Academie 2007

7
1 SUBIECTELE PENTRU PROBA a III-a – PSIHOLOGIE – 1. La baza senzaţiei se află o proprietate funcţională specială a organismelor animale numită: a) sensibilitatea; b) intensitatea; c) semnificaţia; d) amplitudinea. 2. Aptitudinile devin capacităţi dacă: a) sunt înnăscute; b) sunt valoroase; c) sunt latente; d) sunt activate. 3. Comparativ cu senzaţia, percepţia constituie un nivel calitativ superior de prelucrare şi integrare a informaţiei, superioritate ce constă în: a) realizarea unei imagini sintetice, unitare; b) realizarea unei imagini simple; c) realizarea unei imagini primare; d) realizarea unei imagini mijlocite, complexe. 4. Calitatea reprezentării este condiţionată de: a) calitatea senzaţiei; b) calitatea percepţiei; c) calitatea gândirii; d) calitatea atenţiei. 5. Cele mai numeroase reprezentări, în experienţa omului sunt: a) chinestezice; b) analitice; c) vizuale; d) tactile. 6. Nu reprezintă forme fundamentale (produse) ale gândirii: a) conceptele; b) judecăţile; c) raţionamentele; d) imaginile. 7. Pasiunile sunt: a) trăiri impulsive, violente, de scurtă durată, care bulversează echilibrul psihic al personalităţii; b) condiţionate esenţialmente biologic şi nu se supun controlului voluntar; c) stări afective generalizate, difuze, relativ stabile şi de intensitate moderată; d) structuri afective complexe, stabile şi de mare intensitate, care împing irezistibil persoana la acţiune pentru atingerea scopului. ACADEMIA FORŢELOR TERESTRE „NICOLAE BĂLCESCU” – Comisia de admitere – – Sesiunea iulie 2007 – NESECRET Exemplar unic APROB PREŞEDINTELE COMISIEI DE ADMITERE Col. prof.univ.dr. Benoni SFÂRLOG

description

subiecte academie

Transcript of Academie 2007

Page 1: Academie 2007

1

SUBIECTELE PENTRU PROBA a III-a – PSIHOLOGIE –

1. La baza senzaţiei se află o proprietate funcţională specială a organismelor animale numită:

a) sensibilitatea; b) intensitatea; c) semnificaţia; d) amplitudinea.

2. Aptitudinile devin capacităţi dacă:

a) sunt înnăscute; b) sunt valoroase; c) sunt latente; d) sunt activate.

3. Comparativ cu senzaţia, percepţia constituie un nivel calitativ superior de prelucrare şi integrare a informaţiei, superioritate ce constă în:

a) realizarea unei imagini sintetice, unitare; b) realizarea unei imagini simple; c) realizarea unei imagini primare; d) realizarea unei imagini mijlocite, complexe.

4. Calitatea reprezentării este condiţionată de:

a) calitatea senzaţiei; b) calitatea percepţiei; c) calitatea gândirii; d) calitatea atenţiei.

5. Cele mai numeroase reprezentări, în experienţa omului sunt:

a) chinestezice; b) analitice; c) vizuale; d) tactile.

6. Nu reprezintă forme fundamentale (produse) ale gândirii:

a) conceptele; b) judecăţile; c) raţionamentele; d) imaginile.

7. Pasiunile sunt:

a) trăiri impulsive, violente, de scurtă durată, care bulversează echilibrul psihic al personalităţii; b) condiţionate esenţialmente biologic şi nu se supun controlului voluntar; c) stări afective generalizate, difuze, relativ stabile şi de intensitate moderată; d) structuri afective complexe, stabile şi de mare intensitate, care împing irezistibil persoana la

acţiune pentru atingerea scopului.

ACADEMIA FORŢELOR TERESTRE „NICOLAE BĂLCESCU” – Comisia de admitere – – Sesiunea iulie 2007 –

NESECRET Exemplar unic

APROB PREŞEDINTELE COMISIEI DE ADMITERE Col.

prof.univ.dr. Benoni SFÂRLOG

Page 2: Academie 2007

2

8. Cea mai simplă şi totodată, cea dintâi formă de comunicare informaţională a omului cu lumea externă şi cu propriul său Eu fizic, o constituie:

a) inteligenţa; b) empatia; c) senzaţia; d) limbajul.

9. După raportul dintre datele iniţiale şi produsul final se disting următoarele forme principale ale gândirii:

a) convergentă şi divergentă; b) unificatoare şi sintetică; c) explorativă şi generativă; d) creativă şi originală.

10. Intelectul, ca sistem de relaţii, activităţi şi procese psihice superioare reuneşte:

a) senzaţii, percepţii, reprezentări; b) gândire, memorie, imaginaţie, limbaj; c) aptitudini, atitudini, deprinderi; d) motivaţie, atenţie, creativitate.

11. Cea mai simplă schemă de comunicare dintre două persoane cuprinde, în ansamblu, următoarele elemente:

a) emiţător, canal de comunicare, receptor, conexiune inversă; b) emiţător, cod, canal de comunicare, mesaj, receptor, conexiune inversă; c) emiţător, canal de comunicare, destinatar, conexiune inversă; d) emiţător, cod, canal de comunicare, receptor.

12. Completaţi fraza cu varianta corectă de răspuns: „Limba este suportul şi instrumentul ...”

a) reprezentării; b) personalităţii; c) comunicării; d) măsurării.

13. Cercetările au pus în evidenţă următoarele etape ale procesului perceptiv:

a) apariţia impulsului, analiza şi lupta motivelor, decizia, evaluarea şi corecţia; b) apariţia impulsului, discriminarea, evaluarea şi corecţia; c) orientarea, lupta motivelor, detecţia, interpretarea; d) orientarea, detecţia, discriminarea, identificarea, interpretarea.

14. Din perspectivă ontogenetică, la baza limbajului scris se află una dintre următoarele forme ale limbajului. Aceasta este:

a) limbajul oral; b) limbajul intern; c) limbajul pasiv; d) limbajul proactiv.

15. Nu reprezintă funcţie a limbajului:

a) funcţia de comunicare; b) funcţia ludică; c) funcţia permisivă; d) funcţia expresivă.

16. Care dintre formele atenţiei presupune, printre altele, efort şi consum de energie, stabilirea cu claritate a scopurilor, sublinierea importanţei activităţii sau sarcinii date spre rezolvare?

a) atenţia involuntară; b) atenţia instinctivă; c) atenţia voluntară; d) atenţia postvoluntară.

Page 3: Academie 2007

3

17. Numărul de elemente (obiecte) asupra cărora se poate orienta şi fixa atenţia simultan, reprezintă:

a) volumul atenţiei; b) concentrarea atenţiei; c) distributivitatea atenţiei; d) mobilitatea atenţiei.

18. Voinţa reprezintă:

a) un mecanism psihic de cunoaştere primară; b) un mecanism psihic de cunoaştere secundară; c) un mecanism psihic de autoreglare a conduitei; d) un mecanism psihic de evaluare imaginară.

19. Învingerea sau depăşirea, prin intermediul voinţei, a obstacolelor care apar pe traiectoria activităţii presupune depunerea:

a) doar a unui efort fizic; b) doar a unui efort psihic; c) doar a unui efort neuropsihic; d) unui efort fizic, nervos şi psihic.

20. Menţinerea timp îndelungat a efortului voluntar, în vederea realizării scopului, la nivelul de perfecţiune impus de subiectul însuşi şi aşteptat de cei din jur, este o calitate a voinţei numită:

a) perseverenţă; b) fermitate; c) hotărâre; d) iniţiativă.

21. Studiul aspectelor fiziologice ale emoţiilor la om poate fi realizat înregistrând simultan diverşi indicatori (metoda poligrafică). Precizaţi care sunt aceştia.

a) respiraţia, tensiunea sistolică, rezistenţa psihică; b) respiraţia, tensiunea arterială, rezistenţa electrică a pielii, electroencefalograma; c) respiraţia, pulsul, stăpânirea de sine, hiperkinezia; d) respiraţia, electrocardiograma, rezistenţa nervoasă, dilataţia pupilară.

22. În general, se consideră că trăirile emoţionale pozitive ridică tonusul activităţii şi facilitează desfăşurarea ei, fiind denumite:

a) active; b) pasive; c) stenice; d) astenice.

23. Tonul emoţional şi trăirile afective de natură organică fac parte din categoria:

a) proceselor şi stărilor afective primare; b) proceselor şi stărilor afective secundare; c) proceselor şi stărilor afective complexe; d) proceselor şi stărilor afective superioare.

24. Memoria implică realizarea următoarelor operaţiuni (procese):

a) engramarea, stocarea, restituirea; b) fixarea, recunoaşterea, reproducerea; c) achiziţionarea, prelucrarea, fixarea; d) fixarea, engramarea, reproducerea.

25. Faptul că reţinem şi actualizăm ceea ce corespunde dorinţelor noastre, relevă legătura memoriei cu:

a) procesele senzoriale; b) gândirea; c) voinţa; d) procesele afectiv-motivaţionale.

Page 4: Academie 2007

4

26. Mediatorii sau procedeele mnemotehnice sunt: a) elemente inhibatoare care îngreunează funcţionalitatea memoriei; b) componente ale legilor memoriei; c) mnemoscheme care uşurează funcţionalitatea memoriei; d) mnemoscheme care blochează funcţionalitatea memoriei.

27. Prin intermediul imaginaţiei, omul:

a) reflectă trecutul ca trecut; b) reflectă prezentul „aici”; şi „acum” c) realizează unitatea între trecut şi prezent; d) realizează unitatea între trecut, prezent, viitor.

28. Spre deosebire de memorie, imaginaţia este cu atât mai valoroasă cu cât:

a) prelucrează mai multe date şi mai complexe; b) rezultatele sale se deosebesc mai mult de ceea ce există în experienţa subiectului; c) ajunge la rezultate mai sigure; d) este mai fidelă faţă de cele învăţate.

29. Produsele imaginaţiei reproductive

a) sunt similare celor din memoria imaginilor având un corespondent în experienţa anterioară; b) sunt rezultatul unui proces de combinare imaginativă neavând nici un corespondent în

experienţa anterioară; c) sunt proiecte mentale caracterizate prin noutate şi ingeniozitate; d) sunt proiecte mentale care au caracter scenic şi simbolic.

30. Care dintre următoarele enunţuri nu reprezintă elemente componente ale motivaţiei?

a) intenţii; b) valenţe; c) tendinţe; d) scopuri.

31. Conform piramidei propuse de H. Maslow, trebuinţa care motivează comportamentul este cea:

a) satisfăcută; b) mai uşor de satisfăcut; c) nesatisfăcută; d) care îl organizează.

32. Modalităţile motivaţionale care reflectă cel mai pregnant echilibrul biopsihosocial al omului în condiţiile solicitărilor mediului extern, sunt:

a) motivele; b) interesele; c) trebuinţele; d) convingerile.

33. Având în vedere criteriul efectului reglator, care vizează specificul transformărilor pe care le determină în sistemul personalităţii activarea şi satisfacerea unei stări de necesitate, există următoarele forme ale motivaţiei:

a) homeostatică, de optimizare, de dezvoltare; b) intrinsecă, extrinsecă, de dezvoltare; c) homeostatică, cognitivă, afectivă; d) de optimizare, pozitivă, negativă.

34. Personalitatea ca organizare funcţională, sintetică, unitară şi individualizată este:

a) înnăscută; b) dobândită sub acţiunea mediului; c) dobândită prin educaţie; d) neprecizabil în ce măsură este înnăscută şi dobândită.

Page 5: Academie 2007

5

35. Modelul celor cinci factori de personalitate cuprinde:

a) trăsături tipice fiecărui factor; b) trăsături individuale, definitorii persoanei concrete; c) numai trăsături dezirabile social; d) numai trăsături neutre.

36. Trăirea relaţiilor erotico-sexuale presupune şi implică:

1) o componentă cognitiv intelectuală; 2) o componentă temperamentală; 3) o componentă caracterială; 4) o componentă voliţională. Precizaţi maniera în care sunt combinate componentele enumerate mai sus. a) valabilă combinaţia 2, 3 şi 4; b) valabilă combinaţia 2 şi 4; c) valabilă combinaţia 1 şi 4; d) valabilă combinaţia 1, 2, 3 şi 4.

37. Dacă temperamentul este efectul funcţiilor nervoase superioare,

a) un anume proces psihic este cel care precizează tipul temperamentului; b) se manifestă atunci când procesul psihic definitoriu este actual; c) se manifestă accidental în situaţii critice; d) temperamentul rezultă din ansamblul funcţional nervos superior şi este stabil.

38. Temperamentul Sangvinic (Eysenck) este sub raportul criteriilor introversie-extraversie, instabilitate-stabilitate

a) instabil-extravert; b) extravert-stabil; c) introvert-stabil; d) instabil-introvert.

39. Inteligenţa este:

a) sinonimă cu gândirea abstractă; b) sinonimă cu gândirea corectă; c) sinonimă cu imaginaţia; d) niciuna din ele.

40. Creativitatea este aptitudinea de a ....

a) produce ceva valoros; b) produce ceva nou; c) exprima sentimente; d) exprima idei.

41. Atunci când spunem despre un individ că este harnic sau leneş, sincer sau ipocrit, cinstit sau necinstit, ne referim la:

a) temperamentul său; b) caracterul său; c) aptitudinile sale; d) emoţiile sale.

42. Care dintre următoarele enunţuri este adevărat?

a) Atenţia se manifestă şi în stare de somn. b) Atenţia este un proces psihic cognitiv. c) Forma cea mai eficientă a atenţiei este cea involuntară. d) Atenţia se manifestă numai pe fondul stării de veghe.

Page 6: Academie 2007

6

43. Comparând reprezentarea şi percepţia, identificaţi enunţul incorect:

a) percepţia se realizează şi se desfăşoară numai în prezenţa obiectului, iar reprezentarea în absenţa acestuia;

b) reflectarea perceptivă are un caracter direct, nemijlocit, iar reprezentarea este o reflectarea mijlocită;

c) în percepţie, libertatea de intervenţie a subiectului în structura imaginii este mai mare decât în reprezentare şi face posibilă detaşarea de obiect;

d) atât percepţia cât şi reprezentarea au un caracter figural, intuitiv. 44. Apartenenţa la un tip sau altul de gândire: analitic/sintetic, intuitiv concret/abstract-formal este condiţionată:

a) doar genetic, prin predispoziţiile înnăscute; b) doar educaţional, prin specificul sarcinilor cu care s-a confruntat individul; c) de performanţele în activitate ale individului; d) genetic şi educaţional.

45. Precizaţi care dintre laturile personalităţii pot fi modelate prin influenţare educaţională:

a) latura dinamico-energetică; b) latura relaţional-valorică; c) latura instrumental-operaţională; d) toate cele trei laturi.

NOTĂ: Timpul de lucru 3 ore. Toate subiectele sunt obligatorii. Pentru fiecare item corect rezolvat se acordă 2 puncte. Se alocă 10 puncte din oficiu.

CADRE DIDACTICE DE SPECIALITATE: Lect.univ.dr. Lect.univ.dr.

Mihai TURCU Ciprian RĂULEA

Lect.univ. Prof. Sandina ILIE Laurenţiu MUREŞAN

OPERARE PC P.c.c.

Elisabeta-Emilia HALMAGHI

MULTIPLICARE P.c.c.

Maria PUCLIŞAN-UŢIU

Page 7: Academie 2007

7

GRILĂ DE EVALUARE PROBA a III-a PSIHOLOGIE

1. a b c d 2. a b c d 3. a b c d

4. a b c d 5. a b c d 6. a b c d

7. a b c d 8. a b c d 9. a b c d

10. a b c d 11. a b c d 12. a b c d

13. a b c d 14. a b c d 15. a b c d

16. a b c d 17. a b c d 18. a b c d

19. a b c d 20. a b c d 21. a b c d

22. a b c d 23. a b c d 24. a b c d

25. a b c d 26. a b c d 27. a b c d

28. a b c d 29. a b c d 30. a b c d

31. a b c d 32. a b c d 33. a b c d

34. a b c d 35. a b c d 36. a b c d

37. a b c d 38. a b c d 39. a b c d

40. a b c d 41. a b c d 42. a b c d

43. a b c d 44. a b c d 45. a b c d

NOTĂ: Fiecare item se evaluează cu 0,2 puncte.

Din oficiu se acordă 1 punct.

Lect.univ.dr. Lect.univ.dr. Mihai TURCU Ciprian RĂULEA

Lect.univ. Prof. Sandina ILIE Laurenţiu MUREŞAN