Această scrisoare a fost trimisă de Nichifor Crainic ucenicului său spiritual Arsenie Boca

7/31/2019 Aceast scrisoare a fost trimis de Nichifor Crainic ucenicului su spiritual Arsenie Boca

1/18

Aceast scrisoare a fost trimis de Nichifor Crainic ucenicului su spiritual Arsenie Boca, dup

ntlnirea de cteva ceasuri pe care au avut-o n toamna anului 1971, n biserica din satul Drgnescu

de lng Bucureti, pe care printele ncepuse s o picteze. Dup mai multe convorbiri avute n

Bucureti, Nichifor Crainic a venit s pecetluiasc, cu iubirea i competena cu care scrisese Nostalgia

Paradisului, valoarea picturii ucenicului su, ajuns printe duhovnicesc de statur filocalic.

Iubite printe Arsenie,A fost o vreme cnd te-am tiut pictor de suflete dup modelul Domnului nostru Iisus Hristos. Ce vreme

nltoare, cnd toat ara lui Avram Iancu se mica n pelerinaj, cntnd cu zpad pn la piept, spre

Smbta de Sus, ctitoria voievodului martir! O fi fost aa de la Dumnezeu, ca toat acea bulboan

spiritual uria s se dezumfle la comand, ca i cum n-ar fi fost?

Ceea ce am admirat la Sfinia Ta e c nu te-ai lsat. Din zugrav de suflete, fericite s se modeleze dup

Domnul tuturor, iat-te zugrav de biserici, adic al celor ce poart pe chipurile cuvioase, reflexul

desvririi Fiului lui Dumnezeu. E o mare mngiere, acum cnd nu mai ai prilejul s desvreti peaspirani, s poi mngia cu penelul pe cei desvrii pentru a-I da pild pe zidurile sacre.

Mica biseric de la Drgnescu are norocul s simt pe zidurile ei zugrvite predicile fierbini, pe care

miile de oameni le ascultau la Smbta de Sus.

E o pictur nou, ca i predica de atunci. Nimic ntunecat n aceast primvar care mbrac cu plai

nflorit bolile bisericii. E o lumin de tonuri deschise ctre lume ca spiritul i chipul Mntuitorului

cobort s ne aduc lumina de sus, ce iradiaz din pictura Sfiniei tale. E un stil nou, e o pictur nou,

dup viziunea nou pe care o pori n suflet.

Pictura sacr e istoria n imagini a vieii Mntuitorului i a celor transfigurai de El, adic imaginea

Raiului. Sfinia ta ai neles s faci o pictur tranfigurat n nuane clare i deschise, paradisiace, pentru a

sugera lumea feeric de dincolo. Biserica de la Drgnescu iradiaz lumina Raiului. Ceea ce domin n ea

pn acum e imaginea Maicii Domnului. Cea care ocrotete biserica din bolta altarului e pur i simplu

magnific n milostivirea ei mijlocitoare e lumii ctre dumnezeescul ei Fiu. Cea care plutete vizionar

peste Sinodul de la Efes e fcut din attea nuane i numai din nuane nct nici nu pare pictur, ci oapariie vaporoas i diafan care, cu cerescul Prunc n brae, apare s nrureasc pe sidodali c ea e,

ntr-adevr, Maica lui Dumnezeu Theotokos.

Nichifor Crainic

Semnificaia mielului pascalData publicarii: 13.04.2012 13:54:00


2/18

Sacrificarea

mielului pascal a

prefigurat jertfa

Mntuitorului de

pe Golgota, care

a adus eliberarea

omenirii dinrobia pcatului.

Sacrificiul

mielului pascal a

trecut i la

crestini care, n

fiecare an, de

Sfintele Pati,

jertfesc un miel acrui

semnificaie

religioas cei

credinciosi nici

n-o mai cunosc .

Se mulumesc

doar s spun c

aa au pomenit ic la acest mare praznic se taie un miel.

Atat in Vechiul, cat si Noul Testament este prezenta jertfa mielului pascal, ceea ce denota si din acest

punct de vedere o legatura fireasca dintre cele doua Testamente. Pentru a intelege acest lucru si a sublinia

mai mult semnificatia mielului pascal este nevoie ca inainte de a expune datele despre semnificatia

religioasa a mielului pascal la romani sa prezentam in acest sens datele biblice.

Jertfa mielului pascal dup Vechiul Testament

Sacrificarea mielului in ziua de 14 Nisan cand incepe Pastele iudaic, este instituita de Dumnezeu, ceea ce

atesta originiea sa dumnezeiasca (Ies 12, 1-11).

La primul sacrificiu pascal, fiecare israelit a luat din sangele animalului si a uns amandoi uorii si pragul

de sus al casei, in care vor consuma carnea fripta cu azima si ierburi amare (Ies. 12, 8). Cu privire la

varsta, se precizeaza ca animalul sa fie de un an, ceea ce inseamna sa nu fie nici prea tanar si nici prea

batran, la care mai adauga integritatea corporala si sa fie de parte barbateasca (Ies. 12, 5-6).


3/18

La iesirea din robia egipteana, se permitea ca in loc de miel sa fie adus chiar un ied, animal pe care evreii

nu l-au mai folosit atunci cand au intrat in Tara Sfanta si dupa aceea (Lev. 23, 12). Din prevederile legate

de modul cum sa pregateasca si sa consume jertfa, reiese rolul acestui, sacrificiu in cadrul sarbatoririi

Pastelui iudaic, care se praznuieste in prima din Cele 12 luni ale anului (Ies. 12, 1).

Precizarea ca toti copiii de familie dintre fiii lui Israel trebuie ca in ziua a 10-a a lunii Nisan sa aiba cate

un miel de un an (Ies. 12, 2) are in vedere obligativitatea aducerii lui, intrucat, chiar in noaptea zilei de 14Nisan, sangele animalului va fi semnul ca in locuinta respectiva este o familie de evrei (Ies. 12, 13) si o

va ocoli Domnul si nu va ingadui pierzatorului ca sa o loveasca (Ies. 12, 23).

Jertfa mielului este strans legata de Paste, care a marcat inceputul unei vieti noi si nasterea unui popor

liber (Ies. 14, 4). Desemnarea acestui animal a fost facuta de Dumnezeu, deoarece mielul exprima

blandetea si inocenta, iar precizarea biblica pentru sexul masculin al animalului este pentru a expia

greseala lui Adam, ca si pentru a preinchipui pe Fiul Fecioarei prezis de profetul Isaia (7, 14). De

asemenea, frigerea animalului in foc arata ca invatatura despre viitorul miel pascal, adica doctrina lui

Mesia este dreapta si stabila (Sfantul Grigorie de Nazianz, Oral XLV in Pascha, in P. G. 36, col. 640-

652).

Prima jertfa a mielului pascal a fost adusa de toti fiii lui Israel, ceea ce inseamna ca toti au fost chemati la

viata cea noua si ei sunt alesi ai lui Iahve. Potrivit poruncii divine, fiecare familie va consuma mielul

pascal in asa fel incat sa nu-i zdrobeasca oasele si carnea sa nu o mai consume a doua zi. Ceea ce va

ramane din carne a doua zi trebuie sa se arda in foc (Ies. 12, 10).

Acest ritual s-a savarsit mai intai in zona Egiptului si va continua in cei 40 de ani prin pustiul Sinai. El va

cunoaste un nou stadiu cand se va savarsi in Tara Sfanta pana in anul robiei babiloniene (587 i. Hr.) si se

va continua dupa perioada postexilica (anul 538 i. Hr.) cand se vor adauga multe obiceiuri sub influenta

rabinilor. Eliberarea israelitilor din robia egipteana a avut loc in luna Abib sau spicelor, in anotimp de

primavara cand se coceau spicele. In cadrul acestei luni se serbeaza Pastile cand se jerfea mielul de un an

(Ies. 12, 6), iar locasul sfant se tamaia si se aprindeau candelele (Ies. 30, 8).

Daca data de 14 Nisan este respectata intocmai de evreii biblici si apoi de urmasii lor pana in zilele

noastre, acelasi lucru se poate constata si cu privire la pregatirea carnii pentru cina pascala. Carnea

mielului trebuia bine fripta ca si capul si maruntaiele care mai inainte sunt spalate de orice necuratenie

(Ies. 12, 9). Dupa Sfantul Iustin Martirul si Filosoful, mielul era asezat pentru frigere la foc in forma de

cruce, iar cu sangele sau se ungeau casele evreilor, in chip simbolic reprezentand locuintele sufletelor lor

(Sfantul Iustin Martirul si Filosoful, Dialogul cu iudeul Trifon, in P.G. 6, col. 561-564).


4/18

In cartile canonice vechi-testamentare gasim prescriptii legate de ritualul mielului pascal. Intre acestea se

numara si mentiunea ca milelul trebuie fript si nu fiert, ceea ce a dus la felurite interpretari. Dupa unii

teologi, mielul se frigea din cauza ca era socotit intre jertfele prea sfinte (Lev. 6, 29) sau pentru ca

israelitii erau gata de calatorie.

Dupa frigerea carnii, urma cina pascala, la care se consuma carnea impreuna cu painea nedospita (azima,

matoh) si ierburile amare (Ies. 12, 2). Intrucat la prima cina pascala Dumnezeu a cerut israelitilor ca sa

manance in graba (Ies. 12, 11), acestia n-au avut timpul necesar ca sa pregateasca painea dospita si au

folosit azima, adica painea nedospita. Folosirea azimei nu s-a datorat grabei israelitilor de a iesi din Egipt,

ci ea este pusa in legatura cu caracterul sacru al sarbatorii. Ea este simbolul sfinteniei si curatiei, de aceea

erau exclusi de la sacrificiul si cina pascala toti cei necircumcisi (Ies. 12, 43) precum si cei intinati

trupeste (Num. 9, 9).

De asemenea, azima este numita painea durerii (Deut. 16, 3), ceea ce vine in contrast cu simbolul ei de,

bucurie pentru mantuire (Isaia 53, 7). Denumirea ei de paine a durerii amiteste de timpul celor 400 de ani

cand israelitii au consumat-o intr-o epoca de robie care s-a inasprit inainte de salvarea lor de sub

stapanirea egiptenilor.

Spiritul de comunitate intr-o atmosfera de curatie si sfintenie se desprinde cu claritate din cina pascala

care simbolizeaza Cina cea de Taina la care toti sunt chemati sa intre in legatura unii cu altii si toti cu

Dumnezeu. in felul acesta jertfa devine sacrament, iar carnea drept mijloc de a intra in comunitate cu

Dumnezeu, Care ii sfinteste pe oameni. Aceasta cina pascala va prefigura Cina cea de Taina din Noul

Testament, cand a fost instituita Sfanta Euharistie in joia mare de Mantuitorul Hristos. Elementele jertfei

euharistice sunt nesangeroase fata de sacrificiul sangeros al.mielului pascal si prin mijlocirea acestora

oamenii, in chip tainic se unesc cu Dumnezeu.

Dupa cum mielul pascal a preinchipuit pe Mantuitorul Hristos, la fel si cina care a precedat iesirea din

Egipt a prefigurat Cina cea de Taina din care se impartasesc crestinii pentru a intra in imparatia cerurilorin care este viata cea adevarata si lipsita de urmarile pacatului.

La Cina cea de Taina in loc de miel, avem painea si Sangele lui Hristos care era prezent simbolic in

Vechiul Testament, iar in Noul Testament in chip real Trupul si Sangele Domnului (I Cor. 10, 16-17).

Asa cum cina pascala purifica si unea pe toti cu Dumnezeu, la fel Sfanta Euharistie, hrana spirituala a

crestinilor, aduna, curateste si uneste prin Trupul si Sangele lui Iisus Hristos cu Dumnezeu.


5/18

Daca in Vechiul Testament mielul pascal unea in chip simbolic pe toti cu Iahve, in Noul Testament, prin

painea si vinul transfigurate toti crestinii se unesc cu acelasi Dumnezeu in mod real, Sfanta Euharistie

fiind cina crestinilor prin care in mod real se unesc cu Dumnezeu, avand caracter expiator si de legatura

cu Domnul (V. Tarnavschi, Arheologia.. p. 645-647).

Asadar, sacrificiul mielului pascal are un incontestabil caracter religios si ramane cea mai tipica jertfa

care a preinchipuit jertfa lui Hristos. Dumnezeu a randuit ca prin sacrificiul mielului pascal sa salveze nunumai pe cei intai nascuti, ci si intreaga comunitate israelita care va forma poporul ales slobozit din robia

poftelor si credintelor politeiste egiptene.

Toata aceasta randuiala isi va afla implinirea deplina prin jertfa lui Hristos prin care a ales un nou popor,

sau noul Israel, care va cuprinde toata lumea, chemand-o spre credinta in Dumnezeu din care izvoraste

iubirea adevarata si iubirea dintre oameni.

Jertfa mielului pascal dup Noul Testament

Aceasta datina evreiasca a fost respectata si de Mantuitorul Hristos care, la varsta de 12 ani, s-a suit la

Ierusalim, unde a fost ascultat de invatatorii iudei care s-au minunat de raspunsurile si priceperea Sa

(Luca 2, 41-43). Fiul lui Dumnezeu a venit cu Sfintii Apostoli la Ierusalim pentru a serba Pastele iudaic,

cand avea varsta de 33 de ani si jumatate, insa nu l-a mai tinut, deoarece a fost vandut de Iuda

Iscarioteanul pe 30 de arginti (Matei 26, 15), dupa ce a plecat de la Cina cea de Taina (Ioan 13, 25-28).

Din relatarile despre Cina cea de Taina, instituita in joia Sfintelor Patimi, se pot desprinde nistecaracteristici comune intre acestea si obiceiurile pascale iudaice. Mai intai amintim spalarea picioarelor,

pentru a participa intr-o stare de puritate fizica la cina sacrificiala, iar la Cina cea de Taina numai a

picioarelor Sfintilor Apostoli (Ioan 13, 5). Apoi folosirea paharelor cu vin binecuvantat de capul familiei

si numai unul la Cina cea de Taina sfintit de Fiul lui Dumnezeu, precum si folosirea imnelor scripturistice

de unii (Ps. 113-114) si cantari de lauda de altii (Matei 26, 30).

Jertfa cea noua si nesangeroasa profetita cu cinci secole inainte de Hristos de profetul Maleahi (1, 11) s-aplinit la Cina ce de Taina Cand Mantuitorul a instituit Jertfa Euharistica, binecuvantand si sfintind painea

si vinul care nu sunt simboluri, ci insesi Trupul si Sangele Sau (Matei 26, 28). Cele doua elemente

euharistice reprezinta Trupul Mielului lui Dumnezeu care S-a jertfit o singura data si deplin pentru, toata

lumea.

Daca sangele inielului pascal in Vechiul Testament avea o putere purificatoare si aducatoare de pace

omului credincios cu Dumnezeu, acest lucru se realizeaza intr-o stare perfecta in Noul Testament, prin


6/18

rastignirea Mantuitorului, care se aduce pe Sine ca un miel spre jungiere si ca o oaie fara de glas (Isaia

53, 7).

Cuvintele profetice ale Evanghelistului Vechiului Testament s-au adeverit de Sfantul Ioan Botezatorul,

care s-a adresat astfel ucenicilor Sai: "Iata Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridica pacatul lumii" (Ioan 1, 29).

Daca cu sangele mielului pascal se curatau pacatele unui singur popor, el insa nu stergea pacatul

stramosesc al lumii, asa cum va purifica numai sangele lui Iisus Hristos - Mielul lui Dumnezeu. In acestfel, Fericitul Augustin arata clar ca mielul pascal a prefigurat pe Mantuitorul Hristos (Fer. Augustin,

Quaest. in Heptateuch, in P, L. 34, col. 608-609).

Deosebirea dintre Pastele iudaic si cel crestin consta in diferenta dintre mielul pascal adus odinioara de

israeliti si cel sacrificat de crestini la praznicul lor. Este stiut faptul ca mielul pascal din Vechiul

Testament a prefigurat pe cel din Noul Testament, care este Mielul lui Dumnezeu si S-a jertfit pe Sine din

iubire nemasurata pentru rascumpararea lumii din pacat. Toate jertfele Vechiului Testament, inclusiv cea

a mielului pascal n-au avut eficacitatea celei aduse o singura data si pentru totdeauna de Fiul lui

Dumnezeu.

Nici chiar jertfele aduse de arhiererul Legii Vechi in ziua impacarii nu au adus ispasirea de pacat, asa

cum s-a implinit de Mantuitorul Hristos prin patimile, rastignirea si moartea Sa pe altarul Sfintei Cruci.

El a intrat o singura data si pentru totdeauna in Sfanta Sfintelor cu insusi sangele Sau purificator si nu cu

sange de animale (Evr. 9, 12).

Din relatarile Sfintelor Evanghelii reiese ca Mantuitorul Hristos, la Cina cea de Taina, n-a serbat Pastile

iudaic, intrucat nu se aminteste nimic de mancarurile specifice acestui moment, inclusiv nelipsita carne

de miel.

O alta marturie a nerespectarii praznicului iudaic este ca Mantuitorul, atunci cand a binecuvantat painea,

aceasta nu era azima (matot), ci paine dospita (lehaem, artos - Matei 2, 6, 26). La acestea se mai, adauga

si cele descrise cu privire la judecata Mantuitorului vineri dimineata, cand iudeii n-au intrat in pretoriu casa nu se spurce si sa manance Pastile (Ioan 18, 28) si unii dintre ei tot in seara aceleiasi zile au cerut lui

Pilat ca trupul Domnului si al celor doi talhari sa fie coborate de pe cruce si sa nu mai ramana sambata,

fiindca incepea Pastile iudaic (Ioan 19, 31).

In lumina Noului Testament, sarbatoarea Pastelui este legata de patimile, Rastignirea si Invierea

Domnului, ceea ce subliniaza specificul acesteia fata de Pastile iudeilor. Crestinii l-au praznuit de la


7/18

inceput, insa cu o anumita particularitate, in sensul ca tineau doua Paste, unul odata cu evreii, la 14 Nisan

ca, Pastile Crucii, si altul la 16 Nisan, ca Pastile invierii.

Daca prima comunitate crestina a fost dintre iudei, era normal ca acestia sa aiba in vedere Pastile mozaic,

inclusiv cu sacrificarea mielului pascal care a avut un rol prefigurativ pentru Noul Testament. Practica

iudaic de a tine Pastile crestin la 14 Nisan, chiar daca nu cadea duminica, a fost combatuta si abandonata

de cei ce credeau in Iisus Hristos. Pentru ei, obiceiul de sacrificare a mielului pascal a fost pastrat,intrucat in felul acesta se facea trecerea de la Pastile Legii Vechi la cel al Legii Noi, unde simbolul

mielului este folosit de aghiografii Noului Testament si in special in Apocalipsa (Apoc. 5, 6-14, 14, 1).

Prin urmare, obiceiul crestin de Pasti al sacrificarii mielului are un temei biblic incontestabil si nu este o

simpla sacrificare de animal. n catacombele romane el este reprezentat cu un potir, ceea ce inseamna ca

din primele secole: crestine se cunostea semnificatia sa simbolica oferita de Sfanta Scriptura.

Semnificatia sa religioasa simbolica o intalnim si la poporul roman, care i-a dat un nume special a caruisemantica trebuie inteleasa corect, atat de crestini, cat si de necrestini.

ARHIMANDRITUL JUSTIN PRVU: Scrisoaredeschis ctre poporul romn

Data publicarii: 02.03.2012 11:23:00

Popor romn,

i scriu pentru c sper ca mcar acum s i aminteti cine ai fost

cine eti i poate aa vezi ncotro te ndrepi!

Eti singurul popor european care triete nc acolo unde s-a

nscut. Nu o spun eu, o spune istoria popoarelor. O fi mult, o fi

puin, nu tiu, dar tiu c eti unic n Europa, aceast Europ care te lovete, te jignete i te umilete. De

ce o lai s fac asta, cnd tu eti singurul popor nscut, crescut i educat n graniele sale?

Eti primul popor din lume care a folosit scrierea. Nu o spun eu, o spun tbliele de la Trtria i o

recunosc toi cei care le-au studiat. Acum 7.000 de ani, cnd alii nici nu existau ca popor, pe aceste

meleaguri locuitorii scriau, pentru a ne lsa nou mndria de a fi prima civilizaie care se semneaz pe

acest pmnt. Scrierea sumerian a aprut 1.000 de ani mai trziu i totui muli se fac c nu vd i nu

recunosc adevrul. Ct timp o s te lai neglijat?


8/18

Ai fost singurul popor pe care nici o putere din lume nu l-a cucerit, chiar dac ai fost mprit, desprit i

asuprit de mai multe imperii. Nici unul nu a putut s te cucereasc atta timp ct ai fost unit, nici romanii

care au stpnit doar o parte din vechea Dacie, cealalt fiind stpnit de Dacii liberi, nici turcii care nu

au reuit niciodat s-i transforme teritoriul n paalc. Toate marile nfrngeri s-au bazat pe trdare.

NIMENI NU A REUIT S TE SUPUN CT AI FOST UNIT. De ce te lai dezbinat? Ai fost scut

cretintii, cnd ntreaga Europ tremura de teama Islamului.

Sngele tu a salvat Europa iar romnul Iancu de Hunedoara a salvat Viena i ntreaga Europa de furia

Semilunii. Acum, tu, popor de salvatori ai cretinismului, eti tratat ca un paria. Cnd i vei revendica

drepturile?

Din tine au aprut: Eminescu, Enescu, Brncui, Gogu Constantinescu, Vuia, Vlaicu, Coand, Petrache

Poenaru, Nicolae Teclu, Spiru Haret, Herman Oberth, Conrad Haas. Dar, ce pcat, cei mai muli i-au pus

minile sclipitoare n slujba altor ri pentru c acas nu i-a ascultat nimeni. De ce ai lsat s se ntmpleasta? Astzi, popor romn pentru tine se rescrie istoria. Cum vrei s se fac asta ? Cum vrei s te vad cei

ce i vor urma ? -

Astzi, ca i pe vremea fanarioilor, domnitorul i divniii nu au nici o legtur cu tine. Sunt strini de

interesele i dorinele tale tot ce doresc este s stea ct mai mult n funcie i s ctige ct mai mult.

Tu taci.

Astzi , ca i pe vremea cuceririi romane, bogiile trii, aceleai mine de aur, argint sare, mierea acestui

pmnt sunt exploatate de alii cu braele tale i se duc pentru a umple visteriile strinilor de neam.

Tu taci.

Astzi, ca i pe vremea asupririi austro-ungare, drepturile romnilor sunt clcate n picioare, iar cei puini

fac legea pentru cei muli.

Tu taci.

Astzi, ca i n vremuri de restrite, romnii pleac din ar, s munceasc, sau s-i vnd inteligena,

pentru c ara lor nu are nevoie de ei. Ci dintre ei sunt viitorii Brncui, Coand, Conrad Haas, te-ai

gndit la asta? Conductorii acestei ri au nevoie de slujbai proti, lipsii de educaie, lipsii de caracter,

lipsii de voin, lipsii de coloan vertebral, ca s i poat ndoi i face figurine de plastilin din ei. Tu

taci.


9/18

Astzi, ca i pe vremea bolevismului, la mare pre sunt trdtorii, linguitorii, vnztorii de neam i

contiin, traseitii politici, gata s calce pe cadavre pentru a parveni i a i pstra privilegiile.

Tu taci.

Astzi, parlamentul i guvernul rii, divniii de azi, arendeaz pmnturile i ntreprinderile

nerentabile la indicaiile unor strini de neam crora le cnt osanale, unor arendai strini, spunnd c

asta se numete privatizare. Pentru aceste arende, ei primesc pecheul iar ara rmne pe butuci.Tu taci.

Astzi, urmele civilizaiei strbunilor votri sunt terse pentru ca fii ti s nu mai tie niciodat cum au

aprut ei pe acest pmnt, cine le sunt strmoii i care le sunt meritele:

1. Vechile situri arheologice sunt distruse, se construiesc osele experimentale peste ele, Sarmisegetuza,

Grditea, Munii Buzului, sunt vndute sub pretextul impulsionrii turismului, unor privai care habar

nu au c n pmntul pe care l calc zace istoria ta nc nedescoperit.Tu taci.

2. Elemente din tezaurul rii sunt trimise la expoziie n afara rii i uit s se mai ntoarc, iar cei ce

le-au scos nu dau nici un rspuns, se fac c au uitat de ele. Tu taci.

3. Arhivele rii sunt cedate printr-o lege a arhivelor strin de interesele naionale, celor ce vor s scoat

din mintea romnilor ideea i dovezile de unitate naional. Tu taci.

Slujbaii rii, cftniii, vnd la pre de piatr seac i fier vechi bunurile realizate de tine, sub oblduirea

efilor lor, mpart banii, apoi sunt judecai de ochii lumii i primesc pedepse cu suspendare, adicmulumesc, la revedere, te mai chemm noi cnd avem nevoie de serviciile tale.

Tu taci.

Otirea rii este batjocorit, decimat, dezarmat, pus n slujba altora, copiii ti mor pe pmnturi

strine iar Hatmanul Suprem vine n faa ta i spune c suntem ntr-o mare ncurctur, vom fi nevoii s

mprumutm avioane strine pentru a ne asigura protecia aerian, de parc asta s-a ntmplat peste

noapte i nu este urmarea politici sale dezastruoase, de parc nimic din ceea ce se ntmpla romnului azinu i se datoreaz lui. Tu taci.

Dispar din instituii ale statului arhive cu invenii i inovaii de interes strategic privind cercetarea

nuclear. Cei pui s le pzeasc nu pesc nimic, iar cei ce trebuie s investigheze spun c nu e nimic

deosebit.

Tu taci.

i se fur voturile iar comisia care trebuia s investigheze pe cei care au fost prini cu vot dublu nu d

nici un rspuns, dei exist dovezi c ai fost furat i voina ta rsturnat. Tu taci.


10/18

n divan, se fur la 2-3 mini, unii chiulesc, alii se fac c lucreaz, iar alii mnuiesc legile dup bunul

plac, n vzul tuturor i nu li se ntmpl nimic. Tu taci.

Sistemul educaional se reduce la bani: bani la nscriere, bani la examene, bani la absene, bani la

promovare, bani la angajare, bani la reexaminare. Copiii ti nu mai tiu nici cum i cheam, dac nu se

uit pe internet sau nu primesc un SMS. Tu taci.

Dac te mbolnveti, nu ai unde s te duci: s-au nchis spitalele, s-au scumpit medicamentele, trebuie s

mergi, dac eti operat, cu faele i anestezicul de acas, altfel mori neoperat sau deschis i nenchis. Intri

n spital pentru o unghie lovit i iei cu zece boli pe care nu le aveai la intrare.

Tu taci.

Un copil de 15 ani, sportiv romn, este btut de colegii de echip maghiari, pentru c e romn, chiar deZiua Naional a Romniei. Nu se ntmpl nimic. Ceva mai trziu, hocheitii Naionalei Romniei (de

naionalitate maghiar), la un meci cu selecionata Ungariei, tac cnd se intoneaz Imnul Romniei, dar

cnt cu foc imnul Ungariei i pe cel al INUTULUI SECUIESC, imn care nu avea ce cuta la o

manifestare oficial. Toi tac.

Guvernanii nu fac altceva dect s te jupoaie, i bag mna n buzunar i i iau banii pentru c eti prea

bogat n viziunea lor, sau nu merii ce ai ctigat, iar ara nu are bani. Se mprumut lsndu-te dator pesute de ani, fr s le pese ce vor face i de unde vor plti datoriile cei ce le vor urma.

Tu taci.

Dumanii ti, cei ce vor s te vad disprut pentru a i lua locul, i impun ce s mnnci, ce s bei, ce

medicamente s iei, fac experimente cu tine, te folosesc drept cobai cu avizul i ajutorul trdtorilor din

fruntea rii, care le aplic legile ntr-un Codex Alimentarius care te duce la pieire.

Tu taci.

Parlamentarii i voteaz legi speciale, se protejeaz mpotriva judecii pentru hoiile i prostiile pe care

le fac, se acoper cu legi fcute numai pentru ei i fur, acoperindu-se unul pe altul.

Tu taci.

Preedintele rii i exprim oficial acordul de modificare a Constituiei rii, la cererea unor strini, care

i urmresc propriile interese, fr a consulta mcar parlamentul, dar s mai te consulte pe tine.

Tu taci.


11/18

Un romn plecat de acas descoper peste hotare c ara lui are de recuperat o sum mare de bani de la alt

stat. Ce fac parlamentarii romni? Refuz s investigheze cazul, pentru c nu vor s-i supere pe cei ce i

in pe jiluri, fr s le pese de interesul naiunii, trdnd jurmntul fcut la investire.

Tu taci.

Asta se ntmpl astzi, popor romn, i...Tu taci.

Dac ar fi ca tot ceea ce se ntmpl s se rsfrng numai asupra ta, romnul de azi, nu i-a scrie un

cuvnt. Te-a lsa s lncezeti, s dormi pn se aterne praful peste tine i mtura istoriei te va scoate

afar din mintea celor ce vor urma, ca pe o ntmplare neplcut. Dar tu, popor romn de azi, eti legat de

cel de ieri i de cel de mine i odat cu tine piere nu numai trecutul, dar i viitorul acestui neam.

Ct o s mai taci?

Trezete-te, popor romn, trezete-te romn adormit i nu lsa s se tearg, dintr-o trstur de condei,

tot ce i-au lsat prinii! Nu-i lsa copiii pe drumuri, sclavi ai celor ce nici nu existau pe cnd tu tiai s

scrii!

Despre generozitate i egoism

Data publicarii: 22.01.2012 13:43:00


12/18


13/18

Dac ne gndim la sensul cuvintelor generozitate i egoism, vedem c ele aduc fa n fa dou lumi

diferite; una este lumea ego-ului i alta a celorlali, ca eclezialitate. Simplul fapt al plasrii n relaie a

celor dou lumi induce o tensiune etic n ecuaie. n antitez cu Sartre, pentru care "iadul este cellalt",

pentru avva Antonie, "de la aproapele este viaa i moartea; c de vom dobndi pe fratele, pe Dumnezeu

dobndim" (Pateric).

n viaa de zi cu zi, ntre serviciu i cas, iar pentru muli i biseric, ne micm mereu ntre speran idisperare, ntre credin i fric, ntre optimism i depresie, ntre generozitate i egoism. Ct despre

iubire, ea este att de subire i de nalt, de dumnezeiasc i nelumeasc, nct cltoria cu ea e

srbtoare; preface pmntul n cer. Se ntmpl n ceea ce trim s constatm c ntr-o anume situaie, n

negrij i puintate, ne-am lsat prad cotropirii pornirilor egoiste pentru scuza crora gsim de ndat

un arsenal de argumente de tot felul, ce invoc un anumit loc i timp, situaii, judecata c ceea ce se

ntmpl este prea mult sau total nepotrivit, c un astfel de lucru nu s-a mai ntmplat niciodat i, aa

prin meandrele gndului, ratm timpul potrivit de a face binele, de a fi buni i generoi, deschii ctre

ceilali, adic a exista ca fiine ecleziale.

ntre multiplele crize contemporane, cea de generozitate i egoismul ieit din matc sunt clamate peste tot

n discursul cotidian. Boala, dei nu fr leac, se vindec ncet i greu; pare mai degrab o molim, i

fericii cei ce s-au pzit nevtmai i de dou ori fericii cei care atini de acest morb al degradrii s-au

tmduit sau fac sforri continue, cutnd vindecare la Hristos, singurul "fctor de bine" care poate s o

ofere.

n Pateric gsim povestit ntmplarea urmtoare: "Un btrn s-a mbolnvit la schit i poftea s

mnnce pine proaspt. Auzindu-l unul din fraii cei nevoitori, a luat cojocul i n el pini uscate i s-

a dus n Egipt. i schimbnd pinile, a adus btrnului. Vzndu-le ei calde, s-au minunat. Btrnul ns

nu voia s guste zicnd c sngele fratelui este. i l-au rugat btrnii zicnd: pentru Domnul mnnc,

s nu se fac jertfa Domnului deart! i fiind rugat a mncat".

Iubirea - singurul exerciiu al libertii n mod ontologicA fi generos nseamn, aadar, a fi n lucrarea Duhului Sfnt care ne d puterea s stm n mod

dezinteresat lng cel aflat n strmtorare, ca s poat depi situaia critic n care se gsete. De aici se

poate vedea c generozitatea izvorte din iubirea cretin i mbrac haina christic a milosteniei.

Finalitatea ei este totdeauna semenul care dorete s se ridice, se sforeaz, dar singur nu poate s se

izbveasc: "Un frate a zis lui avva Antonie: roag-te pentru mine! Zis-a lui btrnul: nici eu nu te

miluiesc, nici Dumnezeu, dac tu nsui nu te vei sili i nu te vei ruga lui Dumnezeu" (Pateric). Izvornd

din iubire i purtnd semnul samarineanului milostiv, generozitatea folosete att celui care primete, ct

i celui ce ofer: "Un pustnic, aflnd un om ndrcit i care nu putea s posteasc, s-a rugat lui


14/18

Dumnezeu s se mute la dnsul dracul i acela s se slobozeasc. L-a ascultat deci Dumnezeu i a intrat

dracul n pustnic, deprtndu-se de la omul acela. Iar pustnicul, fiind ngreuiat de drac, rbda nevoindu-

se n post i rugciune. Dup puine zile, pentru dragostea lui, Dumnezeu a gonit pe dracul de la dnsul"

(Pateric).

Vocaie permanent a omului n istorie, generozitatea este cutat cu srg i puintatea ori absena ei este

trit cu dramatismul lipsei lucrului vital. Vremurile postmoderne, prin realizrile tehnice i intrarea n

era computerului, au schimbat societatea tradiional care avea un model deschis, realizat ca structur defamilie i pe care l extindea la scar social. Acum persoana nu i mai valorific vocaia ei dialogic

prin deschiderea ctre ceilali i se manifest tot mai pregnant n modul de a exista al individului, ca

insul singuratic, autonom i autosuficient. Prin aceasta criza de iubire i generozitate devine i criz

de libertate deoarece singurul exerciiu al libertii ntr-un mod ontologic l reprezint dragostea. Din cele

trei straturi, al existenei, al coexistenei i al proexistenei, doar n cel din urm se afirm omul ca

persoan. Vocaia persoanei de a fiina ca proexisten e ilustrat de o ntmplare relatat n Pateric: "Doi

monahi erau la chilii i cel mai btrn l rug pe cel mai tnr zicnd: s vieuim mpreun, frate. Iar

acesta zicea: eu sunt pctos i nu pot s petrec mpreun cu tine, avvo. Btrnul l ruga pe el zicnd: cuadevrat putem. i btrnul era curat i nu voia s aud c fratele are gnduri de curvie. Deci i-a zis

fratele: las-m o sptmn i apoi vom vorbi! Dup o sptmn, vrnd fratele mai tnr s-l ncerce

pe btrn, i-a zis: n mare ispit am czut, avvo, sptmna aceasta, c ducndu-m n sat pentru o

trebuin am czut cu o femeie. Zis-a lui btrnul: este pocin? Rspuns-a fratele: este, cu adevrat.

Zis-a btrnul: eu port jumtate din povara pcatului i tu poart cealalt jumtate. Atunci i-a zis

fratele: acum putem s fim mpreun. i au vieuit mpreun pn la sfritul lor".

Egoismul - degradare continu a universului valoric ipostaziat de persoan

n opoziie cu generozitatea, egoismul este preocuparea exclusiv de interesul individual, unit cu

nepsarea, indiferena i negrija fa de frate, ntristare a Duhului Sfnt. Dac generozitatea este o

consecin direct a iubirii de Dumnezeu i de semeni, egoismul este consecina iubirii exclusiv de sine

pn la msura idolatrizrii proprii i a nepsrii, a desconsiderrii i chiar a urii fa de frate. Ignorarea

cu bun-tiin a fratelui i refuzul de a-i veni n ajutor cnd se gsete n nevoi reprezint modalitatea

cea mai comun de manifestare a egoismului; acesta ia forma indiferentismului. Formele cele mai aspre

merg pn la rpirea bunurilor fratelui, a bunului nume, distrugerea familiei acestuia i dorirea pierzanieilui totale, dac lucrul acesta ar fi cu putin. n felul lui, egoistul este un nsingurat ce nu poate s

iubeasc pe Dumnezeu, nu poate s se iubeasc nici pe sine ca chip al Sfintei Treimi i nu poate s

iubeasc nici pe semenii si n Hristos. Dac iubirea, i n consecin generozitatea, este calea de realizare

a persoanei, egoismul este o degradare continu a universului valoric ipostaziat de persoan. n timp ce

iubirea mbogete persoana prin deschiderea spre ceilali, egoismul este o ngustare continu i

autodistrugtoare prin orientarea exclusiv spre modul de vieuire al individului, care este cel al unei

existene nelibere i neautentice, care nu se realizeaz n adevr, ci la nivelul condiionrilor naturii i ale

instinctelor. Egoistul nu are pe Duhul Sfnt i prin urmare nu poate iubi; relaiile lui cu ceilali sunt


15/18

formale, seci i uscate. El dispreuiete pe toi i pe toate, inclusiv familia, neamul i patria, i sfrete

prin a constata c se dispreuiete chiar i pe sine i se distruge pe sine. Alienarea spiritual n formele

severe devine i una mental i social. Modul de a fi al egoistului l vedem n metafora bulgrelui de nea

care, odat pornit la vale, tinde s se aglutineze cu tot ce e zpad n jurul su. Nocivitatea este artat de

maleabilitatea de a se ncorpora prin parazitare n cele mai felurite ipostaze; egoistul este avar, dar tot aa

de frecvent poate fi i desfrnat, este intolerant, arogant i dispreuitor cu semenii i face cas bun cu

mndrul. mpreun cu mndria, egoismul este rdcina tuturor pcatelor.

n perspectiva mpriei, Hristos declar c numai adevrul ne poate face liberi. Modul de a tri n

adevr, singurul autentic, este iubirea care singur "scoate afar frica" (Sfntul Antonie). Mrturia

teologului grec Christos Yannaras este lmuritoare pentru cele spuse anterior: "n nvtura lui Hristos

i mrturia ucenicilor lui, dragostea ... nseamn libertate existenial: refuzul activ de a identifica

existena cu entitatea fizic individual, cu predeterminrile, limitrile, necesitile ce o guverneaz. i

acest refuz activ este posibil cnd existena se realizeaz ca relaie liber de imperativele naturii, ca

transcendere a sinelui, sacrificiu de sine, ca dragoste" (Contra religiei, Ed. Anastasia, 2011, p. 44) .

Cluzitoare este povaa avvei Arsenie din Pateric: "Un frate a rugat pe avva Arsenie ca s aud cuvnt

de la el. i i-a zis lui btrnul: pe ct i este cu putin nevoiete-te ca lucrarea ta cea dinluntru s fie

dup Dumnezeu i s biruiasc patimile cele din afar".

Sursa: Ziarul "Lumina"

IOAN 3 cu 16Data publicarii: 15.09.2011 23:55:00

Am primit aceast povestioar prim e-mail. Nu conteaz de

la cine, pentru c oricum era primit de la altcineva. Este,

probabil, o pild modern, extras din vreo brour catolic

sau neoprotestant Dar mi s-a prut att de frumoas i de

pur n esena ei, nct nu m-am putut mpiedica s-o dau mai

departe, n felul acesta (M.M.)

ntr-o noapte geroasa, tocmai se starnise un viscol. Un baietel

vindea ziare la coltul strazii, iar oamenii treceau cand si cand.

Baietelului ii era atat de frig incat nici nu mai incerca sa mai

vanda ziare.

S-a dus la un politist si l-a intrebat: Domnule, stiti cumva

din greseala un loc calduros unde ar putea dormi un baiat
http://www.ziarullumina.ro/articole;1846;1;68242;0;Despre-generozitate-si-egoism.htmlhttp://www.ziarullumina.ro/articole;1846;1;68242;0;Despre-generozitate-si-egoism.html


16/18

sarac in noaptea asta? Vedeti dumneavoastra, eu dorm ghemuit intr-un colt, mai jos, pe alee, si e

ingrozitor de frig acolo in noaptea asta. Mi-ar prinde bine un loc caldut unde sa stau .

Politistul s-a uitat la baiat si i-a raspuns: Du-te pe strada asta la vale si vei ajunge la o casa alba mare.

Cand ajungi acolo, sa bati la usa si cand iti va deschide sa spui doar 'Ioan 3 cu 16' si te vor lasa sa intri'

.

Si asa a si facut. A urcat treptele, a batut la usa si dupa cateva clipe i-a deschis o doamna. Baiatul s-a uitat

la ea si a zis: "Ioan 3 cu 16". Femeia i-a zis: Intra, fiule . L-a luat inauntru si i-a aratat un leagan in

fata unui semineu pe care sa se aseze si a plecat. Baiatul a stat acolo un timp, gandindu-se: Ioan 3 cu

16? nu inteleg ce inseamna, dar cu siguranta incalzeste un baiat inghetat .

Putin mai tarziu ea s-a intors si l-a intrebat: Iti este foame? . El a raspuns: Ei bine, doar un pic. Nu

am mancat de doua zile si cred ca as putea da gata un pic de mancare . Femeia l-a invitat in bucatarie sil-a invitat sa se aseze la o masa plina cu bucate. A mancat si iar a mancat pana ce nu a mai putut. Apoi s-a

gandit: Ioan 3 cu 16? nu inteleg ce inseamna, dar cu siguranta satura un baiat infometat .

Apoi l-a chemat sus intr-o baie unde se afla o cada imensa plina cu apa calda si a stat acolo ca sa se

inmoaie putin. Dupa ce s-a spalat, s-a gandit: Ioan 3 cu 16? nu inteleg ce inseamna, dar cu

siguranta curata un baiat murdar Baiatul nu mai facuse niciodata o baie cu adevarat. Singura baie

care a facut-o vreodata a fost cand statea langa un hidrant care era deschis.

Femeia l-a luat apoi si l-a dus intr-un dormitor, l-a infasurat cu un cearsaf, l-a pus pe un pat, l-a invelit cu

o patura pana la gat, l-a sarutat de noapte buna si a stins lumina. In timp ce statea in intuneric si privea

afara pe fereastra cum ningea in acea noapte geroasa, s-a gandit: Ioan 3 cu 16? Nu inteleg ce

inseamna, dar cu siguranta odihneste un baiat frant de oboseala .

Dimineata, femeia a venit sus si l-a luat din nou in bucatarie, la acea masa plina de bucate. Dupa ce a

mancat, ea l-a luat din nou si l-a asezat in acel leagan, in fata semineului si a luat o Biblie. S-a asezat infata lui, uitandu-se la fata lui inocenta: Intelegi tu ce inseamna 'Ioan 3 cu 16? - l-a intrebat ea, cu

blandete.

El a raspuns: Nu, doamna, nu inteleg. Am auzit prima oara cuvintele acestea aseara, cand politistul mi-

a zis sa le folosesc . Ea a deschis Biblia la Evanghelia lui Ioan la capitolul 3, versetul 16, si a inceput sa-

i vorbeasca despre Isus. Chiar acolo, in fata acelui semineu, baiatul si-a predat inima Fiului lui

Dumnezeu. Stand acolo, s-a gandit: Ioan 3 cu 16? Nu inteleg ce inseamna, dar cu siguranta

salveaza un baiat pierdut .


17/18

P.S. Ioan 3 cu16: Fiindca atat de mult a iubit Dumnezeu lumea, nct l-a dat pe Fiul Su, Cel

Unul-Nscut, pentru ca oricine crede n El s nu piar, ci s aib via venic .

Se creeaz acum un nou tip de om universal: omul denicieri

Data publicarii: 13.09.2011 21:31:00

coala, fiind n afar de via, nvndu-te s nu

ii cont de nimic ce e dincolo de casta cult, duce

la colarizare formal a omenirii. De aici a ieit o

umanitate sczut, lipsit de energie i entuziasm,lipsit de putina de a aciona i a reaciona, o

umanitate mpuinat i strmbat".

Astzi universitatea este o coal de specialiti,

nelegate ntre ele, fr niciun fel de spirit comun

i aceste aciuni au un scop care nu e n societate,

ci peste ea i poate chiar mpotriva ei. S-a creattipul omului abstract, n afar de orice tradiie i

de orice mprejurri n care ar avea de trit, omul

care tie dinainte unde va fi aezat ().

Se creeaz acum, pentru o lume neorganic, un tip

de om universal, omul care e de nicieri i de

peste tot, omul n afar de tradiie, nstrinat de

mediul n care a trit. Iar de societatea aceasta

nenorocit, intrat n tipicul colii, oricine poateabuza, orice aventurier sau orice band politic se poate face stpnul ei. ("Idei asupra problemelor

actuale")

Acel instinct care se ntinde armonios asupra tuturor domeniilor i felul de a gndi, acel fel care se

ntinde armonios asupra multor secole i se leag de o tradiie milenar se cuvin imperativ a-i fi

nctuate i stimulate romanului. () Gimnasiul i liceul s formeze omul dinautru, omul armonios,

omul sntos, omul cu iubire pentru lucruri vrednice i folositoare, omul capabil de a da de la dnsul, fr


18/18

a cere prea mult, ceea ce este necesar pentru dezvoltarea unei societi. Romnul ntreg de care avem

nevoie. Nu fabricaiile n care e ceva specialitate i sub specialitatea aceea nimic. Cci nici o specialitate

nu poate s fie n adevr folositoare pentru oameni, i numai pentru o anumit ocupaie uman abstract,

dect cnd i nfige rdcinile ntr-o cultur general, ea nsi legat de instinctele cele mai vechi i cele

mai sntoase ale unui popor. (Noua direcie n nvmntul romnesc)

"ntia noastr idee conductoare a fost ideea cretin. () Ideile conductoare au darul sfnt de a

apropia i nfri pe oameni, mai presus de orice deosebiri de fire, de situaie, de bogie, de vrst: ele se

poate zice c fac parte din viaa religioas a popoarelor, i sunt adic acea religie ce are de preoi pe cei

mai mari, mai buni i mai luminai oameni din fiecare generaie.

Pe cnd, dimpotriv, interesul e pizmre i glcevitor: el desparte un popor n clase care se vrjmesc i

n aceste clase chiar, dintre care nu e om care s nu urmreasc mai mult putere i plcere dect ceilali,egoismul cel ru, iubirea ptima de sine i numai de sine scap din lanurile cuviinei i datinilor bune

i se repede slbatic asupra bunurilor lumii. n acest fel, societatea se face vijelioas, venic tulburat,

nelinitit la lucrul ei, lipsit de siguran n pstrarea roadelor ei i mpiedicat n cugetarea mai nalt.

Oamenii se simt tot mai departe unul de altul, legturile ce sunt silii s le ncheie nu mai sunt dect false

i trectoare. (Ideile conductoare din viaa poporului romnesc)

ranul cel vechiu avea cunotina c reprezint ceva n viaa acestei ri, c el este aproape ntregul

element militar al rii; avea cunotina c toat ara e organizat pe temeiul vechilor sale datini i petemeiul obiceiurilor pmntului; el simea c n ara lui este ceva i aceasta explic vitejia de odinioar.

Vitejia acestor rani de odinioar era un lucru natural; vitejia de azi a ranului romn ca osta nseamn

ceva extraordinar, nseamn cea mai mare jertf pe care o poate face o clas umilit, cnd nu i se d

nimic i care cu toate acestea iese oricnd cu pieptul deschis naintea strinilor. (Partidele i ara)

Surs: Regsirea frumosului pierdut
http://irinamonica.wordpress.com/2011/08/17/nicolae-iorga-despre-ideile-conducatoare-ale-poporului-roman/http://irinamonica.wordpress.com/2011/08/17/nicolae-iorga-despre-ideile-conducatoare-ale-poporului-roman/

Această scrisoare a fost trimisă de Nichifor Crainic ucenicului său spiritual Arsenie Boca

Documents

Transcript of Această scrisoare a fost trimisă de Nichifor Crainic ucenicului său spiritual Arsenie Boca