădinepocaluiHomer,căauparticipatactivlaRăzboiulTroiandinanii1210-1200î.Hr.,caaliați(alăturidetoatecelelalte neamuri tracice implicate) ai cetății asediate, iar anterior acestei confruntări,indistinctînmasapantracică,lamișcările”popoarelormării”33careaupuscapătexistențeiImperiuluiEgipteandeMijloc,celdominatdefigurafaraonuluiSesostris.

Bibliografie selectivă:

Volume, sinteze:Herodot1984

Herodot,Istorii,ed.Onu,Liviu,Şapcaliu,Lucia,Ed.Minerva,Bucureşti

Hornungetalii2006Hornung,Erik,Krauss,Rolf,Warburton,DavidA.,Ancient Egyptian Chronology,învanSoldt,W.H.(ed.),”HandbookofOrientalStudies–SectionOne:TheNearandMiddleEast”,vol.83,Ed.Brill,Leiden/Boston

Chavalas2006Chavalas,MarkW. (ed.),Ancient Near East: Historical Sources in Translation,Ed.Wiley–BlackwellSourcebooksinAncientHistory

Gwendolyn2001Gwendolyn,Leick,Whos who in Ancient Near East,Ed.Routledge,London/NewYork

Iordanes-PopaLisseanu1986Iordanes,Getica,Popa-Lisseanu,G.(ed.,trad.),Drăgan,J.C.(pref.),Ed.CentrulEuropeandeStudiiTraci-ceRoma,Ed.Nagard,Roma

Mark2004Mark,VanDeMieroop, A History of the Ancient Near East,Ed.Wiley–BlackwellSourcebooksinAncientHistory

Murnane1977Murnane,WilliamJ.,Ancient Egyptian Coregencies – Studies in Ancient Oriental Civilization nr.40,Ed.TheOrientalInstituteoftheUniversityofChicago,Chicago

Shaw2003Shaw,Ian,The Oxford History of Ancient Egypt,OxfordUniversityPress,Oxford

Ariapeithessepoateexplicaînacestscenariucaprelungindconflictulneamurilorscițilornord-ponticicumassagețiicarele-autulburatexistențaînmigrațialordinfațaînaintăriipersane.32.Estetentantsăafirmămcăaceștiaseregăsescînneamulistoricaldacilorracatensilor,localizatînexactacelașiareal,înetapaistoricăimediatsuccesivă33.Unadintreceleșasemaricoalițiietno-culturaleidentificatedesurseleegiptenecontemporaneînspateleeticheteigenerice”popoarelemării”esteceadesemnatădreptTjeker–transcriereaegipteanăaetnonimuluitracilor.

15

Strabon1972Strabon,Geografia,volI,Vant-Ştef,Felicia(trad.),Ed.Ştiinţifică,Bucureşti

Articole:Armayor1980

Armayor,KimballO.,Sesostris and Herodotus’ Autopsy of Thrace, Colchis, Inland Asia Minor, and the Levant,înHarvardStudiesinClassicalPhilology,vol.84(1980),Ed.HarvardUniversity,pg.51-74

Nistorescu2010Nistorescu,Laurențiu,Regalitatea arhaică. Momentul Zalmoxes,în„StudiideIstoriaBanatului”nrXX/2010,pg.5-22,ed.UniversităţiideVestTimişoara

Young2008Young,T.Cuyler,The early history of the Medes and the Persians and the Acaemenid empire to the death of Cambyses,înBoardman,John,Hammnod,N.G.L.,Lewis,D.M.,Ostwald,M.(ed.),”TheCambridgeAncientHistory”,vol.IV”Persia,GreeceandtheWesternMediterranean,c.525to429BC,Ed.Cambrid-geUniversity,Cambridge,pg.1-52

16

Studii şi însemnări

17

Laurențiu Nistorescu

Regatul getic în interregnul de dinaintea lui Dromichetes

Abstract: After the disappearance of King Kothelas, the Kingdom of Getia goes through a period of instability, linked to the expansion of the so-called Macedonian Empire. This historical context favors the complete detachment of the getic state from the Southern Thracian condominium, which reached its peak in the time of Kotys the Great. At the end of this interval will emerge King Dromichetes, the contemporary of Lisimah.

Keywords: Kothelas, Dromichetes, geți, Imperiul Macedonean

Cuvinte-cheie: Kothelas, Dromichetes, Getae, Macedonian Empire

AsasinarealuiFilipalII-lea,în335î.Hr.,nuestedenaturăsădistrugăconsecinţelepolitico-juridicealeacţiunilorsale,înparticularsistemuldetratatemultipartiteprincarespaţiulbalcaniceraorganizatîntr-unorganismrelativunitar,deşinuomogen(desemnabilprinformula„imperiumacedonean”)şi,derivatdirectdinaceasta,ridicarealaunnivelsuperioraaşezămintelorsocio-organizaţionaleîncorporate,marealormajoritateaflându-seîntr-unstadiudeorganizarestatalăcugeneraţiisauchiarsecoleînaintedeînscăunarealuiFilip.Situaţianutrebuiesăsurprindă:înaceastăpartedelume,statuleranudoarorealitatesocialăpalpabilă,cişiexplicitconştientizatădecontemporani-printreaceştianumărându-se,spreexemplu,Aristotel,aduslacurtearegalămacedoneanăchiardeFilipalII-lea,undevadeveniatâtinstitutorulviitoruluiAlexandrucelMare1,câtşiteoreticianulunoroperaţiunidereorganizareateritoriilorintratesubcontrolulregimuluidelaPella.AnteriorluiFilipalII-lea, întreMacedonia,Tracia,Geţiaşicelelalteformaţiunietnicedinproximitateadomeniilorurbanegreceştinusepotconstatadiferenţemajoreînplanulaşezămintelorsocial-politice;lafeldeadevăratesteînsăcă,fărăaficutotuldeconectatăde procesele ce tulburau în acel răstimp Peninsula Balcanică (aşa cum, de altfel, amarătatmai sus), regatulgetic rămânea laperiferia acestorprocese.Aşa stând lucrurile,următoarele douămomente care-i implică înmod nemijlocit pe geţi - incursiunea luiAlexandrucelMareşicampaniaeşuatăaluiZopyrion-potşitrebuiesăfieanalizateşisubaspectulreflectăriistăriidefaptdinacestregatuldunărean.

1. Învaraanului342î.Hr.,Aristotel-fiualmediculuipersonalalregeluiAmyntasalIII-lea-esteangajatdeFilipalII-leacatutorealluiAlexandru,funcţieîncarevarămânepânăînanul335î.Hr.

18

În lunaoctombrieaanului336 î.Hr.,FilipalII-leaesteasasinat,laAegae,decătrePausanius,tronul vacant fiind ocupat imediat de către fiulsău Alexandru. Preocupat să asigure integritateadomeniului preluat ca moştenire de la Filip, deîndată ce primeşte recunoaşterea ca hegemondin partea Ligii de la Corint, acesta se lansează,încă din primăvara anului următor, într-o amplăcampaniede asigurare adominaţieimacedoneeneînnordulPeninsuleiBalcanice-contextîncare,lazeceziledupăplecareadinAmphipolis,traverseazăMunţii Haemus şi, după ce susţine o bătălie demică anvergură (dar semnificativă pentru situaţiapolitică a momentului) cu tracii, pătrunde înteritoriul triballilor pe cursul râului Lyginos2. În acestmoment,regealtriballiloresteSyrmos-dintextulluiArrianfiinddeductibilfaptulcăacestase

află la domnie demaimultă vreme3; în vreme ce ceamaimare parte a triballilor s-adispersat,pentruanusuportaşoculmilitaralexpediţiei,Syrmosşioparteasupuşilorsăis-aurefugiatpeoinsulădinmijloculDunării,situatăînimediataapropiereauneicetăţislabîntăriteageţilor.Dupăcâtevaconfruntăriminorecutribalii,Alexandruîncearcăsădebarce pe ostrovul în cauză, dar numărulmic al ambarcaţiunilor de care dispune şi,maiales,concentrareapecelălaltmalalfluviuluiaunuicorpde14.000deluptători îicompromite acţiunea4 şi-l determină să-şi modifice planurile. Astfel, el organizeazătraversareapestenoapteafluviului,scopîncarearechiziţionatdelalocalnicimonoxilelenecesare,şilanseazăunatacrapidasupracorpuluiarmatgetic,desprecarenisespunecăeraformatdin10.000depedestraşişi4.000decălăreţi-ocifrănetsuperioarăefectivuluimacedoneantransportatpestefluviu,estimat,totdePtolemaeusLagi,la4.000deluptătoripedeştrişi1.500decălăreţi5.Oasteageticăserepliazăînfaţaatacului(manevrăpecaremacedoneeniiovorprezentadreptsemnulvictoriei,deşitoteimenţioneazăcămilitariigeţisuntpreocupaţiînaceafazăaconfruntăriideevacuareapopulaţieiciviledincetateaapropiată),iardetaşamentulcondusdeAlexandrurenunţălaatacşiselimiteazălaaprădaşiincendiacetatea,pentruasegrăbiapoisăseîntoarcălasuddefluviu6,unde-iarăşi

2. PtolemaeusLagi,cf.ArrianI,2,1.ÎnreconstituireapropusădeVasilePârvan(Getica1982,pg.33),careapreciazăcăţintacampanieiluiAlexandruaconstituit-ocapitalatriballăOescus,acestrâuafostidentificatcuYantra;alteinterpretăriindicăactualelerâuriOsumsauVit(lavest),respectiv,Lom(laest),localizăricuconsecinţeasupraplasăriipunctuluideîntâlnirecugeţii.3. ArrianI2,2-7:Dinmenţiunea„Syrmos, regele triballilor, aflând de mult timp de expediţia lui Alexandru...”deducemcăSyrmosseaflaladomniecudestulăvremeînainteadeclanşăriievenimentelor,prezumabilchiarînaintedeurcareapetronaluiAlexandru-ceeacelimiteazăsemnificativposibilitateacaRexHistrianorum săfieunregealtriballilor4. ArrianI,3,3-45. ArrianI,3,6.Izvorulanticindicăşinumelecomandantuluifalangeimacedoneene:Nicanor-înschimb,tăceresuspectăînceeacepriveşteidentitateacomandantuluiimportantuluidispozitivmilitargetic.6. ArrianI,4,1-5

19

undetaliu interesant! - semulţumeşte să încheieo înţelegerecu solia regeluiSyrmos,pe care nici nu l-a prins, nici nu l-a înfrânt, plecând apoi spre ţinuturile agrienilor şipaeonilor.EvenimentelecucaretânărulurmaşalluiFilipalII-leatrebuiesăseconfrunteîncontinuarepunînevidenţăpersistenţaaceloraşiaranjamentedesolidaritatecareexistauşipeacestuiadinurmă, şimai înainte, învremea luiKotys I.Amintim, înacest sens,faptulcă,profitânddeocuparealuiAlexandrupeteatrulderăzboidinnorduldunărean,tebanii(aliaţitradiţionaliaitraco-geţilor)serăscoalăîmpotrivasuzeranităţiimacedoneene-dinnefericirepentruei,doarpentruasuportaoînfrângerecategorică.

Înceeacepriveşteforţageticăpecareaavut-odeînfruntatAlexandru,vomsublinia,pentruînceput,faptulcăînsuşiPtolemaiosLagiconsemneazăocategoricăsuperioritateanumericăageţilor(10.000deinfanteriştişi4.000decălăreţi)faţădecontingentulcucareAlexandruatraversatfluviul(4.000deinfanteriştişi1.500decălăreţi).Diferenţaeste,însine,denaturăsăpunăsubsemnulîntrebăriipretenţiasurseimacedoneeneprivitoarelasuccesulmilitarînregistrat-pedeoparte,pentrucădacăresurselemilitaregetices-arfilimitatlacei14.000deluptători,iarobiectivultacticalluiAlexandruarfifostînfrângereageţilor,nuexistăexplicaţielafaptulcăregelemacedoneannuarevenitpemalulnordiccugrosultrupelor7,iarpedealtăparte,aşacumamobservatmaisus,obiectivulprincipalal operaţiunii de la Dunăre (supunerea triballilor) nu a fost atins.Apare limpede cădetaşamentulgeticceis-aopusluiAlexandrunureprezentadecâtavangardauneiarmatemult mai consistente8, un fel de regiment grăniceresc cu baza în aşezarea fortificatămenţionată9,instalatînzonăcumultînainteaprofilăriiameninţăriimacedoneene-şinucaforţădeocupaţie,cicastăpânilegitimiaiteritoriilordepemalulnordicalfluviului,undesecomportăcaautoritateresponsabilăfaţădepropriisupuşi.

Ceadintâiconstataredefăcut,deîndatăcenedepăşimcaracterulpartizanalsurseimacedoneene,estefaptulcă,înpofidauneicampaniideaproapetreisăptămâni,armataluiAlexandrunureuşeştesămodificestareadelucruridelanorddeMunţiiHaemus:dincolode simbolicedaruri şi schimburide solii, nu recunosc suzeranitateamacedoneanănicitriballiiluiSyrmos,nicineamurileînvecinatecuaceştia-şicuatâtmaipuţingeţii.Este,desigur,tentantsăvedemînaceastăprecipitată„retragerestrategică”aluiAlexandrudinzonaDunării efectul etalării de forţămilitară a geţilor; trebuie să luăm însă în calculposibilitatea ca, în adoptarea deciziei luiAlexandru, să fi cântărit ca factori decisiviatât deranjanta prezenţă a celţilor, cât şi preocuparea de a-şi prezerva forţele, în joculstrategicdincuprinsul spaţiuluibalcanic.Raportându-ne la acest joc strategic, avemaobservacăAlexandruurmează,încampaniasamilitarădeafirmareasuveranităţiiasupra„imperiuluimacedonean”pecarel-amoştenitdelatatălsău,acelaşialgoritmpoliticpe7. Armatacarel-aînsoţitpeAlexandruMacedonîncampaniabalcanicăsecifrala25.000deinfanteriştişi5.000decălăreţi(Ashley2004,pg.171,citându-lpeHammond1981,pg.41)8. Cucertitudine,oasemeneaforţăaexistat,fieşidoarînsensulcăputeafiuşormobilizată:aşacumvomvedea în „chestiuneaZopyrion”,oştirii de30.000de luptători cu careguvernatorulPontului a traversatDunăreai-afostcontrapusă,lascurttimpdupămomentulAlexandru,oforţăsuficientdeimportantăpentruatransformaacţiuneaacestuiaîntr-undezastrumilitar9.DouăsuntargumentelepentrucareconsiderămcăcetateageticăamintitădePtolemaiosLagieragarnizoanaavangardeigetice:primul, faptulcăoasteageticăaputut intra înacţiune imediat, înpofida încercării luiAlexandrudea-isurprindepegeţiprintr-unatacdenoapte,iaraldoilea,căpreocupareamilitarilorgeţipentruevacuareacivililordincetatesepoatejustificapringrijadea-ipunelaadăpostpeceiapropiaţi

20

care-l urmase campaniamatrimonială a lui Filip al II-lea: fără îndoială, în ansamblulmotivaţiilor care l-au determinat peAlexandru să plece din Pella spre nord-vestul şinordulspaţiuluibalcanic10s-aînscrisşiobiectivul inhibăriieventualelorrevendicăripecareceilalţimoştenitori,realisaufictivi,generaţidecaruselulcăsătoriilortatăluisău,le-arfipututformula.Înacestcontextputeminterpretaşimanevradetatonarearegatuluigetic(laurmaurmei,deaiciproveneaMeda,fiicaluiKothelas,principalaadversarădin„haremul”de laPella amamei luiAlexandru,Olimpia); aceasta arputeaconstitui,dealtfel,oexplicaţieadiacentăa„discreţiei”pecareaghiotantultânăruluirege,generalul-cronicarPtolemaiosLagi, omanifestă în legăturăcu identitatea comandantului aflat în spateleconsistentului detaşament getic cu care s-auconfruntatmacedoneenii11-înlogicarelaţiilordelacurtearegală,consemnareanumeluipretendentului12 arfiechivalatcurecunoaştereacalităţiiacestuia.

Nu putem ignora însă şi o altă explicaţiepentruciudataomisiuneanumeluiconducătoruluigetic: posibilitatea ca, la acel moment, să nu fiexistatunregealgeţilor.Neaflăm,sănuuităm,ladoarcâtevalunidupăasasinarealuiFilipalII-lea,suverancare(conformscenariuluireconstituitmaisus) îşi exercita autoritatea şi asupra regatului delaDunăreadeJos,încalitatedemoştenitorformallegitimalregeluiKothelas,celrăposatla340î.Hr.. Caşiînaltemomentedinistoriasadepânăatunci(vomvedea că situaţia seva repeta şi în secoleleurmătoare),regatulGeţieiparesăsefiaflat într-ouniune personală cu entitatea statală de la sudulMunţilorHaemus-staredefaptcarefăceanenecesarădesemnarea,printr-unprocedeusaualtul,aunui regepropriu(saucareoculta regelepropriu,devenitdefactovasalalceluiceexercitaputerea reală).Dispariţiafizicăa luiFilipdeschidea,firesc,problemasuccesiunii,problemăcaresepuneachiarşiînsituaţiaîncarenuexistaunpretendentlasuccesiunealuiacestuia,prinMeda,orialuiKothelas.Aceastăstaredelucruriaruncăoluminănouăasupraregatuluigetic:dacăacestaeracapabilsămobilizezeoforţăarmatăimportantăchiarşiînabsenţaunuititularalputeriipolitice,înseamnăcăaranjamentele

10. Incotestabil, principalelemotivaţii le-au constituit reafirmarea suveranităţii curţii de la Pella asupra„imperiuluimacedonean”construit deFilip al II-lea şi punerea înmişcare amecanismelorde recrutarepentruiminentaconfruntarecuPersia11. Vorbimde„discreţie”şide„împrejurareciudată”înlegăturăcuomisiuneasurseimacedoneenedea-lnumipeadversarulgetical luiAlexandru, în raport cuabundenţadetaliilordespre raidulde lanorddeDunăre:dacăînprivinţaconducătoruluigeţilorsepăstreazătăcere,înschimb,suntconsemnatecuacurateţeefectivele militare, elemente de topografie, detalii ale manevrelor militare şi numele comandanţilormacedoneeniimplicaţi:Alexandruînsuşi,darşiNicanor(comandantulfalangei),MeleagruşiFilip.12. Formulândacestraţionament,nustipulămcăaexistatefectivunatarepretendentgetic(caresăinvocedescendenţa dinKothelas ori, înrudirea, prinMeda, cu Filip al II-lea), ci doar admitem că există şi oasemeneaposibilitate

21

deputeredintreclanurilearistocraticegetice-instituţiileadică-eraudeja,laaceadată,depersonalizate.Or,oataresituaţiecaracterizeazădoarconstrucţiilestatalecareauatinsoanumitămaturitateaparcursuluilorevolutiv.

La doar patru ani13 după raidul de-o zi al lui Alexandru în teritoriul geţilor,organismulpoliticalacestoraareocaziasă-şietalezedinnouredutabiluldispozitivmilitar,confirmândastfelsoliditateastructuriistatalearegatuluidelaDunăreadeJos.Prilejulesteoferitdeexpediţiapecareoîntreprinde,lanordulgurilorDunării,generalulmacedoneanZopyrion.Acestafuseseinstalatcastrateg(guvernatormilitar)alPontuluişiTraciei înanul 331 î.Hr., dupăcepredecesorul săuMemnon, implicat într-uncomplot împotrivaregeluiAlexandru,fuseseînlăturatprinintervenţiaunuialtgeneral,venerabilulAntipater.Pe fondul tulburărilor din spaţiul balcanic, iscate în contextul plecării luiAlexandruMacedonsprePersia14,Zopyrionlansează,în331î.Hr.,oexpediţiedepedepsireaOlbiei,placaturnantăaconspiraţiilorce-iasociaupesciţişigeţimanevrelorAtenei,angajândînoperaţiuniunefectivde30.000demilitari,cucaretreceînnordulgurilorDunării,pacificăTyrasul15şiasediazăcetateadelagurileNiprului.Pentruafacefaţăasediuluimacedonean,Olbiaapeleazălamăsuriextraordinare:eliberareasclavilor,ştergereadatoriilorcetăţenilorsăracişi-ceeacenisepareinteresant,avândînvederenumărulmaredearistocraţisciţişitraco-geţiatestaţianteriorcarezidândîncetate-acordareadedrepturicetăţeneştituturorstrăinilordininterior16.Neoprimasupraacestuiaspectpentruafaceurmătoareaobservaţie:măsurile excepţionale la careOlbia sevedenevoită să recurgăconstituieunargumentsuplimentarpentruprezumţiacăputereatradiţionalgarantăasecurităţiicetăţii,sciţii,numaiconstituia,laaceadată,oforţădeprotecţiesuficientă-ceeacenupoatesănemire,avândînvedereceleexpusemaisusîncontextulepisoduluiimplicându-lpeAtheas.AflatînimposibilitatedeasupunecetateaOlbieiîntr-unrăstimprezonabil,fărăîndoialăcăşiconstrânsdeprecipitareaaltorevenimentedinsudulspaţiuluibalcanic17,Zopyrionrenunţă

13. Începriveştedatalacares-apetrecutexpediţia,estimăriledinistoriografiaromânăşistrăinăauoscilatîntreanul331(A.Avram)şi326î.Hr.(Possenti,Al.Suceveanu).Opinămaicipentruanul331î.Hr.,dinconsiderentepecarelevomexpuneîncontinuare,fărăaconsideraînsăcăproblemaestedefinitivtranşată- dar apreciind ca decisive în chestiune sincronismelepe care le stabileşteA.Avram,mai ales pe bazatextului lui Iustinus IX,3, 1-3 (cf.A.Avram,Gh.Poenaru-Bordea,Coloniilegreceşti dinDobrogea, înIstoriaromânilorI/2000,pg.596)14. Printremişcărilecareaucontestatautoritatea luiAlexandrusau,maigeneral,suveranitateacurţiidelaPellaîncuprinsul«imperiuluimacedonean»potfiamintiterebeliuneastrateguluiMemnon,insurecţiacondusăderegeleAgisalSpartei,ceaavându-lînfrunteperegeletracSeuthesalIII-lea,şiconspiraţiilecentratelaAtena,decaresuntlegate,într-unfelsaualtul,acţiunilesciţilor,geţilor,tracilorluiSeuthesşi,maiales,atitudinileemporiilorponticegreceşti,înfruntecuOlbia,TyrasşiHistria.15. ÎnlegăturăcucampanialuiZopyrionestepusă(decătreN.M.Sekerskaya,înGochaR.Tsetskhladze(ed),NorthPonticArchaeology2001,pg.86),şidistrugereasuferitădeemporiaNikonion(vezişiA.Avram,Gh. Poenaru-Bordea 2000, pg. 596-597). Situată la gurileNistrului, în imediata vecinătate aTyrasului,aceastădistrugereparesăfiscosdinecuaţiaexpediţieicetateadelalimanulNistrului,dacăaceastaafostînvreunfelimplicată16.Macrobius,SaturnaliileI.2.33,cf.DeBallu1972,pg.68-69,careopteazădeasemeneapentrudatareaexpediţieiîn331î.Hr.17.DacăinsurecţiaregeluispartanAgisfuseseînfrântădecontingenteleaflatesubcomandageneraluluiAntipater,alianţastabilităderegeletracSeuthesalIII-leacuAtena(prinintermediulfiuluisăuRhebulos,careprimisecetăţenieatenianăîncădiniunie330î.Hr.-cf.Heckel2006,pg.248&pg.273)creaonouăsituaţiepericuloasăînteritoriuldecompetenţăalluiZopyrion

22

laasediuşifacecaleaîndărăt,daresteatacatdegeţişi,încondiţiilevremiineprielnicecare-lîmpiedicăsăseretragălasuddefluviu18,estenimicitcuîntreagasaoaste.

Estecâtsepoatedeevidentfaptulcăarmatacarel-alichidatpeZopyrionesteunaşiaceeaşicuceacare,patruanimaidevreme,îldeterminasepeAlexandrusă-şilimitezeintervenţialanordulDunării19:oarmatăalcăruinucleudecavalerieputeaasiguradeplasareaeficientăpedistanţeapreciabileşicare-putemconstata-controlaîntinseteritoriipemalulstângalfluviului.Desigur,numaiexistătemeiuricaresănefacăsăcredemcă,înceipatruanicares-auscursdelaconfruntareacuAlexandru,problemasuccesiuniilatronulgeticn-arfifostînvreunfelrezolvată;esteadevăratcănicideaceastădatăizvoarelenureţinnumeleregeluicaredeţineacomanda(efectiv,înfrunteaoştii,saudoarpolitic,estemaipuţinrelevant),însă-princontrastcutextulrelatândaventuraluiAlexadruMacedon,acăruiacurateţepermiteevaluareaşicomparareadetaliilor-înacestcazavemde-afacecuadnotăridiscontinui,aşezateîncontexteavândcutotulalteobiectivedecâtrelatareaexactăacampanieiluiZopyrion.Căacestregedomnindpestegeţinuputeafi,dinnou,unuldintreregiitracilorodryşi,suntemasiguraţidinprecizarealuiCurtiusRufus20(164:„Seuthes,odrysul,dupăceaaflatdeacestdezastru,i-aîndemnatpeaisăiladefecţiune”-adicălacontestareaautorităţiimacedoneeneasupraTracieipropriu-zise.Săneamintim,Zopyrion este guvernator al Pontului şi Traciei, calitate în care, după reafirmareaautorităţiimacedoneenedecătreAlexandru,SeuthesalIII-leaîidatorasupunere.Acestconflict în care sepoziţionează regeleodrys faţădeautoritateamacedoneană, înurmaacestei„defecţiuni”cevalorificavictoriageţilor,vafistinsabiaîn323/322î.Hr.,cândLisimahvainvadaTracia,obligându-lpeSeuthessă-irecunoascăsuzeranitatea.Laaceadată,dupăcumvomvedea,asuprageţilorvadomnienergicDromichetes,pecare- încontextul tulbure al luptelor din spaţiul balcanic în vremea diadohilor, dar şi urmândtradiţiacondominium-ului traco-getic -unelesurse îlvorprezentacaodrys.La limită,putem lua în calcul posibilitatea ca Dromichetes să-şi înceapă domnia chiar în acestrăstimp:cătreanul300î.Hr.,cândsevaconfruntacuLisimah,elvaaveaovârstărelativînaintatăşi,înpofidaepisoduluianecdoticalospăţului,oautoritatenecontestată-dar,înacestscenariu,arînsemnasăadmitemcă,ladataurcăriipetron,dupăanul335î.Hr.,arfifostdoarunadolescent.DacănuDromichetesseaflapetronînmomentulînfrângeriiluiZopyrion,întremomentulvacantăriitronuluiprinmoartealuiKothelasşiascensiunearegalăaacestuiaarfilocdeosingurăşirelativscurtădomnie.Certestefaptulcăşiîntr-uncaz,şiîncelălalt,instrumentulautorităţiişilegitimăriiregaletrebuieidentificatînforţaunuiorganismmilitarcare,dupăcumamvăzut,areuşitsăseimpunăpeplanexternîncelpuţindouăconfruntărimajore,ladistanţădenumaipatruaniunadealta.

18.Cf.CurtiusRufusX,1:„Zopyrio, Thraciae praepisotus, cum expeditionem in Getas faceret, tempestatibus procellisque subito coortis...”19.Nu este nici o contradicţie între nota lui Iustinus (XII, 2 16) căZopyrion „a dus război împotriva sciţilor”şiprecizarealuiRufus(X,1)căexpediţias-afăcutcontrageţilor(„expeditionem in Getas”):dupăcumaarătatîncăVasilePârvan(Getica,50),terminologia„scit,Sciţia”dobândisedejaunconţinutaproapeexclusivgeografic20.CurtiusRufusX,1

23

Bibliografie selectivă

Volume, sintezeAshley2004

Ashley,JamesR.,The Macedonian Empire: The Era of Warfare Under Philip II and Alexander the Great, 359-323 B.C.,Ed.McFarland,Jefferson

Borza1992Borza,EugeneN.,In the shadow of Olympus: the emergence of Macedon,Ed.PrincetonUniversityPress

DeBallu1972DeBallu,EugèneBelin,Olbia: cité antique du littoral nord de la mer Noire,Ed.BrillArchive,Leiden-Boston-Koln

Heckel2006Heckel,Waldemar,Who’s who in the age of Alexander the Great,Ed.Wiley-Blackwell

IstoriaRomânilorI2001Petrescu-Dâmboviţa,Mircea,Vulpe,Alexandru (coord.), Istoria românilor - vol. I,AcademiaRomână,SecţiadeŞtiinţeIstoriceşiArheologie,Ed.Enciclopedică,Bucureşti

Lewis2000Lewis,D.M.(ed.),The Cambridge ancient history: The fourth century B.C.,vol.VI,Ed.CambridgeUni-versityPress,Cambridge

Lund1992Lund,HelenSarah,Lysimachus: A Study in Early Hellenistic Kingship,Ed.Routledge,London/NewYork

Pârvan1982Pârvan,Vasile,Getica, o protoistorie a Daciei,Ed.Meridiane,Bucureşti

Tsetskhladze2001Tsetskhladze,GotchaR.(ed),North Pontic Archaeology. Recent Discoveries and Studies,Ed.BrillArchive,Leiden-Boston-Koln

ArticoleAvram2001

Avram,A., Istoria politică a coloniilor greceşti,înIstoria românilor -vol.I,înEd.Enciclopedică,Bucureşti

Avram–PoenaruBordea2001Avram,A.,PoenaruBordea,Gh.,Coloniile greceşti din Dobrogea, în Istoria românilor - vol. I, înEd.Enciclopedică,Bucureşti

Babeş2001M. Babeş, Spaţiul carpato-dunărean în secolele III - II a.Chr., în Istoria românilor - vol. I, în Ed.Enciclopedică,Bucureşti

24

Bogdan Muscalu, Mihaela Muscalu

Două aşezări postromane şi o posibilă necropolă identificate

pe raza localităţii Hodoni (com. Satchinez, jud. Timiş)

Two postroman settlements and a possible necropolis identified in the area of Hodoni village (Timiş County)

Abstract: Archaeological surveys conducted in the year 2014, have revealed the existence of new archaeological points in the proximity of Hodoni village, in an area renowned for its archaeological potential and subject to metal detection surveys and archaeological theft. Three archaeological points and a possible Sarmatian burial ground have been identified. Traces of human habitation identified in the Hodoni 4 and Hodoni 5 points reveal the presence of a community that has spanned across almost two centuries from the II/IIIrd to the IVth Century AD that ceases to exist through abandonment and not through violence. Also, the archaeological artifacts recovered from these points are dated from different periods, which denote the existence of multilayered archaeological sites.

Keywords: survey, IInd-IVth centuries AD Settlements, grey pottery, Sarmatians, necropolis.

Cuvinte cheie: periegheză, așezări de secol II-IV, ceramică cenușie, sarmați, necropolă.

Cercetăriledesuprafaţăîntreprinse,lanivelulanului2014,aurelevatexistenţaunornoipunctearheologiceîntr-ozonăcunoscutăpentrupotenţialulsăuarheologicşiimplicitsupusădetecţiilordemetaleşibraconajuluiarheologic.Înacestcontext,aufostidentificatetreipunctearheologice,denumiteconvenţional:Hodoni 3 - atribuitneoliticuluişievuluimediutimpuriu(carenufaceobiectulstudiuluinostru,urmândafiabordatedoarpuncteleaparţinândepociipostromane),Hodoni 4 - atribuitepociibronzuluişiepociipostromane,şiHodoni 5 - atribuitepociipostromaneşisecolelorXI-XIV1,respectivoposibilănecropolăsarmatică.Localitateaestecunoscutăanteriorpentrucercetărilearheologiceîntreprinseîn

1. Cercetările de teren au fost realizate de către arheologii Victor Bunoiu, Octavian-Cristian Rogozea(DirecţiaJudeţeanăpentruCulturăTimiş),MuscaluBogdanșiRemusConstantinDincăîn02.04.2014.

25

punctelePocioroane2, Pustă3, Valea Gura Tomaşului4, Valea Domnească5. PunctulHodoni 4 este situat pe o terasă înaltă, la 2,54 km sud-est de biserica

romano-catolică din Hodoni, 5,03 km NNE de biserica romano-catolică din DudeştiiNoi, 5,97 kmnord-vest de biserica ortodoxă dinSânandrei şi la 310mNEde pârâulIercici.Suprafațaaproximativăasituluiestede280x230m(Fig.1.).Situlesteafectatdelucrărileagricole.Deşiaşezareamultistratificatăconţineurmedeepocabronzuluişideepocăpostromană,nevomreferidoarlaceleîncadrateultimeicategorii.Astfel,cuocaziacercetărilor a fost recuperată ceramică cenușie de tradiție La Téne, ceramică romanăcomună,ceramicăfinădetradițiebarbară.

PunctulHodoni5estesituatla3,16kmsud-estdebisericaromano-catolicădinHodoni,4,3kmNNEfaţădebisericaromano-catolicădinDudeştiiNoi,5,57kmnord-vestdebisericaortodoxădinSânandreişi32mdepârâulIercici.CeramicadescoperităindicăunsitmultistratificataparţinândsecolelorII-IVşisecolelorXI-XIV.

Dinceledouăpunctearheologiceaufostrecuperateurmătoarelepieseleceramice6:

1. Hodoni 4

1.1. Ceramică modelată cu mâna:1. Oalămijlocie,fragmentdinparteasuperioarăacorpului(Fig.2/1);dimensiuni:

d.f.=4,67cm,h=3,2cm,culoaregri–negricioasă(Munsell10B3/5),pastăzgrunțuroasă,degresantdinnisip,micăşiincluziunidepietricele,ardereoxidant-reducătoare.Suprafațaaspră-zgrunţuroasăprezintăundecordinpatruşiruridevaluriorizontale incizate,careseparaubuzaşigâtulvasuluidecorpulacestuia.Datare:secoleleII–IVp.Chr.Inedit.

1.2. Ceramică lucrată la roată

a) Ceramică roşie de tradiție romană1.Castron,fragmentdebuzăşiperete,detradiţieromană,fragment(Fig.2/2),fără

decor;dimensiuni:D.g.=15,4cm,d.f=6,4cm,h=4,5cm,culoareportocaliu-roşcat(Munsell2.5YR6/6),pastăfină,degresantdinnisipfinşimică,arderereducătoareşiurmedearderesecundarălaexterior.Suprafațaareunaspectfin-mat.Datare:secoleleII–IVp.Chr.Inedit.

2. Fund de urcior (foarte probabil), de tradiţie romană, inelar cu bordură uşoroblică,fragment(Fig.2/3);dimensiuni:D.f.=6,2cm,h=1,7cm,culoareroşu-cărămiziu(Munsell5YR6/6),pastăsemifină,degresantdinnisipfin,arderereducătoare.Suprafaţavasului păstreazăurmedefirnis lucios, în interior avândun aspect aspru-mat.Datare:secoleleII–IVp.Chr.Inedit.

2. Draşoveanet alii1996;Rogozea2015,125,cutoatăbibliografia.3.Bejan1980;Bejan,Benea1985;Bejan1995,135-140;Benea1996,123;Mare1997,114-115;Luca2006,134;Benea2013,117,128-129;Rogozea2015,125,cutoatăbibliografia.4.Geangu2001,171-172.5.Bejan,Benea1985,187;Bejan1995,117.6. La dimensiunile pieselor vom folosi următoarele prescurtări: diametrul general - d.g., diametrulfragmentului-d.f.,înălțime–h,diametrugât-Dgât;diametrubază-Db;diametrubază-Dmax.

26

b) Ceramica cenușie1. Oală de depozitare, fragment din partea superioară a corpului (Fig. 2/4);

dimensiuni:d.f.=8,9cm,h=6,3cm,culoarebrun-roșiatică(Munsell5YR4/5),pastăzgrunțuroasă,degresantdinnisipșiincluziunidepietricele,ardereoxidant-reducătoare;suprafață aspră-zgrunțuroasă, cu depunere calcaroasă pe 80% din dimensiuneafragmentului;cuundecordinșaseliniiincizaterealizatcupieptenul,careseparaugâtuldecorpulvasului,iarpeunregistruinferiorprezintăundecordinvaluriincizate.Datare:secoleleIII-Vp.Chr.Inedit.

2.Oalămijlocie,fragmentdebuzășigât(Fig.3/1);Dimensiuni:d.g.=16,2cm,d.f.=6,4cm,h=4,5cm;culoarecenușie(Munsell5PB5/6),pastăfină,cudegresantdinnisipfinşimică,arderereducătoare;Buzaestealungităşiuşorevazatăspreexterior,fărădecor.Suprafațălucioasă-fină.Analogii:Čurug–Stari Vinogradi7;Datare:secoleleIII–IVp.Chr.Inedit.

3.Vasmediu(posibilcastron),fragmentdeperetedinparteasuperioarăacorpului(Fig. 3/2);Dimensiuni: d.f. = 4,9 cm, h = 9 cm; culoare cenușie (Munsell 5PB 6/6),pastăsemifină,cudegresantdinnisipfinşimică,afectatădedepunerecalcaroasă,arderereducătoare;Pereteleesteuşoroblic,decorrealizatdintreiliniiorizontale/nervurireliefate,careseparăbuzavasuluidecorpulacestuia.Suprafațămată-fină.Datare:secoleleIII–IVp.Chr.Inedit.

4.Fragmentdevasdemaridimensiuni (posibilvasdedepozitat), fragmentdeperetedinzonamedianăacorpului (Fig.3/3);Dimensiuni:d.f.=4,1cm,h=4,7cm;culoarecenușie(Munsell5PB4/6),pastăsemifină,cudegresantdinnisipşipietriceleîncompoziţie,arderereducătoare;Corpulvasuluiprezentaundecororizontalrealizatprinpresareacudegetul.Suprafaţămată–semifină.Datare:secoleleIII–IVp.Chr.Inedit.

5.Urcior,fragmentdebuzășiparteasuperioarăagâtului(Fig.3/4);Dimensiuni:d.g.=13cm,d.f.=6,2cm,h=6,3cm;culoarecenușie(Munsell5PB5/6),pastăfină,cudegresantdinnisipfin,arderereducătoare;Buzaesterotunjită,separatădegâtulvasuluiprindouăliniiorizontalereliefate.Suprafațălucioasă-fină.Datare:secoleleIII–IVp.Chr.Inedit.

6. Strachină, fragment de buză și partea superioară a corpului (Fig. 3/5);Dimensiuni:d.g.=22cm,d.f.=4,3cm,h=3,7cm;culoarecenușie(Munsell10B6/5),pastă fină, cu degresant din nisip fin şimică, ardere reducătoare; Buza este rotunjită,profilată,decorrealizatdin liniiorizontale incizateși lustruite.Suprafață lucioasă-fină,interiorulcastronuluiprezentândurmedeangobăneagră-albăstruieşilustruireorizontalăînbenzi.Datare:secoleleIII–IVp.Chr.Inedit.

7.Castron,fragmentdebuzășiparteasuperioarăacorpului(Fig.4/1);Dimensiuni:d.g.=20,4cm,d.f.=4,7cm,h=3,1cm;culoarecenușie(Munsell5B6/4),pastăsemifină,cudegresantdinnisipfinşimică,arderereducătoare;Buzaesterotunjită,profilată,fărădecor.Suprafațămată-fină.Datare:secoleleIII–IVp.Chr.Inedit.

8.Castron, fragmentdebuză(Fig.4/2);Dimensiuni:d.g.=25,2cm,d.f.=4,6cm,h=2,1cm;culoarecenușie(Munsell10B5/5),pastăsemifină,cudegresantdinnisip

7.Trifunović2006.

27

finşimică,arderereducătoare;Buzaesterotunjită,evazată.Suprafațămată-fină.Datare:secoleleIII–IVp.Chr.Inedit.

9.Oalămijlocie,fragmentdefundplatşipereteoblic(Fig.4/3);Dimensiuni:d.f.=5,9cm,h=3,2cm;culoarecenușie(Munsell5PB4/6),pastăzgrunţuroasă,cudegresantdinnisipfinşimică,arderereducătoare,prezentândlaexteriorurmedearderesecundară;fărădecor.Suprafațămată-aspră.Datare:secoleleIII–IVp.Chr.Inedit.

10.Fragmentdevas(posibilcastron)(Fig.4/4);Dimensiuni:l=4,6cm,h=3,6cm;culoarecenușie(Munsell10B7/5),pastăsemifină,cudegresantdinnisipfinşimică,arderereducătoare;Prezintăundecorperegistre,registrulsuperiorfiindcudecorlinearreliefat,celinferiorprezentândundecororizontalrealizatprinstrunjire.Suprafaţavasuluilucioasă-fină.Datare:secoleleIII–IVp.Chr.Inedit.

11.Fragmentdevas(posibilcastron)(Fig.5/1);Dimensiuni:l=3,9cm,h=4,4cm;culoarecenușie(Munsell5PB5/6),pastăfină,fărăincluziunivizibile,arderereducătoare;Prezintăundecororizontallustruit,posibilînregistre,păstrându-separţialurmeleuneinervurireliefate.Suprafaţavasuluilucioasă-fină,prinlustruire.Datare:secoleleIII–IVp.Chr.Inedit.

12.Fragmentdevas(posibilcastron)(Fig.5/2);Dimensiuni:l=3,6cm,h=4cm;culoarecenușie(Munsell5PB7/3),pastăfină,fărăincluziunivizibile,arderereductoare;Prezintăundecorlinearorizontallustruit.Suprafaţavasuluilucioasă-fină,prinlustruire.Datare:secoleleIII–IVp.Chr.Inedit.

13.Fragmentdevasdemaridimensiuni(Fig.5/3);Dimensiuni:l=8,2cm,h=7,6cm;culoarecenușie(Munsell5B5/4),pastăsemifină,cudegresantdinnisipfin,arderereducătoare;Fărădecor.Suprafaţavasuluimată.Datare:secoleleIII–IVp.Chr.Inedit.

14.Toartăovoidalădevas,fragment(Fig.5/4);Dimensiuni:l=2,2cm,h=4,2cm;culoarecenușie(Munsell10B5/5),pastăsemifină,cudegresantdinnisipfinşimică,ardere reducătoare. Suprafaţa torții este lustruită, cu aspect lucios-fină, cu o depunereferoasă-roşiatică.Datare:secoleleIII–IVp.Chr.Inedit.

15.Toartăovoidalădecană,fragment(Fig.5/5);Dimensiuni:l=1,8cm,h=3,7cm; culoare cenușie (Munsell 10B4/5), pastăfină, cu degresant din nisipfin şimică,arderereducătoare.Suprafaţatorțiiestelustruită,cuaspectlucios-fină.Datare:secoleleIII–IVp.Chr.Inedit.

16. Toartă aplatizată de vas, nervură mediană reliefată, fragment (Fig. 5/6);Dimensiuni:l=2,2cm,h=4,8cm;culoarecenușie(Munsell5B5/4),pastăsemifină,cudegresantdinnisipfinşimică,arderereducătoare;registreleîmpărţitedenervuramedianăprezintăundecorvăluritvertical,realizatprinlustruire.Suprafaţacuaspectlucios-fină.Datare:secoleleIII–IVp.Chr.Inedit.

2. Hodoni 5Nuafostrecuperatăceramicalucratăcumânașiceramicăroșiedetradițieromană,

fiindidentificatădoarceramicăcenușie:1.Fragmentdevas (posibil castron) (Fig. 5/7);Dimensiuni: l=4 cm,h=3,8

cm;culoarecenușie(Munsell5PB6/6),pastăsemifină,cudegresantdinnisipfin,ardere

28

reducătoare;Decorformatdindouăliniiincizate,careseparaugâtuldecorpulvasului.Suprafaţavasuluilucioasă-fină.Datare:secoleleIII–IVp.Chr.Inedit.

2. Fragmentdevas(posibilcastron)(Fig.5/8);Dimensiuni:l=4,5cm,h=4,4cm;culoarecenușie(Munsell5PB7/6),pastăsemifină,cudegresantdinnisipfin,arderereducătoare;Fărădecor.Suprafaţavasuluilucioasă-fină.Datare:secoleleIII–IVp.Chr.Inedit.

3.Toartăovoidalădevas,fragment(Fig.5/9);Dimensiuni:L=7,5cm,l=3,5cm,g=1,6cm;culoarecenușie(Munsell10B7/5),pastăfină,cudegresantdinnisipfin,arderemixtă.Suprafaţatorțiiestelustruită,cuaspectmată-fină.Datare:secoleleIII–IVp.Chr.Inedit.

3. Alte descopeririDeasemenea,încontextulunordetecţiiînperimetrullocalităţiiHodoni8,aufost

descoperitepiesecareprovindintr-oposibilănecropolăsarmatică,situatălasud-estdelocalitateşi înnord-estulaşezăriidinpunctulHodoni4.Afostrecuperatădoaropiesăceramică,predatădedescoperitor:

-Vasbitronconicdincategoriacănilorsarmatice(Fig.6/1),gâtscurt,arcuit,buzauşorîngroşată,umărulcoborât,corpbitronconic,bombat,fundplat;Dimensiuni:Dgât:5 cm;Db: 3 cm;Dmax: 7 cm; h: 10,5 cm; culoare cenuşie (Munsell 10B 5/5), pastăsemifină,cudegresantdinnisipfin;Fărădecor.Suprafaţamată-fină,cuurmedelustruire.Datare:secoleleIII–IVp.Chr.Inedit.

Ceramica descoperită în punctele Hodoni 4 și Hodoni 5

Analiza cantitativă a ceramicii provenite din punctele arheologice de la Hodoni 4 și Hodoni 5

8.Lanorddecaleaferată,pedirecțiaNEspredealulBotianului,aufostidentificate„gropi”,săpateînurmascanăriicudetectoruldemetale.Nudeţinemdatecuprivire larecuperareaunorpiesemetalicedecătredetectoristulîncauză,presupunemexistenţaacestora.

29

4. Analiza ceramiciiAnalizaceramiciidinașezăriledelaHodoni 4șiHodoni 5relevăopreponderență

aceramiciicenușii,peste80%.Maipuținde10%estereprezentatdeceramicarealizatălaroată,dinpastăsemifinădeculoareroşiedetradiţieromană,datatălargînsecoleleII-IVp.Chr.Majoritateamaterialuluiceramicesterealizatlaroatărapidă,dinpastăfină,deculoarecenuşie,îngeneral,nedecoratșipăstrândurmedelustruire.Formeleacestuitipceramicvariază: castroane,oalemijlocii,urcioare,utilizate lapăstrareaalimentelor, laservireameseişipentrugătit.Totodată,esteprezentăşiceramicalucratăcumâna,dintr-opastănisipoasă,cuaspectuşorzgrunţuros,deculoaregri-negricioasă,cudecorvălurit.Caforme,esteprezentăooalămijlocieîntrebuinţatălagătitşilapăstrareaalimentelor/proviziilor,avândanalogiilaArad-Barieră9.

Ceramicasemifinăestemodelatădintr-opastădegresatăcuunamestecdemicăşi nisip fin.Arderea este, în bună parte, reducătoare. Suprafeţele sunt netezite atent.Fragmentelelustruitesuntşieleîntâlniteîncazulacesteispeciiceramice,însăacestecazurisuntmairare.Decorurileîntâlnitepesuprafaţafragmentelorsemifinesuntliniileincizateșinervurile,careseparăpărțilecomponentealevasului, respectivvalurile lustruite.Caformepredominăoalelemijlociișicastroanele.

Ceramicafinăarepastabinearsă,degresatăcunisipfin.Suprafeţelefragmentelorceramice mai păstrează urme de lustruire, majoritatea fiind afectate de expunereaîndelungatăpesuprafaţasolului.Decorurileîntâlnitelaaceastăspecieceramicăsuntceleformatedinliniiincizate(Fig.3/3,Fig.5/6,Fig.5/7)șibenzilustruite(Fig.5/1).Formelefrecvent întâlnite pentru ceramica fină din aceste puncte arheologice sunt castroanele(foartenumeroase)şistrăchinile.

Aproapejumătatedintotalulmotivelorlustruiteestecompusădinliniiorizontaleșiînval10.DecorulprezintăanalogiicuceramicacenuşiedelaFoeni-Selişte11,DudeștiiVechi–Movila lui Dragomir12,Timișoara-Freidorf13,Vălcani–La Pruni14 şiLenauheim(șaptevaseîntregidatateînsecolulIVp.Chr)15.

ChirpiciulrecuperatdinpunctulHodoni 4păstreazăimpregnateurmelenuielelorîmpletitepestecareafostbătut(Fig.6/3A).Nuprezintăurmedeincendiereantică,avânddoarurmedearderesecundarăpesuprafaţă(caurmareaincendieriloragricole),faptcaredenotăîncetarealocuiriiprinabandon,nuînurmaunuiatacviolent.Deasemenea,dinacelașipunctaufostrecuperatefragmentedezgurădefier,puterniccorodate,carepotindicaoactivitatedetipmeșteșugăresc,derulatădelocuitoriiașezării(Fig.6/3B).

Vasulbitronconicdescoperitcaurmareadetecțiilordemetaledinzonăpoateindicaprezența unei necropole sarmatice. Vasele ceramice de mici dimensiuni reprezintă unelementspecificdeinventarfunerarsarmatic,acesteafiinddepuse,înmajoritateacazurilor,

9.Grumezaet alli2013,126,Pl.XXVI/3.10.Gindele,Istvánovits2011,230-231.11.Timoc,Szentmiklosi2008,118.12. Tănase2003,233-234.13. Benea1997,38.14. Muscalu2015.15. Bejan1973,131,135.

30

lapicioareledefunctului,înparteastângă(rarapărândvariații).Depunereavaselorconstituieun„tiparfunerarsarmatic”,independentdestatutulsocial,sexsauvârstă16.

VaseledescoperiteînmormintelesarmaticeaparținândsecolelorII-IVp.Chr.suntdemicidimensiuni, lucrate la roată saucumâna, iarca formesunt răspânditecupele/cănilecutoartăsaufărătoartă,urcioarelecuvolummiccu/fărăornamentaţie.Urcioarele/cănițeleneornamentateaparţincronologicceleide-adouajumătăţiasecoluluialII-lea–prima jumătate a secolului al III-leap.Chr.Analogii pentrupiesade laHodoni suntidentificatelaKiskőrős–Csukástó–Róczkút(mormântul9),Hódmezővásárhely–Copacs(M3),Törökszentmiklos,cimitiruldelaKiszomborB(mormântul79),Vršac–Crvenka(Serbia),Subotica-Verusic(Serbia),Timișoara–PădureaVerde,necropoladelaFoeni17.

Ceramica este prezentă în peste 80% din mormintele sarmatice cercetate dinCâmpiaUngară,Crișana,BanatșiBacka.

ConcluziiPeoarie largă, care cuprindeaCâmpiaPanonică și zonele adiacente, respectiv

Banatul,sepresupuneunamestecetnicșiprezențaelementuluisarmatic(nuoprezenţăexclusivă)lanivelulcomunităţilorrurale,ouniformizareculturalăaorizontuluiarheologicdinsecoleleIII-IVp.Chr.Acestaestecaracterizatprinașezăricuniveluride locuire încursulsecolelorIII-IVșiînceputulsecoluluialV-lea,fiindlegatderegiuneadelaVestdeTisaInferioară,undes-aupăstrataceleașicaracteristicialeculturiimateriale,dinpunctdevederealtipurilordeașezărișialartefactelor,înspecialaltipurilorceramice.DinadouajumătateasecoluluialIV-leasepotobservainfluențeleculturiiSântanadeMureș-Cerneahov,printipurileceramiceșitehnicadeproducereadusedepopulațiilegermaniceși iraniene18.Astfel,Banatul anticnu trebuie considerat o enclavă ermetică în carenupot conviețuimaimultepopulații, chiardacă supremațiapolitică șimilitară aparținea,temporar,uneiasaualteia19.Sosirea învaluriadiverseloretniibarbare,unele trăindîncomunităţimixte – daco-romane şi alogene, va duce în secolele IV-V la crearea unui„melanj”depopulaţiiînarealulDunăre–Tisa–Mureş20.

UrmeleidentificateînpuncteleHodoni 4şiHodoni 5relevăprezențauneicomunitățicuolocuireîntinsăpeduratasecolelorII/III-IV(carecorespundeetapelorC1a-C2=180-310p.Chr.,C2-C3=210/220–370/380p.Chr.,D1șiD2,conformsistemuluicronologicCentralEuropean),carearputeasugeraoîncetarealocuiriiprinabandonșinuîntr-unmodviolent(chirpiciuldescoperitnuindicăurmedeincendiu).Deasemenea,bunurilearheologicerecuperatedinacestepuncteacoperăepocidiferite,contextîncareafirmămexistența unor situri arheologice multistratificate. Descoperirea vasului bitronconicpoate indica posibilitatea existenței unei necropole sarmatice în zona cercetată, piesafiindspecificădescoperirilor funerare.Pentru lămurireasituațieide factoestenecesarăcercetareaarheologicăpropriu-zisăapuncteloridentificateperazalocalităţiiHodoni.

16.Muscalu2009,162-163.17.Muscalu2009,176.18.Mare et alii2011,99.19.Mare et alii2011,99.20.Muscalu2009,307.

31

Lista ilustrațiilorFig. 1: LocalizareasiturilorarheologicedelaHodoni.Fig. 2: 1–CeramicălucratăcumânaprovenitădinpunctulHodoni 4;2-3–Ceramicădefactură

romanăprovenitădinpunctulHodoni 4;4-FragmentoalădedepozitareprovenitădinpunctulHodoni 4. (Locdepăstrare:DirecțiaJudețeanăpentruCulturăTimiș).

Fig. 3: 1-5 –Fragmente ceramice de culoare cenușie provenite din punctulHodoni 4 (Loc depăstrare:DirecțiaJudețeanăpentruCulturăTimiș).

Fig. 4: 1-4 –Fragmente ceramice de culoare cenușie provenite din punctulHodoni 4 (Loc depăstrare:DirecțiaJudețeanăpentruCulturăTimiș).

Fig. 5: 1-6–FragmenteceramicedeculoarecenușieprovenitedinpunctulHodoni 4. (Locdepăstrare:DirecțiaJudețeanăpentruCulturăTimiș);7-9–FragmenteceramicedeculoarecenușieprovenitedinpunctulHodoni 5 (Locdepăstrare:DirecțiaJudețeanăpentruCulturăTimiș).

Fig. 6: 1 –Vas bitronconic descoperit într-o posibilă necropolă sarmatică de la Hodoni (Locde păstrare: Muzeul Național al Banatului); 2 – Poziționarea cănii/vasului în mormântul M.3 de laHódmezővásárhely–Kopancs(apud Vörös1988,pl.3-4);3–Chirpicnears(A)șizgurădefier(B)prove-nitedinpunctulHodoni 4.(Locdepăstrare:DirecțiaJudețeanăpentruCulturăTimiș)

BibliografieBejan1973

Bejan,Adrian,Complexul ceramic de la Lenauheim (jud. Timiş) din sec. IV e.n.. În Banatica,II,1973,p.131-137.

Bejan1980Bejan,Adrian, Aşezarea din secolele III-IV e.n. de la Hodoni-Pustă, jud. Timiş. În Materiale şi Cercetări Arheologice, XIV,1980,p.366-372.

Bejan1995BejanAdrian,Banatul în secolel IV-XII, Timişoara,1995.

Bejan,Benea1985BejanAdrian,BeneaDoinea,Şantierul arheologic Hodoni – Pusta. Raport preliminar (1979-1984). În Banatica, VIII,1985,p.187-202.

Bejan,Mare1998BejanAdrian,MareMircea,Dudeștii Vechi – Pusta Bucova. Necropola și morminte de inhumație din sec-olele VI-XII. În Analele Banatului,VI,1998,p.323-338.

Benea1996BeneaDoina,Dacia sud-vestică în secolele III-IV,vol.I,Timişoara,1996.

Benea1997Benea,Doina,Quelques observations sur la céramique de l’agglomération daco-romaine Freidorf, în:Etudes sur la céramique romaine et daco-romaine de la Dacie et de la Moesie Inférieure. În Bibliotheca Historica et Archaeologica Universitatis Temesiensis,1,1997,p.55-76.

Draşoveanet alii 1996DraşoveanFlorin,ŢeicuDumitru,MunteanMarius,Hodoni. Locuirile neolitice şi necropola medievală timpurie,Reşiţa,1996.

Benea2013BeneaDoina,Istoria Banatului în antichitate, Timișoara,2013.

32

Geagu2001Geangu,A.,Cercetări de suprafață în hotarul localităților Carani (com. Sânandrei, jud. Timis) și Hodoni (com. Satchinez, jud. Timiș). În Analele Banatului,SeriaNouă,IX,2001,p.169-180.

Gindele,Istvánovits2011GindeleRobert, IstvánovitsEszter,Die Römerzeitlichen töpferöfen von Csengersima–Petea,SatuMare,2011.

Grumezaet alli2013GrumezaLavinia,UrșuțiuAdrian,CoposGeorge,Arad-Barieră. Cercetări arheologice preventive într-un sit de epocă sarmatică,Cluj-Napoca,2013.

Luca2006Luca,SabinAdrian,Descoperiri arheologice din Banatul Românesc – Repertoriu. În Bibliotheca Septem-castrensis,18,Sibiu,2006.

Mare1997MareMircea,Tipuri de locuinţe din Banat între sec. IV-IX d.Hr. În Analele Banatului, V,1997,p.113-138.

Mare et alii2011MareMircea,TănaseDanielaDraşoveanFlorin,ElSusiGeorgeta,GalSzilardSandor,Timişoara – Fre-idorf. Cercetările arheologice preventive din anul 2006,(ed.F.Draşovean)Cluj-Napoca,2011.

Muscalu2009MuscaluBogdan,Cultura materială şi spirituală în teritoriul dintre Dunăre şi Tisa. Sarmaţii iazygi şi relaţiile cu Imperiul Roman,UniversitateadeVest,Timișoara,2009,Tezădoctorat–Ph.D.

Muscalu2015MuscaluBogdan,Un nou sit arheologic reperat pe raza localității Vălcani (județul Timiș). În Acta Centri Lucusiensis,III,A,2015,p.44-71.

Rogozea2015RogozeaOctavian-Cristian,Noi așezări neolitice și eneolitice descoperite în județul Timiș. În Sargetia,VI(XLII),SeriaNouă,2015,p.123-144.

Tănase2003TănaseDaniela,Două morminte din sec. IV-V p. Ch. descoperite la Dudeştii Vechi (jud. Timiş). În Analele Banatului,SeriaNouă,X-XI,2002-2003,1,2004,p.233-244.

Timoc,Szentmiklosi2008TimocCălin,SzentmiklosiAlexandru,Câteva date despre ceramica descoperită la Foeni – Sălişte (jud. Timiş. În Analele Banatului,SeriaNouă,XVI,2008,p.113-134.

Trifunović2006TrifunovićStanko,Limigantes faced by the Romans and the Sarmatians (3rd-4th century),Archeologi-calsite“StariVinogradi”–Čurug(BačkaRegion,VojvodinaProvince,Serbia).Sursa:http://curug.rastko.net/3-4-vek/img/100/cv726-01.jpg,dataaccesării28.07.2016.

33

Fig.

1. L

ocal

izar

ea s

ituril

or a

rheo

logi

ce d

e la

Hod

oni.

34

Fig. 2. 1 – Ceramică lucrată cu mâna provenită din punctul Hodoni 4; 2-3 – Ceramică de factură romană provenită din punctul Hodoni 4; 4 – Fragment oală de depozitare

provenită din punctul Hodoni 4.

1

2

3

4

35

1

2 3

4

5

Fig. 3. 1-5 – Fragmente ceramice de culoare cenușie provenite din punctul Hodoni 4.

36

Fig. 4. 1-4 – Fragmente ceramice de culoare cenușie provenite din punctul Hodoni 4.

1

2

3

4

37

1 2

Fig. 5. 1-6 – Fragmente ceramice de culoare cenușie provenite din punctul Hodoni 4; 7-9 – Fragmente ceramice de culoare cenușie provenite din punctul Hodoni 5.

3 4

5 6

7 8

9

38

Fig. 6. 1 – Vas bitronconic descoperit într-o posibilă necropolă sarmatică de la Hodoni; 2 – Poziționarea cănii/vasului în mormântul M.3 de la Hódmezővásárhely – Kopancs (apud

Vörös 1988, pl. 3-4); 3 – Chirpic nears (A) și zgură de fier (B) provenite din punctul Hodoni 4.

1

2

3

39

Convergenţe

40

Dan Negrescu

Laus et ordinatio Romana Cucertitudineexistăomareatracţieacontrariilor

însferaumanului-recunoscutăsaunu-iaracestaspectîlprobeazășicuvinteleunuimareumanist–dupăuniiprimulumanistmodern european - Ieronimadică, referindu-selaTertulian:„CineestemaiînvăţatdecâtTertulian?Cineestemaiagerlamintedecâtel?Apologeticulluişicărţilesale împotriva păgânilor cuprind întreaga învăţătură”1. Iaraceasta,pentrucăSfântulIeronimpoatefiîncadratînrândul personalităţilor aticiste, dacă folosim un criteriudin sfera oratoriei, în timp ce admiratul e indubitabilsupremul reprezentant al furtunii verbale considerateasianice.

În ciuda acestei deosebiri radicale, antiteticechiar,multitudineadescrieriieronimieneavândcaprimcuvânt Adversus…, adică „împotriva”, dovedeşte unspiritcombativprinexcelenţădarșieleganță.Înfapt,catoţimariiscriitoridefacturăclasicăşiIeronimalternează

întreunfuror poeticusadeseanecenzurat,deciautentic,dupăcumvomvedea,şiunotium diferitînsădecelalexandrin,adicănemanierist.

Nu întâmplător s-a scris despre blândul Ieronim că are „o limbă elocventă,exercitând-oneîntrerupt;darşiolimbăascuţită,carelanevoieizbucneşteîngraiulcoloratalvânzătoarelordepeşte sau îl loveştepeadversar cuoepigramă”2.TocmaiascuţişullimbiidarşialcugetuluiieronimiansevădeştesprepildăînlucrareapolemicăÎmpotriva lui Vigilanţiu. Pentruomaibunăîncadrareaacesteia,săurmărimcareaufostprincipalelemomentealeexistenţeiluiIeronim:

347AnulprobabilalnaşteriiluiEusebiusHieronymus,înStrido,lahotaruldintreDalmaţiaşiPannonia;familiaeracreştină,iartatălsenumeaEusebius:IeronimprimeştebotezullaRomaundeîşicontinuastudiileînceputeînlocalitateanatală.

374PeneaşteptatepleacăînOrient.StăuntimplaAntiohia,ţintuitdeboală.

375-378Atrasdeexotismulvieţiimonahale,seretrageîndeşertulCalcis,lângăhotarulcuSiria,darnurezistănicitreiani,deşiîşipropusesesăşteargăurmeleturbulenteiperioadedestudiidelaRoma.

1. Hieronymus,Epistulae,ep.LXX,52. Rand1970,pg.91-92

41

379StălaConstantinopolisunderedacteazăCronica.

382-385 Stă la Roma. Chemat de papa Damasus pentru o revizie generală atraducerilor Bibliei – în fapt pentru o traducere integrală – Ieronim îşi începemisiuneace,înaintedea-iasigurasfinţeniaşinemurirea,îivaaduceoseamădeadversităţi şi duşmani. Îşi formează selectul cerc de aristocrate romane, dintrecareau intrat înnemurire,prindistincţie,Paula,Marcella,Fabiola,PrincipiaşiAlbina.ÎnaceastăperioadăredacteazăDialog împotriva luciferienilor, Adversus Helvidium.

386NemaiavândprotecţialuiDamasusşiprofundiritatde„exegeţii”dinRoma,pe care îi numeşte „măgari bipezi” şi „avortoni”, Ieronim pleacă în 385 şi sestabileşteînBetleemunde,cuajutorulmaterialalPaulei,întemeiazăomănăstirepentrubărbaţişialtetreipentrufemei.Erauadevăratelăcaşurideculturădeschiseşipentrupeleriniiveniţi înŢinuturileSfinte.Aici începeIeronimmarealucrarece va genera Vulgata. Tot aici va redacta toate lucrările referitoare laVechiulTestamentebraic,pebazaconceptuluiveritas Hebraica ceîiaparţine.RedacteazăDespre bărbaţii iluştri, Adversus Iovinianum.

406Redacteazăunadintreultimelepolemicipurtate,cutitlulCarte împotriva lui Vigilanţiu.

415Deşiobositdeatâteacritici,darşidetrecereaanilor,Ieronimselasătârât-prin intermediul luiAugustin– într-odisputămaiatenuată însă,consemnată înDialogus adversus Pelagianos.UltimiianideviaţăîisuntîntunecaţidemăruntulRufinus,unincapabildeaînţelegegenerozitateaspirituluiIeronimian.Răspunsulbătrânuluicărturarvafiunuldemnşielegant.

420La30septembrie,singurdupămoarteafidelelorsaleşiîmbătrânitîntălmăciri,IeronimsestingeînchiliasadinBetleem.

Deșinuesteceadepeurmălucrarepolemică,Împotriva lui Vigilanţiureprezintăcucertitudineapogeulstiluluiapologeticşipolemicieronimian,înasemeneamăsurăîncâtargumentaţiastrânsăseaflăundevapeunîndepărtatlocsecund,oferindspaţiu,înschimb,violenţei,mergândpânălainjurie,cumbineobservaPierredeLabriolle:„Dinmomentulîncareaavutînmâiniopusculeleaceluia,i-aripostatîntr-oscurtăşifuribundădiatribăîncareargumentaţiaocupăunlocredus,caşicumunasemeneaadversarnumerităsădepuiefortuldea-irăspundeîndetaliu”3.

SupărarealuiIeronimeradeplinjustificatădevremece,larecomandareaviitoruluiSfântPaulindeNola,îlprimisecubunăvoinţa-icaracteristicăpepreotulVigilanţiu,dinGallia, la Betleem. Ieronim însuşi relatează că, după plecare,Vigilanţiu a colportat oseriedeneadevăruripeseamacărturaruluicarel-agăzduit(veziEpistulae, LVIII).Tonullucrăriiesteîntr-adevărdominatdesubiectivism,darcutalentulspecificceluiconștientde propria-i valoare.Totuşi, furia lui Ieronim, deşi în proză, aminteştemai curând decitatuldejafuror poeticus;redactareaeste,înconsecinţă,destuldeneglijentă,iarautorul

3. deLabriolle1924,pg.493

42

searatădeplinconştientdeaceasta,motivândprinmomentulnocturnales,fărăvoiedefapt,pentrualefaceunbinepreoţilorcareîisolicitaserăajutorul.Dar,chiarşiînacestecondiţii,Ieronimdovedeştesupremagraţieîntrurost4.

Dincolodepornireasubiectivăaautorului,trebuiesubliniatunaspect:Ieronimafosttottimpulvieţiiunadeptalordinii,aldisciplineiîngândireşifăptuire,unprodustotuşi clasic al Imperiului Roman, după cum ammai arătat şi în alte ocazii5. PentruIeronim,unindividdefelulluiVigilanţiu,adicădistructivpânălaanulareaaceeacedăputereCredinţeişiBisericii,nupoateaveaunlocdefinitînsocietate;Vigilanţiufacepartedincategoria celor „debili, care se cred înşişi şi laici şi episcopi”6, avândcaprincipalscopdemolareastructuriiceseedificaatâtdegreuchiaravândofundațieprecumceaaImperiului,aspectdecareeraconștientșicontemporanulsăuAugustin.

Dar furia lui Ieronimse justificăşiprinfinalitateascrierii îndiscuţie.ApărareaBisericiipoategenera,aşacumspuneSfântulAugustin„oanumităneglijenţăzeloasă”7. Păgânii credeau cădacănatura emai puţindarnică, adică lipseşte talentul, indignareacreeazăversurile;polemicaieronimianăesteînsăunacomplexătocmaipentrucăreuneştedarul naturii în condei cu furia justificată a scriitorului.Merită reţinute, în acest sens,versurileunuibuncunoscătormodernalspirituluiieronimian,PaulClaudelcarevedeîncărturaruldinBetleemun„patronaloamenilordelitere”:

„Le bon Dieu lui a donné un lion pour lui tenir compagnie,Le lion le regarde d′ un oeil jaune pendant que le bonhomme Grogne de l′ hébreu, et il a trouvé le mot latin! – et il écrit.………………………………………………………………………Jérộme, qui était quand Dieu le voulait un prophète,Nous l′ aimons parce qu′ il est aussi un homme de lettres,L′ entendez vous, ne povant s′ en passer, qui maudit la critique imbécile

et malhonnête?Et quand du milieu de son désert il apprend que Rufin l′a égratigné,Il se met a pousser de tel cris qu′ on l′ entend jusqu′ au fond de la

Méditerranée!”8

EstedoaroprobăaceeacereprezintăIeronimînconștiințaeuropeanăculturalămodernă.

LaturapotolităaluiIeronimsevădeşteînprimulrândîntraduceri,căciechilibrule stareacare trebuie însăfiedominantă înacest labor. Dar şi în acest caz stridonezul,conştientdevaloareasa,nupreaacceptăsfaturi,nicichiardinparteaunuiepiscop,cumeAugustin,mai ales când acesta nu cunoaşte decâtmaterna latină.De fapt, pentru amenţinespiritulieronimian,nutraducereaeesenţialăcâtmaialestâlcuireaaşacumovaînţelegelanoiLucianBlaga.Demonullimbiilatinedătătordeordineșiechilibruafost

4. PentruamănunteșistilveziIeronim20085. Negrescu2012,pg.184-1926. Dialog împotriva luciferienilor,introducere,traducereşinoteDanNegrescu,Paideia,1999,pg.577. Augustinus,De doctrina Christiana, I,Migne,P.L.8. Claudel1966,pg.288-289

43

atâtdeatotstăpânitorîncazulluiIeronimîncâttălmăcireadevine,aproapedefiecaredată,tâlcuire.Maiales încazulunui textprecumRânduiala Sfântului Pahomie, ceprezintănormeleuneilumipentrucaretotceestedincolodezidurisauîmprejmuiri,este„afară”,definitoriesearatăafitâlcuirea,adicătraducereaînţelesurilor,adicăordonarea.

Pentrucel robitvieţiimonahale,darşipentrucititorulmoderndornicdeaaflarânduiteleintimităţiasprealeuneitrăiritotuşilaolaltă,lecturatextului,ieronimianpânălaurmă,îivatrezifărăîndoialăcertitudineapoetuluicumcă„untâlcs-alegesibilinic”.Adicăorânduială,oordonareînafaracăreianusepoaterealizanimicdurabil.

Din datele oferite de editorul J.P.Migne rezultă căRânduielilemonahilor dininsulaTabenna(aflatăpeNil)aufostredactatedeSfântulPahomie(consideratafiunuldintreîntemeietoriimonahismului,trecutlacerîn348şicinstitcalendaristicîn15VcaPahomiecelMare) în limbasiriacă.Aufostmaiapoi traduse îngreacăşi li s-auadusadăugiri,dupăcumsecrede,prinînvăţăturileluiTeodorşialeluiOrsiesius.

DinchiarmărturialuiIeronimaflămcă,deşitrăiaprofundmoarteadistinseiPaula,a reuşit să tălmăcească în latină textul monahului tebennens, la rugăminţile preoţilorLeonţiuşiSilvan.

Nuesteexclussăfievorbadeunloccomundrag,pare-se,luiIeronim,devremecemajoritateaoperelorsalesuntprezentatecaşiconsecinţealeunorrugăminţidinparteacunoscuţilorsauaunorpersoaneneutreîncontextpatristic;darsănuexcludemmaialesmodelulclasic,ciceroniansaudealtăprovenienţă,aldedicării scrierilorcătreanumitepersoanesauchiarpersonalităţi,transformatlaIeronim,prininversare,înrugăminte.ÎncăoprobăscrisăafaptuluicăIeronimnuputeaînțelegedespărțireademodelulclasic;maimultchiar,îlconsiderăunizvorpentruceleceurmează9.

Textulacirculatulterior,fiindeditatşideErasm,iarPrefaţaieronimianăaluatformauneiepistole,delaunmomentdat,amintindprinstilşiconţinutdescrieriledesprePavel,MalchusşiIlarion.Chiarşiîntr-oprefaţădedimensiunireduse,talentulnarativalluiIeronimeste inconfundabil,aşezându-l înrândulacelor“bărbaţideplini întrugraţiaspiritului”10desprecareelînsuşivorbeşte.

Desprescriereatransmisănouăîntălmăcireieronimiană,aveminformaţiilauniiautori,daraceştiainsistămaimultasupradivineiinspiraţiidecareaavutpartePahomieşimaipuţinasupratextuluicarenuparealefifostcunoscutînformaprimitădestridonezdelaAlexandria.Ghenadie–încunoscutasalucrareDespre bărbaţii iluştri–scriecă“Pahomiemonahul,bărbatcuapostolicharatât înzicerecâtşi înfăptuire, întemeietoralmănăstirilor dinEgipt, a scris rânduialapotrivităfiecăruia dintremonahi, pe care apriceput-o în timp ce-i era spusă de un înger” (VII).Asemănător scrie Sozomenus înIstoria Bisericii,anumecăluiPahomie“is-aarătatsfântulîngercarei-adatînscrisuriledupăcareseconducpânăînzileledeazimonahii…”(1,III,cap.3)

Înfine,abateleRupertusînDespre viaţa apostolicăaratăcă„FericitulPahomiele-a transmismonahilorRânduiala spusă lui de însuşi îngerul din cer, dar nu ca pe oprofeţieaunuiom,ciprecumpeunadivină”(IV).Concluziapecareoputemtrageestecă în ciudameritelor celor demai sus, textele amintite au ajuns să circule totuși prin

9. PentrutextșiamănunteveziIeronim2008,pg.67-12810. Ieronim2006,pg.27-31

44

tălmăcireaieronimiană,prinordonareadusădecărturarullatin.ScurtefragmentedinRânduialăaucirculatînEvulMediu,darfărăaaveanicipe

departeautoritateatălmăciriiintegraleieronimiene.SfântulIeronimşi-aîmplinittâlcuireaînanii404-405,ceeaceexplicăabsenţaacestuititludinautoprezentareapecareşi-ofaceulteriorînpropria-iscriereDespre bărbaţii iluştri.

Ordinea,disciplinaşiGraţiadivinăsuntcele treielementece-ldefinescşiprinaceastătălmăcirepecelstatornicitîn„acelretrascolţdepământalBetleemului”.

Privindînansambluatitudineaieronimianăfațădecelecircumstanțiale,nefăcândabstracție desigur de furia sa justificată cel mai adesea, vom putea concluziona cădominantesuntgeneroasalaudășiinconfundabilaordonarevalorică.Ceeaceîndeamnălalecturăcamodelșimeditație.

RăzbatprinscrisulsăuatitudinileImperiului:laudavalorilorșiordonarealumii.

BibliografieIeronim2006

Sfântul Ieronim,Pilduitoare vieți de eremiți, note introductive și traduceri de Dan Negrescu, Paideia,București

Ieronim2008Sfântul Ieronim, Apologie și rânduială, studii introductive, traduceri și notedeDanNegrescu,Paideia,București

deLabriolle1924deLabriolle,Pierrre,Histoire de la litterature latine chretienne, Paris

Negrescu2012Negrescu,Dan,Patristica perennia aucta. Părinți de limbă latină și scrierile lor, EdituraUniversităţiideVest,Timișoara2012

Claudel1966Claudel,Paul,Saint Jérộme patron des hommes de lettres,înPierrredeBoisdeffre,Une antologie vivante de la littérature d′ aujourd′ hui, LibrairieacadémiquePerin,Paris

Rand1970Rand,E.K.,Foundlers of The Middle Ages, apudErnstRobertCurtius,Literatura europeană şi Evul Mediu latin, trad.AdolfArmbruster,EdituraUnivers,Bucureşti

45

Valy Ceia

Dintr-un epistolar antic: Cicero & Tiro

Încheindu-șimandatuldeproconsul înCilicia (51-50 î.Chr.),MarcusTulliusCiceroseîntoarceînpatrie.PeTiro,neprețuitulsăusecretar,estenevoitsă-labandoneze,însă,laPatras.Bolnav,epuizat,acestarămânespreaserestabiliîncapitalaprovinciei,astfelîncâtsăsepoatăîncumetalaocălătoriepemareacum,înnoiembrie,cândtimpuledejaunmaredușmanalnavigatorilor.

Seaflămaijoscâtevadintrescrisorilepecareomulpoliticșioratorulromanile-atrimisfideluluisăusecretardepedrumuldeîntoarcereînspreRoma.Informațiileistorice pe care le furnizează sunt neînsemnate. În schimb, ele dezvăluie profilulpersonalității luiCicero.Deșiaristocrat,descendentalunei familii ilustre,pentruunumanistprecumoratorulromanfaptulcălibertul(i.e.sclavuleliberat)MarcusTulliusTiroareorafinatăculturășiuncaracterexemplarcântăreștedecisivînbalanțacaresă-lfacădintr-unsimplusecretarunadevăratmembrualfamiliei.Căldura,forțadeajudecaomuldupăvaloareasașinudupărang,empatiatulburătoaresuntevidenteînțesăturaepistolarăgrațiepletoreideamprentestilisticealeafectivității.

Un expeditor, așadar, ilustru; extrem defermșicontrariantdenehotărât,privindcătreviitorîntimpceinvocădramatictrecutul,pater patriae „părinte (i.e. salvator) al patriei”, darmurind caproscris și umilit post mortem din porunca lui Antonius,admiratpânălaadulațieori,dimpotrivă,aspru criticat, Cicero constituie un reper pentruîntreaganoastrăistorieculturală,depășinddemultbarierele propriului spațiu. Pe de altă parte, undestinatarcearfipieritînuitaredacăn-arfiajuns–hazardul existenței– înproximitatea scriitorului roman.Astfel, numele luiTiro seleagădenotele tironiene,ometodădescriereinspiratădestenogrameleluiXenofon,înstaresăținăpasulcudiscursurilerostitedeorator. Înconsecință,numeroaselogograme,aproximativpatrumii,îiaparținluiTiro.Dintreacestea,separecășiceacaresebucurăastăzideonotorietateabsolută,ampersand:&.

46

ITullius și fiul său Cicero și fratele său și nepotul său

transmit salutări călduroase dragului lor Tiro1

1. Am crezut că pot suporta mai ușor lipsa ta, dar, drept să spun, nu sunt în stare și, deși pentru demnitatea mea e de mare importanță să mă întorc cât mai curând la Roma, totuși îmi pare că am făcut o greșeală plecând de lângă tine. Dar fiindcă îmi părea că asta e dorința ta, de a refuza să te îmbarci fără să te fi restabilit fizic, ți-am acceptat hotărârea și nici acum nu ți-o influențez, dacă tu rămâi la aceeași părere; dacă, însă, după ce ai văzut că tolerezi mâncarea, constați că mă poți însoți, e decizia ta. Ți l-am trimis pe Marion, fie să te aducă la mine cât mai curând, fie, dacă tu zăbovești, să se întoarcă îndată la mine. 2. Tu, în schimb, să fii încredințat de faptul că, dacă sănătatea îți îngăduie asta, nimic nu e mai de dorit pentru mine decât să fim împreună; dacă însă gândești că e nevoie ca să zăbovești puțin la Patras pentru a te înzdrăveni, să știi că nimic nu îmi doresc mai mult decât să fii sănătos. Dacă te îmbarci de îndată, ne întâlnim la Leucade; dacă, însă, vrei să prinzi întâi puteri, fii atent să ai și tovarăși agreabili și timp favorabil și o corabie plăcută. Fii bun, dragul meu Tiro, de un singur lucru să te îngrijești, dacă ții la mine: să nu te influențeze nici sosirea lui Marion, nici scrisoarea asta. Dacă faci absolut tot ce trebuie pentru sănătatea ta, te supui întocmai voinței mele. 3. Cumpănește toate astea cu înțelepciunea ta. Noi îți regretăm lipsa, tot pe-atât pe cât te iubim; iubirea ne îndeamnă să te vedem sănătos, dorul, să te vedem cât mai curând; dar iubirea e mai presus. Îngrijește-te, așadar, cât poți de bine, ca să te însănătoșești. Dintre nenumăratele tale servicii față de mine, acesta va fi cel mai apreciat. În 3 înainte de nonele lui noiembrie.

IITullius îl salută pe scumpul său Tiro

Nu pot și nici nu-mi place să-ți scriu ce e în sufletul meu. Doar atât îți scriu: și pentru tine și pentru mine va fi cea mai mare încântare dacă te voi vedea întărit cât mai curând. La trei zile după ce te-am părăsit, am ajuns la Alyzia – un loc ce e la 120 de stadii dincoace de Leucade. La Leucade cred că te voi primi fie pe tine însuți, fie scrisoarea ta, adusă de Marion. Pe cât mă îndrăgești, sau pe cât știi că te îndrăgesc, pe atât să ai grijă să te însănătoșești. La nonele lui noiembrie, din Alyzia.

1. PentrutraducereascrisoriloradresatedecătreCiceroluiTiro,primelezecedincarteaaXVI-a,amfolositedițiaCicéron,Lettres familières.III.Livres XII-XVI,TraductionnouvelledeEdouardBailly,Paris,LibrairieGarnierFrères,1935.

47

IIITullius și Cicero și Quintus, tatăl și fiul, îl salută pe

scumpul lor Tiro

1. Am zăbovit o zi la Alyzia, de unde ți-am trimis precedenta scrisoare, fiindcă Quintus nu ne ajunsese. Asta era în ziua nonelor lui noiembrie. Apoi, plecând de aici înainte de răsăritul soarelui, îți datez această scrisoare în 8 înainte de idele lui noiembrie. Tu, dacă ții la noi toți, și mai ales la mine, magistrul tău, restabilește-te. 2. Eu, foarte neliniștit, te aștept desigur întâi pe tine, iar dacă nu, pe Marion cu o scrisoare de la tine. Toți ne dorim, eu înainte de toți, să te vedem cât mai repede, dar sănătos, dragul meu Tiro! De aceea, nu te grăbi cu niciun chip; te voi vedea destul de repede, dacă vei fi restabilit. De serviciile tale mă pot lipsi; tu să fii sănătos pentru tine, asta vreau mai întâi, apoi pentru mine, dragul meu Tiro! Sănătate!

IVTullius și fiul Cicero și Quintus, fratele și nepotul,

transmit salutări călduroase dragului Tiro

1. M-a tulburat în diverse chipuri scrisoarea ta: extrem de îngrijorat pe prima pagină, destins puțin pe a doua. De aceea nu ezit acum să-ți spun că, într-adevăr, până ce nu te vei fi înzdrăvenit complet, să nu te pornești la drum nici pe mare, nici pe uscat. Te voi vedea destul de curând, dacă te voi vedea restabilit complet. Despre medic, și tu scrii că e de încredere și eu aud așa; însă nu sunt de acord în totalitate cu tratamentul lui, căci nu trebuia să-ți dea zeamă, de vreme ce sufereai de deranjament la stomac. Tocmai de aceea, preocupat, i-am scris și lui și lui Lyson. 2. Pe de altă parte, lui Curius, om extrem de plăcut, și foarte devotat și foarte cultivat, i-am scris o sumedenie de lucruri, între care să te ducă la el, dacă socoți tu de cuviință. Căci mă tem că Lyson al nostru este cam neglijent: întâi, fiindcă toți grecii sunt așa, apoi, fiindcă nu mi-a răspuns nimic, deși primise o scrisoare de la mine. Dar tu îl lauzi; tu, așadar, vei judeca ce trebuie făcut. Un singur lucru îți cer, dragul meu Tiro: să nu refuzi niciun lucru ce trebuie luat, de care e nevoie pentru sănătatea ta. I-am scris lui Curius să-ți dea orice i-ai cere. Socot că trebuie să-i ofere ceva doctorului însuși, ca să fie mai plin de zel. 3. Pentru mine ai nenumărate îndatoriri: acasă, în for, la Roma, în provincie, în chestiuni particulare, în cele publice, pentru studiile mele, pentru corespondența mea; pe toate le vei birui, dacă, așa cum sper, te voi vedea sănătos. Eu socot că, dacă ți-e bine, vei putea pleca liniștit cu chestorul Mescinius. Este un om destul de plăcut și, după cum mi s-a părut, te îndrăgește. Și numai atunci când te-ai preocupat cu cea mai mare atenție de sănătatea ta, abia atunci, dragul meu Tiro, să te preocupi de plecarea pe mare. În niciun caz nu vreau să te grăbești; nu mă

48

preocupă nimic altceva decât să fii sănătos. 4. Așa să știi, dragul meu Tiro, că nu e nimeni care să mă iubească care să nu te iubească și pe tine, și, dacă cea mai mare grijă a ta și a mea este să fii sănătos, tot așa mulți sunt preocupați de asta. Până acum, câtă vreme ai vrut să-mi fii pretutindeni alături, n-ai putut în ruptul capului să te înzdrăvenești; acum nu te împiedică nimic; uită de toate, îngrijește-te de trup. Pe cât de multă grijă vei acorda sănătății tale, pe atât de multă iubire voi socoti că ai față de mine. Sănătate, dragul meu Tiro, sănătate, sănătate și ai grijă de tine! Lepta îți transmite salutări și, de asemenea, toți ceilalți. Sănătate. 7 înainte de idele lui noiembrie. În Leucade.

VTullius și fiul Cicero și cei doi Quintus transmit cele mai

calde salutări minunatului și scumpului Tiro

1. Iată, câtă delicatețe e în tine! Pentru două ore ne-am aflat la Thyrreum: Xenomenes, gazda noastră, te apreciază atât de mult de parcă te-ar cunoaște de-o viață. El mi-a promis că îți va da tot ceea ce îți trebuie; mă gândesc că așa va fi. Mi-ar fi plăcut, dacă ai fi fost mai zdravăn, să te ducă la Leucade, să te refaci în totalitate acolo. Vei vedea ce părere are Curius, ce crede Lyson, ce zice medicul. Voiam să ți-l înapoiez pe Marion, pe care mi l-ai trimis îndărăt, cum îți era un pic mai bine; dar m-am gândit că Marion poate să aducă o scrisoare, eu așteptând de fapt cât mai multe. 2. Ai putea, atunci, – și o vei face, dacă ții la mine – să-l trimiți în fiecare zi în port pe Acastus. Se vor găsi mulți cărora să le poți încredința fără grijă o scrisoare, care să mi-o aducă plini de bunăvoință; desigur, nu voi pierde nicio ocazie când merge cineva la Patras. Eu îmi pun toată speranța în Curius pentru îngrijirea ta cu mare atenție. Nu poate exista cineva mai dedicat decât el, nici care să mă îndrăgească mai mult. Lasă-te cu totul pe mâna lui! Prefer să te văd puțin mai târziu plin de vigoare decât acum fără putere. Nu te îngriji, așadar, de nimic altceva decât să fii sănătos; de celelalte mă voi preocupa eu. Iar și iar, sănătate! La plecarea din Leucade, în 7 a idelor lui noiembrie.

VITullius și Cicero și cei doi Quintus îi transmit multe

salutări lui Tiro

1. Aceasta e a treia scrisoare pe care ți-o scriu într-o singură zi, mai mult spre a mă ține de hotărârea mea, mai degrabă fiindcă am aflat prin cine să ți-o trimit decât că aș avea ce să-ți scriu. Așadar, cele vechi: pe cât de mult mă îndrăgești, pe atât de mult acordă-ți grija față de tine. La nenumăratele tale servicii pentru mine adaugă ceea ce mie îmi va fi cel mai plăcut dintre toate: când vei avea, precum sper, certitudinea că ești sănătos, să o ai în plus și pe aceea de a naviga. Oricui va veni în Italia îi vei da o scrisoare

49

pentru mine, după cum eu nu las pe nimeni să plece la Patras fără o scrisoare pentru tine. Ai grijă, îngrijește-te, dragul meu Tiro! Fiindcă nu s-a întâmplat să navigăm împreună, e inutil să te grăbești și să te preocupi de altceva decât să fii sănătos. Iar și iar, sănătate! În 7 a idelor lui noiembrie, la Actium, seara.

VIITullius și Cicero îl salută pe Tiro al lor

Noi suntem zădărniciți de șapte zile deja la Corcyre, în schimb Quintus și fiul lui se află la Buthrote. Suntem extrem de agitați în privința sănătății tale și surprinși că nu am primit nicio scrisoare de la tine; desigur că n-am zăbovi la Corcyre dacă n-ar fi acest vânt. Ai grijă de tine, așadar, și înzdrăvenește-te, și, de îndată ce vei putea naviga în bune condiții și sub aspectul sănătății și al vremii favorabile, vino la noi, care te îndrăgim atât de mult. Nimeni nu mă iubește care să nu te iubească și pe tine; iubit și așteptat de toți vei sosi. Iarăși, sănătate! 15 al kalendelor lui decembrie, la Corcyre.

VIIIQ. Cicero îl salută pe Tiro

1. Sănătatea ta ne pricinuiește o mare neliniștește. Căci deși cei care vin ne anunță „un rău nepericulos, dar puțin prea lung”, totuși în această mare consolare simțim o uriașă neliniște, regretându-ți serviciile și farmecul, dacă vei sta departe de noi vreme îndelungată. Și totuși, deși din adâncul sufletului vreau să te văd, îți cer să stai însă retras, să nu te încumeți la o atât de lungă călătorie pe mare la vreme de iarnă decât bine întărit sau să nu te îmbarci decât luându-ți măsurile de precauție. 2. Cu o sănătate șubredă, chiar în case și în oraș frigul e cu greu ocolit, darămite pe mare sau pe drum să fie ușor să te ferești de asprimea timpului! „Frigul este cel mai mare inamic al pielii delicate”, zice Euripide. Nu știu în ce măsură tu îl crezi; eu, însă, cu siguranță socot toate versurile sale drept axiome. Străduiește-te, dacă mă îndrăgești, să te însănătoșești și să vii cât mai curând la noi în plină putere. Iubește-ne și sănătate! Quintus fiul îți transmite salutări.

IXTullius și Cicero îi transmit cele mai calde salutări

dragului Tiro

1. Am plecat de la tine, după cum știi, la data de 4 a nonelor lui noiembrie. Am sosit la Leucade în ziua de 8 a idelor lui noiembrie, în 7 la Actium. Din pricina vremii nefavorabile am zăbovit acolo până în a șasea zi. Apoi, în a cincea zi a idelor, am navigat

50

către Corcyre pe un timp extrem de plăcut. În a cincisprezecea zi a kalendelor am înaintat 120 de stadii până în portul Corcyre, lângă Cassiopea. Acolo am fost zădărniciți de vânt până în a noua zi a kalendelor. Între timp, cei care au ținut neapărat să plece au avut parte de multe naufragii. 2. În acea zi, noi ne-am odihnit după cină; apoi, în acea noapte și ziua următoare, pe un austru foarte blând, cu cer senin, am ajuns veseli în Italia, la Hydrunte. Pe același vânt în ziua următoare – adică în a șaptea zi înainte de kalendele lui decembrie – am sosit la ora a patra la Brundisium și odată cu noi a intrat în oraș Terenția, care te prețuiește foarte mult.

În sfârșit, în ziua de 5 a kalendelor lui decembrie sclavul Cn. Plancus mi-a înmânat la Brundisium scrisoarea de la tine – atât de așteptată, de altminteri –, datată idele lui noiembrie, care mi-a ușurat mult apăsarea îngrijorării; o, dacă mi-ar alunga-o cu totul! Dar totuși medicul Asclepo îmi spune categoric că e aproape ziua în care vei fi sănătos. 3. Acum, eu ce să te îndemn altceva decât să fii cu totul preocupat de însănătoșirea ta? Grija ta, cumpătarea, iubirea față de mine le cunosc; știu că tu vei face totul ca să fii cu mine cât mai curând, dar aș vrea totuși să o faci astfel încât să nu te grăbești cumva. Aș vrea să ocolești simfonia lui Lyson, ca să nu recidiveze boala în a patra săptămână; însă fiindcă din delicatețe ai preferat să-mi fii de ajutor în loc să te însănătoșești, îngrijește-te de-acum. I-am transmis lui Curius să-i dea medicului onorariul ce i se cuvine și ție cât îți trebuie; i-am spus că eu mă voi achita de orice obligație. Ți-am lăsat la Brundisium un cal și un catâr. Mă tem să nu fie mare agitație la Roma din pricina kalendelor lui ianuarie. Noi vom face totul cu măsură.

4. Rămâne să îți cer și să revendic asta de la tine: să nu te încumeți să navighezi – de obicei corăbierii se grăbesc, pentru câștigul propriu –, să fii prevăzător, dragul meu Tiro – te așteaptă o mare întinsă și dificilă. Dacă poți, călătorește cu Mescinius – el navighează îndeobște cu atenție, dacă nu, cu un alt om respectabil, de a cărui autoritate să țină seama armatorul. Dacă îți vei manifesta toată preocuparea pentru acest lucru și vei sta teafăr lângă mine, voi avea totul de la tine. Iar și iar, sănătate, dragul nostru Tiro! Medicului, lui Curius, lui Lyson le-am scris despre tine pe îndelete. Sănătate, cu bine!

XTullius către Tiro, salut

1. Într-adevăr, eu vreau să vii la mine, dar mă tem de drum. Ai fost extrem de bolnav, ai fost secătuit de regim și de purgative și chiar de intensitatea bolii. După boli grele apar de obicei complicații grave, dacă s-a comis vreo neglijență. La cele două zile pe care le vei face pe drum când vii la Cumae, se adaugă cinci zile neîntrerupte pentru întoarcere. Eu vreau să fiu în Formio în data de 3 a Kalendelor. Străduiește-te, dragul meu Tiro, să te găsesc acolo refăcut.

2. Studiile mele dragi, sau mai degrabă ale noastre, au lâncezit în lipsa ta. Totuși ochii mi-au scânteiat firav datorită aceastei scrisoari pe care mi-a adus-o Accatus. Când îți scriu astea, Pompeius se află la mine, vesel și în bună dispoziție. Vrând să afle despre

51

mine ce mai fac, i-am spus că fără tine totul e mort. Tu pregătește-te să-ți reiei osteneala pentru muzele noastre. La ziua stabilită, se întâmplă ceea ce ți-am promis; căci te-am învățat ce etimon are fides. Refă-te complet! Eu sunt aproape. Cu bine. La 14 a Kalendelor.

XITullius și Cicero, Terenția, Tullia, cei doi Quintus îi

transmit multe salutări lui Tiro

1. Chiar dacă în orice loc simt lipsa serviciilor tale, totuși nu atât pentru mine, cât mai ales pentru tine sunt îndurerat că nu te văd sănătos. Dar fiindcă manifestarea bolii a luat forma unei febre din patru în patru zile – căci așa îmi scrie Curius –, sper că vei fi curând mai întremat dacă te îngrijești. Fă doar ce ține de restabilirea ta, să nu te preocupi acum de altceva decât să te întremezi cât mai bine. Nu trec cu vederea cât de mult te preocupă depărtarea; dar, odată sănătos, toate vor fi ușoare. Nu vreau să te grăbești, ca să nu prinzi nici slăbiciunea răului de mare și nici să călătorești primejdios la vreme de iarnă.

2. Eu am ajuns la Roma în ajunul nonelor lui ianuarie. În așa fel am fost întâmpinat, încât nimic nu poate fi mai flatant; dar am fost prins în vâltoarea conflictului intern, or, mai degrabă, a războiului. Deși mi-aș dori să îl curm și, după cum îmi pare, aș putea, poftele anumitor oameni – căci în ambele părți se află unii care sunt dornici să se lupte – m-au împiedicat. Ca să-ți spun până la capăt, și Cezar însuși, prietenul nostru, a trimis scrisori amenințătoare și dure către senat și e neatent deocamdată, el, care conduce armata și provincia fără voia senatului, iar Curius al meu îl ațâță. Chiar Antonius al nostru și Q. Cassius, fără să fi fost obligați, au plecat împreună cu Curius la Cezar, după care senatul a însărcinat consulii, pretorii, tribunii poporului și pe noi, care suntem proconsuli, să veghem să nu fie adus vreun prejudiciu republicii. 3. Niciodată cetatea nu s-a aflat într-o mai mare primejdie, niciodată cetățenii necinstiți nu au avut un conducător mai pregătit. De fapt, chiar dinspre această parte se fac pregătiri foarte minuțioase. Se întâmplă asta sub autoritatea și din preocuparea lui Pompei al nostru, care, târziu, a început să se teamă de Cezar.

Între aceste două tabere, senatul în număr foarte mare cere totuși insistent triumful pentru mine; dar consulul Lentulus, ca să dea impresia unui mai mare serviciu pentru mine, zice că, de îndată ce va rezolva cele necesare în privința republicii, el însuși va face raportul. Eu nu fac nimic cu plăcere și de aceea autoritatea mea e la mai mare preț. Au fost distribuite regiunile Italiei, cine ce parte administrează. Mie mi-a fost încredințată Capua.

Astea am vrut să le știi. Tu, iar și iar, îngrijește-te să te faci bine și, ori de câte ori vei avea cui să-i dai, trimite-mi scrisori. Din nou, sănătate! În ajunul idelor lui ianuarie.

52

Daniel Haiduc

Imaginarul colectiv roman: cursus oriendi

Abstract: In a relatively short period of time, the Romans succeeded in shaping their own collective imaginary by inserting, with the help of a refined propaganda, new narrative structures which redefined its fundamental components and brought it in sync with a very ambitious political agenda. The article discusses some aspects of this process that involved creating new literary works like Aeneid or historical works like Ad Urbe condita, and that was based on a well-defined role of imagination in children’s education and a propensity for organizing the knowledge about the world in encyclopaedic works available for public use.

Keywords: imaginary, Roman Empire, Aeneid, rhetoric, propaganda

Cuvinte cheie: imaginar, Imperiul Roman, Eneida, retorică, propagandă

Origini şi legitimitate divinăUnuldintrecelemaiimportantereperetemporalealeimaginarulImperiuluiRoman

este, înmod surprinzător poate, un eveniment real: bătălia de laActium.Ea amarcatsfârşitulrăzboaielorcivileşitrecereaputeriiînmânaprimuluiîmpăratroman,OctavianusAugustusCaesar(16ianuarie27î.Hr.–19august14d.Hr.),acăruidomnieaînsemnat,printrealtele,favorizareaidealuluinaţionalşirestaurareamoraleitradiționale,exaltareatrecutuluiîndepărtatşizugrăvireaîntr-unmodrealistacrizelorrecente.Sprijinulacordatvieţii literareşi încurajarea tinerelor talentedecătrenoulconducătorşioameniisăideîncredere,MaecenasşiValeriusMessala,acontribuit lacrearea, înaceastăperioadă,aunoradintrecelemaiimportanteopereliterarealeantichităţiilatine:EneidaluiVergilius,Arta poetică,Odele,SatireleșiEpistoleleluiHoratius,ElegiileluiTibullusşiPropertius,opereleluiOvidiussaumonumentalalucrareAb Urbe condit aluiTitusLivius.

Pentrustudiileasupraimaginaruluiroman,ceamaiimportantădintreacesteopereeste, fără îndoială,Eneida,deoarecepoemulepical luiVergilius,dincolodevaloarealiterară incontestabilă, a reușit să lumineze și să reconfigureze întreaga dimensiunetemporală a imaginarului roman: trecutul tumultuos, care începe sub zidurile Troieiasediate,prezentulancoratfermlaînceputuldomnieiluiAugustusșiunviitordejastabilitprin voință divină, care transformă în certitudine idealul deja conturat al supremațieiRomeiasupra întregii lumi.Practic,Vergiliureconstruiește în întregimefundamentele

53

imaginarului roman prin legarea, într-o țesătură ideologică coerentă, a elementelornaționaleexistente–mitologice,eroicesauistorice–șiaunorstructurinoi,universale,darcompatibiledinpunctdevederesocio-cultural,decicapabilesăcontribuielaprocesulderedefinireaideiideromanitate.

Unadinproblemelemajorealeuneiastfeldeîntreprinderi,cadealtfelaoricăreiideologii,esteaceeadeapropuneunviitorcredibil,iarepopeeavergilianăreușeștesăfacăacest lucrucusucces,printr-o ingenioasă juxtapunereadouă referințe temporalealesecugrijă,unadinplanul imaginaruluișicealaltăarealității.EstevorbadesprecălătoriaimaginarăaerouluitroianEneasșidebarcareasaînItalia,respectivsfârșitulrăzboaielorcivileprinvictorialuiAugustusînbătăliadelaActium.Ambelesuntprezentatecamisiunieroice, generatoare ale unor noi începuturi, ale unor noi epoci în parcursul ascendental Romei către îndeplinirea destinului său, iar suprapunerea lor repetată, pe parcursulnarațiunii,estemodalitateaprincarepoetulromanîncearcăsăîmprumuteprezentuluiinevitabilitateadestinalăaunuimomentdintrecutsupravegheatîndeaproapedezei,faptdoveditcuprisosințădemarșultriumfătoralRomeiprinsecole,marșcare,înlogicavergiliană,nupoatedecâtsăcontinue: viitorul trecutului este și viitorul prezentului,legitimitatea succesorală a noului împăratAugustus nupoateficontestată,iargenerațiileurmătoaretrebuiedoarsăseridicelaînălțimeadestinuluipromis.

Dincolo de mesajul politic cât se poate detransparent, Eneida ne oferă unul din cele mai buneexempledemodelarecontrolatăaunuiimaginarcolectivdejaconstituit,alecăruimișcăriinternenupotfistopatesaufracturate,darpotficanalizateastfelîncâtliniinarativepuțincoerente,firavesaudistantesăseregăseascăîntr-ocompoziție amplă, unitară și inteligibilă pentru toți membri societății. Iar planul luiVergiliuestecâtsepoatedeambițios,deoarecepresupuneplasareaînspațiulși timpulimaginaruluiatuturormarilorcivilizațiimediteraneene,începânddelapretențiaoriginiinobileaRomeiîncivilizațiatroiană,cucorolaruluneipoziționăriantagoniceconvenabilefață de cea greacă, urmată de stabilirea caracterului vremelnic alCartaginei ca putere(asemenearelațieitrecătoaredintreEneasșiDido)șifinalizatăprinintegrareaîntânărulregatromanavechilorlocuitoriaiItaliei,etruscii.

Săamintim,întrecere,căpoetulromannusesfieștesăancorezeîntradițialiterarăaculturilorprecedentepropriacreație,prinpreluareadirectăaunortemeșimotivedinoperahomeriană:primaparteapoemuluisăuoglindeșteOdiseeaînmultedinepisoadelerătăcirilorpepământșipemarealeeroului,provocatededivinitateaînfuriată,întimpceadouaparterepetăuneledinscenelederăzboialeIliadei.Arma virumque cano(„Eu cântdesprerăzboișidespreunerou”),îșiîncepeVergiliuspoemul,otrimitereevidentăla„mânia”(μῆνιν)–primulcuvântalIliadei,respectivla„eroul”(ἄνδρα)–primulcuvântal Odiseei1.1.Ross2007,p.1.

54

Trei sunt episoadele prin care Vergilius încearcă să realizeze o sincronizaretemporalăperfectă întreviitorulpromis luiEneasși trecutul istoricconcret:asigurareapecareJupiteri-odăluiVenuscălucrurilevorurmaundestindejastabilit(încarteaI),întâlnirealuiEneascutatălsăuînlumeasubpământeanășiparadacelornumițiclarissimi viri(încarteaaVI-a),șidescriereascenelordepescutulluiEneas(carteaaVIII-a).

Înprimulepisod,zeițaVenusesteneliniștitădeoareceîncercăriledificileprincaretreceprotejatulei,Eneas, îipun înpericolproiectul,aceladeaedificapentrusine,pemalurileTibrului,onouăcetate,Roma,caresărestaurezeputereașigloriavechiicetățiipierdute, Troia. Jupiter se poartă ca un părinte atent, care se străduiește să-i înlăturetemerileprinreconfirmareafaptuluicăsoartadezirabilănusevaschimba(manent immota tuorum fata tibi)șiprinreiterarea,într-oînșiruiresuccintă,asemănătoareuneilecțiideistorie,aevenimentelorcarevorurmadebarcăriiluiEneasînItalia:victoriaînluptacutriburilelocaleșicei3anidedomnieînLavinium,domniade30deaniaurmașuluisău,Iulus,fondareacetățiiAlbaLongașistăpânireade300deaniaregiloralbani,aparițialuiRomulusșifondareaRomei–imperiulfărălimite(his ego nec metas rerum nec tempora pono). Este amintit apoi JuliusCaesar, căruia i se atribuie o descendență troiană (dinIulus),șiseriaderăzboaieîncheiatăcupaceafinală(probabilceaaugustană,Augustusfiindînsănenumit).Deremarcatsimplitateacronologiei,așezatăsubsemnulnumerologiei(3+30+300=333)șifaptulcăpoetulmenționeazădoarpersonajeșievenimentemajorealeistorieiromane.CeeaceneintereseazăînsăînprimulrândesteidentificarearepetatăaRomei cuTroia și extinderea, în acestmod, a granițelor temporale ale imaginaruluiromandincolodemomentulistoricalfondăriiorașuluidepemalulTibrului,într-untrecutistorico-mitologicdeamplitudineuniversală.

Aldoileaepisod,petrecutîncarteaaVI-a,descriecoborârealuiEneasînlumeasubpământeanășiîntâlnireacutatălsău,unnouprilejpentrupoetsăpromovezeideeacă Troia și Roma sunt un singur popor.Nunc age, Dardaniam prolem quae deinde sequatur gloria2 („Vinoacum,îțivoiarătagloriaurmașilornoștridardanieni”),spuneAnchiseșiîiprezintăfiuluisăuoparadăacelorcevorconstruigloriaRomeiînviitor.Practic,istoriadefileazălamodulliteralprinfațaluiEneas,aducânddinnouînprimplanfondatorii,regiialbani,peRomulus,apoiregiiromaniși marilepersonalitățialeRepublicii,inclusivAugustus.

S-adiscutatmult,înliteraturadespecialitate,despreparadaimaginatădeVergiliusșidespreseparareaurmașilorluiEneasîndouăgrupuri.Poetulromanalegesănurespectecronologiastrictă,urmărindsărealizezeolegăturămaidirectăîntreAugustusșifondareaRomeiprinplasareaacestuia, încadrulparadei, imediatdupă regii albani șiRomulus.Dealtfel,primuluiîmpăratîiesteacordatdedeparteceamaimultăatenție(17rânduri)3. Nici a doua jumătate a procesiunii nu este strict cronologică deoarece, după trecerearegilorromani,perioadarepublicanăestesegmentatăprinaparițialuiIuliusCaesarșialuiPompei4,careatragastfelatențiaînmoddeosebit.Înplus,dupătrecerealuiAugustus,splendoareașigloriaîntregiiprocesiuniparesăpălească.Întimpceeroiiprimeijumătăți

2.Eneida,VI.756-7593. Ibidem,VI.788-8074. Ibidem,VI.826-835

55

exultăîncredereșimândrie,Vergiliusparesăaibăanumiteîndoielicuprivirelacapacitățileși realizărileurmașilorși lesugereazăacestora, înmodsubtil, săevitecomplacerea înbețiaputerii,chiardacăaceaputerele-afostdejapromisădezei.

Peplanpolitic,discursulvergiliansugerează,înmodneechivoc,caracterulinerental sfârșitului Republicii, luptele interne (exemplificate prin conflictul dintre Brutus șiIuliusCaesar)fiind,înopiniaautorului,necesaredeoarecescopulurmăriteramultmaiimportantdecâtsoartaindividualăapersoanelorimplicate5.Anchiseaminteștedeacestlucruchiarlasfârșitulprimeijumătățiaparadei,cândspune,înmodneașteptat,luiEneas:Et dubitamus adhuc virtutem extendere factis, / aut metus Ausonia prohibet consistere terra?(„ȘiavemîncăîndoielicuprivirelamisiuneaeroicădinItaliasauteamaesteceacareteîmpiedicăsătestatorniceștiacolo?”6.

Al treilea episod care ne interesează prin prisma dimensiunii temporale aimaginaruluiromanestecelîncareVergiliusdescriescenelezugrăvitepescutulluiEneasdecătrezeulVulcan(carteaaVIII-a)7.Estecelde-aldoileascutpecarepatronulfocului8 l-afăcutpentruuneroufavorit,celălaltfiindalluiAhile,făcutcudoarcâțivaaniînainte(într-ocronologiecareaparținedesigurimaginarului)șipecarezeulînfățișaseîntregulUnivers,cupământul,cerul,marea,soarele,luna,constelațiileșioceanul,plusopanoramăextremdevastăaactivitățilorumane9.ScutulluiEneasnuestecunimicmaiprejos,însăcomplexitateascenelorsaleestedatădecombinareaelementelorsimple:pământ,aer,focșiapă.CiclopiidesubmunteleEtnatrudesc,metalelepământului(bronz,aurșioțel)serevarsăînatelieruldivin,devenindlichidînfoculuriașeiforje,subacțiuneavalurilordeaerdatede„burdufurilevântului”,șiapoidevenindîncăodatămateriesolidăsubacțiuneaapei.Iartoateacestelucrurisuntredatedoarpemarginilescutului.Unspațiuvastesterezervatsceneicentrale,încareaparescenafinalăabătălieidelaActium,undearmateleluiMarcAntoniuaufostdefinitivînfrânte,iarAugustusadevenitîmpăratulnecontestatla ImperiuluiRoman10. Încă o dată, poetul reamintește cititorilor săi că viitorulmărețalRomei,încarenoulconducătoraveaunloccutotulprivilegiat,erastabilitdemultăvreme,Fortuneinerămânându-idecâtsăseocupededetalii,ceeaceaușifăcutgenerațiisuccesivedeistoriciromani.

Istorii oficiale şi personaje legendareIntroducerea argumentelor istorice într-un studiu despre imaginarul colectiv

poatepăreapuținhazardatădeoarece,înaccepțiuneasageneralădeștiințăcarestudiazădezvoltarea societății, istoria a utilizat mult timp un discurs tradițional care promovacaracterul preponderent obiectiv al rezultatelor cercetărilor sale. Lucrurile sunt însă

5.Ross2007,p.113.6.Eneida,VI.8067.Eneida,VIII.626–7288. Identificarea lui Vulcan cu Hefaistos din mitologia greacă nu este general acceptată, însă Vergiliusconsideră,înmodevident,căsuntunașiaceeașidivinitate.9.Iliada,XVIII.478-60810.Ross2007,p.114.

56

multmaicomplicateînrealitate,iaristoriaînsășiafăcutprimulpascătreimaginar11 prin redefinireaevenimentuluiistoriccafenomen,prinexplorareadinceîncemaisistematicăa socialului și print adoptarea unor metode analitice în care studiul mentalitățilorcolectiveareofuncțiefoarteimportantă.Pedealtăparte,cercetareaimaginaruluiuneicivilizații necesită o permanentă raportare la planul realității acesteia, reconstituit cumijloacelespecificeștiințeiistorice,înscopulidentificăriiacelorpunctedelegăturăcarepotsăfuncționezecavectoridestructurareai imaginaruluirespectivși înacelași timpdesincronizezetemporalăaacestuiacurealul.ÎncazulspecificalAntichității,melanjul

de istorie factuală și ficțiune literară regăsit înmajoritateasurselorscrisefacedificilăodelimitareclarăaobiectuluicelordouădirecțiidecercetare,aistorieișiaimaginarului,carenupotface,dinAcestmotiv,abstracțieunadealta.UnuldincelemaibuneexempleînacestsensesteAb urbe condita.

TitusLiviusîșiîncepeoperatotdelaEneasșicădereaTroiei,însă,înîncercareadeascrieoistorieveridicăaRomei, elnu insistăasupraperipețiilormediteraneene ale eroului troian, ci îl trimite peacestadirectcătreItalia,maiîntâiînSiciliașiapoiîn ținutul laurenților12. De altfel, istoricul romanține să-și motiveze încă din praefatio atitudineafață de mitul fondator pe care, fără a-l confirmasauinfirma,îlpunedeoparteînfavoareaaceeacedeclară cafiind „adevăruri verificate ale istoriei”.Merităsăredămacestpasajînîntregimedeoarece

transparența pretextului stabilirii unei origini a axei temporale, față de care „ce a fostînainte”numaicontează,dezvăluieoatitudinepermisivăfațădeanumitecomponentealeimaginarulcolectiv,atitudinecare,perpetuatăpeparcursullucrării,nereaminteștemereucătextullivianesteparteintegrantădintr-unampluefortdefundamentareideologicăaimperiului,efortîncareuneleinserții,aparentminore,suntdefaptabsolutnecesare.

„Ce a fost înainte de întemeierea orașului sau când acesta a fost construit sunt mai degrabă născociri ale poeților, decât adevăruri verificate ale istoriei; și nu este planul meu să le confirm sau să le resping. Este apanajul trecutului acela de a face orașul mai proeminent prin amestecarea originilor umane cu cele divine. Și dacă este permis ca orice popor să-și revendice propria origine ca fiind sacră și să-și aleagă zeii fondatori, atunci gloria poporului roman în război este atât de mare încât atunci când pretind că puternicul Marte este chiar tatăl fondatorului lor,

11.ÎnprimulrândprinșcoalafrancezădelaAnnales(FernandBraudel,EmmanuelLeRoyLadurieetc.)lamijloculsecoluluiXX.12.TitusLiviusmenționează și un alt conducător troian,Antenor, care a plecat cam în același timp șitotcătreItalia.SeparecăacestaastrăbătutMareaAdriaticășis-aașezatpecoastaeinordică,învingândpopulațiileilirecaretrăiauacoloșiîntemeindneamulvenet(Ab urbe condita,I.1).

57

cu siguranță rasa umană poate îndura această idee așa cum îndură și Imperiul Roman” 13.

Folosirea, înpasajul demai sus, a cuvântului fabula (cu sensul depoveste, denăscocire),nuesteuncazizolat.Înmodsurprinzătorpentruolucraredeistorie,elaparedestul de des pe parcursul operei14, ca și fama (cu sensul de relatare transmisă pestegenerații), ambele fiind folosite în contextul prezentării unor fapte extraordinare, darimprobabile.Nunc fama rerum standum est, ubi certam derogat vetustas fidem(„trebuiesădămcreditfaimei[relatărilor]acoloundevechimeadiminueazăcertitudinea”)15,afirmăTitusLivius,carepaseazăastfelresponsabilitateaveridicitățiiasupraînaintașilorsăidar,înacelașitimp,nedădeînțelescădetaliilemultoradintreevenimentelerelatateaparțineauunei tradițiicurente,fiinddeci lucruricunoscuteși,probabil,necontestate încontextulcultural al epocii. În plus, utilizarea frecventă a cuvintelor ferunt și fertur, tradunt șitraditur sau dicuntșidiciturîntăreșteideeainserăriiînoperăaunornarațiunidereferință,existente deja în imaginarul colectiv, pe care autorul dă de înțeles că le consemneazăcaatare.Cusiguranță,dinpunctdevedereistoric,folosireaacestorverbededeclarațieinduce o undă de scepticism în privința multora dintre faptele de eroism prezentate,însăeaestecompensatădinplindecaracterul sistematical lucrării,demodulatent încare istoricul romanașazăfiecareeveniment într-onarațiunecoerentă, capabilă sădeaconsistențătrecutuluișisăconsolideze,astfel,unimaginarcolectivîncăfracturatlaniveltemporalșiambiguulanivelulformelordemanifestare.

Estedeînțeles,înacestsens,efortulluiTitusLiviusdeaaducelaviațăpersonajecheiedintrecutulRomei.Elaintuitunaspectfundamentalalimaginaruluiroman(fărăa formula desigur problema în aceşti termeni), şi anume caracterul de sistemdinamicdualalacestuia,datdeasociereaunuitipdestatdefacturărealistăcuoformădeutopienăscutădinaspiraţiacătresublim.Eraevidentcăoriceîncercaredearmonizareacelordouăcomponenteconduceainevitabilspretragedie,spremitşi legendă,spreuntipdenaraţiuneîncaremarilepersonajealeistorieiaveaudejucatunrolfundamental,aşadareletrebuiauchematesăvorbeascăşi,astfel,prinputereacuvântuluirostit,sătransformeîn realitate istorică locurilecomuneale imaginaruluicolectiv. IarTitusLiviusaveadealesdintr-olungălistădemomenteșipersonajefaimoase:podulluiHoratius,apărareacuosingurămânăaCapitoliuluidecătreManlius,fapteledevitejiealeluiCoriolanus,Corvinus,ScaevolasauTorquatus,soartatragicăaLucreției,obrăzniciaTulliei,moarteadramatică a Virginiei, îndrăzneala Cloeliei, executarea propriilor fii de către Brutus,disciplinainflexibilăaluiPapirius,sacrificiuldesinealDecilorșimultealtele.Seştiecăuneleportretesuntînîntregimefictive,cacelalluiPapiriusCursor,întimpcealteleaufostînmodclarelaboratepebazaunordocumente,spreexemplucelealeluiHannibalsauCatocelBătrân.Însăoricarearfiadevărulistoric,ceeacefacecaacestepersonajesăprindăviaţăesteinstinctuldramaticalistoriculuiroman,uneoriconcentratîncâtevacuvintesaugesturisimple,alteoridiluatînfrazelebogatornamentatealeuneiretoricipure

13.TitusLivius,Ab urbe condita,Praefatio7.914.Estevorbadefragmentelepăstrate,adicăaproximativ25%dincele142decărțicâtavealaorigine.15.TitusLivius,Ab urbe condita,VII.6.6.

58

ceconfundăadeseaemfazacueroismulşialegepompaîndetrimentulverosimilului16.Înfapt,introducereadiscursurilorînoperelecucaracteristoricnuesteoinvenţie

romană,eafiindutilizatăanteriordegrecicametodădeinterpretaresubiectivăafaptelorîn cauză sau de subliniere a emoțiilor personajelor angajate, iar înAb urbe condita întâlnimzecideastfeldediscursuri,maialesînprimaparte.Elesuntinteresantedinperspectiva studiilor asupra imaginarului deoarece, prin interesul acordat factorilorpsihologicimaimult chiar decât evoluţiei dramatice,Titus Livius reuşește să aducăîn prim plan personalităţile unor oameni îndeajuns de reprezentativi pentru a ilustratendinţeleexistenteînsânulpopulaţieisauîncadrulelitelorladiferitemomentedetimp.Realesauimaginare,acesteportreteconstituieunmaterialuldereferinţăconsistent,pecaretrebuiesă-linterpretămlaadevăratasavaloare,înțelegânddinstartcăficţionalizareanuestepentruTitusLiviusatâtoopţiune stilisticăcâtometodădeautoverificare,omodalitate de confirmare a funcţionalităţii imaginarului cunoscut prin sistematizarealocurilorsalecomuneîninteriorulunuitimpistoriccontinuu,caredevineastfelșitimpalimaginarului.Întocmaiunorzei,personajeleistoricealeluiTitusLiviussuntchematesăpreia,perând,roluldereprezentanţiaievenimenteloristoricenarateșisătronezecumăreţieasupralor,administrândşitransmiţândmaideparteogloriecarenuleaparţinelorciRomei.

Retorica romană și imaginațiaProblemautilizării imaginației îndiscursurile publice este interesantădindouă

motive.Maiîntâipentrucă,într-osocietateromanăîncareelocinţașiputereacuvântuluieraufoarteprețuite,discursurilepublice(consemnateînscrisșipăstratepânăastăzi)neoferămostreconcretedeimaginarcolectiv,vizibilemaialesatuncicândtemesaumotivecomuneaparîncuvântăriținutedecătrepersoanediferite,încontextediferite.Lafeldeimportantăesteînsășiînțelegereaatitudiniisocietățiiromanefațădeimaginație,deoareceoatitudinepozitivăfavorizeazăcoagulareaunui imaginarcolectivamplușiconsistent,în timpceo imaginație temperatăsauchiarsuprimatăpublic, lăsatădeci la latitudineafactorilor personali sau de grup, înseamnă cel mai adesea fragmentarea imaginaruluicolectiv,separareasaîninsulecustructuridiferite,greudereconciliat.Toateindiciilenearatăcă,încazulsocietățiiromane,primavariantăestecorectă,imaginațiafiindnudoartolerată,cichiarstimulatăîncadrulsistemuluieducațional.

Studiindmultitudineadeexerciții(progymnasmata)practicateînșcolilegreceștideretoricășirăspânditeapoipetotcuprinsulImperiuluiRoman,ieseimediatînevidențăunexercițiuanume,centratînjurulideiicăexprimareaoralăareaceacapacitatedeosebitădefaceaudiențasă-șiimaginezesubiectulpecareîncearcăsă-ldescrieîncuvinte.Conceptulîn cauză,ekphrasis, aremaimultedefiniții, printre care aceeade „discurs care face casubiectulsăparăviuînainteaochilor”17,șiafostdezbătutpelargdeteoreticieniiretoriciiromaneCiceroșiQuintilian.Ne intereseazăsă înțelegemmodul încareromanii făceaudeosebireaîntrecomponentarealășiceaimaginarăauneicomunicări,înmodspeciala

16.Bayet1965,p.385-386.17.Webb2009,p.1.

59

uneiadestinatăsăofereinformațiisauargumente,așacumeraumajoritateadiscursurilorpoliticesaujuridice.

Cicero s-a ocupat îndeaproape de avantajele utilizării în discursul public anarațiunii,înțeleasăcaficționalizareafaptelorînscopulimplicăriiauditorulșiaobțineriidelaacestaînprimulrândaunuirăspunsemoționalșiabiaapoiaunuiarațional.Înacestscop,oratorul romanidentifică trei formealenarațiunii– legendară(fabulam), istorică(historiam)șirealistă(argumentum)–,pecareledefineșteastfel:

„Narațiunea legendară cuprinde evenimente nici adevărate și nici probabile, precum cele transmise de tragedii. Narațiunea istorică este o relatare a evenimentelor care au avut loc efectiv, dar sunt îndepărtate în timp de epoca noastră. Narațiunea realistă povestește evenimente imaginare care ar fi putut să aibă loc, similare subiectelor comediilor.”18

Dacănarațiunealegendarăîșirecunoașteastfelorigineaînimaginar,iarceaistoricăeste, în esență, o reconstituire, așadar o extindere rațională amiezului real al faptelorînspreunimaginarcomplementarcaresălefacăimaginabile,atreiadefinițieneatrageînmod special atenția. Oarecum paradoxal, dar totodată perfect logic, realismul uneinarațiuniestedefinitnucaoreproduceredirectăarealitățiitrăite,acevaces-aîntâmplatdejaînrealitate,cicapecevaposibil,poatechiarprobabil,darcarerămânetotușiînsferaimaginarului.Cualtecuvinte,deoareceposibilulesteînsineunconceptalimaginarului,înseamnăcărealismuluneinarațiuniprezentateînpublicdepindeexclusivdemodulîncaresubiectulșidetaliilesalesuntancorateînimaginarulcolectivalaudienței,înceeaceascultătoriiconsiderăaficlasabilînlimiteleunuiposibilpredefinit.Așadarrealismuleste,pentruunoratorromancareîșipuneînjocreputația,maipuținochestiunedeancorareîn planul realității a narațiunii respective (în sens de veridicitate), cât o încercare decompatibilizareafaptelordescrisecuunsetdepremiseoferitelaînceput.

Vom găsi, la Cicero, destule exemple sugestive în acest sens, sub forma unorconstrucțiinarativeconceputesăprezinteconsecințeleconcretealeunordeciziijuridice.Prin apelul la imaginarul colectiv, oratorul anticipează un viitor posibil determinat deacestea,pecareînsăîlvindepubliculuicafaptinevitabil,alecăruidetaliipotfirecunoscuteimediatdecătre toată lumea. Iatădouădintreele:„Căcidacăaplicațiopedeapsăgreainculpatului,bărbațidinjuriu,cuosingurăjudecatăvețicurmamaimultevieți[…]”sau„Dar,bărbațidinjuriu,dacăprinvoturilevoastrevețieliberaacestinculpat,imediat,caunleuscăpatdincuşcă,elsevafurișașivaumbladupăpradăprinforum...”19.Săreținemașadar,dinretoricaromană,aceastăideeanarațiuniicare,dacăestebineconcepută,devinecuatâtmairealistăcucâtseînrădăcineazămaibineînimaginarulcolectiv.

TotCicero, înexpunereamoduluideutilizarealfigurilorde stil, insistăasupraputerii de convingere ametaforei, înțeleasă ca inserare a unui cuvânt într-un contextstrăin(alieno loco),acolounde,dacăsepotrivește,poateoferiunanumittipdesatisfacțieintelectuală publicului.Marele orator sugerează însă și alte obiective posibile: să facă

18.Cicero,Rhetorica ad Herenium,I.3.1319.Cicero,Rhetorica ad Herenium,IV.39.51.

60

lucrurilemaiclare,maievidente,maiexpresive,sășochezesauchiarsătestezeintelectulascultătorului(ingeni specimen).Ciceroinsistăînmoddeosebitasupraatracțieisenzorialea unor imagini binegândite și a impactului acestora asupravederii,metaforafiind, înopinia sa,ovarietatedeenargeia sau evidentia care imprimăo idee tocmaiprin forțavizualizării, prin aducerea evenimentul înaintea ochilor ascultătorului (rei ante oculos ponendae causa), în scopul eficientizării comunicării sau a amplificării, respectivdiminuării,valoriiobiectuluicomparat20.Practic,folosireametaforeinufacealtcevadecâto conversie subtilă a imaginabilului înposibil și, prin aceasta, o integraremaibună asubiectuluiînimaginarulcolectivalauditorului.

Oaltăutilizareaimaginațieiînretorică,deaceastădatăcametodămnemotehnică,constăîncreareaînminteaunorsceneimaginare–tablouriamplecuelementeextrasedinimaginar–înscopulfacilităriimemorăriiuneicantitățimarideinformații.Cicerosusținecăexistădouătipuridememorie,unanaturală„născutăsimultancugândul”șiunaartificială(artificiosa),carepoatefi„întărităprinantrenament,printr-unsistemdedisciplinare”21. Elobservă cămemoria umană tinde să înregistreze doar lucrurile extraordinare,mari,incredibile sau ridicole (inusitatum, magnum, incredibile, ridiculum) șioferă sfaturi înprivințamodului de constituire a imaginilor suport pentrumemorare22 pebaza acestuifapt,concluzionândastfeldespremariajulîntrenaturalșiartificialîngândireaumană:

„Fie ca arta să imite natura, să găsească ceea ce dorește și să urmeze în aceeași măsură în care conduce, pentru că în natură invenția nu este niciodată ultima, educația nu este prima, ci începutul lucrurilor provine din talentul natural, iar scopurile sunt atinse prin disciplină”23.

20.Ibidem,IV.34.45.21.Cicero,Rhetorica ad Herenium,III.16.28.22.Înexpunereasa,Cicerocriticăsoluțiilemnemotehnicepropusedeoratoriigrecicafiindineficiente.23.Cicero,Rhetorica ad Herenium,III.22.36.

61

Ceamaiinteresantăexplicațieaimportanțeielementuluiimaginativîndiscursulpublic se găsește însă în Institutio Oratoria,manualul de teorie și practică a retoriciielaboratdeQuintilianînprimulsecolalmileniuluiI.Acestaprezintărăspunsulaudiențeila acea enargeia(viziuneclară)aluiCiceronudoarcapecevadeașteptatîncazulunuivorbitortalentat,cicapecevanormativ,punândîntrebarea:„...estecinevaatâtdeincapabil(tam procul abest)dea-șiformaimaginidesprelucrurilepecarenulevede[...]?”24.Șiadaugăapoicăefectulemoționalalcuvintelor„...depinde,înprincipal,destareaminții,caretrebuiesăfiemișcată,săconceapăimaginișisăseadaptezepentruasepotrivinaturiisubiectuluicareestetemavorbirii” 25.

Vorbind despre educația oratorică, Quintilian susține că, deși activitatea unuiprofesorde retoricăsepoatesuprapunepesteceaaprofesoruluide literatură,prezențaprimuluiesteoportunăîncădinmomentulîncarecopilulîncepesăinventezepoveşti,încădelaprimeleîncercărialeacestuiadealăudasaucriticaceva:

„Știm că oratorii din trecut și-au îmbunătățit elocvența, declamând teme și locuri comune și alte forme de exerciții retorice care nu implică circumstanțe particulare sau persoane, cum ar fi furnizarea materialului pentru cauze reale sau imaginare. Din aceasta putem vedea cu claritate ce scandaloasă abandonare a datoriei este ca școlile de retorică să renunțe la acest domeniu al muncii lor, care nu a fost doar prima, ci multă vreme singura sarcină.”26

Oratorul pledează activ pentru dezvoltarea abilităților imaginative ale elevului,subliniind,peuntondereproșadresatcelorcarenueraudeacordcuel,căînpracticajuridică,narareafaptelor(fiesubformaunuielogiu,fiecuscopcritic)estecelmaiimportantaspectaldiscursuluipublic.Înacelașitimp,elnufacegreșealapecareaufăcut-o,anterior,uniifilosofigreciși,maiapoi,filosofiicreștini,careauasimilatimaginațiacuunmoddeinterpretarefalsăa lumii,opusadevărului.Atuncicândexplicăceledouăcomponente,literară și retorică, a educației, Quintilian înțelege foarte bine valoarea adevărului îndiscursulpublic,caînafirmațiaurmătoare:

„Narațiunile poetice sunt proprietatea profesorului de literatură. Retoricianul ar trebui, prin urmare, să înceapă cu narațiunea istorică, a cărei forță este proporțională cu adevărul său (tantorobustiorquantoverier).”27

Pedealtăparteînsă,atuncicândspunecăundiscursnutrebuiesăfienicisecșiplictisitor,darniciexcesivdeîmbibatcudetaliinesemnificative,Quintilianafirmăcă„[...]ceeaceizvorăștedinsărăciaspirituluiestemairăudecâtceeacesedatoreazăexcesului

24.Quintilian,Institutio oratoria,VIII.3.64-5.25. Ibidem,I.II.30.26.Quintilian,Institutio oratoria,II.I.927.Ibidem,II.IV.2

62

imaginativ”28,sugerândastfelcăestepreferabilă,dinparteaoratorului,oanumităardoarecepoateduceuneoridiscursulînzonaexagerărilor,darcaredenotăefortulambițiosdeaconvingepecelălalt,decâtolipsătotalădepasiune,mascatăînspateleuneiaparenteorganizăriraționaleaideilor.Șiconcluzionează,câtevarândurimaijos,că„...înopiniamea, copilul care promite celmai puțin este cel în care facultatea critică se dezvoltăînainteaimaginației”29.Esteoideesurprinzătoare,poate,darperfectvalabilășiastăzi.

Unaltsubiectdeinterespentrustudiulnostruestemodulîncareosocietateîșiadministreazăpropriulimaginar,prinadunarea,sintetizareașimemorarealocurilorsalecomuneînașafelîncâtelesăpoatăfireceptateșifolositecorectdecătretoțimembrisăi.Începriveștesocietatearomană,multitudineadereferințeculturalecomunececoloreazădiscursurileșiopereleliteraresugereazăimportanțaexistențeiunorresurseenciclopedicepublice,accesibileatâtstudenților,câtșiprofesioniștilorcuvântului.Într-adevăr,oparteînsemnatăamarilorcompendiidecunoștințealevremiis-aupăstrat,integralsauparțial,până la noi –Naturales quaestiones (Seneca),Naturalis Historia (PliniusMaior),De Mundo30,Pantodape Historia(Favorinus),Noctes Atticae(AulusGellius),Varia Historia (Aelian)sauComentarii istorice(Pamphila)–,iarstudiulacestoranearatăpopularitateadecares-aubucuratînrândulcelorcesusțineaudiscursuripublice.Practic,acestelucrăriseofereausingurespreutilizareprinincludereadeliberatăaunorcolecțiideanecdotegatadefolosit,aunorrăspunsurilaîntrebăriuzualesauchiaraunorexempledediscursuripecareoricineleputeamodificașiutilizaîntr-unnoucontext.VedemaceastăcunoaștereînacțiuneînîntrebărileluiPlutarhdinMoralia(carteaaIV-a),înSaturnalia lui Macrobius sauînmultedintredialogurileluiAulusGellius(Noctes Atticae).

Deoarece, laprimavedere,majoritatea lucrărilormenționatedau impresiauneiagregări aleatoare de fenomene și informații neconcordante, întrebarea pe care ne-opunemeste:cumamreușitromaniisăpunăordineîndiversitateadecunoștințeadunatedegenerațiișisăledeaapoioformăutilizabilă?Într-adevăr,potrivitluiFotius31,Pamphilaapretinscăși-acompilatlucrarea„laîntâmplare,așacumfiecarelucruavenitlaea”32. Dar,susțineacelașiFotius,afirmațianuartrebuisăfieluatădreptdovadăaincompetenței,deoareceautoareaarfipututușorsă-șistructurezeinformațiapetemedar,conformproprieideclarații,is-apărutmaiinteresantăprezentareauneivarietățipolimorfedecunoștințe.Cualtecuvinte,încazulPamphilei,amestecareaarfifostconștientă,deliberatășimotivată,ceea ce înseamnă că fragmentele care au supraviețuit până astăzi nu reflectă corectintențiileacesteiaîncepriveșteorganizareamaterialuluipecareîlavealadispoziție.

Aceeași întrebare se poate pune și în cazul altor lucrări enciclopedice, iarrăspunsuriledatesuntfoartediverse.Bachiaruniicercetătoriaususținutcă,labazamultoradintreacesteîntreprinderidecolectareainformațiilorarfistatacelașiimpulsimperialistcaremotivașiacțiunilepoliticealeeliteiromane,prinurmareacumulareaenciclopedicădecunoștințediversedinîntreagalumecunoscutăeramenităsăsprijineretoricaagresivă

28.Ibidem,II.IV.429.Ibidem,II.IV.730.Lucrarecuorigininecunoscute,atribuităluiAristotel,tradusăînlatinădeApuleius.31.Fotie,patriarhalConstantinopoleluicare,înlucrareasaBibliotheca,aanalizat279decărțicitite.32.König2007,p.31.

63

aimperiului” 33.Ideeauneicoerențeideologiceaenciclopediilor,aunuimodanumedeaprivișidea-șiaproprialumeaînansamblulei,poateconstituioposibilăexplicațiepentrulipsaunuisistemșiauneiordiniîntoateacestelucrări.Însă,dinperspectivaimaginarului,existășioexplicațiemaisimplă,anumecăacesteinformațiinutrebuiausăfiestructuratedeoareceeleeraugânditedoarsăcompletezeunimaginarcolectivstructurat,cașiastăzidealtfel,pealtecoordonatedecâtcelealecunoașteriienciclopedice.

Vom încheia această secțiune printr-o incursiune scurtă în Satyricon, a căruiaccentecriticelaadresaeducațieidinepocaluiPetroniusconțintrimitericlarelaideileprezentateaici.VariantaincompletăaSatyricon-ului,așacumaajunspânălanoi,începecudiscursurileluiEncolpiusșiAgamemnondesprecrizadineducație,discursuriținuteînexteriorulșcoliideretoricălacarepredăaldoilea34.DiscursurisimilaresuntținuteșidepoetulșiprofesorulEumolpus,îndouărânduri,înaintedeaimprovizapoemedesprerăzboiultroian35,respectivatuncicândaminteștedesprerăzboiulcivil36.Diagnosticulpecarepersonajele luiPetronius îlpunculturii romane,aceladedecădere,esteprezentatșielîntermeniiunuirăzboicivilalecăruisemințesuntplantateînmințiletuturorcelorcareîncearcăsăocoleascăcodulmoralșiregulilestrictealeeducațieitradiționalepentrua se ospăta dinmultitudinea de idei și experiențe noi aduse de imperium romanum37. Pentruprozatorulroman,cunoaștereaenciclopedicăesteunadinproblemeleprincipaleale educației timpului său deoarece impune memorarea lucrului banal în detrimentulretoriciipractice,aexprimăriielocvente.Eumolpuschiarafirmăcăunpoetnu-șipoateducesarcinalabunsfârșitdacăîncearcăsăabordezeunsubiectlamodă(cumeraatuncirăzboiulcivil),dacănueblindatcucunoștințevaste(plenus litteris),astfelîncâtsăpoatăamesteca cu dexteritate referințele culturale și sclipirile de inspirație vatică38. Mesajul pecare îl transmitePetroniusesteacelacă ideea însinedecunoaștereaar trebui luatămailejer,lăsândlibereinspirațiașiimaginația,cuefectedirecteasupracomportamentulomuluiînsocietate,așacumodemonstreazădinplinpersonajelesale.

Imaginarul colectiv şi propaganda oficialăÎnţelesul termenuluidepropagandănueste,pentru romani,exactcelpecare îl

cunoaştemastăzi39pentrucăîilipseşteîncărcăturamoralăacumulatăîntimpșiasociereanegativăcuuneleregimuripoliticerecente.Odefiniţiemaicorectăapropagandeiromanearfiaceeade„produceredeconvingeri”sau„produceredebunăvoinţă”40şieasepotriveştemaibinecuconcepţia,largărăspândită,căceamaimarepartealiteraturiișiarteiromaneesteomanifestare,maimultsaumaipuţindirectă,apropagandei.Dinacestmotiv,celedouăoperefundamentalediscutateînsecțiunileanterioare,Ab Urbe conditașiEneida,33.König2007,p.36.34.Petronius,Satyricon, V35.Petronius,Satyricon,LXXXVIII36.Petronius,Satyricon,CXVIII37.Ibidem,p.118.38.Petronius,Satyricon,118.639.Propagaresistematicăainformaţieisauideilordecătreoparteinteresată,maialesîntr-unmodtendenţios,înscopuldeaîncurajasauainfiltraoanumităatitudinesaureacţie.40.Hannestad1989,pag.6

64

alături de multe alte creații ale epocii respective, suntconsiderateafisuportulideologicalpoliticiireformatoarealuiAugustus.

Propaganda este instrumentul favorit alideologiei, iar ideologiașiutopiasuntexpresiiconcreteale imaginarului social, poli ai unei unice „imaginațiiculturale”care,conformluiPaulRicoeur,distorsioneazăconștiința și comunicarea și, înacelaşi timp, integreazăputereașiautoritatealanivelulacțiuniisimbolice41. Orice discuție despre propagandă ne situează, așadar, directîn miezul imaginarului colectiv deoarece subiectul săueste, similar unei opere literare, alcătuit din descrierişi imagini pe care o anumită parte a societății le poatefolosi, prinpromovareaunei interpretări proprii, pentruaseexplicaşi legitimiza.Iarprocesulfuncţioneazăbinedeoarece, înurmărirea țeluluisăuderedescrierearealităţii,propagandamizeazăpeutopiecaproiecţieînposibil,ceeace faceca imaginaţia,deschizându-secătrecâmpulpoliticului şi asumându-şi rolulde„funcţiegeneralăaposibiluluipractic”,săparticipedirectladinamicaacţiuniicolective42.

Careesteînsăaceastăacțiunecolectivă,catalizatăcuajutorulimaginației,încazulsocietățiiromanelatrecereacătremileniulId.Hr.?Existămaimulterăspunsuriposibile,dintre carevomamintidouă.Primul răspunspresupuneoacțiunedirectă și controlatăasupraprocesuluidecunoașterelanivelulsocietățiiprinordonareasaînjuruldiscursuluioficial.Practic,întreagacunoaștereestemodelată,impulsionatășicomandatădesaulaconcurențăcuedicteleautoritarealeimperiului.Înaldoilearând,numaipuținimportant,acesteiaisedășiomatriceinternădistinctivă,ologicănouăconformcăreiaelementelede cunoaștere sunt izolate, transformate în corolare, structurate și clasificate în tipareacceptate43. Este un proces complex, care nu poate fi înțeles pe deplin decât printr-oanalizăatentă,rațională,avectorilorideologiciprezențilanivelultextelorcanonicealepropagandeidestat.

Spre exemplu, o astfel de analiză pune în evidență faptul că, în cazul paradeivergiliene la care asistă Eneas șiAnchise, vizibilitatea participanților nu depinde decronologie,cimaidegrabădeclaritateapercepțieicititoruluiasupraimaginiilor.Înacestsens,primulgrup,celalregiloralbanișialluiRomulus,beneficiazădeoaurădelegendă,întimpceadevărataistorieîncepecuregiiromani,multmaiconcrețiînprezență,deciaparținândplanului realității. Înaceastă interpretare, includerea luiAugustus înprimulgrupeste cât sepoatede semnificativă. În acelașimodpoatefi analizată și descriereascutuluiluiEneas.CeanumenespuneeldespreAugustus?MaiîntâiobservămfaptulcăbătăliadelaActiumestedominatăde„imagineadeauramăriiumflate”(imago aurea).Apoi îl vedemCaesarAugustus, conducându-și soldații în luptă împreună „cu senatulșipoporul,cupenațiișicuzeiiceimari”(cum patribus populoque, penatibus et magnis

41.Ricoeur1995,p.27442.Wunenburger2003,p.1743.König2007,p.38.

65

dis)44.Esteadmirabilmodul încareVergiliusface legătura întreacestpunctculminantșilegendaluiEneas,celcarepleacădinTroia„cualiațiișifiulsău,cupenațiișicuzeiiceimari”(cum socialis natoque, penatibus et magnis dis)45.Șinuîntâmplător,Augustus„stăpepupaînaltă,flăcărigemeneizbucnindvoioasedelatâmplelesale,steauaiulianădeasupracapuluisău”(stans celsa in puppi, geminas cui tempora flammas / laeta vomunt patriumque aperitur vertice sidus)46.Înrețeauadensădeasocieri,intențiapoetuluirămâneclară:Augustus,aflatîncentrulscutului,șiEneascareîlpoartăcuelsecontopesc,amândoisuntabsorbițidefoculrăzboiuluișiamândoisuntreprezentanțiaiputeriidrepte47.

Aldoilearăspunslaîntrebareanoastrăestelegatdeconceptuldedatorie–aceadatorie a fiecărui roman de a apăra pământul strămoșesc –, care stă la baza definițieipatriotismului.Acesttipdepatriotismnumaipoatefisusținut,înformasaoriginară,atuncicândRomadevineputereaagresoare,decisăsăiaînstăpânireîntreagalume.Pentruafiîncontinuareutilă,ideeadedatorietrebuietransformatăînargumentcivilizator,extinzându-şiastfelcâmpuldeaplicabilitateasupraîntregiilumicunoscute,iarpropagandafaceexactacestlucru.Îndiscursulpolitic,Romaaredeacumdatoriasăaducăpaceaşi libertateatuturorpopoarelorlumii,însănudintr-odorinţăegoistădedominaţieci,dimpotrivă,caunserviciu„dezinteresat”decarelumeaarenevoie.IarVergiliusnufacedecâtsăașezesupremaţiade factoaImperiuluiRomanasuprarestuluilumiisubsemnuldestinuluidivin,afirmândînmoddirectșineechivocpredestinareaglorieiviitoare:încădinaintedeactulfondatorreal,zeulJupiterproclamăcăpoporulsevanumiroman,capitalavafiRoma,iarimperiulcreatastfelnuvaavealimitespaţialesautemporale48.AceeaşiideeestepusădepoetşiîncuvinteleluiAnchisecătrefiulsău:

„Tu adu-ţi aminte, romane, să cârmuieşti cu putere noroadele, să stabileşti rosturile păcii, să cruţi pe cei ce se supun şi să zdrobeşti pe trufaşi; iată menirea ta”49.

Suntcuvintefrumoase,darcui îisunteleadresate?Nufiuluisău,cusiguranță.AnchiseparesăfiuitatcăvorbeștecuEneasși îl transformăpeacesta înomulromanîngenere.Defapt,estemesajulluiVergiliuspentrucontemporaniisăi,unmesajagresivcarelegitimaoriceviitorconflict,stabilindunfeldecontractdivin,cudrepturișiobligațiipentrufiecare dintre părți.Dar aceste ideimai fuseseră exprimate înainte.Cicero esteprimulcarenuanţeazăconceptulderăzboi just,generalizându-idefiniţia juridicăastfelîncâtsăpoatăfiinvocatoridecâteoriestenevoie:

„Toate războaiele întreprinse fără un motiv sunt injuste. […] Nici un război nu poate fi dus dacă n-a fost anunțat în mod corespunzător și declarat, şi dacă nu implică recuperarea de proprietăţi.”50

44.Vergilius,Eneida,VIII.67945. Ibidem,III.1346.Ibidem,VIII.680-68147.König2007,p.118.48.Vergilius2009,pag.1249.Vergilius1964,pag.18850.Cicero1999,pag.73

66

În plus, de la soluţionarea militară a conflictelor, ideea de corectitudine estetransferatăşiadministrăriiurmăriloracestora,prinerijareaRomeiînprotectoareatuturorcelorcareîiacceptăsupremaţia:

„[…] atâta timp cât imperiul poporului roman s-a menținut prin acte de serviciu, nu de opresiune, războaiele au fost purtate în interesul aliaților noștri sau pentru a ne proteja supremația; sfârșitul războaielor noastre a fost marcat de acte de clemenţă şi doar de acel grad de severitate necesar; Senatul a fost un refugiu pentru regi, triburi și națiuni; iar cea mai mare ambiție a magistraților și a generalii noștri a fost de a ne apăra provinciile și aliații cu dreptate și onoare. Astfel că guvernarea noastră ar putea fi numită mai corect un protectorat al lumii decât un dominion”51.

Observăm atenţia cu care Cicero îşi alege cuvintele pentru a evidenţia laturapozitivă a cuceririlor prin expunerea valorilor morale superioare pe care stăpânirearomană le aduce cu sine. Iar atunci cândmesajul estemult prea direct, el este pus înguracelorcuceriţi,dobândindastfelovaloarepropagandisticăcuatâtmaimare.Astfel,TitusLiviuspovesteştecă,dupăproclamareaînfrângeriiluiPhilipalV-leaşi„eliberarea”tuturorstatelorgreceşti,generalulromanTitusQuinctiusFlamininusaapărutlaJocurileIstmice,undeafostaclamatdemulţimecaeliberator.

„Există, spun oamenii, o națiune care, pe propria sa cheltuială, prin propriile sale eforturi, pe propriul său risc a plecat la război în numele libertății altora. Ea face acest serviciu nu celor de dincolo de frontierele sale, nu doar popoarelor statelor vecine, sau celor care locuiesc pe același continent, dar traversează şi mările pentru ca nicăieri în lumea largă să nu mai existe nedreptate și tiranie, ci dreptatea, echitatea și legea să domnească pretutindeni.”52

Sintagma „spun oamenii” este cea care face aici diferenţa, conferind textuluivaloare de adevăr universal acceptat și, în același timp, semnalizează că propagandaromanăîncercadejasă-și impunăpropriul imaginarșiasuprapopoarelorcucerite,prinstatuareaunuiîntreg,lumea,carelecuprindepetoateșiîncarediferențeledintreelesuntmaipuținimportantedecâtidealurilecomune:dreptate,echitate,legalitate.Recunoaștemaiciuntipdediscursutilizatcusuccespânăastăzi.

Trebuiemenționat,înîncheiereaacesteisecțiuni,cănutoatescrierileoamenilordeculturăaiepociiimperialeauavutcaracterpropagandistic.Spreexemplu,istoriculromanTacitus,înprimeleșasevolumealeopereisaleAnnales,aduce,înmodrepetat,îndiscuțieproblemadespotismului,cureferirelaîmpăratulTiberius,întrebându-seretoriccum poate un om care, la cincizeci de ani, avea o reputație excelentă și numeroasesuccese,sădevinăuntiranatâtdecrud53.Privindînurmăladomniileunorîmpărațide

51.Cicero1991,pag.6752.TitusLivius2001,pag.1653.Tacitus,Annales,VI.51.3.

67

acelașitip–Caligula,ClaudiussauNero–TacituserapesimistînlegăturăcuviitorulRomei deoarece considera că societatea romană din timpul său era mult schimbată,și nu în bine, față de varianta sa (idealizată și ea) din perioada republicană. Nuînseamnăcăpozițiaistoriculuiromaneraînmodnecesaraceeadecontestareaputeriidiscreționareaîmpărațilorromani,așacums-aspusadesea,cidoarcăacestaobservăanumite discrepanțe, anumite desincronizări între imaginarul colectiv, alimentat înmodcontinuudepropagandaoficială,șirealitateamanifestatăînacțiunileconcretealeconducătorilor. În acest sens,despotismulatribuit luiTiberius și altor împăraținuneaparecaoconsecințăinevitabilăadeficiențelorsistemului,cicaoexplicațieaacestordesincronizări particulare, pe careTacitus se grăbește să le pună în exclusivitatea peseamaslăbiciuniloromuluidinspatelefuncției.

Observăm,așadar,căromaniiaureușitsămodelezecusucces,într-untimprelativscurt, propriul imaginar colectiv prin inserarea, cu mijloace propagandistice rafinate,în interiorul său, a unor structuri narative noi, cu scopul de a-i redefini componentelefundamentaleșialesincronizacuunprogrampoliticextremdeambițios.Dinacestmotiv,oriceanalizăatextelorliteraredinperioadaimperialătrebuiesăținăcontdemodulîncaremesajeleoficialeordonează,ierarhizeazășimodeleazăconținutulacestora.

BibliografieBayet1965

Bayet,Jean,Literatura latină,traduceredeCreţia,Gabriela,Bucureşti:EdituraUnivers

Cizek2003Cizek,Eugen,Istoria Literaturii latine,vol.II,Bucureşti:Corint

Hannestad1989Hannestad,Niels,Monumentele publice ale artei romane,Bucureşti:Meridiane

König2007König,Jason,Whitmarsh,Tim,Ordering knowledge in the Roman Empire,NewYork:CambridgeUniver-sityPress

Lucretius2001TitusLucretiusCarus,On the Nature of Things,traducere,cuvântintroductiveşinotedeMartinFergusonSmith,Indiannapolis:HackettPublishingCompany,Inc.

Petronius1991GaiusPetroniusArbiter,Satyricon,traducereșinotedeE.Cizek,Chişinău:Hyperion

Ross2007Ross,DavidO,Virgil’s Aeneid. A Reader’s Guide,MaldenUSA:BlackwellPublishing

Steele1904Steele,RobertBenson,The Historical Attitude of Livy,înThe American Journal of Philology,vol.25,nr.1,Baltimore:TheJohnsHopkinsUniversityPress,p.15-44

Stevenson2004Stevenson,AndrewJ.,Gellius and the Roman Antiquarian Tradition,învolumulThe Worlds of Aulus Gell-ius(editoriHolford-Strevens,LeofrancșiVardi,Amiel),NewYork:OxfordUniversityPress,p.118.

68

Vergilius1964PubliusVergiliusMaro,Eneida,TraduceredeEugenLovinescu,București:BibliotecapentruToți

Webb2009Webb,Ruth,Ekphrasis, Imagination and Persuasion in Ancient Rhetorical Theory and Practice,FarnhamUK:AshgatePublishingCompany

Wunenburger2003Wunenburger,Jean-Jacques,L’imagination,Paris:PressesUniversitairedeFrance

WebografieTacitus,PubliusCornelius,Annales,http://www.thelatinlibrary.com/tacitus/tac.ann15.shtml,25.01.2019Vergilius,PubliusMaro,Aeneis,http://www.thelatinlibrary.com/vergil/aen1.shtml,25.01.2019

69

Andreea Elena Petcu

Lucius Annaeus Seneca față în față cu Aurelius Augustus - perspective asupra vieții și

operelor autorilorAbstract: The objective of this article is to analyse the life, concepts and writings of Lucius Annaeus Seneca, famous Roman writer and politician and on the other hand, those of the renowned Christian bishop Aurelius Augustus, also known as the historical Saint Augustine. Though parted by a period of 400 years and many generations, we can find similarities in their suffering, their ideals, the victories and failures experienced during their lifetime. The same can be determined considering the unexpected differences that arise from two admirable men gifted with wonderful rhetorical skills and the magnificent ability to write and express their concepts and reflections in their writings. Much can be said about these two historical figures and even more remains to be told, much can be discovered and even more stays hidden from sight; this is the eternal mystery of history.

Keywords: Seneca, Saint Augustine, stoicism, classical literature, Christian.

Cuvinte-cheie: Seneca, Sfântul Augustin, stoicism, literatură clasică, creștin

Filosoful și omul politic LuciusAnnaeus Seneca a lăsat în urma sa o creațieprolifică și nesfârșite dezbateri duse de posteritate cu privire la modul său de viață,triumfurilesaueșecuriledintimpulvieții,urmărileimplicăriisaleînactivitateapoliticășinuînultimulrând,nedezlegatemistereînlegăturăcupersonajulumancareapătrunsadevărurile filosofice expuse în opera sa. Într-adevăr, nu putem decât presupune care aufostmotivațiileinternecarel-aumișcatpefilosofulSenecaîntimpulexistențeisaletumultoaseșiscopulveridicaflatînspateleacțiunilorsale,alcuvintelorsalemăiestrite.

Puținii autori care îl menționează în operele păstrate până în zilele noastre semulțumescsăîlcriticesausăîllaude,săîlridiceînslăvipentrucunoaștereasaeruditășisăîlacuzepentruipocriziasafățișă.Dealtfel,mulțisuntceicarei-auinvidiatpozițiașibogăția,iarmulțiceicarel-auascultatșirespectatpentruinițiativelesaleliterareșigândirea

70

filosoficănon-conformistă.Înacestarticolîiaducemînprimplanpepersonajulnostrudeinteres,alăturidemarelegânditorcreștinAureliusAugustussauSfântulAugustin,dupăcumarămasrenumitînistorie.Îivomașezapeaceștirenumițifilosofișiscriitoriunulînfațaceluilalt,caîntr-ooglindă,cuscopuldeaanalizaînparalelviața,preceptele,opereleșisistemullordegândire.

Acestepersonalitățisuntdespărțitedeaproximativ400deani,SfântulAugustinfiindurmașulfilosofuluișidupăcumvomobserva,cunoscătoralopereiluiSenecașialaltorautoriromanipăgâni.SfântulAugustinadoptăînscrierilesaleopozițieextremdecriticăfațădeSeneca, lansândmultipleatacuri împotrivafilosofuluișiastoicismului,îngeneral,înbinecunoscutasaoperăDe civitate dei1.AugustinmenționeazăfaptulcăSenecanuareușitsătrăiascăînconformitatecuadevăratelesalecrezuri,căs-abucuratdelibertateînceeaceascris,darnușiînceeaceatrăit2.

Darsăurmărimfirulviețiicelordouăpersonajeînîncercareadeaînțelegemotivulpentrucarevocile succesorilor carevorbescdespre destinul și realizările lor au un ecoudiferitînzilelenoastre.Astfel,suntemtentațisă vorbim despre sfințenia lui Augustinși despre filosofia lui Seneca, deși ambiigânditoriauavut,maievident,darulerudiției,undesăvârșittalentscriitoricesc,pozițiiînalteîn timpul vieții lor și au fost luminați deprecepte superioare pe care le-au împărtășitcontemporanilorprinoperalorvoluminoasă.Atât Seneca, cât șiAugustin s-au născut înprovincii ale Imperiului Roman în care sevorbealimbalatină.

SfântulAugustinavenitpelumeînanul354d.Hr.înprovinciaromanăNumidia,înorașulThagastedinnordulAfricii,mamasa,Monica,fiindoferventăcreștină,iardetatălsău,penumePatricius,unfuncționarromanprovincialșimicproprietarfunciar,decredințăpăgână.DatanașteriiluiLuciusAnnaeusSenecastârneșteamplecontroverse,daristoriciiositueazădeobiceiîntre8î.Hr.și1d.Hr.3Înschimb,avemcertitudineacăacestas-anăscut înCorduba, însudulSpaniei, în familia romanăaristocratăgens Annaea, cafiualluiMarcusAnnaeusSeneca,subnumeledeRetorulșiamameisaleHelvia,caresebucuradeoînaltăținutămoralăînsocietateavremii.SenecașiAugustins-aunăscutînțărilatinofone,astfelîncâtpatrialoradevăratăafostîncădelaînceputRoma;vomvedeacăamândoivorajungeînacestloc,deșiAugustinîlvapărăsimultmaicurânddecâtSeneca,pentruaseîntoarceînnordulAfriciișia-șiîndeplinimisiuneadatădedivinitate.

1. De civitate dei sau Despre cetatea lui Dumnezeu estescrisăîntre413și426.2. ChristopherBrooke,Philosophic Pride: Stoicism and Political Thought from Lipsius to Rousseau, pg 1-11.3. EugenCizek,Seneca,pg.28

71

Astfel,SenecașiAugustins-aunăscutînfamiliiîncares-aubucuratdeofoartebunăeducație.Înaceeavreme,tradițiaimpuneatatăluiresponsabilitateadea-șiîndrumafiulspreocarierășidea-ialegeeducațiapotrivită.Tatălpersonajuluinostru,Patricius,a făcutmari eforturifinanciarepentru a-i oferi luiAugustino educație superioară.Deasemenea,tatălluiSenecal-aîmpinspeacestadinurmăsprestudiulretoriciișioratorieiciceroniene,aceastămăsurăfiindrăsplătităcuorăcealătemporarăîntretatășifiu,deoarecetânărulLuciuseraunadmiratorînflăcăratalliteraturiișifilosofieiîncădincopilărie.

HelviașiMonicaauavutoinfluențădecisivăasupradestinuluifiilorlor,mamaluiAugustinîncercândpeparcursulamulțianisă-lconverteascălacreștinism,însăaceastărealizare se va întâmpla doar în anul 387, în urma unei crize spirituale, după cumnemărturisește însușiautorul în lucrareasaConfessiones sau Confesiuni.Caoriceromantrecutprintr-oeducațieserioasă,AugustinîlvastudiapepoetulVergiliusșichiar îivaînvățapedinafarăversurile,dupăregulileșicerințelesistemului romandeeducațiepecare l-aparcursșiSeneca.Cordubanulseva inspiradinopera luiVergiliuspentrua-șiconcretizapropriacreațieșiîivaînchinachiaruncultluiVergiliuspentruoriginalitateaEneideișiasimbolisticiisale.Astfel,ceidoiautoriseîntâlnescînadmirațiapentrucreațiavergiliană.AugustinpleacălaCartaginapentrua-șidesăvârșistudiile;fructulcălătorieisale,marcatădeescapadeamoroaseșideunstildeviațădezordonat,îlvareprezentafiulsău,Adeodatus.Istorianune-apăstratnumelefemeiicareil-adăruitpeAdeodatusșicucareși-apetrecutpaisprezeceanidinviața,spredisperareamameisalecareaveaplanuriînaltepentruviitorulsău.ÎnacestcadruefectueazăstudiullucrăriiciceronieneHortensius,care,dinnefericire,nus-apăstratpânăînprezentșicarel-aîndepărtatpeAugustinderetoricaformalășii-astârnitinteresulpentrufilosofie-ofilosofiecareeradoarunmijlocdeaajungelacunoaștereaveritabilăaluiDumnezeușiapropriuluisufletșinuunscopînsine4.ÎntâlnireacufilosofulCicerogenereazăînAugustinnaștereaunuisentimentreligioscaresevadezvolta,treptat,înăuntrulsăușicareîivamarcaulteriordestinul5.

HortensiusreprezintăundialogfilosoficdeoriginestoicăprincareAugustinafostinfluențatdespuseleluiCiceroreferitoarelabogățiilelumii.NespuneAugustinînsușicăautorull-aconvinsdefaptulcăbogățiilenuartrebuirâvnite,însăîncazulîncareacesteaapar,trebuiegospodărite cu multă înțelepciune și prevedere.6 Cutoateacestea,Augustinnedezvăluieînoperelesalefaptulcăsuntmulțianidecândacestanumaiiaseamalaasemeneadeșertăciuni.Existențapecareatrăit-opreafericitulafostmaicurândunamodestă,astfelîncâtlipsabogățiilorerașiunmoddeviațănecesarunuiomconsideratcucernic,iarAugustins-adoveditmaiapropiatdesemeniișiparohiasadecâtdeobiectelevaloroase.

Înceeace-lprivește,stoiculSenecaafostunomdeosebitdebogat,careacăutatsă acumuleze averi, terenuri, sclavi și chiar să practice cămătăria, sporind datoriile șisuferințeleoamenilorodatăcupropriabogăție.Filosofularecunoscutdeschisînoperelesalecăestedepreferatsăfiiunombogatcuopozițiebunăîncadrulimperiuluidecâtun om sărac și fără putere.Cu toate acestea, Seneca ne spune că un veritabil înțeleptnuvadevenirobulbanului,civafacedinacestaslugasa.Deasemenea,cordubanulne

4. Prof.dr.univ.DanNegrescuclarificăacestaspectînoperasaPatristica Perrennia Aucta,cap9,pg145.5. Augustin,Confesiuni,carteaIII,capIV,8,6.Augustin,Soliloquia. Sermones, pag56-57

72

vorbeșteîndialogurilesaledesprenecesitateadeanuabuzadeaverișidealefolosiîntr-unmodjust,deoareceaceastavafacediferențaîntre un om slab și unul înțelept. Desigur,toate aceste argumente pot constitui falsejustificărialeluiSenecapentruaseapăraînfața acuzațiilor că se complace într-un luxnerușinat,cepromiteasăîntreacăînbogățietoatecomorileîmpăratuluiNero.

Revenind laanii tinereții luiSeneca,ambițiile sale de a-și continua studiile înretorică și filosofie se concretizează cuplecarea sa la Roma alături de mătușasa în jurul anului 5 î.Hr. Sub îndrumareaprofesorilor săi de filosofie,Attalus StoiculșiSotionSextianul,Senecaînvațăabstinența,moderația și este influențat lanivelprofunddepreceptelestoicelacarevarevenipeparcursulvieții.EsteadevăratfaptulcăSenecaaținutlamareprețmoderațiafizicășiseabțineadelaabeasauamâncapestemăsură,însătindemsăcredemcăacesteasedatorauparțialșistăriisaledesănătatecareîiimpuneauoanumităprecauțieșidisciplină.

Larândulsău,Augustinajunge înRomalavârstade30deanipentruaobțineunpost care să-i permitădobândireaunei carierepolitice.Este ajutat în acest sensdebunăvoințaprefectuluiRomeideatunci,puterniculSymmachus, care îi conferăpostuldeprofesorde retorică lao școalăpublicădinMilan,undeseaflașicurtea imperială.Din cauza neplăcerilor create de moravurile învățăceilor romani, acesta pleacă maiapoilaMediolanum,pentruadeveniprofesorulderetoricăalcurțiiimperiale,preluândîndatorirea redactării elogiilor către împărat, sarcină pe care a onorat-o cu demnitate.Similar,Seneca,ridicatlaranguldepreceptoralluiNerodecătreAgrippina,sevaocupade scrierea discursurilor tânărului împărat către Senat sau adresate poporului roman,celpuținlaînceputuldomnieisale.Deasemenea,filosofulnuvauitasădesăvârșeascăelogiereaindirectăavirtuțiloracestuiprincepsînmodindirectprinoperelesale.

Înanul391,viitorulSfântAugustinajungelaHipponasauHippoRegiusșiestealesepiscopînmijloculaclamațiilormulțimiidecătrebătrânulierarhValerius,spremareauimire a personajului nostru.Acest statut s-a dovedit a fi dificil de împlinit din cauzasarcinilor împovărătoare și prin lupta continuăpurtată împotriva celor eretici.Cu toateacestea,Augustinaconstituitunmodelpentrugenerațiileviitoareșiafostunbunpăstoralcreștinilor,acestaavândvocația universalității, vocație pe care o va perpetua tocmai grația divină, în forma ei creștină întâlnită de el7.Larândulsău,Senecaaavutpartedepropriaascensiuneîncarieră,capreceptoralviitoruluiîmpăratNeroînanul49d.Hr.,turnurăcarei-aschimbatcompletdestinul,dându-ioportunitateadearevenidinexillaRomașidea-șireluaplanurilepolitice.Astfel,putemspunedespreLuciusAnnaeuscășiels-abucuratde7.DanNegrescu,Patristica Perrennia Aucta,pg.152.

73

vocațiauniversalității,dinperspectivacăafosttragedian,ompolitic,scriitordedialoguri,detratatenaturale,pedagogimperial,filosofșiîntr-oanumitămăsurăomreligios.

Oexperiențănefastăcare leapropiepeaceste faimoasepersonajeestemoarteapropriilor fii. În anul 389,Augustin își pierdefiul (dar și pe prietenul săuNebridius),iar în următoarea perioadă se dedică intens sarcinilor sale, scrierilor de dialoguri șireflecțiilorprofundealedoctrineicreștine.Deasemenea,insistențelemameisale,Monica,îl îndepărteazăpeAugustindefemeiacucareîșipetrecusepaisprezeceanidinviațășicareîidădusenaștereluiAdeodatus.AceastădespărțireseparecăarfifostohotărâredureroasăpentruAugustin,deșiacceptămaiapoisăselogodeascăcuoaltăfemeie.Cutoateacestea,căsătoriaplanificatănuvaavealoc,deoareceAugustinsevadedicauneiviețipuseînslujbaluiDumnezeu.Înmodasemănător,înanul40d.Hr.,cupuținăvremeînaintededeportareafilosofuluipeinsulaCorsica,moarefiulluiSeneca.Înoperasa,Consolație pentru Helvia (Consolatio ad Helviam)8, încareautorulseprezintăcaunsfătuitorînțeleptșiseadreseazămameisaleîndurerate,estemenționatătrecereaînneființăafiuluisăuceamuritlascurttimpdupănaștere.Detașareastoiculuipoatelăsaimpresiaindiferențeisaualipseideiubirefațădepropriulfiu,însăarfipripitsătragemaceastăconcluzie,datfiindscopulacestuidialogșiauditoriulcăruiaiseadresează.Deasemenea,nuputemignoracrudarealitateaacelortimpuriîncarenueraneobișnuitcauncopilsănusupraviețuiascăprimiloranideviață.9

ÎnchinareaviețiisalecătreDumnezeulcreștinnuîlvaîmpiedicapeAugustinsărecunoascăvaloareascriitoriloranticipăgâni,ci,dupăcumneindicăprof.univ.dr.DanNegrescu,Vergilius, Cicero, Horatius, Seneca, i-au rămas acestuia la fel de apropiați, astfel încât și creștinarea lor devenea iminentă în modul cel mai firesc10. Astfel,dinaceastăperspectivăintervineunfenomeninteresantdeasimilareșitransformareaînvățăturilorși conceptelor păgâne, fără a recurge la respingerea ideilor din lumea celor vechi. De asemenea,trebuieevidențiatfaptulcăgândireaSfântuluiAugustinastatlabazaîntregiiliteraturireligioasecreștinedemaitârziu,ceeacenuestedemirare,datefiindprofunzimeatemelor abordate și reflecțiile intime pe care operele sale le conțin. Originalitatea luiSenecaconstă,printrealtele,înfaptulcăacestas-adesprinsdevechiletradițiialescrieriiclasice,dreptpentrucareastârnitnumeroasecriticiîncerculscriitoricescaltimpuluisău.Totodată,Senecaseconsideraunaparținătoraldoctrineistoice,însăînoperelesalenuacomentatsauabordatnumaiconceptestoice,ciarevenitșiasupracelorepicurienesauplatonicedecares-aservitînargumentațiasa.

DarAugustinvafi,dintreceidoi,celcaresevaapropiacelmaimultdetradițiasocratică sau platoniciană, deoarece el vorbește în operele sale despre cunoaștereasufletului, iar această experiență, după cum omărturisește el însuși, poate fi trăită șiexperimentatăprintr-o rugăciunevie, însuflețită. În concepția sfântului, estenevoiedeiluminarea divină pentruaaccedelacunoaștere,iaraceastanuseproduceînmodmecanicsauinstinctiv,ciesteghidatădeDumnezeușidăruitălamomentuloportun.

8.Consolatio ad HelviamafostscrisădeSenecaîntre46și48d.Hr.PasajulîncareSenecamenționeazămoarteafiului,lapg.4-6.9.Wilson2016,pg.10810.DanNegrescu,Patristica Perrennia Aucta,pg.140

74

În concepția stoicilor, cunoașterea poate ajunge la conștiință sau spirit prinmijlocirea simțurilor, aceștia negând realitatea metafizică a conceptelor, care nu arputeaexistaînafaraconștiinței.Astfel,curentulstoicseopuneidealismuluiplatonicianși susțineunconceptmaterialistconformcăruia lacunoașterea sepoateaccedenumaiprinintermediulsenzorialului,prinsimțireaobiectelor,iarnuprinimpresiilegeneratedegândire.Pentruadepțiistoicismului,conceptelenucorespundrealuluisauadevărului,ciconstituienumaioformădeînchipuireșidestaredevisareprincarenusepoateobțineadevăratacunoaștere.AcestaestepunctulîncareSenecasevaseparadeviziuneastoicilordeoarece, pentru el, cunoașterea este strâns legată de rațiune, reflecție și analiză, iartoateacesteasuntprocesedeterminatedegândire.Însă,motivulpentrucareSenecas-aidentificatcufilosofiastoicăeradeoarecestoicismulsedefineapesineînsușicaofilosofiepracticăcecăutasoluțiirealepentruîmbunătățireamoduluideviațăaloricăruicetățeanroman.Tocmai de aceea nu se pierdea în concepte și teorii, ci era un sistemfilosoficaxatperidicareaniveluluietic,culturalșispiritualalomuluiprinpunereaînpracticăaunormecanismesimpleînvedereaschimbareaatitudiniifațădecircumstanțeleviețiișidobândireaseninătățiișifericirii.

AtâtSeneca,câtșiAugustinauscrisunnumărcovârșitordeopere(doarAugustinfiind autorul a peste 200 de epistole șimaimult de 500 de predici) în care au supusreflecțieiproblemelegatedemorală,etică,spiritualitate,darșisubiecteaflateînstrânsălegătură cu traiul cotidian. Astfel, ambii autori se întâlnesc în dorința de a veni cusoluțiipracticeînîntâmpinareanecesitățilorspirituale,darînacelașitimpcotidienealecititorilor săi.Nu estemai puțin adevărat faptul că lucrările serveau și altor obiectivepersonale.Astfel,pentruAugustin,scrisulafostunmijlocprincareacestaacombătutșiaîncercatsăîndepărtezediverseculteereticeceabundauînaceaperioadă.Așaarepurtatacesta victorii împotriva donatiștilor, maniheiștilor și a reușit să obțină condamnareași îndepărtarea acestora.Viitorul sfânt și-a pus artaoratorică și pana scriitoricească înserviciulBisericii,iarprinrealizareaoperelorsaleareabilitatretoricaclasicăcecăzuseînaceaperioadă îndizgrațiedatorităexcesuluideerudițiestearpășiastilului încărcatcumetaforeșifiguridestilgoaleînconținut.Deasemenea,Senecaurmăreșteunscoppersonalînscriereatratatelorsaleșianume,aceladeaaccedelaputereapolitică,dea-șipăstrainfluențadobândităîncalitatedepedagogalîmpăratuluiNero,deainfluențaopiniapublicășiaconvingemembriiSenatuluidepropriaviziunepolitică.Filosofulstoics-adoveditmaipragmaticdecâtAugustinșiși-afolositdinplintalentulscriitoricescpentruaatragedeparteasareprezentanțiinfluențiaiînalteipăturisocialeromane.Putemobserva,astfel, căpublicul-țintă al tratatelor luiSenecaera curtea imperială, alăturide împăratșireprezentanțiiaristocrației,incluzândpersoanelecarețineaufrâielepoliticiișifăceaujocurileîncercurileinfluentedeputere.Aceastădiferențănotabilădeintereseacelordoiautorivarezultașiînconturareasfârșituluiviețiiacestorremarcabiliprotagonișticareaucăutatsădeaunsensproprieiexistențe.

Seneca și-a însușit o valoroasă lecție despre ce înseamnă sămori într-unmoddemn.Acestaaobținutînțelepciuneadesprears moriendi, înciudavieții tumultoaseșidezordonatepecarea trăit-o.Odatăprimităporunca împăratuluiși totodată,a fostului

75

săustudent,Nero11,deasesinucide,filosofulnuobiectează,ci îșiacceptămoarteacuseninătate,oferindu-și luxuldea-șialinasoțiașiprieteniicareerauprezențișidea leîmpărtășiultimelesalesfaturifilosofice.

Înschimb,Augustinafostacelacareadeprinsars vivendiprindedicareaexistențeisaleserviriiluiDumnezeușidobândiriidepacesiseninătatelanivelinterior.IstorianedezvăluiefaptulcăultimiianiaiepiscopuluisuntplinidedurereșiamărăciunedatoratesuferințeicauzatedeinvaziavandalilorceasediazăHippona.Augustinrămâneneputinciosînfațaacesteimachinațiunideguvernareșiaintereselorpoliticealecelorputernici,iarmoarteasaarelocîntimpulasedieriiHipponei.

Bibliografie selectivăAugustin1998

Augustin,Despre Cetatea lui Dumnezeu,BibliotecadeFilosofie,EdituraȘtiințifică,București

Augustin-Negrescu1992Augustin,Soliloquia. Sermones,DanNegrescu(trad.),EdituradeVest,Timișoara

Augustin-Munteanu2018Augustin,Confesiuni,Munteanu,Eugen(trad.,ed.),edițiebilingvă,Ed.Humanitas,București

Cizek1972Cizek,Eugen,Seneca, EdituraAlbatros,Iași

Negrescu1992Negrescu,Dan,Patristica Perennia Aucta, Părinți de limba latină și scrierile lor,Ed.UniversitățiideVest

Seneca2004Seneca,Consolatio ad Helviam,Polirom,Iași

Seneca-Costa2004Seneca,Dialoguri 2,Costa,Ioana,Dumitru,Vichi-Eugenia,Ferchedău,Ștefania(trad.),Costa,Ioana(ed.),Iași,Polirom

Suetonius1958Suetonius,Viețile celor doisprezece cezari,traduceredeDavidPopescușiC.V.Georoc,București,EdituraStiințifică,1958.

Wilson2016Wilson,Emily,Seneca, istoria unei vieți,Ed.SenecaLuciusAnnaeus,București

11. Suetonius1958,capVINero

76

Evocări

77

Constantin Elen

1500 de ani de la sosirea la Roma a călugărilor microsciți

Abstract: Fifteen centuries ago, in june 519, a group of monks from the imperial province Scitia Minor were given an audience, at Rome, by the pope Hormisdas. Their visit was the consequence of some political and religoius events which continued the mutiny of general Flavius Vitalian on the lower Danube area and contributed to the accession, on the Constantinople throne, of the emperor Justinian.

Keywords: scithian/microscithian monks, Vitalian, Pope Hormisdas

Cuvinte-cheie: călugării sciți/microsciți, Vitalian, Papa Hormisdas

Înlunaiunieaanului519–deciacumunmileniușijumătate–laRoma(metropolăcemaidețineadoarînplansimbolicstatutuldecentruallumiiromane,alRomaniei,darcareși-avalorificatacestcapitalsimbolicreconstruindu-secaprincipalcentruecleziasticalecclesiocrațieicreștine)și-afăcutaparițiaogrupareaparentneînsemnatădecălugărioriginaridinlafeldeaparentneînsemnataprovinciede frontieră Scitia Minor, Dobrogea actuală.Delegația monahală microscitică era constituită,dupăcumneasigurăoepistolăadresatăepiscopilorcartaginezi, în acelmoment regrupați în Sardiniadupăalungarealordepetărâmurileafricanedecătrevandali,dincâtevapersonajecarenusebucuraudeo notorietate vizibilă în marile centre imperiale,dincolodecontactelepersonale:IoannesLectorul,Petrus Diaconul, Ioannes Călugărul și Leontius Călugărul1, poate și alții nemainumiți. În pofidaacestuideficitdenotorietate,ceipatrușieventualiilor însoțitori vorfi primiți dePapaHormisdas2, după ce în prealabil se vor întâlni cucompatriotullor,multmaicunoscutulDionisieExiguul3,șiavemapresupunecădiligențele

1. Zugravu2008,pg.551șiurm.2.Instalatînscaunulpontificalla20iulie514,pecare-lvapărăsidoarladecesulsăudin6august523,PapaHormisdass-aremarcatmaialesprinlichidareaschismeiaccacieneșiperformanțadeareconciliaRoma și Constantinopolul, într-un gest ceremonial care va fi consumat în data de 29 martie 519 încatedralacapitaleiorientale.3.Născut,consacratreligiosșieducatînScitiaMinor,DionisieExiguul(cca.470–cca.544)–celrămasîn

78

acestuiadinurmăaufostdecisivepentruaudiențaobținutădemonahiidaco-romani.Deșinupoateficonsiderată,însine,unevenimentcrucial,ciunecoualunorîntâmplăricareauremodelat istoriamajorăaspațiuluieuro-mediteraneean,audiențapecaresuveranulpontif a acordat-o călugărilor din provincia daco-romană ScitiaMinor nu poate trecenicidreptunsimplufaptdivers.Easurveneaîntr-unorizontcronologicîncareBisericacreștinăîșivindecaceade-adouadintreschismelecareauseparat,întimp,OrientulșiOccidentulEcclesieiUniversale– adoua, judecândnudupă suitagreunumărabilădeschismealeprimelorveacuri,cidupăfaptulcă,dupăridicareacreștinismuluilarangdereligiedestat,primamaredintreceledouăpărțialeImperiuluidevenitÎmpărățieafostgeneratădinafaraBisericii,prinîmpărțireapoliticăaacestuisuprastatînanul395,întrefiiîmpăratuluidefunctTheodosiuscelMare,ArcadiusșiHonorius.Aceastăadouaschismă–careaduratformalîntreanii484și519,avândcaemblemăfigurapatriarhuluiAccaciusdeConstantinopol–seconsumasepefundalulîncănerezolvateiproblememonofizite,darși,aspectdemareimportantăpentrunoi,alinsurecțieipecaregeneralulVitalian,originartocmaidinScitiaMinorșicucarecelpuținunuldintrecălugăriimicroscițiseînrudea,ocomandaseînprovinciiledunăreneîncepândcuanul513.Oinsurecțiecare,avândînvederebazaeietno-culturalădistinctă,motivațiilesocial-economiceșidoctrinare,darmaialesimplicațiileimediateșidedurată,poateficlasificatăfărărezervedreptrevoluție4.

Întabloulevenimențialmajoralmomentului,călugăriimicrosciținusuntdecâtpersonajesecundare,darcareseaflăînimediataapropiereaprotagoniștilorîntâmplărilor.Înaintedeadetalia,artrebui,poate,săpunemînevidențăfaptulcănuputemvorbideunblocmonoliticalcălugărilormicrosciți(oastfeldeetichetăfiind,eventual,valabilădoarîncazulgrupăriicareaobținutaudiențalaPapaHormisdas5),ci,maidegrabă,de

memoriaposteritățiimaialesîncalitateade”părintealereicreștine”(veziNegrescu2013)–adevenituninfluentmembrualCurieiRomane,pozițiedincare(șiînnumelecăreia)adesfășuratointensăactivitatederegulatoralviețiiadministrativedinsacerdoțiulcreștin,inclusivprintraducereașiadaptareaanumeroasecanoaneaflateînuzînpartearăsăriteanăaImperiului.4. Nemulțumirilegenerateînrândulpopulațieidinregiunilenord-balcanicedepoliticareligioasăaîmpăratuluiAnastasius(partizanalmonofiziților),precumșiproblemeledeaprovizionareatrupelor(careaugeneratorevoltăamilitarilordinTracia,condusădeguvernatorulprovincial/magister militiumHypatius)conducladeclanșareauneiinsurecțiiînregiuneadunăreană,înfrunteacăreiasevaașezageneralulFlaviusVitalian,originardinZaldapa(ScitiaMinor),dintr-ofamilieînrudităcupatriarhuldeConstantinopolMacedoniusalII-lea(bunicmatern),înacelmomentcomandantalunitățilordebarbarifederațidinzonă.PretextulrăscoaleiîlconstituieînlocuireapatriarhuluiortodoxFlavianalII-leaalAntiochieicupatriarhulmonofizitSeverus.VitalianmobilizeazăomarearmatășiocupăMoesia,ScitiaMinorșiTracia.(Lee2008,pg.56,Nikiu-Charles1916,pg.130,Kazhdan1991,pg.2182).Sincroncuforțeleinsurgenteșifoarteprobabilînalianțădirectăcuacestea,regiunilecentralealeImperiuluideConstantinopolvorfiatacatedegeți(Curta2001,pg.75),heruli(Turlej2013,pg.173)șianți(Curta2001,pg.75).ForțelecomandatedeVitaliansevorconfruntafrecventînurmătoriitreianicuarmateleimperiale,aflându-semaialesînofensivă(ceamaiimportantăoperațiunefiindatacareacapitaleiConstantinpolcuoflotămilitară,înanul515-Lee2008,pg.56-57),regiuniledelanorddeMunțiiHaemus/BalcanirămânândpracticindependentedeImperiupânălainstalareaîmpăratuluiIustinpetronuldelaConstantinopol(împăratoriginar,dealtfel,dinMoesia,dinNaissus-ullatinofon)șilacooptarealuiVitalian,înanul524,castrategmilitarînguvernământulcentralimperial(Nikiu-Charles1916,pg.133).ReținemșidetaliulcăVitaliansebucuradeunanumitprestigiulaRoma,celpuținîncercurileecleziastice,încareestedesemnatdreptmagnificum vir(Zugravu2008,pg.540-546)5. Întreprindereaecclesio-diplomaticăîncares-auangajataceștiaconstituieprezumțiacăacestgrupacționacuadevăratunitar.Anverguraspațialăacălătorieiînsine(petraseulScitiaMinor–Constantinopol–Sicilia–Roma–Constantinopol)șiduratarmarcabilăacălătoriei(grupulsevaîntoarceîncapitalaImperiuluide

79

unmediucărturărescprovincialcareaadoptatopaletămailargădepoziționări(saunon-poziționări)politico-teologiceîncontextultulbureșiînegalămăsurăefervescentalepocii.NuneputemîndoicăsubinfluențamitropolituluiPaternusalTomisului,ierarhulsubacăruiascultarecanonicăseaflautoțimonahiimicrosciți,arămasoaltăgrupareînsemnatășicăacestfaptafăcutcapozițiamitropolituluitomitan6săcântăreascămaimultînfațaPapeidelaRomadecâtargumenteleexpuseloco decălugăriicălători.

Celmaicunoscutdintremonahiimicrosciți,celpuțindinperspectivaposteritățiitârzii, este IoanMaxentius, practic singurul în dreptul căruia putem așeza astăzi și ooperăteologico-literarăefectivă7.UnaltmembrusemnificativaldelegațieiparesăfifostLeontiosCălugărul,desprecaresuntemasigurațicăseaflaîntr-unanumitgradderudeniecugeneralulVitalian;dacăelvafifostunulșiacelașicuLeontiosdeBizanț, teologulapropiatviitoruluiîmpăratIustinian,nuneputempronunța.Ceeaceesteînsăcertestecă,lamomentulinițieriimisiuniiecclesio-diplomaticedinSiciliașidelaRoma,LeontiosșitotacestgrupnusemaiaflauînbunerelațiinicicuVitalian(pecare,dezamăgițiprobabildeconcesiileînmateriedoctrinară,saudedeficituldeatențiepecareunmilitaralacordauneiastfeldeproblematici,ajungsă-lacuzepublicdenestorianism8),nicicumitropolitulPaternusalTomisului,iarînlunaaugust520vortrebuisăseîntoarcălaConstantinopol-și,ulterior,putemdeduce,acasăînScitiaMinor–fărăsăfiobținutadeziuneapapală.Misiunealoritalicăn-afostînsăuneșectotal,dovadăstândfaptulcă,15animaitârziu,un sinod local întrunit la Roma aprobă formal propunerile lor; ne aflăm însă într-uncontext politico-militar special, anul 534 debutând, se știe, cu victoriile generaluluiconstantinopolitanBelisarius împotrivavandalilor și începutul cuceririi Italieide cătreImperiuldeRăsărit.ÎnÎmpărățiaConstantinopoluluiînsă,reușitacălugărilormicrosciți(sau,maicorect,alargiicoalițiipolitico-teologicelacareaceștiaseraliaseră)esteaproapedeplină,faptcertificatdepromulgarea,decătreîmpăratulIustinian,alegiidin15martie533carereiaaproapeintegrăadaosuldecrezalluiIoanMaxentiusșicolegilorsăi,decizieratificatădouădeceniimaitârziușideSinodulecumenicdin553,delaConstantinopol.

Răsăritabiapelajumătateaanuluiurmător)presupuneaaccesullaresursefinanciaresemnificative,pecareodelegațiemonasticăleputeaobținedoardinspațiullaicînalt-aristocrat.Dacăsursavafifostcancelariaimperială(interesatăsăerodezebazadesusținereainsurecțieiluiVitalian,acăruiamenințarenufuseseînlăturatăde forțelefidele împăratuluiAnastasios, cidoar ținută ladistanță),unadin influentelepartidearistocraticedinregiuneaDurostorumului(raliatesaunulatabăraluiVitalian)saucineștiecarealta,nuputem,înaceststadiualcercetărilor,decâtsăspeculăm.6. ÎntreierarhuldelaTomisșiPapaHormisdasparesăfiexistatșiocorespodențădirectă.Certestecă,într-oepistolăprimităîn30noiembrie519,suveranulpontifprimeștenoiinformațiidesprePaternus,iarpozițiafăcută public în anul următor dePapă, în scrisoarea trimisă în 13 august 520 episcopuluiPossessor deZabensis,coincidecucriticilepecarePaternusînsușileexprimaselaadresacălugărilorîncauză(Zugravu2008,pg.549).7. Printre studiile rămase de la Ioan Maxentius: Libellus fidei, Responsio adversul Epistolam quam Possessorem a romano episcopodicuit haeretici destinatam, Professio Fidei,Adunationis Verbi Dei ad propriam carnem Ratio,Contra Acephalos Libellus șiDialogorum contra Nestorianos(Stăniloae2006ș.a.).8.Larândullor,acestgrupalcălugărilormicroscițifuseseacuzatdemonofizitismdecătrediaconulVictor,unuldinsecretarii luiVitalian.Totuși,dupăcumrelateazădiaconulDioscorus,unuldintre legațiipapalilaConstantinopol,înraportulsăucătrePapaHormisdasdespreactivitateapoliticădelaConstantinopolageneraluluiVitalianusdeZaldapa,acestadinurmăparesăficedatlaunmomentdatpresiuniicompatrioțilorsăișisă-lfichemat laordinepediaconulVictordupădialogulpurtat la15octombrie519cupatriarhulIoannesalII-leaalConstantinopolului(Zugravu2008,pg.540-546).

80

Bibliografie selectivăCurta2001

Curta,Florin,The making of the Slavs: History and Archaeology of the Lower Danube Region (c.500-700),Ed.CambridgeUniversityPress,Cambridge

Kazhdan1991Kazhdan,AlexanderP. (ed.),The Oxford Dictionary of Byzantium, vol 1-2-3,OxfordUniversityPress,Oxford/NewYork

Lee2008Lee,A.D.,The eastern empire: Theodosius to Anastasius,înCameron,Averil,Ward-Perkins,Bryan,Whit-by,Michael(ed.),”TheCambridgeAncientHistory”,vol.XIV”LateAntiquity:EmpireandSuccesorsA.D.425-600”,Ed.CambridgeUniversityPress,Cambridge,pg.33-62

Negrescu2013Negrescu,Dan,Dionisie Exiguul, părinte al erei și ordonator al ierarhiilor,în”ActaCentriLucusiensis”nr.1A/2013,Ed.CSDRLucus,Timișoara,pg.51-56

Nikiu-Charles1916Charles,R.H.(ed.),The Chronicles of John, bishop of Nikiu, translated from Zoltenbergs Ethiopic Text,Ed.Williams&Norgate,London/Oxford

Stăniloae2006Stăniloae,Dumitru,Scrieri ale „călugărilor sciţi” daco-romani din secolul al VI-lea,Ed.MitropoliaOlte-niei,Craiova

Turlej2013Turlej,Stanislaw,Herulian Settlements in Byzantium under Emperors Anastasius and Justinian,în”Elec-trum”,vol20/2013,Ed.JagiellonianUniversity,Crakow,pg.163-176

Zugravu2008Zugravu, Nelu (ed.), Fontes Historiae Daco-Romanae Christianitatis/Izvoarele istoriei creștinismului românesc,Ed.Universității”AlexandruI.Cuza”,CentruldeStudiiClasiceșiCreștine,Iași

81

Lecturi critice

82

Agnieszka Tomas

Noi radiografii arheologice asupra spațiului nord pontic

The Crimea and the Northern Black Sea Coast in Archaeological Research 1956-2013 / Крым и северное побережье Чёрного моря в

археологических исследованиях 1956-2013, Marcin Matera, Radosław Karasiewicz-Szczypiorski (eds.), ŚwiatowitSupplementSeriesC:PonticaetCaucasica,vol.I, Warszawa: Institute of Archaeology University of

Warsaw, 2017, ss. 332, ISBN 978-83-61376-51-4.

AceastăcolecțietrilingvădelucrăridincadrulconferințeiorganizatelaInstitutuldeArheologiealUniversitățiidinVarșoviaîntre19și23octombrie2015afostpublicatăca prim volum al unei noi serii (a opta) de suplimente „C” ale revistei poloneze„Światowit” (A:Antichitate;B:Barbaricum;C: Pontica etCaucasica;E:Egiptologie;H:Antropologie;M:ViaArchaeologicaMasoviensis; P: Preistorie și EvulMediu;U:Arheologiesubacvatică).SubiectulacesteinoiseriipublicatedeInstitutuldeArheologiealUniversitățiidinVarșovianuesteaccidental,cireprezintăfoartebinelungacontribuțiepolonezălaarheologiacoasteinordiceaMăriiNegre.

Volumul, ilustrat extensiv, constă în douăzeci și opt de lucrări prezentate decercetătoridinPolonia,UcrainașiFederațiaRusă.Șaptedinceledouăzecișioptdetextesuntpublicate în limbaengleză (En),cele în limba rusă (Ru)șiucraineană (Uk)oferărezumateînlimbaengleză,iarceleînlimbaenglezăaurezumateînrusă sau ucraineană. Introducerea este scrisă în poloneză, engleză și rusă. Cei doi editori introduc cititoriiîn primul volum al unei noi serii care prezintă rezultatele cercetărilor arheologice șiinterdisciplinaredesfășurateînadouajumătateasecoluluiXXșiînceputulsecoluluiXXI.

Pentrucomoditateacititorilor,amhotărâtsăprezintlucrărileîntr-oordinediferităde cea pusă de editori în cuprins: de la lucrările introductive, prin prezentările strictarheologice în ordine geografică de la nord-vest la nord-est, până la studiile generalelegatededomeniilediscutate.Poatecăcelcareintroduce,într-ooarecaremăsură,cititoriiîncercetăriledinzonaponticăestetextulluiA.G.Kuzmishchev(Kiev)intitulatînengleză„Metodologia cercetărilor arheologice ale E.R. von Stern și influența sa asupra științei istorice”(Ru).AutoruldiscutăodezvoltareametodelorintrodusedesavantulruscareaactivatlacumpănadintresecoleleXIXșiXXînOdessa.OcontribuțiescurtăfăcutădeT.Sarnowski(Varșovia), intitulată„Excavările arheologice din 1956-2014 desfășurate pe coasta de nord a Mării Negre cu participarea misiunilor poloneze”(Ru),constituieunghidutilînistoriacercetăriiarheologicedeoareceautoriicareaparînvolumfacreferirelainvestigațiiarheologiceanterioare.

83

Majoritatea subiectelor din cadrullucrărilordiscutatepotfi împărțite în treidomenii de studiu: zona pontică nord-vestică,vestulșisudulpeninsuleiCrimeea,dominată de Chersonesus Taurica, șiCrimeea estică,Kerci șiMarea deAzov,controlateodatădeRegatulBosporan.

LucrarealuiM.Mielczarek(Łódź)intitulată „Regiunea Nistreană de Jos în Antichitate. Istoria și starea actuală a cercetării arheologice poloneze” (En)este de fapt prezentarea investigațiilorarheologicedinNikonionșiîmprejurimilesale, colonie greacă care a înflorit de lasfârșitulsecoluluiVI(sauînceputulluiV)până în ultimele decenii ale secolului IVî.Hr.SpreestgăsimOlbia,iarcarteaconținetrei texte legate de acest polis. Lucrareaintitulată „Departe de drumuri agitate? Câteva cuvinte despre semnificația și locul Olbiei în periferiile lumii romane”deR.Karasiewicz-Szczypiorski (Varșovia) esteo contribuție la istoria și însemnătatea acestei colonii grecești.Autorul prezintă argumente împotriva unei teorii a prezențeimilitare romane pe termen lung în Olbia, bazată în principal pe comparațiile cuChersonesusTaurica,underomaniiaveauogarnizoană.V.Papanova(Berdjansk)șiS.Ljashko(Kiev)auprezentat„Clădiri de uz casnic în sistemul proprietăților suburbane din Olbia: Rezultatele excavațiilor din perioada 2003-2013”(Uk),rezultateleexcavăriiadouă fermeelenisticedinchora olbiană.AșezareadinKosharyeste strâns legatădeOlbia,eafiindfondatăatuncicândcoloniagreacăaatinspunctulculminantalexpansiuniisaleteritoriale.L.V.NosovașiE.F.Redina(Odessa),înarticolullorintitulat„Topografia sacrală a sitului Koshary: Rezultatele excavațiilor din perioada 1998-2014” (Ru) auprezentatrezultateleexcavăriiuneipărțifoarteinteresanteaacestuisit-zonasacră.

Studiiledespreașezări realizatede-a lungulrâuluiNiprusuntdiscutate îndouăarticole. D.D. Nikonenko (Zaporizhia) în „Dealurile din regiunea Niprului inferior (secolul II î.Hr. - sec. II d.Hr.) - Noua cercetare”(Uk)prezintă18situriarheologicesituatepe ambelemaluri aleNiprului și investigațiile arheologice efectuate la unul dintre ele–dealulKonsulovska–,existentdinsecolulIî.Ch.pânăînsecolulIId.Hr.Înlucrarea„Motivele economice din spatele colonizării Niprului inferior în perioada elenistică”(Ru)N.A.Gavrilyuk(Kiev)analizeazăfenomenulcareaavutloclaînceputulmileniuluide-alungulrâuluiNipru,cândauapărutoseriedeașezăripentruoperioadăscurtăperioadadetimp.Autorulacolectatdiversedate,acordândoatențiedeosebităamforelorșiolăritului,și le-acorelat cuevenimentelecareauavut loc înceamai apropiată coloniegreacă–

84

Olbia.Esteevidentcăacestsubiectdificiltrebuiesăfifosttratatsubformaunuistudiuamplu,rezumatdecătreautoriînscopulprezentăriilaconferință.

O parte semnificativă a cărții este formată din 11 articole despre arheologiaCrimeei,înspecialdespreinvestigațiiledinChersonesosTauricașichorasa.Douălucrăriprezintăexcavațiiledinoraș,iaraltedouăprezintădescoperirilegatedeoraș.Prima,deS.V.Ushakov(Simferopol),oferăoprezentaredetaliatăpetema„Complexele arheologice ale zonei bazilice Kruze din Chersonesos: rezultatele globale ale săpăturilor din anii 1998 și 2005-2013”(Ru).Publicațiaprezintăinvestigaíirecenteînbazilicadiscutată,careauscoslaivealăstraturidatatedinsecolulVî.Hr.pânăînsecolulV/VId.Hr.Conțineșaptemesecudeseneceramice,dar,dinpăcate,nuexistăaltedescoperiri,înafarădeolampădeuleisubformădecaligaromană(r.6B).Lucrarea„Sigilii târzii romane și bizantine timpurii din Chersonesos și împrejurimile sale” (En), prezentatădeN.Alekseienko șiV.Nessel(Sevastopol),seocupădedescoperirilebizantinetimpuriicaresuntlegatedeaceeașiperioadă.Aceastălucrareprezintă13sigiliideplumbcareprovindinChersonesosTaurica(înlimbagreacăbizantinănumeleestereduslaCherson)șisuntacumpăstrateîndouăcolecțiidestat,unaînSevastopolșicealaltăînSanktPetersburg.Autoriiaupregătituncatalogilustratundeauprezentatidentificareașidatarea.Zecedincele13descoperirinuaufostpublicateanteriorșiaceastaesteceamaivaloroasăpartealucrării.Atreialucrare,intitulată„Un nou complex creștin în Chersonesos. Arhitectură și cronologie”(Ru)deE.Ju.KleninașiA.B.Biernacki(Poznań)prezintărezultatelesăpăturilorefectuateînparteadesud-vestalocalitățiiChersonesos,undeaufostdescoperiterămășițebizantine.Curiozitateaarheologicăaajunsnudoarînsubteran,cișisubapă.V.E.Gerasimov(Simferopol)șiM.Nowakowska (Varșovia) au prezentat „Cercetarea subacvatică a epavei de la stâncile Malye Adalary, la nord-est de Capul Plaka pe coasta de sud a Crimeei 2009-2011”(Ru).Articolulprezintă,defapt,celemaifructuoaserezultatealesezonuluitrecut,careauaduslaluminăungrupdeamforeromaneșibizantinetârzii.

Descoperirile făcute în hinterlandurile rurale ale orașului au oferit mai multeinformațiidespreperioadeleanterioare.Treiarticole se referă la subiectul interacțiuniidintre populația indigenă și greci sau romani. Unul dintre cele mai interesante situridescoperiteînsecolultrecutesteGurzufskoeSedlo.N.G.Novichenkova(Yalta)șiM.V.Novichenkova(Kiev)audetaliat32dedescoperiridemonedeînacestsit.Lucrarealorintitulată„Monedele republicane și provinciale romane din excavațiile arheologice ale sanctuarului de lângă pasul Gurzufskoe Sedlo din Munții Crimeei”reprezintăocontribuțiefoarteimportantălacunoaștereaacestuisitspecialcareaexistatdinsecoleleIV-IIIî.Hr. pânăînsecolulalII-lead.Hr.șiaoferit,printrealtenumeroasedescoperirielenisticeșiromanetimpurii,bijuterii,echipamentmilitarșistatuetedebronz.OaltălucrarealuiK.Novychenkova-Lukicheva(Yalta)formeazăunfeldeaddendum„Despre studiul sticlei elenistice și romane timpurii din nordul Mării Negre la mijlocul secolului XX și începutul secolului XXI”.Deșitextulseaxeazăpeistoriacercetărilorprivinddescopeririledesticlă,foarterarepecoastadenordaMăriiNegre,elconțineofigurăceprezintăvasedesticlădinsanctuarulaflatînapropiereapasuluimontanGurzufskoeSedlo.

Cititorii ar putea fi interesați de rezultatele săpăturilor efectuate pe istmulPeninsuleiFarului(Crimeea).A.A.Zedgenidze(Moscova),înarticolulintitulat„Vechiul

85

Chersonesus al lui Strabo în lumina cercetărilor arheologice din perioada 1985-1990” (Ru)prezintărezultateleinvestigațiilorefectuateînsecțiuneafortificațiilorșiconstrucțiilordin secoleleV - IV î.Hr. lângă zidul defensiv. După cum presupune autorul, locul aservit ca avanpost alChersonesus-ului în perioada timpurie a chorei sale. Siturile dinținuturile rurale aleTauridei formează subiectul a trei lucrări. Prima, deT.V.Egorova(Moscova), este intitulată „Complex agricol la periferia așezării Chaika din Crimeea de Nord-Vest. O încercare de reconstrucția grafică”(Ru).Articolulprezintăocercetareexcelentărealizatădeautorcaredescrie,într-omanierăfoarteclară(folosindplanurișitabele),datearheologicedespretreifermeelenisticedescoperite.Adoualucrare,„Așezare antică pe coasta de vest a golfului KazačayalângăChersonesos-ul Tauric. Noi fapte și ipoteze”(Ru)deV.A.NesselșiS.G.Demianchuk(Sevastopol)esteoprezentareaașezăriifortificateelenisticecareprobabilasupraviețuitpânăînsecolulIId.Hr.Atreialucrare,deS.B.Lancov(Simferopol)șiL.I.Gracianskaja(Moscova)prezintărezultatelesăpăturilorefectuateîntr-oașezareamultifazicădinCrimeeadeVest,așezarecareaexistatîncădinsecolulIVî.Hr.șipânăînsecolulId.Hr.,precumșiîntresecoleleVIII-Xd.Hr.Lucrarealor„Rezultatele cercetării privind așezarea Kulchuk”(Ru) rezumădescoperirile făcuteînainteși întimpulsăpăturilorefectuateînperioada2006-2015.Estepăcatcănumaiolucrareestedirectlegatădeprezențamilitarăromanăînacesteregiunifascinantă.Textul,rezumatsubforma„Descoperirile de arme șiechipamentmilitardin perioada Imperiului Roman timpuriu pe teritoriul Chersonesus-ului Tauric ca urme ale prezenței militare romane” (Ru), scris de R.A. Gawroński și R. Karasiewicz-Szczypiorski (Varșovia),prezintă imaginea de ansamblu a unor mici descoperiri care formează o categorieimportantă.AutoriiauprezentatobiecteidentificatecaarmeșiechipamentealesoldațilorromanitrimișiînTauridaînsecoleleIșiIId.Hr.

InvestigațiilerealizateînorașeledinRegatulBosporanauoistorielungășiaudatoseriededescopeririimportante.Dinpăcate,ceicarearfiinteresațideacestsubiectvorcitidoardespreceledinIluraton,KytaionșiTanais.Înlucrareaintitulată„Fortificații ale orașului bosporan Iluraton: planurile lui P. Dubrux, date despre excavări și reconstrucții virtuale”(Ru)V.A.Gorončarovskij(SanktPetersburg)șiJ.Rakoczy(Toruń)aucolectattoatedateledisponibiledespresistemuldefensivalorașuluirespectiv.Caurmareaeforturilordepuse,autoriiauprezentatdouăreconstrucțiivirtualeșioscurtăistorieafortificațiilor.Lucrarea „Mormintele elitelor din orașele mici ale Regatului Bosporan. Necropolele din Kytaia și Iluraton”(Ru)deV.A.Hrshanovskiy(Moscova)prezintă înmormântareaelenisticășicearomană(IV-IIî.Hr.șiI-IId.Hr.).Îngeneral,morminteleelitelorsuntsubiectefascinanteșiașaesteșiînacestcaz.E.A.Molev(NizhniyNovgorod)adiscutatdespreKytaia /Kitaion,menționatămai sus, în lucrarea sa intitulată „Caracteristicile sistemului defensiv din orașul bosporan Kitaion: materialele din săpăturile din 1971-2012”(Ru).EsteîncăolucrarecareprezintăfortificațiileunuimicorașbosporanexistentîncădedinaintedesecolulIVî.Hr.șipânălasfârșitulsecoluluiIIId.Hr.

Întorcându-necătrenord,găsim trei articoledespre siturile situate laMareade Azov.Autorii lucrării intitulate „Complexe arheologice închise ale catastrofelor de la Elizavetovskoe Hillfort pe râul Don” (Ru),V.P.Kopylov șiA.V.Kopylov (Rostov-on-Don),auanalizatstraturilededistrugereidentificateînaceastăimportantăașezareșinod

86

comercialexistent întresecoleleVși III î.Hr.,careși-apierdut importanța în favoareaTanais-ului,ceamainordicăcoloniegreacădelagurarâuluiDon.T.Scholl(Varșovia),caretimpdemulțianiafostșefulexpedițieipoloneze,afăcutunrezumatalcelor„20 de ani de studii arheologice ale Universității din Varșovia la Tanais (1995-2014)”(Ru).Autorulafăcutorecapitulareacercetărilorefectuateînparteadevestaorașuluișide-alungulfortificațiilor.M.Matera(Varșovia)s-aaxatpeviațaeconomicăaorașuluiîn„Industria de pește din Tanais. Rolul și locul pescuitului în viața și economia economică a societății din Tanais” (Ru).Această lucrareestede faptunscurt studiuasuprauneicomponentefoarteimportanteaviețiiacesteicoloniigreceștinordice.Materaacolectatdateadeseaneglijatedecătrealțicercetătorișiafăcutoanalizăsolidă,inclusivpeartefacteșioasedepește.

TreilucrăridinvolumparsăseocupedelocațiilecaresuntdepartedeteritoriilePontului Nordic, deci departe de subiect. Cu toate acestea, concluziile și observațiilelorpotfi importante sauchiar remarcabilepentruarheologia litoraluluinordic alMăriiNegre.„Noi descoperiri ale ceramicii grecești din estul timpuriu din locurile natale ale litoralului nordic al Mării Negre”(En)aufostprezentatedeG.R.Tsetskhladze(Oxford).Potrivitautorului,celemaivechiimporturideceramicădinestulGrecieidescoperiteînprofunzimeahinterlanduluiponticaufostcadouridiplomaticefăcutedecoloniștiigreci.B.Kontny(Varșovia)aîncercatsărăspundălaîntrebarea„Cum a ajuns ambra în zona pontică în perioada migrării?”.Acesttitluintrigantesteurmatdeoprezentarefoarteinteresantăadovezilorprivindașezărilecareauexistatînperioadamigrațieipeteritoriilepolonezeșiajucatunrolimportantîncomerțulcuchihlimbarcareafuncționatprobabilde-alungultraseelor maritime estice. Nu în ultimul rând, E. Schultze (Berlin) șiM.V. Lyubichev(Kharkiv)auprezentat„Un mormânt de incinerare a culturii Chernyakhov cu pinteni și fibulă Knop Bow (Bügelknopffibel): contextul regional și comparație interregională”(En).MormântulaflatîndiscuțieafostdescoperitpeloculdeînmormântareVoitenki,la50kmvestdeHarkov,careestelamaimultde600kmnord-vestdeMareadeAzov.Bazându-sepedescopeririledinmormânt(fibulașipintenii),autoriiaudatat-oînsecolulIVd.Hr.(fazaC3/D1)șiauprezentatunstudiuimpresionantaldescopeririloranaloageînmormintedinîntreagaEuropă.Deșimormântuldiscutatafostdescoperitdepartedețărmurilepontice,identificareasacuculturaChernyakhovjustificăincluderealucrăriiînvolum.

Dinpunctdevedereeditorial,carteapareimpresionantădatoritădimensiunilorșiconținutuluiacesteia,cuunelescăpăriminore.Celmaiconfuzesteprobabilmodulîncareeditoriiauaranjatconținutul.Ordineacronologicăsaugeograficăarfifăcutacestvolumcusiguranțămaiconvenabildefolositșicitit,maialescăuneletitlurialearticolelorsuntînșelătoaresauneinformativeînceeacepriveșteperioadapecareodiscută.Poatecăohartăgeneralăazoneiaflateîndiscuție,pusăundevalaînceputulcărții,cunumerecaresă facăreferirelaarticole,arfirezolvataceastăproblemă.Celmaimaredefectalcărțiisunthărțileilizibileprezentândlocațiasiturilorexaminate.Deexemplu,ohartăclarăarătândrelațiageopoliticădintreOlbiașiașezărilede-alungulNipruluiarîmbunătățicelpuțindouăarticole.Unelefiguricarearatăînmormântărinuconținsăgeatacaresăindicenordul,iaraltelenuausuficientelegendesautitluri.Înunelecazuri,unsubiectfoarteinteresantșiolucrarebună,valoroasă,contrazicegraficelepublicației.Înfine,numeleautorilorși

87

referințele lafiguri în toate rezumatelepotfidezamăgitoare, înspecialpentruceicarenu citesc în limba rusă sauucraineană.Cu toate acestea, este evident că această carteesteopublicațiecaremeritănotată.Unelecontribuțiiprezintămaterialefoarteinteresantepublicatepentruprimadată.Conținutulcărțiipoateatrageatențiadiferițilorsavanți–ceicareseocupăcuarheologiaîntregiicoasteaMăriiNegre,apopulațiilornomadedestepăsauaperioadeimigrațiilor.

Nuestelipsitdeimportanțăsăsubliniemfaptulcăorganizatoriipolonezișieditoriis-au dovedit afiași îndiplomațieprin invitareacercetătorilor ruși șiucraineni într-unmomentpoliticatâtdedificil.Datorităeforturilordepuse,cititoriiinteresațidearheologiațărilordinnordulMăriiNegreauprimitoseriede lucrări interesantepeaceastă temă.Primulvolumalserieisuplimentare„Światowit”„C”afostcreatlaoriginepentrulucrărileconferințeicaregăzduieștesavanțipolonezi,ucrainenișiruși.Așadar,totceputemfaceestesăledorimeditorilorsăcontinuesuccesulseriei„PonticaetCaucasica”,poateșicunoicontribuitoridinaltețări.

88

Colocviul Internaţional Comunicare şi Cultură în Romània Europeană 2019

(CICCRE)Ediţia a VIII-a

Interferențe și contraste în Romània

Ediția a VII-a a Colocviului Internațional Comunicare și cultură în Romàniaeuropeană(CICCRE),carevaavealocînperioada14-15iunie2019,laUniversitateadeVestdinTimişoaravafidedicatăcomplexeiproblematiciasimbiozelorşispecificitățilordinRomània.

Modulderăspândirealimbii,culturiişicivilizaţieilatineadeterminatconfigurareaunor trăsături specifice în fiecare dintre fostele provincii ale Imperiului, odată cutransformarea latinității în romanitate. În dezvoltarea şi legăturile lor de lungă durată,limbile,literaturile,arta,istoriaşireligiaaucunoscutsalturicalitativeînexplicareacăroraspecialiştiiaumanifestatadeseapărericontradictorii.Cutoateacestetrăsăturispecifice,s-au conturat numeroase asemănări sau invariante, datorate fie unui fond comun, fieinfluenţelorreciproceromanice.

În întreaga istorie a romanităţii s-au menţinut, în diferitele limbi de cultură,cunoaşterea și studiulAntichităţii (mai ales a celei de limbă latină), popularizându-seastfel, la unmoment dat, artele „liberale”, printre care gramatica, dialectica, retorica,muzica,etc.,darşiideeademimesis,promovatăînartădeliteraturileromanice.

DinîntregulfondculturalalAntichităţiiculturacreştinăapreluatcreaţiilevaloroase,menţinându-lecamodelecareaufost,de-a lungul timpului, receptateşivalorificate înzoneleromanizate,modeleşitendinţecurolextremdeimportantînplanlingvistic,culturalşistilistic,îndeosebi.Totodată,înafaraimităriimodelelordeperfecţiune,aşacumerauelereprezentateînopereleAntichităţii,conştiinţaromanităţiiamarcatmodeleşipredispoziţiicareauinfluenţatputernicremarcabilacoerenţăaromanităţiiînplanulvieţiispirituale.

Colocviulsupuneatenţieioproblematicădeosebitdesemnificativă,ceaaomuluiromanic,înaccepţiuneasacomplexă,avândofaţăîntoarsăspretrecutşiofaţămodernă,polimorfă și polivalentă. În orizontul acestei tematici se înscriu, de pildă, dualitățilelatin/romanic, clasic/romantic, literaturile Nordului/literaturile Sudului pornite dinspre

89

GermaniaromanticăsaucelebraQuerelledesAnciensetdesModernes,culiniideevoluţieplinedeconsecinţepentrulumeaşiartaromanică.

SuntacesteadoarcâtevadintrereflexeleevolutivedindiverseleariialeRomàniei.Toţi cei interesați–cadredidactice,cercetători,doctoranzi–deproblematicaediției aVIII-aacolocviului,indicatăsuccint,darșidealtesubiectecaresăreflectesimbiozelesau,dimpotrivă,contrastelecesemanifestăînspațiulromanitățiisuntinvitaţisăpropunăcomunicări pentru unadintre secţiunile colocviului: limba și literatura latină; limba șiliteraturaromână; limbaromânăca limbăstrăină; limbași literaturafranceză; limbașiliteratura italiană; limba și literaturaportugheză; limba și literatura spaniolă;didacticalimbilorromanice;istorieșireligie;muzicășiteatru;arteplastice.

90

Sesiunea internațională de comunicări Sub semnul Caesarului/Caesarilor

FilialadinCraiovaaSocietățiideStudiiClasicedinRomâniavăinvitălaprimasesiuneadecomunicăricuparticipareinternaționalăavândtemaSub semnul Caesarului/Caesarilorîndatade11aprilie2019.Filiala își reia astfel sesiunile de comunicări, întrerupte dincauze obiective, dorind astfel să mențină vie flacăra Romei și acivilizației sale. De asemenea, membrii filialei noastre doresc săfacăotradițieanualădinsesiunealordecomunicăricuparticipareinternațională,sesiunecarevafifinalizatăcuunvolumtematic.

Organizareaunei sesiuni de comunicări cuparticipare internațională avenit caurmare a inițiativei membrilor Filialei din Craiova, deoarece invitația contribuției custudiilavolumulcuaceeașitemă,lansatăînlunanoiembrie2018aavutunecoufoartebunatâtprintremembriifilialeinoastre,câtșiprintrecolaboratoriifideliaiacțiunilorsubegidafilialeinoastre,darmaialesprintrecercetătoriidinstrăinătate.

Temapropusăpentrusesiuneadecomunicări,darșipentruvolumulacesteiaestegeneroasă,fiinddestinatăuneigamelargidestudii:deliteraturălatină,delimbălatină,deistorie,deepigrafie,desociologie,deimagologie,dementalități,decomunicare,demitologie,depolitologie,dereceptarealetiparelorromaneetc.

Sub semnul Caesarului/Caesarilorîșidoreștesăreuneascăîntr-unvolumstudiișiarticolecarepunînluminăveritabiletiparedeoamenidestat,depoliticieniromanidetopcareaurevoluționatleadership-ulfăcânddinRomaoputereuniversală,decareadepinsîntreagaoikoumene.

Comitetul de inițiativă:Prof.univ.dr.TeodorSâmbrianLectoruniv.dr.DanaDinuLectoruniv.dr.habil.MădălinaStrechie

91