Acolada nr. 01 (40) Ianuarie 2011

28
  A COLAD A Revist Revist Revist Revist Revist  ă l  ă l  ă l  ă l  ă l unară de litera unară de litera unară de litera unară de litera unară de litera  tur ă ş i art  tur ă ş i a rt  tur ă ş i art  tur ă ş i a rt tur ă ş i art  ă  ă  ă  ă  ă  Ap ar  Apa r  Ap ar  Apa r  Ap are sub egida U e sub egida U e sub egida U e sub egida U e sub egida Uniunii Scriit niunii Scriit niunii Scriit niunii Scriit niunii Scriitorilor din R orilor din R orilor din R orilor din R orilor din România omânia omânia omânia omânia Editori: Societatea Literară Acolada şi Editura Pleiade Satu Mare Ianuari e 2011 (anul V ) nr. 1 (39) – – – – – 28 pagini – – – 4 lei 1 Di r Di r Di r Di r Di rec t ec t ec t ec t ec tor general: Radu Ulmeanu or general: Radu Ulmeanu or general: Radu Ulmeanu or general: Radu Ulmeanu or general: Radu Ulmeanu Di r  Dir  Dir  Dir  Di rec t ect ec t ect ec tor or or or or: Gheor : Gheor : Gheor : Gheor : Gheorghe Grigur ghe Grigur ghe Grigur ghe Grigur ghe Grigurcu cu cu cu cu R  R  R  R  Redact edact edact edact edactor or or or or - şef: P - şef: P - şef: P - şef: P - şef: P e etr tr tr tr tr e Go e Go e Go e Go e Got t t t t ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~  Ana Blandian a: Cuvântul criză, în chineză Gheorghe Grigurcu: Fotbal şi „lacrimi de poezie” C.D. Zeletin: Eminescu Constantin Trandafir: „Garda veche” în acţiune Magda Ursache: Luca şi listaşii Interviul  Acolade i: Barbu Cioculescu Isabela Vasiliu-Scraba: Cioran prin lăutărismul lui Pleşu. Despre inocular ea ruşinii de a fi român. Ion Bolborea - Căruţa lui Caragiale (detaliu) 

Transcript of Acolada nr. 01 (40) Ianuarie 2011

ACOLADA1Revist lunar literatur art Revist lunar de literatur i artApare sub egida Uniunii Scriitorilor din Romnia Apare Uniunii Scriitorilor Romnia Editori: Societatea Literar Acolada i Editura Pleiade Satu Mare Ianuarie 2011 (anul V) nr. 1 (39) 28 pagini 4 lei Direct ector Director: Gheorghe Grigurcu ector Director general: Radu Ulmeanu ~ Director: Gheorghe Grigurcu~

Redactor-ef: Petre Got edactor Redactor-ef: Petre Got

Ion Bolborea - Crua lui Caragiale (detaliu)Ana Blandiana: Cuvntul criz, n chinez Gheorghe Grigurcu: Fotbal i lacrimi de poezie C.D. Zeletin: Eminescu Constantin Trandafir: Garda veche n aciune Magda Ursache: Luca i listaii Interviul Acoladei: Barbu Cioculescu Isabela Vasiliu-Scraba: Cioran prin lutrismul lui Pleu. Despre inocularea ruinii de a fi romn.

2

Acolada nr. 1 - ianuarie 2011

napoi la HamangiaHerta Mller, ntr-un dialog pe scena Ateneului Romn cu marele nostru filosof Gabriel Liiceanu despre disidena romneasc n timpul dictaturii lui Ceauescu, a fost mereu contrat de acesta atunci cnd spunea c fenomenul n-a existat n rioara noastr dect pe alocuri, n mod absolut individual i fr nici un semn de solidaritate din partea confrailor (ba dimpotriv, am spune, vznd cazul Goma, Doina Cornea etc.). n afar de-a o contrazice, att ct i s-a prut posibil sau de bon ton, pe proaspta laureat cu Nobelul pentru literatur, interlocutorul ei a adoptat o profund meditativ poziie de gnditor de Hamangia, mai strecurnd din cnd n cnd printre buze argumente de genul aa-zisei rezistene tcute, ceea ce nou ni se pare cam aceeai chestie cu ceea ce face struul bgndu-i capul n nisip la primul semn de primejdie. Ba, n disperare de cauz, a mai afirmat la un moment dat c simpla nefolosire de ctre intelectualul romn a binecunoscutei limbi de lemn a fost tot un semn de disiden, de unde scriitoarea de limb german a tras, amuzat, concluzia c actualul emul al lui Bsescu, de vreme ce n-a folosit limba respectiv, va fi fost, la vremea aceea, un mare disident. Halal s-i fie! n momentul de fa, avem toate ansele s repetm, dei n cu totul alte condiii, aceeai disiden tcut, nu neaprat pentru c ni se pregtete o lege a presei precum cea proaspt adoptat n Ungaria, menit s reinstituie i la noi cenzura dup 21 de ani de libertate. Cci aa-zisa disiden a funcionat i pn acum, prin aceeai poziie de stru, atunci, desigur, cnd muli intelectuali nu au ezitat s se nscrie direct n tagma celor numii, pe bun dreptate, ai lui Bsescu, poziie aductoare de multiple avantaje, din toate punctele de vedere. Revenind ns la aceast proiectat lege, care are menirea s pun cu botul pe labe orice organ de pres care ar ndrzni s atace Puterea, nu pot s nu remarc tcerea desvrit care s-a lsat peste ar de la primele semne ale apariiei sale. Toat lumea se face c nu vede, n-aude, doar un ziar, dou, citibile n exclusivitate on line, ncearc s pun lumea n gard, izbindu-se ns de-o total indiferen. S-ar prea c am ajuns cu toii nite mi de cei leinai ca bidiviii lui Creang, nct nu numai c nu mai tragem deloc la crua democraiei, dar nu mai scoatem nici mcar un jalnic nechezat. Societatea civil nu e mai breaz, nici mcar un singur ONG, pretinznd a se afla mereu pe baricade, nu a avut mcar cea mai mic reacie. Academica doamn Pippidi, att de vocal de obicei, tace i dnsa la fel de filosofic precum gnditorul cu care ne-am nceput rndurile de fa. napoi la Hamangia cu toii, la lefuit piatr, frai romni!

Radu ULMEANU

Redacia i administraia: Str. Ioan Slavici nr. 27 Satu Mare Cod Potal 440042 Fax: 0361806597 Tel.: 0770061240 On-line: www.editurapleiade.eu (Revista Acolada n format PDF) E-mail: [email protected]

Cuprins:Radu Ulmeanu: napoi la Hamangia p. 2 Gheorghe Grigurcu: Absurdul corporal p. 3 C.D. Zeletin: Eminescu p. 3 Barbu Cioculescu: Un ghid pentru eternitate p. 4 Nicholas Catanoy: Alambicul lui Ianus p. 4 Adrian Alui Gheorghe: Poezii p. 5 C. Ablu: ntmplri imaginare pe strzile Bucuretiului p. 6 Constantin Mateescu: Desene n peni p. 7 Constantin Trandafir: Micarea prozei p. 8 Constantin Clin: Zigzaguri p. 9 Interviul Acoladei de Lucia Negoi: Barbu Cioculescu p. 10 Adrian ion: Despre romanele prezentului p. 11 C. Cublean: Poezia tririlor crepusculare p. 12 Tudorel Urian: Pas n doi p. 12 Sorin Lucaci: Poezii p. 13 Pavel uar: Rzbunarea lui Caragiale p. 14 Simona Vasilache: nvtur... p. 14 Magda Ursache: Luca i listaii p. 15 erban Foar: Lucarn p. 15 Liana Cozea: Cltori n trenul vieii p. 16 Isabela Vasiliu-Scraba: Cioran prin lutrismul lui Pleu p. 17 Florica Bud: Texte cu nume p. 18 Luca Piu: Suita insem(i)nrilor marinologice (2) p. 18 Angela Furtun: Despre liberalizare i cdere p. 19 Viorel Rogoz: Etnologul romn n Epoca de aur (XV) p. 20 Nicolae Florescu: Reevaluri p. 22 A.D. Rachieru: Radar p. 23 M. enil-Vasiliu: Renato Guttuso p. 24 Voci pe mapamond. Traduceri de Olimpia Iacob p. 27 tefan Lavu: Comedia numelor p. 27 Gheorghe Grigurcu: Fotbal i lacrimi de poezie p. 28 Ana Blandiana: Cuvntul criz, n chinez p. 28

Revista Acolada se difuzeaz n Bucureti la librria Muzeului Naional al Literaturii Romne (Bulevardul Dacia). Abonamentele se pot face direct, prin mandat potal, la adresa redaciei. Numai pentru instituiile bugetare, la Trezoreria Satu Mare, Cont RO34TREZ5465069XXX001050. Cod fiscal: RO 638425. Costul unui abonament pe 3 luni este 17 lei (sau 34 pe 6 luni etc.), acesta incluznd i taxele de expediere. Cititorii din strintate pot plti abonamentul n sum de 48 euro pe an n contul RO05PIRB3200708229002000 deschis la Piraeus Bank Satu Mare.xxx n virtutea respectrii dreptului la opinie, redacia Acoladei public o diversitate de opinii ale colaboratorilor, fr a-i asuma responsabilitatea pentru acestea. Manuscrisele primite la redacie nu se napoiaz. Sunt privilegiate textele n format electronic.

ISSN 1843 5645Tipografia Brumar Timioara

Acolada nr. 1 - ianuarie 2011

3

Absurdul corporaln consonan cu teza congenerului d-sale, Gheorghe Crciun, privitoare la corporalitatea socotit ca un factor decisiv al mentalului poetic i al scriiturii, Alexandru Muina cultiv o poezie anatomic-fiziologic. Trupul e urmrit n existena sa cnd frenetic-satisfcut de sine, cnd bntuit de inchietudini, frmntat, panicat. Nu o dat e nscenat un epos al componentelor sale, cu o atmosfer n care aspectul sarcastic l domin pe cel nostalgic: ntotdeauna e linite. / Urechea nu poate s-aud, ochiul nu poate s vad / Dincolo de perdeaua frumos apretat, de zid. / ntotdeauna e linite. Inimii, vag nspimntate, / Hematiile, cnd intr, i spun: Nu-i nimic. / Totul e-n regul. D-i nainte! Hematiile, ieind: / Curaj! O s fie bine. Bye, bye! (Poem linitit). E o modalitate a retractilitii, o prudent coborre n subterana organic, bardul propunndu-i a se ruga multe zile, n tcere, zeilor subcelulari, ndeobte neglijai: Meteugul l-am pierdut. i bucuria. / Ce s m fac? // Doar ei, doar ei poate-or s m-asculte, / Cci oamenii-s bile de biliard, / Bacterii umflndu-se-n bulion. // Ei, micii zei. Pe care prea mult vreme / I-am ignorat. Ei, / Cei Puternici, Prini ai Negentropiei (Multe zile am s m rog). De remarcat i aceast reificare nu tocmai mgulitoare a semenilor crora, cel mult, li s-ar putea concede statutul unor bacterii. n alt parte fptura uman apare identificat cu un clei nepreuit: / De oase, ochi, splin, ficat (Un sunet n aer). Erosul nsui intr n cercul aceleiai analize ce-l descompune n elementele concreteii derizorii, cu un efect algid: Visez la femeile din reviste, / Sau la tine, cum erai acum 10, acum 20 de ani? // Ele sunt hrtie strlucitoare, / Tu carne i snge, respiraie fierbinte. // Ele sunt contur i culoare, / Tu senzor i feromon. // n seara asta am vrut s m bag / Sub ptur i s plng. N-am putut: / Nu simt nimic, nu mi mai amintesc nimic. // Doar un tremur i-o cretere-a pulsului, / Senzaia c ceva cald, cald mi lipsete, / C voi ncepe s drdi tot mai tare, pn am s nghe (Visez la femeile din reviste). Obsedat de miniorganic, Alexandru Muina observ cum tristeea ptrunde / Ca un virus n ficat, n creier, n plmni, n pancreas, cum ne macin oasele, ne obosete inima, ne-ngroa vinele minii (De ce?). Avem a face cu un lirism al unei damnri clinice, n care patologia ia locul oricrei speculaii, oricrei transcenderi precum o scurttur pentru a se ajunge la concluzia nonsensului: Nimic nu are sens. Ce-am ateptat / S-a ntmplat. Ce am visat / E rou, aici, n iarb (Rou, n iarb). Absurdul corporal ni se propune drept cea mai convingtoare postulare a absurdului. ntr-o perspectiv tipologic, putem vorbi despre o stare postparadiziac. Pierzndu-i candoarea ce fcea posibil abordarea vieii ca atare, misterioas n echivalena cu sine, Alexandru Muina o reduce la un inventar obiectual repulsiv. La un peisaj al degradrii acute, al pestilenei, al infeciei: N u - i Paradisul e lumea /n care te-ai ntors. Dup atta timp / Camere putrede, dihori negri, cri de joc / Zdrenuite, miros de sex, de plastic ncins i de fier, / Puroi i cret verzuie, spaim i lcomie, / Maina roie de tocat / Plin de pene i snge (Nu-i paradisul). Are totui cavalerismul (fa de sine) de-a recunoate c rul rezid ntr-o alterare subiectiv: i ai descoperit c, dac ai pierdut inocena, / i mai rmne ezitarea. Zilele / Au gust de ienibahar, oamenii / Se-mbrac n sticl i-n email, iar obiectele / Cnt abia auzit (Nu-i Paradisul). Unica reacie defensiv o constituie ntrebarea cum de a fost cu putin o asemenea alunecare n negativ, ntr-o ontologie a negrii ce nu-i mai gsete raiunea. Dac am respectat codul moral, cuminenia, de ce suntem astfel pedepsii? De ce vine tristeea? De ce st mereu / Dup colul casei, n dulap, sub msua din sufragerie, / n spatele crilor din bibliotec? / De ce se strecoar? De ce pndete ? / Am fost buni i cumini. Ce are cu noi? / De ce ni se-arat n ochii prietenului, / Pe faa, n zmbetul femeii iubite? / De ce, de ce? De ce ne trezim dimineaa / i oftm i privim n gol? (De ce). Prin urmare e un refuz al pcatului originar. Inocenei i se substituie postura rebel. Fiina se refugiaz n carnal ca ntr-un adpost cu dou aspecte, pe de o parte, cel de oglind morbid a nimicirii obteti, pe de alta cel de consolare prin efemer, joc sezonier, blndee pasager a golului. O idil se cumpnete ntre ininteligibil i amnezie, ntre suferin a rnii trupeti i muzicalitate: Am uitat ce-a fost ru. O cea luminoas / E ce-am iubit. Sunt multe lucruri / Ce te rnesc. Puine mngie. i mai puine / Intr n carne i i fac cuibul acolo. // Carnea: lunecoas materie. Nu rmi / Dect c-un anume fior, cu muzica limfei / ntr-o diminea de var: / O cea luminoas (O cea luminoas). Imaginea nudului, precizia detaliilor, evocarea nemijlocit a rutului reprezint un abandon n senzoriu precum ntr-o modest certitudine. ntr-o minor redempiune: Sexul meu intrnd prietenos / n sexul tu. () Fr speran: mna ta-n mna mea, ochii ti / Privindu-m de aproape, pieptul meu apsnd / Snii ti umezi i fierbini. Fr speran: limba mea / Pe omoplaii ti cu gust de migdal, fr speran / Acea dup-amiaz, acea dup-amiaz (Ninive). Nici un viitor n-ar putea fi verosimil n afara acestui crunt destin al organicului sortit descompunerii, pieirii. Nite indivizi enigmatici, cu alur de extrateretri, mprtie de la nlimea unui turn de ap fluturi albatri i roz, cu ncurajatoare inscripii: Tot nainte, Viitorul cu noi, Luminoas e calea / i aa mai departe (Amiaz plutonic). n fapt, asemenea agitatori patroneaz un mcel. Sngele se aga de cer ca un copil de pntecele matern, soarele e nemilos sub mzga de microbi, o caracati invizibil acoper treptat meningea, ochii, sexul celui ce se zbate sub ndemnurile lor perfide ori mcar fr priz la real: Ei mi zmbeau ngduitor, n spatele / Mtilor de oxigen, cu paloarea actinic / Strlucind discret, ei fceau semne prieteneti / Din turnul de ap, ei priveau nelegtori / Zeama puhav a trupului meu evaporndu-se / Sub soarele nemilos al amiezii (ibidem). Date fiind acestea, poetul lanseaz din refugiul su trupesc, stigmatizat de un existenialism negru ca smoala, formula unui materialism liric arogant. Izgonirea din

EMINESCUCuvine-se a-l simi cu o inim n care n-a zvcnit niciodat ura; a-l asculta cu auzul dinti, neprihnit nc de zgomot; a-l privi cu ochi ce n-au fost izbii de urt; a-l cutreiera cu mintea prin care n-a strfulgerat iul rului... Dar unde-s eu acela? Fi-voi oare? Fi-vom oare? Cel care i ptrunde arta i intr n rezonan cu nota ei fundamental e un ales. Se trezete dintr-o dat n zona nalt a unei asceze, de unde viaa sufletului poate fi renceput. Eminescu nseamn pornire de la suflet i ntoarcere la suflet; iat ce-l distaneaz de ce n-am spune-o? de poezia contemporaneitii noastre. Arta lui e primar ca i viaa, ba mai mult, o anumit nepsare fa de aceasta din urm urc i mai sus arta, coboar i mai simitor viaa. Ce fericire mai misterioas dect mntuirea prin cuvntul care a existat naintea noastr i nainte a toate? S-l ntmpinm, totui, aa cum suntem. Iar eu i ies nainte aa cum m aflu: cu schelria ideilor cltintoare sub ndoieli; cu nervii vetejii de ndelunga rbdare i cu sngele obosit. Dar o fac n ndejdea renaterii din nou, pregtindu-m prin el pentru nfiarea naintea lui Dumnezeu. Secolul ntreg m-a tot mpins pn n faa poetului i astzi, iat, m simt ca plasma anhist purtnd numele de lut, spre care s-a ndreptat degetul Creatorului, limpezindu-i opalescena pentru a-l zmisli pe Adam. Eminescu rmne Judecata de Apoi a limbii romneti i cea dinti zi a nvierii ei n poezie. Dac nu s-ar fi ivit pe lume Eminescu iar poezia romneasc sar fi oprit, s zicem, la Alecsandri, poate c nu s-ar mai fi putut scrie mare ce. Eminescu ns a aprut tocmai pentru a ne ncredina c putem, ca romni, scrie i mai bine. De aceea el este un izvor nesecat de speran al existenei spirituale romneti, al revelaiei propriului geniu, al permanentei noastre evoluii valorice... Fulger cuprinztor neantiznd neguri, Eminescu ne-a mbriat diluviul ateptrii din veac... Atoatetiin i Atotputere, el rmne marele ingenuu al neamului; nchinndu-m lui ca la icoana Absolutului Romnesc, m ptrunde pacea sufletului iar pcatul grijei de multe m prsete. Eminescu renvie n toate mprejurrile n care ara se problematizeaz i cnd neamul, cutndu-se pe sine, ntrzie s se regseasc. De la Nistru pnla Tisa, cte sacre entuziasme nu s-ar aprinde, cte rosturi nu s-ar alctui din nou, n matca rupt de viituri, dac i s-ar striga mriei sale: Tu la Belu nu mai sta! Mai anii trecui s-a lsat pentru venicie, nu departe de creanga teiului sfnt, stolul de porumbei al criptelor albe sub care zac tinerii eroi mpucai n Decembrie 1989. Sub protecia unui viitor nebnuit de necroarhiteci, le-a fost ordonat n adnc dezordinea sublim i salvatoare. Deasupra, n absena ori n prezena nenorocitelor mame, indiferent, li s-a oferit n rstimpuri solemne zmbetul unsuros i coclit al celui ce a inut ase peste ntreaga ar, consunnd, n tristele luni fericite de dup Revoluie, cu armul virilitii extrase din estropiere al comilitonului ateu i cu crucile lor aruncate de circumstan pe pulovere iacobine, croetate n Macao din fir shetland. La urma urmei, n faa mormntului se poate nclina oricine, pmntul poate oferi iluzia c primete rugciunea, fie ea sincer ori numai regizat pentru raiuni ale exterioritii; sufletul dus ns nu poate fi captat i silit s stea cuiva n fa ct timp i plpie lumnarea n mna ale crei dexteriti sunt animate n ascuns de sufletul urt... Prsind compostul de ghiocei al propriilor trupuri, sufletul tinerilor martirizai se sustrage jeluirilor de rutin, uit i se nal, mpletinduse n nlimi, acolo sus, cu sufletul lui Eminescu. Tnr la tnr trage, pictur la pictur i apa la mri... Nu pot s deschid cartea poetului fr pregtire i ntrziere purificatoare, fr rugciune i tremur, cci pe Eminescu sufletul meu nu-l citete, ci l primete, ca pe mprtanie.

Cronica literar

C.D. ZELETINParadis nu e aci prilej de cin, metanoia i e complet strin celui ce se simte exclusiv victim. Dimpotriv, scrnind din dini, ndrjindu-se, el i asum ptimirea printr-o demonie a solidaritii cu materia, aducnd n scen o energie plebeian ce d la o parte orice complicaie relativizant, orice not de compasiune. O sicitate moral, un grobianism funciar pot astfel s-i scoat capul sub un pretext liric. Trandafirilor mov, aproape vetejii, din vaz, li se aduce reproul c triesc prea complicat, / Promit prea multe, mereu amn (Eu, la etajul II). Idealul autorului e o simplitate dur. Nu una a purificrii, a idealizrii, ci a unei maculri a unei compromiteri ce s-ar cuveni generalizat. Vulgaritatea, trivialitatea l ispitesc precum spasme ale unei inevitabile capitulri. Convins c oamenii nu neleg dimineaa, c nu vom mai avea parte niciodat fie i de un rest de tandree (Dimineaa), Alexandru Muina plonjeaz n brutalul expresiv maxim. Viaa i apare plin de labe triste, () de containere, desigur, () de ciuperci i gndaci (Viaa e plin de labe triste). n acest context televizorul e apreciat pentru faptul c e fr acel miros de ccat pe care parfumurile / Nu-l acoper pn la capt niciodat (ibidem). Spre a urma cu o confesiune cum s zic? victorios antiromantic: Uneori, dup-amiaza, / nchid ua la baie, m aez pe WC / i, cu ochii nchii, visez, visez. Nimeni nu bate la u, / Nimeni nu m ntreab ce fac acolo. Lumea / E tot mai civilizat: mai fiecare / Are o bud a sa, curat, n care s viseze (ibidem). n alt parte, notificnd c rahatul se duce,-n imbale i goarne, / Spre venicul loc spre marea tain a reciclrii, poetul i se asociaz declarnd c: Eu nsumi, ncet, / Bucat cu bucat, m ntorc n pmnt (Pean). Reducia la corporalitate trece astfel ntr-o reducie la corporalitatea excretoare. Alexandru Muina ne d impresia dramatic a unui om care, czut cu faa ntr-un noroi fetid, n loc de-a se ridica, i aspir cu voluptate miasmele.

Gheorghe GRIGURCUAlexandru Muina: Regele dimineii, Ed. Tracus Arte, 2009, 72 pag.

4Flux-Ref eflux Flux-Reflux

Acolada nr. 1 - ianuarie 2011

Un ghid pentru eternitateV e c h i bucuretean, cu ochiul format al arhitectului i cu capacitatea de divagaie sacr a poetului, Constantin Ablu, ntrit n uneltele sale de recentul tom enciclopedic n care ne-a dezvluit totul despre nimic, ne druiete acum primul volum dintr-o probabil trilogie, dedicat urbei iubite: ntmplri imaginare pe strzile Bucuretiului (Casa crii de tiin, Cluj Napoca, 2010). Deocamdat numai ntre literele A i L, autorul, dotat cu simul sistematicului a ntocmit un ghid pentru potolit pohtele suprarealiste ale naiei de cltori i cititori de ambele sexe, ale copiilor i copilelor i uneori (cu osebire n zi ploioas) a vreunei me. O postfa a autorului ne divulg ce a urmrit el, plecnd de la considerentul c Bucuretiul ar fi un ora al metamorfozelor, demn de un roman al romanelor. ntruct ne aflm n faa unei chestiuni de preferine, nu vom intra n disput cu dl. Constantin Ablu n privina singularului Bucuretiul, destinat unui ora de vdit pluralitate, precum analogii Ploieti, Piteti, Gieti. Noi am fi zis: Bucuretilor fr, totui, s intentm un proces. Cade n sarcina autoritilor s instituie o usturtoare amend pentru cei ce folosesc greit numele capitalei rii. n fine, ghidul mai conine i un sumar pe cuvintele-cheie, de un nesperat ajutor lectorului cu anume cunotine n domeniul codurilor i nu numai acestuia! Ceea ce nu trebuie s tulbure curata disponibilitate a cititorului, cum s-a spus de ambele sexe i de vrste diferite este precizarea c succesiunea alfabetic a bogiei de strzi este doar un adjuvant, miezul l constituie ntmplrile, date ca imaginare. Oricum, ns, excepiile abund, unora dintre strzi rezervndu-li-se ntmplri de vast respiraie, altora scurte consemnri de felul: strada Bolidului miroase a nori destrmai. Ori, rimat: Pe strada Armeti se vnd pahare i ceti i Pe strada Arbnai se-nfulec papanai. Despre denumirile ntr-aiurea a numeroase strzi din metropol, din trecut pn mai ieri alaltieri s-a scris i s-a comentat adesea. n Bucuretiul imaginar vom avea, astfel, strada Calendarului, strada Duului, a Epigramei, a episcopului Vulcan, Intrarea Frumuia, strada Garibaldi Giuseppe, strada Giulini B. inginer, strada Hispania actualii edili ai capitalei ar avea de unde alege n acele misterioase edine n care au de abolit nume de strzi ruinoase, cu altele de nltoare rezonan. n tom, motenirea lui Urmuz este vie i palpabil, exerciiul suprarealist opernd pe texte de cel mai plat realism, cu lung btaie. O insaiabil imaginaie suge sucurile platitudinii, ntrun perpetuum mobile concurnd virtuozitatea solistului pe instrumentul su de coarde, ciupit sub arcu cu respectul partiturii, respectiv al rigorilor absurdului, care nu sunt puine i nici apatice la nclcare. Aluziile la realitate sunt, prin urmare, nu numai admise, ci chiar cultivate vezi viaa politic a rii, pe un ton aparent placid i enumerativ, n fapt acid, corosiv, ca s nu zicem vitriolant. Citim : Pe strada Kilogramului domnul Vlad Ban face guverne. Vlad Ban e numit ministru pe via. Vlad Ban numete minitri pe prietenii si de pe strada Kilogramului. C doar n-o s te ncrezi n strini e deviza sa inconturnabil. Ministrul de externe e doamna Lorena Grnju, avocata care l-a salvat pe Vlad Ban de la prnaie atunci cnd a accidentat un copil. Ludovic Carbid e ministrul muncii, c el i-a reparat pe est maina avariat de copil. i lista continu pn la ceretorul Gribu, devenit ministrul finanelor: el tie cel mai bine cum se strng banii. Aluzii, defulnd obsesiile cotidiene ale scribului. Dar cazul e mai degrab izolat n oceanul de gratuiti al ghidului, n care nottorul evolueaz spre a ntlni pretutindeni grotescul din fundul ochiului. Caricaturalul, grotescul prosper n portrete, situaii, decor ntr-un fantastic bal al circumstanelor, eliberate de logica numit comun, nu mai puin supuse strictelor uzane ale absurdului. Sunt, aadar, strzi care dispar la chemare, cnd nu dialogheaz vezi strada Fochitilor cu strada Folescu George, se interpeleaz. Pe strada Franzelari, unde cndva fusese un cuptor de pine ce e foarte ciudat e c acum vreo lun m-am ntlnit cu Linic, biatul ce regla cuptorul i tii ce mi-a spus hehehe... s fii sntos mata, c locatarii de pe Ferestrei sunt bine mersi n Canada, i mi-a fcut cu ochiul. La desprire mi-a optit la ureche, i-a pltit bine pentru farsa asta. Da i-au schimbat numele i n-au voie s se-ntoarc-n ar. Imaginare, adic rupte dintr-un rezervoriu colectiv: Str. Frsinet. Mi-am zis c o s se sparg buba. Mii de salariai s-au adunat n crng. Se-apropie furtuna. Greva e iminent. O s paralizeze ara. Or s-i dea jos pe ipochimeni. Dar pe cine s pui n loc c toi sunt potlogari. Aleea Fuiorului are ton, ni se vestete c acum angajaii primriei i-au schimbat numele n strada Fiorului. Mai dezvoltat: la Intrarea Fulgerului: Zigzag luminos pe bolt, o frntur dintr-un mar cunoscut, un prieten a zrit o clip n mulime, o treapt n minus n scara din copilrie, pe strada cu un singur trotuar cci cellalt a devenit mal de fluviu. Tnrul violonist de la 45 face naveta n provincie. n tren se ntlnete cu o coleg pianist. Privind pe fereastra vagonului i aduc aminte de strada Ferestrei. Surd amndoi. Au fcut oferte Filarmonicilor din Europa. Sunt competitivi i vor prsi curnd ara. Stau nc la fereastra vagonului i vntul le flutur pletele. Reportaj, la zi! Peste nepturi rutcioase se toarn un balsam inflamator, ntrebarea magistrului fiind dac se gsete n faa unei tentative de a surprinde ntmpltorul n ceea ce are mai deschis, ori, dimpotriv, a unui text esopic, n variile mti ale gratuitului. n Postfa vine vorba de un demers enciclopedic, al crui punct de observaie ar fi: atia ani, attea strzi, attea case, atta memorie consumat pe sarabanda metamorfozelor, nct brusc ne dm seama c fragmentul definete cel mai bine un ora, c fugitivul e marca dezvoltrii aezrilor, c neterminatul oraului este n fond cel al umanului nsui. Palpitul clipei, ispita combinaiilor posibile, pn la epuizarea fraciilor ar potena mitul. nct: ne putem imagina c dac i se ntmpl ceva ru Bucuretiului real, i nu ne rmne la dispoziie dect acest ghid alfabetic al strzilor, el va avea fora intrinsec s dea seama i de topografia oraului i de vieile locuitorilor si, i de ciudatele ncrengturi onomastice ale acestor fiine ce se-mbulzesc n ntmplri banal- halucinatorii. Ghidul s-ar mai constitui ntr-o istorie a genurilor literare i, prin aceasta, a literaturii nsi. Dar s ne ntoarcem la prima lui materie. Ne izbim aici de unele scorii care ne pun pe gnduri. Cum s ne explicm astfel enormitatea de a situa pe strada Giuleti Delfinariul pe care cu toii l tim pe strada Hrova? Sau cum e trecut pe strada Hrlescu Dimitrie moartea unui om care n-a fcut nimica, atunci cnd, notoriu, placa sa comemorativ se afl la numrul 11 bis al strzii Kepler K. Johannes, unde, de altfel niciodat na locuit regretatul meu prieten i sftuitor Udroniu. Desigur, aceste scpri pot fi eliminate la o ediie revizuit. Folositor provincialului dejugat n Capitala visurilor sale, ghidul vine i n ajutorul localnicilor n iernile zpezoase, cnd neaua acoper indicatoarele strzilor. Atunci, chiar i numai primul volum satisface toate cerinele.

Alambicul lui IanusFive oclock tea nu la marchiza X, ci ntruniri cu un grup de pensionari, o dat pe lun, prin rotaie, tot la un alt confrate. O mic menajerie. Subiecte comune, obsedante: maladiile btrneii, infarctul de miocard, accidentul vascular cerebral i evident simfonia demenei senile. Cel mai n vrst (96 de ani), decanul nostru, este lucid, spontan i coerent. Conduce automobilul fr ochelari i mnuiete internetul ca un june de 18 ani. n plus, face curte fetelor tinere, nu numai verbal, ci folosind minile, plasndu-le la decolteul larg al dulcineelor acostate. Azi s-a prezentat la ceai cu un cucui n frunte. Juna acostat, o buctreas zvpiat, simind mna decanului sub fust, l pocni cu polonicul n frunte, transformnd Don Juanul ntr-un rinocer.O descriere nu este suportabil dect dac este discret. Poi vorbi despre personajul eu, dar discret. Discreia este esenial, deoarece ea este profund. Nu sunt deloc narmat pentru a suporta singurtatea (solitudinea). Lectura m obosete. Scrisul m plictisete. Tabieturile i pasienele m enerveaz. Am o grmad de scuze, s nu fac nimic. Singura tentaie ar fi fuga n deert. Important e doar s cred c sunt viu, s merg nainte, chiar mpleticit.

Lart est tu par le got; le got, cest le vice. (Degas)Vis. Eram ntr-o sal de ateptare. Trenul, ntrziat dup trei ore, pufia din greu. Roile locomotivei, transformate n rdcini, se nfundau ntre inele topite. eful grii, un liliputan cu cap de corb, se rstea la pasageri, ndemnndu-i s se urce n tren. Liliputanul se mica printre pasageri, cu o facl n mn. Apoi i-a nfipt facla n ochiul drept. Ciclopul umflndu-se ca un balon, plezni n cele din urm, bubuitura nsoit de-o muzic electronic mprtiind pasagerii, care i gsiser refugiu ntr-o balt violet acoperit cu alge carnivore Retrospectiva Leonora Carrington (La Maison de l Amerique Latine/ Paris). O apariie himeric, despre care Octavio Paz a scris: O somnambul ieit dintr-un poem de Yeats. Carrington s-a nscut n 1917, la Lancashire (Anglia). colarizare ntr-un colegiu catolic. Din copilrie ncepe s danseze. La vrsta de 18 ani frecventeaz facultatea de arte de la academia Amde Ozenfant (Londra). n 1973 l ntlnete pe Max Ernst, cu care se liaz. Cuplul triete la Paris i la Saint-Martin-dArdche. Particip la marea expoziie surrealist de la Paris, n 1938, organizat de Andr Breton i Marcel Duchamp. n timpul celui de al doilea rzboi mondial, Max Ernst este arestat. Carrington se refugiaz n Spania. Sufer de depresiuni intense, fiind internat n clinica Dr. Morales, la Santander (1940). Experienele trite n aceast clinic sunt descrise n romanul autobiografic En bas. Prsete clinica, ajungnd la Lisabona, unde face cunotin cu diplomatul mexican Renato Leduc, cu care pleac la New York. n 1942 pleac n sud, instalndu-se n Mexic, unde se cstorete cu fotograful Imre Chiqui Weisz. Triete o perioad creativ excepional, alturi de-o pictori tnr, Remedio Varo, cu care exploreaz noi teritorii picturale i literare: spiritism, buddhismul tibetan, studii de alchimie. mpreun cu Varo, picteaz fiine mitice i scene din repertoriul religios al indigenilor. n 1956 realizeaz prima expoziie personal. Devine celebr n 1960, lucrrile ei fiind achiziionate de marile muzee ale lumii. Paralel cu creaia artistic, Leonora public romane de factur tradiional, cu un ton caustic, cu o tematic esoteric (La Maison de la peur, 1938; La Dame Ovale, 1939; Le Cornet acoustique, 1974; The Hearing Trumpet, 1991; The Stone Door, 1977 etc.) Talentul e pentru unii permisiunea ce i-o iau de a descoperi nc o dat lucruri descoperite de alii, odinioar. A nins toat luna ianuarie i o parte din februarie. Zpad i ger (aa cum nu s-a mai ntmplat de aproape treizeci de ani. De neneles, cum albul mi-a nlturat voalul gri i obtuz de pe creier, stimulndu-mi dorina de-a tri, de-a respira, de-a scrie, de-a asculta Cantatele lui Bach, de-a ntlni oameni afabili i disponibili, mprtind entuziasmul meu momentan...

Barbu CIOCULESCU

Nicholas CATANOY

Acolada nr. 1 - ianuarie 2011

5

P o e z i eDescoperirea numeluiSe numea Filip-cel-care-a-iubit-a-urt-a-murit-uneori-ca-un-zid-ros-de-putreziciune-el-spargestelele-ntre-dini-el-este-fructul-mai-mare-dect-coaja-el-a-descoperit-marea-interioar-la-caretrag-toate-corbiile-scufundate-el-este-trist-definitiv-ca-un-mort-cruianu-i-se-mai-promite-nimic-poate-fi-numit-i-cartierul-cu-srntoci-care-i-scot-noaptea-inimilela-lun-s-urle-el-este-bolnavul-de-meserie-care-poate-fi-nchiriat-pentru-bolile-voastre-uncancer-o-gut-un-reumatism-poftii-servii-avem-pentru-toate-trupurile-cte-ceva-el-poateputrezi-n-locul-vostru-poate-fi-mpucat-poate-fi-nefericit-n-numeletuturor-dimineaa-asud-precum-cuvntul-n-poem-o-transpiraie-rece-ca-roua-ai-fost-vreodatfloare-s-simi-rcoarea-dimineii-pe-piele-pe-culoare-un-violonist-care-a-acompaniat-toatetomberoanele-care-au-plecat-s-nconjoare-lumea-are-i-mizeriadestinul-ei-zice-n-dimineaa-unei-zile-care-nu-credea-c-va-disprea-n-hul-zilelorvane-pardon-doamn-moarte-viaa-mea-nu-este-o-zdrean-pe-care-s-o-lepezi-laprimul-col-eu-nc-mai-cred-c-rna-mai-e-rn-mai-cred-c-prul-femeii-este-celmai-dulce-arcu Da, fiecare om e o poveste. Da, fiecare nume e o poveste. i povestea lui Filip-cel-care-a-iubit-a-urt-a-murit-uneori-ca-o-buz-de-orizont-care-nu-gsetejumtatea-sa-de-cuvnt-cu-un-nume-ca-o-piele-de-inorog-lepdat-n-boscheiicu-flori-de-rujalni-cci-toate-cuvintele-snt-n-definitiv-numele-lui-Filip-uite-cnd-spuiticlosule-sau-urtule-sau-viforosule-sau-melancalicule-spui-de-fapt-drag-Filip-eti-copilultuturor-mamelor-din lumeaasta-un-nume-att-de-frumos-pe-care-femeile-l-ascund-noaptea-ca-pe-un-secret-care-le-uneten-nefericirea-lor-cci-vai-ce-carne-de-prun-au-femeile-acum-etibtrn-muti-pielia-fin-i-aminteti-e-o-muctur-de-rechin-care-a-rtcit-marea-e-ompunstur-de-corn-care-fixeaz-amintirea-pe-noaptea-rinocerilor-se-zice-c-a-fost-ozi-n-care-mama-lui-Filip-a-venit-s-vad-pruncul-nscut-din-mruntaiele-ei.- Bunziua.- Bun-ziua.- Snt-mama-lui-Filip-copilul-acela-care-a -btut-cerul-n-cuie-lacoluri-s-nu-cad.- Bun-ziua.- Eu-snt-nostalgia-ei-o-fruct-amar-cine-tie-cuadevrat-ce-nseamn-ca-fiul-s-smulg-rdcinile-cu-totul-din-trupul-mamei-. - Bunziua.-Toi-copiii-snt-resturile-unei-viei-trecute-iluzia-care-a-prins-trup-de-lut-de-carne.- Bunziua.- Eu-snt-ochiul-care-vede.- Bun-ziuaeu-snt-ochiul-care-plnge.- Bun-ziua.- Eu-snt.- Bun-ziua.- Eu ? Trebuie s recunoatei c povestea e una trist. Chiar el, Filip (cel-care-a-iubit-a-urt-a-murit-uneori-), cnd i spunea propriul nume cuiva, ncercnd s se prezinte, izbucnea n plns. Noi, cei care ncercam s-i spunem numele, izbucneam i noi n plns. De aceea l ocoleam. i el se ocolea pe sine. Nu se tie dac nu a murit ntre timp, sau dac a supravieuit propriului nume, cert e c nimeni nu i-a gsit pe undeva ciosvrta de trup n care nghesuise attea lacrimi attea suspine ceva sperane un pumn de cntece frivole un pmtuf de versuri amare totul nvluit n snge, mult snge cu care s-ar putea rescrie (eventual) i poemul acesta. Poetul btrn i declam faima (6) Din cuvinte i culori am inventat o gar pentru toate plecrile, pentru toate despririle. cnd mi-am dat seama de deriziunea artei am vrut s terg cu buretele bietele mele nsilri, dar era prea trziu: prea multe trenuri treceau deja pe acolo.

CLIPA Cu doamna Adelina am vorbit deseori despre moarte: cum au murit unii, alii, eu i-am dat suficiente motive s cread c e singura fiin care se intereseaz de moarte, c toi ceilali nici mcar n-o bag n seam, cnd vine doar, i mpacheteaz sufletul, i mai iau vreo amintire, vreun lucruor care poate fi dosit n cutele cuvntului de pe urm, apoi pleac aa cum ar prinde un tren n gar, n ultima clip, gara rmne nvluit n propria ei singurtate ca i cum nimic nu s-ar fi ntmplat, i-am povestit cum a murit generalul Meredith Lee (cel care dispreuia moartea, care o provocase la duel, cu armele ei chiar) ascunzndu-se sub pat, de acolo l-au scos, cu greu, moartea i fcea respiraie gur la gur, inim la inim, apoi vorbeam de prini. de ai notri, de sfinii prini, cu ct amesteci argumentele, cu att nu vezi drumul drept care duce la capt, pare s se mai nfunde sub un orizont ca un izvor care izbucnete de nicieri, care se rostogolete spre nicieri, i spuneam: viaa e frumoas, eternitatea e frumoas, doar poarta care le desparte e potopit de viermi care latr, pream deintorul unor formule infailibile de asta, doamna Adelina - o octogenar dintr-o ramur nemeasc rtcit n spaiul valah - , m ntreba uneori cu speran dac tiu cumva dac se poate muri dup o reet, dac am cetit undeva, dac am auzit asta undeva, dac am vzut undeva, dac mi-a spus cineva ceva care ar putea s dea o soluie, dac am intuit cndva c ar putea s existe vreun secret al muririi...! De la o vreme i spuneam numai despre oameni care plecau fericii. Peau cu dreptul ntr-o lume mai bun care e la o lungime de pan de pasre kiwi de lumea noastr, se ddeau de trei ori peste cap i se fceau din nou oameni, se sufocau de iubire unul pe altul ca i cum dincolo poi s fii dintr-o dat toi oamenii care n-ai putut s fii n lumea asta. Apoi m-a sunat n miez de noapte: drag, a venit CLIPA ... ! Acum, acum ce trebuie s fac?

Adrian ALUI GHEORGHE

6

Acolada nr. 1 - ianuarie 2011

P r o z

ntmplri imaginare pe strzile Bucuretiului(fragmente) LLLViena. i e mil doar de srmana Wildy care n-a apucat si fac apc la maestrul epcar Dulu Kaspar. Pe Aleea Lunca Moldovei st domnul Alffredo Mok, filosof dar mai cunoscut ca reparator de biciclete. Plimbndu-se prin cartier, domnul Alffredo Mok este impresionat de mulimea de ceteni care se foiesc cu pai mrunei, salutndu-se ntre ei cu un zmbet pozna n colul gurii aa cum fac pe osele oferii din clanul trabantitilor. Plimbreilor se pare c le convine de minune condiia pailor mrunei cci bucuria care li se citete pe fee i mulumirea ntregii lor fiine i d impresia c au apucat-o pe drumul care duce n Paradis. Domnul Alffredo Mok este ngrozit de atta incontien i se roag s nui... ce s nu-i?... i amintete brusc c i el i-a comandat acum vreun an o apc la Dulu Kaspar. Da, da, era cu ea pe cap la nmormntarea fratelui su. A scos-o n biseric ia ptat-o de cear de lumnare. D fuga la ifonier, rscolete prin grmada de haine i, cu apca n mn, se aeaz ncet pe pat, fixeaz cele dou pete de cear i-o vreme mintea lui se vede golit de orice gnd. Ce s mai gndeasc? La ce-i mai folosete? tie tot cartierul c cei ce i-au comandat epci la Dulu Kaspar au motenit paii lui mrunei. n culmea descurajrii, filosofului Alffredo Mok nici nu-i mai vine s se scoale de pe pat. Dac nu face pai nu poate ti cum vor fi. O vreme poate nc s se amgeasc. ns meterul n biciclete l ncurajeaz cu ideea c tot ce pierd paii poate ctiga vehicolul cu dou roi. Pi integrnd multi-palanic lanul, rotaiile ct de mici mresc viteza practic la nesfrit. Ideea asta l fortific pe Alffredo Mok i iat-l se scoal de pe pat, paii nc sunt ai lui, se duce n curte, paii rmn neschimbai, i spre mai mult siguran, ntr-o veche cldare de aram, d foc epcii. O privete cum arde. Ia scrumul pe fra, l arunc la WC i trage apa. Toate aceste aciuni l-au consumat att de mult nct se duce i se culc. Viseaz c apca era a fratelui su. Se trezete speriat i-i aduce aminte c apca era ntr-adevr a fratelui su. O pusese la nmormntarea lui cci asta fusese ultima lui dorin : s-o poarte. Filosoful Alffredo Mok are contiina impietii svrite. Realizeaz c paii mrunei i-au fost hrzii fratelui su. Dar vai, na mai trit destul ca s beneficieze de ei. Iar el, culmea ingratitudinii, i-a ars apca. apca pe care-ar fi trebuit s-o poarte toat viaa. Nu tie cum s se ciasc i s capete iertarea. i vine ideea sacrificiului : s-mprumute paii mrunei care i se cuveneau fratelui su. S mearg cu pai mrunei cu de la sine voin. Toat viaa. Da, se va sacrifica ntru cinstirea memoriei fratelui su. Hotrrea luat, ndeplinirea ei n-a fost prea grea. Ca un copil ntr-un arc, Alffredo Mok a ncercat paii mruni-mrunei nti prin cas, printre mobile, p-p. A constatat c nu-i nimic greu, paii mrunei vin de la sine, unul dup altul. Apoi, cu experiena cptat aici, a ndrznit s ias i prin grdin. Alffredo Mok i-a fcut un ceai de fructe de pdure i s-a aezat la masa de sub cais. Din cnd n cnd se scula i fcea, p-p, un drum pn la poart. Rdea uurel, privea uimit n vzduh, apoi i muta privirea ctre propriile picioare. Se oprea o clip. Ridica n sus piciorul drept, l pipia, l masa uurel, l lsa jos i pornea iar. I-a venit i ideea s se descale. A mers numai n ciorapi prin iarb. i n ciorapi putea face pai la fel de mruni. Cineva parc i inea picioarele s nu se desfac mai mult. Asigurat c sta va fi mersul lui de-acum nainte, filosoful Alffredo Mok, n timp ce se plimba prin grdin, a fost atins de fulgerul inspiraiei : n mintea lui a explodat tema care a revoluionat gndirea contemporan i l-a fcut celebru : Mersul omului e centrul universului. Biciclitii au continuat s-l iubeasc i ei pe brbatul care mergea cu pai mrunei cci odat adaptat transmisia multipalanic Mok, viteza bicicletelor lor sfida orice Trabant. Pe Aleea Lunca Mureului st domnul Radu Chimval. n fiecare smbt ori duminic, domnul Radu Chimval se duce cu pai mrunei la mormntul maistrului epcar Dulu Kaspar i depune un buchet imens de flori. Pi Dulu Kaspar i-a fcut cel mai mare bine de pe lume. Maic-sa, srmana, l-a nscut cu chiopeal, dar Dulu Kaspar, cu paii lui mrunei, n trei luni de zile, l-a vindecat de chiopeal. Domnul Radu Chimval ngenunche lng mormnt i se roag : D-i Doamne fericire sufletului Vindectorului meu, Omului providenial al vieii mele, Alintorului durerilor mele de picioare, Taumaturgului ce-

(strzile cu pai mrunei)Pe strada Lunca Ilvei la numrul 8432 st Dulu Kaspar, epcarul care merge cu pai mruni. Att de mrunei nct nau reuit s-l duc niciodat pn la cellalt capt al strzii cci se-nsera i-i era fric de cinii comunitari. Ct a ucenicit la nea Podrl Dulu Kaspar avea pai de gligan. ns decum a deprins meseria i a confecionat prima apc (pe care n-a vndut-o ci o ine amintire n pod ntr-o cutie) s-a trezit brusc cu pai mruni. Doctorii consultai l fixeaz cu o privire ngduitoare. Se uit la apca din cutia nglbenit, pipie stofa i cptueala roase de molii i ridic din umeri. Dulu Kaspar nu se duce la vraci de fric : dac greete la descntecul i se trezete cu pai milimetrici? Dulu Kaspar s-a consolat zicndu-i c paii mrunei duc i ei departe. A avut dreptate : cariera lui de epcar s-a bazat tocmai pe aceti pai mrunei. Pi Dulu Kaspar e singurul epcar care nu lipsete niciodat de acas. lora care vor epci nu le place s-i toceasc pingelele degeaba, aa c l aleg din oficiu pe Dulu Kaspar. Comenzile curg, Dulu Kaspar se perfecioneaz, prin atelier paii mrunei se simt n largul lor. O via mplinit. Totui, dorul cel mare al lui Dulu Kaspar este s apuce s vad i el captul strzii pe care st. S pipie cu mna lui plcua cu nr. 1 de pe Lunca Ilvei. Mi-ar trebui pai de gligan pentru asta, ofteaz Dulu Kaspar. Ar trebui s nu mai am habar de epcrie, s fiu iar un mucos de ucenic... ntr-o frumoas zi de primvar Dulu Kaspar moare fr s fi apucat s vad captul strzii sale. Din aceeai frumoas zi de primvar toi oamenii care i-au confecionat epci la maestrul epcar Dulu Kaspar ncep s mearg cu pai mruni, mrunei. S le urm tuturor mplinirea zicalei dup care i paii mrunei ajung departe. Pe strada Lunca Jaritei st Nic Iliriu. ntr-o bun zi Nic Iliriu s-a trezit c merge cu pai mruni, mrunei. Sa sculat din pat i p-p pn la baie, p-p pn la buctrie, p-p pn n vestibul. A ieit din cas i pp se-ndrepta nspre vecinul Crimpal, n timp ce l-a vzut pe vecinul Crimpal venind p-p spre el. S-au ntlnit, sau mbriat, au dat amndoi cu epcile de pmnt : ce-i asta? Auziser c Dulu Kaspar murise p-p. i-au ridicat epcile ntristai i i le-au pus iar pe cap : nu mai era nimic de fcut. n fond i paii mrunei ajung departe, i-au zis cei doi vecini. i s-au dus p-p fiecare la treburile lor. Nic Iliriu s-mpute dibluri, p-p, pe la i de se mutar n magaoaiele alea de blocuri turn. Bibi Crimpal s peticeasc cu beton, p-p, statuile ciobite i arborii scorburoi din sectorul doi al capitalei. Pe drumul Lunca Merilor stau Aleodor i Wilfredina Conduratu. De curnd Aleo i Wildy, cum le spun prietenii, s-au ntors de la Viena unde i-au reparat picioarele. nti amdoi pe dreptul, apoi doar Wildy i pe stngul. Lui Aleo doctorul Copernik i-a spus : nti un tratament de dou luni s-i domolim un pic stngul rebel, i-apoi intr la cuit. Cu trei picioare noi-noue i unul rebel familia Conduratu s-a ntors n ar. Aleo lua pastile i-atepta s treac timpul. Wildy l anunase c nu mai vine cu el la Viena. Brbatul cu picior rebel i zise c asta miroase a nerecunotin, dar, din gentilee, tcu. Nici nu se scursese bine o lun c-ntro doar, cu toate c nu-i era frig, Aleo i puse pe cap frumoasa apc fcut la nea Dulu Kaspar. In primele momente, paii mrunei care l npdir i de care nu mai putea scpa l speriar. Dar apoi, cnd observ c piciorul rebel nu mai ddea semne de rebeliune, adic nu mai o apuca ncotro vrea el, ci exact acolo unde zorea i cellalt picior, Aleo i zvrli apca n aer de bucurie. apca ateriz undeva n grdin i paii mrunei ai picioarelor lui, i dreptul i stngul, l duser la ea fr urm de ezitare. Uraaa!.. Stngul nu mai face pe nebunul. Uraaaaaaa! ... Adio pastile!... Adio Viena!... Adio Copernik!...Cu pai mrunei Aleodor Conduratu se plimb i azi pe drumul Lunca Merilor i-i zice c aici pmntul e mai rotund ca la

mi potrivi oasele mai bine ca srmana mea mam, estorului miraculos al nesfritului covor de pai mrunei i lini care-mi binecuvinteaz fiecare zi pe care-o mai am de trit, epcarului de geniu care ddu cpnii mele cldura, linitea i ncrederea ntr-un viitor nezdruncinat...Pe Intrarea Lunca Nou st Niculina Ramuscat. Toat viaa Niculinei Ramuscat i-a plcut s poarte epci brbteti cochet trase pe-o sprncean. Aadar a motenit i ea paii mrunei ai lui Dulu Kaspar. Poate c asta ar fi enervat-o la culme pe doamna doctori ORL Niculina Ramuscat, dac concomitent cu paii n-ar fi survenit i vindecarea fulgertoare a marii obsesii a vieii sale : aceea a batistei. Cum mama Niculinei a murit atunci cnd ea avea abia patru aniori, unica amintire a viitoarei doctorie ORL a rmas aceea a batistei. Mama certnd-o c i sufl nasul alandala reine cuvntul pitoresc - , adic i pe faa i pe dosul patratului de pnz frumos tighelit, iar fetia plngnd cu sughiuri, nnecndu-se de obid i furie. Pentru c fetia tia preabine c nasul nu se sufl dect pe partea cu marginea tighelit dar, cu toate c tia, niciodat nu-i ieea. tiu, mam, tiu, se zmiorcia fetia, dar nu-mi iese niciodat! i-ntr-adevr, nici doamnei doctorie ORL nu-i ieea niciodat pasiena cu batista, suflndu-i nasul cum apuca, i pe fa i pe dos, de parc tighelul nici n-ar fi existat. Ei bine, primii pai mrunei au adus cu ei i suflatul corect al nasului. Doamna doctor nu se gndea la nimic, i sufla nasul automat i, pur i simplu, materia nazal sentindea pe partea cuviincioas a batistei. Srmana maicsa ar fi fost mulumit s vad vindecarea miraculoas. i poate c acolo unde e acum, i mulumete direct lui Dulu Kaspar, epcarul taumaturg. Pe Drumul Lunca Ozunului st Vidal Kaspar, o rud ndeprtat a lui Dulu Kaspar. Toat viaa cei doi nu s-au avut bine nu se tie de ce. Evident c Vidal Kaspar nu i-a fcut niciodat apc la Dulu Kaspar. Iar acum, dup moartea epcarului, consider chestia asta cu paii mrunei lsai motenire drept o neltorie. N-ar putea spune cum i cui slujete, ns un lucru e sigur : paii mrunei sunt pai mrunei i nu se pot lua de la un individ la altul, aa ca ria de exemplu. Uite, Vidal Kaspar poate s mearg i el cu pai mrunei dac vrea. Dar nu vrea. Probabil c toi ceilali fac pe nebunii. Merg cu pai mrunei aa, de-ai dracului. Ca s-i dea de gol, Vidal Kaspar urzete tot felul de planuri. S le ipe brusc la ureche i, de sperietur, s uite c i-au propus s mearg cu pai mrunei. Sau imagineaz o ploaie cu gleata care s-i fac s-o ia la fug fr s se mai gndeasc la prostia cu epcile i paii mrunei. Sau, n locul ploii, mai bine o btaie bun, c asta o s le spulbere grgunii din cap. Dar vai, Vidal Kaspar n-a mai apucat s-i pun n practic niciuna din metodele de deconspirare a Marii neltorii, cum o numete el. Cci ntr-o bun zi Gogu Ricin, vecinul su, bolnav de mult vreme, cu ultimele puteri s-a sculat din pat, a ieit n curte i p-p s-a apropiat de gardul despritor. A aruncat peste gard o apc i i-a strigat lui Vidal : Te afurisesc, Satan!, dup care a czut jos i-a murit. Din clipa aceea crtitorul de Vidal Kaspar a motenit pai milimetrici i cina lui trzie nu i-a folosit mai mult ca o born kilometric paraliticului. Pe Drumul Lunca Priporului st Iulian Berega, brbatul ce poart numai plrii. Iulian Berega nu nelege tapajul pe care-l fac prin cartierul lui tia cu epci i pai mrunei. S-ar zice c lumea-ntreag e a lor, c paii mari i plriile le put. Acum ce-i drept e drept : Iulian Berega cunoate i el un apcaliu mrunel la pas. Dar sta, fiind vrul lui, parc nu-i aa cpos i-mpiedicat ca ceilali. Ba chiar, Doamne iart-m, cnd ddu moartea peste el, acolo n cociug paii lui mrunei dispruser cu totul, iar vrul Iulian Berega i puse o plrie neagr n cap i-i sttea att de bine c nimeni n-ar fi avut habar c toat viaa fusese apcaliu dal lui Dulu Kaspar. Pe drumul Lunca Prutului st Ludescu Stoica. Ludescu Stoica are o strad cu numele lui n acelai cartier. Vecinii i prietenii l-au poreclit nea Strad. Nea Strad e puar de meserie, dar cine-i mai face astzi pu n curte? Aa c s-

K

Acolada nr. 1 - ianuarie 2011

7

OahuGabriel Blnescu, al crui portret sumar am ncercat s-l creionez n numrul trecut al Acoladei, mi trimitea din Santa Clara, cu oarecare periodicitate, epistole bogate, pline de culoare. Se pare c implantul su n peisajul californian, schimbarea mediului geografic i social, debarasarea de fantasmele poliiei politice realmente l ntineriser. mi povestea c locuiete ntr-un bungalow superb cu patru camere, confort modern, grdin cu magnolii i terase nsorite, dar nu neaprat confortul l ncnta ct faptul c dup atta vreme devenise liber, se mica ntr-un spaiu aseptic, n care i era ngduit s se exprime fr temeri, i recptase demnitatea i libertatea de gndire. Lucra, de altminteri, o bun parte a zilei, colabora la cteva reviste romneti i ncepuse munca la o carte, cartea vieii, nchinat ptimirilor din temniele comuniste, ce avea s apar n 1981 la o editur madrilen. Epistolele lui Briel, aerisite, scrise la main cu ortografia dinainte de rzboi, care purtau aroma portocalilor n floare i muzica vrjit a oceanului, circumscriau o anumit stare de spirit i anunau o fabuloas poft de via, de cunoatere. i njghebase la Santa Clara un cerc de prieteni literai, ntreinea corespondene cu emigrani din vechiul continent, mi trimitea fotografii domestice sau peisaje ce preau s fie decupate din filmele hollywoodiene. Dup o escapad fcut cu un grup de ziariti prin cteva din capitalele europene, se ntorsese cu impresii aiuritoare pe care a inut s mi le mprteasc n lungi scrisori entuziaste. Tria o nou existen. Volumul Din mpria morii, ce mi-a parvenit nu fr ocoliuri i justificate temeri la scurt vreme dup apariie, a fost s fie ntia spovedanie ampl despre inimaginabilele orori din pucriile regimului, ntia slov cutremurtoare nfind gulagul romnesc. n carte, Blnescu mrturisete toate suferinele din subteranele securitii, pe care, din motive lesne de neles, nu cutezase s le destinuie n ar nici mcar amicilor apropiai. E de neneles de ce aceste pagini tulburtoare n-au avut ecoul cuvenit n anii de dup 90, cum s-a ntmplat cu attea alte scrieri memorialistice de temni. Destinul i-a ngduit din fericire s-i vad cartea tiprit. Cred c mai toat viaa de dup eliberarea din detenie i-o ncredinase nfptuirii acestui proiect compensatoriu. S-a stins din via cu trei ani nainte de cderea dictaturii. N-am nici o ndoial c s-ar fi bucurat enorm s-i vad ara ieit din lunga noapte comunist. * ntr-una din epistolele sale californiene, Briel i-a exprimat dorina s-i expediez prietenului su, poetul tefan Baciu, profesor la Universitatea din Hawaii, dou exemplare din volumul meu Memoria Rmnicului, aprut n vara anului 1979. n scurt vreme am primit un plic cu antetul Universitii prin care Baciu mi mulumea pentru delicateea gndului i a dedicaiei. Aa a nceput neateptata mea coresponden cu exilatul de peste mri i ri. Eu nu sunt vai! -, spunea poetul braovean, dect din satul nevestei! Dar am cunoscut bine! oraul din vizitele i sejururile dintre 1941-46, i din povetile celor ce s-au nscut acolo. Am neles de ce m ndemnase Blnescu s-i trimit lui Baciu cartea despre Rmnic: pentru poet, satul nevestei rmsese, n pofida attor ani trecui, trmul fermecat ce-i amintea de anii tinereii. Baciu a cunoscut-o pe Mira prin anul 1941, pe cnd aceasta era student n anul doi sau trei la Farmacie. Trebuie s fi fost o fiin suav, spiritual, cultivat, aa cum o descriu toi condeierii care au lsat o mrturie scris despre ea. Era fiica lui Dinu Simian, fost deputat, persoan influent a Rmnicului de odinioar. Familia ei, una din cele mai avute din spaiul vlcean, se stabilise n partea locului venind din Transilvania, pe la sfritul veacului al 19-lea, i nfiripase aici o prosper industrie de pielrie i nclminte, prin ale crei ateliere se pare c a trecut pentru o scurt vreme, ca simplu lucrtor, i viitorul dictator al rii. Simienii au dominat politic i financiar oraul trei sferturi de veac, pn la instalarea puterii populare i au sfrit mai toi prin temniele primitoare ale ornduirii impuse de armata sovietic. Dup absolvirea facultii, Mira s-a angajat la farmacia Bejan din centrul urbei, ntr-un imobil situat la intersecia strzilor Traian cu tirbei Vod, unde fusese odinioar piaa de trsuri. Sunt anii n care se cstorise cu poetul i nici nu se gndeau pe atunci s-i prseasc ara. n urma vizitelor asidue n Rmnic, tefan Baciu se identificase afectiv cu locurile, pe care le evoca n scrisori cu evident simpatie dar, bineneles, i pentru a fi politicos. ntr-o scrisoare din ianuarie 80 ncheie: Primete, domnule Mateescu, strngerea de mn a unui braovean din Honolulu, care i el a but pri la Mrunelu i a mncat baclava pe Teras. Mrunelu fiind un renumit restaurant i han din Rmnic, azi disprut sub tlpile buldozerelor, iar Terasa spaiul high-life i promenada vechii aezri vlcene. Povestea de dragoste dintre tefan i Mira, nceput la Bucureti odat cu intrarea Romniei n rzboi i ncheiat n insula Oahu din Pacific prin dispariia prematur a Mirei, n 78, ca i aventurosul lor periplu cu lungi popasuri fertile n Berna, Rio de Janeiro, Seattle i Honolulu ar fi putut constitui substana unui pasionant roman pe care nu va avea s-l scrie niciodat. Numele Mirei, creia i-a dedicat o emoionant carte, apare n toate epistolele pe care le-am primit din Honolulu ca un laitmotiv, ca o obsesie. Mulumesc, mi scrie ntr-un aprilie 80, pentru cuvintele despre Mira cea care a dus peste mri i ri, nu numai numele Simienilor, ci i chipul Rmnicului ei iubit. Nu tiu dac ai Farmece, cartea de poeme, dac nu, pot expedia unul din puinele exemplare de care mai dispun... Plnuia o Carte a Rmnicului dar n-au rmas dect fragmente. O rescrisese n francez. S-a ntmplat ca nceputul corespondenei mele cu tefan Baciu, cel din satul nevestei, s cad la puin vreme dup dispariia dureroas a Mirei, cnd poetul nc se afla n starea emoional pricinuit de pierderea soiei. Un numr din Mele (Carta internacional de poesia), revist editat cu regularitate ani n ir i expediat numeroilor prieteni din ar i exil, e consacrat iubitei sale soae, dup cum, tot ca reflex al grelei pierderi, alt numr e nchinat Rmnicului anilor 1941-1946, perceput de el ca ora de adopie. Scrisorile primite de la Baciu sunt amabile i generoase. Dup ce i-am trimis un exemplar din cartea mea despre Anton Pann, se intereseaz dac exist o ediie complet a operelor finului Pepelei, cu care se considera concetean. Era, mi scrie poetul din ndeprtata insul Oahu, un tip fascinant: modern, clasic, i, pe deasupra, mare, ca s zic aa gagicar. n alte rnduri l evoc pe Blaga, aa cum l vzuse nainte de a pleca din Romnia, n toamna timpurie a lui 1946: purta plrie londonez i era nmnuat! ntr-o epistol din 1980, gloseaz pe tema nstrinrii celor silii s-i prseasc ara: Eu sunt, cum zici, un romn de departe, doar geografic. ara o purtm cu noi; se poate tri n Chitila sau Iai i s fii nstrinat, un trdtor. Nici Enescu , nici Lipatti, nici Cotru, nici Grigore Cugler n-au fost romni de departe! Asta se va vedea! Cu alt prilej, mi-a expediat patru desene ale Mirei cu rugmintea de a le depune la o bibliotec public din Rmnic. mi imaginez c ntreinea coresponden cu muli romni din ar, de vreme ce n Mele sau alte reviste din exil, cum ar fi Micron 23", public poei ca Doina Uricariu, Ioana Crciunescu sau Tia erbnescu. Farmecul aparte al corespondenei cu tefan Baciu l constituie i delicioasele cartoane, n nuane violente, pe care poetul transcrie versuri ocazionale sau colinde ce vor fi ncntat pe toi cei crora le trimitea mesaje din fascinanta insul Oahu. Redau cteva mostre la ntmplare: De sub mandarinul verde-al casei/ ntorc n gras pmnt, nsingurat, lopata/ mucate cresc pe nlimile terasei:/ tare ca piatra, iute ca sgeata!// palmieri pe-un cer albastru, mangoi, cocotieri/ de nicieri nu vd cu-ochianul Detunata/ un greer doar mi cnt azi, ca ieri: tare ca piatra, iute ca sgeata! (Sorcov polinezian, Honolulu, Insula Oahu, Crciun 1980 An Nou 1981"). Iat i un Colind Polinezian: n golf, departe, n Kaanapali/ cnd cad perdele mari pe/ asfinit/ culeg bananele i scutur migdalii/ trei Crai de la Rsrit// i-am auzit i-n anii dui n Riobamba/ sub cer albastrunalti poleit/ n Asuncion, La Paz, Bahia, Cochabamba/ trei Crai de la Rsrit// ne-am aezat pe-o banc, singuri, n Kahala/ cum pe sub Tmpan alte vremi am poposit/ marimba cnt-n piei n Guatemala/ trei Crai de la Rsrit Honolulu-Hawaii, insula Oahu, An Nou 1982". Poetul se delecta s le trimit prietenilor din ar, de srbtorile Crciunului, astfel de versuri curtenitoare, cu parfum exotic, de un efect spectaculos pentru srmanii si corespondeni, ce cunoteau toponomastica de pe meridianele ndeprtate doar din literatur, film sau crile de geografie. ncnttoare e i aceast jucu Urare din dealul Pacific (Insula Oahu Crciun1983 AN NOU 1984") ce amintete de ritmurile ludice ale lui Ion Barbu, din care transcriu cteva versuri: Chibii, fani i palicari/ traficani de fete mari/ ciubucgii, hamali, acari/ cpitani, telali, cprari/ protopopi i ilicari/ bostangii, brutari, cocari/ pui de lele, ginari/ toptangii i postvari/ ... mscrici i biniari/ teteriti, pensionari/ tromboniti, sergeni, sticlari/ epitropi i clopotari/ cititori n cri, zidari/ / ... de sub un albastru cort/ v trimit din sudic port/ un salut din timp ucis/ ca un curcubeu i-un vis/ ce-l ridic ca pe un smeu/ franctiror i teleleu/ ctre norii tutelari:// salutare boieri mari!/ ngeri singuri de servici/ salutare boieri mici! Aa cum li s-a ntmplat i altor compatrioi care au corespondat cu Baciu, relaiile mele epistolare cu poetul, ce ncepuser sub auspicii ncurajatoare, au fost scurcituitate n 1984 de organele specializate n astfel de operaii delicate, dei poetul, bine informat despre realitile din ara noastr, era prudent i reinut n exprimare, pentru a nu-i asmui pe paznicii democraiei . Volumele de memorialistic Mira i Praful de pe tob, despre care mi scrisese c le-a expediat cu pota, n-au mai ajuns la mine niciodat. nmiresmata insul Oahu, n care Craii culeg bananele i scutur migdalii mai struie i astzi n memoria mea ca un miraculos trm dorit dar interzis, nchis ntr-un ntristtor destin istoric.

a reprofilat pe reparat frigidere, c de-astea ct frunz i iarb... ntr-o zi pe nea Strad l chem s-i nzdrveneasc frigerul unu cu pai mrunei i cu apc n cap. Auzise el multe trenii cu de-alte dtia, aa c-l refuz. C-i ocupat la un bloc, o corcofoli el cumva. Dar apcaliul nu se ls, insist pn-n pnzele albe. Nea Strad se duse n sil, lucr n sil, repar magaoaia n sil. Primi banii n sil ii ddu pe toi unui ceretor care era s fac un infarct. Bine fcui, nea Strad. Cci a doua zi toi locatarii de pe strada Ludescu Stoica se molipsir de paii mrunei ai ipochimenului. Ludescu Stoica i schimb rapid numele n Anghel Murgescu, i porecla n nea Murgu. Pe Drumul Lunca Steasc st familia Stan. Acum dou sptmni Nicu Stan, mecanic auto, s-a dus s asiste la o edin a Parlamentului. Astzi se plimb cu pai mrunei prin cartier i, dac-i urmreti ntoarcerile capricioase i desele reveniri pe-acelai traseu, i se pare c nu vrea s ajung nicieri. Liota de ceteni care i-au fcut epci la maistrul Dulu Kaspar l privesc chiondor pe intrus. Pi sa aflat c Nicu Stan a cptat n mod artificial paii mrunei : aruncndu-se n cap de la balconul Parlamentului. Miroase a politic cum te vd i cum m vezi! Pfuii!...s obii paii mrunei printr-un machiaverlc politic! Eteee...cic avea greuti familiale : soie bolnav, soacr muribund, copil fr dini. Parc noi n-am avea greuti...Avem nene, da le ducem demn c suntem patrioi. Ateptm frumuel s ni se-nsntoeasc soia, s ne moar soacra, i-i dm copilului fr dini mncare gata mestecat de flcile noastre paterne. Dac vrei, se gsesc soluii. Nu s mnjeti podelele Parlamentului cu snge, c dac-am face toi aa unde-am iei? i motenitorii cinstii ai epcarului, cetenii din cartierul Luncilor i duc mai departe paii mrunei i se salut mndri ntre ei, tiind c nu i-au cptat, pfuii!, printr-un machiaverlc politic. P-p, p-p cu paii mruni-mrunei, s nu te simt nimeni, s nu se lege relele de tine...

Constantin ABLU

END

Constantin MATEESCU

8

Acolada nr. 1 - ianuarie 2011

MICAREA PROZEI

Garda veche, n aciunedenumirea Garda de Fier, titlul de cpitan dat prietenului Corneliu, c l interesa mai mult aspectul cultural pe care l promova Micarea. Fanatismul se intensific. n 1933, ecourile revoluiei ruseti se abat asupra Bucuretilor, stnga formeaz Corpul muncitorilor, dreapta riposteaz mai mult dect ideologic, cugettorul sibian public Schimbarea la fa a Romniei, iar Garda ajunge s recurg la violene, pn la asasinate. Soul i-a fcut cunotin prinesei, n 1935, cu domnul Codreanu care, chipurile, o impresioneaz mult, fr s-i obtureze spiritul critic. Merg n grup la mnstirea Cheia ntr-un spaiu mistic-sumbru, afl ce se ntmpl i n partea stng, consemneaz totul n jurnal i n-ar fi de mirare s se nasc de aici o cronic a vieii mondene sau chiar un roman. i d seama c ntre dreapta i stnga (extreme!) se coace o apropiere politic, pentru aceasta a fost trimis de la Moscova muierea bolevic, jidoafca Ana Pauker, care intr n combinaie cu Zelea Codreanu, Schechter, Dinu Crueanu, cu viitorul rege Mihai. Autoarea nsemnrilor ptrunde i n istorisirile picante n legtur cu aceast ecuaie. La ndemnul Lupeasci (Carol, drag, f ceva cu derbedeii tia), regele dorete o ntlnire cu Zelea Codreanu, dar acesta, orgolios, refuz bombastic i premonitoriu: Martir, poate, politician niciodat. Va pieri biruit de crezul politic fanatizat. Subtilitile istoriei i ale religiilor, ct de ct dizolvate n ficiune, ocup un spaiu generos: utopiile, comunismul (Lenin, Stalin, Troki), nazismul (Hitler, Mussolini), revoluiile, tehnica loviturii de stat, antisemitismul i filosemitismul, masoneria, dictatura regal, antonescian i proletar. Din lunga perioad comunist, jurnalul Signorei Sisi observ, cu oarece detaare, numai unele momente. Dintre acestea, de reinut exproprierile, plecarea cumnatei Eleonora Crueanu n Italia, arestarea i moartea lui Dinu, mutarea prinesei la o gazd modest, interogatoriile ca fost soie de legionar, ajutorul dat de Schechter i de o prieten ajuns delatoare-comunist. Cel mai ntins episod, cltoria n Italia, e mai interesant sub aspect epic, dar explicaiile ideologice ale prinesei din Est, mare scriitoare, la televiziunea italian scad tensiunea i lungesc eseismul politico-gazetresc Ultimele capitole aglomereaz patru-cinci ani postcomuniti n cteva segmente, selecia conteaz. i perspectiva ironic-maliioas, comico-grotesc. Atmosfera e de confuzie general. Miroase pretutindeni a fum de Kent, semn al flmndului ajuns la borcanul cu smntn, o ahtiere dup acaparare, iuchiurzurlcul balcanicofanariot nbue privelitea. Ipocrizia acapareaz credina n scopuri profitabile sau o caricaturizeaz, cum e hilara sect Izbvirea suf letului. Signora Sisi obine proprietatea i, btrn, noteaz n continuare cum se mic istoria acum, zlud. Marea tragedian venit n ar e primit protocolar i numaidect escrocat de ciocoii noi, gen Rnzei, Costel Jurubi (alias Mircea Dinescu) i ali Dinu Pturic. Prinesa i obine proprietile personale, asist la blciul ignesc din timpul ceremoniei de mprtiere a cenuii marii tragediene deasupra moiilor cumprate (Chinuitele i Ruinoasa!) Autorul sau btrna doamn noteaz cu perspicacitate tezist: n aceti primi ani, Romnia preedintelui popular Arghinescu ncepuse s deschid calea acelei mbogiri masive, peste noapte, a baronilor arogani i mecheri, cum erau numii de pres inii care fceau parte din acelai partid aflat la guvernare. Arghinescu e, adic, urmaul lui Argineanu, o nou iganiad se instaureaz, perpetuat vizionar. Foarte prolific este Constantin Mateescu care numai dup Revoluie a publicat 19 cri. Receptarea slab explicat numai prin discreia firii i a scrisului nu-i suficient. Mai e i biografia cumpnit, culminnd cu deprtarea de Centru, dei vlceanul este foarte bucuretean prin topografia i spiritul din proza sa. Cnd la Cartea Romneasc apru Ramona-Vals (Povestiri din Epoca de Fier), autorul iei numaidect n vederea lumii, dei povestirile de aici reprezint o culegere din alte trei volume anterioare. Comentatorii, cum sunt astzi foarte puini, s-au exprimat unanim i pe drept cuvnt: un prozator bun, meseria al scrisului un artist absolut original, scriitor remarcabil, fibr de evocator care scrie proz de calitate, elegant, respirnd o atmosfer amintind arta marilor interbelici etc. Mai toate povestirile din acest volum i din altele sunt evocri de altdat, acum mai ales despre vechea nomenclatur a anilor 50, cu cteva amintiri post epoca de fier i din tranziia democraiei de cumetrie. Fraza exersat curge n plsmuiri insolite, simplu sau fastuos, ntr-o serie microplan. Iar maniera memorialisticficional asigur vivacitate observaiei. Cea mai tipic marc a epocii de fier este duba neagr care te poate ridica n miez de noapte la orice pr, fie i mincinoas sau, pur i simplu, pentru c, de exemplu, un tnr citete Spiritul legilor. Naratorul pare unul i acelai n diferite ipostaze, un tnr care se confrunt cu dictatura, cu familia sau cu sine, rebel sau fricos, curios ori placid, franc sau misterios, tragi-comic, cel mai adesea se derobeaz i mai rar e cinic. Eroul din Plecarea generalului, student la medicin, i refuz tatl, ajuns n lumea noii aristocraii, la indicaia de a intra n diplomaie, n aparat. Brav slujitor al regimului, fostul dulgher, ntors din rzboi cu gradul de sublocotenent, parvine pn la rangul de general. i prsete familia, se mut ntr-o vil fastuoas i triete ca toi grangurii staliniti. Autorul e pasionat de modalitatea surprizei. Prima enigm: mama moare, suspect, n cad, caz niciodat desluit. Tatl i fiul vor rmne nstrinai pn la moartea generalului, cnd trebuie s-i preia lucrurile din palat. Nu ia dect un tablou al unei doamne cu garoafe care i strnise imaginaia, o descoper n ficiune, dar ea se necase n urm cu zece ani, din dragoste. Lumea tainei i finalurile deschise sau imprevizibile sunt o alt provocare a prozelor lui Constantin Mateescu. Se vd sugestii de la Caragiale, tatl i fiul, cei cucerii de ambiguitate i stranietate. La fel, frica degenerat n obsesie are atingeri cu O fclie de Pati sau, rizibil, cu farsa Conu Leonida fa cu reaciunea. Umorul subiacent din Cu Troki n intimitate amintete de Grand Htel Victoria Romn, care vede enorm i simte monstruos la modul hilarului. Studentul meloman, mai slab de nger, e nelinitit de omniprezena pndacilor i delatorilor, primete de la prietenul su cartea lui Troki, Istoria revoluiei ruse. i nchipuie c e o curs, c i prietena lui e n crdie, o ascunde n toate chipurile, o citete noaptea pe furi potopit de team i comaruri (comic-umoristice): l viseaz pe Troki, crede c oricine poate fi informator, nchipuie scenarii cu scopul de a fi livrat Serviciilor. Sunt emotiv, labil, chiar anxios, recunoate el, vrea s restituie cartea lundu-i precauiuni comice, o arunc n Dmbovia legat cu un pietroi. A scpat de panic, dar a doua zi, pe mas, observ obiectul terorii lui. ntr-o alt povestire, tensiunea trist-hazlie se repercuteaz asupra unei familii tinere de profesori, care triete ntr-o cocioab sordid. Apare mirajul unui apartament unde, n loc de fericire, gsesc baie comun i o diabolic vecin. Situaia deprimant e nsoit de comentariul ironic n planul realului cu ngroarea pn la deznodmntul neateptat. Cei doi se ntorc la vechea locuin i afl de accidentul mortal al cotoroanei. O singur dat povestirea tnrului (Compunerile cognitive) e de un comic subtil al absurdului. Ajuns prin pil traductor-redactor la emisiunea de limbi strine a Radiodifuziunii, se mprietenete cu cei patru iberici, refugiai politic din Spania anticomunist. Craidonul nonalant particip la chefuri i le cucerete pe toate cadnele, pn ntr-o zi cnd este racolat de Servicii. Redacteaz ntiul text informativ cu grij i dificultate, apoi, vznd efectul, ncepe s-l pasioneze activitatea creatoare, face compuneri cognitive tot mai expresive i mai operante. Se preface c-l mustr contiina, dar se simte extrem de mndru pentru rezultatele talentului su: Munceam de m speteam n cursul zilei iar noaptea redactam compuneri cognitive despre semeni cugetri, portrete, eseuri existeniale sau numai note scurte, concise, reduse la exprimarea aforistic. Adevrul e c mi plcea s scriu. Descopeream n mine un literat in nuce i un cunosctor sagace al sufletului omenesc. Cu timpul mi perfecionam stilul. Realizam cu satisfacie c stilul limpede, alert, d elegan i credibilitate textului, i sporete substanial eficiena, convinge, stimuleaz sugestiile revelatoare. i lrgete paleta fanteziei, ajunge, n numele libertii de a crea, s schieze i profilul unor indivizi fictivi. Pentru asemenea performane, superiorii l trimit n Venezuela s conduc acolo o coal de compoziie cognitiv. Indiscutabil, rafinatul Constantin Mateescu are vocaia mpletirii realului, enigmaticului i absurdului.

Constantin oiu a publicat n anii 90 mai multe volume de eseuri. Ctre sfritul deceniului i apru romanul de art Barbarius , n descenden matein i amintind de Moarte la Veneia. Cezar Zdrvculescu, un brbat septuagenar care se duce s moar, are ceva din chipul i soarta lui Paadia i mai mult din cele ale lui Gustav von Aschenbach. Trecnd peste scriitura brevetat demult, convenia rememorrii, amestecul perspectivelor narative i aglutinarea fragmentelor sunt modalitile principale, sincrone. Captivantele volume de memorii, Memorii din cnd n cnd, conin subtile i sarcastice ntmplri, portrete, comentarii, referiri politice, din vremurile de altdat i de acum (madam Tranziia). Iar cea mai nou proz, Istorisirile Signorei Sisi e tot un soi de metaroman, cum e Cderea n lume, i mai liber s reconsidere tehnici i atitudini. Istorisirile se ntind pe aproape un secol vijelios, spuse, scrise i regizate de narator prin contribuia primei voci, a Signorei Sisi i prin interveniile altor voci i nscrisuri. De altfel multe dintre personaje sunt scriitori, cel puin notari sau persoane cu avnt literar. De aceea spun c-i vorba de un metaroman, se sprijin pe aprecieri ale textelor de tot felul: jurnal, scrisori, comentarii, reproducerea Comunicatului de pres, o parte din dialogul platonician Charmides, pasaje din Eneida, Biblie, Talmud, Fedra, referine la Schiller, Andr Gide, Paul Morand, Cioran, formulri din iganiada, Ciocoii vechi i noi etc. i, n ordine textualist, intr numeroasele aprecieri despre text, considerat ca o rugciune pentru toat lumea, ca un sistem convergent sau opus altui sistem, ca terapeutic (Nu mai in minte cine spusese c durerile mari se vindec citind texte). Autorul ne avertizeaz numai la nceput c ntmplrile crii sunt imaginare, de orice neasemnare se face el nsui vinovat. Ca totdeauna, el a ales partea uman, raional, tolerant, respingnd sminteala, ura, violena, utopia diabolic, frica, teroarea. Cam aa este i procedeaz i purttoarea de cuvnt Signora Sisi (cest moi). Numele ei adevrat este Sofronia Ghica, prines, os domnesc, care coboar cu numele ei alintat i strbate cu discreie i inteligen feluritele medii ale vieii: slbu, fin, brunet, una din femeile nu tocmai drgue, ns detepte, ptrunztoare, ceea ce francezii numesc une femme de tte. Cstoria cu Dinu Crueanu, fiu de rani (Alucru, numele originar), ajuns avocat de prestigiu, nseamn pentru ea o nlare. Ghiculeasa, fanariota, cum i spune Eleonora, sora mai mare a lui Dinu, i iubete soul chipe, i apreciaz poziia social i caracterul. Caut s-i neleag traseul politic, ca fost student al Profesorului, acum prieten al Cpitanului i al unui evreu comunist, Schechter. Cum Babis din Cderea n lume face sacrificii pentru o evreic, Dinu i preuiete colegul de liceu i de barou, l ajut la greu, discut, se contrazic i se neleg. Cam asta ar fi imaginea ideal a camarazilor, contrazis dur de realitate, n ciuda struinelor subiective de a o agrementa. Cel puin nzuinele din faza romantic a Micrii sunt supraestimate, iar asasinarea arhanghelilor e ridicat la rang de martiriu. n 1950, va muri la Sighet i Dinu Crueanu. Regizorul expert care este Constantin oiu monteaz secvene (istorisirile) disparate ntr-o poveste ce ne proiecteaz pe un fundal greu de crezut al existenei noastre, cum tot el spune. Stilului su att de rafinat i altur sumedenia de amnunte, care asigur substana romanului. Prin naraiunea preluat n jurnal de Signora Sisi de la Kostorakis, administratorul moiilor lui Epaminonda Negrilis (i pmntul frailor Cruescu), se deruleaz scene din vremea primului rzboi mondial. Cu fiul moierului, Jenic, Signora se afl n raporturi amicale de reprezentani ai vechii clase i bazate mai mult pe inteligen i umor. Lunga lui Istorisire, notat cu grij de diarist, acumuleaz alte scene din lumea moierilor, pentru ca, n rest, perioada interbelic s apar cu imaginea ei cultural-politic. Cci, s-a neles, nainte de orice, Istorisirile Signorei Sisi e un roman politic. Pe soul ei, scriitoarea l protejeaz, c acestuia i-ar fi displcut

Constantin TRANDAFIR

Acolada nr. 1 - ianuarie 2011

9

ZIGZAGURIDin minunile publicitii: 1.FrizeriileReclama este sufletul comerului. Retrospectiv, acesta apare, adesea, hipertrofiat, naiv sau comic. L-am adunat din diverse publicaii, ndeosebi din ziarele locale, pentru a-l studia. Reclamele evoc unele din mitologiile epocii trecute. Odat cu obiectele, ele vindeau, cum fac i azi, iluzii. Atrgeau, stimulau, seduceau. Ca material documentar, sunt utile n reconstituirile biografice i istorice. Fatalmente ns, le receptez altfel dect contemporanii, ca literatur. M ncnt, n primul rnd, umorul lor involuntar, efect al grabei i preiozitii cu care erau compuse. Gust stilul exageraiunilor, mai frapante n faza de pionierat a genului. Uneori am senzaia c, pe alocuri, textele se nrudesc cu cele ale lui Caragiale. Uimesc, amuz. Cu o condiie: s-i apropriezi retorica lor, s sesizezi accentele de intensitate ale fiecrui discurs publicitar. Pentru ca seriosul s se mperecheze cu gluma, ncep seria exemplelor cu anunuri despre frizerii i frizeri. De ce? Motivele se deduc lesne din fotografia pus de redacie n capul rubricii: chelul e mai atent la frizeri dect cei cu pr bogat. Interesant pentru Doamnele i Domnioarele din Capital i din Provincie. Buclele nfrumuseeaz i ntinerete orice figur cnd sunt fcute cu art. Numai la Soth se fac Buclele cele mai frumoase, cele mai elegante i n acelai timp cele mai ieftine. Nicieri nu se lucreaz ca la Soth frizetele cele mai frumoase , transformaii, cozi, crepon (se vinde i crepon la metru). Se primesc comenzi i din provincie. Soth coafor de dame. Orice lucrare de pr se poate efectua n timp de 3 zile. Orice lucrare se efectueaz repede, eftin, frumos i n modul cel mai igienic. n salonul de coafur pentru dame, se coafeaz dame, domnioare. La dorin pot veni i acas. Se gsete de vnzare: Pomada de pr Soths Hair resting. Notai adresa: Salon de coafur: Alfred Soth, str. Brezoianu, 1 i str. Belvedere, 14 Bucureti. (Anuarul Presei i al Lumei Politice, 1908, horstexte) Doamne i D-re, Vrei s fii frumoase? Vizitai Frizeria Lux, unde de curnd a sosit o D-r coafez cu fierul i Maniquez care lucreaz cele mai noi coafuri de dame i aranjamente pentru mirese. (Bacul, 5, nr. 22, 22 iulie 1928, p.2) Ateniune! Cnd sntatea d-niilor voastre, Doamnelor i Domnilor, v este att de scump i pentru un ten frumos se cheltuiesc averi, nu trecei cu vederea sfatul meu: ngrijii-v prul, faa i minile i vei suprima civa ani din vrsta pe care o prei! Vizitai salonul meu unde vei fi tuns cu maina electric, unde splatul capului, vpsitul prului, uscatul lui i coafura cu ap i fierul se fac cu cele mai Moderne aparate . Am introdus, potrivit ultimelor experiene ale tiinei, RAZELE ultra violet pentru tratamentul mtreei, care activeaz creterea prului subire (puf) ntrindu-i rdcina. Massagele feei, pentru ntinderea zbrciturilor i tratamentul negilor, se fac ntr-o secie aparte de ctre Lucrtori specializai. Serviciu special de manicur. Preuri ct se poate de convenabile. Convingei-v personal. Salonul de coafur Pompeia M.B. Miu, Strada Bacu-Piatra. (Bacul, 6, nr.70, 24 iunie 1929, p.2) Salonul de coafur Pompeia face cunoscut Onor. clientelei c d. M.B. Miu, patronul salonului, este plecat la Viena pentru a se specializa n arta coafatului de dam i a ondulaiunilor permanente. Va aduce totodat aparatele i articolele respective, de specialitate. (Bacul, 7, nr. 92, 25 noiembrie 1929, p.4) Frizeria Lux a adus o coafeuz din Drezda (Germania), specializat n ondulaiuni cu ap i ondulaiuni perfecte cu fierul. Coafuri en-vogue. Aranjamente de mirese. Execuiuni de art. Maniquire. (Curentul Bacului, 14 iulie 1930, p.3) Le visage est dans la coifure. Coafura formeaz faa. Caracterul i elegana unei d-re se cunosc dup coafur. La orice frizerie putei fi coafat, dar o coafur ultra modern, durabil i dup figura fiecrei persoane, putei avea numai la Frizeria Lux executat de specialiti(i) diplomai Iacob i Lic. (Bacul, 11, nr. 289, 4 septembrie 1933,p.2) Stimat d-n i d-r, Deviza coaforului Lic, fost specialist al casei de coafur Dortheimer i al institutului de Beaute Royal , actualmente frizer la Lux, este Durabilitate i frumusee. (Bacul, 12, nr. 322, martie 1934, p.6) Stimat Doamn i Domnioar, Salonul de coafur Figaro i face plcerea s v anune c i-a completat instalaia cu ultima creaie a technicei moderne pentru ondulaii permanente , aparatul Paris tip 1937, care garanteaz durabilitatea ondulaiunilor minimum opt luni. De asemenea a sosit i casca pentru ondulaiuni cu ap. Salonul, condus de maestrul diplomat Scherer, v st la dispoziie cu preuri excepional de reduse. Vizitai spre convingere. (Bacul, 15, nr. 791, 23 noiembrie 1936, p.4). Coaforul Jacques fiind desconcentrat caut post serios. Oferte: Str. G-ral Grigorescu 7, Bacu. (Bacul, 19, nr. 1419, 28 aprilie 1941, p. 2) Domnioar, Doamn, Jacques , coaforul meu, singurul maestru n arta coaforilor la Mod; Jacques , coaforul meu, singurul care execut Permanente cu electricitate pe cel mai modern aparat, Lindes1942; Jacques, coaforul meu. La Frizeria Palace (Nicolau-Bacu). (Bacul, 19, nr. 1501, 9 august 1941, p. 2) Majusculele i sublinierile atrag atenia, se nelege, asupra a ceea ce constituia interesant la capitolele dotare i imagine pentru doamnele, domnioarele i domnii din perioada interbelic, ale cror gusturi erau influenate de filmele i spectacolele de teatru ale epocii. Nu tiu pn cnd au trit renumiii Iacob, Lic i Jacques (nume care ar merita s figureze ntr-un roman). La venirea mea n Bacu, renumit era Iosi. la el se tundeau toi scriitorii din ora: George Bli, Radu Crneci, Mihail Sabin, Ovidiu Genaru, Sergiu Adam, Vlad Sorianu, publicitii Carol Isac i Rony Cciularu, dramaturgii Ion Ghelu Destelnica i Mure Covtaru, i toi actorii Teatrului de Stat. Se pricepea s colporteze ultimul zvon, ultimul banc. Dei mi-a fost recomandat clduros, l-am frecventat de puine ori, cci cheful lui de vorb m cam exceda. Iosi era ns nu numai un artist al briciului i foarfecei. Era un observator inteligent, un epigramist i un filosof n felul su, capabil de aprecieri memorabile. Emigrat n Israel, a murit n 2008, la vrsta de 77 de ani. Spiritual pn n clipele din urm, i-a compus urmtorul epitaf, pe care i l-a comunicat actorului Florin Blnrescu, iar acesta, aflnd c-s pstrtor, mi l-a comunicat mie. Eu tiu c m-ai iubit ntr-adevr, Dovad-i salcia ce straj-mi st plngnd; De-ai fi sdit n locul lui un pr, Ciupeam i eu un ban din cnd n cnd. Ce ar mai trebui spus? C unele reclame mi amintesc poveti cu sfrit tragic. De pild aceasta: La Frizeria Cazacu, strada Central, a fost angajat o manicurez din Budapesta. Manicura la magazin lei 20, manicura la domiciliu lei 30". (Bacul, 3, nr. 68, 18 ianuarie 1926, p.2) Ea mi evoc drama coafezelor, manichiuristelor, guvernantelor aduse din Viena, Budapesta, Dresda, Berlin, Cernui, care i-au gsit, n sens ru Bacul (sau alte orae romneti). Din disperare, cteva i-au pus capt zilelor, devenind din vedete ale reclamelor eroine ale reportajelor de fapte diverse. cenuie, 10 ianuarie, ora 8.30: nsorire n trepte. Norii se desfac i rmn sub roata astrului zilei, 11 ianuarie, ora 8: Cer vnt, ntunecat, 12 ianuarie, ora 8: Cer nnorat pregtit de furtun (dup amiaz, la ntoarcerea spre cas, am avut impresia c a tunat n partea de nord), 13 ianuarie, ora 8: Sprturi n pnza norilor, vntul nc intens, 14 ianuarie, ora 8.30: Duminic luminoas, nici o micare n ramurile copacilor, 15 ianuarie, ora 8.30: nsorit, calm, 16 ianuarie, ora 8.30: Cer limpede, profund, soare nvalnic, 17 ianuarie, ora 8.30: Senin, lumin, 18 ianuarie, ora 8: Timp frumos, 19 ianuarie, ora 8: Nori subiri, rsfirai, vnt puternic din vest (seara, la televiziune, tiri despre furtuna Kyrill, care a lovit Anglia, Olanda, Belgia, Frana mai ru dect acum opt ani, Germania, Cehia), 20 ianuarie, ora 9: Vreme mprit urme de ploaie i vnt, soare i nori, 21 ianuarie, ora 8.30: Cer cu nori grbii, 22 ianuarie, ora 8,30: Soare pe perne groase de nori, 23 ianuarie, ora 8.30: Mohort, 24 ianuarie, ora 8.15: Zi noroas, 25 ianuarie, ora 8.15: nseninare parial, 26 ianuarie, ora 8.15: Soare ascuns dup o cortin buclat de nori rotunzi, 27 ianuarie, ora 8.15: Cer vopsit cu nori (statici), cte o pensul ici-colo, 28 ianuarie, ora 8.30: Cer de plumb, vnt, 30 ianuarie, ora 9: Soare rotund i palid, vntul trecut n amintire, 31 ianuarie, ora 8.30: Senin, uscat, nghe. Sistematic, exerciiul a continuat pn joi, 28 iunie, apoi, dei n-am plecat n vacan, nsemnrile din agend s-au ntrerupt. Dup o pauz de o lun, timp n care mi-am organizat materia volumului Gustul vieii, le-am reluat la 1 august, pe hrtiue, fr a mai nota ora. Jocul nu mai avea hazul de dinainte. M marca ratarea a ceea ce-mi propusesem la nceputul anului, inconsecvena fa de propriile mele reguli. Povestite, lucrurile par puin grave, ns o discontinuitate amintete ntotdeauna de alte discontinuiti, o ratare de alte ratri. Am descoperit pentru a suta oar ct sunt de departe de fermitatea Psalmistului (cndva am crezut c a fi capabil s-o imit), care, dup o hotrre, spune c nu va da dormitare genelor sale pn nu o va ndeplini. Eu n-am andurana lui: aipesc, amn, mi caut scuze, m contrazic, renun. n cazul nsemnrilor despre vreme m-am consolat de pauza n efectuarea lor cu existena buletinului meteo n toate ziarele, fapt care le-ar face, mi-am zis, superflue. Dar nu e aa! Sunt diferene ntre vremea prognozat de meteorologi i vremea nregistrat de mine: a lor e probabil, a mea e exact. Ceea ce a fost msurat de ei cu aparatele, la mine e percepie. Instrumentul meu pentru descrierea vremii e corpul, cruia i acord, din ce n ce mai mult, calitatea de a fi fidel fa de schimbrile din natur. Dac presiunea atmosferic scade sau crete, fenomenul se rsfrnge n somnul i n activitatea mea. l simt n oase, n inim, n slbiciunile sau n vigoarea minii. Zilele ncepute fr note meteorologice sunt aidoma crilor fr argumente editoriale sau prefee... Iat de ce regret ratarea exerciiului meu. Pentru partea realizat, singurele ndoieli sunt legate de nuane. Eu am vzut de fiecare dat vremea de pe geamul dormitorului, care e la sud. Ct s-ar fi modificat, oare, impresiile dac m-a fi uitat afar pe geamul de la nord sau pe cel de la rsrit?

ntoarcerea la muncOmul nu poate tri fr munc, dac vrea s se considere om, susinea scriitorul rus Arkadi Vasiliev. Eram tnr cnd, descoperind-o ntr-un articol, mi-am notat aceast fraz. Ca muli atunci, credeam c prin munc se poate obine orice. n pofida unor dezamgiri, eu continui totui s m definesc ca muncitor. De concedii aproape c am uitat, iar duminicile fac eforturi s m abin de la a lucra ceva. Pare de necrezut, dar nu m-am oprit niciodat s calculez foloasele pe care le-am dobndit muncind. Dac m-a adnci n asemenea socoteli a avea motive s fiu sceptic i trist. Cnd simt c se insinueaz oboseala, rutina, dezgustul, caut s scap de ele recitind din cei care au fcut apologia muncii: Sainte-Beuve, H. Amiel, Emerson, Thomas Carlyle, Guy de Maupassant, Lev Tolstoi, Maksim Gorki, Jack London, Samuel Smile, Nicolae Iorga. O zi din unul, o zi din altul, pn m ntremez, pn zic din nou ca muncitorul citat de Smile: vreau mai degrab s mor de munc dect s m hrbuiesc de lene. Munca a fost nota comun a aproape tuturor din generaia mea. Fr sau nainte de a-l fi citit pe Paul Souriau (La beaut rationnelle, 1904), aveam ca deviz: Viaa este munc i munca este datorie. Am numeroase confirmri.

Un exerciiu ratatNu obinuiam s m ocup de meteorologie n nsemnrile mele zilnice. Dup aproape un deceniu de la lectura volumului Lanne du tigre/ Journal de lanne1998 (Edition du Seuil, 1999) de Philippe Sollers, m-am hotrt s procedez la fel ca prozatorul francez: s le nregistrez din primul moment al fiecrei zile. El le ncepe din 10 ianuarie, pind uneori peste intervale. Mai catolic dect Papa, eu m-am angajat s le fac din prima zi a anului, n mod reflex, maiorescian. Imediat ce deschideam ochii, deschideam i agenda: 1 ianuarie 2007, ora 8: Cer senin, curat, luminos, 2 ianuarie, ora 9: Soare strlucitor, 3 ianuarie, ora 8.30: Vnt tare, ninsoare, 4 ianuarie, ora 8: Cer nchis, monoton, vntul de ieri s-a oprit, 5 ianuarie, ora 8: Cer sumbru, de metal, 6 ianuarie, ora 8: Cer variabil. Vreme n nmuiere, mai cald dect altdat la Boboteaz, 7 ianuarie, ora 8.30: Soare deplin, vnt slab i din nou mai cald dect obinuit, 8 ianuarie, ora 8.30: Soare acoperit de nori strvezii, 9 ianuarie, ora 8: Vreme

Constantin CLIN(Continuare n pg. 26)

10

Acolada nr. 1 - ianuarie 2011

Interviul Acoladei: BARBU CIOCULESCUA fi farnic artndu-m indiferent cnd mi se laud alura tinereasc... n pragul anilor 70, din secolul care a trecut, am cunoscut p e culoareleRedaciei literare Radio, dar i n cercurile b o e m e i bucuretene de atunci, o serie de scriitori din misterioasa pentru mine lume a celor vechi : Vladimir Streinu, Emil Botta, Tacu Gheorghiu, Radu Albala, Petre Pandrea, Ion Negoiescu... Mai tnr dect cei amintii, Barbu Cioculescu se ncadra admirabil n tipologia domnilor de altdat. Colaboratorul fidel al revistei Acolada ne ofer n acest numr, la nceput de an 2011, ansa rememorrii vremurilor trecute. locuind de asemenea, prin apropiere, pe dr. Staicovici. l ntovrisem odat, dou demoazele mergeau rsfat ntrun joc al oldurilor care m-a indignat. Ce-ai cu bietele femei? , m-a ntrebat cu blndee btrnul. n tramvaiul 14, care trecea pe strada Carol Davila, am purtat cu Ion Barbu un mic i de neuitat dialog l-am mai povestit acolo o zream i pe Hortensia Papadat-Bengescu, matur, mbtrnit. Cartierul general al copiilor cartierului era ultima cas dinaintea Palatului Cotroceni, col cu bulevardul dr. Marinescu, pe al crui gard de zid ne odihneam. n pas legnat se ivea Ion Minulescu, n drum spre foarte apropiata cas, dac nu majestuos, Liviu Rebreanu i salutam respectuos. Pe zidul dinspre dr. Turnescu al casei, n mndru stil naional, aparinuse prinului Nicolae se pare, atunci devenise cmin de studente o mn nedibace scrisese cu crbune Radu e tpit srind o liter. Inscripia a rmas acolo decenii de-a rndul semn al ineriei timpului n Cotroceni. Cu paii mpini prin aceste locuri a fi putut ocoli n cel puin dou rnduri globul pmntesc. Alii au ales calea a doua, mpnzind lumea cu romnai. Cum au ajuns prinii s v dea numele Barbu? Apariia mea pe lume a cauzat tot soiul de probleme, ncepnd cu aceea a numelui. Mama a propus numele de Mircea, respins de tata pentru proasta ciocnire cu numele de familie: cea, cio. Apoi mama a propus numele de Dan ns i acesta suferea de un viciu similar: Dan Cio. Cnd s-a rostit numele de Barbu, tata s-a iluminat. Ca unul care am dat trcoale ocultismului tiu c numele joac un rol nsemnat n destinul insului l specific. n horoscopul nativului nscut la Paris pe data de vineri 10 august 1927, orele cinci i jumtate dup amiaza chiar acesta era cu exemplul din manualul de astrologie, se spunea, la citirea aezrii planetelor: sera poet ou inventeur. Dac m-a fi numit Mircea, nume energetic, a fi ajuns cu siguran m cunosc inventator. Bar, n ebraic nsemna fiu, mai zice acela ce va fi ndestulat cu pine. Dei au trecut 23 de ani de la desprirea de tatl dv., celebrul critic, istoric literar, editor, erban Cioculescu ( erban cel ru , l numea un poet), acesta continu s fie o prezen vie. Au circulat multe istorii legate de prietenia sa cu Vladimir Streinu, cu anticarul Radu Sterescu. Autor al Vieii lui Caragiale i editor, la Fundaiile Regale, (mpreun cu Zarifopol), al operei btrnului Caragiale tatl dv. era i el un personaj de neuitat. n ce relaii ai fost cu el? Prin tat, ca i prin mam, am motenit genele unei familii puternic dotate cu rezisten la adversitile vieii. Gene pe care le posed i copiii mei Ilinca i erban Filip sper c i urmaii lor. Prin ambient am motenit dragostea pentru poezie, pentru literatur, pentru istorie. Cnd a mai fi avut o nclinare ctre filosofie n-ar mai fi lipsit nimic. Dac m nteam n casa unui potcovar fceam potcoave, o dat ce m-am nscut n casa unui geniu literar am scris cri. Cazul meu ridic deci complicaii. Poate, de altminteri, c nici nu este un caz. Ilustreaz vorba popular cu achia care nu sare departe de trunchi. Destinul literar nu a fost unul obinuit. n 1947, un volum de poezie lua premiul Ion Minulescu, dar el nu a apucat s fie tiprit. Abia n 1966, revenii n circuitul literar. Vei publica atunci ediiile critice Constant Tonegaru, Luca I. Caragiale. Ce rol a avut prietenia? Drumul meu n literatur a fost al unuia care a nceput devreme, pentru ca pe urm s tot tac. Numele este al generaiei pierdute. Un drum barat las urme. Dar nu m constitui neaprat n victim. Nu tiu cum a fi evoluat cnd a fi publicat primul volum de versuri la 20 de ani i pe urmtorul la 21 de ani i pe urm tot astfel. Sunt de felul meu robace, tenace, burghez cinstit, duc lucrul la bun sfrit. Dar cine tie... ntr-o cas bibliotec i cenaclu, ntr-un ambient n care se discuta mai mult despre poezie dect de ntmplrile zilei, politic etc., repet totul conlucra s ncerc n afara unei vii nencrederi n propriile fore. Era firesc s tiu pe dinafar, la 11 ani, Mortua est, la 12 e-atta vreme de atunci/ Glicin tu, tu florile i-arunci (Arghezi), la 13 Botta: Apoi, poezie, s nu mai vii napoi/ Nu facem o bun pereche noi doi/ Aliana noastr e sfrmat/ i a vrea poezie s nu te mai vd niciodat. Curnd apoi Ion Barbu ca s nu mai pomenesc de Victor Hugo, Baudelaire, Rimbaud, de Byron, Emily Dickinson, John Keets, Shelley. Edgar Poe, Walt Whitman simt c devin nesuferit. Pe la 17 ani am cunoscut formaia de la Kalende, Constant Tonegaru, Al. Popovici, Mihail Crama, George Dan, Pavel Chihaia i am luat cunotin de Cercul literar de la Sibiu, cu tefan Augustin Doina i Radu Stanca. Debutasem la Claviaturi, revista din Braov a lui Gherghinescu Vania, mai publicasem 2-3 poezii n Kalende, n fine am frecventat cenaclul Lovinescu n epoca de dup decesul criticului. O lume... Prietenia ce m-a legat de Constant Tonegaru, destinul lui tragic m-au obligat s m ocup de reeditarea operei sale lirice, cea cu Pavel Chihaia traverseaz o via. De Alexandru Lungu m-am simit legat, cronica la ultimul lui volum nu l-a mai aflat n via. ntr-o similitudine natural a zice ntre dou familii Caragiale i Cioculescu, mi-a czut mie s-l readuc n actualitate pe Luchi Caragiale i s produc o nou ediie complet a operei lui Mateiu I. Caragiale. M abin a discuta ct a fost la mijloc destin i ct soart. Ajungem, nu se putea altfel, la Mateiu I.Caragiale, una dintre obsesiile dv., ale ilustrului prieten, Alexandru George... nc mai sunt attea poveti de aflat. Despre cartea lui Ion Iovan, dedicat ultimelor luni de via ale autorului Crailor... , ce credei? Ct privete ntlnirea cu Mateiu, spaiul unui interviu e prea srac, prea strmt. Dar s ncepem cu nenea Iancu. Am fost martorul scrierii de ctre erban Cioculescu a Vieii lui Ion Luca Caragiale aprut la Editura Fundaiilor Regale tata a dictat-o unui tnr dactilograf de origine italian, pe nume Vittorio Emmanuele Pascutti, dotat cu o puternic brbie i, firete, bun cunosctor al limbii romne. Venea cu o mare main de scris, erban Cioculescu i dicta, dup note, cte un capitol. Glumind, spunea c dac dactilograful e Vittorio Emmanuele numele regelui Italiei, atunci erban Cioculescu e Mussolini! Ct privete relaiile sale cu Mateiu, ele au fost, dintr-o nefericit ntmplare, ncordate. Ale mele, care am scotocit anume acolo unde nu i-ar fi plcut, sper ca n sferele celeste n care se


Acolada nr. 01 Acolada nr. 01.pdf · xxx Revista Acolada se difuzează în Bucureşti la librăria Muzeului Naional al Literaturii Române (Bulevardul Dacia). Abonamentele se pot

Acolada nr. 01 Acolada nr. 01.pdf · xxx Revista Acolada se difuzează în Bucureşti la librăria Muzeului Naional al Literaturii Române (Bulevardul Dacia). Abonamentele se pot

Acolada Nr. 2/29, 20010, an IV

Acolada Nr. 2/29, 20010, an IV

Newsletter / ianuarie 2020 Nr. 40 · Învățământ și cercetare de performanță! Newsletter / ianuarie 2020 UNIVERSITATEA „ALEXANDRU IOAN CUZA” DIN IAȘI

Newsletter / ianuarie 2020 Nr. 40 · Învățământ și cercetare de performanță! Newsletter / ianuarie 2020 UNIVERSITATEA „ALEXANDRU IOAN CUZA” DIN IAȘI

Acolada Nr. 9/ septembrie 2013

Acolada Nr. 9/ septembrie 2013

Acolada nr. 01 Acolada nr. 01.pdfStr. Ioan Slavici nr. 27 Satu Mare Cod P oşt al 4 400 42 Fax: 036 180659 7 Tel.: 0 77006 12 40 Online: www .editur apleiade.eu (Revista Acolada în

Acolada nr. 01 Acolada nr. 01.pdfStr. Ioan Slavici nr. 27 Satu Mare Cod P oşt al 4 400 42 Fax: 036 180659 7 Tel.: 0 77006 12 40 Online: www .editur apleiade.eu (Revista Acolada în

ACOLADA - editurapleiade.ro Acolada nr. 08.pdf · Acolada nr. 11 - august 2008 Cuprins: Radu Ulmeanu: Primªvara de la Tbilisi Gheorghe Grigurcu: Recitindu-l pe Ion Caraion Œ p.

ACOLADA - editurapleiade.ro Acolada nr. 08.pdf · Acolada nr. 11 - august 2008 Cuprins: Radu Ulmeanu: Primªvara de la Tbilisi Gheorghe Grigurcu: Recitindu-l pe Ion Caraion Œ p.

Acolada nr. 6 Acolada nr. 06.pdf · 2018-07-19 · Acolada nr. 6 iunie 2015 3 Cronica literară O nouă carte despre Vintilă Horia Cea dintîi carte postumă a lui Nicolae Florescu

Acolada nr. 6 Acolada nr. 06.pdf · 2018-07-19 · Acolada nr. 6 iunie 2015 3 Cronica literară O nouă carte despre Vintilă Horia Cea dintîi carte postumă a lui Nicolae Florescu

Acolada Nr. 12/51, 2011, an V

Acolada Nr. 12/51, 2011, an V

Acolada Nr. 5/32, 20010, an IV

Acolada Nr. 5/32, 20010, an IV

Acolada Nr. 4/67 2013 an VII

Acolada Nr. 4/67 2013 an VII

RevistsĂ luĂnaĂtrerădlşrĂan ACOLADA Acolada nr. 12.pdfRevistsĂ luĂnaĂtrerădlşrĂan RevistĂ lunară de literatură şi artă Apare sub egida Uniunii Scriitorilor din România

RevistsĂ luĂnaĂtrerădlşrĂan ACOLADA Acolada nr. 12.pdfRevistsĂ luĂnaĂtrerădlşrĂan RevistĂ lunară de literatură şi artă Apare sub egida Uniunii Scriitorilor din România

790 40 Modele de Formulare Actualizate Ianuarie 2013

790 40 Modele de Formulare Actualizate Ianuarie 2013

ACOLADA - editurapleiade.ro Acolada nr. 05.pdf · (Revista Acolada în format PDF) E-mail: acolada@editurapleiade.eu xxx Abonamentele se pot face direct, prin mandat poştal, la adresa

ACOLADA - editurapleiade.ro Acolada nr. 05.pdf · (Revista Acolada în format PDF) E-mail: [email protected] xxx Abonamentele se pot face direct, prin mandat poştal, la adresa

ACOLADA - editurapleiade.ro Acolada nr. 06.pdf · ACOLADA Revistă lunară de literatură şi artăăă Apare sub egida U niunii Scriit orilor din R omânia Editori: Societatea Literară

ACOLADA - editurapleiade.ro Acolada nr. 06.pdf · ACOLADA Revistă lunară de literatură şi artăăă Apare sub egida U niunii Scriit orilor din R omânia Editori: Societatea Literară

Cresterea colectiilor, caiet selectiv de informare, 39-40 ianuarie-iunie 1972, Biblioteca Academiei

Cresterea colectiilor, caiet selectiv de informare, 39-40 ianuarie-iunie 1972, Biblioteca Academiei

Revista Acolada Martie 2012

Revista Acolada Martie 2012

Acolada Nr. 12/15, decembrie 2008, an II

Acolada Nr. 12/15, decembrie 2008, an II

ACOLADA Acolada nr. 05.pdfAna Blandiana: Despre spiritul legilor Gabriel Dimisianu: Şerban Cioculescu, cronicar teatral Barbu Cioculescu: Mircea Eliade la bară ACOLADA Revistă lunară

ACOLADA Acolada nr. 05.pdfAna Blandiana: Despre spiritul legilor Gabriel Dimisianu: Şerban Cioculescu, cronicar teatral Barbu Cioculescu: Mircea Eliade la bară ACOLADA Revistă lunară

Acolada Nr. 9/48, 2011, an V

Acolada Nr. 9/48, 2011, an V

Acolada nr. 2 februarie 2016 ACOLADA - editurapleiade.ro Acolada nr. 02.pdf · Klaus cel mic, Antenele şi izmana interesului naţional De departe, cel mai fierbinte subiect la ordinea

Acolada nr. 2 februarie 2016 ACOLADA - editurapleiade.ro Acolada nr. 02.pdf · Klaus cel mic, Antenele şi izmana interesului naţional De departe, cel mai fierbinte subiect la ordinea