GRUPA (4-10 ani) Exercitiul 1. Am fost la ParisUn copil se intoarce cu spatele si zice:
Am fost la Paris
si am avut un vis.
In visul meu era... Copilul se gandeste si spune orice obiect, poate si un animal.
"Am fost la Paris
si am avut un vis.
In visul meu era... un magar."
Copiii din spate se prefac ca sunt magari. Acel copil se aseaza pe ei si alege un copil. Jocul continua cu alt obiect sau animal. Exercitiul 2. BucatarulUn grup asezat in linie dreapta. Un copil pe postul de "bucatar" sta in fata lor cu o minge in mana si o arunca unuia dintre copii spunand: "sa manance, sa manance...un mar" Copilul la care bucatarul a aruncat mingea trebuie s-o prinda, daca cuvantul rostit este un articol comestibil si sa o lase sa cada daca cuvantul rostit este orice alt obiect/lucru/fenomen.. Exercitiul 3. Ghiceste animalulProfesorul trebuie sa se gandeasca la un animal si trebuie sa spuna mai intai daca este domestic sau salbatic, ce mananca, daca este pasare, mamifer sau daca este subacvatic. Copiii pot sa puna intrebari in legatura cu animalul respectiv si trebuie sa afle care este animalul.
Acest joc se poate juca in mai multi!
Si este pentru toate varstele!!! Exercitiul 4. Cuvantul interzis - imaginatieJocul include exercitii pentru activizarea vocabularului, dezvoltarea atentiei voluntare si a imaginatiei. Este destinat copiilor cu varste cuprinse intre 6-8 ani.
Jocul se poate desfasura in colectiv sau cu un singur copil.
Se cere copiilor ca la intrebarile adresate sa raspunda in asa fel incat un anumit cuvant stabilit anterior sa nu fie folosit, ci sa se gaseasca alte formulari, care sa constituie raspunsul la intrebarea pusa. Intrebarea trebuie astfel formulata incat sa ceara in raspuns folosirea cuvantului interzis.

Pentru ca sa fie clar pentru copil ce are de facut, i se va da un exemplu.
Cuvantul interzis - primavara
Intrebare: Cand se topeste zapada?
Raspuns: In anotimpul in care infloresc ghioceii.
Intrebare: Cand vin pasarile calatoare?
Raspuns: Cand incep sa infloreasca pomii. Exercitiul 5.Cuvintele spontaneitate, improvizatieSe poate juca de catre un parinte (educator) si alti 2 copii, cel putin.
Parintele stabileste din ce domeniu se vor rosti cuvinte. De exemplu: nume de baieti/ fete, tari, orase, flori, animale, obiecte din casa/ scoala/ baie, nume de dulciuri/ mancaruri etc.
Parintele arunca mingea la un copil, iar acesta, dupa ce o prinde, spune un cuvant din domeniul ce s-a stabilit, apoi arunca mingea inapoi.
Dupa ce copiii au epuizat cuvintele dintr-un domeniu, se stabileste un altul. Exercitiul 8. Da sau nu - atentieJocul se joaca in doua sau mai multe persoane,se pune o intrebare oarecare si nu trebuie sa raspunzi cu da si nu . Daca ai raspuns cu da sau nu, primesti pedeapsa. Exemplu corect-intrebare:"Ai fost la magazin ?"
Raspuns:"Am fost . Exercitiul 9. Ghici cine a plecat? - memorieRegula jocului:

Se organizeaza cu un grup mai mare de copii sau chiar adulti.

Copilul ales sa ghiceasca cine a plecat din camera (locul de joaca), va tine ochii inchisi pana cand conducatorul jocului va decide ca este suficient.
Conducatorul jocului da comanda: Ghici, cine a plecat?
Daca nu ghiceste prea repede, copilul poate fi ajutat sau indus in eroare prin intrebari de tipul: "e baiat? e fetita? unde a stat? are parul scurt/lung? are ochelari?" sau: "hai sa/l strigam impreuna". Exercitiul 10. Imparatul mima copii stau in semicerc pe scaune,iar in fata va sta imparatul. Unul din copii il intreaba:
-Unde-ai fost imparate cu camasa rupta-n spate?
-in baie la regina!
-Si ce-ai facut acolo?
Imparatul ii raspunde la ureche iar acesta va trebui sa mimeze actiunea (spalat pe dinti pieptanat, etc.),iar ceilalti sa o ghiceasca. cel care ghiceste va fi imparatul. Exercitiul 11. Tot ce este rotund atentie, concentrare, spontaneitateFiecare jucator numeste pe rand un obiect rotund pana cand unul dintre jucatori nu mai gaseste nici un alt nou obiect rotund. Alte categorii pot fi: tot ceea ce este albastru, tot ceea ce poate fi umplut cu apa, tot ceea ce se scufunda Exercitiul 12. Barca si meseriile imaginatie si creativitateFiecare jucator va spune o meserie, care i vine mai repede n minte. Apoi si vor imagina ca se afla pe o barca ce se ndreapta spre o insula pustie. Acea barca a supraincarcata si cineva trebuie dat jos, asa ca vor ncerca sa arate cu argumente ca meseria fiecaruia e importanta pe insula pustie. Exercitiul 13. Fraza bucluasa - memorie
Un jucator spune un cuvnt, al doilea spune acelasi cuvnt si adauga altul nou, dar care sa aiba logica lnga primul, al treilea va spune primele 2 cuvinte si va adauga un altul si asa jocul continua pna se ncurca primul. Exercitiul 14. Cine vrea sa fie actor? creativitate Se propune o tem pe care juctorii vor ncerca s o dramatizeze n faa celorlali.
De exemplu: * la magazine, * n pia, * la telefon, * la medic, * pe derdelu, * la mas Exercitiul 15. Raspunde cu intrebare improvizatie Se stabileste un cadru de joc (de ex. In autobus, la magazine, in parc, la spital etc.). Unul din copii este ales sa stea in mijloc sis a creeze atmosfera. Urmatorul care intra in scena trebuie sa puna o intrebare. Celalalt trebuie sa raspunda tot cu o intrebare. Si tot asa pana cand unul din participanti nu mai reuseste sa raspunda cu o intrebare si este inlocuit. Exercitiul 16. Masina de scris creativitate, coordonare, atentieUnul din copii sta in mijloc intors cu spatele (scriitorul). Ceilalti 4 copii stau in spatele lui si trebuie sa interpreteze ceea ce scriitorul spune. (de ex. Au fost odata 4 ingerasi. Unul era vesel, unul era trist, unul era mic si altul era beat. Primul ingeras a facut ) Exercitiul 17. Povestea imaginatie, creativitateJocul se joaca pe echipe de cate 4-5 copii. Li se alege un subiect de poveste si acestia trebuie sa dezbata pe baza acelui subiect. La semnalul conducatorului cel ce povesteste se opreste si va relua urmatorul de unde a ramas. Pentru a complica putin lucrurile se scoate o litera. Exercitiul 18. Povestitorul si mainile - improvizatieUnul dintre participant este povestitorul si I se alege o meserie (brutar, frizer, etc) si trebuie sa descrie o zi de lucru. In spatele lui alt copil va interpreta mainile povestitorului. Mainile trebuie sa se miste in contrapunct cu povestea. Exercitiul 19. Cercul increderii - euritmieUn copil va sta in mijloc cu ochii inchisi si mainile stranse la piept. Vas ta cat se poate de drept si se va lasa pe spate. Ceilalti copii, asezati in cerc il vor trimite de la unii la altii, avand grija sa nu-l scape. Exercitiul 20. Lantul orbilor euritmie Copiii vor fi pusi sa memoreze spatiul in care se afla. Vor fi apoi scosi afara si coordonatorul va crea un labirint. Doar unul din copii este lasat sa vada labirintul. Acesta va fi conducatorul lantului si va sta permanent cu ochii deschisi. Ceilalti copii se vor tine de maini in sir indian si in functie de comanda transmisa prin mana de primul copil vor trebui sa traverseze intregul labirint Exercitiul 21. Cuvintele creeaza un moment artistic creativitate si improvizatieJocul se joaca in echipe de cate 4. Fiecare copil va primi cate o propozitie. Ei vor trebui, in echipa, sa creeze o poveste cu personaje si actiune care sa implice propozitiile primate intocmai. Exercitiul 22. Mima pe meserii creativitate si euritmieCopilul trebuie sa mimeze o meserie si ceilalti sa o ghiceasca. La inceput, daca nu se poate gandi la o meserie ii va fi oferita de catre coordonator Exercitiul 23. De ce? Pentru ca - imaginatieCopiii sau coordonatorul ii va pune o intrebare copilului. Intrebarea va incepe cu De ce iar acesta trebuie sa raspunda foarte repede incepand cu Pentru ca Exercitiul 24. Oglinda complicata memorie Un copil este in fata si trebuie sa ii analizeze pe ceilalti din fata sa. Apoi este intors cu spatele si intrebat de diferite detalii pe care el trebuie sa si le aminteasca. Exercitiul 25. Traseul imaginar creativitate si imaginatieCoordonatorul creeaza un traseu imaginar marcat de cate un obiect (ex. Scaunul reprezinta casa, mingea reprezinta parcul, masa reprezinta alimentara). Apoi copilul este rugat sa creeze un traseu care sa cuprinda intr-o poveste toate punctele. Exercitiul 26. Emotii pe cuvinte creativitate, memorieSe aleg vocalele a,e,I,o,u. Fiecare vocala reprezinta o stare (ex. A mi-e somn, E sunt nerabdator, I sunt curios, O sunt nervos, U sunt fericit). Apoi coordonatorul va spune cuvinte care incep cu vocala respectiva iar copilul va trebui, la auzul lor, sa joace starea impusa. Exercitiul 27. Obiectele din memorie memorie Coordonatorul aseaza pe o masa cca. 10 obiecte si cere copilului sa le priveasca atent. Apoi le acopera iar copilul trebuie sa spuna cat mai multe obiecte de pe masa Exercitiul 28. Cum refac modelul memorieCoordonatorul prezinta un model facut din obiecte, apoi, ii cere copilului sa se intoarca cu spatele si schimba modelul, cerandu-I copilului s ail refaca Exercitiul 29. Traseul orbilor miscare si orientareCopilul este pus sa faca un traseu prin incapere si apoi este legat la ochi si pus sa reface traseul Exercitiul 30. Moment improvizat improvizatieCoordonatorul distribuie rolurile apoi copiii intra in scena la auzul numelui si face ce spune coordonatorul, ramanand la libera alegere a copilului ce va spune Exercitiul 31. Prietenul imaginar imaginatie, creativitate Copiilor li se cere sa isi creeze un prieten imaginar. (Pentru inceput sunt ajutati de o poza sau de un balon desenat sub forma unei fete) si trebuie sa ii creeze o poveste.Se joaca pe echipe Exercitiu 32. Biluta invizibila euritmie, miscare scenicaPe muzica, copiii isi imagineaza ca au inghitit o biluta si ea se plimba prin corp si trebuie sa isi activeze partile corpului acolo unde simt ca a ajuns biluta. Exercitiul 33. Sunt intr-o padure imaginatieCopiii se linistesc si inched ochisorii. Asculta vocea coordonatorului care ii plimba prin intermediul unei povesti prin diferite locuri unde traiesc anumite stari. Apoi la comanda coordonatorului se trezesc si trebuie sa povesteasca ce au simtit. Exercitiul 34. Corpul nostru euritmie Copilasii sunt pusi sa spuna o poveste doar cu ajutorul anumitor parti din corp Exercitiul 35. Masina de spalat emotii creativitate Copilului I se ofera o emotie, apoi trece dupa un paravan sic and revine trebuie sa aiba alta emotie, total diferita. EXERCITII DE DICTIE1. Un caricaturist care caricaturizeaz caricaturi caricaturistice nu poate caricaturiza caricatura sa.

2. Duc n bac sac de dac, aud crac, o fi rac? O fi drac? Face pac, aud mac, aud oac, nu e rac, nu-i gndac, nu e cuc, nu-i brotac, l apuc, l hurduc. E tot drac.

3. Un cocostrc s-a dus la descocostrcrie, unde se descocostrcreau i ali cocostrci nedescocostrcrii, ca s se descocostrcreasc de cocostrcria lui.

4. Cosaul Saa cnd cosete, ct ase sai saul cosete. i-n sus i-n jos de casa sa, cosete saul i-n osea. i ase case Saa-i tie.
- Ce ans!... Saa-i spuse siei!

5. Rege Paragarafaramus, cnd te vei desoriginaliza? M voi desoriginaliza cnd cel mai original dintre orginali se va desoriginaliza. Dar cum cel mai original dintre originali nu se va desoriginaliza, regele Paragarafaramus, nu se va desoriginaliza.

6. Colo-n vale p-un pitroi sta o codobtur si un codobturoi,codobturoiu codobturete codobtura,codobtura nu poate codobturi codobturoiu...

7. Un bal fr egal cu final fatal la un halal carnaval estival cu scandal epocal dintr-un opal oval, pal, real i natural, fr rival, egal si actual.

8. Spre sfnta sa sor Suzana se suie, Spit din suflet suspinu s-i spuie, i-n susul sarcastic suspinu-i optete, i-odat pe scara sucit se oprete

9. Boul breaz, brlobreaz, lesne-a zice boul breaz, dar mai lesne-a dezbrlobrezi brlobrezitura din boii brlobrezenilor

10. Pn cnd a crmidrit crmidarul pe crmidri, a crmidrit crmidria pe crmidar

11. Sighitibum ala bim bum bam,strigatul cilipanezului n cutarea baldibuzului omort de un cris cras, ntr-un stil abracadabrant pentru c nu a vrut s-l omoare pe hipocate-elefanto-camerosul, ascuns dup un camilolabilolabalascop deoarece mncase citopiperazina si se brohnise cu brohoteele n drmandu.

12. Unilateralitatea colocviilor desolidarizeaz contiinciozitatea energeticienilor care manifest o imperturbabilitate indiscriptibil n locul nabucodonosorienei ireproabiliti.

13. Papucarul papucrete papucii nepapucrii ai papucresei, dar papucreasa nu poate papucrii papuci nepapucrii ai papucarului care papucrete papuci nepapucrii.

14. O SAP LAT, 2 SAPE LATE, 3 SAPE LATE , 4 SAPE LATE , 5 SAPE LATE , 6 SAPE LATE 7 SAPE LATE I NC ALTE SAPE LATE I ALTE SAPE LATE I NC ALTE 7 SAPE LATE

15. O coropini i`un coropinioi se coropinieau la noi pe gunoi. Nu coropinia coropiniea pe coropinioi ci coropinioiul coropiniea pe coropini.

16. tiu c tii c tiuca-i tiuc / Dar mai tiu c tiuca-i pete / i c tiuca se mnnc / i c tiuca se prjete.

17. Nu-i greu a zice titiridva tidva, da-i greu a destitiridvi titiridvitura titiridvei tidvei.

18. O mierli fuflendi fuflendi-fuflendri nu poate s fuflendeasc fuflendi-fluflendreasac pe mierloiul fuflendoiul fuflendi-fluflendroiul. Dar mierloiul fuflendoiul fuflendi-fluflendroiul poate ca s fuflendeasc fuflendi-fluflendreasac pe mierlia fuflendia fuflendi-fuflendri.

19. Ceea ce cerea celebrul Cicero gemnd geniilor degenerate ,n-au acceptat-o Cezar i ceata ingeniosilor ceteni certai cu cerinele cercurilor centrale

20. Cup cu capac, capac cu cup.

21. Balaban Blbnescu blbiete blbituri blbite pe negndite.

22. ase saci n ase sai soseau pe osea.

23. Stnca st-n castan ca saa Stan

24. Un sas cu glas de bas cam gras i ras pe nas sta la taifas de-un ceas la parastas despre un extras din pancreas.

25. Unui tmplar i s-a-ntmplat o ntmplare. Alt tmplar, auzind de ntmplarea tmplarului de la tmplrie a venit i s-a lovit cu tmpla de tmplria tplarului cu ntmplarea.

26. narul so nsoi soaa ind sancionnd nepnd nesios.

27. O bab blan mnnc o banan baban.

28. Sor Sar, n-ai srit asear s vezi carnea cum se sar?

29. Crea istea, zmbitoare i glumea, scandeaz cu dicie fr interdicie fel de fel de poezii - azurii - cu copii i fclii, pe hrtii, mii i mii apoi pe-un cal merg la bal triumfal.

30. Capra neagr calc-n clinci. Clinciul crap-n cinci, crape capul caprei-n cinci, precum a crpat clinciul-n cinci.

31. Arhiepiscopul din Constantinopol a ncercat s se dezarhiepisconstantinopolizeze.

32. Capra pate lng cas. Capu caprii crape-n ase! Capra noastr n-are lapte. Crpa-i-ar coarnele-n apte!

33. Fofi fondofirli, forofifo - fenderli i fifoi fondofirloi, forofifo - fenderloi

34. Paradimetilaminoanzobenzensurfonic.

35. Patrusprezece pritocitori ntr-o pritocitoric mic!

36. Primprejur plimbrile prin ploaie prilejuiesc plceri proprietarilor provinciali.

37. Cnd am zis c-am zis c-om zice, c tu zici c-am zis c-om zice, nici n-am zis c-am zis c-om zice , da tu zici c-am zis c-om zice.

38. Sisoie se suie seara sus s sar scara singur scara sigur

39. -Spune-mi cine sosete pe osea?
- Pe osea sosete un sas cu un sac i aici mai sunt ase sai cu ase saci.
- Cum? pe osea sosete un sas cu un sac i aici mai sunt ase sai cu ase saci?
- Da, pe osea sosete un sas cu un sac i aici mai sunt ase sai cu ase saci!
- Aha, dac pe osea sosete un sas cu un sac i aici mai sunt ase sai cu ase saci,deci vor fi apte sai cu apte saci

40. Armura armie a asprului atrid Agamemnon, atrnat asupra altarului atic, atrgea, aadar atenia armatorilor anatolieni, amici ai anticilor armate arhaice, ateptnd atenuarea arilor anarhice ale aprigului Achille. Exercitiu de impostatie si respiratie (poezia trebuie spusa din soapta timbrata crescendo pana in mezzoforte):Canta zeito mania ce-aprinse pe-Ahil peleianul. Patima crud ace-aheilor mii de amaruri aduse. Suflete multe viteze trimise pe lumea cealaltaTrupul facandu-le hrana la caini si la feluri de pasari.Si-mplinita fu voia lui Zeus de cand AgammemnonCraiul nascut din Atreu si dumnezeiescul AhileS-au dezbinat dupa cearta ce fuse-ntre dansii.EX.1 Spuneti in mezzoforte, pe o singura expiratie, pastrand punctuatia si logica ideilor:Nebun s-arunca roibul, ca viforul pe lunca,Trei cai cu el alaturi p-acelasi pas s-arunca (G.Cosbuc Patru portarei)EX.2 Spuneti in mezzoforte, pe o singura expiratie, pastrand punctuatia si logica ideilor:Pe umeri pletele-i curg rau -Mladie ca un spic de grau,Cu sortul negru prins in brau,O pierd din ochi de draga.Si cand o vad, inebunesc;Si cand n-o vad, ma-nbolnavesc,Iar cand merg altii de-o petesc,Vin popi de ma dezleaga.(La vorba-n drum, trei ceasuri trec -Ea pleaca, eu ma fac ca plec,Dar stau acolo si-o petrecCu ochii cit e zarea.Asa cum e saraca ea,As vrea s-o stiu nevasta mea,Dar oameni rai din lumea reaImi tot inchid cararea.) ( G.Cosbuc Numai una)EX.3 Spuneti pe o singura expiratie in ritm obisnuit:Ghicitoarea tiu c-i place,
Ce-i ca un burduf de ace?
Ca un pepene cu epi?
Ia gndete-te. Pricepi?
i rspunde-n doi-trei timpi,
Cine are mii de ghimpi?
Cui i ustur oriciul?
N-ai ghicit c e ariciul? (T.Arghezi Ghicitoare)


EX.4 Spuneti pe o singura expiratie in ritm obisnuit:Iata-l, blestemul s-a-mplinitInzecit, insutit, inmiit,Din colb, din glod, din batatura.Din vii, din morti, din dragoste, din ura,Din staul, din coliba, din turme, din livezi,Din Baragan, din tara cat o vezi,Din scrasnete, din suferinta. Se nazareDin lanturi, din catuse si rabdare. (T.Arghezi Seceta mare)Fragmente din urmatorul text, nu trebuie spus totul pe o singura respiratie, ci cat mai mult din el:Si abia pleca batranul... Ce mai freamat, ce mai zbucium!
Codrul clocoti de zgomot si de arme si de bucium,
Iar la poala lui cea verde mii de capete pletoase,
Mii de coifuri lucitoare ies din umbra-ntunecoasa;Calaretii umplu campul si roiesc dupa un semn
Si n caii lor salbatici bat cu scarile de lemn,
Pecopite iau n fuga fata negrului pmnt,
Lanci scanteie lungi n soare, arcuri se intind n vant,Si ca nouri de arama si ca ropotul de grindini,
Orizontu'ntunecandul, vin sageti de pretutindeni,
Vajaind ca vijelia si ca plesnetul de ploaie...
Urla campul si de tropot si de strigat de bataie.In zadar striga'mparatul ca si leul n turbare,
Umbra mortii se intinde tot mai mare si mai mare;
In zadar flamura verde o ridica inspre oaste,
Cci cuprinsa-i de pieire si n fata si n coaste,Cci se clatina rarite siruri lungi de batalie;
Cad asabii ca si palcuri risipite pe campie,
In genunchi cadeau pedestri, colo caii se rastoarna,
Cnd sagetile n valuri, care suera, se toarnaSi lovind n fata, 'n spate, ca si crivatul si gerul,
Pe pmnt lor li se pare ca se naruie tot cerul...
Mirce insusi mana'n lupta vijelia'ngrozitoare,
Care vine, vine, vine, calca totul n picioare;Durduind soseau calarii ca un zid inalt de suliti,
Printre cetele pagane trec rupandusi large uliti;
Risipite se'mprastie a dusmanului siraguri,
Si gonind biruitoare tot veneau a tarii steaguri,Ca potop ce prapadeste, ca o mare turburata -
Peste-un ceas paganatatea e ca pleava vanturata.
Acea grindin-otelita inspre Dunare o mana,
Iar n urma lor se'ntinde falnic armia romana. (M.Eminescu Scrisoarea III)EX.5 Spuneti pe o singura expiratie sau cel mult doua:Baba-n sat face minuni,C descnt cu crbuni,Doi crbuni i trei minciuni.De-oriice ps, de-oriice doare,De msele, de lingoare,A atotvindectoare.Toate poate, i le tie,Dnd cu bobii-n farfurie.Cu o vraj bombnit,Cnd nsoar, cnd mrit,i dezleag, i desparte,De aproape, de departe.Numai pentru om sracN-are timp i n-are leac.De la el n-ai ce s ieiNici pentru cocoaa ei. (T.Arghezi Baba-n sat)EX.6 Incercati sa spuneti pe doua expiratii:Intr-o zi, pe inseratCe sa vezi? Ne-am apucat,Doi parinti si doi copii,Din Cartea cu jucariiSa mintim, sa povestimCe-am stiut si ce nu stim,Pentru alti copii, mai mici,Nici chiar mici de tot, dar niciMari, ca de insuratoareSi facuram si-o prinsoare,Cine poate scri mai iuteStihuri vreo cateva sute,Si ne-am asternut pe scris.Ochii ni s-au cam inchis,Mana ne-a cam amortitSi-a iesit ce a iesit.Am citit in adunareCe scrisese fiecareSi din toate, vrea nu vrea,S-a ales povestea mea.Ramasagu fu: Se poateScri si pe nerasuflate?Vorba e c-am castigatSi-n sfarsit, am rasuflat. (T.Arghezi Tara piticilor, Prefata)EX.7 Sa se spuna textul care urmeaza in ritm obisnuit si mezzoforte pe o singura respiratie primele 6 versuri.Inspiram apoi din nou, tragand aerul jumatate pe nas, jumatate pe gura, insa in mijlocul boltii palatului.Aceasta este inspiratia in timpul vorbirii scenice.Reluam textul de la inceput si spunem de data aceasta 9 versuri.Reluam procedeul pana reusim sa spunem intreaga poezie pe o singura respiratie."De din vale de Rovine
Graim , Doamna, catre Tine,
Nu din gura, ci din carte,
Ca ne esti asa departe.
Te-am ruga, mari ruga
S-mi trimiti prin cineva
Ce-i mai mandru'n valea Ta:
Codrul cu poienele,
Ochii cu sprancenele;
Ca si eu trimite-voi
Ce-i mai mandru pe la noi:
Oastea mea cu flamurile,
Codrul si cu ramurile,
Coiful nalt cu penele,
Ochii cu sprancenele,
Si s stii ca-s sanatos,
Ca, multumind lui Cristos,
Te sarut, Doamna, frumos." (M.Eminescu Scrisoarea III)EX.8 Sa se spuna in ritm obisnuit textul de mai sus, pe cat mai putine expiratii, pastrand punctuatia si frazarea logica.