ACCESUL LA ENERGIE CURATÃ- SURSELE REGENERABILE DE ENERGIE ÎN ROMÂNIA -

Autori: Ionuþ Apostol

Adrian Pãtraºcu

TERRA Mileniul III

Noiembrie 2006

TERRA Mileniul III

Calea Plevnei nr. 46-48, Corp C, et. 1, cam. D, sector 1, Bucureºti, 010233tel: +4 021 312 68 70fax: +4 021 314 12 27

www.terraiii.ngo.ro

Tipãrit la Azero+4 021 222 73 93

www.azero.ro

Cuprins

1. Introducere.......................................................................................................................................................1

2. Potenþialul surselor regenerabile de energie în România............................................................................3

3. Utilizarea surselor regenerabile de energie în România.............................................................................5

3.1. Promovarea producerii de energie electricã din surse regenerabile.........................................5

3.1.1. Sistemul cotelor obligatorii combinat cu sistemul certificatelor verzi.......................................5

3.1.2. Finanþare din Fondul pentru Mediu...........................................................................................6

3.2. Promovarea producerii de energie termicã din surse regenerabile...........................................6

4. Proiecte de utilizare a surselor regenerabile în România............................................................................9

4.1. Energie termicã din rumeguº la Gheorgheni................................................................................9

4.2. Biocombustibil la Cluj Napoca...................................................................................................14

4.3. Energie geotermalã la Oradea...................................................................................................18

4.4. Energie solarã la Mangalia........................................................................................................22

4.5. Energie solarã la Giurgiu............................................................................................................25

4.6. Panouri fotovoltaice la Universitatea Politehnicã Bucureºti....................................................28

4.7. Micro-hidrocentralã pe Anieº.....................................................................................................30

4.8. Energie eolianã în Pasul Tihuþa...................................................................................................32

5. Concluzii.......................................................................................................................................................35

Bibliografie........................................................................................................................................................36

Lucrarea de faþã îºi propune sã prezinte cadrullegislativ românesc de promovare a surselorregenerabile de energie din România precum ºi oserie de studii de caz cu privire la unele proiecteimplementate în acest sector pânã în prezent.Lucrarea se adreseazã tuturor celor interesaþi desursele curate de energie iar numãrul studiilor decaz va extins ulterior conform posibilitãþilornoastre.

Promovarea producerii energiei electrice ºi termicedin surse regenerabile de energie (SRE) atât înRomânia cât ºi în Uniunea Europeanã, are un rolfoarte important în protecþia mediului, creºtereaindependenþei economice faþã de importurile depetrol ºi gaze naturale prin diversificarea surselorde aprovizionare de energie, reducerea emisiilorde gaze cu efect de serã ºi respectiv combatereaschimbãrilor climatice, utilizarea unor resurselocale de energie, dezvoltarea unor noi sectoarede afaceri.

România a fost una dintre primele þãri candidate laUniunea Europeanã care a transpus în legislaþianaþionalã prevederile Directivei 2001/77/CEprivind promovarea producerii de energieelectricã din SRE1. Cadrul legislativ naþionalstabileºte cã ponderea energiei electrice produsedin surse regenerabile la consumul naþional brut deenergie electricã urmeazã sã ajungã la 33% pânãîn anul 2010. În acest sens, a intrat în vigoare uncadru pentru promovarea utilizãrii surselorregenerabile de energie, respectiv sistemul cotelorobligatorii combinat cu sistemul certificatelor verzi.Trebuie însã menþionat faptul cã obiectivul privindcota surselor regenerabile de energie în consumulde energie electricã ia în considerarehidrocentralele de mari dimensiuni, ºi acestobiectiv a fost deja atins.

În anul 2005 a fost stabilit ºi un obiectiv privindutilizarea biocombustibililor2. Astfel, cantitatea debiocarburanþi ºi alþi carburanþi regenerabili este:

a) minimum 2%, calculatã pe baza conþinutuluienergetic al tuturor tipurilor de benzinã ºi motorinãutilizate în transport, introduse pe piaþã pânã ladata aderãrii României la Uniunea Europeanã;

b) minimum 5,75%, calculatã pe baza conþinutuluienergetic al tuturor tipurilor de benzinã ºi motorinãutilizate în transport, introduse pe piaþã pânã ladata de 31 decembrie 2010.

Nu este cunoscut însã un sistem de promovare autilizãrii biocombustibililor în România pentruatingerea acestor obiective.

Dacã în domeniul energiei electrice sistemul depromovare a utilizãrii surselor regenerabile deenergie a demarat practic în 2005, în domeniulproducerii energiei termice din surse regenerabilede energie, anul 2006 reprezintã startul legislativde promovare ºi în ceea ce priveºte alocãrile înacest sens de la bugetul naþional pentru investiþiileautoritãþilor locale ce deþin centrale termice sauelectro-termice.

Volumul investiþiilor în utilizarea surselorregenerabile este însã scãzut iar rezultatelesistemului (certificate verzi) de promovare aacestora nu pot fi analizate în mod corespunzãtorîn prezent, acesta fiind funcþional începând cu anul2005.

1

1. Introducere

1 HG nr. 443/2003 privind promovarea producþiei de energie electricã din surse regenerabile de energie, modificatã prinHG nr. 958/2005.2 HG nr. 1844/2005 privind promovarea utilizãrii biocarburanþilor ºi a altor carburanþi regenerabili pentru transport.

În 2005, consumul total comercial de energieprimarã a fost de 39,8 milioane tone echivalentpetrol (tep), iar structura acestuia continuã sã fiedominatã de gazele naturale (39,1%), urmate depetrol (28,3%), hidroenergie (11,5%) ºi energienuclearã (3,2%)3.

Dupã 1989, gradul de independenþã energeticã s-a menþinut în jur de 70%4. În acelaºi timp, diferenþadintre capacitatea totalã de producþie electricã ºivârful de sarcinã a fost de 10-11 GW în perioada1992 - 20035.

În alte cuvinte, România are o considerabilã supra-capacitate de producþie electricã, astfel încât îºipermite sã închidã centralele vechi pe combustibilfosil (în unele cazuri reabilitarea acestora se poatedovedi a fi total nerentabilã).

Producþia de energie electricã a fost în 2005 de59,729 TWh, iar structura acesteia a fost: întermocentrale pe cãrbune 23,542 TWh (39,4%),hidrocentrale 20,292 TWh (34%), termocentralepe hidrocarburi 10,355 TWh (17.3%), centralanuclearã 5,548 TWh (9.3%).

Consumul de energie termicã a scãzut în ultimii anidatoritã în principal descreºterii consumului înindustrie, ºi este de aproximativ 9 milioane tep, dincare termoficarea reprezintã 2,6 milioane tep.Sistemele centralizate de încãlzire deservesc 2,35milioane de gospodãrii (29% din numãrul total degospodãrii). Datoritã problemelor legate dedisponibilitatea serviciului de încãlzirecentralizatã, un numãr ridicat de gospodãrii s-audebranºat de la sistem ºi ºi-au instalat centraletermice individuale pe gaz, în special în oraºele dedimensiuni mai mici.

În linii generale, potenþialul SRE a fost estimat ºiprezentat în cadrul Strategiei Naþionale privind

Valorificarea Surselor Regenerabile de Energie,publicatã în 2003.

Potenþialul de utilizare a energiei eoliene esteestimat la 14.000 MW. Existã însã dificultãþi în aobþine date, înregistrãri, statistici cu privire lazonele în care este fezabilã instalarea turbineloreoliene, sau în privinþa arealelor propuse a devenirezervaþii naturale, unde este interzisã montareaunor astfel de instalaþii deoarece afecteazãbiodiversitatea.

În ceea ce priveºte energia solarã, s-a calculat cãfiecare metru pãtrat de colector din Româniaproduce aproximativ 440 kWh energie electricãsau 1.440 MJ de energie termicã pe an. Pentru aînlocui cantitatea totalã de energie termicãnecesarã pentru încãlzire în România cu energietermicã solarã, este necesarã o suprafaþã de 43km2 de colectori. Aceasta reprezintã 20% dinsuprafaþa totalã utilizabilã de 210 km2. Sistemelesolare nu pot acoperi în mãsurã de 100%necesarul de energie termicã al populaþiei tottimpul anului, însã pot fi utilizate sisteme hibrid.

În ceea ce priveºte energia geotermalã,capacitatea totalã instalatã este de 320MWtermic (pentru o temperaturã de referinþã de300°C). În prezent, doar în jur de 136 MWt suntfolosite din aproximativ 60 de izvoare, producândapã caldã cu temperaturi între 55 ºi 155°C.Rezerva exploatabilã este de aproximativ 167 miitep (7.000 x 106 GJ/an). Teoretic, România sesitueazã pe locul al treilea ca potenþialgeotermal din Europa (dupã Italia ºi Grecia).

Potenþialul biomasei este estimat la 7.594 miitep/an, ceea ce reprezintã aproximativ 19% dintotalul consumului de energie primarã în 2000.

Hidroenergia are o tradiþie lungã în România ºi

3

2. Potenþialul surselor regenerabile de energie în România

3 BP Statistical Review of World Energy, iunie 2006.4 Anuarul Statistic 2004, Institutul Naþional de Statisticã al României.5 The European Union's CARDS Programme for the Balkan Region, REBIS: GIS, Volume 4, Demand Appendices, Final Report,December 2004, Price Waterhouse Coopers, MWH, Atkins.

acoperã o mare parte din necesarul de energie.Potenþialul de utilizare a acestei surse esteconsiderabil, însã în mare parte în centrale de maridimensiuni6:- potenþial tehnic: 34.500 GWh/an, cu ocapacitate instalatã de 11.370 MW, din care:- sectorul românesc al Dunãrii, 11.560 GWh/an,cu 2.620 MW instalaþi;- potenþialul micro-hidrocentralelor (hidrocentralecu capacitãþi sub 0,63 MW/centralã): 2940GWh/an, cu 757 MW instalaþi;

- potenþial economic: 27.000 GWh/an, cu ocapacitate instalatã de 9.120 MW;- potenþialul exploatabil (în conformitate cucerinþele UE pentru coordonarea transmisiei deenergie electricã ºi luând în considerare restricþiilelegale ºi de mediu): între 24.000 ºi 26.000GWh/an, 7.000 - 8.200 GWh/an capacitateinstalatã.Au fost identificate aproximativ 5.000 de locaþii cafiind potrivite pentru aplicaþii hidroenergetice demici dimensiuni.

4

6 Hidrocentralele de mari dimensiuni prezintã probleme legate de managementul debitului cursurilor de apã, perturbareapeisajului, impact asupra florei ºi faunei, emisii de gaze cu efect de serã (metan eliberat în cadrul zonelor inundate), calitateaapei (modificãri în nivelul de nutrienþi ºi oxygen, prezenþa unor substanþe toxice, ale temperaturii ºi pH-ului, a turbiditãþii etc.),zgomot ºi impact vizual pentru locuitorii din zonã, probleme de strãmutare ºi relocare.

Atunci când ne referim la utilizarea surselorregenerabile de energie în România, vorbim defapt despre hidroenergie, celelalte surse fiind slabreprezentate. Un numãr foarte mic de proiecte deutilizare a energiei eoliene, solare, a biomasei ºi aenergiei geotermale au fost implementate înRomânia, cele mai multe cu succes, însã volumul deinvestiþii noi în acest sector este redus.

Cota SRE în consumul total de energie primarã afost estimatã la 10,1% în 2000 ºi au fost stabiliteobiective pentru 2010 (11%) ºi 2015 (11,2%) înstrategia naþionalã privind valorificarea surselorregenerabile de energie. Guvernul României astabilit de asemenea un obiectiv pentruproducerea de energie electricã din SRE, de 33%pânã în 2010, însã acest procent includehidrocentralele de mari dimensiuni.

3.1. Promovarea producerii de energieelectricã din surse regenerabile

3.1.1. Sistemul cotelor obligatoriicombinat cu sistemul certificatelor verziRomânia a adoptat un sistem de cote obligatoriicombinat cu sistemul certificatelor verzi, cu preþminim ºi maxim stabilit de autoritatea dereglementare7, ce va funcþiona pânã în 2012.Sistemul de promovare se aplicã energiei electriceproduse din energie eolianã, solarã, biomasã,energia valurilor, hidrogen produs din surseregenerabile, precum ºi în hidrocentrale cu putereinstalatã sub 10 MW care au intrat în funcþiune sauau fost retehnologizate începând cu 2004.

Furnizorii de energie electricã trebuie sã aibã înportofoliu o anumitã cotã de energie electricã dinsurse regenerabile (0,7% în 2005, mai mare înfiecare an, pânã la 8,3% în 2012) pe care sã ovândã consumatorilor naþionali. Furnizorii trebuiesã demonstreze conformarea cu cotele prinnumãrul de certificate verzi achiziþionat anual,care trebuie sã fie egal cu valoarea cotei

multiplicatã cu cantitatea de energie electricãlivratã consumatorilor.

Pentru fiecare MWh de energie electricã livratã însistem, producãtorii primesc de la Operatorul deTransport ºi Sistem un certificat verde care poate fitranzacþionat pe piaþa certificatelor verzi(bilateralã ºi/sau centralizatã) la preþuri între 24 ºi42 EUR/ certificat.

Dacã furnizorii nu reuºesc sã atingã cota anualãde certificate verzi, aceºtia trebuie sã plãteascãOperatorului de Transport ºi Sistem valoareacertificatelor pe care nu le-au achiziþionat:- în perioada 2005-2007 de 1,5 ori valoareamaximã a certificatelor verzi;- începând cu 1 ianuarie 2008, de 2 ori valoareamaximã a certificatelor verzi.

Sumele rezultate din non-conformarea furnizorilorde energie electricã cu cotele obligatorii pentruachiziþia certificatelor verzi revin producãtorilor dinsurse regenerabile pentru investiþiile necesare înpromovarea utilizãrii surselor regenerabile.Valabilitatea certificatelor verzi este teoreticnelimitatã. Producãtorii de energie electricã dinSRE trebuie sã ofere toate certificatele pe piaþãdacã în anul respectiv oferta anualã de certificateeste mai micã decât cererea anualã de certificateverzi, cu excepþia producãtorilor ce deþin ºi licenþãde furnizare a energiei electrice, ºi folosesccertificatele pentru a se conforma cu cota anualã.

Dacã oferta anualã de certificate anuale a fost maimare decât cererea anualã de certificate, lasfârºitul anului producãtorii de energie electricãdin SRE primesc pentru fiecare certificat nevândutvaloarea minimã stabilitã de autoritatea dereglementare pentru anul respectiv.

În 2005, preþul mediu de tranzacþionare acertificatelor verzi a fost de 37,63 EUR/ certificat.Acesta a fost anul în care sistemul de certificare aoriginii SRE a devenit operaþional, ºi au fost emise

5

3. Utilizarea surselor regenerabile de energie în România

7 Autoritatea Naþionalã de Reglementare în Domeniul Energiei, ANRE.

semestrial certificate verzi cãtre producãtorii dinSRE. Capacitatea instalatã a unitãþilor de producþiedin SRE pentru care au fost solicitate garanþii deorigine a fost de 6372 MW, din care centraleleeoliene au reprezentat 0,01%, restul fiindhidrocentrale.

În 2005 au intrat în schema de promovare 7608MWh (ºi au fost vândute toate certificatele;sistemul de promovare a adus o creºtere cu 0,74eurocenþi/ MWh a preþul energiei electrice laconsumator). Astfel, energia electricã din surseregenerabile a reprezentat 0,012% din producþiatotalã de energie electricã în 2005.

Statisticile oficiale considerã însã hidrocentralelede mari dimensiuni în categoria surselorregenerabile, astfel încât cota regenerabilelor laproducþia totalã de energie electricã a fost de35,76%, ceea ce înseamnã cã obiectivul pentru2010 a fost deja depãºit. Trebuie menþionat însãcã 2005 a fost un an ploios, astfel încât producþiade energie electricã a fost cu 19% mai mare decâtîn 2004. Pe de cealaltã parte, obiectivul de 0,7%din sistemul cotelor obligatorii nu a fost atins;pentru moment, obiectivele stabilite în acest sistempar destul de ambiþioase.

3.1.2. Finanþare din Fondul pentru MediuFondul pentru Mediu este o instituþie publicã, uninstrument menit sã sprijine obiectivele prioritare,de interes public, stabilite în Planul Naþional deAcþiune pentru Mediu, în conformitate cu normeleºi standardele naþionale ºi internaþionale de mediu.Bugetul sãu este format din taxe ºi amenzi demediu, taxe pentru exploatarea resurselornaturale, alocãri de la bugetul naþional ºi de labugetele locale, donaþii etc.

Fondul poate finanþa proiecte de mediu propusede societãþi comerciale, ONG-uri, autoritãþipublice locale ºi instituþii de învãþãmânt prinîmprumuri, finanþãri nerambursabile, ºi ocombinaþie a acestor douã modalitãþi. Unul dindomeniile sale de activitate este creºterea niveluluiproducþiei din surse regenerabile, aplicanþii eligibili

în acest domeniu fiind societãþile comerciale ºiautoritãþile publice locale. Valoarea finanþãrii esteîntre aproximativ 14.000 EUR ºi 5,7 milioane EUR.Finanþãrile nerambursabile pot acoperi costurileeligibile ale proiectelor astfel:- 30% din cheltuielile eligible ale proiectelor pentrusocietãþi comerciale;- 40% din cheltuielile eligible ale proiectelor pentruîntreprinderi mici ºi mijlocii;- 40% din cheltuielile eligible ale proiectelor ceimplicã recuperarea de energie;- 60% din cheltuielile eligible ale proiectelor pentruautoritãþi publice;- 90% cheltuielile eligible ale proiectelor pentruONG-uri ºi instituþii de învãþãmânt;Aceste cote au fost stabilite în conformitate culegislaþia privind ajutorul de stat. Finanþarearambursabilã este disponibilã societãþilorcomerciale ºi poate acoperi pânã la 75% dincosturile eligibile ale proiectelor.

3.2. Promovarea producerii de energietermicã din surse regenerabileRomânia nu are un cadru coerent pentrupromovarea investiþiilor în proiecte de utilizare asurselor regenerabile pentru producþie de energietermicã. O hotãrâre recentã8 a guvernului a lansatun program naþional al cãrui obiectiv estereducerea cu 15-25% a facturilor pentru energietermicã prin stimularea unor investiþii de 71milioane EUR pe an; co-finanþarea de la bugetul destat este de 30% pentru proiectele de reabilitare asistemelor de încãlzire centralizate. Nu este clarînsã care este intervalul în care programul va fioperaþional, dacã bugetul programului este stabilitîn fiecare an etc. În cadrul programului sunteligibile doar autoritãþile locale ºi entitãþilesubordonate acestora.

Proiectele din cadrul programului pot consta în:- reabilitarea ºi modernizarea sistemelor deproducþie (inclusiv în cogenerare) sau a sistemelorde transport ºi distribuþie a energie termice (apãcaldã ºi agent termic pentru populaþie);- investiþii în surse regenerabile de energie pentrusisteme existente ºi/sau noi de încãlzire

6

8 HG 320/ 2006 privind aprobarea programului naþional pentru reducerea costurilor cu energia pentru populaþie princreºterea eficienþei energetice ºi utilizarea energiei regenerabile în 2006.

centralizatã (apã caldã ºi agent termic).

Acest program a fost urmat în scurt timp de o nouãiniþiativã legislativã9 anul acesta, prin care seînfiinþeazã un sistem de investiþii în termoficare cuscopul de a creºte eficienþa ºi a reduce consumulde combustibili fosili. Acest al doilea programstabileºte cã strategiile privind alimentarea cuenergie termicã vor lua în considerare surseleregenerabile de energie ºi protecþia mediului, însãinclude din pãcate în aceastã categorie

incinerarea deºeurilor ºi co-incinerarea - declaraþiaeste destul incinerarea de vagã, ºi ar putea fiexploatatã pentru proiecte de incinerare adeºeurilor municipale ºi a celor periculoase, înlocul deºeurilor lemnoase ºi din agriculturã.

Programul va avea un buget de aproximativ 3,8miliarde EUR, dar nu este sigur când va devenifuncþional acest program, studiile de fezabilitate ºistrategiile de termoficare sunt însã planificatepentru anul 2006.

7

9 HG 462/ 2006 pentru aprobarea programului "Termoficare 2006-2009 calitate ºi eficienþã" ºi înfiinþarea unitãþii demanagement al proiectului.

4.1. Energie termicã din rumeguº laGheorgheni

Scopul proiectului a fost dezvoltarea unor sistemede încãlzire centralizatã în 5 oraºe (Vatra Dornei,Gheorgheni, Vlãhiþa, Huedin ºi Întorsura Buzãului)pe baza utilizãrii rumeguºului sau a altor deºeuride lemn. Toate cele 5 locaþii sunt în zone muntoaseºi au o aprovizionare stabilã cu rumeguº. Studiulde caz acoperã o singurã locaþie, din zonacentralã a României, Gheorgheni, unde o centralãtermicã din cele 5 existente a fost trecutã perumeguº.

Proiectul este unul de schimbare a combustibiluluice se adreseaza sectorului românesc determoficare ºi al cãrui scop este substituireacombustibililor fosili (petrol ºi gaze naturale) cudeºeuri de lemn disponibile la nivel local, precumrumeguº, aºchii ºi scoarþã de copac provenind dinindustria de prelucrare a lemnului (fabrici decherestea etc.) ºi silviculturã.

Un aspect important al managementuluicarbonului din sectorul forestier în Romania ºi înalte state din regiune este reprezentat de modul încare întreprinderile de prelucrare alemnului folosesc ºi depoziteazãdeºeurile de lemn. Halde de deºeuride lemn se acumuleazã pretutindeniîn zonele forestiere din þarã. Acesteacauzeazã poluarea apelor ºigenereazã emisii de CH4 ºi N2O încantitãþi mari.

Metanul are un potenþial de încãlzireglobalã de 21 de ori mai mare decâtdioxidul de carbon, ceea ceînseamnã cã cea mai mare parte dinreducerile de emisii de gaze cu efectde serã (GES) generate deimplementarea acestui proiect vaproveni din reducerea cantitãþilor dedeºeuri lemnoase depozitate înnaturã ºi de reducerea cores-punzãtoare a emisiilor de metan.

Calculele efectuate în cadrul studiului de nivel dereferinþã pentru acest proiect aratã cã 78% dinreducerile de emisii de GES sunt produse dereducerea cantitãþii de deºeuri lemnoasedepozitate în naturã. Astfel, proiectul poate ficlasificat drept Proiect de Reducere a Emisiilor deMetan, ce include ºi o reducere a emisiilor dedioxid de carbon prin substituirea combustibililorfosili cu biomasã. La calcularea reducerii totale deemisii de GES generatã în diferitele scenarii denivel de referinþã nu au fost luate în calcul posibilereduceri ale emisiilor de N2O.

Tehnologiile utilizate în general în acest proiect sebazeazã pe tehnologiile standard din sectorultermoficare din Europa de Vest, cu elemente-cheieprecum:1) sisteme de boilere pe bazã de biomasã cucontrol automat, cu eficienþã ridicatã ºi cele maimoderne unitãþi de filtrare a emisiilor;2) conducte pre-izolate pentru sistemul dedistribuþie;3) unitãþi de racordare a consumatorilor cu

9

4. Proiecte de utilizare a surselor regenerabile în România

schimbãtoare de cãldurã cu plãci pentruproducerea descentralizatã a apei calde menajereºi circuite controlate automat pentru furnizareaagentului termic de încãlzire;4) conducte pre-izolate la subsolul clãdirilor.

Durata de viaþã a echipamentelor instalate încadrul proiectului va fi de minimum 15 ani pentrusistemele de boilere pe baza de biomasã în cazulîn care sunt desfãºurate lucrãri insuficiente deîntreþinere. Pentru conductele pre-izolate, durata deviaþã este estimatã la 30-40 de ani.

În 2003 a fost semnat un Memorandum deÎnþelegere între România ºi Danemarca, înconformitate cu principiile Protocolului de la Kyoto.În acelaºi an, reprezentanþi ai Ministerului Apelorºi Protecþiei Mediului din România ºi ai MinisterulMediului din Danemarca au semnat un acord deproiect. Scopul acordului de proiect a fost sãasigure cã fondurile generate de comerþul cureduceri de emisii de CO2 între România ºiDanemarca vor fi utilizate pentru a finanþa o partedin costurile investiþionale ale proiectului. Acordulde proiect conþine aprobarea proiectului de cãtrestatul gazdã (România) ca proiect deImplementare în Comun.

Costul proiectului pentru componenta Gheorghenia fost de 2,2 milioane euro, iar fondurile auprovenit de la Agenþia Danezã de Protecþie aMediului, programul Phare, Guvernul României(prin intermediul Agenþiei Române de Conservarea Energiei) ºi Municipalitatea Gheorgheni.

BoilerProiectul introduce o soluþie tehnologicã ce faceposibilã utilizarea biomasei umede dreptcombustibil. Se are în vedere astfel utilizareabiomasei - rumeguº, aºchii, scoarþã de copac - cuconþinut de apã de pânã la 55%. Potrivit unorreprezentanþi ai societãþii de termoficare dinGheorgheni, conþinutul de apã al rumeguºului aatins în unele perioade 80%, ceea ce a avut oinfluenþã asupra eficienþei boilerului, dar nu a avutun impact semnificativ asupra calitãþii serviciiloroferite consumatorilor.

Poate pãrea ciudat ca un stat precum România, curesurse mari de biomasã, sã nu le utilizeze, iar

importurile scumpe de gaze ºi petrol sã aiba loc andupã an. Singura explicaþie identificatã în cadrulproiectului a fost indisponibilitatea unei tehnologiipuþin mai sofisticatã necesarã combustiei biomaseiumede ca produs domestic pe piaþa româneascã ºifaptul cã echipamentele vestice erau considerateprea scumpe pentru societãþile de termoficare.Ceea ce face ca problema sã fie ºi mai serioasãeste incapacitatea consumatorului de platã aserviciilor publice precum încãlzirea, apa,serviciile de canalizare ºi energia electricã. Faptulcã serviciile furnizate de utilitãþile publice suntadesea de slabã calitate reduce de asemeneadorinþa de a plãti sume substanþiale. De cele maimulte ori în plata facturilor erau introduse ºipierderile din reþele, ceea ce ducea lanemulþumirea consumatorilor ºi dorinþa acestorade a se debranºa de la sistemul de termoficare.

Tehnologia de boiler pe biomasã selectatã pentruacest proiect poate fi consideratã standard pepiaþa vesticã, cuprinzând o camerã de combustiecu cãrãmizi refractare ºi o bandã de alimentareautomatã. Apa se evaporã pe banda dealimentare, sunt extrase gazele iar deºeurilelemnoase sunt apoi arse. Sistemul de filtrare aemisiilor cuprinde multicicloni ºi unitãþi de filtrare cusaci, iar gazele de evacuare sunt direcþionate cãtreun coº de oþel.

Cenuºa rezultatã din procesul de combustie estetransportatã automat cãtre un conteiner închis, iarcenuºa poate fi trimisã la un depozit de deºeurisau poate fi împrãºtiatã în pãduri dreptîngrãºãmânt.

Sistemele de boilere pe biomasã sunt operateautomat pentru a asigura desfãºurarea în condiþiioptime a proceselor de combustie. Biomasanefiind un material omogen, alimentarea primarãºi secundarã cu aer trebuie sã fie controlatã încontinuu în ceea ce priveºte conþinutul de oxigen.Controlul aerului pentru ardere împreunã cualimentarea automatã cu combustibil din depozit ºiinstalaþiile de control diferenþial al presiunii nu potsã fie operate eficient decât prin utilizarea unortehnologii moderne de control. Sistemele noi deboilere cuprind sisteme tehnice pentru tratareaapei de alimentare ºi instalaþii automate destingere a incendiilor, care sã intervinã în cazul

10

aprinderii în sistemul de alimentare cucombustibil. Noile sisteme de boilere pebiomasã nu folosesc combustibili fosili lapornire.

Modificãri ale reþelei de conducte ºiintroducerea unor unitãþi deracordare a consumatorilor Înainte de implementarea proiectului, apacaldã era distribuitã cãtre consumatori printr-o reþea construitã pe principiul unui circuit cupatru componente, cu o conductã dealimentare - tur ºi una de retur pentruîncãlzire, ºi o conductã de alimentare ºi unade retur pentru apa caldã menajerã. Apacaldã era produsã în centralã iar reþeaua determoficare era aºezatã în canale de betoncu izolaþii foarte slabe, iar în unele locuri fãrãizolaþie. În proiect a fost înlocuit sistemul cu patrucomponente cu un sistem cu douã componente,tehnologie standard aplicatã în Europa de Vest, iarnivelul de confort al consumatorilor a fostîmbunatãþit, o datã cu nivelul de eficienþã.

Înlocuirea conductelor la subsolulclãdirilor Conductele de distribuþie sunt situate în subsolulblocurilor de apartamente. Accesul în subsolurileclãdirilor poate fi dificil, iar conductele de apã,termoficare ºi canal au de obicei pierderi mari.Toate conductele de apã caldã din subsolurileclãdirilor au fost înlocuite în cadrul proiectului cuconducte noi, pre-izolate.

Substituirea combustibililor fosili

Consumul de combustibil la centrala GheorgheniScãderea consumului de combustibil de-a lungulanilor nu s-a datorat unei creºteri a eficienþeiboilerului, ci unei lipse a fondurilor pentru achiziþiacombustibilului. Aceasta a însemnat o scãdere acalitãþii serviciilor, ce se afla deja la un nivel redus.Trebuie sã menþionãm cã pierderile din sistemul determoficare erau de circa 48%.

Consumul de biomasã proiectat la centralaGheorgheni: 6965,2 tone/anCenuºã rezultatã: 35 - 70 tone/an

Proiectul a prevãzut mãsurarea cantitãþilor derumeguº folosit la centralã, însã în realitate acesteaau fost doar calculate pe baza cantitãþii de energielivrate consumatorilor. Potrivit unor estimãri,centrala Gheorgheni a folosit în 2005 circa 5000-6000 de tone de rumeguº, iar producþia deenergie a fost de 7600 Gcal.

Cercetãrile au arãtat cã cenuºa conþine în medieaproximativ 800 PPM (pãrþi pe milion) zinc, 100PPM plumb, 15 PPM cobalt ºi 8 PPM cadmiu.Potrivit cercetãrilor, se recomandã utilizareacenuºii de la centrale drept îngrãºãmânt însilviculturã pentru a asigura cã metalele grele nuajung în alimentaþia umanã. În urma unorcomparaþii între cenuºã ºi îngrãºãminte standard,conþinutul de minerale ale unei tone de cenuºã esteegal cu cel al aproximativ 200 kg de îngrãºãminte.

Reducerea emisiilor de gaze cu efect deserãPerioada de creditare pentru acest proiect de JIeste de 14 ani. Totalul reducerilor de emisii va fi de715000 tone de echivalent CO2 pentru toate cele5 componente/locaþii ale proiectului în perioada2004-2017, din care cota componenteiGheorgheni este de 153.000 tone.

Preþul de vânzare a energiei termice Preþul de vânzare a energiei termice menþionat maijos cuprinde toate costurile de funcþionare ºiîntreþinere ºi se presupune cã investiþia localã va fi

11

pãcurã 1997 1998 1999 2000 2001

tone/an 1,181 1,298 858 601 855

recuperatã într-o perioadã de 10 ani, cu o ratãinternã de recuperare (IRR) de 8%. Valorile-cheieale acestui calcul sunt prezentate în tabelul de maijos.

Preþurile actuale ale energiei termice în Româniasunt reglementate, consumatorii plãtind 107,5RON/ Gcal (aproximativ 30 euro). CentralaGheorgheni produce energie termicã la un cost de101,2 RON/ Gcal (aproximativ 29 euro),majoritatea centralelor termice având costuri deproducþie de 170-200 RON/ Gcal (aproximativ48-57 euro), diferenþa pânã la preþul naþional fiindsubvenþionatã de bugetul naþional ºi de celelocale.

Datele pentru cinci instituþii publice din Gheorgheniaratã o reducere cu 230.000 RON (aproximativ65.000 euro) a cheltuielilor pentru energie termicãîn sezonul 2004-2005.

Aspecte socialeImplementarea proiectului aduce beneficii uneipãrþi importante din locuitorii celor cinci oraºe dinproiect. În toate oraºele respective sistemele determoficare erau într-o stare proastã iar unelesisteme erau deseori inoperabile sau în cel mai buncaz funcþionarea lor era instabilã, cauzândprobleme serioase ºi disconfort pentru locuitori.

Dupã implementarea proiectului au mai fostracordate la reþeaua alimentatã de centrala pebiomasã încã un cartier, un liceu ºi un spital.

Noi sectoare de afaceri Utilizarea deºeurilor lemnoase aduce noioportunitãþi de afaceri în Romania. Aceste deºeurisunt utilizate într-o mãsurã foarte redusã iarpotenþialul pentru extinderea acestei afaceri estefoarte mare.

În statisticile oficiale daneze, biomasa ºi surseleregenerabile de energie reprezintã o componentãesenþialã:

- 36% din producþia de energia termicã pentrutermoficare din Danemarca se bazeazã pebiomasã ºi incinerarea deºeurilor;

- Deºeurile lemnoase reprezintã circa 20500 TJ /5700 GWh producþie anualã de energie primarãîn Danemarca.

Aceste valori trebuie comparate cu o producþieenergeticã anualã de circa 300 TJ în proiectulromânesc pe bazã de rumeguº, echivalând cu1,5% din producþia energeticã pe bazã de deºeurilemnoase din Danemarca.

Suprafaþa ocupatã de pãduri în Danemarca estede aproximativ 5200 km2, iar suprafaþa cu pãduridin România este de aproximativ 64000 km2 - esteevident cã potenþialul pentru dezvoltare înRomania este remarcabil. Acest potenþial dedezvoltare a afacerilor nu include doar producþiade energie termicã, ci ºi procesarea deºeurilorlemnoase, manipularea ºi transportarea deºeurilorlemnoase, ce în Danemarca reprezintã un sectorde afaceri, chiar dacã producþia sa de deºeurilemnoase este mult mai micã decât în România.

MonitorizareObiectivul planului de monitorizare este sã ofereun cadru pentru colectarea ºi managementuldatelor privind performanþele pentru a monitorizaºi verifica reducerea emisiilor de GES generate deproiectul de Implementare în Comun. Verificareaeste definitã drept audit periodic al reduceriiemisiilor de GES ºi a conformãrii cu criteriile de JI,efectuat de o terþã parte.

Nu a fost elaborat un plan de monitorizare aimpactului social al proiectului, însã serviciile deîncãlzire ºi apã caldã au fost îmbunãtãþite iarsubvenþiile pentru energie termicã nu mai suntnecesare, ceea ce înseamnã mai multe fonduripublice pentru alte tipuri de cheltuieli.

Consultare ºi participare publicã Potrivit documentelor proiectului, consultareafactorilor interesati a fost realizatã prin anunþuri înpresa localã pentru o perioadã de minimum douãsãptãmâni în toate oraºele din cadrul proiectului.Nu au fost depuse comentarii sau obiecþii faþã deimplementarea proiectului. Nu au fost primite

12

Nr. de apartamente încãlzite 410

Nr. de blocuri de apartamente racordate la reþea 17

Nr. de clãdiri individuale racordate la reþea 17

Nr. total de persoane în apartamente 1230

Nr. total de persoane în clãdiri individuale 58

comentarii din partea unor factori precum ONG-uri, autoritãþi locale de protecþie a mediului, instituþiidin domeniul silviculturii sau industria de prelucrarea lemnului.

ConcluziiProiectul a dus la îmbunãtãþiri semnificative alecondiþiilor de mediu, precum ºi a condiþiilor de trai.Nu existã probleme majore cu proiectul pebiomasã de la Gheorgheni. Trebuie sã menþionãmcã existã destul rumeguº pentru a alimentacentrala, ºi cã probabil tot necesarul de energietermicã al oraºului Gheorgheni ar putea fi acoperitde centrale pe rumeguº. În prezent, planurileprimãriei cuprind o centralã pe cogenerare(producþie de energie termicã ºi electricã) de 30MW, un proiect ce ar urma sã fie implementat înparteneriat cu o firmã din Ungaria.

Societatea de termoficare a raportat problemelegate de alimentarea cu rumeguº, referitoare laconþinutul de fragmente lemnoase de dimensiunimai mari, pietre ºi nisip, ceea ce înseamnã cã suntnecesare mai multe lucrãri de întreþinere. Existã110 contracte cu furnizori de rumeguº, însã înprezent societatea de termoficare trebuie sãtransporte rumeguºul cu mijloacele proprii. Acesteprobleme sunt cauzate în principal de înfiinþareaunor companii ce exportã brichete de rumeguº,respectiv concurenþã în privinþa aprovizionãriicentralei. Societatea de termoficare nu plãteºtepentru rumeguº în prezent, însã situaþia s-ar puteamodifica în viitorul apropiat. Toate echipamentelecentralei pe rumeguº au funcþionat perfect în ceidoi ani de operare, cu excepþia unei avarii a unorsisteme electronice de control al combustiei.

13

4.2. Biocombustibil la Cluj Napoca

Proiectul "Posibilitãþile ºi limitele ecologizãriitransportului urban de suprafaþã prin utilizareacombustibililor proveniþi din uleiuri vegetale" dinCluj Napoca a fost implementat de Facultatea deMecanicã din cadrul Universitãþii Tehnice ClujNapoca în 2005. Cercetãrile din cadrulUniversitãþii Tehnice cu privire la obþinerea ºiutilizarea biocombustibililor au demarat în anul2000, datoritã contactelor cadrelor universitare cudiverºi factori interesaþi de utilizarea uleiului derapiþã ºi a uleiurilor uzate în acest sens.Biocombustibilii obþinuþi din rapiþã, floarea-soareluiºi soia au fost testaþi iniþial pe tractoare în cadrulunui proiect derulat între 2002 ºi 2005.

Proiectul "Posibilitãþile ºi limitele ecologizãriitransportului urban de suprafaþã prin utilizareacombustibililor proveniþi din uleiuri vegetale",implementat în parteneriat cu Regia Autonomã deTransport Urban Cluj, a demonstrat eficienþaeconomicã a utilizãrii acestor combustibili, însã înprezent autobuzele nu funcþioneazã cu ulei derapiþã din cauza lipsei de interes a administraþieilocale. Proiectul-pilot s-a desfãºurat timp de osãptãmânã pe un autobuz al Regiei Autonome deTransport Urban Cluj, care a rulat în trafic în modnormal.

Proiectul are drept scop schimbareacombustibilului la mijloacele de transport în comuncu unul ecologic, obþinut din ulei din diferite plante(rapiþã, floarea-soarelui, soia). Utilizareabiocombustibililor în transportul urban ar duce lareducerea emisiilor poluante (dioxid de carbon -CO2, sulf - S, oxizi de azot - NOX, hidrocarburi -HC, monoxid de carbon - CO, ºi particule însuspensie) în atmosferã.

Alternativa viabilã atât din punct de vedereeconomic cât ºi ecologic la combustibilul clasic(motorina) o reprezintã biocombustibilii, care seextrag din diverse plante. Existã douã modalitãþiprin care se utilizeazã astfel de combustibili pentrumotoarele diesel:

- se utilizeazã ulei nerafinat (de rapiþã, soia,floarea soarelui etc.), caz în care motorul trebuiemodificat pentru a permite combustia în condiþiioptime;- se utilizeazã ulei de rapiþã rafinat - esterizat (seobþine metilester), caz în care nu sunt necesaremodificãri ale motorului.

Procesul tehnologic pentru extragerea uleiuluivegetal atât pentru alimentaþie cât ºi în scopuriindustriale este bine pus la punct, existând astfeltrei metode fundamentale:1. extracþie prin solvent: seminþele sunt strivite ºimacerate într-un solvent (ex. hexanul10); solventulse evaporã ºi este eliberat uleiul; 2. extracþia prin presare: presarea seminþelorutilizând prese cu ºurub;3. extracþia prin transesterificare, unde se folosescalcooli: metilic, etilic, propilic, butilic etc.

Caracteristici-cheie ale proiectului - utilizarea unor surse regenerabile de energie; - eliminarea emisiilor de sulf în atmosferã;- reducerea emisiilor de CO2, NOX, CO, ºiparticule în suspensie în atmosferã; - folosirea unor resurse locale (culturi de rapiþã);- crearea unor noi locuri de muncã pentrucultivarea rapiþei ºi producþia metilesterului; - preþ stabil al carburantului la consumator(deconectarea de preþul petrolului);- aer mai curat pentru locuitorii din zonele urbane;- alinierea la normele europene, care prevãd capânã în 2010 în fiecare Stat Membru al UniuniiEuropene biocombustibilii sã reprezinte 5,75% dinconsumul de combustibili din sectorul transporturi; - un preþ mai mic pentru biocombustibil decâtpentru combustibil convenþional, ºi implicitreducerea cheltuielilor din bugetul local pentrutransport;- dezvoltarea infrastructurii unor zone rurale prinatragerea de investitori în zonele cu potenþialagricol pentru rapiþã.

Utilizarea rapiþei în industria combus-tibililorDin uleiul de rapiþã prelucrat se obþine metilesterul,

14

10 Hexanul (C6H14) - este un produs chimic ce rezultã din rafinarea petrolului; toxicitatea lui este micã, are efect slabanestezic; inhalarea unor concentraþii mari de hexan produce în primã fazã o stare euforicã, urmatã apoi de somnolenþã cudureri de cap ºi stare de vomã.

carburant comparabil cu motorina, care esteamestecat cu aceasta în anumite proporþii pentru afuncþiona în motoarele diesel. ªrotul (masa deseminþe din care s-a extras uleiul) ºi glicerina11 suntdoi compuºi valoroºi ce rezultã din producereabiocombustibilului din rapiþã. Din 100 kg deseminþe de rapiþã se obþin 30-35 kg ulei ºi 50-55kg ºrot (ce se întrebuinþeazã în hrana animalelor,cu un conþinut de proteinã de 38-42% ºi grãsimi 8-9%). Toate aceste caracteristici ale utilizãrii rapiþeio fac sã devinã o plantã cu mari avantajeeconomice, agrotehnice12 ºi ecologice.

Existã o directivã13 europeanã de implementare abiocombustibililor pentru toate tipurile de transport(au fost construite autovehicule ce funcþioneazã pebaza unui combustibil denumit E85, cu 15%benzinã ºi 85% etanol). România, prin întinselesuprafeþe agricole ºi condiþiile naturale propice decultivare a plantelor din care se produc uleiurivegetale, poate deveni un important producãtor debiocombustibil.

Tehnologia de producere a biocombustibilului dinRomânia este similarã cu cea din Europa de Vest,însã a fost dezvoltatã la o scarã mult mai micã,deoarece nu a apãrut un interes real din parteaautoritãþilor centrale ºi locale pentru aceastãalternativã ieftinã ºi ecologicã la combustibiliitradiþionali. Se pot face combinaþii reuºite decombustibil fãrã sã aibã loc modificãri alemotorului: de la 5% metilester + 95% motorinã,pânã la 40% metilester + 60% motorinã. Aceastanu înseamnã însã cã biocombustibilii nu pot fi

folosiþi drept substitut total, fãrã a fi amestecaþi cumotorinã sau benzinã. Singurul exemplu de succesîn România rãmâne deocamdatã funcþionarea unuiautobuz din Cluj Napoca timp de o sãptãmânã cubiodiesel, moment în care s-a demonstrat eficienþaeconomicã ºi ecologicã a utilizãrii surselorregenerabile în transportul în comun.

Nivelul de producþie al rapiþei ºi valorilesale energetice În urma testelor în cadrul Facultãþii de Mecanicãdin Cluj Napoca pe un câmp experimental, s-auobþinut cantitãþi însemnate de seminþe la hectar(3000 - 3500 kg/ha). În tabelul de mai jos suntprezentate câteva date reprezentative pentrucantitatea de ulei de rapiþã obþinutã pe hectar prindiferite metode, atât consumul cât ºi câºtigulenergetic.

Bilanþul energetic al producerii biocombustibililorpe bazã de ulei de rapiþã (Naghiu, Al. ºi L.

Naghiu, 2000).Sursa: Facultatea de Mecanicã Cluj Napoca,http://utcnrapita.wz.ro/biodiesel.php

Producþia de ulei de rapiþãSursa: Facultatea de Mecanicã Cluj Napoca

15

11 Glicerina (Glicerol) are sute de aplicaþii în industria farmaceuticã, cosmeticã, alimentarã ºi este comercializatã la preþuriîn jur de 1000 USD/t. 12 Rapiþa este o bunã premergãtoare pentru cerealele de toamnã, conservã ºi amelioreazã fertilitatea solului, permiteutilizarea aceluiaºi set de maºini ca ºi în cazul cerealelor pentru semãnat ºi recoltat.13 Directiva CE 30/2003 care stabileºte utilizarea biocombustibililor sau a altor combustibili obþinuþi din surse regenerabilela un procent de 5,75% din totalul consumului de combustibili pânã în 2010 pentru toate þãrile UE.

Nivel productiv Seminþe de rapiþã- producþia agricolã 3,2 t/ha

- producþia de energie 76000 MJ/ha

- consum energetic 17460 MJ/ha

- intrãri/ ieºiri 1:4,3

- câºtig energetic 330%

Extracþia de ulei Presare la rece Presare ºi extracþie

Ulei de rapiþã Turte de rapiþã Ulei de rapiþã ªrot de rapiþã- producþia 1,02 t/ha 2,1 t/ha 1,22 t/ha 1,9 t/ha

- producþia energeticã 37700 MJ/ha 38400 MJ/ha 45100 MJ/ha 31000 MJ/ha- consumul energetic total 9100 MJ/ha 9260 MJ/ha 13550 MJ/ha 9310 MJ/ha

- intrãri/ ieºiri 1:4,4 1:4,1 1:3,3 1:3,3

- câºtig energetic 310% 310% 230% 230%

Esterizarea uleiului de rapiþã

Etapele tehnologice de extragere a uleiului derapiþã ºi a esterului sãu:I. extragerea uleiului;II. degumarea14 uleiului;III. filtrarea uleiului;IV. esterizarea;V. depozitarea uleiului/esterului.

Producþia de rapiþã în RomâniaRapiþa se situeazã pe locul cinci, sub aspectulproducþiei de ulei comestibil, între planteleoleaginoase din România. Uleiul de rapiþã arelargi utilizãri industriale ºi alimentare; turtele derapiþã obþinute din procesare au o bunã valoarefurajerã, fiind bogate în proteine (38-42%),glucide ºi sãruri minerale; paiele de rapiþã sefolosesc în industria materialelor de construcþii.Rapiþa se recolteazã timpuriu, motiv pentru careconstituie o bunã plantã premergãtoare pentrugrâu ºi orzul de toamnã. Rapiþa este o excelentãplantã meliferã timpurie (asigurã circa 50 kgmiere/ha)15.

Costuri de producþie ºi distribuþieÎn tabelul de mai jos sunt prezentate costurile mediiale unor biocombustibili ºi producþiile estimate lanivel mondial. Din tabel rezultã cã un litru de uleide rapiþã neprelucrat costã aproximativ 1 RON (înfuncþie de cursul valutar ºi piaþã). Preþul unui litru deulei pur sau metilester la consumator variazã între2,6 RON ºi 3,1 RON, mai ieftin decât un litru demotorinã, ce are preþul de 3,5 RON (iulie 2006),iar diferenþa în privinþa puterii calorice este micã(ulei de rapiþã: 37000 kJ/litru, motorinã: 41800

kJ/litru). În plus, acest biocombustibil are unconþinut de 10% oxigen, ceea ce îmbunãtãþeºtearderea; se adaugã faptul cã nu existã emisii desulf. În urma testelor realizate pe autobuzul dinCluj Napoca s-a constatat un consum mediu debiodiesel egal cu cel de motorinã.

Costurile medii ale unor bicocombustibili ºiproducþiile estimate

Sursa: Rapiþa - Tehnologie de cultivare - Aliment ºicombustibil, Petru Guº, Ioan Mihaiu, Nicolae Cordoº,Teodor Rusu, Ilarie Ivan, Cluj Napoca, 2003.

Reducerea emisiilor de gaze cu efect de serãDeoarece biocombustibilii duc la reducereanecesarului de combustibili fosili, aceºtia contribuiela atingerea obiectivului de reducere a emisiilor degaze cu efect de serã. Plantele absorb CO2 întimpul creºterii, ºi aceeaºi cantitate de CO2 esteeliberatã în atmosferã la descompunerea acestora.Utilizarea materialului vegetal pentru obþinereacombustibililor este astfel aproximativ neutrã dinpunct de vedere al emisiilor de CO2 (intervin doaremisiile de gaze cu efect de serã din cadrullucrãrilor agricole, al transportului materialului, ºial construcþiei, funcþionãrii ºi dezafectãrii unitãþilorde prelucrare). În prezent biocombustibilii, de-alungul întregului lor ciclu lor de viaþã16, produc cuaproximativ douã treimi mai puþin gaze cu efect deserã decât combustibilii auto convenþionali. 28%din gazele cu efect de serã din Europa suntproduse de sectorul transport, astfel cã reducerilede emisii care pot fi obþinute prin utilizareabiocombustibililor vin în întâmpinareaangajamentelor Uniunii Europene în cadrulProtocolului de la Kyoto.

16

Biocombustibil Glicerinã

- producþia 1,21 t/ha 0,112 t/ha- producþiaenergeticã

44890 MJ/ha 1900 MJ/ha

- consumulenergetic total

20310 MJ/ha 870 MJ/ha

- intrãri/ ieºiri 1:2,55 1:2,55- câºtig energetic 155% 155% Denumire

combustibilCost mediu,USD/tonã

Producþieestimatã la nivel

mondial 106 tone

Ulei de rapiþã 311 7,0

Ulei de floarea

soarelui

346 154,0

Ulei soia 985 0,39

14 Degumarea uleiului - eliminarea substanþelor mucilaginoase (fosfatide, albumine, hidraþi de carbon) care îngreuneazãdesfãºurarea celorlalte faze ale procesului de rafinare ºi influenþeazã calitatea uleiului obþinut. 15 http://www.maap.ro 16 Cultivare, transport, rafinare, utilizare.

Tipuri noi de afaceriInvestitorii strãini nu s-au lãsat mult aºteptaþi în acestsector, astfel încât au venit cu fonduri importantepentru a obþine biodiesel din rapiþã româneascã.Compania portughezã Biomart, divizie aconsorþiului Martifer, investeºte 50 milioane EUR înconstruirea unei fabrici de extragere a uleiului laLehliu Garã (Judeþul Cãlãraºi). Conformreprezentanþilor firmei, acest proiect va demara lasfârºitul anului 2006 ºi se preconizeazã cã vaavea o producþie anualã de 100.000 tone debiodiesel. Biocombustibilul produs la Lehliu Garãva fi exportat sau vândut pe piaþa româneascã.

Firma S.C. Autoelite S.R.L. din Baia Mare aconstruit o fabricã de producere a biodieselului, iarpreþul de comercializare a biodieselului este 2,65RON pentru 1 kg ºi 2,81 RON pentru 1 litru (fãrãTVA). Produsul a fost testat în formã purã (100%biodiesel) în parcul auto al firmei, cât si înamestecuri de diferite procente (50%, 40% si 20%biodiesel ºi restul motorinã). Nu au fost identificateprobleme de funcþionare sau de modificare aparametrilor fizico-chimici. Confom informaþiilor depe pagina de web a firmei Autoelite S.R.L.,biodieselul produs de firmã este în conformitate custandardele naþionale pentru biocombustibili17.

Aspecte sociale O datã cu apariþia acestor tipuri noi decombustibili proveniþi din uleiuri vegetale sedezvoltã ºi zonele rurale de care aparþinsuprafeþele agricole. Locuitorii din zonã se potimplica fie în procesul de cultivare a planteloroleaginoase (rapiþã, floarea soarelui, soia etc.), fieîn cadrul fabricilor de producere a uleiului ºi apoia esterilor. Se obþin astfel noi locuri de muncã ºieste redus ºomajul din zonele rurale.

În acelaºi timp, poate fi redusã presiunea asupraveniturilor familiale prin scãderea preþuluicombustibilului auto, ce se adaugã la beneficiilepentru sãnãtatea populaþiei din zonele urbane(prin reducerea poluãrii autovehiculelor).

Probleme legate de utilizarea bio-combustibililorÎnlocuirea combustibililor fosili cu biocombustibilieste o tendinþã ce s-a definit în contextul creºteriipreþului petrolului ºi este prezentatã ca fiind oalternativã ecologicã, ce creeazã locuri de muncãºi nu are un impact social major. Acesteconsiderente nu sunt însã adevãrate în modautomat, ci poate dimpotrivã. În primul rând, fãrãpolitici ºi mãsuri de reducere a dependenþei deautovehiculele personale, impactul utilizãriibiocombustibililor asupra fenomenului schimbãrilorclimatice ar fi marginal - gradul de utilizare atransportului rutier ar continua sã creascã.Producþia ºi utilizarea biocombustibililor poateduce la reducerea presiunilor sociale ºi de mediuproduse de extracþia petrolului, însã ar duce lacreºterea presiunilor asupra pãdurilor,biodiversitãþii ºi producþiei alimentare. Ar avea locreducerea emisiilor de gaze cu efect de serã dinarderea combustibililor fosili, însã ar avea loceliberarea dioxidului de carbon fixat în pãduri - înurma defriºãrii pentru obþinerea de teren arabil învederea cultivãrii biocombustibililor.

Concluzii În urma proiectului "Posibilitãþile ºi limiteleecologizãrii transportului urban de suprafaþã prinutilizarea combustibililor proveniþi din uleiurivegetale" s-a demonstrat cã pentru regiile localede transport biocombustibilii sunt o soluþie maieconomicã decât combustibilii convenþionali.Celãlalt avantaj este reducerea cu circa 70% aemisiilor de gaze cu efect de serã. Trebuie avuteînsã în vedere problemele legate de: mono-culturi;defriºarea suprafeþelor forestiere pentru a face locculturilor pentru biocombustibili; impactul acestoraasupra biodiversitãþii ºi asupra structurii culturilorpentru obþinerea de alimente; eliminareaorganismelor modificate genetic.

17

17 SR EN 14214:2004 (Carburant pentru automobile. Esteri metilici ai acizilor graºi pentru motoare diesel. Specificaþii ºimetode de încercare), standard aprobat de Asociaþia de Standardizare din România.

4.3. Energie geotermalã la Oradea

Oradea este unul dintre oraºele din România încare este folositã o sursã regenerabilã de energieîn producerea energiei termice pentru consumatoriicasnici, companii private ºi instituþii publice. FirmaTransgex Oradea furnizeazã agent termic ºi apãcaldã menajerã utilizând captãri de apãgeotermalã. Oraºele Oradea ºi Beiuº beneficiazãde energie termicã la un preþ mult mai mic decâtdin sursele convenþionale de energie utilizate încentralele de termoficare. Un avantaj major alacestei surse regenerabile de energie este faptulcã nu existã emisii directe de gaze cu efect deserã; au loc emisii în procesul de producþie alechipamentelor utilizate, ºi datoritã utilizãrii unorboilere pe gaze naturale pentru ridicareatemperaturii agentului termic în unele cazuri.

Potenþialul sursei geotermale din Oradea este de250.000 - 300.000 Gcal/an, în vreme ceconsumul total în 2005 a fost de 900.000 Gcal,astfel cã o treime din energia termicã a oraºuluiOradea ar putea fi asiguratã de sursa geotermalã.

O datã cu folosirea întregii capacitãþi geotermale,o însemnatã cantitate de combustibil clasic va fieconomisitã ºi în plus o mare cantitate de gaze cu

efect de serã nu va mai ajunge în atmosferã.Transgex Oradea are licenþã de exploatare pentru200.000 Gcal din surse geotermale; dacã se vaexploata toatã aceastã cantitate de energiegeotermalã înseamnã cã se vor reduce emisiile deCO2 cu aproximativ 14.300 de tone pe an18.Întreg procesul de utilizare a sursei geotermale laOradea este proiectat astfel încât sã nu aibã unimpact negativ asupra mediului.

Procesul tehnologic cuprinde captarea, distribuþiaºi injecþia apelor înapoi în zãcãmânt saudeversarea lor în Pârâul Peþea:- sonde de producþie care extrag apa de laadâncimi de 3200 metri, unde apa aretemperaturi cuprinse între 72o C ºi 105o C; - reþeaua de distribuþie primarã utilizatã deTransgex cât ºi cea secundarã deþinutã de PrimãriaOradea este foarte nouã (2004), având conductepreizolate ºi pierderi sub 10%;- sondã de injecþie care reintroduce apa rezidualãînapoi în zãcãmânt;- deversarea în Pârâul Peþea, ce are o temperaturãde 30o Celsius, izvorând dintr-o sursã geotermalã.

Transgex deþine 48 de foraje înjudeþele Bihor ºi Satu Mare. LaOradea, Transgex opereazã 11sonde de producþie ºi 1 sondã deinjecþie (de reintroducere a apei înzãcãmânt). Timp de 20-25 zile pean, la vârf de sarcinã (maximumde consum) sunt folosite ºi cazanepe gaz pentru aducerea lastandard a temperaturii apei.Transgex are cuprinse în planurilesale de investiþii sonde de injecþiepentru întregul volum de apãutilizat, deoarece taxele dedeversare a apelor uzatereprezintã, de exemplu,aproximativ 20% din costurile deproducþie a energiei termice înoraºul Beiuº.

Caracteristici-cheie ale proiectului- utilizarea unei surse regenerabile de energie;- utilizarea unei surse de energie neutrã din punct

18

18 Fondul Român pentru Eficienþa Energiei (FREE)

Foto: Transgex

de vedere al emisiilor de CO2; - utilizarea unor resurse energetice locale;- reducerea impactului de mediu al utilizãriicombustibililor fosili pentru producerea energieitermice ºi încãlzirea apei pentru consumul casnic,implicit reducerea semnificativã a emisiilorpoluante (SO2, NOx, CO2, CO ºi pulberi);- preþ stabil al energiei la consumator(deconectarea de preþul petrolului);- eliminarea subvenþiilor de la bugetul naþional saulocal pentru termoficare;- un preþ mult mai mic al energiei termice pentruconsumatorii locali în comparaþie cu energiaobþinutã la Electrocentrale Oradea;- reabilitarea reþelei de transport ºi distribuþie:conductele de transport ºi distribuþie au fostînlocuite ºi au fost reduse astfel pierderile decãldurã ºi de agent termic.

Reducerea emisiilor de gaze cu efect de serãPotenþialul sursei geotermale din Oradea este decirca 250.000 Gcal. Ultima investiþie a companieiTransgex a fost reprezentatã de punerea înexploatare a 20.000 Gcal în cadrul unui proiectde Implementare în Comun (Joint Implementation)derulat împreunã cu Agenþia Danezã de Mediu.Costul proiectului19 a fost de 1,1720 milioane USD,iar o parte din investiþie a fost reprezentatã detranzacþionarea creditelor de emisii de gaze cuefect de serã (proiectul aduce o reducere aemisiilor de aproximativ 14.000 tone echivalentCO2 pe o perioadã de 10 ani pentru municipiulOradea). Perioada de rambursare la FondulRomân pentru Eficienþa Energiei (FREE) este de 3ani, iar termenul de recuperare a investiþiei este de2,5 ani.Energia termicã ºi apa caldã menajerã din oraºulBeiuº sunt asigurate de Transgex SA Oradea chiardacã aici a fost sistat în mod oficial serviciul deîncãlzire urbanã21. În Beiuº, Transgex SA Oradeaare în exploatare douã sonde geotermale22.Reducerile de gaze de efect de serã pentru oraºul

Beiuº sunt de 9.738 tone CO2 pe an. O însemnatã cantitate de CO2 (aproximativ240.000 tone) va fi redusã timp de 10 ani prinutilizarea energiei geotermale în cele douã oraºe.

Preþul de vânzare a energiei termiceConsumul de energie termicã în Oradea a fost în2005 de 900.000 Gcal.; contribuþie Transgex afost de 70.000 Gcal. Preþul pentru 1 Gcal dinsurse geotermale a fost de 85 RON (TVA inclus),faþã de un preþ naþional de referinþã23 de 107,5RON. Celãlalt furnizor de energie termicã dinlocalitate, Electrocentrale Oradea, a avut un preþde 140 RON, la care a fost aplicatã o subvenþiede stat.

Înlocuirea reþelei de distribuþie Transgex Oradea a investit ºi în schimbareasistemului de conducte ce transportã agentul termicla consumator. Astfel, reþeaua primarã dedistribuþie (deþinutã de Transgex) ºi reþeaua dedistribuþie secundarã (deþinutã de PrimãriaOradea) sunt într-o stare foarte bunã, anul deconstrucþie fiind 2004. Au fost montate conductepre-izolate ce au pierderi extrem de mici, sub 10%.

Substituirea combustibililor fosili ºieconomii financiare prevãzutePrin implementarea ultimului proiect Transgex (depunere în exploatare a 20.000 Gcal) au fostrealizate urmãtoarele economii de resurseenergetice primare:- prin utilizarea surselor regenerabile de energieproiectul duce la reducerea consumului decombustibil fosil la Electrocentrale Oradea24;reducerea este echivalentã unei cantitãþi decombustibil de 9000 tone echivalent petrol; - cheltuielile de întreþinere ºi alte costuri sunt foarte

scãzute: spre deosebire de CET ºi de vechileechipamente uzate moral ºi fizic, noile capacitãþisunt mai fiabile ºi complet automatizate, rezultândastfel însemnate economii financiare prin

19

19 Investiþia constã în conectarea a 5 puncte termice (cartierul Ioþia Nord) la forajul de apã geotermalã nr. 4767 Oradea20 36% Fondul Român pentru Eficienþa Energiei, 8% Transgex SA Oradea, 56% comercializarea de emisii - DanishEnvironmental Protection Agency.21 OG nr. 48/ 2004, Monitorul Oficial nr. 563/24-04-2004, partea I. 22 Izvoarele 3001 ºi 3003, ce au un debit de 120 l/s, la o temperaturã de 120oC.23 H.G. nr. 1.254/2005, publicatã în Monitorul Oficial nr. 938/20.10.2005. 24 Electrocentrale Oradea are douã instalaþii mari de ardere de tip I: trei cazane care funcþioneazã cu gaze naturale ºipãcurã ºi trei cazane care funcþioneazã cu lignit.

diminuarea cheltuielilor de operare ºi întreþinere.Folosirea schimbãtoarelor de cãldurã cu plãciduce la reducerea considerabilã a pierderilor deenergie termicã; - reducerea emisiilor: la 1 USD investit se obþine oreducere a emisiilor de CO2 de 12 kg pe an, sau1 USD investit va aduce anual circa 0,06 USD prinvânzarea de emisii de CO2 (la o cotaþie de 4 EURpe tonã echivalent CO2).

Aspecte socialeUtilizarea energiei geotermale în oraºele Oradeaºi Beiuº aduce mari beneficii consumatorilor, atâtdin punct de vedere financiar (preþ mai mic) cât ºial confortului (nu mai existã pierderi semnificativeîn reþea). În Beiuº aceastã soluþie ecologicã este

Sursa: Transgex

singura viabilã deoarece oraºul afost scos de pe lista oraºelor cuservicii de încãlzire urbanã prinOrdonanþa de Urgenþã aGuvernului nr. 48/ 2004.

Localitatea Beiuº are 12.000locuitori ºi un numãr de 1400 deapartamente din care numai 900sunt în prezent racordate lareþeaua de distribuþie a agentuluitermic ce aparþine Transgex. Totconsumul este acoperit din sursegeotermale (au fost înlocuite 3centrale termice pe combustibillichid). Producþia geotermalã înanul 2005 a fost de 14.000 Gcal.Se preconizeazã o creºtere aproducþiei la 20.000 Gcal în2006 ºi respectiv 22.000 Gcal în

2007. Proiectele geotermale din Beiuº sunt co-finanþate de Agenþia Danezã de Mediu.

Reducerea cu 30% a subvenþiilor25 acordate CETOradea de la bugetul de stat a motivatmunicipalitatea orãdeanã ca în paralel cumajorarea subvenþiilor de la bugetul local sãcreascã ponderea energiei termice produse prinvalorificarea energiei geotermale. În acest scop,Transgex S.A. ºi Consiliul Local au încheiat uncontract de asociere26 de tip parteneriat public-privat. Pânã în 2007, subvenþiile acordate de statproducãtorilor de energie termicã vor fi eliminateastfel încât prin contractul dintre Consiliul LocalOradea ºi Transgex S.A. se are în vedere

extinderea utili-zãrii energieigeo-termale pen-tru producereaenergiei termice,cât ºi moder-nizarea punctelortermice ºi a re-þelelor de distri-

buþie. În prezent Transgex S.A. furnizeazã agent

20

Energie termicã ºi apã caldã OradeaNumãr de apartamente agent termic ºi apã caldã 3200Numãr de asociaþii proprietari 43

Numãr de apartamente ce au doar apã caldã 3500

Energie termicã ºi apã caldã BeiuºNumãr de apartamente conectate agent termic ºi apã caldã 900Numãr de apartamente în curs de racordare agent termic ºi apã caldã (2007) 500

25 Ordonanþã de urgenþã pentru adoptarea unor mãsuri privind furnizarea energiei termice populaþiei, pentru încãlzirealocuinþei ºi prepararea apei calde de consum, prin sisteme publice centralizate de alimentare cu energie termicã, MonitorulOficial, partea I, Nr. 563/24.VI.2004.26 A fost înfiinþatã compania Geoterm, în care 88,5% din acþiuni aparþin Transgex, iar 11,5% Consiliul Local Oradea.

Foto: Transgex

termic ºi apã caldã menajerã la un numãr de3200 de apartamente (prin 43 de asociaþii deproprietari), ºi doar apã caldã menajerã la 3500de apartamente27.

Planuri de viitorTransgex are drept obiectiv pe termen scurt (2 ani)creºterea producþiei la 150.000 Gcal. Printreproiectele de investiþii ale companiei se numãrã deexemplu un proiect mixt de furnizare a 86.000Gcal în cartierul Nufãrul. Este un proiect mixt, deutilizare a sursei geotermale ºi a gazelor naturale(36.000 Gcal pe bazã de gaze ºi 50.000 Gcaldin sursa geotermalã), deoarece sursa are otemperaturã de 72o C (este necesarã otemperaturã de minimum 100o C). Se prevedeinstalarea unei sonde de producþie ºi a uneia deinjecþie. Valoarea proiectului este de 6,2 milioaneEUR, ºi se are în vedere obþinerea unei co-finanþãride la Fondul pentru Mediu.

ConcluziiUtilizarea surselor de energie geotermalã înoraºele Beiuº si Oradea a îmbunãtãþit semnificativcondiþiile de mediu ºi de trai. Potenþialul geotermaleste însemnat astfel încât dacã se va ajunge lavalorile maxime de exploatare ºi valorificare,Transgex S.A. va asigura aproximativ 30% dinnecesarul de agent termic ºi apã caldã menajerãal oraºului Oradea ºi 100% pentru oraºul Beiuº.Modernizarea sistemului de alimentarecentralizatã cu energie termicã din municipiulOradea face parte din programul de investiþii alsocietãþii Transgex S.A. Compania deþine licenþede foraj pentru zãcãminte situate în partea denord-vest a þãrii, ce reprezintã 50% din potenþialulgeotermal al României. Prin experienþa de 35 deani în folosirea energiei geotermale, firmaTransgex S.A. reuºeºte sã îºi pãstreze o poziþie delider ºi promotor al acestei surse de energie înRomânia.

21

27 Sursa: Transgex.

4.4. Energie solarã la Mangalia

În Municipiul Mangalia a fost implementat unproiect de utilizare a energiei solare pentrufurnizarea apei calde menajere ºi parþial pentruasigurarea încãlzirii, împreunã cu CLU (combustibillichid uºor). Proiectul "Creºterea eficienþeienergetice prin utilizarea energiei solare" a fostimplementat în 2005 de firma Rominterm.Obiectivul acestei iniþiative îl reprezintãeficientizarea sistemului energetic în MunicipiulMangalia ºi reducerea semnificativã a consumuluide combustibil lichid uºor (CLU) ºi a emisiilor degaze cu efect de serã.

Consiliul Local Mangalia ºi S.C. Rominserv auîncheiat la sfârºitul anului 2002 ParteneriatulPublic-Privat Rominterm. Pentru a eficientizasistemul energetic al Municipiului Mangalia,având în vedere potenþialul solar al oraºului (peste1250 kWh/m2/an), a fost realizat un studiu defezabilitate (cu sprijinul financiar al United NationsDevelopment Programme/ Global EnvironmentalFacility) în ceea ce priveºte oportunitatea utilizãriienergiei solare în combinaþie cu sistemul termicconvenþional pentru producerea energiei termicenecesare furnizãrii apei calde menajere ºi parþialpentru asigurarea încãlzirii. Proiectul pilot serealizeazã la centrala termicã nr. 15, care oferãcondiþii foarte bune din punct de vedere alamplasamentului (pe malul mãrii) ºi datoritãexistenþei unor stâlpi de beton (de la o veche

instalaþie solarã) ce asigurã o suprafaþã utilãpentru instalarea a 360 m2 de panouri solare.

Tehnologiile utilizate în cadrul proiectului sunt:- 360 colectoare solare; - cazane ce funcþioneazã cu CLU (combustibillichid uºor ce rezultã din rafinarea petrolului) curolul de a asigura funcþionarea neîntreruptã acentralei termice ºi pentru a prelua creºterile desarcinã;- reþele noi de distribuþie a agentului termic cupierderi foarte mici.

Utilizarea energiei solare pentruobþinerea de energie termicãRezultatele studiului de fezabilitate au arãtat cãprin montarea celor 360 m2 de colectoare solare,se va obþine o producþie anualã de aproximativ210 MWh, ceea ce ar reprezenta 70% dinnecesarul anual de energie termicã pentruprepararea apei calde menajere la aceastãcentralã, respectiv 10% din totalul energiei termiceproduse de aceastã centralã. Aceastã cantitate deenergie termicã produsã pe baza energiei solaredeterminã o economie de aproximativ 40 tonecombustibil Calor 3 economic, respectiv 12% dinconsumul anual de combustibil la aceastã centralã.

Investiþii ºi amortizareRominterm a investit 877.000 USD în proiectul"Creºterea eficienþei energetice prin utilizareaenergiei solare". Perioada de recuperare a

22

Foto: Rominterm

investiþiei este de 4,7 ani, cu o ratã internã derentabilitate de 29%.

Modernizarea centralelor ºi schimbareareþelei de distribuþieRominterm a preluat prin concesiune operarea a27 de centrale termice de cartier (Mangalia-Neptun-Olimp) ºi a început sã investeascã atât înpunctele termice cât ºi în reþelele de distribuþie aagentului termic pentru a le creºte eficienþa.Rezultatele nu au întârziat sã aparã, astfel încât s-a observat cã a crescut randamentul de operare aacestor centrale de la 60% la 74% ºi au scãzutatât costurile de întreþinere cât ºi costurile directede operare. Un alt avantaj al modernizãriicentralelor din Mangalia îl reprezintã reducereaimpactului asupra mediului prin reducerea emisiilorde substanþe poluante în atmosferã. Centralatermicã nr. 15 a fost modernizatã prin înlocuireaintegralã a utilajelor. A avut loc de asemeneaschimbarea totalã a reþelelor de distribuþie prininstalarea unor conducte preizolate, cu pierderisub 3%. Durata de viaþã a echipamentelor folositeeste de aproximativ 15 ani în cazul în care au loclucrãri de întreþinere periodice, iar a conductelorpreizolate este de 30-40 ani.

Reducerea emisiilor de gaze cu efect de serãUtilizarea energiei solare pentru încãlzirea apeimenajere ºi parþial a încãlzirii locuinþelor (lacentrala termicã nr. 15) duce la reducereaconsumului de combustibil ºi implicit la reducereaemisiilor de gaze cu efect de serã (conformcalculelor Rominterm): - emisii SO2 - 640 kg SO2/an;- emisii NOx - 314 kg NOx/an;- emisii CO2 - 126.000 kg CO2/an.

Preþ de vânzare a energiei termicePreþul de producþie a energiei termice obþinutã cuajutorul colectoarelor solare este mai mic decâtpreþul naþional de referinþã (107,5 RON pe Gcal),stabilit de Autoritatea Naþionalã de Reglementareîn Domeniul Energiei (ANRE). Energia termicãfurnizatã de Rominterm obþinutã din combustibillichid uºor beneficiazã de subvenþii, astfel încâtpreþul28 de furnizare aprobat pe tip de combustibilipentru populaþie, inclusiv T.V.A., este de 334,8RON/Gcal.

Capacitatea de producþie realizatã pebaza energiei solare Din mãsurãtorile ºi înregistrãrile realizate înperioada 01.09.2005 - 31.05.2006, pentruenergia termicã produsã cu ajutorul colectoarelorsolare, au rezultat urmãtoarele date:- energie termicã (solarã) produsã: 82.50 MWh;- energie termicã totalã (livratã): 247.60 MWh;- raport: 34% energie solarã (din totalul de energietermicã livratã).

Substituirea combustibililor fosiliPrin utilizarea energiei solare în aceastã centralãse obþine anual o reducere cu aproximativ 40 detone CLU, ceea ce este echivalent cu 12% dinconsumul anual de combustibil la centrala termicãnr. 15). Pentru a evidenþia economia decombustibil lichid la o centralã care funcþioneazãatât cu energie solarã cât ºi CLU, firma Rominterma efectuat un studiu comparativ cu o centralã de tip

23

28 Date privind situaþia serviciilor energetice de interes local la data de 31.03.2006, www.anrsc.ro

clasic (ce funcþioneazã numai cu CLU).

Comparaþie între douã centrale termice ce aparþinRominterm Mangalia

Sursa: Rominterm (CT15 reprezintã centralatermicã hibridã - solar ºi CLU)

Din tabelul de mai sus se poate observã cã laacelaºi numãr de apartamente racordate la sistem

s-a obþinut o economie de 10% de combustibil lacentrala termicã hibridã. Înregistrãrile consumuluide combustibil s-au fãcut iarna (anotimpdefavorabil încãlzirii apei calde menajere din

sursã solarã) astfel încât în urmarezultatelor favorabile privindeconomia de combustibil s-ademonstrat fezabilitateaproiectului.

ConcluziiProiectul "Creºterea eficienþei energetice prinutilizarea energiei solare" implementat înMunicipiul Mangalia are un real succes deoareces-a reuºit acoperirea necesarului de agent termicobþinut din sursã regenerabilã de energie

(colectoare solare) ºi sursãconvenþionalã (combustibil lichiduºor) pentru un numãr de 469 deapartamente. Investiþia încolectoarele solare pentru aproduce energie termicã esteprofitabilã astfel încât conducereasocietãþii va construi în continuareo altã centralã termicã hibridã(colectoare solare ºi combustibillichid uºor).

24

Nr. total

apartamente

Producþie septembrie

2005 - mai 2006 (Gcal.)

Consum de combustibil în

perioada septembrie

2005 - mai 2006

CT14 467 2709 450 tone

CT15 469 2534 376 tone

4.5. Energie solarã la Giurgiu

În Municipiul Giurgiu se desfãºoarã un proiect de"Modernizare a sistemului de alimentare cucãldurã ºi apã caldã prin montare de panourisolare". Proiectul vizeazã creºterea eficienþeienergetice ºi reducerea consumului de combustibilifosili ºi a fost implementat de Primãria MunicipiuluiGiurgiu. În acest plan de dezvoltare a eficienþeienergetice au fost finalizate lucrãri de modernizarea sistemului de alimentare cu apã caldã la patrusãli de sport ºi se aflã în curs de finalizare un sistemde asigurare a agentului termic ºi a apei caldemenajere la un bloc.

Sala de sport de lângã stadionul M. Anastasoviciºi blocul 516 reprezintã douã exemple elocventepentru reuºita implementãrii sistemului demodernizare termicã prin instalarea de panourisolare. Sala de sport din zona Stadionului are îndotare 6 panouri solare (de tip Alfa 250,suprafaþã 6 m2, putere 4 kW, volum de apã: 250l, greutate totalã 450 kg) ce asigurã apa caldãmenajerã pentru duºuri ºi chiuvete timp de 16 orepe zi pentru 100 de sportivi. Tot aici existã opiscinã în care apa este încãlzitã cu ajutorul a 84

de panouri solare. Colectoarele furnizeazã apãcaldã doar pe timpul verii.

Pe acoperiºul blocului 516 au fost montate 36 decolectoare solare cu o suprafaþã de 66 m2. Bloculare 30 de apartamente ºi aproximativ 90 delocatari. Sistemul nu funcþioneazã încã pentru cãnu au fost finalizate toate procedurile deconstrucþie.

În prezent necesarul de apã caldã menajerã ºiapã pentru piscina sãlii de sport sunt asigurate peperioada verii de colectoarele solare. Sistemul depanouri solare poate asigura apã caldã timp de16 ore pe zi. În timpul iernii instalaþia se goleºtedeoarece existã pericolul de îngheþ al apei încolectoare ºi deteriorarea lor. Pe timpul iernii apacaldã este furnizatã de punctul termic dinapropiere aparþinând CET Giurgiu. Reîncãrcareacu apã a instalaþiei se face primãvara dupã cetemperatura medie a aerului depãºeºte 10oC.

În cazul blocurilor din zona PT 20 (inclusiv blocul516), alimentarea cu apã caldã menajerã ºi agenttermic este asiguratã de 15 puncte termice,amplasate în imediata apropiere. Agentul termic

25

primar este apa fierbinte (130/70oC) livratã deCET Giurgiu printr-o reþea în mare parte aerianã,ce se aflã într-o stare precarã. Pe timpul veriifuncþionarea CET se întrerupe, sarcina termicã multmai redusã conducând la pierderi foarte mari pereþeaua de agent primar ºi în acest fel pe timpulverii locuitorii nu beneficiazã de apã caldãmenajerã. Blocul 516 este primul din PT 20 carebeneficiazã de panouri solare ºi care va avea apãcaldã menajerã pe timpul verii, independent deCET Giurgiu.

Utilizarea energiei solare pentruproducerea de apã caldã menajerãInstalaþia de preparare a apei calde menajere cupanouri solare de tip ALFA (în cazul sãlii de sport)este un sistem ce funcþioneazã exclusiv în perioadade varã. Ansamblul de la sala de sport estecompus dintr-o baterie de colectori solari ce se aflãpe acoperiº ºi o instalaþie de ridicare a presiunii cuhidrofor aflatã în centrala termicã. Perioada deutilizare este din martie pânã în octombrie, iarexploatarea instalaþiei se face în funcþie detemperatura apei calde produsã de panourilesolare, care poate sã scadã sau sã creascã înfuncþie de urmãtorii factori:

- cantitatea de apã caldãmenajerã distribuitã zilnic cãtreconsumatori;- perioada anului (în lunile recicantitatea de apã caldãprodusã ºi temperatura ei suntmult diminuate); - factorii meteorologici (cerînnorat).

Atunci când s-au instalatpanourile solare la blocul 516s-a luat în considerare unpotenþial solar de cca. 865kWh/m2/an. Numãrul panou-rilor (36) a fost ales pe criteriulasigurãrii a 50 l/persoanã/zi,tot timpul anului. Panourile aufost instalate pe acoperiºulblocului 516 ºi au fost orientatecãtre sud cu o distanþã liberãîntre ele de 1 m ºi o înclinarede 45o. Prepararea apei caldemenajere se va face într-un vasde 5000 litri ce va fi amplasat

în cabina punctului termic al blocului, împreunã cuschimbãtoare de cãldurã cu plãci ºi pompe derecirculare a apei.

Impact social Prin amplasarea ºi funcþionarea colectoarelorsolare la ºcoli ºi pe blocuri se asigurã apã caldãmenajerã ºi agent termic elevilor (aproximativ 100de sportivi pe zi la sala de sport din zona Stadion)ºi locatarilor (aproximativ 90 de persoane). Înprezent beneficiazã de apã caldã menajerãîncãlzitã cu ajutorul colectoarelor solare sãlile desport de pe lângã ªcolile Generale nr. 5, 8, 10 ºisala de sport (cu piscinã) de lângã stadionul M.Anastasovici.

Modernizarea centralelor ºi schimbareareþelei de distribuþieSãlile de sport ºi blocul 516 au beneficiat demodernizãri ale sistemului de alimentare cu agenttermic prin montarea de panouri colectoare deenergie solarã ºi þevi preizolate ce au un coeficientredus de pierdere a cãldurii. La blocul 516lucrãrile nu au fost finalizate deoarece nu a fostmontat cazanul colector în punctul termic 516, iar

26

þevile preizolate nu au fost conectate încã lapunctul termic.

Capacitatea de producþie pe baza energieisolare la sala de sport ºi la blocul 516Sala de sport din zona Stadionului are asiguratãapa caldã atât pentru duºuri cât ºi pentru piscinã(aproximativ 28oC) de 90 de panouri solare (84pentru piscinã ºi 6 pentru duºuri - chiuvete). Seasigurã în timpul verii 3000 l apã caldã menajerãla 45oC atât pentru duºuri cât ºi pentru chiuvete.Pentru a preveni arsurile, þinând cont de faptul cãîn panouri, în perioada de radiaþie solarã maximãapa poate ajunge la maxim 90oC, s-a prevãzut ovanã de amestec termostaticã, astfel încâttemperatura apei calde menajere sã fie limitatã lamaximum 60oC.

Instalaþia solarã de pe blocul 516 va livra anualaproximativ 57 MWh sub formã de apã caldãmenajerã, ceea ce va duce la o economie de 5,5

tone de pãcurã. Panourile solare asigurã oproducþie medie29 de circa 75 l/panou/zi la uncolector astfel încât asigurã consumul uneipersoane, de 50 l/zi (conform STAS 1478 - 90).

ConcluziiImplementarea unor sisteme de asigurare aagentului termic ºi a apei calde menajere cuajutorul panourilor solare în patru sãli de sport dinMunicipiul Giurgiu a avut succes, ceea ce a dus laelaborarea unor noi proiecte de acest gen. Unuldintre ele (un experiment) îl constituie montarea a36 de panouri solare pe blocul 516 cu ajutorulcãrora se va asigura apã caldã menajerã pentruun numãr de aproximativ 90 de persoane pe toatãperioada verii. Existã o iniþiativã a primãrieiGiurgiu pentru trecerea treptatã la utilizarea SREpentru obþinerea energiei termice, dar problemaprincipalã a constat în atragerea fondurilenecesare pentru demararea unor astfel deproiecte.

27

29 Temperatura de maximum 52oC vara, iar iarna se asigurã preîncãlzirea apei reci cu 10-15oC, ceea ce conduce laeconomii de agent primar ºi hidrocarburi.

4.6. Panouri fotovoltaice la UniversitateaPolitehnicã Bucureºti

La Universitatea Politehnicã din Bucuresti (UPB)existã cea mai mare centralã cu panourifotovoltaice din estul Europei, conformreprezentanþilor UPB. Centrala are o putereinstalatã de 30,18 kW ºi a început sã funcþionezeîn luna mai 2006. Sistemul fotovoltaic (216panouri) de la UPB face parte dintr-un proiecteuropean numit PVEnlargement30 ce a adunat 28de parteneri din Europa. Centrala fotovoltaicã afost instalatã de ICPE - SICE (Institutul de cercetãrielectrotehnice - Centrul de Tehnologii ºi Instalaþii deConversie a Energiei) ºi studenþi din ultimul an dela UPB, Facultatea de Electrotehnicã. Tehnologiafolositã pentru centrala fotovoltaicã este similarã

cu cea utilizatã pentru alte sisteme PV din Europa.Puterea totalã a instalaþiilor PV din cadrul acestuiproiect European este de 1,2 MW. Conformpaginii web a proiectului, costul unui sistem solarse ridicã la 6,7 EUR/W, dar un sistem eficient artrebui sã coste mai puþin de 5 EUR/W la ocapacitate mai micã de 50 kW instalaþi. Sistemelefotovoltaice (fiecare mai mare de 10 kW / 70 m2)au fost amplasate în locuri foarte vizibile

(universitãþi) pentru a avea un public þintã cât mainumeros. Scopul acestui proiect este efectuareaunui transfer de cunoºtinþe între þãrile participanteºi companiile/producãtorii de panouri foto-voltaice. Rezultatele proiectului vor fi publicate,creându-se un cadru competitiv pentru producãtoriide panouri fotovoltaice, astfel încât sã se ajungã înscurt timp la o reducere a costului de distribuþie aunui sistem solar cu 30%.

Tehnologia utilizãrii energiei solarepentru obþinerea energiei electrice la UPBCentrala fotovoltaicã instalatã la UTB foloseºtedouã dintre cele mai comercializate tehnologii PVºi anume: Siliciu mono-cristalin ºi Siliciu non-cristalin. Sistemul fotovoltaic de la UPB conþinemodule bazate pe tehnologie de Siliciu mono-

cristalin ce totalizeazã 26,46kW ºi module bazate pe Siliciunon-cristalin ce totalizeazã 3,72kW.

Capacitate ºi preþ deproducþie Panourile solare de la UPB au oputere instalatã de 30,18 kW.Sistemul fotovoltaic a fostconectat la reþeaua electricã înmai 2006 ºi de atunci produce înjur de 1 MWh la 4-5 zile încondiþii meteorologice obiºnuite.Centrala solarã este alcãtuitã din96 panouri solare de tip ASE250 ºi 120 panouri solare de tipASITHRU 30. Aspectele finan-ciare ale tehnologiei fotovoltaicepot fi estimate folosind capaci-tatea puterii instalate cu ajutorulunei simulãri pe computer. Costul

producþiei de energie electricã este estimat pebaza a diferite scenarii de investiþie ºi recuperare aacesteia. Centrala de la UPB poate produce înmedie aproximativ 40 MWh pe an. Preþul unuimegawatt este în jur de 80 EUR (inclusiv preþul unuicertificat verde), ceea ce înseamnã cã se pot primi3200 EUR pe an pentru energia electricã produsãde centrala solarã.

28

30 www.pvenlargement.com

Costul achiziþionãrii ºi instalãrii panourilorfotovoltaice de la UPB se ridicã la 260.000 EUR(70% din fonduri europene), ceea ce duce la uncost al kW instalat de 8615 EUR31. Conformstudiilor UPB, tariful minim pentru recuperareainvestiþiei în 20 de ani este de 273 EUR/MWh ºi546 EUR/MWh pentru amortizarea investiþiei în10 ani. Pentru a vinde energie electricã la un preþde 79,2 EUR/MWh în 2010 conform ANRE, arînsemna ca investiþia pentru 1 kW instalat sã fie de2000 EUR.

Avantaje ºi dezavantaje ale panourilorfotovoltaiceAvantaje:România are un potenþial anual de utilizare aenergie solarã în sisteme fotovoltaice de 1200GWh32. Prin utilizarea acestuia ar fi eliminatconsumul a 103,2 mii de tone echivalent petrol. Un

avantaj major al panourilor solare este faptul cãau teoretic o duratã de viaþã nelimitatã33. Dezavantaje: - preþ mare34 de achiziþie la produ-cãtori/distribuitori ºi implicit cost ridicat deproducþie; - sunt funcþionale numai în timpul zilei.

ConcluziiProiectul de la Universitatea Politehnicã dinBucureºti demonstreazã cã tehnologia panourilorsolare fotovoltaice este încã prea scumpã deaplicat în România la scarã largã. Aplicaþiile deacest tip pot fi însã eficiente din punct de vedere alcosturilor în regiunile fãrã acces la reþeauanaþionalã de transmisie a energiei electrice. Deasemenea, o datã cu internalizarea externalitãþilorîn cadrul tuturor tipurilor de producþie energeticã,sistemele fotovoltaice se pot dovedi competitive.

29

31 Costul de instalare a unei capacitãþi fotovoltaice de 1 kW pe piaþa europeanã este în medie de 5820 EUR (septembrie2006).32 HG 1535/2003 ce aprobã Strategia Naþionalã pentru Valorificarea Surselor Regenerabile de Energie.33 Majoritatea firmelor producãtoare oferã o garanþie a panourilor fotovoltaice de 25 de ani.34 De exemplu în România un panou solar fotovoltaic de 120 W costã aproximativ 700 EUR (august 2006).

4.7. Micro-hidrocentralã pe Anieº

În localitatea Maieru, zona Bistriþa Nãsãud,funcþioneazã o micro-hidrocentralã cu o capacitateinstalatã de 100 kW amplasatã pe râul Anieº.Micro-hidrocentralele ºi mini-hidrocentralelereprezintã o modalitate ecologicã de obþinere aenergiei electrice din surse regenerabile deenergie. Micro-hidrocentralele nu au impactnegativ asupra mediului, spre deosebire de

hidrocentralele de mari dimensiuni, care presupunprobleme de management al cursurilor de apã,modificãri ale peisajului, impact asupra florei ºifaunei, emisii de gaze cu efect de serã (metaneliberat în urma descompunerii anaerobe în zonele

inundate), probleme de calitate a apei (modificãriale nivelului de nutrienþi ºi de oxigen, aletemperaturii ºi pH-ului, prezenþa unor substanþetoxice etc.).

Hidrocentralele capteazã energia cineticã a apeiîn cãdere pentru a genera energie electricã.Turbina transformã energia apei în energiemecanicã de rotaþie pe care alternatorul35 otransformã în energie electricã. Cantitatea de

energie produsã depinde de doi factori: a) înãlþimea de cãdere a apei: cu cât este maimare, cu atât energia generatã este mai mare;b) debitul de apã ce trece prin turbinã: energiaprodusã este direct proporþionalã cu volumulde apã ce trece prin turbinã.

Sistemele de micro-hidrocentrale36 folosesc îngeneral douã categorii importante de turbine:- turbine pentru înãlþimi mari de apã ºi debitemici (turbinele de impuls);- turbine pentru înãlþimi mici de apã ºi debitemari (turbinele de reacþiune).În cazul micro-hidrocentralei de la Maieru, estevorba de o turbinã de impuls.

Capacitate ºi producþieMicro-hidrocentala de la Maieru are ocapacitate instalatã de 100 kW. Unitateaproduce în medie 350 MWh/an. Micro-hidrocentrala se opreºte câteva sãptãmâni pean atunci când debitul de apã este redus (înfebruarie când Anieºul îngheaþã ºi vara când esecetã). De asemenea, hidrocentrala esteopritã atunci când capacitatea scade la 30%.Cele mai bune anotimpuri de funcþionare amicro-hidrocentralei sunt primãvara ºi toamna,deoarece existã un debit constant de apã.

Preþul de vânzare a energiei electrice Hidrocentrala de la Maieru nu beneficiazã desistemul certificatelor verzi deoarece acestea seacordã în cazul unitãþilor construite dupã 2004, ºinu a avut parte de investiþii de modernizare. Preþulde vânzare37 al energiei electrice obþinutã din

30

35 Generator de curent electric alternativ. 36 www.solaria.ro 37 Ordin ANRE nr. 52 din 16 decembrie 2005 pentru stabilirea preþurilor la energia electricã vândutã de producãtoriihidroelectrici care nu deþin contracte de portofoliu ºi la cea vândutã de producãtorii care beneficiazã, potrivit legii, desistemul de promovare a energiei produse din surse regenerabile de energie.

surse hidro cu o capacitate mai micã de 10 MWeste de 140,24 RON/ MWh pentru orele denoapte ºi de 229,87 RON/ MWh pentru orele dezi.

Investiþie Conform proprietarului micro-hidrocentralei,investiþia iniþialã din 1992 a fost în jur de 30.000EUR la un curs valutar al anului 2006. Pentru aobþine certificate verzi ar mai trebui investiþi înmodernizarea microhidrocentralei aproximativ500.000 RON. O centralã hidro nouã ar costa

aproximativ 2 milioane RON, potrivit aceleaºisurse. Existã centrale hidroelectrice de capacitatemicã (1 kW) al cãror cost38 ajunge la 2000 EUR.

ConcluziiMicro-hidrocentrala din Maieru produce în medie350 MWh/an la o capacitate instalatã de 100kW. Sistemul hidroelectric de pe Anieºexploateazã cu succes o sursã regenerabilã deenergie localã fãrã a avea impact negativ asupramediului.

31

38 www.mangus.ro

4.8. Energie eolianã în Pasul Tihuþa

Ideea unei turbine eoliene în Pasul Tihuþareprezintã un vis mai vechi al unui om de afaceridin Bistriþa, Martin Ilieº. Centrala eolianã de 250kW a fost amplasatã la circa 60 km est de BistriþaNãsãud, ºi a fost pusã în funcþiune în ianuarie2005. Locaþia centralei este foarte bunã deoareceaici sunt vânturi puternice tot timpul anului.Unitatea este conectatã la reþeaua naþionalã deenergie electricã iar cantitatea de energie produsãvariazã bineînþeles în funcþie de viteza vântului.

În funcþie de cantitatea maximã de energie pe careo pot genera, centralele eoliene pot fi unitãþi demicã putere (100 kW-750 kW), unitãþi de puteremedie (750 kW-1500 kW) ºi unitãþi de mareputere (1500 kW-2500 kW). Cele mai maricentrale eoliene sunt în prezent de 5 MW. La noiîn þarã, cea mai mare unitate eolianã este dincategoria unitãþilor de micã putere, respectiv 660kW, ºi este amplasatã la Ploieºti (Judeþul Prahova).

Descrierea centralei eoliene Centrala de la Tihuþa este de producþie germanã,de tip Fuhrlander 250, ºi are o putere instalatã de250 kW. A fost produsã în 1997 ºi a funcþionatºapte ani înainte de a fi achiziþionatã de MartinIlieº. Înãlþimea unitãþii este de 42 metri, iardiametrul rotorului de 29,5 m, numãrul de rotaþiiconstante este cuprins între 29 ºi 38/ minut,greutatea rotorului cu elice este de 14,5 tone,greutatea turnului 26 de tone. Viteza vântului lacare turbina eolianã începe sã producã energieelectricã este 2,5 m/s, iar viteza la care se opreºteeste de 25 m/s. Specificaþiile producãtorului39

turbinei eoliene aratã cã producþia de energieelectricã variazã în funcþie de viteza vântului dupãcum urmeazã:

Sursa: Furhlander overview 2005

Substituirea combustibililor fosili Prin utilizarea energiei eoliene se pot economisiînsemnate cantitãþi de cãrbune, petrol sau gaze

naturale care ar fi în mod normal utilizate pentruproducerea de energie. În 2005 turbina eolianãde la Tihuþa a produs 186.000 kWh, ceea cereprezintã echivalentul arderii a 23 de tone decãrbune.

32

39 www.fuhrlander.de

Viteza medie a vântului

m/s (la turbinã)

8,5 8,0 7,5 7,0 6,5 6,0 5,5 5,0

Producþie anualã - kWh 857.000 791.000 717.000 630.000 554.000 468.000 380.000 302.000

Reducerea emisiilor de gaze cu efect deserã Funcþionarea centralei la capacitate maximã (cu oproducþie de 400.000 kwh pe an) presupune oreducere anualã a emisiilor poluante dupã cumurmeazã: 2840 kg oxizi de sulf, 1120 kg oxizi deazot, 445.600 kg dioxid de carbon, 72 kg praf,360 kg monoxid de carbon.

Preþul de vânzare a energiei electriceProducãtorii de energie electricã din surseregenerabile vând energia unui distribuitor deunde obþin un preþ pe megawatt, la care seadaugã în plus valoarea unui certificat verde.Producþia de energie electricã din surseregenerabile este stimulatã de statul român prinsistemul certificatelor verzi. Preþul unui certificatverde obþinut de producãtorul din Bistriþa a fost de167 RON în 2005, iar în 2006 a scãzut la 134RON.

Dezvoltarea sectorului eolian Centralele eoliene reprezintã o noutate pentrusistemul energetic românesc, în prezent existânddoar 4 astfel de centrale: cea de la Tihuþa (Bistriþa)de 250 kW, la Ploieºti (Judeþul Prahova) de 660kW, la Baia (Judeþul Tulcea) de 550 kW, ºi laCorbu (Judeþul Constanþa) de 100 kW (însãaceasta nu funcþioneazã). Pânã acum nu a fostconstruit nici un parc eolian, dar existã iniþiative înacest sens ale unor firme europene. Firmagermanã West Wind intenþioneazã sãconstruiascã un parc eolian în Munþii Cãlimani.Proiectul constã în amplasarea a 25-30 decentrale eoliene cu o putere nominalã de 8-9 MW.Alt exemplu este dat de grupul portughez Martifer,care intenþioneazã sã construiascã în România unparc eolian de 100 MW, cu o valoare a investiþieide 100 milioane euro.

Pe plan mondial, capacitatea instalatã a turbineloreoliene a ajuns în 2006 la 59.322 MW. ÎnEuropa puterea instalatã a unitãþilor eoliene estede 40.500 MW; o mare pondere o au Germania(18.428 MW) ºi Spania (10.027 MW). Potenþialuleolian al României este de 23.000 GWh,echivalentul a 1.978.000 tone de petrol.

Probleme legate de utilizarea energieieolienePrincipalele probleme legate de turbinele eolienesunt legate de impactul acestora asupra pãsãrilor,poluarea fonicã, interferenþele electro-magnetice ºiimpactul peisagistic. Astfel, unitãþile eoliene nutrebuie amplasate în cadrul coridoarelor demigraþie, în arii protejate sau în imediata apropierea acestora, în apropierea localitãþilor ºiaeroporturilor. De asemenea, se recomandãefectuarea unei analize a impactului asupramediului pentru proiectele eoliene ºi stabilireazonelor în care astfel de proiecte nu pot fiimplementate.

Concluzii Prin intrarea în funcþiune a turbinei eoliene de laTihuþa se economisesc combustibili fosili ºi suntreduse emisiile de gaze cu efect de serã. Centralanu a funcþionat la capacitate maximã deoarece auexistat unele probleme legate atât de variabilitateavântului cât ºi de viteza de intervenþie în caz dedefectare sau oprire. Se întâmplã uneori ca turbinasã se opreascã din cauza acestor probleme pentruore sau zile. O soluþie pentru rezolvarea acestorprobleme ar fi comandarea turbinei prinintermediul Internet-ului. Având în vederepotenþialul economic foarte mare pentru utilizareaenergiei eoliene în România, aceasta poatereprezenta o componentã foarte importantã aproducþiei energetice, împreunã cu celelalte surseregenerabile de energie.

33

În contextul epuizãrii rezervelor de combustibilifosili, al creºterii preþului acestora, dar în primulrând al schimbãrilor climatice ºi mãsurilor necesarepentru reducerea emisiilor de gaze cu efect deserã, este clar cã direcþia durabilã de dezvoltareenergeticã este creºterea eficienþei energetice ºiutilizarea surselor regenerabile de energie.România are un potenþial considerabil în acestsens, poate nu îndeajuns explorat. În orice caz,este dificil de explicat de ce un sector precum celal surselor regenerabile de energie nu atrage unvolum semnificativ de investiþii în România. Esteposibil sã fie vorba de un complex de factoriprecum accesul la informaþii, sisteme depromovare, inerþia agenþilor economici,direcþionarea fondurilor de la buget cãtre altesectoare energetice, etc.

Preconizãm cã aceastã piaþã tânãrã în România asurselor regenerabile de energie va cunoaºtedestul de curând o perioadã de înflorire, o datã cu

creºterea preþului gazelor naturale ºi a energieielectrice. Se remarcã în prezent cã multe dintreclãdirile rezidenþiale folosesc materiale energeticepentru izolarea termicã. În scurt timp va fi eliminatºi mitul costurilor exorbitante ale tehnologiilor deutilizare a surselor regenerabile ºi va fi atinsã masacriticã de echipamente de acest gen instalate(pentru difuzarea exemplelor de succes la scarãmai largã). Primul pas va fi probabil instalareacolectorilor solari, ºi aceasta nu doar în zonelefãrã sisteme de termoficare sau fãrã acces facil laalte surse de energie.

Studiile de caz prezentate conþin ºi unele concluzii,pe care nu dorim sã le repetãm aici, ºi nici sãgeneralizãm pe baza acestora. Ne propunem însãmonitorizarea acestui sector ºi promovareaexemplelor de succes. Sperãm cã în anii urmãtoriproiectele de utilizare a surselor regenerabile vorþine cont de impactul potenþial negativ asupramediului ºi cã vom putea avea acces la sursecurate de energie.

5. Concluzii

35

BibliografieAgenda localã 21 - Planul de dezvoltare durabilã a municipiului Giurgiu, 2002

Biomass-Biofuel, More of a problem than a solution, Friends of the Earth, 2006Furhlander overview 2005

Geothermal Energy in Oradea - Area II and Beiuº, September 2003 - Version 2, Grue and HornstrupConsulting Engineers

Instrucþiuni de Utilizare "Instalaþie cu panouri solare pentru preparare apã caldã menajerã sala de sportdin zona stadion", Alfa 20 Exim SRL, 2005

Lessons learnt during the installation of a photovoltaic plant of 30 kWp at University Politehnica ofBucharest, Prof. dr. ing. Aurelian Crãciunescu, dr. ing. Mihai Predescu, Prof. dr. ing. Mihai OctavianPopescu, Prof. dr. ing. Claudia Popescu, dr. ing. Vergil Racicovschi, ing. Octavian Mitroi, ing. AndreiBejinariu, Prof. dr. ing. Gloria Ciumbulea, 2006

Memoriu tehnic - Instalaþii - Modernizarea sistemului de alimentare cu apã caldã menajerã în PT 20 dinMunicipiul Giurgiu", IPCT Structuri SRL, 2005

Proiecte de succes: Cazul Transgex S.A. Oradea, Mihai-Marius Voronca, Adrian Marin, AlexandruBîlcan, Eduard Minciuc - Fondul Român pentru Eficienþa Energiei ANUL 2005

Promoting Biofuels in Europe, Securing a cleaner future for transport, European Commision, Directorate-General for Energy and Transport, 2004

Propunerile S.C. Electrocentrale Oradea S. A. privind strategia de mediu ºi de limitare a noxelor 2005,www.oradea.ro

Quantifying energy, BP Statistical Review of World Energy, iunie 2006

Rapiþa - O provocare pentru fermieri ºi energeticieni, Universitatea Tehnicã din Cluj-Napoca, Facultateade Mecanicã, Catedra de Autovehicule Rutiere ºi Maºini Agricole anul

Rapiþa - Tehnologie de cultivare - Aliment ºi combustibil, Petru Guº, Ioan Mihaiu, Nicolae Cordoº, TeodorRusu, Ilarie Ivan, Cluj Napoca anul 2003

Rominterm, Producþie ºi distribuþie de energie termicã, 2006

Raport privind emiterea garanþiilor de origine pentru energia electricã produsã din surseregenerabile de energie, ANRE, 2005

Raport privind funcþionarea pieþei de certificate verzi, ANRE, 2005

Sawdust 2000 - Project Design Document, Grue & Hornstrup Consulting Engineers, 2005

Sawdust 2000 - Project Implementation, Baseline Study, Grue & Hornstrup Consulting Engineers, 2005

*** Interviu cu Dl. Cirilã Raþiu (microhidrocentralã pe Anieº), august 2006*** Interviu cu Dl. Miron Sferlea, Transgex, iunie 2006

36

*** Interviu cu Dl. Pal Arpad, fost primar al oraºului Gheorgheni, mai 2006*** Interviu cu D-na Kimpian Agnes, S.C. GO S.A., Gheorgheni, mai 2006*** Interviu cu Dl. Iulian Staicu, director general Rominterm S.A. Mangalia, iulie 2006*** Interviu cu Prof. Dr. Ing. Nicolae Burnete, decan al Facultãþii de Mecanicã din cadrul UniversitãþiiTehnice Cluj Napoca, iunie 2006*** Interviu cu ªef Serviciu Investiþii ing. Gheorghe Cornel, Primãria Municipiului Giurgiu, august 2006*** Interviu cu Dl. Martin Ilieº patronul firmei Ileximp S.R.L., iunie 2006*** Interviu cu Dr. Ing. Mihai Predescu, Director Centru SICE, Bucureºti, august 2006

Resurse internetAdministraþia Fondului pentru Mediu, www.afm.ro Agenþia Românã de Conservare a Energiei, www.arceonline.ro Autoritatea Naþionalã de Reglementare în domeniul Energiei, www.anre.ro Autoritatea Naþionalã de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodãrire Comunalã,www.anrsc.roFondul Român pentru Eficienþa Energiei www.free.org.roMinisterul Agriculturii, Pãdurilor ºi Dezvoltãrii Rurale, www.maap.roMinisterul Mediului ºi Gospodãririi Apelor, www.mmediu.ro Operatorul Pieþei de Energie Electricã din România, www.opcom.roProgramul Naþiunilor Unite pentru Dezvoltare, www.energie.undp.ro