Achitei, Gheorghe - Frumosul Dincolo de Arta_Part1
50
description
Achitei, Gheorghe - Frumosul dincolo de arta 1
Transcript of Achitei, Gheorghe - Frumosul Dincolo de Arta_Part1
fn-Lrnosul, dincolode art'5,
,,Constituie o realitate evidenti astizi ampla expanriune a fru'mosului in aDroape trte sferele viegii irmane Fretutindenl
;;;;;i;" ;ril"*i ,n' plus de fru-musete care se.cere instaurat"
Pretutindeni intervine problerna formeior capabile ca' dincolo
;;;;;;;i" ior destinalie practicd' si incinte privirea' si-apartr
I",,rriirii'. Flumosul, cind"a exclusiv obiect de consideralii
;";;;;;;. orezinti, in ,ceste ultime decenii a'le secolului XX'
;l#il;; ii'iliiigii ii ii".,"t" economiel ei ale culturii'vizind'i""".*i"a. ".ii"i.i,il.
productive 9i cele iecreative' Obiectele
;;i;;; J'ol*" l"?rtirial, care si irnpun ca luc-ruri frumoase'
t"" i.L.'l.ltintea,,Pr€t-i-Porter", conceputi in-consens cu
ir"i""t.a"i pot fl -'invocate
drept argumente in spriiinulacestei afirmalii."
lei 27
GHEORGHE ACHITEI
PREl',IISE
lLiirnirre trit,ct.rthl,ir rierleslugil, atloviiratul sens alurlolil t'lintre nlutaliile irnport,arrte oe all locasbdzi in viala esteticd. Cauzele acestui faptsinL proa nilineroase pentru a putea fi re!,inuteintegral aici. ['{erit,{, totugi, miicar arrrintile, celeprezontird o irnportan!{ deosel-rit{.
llitrnili plefacerilor pare a se fi acccloratpirtri intr-atit, inoib grnul a ajuns s{ nu rnaiarbd decit relaLiv rar rS,gazul necesar observalieiprofunde gi reflec!,iei tenieinice. S-ar pdrea cIe-rislenla noastrS, tinde a se irnpulre astfel i,otrnal rnult, prin trdire, in de|rimentul, biireinleies,al rteclil"aliei. Platon, convirrs cinilva ci ,,o vialdnecugebatd rru meritS, sti fie tr6it5.", s-i\r afladesigur, prirrt,re rrrri, irr dificui late.
f)evin irrgrijordtoare qi proporliiic pe oare;lirjuns si le eapete, in cliferibe rnedii, o anrimitd,,f ug&" de refieclie - irrleleasrl ctr tenlativ{ dea c5uta, r'eleva qi mdrturisi ader-drul in luminaexperienlei personal delinute - ou mol,ivalii foartediverse. Ilnii invoci lipsa prergiitririi crorespun-zriloare, al{,ii se tem sd nu devin5. r'iclicoii; a}tiiconsiderI acei]sta desuet ; al!,ii apreciazl efortultlrept inutil, tlevreme ce nimic nu se dovecle$te
'qigur qi sl,abil.Se cecleazd cu u;urin!d, in prirnul rintl din
4:onrotliLate, daci nu rnai lnult decit odinioar5,utrl 1iul,il nra"i nurlt dcc,it s-ar cur,eni acunt, sr'iri-
tului rul,irricn qi telLal,ii|rr sirnplifical,orii. l{u rlepu!,iire ori lrrezentrrl ersfe abord.at rloiry t.ra ]tre-lungire a trecutului, intrucil, pernt,nl interprt:tr,ireaace$tuia exist,S tehnici consacrafe si o terniinologi.corrstituif[.
Addugincl la toale acestca si faptul c"{, prinnatura luorurilor, ftecarc i,int'le, de ohicei,- siipund clr- preciclere. pre! po aspcctele socttnle sispeclacrrloase a.tunci rind cairtd sr'i ilr!eleagii cevi,vorn avea o explicalie aproxinrativ{ a confuziilorce se fac si a eroril<)r ce s0 rlrlrnit.
Cu experienf a zilai do azi incerc5rn, dupdcunl esle si firesc, s{ anticipiirn viit,or,ul, formuiindpresupozilii, intocmind pruir.cte, f;irrrinrhr-ne idea-luri. Este Iimpede c;i neinleleecrea corectd aprezentului estetic va tf,rrcc la abordarea inadec-vatti a viitorului, ideallrrile riscind si se trans-forme in iluzii, prrtiecteie in utopii.
Arsaclar, inch.rsiv peni,ru inseiar,.la noastrinormaki in viil,or, sr: imlrrrrrtr o rnai alonl,ii des-luqire a scltsuhri un()ra dinl,re irnpresionantcleprefaceri lrr carc sintenr martori.
Pot fi detectate la or,izonf,urile viet,ii esteticercontem-poranc, mai clar sau rnai puliri clar,uneie fcnoliene in miisur{ sd ne ajute lur at,iLa prer.edea viitonrl, r:it a-l inlinrpina iirrticl.Studiul acesLor fenornene - nu nurnii Ia noi -estc inc[ timid qi praclicaL preponder:cnt r:rrmij loacele poeziei sau ale eseisticii sentirnentalc.Lipsesc incercdrile de sistcrnatizare a experien-.telor deja de!,inul,e, la nivelul unor analiie mairrguroase qr rnai arnlrle._ Deslgur, cine se an14rr
Seazd pe o asemenea cale iqi asumd importanl,criscrrri. In primul rind, riscul de a fi conLrirzisde o altd inberpretare a aceluiaqi material. ),rcafl5m pe un teren unde opiniile pro si r:orrl,rapot !i deopotrivd argumentaie. In at rloilr:ir r.irrrl ,riscul de a fi corect,at, de Lreea ce urmcrrz;r $dse,,ir.rt,imJrle". 1n al treilea rinr-1, riscul rl. a ficompletab prin luarea in considerare si ;r lrll,orresoituri al-e fenornenelor sNudiabe.
M5rturisim, astfel, cle la bun incoprrt. ci irrsus,tinerea ideilor ce vor fi prezentatc in conl,i
r)ui:rru lto,alrr s;rr:ijirril, rio:rr llo crltr,rien!,elo tlinlrerirne{rui r.-izullitirlii (iili'e n{'..a11 {'osi, rrrai farni-liare. Luinriri-sc in coirsirlcrare 1i lrlle erperienle,chiar dacI ideile sus!irru1,r: rru ai. fi infirnraie,s-.ur imprrno. probabil, rec,unua$t,(rre,.r nll{)r llr()-hlemr,l aslll)r'a rriiror';r, rlt't,r,arlriiaiti, 1lr 1p-ar"ltopri t,.
llrirrt,rc srllirrrlriii'il+r irrrlrorl;iirlr rr, irrl lortlrsliizi irr lrtnte lii rii r,lrlor. scils lr-lrrrr ():lmirllmttt:'tllsert-ttl,. l,l'iriririr: r'trrlrnoucriic $i c+llc c0roltr"itrisc ririlrclc irtl.li.c:r. pnr:u,rrr1,,u1,i.,,,1p,, prtrt,u-linderri, Pclil,nl llu'rirr'lrr rltr.trni\trr sii lsiglrnri tixis-ir,lrlci rll;rsl.l.i,,,,li,li,'rr,, r:tr nlrts ri,, l'rrrrr,lr*ntl,,()bicrrLoLr rrliIil,;,rrc J,r,',rltrso ilrlilst,rilr] co.j.(1 sr)iinprrrr si rlr,,lrtcrrrrl frrrrnolisr.", iritliriictirnintcrtrorrliilirl,ii ilr liciir.lt rrrariiot,scrii iit o()nscnri cir lini;rrnodcl. rrlolriiirrul, !t.siiLrir,ile dccor;ri,i",.c, pol l'iinvocirt,e rlro1tl, argurrienl,o irr s1-rlijinrrl iir,r,st,oirrfirrlqlii... N{ajoril,al,ca oanrcniIrr,- trrr1i5i11*..i 11a,
irt corrrli!,iile dr-r confor,t, pt_rsibilo asliizi, iur, para-llazind o expr';';rie-ponlif,,.rlretri,rri lll rnai rnrrlt,frtlttttir". 5irrlr,rl r:onvirlci c;j iirnrrra t,reittlitr siit'lerinit nu dolir rnai lrrrn'l si rrl;r i rlr.,.:rllt,il. ci oitititi frittnoil:ri'. lryilr,'i1,alr,!,, sl,r.;rli'1,ii sirr,illr,,,,,tirrrteazii l qi rltisi llgrlicar.e nt,1rrrl,i nrl irlrrur,.r nicio .irsorn{}1cil llersirccl,i r.ii. lil rir 11,i,,.,r;;ru:i t.:i irranii cc vi n dezvoit,aren fcrtlrr;rrrrlrri ja c,ane rrcreferrinr vir. c:'i plil,;t noi ilnrrrrlsliri, iltfrircii, viii,onilirtriieantlil, ltrinLrc lritr'lr, si {r<t1rt,a{,lr iz,, junir.,,a utiLulrri din preajrne lrolsl,rii.
Probiema frrrmosulrri, cirrtlva exrjusiv cibieoLde ortnsideratii nrotal'irr.ice, prrrzinli, astfel, irraceste ultirne clecenii ale secolului XX, rlumeroa$eimplica!,ii politice, vi;rintt, dr:Lrpotrir,'ri, cuo1,)ririirryi cultur,a, nrrtii'itililr' irrotlucl,i ve si ncl,i rilritrilerilcreii t,i vo.
Obiqriui1,, la nivrlul t,ilrirlrri tlo ginilire ,,,,rno,li,cazurile ilrrsl rincl ilc t,ttr lqlc 1,rt,r,,,u 1ujri t.o rr r.nr irestrilsigurir.l.{..r rrnui plrrs r.lt'i'nrrnrrsot,e habi'lf,Luluiurn&n ot'i ltri sirrt Irrat,ll in seilntii, ori sinh inte-gral.e clomeniilor irri.isl,ice tra<.lilionaie. AmbeleaLitudirii vin in rtrruli.adiotie cu anumite cate-gorii de.situalii Ientrrl o (-1ii!.(lr rlereilnare la
7
rrii"clrri r.orhii.ii rrrrrenl,r-. sc il,lilnesc tlr'.jll,lift,ri!il,crrlrclli, irrtlicirtrl !ru nurl)ai stitr.i tltt lLrtrrur.ir.l.,'ir.Le,'rte, dar 1i rrrariifest,[ri deosohit,e de ceJodi:r perinreirul artei: ar"tizanat,, ciesign, amenajatest,cti{l - interior si o:itcrior etc. r'\'{ai potitet,.rrl;rj,nde atunci frrpi,ul cii srrierile afectirte clca+"ari inculi:rlturi tle crbiccri oonrplicii pr,oblenrelcir lr-ro .qti le rezolt'e !)
1)c, tle ait,ir parle, dost,rrio l)(:]lrsoillr(! iirkrl.rrllfruinosrrl c,a l)e un lel do si rrorrim ll ilnrri ali,qrur-ini,:,,cstet,icul", iderr!,ilica1,, la rindul lui, crrrlonlorriul artei. ll Iinpecli: insii cii csteticrrl 1rri-r,.-cste - astiizi. ce1 puliri -, o realiiale mulL mair.ast,:'i si ritai rrorrrl,losii,ie,.it cea a frumosuluisrrri l iirt,t,ri, iiil t,endjrtt.a de a lc privi ca sinonirnesc Lr{il;ittt'tlirj inl,r-1 ltisI stri'sir t'l.e eruare. Diverseslrrriii iruhiiclrle 'iir n]Lirnii ani au stiiruit. de pild5,ilriirlli'ii aurplrriui llrooes de erxpansiune a esleti-cul'.ri. cc poli!.r: li cu rrqirrirr[,d eonsl,afat rle ]ao vronre; prohrtlrii, el sc rla{oreELc, iniiinte tle1oale. rrpillil,ioi iroiLrr. ntijloitoc tle cornrrnica!icli pclfetl,ioriiril oolor \roohi, qra!is cuceririiorqiiiir-tei si t,chnicii r!1,){lprni'. \ int,elege acosl,pr(){.re!l clour rlirr 1rcr.r1lecl,ir.a it ceea ce se intirnpidiii ]ierirncl.r'ul arl,ci sau al llrrtrnosulrri devinr:ricoolclut'Jrrnt. Lcirrt,tla,,rlj$care pent,ru frumos"lle ofi:ril ;.rcrsibilii,atra rie a cuuoaste numai uneleri il t,r,rr .:r 1 ll o0 l€te sale sem nif icril t,iv e, ea ne pu tin (lu-1,nici iro rlepart,e. epuiza.
I rql ;1qgo3. ni se pare nooesard, incir de lairicr:iruL, ticlimitarea. rni"rr,,llr t,aborrantir, a cclrirdi:i t.r:rmrri'ri -- est.ctir:Tifru,mos - in hrrnina aclcel)-tiuiiilor ro 1i iie acoldri ii.r Le,rbeJe recente tlespeciali t,a [,e
llirrti. irr .*or,rihrl t,rocut,,,,fnrlltos" crr,l ul,iliz;rl,rrr un*:1e airtrelri,irrni calc ii porrniteilrt sit at:ttlrtrltr
irar'!ial si ttx'rt,l 0c e tles"inttuL uuutrt pri it,,eslll'ic".I-,4 rriveJul vorbirij curento, o part,e din llrr se
nlai plstreazi".\ inoii. l,{ull,ii vreme, gt'al,ir''rrtl sisubf intul aLr fc,si, cortsitleral,e simple ,,morlil'itlittii"rulc {l'ilntrtsriiui. Lor [i se put,oa a(iitugi'\, r'r'rrrlLlta],aglerllrilrrl. Di'sprrt tr',ri{i,, si t',rtrritl :r' riisr-rttllrtrurir;ri irr lrunirrir ft'trrrrrtsr,l ii operei ,1,' ;rlt ti.
. I,lsteticra tradiliLrrrtlii disLirrgerr rl_irri iratc ,,,rii1ln f,,r.t11ijr,.-,t,rbile rr,,irrspir.rri, rrentirneul,lrl i_lerl'r'urrros'in dilerr.itele sale vlir.iarrt,e: lirr.rrrtle irr.lis_t,irre . si folntele din rru l,ur ii. pr:rrt,i,u frurrrr sLil,s1rr:ci lir-. lormelor cu sLal,ut, de r_ipori, post,er,ittrtealrarr t,ilnii iir consai.rat exprtlsia f runios rrtislic,i;rr l,r'rrl,r'rr lr.rrrn,,sul sJrr,r-ifi,.li,rn,,,l,,r.rliu rr;rLrrr.;iir
..<rrirrsitcra[,- expresia. frttnvts rLnl.ttrnl,. Disltutelet',-l't.r'i L,';rr.o la sltcci{icui cclor rlori,i t,ipru,i tleIr,rrrrrr,s uri oonLinrrat,, dupi cjur]l se sl,ie, pinii invren)ea ciin urrni., I deea Lr.1 opera cle art,ilt so dor.erlest,er irrl,ot,-
r krt\urtit _f'untoasii, i nd if'ereri {, tl e ohittc t.ul rellr,ez.ri_Lrilii sale. care poabe inspila si urr all, sciiLilroril ,lrarca-. ini{,ial unanirn ;r,:1.rr,y1-g.,. l,Lr.r.urift: s-tpccirnplictrL insi iitunci cintl s-a ajuus la reuultoas_terea atleviirului cri si o -folrnti-.,uril,i,, se ironl,oirnirune, in anrrnrit,e i,,r.ri,li!ii, cil oper:-i do'artrj.lilr: s,au ctimpiicai ;i rnili nnrli cintl rerii,rrlir inceltuL sir preootrpo filosolii iu ci_rlii,air: ilc,,cr,rt,r:Eor,ie esbeLicI". Pe la nri.iirrr ul $ec()lllllrit,recut, un elev al lrri ileg,'1, I(ftr,1 Il ,rscnl,ilanz(JQti;, 11179), puJ:li,.ii isi-hrtt lt r1r..y tIijssl,ichrtt(18S5;'t'. Devenirerr ar[ei rnor]erne --- iii condi-1,iile rriireia rrrit,ul a fost, nu o rlnl,ij rtfirrnal, pl.iiiirrl,trrtnotlirrl lorrnelor lricl,rrrilje, scLilpLr.rralri gigr,aIir;e
, ca ,,vi.rioiir.r: crprciiivil,. -, a irliligilt lirrerronsitlerurea irlt:ilitr irlrrnt,iliciriri ;il,Lir r:r-clrrsivcrr rlomenirrl l'rrtrnosirlrri.'r,'k
[)e l'rtrrrlrrl trnor rrt,iLri r:orrt,r.ariitl.ii,,:irrt,Ji,i sIlrreocupiiri a fo-qt, olrlirrrrL .-- y,r.irr ,in,,.i r.,,"*, ,lc ]iitlenuruirea ;Liirrlei inicnrcirrte rler cIl,r.qr,,\le:lanrierBrtrrrrrqrrr,Ir,rl -- li lir nsat cslet.ir:tt,l,, terrr]er], tlt,trsi,:trrtlrigrtu, rlt'sprrtnintl, apro,ximaiiv, realit,;rtea 1.9r,_melor I'izuale capabilr: sir ,,irr! lvo:1i.rr'( riilrtritesenlirnenl,o, la nivelui sintplci irir ttoirt,t,nrpiiir,i.
* Iiari llosenkranz, Esteticq ut.,i,ttilrti, Ilut,irregti,l.ld. lferidiane, ig8S.
** 0 prezentare detaii;rti a rnonrentelor si etaoelorpa.rc.urse. precum qi a problenielor ,,s 5_au ivit'lir aeeastipnvrnti,- ne .oferl_r Lydie Krestol,ski ln irrteresanLul silusturirLl: La lattleur dans l,ort t\ tr.nQers k:s dge:;, Irlrr.is, Ii_ldi_l,iorrs du Scuil, 194i.
Pe linia vechii convingeri ci estetica are ca oJriectde studiu frumosul si arta, nu a fost greu sd seaj ungi la in{.erprelarea noului lelmen ca si-nonim al acestora. lar cltrcl lrumosul poate fiinterprotat irr calitate de categorie cstet,icS,rneritii, oi-lr.e sii iir.,ern relirrcri irr a aborrla si ter-rnenul nou tlpiinrt, ast,iol I Rispunsui negativ laaceasti irrt,robale vu sfida prrt,in ltigica; eviderrt,esteticul nrr poaLe conslil,rii proplia sa cat,egorie.De aceea, rrlii arr il!,eles esteticul inl,r-un setrsmai larg, ca pe o categorie gcrieral5 a cunoaqterii.Color care ari optat, penLru o asemenea intelegerea esteticului li s-a replicat ci nici Aristotel -,,pdrintele" trlrmenului de categorie *-, nic,il(ant, - filosuful care a sis{,ernalizat prohlemucategoliilor in spirit nor-ler,rt *- rlu au trvul invedere cazul frLrlrtosulrri sru ai attei. f)e asemenealemeiuri, s-a irj urrs la inteltrgerea esLeticului cttmodaiitaLe rle rapoi'Lare a ornului la lumea tlirrjur. In auesL sens, Vietor Basr:lr (1863-1944)*,unui clint,re ginditorii fralicer:i, ciudva in vogJ,procedeaz[ 1a crutvelt,irea ploirlernei estebiculuiin problemil a crli,ttulirtii, estetice- trntr-un studirrcelebru, iribitulat Le ma:ilre prrtblime de l,'estlrc-tirltzexx, el rlistince r:inci atltudini urnane lrosibilefa!5 de lunrea iriconjuliitoalc: atit,udinea iiractic-sensibild, {rilr'(} colsfiLnie rii.spurrsul rrosLru lacerinlele 1rr'inrorriialt: lle viet,ii ; rititutiinea intelec-tuai[, din 1rr:r'speci,iva ciireiit se jtrstifici irrtreagaractivitate leoretit;ti ; atilr-rdinea rnoralii ; atitudinerareligioasri ;i rrLiLtrclirrea estetici. Spre deosebirecle ceieiaiLr: t,ipuri de alitutlirre um.qn[, erxpli-cabile in lurnina rlilerit,elol noitstre trelruirrl"e,inter,ose, dorirt!e sau irt Iuntina sisternelor tleexigenle irrstilulte, illit,utlinea ersteticii nu ar i\veiro rnol,ivai,ir prct:isit. Iia ar presrFlunc r.i rultorbare,,dezinteleslLlir" la lrirnea tlin jLrr, simpla rrderall,la furrne irr rnrrrrele r,rnei simlialii liirai terriei.
JP*nt.o inlilrmarea si orientarea cititorului, irt cazulautorilor striini clespre care nu pot Ii gflsite ugor inl'olrnatii,afost trecut5, ln paranLez[, gi perioada in craro irrr triit.
** Inclus in voluurul: Victt-rr l3ast.rh, -F].i-sar t!'r'sll*itiqu.e,de pltilasophie et de lilt#alure, Ptttis, Alcan, 19:J4.
(jririverLilea pr,r,blernei estc,ticr_rlui in lrrublernaa atitudinii estetice a i" i'i p'r-itr_rt deterniiria irr.tirlei;li:r'Leri" Ltat' t,uatttutlui 1::l i:ar.e iii-J r.iiirt,iill in.l,r'usn rlejit irr tril.rulatiq. irr rrliiizar,e,r ltii, t,r"it.rrr1r_,:rt' l'i l,'sl. rrpl1li1 f ilos,rfilor,. llq tlili ;l1L(,jr l'i ,'1,r.i Lti,(iu Lol\Le c5., dal,orii,ii impreciziunii sale, cont ijtLliisii genereze ctiirfuzii..'\hia dupl rrii,iirrril iizboinronrlii,rl, partizarrii filrrsoliei l,rtt,aliliitilor,, iti toi)-liei atrsanrhlurilor. iar nuri nou, iri st,rtr,tLiLr,uiis-inrrirri si tooriei sisten're1or r"or, ciiuta sI-1 e,rplilt:irrt,r-un rlo{1 co{.espunzirtor pi,oprirrhii sJu trecut,eviLind sul:ter,fugiile. Esteiicri.l o ,,yilzut,,, deastii dai,ti, nu ca problenir tle al,itrrrline, t;i i.;.tr
.,iirrsilr'nblLt" coerent structrrrat, ca sisl,cin ininteiiolul crii uitr se col.rl localizati o_xist,en[,a unorsrrltsist,orne lroseriild fietrtrr.c o ielat,ivii arrt,onrtrrii,.,".\sl,fe l inteles, el ar cuPrinile toi,r.rjitai.eri fcroonttr-llelor_ln condiliile cirora irrt,errvine pnoblcraa rinorcomplexe de trdil'i, desemna'r,e gertcric 1tr.in cu-virrtuI sentittcnl,, trdiri incercate exclusiv lanivelul contompliilii fori-nelor, dincolo de orict:int,ores,
^indiferent,, cloci, rle prrrpr,ietatca rLispec,tiveiol forme tlo a riispunde rlifttr.iteliir tr,cbuiir!r:untan0. Sfertr estebicujrii ar inclucle - pol,rir.iiacosLui rnod de iir$elegere I)0 clare il crrnsidenlntua fiind sins_lunrl accoptabil - cliferile gmpur.i tlt,sitrralii cornpor[ind un grird rniri prrrriun_taL srrrrnti. pu!in pronrintat tie iirrutiir,o.
"Rertinci:r, rnri
1n1,ii, situabiile all,istice, aiciituinti domeniril go-noral . al arIei. Iictinen'r, apoi. sifua!ii|r oxtra-lriislice, uicirtriirri'l rionrcnii estcLice ilistiircie siincloperir.lonlo, sintiltllo tteiui pe rrilt,e il rlosenn[ritpr,in. concep.l,Lrl tlo artii: trrt,iziulrl,ul, desigrr,iri*,vestirnonl,atia ei,tt.
* lllii dinlre termenii_specilici diferitelor capit,ole alcat'estei r:i'ir!i - design, desigirer, Iiitsch ttc. - se scriu inlintba rorndrrl r.orrlirrm uzut!ei Iinrl,ii de oligirr,,, (.ooa i:edovede;le un proces de asimilare lrrci rr*inci]eiaf. ]] lirn-pede ci articularea lor dupii reguiile lirnbii ronrAne com-portf, un oarecare coeficient de-arbitrar; ahe posiliilitri{,iinsil nu existrl. Pentru a marca, totusi. acest' coeficieiitde arbitrar', in cazul cuvintelor rjspeclive, ar[iur.rlul rr,.m[-resc apare precedat de crat.imi. De asemelea. a losI fo]o-siti t:riLtinra in consirui.lia er|rt,siei,,situajiiic estt:Litrtr
1110
N rl l1c-urrt I)l,ol)rts irici ,r anajizd nriri anrpiiiil rtonleptul rii r:r.rrrt,errnnor'air rlo I rt r'i. ()yter.atiurieaso t.trrli-,iltrst,l {iritlLg ilirlisllil. Iil rllr.11iq- drr rirtrll,;iaLt,rrf io si . ltnr,i',rlr!ii Ircrt1,r'll it cviill fljrrrrger,t:rrln inrpas. Au apIr,Lrt gi in perrirnetrul artei deitulositua,tii noi, pe cirr,e Lr;r.miiolugiir tlatlitir.lnalti nule rriai pLrtlt,o ilcoirer.i ,',inrpiet, iirr,rrrt!iuniltr pusein cirt:rrlat,ie, ltorrlnr i, lt,,lr,:ii.rnn;1, nu si-arr fisitinlii cousacrilrea. .\Lrrrrerorl;n ntul,rritile recerttdescopcril,e, ua gi ,,trlilajul" riloder,n foioriit, pontruploiticrarca nral,or.iirlclol. braditionale, i,e pun, ltrtot pasul, in t,lificultrrte. ],'ornrelr: int,ilhit,e 1rrsililt _tle expozilii, irr ntuzeolo, de tirl,il rnotlerrrir,in sr:rlilc tie al,t,i corrtt:rnporarri ale muzeekticllusice. sc_ sruljt,ri:lg, irrt,ot,rleiunl\, rnicar pari,ial,trcccpliulilc)r llo cilr"i,\ telinenul rlo artii lo *"*,anu pinri rlo rnirl L.'['i.,t,u;i. otriar !irrintl $earna d0iteditul. sii,rrat,iilor si tie fairlul cI'vochiul concopbflu rnill porll,r: tct);rtrr,i rlriurl mul Libudirrerr ilt,:rnarrifes{"{ri lie cilre lo inglolieuzl rkrnteniul cont,cm-pclran al arLti, cind vorbosc tlesprc ar:tii, oarneniiau coltvingerr)a oil sirrt in ,,cufio:st,;rIfi de cauzX,,.Ei nu 1rut, sptune cti gl,iu o_xacb ce ristet arla, r_lar,o simt,, poi,r.ivit, erlLlratio.i pi'irniLe $i culturii pooare si-au forir-iat-o.Airoi rnai cxistri si rrnnrniierepere irr Lrecrib rlupti rtare so pot orientir.
Dificull,d_t,ilr: inuorn prir,ahil ntai rnari irrcopatunci cirrcl irrcerciim sil prccizLrn specilicrilfiecrl rui d t-r rri e ni u es t,et l,it; cx t,ril- a r Li ii Lic. i'ii ritl vorbadr: tlclniernii trsl,et;ict: ilul,unrlrne const,ibuil,e relaLir"recent, det-'i, rnai litrl,irr sbrirliate, rIegi iurnea letlt'sumrre,\r,t prirt t'rrr"irrl.,' rrllatr,,lo.ia in cirr,rr.lalio, incercarea rle a le prezonta sisl,onrtrt,ic sodovederst,e irrtot,tlearruit unor'oio&sii.
Si totugi, lt ne inrrlt,rrrrri ,.u pozifia conlorlilice i)resLrpune incitrtlcrea in p.r.iinetrui ar.lei atut,ut'or sit,uqtiilor esteLice notr apErule llsiglllrtni
extra artistir:e" perr.tl,u a sublinia faptul ci artizanatul,rlesrgn-ul, vesIinrenlr[ia eic. trt,buie lnlelcsc r.a dumeniicsletr{ e autonomo, doac difcr.itc de ccl- al artei, ier nrrsuperioare artei, r:um s-ar putea insinua st:riindu,se sirnplu,,ex traartistice".
i .ignrirr turilitrri.,rri,i. (liteoc{at,J, tautoiogiiie, lrrspirituI c[ror,it se oper.eazd ast,fel, slnt m*ai mrrltrlocit l.rrjt,lil,i)iirit li1 richi. A srntirre cti art,izanat.rrlost,e art,ri eorrs[,ii,rrio o 0roaru eIr.rtrtelrtarir ne 0arf)or,icile o poaLe usor sesizir. itr de la sine intelescf, urr terrnon il exclude pe ceitilali,, mai piecisar.la exclrrdo din sfereie sale artizarralul (,rsit cnntil inLeli:gerri noi irsLtizi;i a9a olln) rre iirtilrrirrrcu el in viuttr ile fiec,rre zi. A lratrr design-ulcrr ilrLi Irure, curn\"n, rqili accepLabil, deo,ir,lcelumea nu ql,ie birte c.,e e tlosign-trl, ial uneoriinsusi concepLul rle rlrt,E - ftJarte dilatat invrenlcil din urnri -- se aplicd la atitea marri-fesl,iri, incit stai si i,e int,rebi t.hcii un automobil,un avion, un obiocL der lrz casnirt pr,tirlus inclirstrial,aviritl o infl!igar,o piiicrrbri, ilu i{r br.ebui inclusfot in sfora acestuio. ;\sl,ferl cleyirre oarccun expli-cabild corrfuzla riirrtr,e trrtri qi clesign, crjr,eia iipldtesc Lribrrb rru 1-'u!,ine persoallo. Iltrebareace lio rl.1si,e in ascrnenea irrriirejuriiri, comportindtun r{spuns gi nrai dificii clecit cci r,eclainat dsirtlcr.ogu!,iiie anbcrior\re, suni{ carn alit: tlaod unautornobil, u{t i1\rion sau un frigirler, -- l.,rotlusetip dosign -- sinb acceptate ,:a formu ce tirr tlodornerriul ar'tei, -ce nai poaLe oare sd rru !iniide rospecl,i vul rlonteniu ? Dupi cunr r.etlem, s,:ajunge lir ilizolr.art:a conr:up+,ului gent:rai ,le altit.De acoeu, lterrtru int,eleqerea tcntqtivei int,re-ptirlst: pe Ilartrurslrl t.lpit,olelor (.o rlpneazd, consi-clerirrr ne(jesilre arirrrrriLc erpJlr:irl,li 1i preciziirir.u ciir,r(r:1,,1, lllrl,i,.iP;rt,iv.
lis.LcLir.ra, ilsii (rum est,c prtrctitrirli de rtbicei,se_res.irnLo,. poale pr,ea mult,, de pe urma proprieisale istorii. Despririsii, la jumttatcra secoiuluial .XVItrl-lea, din corpul tle preocup{ri al l'ilo-sofiei. cra nrr a reusit in[ottleairna sd depriseasctitipul tie c,trneqtariu speculativ
"og pn temelefrumosului ,si ale arLei,--cornentar.iu ci: nu necesitlneapirat o cunoasterc concr.etd a realitrjtilor lacar€r $e referit.
Nepui,incl sesizil niui diversilalea situatiiloract,uille, nici sensul rnrrialiikir co survin neirr-cetirt, nnele st,rrciii de spr:cialillLe continuri sd
t312
se mentind de aceea le nir-elul utui fixisnrstrdirr gindirii . modenie. Erplir:atiile care sepropLirr) ipotezelri lgi,e sLr errir[, liiliL] i:are sintrtust,i rtute Jac &bslps11i,i.'.-. clr o rrirrr it.tirrr,tr degitjare,de modul cum, lrrcrirrrilo apnr irr ltrrnina r:xpe-rienlelor la craro oaltrerri j air ciirecl acces. ln hreserrsur.ile pe care un cnncept ost,etic le ayoa crrsute tle ani in rrrrnii qi cele, de acltm nri sill re-!inrite decil rar. rleosebir.i sernnificative. AceasLadeterminS, prirr ftrr!a imprejurdrilor, o atil,u-(hnc corespunziit,orrer fatti de fenontsnele studiate.Itrlenentele noi, sitirqliile ineclite ajung sI fit:privi t,e ca neprezeritind iniportan,tii.
Do. buni searnt-"t, tributul pe care noi sinl,ernner.oi!i si-l pliLinr, neincetat, prejudccu [,ilor. nutreLiuie.ig.norat.'lennenii lolosilj, i:ntregdl utiiajnl. gindirji. rioasLr.e lor.jaL in t.onrii{iiln
'e .rperi,,rtl
lelor anl,erioare faciliLeazi si irrtreiiir prejutiecnta.llevine tj*pq{.u.cti accesui la acievfu.ul pe Liares.5 te po[,i sprijini cii, de oit se dor.cdeste imposibiitlo conceput in absen!,a efort,Lrlui de a li'lrrcitj .oonsliolt, de limitele $i posibilii,tri,ile [,r,uL.rI r t.'intreprins.e. Arn putea spuno cii, prin cornpari.rlitcu alte gl,iin!,e, estel.iciL e pindrtit, intr-,i ,ri,ii ,,r,i,,,,rrtirsurl, din acesb puncL de r.cdere, cle spt_-irtnrlelo1il1rl', .inLrucit ferrortrenele ile oare io sburliazist' legil,inreazl dooliot,rir.ii otiicciiv st subiecLlr...iru' ,liferiLole resnrLui,i alr: subi,., iir iliLlii lrrrr:rrr,,nti pot fi controiate nicioclat,ir pc tlt irtin.'frrcrnai pc al,ari temeiuri, sLitr.uinci. in cont,i-tlllllt'". {lsUpra I'r,oi_.rlilrtraiicii rr:),rr. d,rrnr-rrii eitt,_tir'e constituite alrituri rle cel al lrt,ei. pe fonrltrltransformirilor sociale proprii secoluini XX, si irrconditiile marii diversit,ai;i llc eripcricnte cultLiralecilracterisLice lumii conl,crnDrtrair,,, nnt r:iruLal siinu ne per:rnilern all,e gentrr,aliztir.i decil, celo rrrzrilhiritl cu strict,e!e itin ilnillizrl nrti,eriirltrlrricontrot avul it iiispozilir,.
'l'inind -connla de dilicultd!ile gre t:aro lr prc_stlpuns lntelegerea tlomerlilor cont,enipor.:.rrro aleart,izanalLrliri, injocrritorilor tehnjci si intlrrsir,ialitle lrt,ir. i\nrr\rlajnr,ii r:stot.ico il sllirl,iilol, rirlriLrrt;-
turale - interioare ;i exterioare - vestimenta-tioi, design-ului, s-a impus qi necositatea anu-nribor clai'ificXri de ordin teoretic mai larg. Uneleiiintro ele privesc inteiegerea staLutului actualai esbeticii, altelo privesc terminologia acesteia,irr rrtrisur[ sir jusLifirrt: pozit,ia rrtloptat,ti ;i car.ac-Lorul ilvosi,igaLiei irrl,repr,irrstr. S-a impus, dcli$errlcneil, nrozenl,irltl& dificilti irroblenriiLici utrr"iirilor si co11111|i.1,1[or. de l,r[iri - obignui[, daririctiree i,, tlonuruilu serrl,irrltrrtte -- irtcercal,e i11 citn-ditiile corrtentplirii esteLice a forrnelor, cu atilrnai rnrrlt cu cit opiniile exprinral,e cle la o vrrlrne,chiur cu privile la tlal ele ei f unrlernentalo, strcontrazicl cu vehemerrl,ir. Fie si la nivelul unortlisociahii mui putin rigrlroiuie, in condi!iilo unoinnalize ce nu prebintle a eprriza suliiectul, arnrronsiclrat cii tnebrritt insil;t,at,, 0a punct, de poruirelrrrrrtlrr rlelirnit,tir,il,r crr','or, fi olrerdle rrlterior,ilsuPr.a rolatiei tl.irrl.r,o rrIt,i si ilon.trlti, il$i\ ourl)rrpirre in prezont,.
I)esigtrr', pe lingri dcrrrolsrrl nstet,ic,ianului,ln legtituri cu lerrornertrtle ce itirnteaz,ii obiecttrllrlezent,ulrri stnrliu, *t posibilti si erisl,enta celuipraol,icaL r-lti oiit,re alt,i spt-'ciiilist,i : ecrtnontisLrrl,inginelul eLc.:\pare lirnperle cij iu itsctnelijaoazrrri opLicil se schimbti. Pentnr economist, sauingirter, fer)orrtenele rle care l)e ocup[n r'orrlevt:ni zone ale econonlicuiui sarr nle t,ehnicrrlrrisituilLo irt pro-tirrril,rlt,tit e$l,et,icrrlrri.,tst,fel ele vorlrrrl,ea fi t,rirl,irt,o (iil lirnorncno ytu,rut:sfeti,ce. Peeconornisl,, pe spcr,iitlisl,irl in probir.tnre rle nrarra-gumertt sarr ntarkel,irrg ii r.il interesa cu prit-r-rilaLe rrresajul reciamei vizuale perrbru un anumitprodus siur servici, forrntr fiind tr.atatri doar ca,,su1)orl,". (lu aserneneit in!,eiesuri),,pirraesLet,ic"poate fi irrt,ilnit ast,i"rzi ca ternren de iucru innn,lli roilso stuclii occirleuLale tle econornie ilpiclii, rle managernent qi rnarkel,ing. PenLlu esLe-ticianul care aborrleazd arl,izanatul, inlocrritoriitehnici ;i ind ustrirrli tle artd, irnbrdcdminteapr,orl risi l:r scara rnarilclr ser,ii indust,riale inLronsons ctr tliferit.iie linii ale modeii sau rlesign-ulnu r,ja zone ale Lolrnicului ori ecorrornicului
't514
situate ln vecirritiltea estct,iculr-ri, ci ca extelsiuniconlernpolaoe ale acestuia, tertnenul ir,,liscrrqiesc rlor.edefl;o inrpropriu,lerner,suliri i,it,.r.,1,,,irrs. itcArrr:tril lloi ll v0in eviLa.
Ifai .poaLe ti intilnib, chiar la cljvorsi estet.i_cierri, ;i rir) alt, termen : y,araartisti;.-'N;"";,;;,lecrlrs la el dirr niqte rnotire care v(ir t; ,rr1,iir"abiu.spr.o sfirsitrrl cdr!,ii cinrl va fi nrilLrtirisexarntnat.
_ Ilefirrut,e de cdtre estelician, iar nu do cirtr.ealt sp.cialist, fenomenele ce constitiiie obie.fulpriizenl,uJ tri stur.lirr se pr,eLeazi in egaltl miisrrrijtl.n,'i.it.rrrrlizn prl,.l.i,,nlI crr mij loa,,cI t.lrrsi,,o irltrsLlnt.cl cr, ii artr Cir l'ontlirlor pe AIexnn,icr. lilrrrrr-gart,en sau unei analize _.prtrcticat,ri cil nrijloa-:l:]o..Si irr siririt,ul unora tlintr.e stiintele rnotlelne.l;,,;rri. ir1'1,,1,1 1,1, corrcluz.iile lu cai,o se ,,j,,,,g. ,rnr.rlll"t't r1,. Iir'rr;r;.c rlaLti ilrlr.o rnusurti i;irri Jnitrl.satr mai.rnicii, irr functio.de ilrgrrrnen[c.rie invocattr,cornpiel,indu-se in acel;r;li t,imp" ln ce nt: p";uu,qio,am pornil, de Ja prcni;sa c,i astr'rzi esteti.ra'selmpllne tot rnai rnult (ja sl,iinfr.l ou eviclent,iil.oca!t5 1rol,ulirru.. Printro acl,iuniie pe care estrl_LtcU Ie p(,irt. trrltt;t r-n folns, ll,.huio por:g_noscut,[ aceeu de r.r consl,ient,iza lurneu cu pr,ivirela specificrri fenornenelor pe c;are le cer,cettlazii,cu_pivire la pref'acerile co au loc in carlrrrl cjn]pului siu de sbur.liu, rit_riirnil,inrl, precizinrl siiriactualizincl rlin aceastl persilecti'r,ii terinerrii 11elucnr pe car.e omrrl si-i poat,ii uriliza efioienlcinrl .este ne(,es;rr1 {iirr-r nici o pregirtire sayarrlI>tir t)rllrFa ttc ns1111s si. prr:sOrier.ea de re!,ete incirrlnrl preocrrlrtirilor' 'de
eslel,icti se drwedescsort,rte eser:trlrri. _\ici, olice ufirmalie f,icrrtti esLoacceptatd nurnai dacI se justific[ in luntirraerl.rerienlei tle via,Lri si rle cult,urii a fiec{ruia.Ne-trm strlduit astfel s[ oferim o analiz[ il fer]o_
T.n:J.1. irr cauzi, invoclnd, oa argulterite, faptesr -sthr,i de Iuetur.i cc pot fi les"ne constat,iite,jrrr.iecate surr verifilntt,.'
I
PROBTEMH NE METCIBgLCIGIE
'1 . Proeesul unei gtiinfe
( )pinii dinlre celo rnai t-lilerit,c, adeseori aflat,eirr l,otalii opozi!ie, au fosl, erpriruilt,e in uii,imeledecenii cu prir"ire la statutul de qt'iinld al esteticrii.l,l atlei'{rat ci arnploarea ;i tliversitatea studiilortle esteticd pubiicate nu pot deciL s5. impresioncze.Nu sint, insl pulini cei care se incloiesc de ulili-taLea acestor studii.
Art,iqtii $i scriitorii nu creeazS. niciodatdpotrivit, e\.cnhualelor sugesLii int,ilnile in cdr{iledc estebicf,. Publicul, tle asemenca, nu se orien-teazir in opliunile sale rlupd principiile vagi siambigui alc unei sLiinte oarc nu a reuqil decil,arai'eori si\ scapo tlo srrb t,ulela filosofiei specu-lat,ive. (lcle rrriri rle scarnii scr:ieri tlr: esteticd sintolo inselo niiil,c o'eat,ii, ciu'o pol, {i acceptate saurrr-i, pot,rivi t, corrvingerilor fieclruia, iar ca s{ fiearrrrept,ate nrr esle neoesar s5.-qi dovedeascl aplica-bilita[ea, sd porii[ fi fo]osit,e in vreun fel. Esrificieirt, doal ca itlcile afirmabc sri lie pkiuzibilc,trr.iicl rk:rnnc tle creziLro.
Procesul inl,entab csLel.ici.i int,r-tt seramd deIui,ri'Jli reluLiv reoenLe exirloat,eazd tocmai aceste..sldLricitr ni". Un atrt,or ifalian, ;\rrlando Plebe('r. I92ii, li-a l)rol)us sti nj-l prezinle intr-oI'oilrlc iritoi'cscilrrt,ii t-rart,e, apiinrLii i:Lr pcste trrlsfr:rl tlc: r'oirc iri rtrrl);.i : Pntcr-tso u,l,l,'csteticu, (b'i-
17
relt/,o, J1l5f;l). (loricluzia llI t:irre ttr.intlrrce oarl,eillui ,,\rrnalrrto l)lcJto r)st,e t;., ,,,.,i ,rrul L ,ltri,it r_,,.icar.
:lllll llirrlr.r',51iirrtol,, rrp;rr.irtl i,, z,,,,ii,.1;;,.'i'i',;;;:(!(\t'no, r'5l,el,1rr;1 ;r ttr.ttl.,lir,l,r.ir ilrr,,1ritli1l.i, nnsLal,rrl, t,ont,rariic[,oriu- Nir,ind;,i.,,,,r' o_0, r,ltiul,1yarlt rJaca ea t,rebrri* irrtr,leirsI iit calit,at,ti tlorlisriplirril fii,s,[i'ii l.r;rrr rl. si iiitl,ri. Ni,,i,dr,rti.j rrtr1a llirrt r:\acl, rrare esl,e r,itiecfirl ei tlo slrrrlirr.N icirl{g1'; csl,r:l ica rr u il iiv rr l,,r rrir,l l116l, rglig
1 ii.r1l1,1,,,
:lll:;ll:;],.,. n:. iirr,,l siur {',;1,,qry11il,'rrr -- lri .,r,,t,-rlllirte.' lllosofqt'r, itltr 51ii111,,1,,r nitt,rrrii siru itl+r t,irlrlr._lallr' 1l rrirl.rr s,rr.irrlr,. irilol,l,,;trrri;r rslcl ir,ir s irvnrl, illtcevrr rlcci{, ir reulil, sir l,ic. (iuru poirt,c fiirrt,eleasii a!,urrci rsl,cl,ictr i Ori,,,, ,*i-l,i;;r, uuplin_zd.t,or ner olrli$:i irr{i,-rrri lrriln ,,,,,,,,.',,,'i, llr (_).\a_ltllrllrn:t srr'sol,,r,. iirt, irrlr..,,1 rl,ilr,;r t:t,rnonl liL
' at,*rt1,{ scrtrl,ar. a'ri:z,lt[,trr.ilor, attnL..)l)or.aii(rrat,i l,..srrb aspec[,rrl nL,,rlultri
",,,rr ",_*le pr.acticatir
eslct,ica, cit,. gi suh aspcr.t,rrl rliL.r,t,liil,,,.'in s,r,,s,,lcdrora ca lirrtlc a so afirrrrir.
2. Ce vroia de fap{: Baumgarten I
(luvint,rrI c.ttr,t,ito. irrtt,111,. s.,1 f.il rrt,ilizrit, l){} la. nr;.iLrcul secululiri al \\illl,l.r. I'ai,,rlit,atcrr iuio;lr,,,,rrlIillrilii .girrrlilrr1,11l1,1 {{,r.rrri1r) rli, l.ornlirt.i,,\v(rnt-raltii ((.hr.rsli;rtr \\-n[|l'. ttj]lr _ l7.ri1 Po 11Lln1r:
,\ lextr rrder Got,tliob, . lt a rr rn 11ar Le
" i t':i i A'-. n l;ej,.I,dsind deoparte celelalte t,,-rr,c atc tui Ii.iu,r,gu.t.,tin c-are aparc ternrertul ",, ur.",i'sd"
",,n"au"ao oarierd atit de strdlucil,ri,.,om st,,:i,,,i orup,"*rrlonrrmenlalei scrieri iritiLulabe Acsthcdi,ca, apdru f ij. ,]::,:l !'olrrrrre: primul in i750, "iar
al cloilealt' .t
i bts. lJar.r mq1p1,,;1 irri llt.r,l)trno;r irr{,crrroiprr,allrtnl. IIol rltsrll,llitr' Iil,'sol'i,,r.. ,i .,sl iirr!a., r.irrC Sti
i.l,,,1::.:i ['ri,r.rt'ilriilc rlrr.p;l r.;r1.c,,lii,,"'r.ir''pli111iir tunteit . rlln Jrrr ltrirr irii,orntr,rrlirrl sint lurilorirsil (runI lugirit slrlrliaz;i rti,,rlrrl ,,,t,,t ,,,,i i," ,,a_porLdrn ltr lumea din jur prin inl.ermeAiut ghairii.Grecescul .aist_hesis, ci.r ln cur, Bo""ic""t"rl to"-meaz{ .prin derivare zr.sllr,r/icn, poar,"'-i; tradusprin,,simtire". NoLra cliscil,lina iirSrJila'a"r""r"l
;tsadar, o ,,,sIiip [,;i a sitrrlirii,,, lrirr colipalrrl,ier,rr logica, rlc ia currosuut,i\ t.tr ,stiirL!a a gindir:ii.Nlr rezul t,d lnea. clnr,. trrl,Lr"i, .:c ini,elegr:'Baunr_gart,en lrrin .sirnlire. (lirre r.itellc itsldzi iele cloudt,onrirri prrhiiritbe sub f.itlul de Acslhericrr. anevoiereu;e;tc sii;i dea soailln rler in1.,r1ij1e filosofuhrigernlitn.'I-o-tllrl cste.s!,rrfos ;i obscur, obligindu_t,errrai rlrrit, sii dedusi itloile, fiintlrrti rkr ntr sinto)ipllse inLol,rkriiurra explieil,.
. l\t.1i\llf ,i, risl.lai',. o gi,iirr[,,i a ginrlir.ii, Logicrr,sr o strrrrlrl .a sirrrtirii, a rnrit{ului tir: ir per.cclreIurler, tstr,!irtr. Fcnoirrenul percelielii lurnii clirrjur tie ciitre (till rlu e insri'at,il io simplu curnpare Ia prinra vedere" I.ercelreroa lurnii i,rc,rri_jur.dtoarc cu.ajutrirrrl simlurilor. -_ tarrtologia. ne_pul,ind fli evitat,[ -- tltl,ermind, l:1 pp1., tipii.i ,f"reac,l ii.conrplcxe, e tr orouri, la rirrrlu I l,,ri. ,,u plarrqlgindirii,. d.ar: ;i pe planul af'cctivittitii, 1ic, planulrnocluiui de manifeiLaro al fiecdruia. ilst,r:tiira luiIlaurngarl,en se vroiir., cliu ar;esl punct, rle vederrrt,o s.iiittlit a sittt.1i.ri.i, tleci, o qtiin![ a fe]ulrri crrrrrnoi per.cepcrn lrillreir dirr jui, dir si ,, st,iinld alunora dinLre reactiilp spe"i{i, ,,,,r.,,,,, l,r inforrla-!iile pr:oveirite ,,pir cirlca sim!rr;ii;;.:; J,,ru,,,, *,,.u_zenlele cle care lLriirn asl,fel act,. Pe tiiirprrl'luiB.atrmgartcn sc avoil in vedere doar senzalia clepliicere incelca {,ri irr corrdiliile corrlerrr plrilii for_melor perfect,e. Ult,et'i,rr, a fr)sb prpferrrL ter.rne'ul de,,sentiiltenttt, rn.:li colirple.t decit,,senza.t,io,,, Asl,feleslel,ica a fosl, corrcoputri r-la qtiinli a unui tilrignorat, si dislrrr,luit, pinii at,rrrici ile crrnosfintndospre lurrrea din -i ur.- runollintnle oblirLrrienumai cu. a.jutorul iim{rrrilor -, ,lor" ll"a qt;inI,da modulrri spocific rrman. de a rea,.tiorra la'infor_maliilo_ despre lumtra din jrrr, pri mite pe caleasimlurilor. Clrrm acest mocl tle a reacliona aparcexclusiv la nivoluI tliirjl,rr n.,,,,no,pl"xelor cletri"iil'i pe care ornrri lr incealci in ratrort crr rlife_ritele fornre, est,ebioa iui Baumgar,t,en' so vr.,ria _aDa cum el de altfel rre mdrl,ur.isogte, cle dataasta..explicil ,* o ,,91,iinld a vietii senzitive,,.
" F'ilosoful ,lTcnrarl ne avorl,izeazd, insii, cd degi
prtveste modul de irercepere qi judeca.re a lumii
1918
diu jur prirr int,ernrediul tr:Iiril.lr pe cere aceastalo pror.oac.l, estetica se cere cleosebiid de psihologiecare sLudiazd nu modul cum noi judecdm iu_crurile jn lunrirra Lr[irilor sau complexe]or detrliri incercate, ci r:oncliliiie in care acestea allloc, coraportanentul general al ornului in con_tactul s5.u inerent cu p_rezenlele lumii tlin jur.l)e aceea, estetica ar trelui sd. surpr.indd _ dirpegintlitorul german - principiile cbnform cdrtxase realizeazd cunoaql,erea prin inl,errnecliul sim!rr_rilor qi sd stabileasc{ valoirea informatiilor obti-nr:te pe aceastij cale. Stiinta pe caro
"el o inte_meiazd nutreqte, asl,fel, ambi-tia secretd de a fisau de a deveni, normal,jrrd, elementul ei detontrol fiind * dupl Baurrrgarten - prfecliunca(parfcctio eognitionis sen*itivur, qua tuLii.s)'.
Ideea cd estetica trebuie inteieasd, inainte deloale., ca stiin!i atiL a lipului de cunoaslel,s ,,in[p_noara" *- cunoaslerea
- prin simturi _ r:iL gi caqtiinld a cornpleiclor rle trdiri iirlercate in concli-tiile respectivului tip de cuuoastere, asadar. stiintda senzaliilor, impresiilor, a eniotiilor'si seniimen-telor, revine frecvetnt in tertul baumgartian. De-oarece cunoaqterea prin intermediul sim{,urilor nuse poate realizil decit la nivelul contactului cufornele inerente diverselor lucruri, rezultd cdestetica trebuie inteleas.j si ca gtiin!E, a formelor.lnsl curn nu toate formele se dovedesc'capabilesti provoace diverse complexe tle tr,diri si'senti_menbe la nivelul sirnplei lor conternpldri, ci numaiformele p.erfecte, esbetica devine astfel' o ,stiinlda perfectiunii. Tobuqi, existd lucruri perfecte "si
lucruri mai .pulin perfecte. Lrrcrul perfect, "oguoi-crbrl pnn simj,uri, constituie, orice s-ar spune, o
raritate, identificindu-se cu forma c[reia nu i'sepoate r.eproga nimic, care nu mai necesitd niciun adaos. f,ycrul perfect va comporta, deci, apre-cierea pozitivd maxinid din par:[ea celui care ilcontempid. Prin comparalie -cu
lucrurile ce nupot fi apreciate astfel, el se defineqte ca valoaresupelioard. Ilsiel,ica urma sd devind, in consecin!d,$i o qtiint5 a valorilcir - iclee subinteleasd
'iri
textul baunlgartian.
[)e de altri parte, Raumgarterr te fac,e sd crezili r.tc- rlollLruzico aproape la Iiecnre pas. !ll llr,rce-tluuzrl, Ltrt 11,t,pul, disct,inrinaLoriu. Degi esteLicue conceputd clrept sliin!d. a cunoasterii'prin sim-!uli, .se are in vedere numai cunoasterea prinv.iiz gi auz. Dqr nici m{car tob ce priveqte vlzulqi auzul nu e luat in considerare. pe Baumgarbennu-l irrlereseazd decib.complexele de trdiri ii sen-tirnentele in nemijlocitd legdturd cu frumosul siar,ta. Tocmai atari inconsecven-te il indreptd.tea'upe tr(nnt, sd observe - intr-o noiri la Crittcn ri,t/u-nii pure (L7BL) * - qd,. . .,,germanii sinL singirriioare se serrresc ast,dzi de cuvintul estel,ica pentrua clesemna priri el ceea ce allii nunres"
".iti"d ugusLrrlui. .\ceaslu derrumire ie bazeazi pe sJ)e-ranla deqartii pe care-o nutrise exceienl,ui-anaiislIlaumgarten de a supune judecata criticd a fm_mosulli unor principii rtLlionale gi cle_a iniillareguiile ei la rangul tle sliintd. Dar aceastir slri-ciuin,td e zadarnicl. Cici aceite reguli sau cril,eriisint dupl izvoarele 1,._'r- principtle iumai empiriceqi nu pol ser,vi,deci niciodalu de legi a priori dupdcare ar trebui sd se oljsnteze judecaia noaslrdesteticd ; mai curind ju,.lecala eitetir.u constibuieadevriral,a_-piatrd de incercare pentru exact,ilat,earegulilor. I)e aceea ar fi oporLr.rn, fie si renuntiirnla aceashi denurnire, rezJrvind-o acelei cloct,i.inecqre e qtiin.{ adevdlrrtJ (prin care de fapt ne_amryi apropiat rnai rnulL rle'esplesia vclbald si t.leintelesul ceior vechi; la care dlviziunea cunoasterii1.n ttistheto lta.i, notttL era foarbe renumilii), fie snimpS.rt{qirn nurnirea ou filosofia speculaiivI sisi ddm esteticii, in parte, un sens trnnscendentai,In part,e, un sens psihologic" **.
De. aici, inlelesul diferit pe care cuvintul,,esfefica" ii are it Crilica ritilr.nii pttre a lviIiant. Estet,ica se defineste, peni"., gintlitorul clinKonigsberl3, tlrept gtiinlh a
-c,rnoagil,,ii sensibile.
.* Titlurile operelor clasice, cunoscute publicului de lanot mar mult in traducere romdneasci, au Tost redate doarln aceastd versiune, indiferent de editia consultatd..^a .* Kant-d,espre bine pi frumos, Bucuregti, l,)d. I,iinerva,1981, vol. I, pag. 20.
21
Estetica trarusccnden&.lld colrstituie astfel, studiulformelor a priori ale oricdrei cunoasberi sensibile.Se.pare cri ulterior Kant qi-a clat searna ae impo_sibilitatea. re.nun!drii la iermenul de ,,estelica,,cu acceptirrnile pe care i le conferise Baurngarl,en.ln mod rnilaculos,
. termenul clpitase dr6pt dc
cetate in r.ocahularrrl filosofi,r, i,iiii-iiriilrrrp exrrerrrde scurb.
Daborit,I rnodului ambiguu gi apareut irrcon-secvent in care llaurngarben concepe esteLica, dumulLe ori i-a fost negat ginclitorului german oricealt merit in afara aceluia de a fi proprfs un terrnensub semuul ctlruia ayeau sd se ifirme atibea ideigi ipoteze spectaculoase. Ni se par astfel semnifi_calive cuvintele lui tlegel tlin-,,{niroducerre,, laPreLegeri,l,e de esteticii..' 1,.\,rlgls priluqeri sint, rledi-cat"e esteticil,. obiectul ei este intinsi impirh[ie afrumosului; nrai exact; domenirrl ei es1,e arla stanume. artele frumoase. I3ineinleiei.r, rrunreJe de< osteLica r', lu drelr1. \'rrrIi,,,1, lrlt se potrir.est,r
inl,ocmai a(resLui olricr'1. f,)rr1rrr,r,r:rr ,, r-*letic11 ,, ilt-searnnii rnai pr,ecis,stiinla sirntlrrilor, a pt,rr,t,prii ;cu acest inleles a, luat nasler,€ ea ca qtiinlii'noui- llu: nrni curintl, ca ceva {r{) Llrma abia s[ cJer.inIo. disciplinrr filo,sofio[ - irr qcoala hri lVolff, petimpul cind in (ierrnaniu obiectele c{r: arLti er,auprivite finirrdu-se seama de seni,inrent,i:le pe r:areele trebuiau sii le tr.ezeascjr, ca tlr: ttrt:nlp,lJ, senti-me_ntul agreabilului,. al trtlrnir.atiei, al' fricii, almilei etc. DatJ l'iintl nepr,trir.'rroa srru, rnai pro-priu, caracteru^i super.ficiaj el tlr.estui ,turne, uniiau incercat sir fdureascd ali,e nume, ca t1e exenrplucalisticd. Dar si termenul acesta se dovedestenesatisf{critor, c,ici qtiinla ";.; .; i,,l-i"g"" pii"el nrr Lrat,euzi despr.e frurnus in gorrerai, cinurnaidesplc frunrrrsul arti,-lic. Din acesL rn,)tiv. noi voimsrj rdminem la numele tlr. ( estpiir)a ,r, cleoarecoca simplu nume ne este indiferenL, si irr afard deaceasta-el a pltrtrns intre timp atii tlc, mult inlimbajul curent, incit ca nume el^poqte li p6strat,,.x
i\ici f:lonedeLLr-r Cror:e, nult rnai tlrziu, iripar'tea a drrulr a tratatrrlui sau Estr.tictr taute.t.ritn;:s,r/i,11' espr.,.ssi,t rL t t: L i r tg,tlis t i. au g t: n e r ali: ( lVt)Z), iiturriritrintl -* tlupLi ctr lret'e irr revist,i Irr,ilrcifrirlelo nrrr-rnen[e din trecutul rliscipiinei irr
"uarrzi -- ajungesa se lefere ia meriteie de fondalor ale lui Albxan-tler 13aunrgarten, mr giise;te cur"into prerr rnigrrli-Loare: .,Nu existti Ia el nici o constiintri de revo-lulionar, iar rlacii, desigur, su intiinpla uneori silalbl ]ou o levolui,ie iura sI ne dunr sparng, iiltlu-bil,abil nn acesia esbe cazul lui. Opera lui Btrum-garten esie inca o erpresie a problemei esteticecare iqi cautf, rezolvaroa; o expresie cu atil miripubernicd cu cit ale urr cuvirrt, de ordine; el ves-teqte o noui gt,iintrd, cAre se prezinti intr-o ordinecornplel, scoiirstici; .boteazi, cu anticipalie, f{tulgi-l nunregte < Ifstelica D, un nume care ...ri r.iimine.Dar-.nunrele nou e goi de un continut cu atlevlral,inedit; armdtura filosofi4 e tipsit{ de corpulviguros celre s-o-imirrace. Exceleniul Baumgarten,om plin de cdldurd si convingeri, atlesea itlt, ctesincer qi de viu in iatina sa scolaslicX, esl,e irfigurl siurpatir.d si remarcabili in isLorir,. esteLicii.dirr Lot al stiintci irr Ior.rirare, nu I crlci [or.inatc;a esl,elicii concJ'encla nu a celei condita* *.
fi iirteresant, cle re!,inut ;i rnodul cum il privesirpe Baumgarben doi dintre cei mai c.,r-rosc.,ii ist,o-rici ai esteLicii: I(abharire EvereLl, Cilbert siHelmut Kuhn (-4 History of Aestlrctics, 1g3gj:,,Ono&r'ea acorclabit lui Alexander Gottlieb Bitirn-garten..., intemeietorul esteLicii germane, a fosbincieobgl,e supusd cont,eslatiilor.. Iil a tlat, rrurueleest,eticii si, de la Atlarn incc,,lc,r,, aLlibuitorii donurle_ sinl, considc,rlti ca un Iel de irrtclep!i. L)t1rnurnele nu sirtl Iulr,rii,i. i{er.Cor, e dlcpt,, a ridicatin sl5v.i rlefinil,ia rlat,ii tie JsiiiimgillLei poemului,ca fiind cea ntai i-,iinii forntrrlai-ti r.reoiiatti. Darimajoritatea aul,ut,i.lor,-au aprcciat con{,ributia luiBrrirmgarten ct ntrri deerabd rurmintli.r decii sub-
* (l.W.F. Hesel. !191^egeri. de estetit J, Bur:uregti,
Fld. Ar.adr:mici lt.s.ti., l,.r60jvul. f , p,,g.';.
* Benedettosiei fi lingt,is:tir.tipag.28.t.
23
Crote, Estetica pri+'itt"t r:tt sttinjd a. eiprc-rlerttralii, llucurelti, l,lrl. I irrivers, {g7'l,
22
stan!iald. Dupfi pdrercra lor, in rjjscursuriie saieralional!ste qi seci s-a irosit si s-a incheiat unefort reflexil", flrd ca RaunrgrlrLen sti fi clat laivealr{ obiecLul propriu-zis al'esteticii. . . Contri_bulia lui la esteLicd e vdzuLd azi nu ca o celemoniede botez, nici ca o definire inspirati, ci ca identi_ficai.ea. problematicii intelectuale irr-rplicate intr_r.rsferri disLirictir a esteticii. . . ijnii filrxo{i din cele,lalt,o !iri, de la inceputul veacului ai XVIII_lea,Vjco si -Burke, Dubos qi Flutcheson obser.vau siafirmau irnagina{.ia qi sirnlul fr,umosului. Dar i_ireventL.llnur genman sd intreprincld opera specificgermand; Raumgarben a organizat acele conitab6r,inedezvoltate intr-un sistein elaborat cu rnuitdgrijd, oare a putut susline intelectualiceste obser-v.a!,iile. filosofilor mai pulin exhaustivi si'ale crii;i_cilor qi_ a putut indica de-a lLrngul intr.e.gulLri veat:drumul ciire Criticu puterii tte .juctciatii, a taiKartt, care avea si^ reprezintd incununareafirrald." *
,_, Arnintirn, in acest contert, gi opiniile juj ],,{irceaFlorian_, exprirnate in studiui Aria 6i itlosofiidin volumul Mctafi:ica ;i arta; ,,Diiciplina 'ilocar€_ ne ocupirn a luat fiinli srrb semnul ( este-ticului D, turrnen, s-ar spune, croit anurne mai multoa sd ascunclri decit sd dezviluie nerniilocit felulde a fi al e.r.perietrt,ei qi obie,;Lului cerceLat. [Jndocbrinar al r.atiunii, wolff-ianul Aloxanrler Baum-garten, a.glsit in ecoriomia qtiinteior fiiosofice olq.ytq; lipsea corespondentul Logtcii, sau stiinteigindirii, linsea stiin!a sensibiiuhii (rrisrhesis) sauestetica. 'Iermenrrl era i.nsd sau firea larg sau pr,eastrirnt. Bra prea larg fiindca inlbrd_tiru"tot sensi-biltrl.. Kant, \n Critiia ra[iunii parc
'(priora parte)
so..folosegte de. < este-tici l tntr-un i?:,rs larg, de;tiinld a selsibilului. ln intenlia lui Barrngarten,opera ,4estftetica (vo|. I, t75t)) trebuin sf ia incercebare _rrumai perfeclia ln ordinea sansibild,<, frumosul r, ins[ aceasld acceplie era pre.a nrdr_giniti, pentm motivul cd <.r frumosul u'cuprinde
Helmut liuhn, lstoria e"-teticii,1972, p1r. 2t;l*262.
;i rr lt i itrcl,,rr.i t|:t:it cei sensibili : Lactoli errrc_rtivisi <:lria,r iiluali. I\unele daruit disciplirrei a fost1i l r,iinras dirr cerle nrai putin lsricitr:.;\legoreal'jirii nor,rrc a el,icirrnLei ar,e ubirsia adelvdrai-a inirrr'llr.t,ilrrtlinoa obiecIuiui sau a cinpului de trdiriitijupru crinriu so indrepta nciua clisciprlini. De aicise nrrs'io l,oit1,ir irtr:ulciilura" 8.
.I)e urrdo a plrr,rril, rle fapt,, L3aunillari,crr peniruir ir.i urtrle la corrcluzia cd e rrecesarij f urrdanerttarearrrioi noi ql,iinle, o ;t,iirr!r:r a sim{ilii *- Aestheticu --ilgiir_rjrlnl lr:rnea tlispurreit deja de o qtiinlI a gindir,ii- Logir:a? .ttl,vist,a un yasl corp dei.observalii,corrstituiL, de-a lungril tirnpurilor;, privind rratrir,nrfrunrosul ui si a artei, pr,ivind spot;ifi.rul emoliiloriegot,o tle cont,enrplarea forrneior, 1te care noi astdziL: tieriumiut estel,ice, priviud esentra rnuncii clel'riulire a obioci,elot caiiabiie sd producti acel tiptle satisfacLie parbicular.i\ clre nu-nocesitii, pentria se rmpuno, riici oonsumul, nici utilizarea aces-t,trn, privirrd t,ehnicile cu ajutorul cdrora poate fliliturit,i o optx,r\ arhitecturajd, pictural{i sculp-Lulali:i, nruzicali, ltoeticti etc. De,si alcirIuiau nn0nr:lemhlu cooreil[ rle reprezent,ari, idei, concopLesi teorii foiirtg seducitr-rartr, i'ufolitoare ltr domenir;rlI'rumosuhii qi al artei, roliecliile izvorind din acesteexperien.te nu inirau irr sfera preocr-tpt"lrilor nicirrnei qLiin{,e r:ecunoscute. Pe unr:le si le levendicafiiosofia, cu o crtr-isecinlii a faptrrlui cd alt,ildati,cind diferitele ;tiinte nu se irnpuseserii ca doncniide acl,ivibate tooreticI indeporrtlerrlit, Lot ce t t_lnsti-buia cugetare sislematir:tl intrrl 1l sfera sa deactivitabe. BaurngarLerr urniiroqt,o si punf,, prinAestlr.ctictt, lrazrrle rirrei gt,iin!e a simlirii, arlucindirt discuiie rloar lrurnosul, trr:ta sau iliv.:rstlle lorsrrl-rs.bii,uto, si penl,ru faptLil cii, iii ircoastir priviirldexisla, realizat pe parctrrsul secolelnr si rnile-niilor, un irnens volum de refleclii, nesisternat,izatincti. Vorn recurroasto, arstfel, exist,enj,a unei et,apeprernergltoaro nrorrtentului de consbituire a oste-
* l\lircea FIorian. Jlletu[i:it:uIld. Casa $coalelor, 1945, pag. 91.
* Ii. E. Gilbert ;iBucuregti, I4d. X{eridiane,
24
fi arIa, Ilucuregti,
ticii, inr;rrrlincl, e drepl, fragrrlerrtal', o seamir deexper'ienle, idei, teorii ;i coriccpto pe care Eaum-gar,ten nu ntrnlai r:5 le va preluil, dar le va Eiclezvolt,a descoperi ndrr le serrsuli nehanuite pinfiatunci.
Sir incercHm a reJ,ine sistematic principaleleconcluzii ce se clesprind din analiztt pozitiilorexprimate tle ci:rtro ISaurnrlarten in cele douitornuri iirtitulat,e Aestlzetf,ca.
l,{oua ;tiin
m.ult .disi,inc!ia clintre disciplirole filosofice ciq[iinlele care s-uu tlesp.rjns din corpui fiiosofiei,tliseiplinele presupunlnd e.xlrerien!0, itfel qi coniciuzn prezeqta be intr-o formd sistematich sprea fi insugibe ca bagaj de informalii pentru or.iceom instruit,_ iar qtiil!ele p,,sedirid Lu ,,statut,,cu tobul difer,it. Ilin perJpu:otiva cunoslintulo"sisterriatice deja lnsugite si isimiiate de cltr; ;eicdrora le-au fost .,,preda:lt_.',, gtiin,tele presupunlntot,deauna investigaroa uilor resorturi
- aje i.oa-lului neabordate anterior. ;\stfel, vortiim aespre
diversele discipline cale se predau in cadrul p'ro-cesului cle invd,tdmilt. In aceast,i privinld, ciriarmatenialica se jusiificri in calitate de disciplind.Cind e vorlta insri de invesl,igarea sistornaticd aunor fenomerre distincl,e incd nerrl:ordate, in luminaexperionlelor
- sau curro;tirrlelor de,tinute pindatunci gi pornindu-se de la el-e, e utiHdat termlnulde gtiin!,i. litiil!a presupune, deci fa1,a tle djsci-pltnu mai"intii un plus de rigoqrs. Ea irresupirneapor cereetare el't'cLuatd.pc hrze unei m-eUodolc,giiriguroase, concluziiie r,etiiute putind fi verificafe,oricind, oriunde qi de cirl,re oricine este pregititpentru aceas|a.
De burld seam5, estei,ica ni se prezintl frec-vent asbdzi ca t{iseiirlinir, aclicd incercare tle siste_nrabizare a cunoslirr Lelor despr"e art,ii, despre frumos,despre celelalte' cdmpo,runi* ale vie{,i'i estetice,necesard forrndrii viiton:lui om de culiurd - fdrlaltd pretenlie ttecit simpla inlelegere a respecti-velor dornenii. Dar esteiica ni se"prezint[ istdzi;i ca gtiinld, atunci cincl - dincoio de sistema-tizarea cunogtinlelor noastre desprt: artd, design,vestimentalie etc. - se profil.ard o poiib;tititude investigaro a realuiui, riin perspe'ctiva unuigrup de. fenomcne specii'iue. ln absenla congtiinleifuptuiui cll cei doi terrneni nu sint sinonirni, inter-vine problerna consideraliilor de ordin eclectic,care pot fi intilnite gi astdzi chiar la auLori cdroranu li se poate imputa lipsa rie informare orilipsa de familiar.izaro cu fenornenele clin sferaesleticuiui.
( lirrr t,i rr d, asiitlar, sri inlologcrn st,a I rr t,ul orr t,tlt,irii,v ir t,rel-rui .qh firn con5tienfi cd artuntiLe cazuri ourluc in discu{,ie ca tlisciplinii, iar allcle, ca qtiin!,d.
4. Esteticil qi estetlci
Chiar studiilo despre artl\, t{e's1tre fi'utrtos, tlesJrrerlomeniul complex al afechivihilii, publicate inaintede 1750, l[sarr sd se inbrevat']ii posihilitatea uneiahotddri mai restrlnse, pe secliuni, a realibirfii,relativ coerente, cunoscutd tLstdzi in caiitate dedomeniu general al esbeticului. Illulte din preo-cupdrile astfel profilate au continuat, !:inein-teles
9i.dupd BaumgarLen, estel,ica putirrd. fi practicatdori aqa cum a conceput-o inl,erneieNorul ei invarianta cind a ajuns sd itihd un nitme: ',qtiinlda ,,cuno&sterii inferioare" - crtnoasterea prin sim-luii - cu reducliile qi inconsecven!,ele ce s-arltrddat,. precum arn v5.zut, dinbru incel.ruturi, orica tip de investigalie a unei protrler.;latici mairesirinse, specializate, privind una sau alta dintrecomponenbele respeclivuhri inlreE.
ln aceste condltii, asistdm rnai Lirziu la diver-sificarea rnodalibdlilor cle afirmare a estel,icii, fieprin restringerea preocupdrilor aoesteia la gru-puri cle cazuri de mrri nricX extindere, dar mai uni-iare, fie prin orientalea pe o anumitd direcliea fenomenelor sLudiate, fie prin absolutizarea uneianurne metocle de lucm.
Aqa s-a ajuns de la esteticd. kt esleti,ci. $tiinlaintemeiatd de cltre Baumgarten cuprincle astdzio multitudine de direclii Ei modalitlli de abordarea realitdlii ce gi-o reventlicd in calitnte de obiectde studiu.
Distinger"n, inainLe de toate, incerc5.rile de abor-dare global5. a acesl,ei realit5li, a$a cum a pro-cedat insuqi Alexander Baumgarten; ele ilus-treazd esteti,ca genera,l,d - termen frecvent, utilizatin vocabultrrul cull,ural contenlporan - ce st5-ruie la nivelul consitleraliilor globale despre fru-mos, gralios, subtrim si tcrntenii lor cle opozifie,despre art[ ;i celclalte dor.lteirii apropiaLe. E'qtetica
79
geler';ilii upr,tr.el Tii i rr spirit,n l l,rilrc,ii r iilgr .r,rrlaliilealib lrr,u{l'{r ,:ri..i i. ,.il *i Jr{,nirrt,.,,l,,l,rlL" sistenr,: tlcr()rrne caIRlrrll srt t,rLrzeailcli r.1elgi 1;_rre le ttOrl-t,emplir.ft.un).il,o r:rtrn1llqap rlo l;r,iiiri, arrur'ite sliiride striril *- incirriaro, sat,isfacl,ie tri,r,.
-
... l]n lirr,:i. j'i,irrr,i piile cl 1r,ri, ii r.criurc.rliclrt,c c;aItlttr^l itrlirllli'r. 1rorlIr.r.t Irrr.irlii;,i.i,jt {:\ilr,1,i1r6t.plq11. pq_l,nlri.r, irrl.r,r.i.iir si altt,[,.. r.rl;ritilr_ gx,rrlr,rr grulrrrr.imai resblinse rlri srir 11" 11j. ,l,.i,,, ,rJr;;;lrele inrlus_tr"iale pose dirrcl nlil, o ,ii'r,,,rsirr'u ,,i,il.i, cit, si irrr.eri[,et,ic5, inrbriutiirrrirrl,oa, arrrerra.l ;r t,,t,,oint,i" l"lterior
_r ri st' irnlrrrn ca sil,ur{,ii rLtatir. autonornet'ilrr' al( t!!rrrcsc r-d$1,1.ri tlrfrnonirr dr,r rlritrtifeltLllr.e a
1,lll,rlrr,rl. f'orurnrelrti'rl ilc ordin ost,lf,ic siltr, allfelsprrs; drr,'il. ;t.i rtl X, tr,'rdl ,rt. t,.x!,lir4ltti.St,rrrliril il irnr rrsl,,fel d1 sitrrar;,ii rgla1iy ilul,o'orr).,
sul:oltlon;rl,,lr donrclniritui gener,al al estr;ticului,coirsacr[ cliibrii,o]e ..t,.tir".i
!t,ot-t i,,ttlnrt : 1^tii,r4a ,iir:lraki o, urtr:i,, r,.:;t.l.i,r,rt itrt,t,ttrial.d,, e'l.,:llic:rt. i,n*triicd_m..i.ttttti,, cslr,:l,ir:u lpcrr,rilol
,d.t:-aglant,tttt,l , estclica, s/rl.i):i,,est.r,ti.trt lout.inlri,. . . l',,,lorlirjitrit,ile ',le a prat,t,icaaslt'eJ osf,elica siril,, rlrrsigun, irr:lirriinte.. . I)in1,l'c lril,rr;rfiilt re [al,jv' orr[,or1,11i1s co alcd_l,uiesc tlontrtrrirrl lrlj:ln(,rill ai estcl,i,,l;lLri, art,a pri_\r(l$l,i) () foi{lLr rrr;rr.,, rlir.n1.si1,111c tlc rrritrtifout;rri,it ctir'or.- irrl,rrlcgrrlr, rJi,i rrr,. ;rrrnr-,,ioasi, ilacl nuiin;Ntsibil{ atu nc! ri r rrl riir r l iLirr ri.rlirl,t.:,r", tit,rrnripiufpe farlilii srlrr glrrpuri rnari rjo cirzuri. oaureriilor1c placc,- nlai irles asi,iizi, sri vorbeascri mult irrgeneral desp-rc ar,t,ii. Arl,;r insd e_xisl,ii nurnai caunivers de formc con-rpori,inr.l anumite grade deinnrdit'e, cort ln l.errriii sd glcrit,riiascij o realibahecSbelt{-ra rtrstrnclil.
. Arlo,.rrrral,r' fli inl,eleasii. der,i, nr;lnl.ri clacd ludmll) .r.o11s16lgpre e_rperienla rliferilelor arte: a.rhi_tttrt,rrra, scrrlpl,trr.a, picl,rrra, -graficn, lilmu!, teatrul,IrteraLura, ntrrzica, tlilnsrrl. Sirn!rrl lrrin irrt,enl1n,.,1i1fl ciruia sirtt, perceput,e iltrrlele, riln t,urialelegl inrtlr'r'ri.cle,le ex.presie utiliza{,e, concliiia inspall.u si irr timp a for,melor sinl,' elcmente ceconclti inneazti - "on,
vedea *- spec.ificpI rli.r"erse]orarte, dovedindu-se pinii la urmd mai apropiate"qau mai in<leipdrtal,e rrtrplr: rle altrle. Avem, in
Ilirorrl r,tuil, arteL: vizuaie: arhitectu.ra, sculptura,lritr[,rr1.i1, desenul,si gravura, dansul,'fotog.afia,(lu numcroasele lor coresponden le in ciomeniuiforinelor decoralive din rnateriale cerarnice, desLicld, clin metal, in donreniul graficii puj:liciiare.Ayem, in al doilea rincl, artelc a cJtror perceperesolicilil exclusiv airzul, cum ar ti rn,,ribu, d"pacum e-rist,;i arte a ciir,or percepere soliciie aiiivdzu), cit Ei arrzui, oum ar fi ieatrul sau cine_rnat,ograful. Din al{,_unghi de .redere, artele pot lisbudiate recunoscindu-se ca,:iemeni definitoriurnotlul cum formele se irrtegleazii in spaliu gi intimp. Ilecunoastem astizi e_-ristenla a quple i"te,in consens cu tradi[,ia unej cltrsifi,r,i.ri, ioLal dife_ritX de cele actualc) care se opera la sfirsitulanl,ichiti{ii greco-ronale qi in eviil metliu, ;;ii:tectura, arlcie plrrsLice, filmul, t,eatrul, iitera,r,ura,muzica gi dansul. Iriecare dintr:e acestea conlport,dinsd numeroase sultcliviziuni, specii qi uotiopu..iis.a.m.d., in misur.d sd constil,uie ohiecb ,1" f.eo_ggpirri estetice de sine stdtdloare. \rorii avea asl-lel o e.stetic[_a pictrrrii. o esteticd a sculpl,urii,o esteticd a clesenului, o estoticri a arhitecturii,o esteticir a fotoqrafiei, o esteticr-r a cirrematografiei,o estetic[ a teatrului, o estetici a literaiurii _putind_ fi si mai -pulin: estet,icri a pcieziei sauestelicri a romanulur.
. Grupul de forrne tridimensionale realizate clupdprincipiul edifica{,iei constituie obiect de studiupentru estetica arhitecl,urald. Existd o esleticdmuzica^ld. Exist[, bineinteles, o estebic{ a clan_sului. In funclie de principiul tle realizare a for_melor, pictura, sculptura, grafica, inlelese ca artep',astice, formeazd obiectul irnnr preocrtrpari aparte.Raportate-la formele picturii, sculpturii si glaficii,care posedd o mai mare ,,libertaie,,, formLle de-corative din ceramicd, slicld, metal, tesdburileimpr:imate, broderiile, tapiseriile si cor.oarele seconstituie in domeniu al artelor d,ecoratie,e. yomrecunoa$te deci o e"st.eticd o artelor plastice qi oe"steticd. a artelor rlecorat,ite. In ansamblul lor,toate artele formeazd un sistem"
i1;l0
In cazul nost,ru, conceplul rle sist,enr i,rcbuiein.teles cn ansarnirlu coereirt in cadml cdruia oriceelement se definegl,e atit autonom, cit si in ne-mijlocitd relalie cu intregul din care face parte.
AlSturi de estel,icile privind diversele situaliiartistice intervine problema estel,icilor. privind si-tualiile e-xtra-ar1,istice. De hunii seamii, ele nupot fi limitaLe la un anumit ntrmiiir.
Dintre situa!,iitrr: extra-arLisLice. rirr irnpor,tarrl.grup de cazuri forrneazI obiectul cle sLucliu alesteticii industriatre. Inilial, termenrii de esleticdindusLrialH a fost utilizab de citre rinii aut,ori casinonim pentru ceea ce ast,dzi inlcles4eni prindesign. Mai ales francezii au sLiruit, un timplntr-o ntare convingere. Odat,d insS cu dezvol-tarea fcnomenelor de civilizalie - mai ales dupdultinul rdzboi nronclia] - care au impus pre-tutindeni produsul industrial, cheynai a sal,isfact-.nu numai o anumitd tlebuin!,X, clar qi Lrn anumit,gus[, terme^nul de design incepe si fie pretutindeniacceptat. In aceste condilii. estetiffi industriald.s-a consacrat ca clorneniu cle activilate teoreticdindependentd - o estetic5 particulard a,,frumo-sului industrial" - studiind problematioa frurnu-selii produselor indust,riaie, indiferent de efectulexploatat, cr:l al formei ce comportd qi dir,'ersedecoraliuni sarr cel al formei impresionind doarprin simpla sa geomet,rie, problernatica amena-jdrii locului de nruncd (tot in sensul frumuse!,ii).Estetica tmbrd.cd,nzintel constituie un alt dorneniude manifestale a studiilor int,reprinse din per-spectiva qtiinlei de care ne o.,,pX*. In contextulpreocupdrilor contemporane de esteticd pot fiintilnite texte analizind problematica amenajdriilocuinlelor, a spaliilor de odihnd qi agrement, dirrperspectiva aceiui plus cle frumusele care ar puteafi intotdeauna insl,aura1,. Noi le desemndm, sutrrezerva argumentaliilor ce vor interveni la mo-mentul potrivit, prin forrnula estetica amenajdrii di-f er it elo r s p a.lii a r liit a cl t t, r al, c - int e r ia ar e ; i e rt er to ar e.
Chiar raporturile interurnane cornportd qi o
dimensiune est,eticd. Pot fi intilnile astfel studii
ocrrpindu-se de aspectul estetic al cornportamen-[,rrlrri riman, in general sau in anumite condilii.. l)e asemelea, uilole manifestiiri ce se atageazd
rrlt,rir, domenii de activitate umand. cum ar fisprrrtul, jocurile, posecld qi o componenLd esteticd,irnposibii de neglijat, r'aai ales in contextul vietii(ionternpor.ane,
I'i limpetle c[ estel.icile particuiare pot fi foarterlii-erse. Importantti pentru noi devinJ inlelegereaIi.lr prin raporLare la esLetica general5.
Scrutate astfel, preocupdrile de estetic[ sepreleazd ia noi disfinclii. Iribervin, rnai intii, dis-i,incliile in ler4dturi cu specificul deurer,sului estetic.
5. Modalitdti ale dernensu!ui estetic
Von'r tleseinna prin ternlenul de dcyners rnodali-latea de a.hordare, inlelegere qi erplicare a feno-rncnelor ce constiluie obiectul de studiu al uneidiscipiine sau ai unei stiinlo" Din acest punct deveclere, pot, fi r,e[,iritit,e trei marr niodalitdli detbordare a fenomenelor {}e care le stutliazdesbetica.
a) l)emersul rle tip filosofic tn esteticd. Nleto-dologia la care se al,releaz5, in acesb caz, estecea prcsupunind refleci,ia celui ce cautii sd in-{,eleagH realit5lile estcl,ice, in lLrmina propriei saleex.perien{e do viatii, de culturri si de arti. Lipsescmijioacele rigurorrsc ponLru a i-elifica ui-liv-ersa-litatea concluziilor: la care se ajunge. Se porneqteexclusiv Ce la premisa c[ adevdrul ce se justificdin iumina esperientei mele urrneazd a se-verificaryi-n rnulte alte cazuri - dacri nu ln tobalitateacazuriior posibilo.
Cel care procedeazd asbfel ac!,ioneazii ca si cumar fi convins cle valoarea universald a opiniei coo forrnuleazd $i a concluziilor la care subscrie.El speculeazrl valoarea argunrentelor detinut,e, im-portan!a situaliilor concrete la care se referd.Aqadar, prin forta irnprejurdrilor, demersul detip filosofic in esteticd este speculativ. Chiar dacl
33
nu permite o cunoastere foarte precisd, speculaliase cere. totusi respectatd. F dr6 a suplini investi-galia riguroasi, uLilizind rnijloacele d*o cunoaqterepo care se spr,ijirra gtiinia, activitatea speculativlse dovedeslc de neinlocuit atunci cind este vorba_dglpr" fenomene ce se sustrag principiului repeta-bilitdtii -- cum sint atitudiuea, iniliativa qi iaptauman5. Cind nu sbdpinesti rnetodele de inveiti-galie aie gtiintei sau cirid fenomcnele abordatenu_ perrnit o astfel de investigare, cind nu ai jaindernind decit propria-li experienl5. de viald gide cuiturd, incerci si te sprijini pe accasf_a diirurrnd, cdutind o cale de acces spr,e ader.dr. Dinacest punci de vedere trebuie lnteles specificuldemersului fiiosofic in esieticd. Ideile reg,inute incondi!iiie demer.sutrui de tip filosofic in esteticdnu poi fi niciodati obligatorii pentru cel eareia cunoqtinlri de ele. liiecare e lihcr sii le irnpdrtd-qeqsc{ sau,nu. Pentrri a fi insa irnparldqiie, eletreJ:uie sd fie plauzibiie, adi,-'ii sd sel;rezinte againcit, chiar in absen,ia unor 1_rosibii;iriti de verificareconcretd sd nu contrar-inj Jogicii, sl'it.itujrd generalal devenirii lucrnrilor, principiilor t:i: trguverneazdde obicei adevdrui. De trceea, refler!i-r specula-tiv5, inclusiv cea ite marginea lcnorrrclreloi este-tice, conslituie .,terenul'; LlnrJ I sirtt, afirrnute i..lt,iiela care oanrenii, in ftrncLio dl glill;,iir.iis soii'lalldin care fac parte, poL srrbscr'i" *-. irii,r,,o rndl;ut,ilrrai mare sau rnai rnicii -- orieirlinilu-si in llrnrinirlor acliunrle, faptele. e:iisten!,a. Fdr;a a fi inmdsurS. s[ in]ocuiascd alte tinuri de riemers, cie-mersuJ filosofic esle cel nrai rnrilt, intilnit in ca-drul preooupirihrr de esleticii, tjcfirrintl r-rna rlirrprincipalelo subdiviziuni alo estet,it-,ii int,r:leasa srrbacest aspec 1, : e"t tr-:licu f'ilosofici.
Se desprinui de obieoi mai inuii,e rlir,ec!ii insensul cdrora se structrireazI est,elica filoroiirrri:ontologicd, gncseoiosici iri axiologicl.
- Desigiur, es'uetica filosolicrl nu poale f i prac-ticatd decit in lumina unei anuilile platfbrmede convingeri. Dacii ;e porne;le" rie esemirli-1, clela convingerea cI principiul uit,irn al uniriersr,rluioste mat+lria, c[ lumea in care tririnr iioule fi
currosuut.I ryi cl.aci t-1c 1:tl tl atarc piatfr-rrrtrri iuceaciiiis[ inte]euern fertolnene]e de rlrdin estetic) atunci,,{nrturile" ini,reprinso Yol sta su}i sernn ul orientdriirnaterialiste in estetic[. Dac5. se porneqte de laconvingerea c[ principiul ultim al universului esNe
spiritul-, sau dacd se pornegte de la conving-e1ea
"i l.rtn*a in care noi tr6im este incognoscibild;raliunea noastrd neputtnd-o cuprinde, aiunci efor'tulile intreprinse vor sta sub semnul ori'ert'Iit'riiitlealiste. $i^una qi alta dintre cele dou5. expr.esiinot fi iniiinite curent in cadrul con{runtdrilorit.,nbenrponane tle iilei.
ALit in interioml orient5rii esteLice rtaterialistecit si al cetrei idealiste, in funclie de direcliile,
".rru'nluln, gcolile sau sistenlele filosofice consti-
tuibe, intervine probiema unor noi deterrninalii,definitorii pentr:u estetica de aceastd facturS.Istoria esieiicii consenlneazd astfel pozi!,ii este-
tice abaqabile pozil,lvisrnului sau neo-pozitivismu-Iui, fenomenologiei, existenlialisrnului etc., pentruorientarea idealistd. Iivident, esteiica marxistS. se
cere inleleasd din perspectiva orientdrii filosoficemateriaiiste.
Citeodat[ esl,etica filosoiicd se defineqte qi lrrlumina acoentuiui pus pe unul sau altul dintreresor l,urile f enon:ronelor i nv est'iga be, in spiritul qtiin-
,telor - desprinte, de asemenea, din corpul filo-iofiei - cu iare se inruc'leste mai mult.
Se rrtilizeazd denumirea esteticd, psihologicd'pentru studiilc ce iqi propuil in!,elegerea a ceea
.* a,. specific sen'.inrentele pe care le provoacS,diferitele cat,egcirii cle forn-re conteml-rlate.
S e foloseEte d enun irea esteti cit s o ciola gi cd' penfuuincercdrile de inlelegere a fenornenelor de ordinestetic in lumina mirtlului cum ele se raporteaz{la via!a diferilclor grtrpari sociale - slabilc sauinsLabite -, ln irspiriliile, idealurile si speranleleoarnenilor. Studiiie privind raportul dintre artlsi pubtric. clintre arLi si diferi te rulturi nalrionalcdoiistiLuiLe, rlintre artl';i un irnumib tip dc civili-zalie, dintre artd qi societate siau sub semnul
unor atari preocupdri. O dat5 ou importanla cres-
, Mai recenl, t,onstiLuirca urrei sLiirrle a i.iiLo-:rlli - {uturolngia,-,a detc,n,i,,"i""pr,igia rrrrorpreocupdri de esbetica _concepute ,ti,ii._u, ato",unghi de veclere. In dive"se
-;;di;" giiu chiarc.drli apirute intllnim astfel referi"i" ru strLlii_red,e estttic{L futurologicd
rvrvlrrrY'l?
Statutul anrbiquu al estet,ir:ii, ca discii:iinifilosoiici gi. sLiin!a' nuf onorn,.,.'o-'j"f ,,r*,;nat, mrriales ln ultirnul secol, pe linia u,.loi-'i.arU1li "*nu va fi prea qreu si ^o
.urur,ouqt"^, apariliaunui impresiona't nurndr tt. ;;;;;i';rnrdrind ln_lelegerea fenomenelo. "u .tu""ii* lu_rr.,t tru_mosului qi al arlei din perspectiu*,
"r.,'rni;loacelegi in spiritul cliferiteior'stiiriie.-Eil se r:onstituie,d9.fapt,..in dorrii mari ."tog,,ri;,'."f""", caracterstrict gtii,rlific gi cele *r" "i"o"i,Lo ,"i.irlL;runt.
l:) Detnu.st,tL cle iip;tii.;tiilt,L: ln esttticd esLecaractelist,ir: irrcercrir.i.lor i" invest,igarc ti cliferitelorresorturi alo rcaliLrl!ii esLetice .firi poo.pu"tive sicu -nrijioacctc sp,,cificc stiinrpt,,r" lr,i;i;:'C;i';,;imult a leirL;rl nrrLernaLicu. tl',.o,f;ii;i^ sinl foarl"evechi, mersind nind, la .;.".r- p;i,,fJr"i"it"", po_trivit cirtia, la biza a Lo|'ce erisi;r ai rto'n,r_a.ut.Strrcliul f' rp6 1;,;,,r a r { ist iuo .,,,.,-r;
; to."I,.",rla t ern,r ficc9 gtpdtat un nraro avinI in u.-u
"J,or;lieilucrdrilorlui Marita C. rihyira (trr8t_*jcrci3j-i'i.itiettqu, arsproportions dans'Lu na_ture et tl.arti lr" ".r"'fp*"",1927) Ei Lc nontbre ./'r" (i;*;l;:" irir'i1'1.'.r,,,,.n.no
concomit,eriL. pirrs Serr i.ri (1g03 _ ig5lj ;,,blliJLes rythrncs comtn( inrrn,i,t)lirit" 1,l,l1iiq,',,, a 1. ,.r_
clndl ce i-a fosL r.uuurusi.uIi[ sucicrlugier irr set.uiulnostru, diversitatea lor a cit,venii lo*ri" .u,,.u.Constituirea antrop.oJogiei filosofice ca qtiinlaautono_md a sugerat. intr'epr,inclerea
"un"or stucliiprivind frumusul, privind ;;i;-;;i-_lJe',:lourerriiinrudite, ,lin perspecti"*
".*ili":'lilf"i, se vor_be;be citeorlaLa,lnr1,.o 1,."o*i,init.'"tle cstrticuantropologicd.
t.ttutLquc . (Par.is, ig;t r; 9i prirtt,tprs d,esthetique
(Paris, t935) *. Le reyine astfei la cloi clinlrereprezentanlii gindirii rornfrneqti rneritul de a fipus bazele studiului rrodern ai fenomenelor ester_tice cu mijloacele matematicii. Odatd cu apariliaciborneticii qi. dezr"oltarea tehnicii calculatolrelor,car.e au permis reducerea tirnpului necesar pentluefectuarea difer.ilelor operaliuni rnatematicL, ase_menea preocupdli s au extins. Max Bense in Ger_mania, Abraham Moles in Franla, Solomon Mar,cusla nai sint doar citeva dintr.e numele ds refe_rinld ce se pot reline in acest sens. lnr,egistrdminsd Ei numeroase tentative de in[,olep.eru'a f"no-menelor estetico din perspeciiva ;i cu- mijloacelealtor gtiinle, cum ar fi lingvistica."
c) Derncrsul de fip scientizant f,n steticd. esNecaracteristic incelclrilor de investigare a unoradintre aspi:ctele esteticului tn spiriiuL qtiinleJo;exact,o, trpelind doar ln,lr-o oarecare m{surd lanrotoi,-ricrgiile alestora.
Drrr inultitudinea teorii.lor care ar,rnerita amin_tite iri acest sens men!,iondm:
Tertriu .sextnelor, ce propune intelegerea for.melor estet,ice oa s€Jru)e putind avea diverse sern_nificalii portru.fiocare intlivici. Accesul ta
"urpoi,-tiva semnificnrtio - sensul sau sensurite respec_tivului ,.rrlr I carititatea a" irri""^u!ie trans-misd printr-un senlrl oarecare sinb elemente cetrebuie luate in considerare, pentru cine vrea sdin!eleagS natura fenonreneior cle ordin estetic.Teoria.generald a sernnelor, consacrati in ultirneledecenii ca disciplind inclependentE - semiotica jpoate fi inle.leasd. pe linia celor tr.ei mari compo_nente ale saie: slnlactica, co studiazd raporturiledintre semnificarrte, fdcind abstraclie cle semni_ficate gi de cei care utilizeaz5 respectivele sornriifi_cante.pentru a se exprima ; semintica, ce studiazisemnificantele in rapbrturile cu semniiicatele, fdrda lrne seanra de cino le foloseste , pragma,tica, ce
* Din-opera lui pius Scrvicn a apirut tn traducererornarreasce: Estetica {Bucuregti. Ed. $tiinlificl gi Enci-,:t:L:{:l: 1?75), Iucraie scrisi mai tiiziu inspirirulace-rorapr preocup{ri,
17
,,*,1 E*tr*re ample din aceste lucrAri au fost traduse tnIrmba romeni si inchrss tn ygtgrlui;- U"ti""C.-Cfryf.a,Esteticd gi teoria'arrei. Rtpedicd, r981. :curegti' Ed' $tiinlifica 9i nncicro-
studiaz[ lirnbajul ttu tiurnai itt slrltr'rLu.iie sale
sintactice, rlar ";i iri rapc-.rrturile sale ctt r:ei c;e-l
folosesc. Din perspectiva teoriei seflineJr'r, tot ce
tine de trniversttl u-at semnificd; pe plan cstelicun luc"u despre care spunem cJ este frumos sau
uriL oosedd b anumitd scmnifica!iu' diterili dc
"uontuulu sa scmrlificalio utila, morala etc' &lodul
cum so strtictureazd scmnele in cadrrrl difleritelorforme de lirnbaj, gradul lor de inrudit'e, in funcliede tipurilo do s-emnificalii ce le. posedd,.formeazIoli""l de stiidiu pentrl partizanii estebicii se-
miotice.Teoriu ennmnicalir:i pornegte de ia premisa
cd tot ce existd irl juml nostt'u comunicd' Existlc,-'infot,nalie primi, po caro 'r comunici orice
lucru ilesptu "l insu;i qi o I tluuit ilformalie,ut"iboite 'pfin conaenlte 1ce se poalo stabili intreminimum doud persoane), pe care o (lolnunlca
do"r t"*ntie, despre ,,altceYa". Orice sernn vehi-crrleaz5, aqa..ia., qi o altd inforirra!'ie.deciL cea
"u"" *n poaie det.tllui la pnima vedere, din anaiiza
r,.no.iui sale materialiidli. Lesdtura dintre diverse
;;;;;, iar mai depart'e iaporturile dintre oameni
si sernne lqpun aienliei noast're procesole de co-
inunicalie. Semn..le se pot, grupa in lhnclie tlecateso.ia tl,: iltfornta!ier pe care o cornunic[' Astfel'r-oro"uo*,, semno al,'s[racl,e -- crlvinbele, de exem-
ulrr - si semrte c{!ilcl'ot(!' Lrtlnl ar fi imagi nile urror
iuct'oti, r'ealizaLe cu niijloacelP dL'scnului, nle pio-
turii, sculpturii, fotografiei. l'etspeotiva din care
on'.u^n estetic estc privii', distanla-dintre el si
".iuitot sau ascutlJ.bor' elernenl'ele rle,,bruiaj",de inchidere sau cle anrtlare a perspeoi'ivei, obstnco-
iele in calea informaliei, ca gi o searnd tle elernente
,ri.'in.I contiitia ceiui care privelte sau asculLlionAltlo"tuzd I'ealizarea procesului de comunicalieestetici. T)e la o anumiti distanli, o forml perrnite
aprecierea de f rumos; de la o tiis-uan{'5 tnai mare ,
"li *.; permite nici in fel de apreciere esbetici;nu poli te--ti aui -qealna de frumuselea unei persoane
o" i,u"* abia o zdreqti. Nu po!i, de asemenea, s{-!ii"i ..""*" de frrrmtiselea-unui monument arhi-;;t;,;i; ciacd vederea sa esle impietlicati rle
arbolii din jur, dup5. cum orice sursd. de zgomotnu rro mai permite decit parlial perceperea uneimelodii frumoase. Intr-un spaliu determinat, sem-nele pot fi dis[ribuite intimpl[tor sau organizat.In anumite puncte ele pol ap{r'ea intirnpl[torsau intenlionat concentra.t,e. Avem de-a face, irlcazul acesta, cu diverse puncte ;i cenbre de co-
municalie. Leg[turile intemmane ce se stabilescprin faptul cd mai muite persoqne au accesla acelagi semn estetic, realizind astfel o experien!doomund, formeazS. deopot'rivd obiect de studiupentru cei ce practici est'etica din perspectivateoriei comunicaliei.
T' eoriu info rmayi e i, inru ditd gi supr ap unindu- se
pind intr-un anurni[ punct celol'precedente, por-neqte de la prernisa Cd existd un anume grad -denoutate pe cire orice semn o introduce qi menlineiir circutragie. Poate fi determinatd astfel, pe calematernaticS, cu probabilitE-tile de rigoare, rezisten!ape care o va intimpina, intr-un context determinat,un anumit semn, neasimilat incd de cdtre limbajulspecific curent, avind in vedere cantitatea de
informalie nou[ pe care el o .rehiculeaz5. Rezis-ten!,a fald de noile semne' in con|exLul diferiteiorcimpuri
'sernantice specifice, ca qi in qondi!'iileorizontului informalional al fiec{mi individ, re-prezintf, nunai unul dinbre aspectele asupra chrorainsistd sLudiile co urmdresc in-telegerea fenome-nelor esletioe din pcrspectiva teoriei informa,tiei.
lleoriu sisl.enteLor s-a impus rnai ales in ultimultimp. Ila porneste de la premisa cd fenomertelede ordin eitetic pot fi inlelese ca un complex de
structuri aflate in relalii relativ stabile. Se opereaziclistinofia intre sisteme naturale - culn sint sis-
l,ernele biologice - qi sistemele creabe de orn -cum sint cele tehnice, concepbuale, economice' so-
ciale elc. Sd ne amintim cd incd Hegel vorbeadespre ,,sistemt.l artelor frumoase", ldsind sd se
inleleagd prin aceasfa c5. artele se rap-orteazdunele la altele, pe linia unor legdturi stabile, ce
pot, fi sesizate dincolo de aparent,a lor diversitateile maniies*,dri. l{oliunea de sistein ne obligd sii
avem in veilere inl,otdeauna iimiteie grupului de
3?38
elemente ce forrneazri acel tol cale consLituioobiectul nostru de sludiu sau de il!,elegere.Dincolo de r.espectiveie lirnile, rr,gulilc s;stenir,lLrinu mai sint vaiahile. ln ini,r,rir.lrrl riri,.nirrltii prltfi lnsd sesizate diferibe ansarnhlur,i iii,,,ers struc_turate, legate intre ele prin relalii rr,:liliir. sbabile.Acestea sint desemnate (le obicei1.,r.ir, Lernrenul desubsistem. ln condiliiic in c&r,e otrl.rul,rrl nostru rlt:studiu il formeazd un asemrnea suLsislorn* fifu,irnici o referire la celalalte eleinenLe ale sistemuluidin care face parte, respecti.,.ul ;lrLhsistom se t,rans_forml ln sistem sau poal,e fi hi;ii, ca sistem. AsLici,ln contextul sistemuhii gencral al r,slei.itujui, uireiestudii au in vedero doar sisl,oriri.rl ftr,i,rior.
Jivident, nu ne-am propus ilici o tlecere ilrrevist,i a. lrrturor posibilii;f:ilor do a irrirct,ica es[e-lica*pe linia tipului de cXerncr,,i ",scieiri,izarrt,,,.T'ot din perspeol,ir.a plat,l,ornrr:i rle lircru ul,lli-zate, a rlet,odologiei folosilc, u it 1;lili.r t,ului con_ceptuai .lrL care se reourgcr ca iii tlj rr lrcrspeotivaatitudinii arrt,oruhii faLtj rle f*:ncrnr.nclc slirriial,o,lrot fi inlilnilp si rnunril,, l',rr.mitl;lr.i ,rl ,.iror scnsse ccre clai,ifical. In crrdl.ul rlrrn,biitlriLtr de spit_cialitate se r-rtilizoaz,I tr;<1rr.e,.iik: r:t^tclicii sr.thtcc!,',ivti;i esteticd. obicct,i,r,i. ili.i ii-iir tir tiesernta lipul rieesteticd pr:rr-rtictl, irr irirlirra coni.irr:.,.crii cij csr:ltaesteticului !ine exclusiv tle ecoiu.ile i,,, ,,,uru, lo,.,,r.jecontempiat0 lr; gs pe 1rlilrrul t:r-,r::rltorl,ernen[,rrlui,reactiilor ryi complexeiof noa-oire t1e't,rJiri, in limpce a doua ar desernna i,ipul rie estclill t;racl,icirtin lumina_ conr ingerii r :i asr'nirt r.;Ir,Li, irlrri liruexclusiv tle fol.inele corrl,c;li:-;leile. ;\lLe crpresiiutilizate sint, cele de ,,esteLicd normaj,ir,.ir,, si ,,esLe-ticd desci ip Liv d" . E s te tict no r, ! nat,i Qr! se in ienieiaziipe convingerea cd existii anrunil,e prinoilrii, anu-mite ,,logi" care stau la baza inlr,cgii vie]i-esieiice,iar acestea, odatd ,,descoperiti,", rionnit nu rrunlrrio. inlelegere coreotd a fenomenelor studiaLe, c.i qidirijarea ,,sLiin!ificI" a dezvolidrii lor. Estetiiadescriptivd, dimpotrivd, are la bazii convingereecd fenomenele de ordin estetic se sustrag oricdrorreguli, iar singllrul lncm ce il putem face onesteste sil le detscriem a$a ouilr se prezintd.
6. Estetica 9i gtiinfele innudite
Numeroase sint confuziile dintre esteticd gi unelediscipline sau ;tiinle lnrudite. Nu numai pentruneiniliali, dar chiar ;i pentru specialiqti, graniladinire esteticd qi teoria literaturii, teoria rnuziciisau teoria artei este foarbe greu de stabilit, maiales dacd ar"ern in vedere existen!,a unor termenica,,esLel,icd muzicaldtt,,,estelica literar.l",,,este-tica artelor pla-stice". Pind la un anumit ptrnct,desigur, dorneniul esterl,icii se interfereaz,l cu atar:idomenii. Siiib necesare, tcltodatd, gi anumite di-socialii.'.1'eoriile diferitelor arte veprezint,d tenba-tive de aprofundare a ceea ce are specific experien!aunui anume grup de fenomene, constituite lntr-undomeniu cstetic relativ autonom. Etre cautd sdexplice nabula aotuhii artistic practicat in limiLeledomeniului respectiv, rnaterialele, tehnicile .si posi-biliti!,ile de eni-;r'esie artisticd ale diferitelor familiiqi suhfamilii de forme, rnoclul de structurare adomeniului estetic respectiv. Estel,icile,,speciale"se menlin mai mult' la nivelul reflec,tiei pe margineaexperien{,elor unei arte sau alteia, fdrd a intrain r.letalii privind tehnicile folosite, posibiliti!ilede expresie la cartl se recurge etc.
Psihalogia arlei sbudiazd atil, condi,tiile pro-cesului de elaborare a forn-rclor specifice unui do-meniu ari,istic autonom (procesul de crealie), citqi conclitiile in care re$pectivcle forme permitcelor care le cont'ernplir anurnil,e complexe detrEiri, stiri de spirit,, sat,isfa,r!'ii, senLirnente, pl[cere.
Sociologia alta studiazir aria gi condiliile derdspindire ale formelor esletice in anumite con-dilii tle viald socialii. r'S.spindii'ea inslitutriilor cul-turale speciaiizate intr-un anumil spa!,iu, politicaartelor inlr-un con[exl, social sau alt,ul.
7. Noua deschf;dere
Marele interes aclr.lal pcntru st,utliile de est,el,iciini se pare sirnirto*rat,ic. Ce v:l fi intuit Barinrgar-ten - fiird a o fi nrdrturisit totursi * in mdsurd
4'!
sd asigure" qtiin!,ei pe care a interneiat_o o lrer_.manentd for,bd de.a1,ractie, desi contratlic!,iill qirnconsecvenlele sale sint pretutindeni usor oon_statabile? Probabil secretul nevoii specific umanede a_ medita asupra sensurilon existenlei noastre.lar lumea fnrmelor capabile si provoace senti-pe1.t9 la_ simpla ior corrlemplare pare cea carei ncitd cel mai rnult la o ,iromer,.a meditatie.Chiar cind se sibucazd ja mare distanli ,1. ,*.ii'""_poate sd insemne cazul concret, stdruind exclusivla niveiul generalitd!,ilor, te-xtele cle estebicd posedritotuqi o ,,functier" pozitivd. Ele sint menite sdincite la reflectie in ieg.{turd cu ceea ce se itetrecein.iurul t,[y li te. implicfi afeo-Lii.. Ele se ;irsUficaastfel in caliiate de indemn la a medita in iegdturdcu ceca ce simli. Ele realizoazd astfel mdcar aceatrezire a constiinlei din penspectiva ci.reia nu polirgno.ra ceea ce ajungi sd trtiiesti , considerindl cErrroritd sd fie inLeles.
listetica nolri caut,ir s{ asocieze accsil,or temeiuritradi!,ionale altele care sd-i permit,[ afirmareain calitale de qtiin{i mai riqriloasd, cu unc,imp. de cer.cetare deschis ryi metodic accesibil.Analizele concrete sinb tot 'mai muli preferateconsideraliilor speculative de cxtractie
^utofiri"d.Sbudiile de estetic[ din aceast{ categorie seimpun ca necesare indeosebi abunci oincl esie r"or.bade. situalii_r'ec€nte, pentru a cdror intelegerecriteriile valabile in cazul erperienleior anierioarese dovedesc total inadeovate. Informafia de!,inutdtrebuie, atunci, sistematizatd structuial si
"ordo-natd istoric fdrd sd existc vreun punct de sprijinsolid; aspectele considerate clrept semnificativenece,sit5, i*i _e]e, a fi scrutate din unghiuri divorse,aqa incit idoile suslinute sd posede sificientd forldde convingere; lntregul material concret avut iadispozilie se cere, astfel, atent si complex analizat.Estct,icianrrl e obligat, in couseoinld, sd preia oparte din atnibuliile istoricului, teoreticianului,sociologului qi psihologului de specialitate, ln yecle-rea investigdrii situaliilor respective. Cit e este-ticd propriu-zis, cil e sociokigie sau simpld teorio
a donreniului estel,ic studiat, in cadrul urrei ase-nlenea cercebdri, r'a li t,r:t,tirlrurra greu de indicat.
l).rrsigur, cinrl estr:liciairrl se vede obligat deinsiigi natura rnaterialiiliri iapl,ic ahortlai sd-gict;nr.rrapd astfel cerceiilre;r, ri,, r-iiie alrsoiut no"ar,*.dprofunda culoaqt,ere_ u [,irLir, ,r rrte]or., u experien-l,elor ilroprii r:s[s11,r1 1," ckruL:tnii esbetice -- oe nuprrt fi confrurcla,te cu ai'tir - -. a pr.oblornirbicii spe-oi lice nr.iilor, fenoLnene rkr li"" iliiu lio.
Iu asenrcnoa conr{i{,ii, e rio la'sirre iirleies c{st,iinla interneiat,i:r tle 13arrngart,en gr.eu mai poateI'i.sluji{,d folositor rlo cIt,ro ,,r,i reianriliarizaii cudiferitoie resorburi ale,,Ir.lrct!cii,,. Deirltminteri,tlnsrtori, esl.eticiarrul de asl5zi airarc tol mai pulinr:a filosof ce i,si pernril,e consitlcrat,ii ,ie orriingnneral cu privir"r:-.la o ,,realit,irt,e,, ile cirrei re-sorl,uri iirtirne nu le currtxlqte clecit, apro-xirlativ;de preferinld el .,clubleazdr' spociaiisirrl -- Leore-tician al arLei, islor,ic, sr,,'i,rlogl, psi lrr,lo- sap teo-retioian al dorrreniilor erst,r:tirb er.t,ri,i-artisl,ico -ce-gi permiLe nurnai cuitsirloi'a!ii ,,lil obieol,,,.
Orioe s-ar snune, o:\l,in(lor{)il slerci or}n-ternporane.a esteLir,:trlrri rt rlol,errnirrat, r-r oar.ecareporlmare sl r:ornpromil,ore, ua crfort, inutil, a ti_pului de stucliu cer st,ijnrio cu pr:eci:iderc la nivelulgelreralitri!,ilr.ir pe iinia amhi{irji de a rerlucer totulla ace.laqi nunitor'. Vii t,,rruj ])arrl it a.l.rirrl,itrr:, maidr'glubri. esl',l,lril6'. .,pirrtit.rriarr,".
4)
il
PROBLEME DH TERMINOTEGIE
Sple dcoscbire de conceplelc aitor gliin!e, celela care apeleazd csLeLioa prezint,ir, 1-rarci, un gradsporit, de nesiguran!d clatoritX, in primul rind,fapl,ului c[ ele comport,[ intotdeauna interpretdripronunlat subiective; daloritri, in al doilea rind,proceselor de uzurd suferite, pe parcursul cdrora;i-au pierdut o parte din accepliunile ini,tiale, iarin ai treilea rind, datolitd imposibilitrilii de aacoperi integral cazurile noi. De aceea, intelegereacorectd a problemelor ce urmeazd a fi dezbd-tul,e mai departe necesiti, aga cum am ar5lat,prezentarea principalilor termeni la care se varecurge,
Ca ;tiin!,r1, estetica studiazd o tolalitate defenomcne - cindva BaumEarten era de prirere ciiele privesc doar dorneniile frurnosrriui qi aie arl,ei
- conrportind alit un aspect obiectiv: farm.ele,cit pi rrn aspecf subiectiv: trd.iril,e sau com,pl.ercLede trdiri (obirynuit li se spune se,n"tim,cnte), ce potfi incercate in conditiile perceperii corripie-sei rtra-litdli a forrnelor.
1. Conceptul de formi
Ar trebui poate pornit de la recunoaslcrea ade-vdnrlui elernentar c{ cxist,enfa noast,rd se insr.rieint,r-un rtrrir.ers tlc prerztrnl,e fizice disl,inct,o, r'n*
riirrd nelirriitat, pe care le percepem cu ajutorulsilrt.ur.ilor. Toate prezenlele fizice distinctl, per-ceptibile prin.vdz sau auz, ni se impun ca forme;rniro.sul, pipriitul, gusbul par a fi sirnluri umanespecrahz,ate in perceperea altor realitdli decit ceaa forrnelor. Cum noi sintem inter,esati acum delnlelegerea formelor perceptibile vizual, in con-tinuare ne rrom referi doar la acestea.
Prin termenul de form5 vom lnlelege, cleci,acel ansamblu de elemente capabile" a "deli-itaqi semnaliza vizual orice prezenld in spa,tiu. Dinacest punct de vedere cuvintul fonnd' poseddmai multe accepliuni: el desemneazd, m.{i tntii,"qspectul
exterior, neprecizabil, al unei prezenlefizice del,er,rninai,e. El desernneazd apoi
'r:onturul
sau profilul acesl,eia. F nrmd clcvine, in asemeneaimprejurdri, sinonim c:!lfigurd. Atunci cind respec-tivul contur sau profil se apropie de niqte lirniteconsiderate, in virlutea expeiienlei, ca fiind propriiunui anume tip de prez.ent,e iizice perceptibileplin virz. cuvintul foima posodA acce:pliunea defipar. Veclrii greci aveau pentru formd itit rnorp]rc,insenmind invel[;, cit ;i eldos, insemnind fdea,principiu vcgnic. Pentru a se preciza moclelul inraporL cu formele ce pol fi iritilnite curent, seigtrejluplgazd - obtinuts cu ajuLon.tl prefixelor;r ladlcinilor. grecegLi -* arhetip adicd forma iileallinilialI,la care trebuie rapbrtate cele care seprezintd ca ,,abaLeri" de grade diverse, qi prototip,adicii forma ini!ial5 mulLiplicabili intr-un- at,ur,.iitnum[r.de e-xernplare, folosindu-se acelagi material,acelea;i tehnici gi aceia;i para metri.
P.-e linia experientelor umane curente, se ope-reazii qi in esbeticd distinclia dintre formd' ticon,tinut, citeodatd aceasta fiind re-tinut[ ca foarfeimportantd, prin form5 inlelegtndu-se astfel ceeace delimiteaz5, iar prin conlinut ceea ce estedelimitat in spaliu ;i poate li perceput, vizual.De la aceastd distinclie elementard au devenitposibile, J:r,in cleril'are, qi alLele, irr crtnLliliilecdrora ccinlinrrt,irl ajunge sri fie indentificahilcu ma-teriadin care e corlsbruili satr modelatri orice pre-
zenld fizic{ perceptibil5 vizual, cu funclia aces-teia, cu semnificalia acesteia.
Hvident, relalia tlinl,re conbinut gi forrnl pre,supune o complibat[ clialecticii asupra clreia' nune rrom opri in acesl contexb.
C{utilrd sri inl,elel:;enr lumea forrnelor cireiiri-au fost
"onuao,ral" ititea seducitoar,e sbudii -clrial claci n-ar fi sI amintim ilecit clrtile iui
Ilenri Focillon (1881-1943): La vie tles formes *(publicatti in 1936) 9i Rel6 Iluvghe 1n. tt)Oe;:Formes et fbrces (publicatd in 1970) qi inci ar i'isuficienl - rrom re!,ine cd ea cuprinde atit fttrmel.t'natu,rale, cit qi /ornzele urtificiale. l)acir folmelenaturale ne apar fie ca forme neirrsufletite, fie crlfornie vii, formele ar,l,ificiale prosupr-rn, cu anumiteexceplii, prelucralea rmui rnal,erial inert,. Sub altt:aspecte, rnai restrinse, cuil ar {i cele referiboulela condilia spati:il[ a forrneior, fiecar.e dintre co.-tggoriile. menlionate anlcriol coniport,ti noi si noidiviziuni: f'orrne sta.ti,cc ,si forme tl,inamice i fornu:tridinen,si.otmk: si fornte bidirnr:n.sional,e. poiiniti-ti,tile de clagil'icare a frirrnclor nu se opresc aici.f)esbine!,ia, slaLutul lcx, J'nncLional der-in elenrentec-e permit noi si noi cdasificdri. lior.rnele artificiak:,de pild5, se clasrificir obisnuil, in farme utilitart:qi fi.trmt: rultttli/itttrc, rrccsl,eil ltutind li {orrne arlis-tice, formi.r artizariale si ltirme industriale. ln aitecazur i, se r or.l,r,slc. rle.1,r r' l'(trttt, l'u ncliun61, -'lorntP non-l u tttltuttult .
Aparent, in,t,elegerea lurnii fortnelor clin 1l0r-spectir.a positrilit5tiior de clasificarr: ce se irit,re-vdd, a iliviziunilor si subdiviziuriilor cr,: pot fistabiiite pare f[rd imporiurrta, iar cel rnai acleseaoamenii o qi ignor[. Irr realitate, lucrurile nri stauaqa. Ilormele se clasifici in lumina parbir:ularibdlillrde care dispun, a princ;ipiilor care stau la Jraza1or. Clasificdrile nc l.or ejuta, deci, sil int,eleqenrmai l:ine apropierile qi deosei:irile dintre dife-riteLe ,.sperii", ,,categorii" qi familii" de for,me"
I'iala f orrrulor" Eucuregti, Etl"
Uacd forrnele naburale, a[urrci cirrd se prreLeazdu.preoierii noa$tre e$teticel nu pun problemc deo-:ebite celui care incearcd sb le inleleagA sensr"iisi semnificalia, formele artificiale ne apar irrtot-tleauna ca rezultaLe ale unei activit[li constient,e,implicind deopotrivi gindirea si acliunea umi{n5..llle ne apar prin urmare ca material prelucratlntr-un anrrmi fel, in conformitirte cu
-anumite
inLenli'i. {s pe pla'lfornra unei anume concep!,iidespre rosLul lucliirilor - trebuiLoare sau ne-trebuitoare - lrr viata omtilui. Se impune dinacest punct de yeclel'c sri relinem c[ atit forrne]euLilitare, cit si cele non-utilitare pot fi oblinulepe douii cii: plinra, desigur, cea mai veche, preslr-pune prerlucrurfeir rlirccl{ a rnal,erialului ; noi onurnirrr urti.zana.!d, inLr-un sens care depisesl,etrinril,eriie la realil.at,ea st,rictri a art,izanatuluicontemportrn; a cloutr, cumva mai noud, presupuneprelucrarea inclirecti - cu ajulorul masinilor -a materialulrri; noi o nurnirr industriald..
1n concli!iile prelucrXrii directe a materialuluidin care urmeazil a rezulLa forma, int,err.ine pro-blerrra unei anumile simpa{,ii creal,e inl,re ortr sirnatelial, int,ervirie problema pasiunii clepuse inprelucraretr nralerialuhri, pasiune care va llisa,tot,uryi, .,r.lrllre". Forma respectivd poate fi inspi-ratd cle o alLa, preexisLentii; aLunci ea va poseclaalt sl,at,ut, rlcoit, oriqin:rlul, dovedindrr-se coirie saureplic[.
I! grerr sI irrlriegi bine ce se petrece asl,iiziln sfercje art,ei, ale tlesign-ului, ale vcstimentaliei,ale inlocuitorilor de art,d, firir a t,ine serma tleat,ari ader'[ruri elemenLare.
Ignorincl dislinc,tia dinLre oriqiual, cripie si
replic[ noi nu vorn putea inleiego nimic dinesenta rnull,ora clinfre fenomenele carirc'teris lit t-.
vremur"ilor in care triim, curn ar fi, bun[oarl,int,eresul tleosebit, prczentat de forrna rezuitintldintr-un proce-s de prelucrare clirecti a merteriahilui,prin comiiara!ie cu forrna rezull,intl dinh'-un procesde prelucrare indirectri, indusLriali, a acestuia
47
* llenr.i FociJlon,Meridiane 19?7.
46
2. Original gi stanclard
l'ermeni-cheie irr aceast,ti 1;r.ivin
F'orrnele explesi"'e sint iritotdeauna forrno ie-qite din cornun. Tocmai prin aceersta ele devinde fapt, geileratoarc de spetttacol, reuginc{ a nereline atenlia, a rre obliga la dialog aturtci cindajungem sir ie aborddm ca sugestii in leglturicu o posibilitale sau alta de realizare umanii inlurne.
Nlobilurile implicdrii noastre afective in for-mele conternplate slnt subtile. Cert este c[ for-mele generatoare tle spectacol permit intoideaurraredescoperirea untanului in ipostaze inedite. Aicitrebuie clubate acea incintare, acea bucurie, aceasatisfaclie intilnite in faJ,a formelor ce comport{aprecierea de frumos, ce comportd, in general,o apreciere estelicd pozitivd. ;\i impresia cd elefac parte din propria-li fiin,ti, aqa cum nu aicunoscul-o pina atunci. De aici, acea necesitat,e,in fala unci prezenle generaloaro cle spectacol,de a te reconsidera irr raportrrriie cu lurnea dincare faci parte gi nevoia de a reconsi.dera lumea..FarLizanii teoriei,,Einfiihlung-ului" sesizau unprofund adevtir atunci cind afirmau c[ specificformeler estetice esLe capacitaLea acestora de a
ne face si. ,,sirn patizitrn" ctt ele, s5. ,,fuziondm"cu eie inl,r'-o ersemenea m5,suri, incit, sH se integrezecomplel, aspilu[,iilor, clcilinlelor, idealurilor noastre.Impinsl mai tlepalLe, analizit noasLrt-i ne va cies-
tdinui c;i, in condiliile conLempliirii unei astfelde prezenle, ,,dialogul" vizual stabilit cu ea se
realizeazl atit de intens, incit se obline o total5izolare a formei contemplate ,si a celui care o
contemplir, de tot ce-i inconjoar[. Se face absllacliede restul prezenlelor din jur ; se face abstrac,tiede alte atitudini pe care ie-am putea manifesbtlfutir de aceeagi formi. Prin acel coeficient de ,,per'-ft-,imant,a'' inerent, forrnelor estetice, sugerind-po-sibile ipostaze ale raporturilor noasbre i:u lumea,forma conbemplat,i aslfel determinS. un anumiltransfer al suhiecbului de pe planui realului, ptlpianul imaginarului. Afirmind cI arta rie inalldii" 1,u plarrul cotidianului pe planul -sdrbdLores-cui,.ri, fe piunul absoiuLuiui' Schopenhauer aveaprobabil in ved,ere ac'easlii particuiaritate a for-
melor est,etice, de a ne sugera, prin insuqi caracterullor de perfo;.rnanld, iposbaze posibile ale lumiiin care trdim, de a ne transporba de pe planula ceea ce erisi:i pe planul a ceea ce ar putea sdfie, am dori, sa fie, ar merita si fier. ;\ici trebuiecdulate explicaj,iile sl5rii de incinLar.e in fala pre-zen!,elor esl,ebice pozitive, ca si explicalia st[rilorcle repulsie in fala pro;renteioi. esietice negative.Irornra c.onternplalii nu ne poaLe ldsa indiferen!,i.Irl o n- ind if er t: r t la d e vtn e as t f el p ri nr: i p al u l, . r:l e nzent d, econtroL in tn,ccrr:areu. noustrd tl, o ,listinge esteticwltle non-estetir:.
In condi!iiie r.aporbririlor. cu forinele esfet,ice,indiferentn ripar.e oa inrposibill.
4. Forma ca produs; forrna ca obiect;forma ca openX. Productie, faFrnicatie,execufie artizanali, crea$ie
Pe iinia ciislincl,iilor operatc int,re {'ormele originalesi formele stanclal.d, inlre lorrnele expresive qifornrele inexpresive trebuie in!elegi unii dintreterrnenii specifici problematicii pe ca.re lucrarearroastri o aboreclazii.
.Llnul este protlus; se vorbest,e asLfel d,e produseartizanaLe si prod,tLsa. irLtlusl.rio.le . Numai econo-rnistii, juriqtii iar,, cil,eorlati, socitrlogii {'olosesc siexprosia ,,produse art,isLice". l! rnai greu - dacdn,-r chirlr imposibil - r.le in[,elcs art,a ca universde produse. 'f'errnenul are o semnificatie foartevagd, desemnind, pracl,ic, i,ol, ce se prezintd carezuilat ai activitrilii unrane. in aceJt sens pot{i legitimate expresiile : ,,produse agricole,',gi ,,produse inclustriale" care sint folosite jn modcurent. Ctnd e vorba ilrill't de via!,a spirituald,lucruriie se cornplicd. Stiinla, filosofia, morala nuse mai concretizeazd, pind ia urrn5, in produse.Expresia ,,pr.oCuse spirituale" pare a avea maimull crt'tcier. nrntu[c,r.ic.
Tot in acest conLett e necesu.r sd fie prezentaliqi terunenii desemnind prooeseie de ohlinere h
'51
formelor. Pe lirria unor clistinctii consacrale demult la nivelui vorbirii curente, oblinerea uneiforme origiriale - in rn{surl sd socheze vizualatunci cintl venim in contact cu ea) s5 trezeascdanurnite compiere cle trdiri - de cltre cj.nevadisparnind de ialeni qi sbXpinind me;tequgulnecesar, conqtient de fapl,ul cii aceasta nu tlebuiesI lepete nimic din ceea ce existd cleja ci, dimpo-t,rivd, sti constituie o adev[ratd descoperire -este consideratd, mai mult ori mai pulin concesiv,drept, ct'ealie. Opusd crea,tiei esLe procluclia: ob\i-nerea do ]runuri trell,.liloare, prin prelucrarea -direct,I sau indirectd - a unui nrirterial deterrninat.Aveiii produclia art,izanali, procluc,Lia industriald,tiar avern qi produc!,ia agricol{.
Cind se subliniazd faptul cd forma este oblinutiprin plocese de prelucrare indirect5, pornindu-sede la un prciLotip sau model, ayenr, pe lingi formulaprodutti.t: ir'dws[.r'iald qi pe aceea de fabricayie.
Opera tle artd estc inL,otdeauna rezujtat ;ri unuiproces rtrc crea!,ie" Ilrodusul de seric e prin exce-len,Lii, rezull,al al unui proces de l'abricalie.Dupir ce proLoi,il;ul r. fost, preluaL pentru pro-duc,tie, urineit:ri a se realiza seria care, ,tinindseanla dr: et,apele deziotrtilii indust,riei, presuiluneexecri!l,r de odLro rnnnrlt,ori, cu aj ulorui masinilorsau erecurt,iir riurnai iJe cl-rLre rnasini, sub supra-vegherea rrllrncit,orilor Ei a specir-iliqLilor, a obiec-tului sau, avind in veclere ,rornplexitatea acestuia,a pfuliltir componerrte din care el urmeaz[ siifie ob,Linut, prin acetrr:asi procedee cle irreiucrareinilirecl[.
Considerrim cd nu po:r Le r'5mine neprecizatnici termpnul dc ohiccl.
Circul[ asl[zi, cu tieslu]d frecven.td, expresiir"le Lipul:,,obicct, ari,is.Lit-r",,,obiect ar[izanal",,,obiecl, industriai",,,obiecL utilit,ar",,,obiectludic",qi, binein!eies, ,,obiect, estetic". Nu existd insddecib {oarte rar congtiinta ciar[ a ceea ce desern-neazd fiecare. Gradul de ambiguitate acceptatastfel, le face permanent genel'atoare de confuzii.Cel pulin pentru inleiegerea problemeior care ur-meazi a fi dezbitute siilL Iteces€rre, i n aceasNd
prir.in![, anumite preciziri. La prima r.cdere,s-ar pdrea cii orice formd vizualti poate fi in-!,eleas5 gi ca obiect. $i totugi, nu e chiar aga.ln lumea formelor obiectele conshitr.rie o clasdaparte. Piscul pe care il privim de la poatrelemuntelui ni se impune ca form,{; nlr vom spuneinsd cd el este rrn obiect. Soareie, luna, arhoriinu sint obiecte.
Termenul de obiect cle.qemneazi formele putindfi cuprinse global cu privirea ,si pret'indu-se fie lao posibil5 recompunere, reproducere, multiplicareprin intervenJ,ia ornului asupra unui materialidentic sau asemdnltor celui din care au fostob!,inute, fie la o posibild niscare, nr.anevrare, diri-jare in conformitate clr o anumitd inLenlie. Se-condat de unele adjecli',.e in mdsura a face expresiaaptX s[ desemneze clase mai restrinse de forme,fdcind parte din categoria celor la care ne referim,cuvlntul obiecb intrd in constrtrc!,ia diferitelorexpresii intilnite adeseori ast{zi in textele de este-tic[: ,,obiect artistic", ,,obiect artizanal", ,,obiectindustrial". O legitimare mai atentS. a lor relevdoumeroase dificult[li. Probabil cel mai dificil estes{ legitimiezi formula ,,obieci artistic". Aparent,expresia se dovedeqte sinonimd cu,.operd deartd" qi nu o datd este folosil5 cu un atare sens.
Poate fi arta conceputd ca sistenl de ohiecte IE greu, tobuqi, sd te impaci cu gindul c5. fres-
cele lui Michelangelo din Capela Sixtini sintobiecte, cd statuia l-,ibertH_tii, care intimpind siryr-bolic strdinii ajunqi la Ner.v York, constituie unobiecl. Oarecare jen[ sim.ti numai ]a gindrrl cdvizitind un muzeu de artd ai avut ocazia sd pri-'r'eqti niqte obiecte interesante.
Noi nu ne raportdm la forinele din domeniulartei ca la nigte obiecte. Ele reprezinLd ceva maimult decit abit, in ciuda faptului c[ posed{ qinotele definitorii pentru orice obiect. Expresia,,obiect, artistic" isi gdseqte o intrehuin!are ne-for.tatd numai in textele operind la nivelul ab-stract,izirilor maxirne: statistici, ac1,e contabile,acte juridice, anumite consideratii de ordin fi-
53
losofic seu sociologio q.a.nr^d.,,\ vorbi rlesl-rrearLa unei epoci ist,uricr: Lra sisl prn de obiecteder-ine o aheratio. -iculpt,il.ikt lui l"itlias nu sinl,obiecte. Cal,edralelc golice nu sinl obiecte. [4os-tenirea artisticii a lLri T,elnrlrrlo tla \Iinoi gairMiohelangehl- nu Flc coml)lino clin obiecte, ci dinmari operc. in parcul clo la Tirgu Jiu nu se afldampla.sat un ohietcl denuinii, Poarict, siirutu.lni, t:iopera sculplu-rsl5 a lui BrAncusi. cu aoeastd de-nurTllre.
Dificult,[tile spr.e caro cr.rnduce expresia ,.obiectartisLic", chiar daci. nu au fost i,ooretizalc, sintint,uite tol,usi in mod curent si de aceea oameniio evit.i. De ce r-ru resimt,im acerleasi dificultriliutilizlnd forntulclo,,ohiect, ari,izanal" sarr,,obiectindustrial" I
Probabil insdsi relat,ivitatea grani[,ei dintreartd qi alte clomcnii tljn sfera eslet,icului condi-lioneaz5. graclul de ambiguitale al termenilorfolosi,ti. Granilele din tro alti si arr.izarrat, clintreartd qi inlocuit,orii tehnici si industi.iali de artir,dinlr,,arlri si desiqn sinl. rlrrr'l s(,poalr,snlrnoala, difuze. Grani!ele dinlre arLizanert, si inlo-cuitorii tehrrici si indrrsl,'riaii tle art[, ciinire tr-tizanat si rlesign sint, rnai prrtin rlifuze. St,abi-lirea ]or irn plicii rozolviire:l unor probleme decomplc-tit,al,e mai rcrlrrsii. lixpr.csiile frlrrnate prindifcriLe <lerivafi un"r cle la cuvint,ril obiecl, nu maiapllr in at,ari ciizuri ca nefirest,i, arLi[icioase. Do-sigur, formele clin sistemul artei, chiar cind posedtlnotele specifice ,,obiectuhri", impun si cer,a impo-sibil de ob,tinut oricinil qi cle citre or.ir'rne. l'trunaiarbislul. iritr-un anumib ,,morrrent(c al aotjvitdliisale, a fosl, cepabil s[ realizene opera in fa,bac[reia ne afldm. L)eci, arLa poabe fi in,t,eleasrinumai oa sisten de opere, iar nu tle obiecte. Deaceea, apar drept nefiresli forrnuliiri de tipu),)opelle artirzanale" silu r)oi)ere intlusbriale".
Ne referim la acetsl,e problene inLrLrcil, din-colo de clarific[rilo cc se iinprrn, lterit,m ca dez-baterea ini,t,iat,i sir. se d"sfdsc?rc,.ore.lt,, q:isimin ele si oarecari temeirrri irentrLr rlriimildrile cele vom inlreprinde, rlintre arL,l gi inlocuitcrii
t,ohnici qi indusl,riali clr: art5, dint,rc arlrl Ei dersitrJn,
dint,re arl,ii qi ves1,i1ncnLa1ie, dinl.'re art,ri si arne-rrajat,ul est,ot,ic.
lid ne oprirn auuill asuprrt untti llt, lcrrnencal'e ne intereseazi in cadrul preze;rtr.rlui subca-pi\ol opera dc artd.. Forma obtinrrtri prin prch-r-crarea clirect,ir - in cazul rt()slrLl Inanllal{i *- a
unui antrmil, mutei.iai, giirc rougilgttt sti se irnpuniiprin noLele salo de originalit,at,t)) aPiirind {la o
adevdral,d derittoperire in rnitt,erirl tltl corelarei apdr{ilor ce alcihriesc aoelaEi lttt,, irt materie decont,.rr,lre a unei prczerr!,e fizice porceptihile vi-zual ce nrr-si gdsesl,o oorespontlerll, prirrt,re oxern-plarele tlin aceeaqi spccie. posecla ul 51'at,ut, deo-sebit de cr:l iii prod tlserior sall (llli(r{ilclor. Operade art[ corrstiluie inl"ot,tleautrtr o prrlzen!i'i vizualIoriginalti in cel rnai inalt, gratl . lia nu poaLe fioblinut,5 dr:cit, dc cill,rc cineva inzcs[,rrti, ou l,arlcntgi iiispunind do rr culhtri in misurir a'l face per-itlanent conql.iertl, od ocea ce el rirme:t25. sii rea-iizeze irrin prr.iucrarea materialrrliri ilvut la dis-pozilie se t;a supurto exigent,t'llr rleilitrgirrd _.dinirpe,ricrtla fttrnrelor Lrll slal,tl L sirnil;rr, Jre liniac[iora oar.trc;'iii sinb obisntrifi sii airrcLriczri {]eva
oa frurnos s:itt itril, $ti t'eoutlotlsr:il valr-rrilc" 1n
oazul operei ric arid, prezint,;i irrlJrorl.'rrn!,d rleter-minant,i fapl,ul cir fornta e rllrtrlt,alul unei pr"e-
lucrriri directe a Iilateliilluiui qi, deoi, rezulttrt' aiunei erperien'9e irepr:iabilc. ir+:prod ucl,ibile in-tocmai . lnsdqi plinlxIirrlilr t'tlvirrttrlui l in rndsrrrirsd ne at,ragi atentirr asrrl)t'i-r acpsttti 1'wru. Opc-rare insemna, l;r origillrr, prelitlllilre. It'orrna cu
sl;atuL de operti noLrcsiLti t,i ilui orcal,tlrului cuttos-cinrl, pe de o pal'Le, mot'lul ci.tm rralerialttl avutla disiozi!ie tiebuio prc'lucrat', slS.plnin<I a$llalmeqte$ugui neoesar, iar pe rle alt,ti parl,e, fii ndin stare"s5. descoporc forrnlr pe parcrlrsul Tirolu-crirrii rnaLerialulrri. Ciriar: d.icti dispunc rle unanume proieoL, dr: tt-rt onLrilc plair, nicicidal,ii ar-tistul nir poate qli cuin \ra lezult'a erar-tt' - dacd
reuseste -l fo.tt.,,. irt il circi cl'ealitl s-il angajat.Domdniul artelor vizuale ne ai)irr(l oa domeniu alformelor oblinrite prilr preitrcrP,rea {iireoLd a ma-
5554
terirlului, in,,ortrliliil€) cdreia eloinent,ul cle ori-slirrllilalc, Lru t.oeLc tr"imit.,r'ile pe uarc aL.estapoale s{ lc faci urai.tiepurte, esie eel i:are pre-zintd cea mai mare irnportan!,d. Arta ne apareintotdeauna ca unir-ers cle fornie u,nicat, cle formeinconrpatibile cu condilia cle slantiarcl, in miisuri,t,ocm_ai priir aceastii, sI socheze vizual - pr.ur.ocindrrsLfel divn'se_.csrnplsae de trdiri - sii'relini a-tenlia, sri ohlige, pe de o par,te, la dialog, iar,pe de
^altd parle, la reflectiai. Dupii cum .-1 -oispus,_irtrmole din sistemul artei ni se tlezvilLrie,int,otdeauna, ca forme generatoare rie speclacol,al,it prin caracLenrl lor de descoperire bbq,inutirp.e parcursul prolucr[rii direci,e a rnaterialuliri, cit$ prin carirct,r:rul lor de perforrnan!d. prelueiareadirt:clri a, rnateriql,uJ*i so cere inteleasii in limiteleuneri oarecari lelat,ivitriti. Ea nu e_\clude folosireaaparat,urii mciclerne, folcrsirea masinilor, dar pre_suplure o e-reoritie ln conditijle cdreia creatirrule.in pernanen!,ti prerzei-r1" intlrl.orrincl snu tlirijirrtl-di_re9i intreg prtroesril clo prelucrane a rnal,eria-lului respecLir-.
O asen:renea prezen!5 disliircbH cloar anevoiepoabe fi asimilatl ului ol:iecb. Este limpede ci,ln fala.unei.forme ce dispune, in grade'diferite,de atari calit.[!i, nu poti- r{mine indiferent,, in-cerci o anumitd dispoziyi,e., o anurnitd starle cJespir.it truductibili p;.'in in.i ntare, satisfartir. bu-crtric..cmotie qi sant in,'nt. $i do asLd riaLd s-arcuveni precizat fiecare t,ermen; la nivelul vorbiriicurente ei sint adeseori confunda!,i. lnLre r:truotie4i sentiment pob fi cu usurinti sesizate nu nunraid.eosebiri in ce priveEte intensitalea trdirilor, darsi in ce.priveqte natrira acestora. f,a fel se poatos_pune si despre deosebirile dintre tnt:intare,'satis_facyie ;i bucuric. Asuprtr lor vom reveni insd.
[}rad.ul de originalil,ate, expresivitate, perfor_rnan!6 $j capacilate do a impresiona, pe care operail dovedeqte din perslter;bir-a experientei ce o ir1-r'ercJnt f ie,,rrre in ialu ei. defineste val,,aroa ol,ereide art5.
Prin^ calitd!ile la cilro lte arrt referil,? opera deartd ,qe irnpune r:a prezen!5 ce nu rnai are jlevoie
sg-;i justifice si pr.in altceva eri.qtena; ea con_stituie o prezentiL suficientir siegi. Astfel, arta ireapar,e ca sislem de crea!ii urnanc eapabile sdprovclaoe diferite complexe de trdiri, emolii sauscntirrrcrrle, la simpla lol t.t,riLtrnrlrlal,e, intliferenbrlr or"cirlrrirla lor rleslinal ie pracLie u siru rle altorrliri.
5. Forrnele artistice
Pe o asemenea inlelegere se bazeazd. folosireaconceptului general de-ar,td. lll desemneaz5 insIo realitate foarte divr:r,sf, si cornplex{, care ne-cesiL[, pentru clesenrrrar.cil
'nrai precisd a diferi_telor grupuri de cazrrr.i, l'oiosirei unor conceptesubordonate. E ader,.dr.ab ci abit conceptul ge-neral de artd, cit qi i,ernienii subortlonati acestuiase resinib permanent de pe ,r.-u u",i"pliuniloravul,e anl,erior, intr-o epoc;i sau alt,a. Se
^mai uti_
lizeaz5,,_de.exemplu, qi _astrlzi exprtrsia arte fru_moas(. -ltra desemneazi, cle reguid, cazurile in careformele contemplate compo.id un asemcnea gradcle expr.esrvrtate incit nu nurnai cI fac lipsitX ciescns orjno aiLI justiticare. dar irn!,1i,-,a,,ri.ludereaoricurei :r ll e posibi.lital i ri,, j usiificirrc a formeiconlempla.ttr, in afara celei estetice../trl,ele fru_Igasq.p,rivosc, asadar, intotdeauna frxrnele capa-b.ile' sa incinte, sd emotioneze, sd. trezeasci dife_rite complexe de tr[iri' excluzind orice utilitate,orice ,,finnlitate praclicl',. llincl sin{, aclmise totusioarecrrri abateri de la o atirrc, irrtelegere a artelorfrum,,nle, devine obligatorie preporiclerenla este-ticului.asupra utilitarului. Nu ne vom putea ima-cina niciodatd o compozilie picturala^figurativica avlnd cetracter utilitar; prin forla lm"prejurd-rilor, in:ri.xtiunea utilil,aruliri in sfera artisiiculuiar tr:arisforma respectiva conrpozilie in proriuc-,tiune kitsch, in lucru de prosb gust. Chiar o re-plic{ a Gtocondei, execrltatfi cr-r mijloace indus-triale, pe un suport tertil conceput ca j)rosopde baie, 1l deranjeazt) pe oniul de gust.
57s6
ln contextul general al artelor frumoase in-telvine problema distingerii anurnitor grupuri decazuri avincl caract,er nrai restrins, prin folosireaaltor concepte, suborcir-inrite, in funclie de pr.in-cipiilo dupd care se cirliuzeryle artistul in obJ,i-nerea forrnelor, in iunc{,ie de tchnicile folosite, infunc!,ie tle inconipatihilitatea .'- tol,aiir sau rela-tiv[ - cu ul,i]ibalul.
Artele plustice ingloberazir, irrLr''o prirtrI trcloep-
!,iune a ternrenului, for,rrrele capabile sii imltre-sioneze la sinrpla lor cortt,ernlrlalr:, creirte lrrin rno-delarea muLoriahrlui ; in crrzui artelor plasLice, nra-terialul din caro ulmetLzii a rezulba frirma esLe
modeJat.
l)acI artele plasLice ingdobeazI formele este-tice vizuale ob!inute prin ini.ervenlia untaniiasupla unui anumil, nraterial, potrivil principiuluimodeliirii, urltiLi't:lura. irlglobeazii lorrnele esbelicevizuale oblinuLe tlttlrl lirincilritrl erlificlrii, al cld-dirii. Bloculile cltt rrtittet'itrl so stllrral)tlIl, ob!i-nindu-se ast,fel ftirrnit prin ridicilre, irllllare, cdifi-care. De unde qi tlent.rtnirea cle oliidiri strtr deedificii pent,rll lorinc.le car'o se incath'eazi in do-meniul aririt,ect.urii. Dar at,it, aceastir accepliunea arlelor i,rlastice, cit qi accepliunea traclitional[a arhitecturii -- la care ne referim - se doyedescdoar parlial valabilc. l"ormeie arhitecturale dinbeton arnrat, -se ob1,in asL[zi si potliyiL Prirtci-piului rnotleliir'ii, plin ftilosirea llrlor tehnicri tlstr-indn[toare celor specifice alt,eiur plast,ice' res-pectiv - din caclrul acest,ora - aie sculpturii. Pede altii parte, atit grafica, pictura, cit si sculpluraapeicazS, irstrizi, in caclrul cxperirnentelor avttu-girdiste, la principii diferite tle cel al mocleliiriitradi!ionale sait clasict'. Inlervin, de aceea, rtu-neroase silua,tii arnbigur.l, penlru care folr,lsireatermenilor cortsacra!,i se dovecleste' cel pulinparlial, inadecvatir. Alii terrneni, unaniia sauiarg accep[a!,i, nu exist'I, totusi. iie incearcd irn-punelea rirtoi'a, firi-i a exist'a insi toai,e g4ararrliilede sricces. I)e untle, neintelegerile la care asist,imprelutirtdeni, de rrnde caracterul ttre dialog inlrenurzi pe cale 1l our Itll t-r rlatd, dezllaterile t.rontern-
liot'irrre in leglLuri cu ceea ce treltuie ti intelegentprin arLti.
S;h rre inli.rarrenl insi-1 ln problenia filn{jellLelorsr.r]rolilorrair: trelui de ai.i,ih. A tioua ar:cr_,ptiune aortelot' pi._a,stici prir-este uit g{,up n.rai resLr,ins deI,rnrr.."
"..i:rtinr.rfu: tlupli .printipiril nrodetdrii si a_tluil)e ir)r,it1eie care se intputi llliir e.,:presil,it'rrteaIcri' vi zuirtrri, as t,fel irr,.i t e-r,ilrr,l tiri.t,,li t u clesti'at,ietleci'1, irrrr,rerl de n J'i pr.ivite. ]i ttaztrl ic,.^r,,lor, ,,ar,*s.e ataqeazI dorleniilor gerronrL,rlt, piciilr.ii, aledesonulLii si gravurii, oto sculi,hrl.ii lorrne celonlpor't:r tit';r[i11li autonomie est,rilicir, neilepinzintirlor,il rt'laliv r{e spnl.iul in care ne iipar e,\pllsLlni eyr'1112i1l11 oric,. utilitaLo, t_.rice finaiilate fr.ac_ticri. l)rin opr.rzi!ie crr aci,sI Ijrui.r tlp for,rnl ntrapnre.un tr) Lui, irnpjicirrii rlr.
".enrene,, J,r,trlucrareilrnaLeriaiului dupir prirrt,i piul rnn,leliiriii care .lnsit
1tr ,posetli ,.rirpIi11i1 airlorrlrrrjo esLr,ti,,;l fiu lrr.irrral)rui cii 1r)t,tria corrlport,ir si o tiestina.tie utili-tarrit, fie. prin faptul ci flrrmr,r, i,r.onfigr,r*iiacare ne trezesie incinlalc, depinde de alt{'fornii,alo cdrei_ calitirli sari ,,virtuti,; r,rt.ii"u.-est,e che-rlalti sti le evidentieze. Se iri't,rebuintcilzir ex1_,r,esiaurtt: dt:coralri,e pi:n1,r.u n ,tr,u.orr,,, g.i,,;;; {ri}or il-t,rtri fonlc.
Artele decol'ar-ive -- sl)i,e t,leoseltire der arieleplaslice, in cea de-a rlouil ac,ccpti urre a termernliui,aqa cllm a.nr. ilrezont,iit,_o initi sus _ ingiobeazifrirr'ele a'i isl,i.. vizr c;r i,,, rlr Lirrrr t,{. (1,.r pi( ;r"inclplirirnodeldrii, care itol, ;ti.,,:r li o,r,,r,,rritjt ilestir.iatieutilitarti, pe ling5 cctr ostiticir, sau s;int,
"h;;i;i;s1i punii r'n valoare, s[ evirl:ntieze cali;;gile e^sie-tice ale alt,ol forme, rle obicei ou destinatie ilti-litari, pr.in aplicarea lor pe pdr.!ile i-ifjll"'"j-l,'estcra. ,\ga se explicii, pinI la uri anumiL p,,,,"t,rripnLrtaieit [nrrnrrlelor. ..irrl,n rlncor.rrlir.e,. si .,rtrteitlrlirra Io".
_ lJefirritoliu ltenIru alLele dtr,::orr,lLive se tlore_rleEbr'f11p[1;l uiL elo inglobeaz.]i lorne oblintrletlyira. prineipiul nroCelirii oarel ori conrportiiolre{'t_-st inl anlrt,,tp cilracler uLiiil,ar, ori nr: aparca.^aplicale unol, fornrc r.rlilibli.tr, ltenLlu a 1e am-plificir posibilit,rilile tle ipp1,.,ri,,,r,ir,e estel,irrti vi_
59
58
zual[. Si int,r-un caz, gi in celilait,.este vclrbadespre trort-t't" care uu cotnportl deplin5 autonomieestetice. Ele nu pob ,,rezisba" in sine, ci depind,chiar in confip;uralia lor, de fr"rncJ'ia pe care sintchemate s[ o indePlineascii.
Insuficienta trui,onomie csteticti r-izuali a fol'-melor artistice decorative a deLetrninat lngloliareain categiiria aceslora si a unor forme ce nu se
prezinlii neilp{raL cir aplicat'e, riar care, prin di-mensiunile k,r rc.luse, i n raport cu prezenlelevizurle in,'olr jtrritt,,are. ili pierd capir''iIittr'a propriede irnpresionare esLeticti, pr.rnirrtl-o in- valciartldoar pe cea a prezenlelor dominante' al[t'uri clc:
"a.u upat antlllasat.e, expuse' prezent'at'e' E cazul
sculpturii dei,rratile' printre allele. lJneori se
intimpll ca fonntl scrrlpluralii privitri s5. posede
suficient[ intiellendenld fa!i de prezerrle]e incon-jurdtoare, clar ilimensiunile ei si nu permitd con-
iemplarea la scara uman5. {ireascii. Numai la o
pril-ire abenLii, cle aproape, prin del,aEarea de
iocul de expunore siu llrin apropicrea noastrllntr-o anurnitI pozitie faiir de piesI, rre putemda seanta tlo acieviilutt'le ci t'alittl1i estet'ice'
6. Decorafiuni, ornarnente, podoabe
Avem, prin urmare' arlele plastice-qi.art'ele deco-
rative, oqa ".,- am incercat sd le delimitirm pindacum. Pent,ru artele decorative sint necesare
unele tlisocialii suplimentare. Ille se referS', de
dattr aceast'a,- nuniai ia statutui lor de formeapJicate.' Se cer precizat,e, niai intii, lx-r!,iunile tle decor',
cu derivatirl silt decoraliune, atunci cind este
vorba de obt,inerea unei forme ce urmeazii a
constitui decorul alteia; orn&ment, cu derivatulsralc- ornanlenta{ie, alunci cind este vorba rlespreobtinerea unei forrne ce urmeazd a conslitui orna-menttrl alteia, qi ltodoabd', cu derivatul i'rnpodct-
bire, legitimat din-aceiaEi unghi de vedere.
Decoru| tlesemneazd fie ansanrblul formelordispuse intr-un spaliu arhitectural pent'ru a-i
arnplilica virtutile expresive, fie ansamblul for-melor aplicate unei alle forme, pentru a-i subliniasau amplifica forla de impresionare esteticS. vi-zuald. tr)ecorul poate fi cor)stituit din elementediverse, cel mni aclesea ob!,inute dintr-un materialdiferit cle cel al formei pe care urmeazS. s[ fieaplicate, fiecare posedlnd qi o relatir-d autonomieesLeticd f alri de forma de bazl sau spaliul incare siuL amplasato. De aceea, forrnele ce alcd-tuiesc un decol oal'Lrcare posedd qi o valoare irlsine. Dac5. forma-suporL s-a distrus, unele ele-mente de decor pot suprar.ielui, sub aspect estetic,la nivelul p5rlilor acesLeia, c& elemenl,e intrucitvaautonome. Trebuie rolirrut cu aten!ie cuvintulintruci,tvu. Bste vorba de conrpozilii care nu potposeda niciodat,li autonornie comprlotS. Ele sintgindite in materi:ll gi conceput,e tocmai pornin-du-se de ia premisa ci vor fi chernaLe sd pundln valoare, sd sublinieze, sX amplifice calitdlileestetice ale urrei alte forme, cel mai aclesea avindo funclie utilitard. Comirozilia dercorativd se su-pune, de aceea! unor cxigenle speoifice. Compo-irentelc decoruiui nu trebuie sd,,sparg5.", sd
,,distrug[", s5. anuleze vizual forma de baz5, cis-o punl in valoare, s-o t'tliiefeze. Itrlernentele ce
alcS.tuiesc decorul nu trebuie concepute inde-pendent de forma de bazit, de forma-suport' pecare urmeazd a fi aplicate. Decoraliunea urmeazda fi subordonaLd nevoii de a pune in valoarecalitdtile sau posibilitdlile de expresie esteticd aleformei-suport, ale formei de bazd' Orice elementcare ar putea contraveni unei asemenea exigenlese cere eliminat sau, in cel mai bun caz, estompat,redus la esenlial, sLilizat, cum se spune in lim-ba jul tle specialitate. Pri,ncipiul stilizitrii con-stiiuie, cle trltminteri, unul clirrtre principiile debazd ale compoziliei decorative, inleleas5. tocmailn lumina genului de exigerrle la care ne referim'
Spre deosebire de ceea ce reprezintd decorul,ornamentul comportl un statut aparte. La nivelulvorbirii curente, intre decor qi ornament nu se
retine o plea mare deosebire. Frecvent, termeniisi,it folcsigi ca sinonimi. Chiar de c5.tre specialiqti,
61
p."[.i?.timpurile din urmi, ei erau inteleqi asi,fe].Disciplina traditic,nall, predtrti in tr,,aie gcolile rlearte si meser,ii, de ai'te rleiroralir.e _, mai tirairr- rlertumitd,,bazr'ltt ornamenlioii,, tr i i,iiLat intot_dearrna problemele plii,intl stat,ut,ul estetic nrrnumai al ornamentrilui. clar si al decoratiunii.L)r'namentul era intelps, in acesle couditii, ilrelit,trn elemenL al <le,L,i,r,nlrri sau ,l"noruti ;i. Cit,eo-dat[, ornamentrrl rnili est,e inteles ci decoratiirnrrrealizatd cu elenrcul,e sau ftxrne opfic"t."-libii_nuLe din acelasi ril;rlcli;rl rlirr cnle a fosL'.r.,,,1,,sl torma-suport.
- 'Iotugi, nici rrr'r.ast,a nu deosejleste ornamenl.rilrle rk:cor.
Ilsenlial pentru ornament apare fapl,uj c[ r,1reprezintd nu rrn'trirjrr,AL un elerrient, cle'clecor ob_tinul din acelagi rnal,erial cu fornta-supori siaplical acesteia, ci un element iin,, .,r", ansanrLrlude elemente care fac corp comun cu fornra-su1iort.nemaiposedind asll'el nici rtrr fel de autonomre"Odat.{ dislrusd forrna, orniirnentul isi piertle oriccimportanld esteLicli, trvirrt.l cel r-,r"ll, sur,*a .,,,*pentrl fragmentele cle f'orrrti rnai irnportante, s,iconstituie un rnart,or il 0cel1 ce ei.ent,ual insernnircindya intregul. Tn r,azul ornarnentuiui, st,ilizrr,etieste impinsd la rnarinr, pin;'i strrr Eranitele ;rh-sl,r'aclizdr.ii. Efer:tele folosite slrrf ,lc .,tri".l acr:1entle linie, culoare si lelief, firri arnbitii figuratir.ea00entuale.
Decoratiunile si ornam.entele se rlnLilneso - crrrare eyceplii - ca forme aplicate altor forme. ci1mai adesea ar.ind caracter utilitar. Caracterul rrti_litar nu trebuie relinut toL,uqi ca obliqatoriu perrLlritoal,e formele arListice decorative.'-
Spre deosebire de formele consbibuincl domeriiulstrict al artelor plastice - formele scuipturale,piulurale, grafice - care erclud orice finalitaLepracticd, cele clecorative pot avea si o anrimittifinalitate-practicd. Trebuie subliniat cuvintul pot.Vorn intilni ;i destule forme arlistice clecorai,iveslstrdgindu-se in intregirne oricdror cerint,e uLi_litare. Cind intervine totuqi problema dimensiuniitililitare, altituri de cea-esteticii, ltenlru acest
grup de forrne trebuie remarcat faptul ci aceastaapare ca- ,,dimensiune secundard,,; accentul cadepe capacitatea formei de a impresiona vizual. Con-turul formei, strtrcturile ei,
-intreaga cornpozitie
slnt subordonate nevoii de spectacol. Astiel, 'incazul clrtelor dccorative, principiul lim4ionaliidyiintt np apara anroaDe nit'io,!alti stttisl'arul la notlulitlea L.
Decor,a!iurrilo si ornarrlerrtele irnpiediod, frec-venl, utiliitar,ea forritei cu r.anclanlerit maxim, elec:oristituirrd elemenle addugate, aplir ate ftird niciu j us Lil'icu ne f u nclio na li.
Decora.t.i u nile ;i ornarnen l,ele, ca si profilulgeneral al forrrrei inpunirrtlu-se prirr originalilate,inrpiedicd buna intrelinere a fbrmei.
.-
Prin decorare qi or,riarnentar,e orice form{ uti-lilard, devenincl mai aptl .e in pri.uiuneze dinpr-rncb de vedere eiiletic, devine si rnai costisitoare.ll bins sd nu fie uitabe aceste adevdruri. pornindcle. la_recunoagterea lor, ne vorn put,ea permiteci. inlelegere c,onplexri a tlomeliului cont,ernpor.anai design-ului.
-. I).ecoraliunile si ornamentele privesc, a$adar,fie elernenle singulare, aplicaLe in conformitatecu principiile ritmului qi sirnetriei, pe o for,md-suport, fie ansambluri tle elemente dir.erse apli-cate, in conforrnitirte cu principiile armoniei ;iechilibrului, pe o formd "e a.e rier.oie sd-i fiesubliniate valen!ele esLeLice, prin interventii su-plimentare.
I)ecoratiunile si or,nantentele se aplicd in erclu-sivitat,e i,re' forme'ce const,iLuie
".uu!ii unlane.
Capacitatea de impresionare esteticd a formelclrnaturale poate fi pusd in valoare printr-un alt gende interverrLie: tntpodobirea. Ifa presupune ori pu-nerea optimi in valoare vizuald a unor detalii,zone, piirli inererrte respectivei forme, ori aclaosulde elemente strdine forrrr€i, crcatii pat,liale sauintegrale ale omuiui. Aceslea sinL'podoabele. Cindse intervine asuprq unor {.letalii, asirpra unor zonesau asupra unor pdr!,i ale formei, pentru a le pune invalgare vizuali optinrd, fdrd nici un fel de adaos strd-in, respectir.ele deLalii, pdrli, zone sint tlenumite irr
63
mod curent podoabe naturale. Cind se intervineasupra formei natllrale cu elemente strdine, prinaplicare, atirnare sau alte operaliuni sinrilare, r'es-pecrl,ivelc elemenLe striine, create tocmai int,r'-unatare scop, poartd denumirea de podoabr: artis-ticr:. \', oazrrl bijuteriilor qi giuvaerurilol sau, nlairecc.nt, al produselor care le imitd.
Decoraliunile si ornarnenbele de cea mai mareimporlan!5 estetici reprezintd intotdeauna com-pozi!ii-unicat, executate de artist fdrd nici urtfel de inLermediari ; ele slnt astfel rezultatul rtneiint,ervenl,ii direcle asupra unui material deber-minat, nsupra unei forme determinate, asuprilunui spaJ,iu del,erminat.
I)ezvollarea industriald dirr ullimelo secoie atrezit, printre altele, qi ambi!ia ob,Linelii unorobiecLe uLilitare mai ieftine, comportlnd diferitedecoraliuni gi ornamente executate cu mijloacetehnice perieclionate, in cadrul proceselor de pro-duclie in serie, in confolmitate cu o compozilicmulbiplicabild industrial, inlr-un num[r oricit demare. Aqa s-au impus qi dezvoltal apoi i;r'ocluselealcdtuind doneniul * desemnat poate cu un ter-men impropr'iu, elar de muJt consacra| - a.t'teiindustri.ale; el irrllobeaz[ aLit produseie rrtilit'arecomportind diferite decoratiuni ,si ornamerrl,o exe-cutate industrial, ci t, si rtnele produse nr:rr"utili-tare, cel mai adesea repiici ale unor forrne artis-tice decoratir''e de slrcces, ohtinute de asemeneape cale industrialf,. Intervine, deci, in cazul lacare ne roferim atit problema unor ,,replici", exe-cutate industrial, in raport, cu unele forme artis-tice decorative, cit qi problema unor produse deserie concepute, fird nici o trirnitere direcL[ lao formd artistiod del,ertninat6, in spirittrl efectelorartistice decorative.
7. Arhetip, prototip,exemplar de serie trnare, model, macheti
Nu so poate trece nici peste al!,i terrneni, senni-ficativi in contextul discu{,iei ce o purtiim, fdri
n -li se preciza conota{,iilo pr,iircipulc care, cite-odat,ii, tolusi, sint ig'norate.
. _y'rhetipul desemneazd cadrele ideale, tiparulin limitele c5ruia e posibild crealia de forme custaiut de prezen{,e originale, cu statut de unicat,prin relative abateri care nu sint niciodatdstabilite cu precizie. 'f ernenul e folosit maiales in stucliile cle etnologie qi antropologie. tncadrul invesl,igaliei noastie prezintd
-mai* pulin
interes. L,-am arnintit deoarece el poate fi- con-fundat, uneori, cu prototipul.
. Proloti,pul-.este un termen specific proiiuctieitle forrne realizate i,n, serie, dupd tehnologii rnairnult sau mai pulin avansate. El desemneazd,fornra deja creal,d, consl,ituind, intr-rin fel, exem-plarul unicat, inaint,c cle a se trece Ia procluctiaIui in serie. Specific prototipului este iaptul cdel constil,uie rezultalul unei activitit\i nu-de pro-duelir, ci de arratie. Execu!,ia lui s-a flcul^ fieprin interven!ie directd, fie sub supraveghereadirectd a ceJui care l-a conceput si proiectat. lncazul formr:lor. func[ionale, pr,otoLipul reprezintdexemplarul prim, cel cle la care pornesie seria.Prin procedee de fabricare, respeciindu-ie intru-lobul parametrii protol,ipului, se va executa nu-m5.rui dorib de exemplare, ce nu vor trebui sddifere - in limitele in care perceptia vizualdfireascii permibe acesb lucru.
. Prin conrparatie cu proLobipul, nLodelu,l repre-zinld formil ce este luatir. in condiliile unor procesede creaLie foarle diverse, ca clernLnt de reierin.td.trn raporl, cu nrotlelul trles in veclerea ob!,ineriiulei aite forme, sinL permise diverse abateri.lilement,ele ce trebuie respectate privesc doar prin-,,ipalii parametri si raportrrrile dintre pdrlile Lom-prinenf,e. In cc privesLe bexl,ura mattrrialului, cro-rnilt,ica, accesoriile formei, ele pol, varia. Formelerealizate pe bazti cle model stau, intr-o mdsurdimportanfi, sub semnul t:rea1iei,, pe cind formelerlbtinut,e po baz5 dr: protoliir sLau erclusiv subsenrirul fahri,t:u{i.ei. Comun modelului ;i rrrototi-pului se dovcdeste faptul cd ele trebrrie sd cores-
65
pundri tttt,uron cril,eriilor, l,ut,trror cerin!,elor pro-dusului (.1e va aiurtgo la cuntplrdlor.
Prin opozii,ie cn rnoclehrl qi prol,ot,iprrl '-- subaoest aspeot, - ne aytat'e rnachcla, constituind qi
ea l,ot un elerrren| der referin!it, in veclerea obli-nerii unei formo def inilive, prin prelttcrare'directd sau indirttltilt, a. untti materirrl dat, incondiliiie in care sint perrlisr: redric{,iile dc para-n-retri - nr.r insd ;i tie propor!,ii. E posibil5 igno-rarea func{iiior pe care forrntr va fi chemat,.i stlle indeplineascir in celcr clin urrnti; e posibilir igno-rarea oaracterului u1,ilil.rlr al forrnt i'
8. Formi 9i innagine
Ijormele ni so pot, prozenlit r,a srrplafet,e satl vo-lume, irt ambele cazuri condiiia lor spa{,ial5 fiinddefinitorie. Distingernr asbfel formelc bidimensio-nale si formele tridimenriionale. Cind forma bitli-mensionalii ni se imytunc cA re1ll'ozettt,are tl oevitperceptibil vizual irrcsrrprrnind, firei;le , atttrtrtii" re'duclii sau anrlrlifirrt"tri t'lc liitraittetri, operat,e din-t,r-urr singrrr unghi rltr vetlcrer, ea so lrrcteazir in-!,elegerii nrtilst,rc in truiit,aLtl de iln,agi'ne. I)c laaceastd rcgrtlti t,rcbrric atlrnisii o ttxcel'r!,ie: holo*lirarna; de fapl, c vorba tlesllrc o ilur.ie.
Disocia!,iile pe marginoa cotttteltt,ttlui de ima-gine se dovedesc intotdeauna dificile. Cuvintulposed.i mai mulLe accepf,iuni. lfna ar fi cea ol"riq-
nuit,5, prin imagine in!eleglndtt-se reirrezent,areaconcretd a unei itlei absbrao|e. Figurile de stilsint considerate, sub aoesL aspect, clrepl, imagini.A. doua ar fi cea ..savanLi."l", cu un ln,t,eles inailestrins, prin imaqine in!'elegindu-sr:, a$a Lrum
arat5. Abrtrhirrn Moles (n" 1920) in{,r-rtn studiuintitnlat, Vers u,ne ecol,agi.c dc l''i'mrt'le : ,). .utlsuport, al cornrtnica!iei vizualo i)arc rnateriali-zeazd un fragmen*" tle ut-livc:r,; perceptivMoies es[e tle pdrei'e c[ orioe intngirte sc rjilrRc-
* Image et comrnu.nication (vo|um oolectiv), Paris,Iidil.ions Universitaires, lW'!., pag. 49.
terizcazi-r prinl,r'-rrn anuruit grad, variabil, dc fi-gural,iv, plinlr'-un trnumit rnod de iconicitatr: -rrapacitat,ea de a reprocluce comprimat ;i selectivaspecLele universuhii perceptiv la care face tri-mitere - si urr anumit coeficient de utntpl,eritu,l.c.Ar rnai putea fi luate in discu!,ie, desigur, qi alteaccep!,iuni ale cuvintului ,,irnagine", dar aoestear-nl ne ini,ereseaz5 neapdrat acum. Ce trebuienelinut, 1,ot,uEi ? ,\Iai in1,ii, faptul cd imaginea se
identificd intotcleauna cu tipul de formd repro-ducind selecliv si comprimat un aspect al uni-versului perceptibil vizual. Apoi, faptul cti earelirie doar unul din aspectele sub care ceea ceeste reprezent,al pciate fi pelcreput vizual. Aslfel,rlacd o judecim in limitele propriilor sale posi-hilil,ir\,i de exirrcsic, imaginea se legitimcazd in-totdeauna ca formd suficientd siesi. Dac5. o ju-rlecdnr insd prin raport,are la ceea ce reprezinbi,e lesne de observal, ci ea nu poate niciodatdsii ,,redea" totul inbocrnai. Prin inl,errnedirrl ima-ginii, ceea ce ost,e reprezentat va fi doar parlialr ecLat,.
Teza pot,rir.it ciireia arta trebuic inte'leasi nrrt.,a univers cle forme, ci tle imagini se irtt,erneiazdpe convingcrea cri ilrt,a nu poate fi decib figura-tivd, iar in aceast,ir cali[aLe poale s[ ,,redea" mainrrrli, ori mai pu{,in mullumitor realitatea. Deoa-rece sfera concepl,ului de imagine apare foartemull rlilatatri din perspect,iva unr:i asemenea in-tei.pret,5ri, considerindu-se ci loate arbele au Iabazi ,,imagine;i art,isticii", pentru gmpul de ca-zuri ce ne inLertlseazI s-a irnpus expresia, usortautologicd : i.magin,r: v i.ztLuld.
trst,oricept,e, dintre forrnele estet,ice artificiale,inilial nurnai cele alcdtuind domeniile picturii ;igraficii se legit,imeaz{ f{rd nici o lezervd ,si ca
,,imagini vizuale". Il de la sine inleles c{ un mo-nurnent arhil,ect,ural, bunSoarir, tloar fortintl rnultnota il putern aborda, alunci cind ne afldm infala lui. r:n imugirre, iar nu ca form[. Odatd insdcu descopcrirea principiului gi tehnicilor fobogra-fiei, lucmrile arr inceput sd se schimbe. i)evenirealumii moderne 0 determinat afirmarea imaginii
6766
qi in lurnina altor clescoperiri qt,iin!,ifico-tehnice.Cinematograful presupune proiecl,area de imaginiin suiti ; pe micul ecran ne sint transmise ima-gini; albumul de artd conJ,ine imagini. Sd relinem:proiectare de imagini, nu de obiecte. Definitoriepentru imagine se dovedeqte materialitatea eiignorabild.
9. Multiplicare 9i reprezentare.Copie, replici, exemplar de tiraj sau de seriemic5, reproducere
Doud probleme le!,in alen!,ia noasbrS. in luminatleosebirilor dinli:e forrnti qi imagine. Mai intiiproblema multiplicdrii formelor qi imaginilor. Res-pectiva multiplicare poate fi artizanald sau indus-triald, manual[ sau mecanicd, simpld sau com-plex5, folosind mijloace tehnice perfeclionate. Ar-tizanatul, vestimentalia, tlesign-ul se definesc dinperspecLiva unor prooese de multiplicare specifice,in care sint sau nu sint, permise abaterile de laforma de referin!,5. Intervine apoi problema re-lat{rii formei prin imagine, aceasta putind fi{ravur[, fotografie, reproducere, diapozitiv, film.ln toate cazurile est,e vorba despre o relatareincompletd ce nu epuizeazd intreaga inforrnaj,iede care dispune forma, chiar dacd vom lecunoaqteexistenla unor mebode qi tehnici de punere o1:rtinrdin valoare a informaliei vehiculate prin imagine.Inlocuitorii tehnici si industriali de art[ trebuiein[,eleqi in lumina acestor adevdruri.
Formele artificiale perceptibile vizual, capa-bile s{ impresioneze estetic, indeosebi cele dinperimetrul artei, se preteaz{ la un proces cle
multiplicare, in sensul urrndtorilor termeni: cople,replicd,, ercrnplar d,e li,raj sau dc scri.e ntied, repro-d,ucere . Ce desemneaz[ fiecare i'
Copia artisticd, esl,e forma realizat[ prin pre-lucrarea direct5 a rnaterialului - de cdtre cinevainzest,rat cu talent qi st[pinind bine tehnicile ne-cesare, cel rnai aclesea el lnsu;i artist - oe re-
pet5 o altd formH, respectinclu-i intocmai parti-oularit[1ile.
Replica ar constitui forma realizatr:r, rle ase-menea prin preiucrarea clirecbd a materialului decdtre artisi, in spiriLul unei fonne anterioare,aceasta devenind mai clegrabi pretext pentrunoua form{, nefiind necesar sd i se respecte toliparametrii qi toate datele.
Eremplarttl deti,raj saude seric micd, - termenspecific mai inulL gravurii qi sculpturii - se le-gitimeazd, de asemenea, potriviL principiului mul-tiplicirii, opera fiind obtinutd, de data aceasta,dupti un anumib ,,tipar", in mai mull"e eremplare.Iiiecare fiind identic cu celelalLe qi posedindaceeagi valoale; nu pubem rrorbi, cleci, tlespre unexernplar original dupI care s-ar fi executatcelelalte.
Reltroduccrr:n se ider-rtifioii inLotdeauna cu ima-girrea oblinut{ in concliJii de prelucrare indirect,[a materialului, lolosindu-se procedee induslrialece reconstiLuie, mai rnult, sau mai pu!,in fidel,cu posibile modificiri qi reduclii de paramelri,fcrrna unei oper'e existente, la nivelul tlatelorvizuale principale ale acesteia.
Copia, replica, reproducerea nu sirit in r-n[surds[ retrarrsmitd cornplet, mesajul originalului. ;\t'unciinsii cincl nrr exist,f, alt[ posihilitate de acce:s ltlacesti\, chiiir si atit' cit ele tte ofel'[ t]evine irn-portanL.
10. Experienfa estetici
Aiit formele bitlimensionale, cit si cele l,riclimen-sionale - atunci cintl apar ca rezultat al uneiactirril,[li conqtienLe - presuplrn intervenlia uma-n5. asupra nraterialului din care sinl, oblinute, inurm5toarele sensuri: in sensul cleiimitdrii formeiin spaliu, prin restrr.rcturarea acestuia' in sensulindividualiidrii formei prin intermediul efectelorsimple de culoare, in sensul impunerii formei capreien!d expresir'[, generatoare de spectacolrcind existd rin aserltenea program. Principalele
69
efecte e-xploatate slnt cele de culoare, lumind qi um-brd,.,,plin" qi ,,gol", ,,inchis" si ,,tleschis,,, ,,dat,, si,,luc.ios'1 armonie si contrast. texLurJ, s(ructurd,modril. Procesul de per,cepere a forrneior vizualeapare- del,erminant de modul cum sint exploatateefectele la care ne-anl referit. In cadrui proce-sului de percepere a formelor vizuale au r,olobiectiv deter,rninant luniiuir., puziJ,ia formel, dis-tan!a dinLre for.mu si cel care u prir egto.
Nu trebuie ignoral nioi aspeciul iubiectiv alaceluiaqi proces. El se r,eferu-la disporribilitateaplivitorului fa![ de calit{tile forrnei. in ce m[-sur[ cel ce o priveste este sensibi_l la aceasta,ln ce mlsurd forma il poate impresiona impli-cindu-l afectir., deci i) Orice rhspuns posibil' iaasemenea intrebdri pernrite r.euunoasterea ade-v[rului od, in con.fiiii]e actului ,le. peroeperevizuald a formelor, oarnenii nu incearci aceieasitrdiri, nu resimL cu aceeasi iulensilate ..c,onLacLuli,cu prezenlele generrrloare tle speclut.ol. Erpe-rienlele lclr anteriotrr,e dc lip aserrriindLor le vorcondiLiona r.eactiile.
_ .R.r,.olun!l l'orrnelor corrlenrillat,e pe pianulsubiect,ivitdtii noastre va clet,ermina. aEaclai., va-loarea pe care o vom recunoast,e fornrei.
EsLeticienii de formalie pragmatistir -- scoa-li exclusiv arnericand - si uriii dintre "ei deformalie husserliand - fenomenoiogica, cleoi l,cdutind s[ evite capcanele pe care le pob con-tine termenii de sentirnerrL, satisfartie,' pl[cereetc., au recurs la forrnula erperi,enyei esteti.ce.
Diclionarelc filosofice definesc, aproape fdrlexceplie, experien,ta ca act de cunoastere in acirui _realizare apar direct qi acliv
. irnplicate
simturile noastre, fie pe linia unui contacl tre-cdtor, fie pe linia unui contact coulinuu cu cerraexistenb obiecbiv, pr,in trlirea rle entot,ii diferite,prin_ incercarea cle- sentimente diferit,r:.' I-.)xperienl!a devine astlel o rnodalitate de integraie ple-nard a omului in lume, orice cont,atl- cu reali-tatea concretd - in multiplele ei for;ne de ma-nifestare - implinind individul, imbos rfinclu-l nunumai cu noi inforrnalii, dar, ;i cu Loate acele
senzalii, emo.tii, sentimente ce asigurI farrneuuivielii. Cu asernerlea sensuri va fi folosit cuvintulin caclr'ul prezerrt,ei lucrar'i.
John l)ervey (1859- L95'2), clr a sa '|rt asErperienct:, apdrut[ in 1934, este primul dintreginditorii moderni care au incercat s5. expliceesteticul in caiitatea str cle experien,tS. umani.Pol.rivit concep!,iei lui John Dervey, ,,separatia"clasicii intre onl ;i traLuri., materie;i spirit,practici qi teorie, muncI si conternpla!,ie, nuface decit sX reflecle pe planul speculaliei onedreptate, existentX inc[ din societatea anlicX:imp5r!,irea oamenilor in sclavi -- priva!,i de drep-tul la orice activitate creatoare - qi stdpini *creaLoli de valori spirituale, consaclali contem-pla!,iei. Lumii rnoclerne nu i se mai potrivegleins5. rnodul clasic de imp[rlire a activitdJ,ilorumane in praclice si spirituale. El consideri cire-ncperienla uman5. este indivizibil[. Via!a noas-trd nu ar fi altceva, in consecinld, decit experien-
!5. umand, in care ecourile pe ltlanul subiecti-vit{!ii, ale gindirii ;i acliunii alc[tuiesc un sin-gur tot,.
ln estelic[, conceplia clasicir ducea la in!e-legetea frumosului in sine, care cobora in lumeaexperien!ei din regiuni imateriale. ConsecinleJeunei atari concep!,ii nu pubeau fi altele decitruperea crea!,iei arlistice de celelalte forme alcaciivit[1ii umane, izolarea operei de artI deexistenla comund. Dewey concepe csteticul cnfiintt o calibate a experienj,ei umane generaleqi anurne acea calitate care o diferent,iazti tltractivittilite mecanice, de activit[lile reflexe. Sa-vanlul Ei ariisttrl opereazX astfel in imediatiivecin[taLe, dcosr,hirea dintre ei consiintl in tran-scrierea tltrteior esircrienlei, in,,tttenii)ral'ea" lor,primul lriosincl u sc de anumite -qimboluri ab-stracte deja cre:rLe, celllalt realizind din ,,mate-ria sensibili.i" ilrLolttrenuna ttn rlou sirnbol. LaDervey irliicerea estetici se t,raciuce prin pl[-cerea untri e:tperienle implinite. I-Lefrrzul coutem-pial,ivititii coincide, obligatoriu, confolm gin-clirii ceirri ('r' a s0ris ,4rls os Erpr:rience , cu apa-
7170
rilia ;tiinlelor utnarre ntoderne, toate avind cs.-
racler experimental. Dovedindu-se imposibil deizolat din contextul social dat, esteticul solicitio cercetare combinatd, la dimendiunile tribregu-lui. Cu o accepliune intrucitva apropiatd de ceape care i-o confer[ Dewey, folosegte termenulde experien!,5 qi N4ikel Dufrenne (n. t9t0), incunoscutul sdu sLutliu din tll53 Pltdnomdnologiede l' erpdrienct: t:sthdtiqtte*
11. Perceperea estetici a formelor vizuale.Deformiri optice gi deformiri afective
Din aceast[ perspectiv[ s-a ivit la olizont o nou[problernaticl, cea airnplicdrii noastre afective-oimplicare de grade diferite -in f ormele contemplate.Dirr moment ce forma privitd ni se oferd ca su-gestie referitoare la o posibilti irnplinire a rioast,r5in lume, ea devine mai mult decit o plczen!,5.fizicd ce provoacS. diverse triiri sau oomplt,xe detrdiri. Ea constituie, peirtru noi o prezen!5 sirn bolicd,atribuindu-i-se o cu totul alt5. imporbanta decitcea recunoscutd simplelor lucruli. Sub acest as-
pect s-a insistaL in ultimul secol asupra celordou[ tipuri de deformare, inerente procesului depercepere a formelor estetice. Psihologii de scoa-le gestaltistd au st,druit asupra proceselor defor-matorii intervenincl in perceperea formeior, infunclie de distan!,a dintre plivitor qi form[, infunc,tie de corrdiliile cle luminl, in f unc{,ie de. P9l-speciivi, in funclie de linie .si ouloare_ (liniileorizontale lind sd creeze iluzia de condensare,iar cele verticale, de alungire; culorile de ase-rnenea: cele calde creeazS. iluzia de apropiere,cele reci cle deplrtare). Dar, indeosebi filosofii,sociologii si esteticienii din ultirnul veac au st,X-
ruit qi-asupra proceselor cle defonn.are cu moti-va,tie-afectiv5. De la Ernst, Cassirer (I874-1945)la
.Edgar Morin (n. t92t) qi Gillo Dorflds (n.
Ir'enomenologia erperiertlei esletice,Ed. Meridiane, 1976.
'19'llt) ar putea fi lrrsirate foarte multe nurrr€.Ideea este aceea cd, in func!,ie de experientaistoriciL a comunibS,lilor din care facem parLe,ln func!,ie de cull,ura acestora, dar gi in functiede aspira!,iiie ;i dorin!,ele nutrile individual, noinu ne raportXm obiectiv la prezenlele lumii in-conjurr).toare. Cazul cel rnai frecvenL invocatpentru exemplificare este cel al falsurilor artis-tice. O pirrzd, consideratri ini,tial ca oper[ a unuimare pictor, se descoperd cd e falsd. Pini ladescoperirea falsului, (imporlan,ta ce i se atri-buia, condi!,ionind, intr-o anumitd mi.surd, in-seqi tr[irile qi complexele de LrJ.iri incercate),respectivul tablou - in,teles ca simpld prezen![fizic[ perceptibil[ vizual - se bucura de o apre-ciere favorabil[. Din rnomentul descoperirii luica fals, insd, valoarea care i se abribuie devineinsignifiant[. S-a flcut mulb caz in legdturS. cuistoria unor falsuri artistice efectuate de c5.treolanclezul Van Meegeren qi descoperite la sfir-qitul celui de-ai doilea rdzboi mondial. Van Mee-gererr reursise s[ vindd unor coiec,tionari ce]ebriqi chiar la citeva muzee o serie de falsuri alri-buite unor pictori rermmiJ,i. Printre acestea, ci-teva lucriiri considerate ca apar',tinincl lui Vermeerau slirrlil,, inainte de sbabilirea lor ca falsuri,entuziasmul experf,i[or, admiralia criticilor si uninLcres public deosebit. S-a ajuns pind acololncit, chiar cind Van N{eegeren, constrins de si-tua!,ia creatS. dup[ rdzboi in Olanda, hot5rS.qtt:s5.-gi recuuoascd paternitatea unui fals ajurrs incoieclia hii Hermann G0ring, cipitenie nazist[,devenit crirninal de rlzLroi, nu este crezut, in-truoit expertizele ;tiin,tifice pdreau a confirmaconvingerea c5. este vorba despre o oper5. a luiVermeer. A trebuit ca judecdtorul ce instruiacazul lui Van Meegeren sd oblind de la acestaun fals, executat in inchisoare, sub strict[ su-
praveghere - pe care de asemenea expertizelestiinlifice qi criticii l-au primit favorabil, consi-derind c[ este vorba, fdrd dubii, de un Vermeer
7?
* Mikel Dufrenne,vol. I ti II, Bucure;ti,
rI{)ourloscuL -- i.'eiih,u c 11d pUi,ea rioveL.{i Cfr t,rr-tul nu a {osl tiecli, o lnislificirre.Cum verlern nr;i for.rrreie, privite i-, ?llre a Ttrit,isi ct t'etlt'u se oitr.{l locatiz;,rlI at,it i.rroi:lt_.mu ,l"fo._
mirrilor, inierneiate pre r:iemenl,e ile or,iin fiziolo-gic, perspectival, co;rrunicatiunal, ci.,, si cea a cle_formililor intelneiatc pe eiernente de'ordin afec_tiv. lioi nu vederl tlri. fapt formele aqa curn e1ese ,prezinlii privirii, ci- eqa cum sinlerri disprisisii le r.edeur._.Dilpd ce laisurile lni Van kieegerenau fosL sLabilite in lrod defirritiv, enluziirsmiil pecare ele il riLirnirer',i
^irin,i irLrrirci dispalc; an,,,'n,iurnc,t sc c'r:n['nt t,u lrLj dc ele cr ri crrrn rrr [jnisLe..l rrcrr.rr i o.bi,tnuiLe. i\imi,. din rr'rirec{rrl, ir,r_dr:clil,il !r rrivelrri i lnr,)orLtii:rr1,1,,i11i pri ntr. r,at,itud jne dlferitH tle cea pe car,e o pr.es.,rllunelu.crul coirru0) la carn ohligdrrisrcit oper'ii de lrt,I,nir rnai poate fi sesizal,. ::iociologii sla,r interesiltcu rnull zel rie asr)meneA fenomene.
.- 1!t'lgat' Ili.orin l.-. prrlenLal, ltrobicina deforr.nd_lilor alrilrut,r:. tiiir cons!dercnt,o tle orrlin afer,.Lir,,in procosul (lrr l){rrl)er)!'i.r,il ftl^1tr,[or.si cle lntre]linere I r,e1;nrzentiil-iJor. rlr,s;;i'c i:r.estei. sbudiintlfenoinenui ,,$t,0101or" si ver_llbelor din lumea fil-mului. Desi iidqar ft{oriir anatrizeazd in lc.r; slnrs,(apirul,i-"r in tr957)'r un fenornen specifir: istcneicinemalogr,a f it iui, ne pcrin i iin cl rr- qi e,-ltinr_terea co ri _
cluziilor sale diircoio cte lunrea acesbuia. caI.t0asa - ca si jliloti rn,iti, n,uoui rlll (.lorino, f g6b),publical,i t.le Gilio Dor{les, penLnr a ne refelinumai ia rlouei lucrlri importanle, tlezbdtin..iaspcctele oarle ne pr.eocr:cd - Rtra,;c iientia ctrargurilent.e sedrcill,ci,re asupra fennrneur_rhii per_ceperii deft r,riiate cil motiyatii afccl,iive, a tutu-ror prezenteior generatoare de st_recjtacol" Irit.rivedem for.meie ilr funoLic de nrociul curn ele nise o.f.erti ca srrgesl,ii la o polibiti iniplinire a as_piraliilor, riii,ruirrbelor, ili;rintelor gi iclealuritror
..___+ Eclgar Morin ,Srararjle Bucu.reqti, Ed. il{ei,it1iane,tg't 7 .
pe care le nutrim, in funclie de mediul ln carene-am for.mat, de experienlele culturale la caream avut acces s.a.m.d. Un simplu apus de soarecap5"td, ,tinind seama de structura afectivd a fie-c[ruia, valoare diversd.
-_ Lumea.formekl., cle care ne ooup[nr in pagi-
nile acestei cEr,!i, riu se poate sustrage, niCi ea,fenomenelor de deformare intemeiate pe conside-lente de oriXil afectiv. Concluclenl ne apare inaceastd privinli cazul rnodei vestimentare. An-samblul pieselor cle imbrdcdminbe nlenite sd im-pun5, prin purtare, pe cineva in ochii celorlalti,ca prezentS. generatoare de specLacol, stirnindastfel admiratie, incintar,e, ,,pldcere" posedd. sta-tut estetic diferit, in functie de succesiunile li-niilor modei. Piesele de imbricdrninte care ierireuseau s5. impunl o silueti ferninin[ ca pre-zenld gateratoare de spectacol, stirnind incintareqi admiratie, astdzi, cind moda s-a schimbat,nu mai prezintd nici o imporban,t6. Aceleasi ves-min'r,e vor impune o l)rezenlI veLust[. Nu s-aschirnbat aparent nimic, gi totugi, la distan,td deciteva sezoane -- sau de citiva ani - forma con-ternplati ne apare in chip diametral opus. Civi-Iiza,tia inodernd a impus situa,tii rroi, cunt sintcele privincl stalutul <tbiectului utilitar produsindusbrial ce intel.eseazd;i sub aspecb estetic.Automobilele a ciror forrnd fasoina cu treizecide ani in urrn[ ne apar astdzi cu t,otul tipsite deelegan,tS, neprezentincl nici un fel de ,jnteres,,estetic.
12. l4itizare gi demitizare
In r.ocabularuJ estetic actual figureazi unii Ler-meni indicinci atit fenomenele de percepere de-formatd cu terneiuri pe planui afectivitdlii, citqi procesele in contextul cdrora ace$tea apar.
IIit, de exernplu, uoirstituie urr t,ermen utili-zat asidzi cu duhld accep{,iune; cea tradi},ionald
7574
pr;ri egte o ill,irnplare sernnificai,ivi peatru exis-ten!a urrran6, petr,ecutd in tirnpuri irrdei.ldrtate,despre care ne liL.sosc principatrele date; citeo-dtrl[ nici micar faptul cd a avut loc nu poate fipr(rl.rt,. {ntruciI noud ne-rlr place ca ea si fiavub krc inir-rin anunrit fol, o vorn interpretaconfe|irilrr-i atrihrite despr',,{}are nu ar.err nicio sarani,ie c[ le-a posedat. Generalii]e Lin]ane,in func.Lie de aspirafiiie pe i'ere io nutrese, inter-prei;eazI ast,fei diferit erce.,:'rli presuprrsd inl,irn-plarr-r, clcscoperindu-i ssitsilri l.)e care in tlecutnu le poseda.
A. dlrirr accep'9iune a l,errnenutrui de mib sereferi irri nurnri la anurnite intimpldri revela-toare penlru conclif,ia umanti, ci la toate aceleforme 0iire ne ir.rplicri afect,iv in exisLenla lor.l\oi lc ,,veitren" tlefr:nnat. [n func-ie de aspira--tiile, n[zuinleie qi dorin!ele nubrite, li se con-{'elir altd qi alt,ir irnport,an[,5. Piesole tlin sisternu]vestirnentalici, ciire se srr[]urr prinoipiilor rnociei,seriitre de produse indus*,I'iaie diverse, ccllsirie-late o vreme c&,,fr,-unoase", comportincl riinpart,oa noilsirS, ilEaclar, maxirnum cLe impiicareqfectir"S, care cad apoi in desuetudine, fiiad in-locuiLo de ailele, ce yor avea aoelersi deslin, am-balajele, stolele Ei r.edetelc din lumea filmului,teatrului, sport,ulni se proteazS a fi inleieso camituri. Mitu'i de azi. Dar mituri.
Crea[,ia de mit,uri ire impune al,err,l,ieiproce-sele de rni,tizut"e.
Destru.clia de mit,nri -- prin uzurd, ceea ce<ler,ine sinonim cu clderoa in desuetudine, sauprirr dozvE.luirea conEtleirtl a clel<"rrrniinlor o re-
rate intr-uil sooil sau atrtul, prin ,,demolarea"mitutrili l,especi,iv - ne inrp,lno alen!,iei proceselede dcmitiz$.rc. in loirle cazurile av*nr de-a face cumodificdri de comportarnent mai m-trit sau maipul;in evidente. l)e pinza care era aLril:uitd luiVerrneer te apropiai cu sfialS, lntr-o atitudlnede recuiegere. De aceeaqi pinzd, cotati ca fa.lspracticat de citl'e r-in escroc cu nurnele rle Van
76
l,Tee1;eren, te af i'opii iiir'i lrici rl sfl.lii, itt&ttiirrs-t,irtiu-!i disi.psi,.r1. {Jir ciri,iirci celelllu r:{e riruzicd
[]oF,,,;rrocluciildtt-se" ln,,:aCr".rl ultri a.i:uniitsuetrtacol. va al,rage srl.e lit, lrii de /rm-1. Aplau-zelc frenetir:e qi sttig5ioic lor deiiri-.rrle sint in-compalibile ilrsii cu srlualiik: oinci utolotfiilo in-t,erprchate de acelaqi cintitrlt, dar lltreqistrilt,o pccij.sc sa.u le band5, magnel-icti ajung it"i fir: ast:itj-t;11,r: ,,la rlcmiciliu", irtl'e cei pat,r'r.r i.rere!,i ai uneisiirple carners. E ciar c,i rtti ileroct)ilnt tiiferitmu:rica in lunc!,i,: r'[e prezri^i!a sau ahseilf a in-terpleililui, ln funclie cle acel oadru ce se tiove-dergte inerent unui r,;irnplir s1;ecttlcill.
Tennc.itul de rr.tr Cesqrnng;1sfl {,lpul rie ttonlpol'-tanrent ciiferit de col coticlinrt inlp irt; s;ront,artcont,elnplat,oruh-ii de cIt,re ltle;r,eri!r:1e e:it''tr.ico l i-zrrele cu :ri.atui, le truit.
Spr:e decse,bire ile rituri, rit,u,alwriie ar i'i ex-presia oonipor'l,arlrent,ului rlefol'mat llilpus con'iemp).att'tnilui de c51,r'e prezertfelo esielice vizualecrr staLut de nlit,, potrivit irnor rliaCuleli, erigen{eslt norme , stabilite ptrn obicc.i st'.ti precanizate er-p16r.s, irt condii,iile unui alumil' ltrol.ocol"
13. "tlr"npuI de inc'rg:li*are afeefivH.Moc{ermfitate Ei desuletue{irre
Cel pulin fercinelrtele tlclilaie c].e r:ivillzat,ie neobligX a relino orr Lrliili,ir ai,enlie 1;enechtla- de ter:-nreni rn.odcr'n, qi dcsuci. Termenul tle i,nadern, tleseln-: reazl perioade irr ctrre pl'ezerl!ole perceptibilevizrial re dovedes,c in rn[srlr5. a ni se il'llpune carnituri, determiniiid astfoi a.cele abuteri cle lacomport,ament,ui obiqnuii care stau sub sernnul
ri l.ului. Termenul r.\e cJe::ttct iir {tre.qelittla timpu}specific stirrii de clcciidere o. unei prezenle vi-ztrale clin {unc!,ia tlo mil,, cind nu mai este capa-
hild si tioLern:rire cic{orlrriiri tle compclrternent.
Toatc fornlelc csitl,ic,e se sllL)un' in grade cliverse,
proc,eseior lir (,i)r"tt ttl t'cf. erirrl .
77
14. Cotidian gi s6rbdteirese .
,,Sacru" gi ,rprofant'
Sooiologii au ilt,nas at,ent,ia $i asupra unci alt,eperechi de termeili cu implicalii er.idente in viataesteticii i so,cru,;i 7rolrrn.-$i dc rlirta aceasta, fit_care dintre cele doud cul-inte posecld mai multeaccep!,iuni. (lele care ne inlercscazi aici privescrespectul sau lipsa do reslcct fa{i de niiturilein vigoare la anumitr. comuniliti,i, Ia nnumitegenern{.ii, la diferit,e t,ipuri de grulidri nmane.E admisibil gestul d-e-rtiiplcj in fata'unei pioturirecunoscut,c clrepl fais..ll jiqniior acerlasi gest,do dispre,[,, in fa{a rrnei l,inze a lrri Verrn'eer,pentru toli cei car.e admird opera marolui maestr.uolantlez. .\chul in sine capiitI semnificalia uneiadevirate profandri, adicil a sfirlirii respeotului,dragostei 1i, pinii la urmf,, a implicdrii'afectivea tuturor celor t:are il consirlerir lre \rermeer unmare art,isl,. Cit,eodutri sficlurca nici nu poate fitoleratd" Al,urrci, intre adrrriral,orii oporei iui \.er-meer sr cel care o sfideazd $e cr::eazd o aclevd_ratd tensiune. Irenlru fun,-ii lvi lil...is presley a_lhuidui pe ointlre.t atunci cind !e ,,producea,,pe scen[ ar fi insemnaf $uprema sfidare. pentnrdragostea si r:espoctlll ia!,d
-de ,,itlol,, ar fi fost in
sbare sd infrunbe pe olicinc, ca qi curn sficlareai-ar fi vizal irr nrod per.sonftl. liilc;r rl,,rosper.LcHpirtind ast,fel Iropor!,iile unei adevdrat,e pro-fan [ri.
.Sacrzz desernneazS slarea formelor oslebice irrcondiJ,iile c5reia devirrr posibild o irnplic.-rre afectivdpronun!,ald, inregistrindu-se astfel fatri de ele maxi_Itom de . respect lau chiar venci.atie tlin par-tea majoritd{ii rnembrilor unei onnrriniidt,i lr*o,r".
Prin opozir.ie, profan ricsem noazi sLiirea for-lrplor est,elir:e in condil,iile ciireia venrtral,ia dc_vine irnposibiki. Ca rlerivat, al lr.ri irrofun ar-"n.rprofana.rc, indicind sfirlrrcr, prin -neimplicarea
afectivS, a respeotului silu \-elleratiei manifes-taLe dc cirlro m:l,jrrrilat,r,a ntn,mbrilr,r ulrei comu-nit{fi urrane fald de o for,m[ esteticd sirnpld orioomplexd.
Situaliiie gi procesele ilustrate aici pe bazaunor exenrple ce ni s-au pdrut mai concludentepot fi inl,ilnite pretutindeni in via!,a esteticd, ladimensiuni si in grade diferite. Cind e in vogdo anumitH linie a modei, devine profanatorius-o detesti. Dar linia modei care va urma celeiprezente se impune tocrnai ca incercare de a aten-ta la prestigiul acesteia, de a submina acel ma-ximum cle r:espect pe care ea il impune acum.Viitoarea linie a modei constituie, intr-un fel, oprofanare a ceiei prezente. Seria nou5. de produseutitritare realizate industrial, care inliturd de pepiatd pe cele ce au avut trecere plnd acum, opereazd.tot in sensul unei anumite profandri.
trlxperien{a esteticd Jlresupune astfel un sis-t,em de relat,ii instituite intre forrna privit[ qiprir.ilor c-.e necesit6, pentru foarte scurt timp,o l,ot,ald rupore, o izolare de rest.
,dci,ul de percepere a I'ormelor estetice im-plicd ast,fel transferul de pe planul tirnpuluiobisnuit, ool,idian, pe planul unui alt timp, deose-lii 1,. Prin diverse l,ehnici, impresia de timp deo-sebit de col cotidian - obignuit - poate fi in-tensificatii, arnplificat,S, subliniat.l.
15. Festivitate, ceremonie, solemnitate
Deliinitaroa spaliului in care are loc actul depercepere, izolarea lui de rest, amenajarea luiastfel inoit sI devinI posibil transferul de peplanul realitdlii obignuite pe planul unei altorealitS!,i, cu semnificalii superioare, care sd neimplice afectiv, presullune un vast evantai deinterventii, cu toate tehnicile aferente, urmdrindpunerea in valoare vizuald a unei forrne, a unuigrup de forme sau a unui complex de forme. Su-gestia oblinutd va trebui si fie aceea de cadruspalio-temporal diferit de cel obiqnuit, comun,cotidian, spaliu in care devine posibil5 impli-carea noastrd afectivd la nivelul simplei con-templSri.
7978
Termenii i'erstivitate, cerenonie, solemlilatesugereazH etape, dar qi ciirecfii Cifelite, in selrsulcdrora devine posibild implicarea ncasbri afecti'''5.
F e stia itd{ile const, it r-ri e rnanif es',iiri Llnral ne. sp e-cifice timpuhii Iiber, in corcliliitrs ciircra deta-garea cl.e coliclian e semnalabii a[,it priri n-loduldeosebit de orgiruizare a spr{,irliui ir, ijill'o artloc, cit qi prin iris5qi condilia parl,i,,ripanlilor.lmbrricXminien'- intr'iLtlcaurta tlifeli:,'., lrnr[,ialsau tote.l, de cea purial& ziinic'* at,il,udinea,obiecbele folosite, gestica, intregul coinporLa-ment, inglobind rtlemente rnai rrtult, ori mai pu-!in pronunlate cle patetism, tiefinesc, i n riist,elimite foari,e vagi, orico lestivitat,e.
Ceremaniile, r'eprezentlrid, fie cornponont,e aleunor fesLivitd,Li, fie riianifegt,r-iri cle siiie siitli-toare, speclfice timpuiui liher al oanienilt-'r", se
d.efinesc clin 1;erspectiva deDfJsurtirii 1or in Unri-tele unui anurlib int,erval, ca succesiune rle ino-mente, pn ii rriir, dat,clor ln oare r')e-0.IrI referitanterior. I rt ,;a' lr,rl ceronioniilor atittrdiiie:l " ;4t:s-tica, patei;ismLrI int,rogntrrri compontament sint,firir exceplio, at,ent suhiinia.l,e.
Sol,ernn,it(ryile puncteazli, in cadrui festivitH-lilor qi ceremoniilor, dacti nu se impun ca mani-festeiri de sine st.it,Itoare, rnorncnlele gi actele decea mai mare importanld gi griivitaLo sociali pelinia unui pal.elisrn evident atlt tra participan!i,clt Ei la ,,asisten!5".
Alie completiri qi clarificdri cu privire lasfera ,si con!iri utrrl derm eniXcr festivita le, core-monie qi solemnitate vor fii aduse pe parcursulcapitolelor urmdtoare.
15. Stilurile
Din aceasLd perspect,ivS. trebuitl irr,teleasS. qi pro-blerna stilul''ri in clesign, in veslirnentalie, in arne-najatul esietic al diforiteIor spa!,ii arhi1,ecl,ura]e.Majoritatea acccptiunilor pe care cuvintul stllle cornportd derivd, t{e obicei, t1e la sf3lftzs' vo-cabuld ce desemna, in ialinS, un obiect cu virfulasculit folosil, trrent,ru a. scritl prin zg'rafitarei pe
o mio5 ptrac5 de csar5. Fiecar,e isi avea modtrlsdu de a mlnui acesl obiect atunci cinti scria,fapt ce pufea fi deslugiL din felul cum se infd--tiqa scrisul. Prin extindere, stil a ajuns sd aibd,mai tirziu, sernnifical,ia de ,,amprentd" a perso-nalitdlii cuiva, prezent;d la niveiul operei. Se vor-ftregLe astfeX despre slilui rinui scriitor sau artist.Sub alt aspeot, 'rot pe linia accep,biunilor deri-vate de la vechiul sttllus, cuvintul are si semni-fica,tia de ainprentI a vie!,ii r-rnei comunitd-tiurnane, prezentd la nivelul sistemului de formecreate intr.-o anumitd perioacid istoricS. Citeo-clat5, prin stil se in-telcge si ,,arnprenta" unui tipde activitate unani sau a unei profesiuni, pre-zentd, qi ea, la niveiul diloriteior tipuri de ,,dis-curs". Expresii cle tipul ,,stil juridic", ,,stil ad-ininislrativ",,,stil ]it,eral," se legiiirneazd pe a-tari terneiuri. Cincl accentul cade pe eiernentelecare se definesc, in prirnul rintl, in lumina unuitimp istoric speciiic, apar aite posibiii{,5ti de areline rea.lil,r,rl,ea sLil'.rlui: stil arhaic, stil rnodernotc. Alteori stilul se defineqte pe linia efecteloria care se recurge cel rnai fresvent in cazul anu-mitor t,ipuri de ,,discu1's(( - cum ne indicd, dealtrninteri, forrnLrie oa,,stil poetic",,,sl,itr re-toric" etc. i'{u ne-arn proilus aici, ins5, analizaconceptuiui de st,il. Ceea ce credem cd trebuiesubiiniat este faptul c5, pe ling[ deterrrinaliileobiective ale conceptului de sLil, inl,ervin gi celesubieclive. Freoverr.ta anurnitor expr:esii in ca-clrul,,cliscursului", frecvetrta anumitor structuriforrnale slrrt ir-rtr-adevdr defini torii peni,ru con-ceptul de stil. Nu e niai pul,in adevdrat, insd cdrnodui cum sint percepute forrnele, ca qi gradulde implicar.e afectir.d a oanrenilor in Irrocesul dsl:)ercepere a diferil"elor sistreme de forme se dove-clesc ile aser:rlenea definitorii. Intr-o epocd saualta, intr-o societate sau all,a, fr.ecventa anumitorterne, a anurnitor motive, a anurnitor idei, aanumitor solulii, a anurnitor tehnici, a anumitorprofiluri structureazd ln nrod inconfundabil pro-cesele de perceplie. Totoclatd, respecl,ivele pro-cese conrli{,ioneazd ,ri tntr,e!in, la rindul lor, sti-
8'!80
lul inleles doar sub acest aspeot obiectiv' Nuar fi posibil[ expansiunea unui stil in condiliiletn carb lurnea - in sens de public - i-ar fi in-diferentd sau ostil{. Un stil se dezvolt5. liindcdanumite forine ajung sd aib5 succes. Va aparedeci tenta!,ia de a crea in spiritul unor asemeneaforme.
Realtitatea esbelicd a si,ilului trebuie avubdin vedere, aqadar, gi din perspecbiva dimensiunii,,sentimentelor" ce ajung sd fie incercate in con-ditiit* conternpldrii fonnelor in limitele unui timpqi'ale unui .pn1,io social determinat, iar pornindde aici, in lumina deformdrilor inerente procesu-lui de percepere esteticS..
Obilnuib, e luatd in considerare doar problemastilurilor arListice. Aqa dupd cum observa cindvaLucian t3laga, intreaga existenld umand std subsemnul stilului sau, mai bine spus, este esenlial-mente stil. De aceea, cirrd e vorJra despre crea{,iiumane, indiferenl, de natura lor, acesLea nu potsta decit sub semnul stilului. Desigur, apartenenlala un stil sau altul se prezintd mai spectaculosin cazul sistemului de foime specific artei. Consti-tuirea noilor domenii estetice - exbra-arlistice -ne obligd sd avem in vedere faptul cd nici ele
nu pot fi inlelese pierzind din vedere aspectulstiliJtic. Design-ul, vestimentalia, amenajatul es-
tetic interior sau exterior se supun exigenlelorstilului fiecdrui loc qi fiecdrei perioade caracteri-zate pri n evenimente de o importanld deosebita.
In mdsura in care problema stilului apare incontextul analizelor irttreprinse in acest volumea trebuie in!,eleasd astfel.
Am considerat necesar car prezentind uneleaspecte ale frumosului situat in sfera esteticului,dincolo de artd, sd men{,iondm m5'car semnifica,tiaprincipalilor termeni de lucru. O atare incercarenu poitt suplini, firegte, sLudiul amplu si temeinica1 terminolbgiei estetice contemporane' de care
insd cercetdt'orii de obicei se feresc, dat fiindgradul mare de vulnerabilitate al oricdrei investi-
[a!ii intreprinse in acest sens gi dificuLtdlile pe
care le implic{.
tit
F0ffiMH $t SHrdTlMffias-fi€
f. Eefinigii discu{:ailrile
Sint folosili in mod curent. asbdzi, in studiilecle este'iicl,
. terrnenii {}reclrln enr,otie, satisfaclie,
pld,cere, sentiment. Desigur, senslrl lor variazd.'lnfunclie de opiniile autcrului. $i totugi, atuncicind caufi sd afli ce vrea sd inseinne fieoare dintreaceqti.lerrneni qi care-i locul sdu in cadrtil apa-ratului concepluai de specialir.ate, rdinli descum-pdnit. Aproape cd nu ai pe ce sd te sprijini ininterpretalea sernnificaliei ce li se atribuiel Ade-vdrul este cil nu nur*ai esteticienii, dar nioi psi-hologii - fdrd a mai vorbi de filosofi - q-au reugibpin{ acum sd-i defineasci intrurr rnod cit de cltmul{,unr.itor. Susanne K. Langer (n. t89b), inFeelin,g and. Fonn. A T'lteory-of Art, una dincdrlile de estetic{ importante apdrute in ultimajumdtate de rreac. vorhe"ste numai despre forme,sernnaiintl in treacEt fairtul cd. formeie esteticesint cele in mS.surd sd trezeascl diferite senti-mente" la nivelul simplei lor conbempldri. Ea paresi-qi intemeieze aceasi.[ re{,inere pe faptul c{ trd-irile estetice, tinlnd dc resorturiie subiectir,-itdtiiumane, difer5- de la individ la individ, astdelinolt orice incercare de a ]e defini devine discu-tabild. lnlelegindu-i prudenla, ne lntrebdm totusidacd nu oumva trebuia fie s5-si intituleze albcurncartea, fie sd-gi explioe mai iimpede pozilia. Pro-
83
babil, Susanne K. Langer a resimlit qi ea rnsu-
ficienla la care ne referim, pentr_u cd' intr-o lucrareulteriirard, Probiems of Ar1 (1957), prezentiridu-qila inceput termenii de lucru, face urntAloareanrecizare: ..Q 6perd de artd e o forrnS. expresivdtreatd p"ottu a fi p""c"putd de noi prin inter-mediul sim-turilor Ei-imaginaliei, iar prin aceasta
ea exprimS,'un sentiment uman. Cuvinlul ( sen-
timeni u trebuie sd fie Iuat in sensul s5'u mailarg, inlelegindu-se prin el orice sim!ire: dc lasenzalia fizicd - pllcere sau durt'rt'. cx{'llar(' sau
calm - pind la emo,tiile mai complexe, la tensi-unile inielectuale sau la tendinlele senlimentalenermanente ale vielii umane congliente'"* Preci-?area astfel formulaid nu poate line nicicum insS'
locul unei defini,tii. A spune cI sentimentul includeorico simlire e poate adevirat, dar' .nu- folosegle
la nimic.' S-ar tere mers ceva nlai cleparte qi
ardtat ce se ascunde in spaLele unui aLare adevdrbanal.** Intl5nr in.tr-o zonii uttde se lloale greqt
foarte rrsor. dar, f irt'it u o l,i(l'{'uJ li'tr li;ti si Le
mentii la nivclul adevdrurilol irlutiie' Printre ma-
rile il{biciuni ale esteticii nLerit'5. semnalatd ;i cea
referitoare la ltrplul c5 qtiiniu intenrriaLii cle Baum-qarten rt-a reutiL sir t'laril'it'.' nit'iotlulJ lertnenttlpecifici resorLrri'ilur subior i rr il.lii 'litt c"tisLrut'Lia
f6nomenelor pe care ie sLutiiazii. lnsu9l cuvintulsentiment poiedd numeroase conoba['ii, iili' niortrui
cum Susanne K' Langer rle propune si-l irtle-legem devine semnificaliv in aceasl'd privin!a'
lncercdm noi oare, in la!a fol'rneior pi'i vite'care se legitimeazd ca esLelice, cu adevlraL nigte
sentimente? ln cdutarea rlspunsului n-ar lrebui
uitat faptul cd, in antichilat'e, vechii greci folo-
seau, ln principal, tloi iermeni - cu Rumetoasele
io" a"rivate -'pentru a desemna stdrile de im-oli.n.u afectiva, inclusiv cele pe c''are le st'udiazd
azi estetica; pathe si hrdone.Primul viza mai curind trdirile speci{ice in-
tttnirii cu forma stind sub semnul perfec,t'iunii,putindu-se ajunge pind la o vremelnicd rup.ere
iotuia au otice aite preocupdri' din partea subiec-
tului, prezen!'a contemplatE eclipsind practic totul'iju"i"itii lui'pathe desemnau tocmai aceste grade
diverse'ale treirii incercate in condiliile contem-nlSrii formelor.' Hrdnn, desemna starea de complacere in re-
lalie cu forma, incluzind o serie de momenteo*ir" "o"", uiit in vechea greacd, cit gi m.ai
ii;iu, in limbile moderne, s-au impus termenii:
"incintare",,,satisfaolie estetic5",,,bucurie",',p15'-
cere". Fiecare a constituit, de-a iungul veacurilor,un obstacol, in fapt de nedepdqit printr-o abor-
dare frontaid, pentru cei care au incercat sd in-telea:ru misLerul esLeticului.' ItLcintar€e poaie fi interpretatd ca tr5ire es-
teticir nemijlocit determina-bd de spectacolul elevatne care il bferl {orrna prin notele sale pozitive'itrezenla contemplatd !i se dezvdluie ca
-adevdratd,,perforinan!d" a naturii sau a omului' obligindu-te,i,ocnai prin aceasta, sd insiqti cu privirea asupraui p"nti, a-i putea descoperi sensul, semnificaliarostul printre celelalte lucruri. Intervine astfel,
- dupi cum s-a mai ard,tat - in cadrul stdrilorde incintare problema unei comunica!'ii intenselnlre urezenta conlemplata qi contemplator' lnlimitel'e proc'esului la care ne referim devine po-
sibild acea uitare de grijile si preocupdrile m5-
runte, acea rupere de-',iotidia!", scea -plonjareln sistemul de- relalii specific formei, din pers-
pectiva cdreia nimic altceva nu mai prezintd in-
ieres. Evident, stdrile de incintare nu sint posibile
declt in lumina unui spectacol estetic pozitiv'Satisfaclia esteticd se cere inleleasd ca trdire
esteticd nemijlocit determinatd de acole proprie-
tdli ale formei care' in condiliile actului ds con-
85
* Trail. italiani-Susanne, I{. Langer, Problemid'ell'arte. Ililano, ll Saggiatorc,4g6:l' p3g' 2b'-"'i;"in{ui.iinte'"oisociaiii in dcerslJ privinIA .onlirrestudiul l;i-t: Cel16rier: ies elements de La vie -alfective,iitnli."t it ,,Revue philosopltir;ue de Ia Fronce .et de l'etran';;;-tr..;i;A cu n'r. l-+. igzo. o prezenlare la zi -Totusi, pentru nespeciaJiqti, apartinind unul lrumeros grup
;;"E;fii d; ;tiirile contemforini. conline revista Sci-
;;r;-;;;i;, nr.'158' (I{ors serie, trimestriel), mars, 1e87'
i,enipiare, sa cousl,iNuie iu calilaie dr_, suggestii cuprivire la o posibild irnplirrire a orr.rulr_ri in jume"
llucur.itt -apar'e "a ,,hlr" de satisfur_Lie cu moLi_r aIii lr,.ii ti,'graba de ur.din rnoruj.
T'ermsnul la care esleLica lrariiiionald a recurscel. mai muiL penLnti a intlica gcrnric brairile es_teLrr:e cu rnoLir.afii ,,pozlLive',- u fosb acela clepld,cere. S-a evitat, toriigi, ;p"ggp; cu'oegula"ita;,pr!.cjz.ire.a con!,inuLului^llu. Kant, itt Vrttica falculldfii da.judecare (.1?gg), ii fr;lo5gs1s, apr.eciindcd lu mai aro nevoie sd iie cxplicat.'lli insistddoar asupra deosehilii dintre piticerea care apareca rezultat al satisfacerii unei necesiblli **r,
"unui interes determinat si plicer.ea esieticd, clez-inleresat,S- ?n sp_iritul lui,'inireagil ginclire esteticda secolului al XIX-iea ri,a mai considerat necesari.aprofundarea .i,ermcinului.
Cirrd ]a al Itr-lea Congresinierna-tional de esi,eiici (,tinut lir paris lu tgBT),portui.Pi,rul Vulcry gi-a perrnis sI vorbeascl despreconfuzii Ie pe care Je poal,e l-)ro\.o(ja inl,i.ebuin-taioaabuzivd a cur.int,ului ,,piicorrr,,, cel pu-tin i; in_teritreLarea artei, a fosL privit cu iroriicij ingdduilltide citre unii diutre^.parli.cipanlii mai virstnici,slu jitori ai os tet,icii filosufi,;e de lip tradilional.'l'otusi, Vaiarl' avoa rl rel;bafr. Sir I ul;,nJrirn: ,,pld-ce|ua. ca. si t'i ur,{',.oa (r,o car.u rru le lpr,upii'unacie al ba decii pentru a rnd colfonma uzantei re_torice, insi ale c5.ror rela,t,ij - d,acti tl,e eristd _trebuie sd fie rnull urai sill:l,ile clecib aceea de aftlce <r pandant, r) sint elernenl,e iniotdeauna foarte;enante irbr,-o consl,ruclie intelectuali. Ele sintindefinibile,
-incomensurairile, incornparabile suborice formri. Jfle ofer5 tipul insurei al ai:elei confuziisau ai.acelei dependenle recipioce dintro ohser_vatorsi lucrul r-rbservat, care e pe cale de a provocalnLotdeauna desperar,ea fizicii ter_ireLice.
'fol,ugi, pldcerea de specie cornunii, filct,or pursenzorial, a primit tlostul dc u,sor lil rol funclionalonorabil gi lirnitat. { s-a atiihuir, o furiciie ingeneral iltilfi in nlecanismr:X t]e conser.vare a in-diviriului, $i qe.ndde;de in mecanismui r1o pro-pagare^ a rasei, iar eu nu rn6 opun la asta. pescurt, ferromenul, pldcerii era salr.-at in fa,ta raliunii
prin argumente de firralitate, cindva destul desolide.
Dar existd plS.cere qi pldcere. Nici o pldcerenu se lasd prea usor condusd spre un loc binedeterminai in ordinea lucrurilor. Existd pldcericare nu serrresc la nimic in economia vielii, darcare nu pot, pe de altd parte, fi privite ca simpleaberalii ale unei facull,dJ,i de a le simli necesareexistenlei vii. Nici utilitatea, nici abuzul nu leexplicd. Asba nu e totul. Acest tip de pldcerenu poate fi separat de dezvoltdrile care depdqescdorneniul sensibilitd,tii qi o leagd intotdeauna deproducerea modificirilor afective, de cele care se
prelungesc qi se imbogrilesc pe cdile intelectuluiqi care conduc clteodatd la intreprinderea de ac-
liuni exterioare asupra rnaleriei, asupra sim,turilorqi a spiritului altuia, solicitind exercitarea con-binati a tuturor facultdlilor umane.
Acesta este punctul nevralgic. Pl[cerea, carese adinceste citeodatd pind la comunicarea uneiiluzii de in!elegero intimd a obiectului care ocauzeazd; o plS.cere care stirnegte inteligenla' o
desfide qi o face sd-;i indrdgeascd infringerea;dimpotrivS., o pld.cere care poaLe stirni stranianevoie de a produce sau a reproduce lucrul' eveni-mentul sau obiectul sau starea la care el parea fi ata;at si care devine prin aceasta o sursdde activitate fdrd termen cerl, capabild de a im-pune o disciplinJ, un zel, chinuri pe toatd vialaii de a o umple, dacd nu cumYa s-o facd sd se
rerrerse, propune gindirii o enigmd singular spe-
cioasd, ca.e nu poate scipa dorinlei qi constringeriihidrei metafizice."*
In lipsa unei definilii general acceptabile amputea spune, deci, cd pldcerea esteticd trebuiefn!,eleasd in calitate de complex .
de. trdiri con-venabile incercate in condiliile instituirii unorrelatii <ie contempiare a formelor stind sub semnr.rl
armbniei, echilibrului, perfecliunii. E totuqi, foarte
* I)euriinte CongrisSciences de l'Art, Paris,
87
International d"Esthitigue et de1937, pp XV-XVI.
pii.in. FIu pc-rate propune trisii ciner"a o definilierlai accelltabilil i)
iie iingh dificultatea cih!inerii tutei ascrneneaciefinilii, pentru terlrrenul de pIiccli: r'ir,li int,erl,ine,ins5, pi o ait,a: plilcerea nu acoperi-t tltrcii o par,l,edin lrriirils ce pot fi ilicercate ln r:t;utiiiiile (,ron-ternpldrii forrnelor estetice. {-tacd acccp!,iirn itleeircd uribul, de pilctd, apar!,ine, ca opi.is frrrmosuiui,tob sferei esteticuiui, ll.ebuie sii [ri.,:,nt in vedereun cu totul alt,,,tin" de tt,i'rile rir,r,ii,;:cela depldcere.
2. TrXire, ervlotie, gust, $erxt;emeftt
Ire at,ari temeiuri s-a inrogi:,t'lral, irr;rr.intele t{e-cenii ale secoliiiui XX, 1rn pltrs tle rrref'eriniiilent,ru ter,nrgnii tlr:,,t,I,i-rir.il", .,Cnlr1iu".,)[{ust,'r,.,senllr'rr'li''. llo f,i,r;, ;r'i',1..,r ,.r ,, ,. ,*,,it,, ,,
lor - ce1 ;rrtLirt penLru ,,otr;o{,iil;', .,i.'111,". si ilai,i,ial,,sentim.r:ril,'' -- ittlit,l"lt r:ir ilrrt,i,rltlt). (rirl,.) i-a ut.,rt-sacrat acopcl'ii situ ohii-lr rtr',tasi;sil,, lintli"olc seco-.[e.[or iil XVI i-it,u si :ii \ \I t I i-lcir.
Coiil,ticLul s;ru l'tiliii,i:l r., r,t.trx.i.iiii tlr luntea r-1injur presuprrno, intOl,rl, .iliiirr illii.i itri,ii, nlOitrelrl,ril,,luirii r-le itcbtt, ai -r,-..r,r,',ril.,r'" ,i ,i r.,i c:<isi,eri!,gohieci,ive conci.eLe. UltoL,ior. in i'rri,;Liit de pro-
Eiet,ei[,iie prer;e:rLei pei:ce;ruLr, i;rtel.r-in sitnza'rii]e.Eie pot del.erinina, apoi, eLntliilo. 'i'oclLr: Inorr)ell-tele la c&ro ne referirn intplicI ir{inni,irea fiinteinoasL{'e, la nir.elul siinlruilcr, ilt r.liroi.t, lti lunteiidin jur. trnforma{,ia capi,tri : (A i1".0r,4-,iri; riiferitelorasocieril in funcLee de er:pcr"ietr!ekr i161,gr.ioare; ,qe
preteazrl unei nsirniiriri colnple,rc cr: 1;t:r;nil,e, pindla urrn5., ,..lel'inirea a'r,itudilii nrr&s1re l'al,ii r.le ceeace ludm act. Fiinla urnanii. sc uiiii lsi.fei pi.oiuiidimplicat{ ln rela!,ia cu (ilr)il i:i-r:si,e rrgr,sspu1,.Acea.sti implicare complex[ se cer,e iet,eleasii catrd.ire. Specil'ic triiilii aparc faplul c[ ea are pro-funde ecouri in r.iala psihicii, irnbogd+rind lalot-deauna - chiar dacd nci nu sesizHrn - pe planinrlividual, es1-,er.ienla urnand.
Gindirea esLeticd englezi a '.sccolelor al XlrIi-lea gi atr XVtritr-]oa a st5ruit si asripra cuvini,uiuictnoii,e. El ar deseirina ecourile profund,e' pe pla.nrilpsihisnruhri. ale contaclului cu unele ctrini,r'e pre-ierilclo l,,rmii din iur, in rnlsurd sri anrplificeimportan!,a diverselor l,rriiri. inregisl,rindu-[e camorn.enl,e rieoseJrite. Se insisLa airrnci asupra icleiicd in constmclia oricdrei r:motii intri clernentecare nu pot fi indjcate cu prcuizie, nioi er;rrlicale.
ln aieeagi perioad5, rnai ales prin {rilnceziqi sparrioii, s-a imDus ternrenul de gast, desenlnittrlileschiclerea fiinlei tlm&ne, in lirnita experienfelortrdite, $pre oali1,ii:iie estet,ice ohiective aJe for-metror -- cr.rm al fi arritonii\, eohilibrul, exllresi-ri-tatea. Gu.qterl ar corstitui, poi.ri.'rib concep!iiloresl.et,ice dominante in perioacla la care ile refr:rim,,,cel de-a} gilsel{l& sim!" u,nart. ll interes,an1,5. ideeape care o intilnim in accast,S perioadi referitoarela faptui cd gustu}, chial cortceput ca ,,sim!"urnari specific, si;ro deosobire de celelalt'e simluri,inniscute, se forrneacd ryi se modeioazd pe patcurlutreduca!,iei pe care fir:care pernotlnd o primeEte.
Prin cornpara!,ir: cu trdirea, emo-t'ia. si gustul,serutimentttl, -- termenul pHtrunde in vocaJrularalfilosofic mai tirziu, inlocrtinclu-l la ginclit'orii engie-zi, pe cel de passi,an - coilF,tituie o stare afectivdcomplexS qi reiativ consti\n1,.1, iri iumina ctireia.ceea ce este oontemillai, sq ,l-1r0r:.eattii unl:i ju.cleeliti
de valoare" Ca.,si,.i-iliicere",,,$0Tt1,jillelit(' e unterrnen greu tlefinibil . Slirre dt,osebire de piiioere,el desem'neazi tot:rlit'atc1a complLrxelor" cle trriiri --nu doar cele convenabile -'cc poi, fi incercatoin condiliile contenrplitrii fr runelor expresiYe inmdsurd a fi percepute vizual, da.ci avern irr vederenumai cazurile ce Il0 intereseazX.
lntervine deci problerna du.rcrl'ei? arnploarei,intensitSlii ,,iesite din cornun" peErt,rri complexelede trdiri ce ni se inrplin ca sentimcute. Fibructilrasentimentelor c.rst,+:l,icc. intotdeauna condi!,ionaldde statr:tr:l fttlmelor citn'rernplato, trebriie avril,tiirl vedere ca pr"itlc,ipill p'.;ncl, ciil spliiili irenlr',tln!,eiegorea lor diferen!,iert,i pc ,,tiptli'i". de trdiri,fiecare,,ti1.r" irresrrpuriind, pracbic,' o situa{,ie in-
898S
corrfundabild qi irepetabild. Astfel, devine posi-bild,. de pildd, in.telegerea sentimentelor cle frurnos,gralios, sublim etc.
. S.tudiile contemporane de psihologie, ca qi celede filosofie eristentiald, au hai im-"pus at{i aoitermeni: cel tle dispozigie qi
"u1 a" ;i-,are afictivd.
Nu ne vom aventura in precizarea continutuluiqi semnificatiei fiecdruia, dar vom reline faptulcd aceste resorluri ale estebicului. prea nutin ciari-ficate, ne pun in dificultate atunci cind incercdmsH !,inem seama de rela!,ia dintre forme si sen-timente.
3. Cel mai ugor e si demolezi totul;dar ce vei pune in locl
Imposibilitalea u nor tlof initii preci.*e penl,ru ter-menii,,emo!,ie",,,sabisfaclie",,,plriceru",,,sen-timent", ca ;i non-concorditnt,a de sensuri oe lise atribuie in practica vorbirii curent,e, au deter-minat pe uirii specialigti sd se intloiasod de opor-tunitatea lor ca termeni de lucru in estetici. S-amers, chiar, pind la a se susline c5 atit estetica,cit qi psihologia artei ar fi fost, de la bun inceput,orientate gresit. Dovada cea mai convingdtoare:impasul in care au ajuns. Ele nu au putut nicio-datd sd explice mul!,umitor ceea ce a fost recu-noscut drept propriul lor obiect de studiu; mereua mai rdmas cite ceva neluat in considerare.Aqadar, cele cloud gtiin!,e, precum gi intregul lorcortegiu de preocupdri insotitoare, trebuie s{ reiatotul de la inceput. Aceasta e pozi!,ia radicald.Existd insl qi o all,a, evident, moderatd. Se pre-conizeazd de astd dat[ nu re]uarea investiga!,iilorde 1a zero, ci convertirea termenilor ,,erno,tie",,,satisfac-t,iett,,,pldcerettr,,sentimenttt si,,experien-!d" in cel do ,,categoric esbel,ic5.", termen multmai r.ag. Desigur, fiecare dintre cele doud pozi!,iipoate fi luatir in considerare numai dacd permites5. se intrer.add o posibilitate de rezolvare a pro-blemelor in disculie. Cum ins[, in ambele cazuripot fi lntilnite qi anumite elemente de adevdr,
nrerlt,ii nredit,at asupra ior. Forifia radical5 ni separe oea mai lipsiti de fclspeot.ivH. Totusi, printropart,izanii ei so nilrndrri si Ptudolf r\rnheim (n.1901+), prohabil cel mai clo seamd psihotrog con-ternl;orqn al artei, desprins ,lin scoala gestaltistd.\n To*aril a Psrycitnlo;1A of .i r/ el pune l:r indoialdnu doar legit,imitaiea terrneniJor ,,emotie" qi ,,sen-liment", oi ins:i;i valabilital,ea oonvingerilor insensul cirora esteticq a sl.iniit din secoJul alXVIitr-lea pind astlzi. Ilste vorjra - afirmd Arn-heirrr -- clespre o eroare circ,ia i-au plitit un anu-mit tribut, mai rnult sau r.lai pulin irnportant,aproape t,o!i glndiborii convinqi oH esLeticul poatefi explicat pe linia ulor forrne care transmit sauprovoacd senbinenta la nivolul simplei lor con-t,empldri. Arnheim se referi mai mult la autoridin cimpul culiurilor anglo-saxone? curl ar fi CliveBell, Roger Fry, D.\\i. Prali, George Santayana,Suzanne K. Langer. tr)ar ili dai cu uEurin!.i seama,pind la urnt5, cd cl il vizeazd, deopotrivd, peIrnmanuel l{ant, atunci cincl alirrnl cil este in-reldtor sd plesuptii^nristent,ir unei faoultdli specialea sentimenbului. Tn ut,im,rl r:apitol al cdrlii lacare ne referim, inlil,uial, Enrction and Feel,ingiru Psychology a,nd -4r1, Arnheim procedeazd lao ampld examinare a ternrenilor in cauzd. Eleste de pdrero cd relalia dintre operd qi cel careo conternpl[ e prea complexd pentru a putea fitiefinitd numai prin una din ,,dimensiunile" sale,cea erno,tionald. Pierzincl din vedere dimensiuneacognitir.S, de pildri, sau cea motivalionald, la felrJe importanl,e, e 51reu sd ajunEi la concluzii corecto,pe care sd te po!,i realmente sprijini. Premiselede la cars Rudolf Arnheirn pornegte in dernolareaintregului esafoclaj al esteticii emo!,iei, sorrtimen-tului, pldcerii si erperientei estetico sint urmd-toarele: ,,1. 'foal,e everiimcntele rnenLale sint, per-uptrxe j fie in mod congtient, fie incorrltienl,. Acesteer.eninente percepute alcil,uiesc r'lclr.td mari cate-gorii pe oare eu le voi nurni exl,ra-cerebrale si
intra-cerebratre. Ferceplele (percepfsJ extra-cere-brale sint stimulate direct de evenimentele din
9190
afal.tr creierului. .{sertrcrnea eveninretLrr se pot pro-duce in afara corpuh-ii roeu (V{d rrn soboiair carealeargd) sau inlduubrul hri (l,tti-e foanre). Fercepteleintra-rtereJrr.ale sint sti;rnulate de e'..enimente iiini-tate, la creier, cum ar fi gincturile, tlorinlele, ima-ginile. ,A.ceste din tulnd ploce$e nrenlale nu sintiii generaI considerate drenL lrercc1 ttii ( ;terception ) ;cste es.^n[,ia1, toiuqi, ca aspectele lor'perc.egitualer,I nu fie negiiiai,e. (]induriie si clorinlele sintexact, i,oi atit, de djr.ect, pu:r"*p.rr.e ca gi sobolaniiillerginri sau foarnea.2. Fiecare ei'enirnent nientatr se prezinl,X ca efort,dirijat in dou;i privirite: spre cetr care observ5$r strlre ceeil ce esl,e ohserr.al . Ferct.r;erea cle ctdtrenrine a sobcianului. a foamei, a. gliirdillui n:eu esl,einten!ionill,5 si clirijati c.{tre -rri !el: fr.c cfor[ulsi der,'in cor-rstient de ccra c+l sc lrr'irecp. ln acelasitimp, !,inla aceslei constienLizdiii este animatd sitlc eforLul tlirijai. Sobolanul alearg[ crltre o linti,{narnea trebrriu satisf;icut,ri, l4indurilc sint realil,iitipsihologice dinamico cc, crinlricr',iazti in ciirecliag.dsirii unor sclrrIii. !)sihologii vol,i:esc ciespre rno-tiva,tii cirrd dcxesc sii tlescrie sbrddaniile celui cepercepe solrohlrrul neriibtlItor,, stomacul i]ldrnindsau gindul iscocliLor. liii vorberic de expresie cinddoresc sd dei:crie efort,rrl corprrlui sobolanrilui, inil-larea unui plop sau it unci arcade golice. I)arei nu.reuses.c in g'enerai sii crhscrvo cii de faptqi conf iltrrf,rrrtrle gtn,1irii inlra-cer.i:ltrale i:lr exprerio_. ;in concr:pt,e cl : pulere, pace siur liberLa te, sintpercepilt,e calitdlile etrjrrosi\'o de viqiarc, du r-lalmsau expresivitatc. De asemeiteo, t,ri 1.:.i r-ire l:,1 si-tua{,ia total[. psiholcgii neg]ijeazi faptul cii nioti-r.afia,.i e.\piusiir ircb.iie LraLai,e suh rrn sirr;rirtiLlu, t,a dinaruicir a continut,uhri si evenilnentelorrnentale.3.Aspect-ul cognitiv al vie,tii rrreutalo reprr)zint:isubstlaLuI tutr.rror e-rpcrienlelor : toi,atri.labea a ceeace con.qtiLuie evenimt n t,.lc, rnpnlale si a e eeil ceeste -perceput. trrrlf,untrul acest,ei toiaiit5,ti, alrjlec-tul cliiiamic se referi 1;r for'Ir.1c lietii rnen!.ale, ]a(ioea ce se pel,rece in jrir. tn si'il.srl, emotifl. este!cnsittnrq sau rirr,, !trl rlr r'.rtilert L.(, s(r t,t,{r{[ufc
prin int,erac,tiunea forlelor ruentaie. In rnecanicamiitlii, emo,tia este solicitarea canzatS. de trac-liunile si presiunile ce constituie act,ivitatea men-tald. Astfel, emotitr nu conLribuie cir impulsuriproprii; ea este doar un efec{, al jocului forlelorce are loc ln in[eriorul rninilii."*
Concluzia la care ajunge Rudoif Arnheirn pcratefi rezumatd astfei: inc5. nu existS. o stiint5 se-rioasd, trazalh pe noile ounopiinle cu privire lafunc,tiurrile creierului urlran, o rytiin
Respectivele forme determind nu numai dimen-siunea qi intensitatea trdirilor, dar qi esenla lor,in funclie de gusturiie individului, de orizonburilesale culturale etc. Totul pare limpede. In reaiitate,lucrurile se dovedesc foarte complicate. E nece-sard, mai intii, clarificarea termenului de categorie.Trebuie apoi supusd unui e-ramen atent legitimi-tatea termenului la care ne referiin, r,drnintrrdde vdzub dacd se poate vorbi, cu deplin temeiqi in ce condilii anume, despre o realitate a ca-tegoriilor estetioe. Cit e adevdrat, gi cib e falsdintr-o problematic[ desi,ul de vastd, consliLuit[mai ales in ultimul \reac, pe car,e o aduc in discu!,iecategoriile es[etice ?
Mai intii, ceva despre categorii in general.Nu o dat{ Lermenul de ,,oategor,ie" este folosibca echivalenb pentru ,,prohlerri5." sau ,,idee". Ca-tegoria de frurnos clevine, bunloar[, in asemeneacazuri, totur)a cu ,,ideea de fr,umos" sau cu ),pr,o-blema fmrnosului", folosindu-se alt,ernietiv, cind oformuld, cind cealall,d. L)e aici, o notd aparle deeclectisrn, care vine sI se aclauge altora, propriemultor studii, articoie ori intervenlii ale unoresteticieni con[emporani. b-ie ;i din aceste motiyecredem c[ trebuie clari{icat mai intii terrnenulgeneral de ,,categorie". De ce spunern, hunloar5.,cd sublimul reprezintd o categorie esteticl si nuun concept fricind parte din t,erminologia specificdgtiinlei de care ne ocup[rn i' Prin ce se deosebesteo categorie de un concept l'} fixplicalia auzitd. celmai frecvenL sund, de obicei, cam a$a: categoriilenu sint alLceva decit niste noliuni qi anume no-liunile de bazd ale fiecdrei ;tiin!,e. -F-iregte, oricegtiinld dispune de un nunrdr de notiuni specifice,istoriceqte constituite, in limitele cijrora iqi cir-cumscrie obiectul qi me'r,odele de studiu. Acestenoliuni s-ar nurni, potrivit opiniilor la oare nereferim, in sens filosofiu, caLegorii, iar liecare dis-ciptrinrl sau gtiinld desprinsd tlin corpul mare alfilosofiei ar funclionA Lra un sislern inchegat deprincipii gi legi funclarnentah', ernrimahile prinintermediul caLegoriilur'.
. lltraloritatea clefini!iilor crlleril,e ale' lerirrorru.luide ciitegrrrie esLe'"icI glir l,itea:a irr .i ur.u.t uriei al.ar.iinlelcg,.r i. Dirr prr,ipt,,.tiva 1.r.. ,ipil,,,, 1,,. ,,r.if" rr,r_!lUn\r ar.e pUsrL.rrltLalr:u. sd rlev-inI |atcgorie. l,rlrrlrleprnzi:r,l dc rolul si irnpur l.:rirta co i s- ucei.duin cadrul cercol,drilor iritrei,rinse.'ln realiLate lucm_rile stau ah,fel. Si incerciur. a le da cie rost,.
, - li.ob.l:,t,r ,c,rt,pr6.1;1or, ai,il, in filosofie, cit giitr lLtt;r!J. t,si.r' rr.lrtli y r li:ne. .\sit cunt rerrtarci-linsl tlicolai llart,mlnrr ( tEd2_ iitSO) : ., t. .i"a*locu-lui pe cai.e il ociririL in isiorje. probli,-rr"
"u,,"_goriilor,. sl.ucliui ei si:ilernaLi, ,, tefil incd la in_cepritul'i1o sale."'k
. 1I-rltrelilr a lol[, fo]r;si{,i inai intii rle crji,itr ,,\risto_tel, in i-r'a1 siuicii:i*rlasi tii,lil: Colcgor.file. frr-con-cep !ia ii i n g'i ri L iilir i. cr i r,,i,;cri il o
"opre"en t au preclica-
t*J urx,,'i proiicr',iiii si.ru ii'i1 <ii* ciciern-rinuiiltL ultimeaic e:is',r,;rirri, t aie pui scryi rlrept, preciic al.:swbstar,-lel ct!!ttti,tit,(i .,crt.! rlo!,a,,reieliQ,,iocu.!, i.irit1ttil.,situ,o.tia.,vwdLrl rie o. i'|, .aciir,titao, si.pasirtnca. Catulroriil*ar rel)leze n i,a cleci aspecLeJe sub care erislenL.rpoaie. {i il(rc^prrtrr si r:;indit,il. Ter.Lelo
"rrti.',itiiae nrt'r.., iljltzi,. i'r ;rr.,rr i;,iul dupl c,rre cele ze,.nCillr.{i,r,r' ;,i,' l,rr .\l.,.,lolei uy fi IOSl ,_nnrrcnlllc*>:..Singrrra clelirril,ie a cul,egoriil"r, itu"tl-'o priternnunii asti'erl" est,l atcetr ,1i ,.e_rpr.;s!.i car.e riu sint,in nici un frri ironritrr.qc". (jr.ipto:nt_irrtl ir.atiltul desp.rrlecategorii al irii .'\rlisir,iel, Beriranj i{;;;; egl2_-19J!1: l: , tti.siitriy of _il-c::trln i'ttit,,scpi.r,i (1946).TlilL,,t,,s.".",. { rl {} :;:.r'1s.;i :lrrrl:, iln iroriic.'ca',llrl.1.it,Lolnculirtli{}1, r;,liln1.1nq1,a in ilttelelXer,ea te:rtulr.liveclii, pr,e(,uril_rii ir il{,clegrr",i
"i-. ieri,e mairecent,c, din iiant, r;ru lleilel, ei nil;r frrsi, iirstare niciodati s5-ili rlt r se.r,'a ce sitrL clrbegloriiir.:.Lucian l3laga insisi*, ,j" aru,,r*";;,-;;;il. tjitictil_
* Nictilai i{artmann, G,rundzige eiizer ,\4etapltysiA, d.erlrl:.,:f ,.,,i: (13:t), rrad.. Iranccz,i: I)i p',',:nlip"s tL.utt entetupttJstqrtc de lo eonnoissance, par.is. e,i ,tufiie., il+r;,pag.347.
-- . ** A se vedea in acestlsens fntroducerealui ConslantinNoica la volumul Cameittbrii*n 9ia"i:;ii"'iroi erirtot"t,BucurcsIi. Ed. {rrrj"miri n.S.fl..''j'g;'s',':,x $r ererJIui .\nion Drrrnitriu elril)*p"ila' ,rf ,rn"iti, Rucuregti,Ild. Iinciclopcdi,.l romririt: 1fi 4.
95
ta{,ilor nuflle{'oase de care s-au izbit filosofii aLuncicind qi-au propus sd deterrnine locul exacL siimporbanla categoriilor in procesul curioaqLerii.,,Filosofii s-au ardtat, intol,cleauna inciina!,i s[ con-fere categoriilor o funclie special{ inbre no{,iunilecu care opereazd inteligenla umand. l)in nefericire,ins5, ei nu au prea putut, sd cadd de acord niciasupra criteriilor eiecti"'e, nici asupra nlturii ins[gia demniti!,ii cu cale urrnau s[ fie unse caLegoriile.Opiniile asupra acestei demnitdli diferd a;a deizbitor de la ginditor ia gindilor, incit dac{ arfi sd ne irchipuinr rezull,ania, n-arn riimine decilpoate cu pirelea cam pulinticd gi firavd, c[ dem-nitatea categoriald corrsistd chiar in inberesul sacralcu care fiiosofii iau in dezbatere uneie concepte"*.Dealtminl,trli, ins{rsi inlerpretarea categoriilor adevenit incti din antichiLirler, ilupd Arislotel, oproblenrl filosoficli incil,inti lelei rnai indrdzneteminli.
Prima antlizir sist,crnrr I.icil rrtrttlcruii a problemeicategoliilor se datororlzir lui Irnrnarruel l(ant. !-i-losoful din l((inig'sbelg consitleril cd Iunrea din jurproduce in oonstiin,ta urnttrrS. un adev[rab haosde senza,tii. Cu ajutorul reflec!,iei si gindirii, ornulcautii si se orieiiteze ,si sd domine acesb haosprin ordonarea experien!,ei saie in anuniite tiparecategoriale. Sinl deosebiLe cle cdtrc Kan{,, irt Criticctrayiuniipare, douXsprezeoe categorii, intelese dreptacele forme sau priircipii ale inteleciului lepre-zentind corrclii,iile primordiale ale oric[rei expe-rien,te, acele expresii desernnind atit, iposlazele incare obiectul se poate prezent"a subiectului, citqi aspectele sub care subiectui se poate apropiade obiecb, ca gi felul in care pot fi formttlate re-zuitatele cunoa;terii. f)eosebirea dintre conceptqi categorie ar consta) potrivit concepliei karrLiene,in aceea ci prirnul telmen poate tlesemna oriceaspect al realitdlii fenomenalizaLe, al congtiinleinoastre, pe cind al doilea iiidicl doar aspeciele
fundamentaie. Coni,ribr:,tijle filosofice ulierioare,inciusiv cea a lui lleg,,J, nu iru pu1 uL ,lcnlsiniciodald cadrul gon.rui ai interprol;riil;,r"t:i;;:i\umarul categoriilor a fcst, rndr,it sau redus inrapor| cu schema stabilil,d de i(arl (inudsprezececal"egnrii. impdrl ile in putru gnrlle ,je cfte traifrecarc: de calitale, canliiale. rcJutie si mnCalitate).Ueneza lor a fost explicata in lilmin,.r noilor rlaieale gtiin,tei. I,'rf:tiu lor a fosr diferenliat{'peramuri ale activi,,ilii tooreticc.,\u prrtrii fi iit_treprinse cliverse clasificdri, clcosebi:idu-se cate_
$::j-r_it" existen,iei ii atr. cunoaslerii: principa)e 1iBecundare, superioare si irrJ'erioarc, orizoniale ii
verl rcale. Dar Ia ideea cd ele elprinrd aspecLelefundementale sub care se prezenl,q tot, rteea cepoate constitui ohiect rie reflectie filosoficii, nu9^a.3,rnai pulut renun!.i Emil Dirrl<heim (tS.,5B__1917) a incercat, in' Les forrn,cs eL{rnei*a.ires d,eln pie
.religicuse (1.9J2), o abordare sociotogic"{a problemei categoriilor specifice dileriteior foimede via"ti spirituald, care ilu este lipsitd cie interes._Dupd
Drrrkheirn, catcgol"ii_le fil,,sui'ice, i,lr po utrptan mal l.esLrinrs celc spec!fire riifel,itelor t.lo,neniide .viald sp.iriiuald, s-hu forrnat si au apdrut,pe baza unei indelungi-experienle sirciale, ca ,,re_p_rezentdri colective" .despre o 'serie de aspecteale realitS!,ii, ale experien,tei noastre, ale atitudini_lor noastre. Pulern spune - rrobeazd llurkheiin- cd intr-o oarecare rr dsur5 categoriilc preexistdtn congl,iin[,a. individului, care ie nrirn'ps!.e <_]inatmosfera spirituald a rnecliului ln' care acestase afirmd,.cd ele se oh,tin de-a gata din fondulerperienlei unlane comune qi o"rice ins trebuiesd le accepte pentru a putea tridi in ca.drul coriurni_tatu ce le-a gcnerat si pcntru a ac{iorra in con_cordantd cu modul de conlportrrrc' pel,rnis.
Nicolai Hartmann s-a strEduii sH ftindamen_1.t*,. o ,,invi!,ituri"* arrt,onomd tlcspnc ,:aLcgorii:annl.rzS catcgoriai5. In acest scop, el Cisiingi treimarl domcnu: etisl.enla, canstiin,trt si cunoailerea,fiecare prezentinttru-se' independeirt,'ca o lumc destne stdLdtoare, ce re.,imLo tloar ccorrl orezcntoicelorlalLe, debernrinatd, in cele clin urnrii cle con_
w
* Lucian Btragaln Trilogia culturii,pag. 425.
Geneza tnetaforei ;i sensul culturii,Bucuregti, I,)d. Irundaliilor, :1944,
!intrt,rti 1rnirl;'ef ii[1ri' t,e i sirtl spet,rifir:,tr. cie rcla[,iiledinl,rit cle, tle r.iinitrni,';lt riez,r'oltdrilor', rle ltosibili-tii!ilc lieriii'ei cal,ogrtrii dll rr lrece irr opusul ei.b) necesar', polrivii, olliniilor lui Ilartmann, ltcn|rrra. evita e';enbualele incuroiil,uri, sd tinem F,oanlade univerg'.rl la care cat,ogpria tle fmntos se at,a-seazii cind lormea:,.ir obiccrLrrI sl.utiiului nosl,t'u. Nupulel)t Jrunc, tlri pihlii, i;r: lcelilsi 1-1lan. f.irh riscrrltic a &j unr^e la concrlu;lii yli"eriibe, rlorrii cat,egorii,apar!ininii unor lunri conrplet, diferit,e, curn sinl,cele cle str.bsto.n.iti st arn,oni r', ntu--.i t:ir si .slr.l, adcvdrsi.snnlr'a.' tn' r'r,rrl'llttl girr,!ilii fi[,,snl'ili rrrrr.tisl,o,\,'.i. T,enirr a filsl!, lryl r,are s-a ocupat lrlai lnulr"de prolrlenr& cral,e:{oriilol in filrisofie si ntiinfii.I n l,cr'pr"eLarea lcni nis i,ir rl a Lir problorn ei trat eljor.ii [o rin Cai,r:te /'i,lozof'i.ct: isi pisl,r'eazJ. rlereu o vie ac-tualit,at,e. Lenin consirleia cii problema oal,egoriikrrnu poat,c fi lnteler.rsil abst,r.acL, inclelrenclenb tleprogresul crrnoalIerii.
Dosi caLogoriilt: sint, in ulliurii inst;rn!,1i, e.i-presia reaiitd!,ii obiective, ele reflect[ deopot,riv?igi subiectivitatea llmand. Categoriile, sirbliniaztiLer-rin, s-au fornat, troptat ln procesul cur)oait,eriica no!,iuni cle maximI generalittrte, desernnindsensurile cele mai largi ale realitilii, alc atit"udiniinoastre fa.t[ de rea]itute si ale culoaqterii. ,,lnfala omului se afkl releaua fenomenelor naturii.Omul insLinctelor, sdlbaticul, nu se desprinde pesine din naturI. Omul constient se clesprindo pesine, cat,egoriile sint i,repteie acest,ei desprinderi,adicd ale cunoastcrii lumii, puncte nodale in re-!,eaua care-l ajut5 s-o cunoasc{ si s-o cucerca.qcd"*.Problema categoriiior sc cere pusd, de accea, obli-gatoriu in relatie cu experienla cigtigatd de ornpe parcurslil profiriei saie islorii ; in ca.drul prac-ticii sociale, lumea inconjuritoare, a l,rebuit sdapard de nriliartle de ori in mereu aceleasi situatii,posedinrl t.rccleaEi calitIl,i, pentru tr se aj rrngotreplat, la conqtiin,La anumilor similarit,dli int,elese
oa asllecte fundarnentale, ca ipostaze ale exisienlei.Asbfel, 'interpretarea lui Lenin, sintetizeazii, insens superior, cele mai importanto idei care aufost exprimate in girrdirea filosoficd modernd des-pre categorii"
Nu ne-am propus ins5 un inventar al poziliilorexprimate de gindirea fiiosoficd a di{eritelor epociin legdturd cu problema cafegoriiior, ci precizareatermenului, ln limitele preocupdriior noastre.
Se cere, mai lntii, delintita[ termenul de ,,ca-tegorie" de acela de ,,idee" in sensul la care ne-amreferit"
,,Idee" a r5.mas intr.uciiva un concepb tributarconvingerii cd la baza tuturor lucrurilor ce pot fipercepute stau anumite tipare idealo, fa!,d de careorice prezenld rnateriald, ne apare doar ca o va.gd'aluzie. Aceastd conceplie, devenii,d cetrebrii prindoctrina lui Platon, pare a fi contribuib cel maimult la confuzia dintre ,,categc'rrie" si ,,idee". ,,Aqase explicd - dupd opinia lui Raymond Bayer(tB9B-1959) - de ce un oareoare platonisar adominat intreaga metodd rnetafizici; chirir laSchopenhauer sau Vischen, discipolul cel mai pd-trunzdtor al lui Flegel. Desigur, in fiecare doctrindinfluenla teoriei ideilor se va manifesta ln chipdeosebit: Schiller va idenl,ifica frumosul cu idee,ade libertate, Schelling va yedg:l in acesta sintezaarmonioasd dintre eu si non*eu, dintre nature ryigindire ; Hegel: naqterea, sensi];ii{ 1nc5, a spiri-tului a]:sohet ; Schopenha,uer: voinla eliberaloare,prezentatd de-a lungui divcrselor grade ale ar-telor. Metoda, insd, est,e &ceeasi".*
Urmdtoarea delimitare care so cere operat5.vizeazS, termenii de ,,categorie" si ,,prob1em5.".Problema tragicului e substituitd, citeoda1,5, inchip paradoxal, categoriei de tragic, iar unelearticole dezbdtind,,problema frurnosului" Lratetr.zdde fapt categoria de frurnos. Toiugi, expresiiieau un conlinut mai diferit. Pe cilnd ,,categoria"desemneaz5, confr:rra int,erpretiirilor sale clasice,
{.
tique,
99
* V. L l'enin Caiete filozofiee, Bucure;;ti, E.S.P.L.A.,1956, pag. 65.
Raymond Bayer, Essais sur la nzdtkocle en esth6-Paris, Flammarion, 1953, pag, {11.
