7/21/2019 Achitei, Gheorghe - Ce Se Va Intampla Maine_Part1

http://slidepdf.com/reader/full/achitei-gheorghe-ce-se-va-intampla-mainepart1 1/50

7/21/2019 Achitei, Gheorghe - Ce Se Va Intampla Maine_Part1

http://slidepdf.com/reader/full/achitei-gheorghe-ce-se-va-intampla-mainepart1 2/50

 

il

. ",r

li"

}1

: ,

":

'lr,r

'tl

eare

va

fi

statugtxl

isrt*i

itr lumea $ef,G*u*ili

{e $e

apropie?

Va

disp$raa *l*,ra arta,

asa

{ilrY}

sus$fllt

*r*ii}

fie

situag*i

e*t*ti**

inetlite

xe

var

ivil

 ntr*m

intr-* civilizaqi*

stind

exelusiv

*ub sernRul

esteticr*lui

I

Fcate oare inlocr*i

ecmPutsrul

persoana

urrna*6

si

in

rr-rater

e

<ie

arti

?

$?nt

{ntreb5ri

*bsedante

psmtru

fiseare dintre

noi"

Srice

anr

fae*,

e

irnp*sibil

*5 ne

eschivim

de la

un r$spun$

*arecare'

R#spunsul nostru

pt:ate

fi

naiv"

R&spunsul

n$stri",

pt:ete fi

utopic"

RXspr"rru*ul nostru

poat*

fi

ccntradictoriu.

#ar

el

in rriei

us' enu nu

poat*

lip*i.

7/21/2019 Achitei, Gheorghe - Ce Se Va Intampla Maine_Part1

http://slidepdf.com/reader/full/achitei-gheorghe-ce-se-va-intampla-mainepart1 3/50

f}IN

PARTEA

AUTORULL/I

Publicat

pe parcursul

anilor,

d"esigur

intr-o

formd

c&re

cL

permis

ttheriar

sub'

stan{iale

imbundtdgiri,

<<

matet'ialul

>>

ce

formeasd

conginutttl

diferitelor

capi'

tole ale

brezentului

uolvtm

nu

are

nici-

cum

pretenfia

ebuizdrii

problematicii,

atit

de

complexe,

in

fata

ccireitt

se

afld

astrizi

estetica marxistd.

Unele

clin'

ne ideile

supuse

discugiei

comportd

J'drd

indoiald

gi

ahe

posibilitdgi

de interlsreta-

re decit

cele

gdsite

aici.Con;tiinga

aces.

tui

fapt

excLude, cle

la

bun incePut,

ideea cd cineva

poate

fi

wnicul

degind'

tor

al

adeqtdrului.

CeL

pu{in

in

privinla

fenornenelor

de cttlturd,

e Innpede

cd

adevarul

se

legitimeazd

numcti

in

cadrul

wnei

sus{inute

confruntdri

de

opinii.

7/21/2019 Achitei, Gheorghe - Ce Se Va Intampla Maine_Part1

http://slidepdf.com/reader/full/achitei-gheorghe-ce-se-va-intampla-mainepart1 4/50

Noua

dimensiune

a

esteticii

7/21/2019 Achitei, Gheorghe - Ce Se Va Intampla Maine_Part1

http://slidepdf.com/reader/full/achitei-gheorghe-ce-se-va-intampla-mainepart1 5/50

OMUL

LA

INFINIT

cu

toqii

sl

intreveden-r,

ori

de

cite

ori

se ive$te

pri-

I

t

eiui,

viitoarea

evolulie

I

unor

direcgii

cultr-irale

de

astizi'

va

fi.

statutul

arlei

in

lumea

secolului

ce

se apropie

?

dispare

oare

arta,

aqa

culn

suslin

unii

?

Ce

situalii.

estetice

se vor

ivi? Intr[m

intr-o

civilizagie

stind

exclusiv

sub

esteticului

? Poate

oare

inlocui

cornputetul

persoana

Ei

in

materie

de artl

?

Sint

intrel'iri

obsedante

pentr-11

din

noi. Orice

aur face,

e

imposibil

s[

ne eschivim

de la

rlspuns

oarecare'

Rispunsul

nostru

poate

fi

naiv'

Rdspun-su1

poate

6

utopic.

R[spunsul

nostru

poate fi. contradic-

Dar

el

in

nici

Lln caz

nu

poate lipsi.

Sintem

condamnali

pare-se,

la

a

ne anticipa

devenirea,

la a

ne face

tnereu

indiferent

daci,

ulteiior,

e1e se

vor

doveCi

realizabiL'

,r.,. Sintem

singurele

6.inge,

probabil, inzestrate

cu

facultatea

a

ne

prevedea existenla

in

timp.

Peste

zile.

Peste

ani.

Peste

qi

milenii

chiar.

Ne

gribim,

insl,

citeodatl,

sau-ne

de

multe

ori,

sd

gtim

<<

ce

se

va

intimpla

miine

>,

f[rl

i.rq"leg"

prea

bine

ce

se

pettece astizi.

Asistlm

la

mani-

""t.ii."

complexe.

Ce

sens

prosedi,

totugi,

fiecare

din

in

funclie

de

contextul

social

in care

se

face simliti

?

fourie

dificild

formularea

unui

rispuns

<<

universal

vala-

"

1a

aceastl intrebare. Pentru

ci,

daci noi

sintem

obignuili

iiscuta

despre

arti

la

modul

genetal,

arta totu$i

existS

nurnai

sumd

de aspecte

particulare. Estetica,

in

rnisura

in

care

unei

gtiinle

utile,

solicitl

pe

toli

cei

cate

i

consacr[

la-cit

mai

multi

chibzuinld.

E

nevoie,

intr-adevir,

secolul

XX,

pretutindeni, de

un

plus

de chibzuin$'

Alt-

ne

vedem

atraEi

intr'o

aventurl

livresci,

adeseori

nu

de

interes,

dar

strlinS.

de

propriile

noastre

interese'

orice

am

face,

noi

nu

putem discuta

lucid

despre

attl

avea

in vedere

omul'

Ca

9i

arta,

omul

nu

poate h

<

in

general

>;

existl

numai

oameni

care,

in

funcgie

timp

gi

spa]iu,

manifestd

anumite

preferinle,

sint

capabiii

. uatt-r*it"

gi

numai

anumite

sentimente'

A uita

un

asemenea

:cru

inseamn[

a

discuta,

la

nesfirgit,

steril

despte

atti'

Estetica

.;r

pierde orice

importang[

atr.rnci

cind

ajunge

si

fac[

abstraclie

.-

...u

ce

oamenii

vor

de

la

arti'

de ceea

ce

oamenii'

accepti

::ept

artd,

de

ceea

ce

<<

funclioneazl

>>

drept

att[

in

cadtui

::ieritelor

epoci

qi

al diferitelor

cultuti'

Modalitatea

de

a

.xista

la tt-todrrl

uman

presupune, dupd

cum

ttim

cu

tolii,

.::inte

de orice,

conqtiinla

-

conqtiinla

faptului

c'i

exiqti

;-ituri

de

al1ii, ci eqti

legat

de contextul

in

care

te

afli

9i

te

"irmi.

Cine'sinr

"r'tl

Clttu

sint

ceilalgi?

Care

sint

obligagiile

r-.ele

fag[

de

ei

Ei

{agd

de

rnine,

care

sint

obligagiiie

lot

fali

..: niine?

Sint

intrebari

la care

arti$tii

qi

scriitorii

autentici

lintotdeauna

s.au

simlit

obligali

s5 r[spund6,

prin

intermeJiul

l

ceea ce

nrri

astlzi

priv'im

in

muzee,

ascult[m

in

sllile

de

con-

7/21/2019 Achitei, Gheorghe - Ce Se Va Intampla Maine_Part1

http://slidepdf.com/reader/full/achitei-gheorghe-ce-se-va-intampla-mainepart1 6/50

CE

SE VA

INTIT,{PLA

MIINE?

12

certe,

urmirim in

sllile de spectacol

sau

citim,

ca

litera

in

orele

noastre

de rigaz.

Desigur,

nici

un

rispuns

nu

p

si

insemne

ingelegerea

definitivi

a tuturor

problemelor o

lui,

dar ne

poate ajuta

ca

aceastl

inlelegere

sI

devinl, p

posibil, mai

apropiatd

de

adev[r,

mai

conform[

cu d

experiengei.

A

exista,

la

modul

uman' se

traduce'

agadar,

a

ie

intreba

permanent

in

leg[turi cu

tine, a'1i

pune

intrebiri

care

s[-gi

permitd

constatarea

cd

exigti

intf-un

mit

fel,

c[

aclionezi

intt-un

anumit

fel,

cd

te afli in

anu

raportuti

cu ceilalgi.

A exista,

la

modul

uman' se

trad

"g"d"t,

prin

a avea

permanent congtiinga

propriei

tale

dev

a'propriei

tale

treceri

dinspre

ce eqti

spre

ce urmeazl

s

Modalitatea

umanl

de

a

fi

presupune

permanent interog

Gindirea

umani

autenticl

nu

poate fi

-

se

vede

-

interogativ[.

in

mdsura

in care

ne intreben

pe

noi

in

,r"

.rr.ro"gt.m

pe

noi

ingine,

ne

depagim

pe

noi

inEine,

d

qind

lumea.

Umanismul, ca atitudine

sociali

specifi.c5,

rlmine

condili

permanent

de funcgia

interogativ[

a

gindirii

noastre.

oare

ce altceva

definegte

umanismul

decit,

ca

si

ne expri

cu

o

frazd

din

Heidegger,

a reflecta

;i

ueghea ca

omuL

s

ttman

;i

nu

it't-rtmon,

.,barbar"

adicd"

in

afara

esengei

sa-l

aici

se intilnesc,

pare-se, fo4ele constructive

cele

mai

di

ale

artei

gi literaturii

progresiste contemporane,

indifere

orientlrile,

tendingele

;i

curentele

la

care

pot

fi. ataqate'

acest

efort,

arta

qi

literatura

de astdzi

-

intreaga sensib

artisticd

autentici

de astizi

-

conlucreazd

pentru

ce

va

fi.

miine.

Revine,

deseori,

in

studiile

contemporan

esteticd,

prob,lema

aceasta

a relaliilor

dintre

arte

9i

socie

contemporanl.

Delinem,

pe

de

o

parte,

rnarele

tezaur

umanist

al artei

gresiste

din

trecut.

Ar,

loc,

pe

de

alti

parte,

infrigurate

ciutdri

qi

experimen

ordin

artistic,

in

vederea

descoperirii

unui

nou

umanis

consens

cu

revolulia

tehnico'9tiin1ificd

actuald,

in

co

cu toate

realizdrile

gtiinlei

qi

tehnicii

contemporane'

Repr

arta

care

se inchisteazi

in

propriile

sale

probleme de

tehnic

sau atta

care

se

lanseazi

in

nebuna

aventuri

a i

nalului

solulii

optime

pentru

aceste

cluteri

?

Evident

nu.

Nu

e

mai

pulin

adevirat

ci,

in

momentul

de fa95,

ate

lo

proces

opus

celui

semnalat

mai inainte,

dar cu

funcgii

ap

identice.

Asist[m,

odati

cu

aparilia

gi dezvoltarea

te

reproducetilor,

odati

cu

aparilia

cinematografului,

oda

aparigia

radioului

gi

televiziunii,

odati

cu

aparilia

te

pick-up-ului

qi

magnetofonului

la un

proces

de

difuzar€

iunoscut

incd

pin[

acum

-

a

valorilor

artei qi a

tot

ce

7/21/2019 Achitei, Gheorghe - Ce Se Va Intampla Maine_Part1

http://slidepdf.com/reader/full/achitei-gheorghe-ce-se-va-intampla-mainepart1 7/50

OMUL

LA

INFII\{IT

teaz[

in

jurul

artei,

cdtre

un

pubiic

eterogen'

mai

mult

sau

mai

pulin

-

de obicei

mal

pufin

-

pretengios'

Difuzati

prin

inter-

mediul

noilor

mijloace

de'comunicagie,

dupd

principiul cererii

;i

ofertei,

atta

este

nevoit[,

in

societatea

capitalisti

contempo-

iand,

s[

iaci

serioase

concesii

gustului

estetic

scizut,

ajungind

citeodatl

s[

se

nege

pinl

Ei

pe

sine,

ca

art[,

aqa

cum

se

neagl,

Jin

perspectiva

op=us5,

arta

ruptl

de

qublic' Chiar

in

cazul

unei

ut.rrt.

indr,rmdri

Ei

dirijdri

a mijloacelor

9i

tehnicilor

de comu-

nicalie

in

masi,

pentru difuzarea

9i

promovarea

unei

arte

de

.orrdi1i.

superioaii

va trebui

si

recunoaqtem

c[

reproducerea,

bunioat[,

nu

poate

inlocui

decit

pargial

gi cu

unele

-

efecte

negative,

'

..

t,]

trebuie

ignorate,

originalul

-

oper'r

de art[

u.,i"ntice;

prin

inslqi

condigia

sa'

spectacolul

de

televiziune

nu

e totuna

cu

spectacolul

tlatral

p"

c"t"

avem

impresia

c[

il

reproduce;

..t

iot..tt

transmis

la

radio

nu

poate

fi asemuit

.,

..1

ascultat

in

sali'

Un

atare

proces Je

defotmalie'

fireasci

etunci

cind

arta

este

difuzatl

prin

intermediul

noilor

mijloace

de comunicalie,

nu

trebuie

confundat

cu ceea

ce

inqelegem

noi

prin

degradaiea

qi

deciderea

artei

in societatea

capitalistl

con-

i"-poran[,

u.td",

pe

lingl

factorii

de ordin

tehnic,

mai

intervin

a11ii,

de ordin

social

aiut,

care

fac,intr'adev[r

imposibil

de

previzut

penttu

attd

vreo

altl

cale

decit

<

sfirqitul

>'

Atit

de

i',irrlt ..

.rorbegte

la ora

actuah

in

Occident

despre

<

sfirqitul

artei

>,

incit cineva

care

nu

posedd simlul

realitilii

in sufici-

entd

mlsurl

poate fi tentat

s[

acorde

valoare

de

adevir

unor

idei

complet

false.

\:a trebui

sd

ginem seama

c[

daci

este

vorba

despre

un

<

sfir'

Eit

al artei

>,

nu

putem

concepe

lucid

acest

<

sfirgit

>

decit.in

iumina

unei

arte

Ei

a

unei

literaturi

ce

insogesc

specific

numai.o

Lume

ea

insdEi

condamnate

pieirii, ea

insaEi

condamnata.la

un sfirEit

istoric

irevocabil.

ln

condigiile

societl,tii

noastre

socia.

1iste,

nu

putem

s[

nu

luim

in

discugie

fenomenul

artei in

lumina

obligaliiltr

pe

care

arta'

pe

linia

tradiliilor

sale

milenare,

le

u." iitr

punct

de

vedere

educativ

qi

formativ,

in afirmarea,

pe

toate

planutile, a

vaiorilot

noii

societili'

13

7/21/2019 Achitei, Gheorghe - Ce Se Va Intampla Maine_Part1

http://slidepdf.com/reader/full/achitei-gheorghe-ce-se-va-intampla-mainepart1 8/50

PROCESUL

UNET

STIINTE

& A

Opinii

dintre cele

mai

contradictorii s-au explimat

in uitime

t

't

decenii

cu

privire

la

posibilitilile

esteticii de a funcqiona

e

cient.

Pe

de

o

parte,

ampioarea

qi diversitatea

studiilor

de

e

tetice a devenit

un fapt de necontestat. Pe de altd

parte,

se a

din

ce

in

ce

mai

n-rulte voci

care

se indoiesc de utilitatea acest

studii.

Un

aclevdrat

proces

a

fost intentat esteticii

intr-o

seam

de

scrieri

mai recente.

Nu

e

vorba

-

dupd cum

observa cinev

-

numai de a

pr.rne

in

dubiu

diferite

concepte

ori

solugii

fund

nentale

ale

<

;tiinlei

despre frurnos

>,

ci insdgi legitimitate

ei disciplinard.

Este

qtiut

cd

orice

qtiinqi

igi

formuleazd

postul

tele

pornind

de

la

cercetarea

unui

materiai determinat,

interz

cindu-gi

generalizlrile

ce

nu

pot

fi

verificate

pe

o

cale sau alt

Estetica,

suslin unii,

deEi

se

pretinde

qtiinld,

opereazl

adeseo

in spiritul filosofiei

speculative, sub al cdrei

patronaj

nu o

da

a fost

situat5,

formulind

ipoteze

qi

<

legi

absolute

>>,

in

afa

oricdrui contact

cu

fenomenul

artistic

concret sau,

cel

mu

in

prezenla

unui

contact,

a

unei

experiente

limitate.

De

a

jnvaiabilitatea

lor, caracterul

lor

precar.

Ugo

Spirito

-

figuri

de

prim

plan

a

gindirii

estetice italien

de azi

-

in

La mia

prospettiua

estetica,- observa ci exist5

do

n'roduri fundamentale

de

a

concepe

estetica

:

unttl, in ca

conlinutui ei

e

presupus

ca dat

eviclent

al experienlei

comun

".i

vine

definit

aproximativ

;i

dogmatic. ca

orice

conlinut

cerceterii

gtiinlifice,

qi

akul,

in

care conlinutul e

ridicat

la rang

<

universaliiior

)),

accesibil numai

fiiosofilor.

Firegte,

in

ace

ultim caz, singura

verificare

posibiii qi

singura care

poate

int

resa

pe

cineva este

aceea

prir-ind

consecvenla

logica

a

poziliil

formulate.

Principala

categorie

de

care se

ocupi'r estcrca filosoficd es

de obicei,

arta, iar citeodata

o

categorie

;r

nai

abstracta:

fr

mosul.

Arta ins[,

Ei

ci-i

atit

n-iai rr-rult

frunosul. constituie ce

foarte

greu

definibil.

Asr-rpra

ccntrnr.ltului

acestor

doui

<<

esenle

nici filosofii,

nici esttticienri

;r

cu atit n-rai

pugin

arti$tii,

nu

c[zut

vreodatd de

acorl.

Frecare rip.

gen.

specie orl

subspec

mai

nu1t,

chiar.

fjecare or'erd

i5i

are

propriile

sale

exigeng

nereugind si

riustre:,:

-.'.riicient

decit

propria

sa existente.

iimpede

c6,

in

aceste

colCilii,

unanim acceptatc de

cercetdr

rnoderne

in

domeniul

artei.

;i

literaturii,

orice

generaliza

prit'itoare

la

r-rn

aspeci

sau

altul

al

fenomenului

creagiei

artisti

conline o

do:i insemnatd de

arbitrariu,

ale clrui

propor

depind de nivelul

la

care

aceaste

generalizare

se face: al sp

ciilor,

al

genurilor

sau al

tipurilor

de

artI.

<Procesul

esteticii)

a

inceput relativ demult.

inci

in

Kritik

d

Urteilskraft

puteau

fi

intrevdzute

prernisele

unor

serioase d

cu1t51i

ce

aveau sd se iveasc[ in tratarea

problemei

frumosu

gi

a

categoriei

de

art5.

ulterior,

odat[

cu

fixarea

poziliil

estetice

aie

<<

,.colii

idealiste

>,

in opozigie

cu

cea

<<

formalistd

7/21/2019 Achitei, Gheorghe - Ce Se Va Intampla Maine_Part1

http://slidepdf.com/reader/full/achitei-gheorghe-ce-se-va-intampla-mainepart1 9/50

CE SE

V'\

INTIN{FLA

T,{IINE?

:::;'.::fi5':t.,J';::;."T,,i.,',.'Jl'i"';il

;*1:,1"f"#:i",'litji

t

5

XIXJea,

aEa

incit,

in 1906, Max

Dessoir

iqi

permitea

s[

propuni,

deja, separarea

domeniului

esteticii

de cel al

<

Etiinlei

generale

a

artei

>>.

<

Criza

institulionah

a esteticii

))

-

ca

sI

folosim terminologia

unui autor

italian

care

a

intreprins

recent,

in

aceast[

direclie,

o

interesantl

cercetare

(Armando

Plebe

: Prc cesso

aLL'

e

st

eti

ca,

1.9 59),

-

va

fi scoas[

in evident[,

cu

deosebire,

de c[tre o serie

de

savanli englezi

qi

americani.

in 1923, C.

K. Cgden

qi

I'

A.

Ri-

chards

tip[resc

T|relvleaning

of

Meaning,

un

studiu

prin

care

st:

Jemonstra,

in

rr-rod

ingenios,

c[

definiliile

estetice

sint

expresii

pr:r

evocative,

gi

nicidecum

definilii

qtiinlifice.

Cercetdrile

este-

ticii

sernantice

vor expioata

foarte

mult observaliile

lui Ogden

;i

Richards.

A.

Y.

Ar-er,

in

Language,

Truth and Logic

(1936),

nota,

fird

nici un

fel de ecirivoc:

(

termeni estetici

ca

frumos

gi

urit sint

folosili

cum sint

folosili

termenii

etici,

nu

pentru

a

face asergiuni

de fapt,

ci

pentru

a

exprima

oatecari

sentimente

9i

a

provoca

oarecari

reaclii

>>.

Zece

ani

mai

tirziu,

Charles

Nlor-

ris, in Sigr-rs,

L.anguage

and

Behao-'iaur,

reir.rind

aceastl

idee,

va

mirturisi c[

<<

nici

un

semn

nu-i

estetic

gi,

ca.

atare, tentativa

de a

izoia o clasir special[

de semne

estetice apare

cirept eronai:l

>).

Paralel

cu

procc'sul

sen-rantic

intentat

esteticii,

numeroase

alte

intervenlii contemporane

vin

s[ sublinieze

necesitatea

refunda-

rnentdrii acesteia

ca

itiinfi

bazat[

nu

pe

abstracliuni

Ei

speculalii

Je

o dialectic[

mai

mult

sau

n-rai

puqin

indoielnicir,

ci

pe

mate-

rialul

conctet

al

artei,

istoricegte

determinat,

tefuzind,

pe

cit

posibil,

orice

intervenlie de

ordin subiectiv,

orice incercare

de

forlare

a

concluziilor

ce

se

cer

desprinse din analiza

materialului

faptic dat. Pentru

Thomas

Munro

(To*uard

Science

in

Aesthe.

rics,

1956),

principala

servitute a

esteticii

ar

consta in

confun-

darea atribuliilor

acesteia

cu

cele ale cdticii

de atti

:

<<

Uneori

se simte

in esteticl

necesitatea

unui

descriptivism

precis

Ei

a

unei

evitlri

a

judecililor

de

valoare

exprimate sau

implicate,

stabilind,

in

sclimb,

iaptele

a$a

cum

le

ionstatdm.

in

perioada

pre,gtiinlific[,

in

toate

,stiinlele,

raportarea

faptelor

ere

ameste-

catl

cu evaluS.ri

personale,

cu

expresii de

aprobare

sau deza-

probare.

Astfel,

biologia de inceput

lXuda

leul

qi

peiicanul

ca

s51b[ticiuni

nobile

gi

r-re

invEga

o

buni

lecgie

de

moral5. Azi,

biologr.rl

,,observ6"

dezagreabila

fipturi

ia fel cum

,,observ5"

virusul

tifoid, cu

aceeagi

grij[

apasional[;

siml[mintele

sale

fagi de ele nu au loc

in telatarea

trui

privind

structura

gi

comporta-

mentul

lor.

Estetica a

fost atit de

grdbitd

si

ajungl

qtiinl[,

incit

a neglijat

cercetarea

{'apticl a fenomenului

artistic.

in

esteticS,

faza

descriptivi

inc[

nu

e

cornplet

congtient[

gi

consistent[.

in

studiile curente

de arti, descrierea

faptelor

e mereu

ameste-

catl

cu

judeciqi

de valoare

>>.

Munro considerl

aceasta

drept

7/21/2019 Achitei, Gheorghe - Ce Se Va Intampla Maine_Part1

http://slidepdf.com/reader/full/achitei-gheorghe-ce-se-va-intampla-mainepart1 10/50

iNrillpre

E

SE VA

a t

caz

de

<

naivd

supravieluire

a

mentalit[fii

pte-9tiingifice,

ci

1 O

..r."teror.rl

igi

ptoiecta

propriile sale

,emogii,-

afirmind

lucrurile sint intr-adev[r

in

acord

sau

in

dezacord

cu

ceea

ce

Lriace

lui

>'

Examinind

diversele

pozilii

exprimate

in

ultimele

decenii

privire la

legitimitatea

qtiingei

esteticii,-

Armando

Plebe'

in

catt

amintit[,

ujl.g.

la

urmiroarele

concluzii:

<<

Filosofia

se

poa

;;;;.

d"

"tte

(."

d"

orice

altr

activitate),

integrind'o

ptoblem

ticii

sale

generale,

insl

nu

o

poate

defini,

nici

teoretiza;

gtiin

artei

(penlru

a

o

denumi

astfel),

poate

teofetiza.

afta,

insl-

po*t"'i[

se

ridice

deasupra

contingen;ei

diverselor

atte;

fi

iofiu

po"t",

gi

deci

trebuie

sd

vegheze'ca

limitele

respective

arte

s[

nu fie.incllcate,

Aceasta

ne

permite constatatea

c[

proc

sul esteticii

inseamnd,

de

fapt,

tfecefea

de

la esteticl

la estetic

Unor

atari

plreri li

se

opun

cele

potrivit cdrora

estetica,

or

s-ar

spune,

.5*irr.

totugi

^o

Etiinga

'<

pur

filosofice

')

:

<

Nefii

nici

o simpld deduclie

de consecinge

ale

unei

metafizici

oareca

sau

ale

unei filosofii

pr.t.tprrt", nici

arti

sau

poeti_c[ sau

crit

sau

istorie,

estetica

.,u

t'.b,'i

s[

fie

mai

degrabl

gindire

filosof

qi

reflecgiune

izvoritl

din

viul

contact

cu

experienfa.

Va

fenomenologie

pe

care

tfebuie

si

se

bazeze-qi

cdr_eia

criti

istoricii

gi

c,I.ro..atorii

tehnicilor

artistice

ii

aduc

indispensab

Ei

i"r"l.tit"ibi1a

lor

contribulie,

ii oferi

o

infinitd

posibilita

de innoire

qi-i

propune

o

infinit[

multiplicitate

de

problem

acordindu-i'astf;I,

i"pu.t.

de

a o

compromite,

o

indiscuta

valoare

speculativi

>

(Luigi Pareyson:

Cont'er.saiioni

di

e

tica,1966).

Acesta

pare

un

punct

de

vedere

mai

acceptabil'

9i,

tot"El,

."pus

unui

examen

logic.ser-er'

conqrnutul

tradilio

al'conceptut.rl

d"

esteticl

se

do.'eJe;te

apfoar\e

lipsit

de or

consistentd'

Estetica

veche'

cel

prulir-t'

era

intotdeauna

ori

teo

ori

p.lhoiogt",

o.i

sociologie,

ori

f

ilosof

ie a

artei'

To

J"pi"a""

a"-pond"..u

p"

.u.

una

sau

alta

dintre

aceste

di

pline

o

"r,.u

ln

cadrul

]iecirul

stuJiu,

al

fiecdrui

tratat

ori

tem

esteric.

Pentru

esteticianul

Je

acum

opt

decenii,

gtii

c[reia

i se

consacra

nu

putea fi

decit

teorie,

filosofie,

psiho

gie

ori

to.t"Logi"

a artei'

Optarea

p.entru.una

din

ipostaz

amintite

gi neg"area

absoluti

a

celotlalte

devenea

obligato

cine

urmiregte

ceea

ce

se

public[

acum

in

domeniul

este

"

,.rrp.i.r,

,1J reluti,ris-ul

pretutindeni

manifestat.

Fenome

ac[pdtatextinderemaialesdup[ultimulr[z.boi.Pentruest

ticianuldeastizi,problemanusemaipuneintermenii:este

tica

nu

este

psihol'cgie,

ci

sociologie

sau-

filosofie

a

attei'

A

iip.rf."f"gir-'rt

"r,"ii.'>,

cit

gi studiile

de

estetic[

sociolog

de

estetic?

iilorofi.a

Ei

ieoria'artei

9i-au

justificat,-

in

decu

anilor,

a."pt"t

la

existenl[, au

coniribuit

in

mod

spec-ifi

i"fa.g"t*

it"Ui"*"lo.

aitei'

Sociologia,

psihologia

qi

filoso

7/21/2019 Achitei, Gheorghe - Ce Se Va Intampla Maine_Part1

http://slidepdf.com/reader/full/achitei-gheorghe-ce-se-va-intampla-mainepart1 11/50

""{:

7t

'',4

'l

"-*{

I

I

{t'

,ir-

t

J

':

i-

,r

,

t,-.

1

r

7/21/2019 Achitei, Gheorghe - Ce Se Va Intampla Maine_Part1

http://slidepdf.com/reader/full/achitei-gheorghe-ce-se-va-intampla-mainepart1 12/50

Patru

tn\?ne?tte

(imaginile

colov')

din

e'aoluyia

istoricd

d

portretului

ferninin,

ilustritad

urc

drwm

care

duce,

{tt

pictwrti,

de

la

imagircea

plzsticd

inteligibild

la

swprafaYa

ca?ilpusd

astfel fncit

si

ntt

msi

poata

f

recunoscur

nimic.

l:ortretui

de

ieri"

Fortretul de

azi"..

Dar

portretul

de

mtine

?

Raaewia

iliseric*. :9.fintui L'iral

I.):taliu'r

7/21/2019 Achitei, Gheorghe - Ce Se Va Intampla Maine_Part1

http://slidepdf.com/reader/full/achitei-gheorghe-ce-se-va-intampla-mainepart1 13/50

::=i

ne

apar'-

acum,

deopotrivi

indreptltite'

Estetica'

prin

17

-:::r]ie,

va

trebui

,x

fi."li-tf,"

h;";;td;tu"

t"

o

totalit:dte

de

-

::,.iUltli

aduse

la

ingelegerea

fenomenului

artistic'

iar

pe

un

-

..';;i'i"rc

r"

i"t.i"g.rJa

unui

imporrant

sector

al culturii.

:.

;r;i^;;T""

"i.i".i

din

vechea

Conceplie

despre

esteticl

?

ii.,'""t.-

vorbi

oare

despre

o

qtiin [

a

frumosu]ui

Ei

a

celor

- . ;;;t;i" Gi

a"

dezvoliare

a

attei,

care

;i-ar

fi

cigtieal

lyto-

..:l-1"

-

"g"

J.t*

remarca

Raymond.Poy"l

ir\

L'esthefique

*-,']";ta,'

auXX'e

sidcle

-

exclusiv

in

ultima

jumltate

deweac'

::.:

r'edem

c[

insuEi

obiectul

esteticii

se

pulverrze?3u'

*tspu,

:

:,j

ca

tot

atmonios,

ca

unitate

de

sine

stdtltoare'

drn

ctmpur

:.:c:tarii?

$tiinga

.tt"ii.li-p*te

a

trece

astlzi

printr-o

perioadl

:.

-:;;;.

nittu"a"

Plebe

nota,

insi'

cu

oarecare

temei'

ir-r

rre-

:.:.,.

r-olumul,-ri

pro..rrrl

,tiii,,ii,

c[

secolul

XX

ar

putea fi

luat

.-

:";;tJ;;;;,

"

"a"tit"i,-tu

t"t"l

-al

crizei

esteticii'

dar

9i

al

:l

.=i"i"i

"."rt"iu.

Dupl

esteticianul

italian'

noliunea

d;

<

crj-

--.

nu

trebuie

luatl

in

sensul

consacrat

de

(

catastrota

>'

oe

.,r.ii"

dtamaticl

in

care

este

ameninfat[

existenta

a

ceva'

.

.:::enu1

de

<<

crizl

it

,t"i

desemneazi

9i

tt"t"a

de

dificultate

'.r::tentani

in

care

se

giseEte ceva

sau

cineva'

ca

urmare

a

unor

':-:..formdri

pozitive,

ca

moment

in.care

se

reallzeaza

"t

tl-t'

*..-::ric

de

ia

un

stadiu

inferior

la

altul supetiot.

lntr-un_ase-

-.=.-;^.";,

.rr"i"t"l

<<

ctizl'>

pie-rde

o

mare

parte.din

jnc5rc[-

,....

."

de

dramaticitate

(vezi,

de

asemenea'

Emillio

Garroni'

-.

---:,i

-rr^,intfra

delLe

itti,

196$'

Astfel'

<<

criza,>

institu-gi'

l..r-"

u

esteticii

clasice

devine

echivalentd

cu

etorturile

de

tunda-

-'.::: are

a

unei

,toi-q,llttlt,

cu

postulate

incomparabil

mai

-.:-.:ie

.

il

I

=:..:.rJamentate

pe

baze

moderne,

estetica

se

<<

vrea

>

astdzi

:

-:r::rga

cu

un

.i*pT"-..*"tut"

dttthit

li

metofl,c

;c1s-i ril'

:::iul

careia

investigaliile

concrete

sint

tot

mai

mult

prere'

. =-;.;p*ra.iiot

.p"J,-tiative

qi

memfizice,.

d"e,u

tt*

t,1,."-1.

-

l--u

\{a*

Bense

in

eseulBazele

unei

estetici

moderne'

pubhcat

,'.

"

i;;;i

"Atr;-

;

;;lt;i-

n"llo

ci

q'tilitd'

co

nt

emp

or

4.n

y

(tl

0e)'

.----:-',:ele

improvizate,

concluziile

ob,tinute

pe

bazd

de

((

tler

))l

-.:..=i

i"l

mai

mult

iocul

<

observagiei

de

laboratot

)'

((

€Xp€-

:..

-:.-or

concrete

".

pti".ip"tele

direclii

in

care

se

dezvoltl

:.-rir

estetica

o

p",

"

ii-.'"t"

privind

condiqionarea

sociali

a

.:::el

le

art[,

lo-ul

diverselor

arte

in

cultura

contemporana'

,'-::,:.;;it""ii

a.

p"Utlt'

oscilalia

gusturilor'

natura

limba'

PROCESUL

UNEI

$TIINTE

ultimele

esteticl

--

_-

-..i:Lll.

'..

::-

inrportant,

in

cadrul

eforturilot,intreprinse

in

.,=.-.i

;'-=d.r.t

d.t"i.tificerii

vechiului

concept

de

7/21/2019 Achitei, Gheorghe - Ce Se Va Intampla Maine_Part1

http://slidepdf.com/reader/full/achitei-gheorghe-ce-se-va-intampla-mainepart1 14/50

CE SE

VA INT1MPLA MiINE?

I I

:ffi ,:,:Ti'"1i:':#:i,:i:'ii".;*:','"i'i"1",:#?1?k;:J;#m

Dewey.

Potrivit

concep iei

ginditorului

american,

separa

clasici, proprie

gindirii

anterioare,

intre

om

gi

naturi,

mater

qi

spirit,

practicd

gi

teorie,

nunci

gi

conten-rplalie,

nu face de

s[

reflecte

pe planul

speculaliei

o

nedreptate

existent[

inc[

d

societatea

anticl:

imp[rlirea oamenilor

in sciavi,

privali

dreptul la

orice activitate

creatoare,

gi

stdpini,

creatori

valori spirituale,

consacragi contemplaqiei.

Lurnea

contempora

ar

fi insi

<<

democraticl

>>.

De aceea,

modul

clasic de impa

lire

a activit[gilor

umane

-

in

practice

Ei

spirituale

-

nu i

potrive$te,

Pentru Dewel',

omul, aclionind

asupra

lumii, aclionind

asup

celorlalli

oameni,

aclionind

asupra sa

insuqi

qi,

totodatl,

suf

rind acliunea acestora,

realizeazb

o

permanentl

gi

indivizib

experiengl. Viala social[

nu

ar fi altceva,

in

consecing5,

dec

experienll umanI.

In estetic5,

conceplia clasicS.

ducea la ir-rg

legerea

frumosului

in

sine,

care

cobora

in

lumea

experienl

din

regiuni

imateriale.

Consecingele

unei atari

conceplii n

puteau

fi

altele decit ruperea

creafiei

artistice

de celelalte

form

ale activitigii umane,

izolarea

operei

de

artd

de

existen{a

c

mund. Deq'ey

concepe

esteticul ca aparlinind

in intregime

lum

terestre, fiind o

calitate a experienlei

umane

generale

gi

anum

acea

calitate

care

o diferenliazd

de

activitilile

mecanice,

de ac

vitSgile

reflexe.

Experimentator va

fi,

dintr-o

atare

perspectiv

nu

numai

savantul, ci

qi

artistui, deosebirea

intre

ei constin

in transcrierea datelor

experienfei, in

<<

memorarea

>>

lor

-

pr

mul

folosindu.se

de anumite

simboluri abstracte

deja

creat

cehlalt,

realizind

din

<<

materie

sensibild

>>

o

construcgie d

simboluri

noi.

La Dewey,

plicerea

esteticl

se traduce

pr

phcerea

unei

experienge implinite, realizate

pe

deplin,

a$a cu

am fi dorit-o

noi.

Refuzul

contemplaliei

coincide obligatoriu

conform

gindirii

celui

care a

scris Art

ds

Experience,

cu

aparig

Etiingelor

umanistice

moderne,

toate avind caracter

experimenta

Dovedindu-se

imposibil

de izolat

din

contextul

social

da

esteticul

solicit[

o cercetare

<<

combinatl

>,

la dimensiuni

intregului

ansamblu,

ale

totalitelii

in devenire.

Obiecgia

ca

i

s-a adus

filosofului

american

gine

de faptul

c5,

in

contact

c

opera de artd,

cel

pulin

spectatorul nu

sivirgegte

nici

o

(

ac

un€

),

ci realizeazl doar un

act de . .

.

<(

contemplalie

>.

Totuq

ideea imposibilitllii

unei

separagii

stricte intre artd gi

celelalt

forme

de

activitate uman5,

intre experienga

estetici

gi

celelalt

forme

de experiengi

nu a fost

pirisitd

qi

ea

revine

in cele m

multe cercetdri

contemporane de

estetic5,

mai

ales

din S.U.A

Se

porneqte

de

la ideea

cd aparigia

gi

configuralia

unei

opere

d

art[

nu

pot

fi

privite

ca

intimplitoare.

Contextul

social in

ca

apare

o

carte

sau

un

tablou

le

condigioneazi

integral.

Forma

7/21/2019 Achitei, Gheorghe - Ce Se Va Intampla Maine_Part1

http://slidepdf.com/reader/full/achitei-gheorghe-ce-se-va-intampla-mainepart1 15/50

PROCESUL

UNEI

STIINTE

:.,,*H.;

;:.i'::Lli:i*

m';:*,,*,';:'.::1.1i'J,i"i.l'l;

I 9

.= Jetageze

de

ea.

F"ctotii

de

ordin

temperamental,

diverse

,;:rrudini

gi

dispozigii

psihice, limba

in

care

scrie sau

vorbeEte,

--

::mpliriie

triite,

iradiliile

raogtenite'

intregul

univers

moral

,-

:olectivitilii

clreia

ii

aparline,

cultura,

conqtiinla

estetic[

..

acesteia,

formea::a

primul

grup

de

elemente

prin

prisma

::lora

artistul

se

r,ede

legat de ansamblul social, de

totalitatea

:.

i-a

produs.

-,

Coilea

grup

de

elernente

privegte inseqi

exigenlele

accstui

=''samblu

i"1a

d" opera

de

att5,

comportamentul

lui.

Orice

:;:ra

de

art[

apare-pentru

ci

e cerutl

de

un

anulne

pnblic,

;..tr.r

c[

r,ine

i[ rlspundi

anutnitor

necesit5li

in

materie

de

r:st,

anumitor

preocuplri

spirituale

comune

unui-grup

social

.r..'.rr..

Dar

pubhcul,

la

rindul

siu,

nu

este

nici el

ceva

orno'

:;.r.

fiecare

individ

avind

exigenle

9i

preferinge

ptoprii, in

acord

::i

in

dezacord

cu

aie altora.

Nu

numai

atit:

nici

mdcar

conqti-

::ria estetice

a

aceluiagi

individ

nu

funclioneazl

ca

un tot

almo-

:.:os.

Chiar

in

cadrul

ei,

modernul

alterneazi

cu

desuetul'

::ofundul

cu

frivolul

etc.

Cineva

poate'

de

exemplu,

si

nu

::-;eleag[

nuzica

modernl

gi,

prin

urmare

sd.n'o

prefere, fiind

:n'acelaqi

timp un

pasionat

al

poeziei

lui

Eliot'

La

dimensiu'

::ie

in6egii

ctlectiviteli,

insd,

diferenlele

de

ordin

individual

..

..to*p."26,

impunindu'se

nurnai

ceea

ce

intti

in

fondul

de

-.lln1e

comune.

.rstfei,

degi

subiectivl

in

raport

cu

individul,

aprec-ierea

este-

:,:a

aie totu$i

o

bazi

obieltir'[.

Un

estetician

italian,

Gilo

lorfles,

intr-o

incercare

de

a determina,

Le

oscillazioni

del

r_::,sio

(1958),

igi

propune

s[

fixeze

parametrii

inre

care

aceste

:scilagii

,"

prod.tc, analizind

cauzele

lor.

Dintte

acestea,

unele

.nt

dL tt"trrte

sociall:

civilizalia

in

care

se

nasc

indivizii,

posi-

-

-,rtE1ile

n-rateriale

ce

le au

spre

a'gi croi

drum

cire

valorile

.::rituale

autentice

qi

a-qi

insuqi

un

anumit

tlp

de

cultur[,

:,:.pul

hber

de

care

dispun

etc.;

altele

sint

de

naturi

tehnicS:

:.scoperirea

noilor

materiale

utilizate

in

artele

plastice,

apa'

.-,r, .1..-"tografului,

a

televiziunii,

a

radioului;

altele,

in

fine,

:.

ordin etic

qi

religios:

persistenga

unor

prejudecigi,

influ-

.:ra

religiei

".Lpt"

ittot

l"t.gorii

de indivizi

etc.

Oscilagiile

:-stului

"se

mdsoar5,

in acest

caz,

in

raport

cu

perturbaliile

.::r'enite

pe

planul

existenlei

sociale,

in

funclie

de

cauzele

::rumerate.

Iatn

deci,

i"

l.r.r.r,

in

serviciul

sau

in

.

ajutorul

..:eticii:

antropologia

-

studiind

obiceiurile,

tradiliile

cultu'

:,le

a1e

publicului

clruia

i

se

adreseazd

arta;

sociologia

-

stu-

:rnd

condiliile

materiale

ale

apariliei

operei

de art5;

psihoso-

:roiogia

gi

'psihologia

social[

-

cercetind

co-mportamentul

:u"iiiului,

cipacitatea

lui

de

a

reacliona

in

fafa

unui

pro'

-.

r.

artistic

ieterminat,

reacliile

psihologice

standatd

' '

'

-

--_c

7/21/2019 Achitei, Gheorghe - Ce Se Va Intampla Maine_Part1

http://slidepdf.com/reader/full/achitei-gheorghe-ce-se-va-intampla-mainepart1 16/50

CE

SE

VA iNTiIvIPLA MIINE?

tn

in legdturi

cu

standardurile

estetice, atit

sociologia,

cit

LV

lingvistica

gi

estetica

gi,

bineingeles,

psihologia,

se

ar

foarte interesate.

Judeclgile

de

gust

gi

valoare

pe

care

formulim

in

legdturi

cu

o operl

sau

alta

s-au

dovedi

nu fi

chiar

aga

de originale cum

se credea altidat5.

N

meroase

reguli sociale,

determinate

de

cauze

precise,

reuge

sI se

men in5, devenind

cu

timpul

obiqnuinge

mentale, impe

rive

incongtiente,

care citeodatd ne

fac opaci in fala

fenomen

lor artistice

noi

gi

pozitive.

$i

in materie

de apreciere

a

ope

lor de artd,

ca

Ei

in alte domenii

de

activitate

spirituali,

premise

unei

judecdqi

inigiai

pozitive

pot

constitui,

prin

repetare,

p

m.isele

unei

prejudec5.1i,

indeplinind

de aste

dat[

o

funcgie

n

gativi,

conservatoare.

Studiul

atent

al

reacliilor

estetice

sta

dard, atit din

punct

de

vedere

psihologic,

cit

Ei

lingvistic s

logic,

este

utilizat

adeseori

in determinarea

particuiaritSli

conqtiinfei

estetice a

diverselor

grupuri,

pXturi

sociale,

cla

sau nafiuni, in

organizarea

ttiinlifici

a

educaliei

estetice.

Exi

apoi structuri

artistice

standard,

diferite

tipuri

de

construc

literare

gi

artistice,

de rezolvlri

: de

motive, de

teme,

de

fo

mule

ce

revin inconqtient

in creagia

unui artist

ori

a

mai mult

artiqti;

studiul

lor multilateral

permite,

alSturi

de studiui

ai

elemente, determinarea

a ceea

ce arta

unei regiuni

ori a un

giri

are

specific.

CercetS.rile

structuraliste,

mai ales,

au obgin

in aceasti

privinli

rezultate

de-a dreptul

spectaculoase.

Dintr-un

unghi

de vedere diferit

se

cere

abordati

relagia

ope

-

public.

Dupi

cum remarca,

pe

buni dreptate,

Guido Mo

purgo

Tagliabue, in

a sa

Esthdtique

conteryora.ine

(1960

<<

Opera de

art5. se

prezintS.

ca

o

necunoscuti

determinabil5

intilnirea

dintre intenlia

autorului gi

interpretarea

publicul

ins[ fiecare dintre

acegti

termeni, la

rindul siu,

este

un rezul

dificil

de

determinat,

pentru

ci

nu-l

purem

obgine firi

celll

termen

>).

intre

opera

de

arti

qi

publicul ei

se ivegte

astfel un alt

grup

problerne,

referitoare

la

limbalul

artei,

al cdror

studiu

pres

pune,

de

asemenea,

cercetiri

<<

cor,,nbinate

>.

Opera de

arti

poate

fi inleleasi

decit

in mdsura

in

care

emofioneazl,

in m

sura in care

<(

stirnegte

sentimente

>.

Arta fir5

emogie e

nonsens. Estetica

veche

privea,

de

obicei, opera

de art[

ca

pe

vehiculator de

emogii. Artistul

c[uta

si transmit[,

prin

inte

mediul

imaginilor,

(

ceea

ce

simlea

>>.

Teoria

Einfiihlun

ului,

pentru

prima

dat5,

in;elege

plicerea

estetici

ca rezultat

contopirii

sentimentelor

subiectului

cu

obiectul, ca disolu

a

fluidului liric

emanat de

cel dintii

in

masa

celui

din

urm

stfuctural

creat

pentru

un

asemenea

act.

Cercetdrile esteti

mai noi,

intreprinse

in cadrul

qcolii

semantice,

vdd,

dimpotriv

in opera de

artI,

ou

((

sxplgsia

>

unui

sentiment

tr1it,

ci

co

ceplia

sau ideea

sentimentului, forma

lui

pur[, ritmul

insugi

7/21/2019 Achitei, Gheorghe - Ce Se Va Intampla Maine_Part1

http://slidepdf.com/reader/full/achitei-gheorghe-ce-se-va-intampla-mainepart1 17/50

PROCESUL

UNEI

9TIINTE

:'...

lcntru

Susanne

Langer

-

autoarea

unei.

interesante

li

1/l

,

-:":care

clrli

de

estetice

'-

Feeling

and

Form

(1953),

arta

&)

:::..-oacd emolii,

ci

ofer[

echivalente

abstracte

aie

unora

::.

iispoziliile

ncastre

afective.

Cartea

lui

Susanne

Langer

:::-:iie

un

'nodei

de exploatare

inteligent5

a

posibilitl1iior

:.

-:

J€rcet[rilor

estetice

de

cuceririle

oblinute

in

domeniul

.:.-r

r-roderne

a artei, a psihologiei, sociologiei

Ei

lingvisticii'

,:

;re

ocupind

ceicetdriie

estetice

din

ultima

vreme.

Ne

-

,

::r

aici .n

,ttt

grup

de

probleme al

ciror

studiu

implicS,

:

-...

c

abordare

din

punctul de vedere

al

mai

multor

disci-

. . .

'

c

ele referitoare

la

accesibilitatea

artei

contemporane'

:::: nletamorfozelor

surprinzdtoare

petrecute in secolul

XX

,

:-:-::u1

muzicii,

al

literaturii,

al

picturii

9i

sculptutii,

estetica

.-.::onald se

consola

cu

gindul

ce

arta

trece

printr'un

proces

-

:=;aJenld,

rupindu-se

tt"ptut

de

public.

Or,

toc-mai

acolo

-

i:

:;.rea

ci

pentru

artd

nu

prea

existd

perspec,tive de a

supra-

:

-

--:

-ra

semnului

artistlc,

<<

iconic

>

-

dup[

expresia

lui

.:-=s \{orris

-

teprezint5

ea

ins[$i

un

domeniu

destul

de

eprezint5

ea

ins[qi

un

domeniu

destul

de

s-au

deschis

nelimitate

posibilitdli de

dezvoitare.

Pro-

:.

industrial5,

treptat,

tinde

ea

insigi

s[

ating[

intrucitva

-'.

-

Funzione

Sociqle

dell'arte

-

inclus

in volumul

Critica

,

..:.a produselor artei,

s[

confere

obiectului

realizat

in

serie,

,:-::

je

utilitate,

gi

valenle

estetice.

Tot

Ugo

Spirito,

intr-un

.

'-.:etica

(1964),

vorbind

despre

noua

dimensiune

a

esteti-

,.-.

:r

epoca

noastr5,

despre

plffunderea valorilor

estetice

in

:.:

::6.i

intime resorturi

ale

viegii

cotidiene,

de

la

amenajarea

:::.larelor

pinl

la

difuzarea

in

masl

a

reproducerilor

artjs'

,

-.:

la ldrgirea

considerabili

a

sferei

de

influenl[

a

teatrului

,....,-=rtogrifului

pini

la caracterul

<<

estetic

>>

aL

unora

dintre

..--nrle

f,e radio

$i

televiziune,

de

la accesul

la

cultur[

al

:. I

r-:&i

diverse

categorii

de oameni

pin[

la

arta

practicatX de

:- :.rcuri

amatoare,

remarca:

<<

Artistul,

ce1

dintii,

este

pe

: .': i

obline

acea

cornunitate

de vial[

prin

cate

orice

etero-

:-.i:i3 a diverselor

grade

de

conEtiin [

e

proscrisi'

prin

care

'

.:-,

.ie virste, rase,

civilizagii

9i

culturi

difetite

se

intilnesc

in

-

:

:

...

r

l:Cecatd

Ce

gust

>.

-:

-,,t-.'itr,

nici

aiest

aspect

-

aspectul

antropologic

-

llu

:::r

-::

pierdut

din

vedere

de

cltre

Stiinla

de

astlzi

a esteticii'

.-..:

.

i:are

a

se conforma

cel

mai

pulin

ambitiilor

an^tispecula-

=

....

guverneazl eforturile

multor

cercetetoti.

lntre

ten'

-

:= a

Clveni

gtiinlifici

qi

imposibilitatea

de

a nu fi

$1

specula-

.

'.'.'':rr

recunoa;te

<

dilema

>>

specifici

a

esteticii

de astizi'

:

-:r:.

poater

precizat cl termenul

<<

specr-rlaEie

>>

comport5

..

':lepliuni

-

una

<

pejorativ[

>>,

alta

<<

nepejorativ6

>>'

Ac-

:

-.::r:a-pejotativX

se

bazeazil

pe

faptui

cE

<<

speculalia

>

este

-.

.--l-.".u

confortabih

gi

constituie

o evitare

a

drumului

..:..

:::.

aJer'[r,

iar'

citeodatl,

a adevlrultli

insuqi'

Ce

pre'

7/21/2019 Achitei, Gheorghe - Ce Se Va Intampla Maine_Part1

http://slidepdf.com/reader/full/achitei-gheorghe-ce-se-va-intampla-mainepart1 18/50

CE SE

VA

1NTiN{PLA N{iINEl

n1

supune,

in

fond.

cr:ndigia

<<

specuiatir.ului

>?

Presupune

inte

&A

pretarea

exagefati,

de

c5.tre

subiect, a anumitor note reale

--

d

insuficiente

-

ale obiectului

gi

utilizarea

ior

astfel,

in

scop

obginerii

unot concluzii convenabile.

De obicei, cind

aud cr-n'intul

<<

speculativ

>>,

unii

sint

gata

protesteze

l

estetica

este o

$tiin ;

riguros

fundamentatE,

cu

le

qi

metode specifice,

ea

nu

are

nimic comun cu activitatea

sp

culativi

I

estetica

are

Lrn

domeniu bine

definit,

ca

orice

a

ttiinln.

Cu toate

acestea, latr-rra speculativi, inleleasl in se

de

laturl

supozigionah.

igi

are

un rost

bine

definit,

inclus

in

cadrul studiilor

moderne

cle

estetici, stimulind

qi

soliciti

neincetat spiritui creator

pinl

la

obginerea

probelor

necesa

instauririi

certitudinli,

instauririi concluuiilor de vasti r.'er

cabilitate.

in cadrul

dezbaterilor contemporane de

estetic5"

p

fi distinse

diverse

grade

ale

<<

speculagiei

>>,

incepind

cu

p

sr-rpozigia

naiv[,

lipsitl de orice

fr-rndament real,

gi

terminind

supozigia rafinat[,

subtila,

plauzibili,

captivantl, de

la

ipote

necesarl

pini la

postulatul

absurd.

Raportarea

la

realita

chiar atunci cind

sintem nevoigi s[

lucrirn

in

<<

zonele specu

tivului

>,

reprezinti

principala

obiigagie morali

gi

cea

rnai

imp

tantir

garanlie

de

adevir

pentru

noi.

Preocupati

de

atari

probleme

qi

zb[tindu-se

intre

atari

d

cult[gi,

estetica

incearci

si se

impunl

astirzi ca

gtiinli

redime

sionati dupi exigenlele civilizaqiei

in

care triim.

Eforturile

noastre,

intreprinse

Fe

parcurslrl paginilor

ce

urmea

-se

cer

astfel intelese.

7/21/2019 Achitei, Gheorghe - Ce Se Va Intampla Maine_Part1

http://slidepdf.com/reader/full/achitei-gheorghe-ce-se-va-intampla-mainepart1 19/50

7/21/2019 Achitei, Gheorghe - Ce Se Va Intampla Maine_Part1

http://slidepdf.com/reader/full/achitei-gheorghe-ce-se-va-intampla-mainepart1 20/50

CE

SE

VA

1NT1MPLA

MIINE?

24

u*Til"'::?;t 3T1,;il::",..i1

ili',ifi,'"::1';'x;1111?,Ti

dar

aga

simt

eu

>.

Aici

intervine factorul

subiectiv'

,Si

in tazul

lui

<<

a

$ti

>,

9i

in

cazul

lui

<<

a crede

>>,

o

concluzie

le

exclude

pe

toate

celelalte.

in

primul

caz, aI

lui

a

;ti

-

deoarece

,-r.t

p.r*it argumentele;

in

al doilea

caz,

a\

Iui a,uede

-

deoa

recJ

opliunei

se

face

dincolo

de argumente,

in absenga

oriclror

argumente.

A

;ti,

la modul

absolut,

implicl

tipul

de cunoqtinle

univeisa

verificabile

;

a

;ti

la

modul

absolut,

implici tipul

de

cunoqtinle

obginute

in condi$i

de

luciditate,

prin

cenzurarea

severl

sentimentelor,

a

pornirilor

subiective

de

orice

fel.

A

crede,

in condifa

sa

ideald,

implic[

tipul

de

cunoqtinle

non

verificabile,

obginute

in

condilii

de

maxim[

subiectivitate

a uede,

in'condigia

sa

idea16,

implicd

concluzia

prin

exceleng

inexactd.

A

;ti,

la

modui

ideal,

presupune

reprezen-tarea

intocma

a

obiectului

in

mintea

noastre

;

a crede,

la

modul ideal,

pre

supune

reprezentarea

deformat[

-

amplificatorie

ori

reduc

torie

-

a obiectului

in

mintea

noastr[.

A

,rti

ar

presupune'

aqadar,

o

pozigie

demitizantd,

in

mlsura in

care

mitul

se

definegte

drept

imagine

amplificat[

sau

redus

-

oricum

deformati

-

despre ceva.

A

uede ar

presupune

mitizarea.

A

qti

ar

reptezenta

domeniul

ideal

al

;tiinfei'

A

cred

ar reprezenta'domeniul

ideal

a ceea

ce

se

defineqte,

in

principiu.

ca

iieologie.

intr-o

carte

aperuti

in

1969

-

Ideologia

e

societ

-

Cailo.Mongardini

observa,

nu

fire

oarecare

temei:

<<

Poat

niciodat[

ca

inlceqti

din

urmd

ani nu

s-a sctis

atita

despte

ideo

logie

gi

niciodatd

prezenfa fenomenului

ideologic

n-a

fost at

de.-

pregnantd in ixtinderea

qi

in

multiplicarea

raporturilo

sociale."Dar,

devenind

din

ce

in

ce

mai

actual6,

problema

ideo

logiei

a ajuns

sb capete,

la unii,

sub

multiple

aspecte'

o

nuant

ideologica,

revelat[

de

indeterminarea

,si acceptarea

acriticd

termeriului.

Astfel,

se vorbegte

9i

se

scrie

despre

< gelul

ideolo

giei

>>

sau

despre

<<

ideologia

qtiinlificd

>>,

considerindu-se

de l

iine

inleles

semnificatul

termenului..',

i. timp

ce,,

in realitate

pe planul

cercetirii

gtiinlifice batem

incd

pasul

pe

loc cu

privir

la

re.pn.trrl

asupra

intrebirii:

ce

este ideologia

?

>>

Pentru

ingelegerea

conceptului

de

ideologie

considerlm

nece

sard

o scurt[

iecapitulare

a

ideilor

relinute

pin[

acum.

Deci: i

procesul

cunoaEterii'

fiecare

dintre

noi

igi formeazh

permanen

d.tp."

lumea

din

jur

atit

unele

reprezenteri

exacte'

cit

qi

altele

*rai mult

sau

mai

pulin

inexacte.

Reprezentlrile

noastre

exact

despre lume

1in,

in

mare,

de domeniul

gtiingei' Reprezentirile

inexacte

despre

lume

1in,

in

mare,

de

domeniul

ideologiei'

Domeniul

giiingei, al

cunoagterii

precise

;i

lucide

presupune

situalie

de

aboriare

<<sever[>>

a

obiectului,

lipsit[

de

patos'

lipsit

d

e

<<simpatie>.

$tiinqa

e intotdeauna

re

c

e,

I

u ci dd,

pr

e ci sd., obi

e cti

o"'

d

7/21/2019 Achitei, Gheorghe - Ce Se Va Intampla Maine_Part1

http://slidepdf.com/reader/full/achitei-gheorghe-ce-se-va-intampla-mainepart1 21/50

-:--eniu1

ideologiei

presupune'

diinpotrivi'

o

situagie-de

d.tfoI"

.-. ;;ti;ctulu'i,

piin

re,iucl;e

sati

umplificare'

in

funclie

de

,::-,:itt"u

noastrl.

^R"p".,.,'t*rea

deformatl

a

ol-'iectului

din

jiectiva

diverselor

noastre

trebuir-r1e

9i

interese

e

necesara

::,:ai

pentru

a

acgiona

in

sensul

acestor

trebuinge

sau

i1te11,s-1'

::::ar

pentru

a

ne

<<

entuziasma

>

in

acgiunile

ce

Ie

intreprindent'

:

: .rcuxsul

istoriei

c.rnoaEterii,

pe

m[sur[

ce domeniui

qti-

.l

lr;;;;i"-gi""ig"r",

d"formaiile

de

alt[dati

sint

deobicei

. t.,,.i"

uu"

,"irru"i

"pu,

insl

zone

noi

ale

realului'

unde

e

't.ri".if

il de

operat'

in

spiritul

exact

9i

rcce

al

l11i11ei,

oi-icctul

1'osedd

incl

acea

forga

de

fascinaqie

care

il

tace

'

:

--..bil

de stlpinit

altfei

decit

prin

intermediul

sentimentulur'

,

:: .ur,

cunoaltefea

at*utta

nu

se

realiteaz[

niciodatl

exclusiv

l.

.-"rr't.tia

sau

aituia

dintre

cele

Cou[

domenii

-

al

gtilnlei

-

.i ;Jroiogiei.

Cunoatterea

un'rand

implicl'

permanent'

in

ll.-l

..ii

dife"tite,

atit

eftrtul

spre_luciditate

gi

preciTie,

cit

qi

:::-it.ntul"

pentru obiect.

La

nivelul

intregii

cunoaqteri

umane

<t

A

$TI

tr,

<<

A

CREDE

)),

({

A

FRESUFUNE

It

:--r.i:,

il';;;;t"rui

.&i".

despre

a

']i"Ei

.a

crede

,=.

-..it"n.t.,l

de

reprezentlri

deformate,

ivit

firesc

in

pro-

,.,.;;;;;;li,

t"fi".,a

pozilia

acestor

ciase

Ei

interesele

1or

...:

t;iii

;".i"1..

D.f"tm[rile

ivitc

in

procesul

cunoag-

.

'-::

s[

fie

aservite

pozigiei

diferitelor

clase-qi

intereselor

.

-.

ir-, .*irt.nt.

in

funcgie

de

natura

grupurilor

umane

ce

:.:;

La

nivelul

fiec[rei

societili,

vom

recunoa;te

astfel

ideo'

.

::er\atoare

qi iJeologii

progresiste'

:

..i

i"".tiei

sociale

aldeologirlor

ne

obligl

la

recunoag'

.

-,.i=*l.ti

.I,

deEi

in

condiiii

determinate

necesare'

diverse-

'

.

..

. ,

j;;;;;;gi".L

d"fo.r',ai[

a

realului

nu

pot niciodati

inlo'

,

,'

.

-,;iini

cunoaEterea

de

tip

gtiingific

-

lucid5,

precisi'

obie-

.',a;;.,1;;j."iogiil"t

p'rogr""itt"

spre

condigia

gtiinlificd

:

: :.^om

€irl

cunoscut.

Le'in"foloseEtJ

termenul

de

<<ideologi

e

_.:'".

-l';."ii"a

"

atare

acceFtiune,

de

sistem

de

repre-

.

:=:crrlate

al

unei

clase

progreiiut",

ttpret"ntbri

ce

aspii[

-

.,: le

exactitate,

obiectivitate,

luciiitate'

O

astfei

dc

:.

-,,.,

pentru Lenin,

ideologia

proletariatuiui'.

i

-

25

-,---r,.arl

deopotrivS

argumentul

logic

Ei

simpatia'

netrecutl

.. :

-irru1

raliunii,

pentru

obi".t'

Argumentul

anticipeazi

"it:"1:

.

,

,

-.-o^qt.re

<

piecis[

>>

a

obiectului'

Lipsa

de

argument

ne

'

r: in

iimitele

reprezentlrii

<<

inexacte

>

despre

obiect'

.-.-

ii-t

iit"it"le

reprezentlrii

<<

inexacte

>

despre

obiect'

-.g"ir,

in

Anti.Dihring,

definea.ideologia

t:

p"

Yi:it::I

...=-""iX.i

cleformate

.lJtpt.

realitate,

avea

in

vedere'

flri

::.-:,

tocmai

o

atare

<<

logii;

>'

A

reline

insl

numai

atit

'lin

::::tarea

marxist[

a

conclptului

de

ideologie

est-e

insuficient'

. l;;;;b;"

ttat"it

atent

asupra

originilor

de

clas['

care

:..=r:al

ai".oio

de

originile

gn-oseologice

ale

conceptr'rlui

.=.l"gt".-

i"-.ondiiiil""societdgi-i

impl4ite

in

clase

anta'

sti

qi fuzioneazi,

7/21/2019 Achitei, Gheorghe - Ce Se Va Intampla Maine_Part1

http://slidepdf.com/reader/full/achitei-gheorghe-ce-se-va-intampla-mainepart1 22/50

CE SE

VA INT1MPLA

MIINE?

25

:::,ll1,'r:1"H"*1,::8.i,1""::"il;,31i

H;,ffi

#": JHj;j;:fi

domeniul

unui

alt

<

verb

>>,

cL

presuptme.

A

presupune

implici

situalia

cind,

pentru

concluzia

formulatd,

avem

un

numir

de

argumente

reale,

controlabile,

dar

nu

suficiente

pentfu

a

ex-

c-lude

qi

o

alti

concluzie.

A

prestLpttne

il

implicn

pargial

pe

a;fi,

dar

gi pe

a

uede.

Aici sint

posibile

mai

multe concluzii:

pie-

supun,

blnuiesc

c[

aqa

este,

in

virtutea

urmitoarelor

argumente

pe

care le

deqin,

dar

poate

fi

gi

altfel,

in

virtutea

tuturor

argumentelor

pe

care

nu

le degin.

A

presupune

implici

gi

situa{ia

de

abordare

lucidd,

<

obiectivi

>>

a

obiectului, gi

situagia

de

abor-

dare

subiectiv[

a lui.

A

presupune

implicl,'deopotrivd,

miti-

zarea gi

efortul

de demitizare.

S[

recunoagtem

c[, dintre

qtiinlele

sociale,

cel

pugin

estetica,

stX,

in

bun[ misurS,

sub

semnul

verbului

a

presubune.

intr-o

oarecare

m[sur5,

ea devine

din

acest

punct

de vedere

o

gtiinli

speculativ[,

adicl

implic5

folosirea

exagerati

a

argumentului,

specularea

lui, in

efortul de

a

obline

concluzii

cu

pretenlii

de

universalitate.

Reprezentarea

despre

obiect in

condigiile

lui

a

presupnne

e

numai

aproximativ

exacti.

Persistd,

ins[,

nostalgia

lucidit[gii gi

a exactitSgii,

proprie

tuturor gtiingelor.

in

mdsura

in care

o

poziqie

estetici determinat[

se

bazeazl

exclusiv

pe

argumente

controlabile gi

nu

igi

permite

decit

concluzii

verifi-

cabile,

pozigia

esteticS.

respectivl

manifest[

tendinga

de

depla-

sare

dinspre

(

a

presupune

>)

spre

<

a

Eti

>.

Pozigia

esteticl res-

pectivi

nutregte

in

acest

caz

ambigii

<

gtiingifice >>

autentice.

in

rnlsura

in

care

o

pozilie

esteticS.

determinatd

se

bazeaz5 mai

pu;in

pe

argumente

controlabile gi

ignori

verificabilitatea

con-

cluziilor

sale,

pozigia

esteticl

respectivl

manifest[

tendinta de

deplasare

spre

domeniul

lui

<<

a

irede

>.

in conditiile

cuiturii

contemporane,

vom intilni

pozigii

estetice gi

de un

fel

gi

de altul,

-

dupl

cum

vom

intilni

Ei

un

tip

de

estetic[ navigind cuminte

in

apele

teritoriale

ale lui

(

a

presupune

)), p€

linia

esteticii

tradi-

lionale

de recunoscut prestigiu.

Estetica

devine qtiingific[

in

mlsura

in

care o

concepem

ca

operind

exclusiv

la

nivelul

argumentului

controlabil

gi

vedfi-

cabil,

in m5sura

in

care nu

igi

permite

concluzii

<<

nefondate

>.

Legltura

cu

practica,

apelul

la

realitatea

vie a artei,

efortul

de

me_nfinere

lucidd

in

real,

constituie

principala

garangie

de

qtiingificitate

pentru

orice

estetician

marxist.

Astfel,

estetica

poate

fi

gi

este

tot

mai

mult

conceputl

astizi

ca o

ftiinte

operativi

qi

eficienti,

Eficienqa

ei

se cere

apreciati,

ins[,

altcum

decit

eficienla gtiinlelor

exacte,

cea

a

<<qtiinqelor

umane

>

sau

a

<<

gtiingelor

naturii

>.

$tiingele

sociale,

printre

care

gi

estetica,

opereazi

exclusiv

cu

presupozigii,

definindu-se

astfel

ca

ttiinfe

prin

excelengb.

ideologice.

Chiar cind sint

bazate

pe

o

experien 5

estetici

qi

artistic.l

verificabili,

studiile

de

7/21/2019 Achitei, Gheorghe - Ce Se Va Intampla Maine_Part1

http://slidepdf.com/reader/full/achitei-gheorghe-ce-se-va-intampla-mainepart1 23/50

(

A

$Tl

tl,

((

A CREDE

))'

{(

A

PRESUPLINE

u

: :tr

nu

iqi

pot

permite

absolutizirri

de

tipul

celot

pe

care

27

. .-;;;

ilii,'r .l.

"*u.t.'

Reaiitatea

vie

a attei

este

de a,qa

naturi'

..-:-,1..i.."

Li

rirr'tirr"

imprevizibili,

incit

r[mine

loc

intor'

,-:.:

pentru

surptize'

ir'r.ii

tot

timpr'rl

ceva

scapl

cuptinderii

.

.:=icgerii

noastfe

molnentane'

:

,-f.

t".i"fe

devin

ltiinge

efi'ciente

doar

in

rnisura

in

care

-,

-.i

.up.t"

congtiinfa

relativitlqii

conclu:iilor

extrase

dintr-

l:

-.tl"i

?"p,i"

d"r..minat'

Firi

aceastl

conEtiinti'

sup'o:itia

'

. ..-iormI

in

Jogmri,

dcpiusarea

dinspre

:one

argunrentttlul

.

-

-'-l't

"pii"nii

nJbazatl

f

e

argument

reali:indu'se

cu

maxim'i

:-

;r

c,-i

efecte

contrarii

celor

scontate'

-

'::declm'

bunloara,

progreseie

esteticii

noastre

numat

. ::rsma

numlrului

de

cargi

apirute

in

uJtin-ra

\rreme'

avem

.

'..,;^;;;i".

ae

incintare'

Dacir

le

judecin-r'

insir'

prire

.-..,.

ehciengei

acestor

clrqi,,a

graJului

de

adevir

util

pe cate

,

ri.-ttlea:d,

r'a

trehr-ri

-'i

finr

nrai

pruJengi'

7/21/2019 Achitei, Gheorghe - Ce Se Va Intampla Maine_Part1

http://slidepdf.com/reader/full/achitei-gheorghe-ce-se-va-intampla-mainepart1 24/50

28

TOTUL

DEVINE

COMUNICATIE

Se

insi.st5

mult,

in

uitima \:reme,

asupra

unui

fenomen

relati

ignorat

inainte

I

comunicagia.

Cum sd. ingeiegem

acest interes

Cei

mai

mul1i autori

pornesc

de

la

o

premisd

creatS.

deja

i

secolul

trecut,

pe

care e

bine,

poate,

si

o reamintim.

Ea

priveqt

ideea

ci

a exista, la rnociul

uman,

presupune

a

interveni

i

lume

potrivit

diverselor

noastre

trebuinle.

A

exista

la modu

uman

presupune

a

interveni

permanent

activ gi

creator

i

lume,

va observa

Marx,

Ce

inseamnd

a interveni

activ

in

lume

Inseamni,

desigur,

a

transforma

lumea

potrivit

unor

exigenl

umane determinate.

Pentru a interveni,

ins5, activ

Ei

creator

i

lurne,

e

nevoie

ca

lumea

sd

intre, mai

intii,

in

cimpul

nostru

d

cunoagtere,

urmind ca apoi

sd fie supus5

procesului

de

trans

formare necesar.

De aceea, a exista, la

modul uman,

presupune

in

primul

rind,

a stabili

permanent

relalii

congtiente

cu lumea

Trebuie avut in vedere

ci

relaliile omului

cu lumea

se

deosebes

fundamental

de relagiile

pe

care

le are

animalul

cu

mediu

ambiant. Animaiul depinde,

prin

excelenl5,

de

mediul

ambiant

Omul

depinde gi

nu

depinde de

mediul

ambiant.

Omul

trans

fonn[

lumea,

creindu-Ei

propriul

s[u

confort

existenlial,

i

cadrul acelui

proces

care se numegte

practicd

sociald.

Muncind

omul

transformd nu

nurnai

mediul

ambiant,

dar

se transforrnd

qi pe

sine.

Trei

par

tipurile

de

relalii

specifice

pe

care omul le

poate

ave

cu lumea: relayii

de

producgie,

relagii

de schimb,

relagii

de

con

srrni. Dincolo,

ins6, de asemenea

distinclii,

cu

caracter

genera

','a

trebui avut

in

vedere

faptul ci omul

se dovedegte

angrenat

sub aspecte

extrem

de diverse,

in

rela1iile

sale cu lumea

din

jur

Elementele stabile

qi

universaie

din

construc ia

sistemulu

'1e

legdturi

pe

care orice individ le

are cu lumea

in

care

trdiegte

se

preteazl

la multiple

modalitiil

de

studiu

gi

cercetare

sistema

tici.

Vom

distinge,

intr-un

prini

nroment,

relagiile

de ordin

practic,

pe care

omul

le

are

cu iumea;

munca

se

prezint[

drep

cel mai important

canal

de

con-runicagie

dintre

om

gi

naturd

dintre

om

gi

oameni, Cintre

om

gi

propriile

sale

unelte,

dintre

orn

qi

propriile

sale

produse

materiale.

Vorn

distinge

ulterior

re

lagiile

de ordin

moral

pe

care

ornul

le

are

cu lumea

in

care

trdieqte; libertatea liecS.ruia

dintre

noi depinde,

pind

la

unni, de

intreaga configuralie a

mediului

in

care ig

inscrie

existen a.

Va trebui

s[ avem in vedere, de asenenea gi

relagiile

de

ordin

estetic

aie omului

cu

lumea din

jur.

Ca

sI

le deslugim

adevi

ratul

sens

e

necesar

sI

ne

intoarcem

pulin

inapoi.

Ce

inseamnS, in fond, a avea

relalii,

de

vreun fel

sau

altul,

cu

iumea

din

jur

? Inseamn[, fere

indojaie,

a

te

afla intr-un

<(

con

tact

>>

oarecare

-

vizual, auditiv. tactil

.etc.

-

cu diferitele

pre

zenle ale

unui

context

existenqiai

ciat. intrebarea

care

r"

prtr"n-rai

departe, suni : ce se intirirplS in

cazul unui atare

<<

contact

))

7/21/2019 Achitei, Gheorghe - Ce Se Va Intampla Maine_Part1

http://slidepdf.com/reader/full/achitei-gheorghe-ce-se-va-intampla-mainepart1 25/50

7/21/2019 Achitei, Gheorghe - Ce Se Va Intampla Maine_Part1

http://slidepdf.com/reader/full/achitei-gheorghe-ce-se-va-intampla-mainepart1 26/50

7/21/2019 Achitei, Gheorghe - Ce Se Va Intampla Maine_Part1

http://slidepdf.com/reader/full/achitei-gheorghe-ce-se-va-intampla-mainepart1 27/50

TO

UL

DEVINE

COMUNICATIE

,;

ait

<

lucru

)'

un

<(

lucru

>

ce-refeti

anrorimativ

despre

31

-:cru

>.

Semnul

"t,fn.fJ

-*"

d"6,-t"q-tt

t"

tt-'l

capabil

sl

::

Lln

alt

semn

-;;^;;;

natural'

V-a

trebui

s[

avem

iu

Ci,

in

bunl

m[sur['

intreaga

cunoaqtere

umanl

{unclio'

't".1;;i

bu,ina.t-","

p"

'"*i"

ce

fac

aluzie

la

anumite

r---3oe,

situagii,

exPerienle'

de

aluzie

t"-t"t"-i"t" e;

ca

<<referinli

incomplet'i

-.=^^:;;

r,-le.i"a"-."

-.i-p

liber

imaginttitl

:tt::

rt:,^i:

d"'r"rp..ti,'a

referin-g5,

pentru a

completa

cu

datete

in

iumina

p.tiiif"xt'tt"t

i"

tutt

dispune'

informagia

I

'"

artificial

poate

sr

repre:inte

plastic'

'runu

qrrlcleill

l-=

,

..

lr-r...rl

ir

deupre

care

refe,ra'

dar

el

.poalte

il

t1,f^",t]

astfel.

Cele

mai

multe

dintre

cuvintele

pe

care

Ic

:

::r

ru

au

nimic

;;;

cu-situraliile

ori

fenomenele

desem'

-.

::nnul

"rtin.i"i

ttpr"J"ti"d'plastic'

selectiv

9i

la

scar'l

obiectul

l"

;i";';"fe;'

"'fott

denumit'

in

studiiie

-.--,

de

istorie

Ei

teorie

a

artei'

icon'

'.

-:'..a

are

in

""a.-t",-l"teori'qi

posibila

Aislmc11;

ii];

'

l

nnal.

Semnul

ar

prir-i'

intr.'un

atare

ca:'

sttua -llle

clno

--.,;;

J;';;i"t*

;t'"t'

t"

identificl

cu

supottul

ei

fizic'

-'

i-r,rtuf

tt-ptiti-i"ate

acele

situagii

cind, informalia

-

:.:lnci

intrutotui

cu

suportul

ei

fi:ic'

materlal'

lrunzllur

,

.',..:J;.-tr-rrri

"rbor"

ne

apare

ca

((

semnal

de

vint

>'

Cuvin'

,

':rt

)

sau

(;;;;;"i"-up"t'

ins5'

ca

semne',C,hllt"^:

-..:

ne

propunea

o

clasificare

a

semnelor

ln

slmDolurl

$t

..., sugestie

t.fi"*a

n"ttial

9i

de-cntre

Susanne

Langer

in

.

.,,;"F;;-

(1'9;tiSi;""i"it

ttf"te'

dupr

N4orris'

delnre

:

m-.:rte

firi..,

.r.iificabile

intr-un-

spaliu

gi,intr-un

timp

,,1

=.--si^l"lurile

referi

sau

pot

referi,

in

acelaqr

tt*p',,1"t]:

-

l=

:iieritele

semnale

cit

9i

despre

evenimentele

semnalate

,-.:::

acestea.

Pt;;;i"-ti.,.,uot"iitor-ar

fi

capacitatea

de

a

-

.,,..

un

anumit

t-*;;"t

la

<

mesajui

>r

ttansmis'

de

a

pre'

.'

..

'1",r-""

ia-r"it

altul,

la

continuarea

comunicagiei

sta'

:-.,,,

pe care

un obiect

o

futnizeazl

cu

pri.ire

la i?]:t"":",11

'

.

-pii.

sa

realitate

hzici

poartS.

denumirec'

chrar qt

ttr

.

rcierind

d.rpr;;;;,r"

"i,n

dintre

pre:enqele

lurnii

-

. .ipao,

d"r-,rriiiit"

de

semnif,cant'

obiectul

despre

care

-

.

-.

:efer[

a

cip5tat

denumirea

de

semnifcat'

'

.=.,tld.

lirrlbol

J"t"*neaz[

un

sistem

organizat

de.

semne'

-:

:---i

rfe ce

naturl,

utilizat

de

cltre

membrii

unei

comu-

.

._:lane

d"t.r*irrut",

Limbajul

se

defineqte

exclusiv

ca

,

j:

comunicare

intre

oameni'

Cit

timp

Yl'.t"*n

"ult?l-"

-

..-:-.:

numai

mie

((

ceva

>>,

neexistind

posibilitatea

ca

lilor'

. .=:lnuta

s[

fie

<<

difuzat5

>

9i

altora,

neexistind

pos1bll1-

7/21/2019 Achitei, Gheorghe - Ce Se Va Intampla Maine_Part1

http://slidepdf.com/reader/full/achitei-gheorghe-ce-se-va-intampla-mainepart1 28/50

CE SE

VA

1NT1MPLA

MIINE?

32

tatea

confrunt[rii informaliei obginute

Ei

cu experienga alt

persoane,

aflate in contact cu

aceeagi

prezenfd,

nu

putem

vor

despre

limbaj.

Limbajul apare

din

momentul in care

acela

semn

pune

in

relagie,

prin

intermediul informagiei

<<

transmise

cel

pugin

doul

persoane.

E necesat s[ relinem faptul cl ori

limbal se

creeazd,

se

impune

gi

funcgioneazl numai

in timp,

com

portind pe parcursul

unei anumite

perioade

istorice modifica

pa4iale

-

aparigii

de

semne

noi

gi

disparigii de

semne

vec

-

flri

insi a-gi schimba complet structura. Utilizdm un voc

bular

qi

o

sintax[ care

au

fost create cu mult

inaintea noastt

Prin cuvintele

folosite,

prin

structurile

gramaticale

la care

apel[

atitudinea

noastr5,

comportamentul

nostru, sensibilitatea noas

se

prezinti

-

pentru

toli

cei care vorbim

limba

romAnd

-

avind

anumite

particuiaritigi,

anumite

trls[turi

"o*.rn..

cazui

altor

modalitSli

de

comunicalie

decit limba

vorbi

intervine

acelagi fenomen.

Daci

din

perspectiva

preocuplrilor

fiiosofice anterioare om

se defi.nea,

in primul rind,

ca

fiin15

ce

;tie,

din

perspectiva

<<

te

riei

comunicagiilor

>

omul se

definegte, acum,

ca

fiin1i

comunicd,

prin

intermediul

diferitelor

limbaje.

Se

disting,

in

mod obignuit,

limbajul

vorbit

de

limbajul

n

vorbit, limbajul

scris

de limbajul oral, limbajul

artistic

limbalul

qtiinlific,

limbajul teoretic

de limbajul

practic.

Teo

artelor

de specialitate opereaz6, de asemenea,

cu

distinciii

tipul:

iimbaj

plastic,

limbal

poetic,

limbaj muzical.

inlelegerea

artei ca

formi

de

comunicagie specifi.cX

se

bazea

pe

faptul

c[ intotdeauna obiectul

artistic se

prezintd

in

ca

tate

de semn ce face aluzie la situalia

noastre

in

lume, la

pozi

noastrl

in

lume, ca

punct

de

referinli

existengiali

pentru

o

In mdsura

in care

arta unei societdli sau a unei epoci apare

un sistern

relativ

organizat

de

prezenle

estetice

distincte,

poate

fi interpretati ca

iimba; specific,

prin

care

diferite

grupu

sociale

iqi

<<

autocontroleazd

> pozilia

in

lume,

iqi

<<

autocontr

leazi

>> pozigia

in

univers. Nevoia

de

art[

pare

a

se

explica, astf

ca

nevoie

de

certitudine existenliall,

ca

nevoie de confruntar

din

partea

fieclruia,

a experienlelor afective,

treite

individual,

o

anumitl

informagie

obflnutl

9i

recunoscut[

de

cltre

t

membrii

unui

grup

social dat ca edificatorie

pentru

condi

lor.

Ajunqi

aici, ne

putem

permite

o

mai sistematic[

ordonare

materialului

pe

care

il avem la dispozigie. Prin

urmare,

permane

ne

gisim

angajafi,

cu

ajutorul

simlurilor

de

care

dispune

intr-un

amplu

proces

de

comunicalie

individuald

qi

colecti

Tot ce

intrl

in

cimpul

nostru de

observagie

comunicd.

. .

imposibil,

insi,

de ignorat existenfa

unor

zone

in

care

cor

nicalia

are loc mai intens, cum

e

imposibil de ignorat

existe

unor

((

centre

>

ce

faciliteazd,

intrelin

gi

permit

dezvoltar

7/21/2019 Achitei, Gheorghe - Ce Se Va Intampla Maine_Part1

http://slidepdf.com/reader/full/achitei-gheorghe-ce-se-va-intampla-mainepart1 29/50

aflam,

de

bunri seLttttLir

.faya

tutor

wanifestiiri

estetice

sei?s

foseda,

Ioltl.{r)

din

ele,

funcpie

de contextul

social

care se

face

simyitti?

de a:i

pare

d

se

curacleriza"

?rimul

rind,

prtn

cultul,

proparyii

nemai[ntilnite,

<'frumuse;ii

'tsizuale

*.

Aparatul

telelbnic

(

Contempora

de citrc

firn-ia

Elccrric

Canada).

Tacim

finlandez

inoxiclabil.

I

I

;,

*

7/21/2019 Achitei, Gheorghe - Ce Se Va Intampla Maine_Part1

http://slidepdf.com/reader/full/achitei-gheorghe-ce-se-va-intampla-mainepart1 30/50

7/21/2019 Achitei, Gheorghe - Ce Se Va Intampla Maine_Part1

http://slidepdf.com/reader/full/achitei-gheorghe-ce-se-va-intampla-mainepart1 31/50

1.

MaEind

electric5

de

mlcinat

cafea

-

tip

Braun'

Apararc

de

radio

rominegti

cu

tranzistori:

2.

Cora.

3.

Mamaia.

:.l

r.r

fa

'l*:r

*.

i3:,ll,,

*'*.*

i[

{F.

s.

*t:*,r*.*

*

*

#lrr.

7/21/2019 Achitei, Gheorghe - Ce Se Va Intampla Maine_Part1

http://slidepdf.com/reader/full/achitei-gheorghe-ce-se-va-intampla-mainepart1 32/50

1)utem

remarc&

efortul

t?.ttur

or

designerilor

catre

formele

simple,

ie

cele mai

rttulte

cri

aerodinamice,

cu o

pronunlata

z'aloare

funcyionald,

reluzind

unanim

orna??zentlt/

grattlit.

Calitattle

materialultd

tle

r.;bicei

metql

,dt

tna.tt'rtel plasfic

si:zt

exploatate

intotdeauns

in ztederea

obtrinerii

ztnui obiect

util,

;:onfortabil

;i

placut

in acelasi

timp,

ttstfel

incit,

'n

,'ondit

iile

elistenIei

pe piat{t

si

o

altui obiect,

in

egala

md.surd

util

si

carcJortabil,

cuftlpdr(ttorul

sd-l

prefere

pe

cel

ca?e

e

mai

plticut

sub aspect

estelic

'-.

nai

<

frumos

v,

cum se

spune.

7/21/2019 Achitei, Gheorghe - Ce Se Va Intampla Maine_Part1

http://slidepdf.com/reader/full/achitei-gheorghe-ce-se-va-intampla-mainepart1 33/50

7/21/2019 Achitei, Gheorghe - Ce Se Va Intampla Maine_Part1

http://slidepdf.com/reader/full/achitei-gheorghe-ce-se-va-intampla-mainepart1 34/50

1.

Vase

din

cristal.

Designer:

Swen

Palmq

2.

Coni-ecgionat

dintr-u

material

piastic

ieftin gi

uqor

(poiietilerr),

un asemenea

obiect

devine

nelipsit

in

condigiunile

vie;ii modcrne.

I)esigrrer:

Robcrto Sten

3. Vas

pentru

fiert apa

rcalizat

din

aluminiu.

Designer:

Erich

Slany.

4.

in

contextui

uilor aseme$ea

obiectc,

uritul der.ine

din

ce in

ce

mai

puqin

tolerat.

5. Cupi

dc

sticii.

llesigner:

Paoio

Venini.

7/21/2019 Achitei, Gheorghe - Ce Se Va Intampla Maine_Part1

http://slidepdf.com/reader/full/achitei-gheorghe-ce-se-va-intampla-mainepart1 35/50

retrinem

momente

xstorxce

eaolwtia

estetica

de

tiP

industrial:

I'rei

etaPe

istoria

cstetici

de

ciicat.

se

irnPun

de

la sine'

Trei

etaPe"

de

mult

dePiqite,

istoria

esteticX

aparatului

de

Proiecqie'

7/21/2019 Achitei, Gheorghe - Ce Se Va Intampla Maine_Part1

http://slidepdf.com/reader/full/achitei-gheorghe-ce-se-va-intampla-mainepart1 36/50

I, 2,

3, 4.

Citcva

etapc

din

istoria cstetici

a tclefonului.

7/21/2019 Achitei, Gheorghe - Ce Se Va Intampla Maine_Part1

http://slidepdf.com/reader/full/achitei-gheorghe-ce-se-va-intampla-mainepart1 37/50

TOTUL

DEVINE

COMUNICATIE

Constituie,

de

bunl

s-eam-[,

o.realitate

comunic-alia

? ?

la

nivelui

cons,rm.,lui

de

diferite

bunuri,

indus'

JJ

agricole,

dar

nu

putem

pune

semn

de

egalitate

intre

realizati-

la

nivelul

vestimentaqiei

qi

comunicagia

ia

nivelul

limbii

vorbite,

Vom

reline,

prin urmare,

wnor

canale

de

comunicalie

determinabile,

atit

in

;tura

diferitelor

tipuri

de

iimbaj,

cit

9i

in

funcgie

sociale

.a."

co-rrnic[

qrin

intermediul

acestor

1ilbaj.

comunicagiile

personale

privesc relafile

dir.ecte

^"rrrbrii

unui

grup

social

9i

pot

fi

intime

sau

publjce'

d"

*aripri,,eqte

relagiiie

indirecte

dintre

membrii

coleciivitlli

sau

-omunit[qi

determinate'

<

$ueta

>>

repre'

""r"t

cel

mai

tipic

pentru

comunicafia

intim[,

dupi

cum

""

*pur.,

dltt

iersp.ctiva

pre,ocuplrilor

actuale

pri-

i"rro^"nitl

.o-.rrriiagiei,

.u

,ttt"

dintre

formele

cele

mai

de

publicitate

negativd.

Lumea

modernl

pare

a

se carac'

mult

prin

conqtiinga

implicagiilor

multiple

ale

in

viala

sociali.

Problema

comunicagiei

nu

poate

fdr[

a

lua

in

discugie

mijloacele

de comunica{ie,

sau

de

comunicagie'

Ele

presupun exploatarea

pro-

"

a..lor

factori

care

permit,

intrelin

Ei

faciliteazl corou.

p"

,rtt

<<

canal

>>

determinat.

Aparilia

5i

dezvoltarea

scri-

este

interpretat5

de citre

Marshal

Mcluhan

(Understan'

uiaii,

lboq,

drept

eveniment

ce condigioneaz[

cultura

popour..

<<

Dlscoperirea

))

tiparului

de

c[tre

Guten'

s€

pr-ezinti,

pentru acelaqi

autor'

ca

moment

hotlritor

dezvoltarea^civilizagiei

europene

gi

americane

moderne.

tecent,

<<

descoperirea

>>

televiziunii

a

determinat

o

asemenea

Ei

intimizare

a comunicagiei

vizuale,

cI

-lumea

s-a

ai"ir.odute,

redusd

la

dimensiunile

unui

sat.

Se

disting,

-oa

obignuit,

<vechile>

mijloace

de

comunica;ie'

toate,in

.:tiune si

astlzi.

modernizate

ins[,

adaptate

contortulul

..'".p".J"

Ei

."ii.

mijloace

de comunicalie'

Vechile.mijloace

--cmunicalie

se

caractetizeazd

prin

posibilitigile

relativ

reduse

:are

dispun

pentru a

permite, intrefine

9i

facilita

comunicalia

-:r

anumit

<<

canal

>>'

Catedrala, muzeul,

sala

de

teatru'

sala

jJrrCerte,

cluburile,

cenaclurile,

saloanele

fac

parte

dln

<

vechilor

>>

mijloace

de

comunica{ie

artistic['

In

-

-:b;'

"fb"i"p"[r]r.rr"i;';;;;,'uaio"t,

cinematograful,

tele'

foimeazl

domeniul

<<noilor>>

mijloace

de

comuni-

Ele

sint,

in

acelaqi

timp,

mijloace

de

comunicagie

in

...

j

*".smedia,

dupl

o e^xpresie

provenit[

din

jargonul

-

pentru

cl

Je

permit

ca

un

mesaj

oarecare

s[

par-

.: l; ;"

n'um[r

foarte

mare

de

indivizi,

in

acelaEi

timp'

In

:-i:i.i1e

comunicaliei

in

masl,

destinatarii

sint

intotdeauna

-:-.-il

ii,lispersagi'in

puncte diferite,

pe

o

suprafagd

geograficl

,,

-

f

iltogrrl

,roibit,

intre

persoane,

scrisoarea,

telegrama'

7/21/2019 Achitei, Gheorghe - Ce Se Va Intampla Maine_Part1

http://slidepdf.com/reader/full/achitei-gheorghe-ce-se-va-intampla-mainepart1 38/50

7/21/2019 Achitei, Gheorghe - Ce Se Va Intampla Maine_Part1

http://slidepdf.com/reader/full/achitei-gheorghe-ce-se-va-intampla-mainepart1 39/50

CEVA

DESPRE

STANDARD

xil#*

ffi*,:li:jt

5,1ii,k,'1il:;,

j:,fi::,

ii",'s"ili'it:

35

nevoia

de

chibzuinl[.

Desigur,

chibzuinla

nu

poate fi

decit

creatoare;

noliunea

de

chibzuingd

rdmine

permanent in'

cornpatibil[

cu'gestul

reflex'

cu

tot

ce

tine

de comportamentul

<

auiomatic

,r,

-r,

tot

ce

presupune absenla

spiritului

critic'

Totugi, exist[

un

anumit

iribut,

pe

care fiecare

dintre

noi

il

plSteqte,

de obicei,

<

automatismului

>.

Studille'*ai

noi

de

antropologie,

sociologie

qi

psihologie

sociaiir

au scos

in

evidenq5

rolul negativ

al

aEa-ziselor

standarduri

Ei

stereotipii

de tot

felul

ce

populeazl

conqtiinla

diferitelor

gene-

fa ii.

Faptul

c[

oamenii

sint

nevoigi

sd

foloseascl

aproxirnativ

aceleaEi

c.1rint"

pentru

a

se

refeti

la diferite

fenomene,

la

diferite

situagii,

faptul c[

tot timpul

oamenii

sint

nevoigi

si ragioneze

aproximativ

irr

limitele

aceloragi

tipare

logice,

si

acgioneze

aproximativ

in

limitele

aceloragi

canoane

<(

etice

>

ingridegte'

intr-o

m[sur[

mai

micd

ori

mai

mare'

caracterul

creator

al

oric[rui

act

de

gindire,

ingr[degte,

intr-o

mlsur[

mai

mici

sau

mai

mare,

posi-

lilita1if.

tr6"rtt.

de

a ajunge

la

adevdr

gi,de-a enunla

adev[rul.

Cu

toate

acestea,

tributul

pletit

standardurilor

qi

stereotipiilor

r[mine

oarecum

neinsemnat.

Devenind

conqtienli

de

funcgia

negative

a standardurilor

qi

stereotipiilor,

oamenii

acfioneaze'

pe

diferite

c[i

specifice'

pentru

a le

reduce

in{luen1a,

pe

cit

posibil,

la

minimum.

O bun[

parte

a

moqtenirii

literare

$-i

artis-

iice

deqinute

se

cere

ingeleasS.

pe

linia

unor

atari

eforturi.

Conqti-

inga limitelor,

spunea

filosoful,

presupune dep5girea

1or'

.Din

nefericire,

citeodati

-

s[

recunoaftem

-

ne

complacem,

insi,

Ei

intr-o

situagie

favorabil[

standardurilor,

stereotipiilor,

qa-

bloanelor.

Nietzsche

formula,

firi indoiald,

un

mare

adevlr

atunci

cind

spunea

cd a

trli la

modul

uman

inseamnl

a

inventa.

Trebuie,

iisl,

avut

in

vedere

faptul cd

verbul

a

irl.)entct

cunoa$te

cel

putin

doue

pozilii

ce

merit5 relinute

cu

toat[

atenfia. Prima

se

ieflrl

la

<

ittv"ngia

>

realizatd

in

contact

nemijlocit

cu

lucrurile

9i

1ir-rind

seama

d" c.e"

ce

deja exist6'

A

doua

se referd

la

<<

in-

i'"ir1ia

>>

realizat[

in conditiile

in

care sint

ignorate

datele

funda'

,'r',.nt"l.

ale

realitl1ii.

in'primul

eaz,

a

iiuenta

implicd

desco'

perirea.

in

al

doilea

caz,

a inventa

implicd

fabulagia'-

In

tot ce

i...n'r,

in tot

ce

intreprindem,

intervin'

atit elemente

de

<<

desco-

perire

>>,

cit

qi

de

<

fabulalie

>>.

Citeodat['

prezenta

unora

poate

ti

mai

evidenti

clecit

a

altora'

Tot ce

constituie

descoperire

trideaz[

situalii

de

integrare

a

noastrl in

lume,

de acgiune

in

spiritui

principiilor

dupi care

lunea

se cl1i.uzegte,

in

spiritutr

iegilor

ce

guverneaz[

existentul'

Tct

ce

constituie

fabulatie

tt5deazl

situalii

cle

detagare

a noastr5

j:

iume,

de

detaEare

de

tot ce

existi.

Cunoaqterea

umani

poate

t.

_

2.,3

7/21/2019 Achitei, Gheorghe - Ce Se Va Intampla Maine_Part1

http://slidepdf.com/reader/full/achitei-gheorghe-ce-se-va-intampla-mainepart1 40/50

7/21/2019 Achitei, Gheorghe - Ce Se Va Intampla Maine_Part1

http://slidepdf.com/reader/full/achitei-gheorghe-ce-se-va-intampla-mainepart1 41/50

CEVA DESPRE

STANDARD

lionate

intotdeauna

de

gradul

de

dezvoltare

a

mijloacelor

9i

?a

relagiilor

de

producgie.

a

f

Sinrem

obligagi,

din aceleaqi

considerente,

si

luXm

in discugie

Ei

standardwile

de

ordin estetic.

Faptul

ci

judecdgile

noastre

de

gust gi

valoare

coincid,

dincolo

chiar

de

profilul

spiritual

stabil

al

fieclrui

ins, constituie

cel

mai bun

argument

in aceastl

privinl[.

Dn

"tie

perspectivl,

e

necesar

sd

fie avute in

vedere

standardurile

cu

cea

mai

mare sferl

de aplicabilitate

-

standardurile

general-

umane.

O sfer[

mai

restrinsi

o

au

standardurile

nalionale.

Vin,

pe

urm[, cele

regionale,

cele locale

gi

familiale.

ln

raport

cu

zonele

de manifestare

ale

diferitelor

tipuri

de

standard

pot

fi concepute:

standardurile

imaginative'

standardu-

rile

lingvistice,

standardurile

comportamentale,

standardurile

valorice.

Dac[

ginem

seama cit

de

mult

<<

sem[nim

>

unii cu

algii,

-

prin

faptul ci

subscriem

la o anumit[

morald,

ci sintem

formali

in

gcoala unei anumite

culturi

gi

in

spiritul

unei anu'

mite civilizagii

-

intreaga

lume

ne apare ca

standard.

E interesant

de

observat ci

insdEi

arta'

cea

mai

ambigioasd

dintre

activit[1ile

umane

pe

linia

a ceea ce

numim

originalitate,

se definegte

ca

<<

standard

>.

Din

acest

punct

de

vedere

parc[,

prea

mult

seamdn[

intre ele toate

picturile, prea

mult

seamlnl

intre ele

toate

scrierile

literare

proprii

unei

civilizalii

determi-

nate,

prea

mult

seam[nl

intre

ele toate

monumentele

de arhi-

tecturi

specifice

diferitelor

epoci.

Legat

de

ingelegerea

artei ca standard

au ap[tut

qi

incercirile

mai noi

de'programare

a

artei

cu

ajutorul

computerului'

in construcgia

fieclrui

moment estetic

vom

putea

distinge'

astfel,

diferiie

elemente

standard:

standardurile

arhaice,

ginind

de insdqi

inc[rcdtura

semanticd

a

materialului

artistic,

literar

utilizat, standardurile

vechi,

qinind

de

influenla

pe

care

o

exer-

citi tradi$ile

specifice

unei

zone culturale

date'

standardurile

recente,

ginind

de

ambigiile

novatoriste

ale

fieclrui

moment

triterar sau

artistic.

A

persevera,

impreunl

cu algii,

pe

linia

tra-

di$ei,

devine

standard.

A

persevera,

impreun[

cu

al1ii,

pe

linia

inovaliei,

devine de

asemenea

standard.

Unde

mai este,

atunci,

acel simbure

de originalitate

in

care

toli sperdm'

de care

togi

ne

legim sperangele

de

a

rimine

nemuritori

? Standardurile

vechi sint violate

prin

acgiuni

-

inilial originale,

dar care,

apoi,

devin foarte repede

standard

-

funcgionind

pe

linia

a ceea

ce

se nume$te

inovafie.

Standardurile

vechi sint

violate

printr'un

act inifial revolugionar.

Actul

insd

al violirii

unui

standard'

cu

neblnuite

implicagii

in

fenomenele

de conEtiingd,

in

comportamentul

oamenilor,

se

traduce,

totodatl,

gi

printr-un

act

de

profanare.

Ceva care,pini

atunci

fusese socotit

(

sacru

>,

intangibil,

de

negindit

chiar,

7/21/2019 Achitei, Gheorghe - Ce Se Va Intampla Maine_Part1

http://slidepdf.com/reader/full/achitei-gheorghe-ce-se-va-intampla-mainepart1 42/50

CE SE

VA

INTIMT'LA MIINE?

? O

devine

profanat.

O alta

ordine

se instaureaz[.

Noua

orJine

i

J$ r'r

asigura in

curind lespectul

cuvenit. Noua

or.linc

\-a

st

gi

ea,

in

curind,

sub semnul

a

ceea ce se

numeEte,

de obice

.sacrlr.

Pe

mlsuri

ce

devine

<(

sacrfl

>>,

intangibil5 deci,

nou

ordine devine

consetvatoare,

se consacri

ca

standard.

Tot

timpul omul

are de

luptat

cu ceva,

are

de

infruntat

ceva

Tot

timpul, fiecare dintre

noi

incearcS

sS. depigeasci ,:

barier

impusi

de

insugi

mersul

obiectiv

al l'rcn-irilor qi

tor

dmp

fi.ecare din

noi

descoperl

c5. atunci

cinci

a

dep[Eit

respectiv

barier5,

in

fala

lui

s-a indllat

aita.

Efortul

uman

nu

poate

fi

ingeles,

{ru

poate

fi definit,

decit

c

eroic.

Efortui urnan

nu

poate

fi

ingeles

decit

ca

eroicl

zbater

intre

standard

Ei

originai.

Paradoxul

consti.

in

aceea

ci insig

ambifa cle

a

scipa,

Ce

a evada,

de a

ieEi

din

condiqia

standardul

este, la oameni,

standard.

Existi

un eroi.sm

individual

qi

u

eroism

colectiv,

in aceasti

rnare

gi

dramatici

infruntare

standardului,

pe

care,

de fi.ecare dat[,

timpul

gi

spagiul

ni

impun. Congtiinla

acestui

adev.ii pare

a

cotstitui

fondui

dra

matic al artei moderne.

Frurnusetea gi

tragismul

artei

ilolerne

par

a

consta

in c{esco

perirea

marii

aoastre imposibiliti;i

de

a

depigi

ceva

pe

car

Iumea

in

care

trlim

il are

propriu,

il

are

specific.

Ieri

s-a

triit

fdr[ indoiaii,

standard.

Zitia

Ce

astizi

iqi are

standarJuril

sale.

Curn

s[

crezi ci

niine ].'-ir:..ea

se va elibera

de

orice

stanlarl

$i

totr-r5i...

7/21/2019 Achitei, Gheorghe - Ce Se Va Intampla Maine_Part1

http://slidepdf.com/reader/full/achitei-gheorghe-ce-se-va-intampla-mainepart1 43/50

hJOI

MITURI,

NOI

RITURI

mulli

esteticieni

rnai

noi,.

relagiile

-complexe

dintre

artd

?O

se

cer

studiate

ca

refiectind,

Je

obicei,

o

anumite

J

I

despre

lucruri'

proprie u'ei

civilizagii

sau

alteia'

ep-oci

sau

alteia.

Opera

de^artl

s'ar

Prez€nta,

&st-

de

^orice,

ca

un

(<

obGct

)'

Comp-ortamentul

nostru

ea

nu

va

putea

fi

complet

striin

de

<

felul

>>

general

cum

faga

de

celelaite

<<

obiecte

>>'

Nu

numai

atit,

dar

co^nginutul

siu

specihc'

op-era

de

art[

nu

va

putea

s[

nu

un

anumi.t

fei

al

nostru

de

a ne

manifesta,

de

a

interveni

real.

"

fost

exprimata,

inigial,

acum

aproape

o

jumltate

de

t";"

forrr-,1,

<lesigur,'incomplet[,

de

c[tre

filosoful

ger-

Cassirer.

Discipol

al

lui

Hermann

Cohen'

St{91

"""f."rr,i"rr.

din

Maiburg'

-Ernst

Cassirer

(1874-194.5)

iizl

rt*uojul,

pririul

-v-olu-m

dln

Philosophie

d'er

Formen,

urmat'

in

1925,

de

Qindirea

miticd'

iar

1929,

de

Cunoalterea

simbolicd.

Pentru

Cassirer,

estetica

nu

constituie

studiul

unei

categorii

a

cunoaqterii,

ca

pentru

i.""t[

idealist5,

ci

analiza

unei

Richtung

-

a

unei

directii

simbolizantll

..

ii

expiic[

pe

om'

ahturi

de

fiin1e

vii,

ca

esenll

specifi'c['

*Ce

presupune

(.activi-

simbolizantl

>

specifici

omului

? Presupune

o

modalitate

de

a

ne

exprima

adeziunea

la

lume'

printr-o multitudine

ce

irldeaz[,

dF

obicei

aluziv,

interesele

loa_strei

noastre,

idealurile

noastre'

Cassirer

consideri

cd

apare

niciodatl

omului

<

aEa

cum

este

ea

>>

in

realitate'

I

permanint

noi

vedem

in

lucruri

9i

altceva

-

rnai

muit

sau

i

o.rii.t

-

decit

sint

acestea,

c[

permanent

noi

vedem

in

simboluri

ale

1or.

Cu

alte

cuvinte,

specific[

con$tiinfei

"t-fi

te"dinla

de

a

deforma,

la

infinit,

lumea,

^d"^"

1:

reprezentlri

<<

neintocmai

>>

despre

ceea

ce

se

intinpla

lnt,

'i"rpr"

noi.

inqine,

despre

piopriile

noastre

realiziri

"ai.e

miiuri.

Prin

fiLcare

<

reprezentare-mit

>>

pe

care

omul

?;;;

;;;;;;

lucr,-rri

sau

despre

sine,

el

se

proiecteazd

afectiv

.pliiru"t

in

lutoe.

<

Conqtiinqa

mitic[

*

va

spune

m-ai

tirziu

Gusdod

-

asigurl

lumii

un sens

uman

>>,

deoarece

;;.

incompatibill

cu

omul

s-ar

condamna

pe

sine

insiqi'

a"

u

n

dereistic,

mitul

constituie

un

formular

sau

o

a

comportamentului

uman

in

inse-rfiunea

1a-

Pdntre

El

este

-

continu5

Georges

Gusdorf

in

Mythe

-er

(1953)

:

esenqa

unei

*umanit[li

nu

.desprinsd

de

cl

reincarnat[

pdn

ele.

El

este

existenla-

ins6Ei

>'

fdcut

spre

ingelegerea

modernS

a

mitului

a fost

recu-

.e

.1

clonstituie

intotdeauna

o

formi

de

prezentare

gi

reprezentare

a

realului,

caracteristicl

^unai

hentaliterii

antice,

dar

Ei

celei

contemporane'

nu

7/21/2019 Achitei, Gheorghe - Ce Se Va Intampla Maine_Part1

http://slidepdf.com/reader/full/achitei-gheorghe-ce-se-va-intampla-mainepart1 44/50

CE

SE

VA INT1MPLA MIINE?

40

numai

mentalit[fii

religioase,

dar

qi

celei laice,

nu

numai

talitlgii

primitive,

dar

gi

celei mai

recente.

Cunoagterea

u

in

general,

s.ar caracteriza

astfel,

potrivit

unor

opinii

e

curente,

prin

dou[

tentagii opuse: pe de

o

parte, tenta;ia

vedea

in

orice obiect

altceva

decit

el

este

in

realitate

-

te

de deformare

a obiectului;

pe

de

alti

parte,

tentatia

opu

abordare

<<

lucid[

>>

a

obiectului.

Cele doul

tentalii

p

intilnite la

toate dimensiunile

activit[gii

noastre

cognitiv

nivelul

poeziei

gi

al

gtiinEei,

la nivelul

aitei

gi

al filosofrei,

-

sebirea

constind doar

in

rolul

preponderent

ce

poate

sll

fi.ecare

intr-un

caz

sau

in

altul.

$i

una

gi

alta

dintre

cele

tentagii

qi-ar

avea

<<

rostul

>

s5u

pozitiv

in

cadrul

siste

uman

de cunoa$tere.

Deformarea,

in

plus

sau

in minus,

a

o

tului

-

mitizarea

-

s-ar

justifica

prin

nevoia

noastr[

sublinia

permanent

ceea

ce este

esenlial,

important

in

<<

lucr

in

situagii,

din

perspectiva

lumii

in

care triim.

Mitizare

defini,

prin

urmare,

ca o acliune

de

reprezentare

defo

a

unui lucru,

a

unui

fenomen, a

unei

situagii,

in

conform

cu

interesele

noastre,

in

conformitate

cu

interesele

gru

social

din

care facem

parte,

in conformitate

cu

civilizagii

la

subscriem.

Opusi

tentafiei umane

de

mitizare

ar fi

demitiTarea,

e

de menginere

in limitele

obiectivitSgii,

efortul

de a

fi

lucid.

Spre deosebire

de

arte

$i

literaturi,

ce

par

activit[fi

prin

1en15

creatoare

de

mituri,

$tiinfa

ar

fi

demitizantS.,

stin

semnul

efortului

de

a ingelege gi

domina

lumea,

((

aga cum

fdrd

exagerare,

fdri

iluzii.

 no."

noastrd,

dominatd

de spiritul

Stiinfei

Ei

al

tehnicii

dupi

aceiagi

autori,

epoca

marilor

<

destruc(ii

de mit

epoca lucidit5gii,

epoca demitizirilor.

Admigind

c[

noi vedem

permanent

lumea

altcum

dec

<

este

))

desigur

relativ

<<

altcum

>

-

admiqind

ide

efortul

uman penduleazi

permanent

intre

tentafia

de

a

def

lumea gi

tentalia

de a

o

aborda

in

conformitate

cu

propr

esenfi,

va

trebui sI recunoagtem

doud

componente

funda

tale

ale

comportamentului

nostru.

Fati de

lucrudle

pe

ca

<

abordim

normal

>>,

noi ne

vom

.trnport",

bineinqele

acelagi

mod

adicl normal.

Fag[ de lucrurile

pe

care le

<

dlm

>>

insi

deformat,

noi

ne vom

comporta

<<

deform

Comportamentul

deformat,

fagi

de

un

obiect, vdzut

drep

ceva decit

este el

in realitate,

se nume$te

rit.

,Ritufdesemn

prin

urmare,

comportamentul

nostru deformaf

fagd

de

r

zentarea

deformatS.

a unui

lucru,

a

unei situagii,

a

unui

feno

Ne comportlm

diferit

acasi

gi

la

teatru, ne

comportlm

d

in

relagiile

o6.ciale

gi

in relaliile

de

familie,

ne

comport[m

rit

faqi

de

fiecare

lucru, fagi

de fiecare

flingi, fagd

de

fiicare

im

jurare.

In

raporturile

cu

superiorii

s[i,

funcgionarul

ado

7/21/2019 Achitei, Gheorghe - Ce Se Va Intampla Maine_Part1

http://slidepdf.com/reader/full/achitei-gheorghe-ce-se-va-intampla-mainepart1 45/50

NOI

MITURI,

NOI

RITURI

atirudine

decit

fagi

de

colegi.

omul

pe

care

il

are

in

fa1[

nu

41

nu

numai

un

om' ci

9i

o

<autoritate>,

-

autoritatea

institugii

sau

autoritatea

statului.

in

faga

pinzei semnat[

de

pictor

celebru,

vizitatorul

odc[rui

muzeu

se

va comporta

,'.

decit

in

faga

unei

pinze

<<

banale

>>,

semnati

de cdtre-un

Am

v[zut

iri

atelierele

Vaticanului

o

picturl

aflat[

curs

de

restaurare

care

multi

vreme

fusese

considerati

ca

lui

Murillo.

La

restaut& €,

s-a

descoperit

cd

este

despre

o

eroare

sau

despre

un

eventual

fals,

extrem

de

i. i"li"ul

ce

reginuse

atitalimp

atenlia

publicului

devenise

o

pinzi

banal[,

plasat[

intr-un

col1

de-atelier

9i

ag-teptind

,ri.reiirrdul

pentru

a

fi

supusl

tratamentului

necesar.

Nimeni

mai

d[dea

nici

o

impbrtangi.

<<

E

un

fals

>>'

Se

uitase,

datd,

totugi,

c[

acest

<<

fals

>

fusese

capabil

si

atragd

"

^ii'd"

oameni'

atita

vreme.

Se.ignora

pin[

9i

faptul

cd

respectiv[

avea

o

vechime

apreciabil[

9i

ci

pentru

aceaste

ir

fl

meritat

mai

mult

respect'

se

ignora

valoare-a

in

obiectului.

Mitul

se

<

prlbugise

>>

9i

oamenii

iqi

schim'

automat

ritul,

se

comportau

acum

fag[

de el

ca

9i

cum

ar

fost

un

lucru

obisnuit.

iiii

rit

se

definesc

drept

termeni

corelativi,

determinindu'se'

de

pe

pozigii

estetice

nematxiste,

teotia

estetic[

a

mitu-

a

fost

preluat-e de

cltre

o seam[

de

ginditori marxiqti

care

"e.rt"t

s]o

dervolte

pe

linia

acelui

simbure

de

adevir

pe

evident,

il

conqine.

Fird

indoial5,

dup[

cum

spunea,

Mar-x'

"^.r^git

1"ara.""na

necesitatea

unui

sentiment

de soli-

cu

irr.rrrril",

cu

propriul sdu

trecut,

cu

-proqriile

sale

ctiuni.

cu

intreg

universul,

pentru

a

se

justifica

faqd

de

sine

in

.;;"

;;

intrepri"nde,

pentru

a se

autodetermina

la noi

fapte'

r

""i

".t"ti,

1" noi

acgiuni

temerare'

pentru

a cluta

si

obqind

rrai

milt,

s[

vrea

mai

mult,

s[

incerce

mai mult'

Din

perspec'

tiva f.losofiei

marxiste,

mitizarea

s-ar

defini

drept

mijloc

de

inte-

grare

individuali

gi

colectiv[

in

realul

aflat

perm-anent

in curs

3.

tr"n.fott-tare,

de

cunoagtere'

de apropriere

de

citre

om'

t)biectului

reprezentat

fiindu-i

atribuite

sensuti pe

care

inainte

nu le

avea,

tttit.rl

t'" constitui

intotdeauna

o

imagine

a

rea'

Lului

<<deformat

Pozitiv).

Sd

recunoaEtem

cd

fenomenul

uman

nu

poate

fi conceput

in

afara

acestui

proces

de

<<

deformare

pozitivl

>>

a

realului,

pe

intreg

parcursul

unor

direcqii

ale

cunoaqterii'

i. V-oi*lt-

uL

secoLului

XX,

Roget

Garaudy

subliniaz5

una

din

p.rtic"laritafile

importante

ale

mitului

ingeles

astfel.

Pentru

un

marxist

-

noteazl

el

-

mitul

nu

poate

fi

conceput

numai

.r

""

r"p"t,

al

omului

cu existenla,

ci

9-i

ca

un

apel

la

<

a

face

>'

ia

practic[

>.

Mitul

nu

trimite

niciodatl

la

existentul

inconjurdtor

io'."r.

noi

ne

migc[m,

in

care

noi

sintem'

<

El

relevl

nu

atit

o'

rl

ii

i

7/21/2019 Achitei, Gheorghe - Ce Se Va Intampla Maine_Part1

http://slidepdf.com/reader/full/achitei-gheorghe-ce-se-va-intampla-mainepart1 46/50

cE

sE:vA

lutiupre vritNe

I

A-,

prezenli

cit o

absenqi, o lips[, un

vid

pe

care noi sintern

chem

aA sd-l umplem

>>.

Reproducind

observalia lui

Roger

Garaud

va

trebui

sd avem in vedere

ci fenomenul

mitizirii

se

ce

bineinqeles,

interpretat

istoric.

Fiecare societate percepe

rea

potrivit

propriilor

sale interese

qi

aspiragii.

Ajungem s5. discutlm, dupd

cum

se

poate

vedea, despre

pa

cularitdgile

de

deformare

pozitiv5

a

realului

in

civilizalia

co

temporanl,

din

perspectiva

orinduirii

sociale existente, a di

ritelor culturi nagionale,

a diferitelor

configuragii

etnografi

regionale, a diferitelor

grupuri

sociale;

din

perspectiva

dife

telor ideologii,

adic5.

a acelor sisterne

de exigenge

qi

reprezen

caracteristice formaliunilor

sociale la

care

o€.&rrr

referit.

Un

filosof american, Lewis Mumford,

a

publicat,

acum cig

ani,

o

carte

in

care analizeazi

mitul maginii

in societatea a[1

rican[

actuali

(Lewis

Mumford

-

The

Mlth

of the

Maclin

Technics and Human Development).

O

altn

carte, apargini

profesorului

Gillo

Dorfles, studiazi

mituriie

societdgii

co

temporane,

pornind

de

1a

studiul diferiteior

profesii,

ai

di

ritelor

preocupdri,

al

diferi;ilor oameni-mit,

mergind

pini

studiul

reclamelor

(Gillo

Dorfles: Nuoc,i miti,

nuoui

riti, L96

Atari

teorii

presupun

ingeiegerea

culturilor

ca

mari

ansambl

de

mituri

Ei

rituri sociale.

Noua

conceplie atrage

dupl sine m

tocie de cercetare

specifice, inclusiv in

ceea ce

priveqte

domen

aftei.

L'estetica del mito, w

alt volum al iui

Gillo

Dorfle

ap[rut

in

1969,

iEi

propune

tocmai un

asemenea

gel.

Ne vede

deci,

in

situagia

de a

privi

arta

contemporan[

ca

domeniu

cadrul

c[ruia

are

loc

un

permanent

proces

de

construclie

miturilor

(rnitopoesis),

ca domeniu

in

cadrul cdruia

societat

contemporanl

igi

fiuregte neincetat

miturile de

care are

nevo

Opera

de

arti

va

putea

fi

interpretat[, din

acest

punct

de vede

ca

prezenld

materiah.mit,

ca

<<

obiect

>>

in care noi

vedem a

ceva

decit

realitatea. Opera de artS

va referi. despre lume

limpede,

prin

prisma

unei

mentalitdqi aparte, a

unei

psiholo

aparte, a unor

condigii sociale aparte.

Studiind literatura un

gdri,

bun[oard, va trebui

si

ginem

seama de miturile

diferitel

teme, de miturile diferitelor

probieme

de

ordin social,

polit

moral,

de

miturile diferitelor tehnici

literare, de rniturile dif

ritelor tipuri

de rezolvare

a

diferitelor

conflicte, a diferitel

solugii, a

diferitelor

personaje.

Fiind

un ansamblu de mitu

arta oric[rei

liri

gi

a oricdrei

epoci se dovedegte

expresia

un

ideologii specifice,

adici a unor sisteme

de

reprezentiri

pe

ca

oamenii

qi

le

fac despre

lume,

in

conformitate cu interesele

1

cu aspiragiile

lor,

cu

idealurile

1or. Respectivele

reprezent[ri v

corespunde

-

intr.un

grad

rnai mic

sau mai mare

-

viziu

generale

pe

care societatea

o

are

despre

lume, la

un mome

dat.

ln

mS.sura

tn care unele

dintre

ele

nu

corespund viziu

generale

pe

care societatea

o

are despre

lume

la

un moment

d

7/21/2019 Achitei, Gheorghe - Ce Se Va Intampla Maine_Part1

http://slidepdf.com/reader/full/achitei-gheorghe-ce-se-va-intampla-mainepart1 47/50

NOI

L{ITURI,

NOI

RITUR,I

in

general'

ele,teferd

despre

lume

fals

sau

aproximativ

fals'

43

porlgi.i egoiste

a

diferitelor

grupuri,

cercuri

soci-

a

diferitilor

indivizi'

urt.i

.u

domeniu

in cadrui

c[ruia

are

1oc

un

continuu

de

<(

mitopoesis

>>

ne obligl

slLu:am

in

considerare

Ei

i""ers:

iesrrucgia

miturilor.

.

Fiecare

colectivitate

afe

d.

t"it*i

noi'

potrivit

cu

interesele

9i

posibi-

."f.

J"

"

r"

ufir*u

in

lume.

Aceasta

presupune ideea

de

a"-mu""hite

relativ[

a miturilor'-O

culturi

are

nevoie

noi,

intrucir

cele

vechi

sau

unele

dintre

cele

vechi

nu

nerrollo.

sale,;

total'

pargial'

indiferen '

Al.1

explice

de

ce

anumite

opere'

la

modd

o vreme'

se

<<

invechesc

>>

;"a

i"

J.t""tudlne.

Valoatea

oriclrei

opete

de

art['

ca

prezente-*i,,

p*t"

a

depinde

de

capacitatea.

ei

de

a

;il

*"ti

exigenlelor

pubfice

in

<<

devenire

>>'

ce

capa'

ei

de

a

rrrr."

u'.rr*>' Se

face,

de

obicei,

distincgia

intre

normaLe

gi

mitLtrile

aberante'

Mitul

normal

s'ar

pre'

drept

o

imagine

deformati

despre

ceva,

in

conformjtate

i"r"r..ae

fi.regt"i

ale

unui

individ

sau

ale

unei

colectivitlli.

*riegi"a

dupd

sine

rtr:

colnportdment

uman

abe'

s-Br

prezenta

drept

t

imagine

defotmat[

despte

ceva'

mult

decit

este

-,,

p"t."lt

",

iin conformitate

cu

interesele

.."tUia.

>>

ale

unui

individ

sau

ale

unei

colectivitlgi'

examinS.m

citeva

cazuti.

drtistice

to"tiiri"

f

eti;iza.nte

privesc,

d-e

nildl'

operele

,,

vede

>),

neiniemeiat'

mai

mult

decit

ceea

ce

.. ,*dri-J

vadl

>,

admilind

acel

coeficient

6'resc

de

atraclie

interes

exagerat

p"

."."

orice

mit

il

presupune'

E cazul

ope-

in vog[

t

perioadi

de

tirnp

foarte

scurtl'

dupa

care

t"tl:1

u

.a1*."i5

>>,

iar

istoria

de

specialitate

le

ignorl'

E

cazul

marllor

efemete'

care

lin

cel

mult

cit

trlieEte

o

anumiti

persoani'

drtistice

satt

Literare

mumificante

se

definesc

prin

res'

;"

;"t"

p"Lri."i

continu[

s;-l

nutreasc[

fagl

de

<

fos-

mituri

>'

care'

deEi

nu

n'rai

prezintd

interes

in

via;l.

unei

<<

trliesc

>

datoritd

faimei

lor

de

aitidatl'

Atit

ca-

ie

fetigism,

.ii ii-."l.

de mumifiere estetici

nu pot

fi

f[r[

a

avea

in

vedete

timpul

societlfllor'

un

timp

conseruat,

la dimeniiunile

clruia

fiecare

socie-

rrliegte

permanent.

'N.

a.p""tttdm

viitorul

pe

baza

expe'

";;F

dil

"ecut,

;onstruim

lumea

de

azi

pe

baza

de

ieri'

I

oameni,

sau

gtupuri

n'rari

de

oameni,

care

trii'esc

prezentu

.:,-',:i

prin'prisma

trecutului.

Sint

oameni'.sau

gruputi

TutJ

oam'eni,

iare trliesc

prezentul

;i

p{n

prisma

trecutulul'

b

:

losibil.

insd,

de

ignoral

total

trecutul'

un

timD

e\uizaf,

la

dimensiunile

clruia

orice

societate

permanent.'f

"".t"

i"

"c"1

ansamblu

de

impresii'

de

7/21/2019 Achitei, Gheorghe - Ce Se Va Intampla Maine_Part1

http://slidepdf.com/reader/full/achitei-gheorghe-ce-se-va-intampla-mainepart1 48/50

44

CE SE VA

INTIMPLA MIINE?

idei,

de

sentimente,

de interese

gi

conflicte

specif.ce

unui

anum

loc

qi

unui anumit

moment.

Oricite relicve

ale

civilizaEiei

egi

tene am

cerceta, noi nu

vom

putea

niciodat[

sX ne

transpunem

pe plan

estetic,

in

acel

univers

de

preocupdri

proprif

nrrm

Egiptului antic.

Noi

traducem,

practic,

fiecare

operi

din

trecu

in

limbajul

experiengelor

noastre

actuale.

Ea apargine,

insd,

to

tugi

unui

timp

care nu

mai

este

cel

prezent.

Nu

putem,

oricit

eforturi am

face,

sd retr[im

sentimentul

estetic

al

omulu

<<

ideal

>>

din

Renagtere.

Apreciem

arta

Renaqterii

prin

prism

unor sentimente

care

sint numai

ale

noastre.

Miine,

algii

vo

aprecia

ceea

ce am realizat

noi

astdzi,

in

lumina

unor

experienl

qi

a unor

tr[iri

care

vor fi numai

ale lor.

Cantitatea

de

desuet

care

se

profileazl

astfel, la

nivelul

cultu

rilor,

apare

ca impresionant[.

In

ce misurd

fiecare dintre

acgiunile noastre

sti

sau nu

std

su

semnul desuetului,

e

greu

de

spus.

In

ce mlsurd

fiecare

dintre

acliunile

noastre

se dovedeEte

spe

cif.ci

timpului

prezent,

e iarigi

greu

de

spus,

pentru'ci

no

sintem

<<

compugi

>>,

prin

definigie,

atit din

elemente

ale

tre

cutului,

cit

9i

din

elemente

ale

prezentului.

Mituril.e,mumificante

se inscriu

pe

linia

a

ceea ce

numim

obiq

nuit

tradigionalism.

Miturile

feti;iTante

se

inscriu

pe

linia

a

ceea

ce

numim

obignu

novatorism.

$i

unele,

gi

altele

presupun

un

comportament

aberant.

O

cercetare

atent[

a literaturii gi

artei

noastre,

conceputi

di

perspectiva

unor

atari idei,

ce

preocupS.

o bunl

parte

a

estetic

moderne, nu

ar

fi,

desigur, lipsitl

de interes gi

poate

. . .

nici

d

surprize.

7/21/2019 Achitei, Gheorghe - Ce Se Va Intampla Maine_Part1

http://slidepdf.com/reader/full/achitei-gheorghe-ce-se-va-intampla-mainepart1 49/50

ORIGINAL,

REPRODUCERE,

COPIE,

REPLICA

f[rl

indoiah,

o realitate

esteticl

evidentl

qi

consacrat^

45

care

simlim

permanent nevoia

si

ne

raportlm:

domeniul

Exist5'ins[

gi

o

alt[

realitate

estetic5,

tot

atit

de

evident[,

care, totugi,

noi

n-o

lulm

ca

atare

in considerare

Ei

la

care

s[

ne

raportSm

mai

pulin.

Aceast[

realitate

se

1" toate

acele

obiecte

ce

nu

stau

sub semnul

<<

origina'

>.

ce

nu

sint

<<

unicate

>>,

Ei,

deci,

nu pot

fi

considerate

6.

artd.

Analizind

atent

situagiile

estetice

fundamentale

ast[zi,

constatem

c[

ponderea obiectelor

cu

statut

estetic

nu se

bucurl

de

privilegiul originalitSlii

-

copiile

Ei

repro'

artistice,

ca

9i

replicile,

intr-o

oarecare

m[surd

-

mult

mai

mate

decit

sintem

noi

dispuqi

si

credem'

Lumea

la teatru,

lumea

merge

la

muzeu,

lumea

merge

la

conc-ert'

astfei

termenul

de

Lume

noi

avem'

totuqi,

in

vedere

il;

destul

de restrins

de

indivizi.

Lumea

ingeleasl^astfel

ll'rp^ri.rd"

decit

retativ

pufini

oameni,

pentru

c[

fi'ecare

noi

intreline

relagii

eitetice

nu

numai

cu

domeniul

propriu-zisL,

ci

qi

cu

domeniul

acefor

obiecte

ce

repro-

op.ra

de

arie

-

h"

.u

.pictur[,

-sculptur[,

gra4cd,

fie

ea

teatral

sau

muzical.

La

radio

ascultdm

zilnic

trans-

muzici simfonic[

-

inregistrare

din cutare

coo'

celebru,

teatru

la

microfon

-

adaptare

dupl

Shakespeare'

sau

Ionesco,

la televizor

urmdrim

filme

care

sint

raismise

>

pe

micul

ecran'

in

genul

in

care

un

album

cu

de

artn

ne transmite

cite

ceva

din

<<

farmecul>>

Prado,

Luvru

sau

Capela

Sixtin6'

E

limpede

""

pou,.

fi.

pus

semn

de

egalitate

intie

filmul

vlzut

pe

micul

ii-l"t

vizionat

in

sala

--de

cinematograf

;

cu

atit

mai

mult,

pout"

fi

pus

semn

de

egalitate

intre

spectacolul.

de teatru

de

c[tie

institutia

cu

acelaEi

nume

li

<<

tedlul.

La

micto-

),

sau

<<rcatrul

T\t>t.

Spectacolul

de operd,

operet5,

estradl

modificagii

de

proporgii

-

asem[ndtoare

cind

sint

cu

ajutorul

unuia

dintre

noile

mijloace

de

comunicalie

mas6.

Nu

ar

fi. cazul

oare

sd

ne

intreb[m

ce

pondere are

noastri

artistici

flcut[

prin

intermediul

albumelor

art6, al

reproducerilor

publicate

in

paginile

ziar-el-or

9i

revis-

gi

c[rgil^or

pogtale ilustrate

-

care

toate

modific[,

pentru

"t,

'rp.r^.

altereazl

imaginea

real[

a

operei

unui

artist

-

.ittd

fot^r'thm

o

judecat[

de

valoare

? Care

este

can-

de

<<

livresc-estetic

>)

asigurat[

prin

intermediul

<

repro-

>>,

<<

reluirilor

>>,

(

retransmisiilor

>>,

<

inregistt[ri-

r,

proprie

fiec5rui

individ

ce

vine

in

contact

cu

o oper[

arti

airtentic5?

Sint

probleme care

privesc-Ei estetica,

gi

artei

gi

nu le

putem

ocoli.

Discutlm

despre

publicul

al

aitei

co.ti.-por"ne;

incercim

sl

determinlm

celor

care

frecventeazl

opera

unui

artist

sau

altul,

unui

dramatutg

sau

altul;

incerc[m

sX

$nem

seama

de

exi-

7/21/2019 Achitei, Gheorghe - Ce Se Va Intampla Maine_Part1

http://slidepdf.com/reader/full/achitei-gheorghe-ce-se-va-intampla-mainepart1 50/50

CE

SE

VA

INTi\,TPLA

IUIINE?

4 6

3#*'

i;'H*im

;""'',?ft:'il:'f;1:";i1il#l:,':"T

tate

eterogen[,

in

care

cultura

artistic[

dobinditn

prin

in

mediul copiilor

gi

reproducerilor

ocupl un

spagiu deioc

ne

jabii,

alSturi

de cel ocupat de

cultura

artistici

dobindit[

p

contacul nemijlocit

cu

opera

de

art5"

'in

ultimele

dece

tot

mai

mulli

autori

s-au

dovedit

interesagi

de

problema

rep

ducerilor. E suficient

si

ne amintim

de studiul

lui

\Talter B

jamin,

Das

Kunst-werk im

Zeitalter

seiner technischen

Re

dukzierbarkeit,

din

1936, sau de

recenta

gi

atit

de

fascina

carte a lui lr.{arshall }v{cluhan,

Understanding Media.

Reproducere,

copie,

replicd,

original

sint

termeni

trimi;ind

o realitate estetice extrem de

complexd,

cu

implicalii

profun

in

intreaga congtiin;d

culturale a omenirii.

Va

trebui

sd av

in

vedere c[ dezvoltarea tehnicii

reproducerilor

a determi

in

condiliile

civilizaliei moderne,

o deplasare

insemna

interesului estetic, dinspre obiectul

posedind

valoare de

un

spre

obiectul

ce reproduce

unicatul.

Se

pune intrebarea

cantitate de arti autenticl

contempld fiecare

dintre

noi

g

cantitate

de

arti

<<

contraflcutS.

>,

<

reprodusl

>>,

copia

<<

simulatl

>

ne este

servit[

in

acelaqi

timp.

Nu

cumva

contempllm destul de

pugin[

art[

in raport

cu

ceea

ce

ne

i

ginim

in

acest sens ? S-a dezvoltat

comunicafia

rutierS.

dezvoltat comunicalia

aerian5.

S-a dezvoltat

comunicafia

Desigur,

din

acest

punct

de vedere,

lumea se

poate

dep

relativ

mai

ugor spre institugiile

de

artd

consacrate: tea

muzeu,

sal[

de

concerte etc. Dar,

putem pune

oare semn

egalitate

intre

ceea ce ne ofer[

teatrul,

ca

institugie

de cultu

gi

ceea ce ne

oferi

radioul

prin

emisiunea

sa

(<

teatru la

mic

fon

>

? Putem

pune

oare

semn

de

egalitate

intre

ceea ce

ofer[

un album de art5,

realizat

in

condigii

optime,

gi

cee

ne

oferi

o

pinacotecd

I

Se

disting

in

general

doul

categ

de autori

car€

s-au

pronunfat

in

problema

discutatS.

Unii sin

pdrere

c[

<<

sistemul copiilor

>,

al

<<

reproducerilor

>,

ai

<<

retra

misiilor

>,

al

<

inregistr[rilor

>>

reprezinti

o

lSrgire

inco

parabil[

a

domeniului

artei

in

conditiile

civilizaEiei

conte

pot".r..

Algii sint de

pSrere

c5.,

dimpotriv5,

avem de-a

cu dou[

realitlgi

estetice distincte:

realitatea

traciigiona

artei

gi

o

realitate

estetici nou5, reprezentind

produsele

ind

triei

reproducerilor, cu

o funcgie

culturald, desigur,

impos

de

neglijat,

dar

gi

imposibil

de confundat

cu cea a opere

art5. unicat.

Mai

putem

distinge

-

derivati

din aceasti

categ

-Si

o

direcgie reprezentind

pozi$ile

ultraconservatoare,

c

susgine ci dezvoltarea

tehnicii

reproducerilor

reprezintl

mare

pericol

estetic,

ci

ne afl5m

in

pragul

unei

confuzii

este

qi

culturale

de

neimaginat, ameningind bazele

oric[rei

a

logii,

ci

datoritd industriei

<<

reproducerilor

>>, <<

copiilo