acordfmiromanapdf

12
ANEXA I: MOLDOVA: SCRISOAREA DE INTENŢII Chişinău, XX martie, 2011 Mr. Dominique Strauss-Kahn Managing Director International Monetary Fund 700 19 th Street NW Washington, DC 20431 USA Stimate Domnule Strauss-Kahn, Programul economic implementat cu susţinerea FMI joacă un rol crucial în refacerea stabilităţii şi reconstruirea încrederii în Moldova. PIB a înregistrat o creştere ce a depăşit semnificativ prognozele din anul 2010 şi în linii mari s-a restabilit până la nivelele de până la criză. Inflaţia este menţinută sub control, deficitul bugetar s-a redus substanţial. Aceste rezultate remarcabile au fost atinse în pofida provocărilor cu care se confruntă economia: ajustarea budgetară şi promovarea unei creşteri economice bazate pe export necesită reforme structurale profunde; majorarea preţurilor mondiale la produsele alimentare şi combustibil relansează presiunile inflaţioniste; crearea de locuri de muncă întârzie şi rata şomajului încă depăşeşte nivelul de până la criză. Programul se realizează în mare parte în parametrii conveni i. Toate criteriile cantitative de ț performanţă pentru finele lunii septembrie şi majoritatea intelor indicative planificate pentru finele ț lunii decembrie 2010 au fost respectate. Totuşi, situaţia politică dificilă din 2010 şi unele complicaţii neprevăzute de ordin tehnic au avut un efect advers, ceea ce a dus la reţinerea executării câtorva criterii de performan ă structurale din cadrul programului. În timpul apropiat noi vom trece rapid la ț implementarea acestor măsuri, precum şi a reformelor noi stabilite în acordul nostru cu FMI. Bugetul pentru anul 2011, compatibil cu obiectivele Programului, [a fost] adoptat, fiind o acţiune prealabilă pentru finalizarea acestei revizuiri. Suplimentar, am pregătit Raportul anual de evaluare a implementării Strategiei Naţionale de Dezvoltare şi l-am difuzat Consiliului de Directori al FMI pentru informare. Luând în considerare progresele bune ob inute în implementarea programului, solicităm finalizarea ț celei de-a doua revizuiri a programului sus inut prin Mecanismul extins de creditare i Mecanismul de ț ș finan are ț extinsă i debursarea sumei respective de 50 milioane de DST. A treia revizuire a ș programului, în cadrul căreia va fi evaluată corespunderea criteriilor de performan ă cantitative i ț ș structurale conform situa iei ț la sfârşitul lunii martie 2011 , este preconizată pentru luna iunie 2011. Moldova î i păstrează angajamentul de a contribui la bunăstarea populaţiei prin reforme care să ș promoveze cre terea economică durabilă şi reducerea sărăciei. În perioada următoare, programul ș nostru se va concentra pe menţinerea ritmului planificat de ajustare bugetar-fiscală; men inerea ț presiunilor inflaţioniste sub control; consolidarea stabilităţii financiare a sectorului bancar; restructurarea sectorului energetic; lansarea mult-aşteptatelor reforme ale sistemului educaţional şi a altor reforme structurale, care vor sprijini reorientarea Moldovei spre o cre tere economică bazată pe ș export. Credem că politicile stipulate în Memorandumul suplimentar cu privire la politicile economice şi financiare (MSPEF), anexat, sunt adecvate pentru a atinge aceste obiective, dar vom întreprinde i ș măsuri adi ionale, după necesitate, pentru a atinge scopurile puse. Ne vom consulta cu FMI cu privire ț

description

acordfmiromanapdf

Transcript of acordfmiromanapdf

Page 1: acordfmiromanapdf

ANEXA I: MOLDOVA: SCRISOAREA DE INTENŢII

Chişinău, XX martie, 2011Mr. Dominique Strauss-KahnManaging DirectorInternational Monetary Fund700 19th Street NWWashington, DC 20431 USA

Stimate Domnule Strauss-Kahn,

Programul economic implementat cu susţinerea FMI joacă un rol crucial în refacerea stabilităţii şi reconstruirea încrederii în Moldova. PIB a înregistrat o creştere ce a depăşit semnificativ prognozele din anul 2010 şi în linii mari s-a restabilit până la nivelele de până la criză. Inflaţia este menţinută sub control, deficitul bugetar s-a redus substanţial. Aceste rezultate remarcabile au fost atinse în pofida provocărilor cu care se confruntă economia: ajustarea budgetară şi promovarea unei creşteri economice bazate pe export necesită reforme structurale profunde; majorarea preţurilor mondiale la produsele alimentare şi combustibil relansează presiunile inflaţioniste; crearea de locuri de muncă întârzie şi rata şomajului încă depăşeşte nivelul de până la criză.

Programul se realizează în mare parte în parametrii conveni i. Toate criteriile cantitative deț performanţă pentru finele lunii septembrie şi majoritatea intelor indicative planificate pentru fineleț lunii decembrie 2010 au fost respectate. Totuşi, situaţia politică dificilă din 2010 şi unele complicaţii neprevăzute de ordin tehnic au avut un efect advers, ceea ce a dus la reţinerea executării câtorva criterii de performan ă structurale din cadrul programului. În timpul apropiat noi vom trece rapid laț implementarea acestor măsuri, precum şi a reformelor noi stabilite în acordul nostru cu FMI. Bugetul pentru anul 2011, compatibil cu obiectivele Programului, [a fost] adoptat, fiind o acţiune prealabilă pentru finalizarea acestei revizuiri. Suplimentar, am pregătit Raportul anual de evaluare a implementării Strategiei Naţionale de Dezvoltare şi l-am difuzat Consiliului de Directori al FMI pentru informare.

Luând în considerare progresele bune ob inute în implementarea programului, solicităm finalizareaț celei de-a doua revizuiri a programului sus inut prin Mecanismul extins de creditare i Mecanismul deț ș finan areț extinsă i debursarea sumei respective de 50 milioane de DST. A treia revizuire aș programului, în cadrul căreia va fi evaluată corespunderea criteriilor de performan ă cantitative iț ș structurale conform situa iei ț la sfârşitul lunii martie 2011, este preconizată pentru luna iunie 2011.

Moldova î i păstrează angajamentul de a contribui la bunăstarea populaţiei prin reforme care săș promoveze cre terea economică durabilă şi reducerea sărăciei. În perioada următoare, programulș nostru se va concentra pe menţinerea ritmului planificat de ajustare bugetar-fiscală; men inereaț presiunilor inflaţioniste sub control; consolidarea stabilităţii financiare a sectorului bancar; restructurarea sectorului energetic; lansarea mult-aşteptatelor reforme ale sistemului educaţional şi a altor reforme structurale, care vor sprijini reorientarea Moldovei spre o cre tere economică bazată peș export.

Credem că politicile stipulate în Memorandumul suplimentar cu privire la politicile economice şi financiare (MSPEF), anexat, sunt adecvate pentru a atinge aceste obiective, dar vom întreprinde iș măsuri adi ionale, după necesitate, pentru a atinge scopurile puse. Ne vom consulta cu FMI cu privireț

Page 2: acordfmiromanapdf

la adoptarea unor astfel de măsuri suplimentare înainte de a fi revizuite politicile specificate în MSPEF, în conformitate cu politicile Fondului privind asemenea consultări. Vom furniza Fondului informaţiile solicitate pentru monitorizarea progresului pe parcursul implementării programului. De asemenea, ne vom consulta cu Fondul asupra politicilor noastre economice i după expirarea programului, în conformitate cuș politicile Fondului privind astfel de consultări, atât timp cât vor exista debursări nerealizate în cadrul tranşelor de credit preconizate.

Cu sinceritate şi profund respect, /s/ Vlad FilatPrim-ministruGuvernul Republicii Moldova

/s/ /s/ Valeriu Lazăr Veaceslav NegruţaViceprim-ministru Ministrul FinanţelorMinistrul Economiei

/s/ Dorin DrăguţanuGuvernator Banca Naţională a Moldovei

Anexă: Memorandumul suplimentar cu privire la politicile economice si financiare

Page 3: acordfmiromanapdf

ANEXA II: MEMORANDUMUL SUPLIMENTAR CU PRIVIRE LA POLITICILE ECONOMICE IȘ FINANCIARE

XX Martie, 2011

1. Prezentul document completează i actualizează Memorandumurile cu privire la politicileș economice şi financiare (MPEF) semnate de către autorităţile Republicii Moldova la 14 ianuarie 2010 i 30 iunie 2010, pentru a reflecta evoluţiile macroeconomice recente i a introduce ajustări în politici,ș ș

precum şi a include politici suplimentare necesare pentru a atinge obiectivele din program. Autorită ileț î i păstrează angajamentul de a-şi îndeplini obligaţiile asumate anterior în cadrul programului.ș

I. EVOLU IIȚ MACROECONOMICE IȘ PERSPECTIVE

2. În anul 2010, cre terea economică a fost mai bună decât s-a anticipat i există premiseș ș bune pentru o cre tere în continuare a economiei. ș PIB-ul real i-a revenit cu aproximativ [7] la sutăș în 2010, astfel compensând contrac ia economică de 6 la sută înregistrată în 2009. Anticipăm că înț 2011 i anii următori, economia va reveni pe făga ul cre terii durabile, înregistrând un ritm de cre tereș ș ș ș de 4,5-5 la sută. Majorarea cererii interne,a exporturilor i investi iilor vor duce la stimularea activită iiș ț ț economice pe termen scurt, fiind sprijinite în continuare de reformele de liberalizare a comer ului,ț conjunctura externă mai favorabilă i ameliorarea competitivită ii.ș ț

3. În cazul în care nu se vor produce ocuri externe puternice, procesul dezinfla ionist arș ț trebui să continue i în 2011-12.ș În pofida ajustării tarifelor la resursele energetice, deprecierii leului i majorării accizelor, infla ia a fost inută sub control, ajungând în 2010 la nivelul de aproximativ 8ș ț ț la

sută, în timp ce infla ia de bază a scăzut sub nivelul de 5 la sută. Prognozele noastre de bază privindț pre urile la produsele alimentare i resursele energetice pe pia a interna ională, arată că putem să neț ș ț ț a teptăm ca infla ia să scadă în continuare până la nivelul de 7,5 la sută în 2011 i aproximativ 5 la sutăș ț ș către finele anului 2012, ceea ce reprezintă obiectivul pe termen mediu stabilit de BNM. Cu toate acestea, recunoa tem că în cazul unor cre teri bru te ale pre urilor la produsele alimentare i resurseleș ș ș ț ș energetice pe pia a interna ională precum i cre terii cererii interne într-un ritm mai accelerat, existăț ț ș ș riscul ca infla ia totală să depă ească temporar nivelul prognozat. ț ș

4. Relansarea economică puternică a dus la majorarea veniturilor bugetare i consolidareaș pozi iei bugetar-fiscale.ț În anul 2010, veniturile la buget au depă it cu mult, în termeni nominali,ș cifrele planificate în program, însă au fost mai mici ca pondere în PIB, în mare parte acest lucru datorându-se contribu iei semnificative a agriculturii la cre terea economică i avându-se în vedere căț ș ș multe activită i din acest domeniu nu sunt supuse impozitării. Obiectivele la partea de cheltuieli au fostț u or îndeplinite, de i în mare măsură acest lucru a fost determinat de cheltuieli mai mici din bugetulș ș investi iilor capitale, din cauza unor constrângeri de capacită i. Ca urmare, deficitul bugetului de casă s-ț ța redus până la 2.4 sută din PIB în 2010, un nivel mult mai mic comparativ cu obiectivul din program de 5.4 la sută din PIB.

5. După o scădere accentuată până la o singură cifră în 2009, deficitul contului curent extern a crescut în 2010 i va rămâne la un nivel ridicat în 2011. ș Cre terea cererii la bunurile de consum iș ș bunurile investi ionale a extins deficitul contului curent în 2010 până la [12,5]ț procente din PIB. Aceia i factori lega i de cerere de rând cu costurile mai mari pentru resursele energetice importate,ș ț probabil vor determina o cre tere i mai mare a deficitului în 2011. Deficitul ridicat din 2011 va fi înș ș mare parte finan at din programe oficiale de asisten ă, fluxuri private de capital i investi ii străineț ț ș ț directe. Având în vedere faptul că capacită ile ării de a se împrumuta se apropie de limită, contractareaț ț ulterioară a împrumuturilor externe se va produce într-un ritm mai temperat. Ne a teptăm că începândș cu 2013, datorită eforturilor noastre de promovare a exporturilor i relansării economice în stateleș

Page 4: acordfmiromanapdf

parteneri comerciali ai Moldovei, exporturile mai mari vor compensa cre terea importurilor, iarș deficitul contului curent se va reduce până la aproximativ 10 la sută din PIB.

6. Situa ia din sectorul financiar de asemenea s-a îmbunătă it, relansându-se activitatea deț ț creditare internă iar ponderea creditelor neperformante fiind în scădere. După declinul din 2009, creditarea bancară internă a crescut cu aproximativ 13 la sută în 2010, iar ratele dobânzilor au scăzut. Între timp, ponderea creditelor neperformante s-a redus până la 13.3 la sută, par ial ca urmare aț eliminării din bilan a unor credite compromise. În plus, băncile men in rezerve substan iale deț ț ț lichidită i i capital, fiind destul de rezistente pentru a înfrunta poten ialele riscuri. ț ș ț

CADRUL REVIZUIT DE POLITICI PENTRU 2011-12

Politica bugetar-fiscală

7. Ajustarea bugetară structurală va continua i în 2011-12, bazându-se pe rezultateleș executării bugetului în 2010 mai bune decât s-a a teptatș . Scopul nostru este de a reduce deficitul bugetar structural cu excluderea granturilor – se are în vedere deficitul bugetar ajustat la efectele ciclurilor economice – de la nivelul de 5 la sută din PIB la sfâr itul anului 2010 până la 3,5 procenteș din PIB către 2012. Acest lucru ar permite bugetului, în mare măsură, să nu depindă de asisten aț externă excep ională, iar finan ele publice să fie mai robuste pentru a înfrunta riscurileț ț macroeconomice. În acest context, vom continua să inem în frâu fondul de retribuire a muncii înț sectorul public, care este prea mare faţă de ceea ce ne putem permite, precum i să inem sub controlș ț cheltuielile curente pu in prioritare, în acela i timp consolidând veniturile prin intermediul unor măsuriț ș specifice de politică fiscală i a unei administrări fiscale mai performante. Resursele bugetare ob inuteș ț vor fi folosite pentru a spori investi iile în infrastructură i a oferi asisten ă socială bine direc ionatăț ș ț ț pentru cele mai vulnerabile grupuri, ceea ce ne va permite să atingem un spectru mai larg de obiective de dezvoltare.

8. Următorul pas va fi adoptarea bugetului pentru 2011 cu un deficit de 1,9 la sută din PIB, ca ac iune prealabilă.ț Noi prognozăm că veniturile bugetare vor constitui 37,75 la sută din PIB în 2011, datorită progreselor sus inute în reformarea sistemului de administrare fiscală, cre terii accizelorț ș la produsele de tutungerie şi băuturile tari - în concordan ă cu programul de aderare la UE - iț ș actualizarea unor taxe i impozite locale. Implementarea diferitor reforme structurale, descrise mai jos,ș ne va permite să reducem cheltuielile curente cu 1 la sută din PIB până la nivelul de 34,5 la sută din PIB. În acela i timp, cheltuielile prioritare de asisten ă socială vor fi garantate iar cheltuielileș ț investi ionale vor cre te până la 5,25 la sută din PIB. Noi vom tinde să men inem ajustarea bugetarăț ș ț structurală la nivelul planificat i în cazul în care perspectivele economice i veniturile bugetare vorș ș devia de la prognozele curente.

9. În timp ce presiunile bugetar-fiscale se diminuează, reformele structurale vor ajuta la ţinerea în frâu a fondului mare de retribuire a muncii în sectorul public, creând în acelaşi timp spaţiu pentru acţiuni de reducere a sărăciei. Eforturile semnificative de optimizare în sectorul educaţiei (¶19) vor ajuta la finanţarea majorării salariilor cadrelor didactice planificată pentru septembrie 2011. Pe parcursul anului 2011 celelate restricţii asupra salarizării în sectorul public vor rămâne în vigoare, aşa cum stipulează Legea nr. 355, cu modificările din octombrie 2009 [..]. Unica excepţie va fi făcută pentru personalul auxiliar cu venituri joase din sectorul bugetar (cu salarii sub 1500 lei), ale căror salarii vor fi indexate în medie cu 8,5 la sută, pentru a reduce impactul preţurilor mai mari decât s-a aşteptat la produse alimentare şi combustibil, şi pentru a preveni descurajarea de la încadrarea pe piaţa forţei de muncă. Mai mult ca atât, angajarea în sectorul public va fi plafonată la

Page 5: acordfmiromanapdf

[212000] poziţii, reflectând efectele reformelor în învăţământ, în timp ce toate poziţiile vacante în exces de la acest nivel vor fi eliminate în 2011.

10. Un accent mai mare va fi pus pe sincronizarea eforturilor de consolidare bugetar-fiscală la nivel central i local. ș Autorităţilor publice locale li se va acorda un control mai mare asupra stabilirii ratelor impozitelor i taxelor locale, pentru a-i permite o planificare mai bună a veniturilor. Înș particular, până la finele lunii martie 2011, vom asigura adoptarea în Parlament a amendamentelor la legislaţie în vederea eliminării plafoanelor la taxele şi plăţile locale. Aceasta va permite autorităţilor Municipiului Chişiău să colecteze venituri suplimentare de cel puţin 100 milioane lei pentru finanţarea printre altele (¶21) a programului său de acordare a adaosurilor la salarii şi asistenţei pentru energia termică în anul 2011. Practica acordării unor asemenea plăţi va fi stopată la finele anului 2011. Ministerul Finanţelor va verifica îndeplinirea acestor angajamente.

11. În perspectivă vom continua eforturile de reducere a cheltuielilor curente, creând în acela i timp suficient spa iu pentru finan area necesită ilor mari de investi ii publice.ș ț ț ț ț Pentru 2012, obiectivul nostru este de a reduce deficitul bugetar în continuare până la 0,75 procente din PIB, în principal prin optimizarea în continuare a cheltuielilor curente ([1,5] la sută din PIB), sus inute deț reforme structurale (¶¶19-22) ce vor fi ini iate în 2011 i vor da roade pe termen mediu. Asigurareaț ș unei durabilită i a finan elor publice pe termen mediu, va necesita, de asemenea, implementareaț ț următoarelor măsuri:

În scopul reducerii cheltuielilor pentru bunuri i servicii, cu asisten a Băncii Mondiale, vom continuaș ț cu perseveren ă să reformăm sistemul de achizi ii publice. Această reformăț ț , care urmează a fi introdusă în treptat în cursul anului 2011, va contribui la reducerea costurilor bugetare, prin automatizarea sistemului de depunere a ofertelor pentru livrarea de bunuri i servicii, în cadrul Agen iei de achizi iiș ț ț publice.

Pentru a îmbunătă i controlul asupra planificării i executării bugetului, am elaborat un proiect de legeț ș privind finan ele publice i responsabilitatea fiscală, care va introduce un cadru bugetar-fiscal bazat peț ș reguli, va consolida disciplina bugetar-fiscală i va îmbunătă i transparen a. Preconizăm ca această legeș ț ț să fie adoptată de Parlament până la sfâr itul lunii septembrie 2011 i utilizată la elaborarea bugetuluiș ș pentru 2012.

Pentru a asigura alocarea cea mai eficientă a cheltuielilor capitale, vom revizui lista de proiecte investi ionale existente i planificate, cu scopul de a acorda prioritate în executarea proiectelor ce suntț ș viabile i au poten ial de a contribui la procesul de cre tere economică. Revizuirea, de asemenea, va luaș ț ș în considerare gradul de finalizare a proiectelor i capacită ile de implementare. ș ț

Pentru a asigura implementarea strategiei de conformare fiscală recent aprobată, până la data de 30 aprilie 2011, Serviciul Fiscal de Stat (SFS) va pregăti planuri opera ionale de implementare a strategiei,ț inclusiv planuri ce vizează activitatea de audit fiscal, colectarea arieratelor i activită i de deservire aș ț contribuabililor (criteriu de performan ă structuralț ). În plus, până la 30 septembrie 2011, vom elabora i prezenta Parlamentului un proiect de lege ce ar permite evaluarea indirectă a veniturilorș persoanelor fizice, în baza bunurilor i proprietă ilor de inute de ace tia, precum i altor indicatoriș ț ț ș ș specifica i în strategia de conformare. Pe această bază, către 31 decembrie 2011 vom elabora planuriț opera ionale privind eficientizarea controalelor, executării silite a obliga iunilor fiscale, activită ilor deț ț ț informare i educare a persoanelor fizice cu venituri mari în vederea îmbunătă irii nivelului deș ț conformare fiscală.

Vom reforma mecanismul învechit de acordare a îndemniza iilor pentru incapacitate temporară deț muncă. Până la 20 martie 2011, vom modifica legisla ia, pentru atribuirea responsabilită ii financiareț ț

Page 6: acordfmiromanapdf

pentru prima zi de concediu de boală angajatului iar a doua - angajatorului, începând cu 1 iulie 2011 (criteriu de performan ă structural)ț . Alte modificări la legisla ie - care vor fi aprobate odată cuț adoptarea bugetului pentru 2012 - vor prevedea cre terea numărului de zile din concediul de boalăș acoperite de angajatori, de la 3 în 2012, la 4 în 2013, i 6 în 2014.ș

Privilegiile de pensionare timpurie vor fi treptat eliminate. Până la 20 martie 2011, vom adopta o lege ce prevede că începând cu 1 iulie 2011 se va majora vârsta statutară de pensionare pentru func ionariiț publici, precum i judecători i procurori, cu ase luni în fiecare an până când se va ajunge la vârsta deș ș ș pensionare standard (criteriu de performan ă structural)ț . Această lege va extinde, de asemenea, obliga ia de achitare a contribu iilor sociale asupra tuturor persoanelor angajate în Moldova, înț ț conformitate cu tratatele bilaterale. Un alt act legislativ care va fi adoptat până la 20 martie 2011, va con ine prevederi privind majorarea perioadei de cotizare de la 30 la 35 ani, necesară pentru a ob ineț ț dreptul la o pensie completă (de la 20 la 25 ani pentru militari i colaboratori ai poli iei), majorându-seș ț cu câte 6 luni în fiecare an, începând cu 1 iulie 2011.

Bazându-ne pe concluziile i recomandările misiunii recente de asisten ă tehnică a FMI, vomș ț implementa măsuri de optimizare a cheltuielilor în domeniul ocrotirii sănătă ii. În particular, începândț cu 1 ianuarie 2012 vom introduce o plată de 20 lei pentru asistenţa medicală primară pentru pacienţii neasiguraţi, pentru a le motiva să se includă în sistemul de asigurare medicală. De la 1 ianuarie 2013 vom introduce co-plă i mici pentru fiecare medic i vizită la spital (5 lei pentru asisten a medicalăț ș ț primară, 10 lei pentru speciali ti i 20 lei pentru internările spitalice ti) la toate celelalte categorii deș ș ș pacien i, inclusiv cei care beneficiază în prezent de servicii medicale gratuite. Această politică ne vaț permite să cre tem veniturile i să descurajăm adresările inutile către serviciile medicale, reducândș ș astfel povara asupra sistemului. În acest scop, până la sfâr itul lunii aprilie 2011, vom elabora un planș de ac iuni unde vom descrie detaliat modificările legislative necesare, pregătirile tehnice i campania deț ș informare a publicului.

Politica Monetară i Valutară ș

12. BNM î i va axa politica monetară pe realizarea obiectivului său de atingere a unui nivel alș infla iei de 5 ± 1ț ,5 către sfâr itul anului 2012. ș Având în vedere ritmul accelerat de relansare economică, reducerea decalajului între volumul produc iei industriale poten iale i celei reale, precumț ț ș i presiunile infla ioniste cauzate de cre terea pre urilor la produsele alimentare i resursele energeticeș ț ș ț ș

pe pie ele interna ionale, BNM î i va modifica treptat politica monetară, trecând de la obiectivul deț ț ș sus inere a procesului de relansare economică spre abordarea riscurilor infla ioniste. În mod specific,ț ț BNM ar trebui să- i axeze eforturile pe ancorarea a teptărilor - contracarând astfel efectele secundareș ș ale cre terii pre urilor la produsele alimentare i resursele energetice - i prevenirea expansiuniiș ț ș ș excesive a creditării. În acest context, recentele măsuri de restric ionare adoptate de BNM - majorareaț cu 100 puncte de bază a ratei dobânzii de politică monetară i cre terea normei rezervelor obligatorii deș ș la 8 la 11 la sută - gestionează în mod adecvat îngrijorările legate de infla ie. Măsurile suplimentare deț restric ionare trebuie să fie efectuate doar în cazul cre terii semnificative a volumului de creditare sau aț ș a teptărilor infla ioniste. ș ț

13. În acela i timp, BNM va continua să consolideze aspectele opera ionale i juridice aleș ț ș cadrului său de politică monetară. În concordan ă cu obiectivul de trecere la intirea infla iei,ț ț ț începând cu martie 2011 nu va mai fi aplicată inta indicativă din program asupra bazei monetare. Cuț toate acestea, BNM va continua să monitorizeze îndeaproape concordan a dintre dinamica acestuiț agregat monetar i politica monetară promovată precum i obiectivele de infla ie. În paralel, BNM vaș ș ț continua să- i consolideze capacită ile de comunicare, cercetare i prognozare. În ceea ce priveşteș ț ș

Page 7: acordfmiromanapdf

cadrul legal, către sfâr itul lunii septembrie 2011 Banca Naţională va propune amendamente la Legeaș cu privire la BNM, în vederea consolidării independen ei sale, în corespundere cu cele mai buneț practici interna ionale şi creării mecanismelor adecvate de control intern asupra managementuluiț corporativ din cadrul BNM.

14. În acela i timp, politicile valutare ale BNM vor rămâne în concordan ă cu obiectiveleș ț programului. În mod specific, interven iile BNM pe pia a valutară vor continua să fie orientate spreț ț atenuarea fluctua iilor eratice, dar nu vor opune rezistenţă presiunilor persistente de depreciere. În cazulț în care intrările de capital vor depă i prognozele din program, BNM va accelera ritmul de acumulare aș rezervelor pentru a- i asigura rezerve adecvate împotriva unor vulnerabilită i externe încă destul deș ț mari.

Politica din sectorul financiar

15. Pentru a consolida stabilitatea financiară, noi vom solu iona obliga iile quasi-fiscale ceț ț decurg din măsurile de gestionare a recentei crize. Decizia Guvernului de a salva deponen ii bănciiț Investprivatbank (IPB) care a dat faliment în 2009, a fost un pas necesar pentru a evita panica i exodulș poten ial al deponen ilor din sistemul bancar. Însă achitarea acestor depuneri prin intermediul unuiț ț împrumut de la Banca de Economii (BEM), unde ac ionarul principal este statul, către IPB - împrumutț care a fost posibil datorită unui alt împrumut de lichidită i acordat de BNM - a creat o povară pentruț bilan ul BEM i actualmente împiedică dezvoltarea acestei bănci. Pentru a rezolva această problemă,ț ș către sfâr itul lunii mai 2011 Guvernul va emite în favoarea BEM o obliga iune pe termen lung, egalăș ț cu valoarea nominală reziduală a împrumutului pe care BEM l-a acordat IPB, fie prin achizi ionareaț acestui împrumut, fie - cu acordul ac ionarilor minoritari ai BEM - prin recapitalizarea băncii. Întreț timp, BNM va examina posibilitatea unei prolongări limitate a împrumutului său către BEM, pentru a atenua riscul aferent asupra lichidită ii acesteia, i va conlucra cu BEM i administratorul IPB pentru aț ș ș accelera vânzarea activelor IPB. Fondul de garantare a depozitelor î i va asuma responsabilitatea pentruș costul net de salvare a deponen ilor IPB i ar putea introduce o primă extraordinară de asigurare aț ș depozitelor pentru a rambursa treptat Guvernului costul obliga iunii emise în favoarea IPB.ț

16. Pentru a gestiona mai bine riscurile viitoare, planificăm să punem în aplicare elementele rămase ale cadrului de planificare pentru situa ii de criză. ț Consolidarea recentă a cadrului de reglementare a băncilor cu probleme i crearea unui Comitet pentru Stabilitate Financiară (CSF) laș nivel înalt, au fost urmate de semnarea [în februarie 2011] unui Memorandum de în elegere întreț institu iile cheie implicate în solu ionarea situa iilor financiare de urgen ă. Ca un pas următor,ț ț ț ț planificăm să instituim către sfâr itul lunii iunie 2011 planuri specifice pentru fiecare semnatar alș Memorandumului. Aceste planuri vor stabili un cadru pentru reglementarea situa iilor de criză bazat pe:ț un set clar de instrumente, repartizarea rolurilor, responsabilită ile, precum i stabilirea canalelor deț ș coordonare între păr ile implicate.ț

17. Privind în perspectivă, pe măsură ce activitatea creditară se va accelera, NBM va trebui să- i consolideze cadrul de supraveghere bancară, prin îmbunătă irea mecanismului de colectareș ț a datelor i schimbului de informa ii i limitarea posibilită ilor de arbitraj regulatoriu.ș ț ș ț În acest scop, BNM, în baza celor mai bune practici interna ionale, va elabora un nou sistem de raportare pentruț băncile comerciale, ce ar permite o analiză mai detaliată a datelor din sectorul financiar. În plus, până la sfâr itul lunii septembrie 2011 BNM i Comisia Na ională a Pie elor Financiare, cu asisten ă din parteaș ș ț ț ț Băncii Mondiale, vor studia op iunile i vor face propuneri de consolidare a tuturor institu iilorț ș ț creditare - inclusiv bănci, companii de leasing, asocia ii de economii i împrumut i institu ii deț ș ș ț microfinan are, precum şi companii de asigurare şi fonduri de pensii - într-un cadru comun deț

Page 8: acordfmiromanapdf

supraveghere. i în final, până la sfâr itul lunii septembrie 2011, BNM în cooperare cu BancaȘ ș Mondială va evalua fezabilitatea înfiin ării unui birou public de credit, pentru a încuraja schimbul deț informa ii i politici prudente de creditare între bănci. ț ș

18. În pofida unor întârzieri, actualmente se elaborează măsuri de consolidare a cadrului de restructurare a datoriilor i executare a contractelor, ce vor fi implementate în lunile următoare.ș BNM a permis deja reclasificarea mai rapidă a creditelor restructurate în categorii cu risc mai scăzut. Până la sfâr itul lunii septembrie 2011 vom asigura adoptarea în Parlament a amendamentelor laș legisla ie descrise în Memorandumul Suplimentar din 30 iunie 2010 (¶15), pentru a permite executareaț rapidă i eficientă a gajului de către bănci i consolidarea stimulentelor pentru bănci în vedereaș ș restructurării împrumuturilor neperformante (criteriu structural de performan ă). Plus la aceasta, cuț asisten ă tehnică din partea Băncii Mondiale i în consultare cu personalul FMI, vom căuta săț ș consolidăm i să simplificăm alte aspecte ale cadrului de insolvabilitate. Amendamentele respective laș legisla ie vor fi adoptate de Guvern până în martie 2012.ț

Reforme structurale

Eficientizarea sectorului public

19. În lunile următoare, vom implementa reforma amplă în sectorul supra-dimensionat al învă ământului. ț Scopurile principale ale acestei reforme rezidă în eliminarea capacită ilor excesive,ț crearea unui sistem educa ional mai ra ional i mai bine dotat, cu personal bine remunerat i instruit înț ț ș ș modul adecvat, i de a desfă ura un proces educa ional care ar satisface cererea economiei moderne.ș ș ț Reforma va fi axată pe consolidarea claselor, colilor i a personalului. O mare parte din eventualeleș ș economii bugetare şi mijloacele din asistenţa financiară din partea Băncii Mondiale vor fi direc ionateț spre îmbunătă irea calită ii institu iilor de învă ământ, asigurarea transportului pentru elevi, i reparareaț ț ț ț ș rutelor de acces pentru autobuze. Totuşi, reforma va genera economii nete în valoare de [0,5] la sută din PIB pe bază permanentă, începând cu 2013 i mai departe. Strategia noastră de reformă se bazează peș următoarele elemente:

Optimizarea mărimii claselor. Până la 1 septembrie 2012 vom majora mărimea claselor la 30-35 elevi în colile mari i 25-30 elevi în restul colilor. În acest scop, până la finele lunii iulie 2011, vor fiș ș ș modificate actele legislative i normative pentru a elimina normele existente prevăzute în Legeaș Învă ământului. Aceasta va duce la o reducere cu 1,736 a numărului de unită i didactice, inclusiv 390ț ț unităţi în 2011, i respectiv la o economie anuală estimată la 94 milioane lei. ș

[Optimizarea re elei colare.ț ș Consolidarea treptată a re elei colare prin închiderea colilor cu claseț ș ș mici i asigurarea transportului pentru elevi spre colile de circumscrip ie se va începe în anul curent.ș ș ț Implementarea deplină a acestei măsuri în perioada 2011-13 va reduce cu 2,661 numărul unită ilor deț personal didactic i cu 1,426 - personalul non-didactic i în final - suma economiilor va atinge 136ș ș milioane lei pe an. Ne punem ca scop să limităm costurile de transportare la 61 milioane lei anual şi vom solicita asistenţă sub formă de granturi de la comunitatea financiară internaţională în vederea reducerii acestor costuri.

Reducerea personalului non-didactic i a pozi iilor vacante.ș ț Ca un prim pas, vom stopa imediat angajarea personalului non-didactic, astfel eliminând 2,400 pozi ii vacante din sector. În paralel, vomț include în legea bugetului pentru anul 2011 o prevedere ce va stabili un plafon pentru fondul de retribuire a muncii în sectorul educaţiei, în rezultatul căreia toate raioanele îşi vor reduce numărul de angajaţi în institu iile de învă ământ .n medie cu 5 procente faţă de nivelul de la finele anului 2010ț ț (5300 unită i la nivel na ional) până la începerea anului academic 2011/12. Aceste măsuri vor generaț ț economii în valoare de 175 milioane lei pe an.

Page 9: acordfmiromanapdf

Sporirea flexibilităţii în rela iile de muncă în sectorț . Autorităţile locale de asemenea au nevoie de susţinere şi o mai mare flexibilitate pentru a putea consolida şcolile şi clasele. Până la finele lunii iulie 2011, vom aproba modificarea Codului Muncii i a altor acte legislative pentru: (i) a fixa un termenș obligatoriu (de un an) pentru personalul didactic care a depă it vârsta de pensionare; i (ii) a permiteș ș directorilor institu iilor de învă ământ să ia decizii cu privire la angajarea i disponibilizareaț ț ș personalului, în bază de necesitate i performan ă i nu pe baze permanente. Economiile anualeș ț ș estimate în rezultatul implementării acestei măsuri ating suma de 48 milioane lei.

Extinderea formulei de finan are per-capita.ț Urmând implementarea de succes a formulei de finan areț per-capita în cele două raioane pilot Căuşeni i Râşcani, începând cu 1 ianuarie 2012 sistemul va fiș extins către alte 9 raioane suplimentare, precum i către municipiile Chi inău i Băl i. Sistemul va creaș ș ș ț stimulente puternice pentru optimizarea performan ei financiare a institu iilor de învă ământ.ț ț ț Implementarea la scară na ională va avea loc în 2013. ț

Costurile de protec ie socială din domeniul învă ământului să fie trecute pe principiul bazat peț ț veniturile familiei. Până la finele lunii iunie 2011, în consultare cu Banca Mondială i al i parteneri,ș ț vom desfă ura o analiză minu ioasă a întregului pachet de cheltuieli cu caracter social în bugetulș ț sectorului de învă ământ (bursele, asisten a acordată pentru cazarea în cămine, programele deț ț alimenta ie în coli, etc.) pentru e examina posibilitatea unei direc ionări mai bune a acestui tip deț ș ț asisten ă spre cele mai vulnerabile grupuri. ț

În consultare cu Banca Mondială, Guvernul va elabora i va adopta până la finele lunii martie 2011 unș plan de ac iuni detaliat, ce ine de implementarea acestei reforme.ț ț

20. Vom reforma sistemul serviciului public în scopul eficientizării acestuia fără a destabiliza situa ia fiscală. ț Până în prezent am elaborat fi ele de post ce descriu func iile i responsabilită ileș ț ș ț angaja ilor din administra ia publică centrală în paralel cu un sistem de salarizare în bază de merit iț ț ș performan ă pentru funcţionarii publici. Implementarea acestei reforme va începe în octombrie 2011 iț ș vom asigura ca reforma să nu afecteze fondul total de salarizare al sectorului public ca raport din PIB.

21. Cât prive te sectorul energetic, vom depune eforturi ca să asigurăm un cadru stabilș pentru achitarea facturilor existente, timp în care se va finaliza i implementa o strategieș cuprinzătoare de restructurare a sectorului, în colaborare cu Banca Mondială i al i parteneri.ș ț Întru asigurarea unei func ionări stabile a sectorului, Ministerul Economiei, Primăria Chi inău iț ș ș participan ii cheie din sectorul energetic se vor strădui să negocieze cu bunăvoinţă un Memorandum deț în elegere, ce va oglindi următoarele elemente cheie: (i) un grafic lunar de plă i către furnizorii deț ț resurse energetice, acordat la întârzierile tipice de colectare a plă ilor înregistrate la crean eleț ț Termocom pe durata sezonului de încălzire, (ii) achitarea deplină de către Termocom a arieratelor existente, înainte de începerea următorului sezon de încălzire; (iii) un mecanism de acoperire a deficitului de mijloace rezultat în urma colectărilor întârziate ale Termocom-ului sau o garan ie bancarăț de la Primăria Chi inău ce va sprijini respectarea de către Termocom a graficului stabilit de achitări;ș (iv) ab inerea creditorilor de a bloca conturile bancare în perioada respectării Memorandumului deț în elegere. În acest context, primăria Chi inău va prevedea în buget i va achita pe deplin partea rămasăț ș ș a datoriei către Termocom, în sumă de MDL 64 milioane până la finele lunii martie 2011.

22. Între timp vom adopta un ir de modificări legislative i regulatorii care vor duce laș ș asigurarea recuperării costurilor în sectorul termoficare. Până la finele lunii august 2011, vom adopta modificările necesare legale i/sau regulatorii pentru a majora plata pentru serviciul deș termoficare pentru apartamentele debran ate de la sistemul de încălzire centralizată de la 5 la 20ș procente din valoarea medie a facturii de încălzire. Această majorare corespunde practicilor regionale i, în mare parte, va afecta consumatorii cu venituri relativ înalte. În acela i timp, Ministerulș ș

Page 10: acordfmiromanapdf

Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor, Primăria Chi inău, Termocom, i Apă Canal vor identificaș ș posibilită i de a stopa pierderile permanente cauzate de sub-facturare la furnizarea apei calde şi reci;ț alte municipalităţi de asemenea se vor strădui să soluţioneze aceasta problemă. În scopul facilitării colectării plă ilor pentru facturile de încălzire, până la finele lunii august 2011, vom adopta toateț modificările necesare cu caracter legislativ i/sau regulatoriu în vederea introducerii unei plăţi minimeș de 40 la sută din valoarea facturii lunare şi stabilirea datei de 1 august drept termen limită pentru achitarea tuturor facturilor la încălzire pentru sezonul de termoficare încheiat.

23. Odată cu îmbunătă irea treptată a climatului investi ional pe plan mondial, Guvernul vaț ț accelera eforturile sale de a deetatiza activele non-prioritare. În prima jumătate a anului 2011, beneficiind de asisten a IFC, Guvernul va numi un consultant care va examina diferite posibilită i deț ț participare a sectorului privat în Moldtelecom. În acela i timp, până la mijlocul 2011, Guvernul vaș extinde lista activelor de stat supuse procesului de privatizare. Aceasta va crea premise pentru privatizarea altor companii publice mari. Până la finele lunii septembrie 2011 guvernul se va adresa la instituţiile financiare internaţionale în vederea identificării unui consultant pentru a explora opţiunile de deetatizare cât mai rapidă a companiei Air Moldova. De asemenea, până la finele lunii septmebrie 2011 noi vom elabora foaia de parcurs în vederea privatizării Băncii de Economii, şi, dacă va fi necesar, vom reangaja consultantul în domeniul privatizării.

Îmbunătă irea mediului de afaceri i lichidarea barierelor în calea comer uluiț ș ț

24. Restric iile la exportul grâului introduse ca răspuns la mic orarea stocului de cereale laț ș începutul 2011 vor fi lichidate pe cât de curând posibil, i nu vom mai introduce alte bariere noiș în calea comer ului.ț Planificăm să lichidăm această restric ie către finele lunii aprilie 2011, în cazul înț care deficitul de grâu pe pia a internă şi regională este eliminat. Mai mult ca atât, ne vom ab ine de laț ț introducerea unor noi bariere tarifare i non tarifare la exporturi. Suplimentar, până la finele lui maiș 2011, vom face o evaluare a barierelor tarifare i non-tarifare existente în calea comer ului i pe cât deș ț ș compatibile sunt acestea cu angajamentele Moldovei fa ă de OMC referitor la accesul pe pia ă, precumț ț şi vom elabora o foaie de parcurs pentru eliminarea lor treptată.

25. Vom continua eforturile noastre pe calea reducerii birocra iei, asigurării competitivită ii iț ț ș stimulării investi iilor i exporturilor.ț ș În 2011, vom continua implementarea măsurilor anterior convenite i vom introduce un pachet de ini iative noi: ș ț

Începând cu 1 ianuarie 2012, vom extinde op iunea de restituire a TVA pentru noile achizi ii de bunuriț ț investi ionale (cu excep ia clădirilor şi autoturismelor) pe toată ara. Adoptarea modificărilor legislativeț ț ț în Parlament este preconizată odată cu trecerea Bugetului pentru 2012.

Vom continua să revizuim i să simplificăm cadrul regulatoriu, ce vizează mediul de afaceri i cerin eleș ș ț pentru ob inerea autoriza iilor, astfel ca să nu fie introdusă o povară suplimentară asupra agen ilorț ț ț economici. Vom reduce frecven aț controalelor în cadrul întreprinderilor de către agen iile de stat i vomț ș revedea mandatele acestor agen ii, astfel ca să excludem dublarea func iilor sau să comasăm agen iileț ț ț cu responsabilită i similare. În desfă urarea misiunilor de audit, SFS se va ab ine de la re-examinareaț ș ț perioadelor acoperite de auditele precedente, cu excep ia cazurilor când apar probe materiale noi. ț

În scopul promovării exporturilor, până la finele lunii septembrie 2011, Guvernul, cu asisten a Bănciiț Mondiale, va adopta un plan detaliat pentru a asista producătorii la nivel local să se conformeze cu standardele veterinare i de inofensivitate ale UE pentru produsele. Aceasta ar trebui să facilitezeș accesul produselor agricole moldovene ti pe pie ele europene. Suplimentar, vom face mai flexibilăș ț cerin a cu privire la repatrierea mijloacelor ob inute din exporturi, prin extinderea perioadei deț ț repatriere şi reducerea penalităţilor pentru neconformare.

Page 11: acordfmiromanapdf

În scopul asigurării competitivită ii i încurajării creării locurilor de muncă în economie, până la fineleț ș lunii septembrie 2011 vom opera modificări legislative pentru ca să decuplăm procesul de formare a salariilor în economie de la cuantumul salariului minim garantat.

26. Vom continua să ne axăm pe reducerea sărăciei i îmbunătă irea re-direc ionăriiș ț ț sistemului de asisten ă socială, promovând, în paralel, participarea activă pe pia a for ei deț ț ț muncă. În mod special, inten ionăm să majorăm de la 1 iulie 2011 venitul lunar minim garantatț (VLMG) de la 530 lei la 575 lei i să extindem înrolarea în sistemul direc ionat de asisten ă socială deș ț ț la 38 procente la finele 2010 la 50 procente în 2011 i 65 procente în 2012. Mai mult ca atât:ș

Noul nivel al VLMG va servi ca bază pentru criteriul de eligibilitate în dependen ă de pragul venituluiț la solicitarea aloca iei de încălzire începând cu noiembrie 2011, în conformitate cu prevederile Legiiț nr.180 adoptată în iulie 2010 şi Hotărârii de Guvern nr. 1142 din decembrie 2010. Mai exact, acest prag va fi fixat la 805 lei, ceea ce este de 1,4 ori mai mult de nivelul actual al VLMG. În contextul capacită ii insuficiente de administrare la înregistrarea tuturor solicitan ilor pentru aloca ia pentruț ț ț încălzire, conform schemei de asisten ă socială în bază de venituri, noi vom utiliza mecanismul pentruț alocaţia pentru încălzire din noiembrie-decembrie 2010 şi pentru ianuarie-martie 2011. De asemenea, noi o vom face disponibilă pentru beneficiarii de ajutor social în bază de venituri şi pensionarii cu mărimea pensiei mai mică de 900 lei.

Către finele lunii aprilie 2011, în colaborare cu Banca Mondială, vom elabora i aproba un plan care vaș reduce treptat, până la finele 2012, întregul sistem de compensa ii nominative, cu excep ia asisten eiț ț ț care la moment se acordă victimelor avariei de la Cernobîl i veteranilor de război. ș

Asisten a socială oferită omerilor va fi acordată condi ionat, în baza inten iei beneficiarului de a găsiț ș ț ț un loc de muncă, i refuzul acceptării unui loc de muncă va discalifica solicitantul de la programul deș asisten ă socială în bază de venituri. ț

Către finele lunii iunie 2011, vom modifica legislaţia şi regulamentele cu privire la asigurarea de omaj,ș în vederea aplicării salariului efectiv i nu mediu pe economie la calculul indemniza iei de omaj i deș ț ș ș a extinde durata angajării anterioare de la ase la nouă luni, prevăzute în criteriile de eligibilitate. ș

În final, la sfâr itul lui septembrie 2011, vom desfă ura o analiză minu ioasă a tuturor celorlalte plă iș ș ț ț sociale, ce nu se acordă în baza venitului i vom înainta propuneri de reformă pentru a ini iaș ț implementarea în 2012.

Monitorizarea programului

27. Programul va fi monitorizat în baza revizuirilor semi-anuale, ac iunilor prealabile,ț criteriilor de performan ă cantitative i intelor indicative, precum i a criteriilor structurale deț ș ț ș performan ă. ț Etapele procurărilor în cadrul programului i graficul revizuirilor sunt expuse înș tabelul 1 al prezentului Memorandum. Lista criteriilor de performan ă cantitative i intelor indicativeț ș ț va rămâne la fel ca i în П 27 al MPEF din 14 ianuarie,ș 2010, cu excep ia faptului că inta privind bazaț ț monetară nu va mai fi aplicată după 31 martie 2011. Noile criterii de performan ă i inte indicativeț ș ț pentru 30 iunie 2011, 30 septembrie 2011, 31 decembrie 2011, i 31 martie, 2012 au fost prezentate înș Tabelul 2. Indicatorii stabili i în calitate de criterii de performan ă vor servi, de asemenea, în calitate deț ț inte indicative la finele lunii iunie 2011 i finele lunii decembrie 2011. Ac iunea prealabilă pentruț ș ț

realizarea celei de a doua revizuiri i a criteriilor de performan ă structurali sunt prezentate în tabelulș ț 3. Ac iunile prealabile i indicatorii de performan ă structurali pentru cea de-a patra revizuire vor fi înț ș ț continuare specifica i pe parcursul celei de-a treia revizuiri. În elegerea cu privire la criteriile deț ț performan ă cantitative descrise în acest Memorandum sunt expuse mai detaliat în Memorandumulț Tehnic de În elegere, anexat la MPEF.ț

Page 12: acordfmiromanapdf

28. În conformitate cu procedurile de recurgere la mecanismul de creditare extinsă (ECF), noi [vom prezenta] FMI un raport anual cu privire la implementarea Strategiei Na ionale deț Dezvoltare (2008-11). Acest raport reflectă un progres satisfăcător în reducerea sărăciei; el va fi distribuit în cadrul Consiliului de Directori al FMI pentru informare. Cu câteva excep ii, i în pofidaț ș impactului crizei economice, indicatorii de sărăcie nu s-au diminuat în 2009. În conformitate cu datele disponibile privind Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului localizate, în 2009 mai mult decât jumătate de indicatori au fost pe calea atingerii intelor stabilite pentru 2010.ț