(Jn fercomen sbersnt: gustul pentru surog&teameningd astdzi,trc lumea occidentald contemporand'mase foarte largi d'e aameni.Promovatd. duPd PrinciPiulcererii ;i ofertei,opera de artd a deaenit o marfd oa'recare.Comerciantul de sPecialitatee interesat numai sd. aircdd',nu-l prhtesc consecinpele de ordirc estetic'cu implicaPii sociale Prafunde,a ceeq. ce el vircde.Important este sa ai cumPdrdtori'Teimenul german Kitschse referd iocmai la o asemeneq realitste.Kitsih-ut desemneazd, intotdeauna surogatul estetic'A existat, fi.rd tndoiald', ;i tn trecuta problemd a surogatelorde ordin estetic,Nu se poate face insdnici un fel de com4are{ieintre ceea ce se tnttmpla, sd. spunem,cu sa\te decenii tn urmd-

Ai; acest punct de aedere -

Si ceea ce se inttmPld astd.zi.

w

I

&E&

rri{,,

J{

,:, 1

. -st*..t&, .l'{;. $,

* !r1

1,2. Produceau, la l9ou, ;i produc Ai astXzi'atelierele gi fabricile de t ceramicd r,copii d.upi statuile celebre cele mai diverse,pe care apoi magazinele specializate le puneau in vinzarepentru { impodobirea r gridinilor gi interioarelor'3. Nu se producea, insi, la 1900,brelocul < Gioconda ,i gi nici prosopul de baie cu acelaqi motiv

a$a curn rezulti din aceastd imagine.4. $i turnul Eiffel, in ipostazi de ri9ni16 de cafea,constituie o u achizitie culrurall r mai recentS.

,:,,,ilil!,...:.:*?'1 1r:inl!{:'r b

1,2. Un experiment kitschal anilor '50:replica, tr pe viu *,ia < SErutul

'r lui Rodin.3. Automobilul Beatles-ilor,simbol ciudat al alianfeiCintr-e lipsa de gust $i tehnica de astizi.{. Tot in spiritul kitsch-uluirrea si ne impresioneze gi Ren Magritte,--u al siu < Terapeut r.

Kitsch-ul filmicse dwede;ted:intre cele mai nocivedin Punct de aedere estetic.Asistdm, peste tot'la ample incercd.riile mistificarea raporturilor dinue oatneni,dinge indioidsi societate.dintre indiaid ;i naturti,d'intre omsi propriul sdu rrecut,diitre omul de sstdzi;i posihilul sdu aiitor.Smtimentalismul,erotismal;i oiziunea Patriarhalddespre istoriesint elementebe care kitsch'ul flmic'insistd. cel mai mult.1,2. Doui imaginidin filmui italian ,,Biblia",in mdsuri sa stirnegscidelicioase lacrimi.

E ioarte greu sd spui:e unde tncepe hitscfz-wt,:urogatul de ztiapd': preferi?zfq.:entru surogatut de viagd,,urogatu[ estetic gi preferircga:entru suragaeul estetic.i unde sftrSegre..lnumite cazuri afe reclsmei:: defircesc prirc excelenpdjrept kitscFz.-Ltrumite ezuri ale artei *toderne:: defnese, de asemenea,jrept kitsch.

, t--nde incepe

: :,. Lrnde sftrge;te kitsch-ut?i'n,ie ncepe gi wrcde sftr;egte.:.gsa de gust?

-. {ine tot de domeniulil:sch-uiui, citeodat*,.: ilustragia.j:ieritelor pubiicalii periodice,:,: ilustragia c54i!or.-.

Cunoegte oare gi design-ul--'.:zuri de kitsch,----rir1 vrea si demonstreae;::sr proiect de fotoliuli. Foarte multe interioare: . ;ed{ asemenea n valori u: : amatorismului artistic.

&4{Fr'.ff

{:':

\

4. Ar fi sinistnr ca p?ni gi cornputerelesi posede capacitatea de a-gi perverrisau altera gusturilein sensul kitsch-ului, a*a cum pare a lre demonstraaceasti imagitrereprezentindu-l pe Kennedy intr-un cap de ciine.Imaginea esteprodusul fina! al unei operaliunicare a inceputcu inserarea datelor unei fotografiia defunctului pregedintein fotografia unui cliae.Existi astfei crei eiernente contributive:Kennedy, ciinele gi pi*atulce f,orrneazi genericul modeluiei.Experimentui apartinespecialigtilor !aponezi.

.&,f1.:l!:i,t

rI

!I,

I

s&sTi

Oricutn, alta comPuterelor,despre care se ztorbe;teaii de mult astdzi,ilusueazd ;i eapasiunea surogatului,'pe

care ex*abrdinar de rnultd lumeo nillTeste.S-a criat un lel de mital comPuterului,care miine ar f, duPd unit,capabil sd inlocuiascdmunca artistului.Se sDeculeaza atitain tigatura cu Poibilitdlilecomputeruluide a crea in acela;i senstn care crea qrtistulde tip tradilional!In realitate'arnbiyiite estetice ale ciberneticiistnt mult mai modeste.Speciali;tii considerd cain domeniul arteicomputerul Poate fi utilizatpenttu

.progr.amQreaunor sxtualttprioind. difuzarea aalorilor esteticeTntr-un sPaliu cultural dat.Computerul mai Poate fi utilizat'de gsevneneat ca ?.nstrumentln rnunca de cteatriea srtistului.E greu de Presu/us' insd, oartd realiza.tddin iniliatir:a comPuterelor.Experienlele -de Pina acumdoaedesc cu PrisosinYacsrscterul utoPical unei atari PresuPozilii.Chiar in cazttrile in carecibernetica a oblinut relatiae succese;i in materie d,e s ctealie artisticd' >,putem spune cd a{esteose datorescmai mult intiruPlarii'iar nu caPacitdtrii comPuteruluide a-l tnlocui Pe attist'

1. Maugham S. Manson:Desen executat la comPuter,2. Frieder Nake: r, Klee ,r 1965'Desen executat de citre un compute!:varialiune pe o temi de Paul Kiee'

-{:rry Strand::::ilea care ciripeqte ,r::ornputer)

. :-rriy Strand:-:t- ut ,

.:.anputer)lovd Summer:

: : ::enOaSe flOfi:; .:rnp gi spaliur

:-:rate la computef.

Omu! la computer-

studii de ergci:omieexecEtatepentiu i!c! avicnde tip Eoeing.

sg

#

3

. Hugh Riddlei:

-1-nthony Pritchett:Eerzi laterale 1968.S'.tem de proiectare,--'logi in feedback'-

Kerry Strands Leriy ]enkins

-

;:-Iamatori: r, SimPlexitY 'r.' Kerry Strand: r, Creasti IrE computer)r . Cristale r.

,L;; L)\ 4r1-,:/-l$

I. Traiectorii qi modele.Programator:Donald K. Robbins.Model in gah.2. Monroe in regea.Datele unei fotografiiale actrileiMarilyn Monroeau fost deformatepornind dintr-un punctastfei incitimagineasi aparica o re(ea.

.. Traiectorii gi modele.!:

*E&is,,ffi,TH#f

]. Traiectoriigi modele.Frogramaior:Donald K. Itobbins.Varia;iiie o tem5.re Jeffiey Steele.2. Comparaliesr:biectivia + Compozilieicr.r iinii 191? ra lui Piet Mondeiangi o picturioblinutSla computerde A. Michael Nolld,e laLaboratoareletelefonice Bell,New Jersey.3. Patru imaginiexecutatede cornputerpe bazar, Cornpozigieicu linii l9l? ra lui Piet Mondriani.A. &lichael Nollprograrnator).

---::::-!.--.-r*t-tl.-, -- r . l-- r . | .- r- t

-=T!ili:l::l; i;3:'I r-r- ----- t.-l-- r r -. -- r-tt|,:--. l--,. -.-,------.i r-. I l-dll--r r- rr'-.t r. t:Jalrt:;r--.-.-t t-' r:!:! li !li;::i ; :::; : : :: ;! i-. t

--

a-:- a; -

r --t --. t - I

-.-.-lr.lt!-.rl.rt-.---rJl!rrlirr-.rrrr

--;.-ll:rrtll.-r.ri.i-,1.t--rlr--

Reve*ire !a PLcrat.&4.etarnoifozl ia cci-:rPuter'Uli pEtrat esie transloinatint.-i!n profil de ienele,

1. Programare stohasticdde graficila computer:Coridor.Programulpentru aceastE imaginea fost lntocmit astfei:pe peretele din stingaau fost genelatedoui progresiiliniaredreptunghiulare.Apoi, tiparul a fostcopiat simetiicpe peretele din dreaPta.Au fost dispuse,stohastic,un grup de cuburipe tiparul tavanului9i pe acela al Podelei.2,3. t Amor-Voluptas-Pulchritudo'r1966i 68.Realizare cineticia iui Ken Cox.

p1

MofrAMoR

E POSIBILAO CIVILIZATTE ESTETICA?

209_ie oune inrrebarea dacir exist5, totugi, ceva neestetic 1a modul.L,.tl.rt. in tot ce intreprindem' in tot ce facem, pare a iater-.'eni gi un oarecare coef'cient de esteticitate'le unde Ei unde < sfirqeqte > atunci esteticul? O. *"*, *t*i"U * f".a identificat cu frumosul; 9i ast[zi intilnimjestui oameni pentru care esteticul apare ca echivalent pentru:*;;t. itt .tlti**l. secole' esteticul a inceput sd ire tot mai-ult identificat, irrs5, nu numai cu frumosul, dar qi cu intere-.antul. Pin[ ia utm[, s-a acceptat ideea c[ 9i ceya ce poate 1rirflh"",-a*pt urit r[mine gi poate fi estetic' Cind a apirut.rlrn" grt.tid. a I.iritul'ui (iAesthetik des Hiisslichen>)

-a lui

:-...."f.t""r'-it tg5:, nimeni nu binuia c[ peste un secol cea-.ui ^^t" parte din arta europeanl se rra-

proclama 'j. t" g""ielaire incoa.., ,, niitnl >) qi-a ficut inttarea masiv1 po.ri.. Tot ce pinl atunci fusese considerat ca incompatibil,,'riui"" poeticl ievine material estetic' Se par.e cd expresio-:::;rii sint aceia care inaugureazl < cultul uritului >> in artele.llu.tice. Dup[ ei, pe alte planuri, < uritul >>, se

-instaurea.zd;t.i"ii"a*i.- D"duit*"l, su^prarealismul, inaintea lor futuris-::u1, pot reprezenta p.tttlt" d" t"p"t in privinla < degrad-irii >>.:eii ?radigionale de frumos. Ast[zi, practic' granila dintre,;;";;t';.1, -o fo.,

"b"lite pin[ i'tr-atita, incit asislam 1a.::eci.1i estetice paradoxale. Ceea ce pentru un om a1 Renag-;:ir sau pentru o*rrl .""olului XVIII constituie indiciul:.jiscutabil aI non'esteticitd1ii devine ' Califica-..'.'ele de < simpatic >>, >' (< grafios >>, >' -:- cali.tate de iinonim. p..r-ttn tipurile inferioare de frumu-..,.:-ti", utilizate c1e citre toatl lumea' Dar, ce mai r[mine.,,..o1o J" sferele 1or, penttu a fi catalogat ca non'estetic?'_ir obiect considerat altedatA > a ajuns acurn (( i'te-:=-r1nl )), , >. Numai copiii persistl in a::ra cu distinigii tranqante ; frumos sau. urit' Pentru ei' cate-

.,::ile de ,', agreabil >, (-gralios >' inclI, .iirtl, c"l p.tgln pinl la olnumiti virst[' Adevlrul ":t: q"'

-,.,-;;t;;i.itii'rt"i"osul sint termeni extrem de relativi' trn:'::rite condiiii, valoarea lor pare indiscutabili' Nimeni nu.: spune, bunioarS, craVenus,de MiLo este uriti' Nimeni nu.

-.;;;;, -excluzincl conduitele abetante, c[ Giocondt

. "u,t9:.. Nimeni nu va spune c[Na;terea Venerei a lui Botticelli

.

,:- uriti. Nimeni .t.ti" rp.tt "

cd e urit5 poezia lui Shakespeare' ' -

a 1ui Eminescu. De ce oare se intimpld aqa ?. Poate pentru:- :utori.tatea unor asemenea cazuri este prea copte$ltoafe'-rrea-'--:i lurne s.a pronunlat in privinla frumuselii '.,-: rnultl l,tme s-a pronunlat in privinla unui monument,. ::t[ ca mozaicuiif"--J" G'Sut-t Vlt"lt d'itt R""ttttta' Prea-

--icr oameni le-a pl[cut qi le place Eirrinescu, pentru- ca. ..i-a sI indrdzneascf'-tn #""e ci

CE SE VA 1NTTMPLA MIINE?

210 ins5, ca nu numai acestea s[ fie cauzeie pentru cate Na;tereaVenerei place tuturor, iar poezia lui Eminescu ori sonetele luiShakespeare rlmin monumente de .Din timpuri foarte vechi, esfeticul a fost identificat cu pld'cutul. Adev[rul este ctr obiectul estetic se definegte intotdeaunagi prin aceea c[ >. Kant ne avertiza, firs['c5. nu capacitatea de a > defi.negte obiectulestetic. Un lucru bun sau util, de asemenea >. Darplace pentru cd vine in intimpinarea unor determinate intereseale noastre. Place penttu ci folosegte la ceva, iar pllcerea esteincercatl in insugi actul utilizdrii lui. Obiectul estetic, in condigiasa ideah, place, irrsd, dincolo de >

-

dup[Kant. Place prin simpla sa prezenfd, place numai la simpla sacontemplagie. Esteticul, in starea sa ideah, exclude

-

potrivitconvingerii lui Kant

-

interesul, de orice fel ar fi. acesta.De la Kant incoace, nimeni nu a mai indr[znit s[ puni laindoial[ un atare adevlt. Cel mult s-au adus corective.$i totugi, de unde > gi unde esteticul ?Ce este, in ultim[ instanl[, esteticitatea ? Unii au rdspuns laintrebarea formulatl astfel identificind esteticul cu artisticul.ln mlsura in care orice lucru uman, otice produs uman confineqi o oarecare doz[ de artistic, el place nu numai fiindci estein stare si rdspund[ unor interese determinate ale noastre'dar qi >. Rosario Assunto, estetician in vogi acum laitalieni, inspirindu-se dintr-o serie de texte mai vechi, opi-neaz[ in favoarea ideii c[ esteticul gi utilul sint totuna. DupIel, de la Renaqtere tncoace, cultura european[ incepe s[ opereze,tot mai periculos, distincgia dintre frumos gi util' In EvuiMediu, orice produs uman posedl gi valoare de produs arti'stic. Unele produse posedau aceasti valoare intr-o m[surlmai mare; altele, intr-o m[sur5 mai mici

-

in funciie de necesi-t[fi. O icoan[, ca sd f.e icoan[, trebuia s[ atrag[ prin frumusefTprin monumentalitate, prin >. Era vorba despre unobiect util, in felul lui, care poseda, in acelaqi timp, 9i un coefi-cient mai mare de esteticitate.Noi am numit mai tirziu acest tip de obiecte, cu un grad maipronunfat de esteticitate, , le'am adunat-inm,rr"u, am constituit cu ele un domeniu > care, dinperioada Renagterii, incepe s[ funcgioneze independent, impu-nindu.gi propriile sale exigenge, exigenle ce sfi.deazl orice alttip de finalitate decit aceea ( in sine >>, < finalitatea f[r[ scop )>

-

",1* "t spune Kant. in Evul Mediu, orice om, f[uritor deobiecte, era ( meqter >>, adice > respectivele obiecte,era in mdsur5 s[ fac[ acele obiecte corespunzdtor finalitdlii1or, conform scopurilor cirora urmau s5. le serveasc[. In EvulMediu orice om > era gi artist. El fdcea,cu pricepere, cu (( mliestrie >> respectivele obiecte. Odatl cu

E POSIBILA O CIVILIZATIE ESTETICA?

:romentul Renagterii, se opereazX distinclia dintre (( meqter >', 4A Asau > qi >. Artistul devine cel care ptie sd A I I-;rcc7 obiecte menite a satisface >, prin simpla lor;ontemplafie, obiecte care, astfel, trebuie sd" dureTe, obiectencompatibile cu ideea de consum, de utilizare, de uzurl qijeci, de destrucfie. Concepgia despre estetic, de la Renaqtere-rcoace, va fi aceea de ), de ceva sfidind uti-,itatea, de ceva sustrlgindu-se finalitlgii, de ceva producindsenzalia de slrbltoare numai prin simpla sa prezenli in ordineaexistentului. Aceast6 concepfie cunoa$te curind o dezvoltare=racerbat[. Arta ajunge, astfel, altceva decit . Arta'.'a ajunge, astfel, s[ se revendice ca un domeniu autonom al=xistentului, ruginindu.se chiar, pe alocuri, in secolul XIX,:e implicagiile sale, de > sdu in viag[, in societate."feoria

, cu derivatele sale cunoscute, ne;oate servi drept argument.)ar, odatl cu dezvoltarea impetuoasS. a indusfriei, in secolui XIX,:e descoperl un adev[r, uitat cel pufin cle ia Renaqtere:rcoace, adev[rul c[ nu numai produsul artistic st[ sub semnul.sreticitifii, dar gi produsul industrial..\iungi aici, e necesar sd procedim la delimitarea activit5lii::;istice de activitatea >. Activitatea artisticl pre-srpune realizarea de unicate, exemplare originale destinate. satisface, prin sirnpla lor contemplare, destinate a emofiona;lrn simpla lor prezenl[, prin faptul ci sint unice, c[ sint o:.outate in ordinea existentului. Emogia reprezint5, potrivit:-.ncepfiilor estetice tradigionale, principala condijie a artis-:-citd1ii. Ceva ce nu emofioneazd, la nivelul contemplagiei,::.r poate fi considerat >. Producgia industrial[.-a definit intotdeauna ca activitate urmirind realizarea de:iecte in serie, destinate a satisface diferitele nevoi ale omului.

-'::lsfaclia produs[ de obiectul industrial va fi, agadar, de alt::Jin, ea putind fi > numai in condigiile in care: :iectul este (( consumat > sau ( utilizat >>. Ca lucru >,:= element nou in ordinea existentului, obiectul artistic se::inegte prin gradul de > la inslEi condilia noastri:: 1ume, atunci cind ciut[m s[ ne inqelegem pe noi ingine.--'biectul artistic constituie, din acest punct de vedere, intot-i:auna > decit , >, decit lumea

'ranal5. >), cunoscut5. Obiectul artistic inviti, astfel, perma-..=nt, la schimbare, la prefacere, la corectarea pozi;iei noastre-:^ societate, in conformitate cu sensurile noului qi ale superioru--'.'. Obiectul industrial, dup[ cum am vizut, ignorl o atare::i'rc!ie. El trebuie si rdspundi unui alt tip de exigenqe decit:=le de ordin contemplativ. S-a observat, ins6, ci anumite::rme, anumite produse realizate la scar[ industrial5, comporti,;: lingl vaioarea lor strict utilitar[, qi o anumiti valoare',,_503

cElsE vA iNTiIvIPLA M1INEI

212 estetic[; nu numai atunci cind sint utilizate, darqi atunci. cind sint contemplate. $i de ast[ datL rrU s-a desco-perit nimic nou.Peringii moderni ai Design-ului nu au f[cut decit sl reedi-teze o observagie foarte veche. Anumite forme, chiar atuncicind sint forme ale unor obiecte utile, plac mai mult decitaltele; sfera, conul, piramida

-

toate figurile gi corpurilegeometrice

-

ne (( produc satisfacgie >> atunci cind le contem-ple.n, N.r rnai este vorba, in acest caz, de unicate. Toate sferelesint la fel, cu deosebirea cd unele pot fr mai mari, altele maimici

-

dar gi dacl am avea un grup de sfere identice' un grupde conuri identice

-

fiecare dintre acestea, sau toate impreun[plac. Nu numai formele geometrice clasice, ci gi multe alteforme, derivate sau sinteze ale acestora, satisfac, atunci cind leprivim.Artigtii din cele mai vechi timpuri au operat in spiritul uneiasemenea convingeri. Ce-ar fi dacd producgia industriald atline seama de acest coefi.cient de > qi, ca atare,de atracfie, pe care anumite forme sint capabile sIJ asigure ?Este intrebarea de la care a pornit Design-ul. Precursorii Design-ului contemporan nutreau convingerea c[ e sufi.cient ca pro-dusului industrial s[-i fie aplicatl o anumitl >pentru ca el sd beneficieze de un plus de atracfie.Printre precursorii Design-ului Ei Indusuial Design-ului senumlr[ qi 'lVilliam Morris, artist qi estetician englez, care atr6it intre iB34 9i 1896. Premisa de la care Morris a pornit infundamentarea ideii de design a fost utm[toatea: arta, cadomeniu al unicatelor, al produselor stind sub semnul origi-nalitllii, chiar in condigile in care acestea sint grupate, ) intr-o institugie accesibild pentru fcrarte mulf oameni,cum este muzeul, reprezintd, totuqi, >.Nu toatl lumea are posibilitatea s5. meargi la muzeu. Nu toatl/lurnea are posibilitatea sI meargi la teatru, Nu toati lumeaare posibilitatea si asculte un concert care a avut loc intr-osall celebri, sub bagheta unui mare dirijor. Arta, in condigiasa clasicl, rimine un privilegiu al celor avufi. Cum s5. facemca si ajungem la un tip de art[ accesibil tuturor sau accesibilunor foarte largi categorii de oameni, mult mai largi decitobiqnuitul > al muzeelor, al expozigiilor etc ?'William Morris rlspunde: e necesar s[ acgion[m in acele zoneunde utilul se confund[ cu esteticul, pentru a descoperi o dimen-sitane a frumosului care sl ne permiti realizarea, la scarl indus-triald, a unor obiecte cu dubld funcgiune: utili gi estetic[ inacelaqi timp. El este iniliatorul aplicirii >in industrie. Inigiativa sa, ins[, ou s-a bucurat de succes,deoarece aplicarea unor ( forme artistice > la produclia indus-trial[ in serie a dus la degradarea funclionalitlgii obiectelor

E POSIBILA O CI\TILIZATiE ESTETICA?

:.stfel produse, la degladarea esleticitlgii formelor artistice qi-: realizarea unei produclii costisitoare..lnut[rile in vederea gdsirii unei solugii privind producgia:: obiecte cu dubl6 va1en15 existenliald au continuat gi dupl:r'.oartea iui \filliam Morris. Nogiunea de Design a p[truns in",-cabularul civilizagiei ^contemporane, indicind tocrnai acest::up de preocupdri. In accepqiunile sale ceie mai recente,)'rsign-ul se vrea o modalitate de exploatare a noii dimensiuni: producqiei industriale contemporane

-

dirnensiunea este-::;I

-

dimensiune ce azi nu mai poate fi identificatS cu , ci priveEte::iploatarea unui grup de factori specilici, funclionind la acel:--r'el al rnateriei unde utilul fuzioneazi cu esteticul..--.etti factori constituic-, totugi, un al esteticii.l:ntru cI niciodat[ nu pogi spune exact care sint anume fac-:--rii ce intr[ in constrlrcliil formelor cu >. Elementele de simetrie, armonie, ritm apreciate-::ci din antichitate ca generatoare de prin simpla::ntemplagie? Poate. Sint insi qi forme stindevidentsub semnul.simetriei sau al aritmicitdgii, capabile sl asigu.re umri obiect:.: numai utilitatea practici necesar5, dar qi uncoeficient de-::lminat de esteticitate. Elementele de ordin dinamic, sugednd::::5carea, succesiunea, accesr:l pefmanent Ia noutate ?Sr de data aceasta: poate.i:nrre reugitele Industrial Design-ului se num[r[, ins5, qi:estule obiecte ce nu exploateaz5, ins'i, formele dinamice.:'1ulti. lume pare astlzi realmente > de acest

214

CE SE VA 1NTiMPLA MIINE?

inainte producgia. Vom intra intr-un secol de frenetic[ succ-siune a formelor. Indicii par a 6. schimblrile de mod[ actuale;clte trei pe sezon. Indicii se arat5. a fi actualele schimbiri gigoana dupl noutate din domeniul literaturii gi artei. Aga seva intimpla

-

s[ credem oare ce ne spun futurologii -

gi cuproducgia din secolul XXI ?Totul va fi. goanl dup[ schimbare, dupl noutate serial[, pemlsura qi dupd nevoile tuturot. Durabilitatea nu va mai prezentanici o importan![; produsele industriale vor trebui s[ plac[,indiferent de rezistenga lor.Procurarea lor nu va mai constitui o problem[ pentru nimeni.Imperativul secolului XXI e prev[zut a fr.t mereu al"tce+,a !Va veni vremea cind oamenii nu se vor mai interesadecit de aspectul estetic al activitFgii 1or. Omenirea se indreaptlc[tre o civiliTafie esteticd. In ciuda marii sale forgede seducgie, e greu s[ realizezi, pe baza datelor experienleideginute pin[ acum, o asemenea ipotez5, Chiar nevoia de> devine, in aceste condigii, o problem[ de confortce trimite, in cele din urm[, tot la anumite interese de ordinpractic. Nu trebuie s[ uit[m c[ pe parcursul dezvoltlrii istoricea omenirii, cresc nu numai posibilitdgile producgiei, atit indus-triale cit qi agricole, de a satisface interesele oamenilor I crescdeopotrivd, se nuanfeazi, se diversifi.cl insegi interesele noastre.ln

"c".t. condigii, nu aspectul estetic al consumului de bunurimateriale se cere discutat mai intii, ci aspectul practic, nevoiapermanent[ a unui plus de confort pe care, om fiind, nu pofisI n-o resimfi.

GINDIREA DE AZT$I LUMEA DE MIINE

215-uinea de miine r> a constituit intotdeauna un motiv de spe.. .::gE, dar qi de ingrijorare. ( Ce se va intimpla miine ? >> in-.1!area unui rispuns mulgumitor, gindul se vede tentat s-o.. inaintea faptei, reflecgia inaintea acfiunii, f.antezia inaintea:::liti1ii. Astfel, consrrmul nostru zilnic de supozilii qi ipoteze.::re de-a dreptul impresionant. Mai ales astizi, marile cuce.:.:: ale gtiingei $i tehnicii, marile infiptuiri ale secolului XX,.. j pot s[ nu seduci imaginalia, nu pot s[ nu invite, permanent,. cele mai diferite supozigii in leglturS cu viitorul. Chiar-::1 din tot ce noi ne inchipuim ci

CE SE VA INT1MPLA MIINE?

216 de speculagii decit Heidegger, iEi propune in The HumanCondition (tqSS), tradus[ pinX acum in principalele limbieuropene, o ampl5 analiz[ a raporturilor dintre ceea ce exist[gi ceea ce va exista.

GINDIREA DE AzI $i LUlv{EA DE MiINE

curs nemulgumirilor, ignorindu-se, sfidindu.se orice dilicul-tate. Indrlzneala determin5, astfei, inevitabil, o schimbare.in cazul in care schiml,-,area se dovedegte total[ sau relativtotald, ea poartX numele de ret,aluriu in cazul in care schirnba.rea e doar parfial5., ea poart[ numele de reformd. indriznealaatrage dupd sine infruntarea spontan[ gi directi a contextu-lui. A indr[zni devine echivalent cu a decide destrucgia giJeci, profanarea unei stlri de lucruri date.Indrlzneala, sau poate mai bine spus clrt7a ntd., a. constituit,.iin timpuri foarte vechi, una dintre principalele calit5gi ome-negti. Pentru indrizneala sa de a-l 6. infruntat pe Zeus, pro-meteu a fost acceptat atitea secole drept simbol al eroismuluiuman. Giinther Anders, in Die Antiquierheit des Menschen(traducerea italian[: >, 1963), e de acord,aparent, cu aceastl idee. El observl c!.:

CE SE VA 1NTIIUPLA I\,TIINE?

218 s[ utilizeze bomba atomice gi a cerut aprobarea pregedinteluiStatelor Unite in acest sens. Pregedintele a consultat ma9inile,iar maqinile au rlspuns, in limbajul cifrelor, c[ e foarte riscantca Staiele Unite J[ intrebuingeze bomba atomicl in rlzboiuldin Coreea. Pregedintele a dat dreptate maqinilor, iar Mac'Arthur a trebuit sd sfirgeascl, in modul cel mai ruEinos, carierasa militard. Ruginea lui MacArthur devine, aEadar, o ruginea individului caie se descoper[ inferior maqinilor. Prima infe-rioritate a omului fa1[ de maEinl ar fr

-

potrivit opiniei luiAnders

-

mdrginirea Ei lipsa de profunzime; a doui inGriori-tate privegte faptul c[ omul, in raport cu magina, se-deterio'reazf exttern di uqor gi e exclus industriale.Boala sa const[ in aceea de a fl >.Spectacolul oferit de cea mai mare parte a gi!'dirii fi'losoficenimarxiste actuale e ingrozitor de pesimist. Relativa lui forg[de seduclie gi fascinagie se bazeazi pe utilizarea ampljfiqall .unor resturi de adevir, manevrate abil, cu scopul de a le trans-forma in generatoare de mituri, iluzii 9i prejudec[1i pentrupublicul fiIosofic neavizat. Spre deosebire de pesimiqtii tradi-lionali, care erau exclusiv retorici, urmaqii contemporani .aiiui Sciropenhauer se resimt gi ei cumva, de pe

-urma acelei> despre care vorbeqte

-

desigur, f[r[nici un temei real

-

Gtinther Anders. Le e ruqine, parc[, s5'qimlrturiseasc[ pesimismul. Lipsa lor de incredere in viitor st[-ruie undeva in subtext; sint recunoscute marile achizilii alecivilizagiei secolului XX; e recunoscut incontestabilul progtespe care l-a fecut omenirea in ultima sutl de ani, totugi ceva' ceva nu ingdduie s[ se spere in maibine. Cum altfel am putea defi.ni pesimismul decit ca refuzde a recunoa$te vreun temei pentru speranla in mai, bine ?S-ar putea ,roibi d" dou[ tipuri de pesimism: pesinrismul petenqi peiimismul. profetic. Pesimismul peren nu poate s[ insemnedecit atitudinla

-prin care sint negate orice perspective de

ameliorare a condigiei omului in viitor; am fost gi sintem con'damnali la aceleagi standarduri, la aceeaqi nep-utingd, la ace"leasi limite. Pesirnismul profetic inseamn[, de fapt, nu numaia nega orice posibilitate de ameliorate a condifei noastre inviitoi, dar u frevesti, chiar, mai tiul. $!, vai,

-numirul unorasemenea profegi sumbri nu e deloc redus ! CiteodatX, spe-culatiile loi devin captivante, dar. ' . inutil.C.P.' Snow, celebru ictiitor 9i estetician, in The Two Cultwes(trad. italian[: >, 196+), se arati foarte ingrijoratie abisul crescind c s-a deschis

-

in conqtiinga omului con'temporan

-

intre cultura umanisticl 9i cea gtiin1ificd. Oameniide artd gi literaturX nu ingeleg nimic sau aproape nimic dinmarile realizdri ale qtiintei de astSzi. Oamenii de 9tiin16, spe-cializali pin[ la a deveni < surzi >> fa96 de art5, refuz[ ori nu

G1NDIREA DE AZI SI LUMEA DE M1INE

au timpul necesar si ia in considerare grupurile de inigiativeumanis?ice care nu-i ptivesc direct. Ce se va intimpla inviitor ?. . . Va fi foarte r[u, r[spunde Snow. Va fi tragic. Vali periculos. Ce este de flcut ? O intoarcere la > tim-p*i

"1" Renagterii, cind omul se definea ca spirit universal,

-a spirit total, apare drept imposibill. A-i obliga pe,oameniiJe giiinll sd citeascd literatura ce nu le place e tot atit de impo-sibil. A-i obliga pe scriitori s[ invele formule matematice nue mai pugin imposibil. Iat[-ne in situalia cind nu mai putemrecunoa$te nici o perspectiv[ de mai bine in viitor,

, nici o

speranll intr-o lurne mai armonioas[. Nu ne rdmine decit s[nm pesimiEti. . .-\ceeaEi esie gi concluzia cirgii lui Erich Kahler The Towernd the Abysi or the Transformd.tion of Man (trad. italianl:< La Torre e l'abisso >, 1963). Kahler practic[ supozigia apoca'liptic5, bazatd pe argumentafia sistematicl, riguroasl, logic[;i foarte subtih, refuzind constant metafora bombasticd sauorice alt mijloc $ocant de exprimare. E1 constat[ mai intiio mare sci1iune din exterior in congtiinga omului contemporan.\Iarile aparate colective

-

cum sint corporagiunile, partidelelolitice, organizagiiie industriale gi comerciale

-

impun astS-zi:ndividului paralizante modele de conformism in care se vede:nregimentai progresiv. lv{ai trebuie linut seama

-

dupi.pirriu lui Kahler

- 9i de faptul c[

2?;9

CE SE VA iNTih,{PLA MiIi\IE?

Domnia forgelor cimentatoare qi a celor dezagregatoare aietehnicii va depinde de aceast[ important[ alternativ[ in caree implicat intregul destin al omului: va reugi omul sd obginEcontrolul asupra propriilor sale produse sau va fi. dominatde ele ? Distanla care separi oamenii in viaga cotidiand, lipsade imediatitate in contactele umane gi solitudinea ce derivldin eie, ale cdror martori sintem nu o datd, igi au tidicinain alienarea omului de centrul s5u intim... Se tinde astlzitot mai mult spre stabilirea contactelor cu partea funcgionahEi externd din noi, acea parte din noi care are, firl nici un dubiu,dreptul la existenlS, in timp ce latura uman5. individuali dinnoi, pentru care structura noastr[ social[ nu prevede un loclegitim, aratl tot mai , tot mai izolatS, tot rnai alie-nate. Dezagregarea sau reducgia Limbaiului uman cornun, dis-persarea limbajului in multiforme increnglturi ce se indepir,teazi de centrul uman sint, qi ele, responsabile de fenomenelede instrdinare survenite intre noi. Aproape c[ nu mai dispunemastdzi de un limbaj uman comun al unot secliuni colectivi.zante, s-au proliferat o multitudine de jargoane gtiintifice,tehnice, profesionale gi ziaristice, care constituie tot atiteaabstracfiuni pargiale. Acelagi termen iqi asum[ sernnif.cagiilecele mai diverse, in funcgie de cimpul gi contextul in care seg5seqte. RezultX un fel de babilonie ce face citeodati dificil5dezvoltarea unei discugii in probleme de ordin general, dacltermenii nu au fost definigi cu precizie de la buninceput >>.Kahler constati, apoi, o altX mare > a condigieiomului contemporan, de astl dati, >. Kahlere de pdrere cX arta confemporan[, la fel ca gtiinla, au determinato l5rgire considerabild a orizonturilor omului de ast[zi. InsIchiar aceast[ operi de expansiune a determinat distrugereapersonalit5lii umane. Omul de azi numaiposedlnici o valoaremorali. Omul de ast[zi apare in postura unui bezmetic, optindcu acelagi entuziasm qi aceeaqi indiferengl pentru situagiilecele mai diverse. Va fi foarte riu

-

r[spundeErich Kahler. Va dispare personalitatea. Vom tr[i intr'olume de anonimi. Adio geniil Adio rnaegtri ! Vor dispare toatecriteriile de apreciere considerate pin[ acum ca sigure. Vadispare simgul responsabilitXgii.S[ fie oare chiar aqa?Oricit[ ingelegere am avea pentru autorii unor atari teorii.nu putem sI nu observdm c[ ele sint produsul unei anumesociet[1ii, al unui anume mod de vial[, condamnate istoric.Hannah Arendt, in cartea amintit[, se lanseaz[ intr-o demon-stralie gi mai spectaculoas[.

GTNDIREA DE AZI $1 LL]IV{EA DE MiI}iE

Scriitoarea americani procedeaz[ la analiza sentimentului deplictiseald. Ce este, de fapt, plictiseala ? Nimic altceva decitc stare de nemulgumite fagl de ceea ce exist[

-

o slare deremulgumire deoiamdati pasiv[. Cind plictiseala ajunge laun anr.rmit grad de saturalie, omul iqi permite evaz-iunea,incercatea de a-rsi pir[si condigia' in speranla unui >.Dac[ evaziunile ar putea 6. clasificate riguros, atunci noi am regineciteva dintre forrnele lor mai interesante: evaziunea in irnaginar,er,aziunea in exotic, evaziunea in pueril qi evaziunea in neant'Primele trei sint cele care formeaz[ suportul tuturor iluziilor.i at tuturor utopiilor, ptin care cineva se poate refugia intr-unriinp triit sau livresc, la trecut, prezent sau viitor, prin gesturi.:rre sll sustrag[ obligagiilor sociale ori morale de un anumi!:ip. Hannah Aiendt descoper[ un nou tip de plictiseal5

-

2lictiseala de Pdmint. De mii de ani, trlind Lre micul -nostru

llob tet.stru, D-0.1n plictisit de el. Vrem acum s[ evadlm inCosrnos qi c[ut[m, prin toate mijloacele, ca voinla noastrl.i se implineasc[. Ce semnificagie poate s[ aib6 acest nolr.rntimendde plictiseahl Oamenii s-au plictisit pin5 acum detocurile in caie trliau gi lineau s[ evadeze in alte locuri' ale.celuiagi Plmint. Oamenii's-au plictisit pin[ acum de tirnpul-r care trdiau .,si gineau s[ evadeze in alte timpuri, tot ale aceluiaqilimint. Niciodatd, ins[, oamenii nu s-au plictisit de P5mint.Cei vechi, cind se intorceau de pe ape qi puneau piciorul qe;imintul cunoscut al patriei, strigau , h semn de"iav[ p[mintului patriei. Chiar gestul lui Ion al nostru, din:omanul lui Liviu Rebreanu, rimine simbolic pentru o ase--.renea mentalitate. Ion slrut[ Pimintul' Nu e aici numaiiragostea ldranului de avere. Mai e gi altceva, E gestul de:ecunoqtinld suprerni a omului faqi de cel mai sigur supott.l

-s[s -

Pdmintul. Rare au fost fitile -

de obicei maladive -

i:1re au preferat Ei practicat tipul de

CE SE VA INTIMPLA MIINE?

222 Din intimplare - gi numai din intimplare - aventura se poatesolda cu o victorie. Dar ea se poate solda gi cu o infringere.Dac[ se intimpld ca acliunea celui care > si se inscriepe coordonatele generale ale devenirii istorice, ea va sta subsemnul progresului. Dacd nu, va rlmine o tentativd, fie lipsitdde sens istoric, fie chiar reprobabil[. Reuolugia, dimpotriv[,presupune o migcare in sensul devenirii generale a lumii,in vederea accelerlrii viitorului. Revolulia nu are ganse deizbind[ decit in condifile in care cei ce-o inflptuiesc se facexpresia unei necesitlgi istorice determinate.Merit5 urm[rite transformlrile conceptelor de aventurd qireuolufie, in studiile de filosofie, estetic[ qi critici din uiti-mele gapte decenii. Inigial, orice tentativi de evadare din con-textul dat era numiti revolulie. Futurismul s-a proclamatrevolugie estetici. Cubismul s-a proclamat revolufie artisticl.Dadaismul s-a proclamat revolufie literarl. Suprarealismul s-aproclamat revolulie culturah gi artisticd. Cu timpul, insi, pe md-sur[ ce adevdrul a putut fi mai bine deslugit, tetmenul de revo'lu1ie a fost inlocuit cu acela de aventur5. Cu excepfia lui HansSedlmayr (Die Revoluzion der Modernen Kunst, 1958),majoritatea autorilor vorbesc azi despre aventurile artei moderne,ale literaturii recente, ale omului contemporan. Unele titlurimi se par ilustrative: R.M. Alberes L'aventure intellectuelleduXXt sidcle, 1950; Denis de Rougemontt L'auentu're occiden'tale de l'homme, 1957; lv{icheline Sauvage: L'aventure phi-Iosophique, 1966.Ce se va intimpla miine ? Orice r[spuns rlmine condigionatde valoarea acliunilor intreprinse astdzi. Ne-am lansat intr-orevolugie sau intr-o aventur[ ? Pesimigtii sint toli insp[imintalide spectrul consecinlelor nefaste >. Mingile lucide vdd ins[ in eforturile temerareintreprinse astezi pentru cucerirea spaliului cosmic cea rnaimare revolulie pe care omul a fost vreodat[ in stare si oinf[ptuiasc[.La intrebarea: (< ce se va ir:rtimpla miine >> mai este necesars[ avem in vedere gi altceva. Chiar qi pesimigtii inveteragi sintde acord in a recunoagte c[ se anun![ diferit, ci unelelucruri se petrec ir:rtr-o parte a lumii qi altele in cealalt[ partea ei. > a tnceput de ast[zi gi el nu poate fi pretutindeniacelagi, cum planeta noastrl nu e pretutindeni aceeagi; existio lume socialistd qi exist[ o lume capitalist[.Devine un nonsens ca, din noment ce nu speri in viitor, slcrezi totuqi c[ el i1i va aparfine. Viitorul a aparlinut intotdeaunaoptimiqtilor. Viitorul a aparfinut intotdeauna numai celorcare au aclionat in numele lui. Nu mi se pare deloc forgat aafi.rma c[ dintre toate curentele fllosofice care se profi.leazir

ciNDTREA DE AzL $r LLME.\ DE MIrNE

a orizontul gindirii de ast5zi, doar rnarxismul se defi.negte ca-iosofie prin excelenll optimistd, ca filosofie prin excelenq[, r'iitorului.-nainte de a deveni teorie gtiinlific5 Ei practic6 a unei noi,rrinduiri, marxismui a fost proiect uman, proiect pentru lumeas:colelor urmitoare, proiect pentru viiror. Primele scrieri alelui. \'{arx au, din acest punct de vedere, semnificagia unoralevirate texte de introducere in viitor" Marxismul Ei viitoruls3 contopesc in aceeaqi plasmd unicd a umanit[gii de miine"

223

(RAhaiNE VESNIC CEVA DE FACUT},

224 Ce reprezinti omul, care este rostul siu pe pdmint, cum potfi apreciate acgiunile sale, sint intrebiri obsesive ale gindiriidintotdeauna. Au existat, insd, epoci cind aceste intreblris-au pus cu mai multi pregnangS. Asemenea epoci au fostdenumite umaniste, iar sistemul de refleclii cu privire la pro-blematica noliunii de om a c5p[tat, prin tradilie, dupl cumse qtie, denumirea de umanism.Vom deosebi, aqadar, rnai intii, pe plan istoric, mai multetipuri de umanism: antic, rnodern, contemporan.Vom deosebi, apoi, un umanism filosofic, un altul literar qiartistic, un altul religios, in funcgie de disciplinele pe bazaclrora s-au cristalizat sistemele de reflecgie cu privire la pro-blematica notiunii de om.ln m[sura in .ute problematica noliunii de om a fost luatiin dezbatere din perspectiva diferitelor orientlri 9i direcliifilosofice, vom deosebi, bun[oard, un umanisrn existengialistEi unul personalist etc.Dar atari. > ptezintl prea pu!in5. irnportan!5 pentruprobiema ce vrem s-o discut[m. Singura distincgie importantE,ce merit[ refinut[ cu toatl atentia, rdmine aceea referitoarela existenla unui urnanism abstract, vorbind in general despreom qi a unui umanism concret, a unui umanism iluToriu Sia r.rnui unrr-nism real. Doctrinele urnaniste anterioare, indife-rent de epocile gi societlgile la care subscriu, s-au resimlitpetnanent de pe urma importantei confinute. Nogiunea de om era aici privitl izolat de existenfailclev[rat[ a oamenilor, de nevoile lor, de aspiraliile lor. Sevorbea in cuvinte emotionante despre om $i esenla uirranS. caiiind etern aceleagi. $i astdzi rezidtiuri aie mentalit[1ii speculativ.facile se fac incl simlite. Chiar atunci cind iEi propun s[ vor.beasci despre condilia omului in societatea socialistd, uniidintre noi se 'u'[d furali, citeodat[, de farmecul irezistibil aldeterminagiilor lipsite de suport temeinic, se v[d furaf demitul fi.losofic al omului atemporal qi aspagial.Marx procedeazi, pentru prima dat[, la abordarea lucidd anofiunii de om

-

omul ingeles ca totelitate a relagiilor socialedintr-o anumitl perioadi istoricl qi dintr-un anumit loc.Pentru h{arx, problerna umanismului constituie, in primulrind, o problem[ de ordin practic. intr-o societate nedreaptS.omul nu poate s[-Si dovedeascl adevdrata sa dimensiune,Nedreptatea social[ e, prin sinc, antiumanl.Trebuie, deci, inliturate cauzele nedreptigii.Trebuie, deci, iniSturati neclreptatea. Trebuie, Ceci, schimbatlorclinea existenlei. Trebuie, deci, iristauratd o lume mai buni.A vorbi despre oln, a pleda pentru o1rl, neintreprinzind nimicin vederea schimb[rii revolugionare a ordinii existente, con,stituie un act lipsit de {inalitate, A vorbi despre nobila misiune

l. Robotul K-456al lui Nam -[une Paik(un robot femellcunoscut Pentru o comportalecapricioasi;i generatoare de dezordine).2. Poezie la comPutert Tape Mark I ,realizatd de Nanni Balcstrini9i transpusi ala cum a apirutin Almanahul BomPiani 1962.1. Coregrafie programatila computer.

I

l

i

{}tat !n..'. '

!, !&rtrd*1'*oriilpf,*tsr*sr{trt $!:ffr

- ".--,. ,tt*g

- r;:r.. ,ra**t

,.--- aaltta

P:*,**

t#i

Praductie industriald tn setie,,onrr*,, rdgaz, cultura de masd,artd de misd' automcbil, comPuter'cinencatogr af , te levi ziune,radio, Pick-uP,magnetofon,,rrirt, ilutirott, telefon, stis, aorbirestm termeni care trimit, toPi,Ia o realitate extrern de comPlexd,prea putin aautd in ztedere d.e cdt.re noibtna acum: realitatea comurucallet'' In condigiile civilizaliei contemporane,dezaoltarea $ intensifcareacomunicagiei,de toate tiPurile'constiruie'un fenomen u;or de verificat'Comunicayia ttizuala, in pertmetrul .caretase inscrier' dintr-o anuntitd perspectiad,si domeniul e$eticului'face pane integranta din aceasta realttate''Sinim realmeite asaltali de urialecentitdli de mesaieprovercite din diuerse surse''a caror receptare rapida e dtrijatoDrin exPloatarea diferitelor tehnici'- cum'ar fi tehniia reclamei, a -ambalajelor,a jargoaneior profesionale la modd' etc'Lioti tn discilie- in lumina fenomenelorla care ne-am referit Pind' acum,

.

diferitele resortuii ale comunicaliei,iiauit;o alecelei aizuale, capdta aalenpe noi'Practic, a existq Presu?unea-Yi semnala Prezenle tn lume5i a recepta) permanentt'semnalele lunii din jur'

1. Un arbore care se aPleacd:semnal de vint.2, Nu are aceasti infruntaredintre doi cerbiaspectul unui adevirat diaiog ?Orice replicd implicio iniliativi anterioaridin partea adversi.

1. Boxul -

r dialogul Pumnilor r.2. Pretutindeni se iatinddiferiteles canale de comunicalie r.

In funcpie de capacitatea noastrdde a decoda mesajele receptate'informayia transmisdne poate Ji utild in diferire'grade.

l Sistem simbolic pentruun calculator electronic.Necunoscind limbaiulrn care computerul se poate exprima,e greu sd ne dIm seamade ceea ce un semn sau altulpot si reprezinte.2. Semnele unei limbipe care nu o cunoa$tem.Ne sint deopotrivi strXineatit semneie ca prezenlX vizuali,cit gi intbrmaliape care ele o transmit.3. Semnele unei limbi pe care,de asemenea, nu o cunoagtem.Cuvintele sint transcrise insiin alfabetul latingi, la prima vedere, se creeazi impresiacd ne afl5m in fala unui textmai pulin strdin decit cel anterior,degi nu pricepem sensulnici unui cuvint.

Y

aaaaoa

aa

@

nn

e:

AVO tentang orang baniak irng stdang bcrluopul daa ditcngahl pc-rundrngan rtu. AVO mcngidjinlannla. Paa mahasigwa itu dipssilahkatrkrsuatu tiorong radro dan diuru bitlara Ecrcla ilu Eaniiarlao tultutadr'Para anggota AVO tcrrnjro dan otngantarkan oercta dcngan opulciuar darr gcdung itu.

Ketrla ulusn itu tiba drdl.laoan orug balial bcrtsial bohvadcrcka tal oodcngar aualu lPapun ocluolan hop ousil populcr.Mcrtjra ttla! ditipu dcngat qcnriarlan drmula tlorong radro rang Eati.Sttclah orang baryal atogtrtt apa;ang ttrd;adr. oacla ocndjadr muabdan bcrtcrialir hlu'duapuluh oraog oabis,s*" bcrdlalan Lcnbali langsugIrqcdung rtu. Naouo *lal nr oiug AVO tclah srap uotuk oaghadapr..?.t, "M.r.t" ocopcrsrlahkan pira oabasrswa rtu mcoasulr studrol.dbdlr tetaPr *g.ra prnlu drtutup drbtlalug mcttla' Lcduapuluh oaha-s,rua itu melthai suatu barisn orang AVO laog bcrpalaru scragamtlah drtc6patkan didalao rtudro itu.

Bctd,., b o vt < b E k B fr 4 1Lt n b t b l: L tl t E 3 lrii';tSi-t.>o>.>-li:

-

*. t! f: t! i !. (' + l "'6,tti I 4. ? -

h'tt'L0)i,-=u * 4 ? *:l:4r:ETittiiDEi;fr :,lill trtiti4 r i: t 12 4t r. r- . o'L Br. " dtr. +rilX** r j rr

^ " Et.4

-r:rr ,\ t_jai

r.A ,i ?l:ba6-n''tr :Ql{e-a crTt Dt* t t , L

ibltil2of>llt,'*fqt:io$'.(:r:lvtitrrf'.Q, lyUOe i,OAOft*',*.v->it r:l:Ets,ko.i:t,.at4?,l:

"*.>5.> ltr:rtt )'.r;*o

1. Seiichi Niikuni:r Ploaie

'r 1966(pancartX cu poezie concreti).2. Informa;ie gi control:bandi perforati fdcind parte din progran-rulunui calculator electronic.

fii??*-dr"r'

I

ftr r''IERALS Al?-31X6789 LETTERS AFCIEFGI{i.JKl.t'll'{OPORSTUVIJXYZ SPEC;Al,S -{x:i-'9.i

ttI II lllntril rlrgIrt00!

1 tlt'. ', 1,7 12

uIu!Itrlr!lI t lrsrrl

uvta r!ltT2

uuuurt[!tttrllItztz

UOtntl22

4n trtl27,

U U UIrnrlIt tlrlrl

UUx!ll22

UUUlrrtttl221

.2 at

lt22

rtllt22,

trltttil Itttt2221

llrl!tstltll2 7r 1

rllutttttt

?42

truasll22

00ttttt27

0{To00o[oaE 7r trlrr r.6 Il| rI I lll I I I1l Itttltrttt,tt

lr !artl tnti ]5: I3 3lI t;1 11

JJJJ

{t{{I.' J

lrrt3r{t

I31t

l3 t!11

331

{{{33

{{33rF3331

rr&lrrl 1{t3: l3 r

lr {t133

a4tr3l1{{

33t3{{ll{Erq5555

t6ts

n rl3

':d:

331

lltffill .:lstl

,ii66l5ts6

5l66

5ttt 'Ie6 15

t 5It;6

55515I51

tsoleelr 66S 65i55

65

5l:661

55

66

iiril666r

(tr

bbt

i5t s sl'5 [ 516 S 6 f,lr

rlrlr nn 6i t!! DXt tii5 n os 6tl

r!!Ett ttlt,t

ttat I

ll 8ttI

ttI 6t IttI ta

!8

I

E8

11

llt l8t(tlr

,l

8tI t 1 t), , , ,l I

rrrjirrrlrlldrro ol,

,lslf3 etnnl rtlt tar

r99S 9g sll 99S9radt

99IlEf,'"

99t!

93 949 939 l9t 39,'

9slr 9S$9tBtc 9I9ril{alt *lii*11], t: rm

?entru a fi recePtat'ofrce mesaJpar{urge-distanla

necesard'de la emildtorgind la Punctul-de

destinatie.Pe barcur'sul acestei distanpe, insd,caliiatea mesajului,precizia informagieipoate fi deterioratd.Intertin, chiarin perimetrul de actiuneal recePrcruluttcitezsa sisrcmed.e filtrare,diitre care cel ioacd un rol"destul de imPortant.1. Un caz de mesaice poate fi recePtatambiguu:nu se inlelege binedacd este vorbadespre o persoanIcare exprim[un gest de dureresau care ride nervos'2. Fraacis Picabia:Diaiog.gi in cazuloperei de artimesajul poate fireceptat ambiguu.

II

IhlY "

'*Sl t.' { '*\ '""

ll

de comunicapie existd diferite,pe unele insd coruunicolia se realizeazdin mod coerent. ;i sinematic,pe altele intimplator gi incoerent.Chiar in cadrul aceluia;i canalaonz distinge porPiuni sau zarceurude comunicatriase realizeazd mai intens.l. . Birfa r; probabil cea mai vecheformX de comunicaqie publicl negativi.2. < $ueta ,i reprezintdunul dinrre ceie mai vechigi mai r, experimentate Du foruri ,r de comunicatie.3. Zvonurile intri de asemeneain sfera activia comunicagiei vorbite.

1. Un ccntru de controlal mcsaielor.2. AliEul publicitar:caz tipic de comunicalie vizualiintenlionald.

-hnb,

1. Pentru a populariza boxul,managerii s-au ginditla difuzarea acestei imaginireprezentindu,l pe Hemingway gara de luptl.2. Citeodatd, receptorulpoate fi indus gi in eroare.Mesaiul are namai aparent aspectulcelui agteptat de citre cineva.ln realitate, cottinutul lui diferi rotalde mesaiui presupus.Tehnica reclamei exploateazdtocmai aceasti situalie.3- Ca si-9i convingl cititorii de viitorulpoliticii promovate de citre guvernul vest-german,revista

II

l. Plicerea informalieiin condiliileinstituliilcr tradilionalede comunicatrie:Flonor llaumierr tsab,licu! satisfecut )'Mesaiul transmisde pe scenia aiuns nealteratIa destinalie.2. incercarede corectare esleticia unei forme determinatcde comunicalie:aflg pentru combatereavorbirii triviale.

"| t'

iHT[npR$lli6 rtlt lJnei,le[ 0r SALESMENl! , !r4d/ lo 9qar!

*er,n c*f ?l n!ttuletou drlte,t ili, lhe latr

"ws *orrrt lne o6ey ttlsn iFGk at F"n ,n{t {hatgeyos :?'r! '

i ttlrn !$. tr$sble ei:$,ell, ! te gol ! reaite$trn &ete tiat I ve bffnlryrng (o gcl rid {}! i+r3!t moRllr5r"

''Thir hrby wili Etr'*:ts\,.rr$,'f ti,ubic {rt{t: rndl.ofiAtrt!Ll '

"t{*svr, l'll 0nlySuarant* ,t lor 30 d,Y1ercoPt P6fli ilnd labdi'

It's & $nNE'scr ccr "1he ,rcms flnsftceComptnYi"'$ tth los niltnAe or iil "1h sPoadsrott"9

busicd , . ,"

, -driil rl'6 hf,lcr lNrl

rlrirtfi qvcr lr{} nik"*a* htr.lt.. .'

"Bactu$ ii *on"l *o atYlaitct,..'

'1," I a f,r"l cle{r..ar:' ''Wc,ust wa*hd {!"

An; r1'$ $rlotles itlsiric:" "W fotSol ts ralt !Btha wildowg dur!n8 la51d{ght s t:intto(r!"

A tp.rnafi*1 l*autY: "Hat{ the ta'$t 15 laded!'

itaila Ull sl$rt.{l,n!3!ti!:"

'Ths lttttery'5 t|tcn 04ch3.gc atl dsyr"

-A,:ybody rd!6lrf enoviiillt r$t a e6. flotl !5 !$id!e|. eioogh t& ros!9llaak agernr"

1. Studiul poziqiilorin care o anumiti categoriedc mesajepoate fi recepfionati ideal.2. Plicerea informatieiin condiliile noilorinstitutii de comunicaqic.

r--

Teama de a nu fi indugiin eroare,prin unul sau altuldintre mesajelece ne parvin Permanent'ne face sI fimcit mai prudenliin legdturd cu flecaredintre cazurile de comunicaliepe care il avem in vedere'Situalia noastrese aseamdni intrucitva, atunci,cu situalia Publiculuidintr-un cunoscut tabloual lui Bosch,care urmiregte atentgi impresionat'totodati,orice migcare a < maestrului

'r.

CE SE VA INTIMPLA MIINE?

tr omului gi a accepta ca lumea si fie impirgitl in exploatatori;i exploataqi, in puternici qi siabi, consdt;ie-.rr, ,oor.-rr.. Oricereflecgie despre om obligi Ia a milita pentru ca omul s[ devind,cum ar fi spus Hegel, identic cu nofir.nea sa, identic cu sine.L'manismul nu poate s[ insemne iltc"rra decit a face cevalentru 9m, pe un plan ori altul: utilitar, educativ-politic, _jar, a face, totugi,Umanismul marxist se definegte, tocmai de aceea, in toateprivinfele, drept un umd.nism angajat, militant.Termenul de ang-ajare se definegle in lumina situagiei noastre:e oameni, Prin fo4a imprejurdrilor, ceea ce fiecare- dintre noi::.treprinde se rdsfrlnge gi asupra celorlalgi, prive$te in modspe-cific qi pe ceilalgi oameni, iar acgiunile .o.i"l. aie altora se:rsfrin-g gi asupra noastrd, ne privesc, in mod specific $i pe:loi, fiecare. Concepgia marxistd despre societate po.rr"gi":e 1a, premisa ci oamenii nu pot trdi decit ca angajagi unii:r:a de al1ii, cd prin tot c. troi intreprindem, nu fJ..- d"cit:.. ne angajim reciproc, aqa incit libertatea fi.ecdruia devine;rndilionati de sistemul relagiilor sociale existente. in numele:ispunderii Ei angaj[rii reciproce a oamenilor trlind in cadrul::eleiagi orinduiri sociale, Marx Ei Engels au formulat impe-.::i'"'ul r-evolugiei menite s[ puni capit-oricXrei asimetrii, ori-:j,rei nedreptlgi sociale..-e mai presupune termenui de angajare?-,-riologic, presupune, inainte de orice, o situalie de opliune::rtru unele valori

-qi de refuz pentru altele,-acceptaiea gi:::odati refuzul realitigii constituite: -

luat[ in tttalltatea=r. E de la sine inqeles ci unele disocialii pe aceasti tem[ se-:r'edesc mai mult d""it ;;;;;"r..-f..f"te avut in vederet'prul c5, intotdeauna expresiile pe care noi le folosim se,:nJigioneazi reciproc. Orice determinare inexacti a unora,,,; altora dintre ele se risfringe inevitabil qi amplificat asupra::rcluziilor pe care urmeazd id l. trag"-.'De aici, perlcolul-:::manent al erorilor impotriva c[rora gindirea lucidd cauti,. se asigure,- :-supunind, concomitent, acceDtarecl qi refuTul realitigii

- ,':Lstituite, termenul de angajare priveqte, de obicei, accep-

.,::a. valorilor pozitive- din punctul de'vedere al unui grup

. ::.ral determinat gi refuzul valorilor negative dln punctul de=:ere al aceluiagi grup. La modul ideal, termenul ie angajare

:::'.'-ite adeziunea intregii umanitigi la valorile pozitive pilefu-I -r l ceB ce se prezinti drept contral intereselor fundamentale

.-: on-rului. Va trebui si convenim, mai departe, c[ termenul-.

:ngajare priveqte nu numai adeziunea la nigte valori oare--:r- ci gi dezvoltarea, afirmarea, promovarea lor congtient[,

*:-.- intreg domeniul valorilor se prezint5. ca reflectind ipo.':.::1e ideale ale umanului, termenul de angajare privegte, de

22s

CE SE VA 1NT1MPLA IV{IINE?

225 obicei acceptared. 9i deTuoltarea a ceea ce reprezinti optimumanul. Retuznl. 1a rindul s[u, se referi la ceea ce se opune,r^"n rl.ti, i" -...u ce contravine aspiragiilor

-

9i idealurilorumane superioare, la ceea ce ingrddeqte posibilitlgile omuiuide a se manifesta in conformitate cu propria sa esen!5'Dintr-un atare punct de vedere, arta, literatuta in general,nu pot fi concepute decit ca angajate.,i",i-r"r""t"l in^.ure ajungem sX considerim ceva dreit refl_ec1ie"*pt" omului, prin forga imprejurlrilor, intervine

( RA\f trNE VESNIC CEVA DE FACL]T }}

De l--unir seam.i, nu nuilai o asenenea angajare at.ea in vedere),.iarx, precor"iizind necesitatea unui uiranistm militant, ci o anga-:are * daci expresia rltl ar suna talitologic .- ans spune pasio-'tatd., activ(i in orice caz. A accepta;i r.'1ez.,,olta anumite valctri-levine echivalent, asrfel, din punct,.rl dc veclere al filosoiiei::-'arxiste. cu a milita pentru valorile pe ca,:e socialismul le;cnsideri superioare. Angajarea n'rarxistd in numele umanului.rpa':e astfel ca singura angajare autentici. Arta 9i literatura,:reate in spiritul. unei asenrenea angajiri, nu \ror putea se facd-.irstracgie -- e de la sine ingeies .'* de poziria concretl a oaineni-lor in lume, cie nerzoile qi interesele 1or.i oti sintem con\ringi ci tr[inr un moment istoric deosebit

-lcllrent in care se hotirigtej practic, r.ritorul omenirii. Ser-un_ atitea probleme inedite in legituri cu fiecare aspect al:cr'digiei noastre sociale ! Dac[ stirm sl ne gindim bine, nimicru Foate fi apreciat altcunr astizi decit ca deosebir. Puntile de,egiturd intre ceea ce a fost ieri gi ceea ce apare astlzi ni se:.rr tot mai greu de stabilit. Se schimb[ lala ]urnii. Se schimbl,.amenii. Chiar ;i aceasre con$tiinle a deosebitulri, u . Sb mr uitim insl avertismentul,:i \{ar>:: a discuta despre om, a pleda pentru ca el s[ devini:,ai < nobil >, fird a intreprinde. totuqi, nin-ric practic, {Lrra. ia9e, totugi, ceva concref in r,ederea atingerii unui atare,ie:iderat, repreziriti o iro:i{ie ce line de domeniul utopiei.

2?,7

Din partecr. atttoyului

NOUA DIMENSIUNE A ESTETICII

Omul la infinitProcesul unei gtiinle.< A gti ), ( a crede )1 ( a presupune ))

"

Totul devine comunicalieCeva despre standard\oi mituri, noi rituriOriginal, teprociucere,-A.rta pentru rigaz ...Comerqul cu utopii

EVUL PAR,ADOXIJI-UI

Valorile sint relative, darObsesia timpului pierdut\luzeul imposibil]ocul de-a arta

copie, i'eplici

inedit: iiteratura rci arta obscenX

1lj+z3l63539454959

67737680858897

rnliil

Un pericol culturalFenomenul KitschModa ca poncif .Nonconfornistii ccnfr:rn-ri;riVinitorii de prestigiu

VARIATIUNI PE T'ET,IE

Neingeleasa lunre tehnicXCritica birocratilorCopiii profeliCroce vizut de noi .Cazul filosofic Herbert h4arcuseStructuralismul intre modetn.itate gi desuettidineCrizele Filosofia specificului national

1rE -tf r

Ifitza1 1'lt26135148r

l''lARX'-' FILOSOFUL lvlEu {NEDI-I

Problerna < instrlinirii >> in filosofia 5iI)espre lui Marx dinTerminologia in riificultate: ) ?

t7 i1?5i?3136i9i201

DesignE i:osibilh o civiiizaqie esteticii l " "Gindirea cle a:i gi lumea de miine ' ' '

Indice

za921izz4