Politica agricolă comună (PAC) este răspunsul Europei la nevoia de a asigura un nivel de trai decent pentru 22 de milioane de fermieri și lucrători agricoli, precum și o aprovizionare cu alimente stabilă, variată și sigură pentru cei 500 de milioane de cetățeni europeni. Ca o politică comună pentru toate cele 28 de țări ale UE, PAC consolidează competitivitatea și sustenabilitatea agriculturii UE prin furnizarea de plăți directe destinate stabilizării veniturilor agricole și finanțează proiecte care răspund nevoilor specifice fiecărei țări prin intermediul programelor de dezvoltare rurală naționale (sau regionale) care vizează, de asemenea, economia rurală

mai amplă și viața în zonele rurale. Totodată, PAC prevede o serie de măsuri de piață, inclusiv instrumente pentru a aborda impactul volatilității prețurilor și alte dificultăți de piață, precum și elemente suplimentare, cum ar fi logouri de calitate sau promovarea produselor agricole din UE, care completează acțiunea PAC în sprijinul fermierilor. Bugetul PAC pentru perioada 2014 - 2020 este de 408,31 miliarde EUR, din care 308,73 miliarde EUR sunt destinate plăților directe și măsurilor de piață, iar 99,58 miliarde EUR sunt destinate dezvoltării rurale.

PAC ÎN TARA

DUMNEAVOASTRĂ

AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RURALĂ

Iunie 2017

• are o suprafață de 238 391 km², din care aproximativ 50 % reprezintă teren agricol; pădurile acoperă 31 %;

• are o populație totală de aproape 20 de milioane de locuitori, dintre care aproximativ 9 milioane (45 %) trăiesc în regiuni predominant rurale;

• are un sector agricol caracterizat de ferme mici (92,2 % din exploatații sunt mai mici de 5 ha), dar cu un număr în creștere de ferme extrem de mari, în special în regiunile cele mai fertile din apropierea Dunării.

ROMÂNIA

© is

tock

phot

o

2

Se preconizează că, în perioada 2014 - 2020, aproximativ 20 de miliarde EUR¹ urmează să fie investite în sectorul agricol și în zonele rurale din România prin intermediul PAC. La nivel european au fost definite anumite priorități politice cheie pentru care ar trebui să fie utilizate fonduri PAC: locuri de muncă și creștere economică, sustenabilitate, modernizare, inovare și calitate. Totuși, România are, de asemenea, flexibilitatea de a adapta atât plățile directe, cât și programul său de dezvoltare rurală la propriile sale nevoi specifice. De exemplu, România a decis să transfere 112 milioane EUR din alocația sa pentru plăți directe către dezvoltarea rurală.

Alocarea plăților directe în România pentru perioada 2014-2020 se ridică la 11,6 miliarde EUR.

Fermierii din România, la fel ca fermierii din întreaga UE, fac obiectul așa-numitelor norme de „ecologizare”, menite să asigure o exploatare sustenabilă și să contribuie la eforturile UE de combatere a schimbărilor climatice, a pierderii biodiversității și a deteriorării calității solului. În cadrul acestui sistem, o proporție de 30 % din alocarea pentru plăți directe, plătite pe hectar, este legată de trei practici agricole ecologice: diversificarea culturilor, menținerea pajiștilor permanente și dedicarea a 5 % din suprafața arabilă măsurilor ecologice (așa-numitele „zone de interes ecologic”).

Pentru a sprijini fermele de dimensiuni mai mici sau medii, cu 30 de hectare sau mai puțin, România a optat pentru aplicarea plăților redistributive (o primă plată suplimentară pentru primele 5 hectare, la care se adaugă o plată suplimentară pentru următoarele 5,01-30 de hectare). Cu toate acestea, România a ales să nu aplice reducerea cu 5 % a cuantumului plăților directe pe care fermierii le primesc peste 150 000 EUR, astfel cum se întâmplă, în general, în alte țări.

Autoritățile române au decis, de asemenea, să aloce 12,3 % din plățile lor directe pentru sprijinul cuplat facultativ – și anume, legarea plăților nu numai de hectare, ci și de produse sau procese specifice – în acest caz, carne de vită și mânzat, fructe și legume, leguminoase pentru boabe, cânepă, hamei, lapte și produse lactate, culturi proteice, orez, semințe, carne de oaie și carne de capră, viermi de mătase și sfeclă de zahăr.

România aplică, de asemenea, schema pentru micii fermieri, un sistem simplificat de sprijinire a celor mai mici beneficiari, cu o plată forfetară anuală maximă de până la 1 250 EUR per fermier. Această schemă reduce sarcinile administrative pentru acești fermieri, de exemplu prin scutirea acestora de la normele de ecologizare. Întrucât România are un număr deosebit de mare de ferme mai mici, aproximativ 80 % dintre fermierii care au solicitat sprijin direct au optat pentru schema pentru micii fermieri în 2015 – una dintre cele mai mari rate de absorbție din toate țările din UE.

Plăți directe mai echitabile și mai ecologice

1 Alocarea totală pentru plăți directe și dezvoltare rurală în perioada 2014-2020 (în prețuri curente).

INVESTIȚII în agricultura României 2014-2020

© F

otol

ia

© F

otol

ia

©IS

TOCK

PHOT

O

3

Sprijinirea priorităților-cheie pentru dezvoltarea rurală a RomânieiPentru perioada 2014-2020, o contribuție publică totală de peste 9,5 miliarde EUR (8,1 miliarde EUR din bugetul UE, inclusiv 112,3 milioane EUR transferate din alocarea pentru plăți directe pentru perioada 2015-2017 și 1,34 miliarde EUR din cofinanțarea națională) a fost alocată pentru măsuri care vor aduce beneficii zonelor rurale din România.

Programul național de dezvoltare rurală 2014-2020 al României se axează pe următoarele priorități: • îmbunătățirea competitivității în sectorul agroalimentar; • conservarea ecosistemelor și asigurarea unei utilizări eficiente a resurselor naturale; • stimularea revitalizării economice și sociale a zonelor rurale.

Fermierii, în centrul lanțului de aprovizionare cu produse alimentarePrin intermediul PAC, UE susține, de asemenea, organizațiile de producători care pot ajuta fermierii să se organizeze mai bine și să își comercializeze produsele mai eficient, consolidând poziția fermierilor în lanțul de aprovizionare cu produse alimentare.

INVESTIȚII în agricultura României 2014-2020

3

© F

otol

ia

Exemplu de proiect de dezvoltare rurală sprijinit de PAC O fermă de lapte investește într-o unitate de producție de biogaz

Un producător de lactate din județul Dâmbovița a beneficiat de fonduri UE pentru modernizarea unității sale de prelucrare a laptelui și pentru înființarea propriului sistem de producție a energiei electrice. Utilizând gunoi de grajd și apele reziduale din camera de muls și din unitatea de prelucrare a laptelui, sistemul produce energie electrică și căldură suficiente pentru funcționarea fermei și a unității de prelucrare. Acest lucru a ajutat societatea să reducă consumul de energie și apele reziduale, ameliorând în același timp bunăstarea animalelor datorită unei ventilații îmbunătățite și a reducerii numărului de insecte.

Informații suplimentare.

Buget total: 5,1 milioane EUR (contribuția UE: 0,9 milioane EUR)

Mai multe eșantioane de proiecte: Rețeaua europeană pentru dezvoltare rurală și rezultatele UE.

© Is

tock

phot

o

4

Între 2007 și 2013, PAC a investit mai mult de 10 miliarde EUR² în sectorul agricol și în zonele rurale din România pentru a stabiliza veniturile fermierilor, pentru a moderniza și a spori sustenabilitatea fermelor din România și pentru a asigura furnizarea de alimente sigure, de calitate și la prețuri accesibile pentru cetățenii săi.

Fermierii români beneficiază de pe urma PACÎn ultimii ani, plățile directe au fost o plasă de siguranță esențială pentru fermierii români. De exemplu, în 2014, aproximativ 1 186 290 de întreprinderi agricole românești au primit circa 1,2 miliarde EUR în plăți directe, marea majoritate (97,7 %) dintre acestea sub 5 000 EUR. Apoi, în 2015, UE a cheltuit peste 42 de milioane EUR pentru măsurile de piață în România, în principal în sectorul vitivinicol.

Promovarea creșterii economice și a locurilor de muncă în zonele rurale ale RomânieiÎn perioada 2007-2013, peste 8 miliarde EUR din fonduri publice (atât UE, cât și naționale) au fost investite prin intermediul programelor de dezvoltare rurală într-o gamă de activități diferite care sprijină producția agricolă și aduc beneficii zonelor rurale ale României prin păstrarea diversității acestora și prin consolidarea puterii economice, a bogăției culturale și a coeziunii lor sociale. În termeni concreți, fondurile pentru dezvoltarea rurală au sprijinit:

• mai mult de 12 700 de tineri fermieri să intre în profesie, cu un ajutor de peste 299 de milioane EUR rezervat pentru a contribui la încurajarea unei noi generații de fermieri în România;

• modernizarea a peste 2 800 de exploatații agricole, generând o investiție totală (publică și privată) de 1,87 miliarde EUR pentru a sprijini dezvoltarea potențialului agricol al României;

• acordarea de ajutoare pentru aproximativ 52 700 de ferme de semi-subzistență pentru a sprijini restructurarea și transformarea acestora în exploatații viabile și orientate spre piață;

• încurajarea investițiilor în aproximativ 900 de comunități locale pentru o foarte necesară modernizare a infrastructurii rurale și a accesului la serviciile de bază. Aceste investiții au inclus mai mult de 2 300 km de infrastructură rutieră, 1 600 km de infrastructură de apă și 2 400 km de infrastructură a apelor reziduale.

Fondurile de dezvoltare rurală au încurajat, de asemenea, dezvoltarea unei agriculturi mai sustenabile:

• mai mult de 321 000 de exploatații au beneficiat de sprijin pentru îmbunătățiri voluntare de agromediu, contribuind la ameliorarea biodiversității pe o suprafață de 3,7 milioane ha și la susținerea agriculturii ecologice pe 85 212 ha.

2 Cheltuieli totale cu plățile directe, măsurile de piață și plățile pentru dezvoltare rurală în perioada 2007-2013 (în prețuri curente).

REALIZĂRI-CHEIE

© F

otol

ia

5

În urma prelungirii interdicției impuse de Rusia asupra importurilor de produse agricole din UE și având în vedere condițiile dificile de pe anumite piețe, în octombrie 2015, Comisia Europeană a convenit un pachet de sprijin în cuantum de 500 de milioane EUR pentru a sprijini fermierii cei mai afectați de dificultăți, inclusiv 420 de milioane EUR în alocări naționale menite a sprijini, în special, sectorul produselor lactate și sectorul creșterii animalelor, statele membre având flexibilitatea de a decide modul

în care să direcționeze acest sprijin. România a ales să utilizeze alocarea sa în cuantum de 11 milioane EUR pentru sectoarele laptelui și porcinelor.

În iulie 2016, Comisia Europeană a convenit un nou pachet de solidaritate în cuantum de 500 de milioane EUR, inclusiv un ajutor în cuantum de 350 de milioane EUR destinat, în special, sectorului produselor lactate. Din acestea, aproape 11 milioane EUR au fost alocate României.

Potrivit celui mai recent sondaj Eurobarometru, publicat în ianuarie 2016, românii consideră că „asigurarea unui nivel de trai echitabil pentru fermieri” (59 % din români față de 49 % în UE-28) și „dezvoltarea zonelor rurale, păstrând, în același timp, mediul rural” (56 % în comparație cu 46 % în UE-28) sunt cele mai importante obiective ale politicii agricole comune. Întrebați despre cele două responsabilități principale ale fermierilor în societate, românii au afirmat că „menținerea activității economice și a ocupării forței de muncă în zonele rurale” (31 % în comparație cu 29 % în UE-28) și „încurajarea și îmbunătățirea vieții în mediul rural” (39 % în comparație cu 24 % în UE-28) sunt cele mai importante.

Sursă: Sondaj Eurobarometru 440 „Europenii, agricultura și PAC”.

Care este părerea românilor despre PAC?

REALIZĂRI-CHEIE

5 © is

tock

phot

o

Valoare adăugată prin scheme de calitatePrin politica de calitate a PAC, UE prevede o serie de măsuri pentru a sprijini producătorii să se bazeze pe reputația de calitate înaltă a produselor europene în scopul de a menține competitivitatea și rentabilitatea. Un instrument-cheie în acest sens îl reprezintă înregistrarea a mai bine de 1 300 de denumiri de produse alimentare protejate, care sunt clasificate ca denumire de origine protejată (DOP), indicație geografică protejată (IGP) sau specialitate tradițională garantată (STG). Producția acestor produse de calitate înregistrate contribuie la diversitate, la dezvoltare și la creștere economică în zonele rurale în care acestea sunt produse și protejează cunoștințele, competențele și locurile de muncă locale.

România are patru produse alimentare înregistrate, și anume o DOP (Telemea de Ibănești) și trei IGP (Salam de Sibiu, Magiun de prune Topoloveni și Novac afumat din Ţara Bârsei).

În plus față de produsele înregistrate, UE sprijină, de asemenea, evidențierea alimentelor care au fost produse în mod sustenabil cu un logo ușor de recunoscut pentru producția ecologică.

Abordarea dificultăților pieței

6

O PRIVIRE DE ANSAMBLU ASUPRA AGRICULTURII ROMÂNIEI

Agricultura României este caracterizată prin:• exploatații mici: 92,2 % din exploatații au sub 5 ha;• fermieri în vârstă: numai 4,7 % au sub 34 de ani (UE-28:

6,0 %), în timp ce 41 % au peste 64 de ani (31,1 % în UE-28);

• o contribuție importantă la ocuparea forței de muncă: sectorul primar (agricultura, silvicultura și pescuitul) reprezintă 4,3 % din valoarea adăugată brută (VAB) și 23,1 % din ocuparea forței de muncă. Aceste cifre sunt mai mari decât mediile europene, atât în termeni economici (1,5 % în UE-28), cât și în ceea ce privește ocuparea forței de muncă (4,3 % în UE-28).

Sursele datelor: Eurostat, Comext.

O producție foarte diversificată România exportă, în principal, mărfuri, dar importă o gamă mai largă de grupe de produse (date din 2016)

Venitul fermierilor arată o tendință ascendentă din 2012

Importanța zonelor rurale

Cereale, 21.8%

Culturi industriale, 8.0%

Plante furajere, 15.0%

Legume și produse horticole,

15.2%

Cartofi, 6.4% Fructe, 6.2%

Bovine, 1.7%

Porcine, 6.0%

Ovine și caprine, 1.1%

Păsări de curte, 2.9%

Lapte, 7.4%

Ouă, 4.8%

Altele, 1.9%

68% 54%

37%

55%

29%

33%

35%

31%

3% 13%

28% 15%

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

% Teritoriu % Populație % VAB % Ocuparea forței de muncă

Predominant rural Regiuni intermediare Predominant urban

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

Exporturi către țări ale UE

Exporturi către țări din afara UE

Importuri din țări ale UE

Importuri din țări din afara UE

Mărfuri

Alte produse primare

Produse prelucrate

Preparate alimentare

Băuturi

Produse necomestibile

Componentele producției (media perioadei 2014-2016); valori la prețuri constate ale producătorilor

35455565758595

105115125135145155165

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

Venitul agricol Indicele veniturilor și salariilor – Industrie Indicele veniturilor și salariilor – Construcții Indicele veniturilor și salariilor – Servicii