Academia Vampirilor 2 Initierea

8/12/2019 Academia Vampirilor 2 Initierea

http://slidepdf.com/reader/full/academia-vampirilor-2-initierea 1/126

1



PROLOG

Lucrurile mor. Dar nu întotdeauna rămân moarte. Credeţi-mă, ştiu despre ce or!esc."#istă o rasă de ampiri pe acest pământ care sunt cu adeărat morţi um!lători. $e numesc

stri%oi şi, dacă încă nu sunteţi în%ro&iţi de ei, ar tre!ui să 'iţi. $unt puternici, sunt rapi&i şi ucid 'ărămilă sau e&itare. $unt, de asemenea, nemuritori ( ceea ce 'ace să 'ie cam %reu de nimicit. )cest

lucru se poate o!ţine doar prin trei modalităţi* să le în'i%i o ţepuşă din ar%int în inimă, să-idecapite&i sau să le dai 'oc. +iciuna dintre acestea nu e uşor de reali&at, dar e mai !ine decât să n-ainicio opţiune. Pe pământ e#istă şi ampiri !uni. $e numesc moroi. $unt ii şi posedă putereaincredi!ilă de a e#ercita ma%ia în 'iecare dintre cele patru elemente ( pământ, aer, apă şi 'oc. "i

!ine, maoritatea moroilor pot 'ace acest lucru ( dar oi e#plica mai târ&iu e#cepţiile. De 'apt, einu prea mai 'olosesc ma%ia, ceea ce e destul de trist. )r repre&enta o armă puternică, dar moroiicred cu tărie că ma%ia ar tre!ui 'olosită numai în scopuri paşnice. "ste una dintre cele maiimportante re%uli în societatea lor. De asemenea, moroii sunt de o!icei înalţi şi sla!i şi nu potsuporta prea multă lumină solară. Dar au simţuri supraomeneşti care compensea&ă acest lucru* ă&,miros şi au& cu totul deose!ite.

)m!ele rase de ampiri au neoie de sân%e. De asta sunt ampiri, !ănuiesc. /nsă moroii nu ucid pentru sân%e. /n sc0im!, ţin pe lân%ă ei oameni care donea&ă de !unăoie cantităţi mici. $e o'erăoluntari pentru că muşcăturile de ampir conţin endor'ine care te 'ac să te simţi 'oarte, 'oarte !ineşi care pot da dependenţă. tiu asta din proprie e#perienţă. )ceşti oameni sunt numiţi 0rănitori şisunt practic dependenţi de muşcăturile de ampir.

Cu toate acestea, ţinerea de 0rănitori aproape e un lucru mai !un decât 'elul în care procedea&ăstri%oii, pentru că, după cum !ănuiţi, ei ucid pentru sân%e. Cred că le place. Dacă un moroi ucide oictimă în timp ce-i !ea sân%ele, acesta, moroiul, se a trans'orma într-un stri%oi. 2nii moroi 'acasta intenţionat, renunţând la ma%ie şi la principiile lor morale pentru nemurire. $tri%oii pot 'i creaţişi prin 'orţă. Dacă un stri%oi !ea sân%e de la o ictimă şi apoi o 'ace pe acea persoană să !ea însc0im! sân%e de stri%oi, ei !ine... te ale%i cu un nou stri%oi. )cest lucru i se poate întâmpla oricui*

moroi, om sau... d0ampir.D0ampir.)sta sunt eu. D0ampirii sunt pe umătate oameni, pe umătate moroi. /mi place să cred că am

luat cele mai !une însuşiri de la am!ele specii. $unt puternică şi ro!ustă, aşa cum sunt oamenii. Deasemenea, pot să stau la soare oricât reau. Dar, precum moroii, am simţuri 'oarte ascuţite şi re'le#erapide. )cesta e motiul pentru care d0ampirii repre&intă cele mai !une %ăr&i de corp ( adică ceeace suntem cei mai mulţi dintre noi. $untem numiţi %ardieni.

3i-am petrecut întrea%a iaţă antrenându-mă pentru a-i protea pe moroi de stri%oi. 2rme& oserie întrea%ă de cursuri speciale şi antrenamente la )cademia $'. 4ladimir, o şcoală priată pentrumoroi şi d0ampiri. tiu să 'olosesc tot 'elul de arme şi să aplic nişte loituri destul de puternice. )m

!ătut tipi de două ori cât mine ( atât în clasă, cât şi în a'ara clasei. i, sincer, !ăieţii sunt cam

sin%urii pe care îi !at, de reme ce sunt 'oarte puţine 'ete la reunul din cursurile mele.Pentru că, în timp ce d0ampirii moştenesc tot 'elul de însuşiri minunate, de un sin%ur lucru n-amaut noi parte. D0ampirii nu pot aea copii cu alţi d0ampiri. +u mă între!aţi de ce. +u sunt%enetician sau cea de %enul ăsta. Oamenii şi moroii care aun% să 'ie împreună or 'aceîntotdeauna mai mulţi d0ampiri5 aşa am apărut iniţial. Dar asta nu prea se mai întâmplă5 moroii autendinţa de a sta departe de oameni. Cu toate astea, printr-un alt accident %enetic ciudat, unireadintre moroi şi d0ampiri dă naştere la copii d0ampir. tiu, ştiu* e o ne!unie. )i putea crede că o!ţiiun copil care e trei s'erturi ampir, nu6 Greşit. Pe umătate om, pe umătate moroi.

Cei mai mulţi dintre aceşti d0ampiri sunt născuţi din unirea !ăr!aţilor moroi şi a 'emeilord0ampir. 7emeile moroi se limitea&ă la a aea copii moroi. De o!icei, acest lucru înseamnă că

!ăr!aţii moroi au scurte aenturi cu 'emei d0ampir şi apoi îşi iau tălpăşiţa. Din cau&a asta e#istă

multe mame d0ampir sin%ure şi tot din cau&a asta nu multe dintre ele dein %ardieni. Pre'eră să seocupe de creşterea copiilor lor.

Ca urmare, mai rămân doar !ăieţii şi câtea 'ete pentru a deeni %ardieni. Dar cei care ale% să-i

8



protee&e pe moroi îşi iau îndatoririle în serios. D0ampirii au neoie de moroi pentru a continua săai!ă copii. 9re!uie să-i proteăm. /n plus, este... ei !ine, este o c0estiune de moralitate. $tri%oii suntrăi şi monstruoşi. +u e drept ca ei să se 0rănească cu cei neinoaţi. D0ampirilor care se antrenea&ăsă deină %ardieni li se inoculea&ă acest lucru de când înaţă să 'acă primii paşi. $tri%oii sunt răi.3oroii tre!uie proteaţi. Gardienii cred acest lucru. "u cred acest lucru.

i e#istă un moroi pe care reau să-l protee& mai mult decât pe oricine altcinea în această

lume* cea mai !ună prietenă a mea, Lissa. " o prinţesă moroi. 3oroii au douăspre&ece 'amilii re%aleşi ea e sin%ura rămasă din 'amilia ei ( Dra%omirii. Dar mai e cea care o 'ace pe Lissa să 'iedeose!ită, în a'ară de 'aptul că e cea mai !ună prietenă a mea. 4ă amintiţi când am spus că 'iecaremoroi stăpâneşte unul din cele patru elemente6 "i !ine, se pare că Lissa stăpâneşte unul de care,

până de curând, nimeni nu ştia măcar că poate 'i stăpânit prin ma%ie* spiritul. )ni de &ile, noi amcre&ut că pur şi simplu nu-şi a de&olta capacităţile ma%ice. )poi au început să se petreacă lucruriciudate în urul ei. De e#emplu, toţi ampirii au o aptitudine numită 'orţă de constrân%ere, care le

permite să-şi impună oinţa asupra altora. La stri%oi e 'oarte puternică. La moroi e mai sla!ă şi, deasemenea, inter&isă. Lissa, însă, o posedă într-o măsură aproape la 'el de mare ca stri%oii. " de aunssă-i priească, şi oamenii 'ac ce rea ea.

Dar asta nu e nici pe departe cel mai tare lucru pe care îl poate 'ace.

)m spus mai înainte că lucrurile moarte nu rămân întotdeauna moarte. "i !ine, eu sunt unuldintre ele. $taţi liniştiţi ( nu sunt ca stri%oii. Dar am murit odată. +u ă recomand asta. $-aîntâmplat când maşina în care mer%eam a derapat de pe şosea. )ccidentul m-a ucis pe mine, pe

părinţii Lissei şi pe 'ratele ei. /nsă, undea în milocul 0aosului ( 'ără ca măcar să conştienti&e&easta ( Lissa a 'olosit spiritul pentru a mă readuce la iaţă. 3ult timp, noi nu am ştiut aceasta. De'apt, nu am ştiut nici măcar că spiritul ca element ma%ic e#ista.

Din ne'ericire, s-a doedit că o persoană ştia, înaintea noastră. 4ictor Das0:o, un prinţ moroimuri!und, a a'lat despre puterile Lissei şi a decis că tre!uia să o ia pri&onieră şi să 'acă din eaindecătoarea lui personală ( pentru tot restul ieţii ei. Când mi-am dat seama că o urmăreacinea, am 0otărât să mă ocup personal de pro!lemă. )m eadat din şcoală ca să ne-ascundem şi sătrăim printre oameni. ) 'ost distracti ( dar şi destul de stresant ( să 'im mereu într-o continuă'u%ă. )m reuşit acest lucru timp de doi ani, până ce autorităţile de la $'. 4ladimir ne-au prins şi ne-au adus cu 'orţa înapoi, în urmă cu câtea luni.

)tunci a 'ăcut 4ictor adeărata mişcare, răpind-o şi torturând-o până ce ea a cedat pretenţiilorlui. /n acest timp, a luat câtea măsuri e#treme ( cum ar 'i atacarea mea şi a lui Dimitri,instructorul meu, cu o raă de dorinţă se#uală o să aun% la el mai târ&iu. 4ictor a e#ploatat deasemenea 'elul în care spiritul începea să o 'acă pe Lissa insta!ilă mental. Dar nici c0iar asta n-a'ost atât de rău 'aţă de ceea ce i-a 'ăcut propriei lui 'iice, +atalie. ) mers până acolo încât aîncuraat-o să se trans'orme în stri%oi, ca să-l aute să eade&e după ce 'usese înc0is. "a a s'ârşit

prin a 'i ucisă cu o ţepuşă. C0iar şi după ce a 'ost prins din nou, 4ictor nu părea să ai!ă prea multeremuşcări în le%ătură cu ceea ce-i ceruse să 'acă. Ceea ce mă 'ace să cred că n-am aut de pierdut

crescând 'ără tată.)cum însă, tre!uie s-o protee& pe Lissa de stri%oi şi de moroi. Doar câţia o'iciali ştiu ce poate'ace ea, dar sunt si%ură că mai e#istă şi alţii ca 4ictor care ar rea să se 'olosească de ea. Din'ericire, mai am o armă care să mă aute s-o protee&. La un moment dat, în timpul indecării meledupă accidentul de maşină, spiritul a 'ăurit o le%ătură psi0ică între noi două. Pot să ăd şi să simt cetrăieşte ea c0iar dacă 'uncţionea&ă numai într-o sin%ură direcţie* ea nu mă poate ;simţi< pe mine.Le%ătura mă aută să o suprae%0e& şi să ştiu când are pro!leme, cu toate că uneori e ciudat să ai pealtcinea în mintea ta. $untem 'oarte si%ure că sunt multe alte lucruri pe care le poate 'ace spiritul,dar încă nu ştim care sunt acestea.

/ntre timp, încerc să 'iu cel mai !un %ardian cu putinţă. Din cau&a 'u%ii noastre am rămas înurmă cu pre%ătirea, ast'el că tre!uie să 'ac ore suplimentare pentru a recupera timpul pierdut. +u

îmi doresc nimic mai mult pe lume decât să o ţin pe Lissa în si%uranţă. Din ne'ericire, din când încând apar două lucruri care-mi în%reunea&ă antrenamentul. 2nul e că uneori acţione& înainte de a%ândi. Reuşesc tot mai mult să eit acest lucru, dar, când cea mă scoate din sărite, sunt tentată să

=



loesc mai întâi şi a!ia mai târ&iu să a'lu pe cine am loit de 'apt. Când cei la care ţin sunt în pericol... ei !ine, re%ulile par 'acultatie.

Cealaltă pro!lemă din iaţa mea e Dimitri. "l e cel care a ucis-o pe +atalie şi e un tip 'oarte dur." şi 'oarte arătos. >ine ( mai mult decât arătos. " se#? ( %enul acela din cau&a căruia te opreşti înmilocul stră&ii şi te loesc maşinile. Dar, cum spuneam, el e instructorul meu. i are 8@ de ani. $untdouă motie pentru care n-ar 'i tre!uit să mi se aprindă călcâiele după el. /nsă, sincer, cel mai

important moti e că el şi cu mine om 'i %ardienii Lissei după ce termină şcoala. Dacă el şi cumine ne om sor!i unul pe altul din priiri, asta înseamnă că nu o om suprae%0ea. +-am prea reuşit să trec peste ce simt pentru el şi sunt destul de si%ură că el încă mai simte

aceleaşi lucru pentru mine. /n parte, ceea ce 'ace ca acest lucru să 'ie atât de di'icil e că el şi cumine ne-am cam prins în 'ocul pasiunii când am 'ost loiţi de raa de dorinţă se#uală. 4ictor oisesă ne distra%ă atenţia în timp ce o răpea pe Lissa, şi reuşise. 7usesem %ata să renunţ la ir%initate,iar Dimitri 'usese %ata să mi-o ia. /n ultima clipă, am rupt raa, dar port mereu cu mine acesteamintiri şi mi-e destul de %reu uneori să mă concentre& asupra e#erciţiilor de luptă.

)propo, numele meu e Rose Aat0aBa?. )m 1 ani, mă antrene& să protee& şi să ucid ampiri,sunt îndră%ostită de un tip total nepotriit şi ma%ia ciudată a celei mai !une prietene pe care o am ar

putea-o 'ace să-şi piardă minţile.

Aei, n-a spus nimeni că liceul e uşor.

2+2

+-am cre&ut că &iua mea poate deeni şi mai proastă până ce prietena mea cea mai !ună nu mi-aspus că ar putea înne!uni. Din nou.

( ăă... ce-ai spus6"ram în 0olul internatului ei, aplecată în timp ce-mi înc0eiam şireturile de la un !ocanc.

Ridicându-mi !rusc capul, m-am uitat la ea prin părul meu castaniu-înc0is încâlcit care-mi acoperea

umătate din 'aţă. )dormisem după cursuri şi, pentru a reuşi să ies la timp din cameră, nu mai'olosisem peria de păr. >ineînţeles, părul !lond platinat al Lissei era întins şi per'ect, atârnându-i peumeri ca un oal de mireasă în timp ce mă priea amu&ată.

( )m spus că s-ar putea ca pastilele mele să nu-şi mai 'acă e'ectul la 'el de !ine.3-am ridicat şi mi-am scuturat părul de pe 'aţă.

( Ce înseamnă asta6 am între!at./n urul nostru, moroii treceau în %ra!ă, mer%ând să se întâlnească cu prietenii lor sau să ia cina.

( )i început să... )m co!orât ocea. )i început să-ţi recapeţi puterile6Clătină din cap şi am &ărit o uşoară um!ră de re%ret în oc0ii ei.

( +u... mă simt mai aproape de ma%ie, dar tot n-o pot 'olosi. /n %eneral, ce o!ser în ultimareme e un pic din celălalt lucru, ştii... Dein mai deprimată din când în când. +ici măcar aproape

de ceea ce era înainte, adău%ă repede, ă&ându-mi e#presia./nainte de a începe să ia pastilele, stările su'leteşti ale Lissei puteau deeni atât de apăsătoare,încât îşi 'ăcea tăieturi pe mâini.

( Doar că e un pic mai mult. ( Dar celelalte stări pe care le aeai6 )n#ietate6 Gândire alterată6Lissa râse, neluând niciunul din aceste lucruri atât de în serios cum le luam eu.

( Eici că ai citit manuale de psi0iatrie. De 'apt, c0iar citisem. ( Pur şi simplu îmi 'ac %rii pentru tine. Dacă tu cre&i că pilulele nu-şi mai 'ac e'ectul, tre!uie

să spunem cuia. ( +u, nu, spuse ea repede. $unt !ine, pe !une. /ncă mai au e'ect... doar că nu atât de puternic.

+u cred că ar tre!ui să intrăm încă în panică. 3ai ales tu ( cel puţin nu a&i.

Reuşi să sc0im!e su!iectul. )'lasem cu o oră în urmă că urma să-mi dau testul preliminar a&i."ra un e#amen ( sau mai de%ra!ă un interiu ( pe care toţi %ardienii noici tre!uiau să-l treacă întimpul clasei a unspre&ecea la )cademia $'. 4ladimir. De reme ce 'usesem plecată împreună cu

@



Lissa anul trecut, lipsisem de la al meu. )stă&i, aeam să 'iu dusă la un %ardian undea în a'aracampusului, care aea să mă supună testului. 3ersi că m-aţi înştiinţat din reme, !ăieţi.

( +u-ţi 'ace %rii pentru mine, repetă Lissa &âm!ind. O să-ţi spun dacă lucrurile se a%raea&ă. ( >ine, am &is cu îndoială./nsă, ca să 'iu si%ură, mi-am desc0is mintea pentru a a'la prin le%ătura psi0ică ce %ândea în

realitate. $pusese adeărul. "ra calmă şi eselă în această dimineaţă, nu aeam niciun moti de

în%riorare. /nsă, în adâncul minţii ei, am simţit un nucleu de emoţii întunecate, neliniştite. +u o'rământau sau cea de %enul acesta, dar dădeau aceeaşi impresie precum cri&ele de depresie şi 'urie pe care le aea înainte. "ra doar o picătură, dar nu-mi plăcea. +u oiam să 'ie nimic acolo. )mîncercat să pătrund şi mai mult în mintea ei pentru a-i simţi mai !ine emoţiile şi am aut dintr-odatăciudata sen&aţie a unei atin%eri. 2n 'el de %reaţă a pus stăpânire pe mine şi am ieşit !rusc din minteaei. 2n tremur uşor mi-a cuprins corpul.

( 9e simţi !ine6 mă între!ă Lissa încruntându-se. )răţi de parcă ţi s-a 'ăcut !rusc rău. ( $unt doar... neroasă din cau&a testului, am minţit eu."&itând, am desc0is din nou le%ătura. /ntunericul dispăruse în totalitate. 7ără urmă. Poate că, în

de'initi, nu era nicio pro!lemă cu pastilele ei. ( $unt !ine.

"a arătă spre ceas. ( +-o să 'ii dacă nu te mişti repede. ( La nai!a, am înurat eu, căci aea dreptate. )m îm!răţişat-o repede. +e edem mai târ&iuF ( >a'tăF stri%ă.)m traersat campusul în %ra!ă şi l-am %ăsit pe instructorul meu, Dimitri >e!:o, aşteptând

lân%ă o Aonda Pilot. Ce plictisitor. >ănuiam că nu mă puteam aştepta să mer%em pe drumurile demunte din 3ontana într-un Porsc0e, dar ar 'i 'ost 'rumos să 'i aut cea mai tare.

( tiu, ştiu, am spus ă&ându-i 'i%ura. $cu&e pentru întâr&iere.)tunci mi-am amintit că urma să dau unul dintre cele mai importante teste din iaţa mea şi,

dintr-odată, am uitat orice era le%at de Lissa şi de posi!ilitatea ca pilulele ei să nu ai!ă e'ect. 4oiams-o protee&, dar asta nu a conta prea mult dacă nu puteam să termin liceul şi să dein cu adeărat%ardianul ei.

Dimitri stătea acolo, arătând la 'el de !ine ca de o!icei. Clădirea masiă din cărămidă aruncaum!re lun%i peste noi, pro'ilându-se ameninţătoare ca o 'iară uriaşă în lumina crepusculară. /n urulnostru tocmai începuse să nin%ă. )m priit 'ul%ii delicaţi, cristalini, plutind uşor în os. Câţiacă&ură pe părul lui ne%ru şi se topiră imediat.

( Cine mai mer%e6 am între!at. Ridică din umeri. ( Doar tu şi cu mine.$tarea mea su'letească trecu direct de la nielul ;oioasă< la ;e#ta&iată<. "u şi Dimitri. $in%uri.

/ntr-o maşină. Poate că merită să dai un test neanunţat pentru asta. ( Cât de departe e6

/n tăcere, mă ru%am să 'ie un drum 'oarte lun%. Ca de e#emplu unul care să dure&e o săptămână.i în care să rămânem peste noapte în 0oteluri de lu#. Poate că ne om în&ăpe&i într-un troian şidoar căldura trupurilor ne a ţine în iaţă.

( Cinci ore. ( )0.2n pic mai puţin decât sperasem. 9otuşi, cinci ore erau mai !une decât nimic. i asta nu

e#cludea nici posi!ilitatea cu troianul.Drumurile întunecoase, în&ăpe&ite ar 'i 'ost di'icil de stră!ătut pentru oameni, dar nu puneau

nicio pro!lemă pentru oc0ii noştri de d0ampir. Prieam 'i# înainte, încercând să nu mă %ândesc la'elul în care a'ters0ae-ul lui Dimitri umplea maşina cu un miros curat, pătrun&ător, care mă 'ăceasă-mi doresc să mă topesc. /n sc0im!, am încercat să mă concentre& din nou asupra testului

preliminar. +u era %enul de e#amen pentru care puteai să îneţi. Ori îl treceai, ori !a. Gardieni a'laţi în'uncţii importante îi i&itau pe noici în timpul clasei a unspre&ecea şi se întâlneau personal cu



'iecare dintre ei pentru a aprecia 0otărârea şi an%aamentul eleilor de a deeni %ardieni. +u ştiame#act ce între!ări erau puse, dar, de-a lun%ul timpului, &onurile se răspândiseră. Gardienii maiârstnici ealuau caracterul şi dăruirea, iar unii noici 'useseră consideraţi necorespun&ători pentrua continua cariera de %ardian.

( +u in de o!icei la )cademie6 l-am între!at pe Dimitri. )dică, sunt total pentru mersul peteren, dar de ce mer%em noi la ei6

( De 'apt, mer%i doar la un el, nu la ei./n cuintele lui Dimitri era un uşor accent rusesc, sin%urul indiciu cu priire la locul în carecrescuse. )lt'el, eram destul de si%ură că or!ea en%le&a mai !ine decât mine.

( De reme ce asta e o situaţie specială şi el ne 'ace o 'aoare, noi suntem cei care 'acemdrumul.

( Cine e el6 ( )rt0ur $c0oen!er%.3i-am întors !rusc priirea de la drum spre Dimitri.

( Ce6 am ţipat eu.)rt0ur $c0oen!er% era o le%endă. "ra unul dintre cei mai mari uci%aşi de stri%oi din istoria

recentă a %ardienilor şi 'usese şe'ul Consiliului %ardienilor ( %rupul celor care reparti&au %ardieni

moroilor şi luau deci&ii pentru noi toţi. /n cele din urmă se retrăsese şi reenise la asi%urarea protecţiei uneia din 'amiliile re%ale, >adica. Dar c0iar şi pensionat, ştiam că a rămas letal. 7aptelelui de %lorie erau incluse în pro%rama mea şcolară.

( +-a 'ost... n-a 'ost nimeni altcinea disponi!il6 am între!at încet.4edeam cum Dimitri îşi ascundea un &âm!et.

( O să te descurci. Pe lân%ă asta, dacă )rt îşi dă acordul, este o recomandare e#celentă pentrudosarul tău.

Dimitri se tutuia cu unul dintre cei mai tari %ardieni în iaţă. >ineînţeles, Dimitri era el însuşi'oarte tare, aşa că n-ar 'i tre!uit să 'iu surprinsă.

/n maşină se lăsă tăcerea. 3i-am muşcat !u&ele, !rusc între!ându-mă dacă oi putea să mă ridicla standardele lui )rt0ur $c0oen!er%. )eam note !une, dar lucruri ca 'u%a şi implicarea în !ătăi laşcoală puteau arunca o lumină proastă asupra serio&ităţii cu care îmi a!ordam iitoarea carieră.

( O să te descurci, repetă Dimitri. Lucrurile !une din dosarul tău cântăresc mai %reu decât celerele.

Parcă mi-ar 'i putut citi %ândurile uneori. )m &âm!it uşor şi am îndră&nit să-i arunc o priire. )'ost o %reşeală. 2n corp lun%, suplu, ce ieşea în eidenţă c0iar şi când şedea. Oc0i de un ne%runemăr%init. Păr castaniu până la umeri, le%at la cea'ă. Părul acela era mătăsos. tiam pentru că-mitrecusem de%etele prin el când 4ictor Das0:o ne prinsese în mree cu raa de atracţie trupească.Cu mult e'ort, m-am silit să respir din nou şi să-mi întorc priirea.

( 3ersi, antrenorule, l-am înţepat eu, cui!ărindu-mă înapoi în scaun. ( $unt aici ca să te aut, răspunse.

4ocea îi era nepăsătoare şi rela#ată ( cea rar pentru el. De o!icei era 'oarte încordat, pre%ătit pentru orice atac. Pro!a!il că se %ândea că era în si%uranţă într-o Aonda ( sau cel puţin atât cât putea 'i lân%ă mine. +u eram sin%ura care aea pro!leme în a i%nora tensiunea erotică dintre noi.

( tii ce ar 'i cu adeărat de autor6 am între!at, 'ără să-l priesc în 'aţă. ( Amm6 ( Dacă ai opri porcăria asta de mu&ică şi ai pune cea care s-a lansat după căderea &idului

>erlinului.Dimitri râse.

( Cele mai proaste note le ai la istorie şi, totuşi, se pare că ştii totul despre "uropa de "st. ( Aei, am neoie de material pentru %lumele mele, toarăşe.Eâm!ind în continuare, înârti !utonul radioului. Găsi un post de mu&ică countr?.

( AeiF +u la asta mă %ândeam, am e#clamat, îmi dădeam seama că era pe punctul de a râde iar. ( )le%e. Ori unul, ori celălalt. )m o'tat. ( Dă înapoi la c0estiile din anii HIJ.

K



/nârti !utonul şi mi-am încrucişat !raţele la piept în timp ce o trupă care suna a% europeancânta despre cum telei&iunea a ucis stelele radioului1. /mi doream să ucidă cinea radioul ăsta.

Dintr-odată, cinci ore nu mai păreau atât de scurte cum cre&usem.)rt0ur şi 'amilia pe care o protea locuiau într-un orăşel de lân%ă autostrada l-J, nu departe de

>illin%s. Părerile moroilor erau împărţite în priinţa locurilor în care să trăiască. 2nii susţineau căoraşele mari erau cele mai !une, pentru că le dădeau posi!ilitatea ampirilor să se piardă în

mulţime5 actiităţile nocturne nu atră%eau prea multă atenţie. )lţi moroi, precum această 'amilie, pre'erau, după câte se părea, oraşe mai puţin populate, socotind că, dacă erau mai puţini oamenicare să te o!sere, atunci era mai puţin pro!a!il să 'ii o!serat.

/l coninsesem pe Dimitri să se oprească pentru a cumpăra mâncare de la un restaurant non-stopde pe drum şi, după ce am mai oprit şi pentru a pune !en&ină, se 'ăcuse dea amia&ă când am auns.Casa era construită în stilul unei 'erme, toată pe un sin%ur niel, cu pereţii laterali acoperiţi cu lemnopsit în %ri şi !oindouri mari ( cu %eamuri întunecate la culoare pentru a !loca lumina soarelui,desi%ur. Părea nouă şi scumpă şi, c0iar a'lată în milocul pustietăţii, era cam ceea ce mă aşteptam dela mem!rii unei 'amilii re%ale.

)m sărit din Pilot, iar !ocancii mei s-au a'undat în două de%ete de &ăpadă moale şi au scrâşnit pe pietrişul de pe drumul priat. Eiua era liniştită şi tăcută, în a'ara câte unei adieri de ânt. Dimitri şi

cu mine ne-am îndreptat spre casă, urmând o alee paată cu pietre de râu care traersa curtea din'aţă.

/l edeam cum îşi adopta ţinuta pro'esională, dar atitudinea lui %enerală era la 'el de eselă ca amea. )mândoi %ăsiserăm un 'el de satis'acţie inoată în plăcuta călătorie cu maşina.

Piciorul îmi alunecă pe drumul acoperit cu %0eaţă, iar Dimitri se întinse imediat să mă spriine.)m aut un moment ciudat de dMN-u, aducându-mi pentru scurt timp aminte de prima noapte cândne întâlniserăm, atunci când mă salase de la o că&ătură asemănătoare. +u ştiu dacă a 'ost din cau&atemperaturii %eroase sau nu, dar i-am simţit mâna caldă pe !raţul meu, în ciuda straturilor de pu' din

ac0eta mea cu %lu%ă. ( "şti în re%ulă6/mi dădu drumul, spre de&amă%irea mea.

( Da, am spus, priind cu reproş la paaul în%0eţat. Oamenii ăştia n-au au&it de sare6O spusesem în %lumă, dar Dimitri s-a oprit !rusc din mers. 3-am oprit şi eu imediat. 7i%ura îi

deeni încordată şi alertă. /ntoarse capul, cercetând cu priirea astele, al!ele câmpuri care neînconurau, înainte de a şi-o opri din nou asupra casei. 4oiam să pun între!ări, dar cea dinatitudinea lui îmi spuse să rămân tăcută. $tudie clădirea aproape un minut între%, prii în os laaleea în%0eţată, apoi se uită înapoi la drum, acoperit de un strat de &ăpadă întrerupt doar de urmele

paşilor noştri.Prudent, se apropie de uşa din 'aţă, iar eu l-am urmat. $e opri din nou, de data aceasta pentru a

studia uşa. +u era desc0isă, dar nu era nici înc0isă complet. )răta ca şi cum ar 'i 'ost înc0isă în%ra!ă, nu de tot. După o e#aminare mai atentă, ă&urăm &%ârieturi de-a lun%ul mar%inii uşii, ca şi

cum ar 'i 'ost 'orţată la un moment dat. Cea mai uşoară atin%ere o putea desc0ide. Dimitri îşi trecuuşor de%etele de-a lun%ul locului în care uşa se unea cu tocul, iar respiraţia lui 'orma mici norişoride a!ur. Când o atinse, clanţa uşii se mişcă un pic, ca şi cum ar 'i 'ost ruptă.

/n cele din urmă, spuse încet* ( Rose, du-te şi aşteaptă în maşină. ( Dar... ( Du-teFO comandă scurtă, însă plină de 'orţă. Prin acele două sila!e mi-am adus aminte de omul pe

care-l ă&usem aruncând oamenii în ur ca pe nişte saci şi în'i%ând o ţepuşă într-un stri%oi. 3-amretras, mer%ând pe pelu&a acoperită de &ăpadă ca să nu risc să alunec pe aleea paată. Dimitrirămase unde era, 'ără să se mişte înainte ca eu să intru înapoi în maşină şi să înc0id uşa cu un

&%omot în'undat, a!ia percepti!il. )poi, cu cea mai uşoară mişcare posi!ilă, împinse uşa aproapeîntredesc0isă şi dispăru înăuntru.

1 "ste or!a de piesa 4ideo illed t0e Radio $tar din 1 a trupei !ritanice 90e >u%%les



)r&ând de curio&itate, am numărat până la &ece şi apoi am co!orât din maşină.tiam că nu tre!uia să mă duc după el, dar tre!uia să a'lu ce se întâmpla acolo. Drumul către

casă şi aleea ne%liate indicau că nimeni nu mai 'usese în locuinţă de reo două &ile, deşi asta puteaînsemna şi că 'amilia >adica pur şi simplu nu ieşea deloc a'ară. "ra posi!il, presupuneam, ca ei să 'i'ost ictimele unui a' o!işnuit 'ăcut de oameni. "ra de asemenea posi!il să-i 'i speriat cinea ( cade e#emplu un stri%oi. tiam că acea posi!ilitate era cea care 'ăcuse ca 'aţa lui Dimitri să se

întunece atât de mult, dar părea un scenariu impro!a!il cu )rt0ur $c0oen!er% a'lat acolo la datorie.$tând pe alee, am ridicat priirea spre cer. "ra mo0orât şi părea %ata să plouă, dar era totuşilumină. )mia&ă. Cel mai înalt punct al soarelui din &i. $tri%oii nu puteau sta a'ară în luminasoarelui. +u tre!uia să mă tem de ei, doar de mânia lui Dimitri.

)m luat-o pe lân%ă latura dreaptă a casei, călcând pe o &ăpadă mult mai adâncă ( aproape o palmă %rosime. +u mi se părea nimic neo!işnuit în priinţa casei. De streşini atârnau ţurţuri, iar%eamurile 'umurii nu des-tăinuiau niciun secret. Piciorul meu loi !rusc cea şi m-am uitat în os.)colo, pe umătate în%ropată în &ăpadă, era o ţepuşă din ar%int. 7usese în'iptă în pământ.

)m ridicat-o şi am şters &ăpada de pe ea, încruntându-mă. Ce căuta aici a'ară o ţepuşă6 epuşeledin ar%int erau 'oarte aloroase. Repre&entau cea mai letală armă a unui %ardian, putând să ucidă unstri%oi cu o sin%ură loitură în inimă. Când erau 'ăurite, patru moroi le răeau cu ma%ie din 'iecare

dintre cele patru elemente. +u înăţasem încă să 'olosesc una, dar, strân%ând-o în mână, m-amsimţit dintr-odată mai în si%uranţă în timp ce continuam să cercete&.

2şa mare din spatele casei dădea spre o erandă din lemn pe care pro!a!il ar 'i 'ost 'oarte plăcutsă stai ara. Dar %eamul uşii 'usese spart, ast'el încât o persoană putea trece uşor prin %aura 'ăcută.)m urcat pe 'uriş treptele terasei, atentă la %0eaţă, conştientă că aeam să am mari pro!leme atuncicând Dimitri a a'la ce 'ăceam, în ciuda 'ri%ului, sudoarea îmi cur%ea pe %ât.

Lumina &ilei, lumina &ilei, mi-am reamintit. +iciun moti de în%riorare.)m auns la erandă şi am studiat sticla nea%ră. +u-mi dădeam seama ce o spărsese. /năuntru

intrase &ăpada şi 'ormase o %rămăoară pe coorul al!astru-desc0is. )m tras de clanţa uşii, dar eraîncuiată. +u că asta ar 'i contat prea mult cu %aura aia mare în miloc. )tentă la mar%inile ascuţite,am întins mâna prin spărtură şi am descuiat uşa din interior. 3i-am tras mâna la 'el de atentă şi amdesc0is uşa %lisantă. )ceasta scârţâi uşor pe şinele ei, un sunet sla! care părea totuşi prea puternic întăcerea sinistră.

)m păşit pe pra%, oprindu-mă pe peticul de lumină solară care pătrunsese înăuntru prindesc0iderea uşii. Oc0ii mi se acomodară cu întunericul dinăuntru. 4ântul se înol!ură prin erandadesc0isă, 'ăcând ca perdelele din urul meu să danse&e. 3ă a'lam în camera de &i. )ea toateo!iectele o!işnuite la care te puteai aştepta. Canapele. 9elei&or. 2n !alansoar.

i un trup."ra o 'emeie. "ra întinsă pe spate în 'aţa telei&orului, iar părul ne%ru i se răs'ira în ur pe podea.

Oc0ii lar% desc0işi se 0ol!au %oi în sus, 'aţa îi era palidă ( prea palidă c0iar şi pentru un moroi.Pentru o clipă am cre&ut că părul ne%ru îi acoperea şi %âtul, până ce am înţeles că partea întunecată

de pe piele era sân%e ( sân%e înc0e%at. >ere%ata îi 'usese s'âşiată./n%ro&itoarea scenă era atât de 'antastică, încât iniţial nici nu mi-am dat seama la ceea ce măuitam. După po&iţia corpului, ai 'i putut crede că 'emeia dormea. )poi am ă&ut celălalt cadaru* unom aşe&at într-o rână la doar câţia paşi mai încolo, iar în urul lui sân%ele ne%ru păta coorul. 2nalt trup era că&ut lân%ă canapea* mic, de mărimea unui copil. /n partea cealaltă a camerei era unaltul. i altul. "rau cadare peste tot, cadare şi sân%e.

>rusc, mi-am dat seama de proporţiile morţii din urul meu şi inima începu să-mi !ată tare. +u,nu. +u era posi!il. "ra &i. La lumina &ilei nu se puteau întâmpla lucruri rele. Din %ât începu să-miiasă un ţipăt, care 'u oprit !rusc când o mână înmănuşată eni din spatele meu şi îmi acoperi %ura.)m început să mă &!at5 apoi am simţit a'ters0ae-ul lui Dimitri.

( De ce, între!ă el, nu mă asculţi niciodată6 )i 'i 'ost moartă dacă ei mai erau aici.

+-am putut răspunde, atât din cau&a mâinii, cât şi a propriului meu şoc. 4ă&usem odată pecinea murind, dar nu ă&usem niciodată moartea la asemenea proporţii. După aproape un minut,Dimitri îşi luă în s'ârşit mâna, dar rămase aproape, în spatele meu. +u mai oiam să priesc, dar

I



păream incapa!ilă să-mi 'eresc oc0ii de la scena din 'aţa mea. Cadare peste tot. Cadare şi sân%e./n cele din urmă, m-am întors către el.

( " &i, am şoptit. Lucrurile rele nu se întâmplă &iua. )m au&it disperarea din propria-mi oce,ru%ămintea unei 'etiţe de a i se spune că totul nu era decât un is urât.

( Lucrurile rele se întâmplă oricând, îmi spuse. Dar asta nu s-a întâmplat în timpul &ilei.Pro!a!il că s-a petrecut acum două nopţi.

3i-am 'ăcut cura să priesc din nou cadarele şi am simţit că mi se întoarce stomacul pe dos.Două &ile. Două &ile să 'ii mort, e#istenţa ta să 'ie nimicită ( 'ără ca nimeni din lume să ştie măcarcă ai murit. Priirea îmi că&u pe trupul unui !ăr!at aproape de intrarea într-un esti!ul. "ra înalt,

prea !ine 'ăcut pentru a 'i un moroi. Pro!a!il că Dimitri o!seră unde mă uitam. ( )rt0ur $c0oen!er%, spuse.3-am 0ol!at la %âtul însân%erat al lui )rt0ur.

( " mort, am spus, ca şi cum n-ar 'i 'ost cât se poate de eident. Cum e posi!il să 'ie mort6Cum a putut un stri%oi să-l ucidă pe )rt0ur $c0oen!er%6

+u părea posi!il. +u puteai ucide o le%endă. Dimitri nu răspunse. /n sc0im!, mâna lui co!orî şiîmi cuprinse mâna în care ţineam ţepuşa. )m tresărit.

( De unde ai asta6 între!ă.

)m slă!it strânsoarea şi l-am lăsat să ia ţepuşa. ( De a'ară. Din pământ."l ridică ţepuşa, studiindu-i supra'aţa ce strălucea în lumina soarelui.

( ) rupt protecţia.3intea mea, încă năucită, procesă timp de o clipă ce spusese. )poi am priceput. Protecţiile erau

inele ma%ice 'ăcute de moroi. Ca şi ţepuşele, erau 'ăcute 'olosind ma%ie din toate cele patruelemente. Pentru ele era neoie de moroi care să poată e#ercita o ma%ie puternică, de multe ori câtedoi pentru 'iecare element. Protecţiile îi puteau opri pe stri%oi pentru că ma%ia era încărcată deiaţă, iar stri%oii nu aeau deloc aşa cea. Dar protecţiile îşi pierdeau repede e'ectul şi necesitaumultă muncă de întreţinere. Cei mai mulţi moroi nu le 'oloseau, dar anumite locuri continuau să leţină în 'uncţiune. )cademia $'. 4ladimir era încercuită de mai multe protecţii. )ici e#istase o

protecţie, dar 'usese distrusă atunci când cinea în'ipsese ţepuşa în ea. 3a%iile lor intraseră încon'lict5 ţepuşa !iruise.

( $tri%oii nu pot atin%e ţepuşe, i-am spus. 3i-am dat seama că 'oloseam mult nu pot şi nu. +uera uşor să-ţi 'ie puse la îndoială cele mai pro'unde conin%eri.

( i niciun moroi sau d0ampir n-ar 'ace asta. ( 2n om ar putea-o 'ace. L-am priit în oc0i. ( Oamenii nu-i aută pe stri%oi...3-am oprit. O spusesem iar. +u. Dar nu mă puteam a!ţine. $in%urele lucruri pe care ne puteam

!i&ui în lupta împotria stri%oilor erau limitările lor ( lumina soarelui, protecţiile, ma%ia ţepuşelorşi celelalte. Le 'oloseam punctele sla!e împotria lor. Dacă îi aeau pe alţii ( pe oameni ( care îi

puteau auta şi care nu erau a'ectaţi de aceste limitări...Dimitri aea c0ipul împietrit, era încă pre%ătit pentru orice, dar o mică scânteie de înţele%ere îiapăru în oc0ii ne%ri în timp ce mă priea cum duceam lupta din mintea mea.

( )sta sc0im!ă totul, nu-i aşa6 am între!at. ( Da, spuse el. )şa e.



DOQ

Dimitri a dat un tele'on şi a apărut o adeărată ec0ipă specială.9otuşi, le luase două ore până să aun%ă şi 'iecare minut de aşteptare păruse un an. /n cele din

urmă nu mai putusem re&ista şi mă întorsesem la maşină. Dimitri mai cercetase casa şi apoi enisesă stea cu mine. +iciu-nul din noi n-a rostit reun cuânt în timp ce aşteptam. /n mintea mea

continua să se derule&e un 'ilm cu ima%inile sinistre din casă. 3ă simţeam în'ricoşată şi sin%ură şiîmi doream ca el să mă ţină în !raţe sau să mă aline în reun 'el.

3-am mustrat imediat pentru că-mi dorisem asta. 3i-am reamintit pentru a mia oară că erainstructorul meu şi că nu era trea!a lui să mă ţină în !raţe, indi'erent care era situaţia. /n plus, oiamsă 'iu puternică. +u aeam neoie să aler% la reun tip de 'iecare dată când lucrurile deeneaudi'icile.

Când a descins primul %rup de %ardieni, Dimitri a desc0is uşa maşinii şi mi-a aruncat o priirerapidă.

( )r tre!ui să e&i cum se 'ace.$incer, nu oiam să mai ăd casa aceea, dar l-am urmat totuşi. +u-i cunoşteam pe aceşti

%ardieni, dar Dimitri îi ştia. Părea mereu că-i cunoaşte pe toţi. Grupul acesta 'u surprins să %ăsească un noice

la 'aţa locului, dar niciunul dintre ei nu o!iectă în priinţa pre&enţei mele.)m mers în spatele lor în timp ce cercetau casa. +iciunul nu atinse nimic, dar în%enunc0eară

lân%ă cadare şi studiară petele de sân%e şi 'erestrele sparte. $e pare că stri%oii nu pătrunseseră încasă doar pe uşa din 'aţă şi prin eranda din spate.

Gardienii or!eau cu oci tăioase, nemani'estând în reun 'el repulsia şi 'rica pe care le simţeameu. "rau ca nişte maşini. 2nul din ei, sin%ura 'emeie din %rup, se aşe&ă pe ine lân%ă )rt0ur$c0oen!er%. "ram 'ascinată, de reme ce 'emeile-%ardian erau atât de rare. /l au&isem pe Dimitrispunându-i 9amara, şi arăta cam de 8 de ani. Părul ne%ru a!ia îi atin%ea umerii, ceea ce era ceao!işnuit pentru 'emeile-%ardian.

/n oc0ii ei cenuşii strălucea tristeţea în timp ce studia 'aţa %ardianului mort. ( )0, )rt0ur, o'tă ea. Ca şi Dimitri, reuşea să e#prime o sută de lucruri în doar două cuinte. +-am cre&ut reodată că oi edea această &i. ) 'ost instructorul meu.

O'tând din nou, 9amara se ridică./şi luă din nou un aer complet pro'esional, ca şi cum tipul care o instruise nu &ăcea în 'aţa ei. +u-

mi enea să cred. "l 'usese instructorul ei. Cum îşi putea păstra un asemenea control6 Pentru o'racţiune de secundă, mi-am ima%inat că-l ăd, în sc0im!, pe Dimitri mort pe podea. +u. +u. /nniciun ca& n-aş 'i putut rămâne calmă în locul ei. )ş 'i tur!at. )ş 'i urlat şi aş 'i loit în ur. )ş 'iloit pe oricine ar 'i încercat să-mi spună că lucrurile or 'i în re%ulă.

Din 'ericire, nu credeam că-l poate do!orî cinea cu adeărat pe Dimitri. /l ă&usem uci%ând unstri%oi 'ără niciun e'ort. "ra ininci!il. 2n dur. 2n &eu.

>ineînţeles, şi )rt0ur $c0oen!er% 'usese la 'el. ( Cum au putut să 'acă asta6 am i&!ucnit eu.ase perec0i de oc0i se întoarseră spre mine. 3ă aşteptam la o priire mustrătoare din partea lui

Dimitri pentru ieşirea mea, dar el păru doar curios. ( Cum au putut să-l ucidă pe el69amara ridică uşor din umeri, cu 'aţa în continuare calmă.

( /n acelaşi 'el în care i-au ucis pe toţi ceilalţi. " muritor, ca noi toţi. ( Da, dar e... ştii, )rt0ur $c0oen!er%. ( 9u să ne spui, Rose, &ise Dimitri. )i ă&ut casa. $pune-ne cum au 'ăcut-o./n timp ce mă prieau cu toţii, am înţeles dintr-odată că până la urmă s-ar putea să dau un test

a&i. 3-am %ândit la ceea ce o!serasem şi au&isem. 3i-am stăpânit emoţiile, încercând să înţele%

cum de imposi!ilul putea 'i posi!il. ( )u 'ost patru locuri de acces, ceea ce înseamnă cel puţin patru stri%oi. )u 'ost şapte moroi...7amilia care locuise aici ausese oaspeţi, ceea ce 'ăcuse ca masacrul să 'ie mai mare. 9rei dintre

1J



ictime 'useseră copii. (...şi trei %ardieni. Prea multe crime. Patru stri%oi n-ar 'i putut do!orî atâţia. ase pro!a!il că ar

'i putut, dacă i-ar 'i atacat mai întâi pe %ardieni şi i-ar 'i luat prin surprindere. 7amilia ar 'i 'ost prea panicată pentru a se apăra.

( i cum i-au luat pe %ardieni prin surprindere6 mă îndemnă Dimitri.)m e&itat. Gardienii, din principiu, nu pot 'i luaţi prin surprindere.

( Pentru că protecţiile erau rupte. /ntr-o 'amilie 'ără protecţii, pro!a!il că ar 'i un %ardian caresă patrule&e în curte noaptea. Dar nu s-a întâmplat asta aici.)m aşteptat următoare între!are eidentă despre cum 'useseră rupte protecţiile. Dar Dimitri nu o

puse. +u era neoie. tiam toţi. 4ă&userăm cu toţii ţepuşa. Din nou, un 'ior îmi trecu pe şiraspinării. Oameni care cola!orau cu stri%oii ( un %rup mare de stri%oi.

Dimitri dădu doar din cap în semn de apro!are şi %rupul îşi continuă inesti%aţia. Cândaunserăm la o !aie, mi-am 'erit priirea. Dea ă&usem această încăpere împreună cu Dimitri maidereme şi nu aeam nici-o dorinţă să repet e#perienţa. "ra un om mort acolo, iar sân%ele lui uscatieşea puternic în eidenţă pe 'aianţa al!ă. De asemenea, de reme ce această încăpere era mai îninterior, nu era atât de rece ca &ona de lân%ă eranda desc0isă. +u e#ista conserare. De 'apt,cadarul nu mirosea încă urât, dar nici !ine nu mirosea.

+umai că, în timp ce dădeam să mă întorc, am &ărit pentru o clipă cea roşu-înc0is ( de 'apt,mai mult maroniu ( pe o%lindă. +u o!serasem mai înainte pentru că restul scenei îmi captaseîntrea%a atenţie. "ra un scris pe o%lindă, cu sân%e.

>ieţii, !ieţii >adica. )tât de puţini au rămas. O 'amilie re%ală aproape dispărută. )ltele or urma.9amara pu'ni cu de&%ust şi se întoarse cu spatele la o%lindă, e#aminând alte detalii din !aie. /n

timp ce ieşeam, însă, acele cuinte mi se repetau în minte. O 'amilie re%ală aproape dispărută.)ltele or urma.

"ra adeărat, 'amilia >adica era unul dintre cele mai mici clanuri re%ale. Dar era puţin pro!a!ilcă aceia care 'useseră ucişi aici erau ultimii mem!ri. Pro!a!il că mai rămăseseră aproape două sutede >adica. +u erau la 'el de numeroşi ca 'amilie precum Qas0:oii, să &icem. )ceia erau o 'amiliere%ală uriaşă şi răspândită peste tot.

9otuşi, 'amilia >adica aea mai mulţi mem!ri decât alte 'amilii re%ale.Cum ar 'i Dra%omirii.Lissa era ultima rămasă.Dacă stri%oii oiau să nimicească 'amiliile re%ale, cea mai !ună oca&ie era să o atace pe ea.

$ân%ele moroilor le dădea putere stri%oilor, aşa că le înţele%eam dorinţa de a 'ace asta.Presupuneam că atacarea 'amiliilor re%ale în mod intenţionat 'ăcea pur şi simplu parte din 'irea lornemiloasă şi sadică. "ra ironic că stri%oii doreau să distru%ă societatea moroilor, de reme ce mulţidintre ei 'ăcuseră odată parte din ea.

O%linda şi aertismentul de pe ea m-au 'rământat tot restul timpului cât am mai rămas acolo şiam descoperit că 'rica şi şocul meu se trans'ormau în 'urie. Cum au putut 'ace aşa cea6 Cum poate

'i reo creatură atât de sadică şi de male'ică încât să 'acă aşa cea unei 'amilii ( să rea sănimicească o întrea%ă linie %enealo%ică6 Cum putea 'ace o creatură aşa cea când 'usese odată camine şi ca Lissa6

i, %ândindu-mă la Lissa ( %ândindu-mă că stri%oii or să distru%ă şi 'amilia ei (, în mine s-astârnit o 'urie întunecată. Qntensitatea acelei emoţii aproape că m-a şocat. "ra cea ne%ru şi otrăit,in'lamat şi tul!ure. 2n nor de 'urtună %ata să se de&lănţuie. Dintr-odată oiam să rup în !ucăţi'iecare stri%oi pe care puteam pune mâna.

Când în cele din urmă am intrat în maşină pentru a mă întoarce la $'. 4ladimir cu Dimitri, amtrântit portiera atât de tare, încât a 'ost de mirare că nu i-am 'ăcut pra' %eamul.

"l se uită la mine surprins. ( Ce s-a întâmplat6

( 4or!eşti serios6 am e#clamat neenindu-mi să cred. Cum poţi să între!i asta6 )i 'ost acolo.)i ă&ut tot. ( )şa e, încuiinţă el. Dar nu-mi ărs nerii pe maşină.

11



3i-am pus centura de si%uranţă şi m-am încruntat. ( /i urăsc. /i urăsc pe toţiF )ş rea ca eu să 'i 'ost acolo. Le-aş 'i s'âşiat eu lor !ere%atele.)proape că ţipam. Dimitri se uita 'i# la mine, cu 'aţa calmă, dar era clar uluit de i&!ucnirea mea.

( C0iar cre&i că e aşa6 mă între!ă. Cre&i că te-ai 'i descurcat mai !ine ca )rt $c0oen!er% dupăce ai ă&ut ce au 'ăcut stri%oii acolo6 După ce ai ă&ut ce ţi-a 'ăcut +atalie6

)m e&itat. 3ă luptasem pentru scurt timp cu ara Lissei, +atalie, când deenise stri%oi, c0iar

înainte ca Dimitri să apară şi să sc0im!e soarta luptei. C0iar dacă deenise stri%oi de curând ('iind încă sla!ă şi stân%ace ( măturase literalmente cu mine prin încăpere.)m înc0is oc0ii şi am respirat adânc. >rusc, m-am simţit stupid. 4ă&usem ce puteau 'ace

stri%oii. +-aş 'i reuşit decât să mor rapid dacă aş 'i dat !u&na încercând să sale& situaţia.Deeneam un %ardian dur, dar tot mai aeam multe de înăţat ( iar o 'ată de 1 ani n-ar 'i pututţine piept la şase stri%oi.

)m desc0is oc0ii. ( /mi pare rău, am spus, recăpătându-mi autocontrolul.7uria care e#plodase în mine se dispersase. +u ştiam de unde apăruse. )eam o 'ire nestăpânită

şi adesea acţionam impulsi, dar 'usese cea intens şi neplăcut c0iar şi pentru mine. Ciudat. ( " în re%ulă, spuse Dimitri.

/ntinse mâna şi mă atinse pentru câtea clipe. )poi şi-o retrase şi porni maşina. ( ) 'ost o &i lun%ă. Pentru toţi.

Când ne-am întors la )cademia $'. 4ladimir, puţin după mie&ul nopţii, toată lumea ştia demasacru. Eiua şcolară ampirică tocmai se înc0eiase, iar eu nu mai dormisem de peste 8@ de ore.)eam oc0ii tul!uri şi a!ia mă târâm, iar Dimitri îmi ordonă să mă duc imediat în camera mea de lainternat şi să dorm. "l, !ineînţeles, arăta ioi şi %ata să se lupte cu oricine. 2neori nu eram preasi%ură dacă de 'apt dormea reun pic. Plecă să se consulte cu alţi %ardieni în le%ătură cu atacul şi i-am promis că mă oi !ă%a direct în pat. /n sc0im!, m-am îndreptat imediat spre !i!liotecă. 9re!uias-o ăd pe Lissa, iar le%ătura psi0ică îmi spusese că era acolo. "ra întuneric !e&nă pe aleea pietruităcare traersa curtea interioară de la internatul meu până la clădirea principală a liceului. Eăpadaacoperea complet iar!a, dar aleea 'usese curăţată meticulos de %0eaţă şi &ăpadă. /mi aminti de casa

părăsită a !ieţilor >adica. >i!lioteca era un edi'iciu în stil %otic, mai potriit pentru un decor de'ilm cu su!iect medieal decât pentru o şcoală. /năuntru, atmos'era de mister şi istorie ec0econtinua să impre%ne&e întrea%a clădire* &iduri din piatră lucrată cu %riă şi ta!louri de demultcontrastând cu computere şi lumini 'luorescente. 9e0nolo%ia modernă aea un aanpost aici, dar nuaea să domine niciodată.

$trecurându-mă pe poarta electronică a !i!liotecii, m-am îndreptat 'ără şoăire spre unul dinlocurile din spate unde erau ţinute cărţile de %eo%ra'ie şi de călătorie. Cum era de aşteptat, am %ăsit-o pe Lissa stând acolo pe podea, cu spatele spriinit de un ra't cu cărţi.

( >ună, spuse ea, ridicând priirea dintr-o carte desc0isă, re&emată pe un %enunc0i.

/şi dădu la o parte câtea şuiţe de păr !lond de pe 'aţă. Prietenul ei, C0ristian, era întins pe oslân%ă ea, cu capul spriinit de celălalt %enunc0i al ei. 3ă salută printr-un semn al capului. )ând înedere ostilitatea care apărea uneori între noi, asta aproape ec0iala cu o îm!răţişare călduroasă din

partea lui. /n ciuda uşorului ei &âm!et, simţeam tensiunea şi 'rica din ea5 le%ătura psi0ică o dădea de%ol.

( )i a'lat, am spus, aşe&ându-mă cu picioarele încrucişate.Eâm!etul îi dispăru şi sentimentul de 'rică şi de nelinişte se intensi'ică. /mi plăcea că le%ătura

noastră psi0ică mă auta s-o protee& mai !ine, dar de 'apt nu oiam ca neliniştile mele să 'ieampli'icate.

( " în%ro&itor, spuse ea în'iorându-se.C0ristian îşi sc0im!ă po&iţia şi îi înlănţui de%etele. /i strânse mâna. /l strânse şi ea. "rau atât de

îndră%ostiţi şi de a'ectuoşi unul cu altul, că aproape mi se 'ăcea %reaţă după ce stăteam lân%ă ei./nsă acum erau a!ătuţi, 'ără îndoială din cau&a eştilor despre masacru. ( $e &ice... se &ice că au 'ost şase sau şapte stri%oi. i că oamenii i-au autat să rupă protecţiile.

18



3-am spriinit cu spatele de un ra't. tirile circulau 'oarte repede. Dintr-odată, am simţit căameţesc.

( )şa este. ( $erios6 între!ă C0ristian. Credeam că e doar surescitare din cau&a paranoiei. ( +u...3i-am dat seama atunci că nimeni nu ştia unde 'usesem a&i.

( )m... am 'ost acolo.Lissa 'ăcu oc0ii mari şi i-am simţit şocul.C0iar şi C0ristian ( e#emplul per'ect pentru ;mare şmec0er< ( păru contrariat.Dacă situaţia n-ar 'i 'ost în%ro&itoare, m-aş 'i simţit satis'ăcută de 'aptul că-l surprinsesem cu

%arda os. ( Glumeşti, spuse cu o oce nesi%ură. ( Credeam că-ţi dai testul preliminar... Lissa tăcu. ( )şa tre!uia, am spus. +umai că ştii cum se întâmplă... te pomeneşti ;la locul şi momentul

nepotriit<.Gardianul cu care tre!uia să-mi dau testul locuia acolo. Dimitri şi cu mine am intrat şi...

+-am putut termina. Qma%inile sân%elui şi ale morţii de care era plină casa >adica îmi 'ul%erară

din nou prin minte. +eliniştea stră!ătu atât c0ipul Lissei, cât şi le%ătura noastră psi0ică. ( Rose, te simţi !ine6 între!ă ea cu !lândeţe. Lissa era cea mai !ună prietenă a mea, dar nu

oiam să ştie cât de mult mă speriase şi mă tul!urase toată întâmplarea. 4oiam să 'iu puternică. ( $unt O, am spus cu dinţii încleştaţi. ( Cum a 'ost6 între!ă C0ristian.4ocea îi era plină de curio&itate, dar aea şi o undă de inoăţie ( ca şi cum ştia că nu era !ine

să-ţi doreşti să a'li amănunte despre cea atât de ori!il. /nsă nu se putea a!ţine să nu între!e. Lipsade control a impulsurilor era un lucru pe care noi doi îl aeam în comun.

( ) 'ost... )m clătinat din cap. +u reau să or!esc despre asta.C0ristian ru să o!iecte&e, dar apoi Lissa îşi trecu o mână prin părul lui neted şi ne%ru. >lânda

mustrare îl 'ăcu să tacă. 2rmă un moment stânenitor. Citind %ândurile Lissei, am simţit că !â!âiecu disperare după un nou su!iect de discuţie.

( $e or!eşte că asta o să dea peste cap toate i&itele de săr!ători, îmi spuse după alte câteaclipe. 3ătuşa lui C0ristian a eni în i&ită, dar cei mai mulţi dintre părinţi nu or să călătorească şiconsideră că-i mai !ine pentru copiii lor să rămână aici, în si%uranţă. $unt speriaţi că %rupul ăsta destri%oi îşi 'ace de cap prin împreurimi.

+u mă %ândisem la complicaţiile unui ast'el de atac. 3ai era cam o săptămână până la Crăciun.De o!icei, în această perioadă a anului, moroii călătoreau 'oarte mult. "leii mer%eau acasă pentrua-şi i&ita părinţii5 părinţii eneau să stea în campus pentru a-şi i&ita copiii.

( Din cau&a asta multe 'amilii or 'i despărţite, am murmurat. ( i o să strice o %rămadă de petreceri re%ale, spuse C0ristian5 scurta lui serio&itate dispăruse5

atitudinea sarcastică reenise. tii cum sunt în perioada asta a anului ( se întrec mereu care dă celemai mari petreceri. Or să 'ie de&orientaţi."ram coninsă de asta. 4iaţa mea însemna luptă, dar moroii aeau 'ără îndoială con'lictele lor

interne ( mai ales no!ilii şi mem!rii 'amiliilor re%ale. /şi purtau propriile !ătălii prin cuinte şialianţe politice, dar eu, sincer, pre'eram metoda mai directă a loiturilor cu pumni şi picioare. Lissaşi C0ristian, în special, tre!uiau să nai%0e&e prin ape tul!uri. )mândoi erau din 'amilii re%ale, ceeace însemna că se a'lau în centrul atenţiei atât în interiorul, cât şi în a'ara )cademiei.

Lucrurile erau mai %rele pentru ei decât pentru cei mai mulţi moroi din 'amilii re%ale. 7amilia luiC0ristian suporta consecinţele a ceea ce 'ăcuseră părinţii lui. Deeniseră intenţionat stri%oi,renunţând la ma%ie şi la principiile morale pentru a deeni nemuritori şi a trăi din ucidereacelorlalţi. Părinţii lui erau morţi acum, dar asta nu-i împiedica pe ceilalţi să nu ai!ă încredere în el.

9oţi păreau să creadă că în orice clipă ar putea deeni stri%oi şi că-i a trans'orma în stri%oi şi pe ei. +ici atitudinea lui caustică şi umorul ne%ru nu-i erau de prea mare autor.)tenţia pe care o atră%ea Lissa proenea din 'aptul că era ultima rămasă din 'amilia ei. +iciun alt

1=



moroi nu mai aea îndeauns sân%e de Dra%omir pentru a purta acest nume. Pro!a!il că strămoşiiiitorului ei soţ or 'i aut su'icient din acest sân%e pentru ca urmaşii ei să 'ie Dra%omiri, dar,

pentru moment, ea era un 'el de edetă din cau&ă că era sin%ura mem!ră a acestei 'amilii.Gândindu-mă la acest lucru, mi-am amintit !rusc de aertismentul mâ&%ălit pe o%lindă. 3i s-a

'ăcut rău. 7uria întunecată şi disperarea se tre&iră, dar le-am alun%at cu o %lumă. ( 4oi ar tre!ui să încercaţi să ă re&olaţi pro!lemele ca noi. O !ătaie cu pumnii s-ar putea să

ă 'acă !ine ouă, celor din 'amiliile re%ale.Lissa şi C0ristian râseră. "l o prii cu un &âm!et şmec0er, arătându-şi colţii. ( Ce &ici6 Pun pariu că te-aş putea 'ace dacă ne-am lupta unu la unu. ( )i rea tu, îl necăi ea. +eliniştea i se mai potoli. ( C0iar reau, spuse el, continuând s-o priească în oc0i.9onul 'oarte sen&ual din ocea lui îi acceleră Lissei !ătăile inimii. )m simţit o undă de %elo&ie.

"a şi cu mine 'usesem cele mai !une prietene întrea%a iaţă. /i puteam citi %ândurile. Dar situaţiaera aceasta* C0ristian era o parte uriaşă din uniersul ei acum şi uca un rol pe care eu nu l-aş puteaîndeplini niciodată ( tot aşa cum el nu ar 'i putut 'i părtaş la le%ătura care e#ista între mine şi ea.)mândoi acceptam asta, dar nu ne conenea 'aptul că tre!uia să-i împărţim atenţia şi, uneori, se

părea că armistiţiul pe care-l 'ăcusem de dra%ul ei era 'oarte 'ra%il.

Lissa îşi trecu mâna uşor peste o!ra&ul lui. ( 7ii cuminte. ( $unt, îi spuse, cu emoţie în %las. 2neori. Dar uneori nu rei ca eu să...O'tând, m-am ridicat.

( Doamne. 4ă las sin%uri acum.Lissa clipi şi-şi luă cu %reu priirea de la C0ristian, părând dintr-odată stânenită.

( $cu&e, murmură ea.O uşoară îm!uorare îi apăru pe o!rai. O 'ăcea să arate mai dră%uţă, 'iind alt'el palidă ca toţi

moroii. +u că ar 'i aut prea mare neoie. ( +u e neoie să pleci... ( +u, e în re%ulă. $unt e#tenuată, am încredinţat-o eu.C0ristian nu părea prea supărat că mă ede plecând.

( +e edem mâine.)m dat să mă întorc, dar Lissa m-a stri%at.

( Rose6 "şti... eşti si%ură că te simţi !ine6 După tot ce s-a întâmplat63-am uitat în oc0ii ei er&i ca adul. /n%riorarea era atât de puternică şi de pro'undă, că am

simţit o strân%ere de inimă. C0iar dacă eram mai apropiată de ea ca oricine altcinea, nu oiam săîşi 'acă %rii în priinţa mea. "ra datoria mea s-o protee&. +u tre!uia să se neliniştească în priinţa

protecţiei mele ( mai ales când stri%oii deciseseră pe neaşteptate să 'acă o listă nea%ră cu 'amiliire%ale.

Q-am &âm!it nepăsătoare.

( $unt !ine. /n a'ară de 'aptul că o să ă rupeţi 0ainele unul altuia înainte ca eu să pot pleca, nu-mi 'ac alte pro!leme. ( )tunci ar 'i !ine să pleci acum, spuse C0ristian sarcastic."a îi dădu un cot, iar eu mi-am dat oc0ii peste cap.

( +oapte !ună, le-am spus.Eâm!etul mi-a dispărut imediat ce m-am întors cu spatele la ei. 3-am îndreptat către camera

mea cu inima %rea, sperând să nu-i ise& pe cei din 'amilia >adica în acea noapte.

1@



9R"Q

Aolul internatului meu era plin de larmă când am aler%at os pentru antrenamentul de dinainteacursurilor. )%itaţia nu m-a surprins. 2n somn !un în timpul nopţii reuşise să alun%e ima%inile din&iua precedentă, dar ştiam că nici eu, nici cole%ii mei nu om uita uşor ce se întâmplase lân%ă>illin%s.

i totuşi, în timp ce studiam 'eţele şi %rupurile celorlalţi noici, am o!serat cea !i&ar. 9eama şitensiunea de ieri erau încă pre&ente, 'ără îndoială, dar mai era cea nou* neră!dare. Doi noici din

primul an or!eau eseli în şoaptă. /n apropiere, un %rup de !ăieţi de ârsta mea %esticulau 'renetic,cu rânete entu&iaste pe 'eţe.

Cea îmi scăpa aici ( doar dacă nu cuma întrea%a &i de ieri 'usese un is. )!ia m-am a!ţinutsă mă duc şi să între! pe cinea ce se petrecea. Dacă aş mai 'i &ă!oit, aş 'i întâr&iat la antrenament./nsă mă rodea curio&itatea. Oare stri%oii şi oamenii care îi autaseră 'useseră %ăsiţi şi ucişi6 )sta ar'i 'ost cu si%uranţă o este !ună, dar cea îmi spunea că nu era asta. /mpin%ând uşile din 'aţă, amre%retat că a tre!ui să aştept până la micul deun ca să a'lu.

( Aei-0ei, Aat0aBa?, mă stri%ă o oce tără%ănată.)m întors repede priirea şi am &âm!it. 3ason )s0'ord, un alt noice şi un !un prieten de-al

meu, eni încet şi îşi potrii pasul cu al meu. ( Câţi ani ai, doispre&ece6 am între!at, continuând să mă îndrept spre sala de %imnastică. ( )proape, spuse el. +u ţi-am ă&ut 'i%ura &âm!itoare ieri. 2nde ai 'ost6După câte se părea, pre&enţa mea la casa >adica nu era încă 'oarte cunoscută. +u era reun

secret, dar nu oiam să discut despre detalii sân%eroase. ( )m aut un antrenament cu Dimitri. ( Doamne, !om!ăni 3ason. 9ipul ăla te pune mereu la trea!ă. +u-şi dă seama că ne lipseşte de

'rumuseţea şi 'armecul tău6 ( 7aţă &âm!itoare6 7rumuseţe şi 'armec6 9e cam întreci cu laudele în dimineaţa asta, nu ţi se

pare6 am râs eu.

( Aei, spun doar adeărul %ol-%oluţ. Pe !une, ai noroc că o persoană atât de 'ermecătoare şi deinteli%entă ca mine îţi acordă atâta atenţie.Continuam să &âm!esc. 3ason era un mare crai şi îi plăcea să 'lirte&e mai ales cu mine. /n parte,

'iindcă mă pricepeam la asta şi îmi plăcea să răspund la 'lirt. Dar ştiam că sentimentele lui pentrumine erau mai mult decât doar de prietenie şi încă nu mă 0otărâsem ce simţeam eu în priinţa asta.)mândoi aeam acelaşi simţ &urliu al umorului şi eram 'recent în centrul atenţiei în clasă şi între

prieteni. )ea nişte oc0i al!aştri super!i şi un păr roşcat ciu'ulit, care părea că nu stă niciodatăîntins. "ra nostim.

Dar aea să 'ie destul de %reu să ies cu altcinea atât timp cât continuam să mă %ândesc lamomentul când 'usesem aproape de&!răcată în pat cu Dimitri.

( 7ermecător şi inteli%ent, ai6 am clătinat eu din cap. Cred că nu îmi acor&i nici pe umătate

atâta atenţie mie cât acor&i propriei tale persoane. Cinea tre!uie să o mai reducă un pic. ( ), da6 între!ă el. Păi, poţi să încerci pe pârtiile de sc0i.3-am oprit.

( Pe ce6 ( Pe pârtii. /şi lăsă capul într-o parte. tii tu, e#cursia la sc0i. ( Ce e#cursie la sc0i6$e părea că-mi scăpa cea important aici.

( 2nde ai 'ost în dimineaţa asta6 între!ă, uitându-se la mine ca la o ne!ună. ( /n patF )!ia m-am tre&it de, nu ştiu, cinci minute. )cum, ia-o de la capăt şi spune-mi despre

ce or!eşti. 3-am în'iorat din cau&ă că stăteam pe loc. i 0ai să ne mişcăm.Ceea ce-am şi 'ăcut.

( Deci, ştii că le e 'rică tuturor să-şi ia copiii acasă de Crăciun6 "i !ine, e un comple# 0otelierde sc0i uriaş în Qda0o care e 'olosit e#clusi de mem!ri ai 'amiliilor re%ale şi de moroi !o%aţi.Proprietarii îl desc0id pentru eleii )cademiei şi 'amiliile lor ( şi, de 'apt, pentru orice alţi moroi

1



care or să mear%ă. 9oată lumea 'iind într-un sin%ur loc, or să 'ie o %rămadă de %ardieni care să pă&ească &ona, aşa că a 'i complet proteat.

( Glumeşti, am spus.)m auns la sala de %imnastică şi am intrat, lăsând la uşă 'ri%ul de a'ară.3ason dădu din cap cu entu&iasm.

( " adeărat. $e &ice că locul e e#traordinar. )'işă &âm!etul care întotdeauna mă 'ăcea să

&âm!esc şi eu. ( O să trăim ca nişte re%i, Rose. Cel puţin reo săptămână. Plecăm în a doua &i de Crăciun.$tăteam locului, entu&iasmată şi uimită. +u mă %ândisem la asta. "ra într-adeăr o idee %enială,

care le dădea posi!ilitatea 'amiliilor să se întrunească în si%uranţă. i ce loc minunat de reîntâlnireFAotel de sc0i pentru 'amiliile re%ale. 3ă aşteptasem să-mi petrec cea mai mare parte a acanţei desăr!ători stând aici şi uitându-mă la telei&or cu Lissa şi C0ristian. )cum urma să mă distre& într-un0otel de cinci stele. Aomar la cină. 3asa. Qnstructori de sc0i dră%uţi...

"ntu&iasmul lui 3ason era conta%ios. $imţeam cum mă cuprinde şi, apoi, dintr-odată, mi-adispărut !rusc.

$tudiindu-mi 'aţa, el o!seră imediat sc0im!area. ( Ce s-a întâmplat6 " 'oarte tareF

( "ste, am recunoscut eu. i înţele% de ce toată lumea e entu&iasmată, dar motiul pentru caremer%em în locul ăsta lu#os e că, ei !ine, că au murit oameni. )dică, nu par ciudate toate astea6

"#presia eselă de pe c0ipul lui 3ason lăsă loc uneia un pic mai serioase. ( 3da, dar noi suntem în iaţă, Rose. +u putem să nu ne trăim ieţile în continuare pentru că

alţii au murit. i tre!uie să ne asi%urăm că nu mai mor alţii. De asta locul ăsta e o idee minunată. "si%ur.

Oc0ii i se aprinseră. ( Doamne, a!ia aştept să ieşim de aici. După ce-am au&it ce s-a întâmplat, reau doar să mă duc

să nimicesc nişte stri%oi. )ş rea să putem pleca acum, ştii6 +u e niciun moti pentru care n-am putea. Le-ar prinde !ine o mână de autor în plus şi noi ştim cam tot ce tre!uie să ştim.

/nerşunarea din ocea lui îmi aminti de i&!ucnirea mea de ieri, cu toate că nu era c0iar atât desurescitat pe cât 'usesem eu. +eră!darea lui de a trece la acţiune aea în ea cea impetuos şi nai,

pe când a mea se născuse dintr-un 'el de iraţionalitate ciudată, ascunsă, pe care n-o înţele%eam pede-a între%ul.

+u i-am răspuns, iar 3ason mă prii nedumerit. ( 9u nu rei6 ( +u ştiu, 3ase. )m priit în %ol în os, eitându-i priirea în timp ce-mi studiam âr'ul

panto'ului. )dică, nici eu nu reau să e#iste în lume stri%oi, care să atace oameni. i reau să-iopresc, teoretic... dar, ei !ine, nu suntem nici pe departe pre%ătiţi. )m ă&ut ce pot 'ace... +u ştiu.Gra!a nu e o soluţie. )m clătinat din cap şi am ridicat din nou priirea. Doamne. 4or!eam atât deraţional şi de prudent. 4or!eam ca Dimitri. +u contea&ă, am spus apoi, de reme ce oricum n-o să

se întâmple aşa. Presupun că ar tre!ui pur şi simplu să ne !ucurăm de e#cursie, nu63ason îşi sc0im!ă repede dispo&iţia şi deeni din nou calm. ( /0î. i ar 'i !ine să încerci să-ţi aminteşti să sc0ie&i, pentru că te prooc să mă întreci acolo.

C0iar dacă asta n-o să se întâmple.)m &âm!it din nou.

( >ăiete, o să 'ie 'oarte trist când o să te 'ac să plân%i. Dea mă cam simt inoată.Desc0ise %ura pentru a rosti 'ără îndoială reo replică ironică, dar apoi &ări cea ( sau mai

de%ra!ă pe cinea ( în spatele meu. )m întors repede capul şi am ă&ut silueta înaltă a lui Dimitriapropriindu-se din partea cealaltă a sălii de %imnastică.

3ason îmi 'ăcu o reerenţă curtenitoare. ( La ordinele dumneaoastră. +e edem mai încolo, Aat0aBa?. $ă începi să-ţi pui la punct

strate%ia de sc0i.Desc0ise uşa şi dispăru în !e&na în%0eţată. 3-am întors şi m-am dus la Dimitri.Ca şi alţi d0ampiri noici, petreceam umătate din &iua de şcoală 'ăcând tot 'elul de e#erciţii

1K



pentru %ardieni, 'ie luptă 'i&ică e'ectiă, 'ie înăţând despre stri%oi şi despre cum să te aperi de ei. +oicii aeau de asemenea e#erciţii după şcoală. "u, însă, eram într-o situaţie neo!işnuită.

/ncă eram coninsă de usteţea deci&iei de a 'u%i de la $'. 4ladimir. 4ictor Das0:o repre&entaseo ameninţare prea mare pentru Lissa. +umai că acanţa noastră prelun%ită ausese uneleconsecinţe. Din cau&a 'aptului că 'usesem plecată timp de doi ani, rămăsesem în urmă la cursurile

pentru %ardieni, aşa că şcoala declarase că tre!uia să le recupere& 'ăcând e#erciţii suplimentare

înainte şi după şcoală.Cu Dimitri. +u ştiau însă că-mi dădeau şi cursuri de eitat tentaţiile. Dar, lăsând la o parte atracţia pentru el,

înăţam rapid şi, cu autorul lui, aproape că-i aunsesem din urmă pe ceilalţi din ultimul an.4ă&ându-l 'ără 0aină, mi-am dat seama că a&i urma să lucrăm înăuntru, ceea ce era o este !ună.

)'ară era %er. Dar !ucuria pe care am simţit-o a 'ost nimic pe lân%ă sentimentul pe care l-am autcând am ă&ut ce anume pre%ătise într-una din sălile de antrenament.

Pe peretele îndepărtat erau aranate manec0ine pentru e#erciţii, manec0ine care arătau uimitor deii. +u erau saci din pân&ă umpluţi cu paie. "rau !ăr!aţi şi 'emei, îm!răcaţi în 0aine o!işnuite, cu

piele de cauciuc şi păr şi oc0i de culori di'erite. "#presiile lor ariau între eselie, 'rică şi 'urie. 3ailucrasem şi înainte cu ast'el de manec0ine la alte antrenamente, 'olosindu-le la e#ersarea loiturilor

cu picioarele şi cu pumnii. Dar nu mai lucrasem niciodată cu ele aând ceea ce ţinea Dimitri înmână acum* o ţepuşă din ar%int.

( 3inunat, am murmurat eu."ra identică cu cea pe care o %ăsisem la casa >adica. )ea un mâner la un capăt, aproape ca al

unui pumnal, dar 'ără micile ornamente. )ici se termina asemănarea cu un pumnal. /n loc de o lamă plată, ţepuşa aea un corp %ros, rotunit, care se în%usta într-un âr' ascuţit, ca un 'el de daltă pentru%0eaţă. /ntre%ul o!iect era cu puţin mai scurt decât ante!raţul meu.

Dimitri se spriinea nepăsător de perete, într-o postură rela#ată care îi ieşea mereu remarca!il de !ine, în ciuda 'aptului că aea peste doi metri înălţime. Cu o mână, aruncă ţepuşa în aer. )ceasta seînârti de două ori şi apoi că&u. "l o prinse de mâner.

( 9e ro% spune-mi că o să înăţ cum să 'ac asta a&i, am spus./n adâncul întunecat al oc0ilor lui apăru un licăr de amu&ament. Cred că uneori îi enea %reu să

rămână serios în apropierea mea. ( O să ai noroc dacă o să te las s-o ţii în mână a&i, spuse el.)runcă din nou ţepuşa în aer. Oc0ii mei o urmăriră neră!dători.)m rut să-i atra% atenţia că dea ţinusem una în mână, dar am înţeles că acest 'ir lo%ic n-aea să

mă ducă nicăieri./n sc0im!, mi-am aruncat rucsacul pe podea, mi-am scos 0aina şi mi-am încrucişat !raţele,

aşteptând. "ram îm!răcată cu pantaloni lar%i le%aţi în talie şi un maiou, iar pe deasupra aeam un0anorac. Părul meu ne%ru era strâns tare la spate într-o coadă. "ram pre%ătită pentru orice.

( 4rei să-ţi spun cum 'uncţionea&ă şi de ce ar tre!ui să am mereu %riă cu ele, am spus eu.

Dimitri se opri din înârtitul ţepuşei şi se 0ol!ă la mine uimit. ( Aaide, am râs eu. Cre&i că nu am a'lat până acum cum procede&i6 7acem asta de aproape treiluni. 3ereu mă pui să or!esc despre si%uranţă şi responsa!ilitate înainte de a putea 'ace ceadistracti.

( /nţele%, spuse el. Păi, !ănuiesc că ţi-ai dat seama de tot. 9e ro%, continuă lecţia. "u doar o săaştept acolo până ei aea neoie din nou de mine.

4ârî ţepuşa într-o teacă din piele ce-i atârna la miloc, apoi se spriini comod de perete, cumâinile a'undate în !u&unare. )m aşteptat, cre&ând că %lumea, dar, cum el nu mai spuse nimicaltcea, am înţeles că or!ise serios. Ridicând din umeri, am început să spun ce ştiam.

( )r%intul are întotdeauna e'ecte puternice asupra oricăror creaturi ma%ice ( le poate auta saule poate 'ace rău dacă pui su'icientă ener%ie în el. epuşele acestea sunt 'oarte puternice pentru că e

neoie de patru moroi di'eriţi pentru a le 'ace, iar ei 'olosesc toate elementele la 'a!ricarea lor.3-am încruntat, %ândindu-mă dintr-odată la cea. ( "i !ine, în a'ară de spirit. )şadar, c0estiile astea concentrea&ă puteri e#traordinare şi sunt cam

1



sin%urele arme non-decapitante care pot 'ace rău unui stri%oi ( dar, pentru a-i ucide, tre!uie în'ipteîn inimă.

( Pe tine te pot răni6 )m clătinat din cap. ( +u. )dică, păi, da, dacă îmi în'i%i una în inimă, dar nu-mi a 'ace rău aşa cum i-ar 'ace unui

moroi. Dacă-l &%ârii pe unul cu asta, o să-l a'ecte&e destul de rău ( dar nu la 'el de rău ca în ca&ulunui stri%oi. i nici oamenilor nu le 'ace rău.

3-am oprit o clipă şi am priit a!sentă la 'ereastra din spatele lui Dimitri. G0eaţa acoperea%eamul creând modele scânteietoare, cristaline, dar a!ia dacă o!seram. 3enţionarea oamenilor şi aţepuşelor mă 'ăcu să-mi amintesc de casa >adica. /n minte îmi apărură sân%e şi moarte.

4ă&ând că Dimitri mă prieşte, am alun%at amintirile şi am continuat cu lecţia. 2neori Dimitriîncuiinţa din cap sau punea o între!are lămuritoare. Pe măsură ce timpul trecea, mă tot aşteptamsă-mi spună că terminasem şi că puteam începe să 0ăcuiesc manec0inele. /n sc0im!, o lun%i pânăspre s'ârşitul şedinţei şi doar cu reo &ece minute înainte de a termina mă duse la unul dintre ele (era un !ăr!at cu păr !lond şi !ar!işon. Dimitri scoase ţepuşa din teacă, dar nu mi-o dădu.

( 2nde o să o în'i%i6 între!ă el. ( /n inimă, am răspuns iritată. Dea ţi-am spus asta cam de o sută de ori. Poţi să mi-o dai acum6/i scăpă un &âm!et.

( 2nde e inima6Q-am aruncat o priire neîncre&ătoare. "l ridică pur şi simplu din umeri.Cu un %est teatral, am arătat spre partea stân%ă a pieptului manec0inului. Dimitri clătină din cap.

( +u acolo e inima, îmi spuse. ( >a cum să nu. Oamenii îşi duc mâinile la inimă când rostesc urământul de Loialitate8 sau

cântă imnul naţional.Continuă să mă 'i#e&e aşteptând.3-am întors la manec0in şi l-am studiat. 3i-am amintit a% că înăţasem proceduri de

resuscitare cardio-pulmonară şi locul asupra căruia tre!uia să apăsam cu mâinile. )m loit uşorcentrul pieptului manec0inului.

( " aici6Ridică o sprânceană. /n mod o!işnuit, aş 'i considerat asta cea tare. )stă&i, era doar cea

enerant. ( +u ştiu, spuse el. "ste6 ( )sta te între! euF ( +-ar tre!ui să mă între!i. +u tre!uie să 'aceţi cu toţii anatomie şi 'i&iolo%ie6 ( 3da. /n clasa a unspre&ecea. "u am 'ost în ;acanţă<, ai uitat6)m arătat spre ţepuşa strălucitoare.

( 9e ro%, pot să o atin% acum6"l înârti din nou ţepuşa, lăsând-o să scânteie&e în lumină, iar apoi aceasta dispăru în teacă.

( 4reau să-mi spui unde e inima când ne întâlnim data iitoare. 2nde e e#act. i mai reau să

ştiu şi ce e în 'aţa ei.Q-am aruncat cea mai 'ioroasă priire a mea, care ( udecând după e#presia lui ( s-ar putea sănu 'i 'ost atât de 'ioroasă. De cele mai multe ori, eram de părere că Dimitri era cel mai se#? om de

pe pământ. /nsă erau şi momente ca acesta...3-am dus la prima oră, un curs de lupte, indispusă. +u-mi plăcea să par incompetentă în 'aţa lui

Dimitri şi îmi dorisem 'oarte, 'oarte mult să 'olosesc o ţepuşă. )şa că, la oră, mi-am descărcatsupărarea pe oricine am putut loi. Până la s'ârşitul orei, nimeni nu oia să se !ată cu mine. Oloisem din %reşeală pe 3eredit0 ( una din puţinele 'ete din clasa mea ( atât de tare, încât simţiseloitura prin apărătoarea de picior. )ea să-i apară o ânătaie urâtă şi se tot uita la mine ca şi cum aş'i 'ăcut-o intenţionat. 3i-am cerut scu&e 'ără niciun re&ultat. După aceea, 3ason m-a %ăsit din nou.

( 7rate, spuse, studiindu-mi 'aţa. Cine te-a enerat6 )m început imediat să-i spun neca&ul cu

ţepuşa din ar%int şi inima.$pre supărarea mea, el râse.

8 urământul de loialitate 'aţă de $tatele 2nite ale )mericii, compus în 1I8 de 7rancis >ellam?

1I



( Cum de nu ştii unde e inima6 3ai ales dacă te %ândeşti câte ai 'rânt6L-am priit la 'el de 'ioros cum îl priisem pe Dimitri. De data asta, a aut e'ect. 7aţa lui 3ason

păli. ( >eli:o e un om !olna şi 0ain care ar tre!ui aruncat într-o %roapă cu ipere tur!ate pentru

i%nirea uriaşă pe care a comis-o împotria ta în dimineaţa asta. ( 3ulţumesc, am spus cu a'ectare. )poi, m-am %ândit un pic. 4iperele pot să 'ie tur!ate6 am

între!at. ( +u ăd de ce nu. Orice poate să 'ie. Cred. /mi desc0ise uşa 0olului. Deşi s-ar putea ca %âştelecanadiene să 'ie mai rele ca iperele, adău%ă el.

L-am priit pie&iş. ( Gâştele canadiene sunt mai rele ca iperele6 ( )i încercat reodată să le dai de mâncare nemernicelor ălora mici6 între!ă el, încercând 'ără

succes să pară serios. $unt 'eroce. Dacă eşti aruncat la ipere, mori repede. Cu %âştele, însă6 Poatesă dure&e &ile în şir. " mai multă su'erinţă.

( 3amă. +u ştiu dacă să 'iu impresionată sau speriată că te-ai %ândit la toate astea, amremarcat.

( /ncerc doar să %ăsesc modalităţi creatie de a-ţi ră&!una onoarea, asta-i tot.

( +u mi-ai 'ăcut niciodată impresia că ai 'i %enul creati, 3ase.$tăteam la intrarea în sala de clasă pentru ora a doua. 7i%ura lui 3ason era tot senină şi

%lumeaţă, dar, când or!i din nou, ocea lui aea un ton alu&i. ( Rose, când sunt în preama ta, mă %ândesc la tot 'elul de lucruri creatie de 'ăcut./ncă mai c0icoteam cu %ândul la ipere, dar m-am oprit !rusc, 0ol!ându-mă la el surprinsă. /l

considerasem mereu pe 3ason dră%uţ, însă, ă&ând e#presia aceea serioasă, tul!urată din oc0ii lui,mi-a trecut !rusc prin minte, pentru prima oară, că era, de 'apt, destul de se#?.

( )0, ia te uită, râse el, o!serând cât de mult mă luase prin surprindere. Rose e lăsată 'ărăcuinte. )s0'ord 1, Aat0aBa? O.

( Aei, nu reau să te 'ac să plân%i înainte de e#cursie. +-o să 'ie nicio distracţie dacă te înin%înainte să aun%em pe pârtie.

"l râse şi-am intrat în clasă. "ra un curs despre teoria pa&ei de corp, care se des'ăşura într-o clasăo!işnuită în locul unui teren de antrenament. "ra un !un ră%a& de la e'ortul 'i&ic. )stă&i, în 'aţăstăteau trei %ardieni care nu erau din re%imentul şcolii. 4eniţi în i&ită de săr!ători, mi-am dat euseama. Părinţii şi %ardienii lor începuseră dea să sosească în campus pentru a-şi însoţi copiii lastaţiunea de sc0i. Qmediat am deenit curioasă. 2nul dintre oaspeţi era un tip înalt, care arăta dereo sută de ani, dar care tot mai putea să se !ată serios. Celălalt tip era cam de ârsta lui Dimitri.)ea un ten 'oarte !ron&at şi era atât de !ine 'ăcut, că unele 'ete din clasă păreau %ata să leşine.

2ltimul %ardian era o 'emeie. Părul ei castaniu-roşcat era 'oarte scurt şi creţ, iar oc0ii ei căpruierau în acel moment pierduţi în %ânduri. Cum spuneam, multe 'emei d0ampir ale%eau să ai!ă copiiîn loc să urme&e cariera de %ardian. De reme ce şi eu mă număram printre puţinele 'emei din

această pro'esie, eram mereu !ucuroasă să cunosc altele ( precum 9amara. +umai că aceasta nu era 9amara. "ra o 'emeie pe care o ştiam de mulţi ani, cinea care nu îmi prooca deloc mândrie şi emoţie. /n sc0im!, simţeam resentiment. Resentiment, mânie şi indi%nare puternică.

7emeia care stătea în 'aţa clasei era mama mea.

P)9R2

+u-mi enea să cred. anine Aat0aBa?. 3ama mea. "#traordinar de cele!ra şi nemaipomenit dea!senta mea mamă. +u era ea )rt0ur $c0oen!er%, dar aea o reputaţie 'oarte !ună în lumea

%ardienilor. +-o mai ă&usem de ani de &ile, pentru că era mereu plecată în aceeaşi misiunene!unească. i cu toate acestea... iat-o c0iar acum la )cademie ( c0iar în 'aţa mea ( şi nici măcarnu se o!osise să-mi spună că ine. Cam asta era dra%ostea maternă.

1



Poesti despre cum cel pe care tre!uia să-l pă&ească, lordul $&els:?, şi soţia lui participaseră laun !al dat de o altă 'amilie re%ală importantă. Câţia stri%oi stăteau la pândă. 3ama mea l-adescoperit pe unul din ei, l-a înun%0iat imediat cu ţepuşa, iar apoi i-a alertat pe ceilalţi %ardieni

pre&enţi. Cu autorul lor, i-a prins pe ceilalţi stri%oi care pândeau prin preamă şi ea a 'ost cea care i-a ucis pe cei mai mulţi.

( +-a 'ost uşor, e#plică ea.

Din partea oricărui altcuia, această a'irmaţie ar 'i sunat ca o lăudăroşenie. +u şi din partea ei. /n'elul ei de a or!i era o însu'leţire, un 'el e'icient de a pre&enta 'aptele, care nu lăsa loc pentruîn'lorituri. 7usese crescută în Glas%oB şi unele cuinte încă mai aeau accentul cadenţat scoţian.

( 3ai erau trei în clădire. La acel moment, era un număr considerat neo!işnuit de mare pentrunişte stri%oi care acţionea&ă împreună. )sta nu mai e neapărat ala!il acum, ţinând cont de masacrul'amiliei >adica.

Câţia tresăriră din cau&a 'elului calm în care or!i despre atac. Din nou, ima%inea cadarelorîmi apăru în 'aţa oc0ilor.

( ) tre!uit să-i eliminăm pe ceilalţi stri%oi cât mai repede şi mai discret cu putinţă, pentru a nualarma lumea. )cum, dacă îi poţi lua prin surprindere, cel mai !un mod de a-i elimina pe stri%oi e săte apropii din spate, să le rupi %âtul şi să-i înun%0ii cu ţepuşa. +-or să moară din cau&a 'rân%erii

%âtului, desi%ur, dar îi ameţeşte şi ă permite să-i înun%0iaţi înainte de a putea 'ace &%omot. Parteacea mai di'icilă este de 'apt să te apropii pe 'uriş de ei, căci au au&ul 'oarte ascuţit. Pentru că suntmai scundă şi mai uşoară decât maoritatea %ardienilor, mă pot mişca destul de discret. )st'el că ams'ârşit prin a în'ăptui două din cele trei omoruri eu însămi.

7olosea din nou acel ton de%aat în timp ce-şi descria propriile a!ilităţi de a trece neo!serată."ra enerant, c0iar mai mult decât dacă ar 'i 'ost aro%antă pe 'aţă în priinţa reali&ărilor ei. 7eţelecole%ilor mei străluceau de uimire5 erau eident mai interesaţi de ideea de a 'rân%e %âtul unui stri%oidecât de anali&area calităţilor de poestitor ale mamei mele.

/şi continuă relatarea. Când ea şi ceilalţi %ardieni uciseseră stri%oii rămaşi, descoperiseră că doimoroi 'useseră răpiţi de la petrecere. O asemenea 'aptă nu era neo!işnuită pentru stri%oi. 2neorioiau să-i păstre&e pe moroi pentru o ;%ustare< pentru mai târ&iu5 uneori, stri%oi de ran% in'eriorerau trimişi de cei mai puternici pentru a aduce prada. /n orice ca&, doi moroi dispăruseră de la !alşi %ardianul lor 'usese rănit.

( 7ireşte, nu-i puteam lăsa pe acei moroi în %0earele stri%oilor, spuse ea. Q-am urmărit pe stri%oi până la ascun&ătoarea lor şi am %ăsit mai mulţi care locuiau împreună. $unt si%ură că puteţi o!seracât de rară e această situaţie.

)şa era. 7irea dia!olică şi e%oistă a stri%oilor îi 'ăcea să se întoarcă unul împotria altuia la 'elde uşor cum îşi atacau ictimele. 9ot ce puteau 'ace ( atunci când aeau un ţel imediat şi sân%eros

( era să se or%ani&e&e pentru atacuri. Dar să locuiască împreună6 +u. "ra aproape imposi!il deima%inat.

( )m reuşit să-i eli!erăm pe cei doi moroi captii, descoperind că şi alţii erau ţinuţi pri&onieri,

spuse mama mea. +u-i puteam însă trimite pe cei pe care îi salasem înapoi sin%uri, aşa că %ardieniicare erau cu mine i-au escortat a'ară şi au lăsat în sarcina mea aducerea celorlalţi.Da, !ineînţeles, m-am %ândit. 3ama mea a intrat curaoasă sin%ură. /n acest timp a 'ost

capturată, dar a reuşit să scape şi să sale&e pri&onierii. Pentru aceasta, a 'ăcut ceea ce tre!uie să 'i'ost loitura secolului, uci%ând stri%oii în trei 'eluri* înun%0iindu-i, decapitându-i şi dându-le 'oc.

( )!ia în'ipsesem ţepuşa într-un stri%oi, când alţi doi au atacat, e#plică ea. +-am aut timp sătra% ţepuşa a'ară, că s-au şi repe&it la mine. Din 'ericire, în apropiere era un şemineu desc0is şi l-amîmpins pe unul din stri%oi în el. 2ltimul m-a urmărit a'ară, într-un şopron ec0i. /năuntru era osecure şi am 'olosit-o ca să-i tai capul. )poi am luat o canistră de !en&ină şi m-am întors în casă.Cel pe care-l aruncasem în şemineu nu arsese complet, dar, odată ce am turnat !en&ină peste el, a'ost distrus destul de repede.

Clasa era uluită în timp ce ea or!ea. Gurile erau căscate. Oc0ii 0ol!aţi. +u se au&ea niciunsunet. 2itându-mă în ur, mi se păru că timpul încremenise pentru toţi ( cu e#cepţia mea. Păreamsă 'iu sin%ura neimpresionată de istorisirea ei în'ricoşătoare şi m-am în'uriat să ăd uimirea pe

81



'eţele tuturor. Când termină, o du&ină de mâini se ridicară repede, în reme ce clasa o !om!arda cuîntre!ări despre te0nicile ei, dacă 'usese speriată şi altele. După reo &ece între!ări, n-am maisuportat. )m ridicat mâna. )!ia după un timp mă o!seră şi-mi dădu cuântul. Păru oarecumsurprinsă să mă %ăsească în clasă. 3-am considerat norocoasă că m-a recunoscut măcar.

( )şadar, %ardian Aat0aBa?, am început. De ce pur şi simplu nu aţi securi&at locul6$e încruntă. Cred că deenise prudentă din momentul în care îmi dăduse cuântul.

( Ce rei să spui6)m ridicat din umeri şi m-am lăsat pe spate în !ancă, încercând să-mi iau un aer rela#at. ( +u ştiu. 3ie mi se pare că aţi dat-o în !ară. De ce nu aţi eri'icat locul şi nu -aţi asi%urat de

la !un început că nu e#istau acolo stri%oi6 3ie mi se pare că aţi 'i putut scăpa de o %roa&ă de pro!leme.

9oţi oc0ii din încăpere se întoarseră spre mine. 3ama mea îşi pierduse momentan cuintele. ( Dacă n-am 'i trecut prin toate acele ;pro!leme<, ar mai 'i acum încă şapte stri%oi în iaţă şi

ceilalţi moroi din captiitate ar 'i morţi sau trans'ormaţi în stri%oi. ( Da, da, am înţeles cum aţi re&olat pro!lema şi toate astea, dar mă întorc aici la principii.

)dică, ăsta e un curs de teorie, nu6)m aruncat o priire rapidă spre $tan, care mă priea cu o e#presie 'oarte 'urioasă. +oi doi

aeam o lun%ă şi neplăcută listă de con'licte în cadrul clasei şi presimţeam că eram pe punctul de aaea un altul.

( Deci reau doar să înţele% ce s-a %reşit de la !un început, am adău%at.9re!uie să o recunosc ( mama mea aea mult mai mult autocontrol decât mine. Dacă rolurile

noastre ar 'i 'ost inersate, m-aş 'i dus şi m-aş 'i pocnit până acum. 7aţa îi rămase, cu toate astea, per'ect calmă şi o uşoară încordare a !u&elor era sin%urul semn că o scoteam din sărite.

( +u e atât de simplu, răspunse ea. Eona aea un plan e#trem de comple#. L-am eri'icat iniţialşi nu am %ăsit nimic. $e crede că stri%oii au intrat după începerea 'estiităţilor ( sau că ar 'i putute#ista treceri şi încăperi ascunse de care nu ştiusem.

Clasa scoase sunete de uimire la ideea trecerilor secrete, dar eu nu am 'ost impresionată. ( )şadar, ceea ce spuneţi e că dumneaoastră ori n-aţi reuşit să-i descoperiţi în timpul primei

eri'icări, ori au trecut prin ;dispo&itiul de si%uranţă< pe care l-aţi or%ani&at în timpul petrecerii.$e pare că cinea a dat-o în !ară în am!ele ca&uri.

$trânse din !u&e şi mai tare, iar ocea îi deeni mai rece. ( )m 'ăcut tot ce am putut într-o situaţie neo!işnuită, înţele% cum cinea de nielul tău nu

poate înţele%e comple#itatea a ceea ce descriu, dar, odată ce ai înăţat cu adeărat su'icient pentru atrece dincolo de teorie, ei edea cât de di'erit este când eşti cu adeărat acolo şi eşti responsa!il deiaţa cuia.

( 7ără îndoială, am încuiinţat eu. Cine sunt eu să pun la îndoială metodele dumneaoastră6)dică, orice lucru de pe urma căruia te ale%i cu semnele molnia, nu6

( Domnişoară Aat0aBa?. 4ocea puternică a lui $tan tună în clasă. Qa-ţi, te ro%, lucrurile şi mer%i

să aştepţi a'ară până la terminarea orei.3-am 0ol!at la el consternată. ( 4or!iţi serios6 De când e o pro!lemă să pui între!ări6 ( )titudinea ta e o pro!lemă. )rătă spre uşă. Du-te. Peste toţi se lăsă o tăcere mai %rea şi mai

intensă ca atunci când mama mea îşi spusese poestea. )m încercat cum am putut mai !ine să numă 'ac mică su! priirile 'i#e ale %ardienilor şi ale noicilor. +u era prima oară când eram datăa'ară de la ora lui $tan. +ici măcar nu era prima oară când eram dată a'ară de la ora lui $tan în timpce Dimitri era de 'aţă. )runcându-mi rucsacul pe umăr, am traersat scurta distanţă până la uşă ( odistanţă care îmi păru că are :ilometri între%i ( şi am re'u&at s-o priesc în oc0i pe mama în timpce treceam pe lân%ă ea.

Cam cu cinci minute înainte de s'ârşitul orei, ea se strecură a'ară şi eni în locul de pe coridor

unde stăteam. Priindu-mă cu dispreţ, îşi puse mâinile în şolduri în 'elul acela enerant care o 'ăceasă pară mai înaltă decât era. +u era drept că o persoană cu aproape 1 centimetri mai scundă decâtmine mă putea 'ace să mă simt atât de mică.

88



( )şa. 4ăd că purtarea ta nu s-a îm!unătăţit după atâţia ani.3-am ridicat şi am priit-o cu asprime.

( i mie îmi pare !ine că te ăd. 3ă mir că m-ai recunoscut măcar. De 'apt, nici măcar nucredeam că mă ţii minte, aând în edere că nici nu te-ai o!osit să-mi dai de ştire că eşti în campus.

/şi luă mâinile din şolduri şi-şi încrucişa !raţele la piept, deenind ( dacă e posi!il ( c0iar şimai impasi!ilă.

( +u mi-am putut ne%lia îndatoririle ca să in să te alint. ( $ă mă alinţi6 am între!at.7emeia aceasta nu mă alintase niciodată în iaţa ei. +ici nu-mi enea să cred că ştia cuântul.

( +-am pretenţia să înţele%i. Din ce aud, nu ştii cu adeărat ce înseamnă ;datorie<. ( tiu e#act ce e, am replicat, şi ocea îmi era dinadins dispreţuitoare. 3ai !ine decât

maoritatea oamenilor.7ăcu oc0ii mari cu un 'el de 'alsă surprindere. "u 'oloseam această e#presie sarcastică 'aţă de

mulţi oameni şi nu-mi plăcea că era îndreptată împotria mea. ( $erios6 2nde ai 'ost în ultimii doi ani6 ( 2nde ai 'ost tu în ultimii cinci6 am între!at eu. )i 'i ştiut că am 'ost plecată dacă nu ţi-ar 'i

spus cinea6

( +u mă acu&a pe mine de asta. )m 'ost plecată pentru că tre!uia. 9u ai 'ost plecată ca să poţimer%e la cumpărături şi să stai noaptea până târ&iu.

$u'erinţa şi stâneneala mea se trans'ormară în 'urie pură. După câte se părea, n-aeam să scapniciodată de urmările 'u%ii cu Lissa.

( Aa!ar nu ai de ce am plecat, am spus, or!ind din ce în ce mai tare. i nu ai niciun drept să'aci presupuneri despre iaţa mea când nu ştii nimic despre ea.

( )m citit rapoarte despre ce s-a întâmplat. )i aut motie de în%riorare, dar ai acţionatincorect.

Cuintele ei erau cate%orice şi seci. )r 'i putut să predea unul din cursurile mele. ( )r 'i tre!uit să ceri autorul altora, adău%ă. ( +u era nimeni la care să mă pot duce ( nu cât timp nu aeam doe&i temeinice. Pe lân%ă

asta, am înăţat că tre!uie să %ândim sin%uri. ( Da, răspunse ea. Cu accent pe înăţat. De la care ai lipsit timp de doi ani. +u eşti în măsură

să-mi 'aci morală despre codul de conduită al %ardienilor.3ereu aun%eam la certuri5 cea în 'irea mea 'ăcea ca acest lucru să 'ie ineita!il. )şa că eram

o!işnuită să mă apăr şi să mi se arunce insulte în 'aţă. )eam pielea tă!ăcită. Dar, cuma, în preama ei ( în scurtele momente când 'usesem în preama ei ( mă simţeam ca şi cum aeam treiani. )titudinea ei mă 'ăcea să-mi 'ie ruşine şi re'erirea la 'aptul că lipsisem de la pre%ătire ( deaun su!iect sensi!il ( mă 'ăcea doar să mă simt mai prost. 3i-am încrucişat !raţele imitându-i

postura şi am a'işat o e#presie încre&ută. ( Da6 "i !ine, nu asta cred pro'esorii mei. C0iar şi după ce am lipsit atât, tot i-am auns din

urmă pe toţi din clasa mea. +u răspunse imediat. /n cele din urmă, pe un ton sec, spuse* ( Dacă n-ai 'i plecat, i-ai 'i depăşit.7ăcând stân%a-mpreur, se îndepărtă pe coridor. 2n minut mai târ&iu, clopoţelul sună şi restul

celor de la cursul lui $tan se reărsară a'ară. +ici c0iar 3ason nu reuşi să mă îneselească după asta. 3i-am petrecut restul &ilei 'urioasă şi

enerată, coninsă că toată lumea !âr'ea în le%ătură cu mama mea şi cu mine. )m sărit peste masade prân& şi m-am dus la !i!liotecă să citesc o carte despre 'i&iolo%ie şi anatomie. Când se 'ăcutimpul pentru antrenamentul de după cursuri cu Dimitri, practic m-am repe&it la manec0inul deantrenament. Cu pumnul încleştat, l-am loit în piept, un pic spre stân%a, dar mai mult în centru.

( Po'tim, i-am spus. Qnima e aici, iar sternul şi coastele sunt în 'aţa ei. )cum îmi dai ţepuşa6

/ncrucişându-mi !raţele, am ridicat priirea trium'ător, aşteptând ca el să mă acopere de laude pentru noua mea a!ilitate. /n sc0im!, el încuiinţă doar din cap, ca şi cum ar 'i tre!uit dea să ştiuasta. i da, ar 'i tre!uit.

8=



( i cum treci de stern şi coaste6 mă între!ă.)m o'tat. Găsisem răspunsul la o între!are numai pentru a mi se pune o alta. Caracteristic pentru

el.)m petrecut o mare parte din antrenament e#ersând acest lucru, iar el îmi arătă câtea te0nici

care produceau cea mai rapidă moarte. 7iecare mişcare pe care o 'ăcea era şi plină de supleţe, şiletală. 7ăcea să pară totul uşor, dar ştiam că nu e aşa.

Când întinse deodată mâna şi îmi o'eri ţepuşa, n-am înţeles la început. ( 3i-o dai mie6 Oc0ii îi scânteiară. ( +u-mi ine să cred că ai reţineri. /mi înc0ipuiam că dea o s-o iei şi să 'u%i până acum. ( +u mă îneţi tu mereu să mă stăpânesc6 am între!at. ( +u de la orice. ( Dar de la unele lucruri, cu si%uranţă.)m au&it alu&ia din %lasul meu şi m-am între!at de unde enise. )cceptasem cu cea timp în

urmă că erau prea multe motie să nu mă mai %ândesc la el din punct de edere sentimental. Dincând în când, mai călcam strâm! şi îmi doream într-un 'el ca şi el să 'acă acelaşi lucru. )r 'i 'ost

plăcut să ştiu că încă mă mai dorea, că încă îl mai înne!uneam. $tudiindu-l acum, mi-am dat seamacă s-ar putea ca el să nu calce niciodată %reşit pentru că nu-l mai înne!uneam. "ra un %ând

deprimant. ( >ineînţeles, spuse el, nedând reun semn că discutasem altcea în a'ară de c0estiuni şcolare.

" ca orice altcea. "c0ili!ru. $ă ştii ce lucruri să ale%i ( şi să ştii pe care să le laşi în pace.Rosti apăsat ultima a'irmaţie.Priirile noastre se întâlniră pentru o clipă şi am simţit cum mă cuprinde o emoţie. tia la ce mă

re'erisem. i, ca întotdeauna, i%nora su!iectul şi se comporta ca pro'esorul meu ( ceea ce era e#actce ar 'i tre!uit să 'acă. O'tând, mi-am alun%at din minte sentimentele pentru el şi am încercat să-miaduc aminte că eram pe punctul de a atin%e arma la care isam din copilărie. )mintirea casei >adicaîmi reeni încă o dată în memorie. $tri%oii erau în li!ertate. 9re!uia să mă concentre&. "&itând,aproape cu respect, am întins mâna şi mi-am încleştat de%etele pe mâner. 3etalul era rece şi îmi'urnica pielea. "ra %raat pe mâner pentru a putea 'i ţinut mai !ine, dar trecându-mi de%etele perestul ţepuşei, am descoperit că supra'aţa era netedă ca %0eaţa. )m ridicat-o din mâna lui şi am tras-o spre mine, cercetând-o mult timp şi încercând să mă o!işnuiesc cu %reutatea ei. O parteneră!dătoare din mine oia să se întoarcă şi să înun%0ie toate manec0inele, în sc0im!, am ridicat

priirea la Dimitri şi am între!at* ( Ce să 'ac mai întâi6/n stilul lui caracteristic, trată mai întâi noţiunile de !a&ă, insistând asupra modului în care o

ţineam şi mă mişcăm cu ea. 3ai târ&iu, mă lăsă în s'ârşit să atac unul dintre manec0ine, moment încare am descoperit într-adeăr că nu era uşor. "oluţia 'ăcuse un lucru inteli%ent proteând inima custernul şi coastele. Cu toate acestea, Dimitri continua să-şi dea silinţa şi să 'ie ră!dător,îndrumându-mi 'iecare pas şi corectând cele mai mici amănunte.

( /mpin%e-o în sus printre coaste, îmi e#plică, priindu-mă cum încerc să în'i% âr'ul ţepuşei printr-un loc li!er dintre coaste. 4a 'i mai uşor, 'iindcă eşti mai scundă decât maoritateaatacatorilor. /n plus, poţi s-o împin%i de-a lun%ul mar%inii coastei de os.

Când antrenamentul se înc0eie, luă ţepuşa înapoi şi dădu din cap apro!ator. ( >ine. 7oarte !ine.L-am priit surprinsă. De o!icei nu împărţea multe laude.

( $erios6 ( O 'aci de parcă ai 'ace-o de ani de &ile.)m simţit cum pe 'aţă îmi apare un &âm!et de încântare în timp ce ne pre%ăteam să plecăm din

sala de antrenament. Când ne-am apropiat de uşă, am o!serat un manec0in cu păr creţ roşcat.>rusc, tot ce se întâmplase la ora lui $tan îmi năăli în minte. 3-am încruntat.

( Pot s-o înun%0ii pe aia data iitoare6/şi luă 0aina şi o îm!răcă. "ra lun%ă şi ca'enie, 'ăcută din piele prelucrată ca să pară ec0e.$emăna 'oarte mult cu un duster de coB!o?, deşi el n-ar 'i recunoscut-o niciodată. )ea o 'ascinaţie

8@



CQ+CQ

Aa!ar n-aeam despre ce or!ea Dimitri, dar l-am urmat ascultătoare.$pre surprinderea mea, mă conduse dincolo de 0otarele campusului, în pădurile din ur.

)cademia deţinea mult teren, din care nu tot era 'olosit e'ecti în scopuri educaţionale. +e a'lamîntr-o &onă îndepărtată din 3ontana şi uneori părea că şcoala a!ia ţinea piept săl!ăticiei.

3erserăm în tăcere o reme, cu &ăpada compactă, neatinsă, scârţâind su! tălpile noastre. Câtea păsări &!urară pe lân%ă noi, ciripind în c0ip de salut către soarele care răsărea, dar aproape că nuedeam decât coni'ere încărcate de &ăpadă, crescute la întâmplare. 9re!uia să mă străduiesc să ţin

pasul cu mersul rapid al lui Dimitri, mai ales din cau&ă că &ăpada mă cam încetinea. Curând, am&ărit în 'aţă o 'ormă mare, întunecată. 2n 'el de construcţie.

( Ce e aia6 am între!at./nainte ca el să poată răspunde, mi-am dat seama că era o ca!ană 'ăcută din !uşteni. O cercetare

mai atentă arătă că !uştenii păreau ec0i şi putre&i în unele locuri. )coperişul era lăsat un pic. ( 2n ec0i post de pa&ă, spuse el. /nainte, %ardienii locuiau la mar%inea campusului şi stăteau

de e%0e împotria stri%oilor. ( i de ce nu mai stau6 ( +u aem su'icienţi %ardieni să lucre&e aici. /n plus, moroii au înconurat campusul cu

su'icientă ma%ie protectoare, încât maoritatea nu cred că e necesar să mai stea cinea de pa&ă.Cu condiţia ca niciun om să nu în'in%ă ţepuşe în protecţii, m-am %ândit eu.Pentru câtea scurte momente, am nutrit speranţa că Dimitri mă ducea în reun re'u%iu romantic.

)poi am au&it oci din cealaltă parte a clădirii. 2n cunoscut murmur al emoţiilor îmi pătrunse înminte. Lissa era acolo.

Dimitri şi cu mine am cotit după clădire, dând peste o scenă surprin&ătoare. /n 'aţa noastră seîntindea un mic ia& în%0eţat, iar Lissa şi C0ristian patinau pe el. O 'emeie pe care n-o cunoşteam eracu ei, dar stătea cu spatele la mine. 9ot ce puteam edea era un al de păr ne%ru ca pana cor!uluicare se răsuci în urul ei atunci când se opri %raţios din patinat.

Lissa &âm!i când mă ă&u. ( RoseFC0ristian îmi aruncă o priire rapidă în timp ce ea mă stri%a şi am aut impresia clară că în sinea

lui %ândea că le deranam momentul de romantism.Lissa eni cu paşi nesi%uri la mar%inea ia&ului. +u era atât de pricepută la patina."u nu puteam decât să mă 0ol!e& cu uimire ( şi cu inidie.

( 3ulţumesc că m-aţi initat la petrecere. ( 3-am %ândit că erai ocupată, spuse ea. i ăsta e oricum un secret. +-ar tre!ui să 'im aici.De parcă nu ştiam.C0ristian aunse patinând lân%ă ea, iar 'emeia necunoscută îl urmă îndată.

( )i adus musa'iri nepo'tiţi, Dim:a6 între!ă ea. 3-am între!at cu cine or!ea, până când am

au&it râsul lui Dimitri. +u râdea prea des şi uimirea mea crescu. ( " imposi!il s-o ţii pe Rose departe de locuri în care n-ar tre!ui să 'ie. Până la urmă, le %ăseşteîntotdeauna.

7emeia &âm!i şi se întoarse, dându-şi părul lun% peste un umăr, ast'el că i-am ă&ut dintr-odatătoată 'aţa. )m aut neoie de între%ul meu autocontrol, pe care şi aşa mi-l păstram cu %reu, ca să nureacţione&. 7aţa ei în 'ormă de inimă aea oc0i mari de aceeaşi nuanţă cu ai lui C0ristian, unal!astru palid %lacial. >u&ele care-mi &âm!eau erau delicate şi 'rumoase, date cu un luciu de onuanţă ro& care îi scotea în eidenţă restul trăsăturilor.

Dar de-a curme&işul o!ra&ului ei stân%, des'i%urând ceea ce alt'el ar 'i 'ost piele al!ă, netedă,erau cicatrice nere%ulate, purpurii. După 'orma şi 'elul în care erau dispuse, aeai puternicaimpresie că o parte din o!ra& îi 'usese muşcată şi s'âşiată. Ceea ce, mi-am dat seama, era e#act ce se

întâmplase.$imţeam un nod în %ât. 3i-am dat seama dintr-odată cine era* mătuşa lui C0ristian. Când părinţii

lui se trans'ormaseră în stri%oi, se întorseseră după el, sperând să-l ascundă şi să-l trans'orme în

8K



stri%oi când aea să 'ie mai mare. +u cunoşteam toate detaliile, dar ştiam că mătuşa lui îiîmpiedicase. )şa cum am notat mai dereme însă, stri%oii erau 'oarte periculoşi. Reuşise să ledistra%ă atenţia până la apariţia %ardienilor, dar nu scăpase neătămată. /mi întinse mânaînmănuşată.

( 9as0a O&era, spuse. )m au&it multe despre tine, Rose.Q-am aruncat lui C0ristian o priire ameninţătoare, iar 9as0a râse.

( $tai liniştită, spuse ea. ) 'ost numai de !ine. ( +u, n-a 'ost, o contra&ise el. "a clătină din cap e#asperată. ( $incer, nu ştiu de unde are asemenea maniere în%ro&itoare. +u le-a înăţat de la mine.)sta era eident, am cu%etat eu.

( Ce 'aceţi aici6 am între!at. ( )m rut să petrec un pic de timp cu ei doi, răspunse, şi o uşoară încruntătură îi încreţi 'runtea.

Dar, de 'apt, nu prea îmi place să stau c0iar la şcoală. +u sunt întotdeauna primitori...La început, n-am înţeles. De o!icei, repre&entanţii şcolii se dădeau peste cap pentru a 'i pe placul

mem!rilor 'amiliilor re%ale eniţi în i&ită. )poi am priceput. ( Din cau&ă... din cau&a a ceea ce s-a întâmplat... )ând în edere 'elul în care toţi se purtau cu

C0ristian din cau&a părinţilor lui, n-ar 'i tre!uit să 'iu surprinsă să a'lu că mătuşa lui era

discriminată în acelaşi 'el.9as0a ridică din umeri.

( )sta e situaţia./şi 'recă mâinile şi e#piră, iar răsu'larea ei 'ăcu un nor în%0eţat în aer.

( Dar 0ai să nu mai stăm aici, putem 'ace un 'oc înăuntru.)m aruncat o ultimă priire melancolică spre ia&ul în%0eţat şi apoi i-am urmat pe ceilalţi

înăuntru. Ca!ana era destul de %oală, acoperită de straturi de pra' şi murdărie. )ea doar o sin%urăcameră. /n colţ era un pat în%ust 'ără aşternut şi câtea poliţe pe care 'usese pro!a!il depo&itatăodată mâncare. "#ista, însă, un şemineu şi curând am 'ăcut un 'oc care încăl&i spaţiul mic. 9oţi cincine-am aşe&at, strân%ându-ne cât mai aproape de ăpaia lui, iar 9as0a scoase la ieală o pun%ă de

!e&ele pe care le-am încăl&it deasupra 'lăcărilor./n timp ce ne ospătam cu !unătăţile acelea lipicioase, Lissa şi C0ristian or!eau între ei în 'elul

acela simplu şi calm în care o 'ăceau mereu. $pre surprinderea mea, şi 9as0a şi Dimitri or!eauîntr-un 'el apropiat şi rela#at. "ra eident că se ştiau de multă reme. C0iar nu-l mai ă&usemniciodată atât de însu'leţit. Până şi atunci când se purta prietenos cu mine, ausese întotdeauna unaer serios. Cu 9as0a %lumea şi râdea.

Cu cât o ascultam mai mult, cu atât o plăceam mai tare. /n cele din urmă, neputând să nu măamestec în conersaţie, am între!at*

( i ii în e#cursia de sc0i6/ncuiinţă din cap. /nă!uşindu-şi un căscat, se întinse ca o pisică.

( +-am mai mers la sc0i de ani de &ile. +-am aut timp. 3i-am păstrat tot concediul pentru

asta. ( Concediu6 Q-am aruncat o priire curioasă. )i... o slu!ă6 ( Din păcate, da, spuse 9as0a, cu toate că nu păru de 'apt 'oarte tristă în priinţa asta. Predau

cursuri de arte marţiale.)m 'ăcut oc0ii mari de uimire. )ş 'i 'ost mai puţin surprinsă dacă ar 'i spus că era astronaut sau

pre&icător prin tele'on.3ulţi mem!ri ai 'amiliilor re%ale pur şi simplu nu munceau deloc, iar dacă o 'ăceau, se ocupau

de o!icei cu speculaţii 'inanciare sau cu alte a'aceri pro'ita!ile care sporeau aerea 'amiliilor lor. Qarcei care c0iar lucrau, cu si%uranţă nu 'ăceau prea multe arte marţiale sau munci 'i&ice. 3oroii aeaumulte calităţi e#celente* simţuri e#cepţionale ( miros, ă& şi au& ( şi puterea de a 'ace ma%ie. Dar'i&ic, erau înalţi şi &elţi, adesea cu articulaţii su!ţiri. De asemenea, îşi pierdeau puterea dacă

stăteau în lumina soarelui. "i, aceste lucruri nu erau su'iciente pentru a împiedica pe cinea sădeină un luptător, dar 'ăceau să 'ie mai di'icil. O idee se răspândise printre moroi de-a lun%ultimpului potriit căreia cel mai !un atac era o apărare !ună şi cei mai mulţi eitau ideea de luptă

8



'i&ică. $e ascundeau în locuri !ine proteate cum era )cademia, !i&uindu-se mereu pe d0ampiri mai puternici, mai soli&i, care să-i pă&ească.

( Ce părere ai, Rose6 C0ristian părea 'oarte amu&at de uimirea mea. Cre&i că poţi s-o în'rân%i6 ( Greu de spus, am &is eu. 9as0a îmi &âm!i. ( "şti modestă. )m ă&ut ce puteţi 'ace. sta e doar un 0o!!? pe care l-am deprins.Dimitri c0icoti.

( )cum tu eşti modestă. )i putea să predai umătate din cursurile de aici. ( Puţin pro!a!il, spuse ea. )r 'i destul de enant să 'iu !ătută de o mulţime de adolescenţi. ( +u cred că s-ar întâmpla asta, spuse el. Parcă mi te amintesc 'ăcându-i nişte pro!leme lui +eil

$&els:?.9as0a îşi dădu oc0ii peste cap.

( Pentru 'aptul că mi-am aruncat !ăutura în oc0ii lui, n-aş &ice că i-am 'ăcut c0iar pro!leme (doar dacă nu iei în considerare pro!lemele pe care le-a aut costumul lui. i ştim cu toţii cât de multîşi preţuieşte el 0ainele.

)mândoi râseră la o %lumă a lor cu care noi ceilalţi nu eram la curent, dar eu ascultam doar pe umătate, încă eram curioasă de rolul pe care-l ausese în priinţa stri%oilor.

/n cele din urmă, mi-am pierdut stăpânirea pe care mă străduiam să o arăt.

( )i început să îneţi să te lupţi înainte sau după ce s-a întâmplat asta cu 'aţa ta6 ( RoseF şopti Lissa.Dar 9as0a nu păru să se supere. i nici C0ristian, iar el de o!icei deenea stânenit când se

aducea or!a de atacul în care 'useseră implicaţi părinţii lui. 3ă prii cu o e#presie calmă, !lândă./mi aducea aminte de 'elul în care mă priea Dimitri dacă 'ăceam cea neaşteptat cu care era deacord.

( După, spuse ea. +u-şi co!orî priirea şi nici nu păru enată, deşi am simţit că era tristă. Cât demult ştii6

L-am priit repede pe C0ristian. ( "senţialul."a încuiinţă din cap.

( tiam... ştiam că Lucas şi 3oira se trans'ormaseră în stri%oi, dar nu eram nici pe departe pre%ătită. 3ental, 'i&ic sau emoţional. Cred că, dacă ar 'i să mai trăiesc încă o dată acel moment, totn-aş 'i pre%ătită. După noaptea aceea, m-am uitat la mine însămi ( în sens 'i%urat ( şi mi-am datseama cât de lipsită de apărare eram. /mi petrecusem întrea%a iaţa aşteptându-mă ca %ardienii sămă apere şi să ai!ă %riă de mine. i nu reau să spun că %ardienii nu sunt capa!ili. Cum am spus,

pro!a!il că m-ai putea înin%e într-o luptă. Dar ei ( Lucas şi 3oira ( au ucis doi %ardieni înainteca măcar să ne dăm seama ce se întâmpla. Q-am oprit pentru moment să-l ia pe C0ristian ( dar cu%reu. Dacă ceilalţi nu şi-ar 'i 'ăcut apariţia, aş 'i 'ost moartă, iar el ar 'i... $e opri, se încruntă şicontinuă. )m 0otărât că nu oiam să mor în 'elul acela, nu 'ără să mă !at cu adeărat şi să 'ac tot ce

pot pentru a mă apăra pe mine şi pe cei pe care-i iu!esc. )şa că am înăţat tot 'elul de te0nici de

autoapărare. i, după o reme, nu mi-am mai %ăsit locul atât de !ine în societatea aleasă de aici. 3-am mutat la 3inneapolis şi mi-am câşti%at e#istenţa din instruirea altora. +u mă îndoiam că erau şi alţi moroi care locuiau în 3inneapolis ( deşi doar Dumne&eu ştia de

ce (, dar puteam citi printre rânduri. $e mutase acolo şi se inte%rase printre oameni, stând departede alţi ampiri, aşa cum 'ăcuserăm Lissa şi cu mine timp de doi ani. )m început să mă între! deasemenea dacă n-aş putea să citesc şi altcea printre rânduri. $pusese că înăţase ;tot 'elul dete0nici de autoapărare< ( după cât se părea, mai mult decât doar arte marţiale. /n concordanţă cuconin%erile despre atac-apărare, moroii nu credeau că ma%ia ar tre!ui 'olosită ca o armă. Cu multăreme înainte, 'usese 'olosită în 'elul acesta şi unii moroi încă o mai 'ăceau în secret astă&i.C0ristian, ştiam, era unul dintre ei. >rusc, mi-am dat seama de unde ar 'i putut să îneţe el acestlucru.

$e 'ăcu tăcere. "ra %reu să continui discuţia după o poeste tristă ca aceasta. Dar 9as0a, mi-amdat seama, era una dintre acele persoane care îţi puteau însenina întotdeauna starea de spirit. )cestlucru mă 'ăcu să o plac şi mai mult, iar ea îşi petrecu restul timpului spunându-ne istorioare

8I



amu&ante. +u-şi dădea aere ca maoritatea celor din 'amiliile re%ale, aşa că ştia o %rămadă de !âr'edespre toată lumea. Dimitri îi cunoştea pe mulţi dintre cei despre care or!ea ( sincer, cum decinea atât de nesocia!il părea să cunoască pe toată lumea din societatea moroilor şi a %ardienilor6

( şi din când în când mai adău%a câtea detalii. +e 'ăcuseră să râdem cu %ura până la urec0i pânăcând, într-un 'inal, 9as0a se uită la ceasul ei.

( 2nde-i cel mai !un loc în care o 'ată poate mer%e la cumpărături pe aici6 între!ă ea.

Lissa şi cu mine am sc0im!at priiri 'urişe. ( 3issoula, am spus la unison. 9as0a o'tă. ( " la o distanţă de două ore de mers, dar, dacă plec curând, pro!a!il că încă mai pot să aun%

cu puţin timp înainte ca ma%a&inele să se înc0idă. )m rămas în%ro&itor de în urmă cu cumpărăturilede Crăciun.

)m o'tat. ( )ş da orice să mer% la cumpărături. ( i eu, spuse Lissa. ( Poate că am putea să ne strecurăm...Q-am aruncat lui Dimitri o priire plină de speranţă.

( +u, spuse el imediat. )m o'tat.

9as0a căscă din nou. ( 4a tre!ui să iau nişte ca'ea, ca să nu adorm pe drum. ( +u te poate duce unul din %ardienii tăi6 Clătină din cap. ( +u am niciunul. ( +u ai nici...3-am încruntat, anali&ându-i cuintele.

( +u ai niciun %ardian6 ( +u.)m sărit în sus.

( Dar asta e imposi!ilFF "şti din 'amilie re%ală. )r tre!ui să ai cel puţin unul. Doi, de 'apt.Gardienii erau reparti&aţi moroilor printr-o procedură o!scură, atent controlată de către Consiliul

%ardienilor. "ra un sistem destul de inec0ita!il, aând în edere raportul numeric dintre %ardieni şimoroi. 2&anţa era ca moroii care nu 'ăceau parte dintr-o 'amilie re%ală să-i primească printr-unsistem de loterie. Celor din 'amiliile re%ale li se reparti&au întotdeauna. 3em!rii 'amiliilor re%ale deran% înalt primeau mai mulţi, dar nici c0iar celor de ran% mai os nu le lipsea cel puţin unul.

( 7amilia O&era nu e c0iar prima la rând când sunt reparti&aţi %ardienii, spuse C0ristian cuamărăciune. De când... părinţii mei au murit... a 'ost un 'el de penurie.

)m ră!u'nit cu 'urie* ( Dar asta nu e drept. +u pot să te pedepsească pentru ce au 'ăcut părinţii tăi. ( +u e pedeapsă, Rose.9as0a nu părea nici pe departe atât de în'uriată pe cât ar 'i tre!uit să 'ie, după părerea mea.

( " doar o reor%ani&are a priorităţilor. ( 9e lasă 'ără apărare. +u poţi ieşi a'ară sin%ură. ( +u sunt lipsită de apărare, Rose. i-am spus asta. i dacă aş 'i rut cu adeărat un %ardian, aş

'i insistat, dar e !ătaie de cap. Pentru moment, sunt !ine.Dimitri o cercetă rapid.

( 4rei să mer% cu tine6 ( i să te ţin trea& toată noaptea6 9as0a clătină din cap. ( +u ţi-aş putea 'ace asta, Dim:a. ( +u-l deranea&ă, am spus repede, entu&iasmată de această soluţie.Dimitri păru amu&at că or!eam în locul lui, dar nu mă contra&ise.

( C0iar nu mă deranea&ă. "a e&ită.

( >ine. Dar pro!a!il că ar tre!ui să plecăm repede. Petrecerea noastră clandestină se sparse.3oroii se duseră într-o direcţie5 Dimitri şi cu mine merserăm în alta. "l şi 9as0a plănuiseră să seîntâlnească într-o umătate de oră.

8



( i ce părere ai despre ea6 între!ă el când am rămas sin%uri. ( /mi place. " tare. 3-am %ândit la ea o clipă. ( i înţele% ce rei să spui în le%ătură cu semnele. ( Da6)m încuiinţat din cap, aând %riă pe unde puneam piciorul în timp ce mer%eam pe poteci.

C0iar şi când erau date cu sare şi curăţate de &ăpadă cu lopata, tot mai puteau aea petice ascunse de

%0eaţă. ( +-a 'ăcut ce a 'ăcut pentru 'aimă. ) 'ăcut-o pentru că a tre!uit s-o 'acă. /ntocmai... întocmaicum a 'ăcut-o mama mea.

+u-mi plăcea s-o recunosc, dar era adeărat. C0iar dacă anine Aat0aBa? era cea mai proastămamă din toate timpurile, era un %ardian e#celent.

( $emnele nu contea&ă. 3olnia sau cicatricele. ( /neţi repede, spuse el apro!ator. Lauda lui mă 'ăcu să mă simt mândră. ( De ce îţi spune Dim:a6Râse încet. )u&isem din !elşu% râsul lui în această seară şi am auns la conclu&ia că mi-ar plăcea

să-l aud mai mult. ( " un diminuti pentru Dimitri.

( Dar n-are nici-o noimă. +u seamănă deloc cu Dimitri. )r tre!ui să ţi se spună, nu ştiu, Dimisau cea de %enul ăsta.

( +u se întâmplă aşa în ruseşte, spuse el. ( Rusa e ciudată./n rusă, diminutiul pentru 4asilisa era 4as?a, care n-aea nicio noimă pentru mine.

( La 'el e şi en%le&a. L-am priit şmec0ereşte. ( Dacă mă îneţi să înur în ruseşte, s-ar putea să-mi sc0im! părerea despre ea. ( Dea înuri prea mult. ( 4reau doar să mă e#prim. ( )0, Ro&a...O'tă şi am simţit un 'ior cuprin&ându-mă. ;Ro&a< era numele meu în ruseşte. /l 'olosea rareori.

( 9e e#primi mai mult decât oricine altcinea. )m &âm!it şi am continuat să mer% un pic 'ără săspun nimic. "ram cuprinsă de emoţie, eram atât de 'ericită să 'iu în apropierea lui. "ra cea cald şi'iresc în 'aptul că eram împreună.

C0iar şi în timp ce mă %ândeam la acest lucru, mintea mea se 'rământa în le%ătură cu altcea. ( tii, e cea ciudat în priinţa cicatricelor 9as0ei. ( Ce anume6 între!ă el. ( Cicatricele... îi des'i%urea&ă 'aţa, am început încet5 îmi enea %reu să-mi e#prim %ândurile în

cuinte. )dică, e limpede că a 'ost 'oarte 'rumoasă. Dar, c0iar şi cu cicatricele de acum... nu ştiu. "'rumoasă într-un 'el di'erit. " ca şi cum... ca şi cum ele sunt o parte din ea. O desăârşesc.

$una stupid, dar era adeărat.

Dimitri nu spuse nimic, doar îmi aruncă o priire rapidă cu coada oc0iului. Q-am întors-o şi, cândoc0ii noştri s-au întâlnit, am ă&ut o 'oarte scurtă licărire a ec0ii atracţii. 7usese 'ul%erătoare şidispăruse prea repede, dar o ă&usem. 3ândria şi con'irmarea îi luară locul şi acestea erau aproapela 'el de !une.

Când or!i, o 'ăcu pentru a repeta %ândurile lui anterioare. ( /neţi repede, Ro&a.

=J



)$"

3ă simţeam destul de !ine pe când mă îndreptam spre antrenamentul de după cursuri a doua &i./ntâlnirea secretă din noaptea precedentă 'usese 'oarte distractiă şi mă simţeam mândră şiresponsa!ilă pentru că mă opusesem sistemului şi-l încuraasem pe Dimitri să mear%ă cu 9as0a. 3aimult, 'ăcusem prima încercare cu o ţepuşă din ar%int ieri şi doedisem că pot mânui una. Plină de

încredere, a!ia aşteptam să mă antrene& şi mai mult.Qmediat ce m-am ec0ipat, am 'u%it la sala de %imnastică. Dar când am !ă%at capul pe uşă, am

%ăsit-o întunecată şi liniştită. )prin&ând lumina, am priit în ur în eentualitatea în care Dimitri'ăcea reun 'el de e#erciţiu ciudat, de antrenament secret. +u. "ra %ol. )stă&i nu aeam să lucre& cuţepuşa.

( La nai!a, am mormăit eu. ( +u e aici.)m ţipat şi aproape că am sărit în sus. /ntorcându-mă, am priit direct în oc0ii căprui miiţi ai

mamei mele. ( Ce cauţi aici6Qmediat ce am rostit cuintele, i-am o!serat în'ăţişarea. 2n tricou elastic din material sintetic cu

mâneci lun%i. Pantaloni de trenin% lar%i, strânşi pe talie cu şnur, asemănători cu cei pe care îi purtameu.

( La nai!a, am spus din nou. ( )i %riă cum or!eşti, spuse ea seeră. C0iar dacă te comporţi urât, încearcă cel puţin să nu

or!eşti la 'el. ( 2nde e Dimitri6 ( Gardianul >eli:o e în pat. )!ia s-a întors acum două ore şi aea neoie de somn.O altă înurătură îmi eni pe !u&e, dar mi-am reţinut-o. >ineînţeles că Dimitri dormea. 9re!uise

să conducă împreună cu 9as0a până la 3issoula pe timpul &ilei pentru a 'i acolo în orele în careoamenii 'ăceau cumpărături. Practic, 'usese trea& toată noaptea de la )cademie şi pro!a!il că a!ia

se întorsese. O'. +u m-aş 'i %ră!it să-l încurae& să o aute dacă aş 'i ştiut că asta a 'i urmarea. ( "i !ine, am spus repede, cred că asta înseamnă că antrenamentul e anulat... ( 9aci şi pune-ţi astea./mi dădu nişte mănuşi de antrenament. $emănau cu cele de !o#, dar nu erau atât de %roase şi

oluminoase. )eau acelaşi scop, însă, să-ţi protee&e mâinile şi să te împiedice să-ţi &%ârii cuun%0iile adersarul.

( +oi ne-am antrenat cu ţepuşe din ar%int, am spus îm!u'nată, !ă%ându-mi mâinile în mănuşi. ( "i !ine, astă&i 'acem asta. Aaide. Dorindu-mi să mă 'i loit un auto!u& pe drumul pe care îl

'ăcusem a&i de la internat, am urmat-o spre centrul sălii. Părul ei creţ era prins cu un ac pentru a nuo incomoda, de&%olindu-i cea'a. Pielea de acolo era acoperită de tatuae. Cel de sus era o linieşerpuită* semnul urământului, acordat atunci când %ardienii a!soleau academii precum $'.

4ladimir şi acceptau să intre în sericiu. $u! acesta erau semnele molnia, con'erite de 'iecare datăcând un %ardian ucidea un stri%oi. )eau 'orma 'ul%erelor de la care le enea numele. +u puteamestima numărul e#act, dar 0ai să spunem că era de mirare că mama mea mai aea reun pic de locli!er pe cea'ă pentru tatuae. Proocase multă moarte la iaţa ei.

Când aunse la locul dorit, se întoarse spre mine şi luă o po&iţie de atac. )proape aşteptându-măsă se repeadă la mine, am luat repede aceeaşi po&iţie.

( Ce 'acem6 am între!at. ( Parare o'ensiă şi de'ensiă de !a&ă. 7oloseşte liniile roşii. ( )sta-i tot6 am între!at.$ări spre mine. 3-am 'erit ( a!ia un pic ( şi m-am împiedicat sin%ură, redresându-mă însă

repede.

( "i !ine, spuse pe un ton care părea aproape sarcastic, după cum doreşti atât de mult să-miaduci aminte, nu te-am ă&ut de cinci ani. Aa!ar nu am ce poţi 'ace.

$e îndreptă spre mine din nou şi am reuşit iar, la limită, să-i scap. )cest lucru deeni repede

=1



modelul de acţiune. +u-mi dădu în niciun 'el oca&ia de a porni la atac. $au poate că pur şi simplu nuaeam a!ilitatea de a prelua o'ensia. )m petrecut tot timpul apărându-mă ( 'i&ic, cel puţin. Cu

părere de rău, a tre!uit să recunosc în sinea mea că era !ună. 7oarte !ună. Dar cu certitudine n-aeam de %ând să-i spun asta.

( i, ce6 am între!at. sta e 'elul tău de a-ţi spăla păcatele pentru ne%lienţă maternă6 ( sta e 'elul meu de a te 'ace să scapi de atitudinea ta ostilă. De când am enit, n-ai 'ăcut decât

să 'ii ostilă 'aţă de mine. 4rei să te !aţi6 între!ă, şi pumnul ei ţâşni, loindu-mă în !raţ. )tunci o săne !atem. Punctat. ( Punctat, am admis eu, retră%ându-mă într-o parte. +u reau să mă !at. )m încercat doar să

or!esc cu tine. ( $ă-mi or!eşti o!ra&nic în clasă nu e ce aş numi cu adeărat discuţie. Punctat.)m %emut din cau&a loiturii. Când începusem prima dată să mă antrene& cu Dimitri, mă

plânsesem că nu era corect pentru mine să mă lupt cu cinea care era cu =J de centimetri mai înaltdecât mine. "l îmi atrăsese atenţia că aeam să mă lupt cu mulţi stri%oi mai înalţi ca mine şi că eraadeărat ce se spune* mărimea nu contea&ă. 2neori credeam că-mi dădea speranţe 'alse, dar,

udecând după ce 'ăcea mama mea aici, începeam să-l cred. +u mă mai luptasem niciodată e'ecti cu cinea mai scund decât mine. 7iind una dintre puţinele

'ete de la cursurile pentru noici, acceptasem 'aptul că aproape întotdeauna aeam să 'iu maiscundă şi mai mică decât adersarii mei. Dar mama mea era şi mai mică şi era limpede că trupul eimicuţ era plin de muşc0i.

( )m un stil unic de a comunica, asta-i tot, am spus. ( )i o măr%inită o!sesie adolescentină că ai 'ost nedreptăţită în reun 'el în ultimii

şaptespre&ece ani.Piciorul ei mă loi în coapsă.

( Punctat. Când, în realitate, n-ai 'ost tratată di'erit de orice alt ampir. De 'apt, mai !ine. )ş 'i putut să te trimit să locuieşti cu erii mei. 4rei să 'ii o târ'ă pentru sân%e6 )sta ai 'i rut6

9ermenul ;târ'ă pentru sân%e< mă 'ăcea mereu să tresar. "ra un termen prin care se 'ăcea'recent re'erire la mamele d0ampir sin%ure care decideau să-şi crească acasă copiii în loc să deină%ardieni. )ceste 'emei aeau adesea scurte aenturi cu !ăr!aţi moroi şi erau priite cu dispreţ

pentru asta ( deşi realmente n-ar 'i putut 'ace altcea, de reme ce !ăr!aţii moroi s'ârşeau deo!icei prin a se căsători cu 'emei moroi. 9ermenul de ;târ'ă pentru sân%e< enea de la 'aptul căunele 'emei d0ampir îi lăsau pe !ăr!aţi să le !ea sân%ele în timpul se#ului. /n lumea noastră, doaroamenii lăsau să li se ia sân%e. 2n d0ampir care 'ăcea aceasta era o!scen şi perers ( mai ales întimp ce 'ăcea se#. >ănuiam că doar puţine 'emei d0ampir 'ăceau acest lucru în realitate, dar, în modnedrept, termenul aea tendinţa de a 'i aplicat tuturor. O lăsasem pe Lissa să-mi !ea sân%ele când'u%iserăm şi, deşi 'usese cea necesar, încă mai eram sti%mati&ată.

( +u. >ineînţeles că nu reau să 'iu o târ'ă pentru sân%e. /ncepeam să răsu'lu tot mai %reu. inu sunt toate. Doar câtea sunt aşa în realitate.

( "le sunt cau&a acelei reputaţii, mormăi ea. 3-am 'erit de loitura ei. ( )r tre!ui să-şi 'acă datoria ca %ardieni, nu să continue să-şi piardă remea şi să ai!ă aenturicu moroii.

( /şi cresc copiii, am protestat eu. /mi enea să stri%, dar nu-mi puteam tra%e respiraţia. " ceadespre care tu n-ai de unde să ştii. i pe lân%ă asta, nu eşti la 'el ca ele6 +u ăd niciun inel pede%etul tău. +-a 'ost tatăl meu doar o aentură pentru tine6

7aţa îi împietri, ceea ce spune multe atunci când dea îţi !aţi 'iica. ( )sta, spuse ea 'erm, e cea despre care tu nu ştii nimic. Punctat.3-am crispat din cau&a loiturii, dar m-am !ucurat să ăd că atinsesem un punct sensi!il. Aa!ar

n-aeam cine era tatăl meu. $in%ura 'ărâmă de in'ormaţie pe care o aeam era că e turc. C0iar dacăaeam silueta atră%ătoare şi 'aţa 'rumoasă a mamei mele ( cu toate că aş putea spune cu in'atuare

că a mea era mult mai 'rumoasă decât era a ei acum (, restul trăsăturilor mele proeneau de la el.Piele uşor arămie, păr castaniu-înc0is şi oc0i ne%ri. ( Cum s-a întâmplat6 am între!at. "rai în reo misiune în 9urcia6 L-ai cunoscut într-un !a&ar

=8



local6 $au a 'ost cea şi mai mesc0in de-atât6 )i 'ost darBinistă până la capăt şi l-ai selectat petipul cu cea mai mare pro!a!ilitate de a transmite %ene de luptător pro%eniturii tale6 )dică, ştiu căm-ai 'ăcut doar pentru că era datoria ta, aşa că presupun că tre!uia să te asi%uri că le puteai da%ardienilor cel mai !un e#emplar posi!il.

( Rosemarie, mă aerti&ă printre dinţii încleştaţi, măcar o dată în iaţă taci din %ură. ( De ce6 /ţi păte& reputaţia ta preţioasă6 " e#act aşa cum mi-ai spus* nici tu nu eşti deloc

di'erită de oricare alt d0ampir. Doar i-ai tras-o şi... +u de%ea!a se spune ;Prostul întâi o croieşte, apoi o %ândeşte<. "ram atât de a!sor!ită dee#altarea mea in'atuată, încât am încetat să mai 'iu atentă la picioarele mele. "ram prea aproape delinia roşie. Depăşirea acesteia însemna un alt punct pentru mama, aşa că m-am c0inuit să rămân înspatele liniei şi să mă 'eresc de ea în acelaşi timp. Din ne'ericire, doar unul dintre aceste lucruri

putea 'i pus în practică. Pumnul ei &!ură spre mine, rapid şi dur ( şi, poate şi mai important, un picmai sus decât era permis potriit re%ulilor acestui %en de e#erciţiu. 3-a pocnit în 'aţă cu 'orţa uneicamionete şi am &!urat în spate, loind podeaua tare a sălii de %imnastică mai întâi cu spatele şiapoi cu capul. i depăşisem liniile. La nai!a.

Cea'a mă durea şi începu să mi se tul!ure priirea şi să ăd steluţe. /n câtea secunde, mama eraaplecată deasupra mea.

( Rose, Rose6 9e simţi !ine64ocea îi era ră%uşită şi a%itată. 9otul se înârtea în ur.La un moment dat după aceea, eniră alţi oameni şi am auns, nu ştiu cum, în clinica medicală a

)cademiei. )colo, cinea îmi !ă%ă o lumină în oc0i şi începu să-mi pună între!ări incredi!il destupide.

( Cum te c0eamă6 ( Ce6 am între!at, miind oc0ii din cau&a luminii. ( +umele tău.)m recunoscut-o pe dr. Olend&:i, care mă priea cu atenţie de sus.

( tiţi cum mă c0eamă. ( 4reau să-mi spui tu. ( Rose. Rose Aat0aBa?. ( tii când e &iua ta de naştere6 ( >ineînţeles că ştiu. De ce mă între!aţi asemenea prostii6 3i-aţi pierdut 'işa6Dr. Olend&:i o'tă e#asperată şi plecă, luând cu ea lumina aceea enerantă.

( Cred că e !ine, am au&it-o spunând cuia. 4reau s-o ţin aici toată &iua, doar ca să mă asi%urcă nu are o comoţie. /n niciun ca& nu reau să mear%ă la cursurile pentru %ardieni.

)m petrecut restul &ilei adormind şi tre&indu-mă, din cau&ă că dr. Olend&:i mă tot deştepta pentru dierse controale. /mi dădu şi o pun%ă cu %0eaţă şi-mi spuse să o ţin pe 'aţă. Când cursurilede la )cademie se terminară, consideră că eram su'icient de sănătoasă ca să plec.

( $erios, Rose, cred că ar tre!ui să-ţi 'aci a!onament, spuse, şi pe 'aţă îi apăruse un &âm!et. /n

a'ară de cei cu pro!leme cronice precum aler%iile sau astmul, nu cred că mai e#istă reun alt ele pecare l-am ă&ut atât de des într-o perioadă atât de scurtă de timp. ( 3ersi, am spus, ne'iind prea si%ură dacă îmi doream această onoare. Deci nu e nicio comoţie.Clătină din cap.

( +u. /nsă o să te doară un pic. O să-ţi dau cea pentru asta înainte să pleci.Eâm!etul îi dispăru şi păru dintr-odată neroasă.

( $ă 'iu sinceră, Rose, cred că cele mai multe pro!leme sunt, ei !ine, cu 'aţa ta.3-am ridicat !rusc din pat.

( Cum adică ;cele mai multe pro!leme sunt cu 'aţa mea<67ăcu semn spre o%linda de deasupra c0iuetei din cealaltă parte a camerei. )m aler%at acolo şi

m-am priit.

( La nai!aFPete purpurii îmi acopereau partea stân%ă a 'runţii, mai ales lân%ă oc0i. Disperată, m-am întorscu 'aţa la ea.

==



( )sta o să dispară repede, nu6 Dacă ţin %0eaţa pe ea6Clătină din cap.

( G0eaţa poate auta... dar mă tem că o să ai un oc0i ânăt 'oarte urât. Pro!a!il că o să arate celmai rău mâine, însă ar tre!ui să dispară cam într-o săptămână. O să reii la normal în curând.

)m ieşit din clinică cu o năuceală care nu aea nicio le%ătură cu loitura de la cap. $ă disparăcam într-o săptămână6 Cum de putea dr. Olend&:i să or!ească atât de senină despre asta6 +u-şi

dădea seama ce se întâmpla6 )eam să arăt ca un mutant de Crăciun şi în cea mai mare parte ae#cursiei de sc0i. )eam un oc0i ânăt. 2n nenorocit de oc0i ânăt.Pe care mi-l 'ăcuse maică-mea.

)P9"

)m împins 'urioasă uşile du!le care dădeau în internatul moroilor. Eăpada pătrunseînol!urându-se în spatele meu şi câtea persoane care îşi pierdeau remea la parter ridicară

priirile la intrarea mea. Deloc surprin&ător, câţia mă priiră şi-a doua oară, cu uimire. /n%0iţind însec, m-am silit să nu reacţione&. O să 'ie !ine. +u tre!uia să intru în panică. +oicii se accidentaumereu. De 'apt, era mai neo!işnuit să nu te accidente&i. Ce-i drept, aceasta era o le&iune maii&i!ilă decât maoritatea, dar puteam să mă împac cu situaţia până se indeca, nu6 i nu că ar 'iştiut cinea cum o căpătasem.

( Aei, Rose, e adeărat că propria ta mamă te-a pocnit6)m în%0eţat. )ş 'i recunoscut oriunde acea oce !atocoritoare de soprană. /ntorcându-mă încet,

am priit în oc0ii de un al!astru intens ai 3iei Rinaldi. Părul !lond ondulat încadra o 'aţă care ar 'i'ost dră%uţă dacă n-ar 'i aut un &âm!et răutăcios.

Cu un an mai mică decât noi, 3ia se luptase cu Lissa şi cu mine, implicit într-un ră&!oi pentrua edea cine putea distru%e mai repede iaţa celeilalte ( un ră&!oi, tre!uie să adau%, pe care ea îlîncepuse. /n acest con'lict, ea îl 'urase pe 'ostul prieten al Lissei ( în ciuda 'aptului că Lissa

decisese la 'inal că nu-l dorea ( şi răspândise tot 'elul de &onuri.Ce e drept, ura 3iei nu 'usese în între%ime neusti'icată. 7ratele mai mare al Lissei, )ndre (care 'usese ucis în acelaşi accident de maşină care, practic, ;mă ucisese< şi pe mine (, se purtasecu 3ia 'oarte urât când ea era în primul an. Dacă n-ar 'i 'ost o aşa de mare nemernică acum, mi-ar'i părut rău pentru ea. 7usese urât din partea lui şi, cu toate că puteam înţele%e supărarea 3iei, nuştiu dacă era corect din partea ei să-şi erse nerii pe Lissa aşa cum o 'ăcea. 9eoretic, Lissa şi cumine câşti%aserăm ră&!oiul în 'inal, dar 3ia îşi reenise ine#plica!il. +u mai 'recenta aceeaşi elităca înainte, dar îşi reconstruise un mic %rup de prieteni. Ră&!unători sau nu, liderii puternici atra%întotdeauna adepţi. Descoperisem că, în nouă&eci la sută din ca&uri, cel mai e'icient răspuns era să oi%nor. Dar tocmai trecusem în restul de &ece la sută, pentru că e imposi!il să i%nori pe cinea careanunţă lumii că mama ta tocmai te-a pocnit ( c0iar dacă e adeărat. 3-am oprit şi m-am întors.

3ia stătea în apropierea unui automat, ştiind că mă stârnise. +u m-am o!osit s-o între! cum a'lasecă mama mea îmi 'ăcuse un oc0i ânăt. $ecretele se păstrau rareori pe aici.Când îmi ă&u complet 'aţa, oc0ii i se 'ăcură mari de o plăcere nedisimulată.

( 4ai. $e ăd semnele iu!irii materne pe 'aţa ta. Aa. Dră%uţ. Dacă ar 'i enit din partea oricăruialtcuia, aş 'i aplaudat %luma.

( Păi, tu eşti e#perta în loituri în 'aţă, am spus. Ce-ţi mai 'ace nasul6Eâm!etul rece al 3iei se strâm!ă un pic, dar nu cedă. /i rupsesem nasul cu apro#imati o lună în

urmă ( şi tocmai la un !al al şcolii ( şi, c0iar dacă nasul se indecase de atunci, acum era puţinstrâm!. Pro!a!il c0irur%ia plastică putea re&ola pro!lema, dar, din câte ştiam despre eniturile'amiliei ei, acest lucru nu era posi!il pentru moment.

( " mai !ine, replică cu a'ectare. Din 'ericire, a 'ost rupt doar de o târ'ă psi0opată şi nu de

cinea care e de 'apt rudă cu mine.)m încercat să-i &âm!esc cât mai psi0opatie cu putinţă.

( Păcat. 3em!rii 'amiliei te loesc din %reşeală. 9âr'ele psi0opate au tendinţa să reină ca să-ţi

=@



mai dea.De o!icei, să o ameninţ cu iolenţa 'i&ică era o tactică destul de sănătoasă, dar aeam prea mulţi

oameni în urul nostru acum pentru ca asta să 'ie un moti îndreptăţit de în%riorare pentru ea. i3ia o ştia. +u că eram incapa!ilă să atac pe cinea într-o asemenea situaţie ( ce nai!a, o 'ăcusemde multe ori (, dar în ultima reme încercam să-mi controle& mai !ine impulsurile.

( 3ie nu mi se pare un accident, spuse ea. +-aeţi re%uli în le%ătură cu loiturile în 'aţă6 )dică,

asta arată 'oarte mult ca o loitură nepermisă.)m desc0is %ura ca s-o pun la punct, dar n-am putut rosti nimic. )ea dreptate. Loitura mea eranepermisă5 în acel tip de luptă, nu ai oie să loeşti deasupra nielului %âtului. )sta era cu multdeasupra limitei inter&ise.

3ia îmi ă&u e&itarea şi pentru ea 'u ca şi cum dimineaţa de Crăciun enise cu o săptămână maidereme. Până în acel moment, nu cred că e#istase reo clipă în relaţia noastră de ostilitate în caresă mă lase 'ără cuinte.

( Domnişoarelor, se au&i o oce seeră de 'emeie. 7emeia moroi care lucra la recepţie se aplecăşi ne 'i#ă cu asprime.

( )cesta e un 0ol, nu o sală de aşteptare. Ori mer%eţi sus, ori a'ară.Pentru o clipă, să-i spar% din nou nasul 3iei păru cea mai !ună idee din lume ( la nai!a cu

consemnarea şi suspendarea. 9ră%ând adânc aer în piept, am decis în cele din urmă că retra%erea eracea mai demnă acţiune acum. 3-am îndreptat mândră spre scările ce duceau spre internatul 'etelor./n spate am au&it or!ele 3iei*

( $tai liniştită, Rose. O să treacă. i, oricum, nu de 'aţa ta sunt interesaţi !ăieţii.9rei&eci de secunde mai târ&iu, !ăteam în uşa Lissei atât de tare, că doar printr-o minune pumnul

meu nu trecu prin lemn. O desc0ise încet şi cercetă în ur. ( "şti sin%ură6 )m cre&ut că e o armată la... a0, Doamne.Ridică !rusc sprâncenele când îmi o!seră partea stân%ă a 'eţei.

( Ce s-a întâmplat6 ( +-ai au&it încă6 Pro!a!il că eşti sin%ura din şcoală care nu ştie, am !om!ănit eu. Lasă-mă să

intru./ntin&ându-mă pe pat, i-am poestit eenimentele &ilei. 7u complet în%ro&ită.

( )m au&it că te-ai accidentat, dar am cre&ut că e cea !anal, spuse.3-am 0ol!at la taanul peticit cu ipsos, simţindu-mă ne'ericită.

( Partea cea mai rea e că 3ia aea dreptate. +u a 'ost un accident. ( Ce, rei să spui că mama ta a 'ăcut-o dinadins6 +-am răspuns, iar ocea Lissei deeni

neîncre&ătoare. ( Aaide, n-ar 'ace asta. /n niciun ca&. ( De ce6 Pentru că e anine Aat0aBa? cea per'ectă, maestră în controlul temperamentului6

Pro!lema e că în acelaşi timp e şi anine Aat0aBa? cea per'ectă, maestră în luptă şi în controlulacţiunilor ei. /ntr-un 'el sau altul, a 'ăcut o %reşeală.

( Da, păi, spuse Lissa, cred că e mai pro!a!il să se 'i împiedicat şi să-i 'i scăpat pumnul decâtsă o 'i 'ăcut intenţionat. )r 'i tre!uit să-şi piardă cu adeărat controlul. ( Păi, or!ea cu mine. " de auns pentru ca oricine să-şi piardă controlul. i am acu&at-o că s-a

culcat cu tatăl meu doar pentru că era cea mai !ună ale%ere %enetică. ( Rose, o'tă Lissa. )i cam omis partea asta în recapitulare. De ce i-ai spus-o6 ( Pentru că pro!a!il e adeărat. ( Dar ştiai că o s-o în'urie. De ce continui s-o prooci6 De ce nu poţi pur şi simplu să te împaci

cu ea63-am ridicat în capul oaselor.

( $ă mă împac cu ea6 3i-a 'ăcut un oc0i ânăt. Pro!a!il intenţionatF Cum să mă împac cucinea care 'ace asta6

Lissa clătină doar din cap şi se duse la o%lindă să-şi eri'ice mac0iaul. $entimentele pe care lerecepţionam prin le%ătura dintre noi erau de 'rustrare şi e#asperare, în spatele acestora se a'la şi undram de speranţă. )cum, că terminasem să-mi descarc su'letul, aeam ră!darea de a o e#amina cu

=



%riă. "ra îm!răcată doar cu o !lu&ă ioletă din mătase şi o 'ustă nea%ră până la %enunc0i. Părul eilun% aea %enul de nete&ime per'ectă pe care o poţi atin%e doar dacă petreci o oră din iaţă lucrândla el cu un 'oen şi o placă de întins.

( )răţi !ine. Ce se întâmplă6"moţiile ei se sc0im!ară uşor, iritarea proocată de mine diminuându-se un pic.

( 3ă întâlnesc cu C0ristian în curând.

Pentru câtea clipe, mă simţisem ca înainte cu Lissa. Doar noi două, stând împreună şi or!ind.3enţionarea numelui lui C0ristian, ca şi conştienti&area 'aptului că a tre!ui să mă părăsească nu peste mult timp pentru el mă întristară... >ineînţeles, nu am lăsat să se adă asta.

( 2au. Ce-a 'ăcut de merită asta6 ) salat or'ani dintr-o clădire în 'lăcări6 Dacă e aşa, ar 'i !inesă te asi%uri că n-a dat el 'oc clădirii de la !un început.

"lementul lui C0ristian era 'ocul. Q se potriea, de reme ce era cel mai distru%ător element.Râ&ând, se întoarse de la o%lindă şi o!seră că-mi atin% cu de%etele 'aţa um'lată. Eâm!etul îi

deeni !lând. ( +u arată aşa de rău. ( 3ă ro%. /mi dau seama când minţi, să ştii. i dr. Olend&:i spune că o să 'ie şi mai urât mâine.

3-am întins din nou pe pat. Pro!a!il că nu e#istă su'icient 'ond de ten în lume să acopere asta, aşa

e6 9as0a şi cu mine om 'i neoite să ne cumpărăm nişte măşti ca în 7antoma de la operă.O'tă şi se aşe&ă pe pat lân%ă mine.

( Păcat că nu pot pur şi simplu să te indec. )m &âm!it. ( )r 'i 'ost 'rumos.Puterea de constrân%ere şi carisma datorate ma%iei spiritului erau minunate, dar, de 'apt,

indecarea era cea mai tare putere a ei. 4arietatea lucrurilor pe care le putea reali&a era uimitoare.Lissa se %ândea tot la ce putea 'ace spiritul.

( )ş rea să e#iste reo altă modalitate de a controla spiritul... într-un 'el care să mă lase totuşisă 'olosesc ma%ia...

( 3da, am spus./i înţele%eam dorinţa ar&ătoare de a 'ace lucruri măreţe şi de a auta oamenii. "mana din ea. La

nai!a, şi eu aş 'i rut să am oc0iul indecat într-o clipă în loc de câtea &ile. ( i eu aş rea să e#iste. "a o'tă din nou. ( i nu-mi doresc numai să indec şi să 'ac alte lucruri cu spiritul. /mi e, ei !ine, dor de ma%ie.

" încă acolo5 doar că e !locată de pastile. )rde în mine. 3ă rea şi eu o reau. Dar e un &id întrenoi. Pur şi simplu nu-ţi poţi ima%ina.

( De 'apt, pot."ra adeărat. /n a'ară de 'aptul că-i simţeam starea de spirit în %eneral, uneori puteam şi ;să mă

strecor în ea<. "ra %reu de e#plicat şi încă şi mai %reu de suportat. Când se întâmpla acest lucru, puteam literalmente să ăd prin oc0ii ei şi să simt ce trăia ea. /n timpul acelor momente, eram ea.De multe ori, mă a'lasem în mintea ei în timp ce tânea după ma%ie şi simţisem neoia ar&ătoare de

care or!ea. )desea se tre&ea noaptea, dorindu-şi puterea la care nu mai putea aun%e. ( ), da, spuse cu tristeţe. 2neori uit de asta.2n sentiment de amărăciune o cuprinse. +u era îndreptat atât împotria mea, cât împotria

imposi!ilităţii de a ieşi din această situaţie. "ra plină de 'urie. +u-i plăcea să se simtă neputincioasăîn aceeaşi măsură în care nici mie nu-mi plăcea. 7uria şi 'rustrarea se intensi'icară în cea mai tristşi mai urât, cea care îmi displăcea.

( Aei, am spus, atin%ându-i !raţul. 9e simţi !ine6 /nc0ise oc0ii, apoi îi desc0ise repede. ( Pur şi simplu, nu suport asta.Qntensitatea emoţiilor ei îmi aminti de conersaţia noastră, cea pe care o ausesem c0iar înainte

de a pleca la casa >adica. ( 9ot mai ai impresia că pastilele s-ar putea să-şi piardă e'ectul6

( +u ştiu. 2n pic. ( " mai rău6 Clătină din cap. ( +u. 9ot nu pot să 'olosesc ma%ia. 3ă simt mai aproape de ea... dar e în continuare !locată.

=K



( Dar tot... stările tale su'leteşti... ( 3da... sunt a%itate. Dar nu-ţi 'ace %rii, spuse, ă&ându-mi 'i%ura. +u am edenii şi nu mai

încerc să-mi 'ac rău. ( " !ine.3ă !ucuram să aud acest lucru, dar tot eram în%riorată. C0iar dacă tot nu putea 'olosi ma%ia,

nu-mi plăcea ideea ca starea ei mintală să se înrăutăţească din nou.

Cu disperare, am nădăduit că situaţia se a sta!ili&a sin%ură. ( $unt aici, i-am spus cu !lândeţe, priind-o în oc0i. Dacă se întâmplă cea ciudat... să-mi spui, !ine6

Dintr-odată, sentimentele întunecate dispărură din su'letul ei. /n timp ce se întâmpla aceasta, amsimţit o pulsaţie ciudată prin le%ătura noastră. +u pot e#plica ce a 'ost, dar m-am în'iorat din cau&aintensităţii sale. Lissa nu o!seră. >una dispo&iţie îi reeni şi îmi &âm!i.

( 3ersi, spuse. )şa o să 'ac.)m &âm!it, !ucuroasă să o ăd reenită la normal. 9ăcurăm şi, pentru un 'oarte scurt timp, am

rut să-mi descarc su'letul în 'aţa ei. )eam atâtea pe inimă în ultima reme* maică-mea, Dimitri şicasa >adica. inusem aceste sentimente ascunse şi mă tul!urau. )cum, simţindu-mă atât de liniştităcu Lissa, cum nu mai 'usesem de multă reme, m-am %ândit că în s'ârşit îi puteam împărtăşi şi eu

sentimentele mele./nainte să pot desc0ide %ura, am simţit că %ândurile ei se sc0im!ă !rusc. Deeniră neră!dătoare

şi neroase. )ea cea să-mi spună, cea la care se %ândise cu mare atenţie. Gata cu poestitulneca&urilor mele. Dacă oia să or!ească, nu aeam să o !at la cap cu pro!lemele mele, aşa că le-am lăsat deoparte şi am aşteptat să or!ească.

( )m %ăsit cea în cercetările mele cu doamna Carmac:. Cea ciudat... ( )06 am între!at, deenind imediat curioasă.3oroii îşi de&oltau elementul în care se speciali&au în timpul adolescenţei. )poi, erau

reparti&aţi în clase de ma%ie speci'ice acelui element. Dar, 'iind o'icial sin%ura care 'olosea spiritulîn acel moment, Lissa nu aea de 'apt o clasă în care să poată intra. Cei mai mulţi credeau că pur şisimplu nu se speciali&ase, dar ea şi doamna Carmac: ( pro'esoara de ma%ie de la $'. 4ladimir (se întâlneau separat pentru a înăţa ce puteau 'ace în priinţa spiritului. $tudiau atât in'ormaţiiactuale, cât şi ec0i, căutând noi indicii care să poată duce la alte persoane care 'oloseau spiritul,acum că descoperiseră unele dintre mani'estări* incapacitatea de a te speciali&a, insta!ilitate mentalăetc.

( +-am %ăsit niciun utili&ator con'irmat de spirit, dar am %ăsit... relatări despre, 0m, 'enomenenee#plicate.

)m clipit surprinsă. ( Ce anume6 am între!at, cu%etând la ce ar putea 'i considerate 'enomene nee#plicate. ( $unt relatări ră&leţe... dar, cum să spun, am citit una despre un tip care-i putea 'ace pe alţii să

adă lucruri care nu e#istau. /i putea 'ace să creadă că edeau monştri sau alţi oameni sau mai ştiu

eu ce. ( )sta ar putea 'i putere de constrân%ere. ( Putere de constrân%ere cu adeărat reduta!ilă. "u n-aş 'i în stare să 'ac asta şi sunt mai !ună

( sau eram ( la asta decât oricare altă persoană pe care o cunoşteam. i puterea asta proine din'olosirea spiritului...

( )şadar, am înc0eiat eu, cre&i că ilu&ionistul ăsta tre!uie să 'i 'ost şi el unul care se 'olosea despirit.

"a încuiinţă. ( De ce nu iei le%ătura cu el ca să a'li6 ( Pentru că nu e#istă nicio in'ormaţie înre%istratăF " secret. i sunt alţii tot la 'el de ciudaţi.

Cum ar 'i unul care îi putea epui&a 'i&ic pe ceilalţi. Oamenii care stăteau în apropierea lui deeneau

lă%uiţi şi-şi pierdeau toată puterea. Leşinau. i era altul care putea opri lucrurile în aer când erauaruncate spre el.7aţa îi era luminată de emoţie.

=



( Poate că era speciali&at în aer, i-am atras eu atenţia. ( Poate, spuse ea.$imţeam cum e cuprinsă de curio&itate şi tul!urare. 4oia cu disperare să creadă că mai erau şi

alţii ca ea în lume.)m &âm!it.

( Cine ar putea şti6 3oroii au c0estii de %enul RosBell şi Eona 1. " o minune că nu mă

studia&ă în cine ştie ce loc ca să înţelea%ă le%ătura psi0ică.$tarea de spirit speculatiă a Lissei se trans'ormă în ironie. ( )ş rea să pot citi %ândurile tale uneori. )ş rea să ştiu ce simţi pentru 3ason. ( $untem prieteni, am spus 0otărâtă, surprinsă de !rusca sc0im!are a su!iectului. )sta-i tot."a ţâţâi.

( /nainte 'lirtai ( şi 'ăceai alte lucruri ( cu orice !ăiat pe care îl %ăseai. ( AeiF am spus o'ensată. +u eram c0iar aşa. ( >ine... poate că nu. Dar nu mai pari interesată de !ăieţi."ram interesată de !ăieţi ( ei !ine, de un sin%ur !ăiat.

( 3ason e 'oarte dră%uţ, continuă ea. i e ne!un după tine. ( "ste, am încuiinţat.

3-am %ândit la 3ason, la acel scurt moment când m-am %ândit că e se#?, în 'aţa clasei lui $tan./n plus, 3ason era 'oarte amu&ant, şi ne înţele%eam de minune. +u era o partidă proastă ca prieten.

( 4oi doi semănaţi 'oarte mult. )mândoi 'aceţi lucruri pe care n-ar tre!ui să le 'aceţi.)m râs. 3are dreptate aea. 3i-am amintit neră!darea lui 3ason de a se lupta cu toţi stri%oii din

lume. C0iar dacă nu eram pre%ătită pentru asta ( în ciuda i&!ucnirii mele din maşină (,împărtăşeam o parte din cute&anţa lui. Poate că era timpul să-i dau o şansă, m-am %ândit. "radistracti să %lumesc cu el şi trecuse multă reme de când nu mai sărutasem pe cinea. Dimitri îmi'ăcea inima să tresară... însă, ei !ine, nu se petreceau prea multe între noi.

Lissa mă priea cercetătoare, ca şi cum ştia la ce mă %ândeam ( si%ur, în a'ară de lucrurilele%ate de Dimitri.

( )m au&it-o pe 3eredit0 spunând că ai 'ost o proastă că n-ai ieşit cu el. $punea că e din cau&ăcă tu cre&i că eşti prea !ună pentru el.

( Ce6 +u-i adeărat. ( Aei, nu eu am spus asta. /n 'ine, spunea că se %ândeşte să pună mâna pe el. ( 3ason şi 3eredit06 am pu'nit eu. )r 'i o catastro'ă. +-au nimic în comun."ra urât din partea mea, însă mă o!işnuisem ca 3ason să mă iu!ească la ne!unie. Dintr-odată,

%ândul că altcinea ar putea pune mâna pe el mă eneră. ( "şti posesiă, spuse Lissa, %0icindu-mi iar %ândurile. +u era de mirare că deenea atât de iritată că-i citeam mintea. ( Doar un pic. Râse. ( Rose, indi'erent că e sau nu 3ason, c0iar ar tre!ui să începi din nou să te întâlneşti cu !ăieţi.

$unt o %rămadă de tipi care ar da orice să iasă cu tine ( tipi care sunt 'oarte dră%uţi. +u 'ăcusem întotdeauna cele mai !une ale%eri când era or!a de !ăieţi. Din nou, am simţitimpulsul de a-i poesti toate neliniştile mele. "&itasem atâta timp să-i poestesc despre Dimitri,c0iar dacă secretul mă consuma pe dinăuntru. $tând aici cu ea, mi-am amintit că era cea mai !ună

prietenă a mea. /i puteam spune orice şi nu aea să mă udece. /nsă, la 'el ca mai înainte, am pierdutoca&ia de a-i spune ce mă 'rământa.

Lissa aruncă o priire la ceasul ei deşteptător şi sări !rusc de pe pat. ( )m întâr&iatF 9re!uie să mă întâlnesc cu C0ristian. >ucuria o cuprinse, însoţită de neră!dare

şi emoţie. Dra%ostea. Ce puteai să 'aci6 3i-am înă!uşit %elo&ia care începea să se 'acă simţită. Dinnou, C0ristian o îndepărtase de mine. +-aeam să mă pot destăinui în această seară.

Lissa şi cu mine am ieşit din cameră şi ea aproape că o luă la 'u%ă, 'ă%ăduindu-mi că om or!i a

doua &i. 3-am întors la internatul meu. Când am auns în camera mea, am trecut prin 'aţa o%lin&ii şiam %emut când mi-am ă&ut 'aţa. /n urul oc0iului era un cerc ineţiu. /n timp ce or!isem cu Lissa,aproape uitasem de între%ul episod cu maică-mea. Oprindu-mă să cercete& mai !ine, mi-am priit

=I



îndelun% c0ipul. Poate că eram narcisistă, însă ştiam că arăt !ine. Purtam o măsură peste medie lasutien şi aeam un corp 'oarte inidiat într-o şcoală în care cele mai multe 'ete erau sla!e ca niştesupermodele. i, cum am mai amintit, aeam şi o 'aţă dră%uţă. /ntr-o &i o!işnuită, eram de notanouă ( într-o &i !ună, de &ece.

/nsă a&i6 3da. "ram aproape pe minus. )eam să arăt ;'antastic< în e#cursia la sc0i. ( 3aică-mea m-a !ătut, mi-am in'ormat ima%inea din o%lindă.

)ceasta mă prii cu compătimire.O'tând, am decis că mai !ine mă pre%ătesc de culcare. +u îmi mai doream să 'ac nimic înaceastă seară şi poate că puţin somn în plus a accelera indecarea. 3-am dus în capătul 0olului la

!aie să mă spăl pe 'aţă şi să-mi perii părul. Când m-am întors în camera mea, mi-am îm!răcat piamaua pre'erată şi atin%erea 'lanelei moi mă însenină un pic.

/mi 'ăceam rucsacul pentru a doua &i când o cascadă de emoţii ţâşni pe neaşteptate prin le%ăturacu Lissa. 3ă luă prin surprindere şi nu-mi dădu nicio şansă să mă opun. "ra ca şi cum aş 'i 'ostloită de un ânt care aea 'orţa unui ura%an şi, !rusc, nu mă mai uitam la rucsacul meu. "ram ;îninteriorul< Lissei, trăind în lumea ei nemilocit.

i atunci lucrurile au deenit stânenitoare. Pentru că Lissa era cu C0ristian. i lucrurile se...în'ier!ântau.

OP9

C0ristian o săruta şi, o0o, ce mai sărut era. +u se încurca. "ra %enul de sărut pe care copiilormici n-ar tre!ui să li se dea oie să-l adă. La nai!a, era %enul de sărut pe care nimeni n-ar tre!ui săai!ă oie să-l adă ( cu atât mai puţin să-l e#perimente&e printr-o le%ătură psi0ică.

)şa cum am mai spus, emoţiile puternice ale Lissei puteau produce acest 'enomen ( cel princare eram trasă în interiorul minţii ei. Dar întotdeauna, întotdeauna, era din cau&a unei emoţiine%atie. $e supăra sau deenea 'urioasă ori deprimată şi asta aun%ea la mine. De data asta, însă6

+u era supărată. "ra 'ericită. 7oarte, 'oarte 'ericită.)0, 'rate. 9re!uia să ies de-acolo."rau sus, în podul capelei şcolii sau, cum îmi plăcea să-i spun, cui!uşorul lor de ne!unii. Podul

'usese un loc o!işnuit de întâlnire pentru ei în trecut, când nu oiau să se amestece cu ceilalţi şi'iecare dorea să eade&e într-o lume a lui. Până la urmă deciseseră să se ţină amândoi deoparte derestul lumii şi lucrurile şi-au urmat cursul. De când îşi 'ăcuseră pu!lică relaţia, nu ştiusem să mai 'i

petrecut prea mult timp aici. Poate că se întorseseră de dra%ul remurilor ec0i.i într-adeăr, se părea că are loc o săr!ătorire. Lumânărele par'umate erau aranate prin locul

acela ec0i şi pră'uit, lumânări care umpleau aerul cu miros de liliac. "u aş 'i 'ost un pic în%rioratăîn le%ătură cu punerea acelor lumânări într-un spaţiu strâmt, plin de cutii şi cărţi in'lama!ile, dar

pro!a!il C0ristian se %ândea că putea controla orice incendiu accidental.

/ntrerupseră în s'ârşit acel sărut ne!unesc de lun% şi se desprinseră ca să se priească. "rauîntinşi pe o parte pe podea. Câtea pături erau aşe&ate su! ei.7aţa lui C0ristian era sinceră şi tandră în timp ce-o priea pe Lissa, iar oc0ii lui al!astru pal

străluceau de emoţie interioară. "ra di'erit de 'elul în care mă priea 3ason. i acesta era cusi%uranţă plin de adoraţie, însă al lui 3ason semăna mai mult cu al cuia care intră într-o !iserică şicade în %enunc0i de elaie şi teamă în 'aţa unui lucru pe care îl enerea&ă, dar nu-l înţele%e cuadeărat. C0ristian o enera în mod clar pe Lissa în 'elul lui, dar era o strălucire semni'icatiă înoc0ii lui, conştiinţa 'aptului că amândoi împărtăşeau o înţele%ere a celuilalt atât de per'ectă şi de

puternică, încât nu aeau neoie nici măcar de cuinte pentru a o e#prima. ( Cre&i că o să aun%em în iad pentru asta6 între!ă Lissa."l întinse mâna şi îi mân%âie 'aţa, trecându-şi de%etele pe o!ra&ul şi %âtul ei şi în os, către partea

de sus a !lu&ei ei de mătase. Respiraţia ei deeni mai precipitată la această atin%ere, la tandreţea şidelicateţea %estului, care totuşi putea să stârnească o pasiune atât de puternică în ea.

( Pentru asta6

=



C0ristian se ucă cu mar%inea !lu&ei ei, lăsându-şi de%etul să alunece puţin în interiorul ei. ( +u, râse ea. Pentru asta. )rătă cu mâinile în ur, la pod. " o !iserică. +-ar tre!ui să 'acem

%enul ăsta de, 0m, lucruri aici, sus. ( +u e adeărat, spuse el. O împinse cu delicateţe pe spate şi se aplecă peste ea. >iserica e os.

)ici e doar o ma%a&ie. Dumne&eu n-o să se supere. ( +u cre&i în Dumne&eu, îl doeni ea.

3âinile ei îi co!orâră pe piept. 3işcările îi erau la 'el de uşoare şi de încete ca ale lui, însă proocau în mod clar aceeaşi reacţie puternică în el.C0ristian suspină 'ericit când mâinile Lissei i se strecurară pe su! cămaşă şi apoi în sus, pe

a!domen. ( 7ac ce rei tu. ( )i spune orice acum, îl acu&ă ea.De%etele ei îi apucară mar%inea cămăşii şi o traseră în sus. "l se mişcă, pentru ca ea s-o poată

scoate de tot, apoi se aplecă înapoi deasupra ei, cu pieptul %ol. ( )i dreptate, se înoi el.Des'ăcu cu %riă un nasture al !lu&ei Lissei. 2nul sin%ur. )poi se aplecă din nou şi o sărută

puternic, intens. Când se opri să-şi tra%ă răsu'larea, continuă ca şi cum nimic nu s-ar 'i întâmplat.

( $pune-mi ce rei să au&i şi o să spun.Des'ăcu un alt nasture.

( +u reau să aud nimic, râse ea. /ncă un nasture se des'ăcu. ( Poţi să-mi spui ce rei ( doar că ar 'i 'rumos să 'ie adeărat. ( )deărul, o06 +imeni nu rea să audă adeărul. )deărul nu e niciodată se#?. /nsă tu...2ltimul nasture 'u desc0eiat, iar el îi des'ăcu !lu&a.

( "şti prea al nai!ii de se#? să 'ii adeărată. Cuintele lui aeau tonul sarcastic care îlcaracteri&a, dar oc0ii lui e#primau un mesa complet di'erit. )sistam la această scenă prin oc0iiLissei, dar îmi puteam ima%ina ce edea el. Pielea ei netedă şi al!ă. 9alia şi şoldurile suple. 2nsutien dantelat al!. Prin intermediul ei, simţeam că dantela producea mâncărimi, dar ei nu-i păsa.

Pe 'aţă i se citeau sentimente de iu!ire şi de neră!dare. Din partea Lissei, simţeam cum inima îi !ate mai tare şi respiraţia i se accelerea&ă. "moţii asemănătoare cu cele ale lui C0ristian întunecautoate celelalte %ânduri coerente. Lăsându-se în os, se aşe&ă peste ea, apăsându-şi trupul pe trupul ei.Gura lui o căută iar pe a ei, şi, în reme ce !u&ele şi lim!ile lor se atinseră, am ştiut că tre!uia să iesde acolo.

Pentru că acum înţele%eam. /nţele%eam de ce Lissa se %ătise şi de ce cui!uşorul de ne!unii'usese împodo!it ca un ma%a&in de lumânări. )sta era. 3omentul acela. După ce ieşiseră împreunăo lună, aeau să 'acă se#. Lissa, ştiam, o mai 'ăcuse cu un 'ost prieten. +u cunoşteam trecutul luiC0ristian, dar mă îndoiam sincer că multe 'ete că&useră pradă 'armecului său caustic.

Dar, simţind ce simţea Lissa, îmi dădeam seama că nimic din acestea nu conta. +u în acelmoment. /n acel moment, erau doar ei doi şi ceea ce simţeau unul pentru altul. i, într-o iaţă plină

de mai multe nelinişti decât ar 'i tre!uit să ai!ă cinea de ârsta ei, Lissa era a!solut si%ură de ceeace 'ăcea acum. "ra ceea ce îşi dorea. Ceea ce îşi dorise să 'acă cu el de 'oarte multă reme.i nu aeam niciun drept să 'iu martoră la asta.Pe cine păcăleam eu6 +u oiam să 'iu martoră. +u %ăseam nicio plăcere priind alţi oameni cum

o 'ac şi cu si%uranţă nu oiam să simt cum e să 'aci se# cu C0ristian. )r 'i ca şi cum mi-aş 'i pierdutir%initatea irtual.

Dar, Doamne, nu era uşor să ies din mintea Lissei. +u aea nici-o dorinţă de a se detaşa desentimentele şi emoţiile ei şi, cu cât deeneau mai puternice, cu atât mai tare mă stăpâneau./ncercând să mă îndepărte& de ea, mi-am adunat 'orţele ca să rein în mine însămi, concentrându-mă cât de mult puteam.

i mai multe 0aine dispărură...

Aaide, 0aide, mi-am spus 0otărâtă.)păru pre&eratiul... 0ait."şti propria ta persoană, Rose. /ntoarce-te în mintea ta.

@J



3em!rele lor se încolăciră, corpurile lor se mişcau împreună...7ir-ar...3-am smuls din mintea ei şi m-am întors în mine. "ram din nou în camera mea, dar nu mă mai

interesa 'ăcutul rucsacului. Propriul meu uniers era răsturnat. 3ă simţeam ciudat şi iolată (aproape nesi%ură dacă eram Rose sau eram Lissa. De asemenea, simţeam din nou acel resentiment'aţă de C0ristian. >ineînţeles că nu oiam să 'ac se# cu Lissa, dar în mine era aceeaşi durere, acel

sentiment de 'rustrare că nu mai eram centrul uniersului ei.Lăsându-mi rucsacul neatins, m-am dus direct la culcare, strân%ându-mi !raţele în urul corpuluişi %0emuindu-mă pentru a încerca să-mi potolesc su'erinţa din piept.

)m adormit 'oarte repede şi, în consecinţă, m-am tre&it dereme. De o!icei, tre!uia să 'iu târâtădin pat pentru a mer%e să mă întâlnesc cu Dimitri, dar a&i mi-am 'ăcut apariţia atât de dereme, căam auns c0iar mai repede decât el la sala de %imnastică. /n timp ce aşteptam, l-am ă&ut pe 3asontrecând spre una din clădirile în care erau săli de clasă.

( Aei, am stri%at. De când te tre&eşti atât de dereme6 ( De când a tre!uit să dau din nou testul la mate, spuse el, enind spre mine./mi arătă &âm!etul lui ştren%ăresc.

( /nsă poate ar merita să c0iulesc ca să stau cu tine.

)m râs, amintindu-mi de discuţia cu Lissa. Da, e#istau cate%oric lucruri mai urâte pe care le puteam 'ace decât să 'lirte& şi să încep cea cu 3ason.

( +u. )i putea aea pro!leme, şi apoi n-aş aea niciun adersar adeărat pe pârtie."l îşi dădu oc0ii peste cap, continuând să &âm!ească.

( "u sunt cel care n-are niciun adersar adeărat, ai uitat6 ( "şti %ata să pui pariu pe cea6 $au tot îţi mai e 'rică6 ( )i %riă, mă aerti&ă el, sau s-ar putea să nu-ţi mai dau cadoul de Crăciun. ( 3i-ai luat un cadou6 +u mă aşteptasem la asta. ( /0î. Dar dacă continui să 'ii insolentă, s-ar putea să i-l dau altcuia. ( Cum ar 'i lui 3eredit06 l-am şicanat eu. ( "a nici măcar nu se compară cu tine, şi ştii asta. ( C0iar şi cu un oc0i ânăt6 am între!at strâm!ându-mă. ( C0iar şi cu doi oc0i ineţi.7elul în care mă prii atunci nu era seducător, nici măcar 'oarte alu&i. "ra doar atent. )tent,

prietenos şi interesat. Ca şi cum îi păsa cu adeărat. După tot stresul din ultima reme, am decis căîmi plăcea să-i pese cuia de mine. i, cu lipsa de atenţie pe care începeam să o simt din parteaLissei, mi-am dat seama că-mi plăcea oarecum şi să am pe cinea care oia să-mi acorde atâtaatenţie.

( Ce 'aci de Crăciun6 am între!at. Ridică din umeri. ( +imic. 3ama mea a 'ost %ata să ină, dar a tre!uit să contramande&e în ultima clipă... ştii, cu

tot ce s-a întâmplat.

3ama lui 3ason nu era %ardian. "ra un d0ampir care alesese să 'ie doar casnică şi să ai!ă copii.Ca urmare, ştiam că o edea destul de des. "ra ironic, m-am %ândit, că mama mea era aici înrealitate, dar, din toate punctele de edere, era ca şi cum ar 'i 'ost altundea.

( 4ino să stai cu mine, am spus dintr-odată. Or să 'ie Lissa şi C0ristian şi mătuşa lui. O să 'iedistracti.

( Pe !une6 ( 7oarte distracti. ( +u asta te-am între!at. )m &âm!it. ( tiu. $ă ii, !ine67ăcu una dintre plecăciunile lui ele%ante.

( )!solut.

3ason se îndepărtă tocmai când Dimitri apăru pentru antrenamentul nostru. Discuţia cu 3asonmă 'ăcuse să mă simt uşor ameţită şi eselă5 nu mă %ândisem deloc la 'aţa mea în timp ce eram cuel. Dar cu Dimitri am deenit !rusc conştientă de în'ăţişarea mea. +u oiam decât să 'iu per'ectă

@1



când eram cu el şi, în timp ce intram în sală, am încercat din toate puterile să-mi întorc 'aţa, ast'elca el să nu mi-o adă pe toată. +eliniştea în priinţa asta îmi reduse !una dispo&iţie şi, în reme ceaceasta scădea repede, toate celelalte lucruri care mă neliniştiseră îmi reeniră în minte.

+e-am întors la sala de antrenament cu manec0inele şi îmi spuse că oia doar să e#erse&manerele din urmă cu două &ile. >ucuroasă că nu aea să menţione&e !ătaia, m-am apucat dee#erciţiul meu cu entu&iasm, arătându-le manec0inelor ce s-ar întâmpla dacă s-ar pune cu Rose

Aat0aBa?. tiam că intensitatea cu care mă luptam nu era stârnită doar de simpla dorinţă de a mădescurca !ine. "moţiile mele scăpaseră de su! control în această dimineaţă, nedomolite şi intenseatât după lupta cu mama mea, cât şi din cau&a episodului cu Lissa şi C0ristian la care 'usesemmartoră noaptea trecută. Dimitri nu 'ăcea nimic şi mă priea, criticându-mi din când în când te0nicaşi o'erindu-mi su%estii pentru tactici noi.

( /ţi intră părul în oc0i, spuse la un moment dat. +u doar că-ţi !loc0e&i ederea peri'erică, darrişti să-ţi laşi adersarul să te apuce de el.

( Dacă sunt într-o luptă adeărată, o să-l prind în sus.)m mârâit când am în'ipt ţepuşa cu preci&ie între ;coastele< manec0inului. +u ştiam din ce erau

'ăcute aceste oase arti'iciale, dar erau 'oarte di'icil de eitat. 3-am %ândit din nou la mama mea şiam împuns şi mai tare.

( )&i pur şi simplu îl port lăsat, asta-i tot. ( Rose, spuse, atră%ându-mi atenţia.Q%norându-l, m-am aruncat din nou. Când or!i din nou, ocea lui 'u mai aspră.

( Rose. Opreşte-te.3-am depărtat de manec0in, surprinsă să descopăr că respiram cu %reu. +u-mi dădusem seama

că lucrasem atât de tare. 3-am loit cu spatele de perete. +eaând unde să mă duc, mi-am 'erit priirea de Dimitri, îndreptându-mi oc0ii în os.

( 2ită-te la mine, îmi ordonă el. ( Dimitri... ( 2ită-te la mine.Qndi'erent de trecutul nostru intim, era totuşi instructorul meu. +u puteam re'u&a un ordin direct.

/ncet, e&itând, m-am întors spre el, continuând să-mi ţin capul aplecat în os, ast'el că părul îmiatârna peste o!rai. Ridicându-se din scaunul lui, păşi şi se opri în 'aţa mea.

Q-am eitat priirea, dar i-am ă&ut mâna întin&ându-se să-mi dea la o parte părul. )poi se opri.La 'el şi răsu'larea mea. $curta noastă atracţie 'usese plină de între!ări şi re&ere, dar de un lucrueram si%ură* lui Dimitri îi plăcuse părul meu. Poate că încă îi mai plăcea. Ce-i drept, era un părsplendid. Lun%, mătăsos şi înc0is la culoare. O!işnuia să %ăsească prete#te ca să-l atin%ă şi măs'ătuise să nu-l tai, aşa cum 'ăceau atâtea 'emei %ardian.

3âna lui şoăi acolo şi lumea încremeni în reme ce aşteptam să ăd ce a 'ace. După ceea ceîmi păru o eternitate, îşi lăsă mâna să-i cadă încet pe lân%ă corp.

O de&amă%ire intensă mă cuprinse, însă, în acelaşi timp, am a'lat cea. "&itase. /i 'usese teamă

să mă atin%ă, ceea ce poate ( poate ( însemna că încă mă dorea. 7usese neoit să se stăpânească.3i-am dat încet capul pe spate ca să ne priim în oc0i. )tunci, aproape tot părul mi se dădu la o parte de pe 'aţă. 3âna îi tremură din nou şi am sperat iar că o a întinde spre mine. Dar i se opri."moţia mea scă&u în intensitate.

( 9e doare6 între!ă el.3irosul a'ters0ae-ului, amestecat cu cel al transpiraţiei lui, mă înăluia. Doamne, îmi doream

să mă 'i atins. ( +u, am minţit. ( +u arată atât de rău, îmi spuse. O să se indece. ( O urăsc, am spus, uimită de cât enin era în aceste două cuinte.C0iar dacă 'usesem pe neaşteptate stârnită şi-l doream pe Dimitri, tot nu puteam uita de

ranc0iuna pe care o aeam 'aţă de mama mea. ( +u, n-o urăşti, spuse el cu !lândeţe. ( >a da.

@8



( +u ai timp să urăşti pe nimeni, mă înştiinţa el, cu ocea tot !lândă. +u în pro'esia noastră. )rtre!ui să te împaci cu ea.

Lissa spusese e#act acelaşi lucru. Qndi%narea se adău%ă celorlalte emoţii pe care le simţeam. 2radin mine începu să crească.

( $ă mă împac cu ea6 După ce mi-a 'ăcut un oc0i ânăt dinadins6 De ce sunt sin%ura care edecât de ne!ună e6

( /n niciun ca& nu a 'ăcut-o dinadins, spuse el cu 'ermitate. Qndi'erent de cât de mult o deteşti,tre!uie să cre&i asta. +-ar 'ace aşa cea şi, în orice ca&, m-am întâlnit cu ea mai târ&iu în &iua aceea."ra în%riorată din pricina ta.

( Pro!a!il mai în%riorată că o s-o acu&e cinea de maltratare de minori, am mormăit eu. ( +u cre&i că acum e o perioadă a anului potriită pentru iertare6)m o'tat &%omotos.

( sta nu e un 'ilm de CrăciunF " iaţa mea. /n lumea reală, miracolele şi !unătatea pur şisimplu nu e#istă.

"l continua să mă priească liniştit. ( /n lumea reală poţi să-ţi 'aci propriile tale miracole.>rusc, 'rustrarea mea atinse un punct critic şi am renunţat să încerc să-mi păstre& controlul. 3ă

săturasem atât de mult să mi se spună lucruri re&ona!ile, realiste, ori de câte ori cea mer%ea prostîn iaţa mea. 2ndea în sinea mea, ştiam că Dimitri oia doar să mă aute, dar pur şi simplu nuaeam c0e' de cuintele lui !ine intenţionate. 4oiam consolare pentru pro!lemele mele. +u oiamsă mă %ândesc ce m-ar putea 'ace să dein o persoană mai !ună. /mi doream ca el să mă ţină pur şisimplu în !raţe şi să-mi spună să nu-mi 'ac %rii.

( >ine, poţi să termini cu asta acum6 i-am cerut, cu mâinile în şold. ( $ă termin ce6 ( 9ot ra0atul cu c0estia asta Een, atât de pro'undă. +u or!eşti cu mine ca o persoană

adeărată. 9ot ce spui e doar o aiureală, cu meditaţii înţelepte şi lecţii de iaţă. C0iar că semeni cuun persona dintr-un 'ilm de Crăciun. tiam că nu era c0iar cinstit să-mi ărs nerii pe el, dar m-amtre&it aproape stri%ând. Pe cuânt, parcă uneori rei să te au&i or!indF i ştiu că nu eşti mereu aşa."rai per'ect normal când or!eai cu 9as0a. Dar cu mine6 4or!eşti ca să &ici că ai or!it. +u-ţi pasăde mine. Pur şi simplu te-ai !locat în rolul tău stupid de instructor.

Dimitri se 0ol!ă la mine, neo!işnuit de surprins. ( +u-mi pasă de tine6 ( +u."ram mesc0ină ( 'oarte, 'oarte mesc0ină. i ştiam adeărul ( că îi păsa şi era mai mult decât

un simplu instructor. Cu toate astea, nu mă puteam a!ţine. Dădeam din %ură în continuare. Q-amîmpuns pieptul cu de%etul.

( Pentru tine, sunt doar un alt ele. 9u pur şi simplu îi dai înainte iar şi iar cu lecţiile tale stupidede iaţă, ca să...

3âna care sperasem să-mi atin%ă părul se întinse !rusc şi mă prinse de !raţul pe care îlîndreptasem spre el. /l ţintiri de perete şi am 'ost surprinsă să ăd o 'ul%erare de emoţie în oc0ii lui. +u era tocmai mânie... dar era o 'rustrare de un alt %en.

( +u-mi spune mie ce simt, mârâi el.)m ă&ut atunci că umătate din ce spusesem era adeărat. "ra aproape întotdeauna calm,

întotdeauna stăpân pe sine ( c0iar şi când se lupta. Dar îmi spusese şi cum cedase neros şi-şi !ătuse tatăl moroi. De 'apt, odată 'usese ca mine ( întotdeauna pe punctul de a acţiona 'ără să se%ândească, 'ăcând lucruri pe care ştia că nu tre!uia să le 'acă.

( )sta e, nu-i aşa6 am între!at. ( Ce6 ( /ntotdeauna te lupţi ca să te controle&i. "şti la 'el ca mine.

( +u, spuse el, încă în mod eident neros. )m înăţat să-mi păstre& controlul.Cea din această nouă reelaţie mă încuraa. ( +u, l-am in'ormat eu. +u ai înăţat. 9e pre'aci că eşti si%ur pe tine şi în cea mai mare parte a

@=



timpului îţi păstre&i într-adeăr controlul. Dar uneori nu poţi. i uneori...3-am aplecat înainte, co!orându-mi ocea.

( 2neori nu rei. ( Rose...O!seram respiraţia lui %reoaie şi ştiam că inima îi !ătea la 'el de repede ca a mea. i nu se

dădea înapoi.

tiam că nu era !ine ( ştiam toate motiele raţionale pentru care noi nu puteam să 'imîmpreună. Dar în momentul acela nu-mi păsa. +u oiam să mă controle&. +u oiam să 'iu cuminte./nainte să-şi dea seama ce se întâmplă, l-am sărutat. >u&ele noastre s-au întâlnit şi, când am

simţit că răspunde la sărut, am ştiut că aeam dreptate. $e împinse mai aproape, prin&ându-mă întreel şi perete. Cu o mână continua să-mi ţină !raţul, dar cealaltă se strecura în părul meu. $ărutul eraatât de plin de intensitate5 plin de 'urie, pasiune, eli!erare...

"l 'u cel care îl întrerupse. $e smulse de lân%ă mine şi 'ăcu câţia paşi înapoi, arătând tul!urat. ( $ă nu mai 'aci asta, spuse 0otărât. ( )tunci, nu-mi răspunde la sărut, i-am replicat. $e 0ol!ă la mine un timp care păru o eşnicie. ( +u dau ;lecţii Een< ca să mă aud or!ind. +u le dau ca unui ele oarecare. 7ac asta ca să te

înăţ să te controle&i.

( 9e descurci de minune, i-am spus cu amărăciune, înc0ise oc0ii pentru o umătate de secundă,e#piră şi mormăi cea în ruseşte. 7ără să-mi mai arunce nicio priire, se întoarse şi părăsi încăperea.

+O2

O reme după asta nu l-am mai ă&ut pe Dimitri. 9rimisese un mesa mai târ&iu în acea &i în carespunea că era de părere că ar tre!ui să anulăm următoarele două şedinţe din cau&a 'oarteapropiatelor planuri de a pleca din campus. Oricum, cursurile erau pe punctul de a se termina,spunea el5 luarea unei pau&e de antrenamente părea un lucru re&ona!il.

"ra un prete#t de doi !ani şi ştiam că nu acesta era motiul pentru care anulase antrenamentele.Dacă oia să mă eite, aş 'i pre'erat să 'i născocit cea le%at de 'elul în care el şi ceilalţi %ardienitre!uiau să asi%ure o securitate sporită moroilor sau să e#erse&e mişcări nina ultrasecrete.

Qndi'erent de poestea lui, ştiam că mă eita din cau&a sărutului. )'urisitul acela de sărut. +u-lre%retam, nu cu adeărat. Dumne&eu ştie cât de mult îmi dorisem să-l sărut. Dar o 'ăcusem din niştemotie nepotriite. O 'ăcusem pentru că eram supărată şi 'rustrată şi pur şi simplu oisem sădoedesc că puteam. "ram atât de sătulă să 'ac ceea ce tre!uia, ceea ce era înţelept. /n ultima remeîncercam să mă controle& mai !ine, dar nu păream să reuşesc.

2itasem aertismentul pe care mi-l dăduse odată ( că nu era or!a numai de ârstă în relaţianoastră. +e-ar în%reuna munca. 7ăcându-l să mă sărute... ei !ine, turnasem %a& peste 'oc într-o

pro!lemă care putea în cele din urmă să-i 'acă rău Lissei. +-ar 'i tre!uit s-o 'ac. Qeri, 'usesem

incapa!ilă să mă stăpânesc. )stă&i, edeam mai limpede şi nu-mi enea să cred ce 'ăcusem.3ason se întâlni cu mine în dimineaţa de Crăciun şi am mers să stăm cu ceilalţi. ) repre&entat o !ună oca&ie de a mi-l scoate din minte pe Dimitri. /mi plăcea 3ason ( mult. i nu era ca şi cumtre!uia să 'u% şi să mă mărit cu el. )şa cum spusese Lissa, aea să 'ie !ine pentru mine să ies pur şisimplu din nou cu cinea.

9as0a ne initase la masa din dimineaţa de Crăciun într-un salon ele%ant din apartamentele pentru oaspeţi ale )cademiei. +umeroase actiităţi în %rup şi petreceri aeau loc peste tot în şcoală,dar am o!serat repede că pre&enţa 9as0ei prooca mereu nelinişte. Oamenii 'ie o prieau pe 'uriş,'ie 'ăceau tot posi!ilul pentru a o eita. 2neori, ea îi prooca. )lteori, pur şi simplu stătea retrasă.)stă&i, 0otărâse să nu stea în calea celorlalţi mem!ri ai 'amiliilor re%ale, ci pur şi simplu să se

!ucure de această mică reuniune priată a celor care nu o eitau.

Dimitri 'usese initat la reuniune şi determinarea mea slă!i un pic când l-am ă&ut. $e îm!răcasec0iar de %ală pentru această oca&ie. >ine, ;îm!răcat de %ală< s-ar putea să 'ie o e#a%erare, dar mai%ătit ca acum nu-l ă&usem niciodată. De o!icei, arăta pur şi simplu cam neîn%riit... de parcă era

@@



%ata să sară la luptă în orice moment. )stă&i, părul lui ne%ru era le%at la cea'ă, ca şi cum c0iar ar 'iîncercat să-l arane&e. Purta !lu%ii lui o!işnuiţi şi ci&mele din piele, dar în loc de un tricou sau de o

!lu&ă sport, aea pe el un puloer ne%ru 'rumos tricotat. "ra doar un puloer o!işnuit, nu de 'irmăsau scump, dar de%aa un aer de ele%anţă pe care nu-l o!seram de o!icei şi, Dumne&eule, cât de

!ine îi enea.Dimitri nu se purta urât cu mine sau cea de %enul acesta, dar cu si%uranţă nu se dădea peste cap

să 'acă conersaţie cu mine. 9otuşi, or!ea cu 9as0a şi îi prieam 'ascinată în timp ce discutau în'elul acela de&inolt al lor. )'lasem între timp că un !un prieten al lui era ăr îndepărtat al 'amiliei9as0ei5 aşa se cunoscuseră ei doi.

( Cinci6 între!ă Dimitri surprins. Discutau despre copiii prietenului. ( +u ştiam asta. 9as0a încuiinţă. ( " o ne!unie. Pe cuânt, nu cred că soţia lui a aut mai mult de un an între copii. i e şi scundă

( aşa că pur şi simplu deine tot mai lată. ( Când l-am cunoscut prima dată, ura că nici nu oia să audă de copii.Oc0ii ei se 'ăcură mari de interes.

( tiuF +u-mi ine să cred. )r tre!ui să-l e&i acum. Pur şi simplu se topeşte în preama lor.umătate din timp nici măcar nu pot să-l înţele%. Pe cuânt, mai mult %ân%ureşte decât or!eşte

en%le&ă.Dimitri îşi arătă &âm!etul lui 'rumos.

( Păi... copiii îi 'ac pe oameni să 'ie aşa. ( +u pot să-mi înc0ipui asta în ca&ul tău, râse ea. "şti mereu atât de nepăsător. >ineînţeles...

presupun că tu ai %an%uri în ruseşte, aşa că nimeni n-ar şti niciodată.)mândoi râseră, iar eu m-am întors, recunoscătoare că 3ason era acolo ca să or!esc cu el. "ra

un !un prete#t ca să-mi a!at atenţia spre altcea, pentru că, pe lân%ă 'aptul că Dimitri mă i%nora,Lissa şi C0ristian sporoăiau de asemenea în mica lor lume. $e#ul părea să-i 'i 'ăcut şi maiîndră%ostiţi şi m-am între!at dacă oi aea oca&ia să petrec reun pic de timp cu ea în e#cursia desc0i. /n cele din urmă se desprinse de el pentru a-mi da cadoul de Crăciun.

)m desc0is cutia şi m-am uitat înăuntru. )m ă&ut un şir de măr%ele castanii şi aerul se umplude miros de tranda'iri.

( Ce...)m scos măr%elele a'ară şi un cruci'i# %reu din aur atârna de capătul lor. /mi dăduse un c0ot:i=.

"ra asemănător unui ro&ariu, doar că mai mic. De mărimea unei !răţări. ( /ncerci să mă conerteşti6 am între!at ironică. Lissa nu era reo 'anatică reli%ioasă, dar

credea în Dumne&eu şi mer%ea la !iserică cu re%ularitate. Ca multe 'amilii de moroi care eniserădin "uropa de "st, era ortodo#ă.

"u6 "ram în mare parte o a%nostică ortodo#ă. Credeam că Dumne&eu pro!a!il e#ista, dar n-aeam timpul sau ener%ia de a cerceta. Lissa respecta acest lucru şi nu încercase niciodată să-miimpună credinţa ei, ceea ce 'ăcea ca darul să 'ie cu atât mai ciudat.

( /ntoarce-l pe partea cealaltă, spuse ea, eident amu&ată de şocul meu.L-am întors. Pe spatele crucii, un dra%on cu o cunună de 'lori 'usese %raat în aur. /nsemnulDra%omirilor. )m ridicat priirea la ea, nedumerită.

( " o amintire de 'amilie, spuse. 2nul din prietenii !uni ai tatei a păstrat cutiile cu lucrurile lui.)sta era într-una. ) aparţinut %ardianului stră!unicii mele.

( Liss..., am spus.C0ot:i-ul do!ândise o cu totul altă semni'icaţie

( +u pot... nu poţi să-mi dai aşa cea. ( Păi, cu si%uranţă eu nu pot să-l păstre&. " pentru un %ardian. Gardianul meu.)m răsucit măr%elele în urul înc0eieturii mâinii. $imţeam crucea rece pe piele.

( tii, am %lumit eu, e 'oarte posi!il să 'iu dată a'ară din şcoală înainte să pot deeni %ardianul

tău."a &âm!i.

= 3ătănii

@



( "i !ine, atunci poţi să mi-l dai înapoi.9oată lumea râse. 9as0a începu să spună cea, apoi se opri când ridică priirea către uşă.

( anineF3ama mea stătea acolo, arătând mai ri%idă şi mai impasi!ilă ca niciodată.

( /mi pare rău că am întâr&iat, spuse ea. )m aut tre!uri de re&olat.9re!uri. Ca de o!icei. C0iar şi de Crăciun.

)m simţit că mi se 'ace rău şi o!raii începură să-mi ardă în timp ce amănuntele luptei noastreîmi apărură !rusc în minte. +u-mi trimisese nici măcar o or!ă de când se întâmplase, în urmă cudouă &ile, nici măcar când eram la in'irmerie. +icio scu&ă. +imic. )m strâns din dinţi. $e aşe&ăalături de noi şi, curând, se alătură conersaţiei. Descoperisem de mult că putea or!i de 'apt doardespre un sin%ur su!iect* c0estiuni de-ale %ardienilor. 3-am între!at dacă aea reo pasiune. 9oatălumea era preocupată de atacul asupra 'amiliei >adica şi, pornind de aici, aunse la o conersaţiedespre unele lupte similare în care 'usese implicată. $pre oroarea mea, 3ason era captiat de'iecare cuânt al ei.

( "i !ine, decapitările nu sunt aşa de uşoare cum par, spuse ea în stilul ei impasi!il. +u cre&usem niciodată că erau uşoare de'el, dar tonul ei su%era că era de părere că toată lumea

credea că erau 'loare la urec0e.

( 9re!uie să tai mădua spinării şi li%amentele. Prin le%ătura psi0ică, am simţit că Lissei i se'ace %reaţă. +u îi plăceau discuţiile sinistre. Oc0ii lui 3ason se luminară.

( Care e cea mai !ună armă cu care s-o 'aci6 între!ă el.3aică-mea se %ândi un pic.

( 2n topor. Poţi loi cu mai multă putere. 7ăcu o mişcare de rotire pentru a e#empli'ica. ( 9are, spuse el. 7rate, sper să mă lase să port la mine un topor."ra o idee comică şi ridicolă, dat 'iind că topoarele nu prea erau arme uşor de cărat cu tine.

Pentru o umătate de secundă, %ândul la 3ason cu un topor pe umăr mi-a înseninat dispo&iţia un pic. 3omentul trecu repede.

$incer, nu-mi enea să cred că discutam despre asta de Crăciun. Pre&enţa ei stricase tot. Din'ericire, în cele din urmă adunarea se dispersă. C0ristian şi Lissa plecară ca să 'ie sin%uri, iarDimitri şi 9as0a mai aeau de recuperat noutăţi, după câte se părea. 3ason şi cu mine eram de mult

pe drumul către internatul d0ampirilor, când maică-mea ni se alătură. +iciunul din noi nu spuse nimic. $telele erau risipite pe cerul întunecat, clare şi strălucitoare,

scânteierea lor se răs'rân%ea pe %0eaţa şi &ăpada din urul nostru. "ram îm!răcată în 0anoracul meual! cu căptuşeală din imitaţie de !lană. Reuşea destul de !ine să-mi ţină de cald, c0iar dacă nu măapăra de ra'alele reci care îmi pişcau 'aţa. Cât am mers, m-am tot aşteptat ca maică-mea să sc0im!edirecţia spre celelalte spaţii ale %ardienilor, dar intră c0iar înăuntrul internatului cu noi.

( )m tot rut să or!esc cu tine, spuse în cele din urmă.)m deenit neliniştită. )cum ce mai 'ăcusem6Doar atât spuse, dar 3ason se prinse imediat de apropo. +u era nici prost, nici neatent la alu&ii,

deşi, în acel moment, îmi doream într-un 'el să 'i 'ost. De asemenea, mi s-a părut ironic că oia săse lupte cu toţi stri%oii din lume, dar îi era 'rică de maică-mea.3ă prii spăsit, ridică din umeri şi spuse*

( Aei, tre!uie să aun%... ăăă... undea. +e edem mai târ&iu.3-am uitat cu părere de rău cum pleacă, dorindu-mi să pot 'u%i după el. Pro!a!il că maică-mea

m-ar 'i placat pur şi simplu şi mi-ar 'i loit celălalt oc0i dacă aş 'i încercat să scap. 3ai !ine să 'accum oia ea şi să termin odată. 7oindu-mă stânenită, m-am uitat oriunde numai spre ea nu şi amaşteptat să or!ească. Cu colţul oc0iului, am o!serat câtea persoane aruncându-ne priiri.)ducându-mi aminte că toată lumea părea să ştie că-mi 'ăcuse ânătaia de la oc0i, am decis !rusccă nu-mi doream martori prin preamă pentru cine ştie ce morală aea să-mi 'acă.

( 4rei să...ăăă... ii în camera mea6 am între!at. "a păru surprinsă, aproape nesi%ură.

( $i%ur.)m condus-o sus, păstrând o distanţă precaută de ea în timp ce mer%eam. O tensiunestin%0eritoare se acumula între noi. +u spuse nimic când aunserăm în camera mea, dar am ă&ut-o

@K



cum cercetea&ă 'iecare detaliu cu atenţie, ca şi cum un stri%oi putea sta la pândă acolo. 3-am aşe&at pe pat şi am aşteptat în timp ce ea măsura încăperea cu pasul, neştiind ce ar tre!ui să 'ac. )tinse cude%etele un teanc de cărţi despre etolo%ie şi eoluţie.

( )stea sunt pentru un re'erat6 între!ă ea. ( +u. 3ă interesea&ă doar, asta-i tot.Ridică sprâncenele. +u ştiuse asta. Dar cum ar 'i putut6 +u ştia nimic despre mine. /şi continuă

inspecţia, oprindu-se să studie&e mărunţişuri care, după câte se părea, o 'ăceau să 'ie surprinsă în priinţa mea. O po&ă cu Lissa şi cu mine îm!răcate în &âne de AalloBeen. O pun%ă cu !om!oane."ra ca şi cum maică-mea m-ar 'i întâlnit pentru prima oară.

Pe neaşteptate, se întoarse şi-şi întinse mâna spre mine. ( Po'tim.$urprinsă, m-am aplecat înainte şi mi-am ţinut mâna su! a ei. Cea mic şi rece îmi că&u în

palmă. "ra un pandanti rotund, unul mic ( cu diametrul nu cu mult mai mare decât o monedă de&ece cenţi. 2n cadru din ar%int 'i#a un disc plat cu cercuri din sticlă colorată. /ncruntându-mă, mi-am trecut de%etul mare pe supra'aţa acestuia. "ra ciudat, dar cercurile aproape că-l 'ăceau săsemene cu un oc0i. Cel interior era mic, întocmai ca o pupilă. "ra de un al!astru atât de înc0is, că

părea ne%ru. /n urul lui era un cerc mai mare de al!astru-desc0is, care era la rândul lui încercuit de

un cerc de al!. 2n cerc 'oarte, 'oarte su!ţire al!astru-înc0is încercuia e#teriorul. ( 3ersi, am spus. +u mă aşteptasem la nimic de la ea. Cadoul era !i&ar ( de ce nai!a să-mi dea un oc0i6 ( dar

era un dar. ( "u... eu nu ţi-am luat nimic.3aică-mea încuiinţă din cap, cu o priire lipsită din nou de e#presie şi impasi!ilă.

( " în re%ulă. +u-mi tre!uie nimic.$e întoarse iar şi începu să păşească prin cameră. +u aea mult spaţiu la dispo&iţie, dar, din

cau&a staturii ei mai scunde, paşii îi erau mai mici. De 'iecare dată când trecea prin dreptul 'erestreide deasupra patului meu, lumina i se aşternea pe părul roşcat-castaniu şi îl înăpăia. )m priit-o cucurio&itate şi mi-am dat seama că era tot atât de neliniştită ca şi mine.

$e opri din mers şi se întoarse către mine. ( Ce-ţi 'ace oc0iul6 ( " mai !ine. ( >un.Desc0ise %ura şi am aut impresia că era pe punctul de a-şi cere iertare. Dar nu o 'ăcu.Când reîncepu să mear%ă, am decis că nu mai puteam suporta să nu mai 'ac nimic. )m început

să-mi strân% cadourile. Primisem o cantitate 'rumuşică de lucruri în acea dimineaţă. 2nul dintre eleera o roc0ie din mătase de la 9as0a, roşie şi cu 'lori !rodate. 3aică-mea mă prii cum o a%ăţ înmicuţul dulap din cameră.

( " 'oarte 'rumos din partea 9as0ei.

( 3da, am consimţit eu. +u ştiam că o să-mi dea cea. /mi place 'oarte mult de ea. ( i mie.3-am întors dinspre dulap surprinsă şi m-am 0ol!at la maică-mea. 2imirea ei o o%lindea pe a

mea. Dacă n-aş 'i ştiut mai multe, aş 'i spus că tocmai că&userăm de acord în le%ătură cu cea.Poate că miracolele de Crăciun c0iar se întâmplau.

( Gardianul >eli:o a 'i o partidă !ună pentru ea. ( "u... )m clipit, neînţele%ând prea !ine despre ce or!ea. Dimitri6 ( Gardianul >eli:o, mă corectă ea cu seeritate, tot ne'iind de acord cu 'elul meu 'amiliar de a

mă adresa lui. ( Ce... ce 'el de partidă6 am între!at. Ridică o sprânceană. ( +-ai au&it6 "a i-a cerut să-i 'ie %ardian ( de reme ce nu are unul.

3-am simţit ca şi cum aş 'i 'ost pocnită iar. ( Dar el e... reparti&at aici. i Lissei. ( $e pot 'ace aranamente. i, indi'erent de reputaţia 'amiliei O&era..., ea rămâne mem!ră a

@



unei 'amilii re%ale. Dacă insistă, poate o!ţine ce rea.)m priit de&nădăduită în %ol.

( Păi, !ănuiesc că sunt prieteni. ( $-ar putea să 'ie mai mult decât atât. >umF Pocnită din nou. ( Ce6 ( Am6 )0. "a e... interesată de el.

După tonul maică-mii, era limpede că în realitate c0estiunile amoroase nu pre&entau niciuninteres pentru ea. ( " dispusă să ai!ă copii d0ampiri, aşa că e posi!il ca ei să 'acă până la urmă un... ăăă...

aranament dacă el a 'i %ardianul ei.O0, Dum-ne-&e-u-le. 9impul încremeni. Qnima mea încetă să !ată.)m înţeles că maică-mea aştepta un răspuns. $e spriinea de !iroul meu, priindu-mă. Putea

âna stri%oi, dar era indi'erentă la sentimentele mele. ( O să... o să o 'acă6 $ă 'ie %ardianul ei6 am între!at sla!.3aică-mea ridică din umeri.

( +u cred că a acceptat încă, dar !ineînţeles că a 'i. "ste o oca&ie e#celentă. ( >ineînţeles, am repetat eu.

De ce ar re'u&a Dimitri şansa de a 'i %ardianul unei prietene de-a lui şi de a aea un copil6 Credcă maică-mea a mai spus altcea după asta, dar n-am au&it. +u au&eam nimic. 3ă tot %ândeam la

plecarea din )cademie a lui Dimitri, la plecarea de lân%ă mine. 3ă %ândeam la 'elul în care el şi9as0a se înţele%eau atât de !ine. i apoi, după aceste amintiri, ima%inaţia mea a început săimproi&e&e scenarii iitoare. 9as0a şi Dimitri împreună. )tin%ându-se. $ărutându-se. De&!răcaţi.i altele...

)m înc0is oc0ii strâns o umătate de secundă şi apoi i-am desc0is. ( $unt 'oarte o!osită.3aică-mea se opri în milocul 'ra&ei. Aa!ar n-aeam ce spusese înainte de a o întrerupe.

( $unt 'oarte o!osită, am repetat.)u&eam 'alsitatea din ocea mea. Pustie. 7ără emoţii.

( 3ersi pentru c0estia cu... ăăă... oc0i, dar dacă nu te superi...3aică-mea se uită surprinsă la mine, cu o în'ăţişare naiă şi nedumerită. )poi, dintr-odată, &idul

ei de pro'esionalism calm reeni la loc. Până în acea clipă nu-mi dădusem seama cât de mult seînmuiase. Dar se întâmplase. Pentru doar un scurt timp, deenise ulnera!ilă 'aţă de mine. )ceaulnera!ilitate dispăruse acum.

( >ineînţeles, spuse ea rece. +u reau să te derane&. 4oiam să-i spun că nu era asta. 4oiam să-ispun că nu o dădeam a'ară din cau&a reunui moti personal. i oiam să-i spun că doream să 'ie%enul de mamă iu!itoare, înţele%ătoare, despre care au&i mereu, una în care să mă pot încrede. Poatec0iar o mamă cu care să-mi pot discuta iaţa sentimentală ne'ericită.

Doamne. De 'apt, doream să le pot spune tuturor despre asta. 3ai ales în acest moment.

Dar eram prea a!sor!ită de drama mea personală pentru a rosti reun cuânt. 3ă simţeam ca şicum cinea îmi smulsese inima din piept şi o aruncase în partea cealaltă a camerei. /n piept aeamun %ol ar&ător, c0inuitor, şi 0a!ar nu aeam cum a putea 'i umplut reodată. "ra una să accept cănu-l puteam aea pe Dimitri. "ra cea cu totul di'erit să-mi dau seama că altcinea putea.

+u i-am mai spus maică-mii nimic altcea pentru că nu mai puteam or!i. 7uria îi strălucea înoc0i, iar !u&ele i se strânseră în acea e#presie încordată de nemulţumire pe care o aea atât de des.7ără niciun alt cuânt, se întoarse şi plecă, trântind uşa după ea. 9rântitul uşii era cea pe care şi eul-aş 'i 'ăcut de 'apt. Cred că aeam într-adeăr unele %ene în comun.

Dar aproape imediat am uitat de ea. )m continuat pur şi simplu să stau acolo şi să mă %ândesc.$ă mă %ândesc şi să-mi ima%ine&.)şa mi-am petrecut restul &ilei. )m sărit peste cină. )m ărsat câtea lacrimi. Dar, în %eneral,

am stat pur şi simplu pe patul meu, %ândindu-mă şi deenind din ce în ce mai deprimată. )mdescoperit de asemenea că sin%urul lucru mai rău decât să mi-i ima%ine& pe Dimitri şi pe 9as0aîmpreună era să-mi amintesc când el şi cu mine 'useserăm împreună. +u aea să mă mai atin%ă

@I



niciodată în 'elul acela, nu aea să mă mai sărute niciodată..."ra cel mai urât Crăciun pe care-l ausesem reodată.

E"C"

"#cursia de sc0i n-ar 'i putut pica mai !ine. "ra imposi!il să-mi scot din minte poestea cuDimitri şi 9as0a, dar cel puţin 'ăcutul !a%aelor şi pre%ătirea mă 'ăceau să nu-i dedic sută la sută dinener%ia mea mentală. 3ai e#act, doar nouă&eci şi cinci la sută.

De asemenea, aeam alte lucruri care să-mi distra%ă atenţia. C0iar dacă )cademia era ( pe !unădreptate ( e#cesi de protectoare când era or!a de noi, uneori asta se traducea în lucruri %ro&ae.De e#emplu, )cademia aea acces la două aioane cu reacţie particulare. )sta însemna că niciunstri%oi nu ne putea ataca la un aeroport şi mai însemna că puteam să călătorim în stil mare. 7iecareaion cu reacţie era mai mic decât un aion de pe cursele comerciale, dar scaunele erau comode şi

pasa%erii aeau mult loc pentru picioare. $caunele se dădeau atât de mult pe spate, că, practic, te puteai întinde ca să dormi. /n &!orurile lun%i, aeam mici console în scaune prin care puteam ale%ece 'ilme oiam să edem la telei&or. 2neori, c0iar erau serite mâncăruri alese. /nsă puneam pariucă acest &!or aea să 'ie prea scurt pentru reun 'ilm sau pentru mâncare consistentă.

)m plecat târ&iu, pe două&eci şi şase. Când m-am urcat în aion, m-am uitat în ur după Lissa,rând să stau de or!ă cu ea. +u mai or!isem aproape deloc după masa de Crăciun. +-a 'ost osurpri&ă s-o ăd stând împreună cu C0ristian şi nu păreau că or să 'ie întrerupţi. +u le puteam au&iconersaţia, dar el o cuprinsese cu !raţul şi aea acea e#presie rela#ată, îndră%ostită, pe care doar eai-o putea prooca. Rămâneam a!solut coninsă că nu putea reuşi la 'el de !ine ca mine să ai!ă %riăde ea, dar în mod clar o 'ăcea 'ericită. )m &âm!it şi i-am salutat din cap în timp ce treceam peculoar spre locul de unde 3ason îmi 'ăcea cu mâna. /n acest timp, am trecut şi pe lân%ă Dimitri şi9as0a, care stăteau împreună. Q-am i%norat ostentati.

( >ună, am spus, aşe&ându-mă pe scaunul de lân%ă 3ason.

"l îmi &âm!i. ( >ună. "şti pre%ătită pentru întrecerea de sc0i6 ( 3ai pre%ătită ca niciodată. ( $tai liniştită, spuse el. O să te menae&.)m pu'nit în râs şi mi-am spriinit capul pe spătar.

( >aţi câmpiiF ( 9ipii între%i la minte sunt plictisitori.$pre surprinderea mea, îşi strecură uşor mâna peste a mea. )ea pielea caldă şi am simţit

'urnicături în locul unde mă atinse. )sta m-a surprins. 7usesem coninsă că Dimitri era sin%urul lacare aeam să mai reacţione& reodată.

" timpul să mer% mai departe, m-am %ândit. /n mod clar Dimitri a 'ăcut asta. )r 'i tre!uit s-o 'ac

şi eu de mult timp.3i-am înlănţuit de%etele cu ale lui 3ason, luându-l pe nepre%ătite. ( Da. O să 'ie distracti.i a 'ost.)m încercat să îmi tot reamintesc că ne a'lam aici din cau&a unei tra%edii, că undea e#istau

stri%oi şi oameni care puteau loi din nou. 9otuşi, nimeni altcinea nu părea să-şi amintească acestlucru şi, recunosc, şi mie îmi enea %reu. $taţiunea era super!ă. Aotelul era construit pentru asemăna într-o anumită măsură cu ca!anele de !uşteni, dar nicio ca!ană de munte n-ar 'i pututadăposti sute de oameni sau să ai!ă asemenea condiţii de lu#. 9rei etae de lemn strălucitor, opsitauriu, se înălţau în milocul unor pini semeţi. 7erestrele erau înalte şi ele%ant arcuite, 'umurii pentrucon'ortul moroilor. 7elinare din cristal ( electrice, dar aând 'orma unor torţe ( erau atârnate în

urul tuturor intrărilor, con'erind între%ii clădiri o în'ăţişare strălucitoare, parcă împodo!ită cunestemate.

3unţii ( pe care oc0ii mei a%eri a!ia îi puteau desluşi noaptea ( ne înconurau şi eram

@



coninsă că &iua prieliştea era e#traordinară. O latură a terenului din ur ducea spre &ona de sc0iat,dotată cu pârtii a!rupte şi 0opuri, precum şi cu telescaune şi telesc0iuri. Pe o altă latură a 0oteluluise a'la un patinoar, care m-a încântat, căci pierdusem oca&ia să patine& în acea &i lân%ă ca!ană.Lân%ă patinoar, pante line erau re&erate pentru săniuş. i ăsta era doar e#teriorul.

/năuntru se 'ăcuseră tot 'elul de pre%ătiri pentru a satis'ace neoile moroilor. Arănitorii rămâneaula dispo&iţie, pre%ătiţi să serească 8@ de ore pe &i. Pârtiile 'uncţionau după un orar nocturn.

Protecţiile şi %ardienii înconurau între%ul comple#. 9ot ce-şi putea dori un ampir iu.Aolul central aea un pla'on de catedrală, de care atârna un candela!ru enorm. Podeaua era din plăci de marmură cu un model complicat, iar recepţia rămânea desc0isă non-stop, %ata să nesatis'acă orice necesitate. Restul 0otelului, al coridoarelor şi al saloanelor era o com!inaţie de roşu,ne%ru şi auriu. +uanţa intensă de roşu predomina şi m-am între!at dacă asemănarea cu sân%ele era ocoincidenţă. O%lin&i şi o!iecte de artă împodo!eau pereţii şi măsuţe decoratie 'useseră plasate dinloc în loc. Pe ele erau aşe&ate a&e cu or0idee de un erde-desc0is cu pete roşii, care umpleau aerulcu un miros pătrun&ător.

Camera pe care o împărţeam cu Lissa era mai mare decât dormitoarele noastre de la internatlaolaltă şi aea aceleaşi culori puternice ca restul 0otelului. Coorul era atât de moale şi de pu'os, căimediat mi-am dat os panto'ii la uşă şi am păşit pe el desculţă, !ucurându-mă de 'elul în care

picioarele mi se a'undau în moliciunea lui. )eam paturi mari, acoperite cu pilote din pu' şi cu atâtde multe perne, încât uram că o persoană se putea pierde cu totul în ele şi ar 'i putut dispărea pentrutotdeauna. 2şi din sticlă se desc0ideau spre un !alcon spaţios, care ar 'i 'ost minunat, aând înedere că eram la ultimul eta, dacă n-ar 'i 'ost %er a'ară. 3i-am înc0ipuit că uriaşa cadă de două

persoane din capătul celălalt a 'i de auns pentru a alun%a 'ri%ul.$căldându-mă în atâta lu#, surescitarea mea atinse un punct în care restul lucrurilor din cameră

începură parcă să plutească în urul meu. Cada din marmură cu acu&&i. 9elei&orul cu plasmă.Coşul cu ciocolată şi alte %ustări. Când în cele din urmă am 0otărât să mer%em la sc0i, a tre!uit

practic să mă smul% cu 'orţa din cameră. Pro!a!il că mi-aş 'i putut petrece restul acanţeitrândăind acolo şi aş 'i 'ost per'ect mulţumită.

Dar în cele din urmă am îndră&nit să ieşim şi, odată ce am reuşit să mi-i scot pe Dimitri şi pemaică-mea din minte, am început să mă distre&. 3-a autat şi 'aptul că 0otelul era atât de mare5 era

puţin pro!a!il să dau peste ei.Pentru prima dată după câtea săptămâni, am reuşit în s'ârşit să-mi îndrept atenţia asupra lui

3ason şi să-mi dau seama cât de amu&ant era. )m reuşit de asemenea să-mi petrec mai mult timpcu Lissa decât o 'ăcusem de cea reme, ceea ce m-a 'ăcut să mă simt şi mai !ine.

Lissa, C0ristian, 3ason şi cu mine am reuşit să or%ani&ăm un 'el de ieşire în patru. )m petrecutaproape toată prima &i la sc0i, deşi cei doi moroi s-au ostenit un pic să ţină ritmul cu noi. inândcont prin ce trecuserăm 3ason şi cu mine la cursurile noastre, nouă nu ne era teamă să încercăm'i%uri îndră&neţe. Personalităţile noastre competitie ne 'ăceau să 'im neră!dători, dându-ne toatăsilinţa să ne întrecem unul pe celălalt.

( 4oi sunteţi sinuci%aşi, remarcă la un moment dat C0ristian."ra întuneric a'ară şi înalţii stâlpi electrici îi luminau 'aţa uimită. "l şi Lissa aşteptaseră la !a&a pârtiei cu 0opuri, priindu-ne pe 3ason şi pe mine cum co!oram. +e mişcăm cu ite&e ne!uneşti.Partea din mine care încercase să îneţe de la Dimitri cum să se controle&e şi să 'ie prudentă ştia căera periculos, dar celeilalte părţi îi plăcea să adopte acea cute&anţă. 7ilonul tainic de spirit re!el încămă mai stăpânea.

3ason &âm!i când am 'rânat, împroşcând în aer cu &ăpadă. ( +ici or!ă, asta e doar încăl&irea. )dică, Rose a reuşit să ţină ritmul cu mine tot timpul.

7loare la urec0e.Lissa clătină din cap.

( +u e#a%eraţi6

3ason şi cu mine ne-am priit. ( +u."a clătină din cap.

J



( Păi, noi intrăm. /ncercaţi să nu ă omorâţi sin%uri. "a şi C0ristian plecară, !raţ la !raţ. Q-am priit îndepărtându-se, apoi m-am întors spre 3ason.

( "u mai pot să stau o reme. 9u6 ( )!solut.)m luat un telescaun înapoi către âr'ul pantei. Când eram aproape %ata să co!orâm pe pârtie,

3ason îmi arătă cu mâna.

( 7ii atentă, ce &ici de asta6 )tacăm 0opurile de acolo, apoi sărim peste creasta aia, luăm unira strâns, ocolim copacii ăia şi ne oprim acolo.Q-am urmărit de%etul care arăta o traiectorie în &i%&a% co!orând una dintre cele mai mari pante.

3-am încruntat. ( )sta e c0iar ne!unie, 3ase. ( )0, spuse el trium'ător. /n s'ârşit cede&i. 3-am încruntat. ( >a nu cede& deloc.După ce am mai cercetat o dată acest traseu ne!unesc, am încuiinţat.

( >ine. Aai s-o 'acem, îmi 'ăcu semn. ( 9u prima.)m tras adânc aer în piept şi am sărit. $c0iurile îmi alunecau lin pe &ăpadă, iar ântul tăios îmi

!ătea în 'aţă. )m 'ăcut prima săritură cu a!ilitate şi preci&ie, dar, pe măsură ce acceleram peurmătoarea parte a traseului, mi-am dat seama cât de periculos era cu adeărat. /n acea 'racţiune desecundă, tre!uia să iau o deci&ie. Dacă nu o 'ăceam, 3ason aea să mi-o scoată mereu pe nas ( şioiam cu adeărat să-l 'ac de râs. Dacă reuşeam, puteam să mă simt destul de liniştită în priinţamăiestriei mele. Dar dacă încercam şi o dădeam în !ară... îmi puteam rupe %âtul.

2ndea în capul meu, o oce care semăna în mod suspect cu a lui Dimitri începu să or!eascădespre ale%eri c0i!&uite şi despre a înăţa când să te stăpâneşti.

)m decis să i%nor ocea şi să încerc.9raseul acesta era atât de %reu pe cât mă temusem că a 'i, dar am reuşit să-l parcur% per'ect, o

mişcare ne!unească după alta. Eăpada &!ura în urul meu la 'iecare ira strâns, periculos. Când amauns neătămată la poale, am ridicat priirea şi l-am ă&ut pe 3ason %esticulând 'renetic. +u-i

puteam distin%e e#presia sau cuintele, dar îmi puteam ima%ina oaţiile lui. Q-am 'ăcut şi eu cumâna şi l-am aşteptat să-mi urme&e e#emplul.

Dar nu a 'ăcut-o. Pentru că, atunci când 3ason aunse la umătatea distanţei, rată una dintresărituri. $c0iurile i se a%ăţară şi picioarele i se răsuciră. Că&u.

)m auns la el cam în acelaşi timp cu câţia dintre an%aaţii staţiunii. $pre uşurarea tuturor,3ason nu-şi 'rânsese %âtul sau cea de acest %en. 9otuşi, părea să ai!ă o lu#aţie urâtă la %le&nă,ceea ce pro!a!il aea să-l împiedice să sc0ie&e tot restul acanţei.

2na dintre instructoarele care suprae%0eau pârtiile aler%ă spre noi, cu 'aţa plină de 'urie. ( 2nde -a 'ost mintea, copii6 e#clamă ea. 3ă admonesta pe mine* +u mi-a enit să cred când

ai 'ăcut 'i%urile alea stupideF

Priirea ei 'eroce se îndreptă pe urmă asupra lui 3ason. ( i apoi a tre!uit ca tu să începi să o imiţiF)ş 'i rut să spun că totul 'usese ideea lui, dar ina nu conta în acest moment. 3ă !ucuram doar

că era !ine. 9otuşi, în timp ce intram cu toţii în 0otel, sentimentul de inoăţie începu să mă roadă.3ă comportasem iresponsa!il. Dacă ar 'i 'ost rănit %ra6 Qma%ini în'iorătoare îmi ucau în 'aţaoc0ilor. 3ason cu un picior rupt... cu %âtul rupt...

2nde-mi 'usese mintea6 +imeni nu mă o!li%ase să 'ac traseul acela. 3ason su%erase... dar nu măopusesem. )deărul era că pro!a!il aş 'i putut. Poate că ar 'i tre!uit să îndur un pic de miştocăreală,dar 3ason era su'icient de ne!un după mine încât 'armecele mele să 'i oprit această ne!unie.7usesem captiată de aentură şi de pericol ( la 'el ca atunci când îl sărutasem pe Dimitri ( 'ărăsă mă %ândesc su'icient la consecinţe, pentru că în secret, în sinea mea, acea dorinţă năalnică de a

'i impulsiă încă stătea la pândă. i 3ason o aea, şi o stârnise pe a mea.4ocea lui Dimitri din %ândurile mele mă admonesta din nou.După ce 3ason a 'ost readus în si%uranţă la 0otel şi i s-a pus %0eaţă pe %le&nă, am dus

1



ec0ipamentul nostru înapoi a'ară către ma%a&ii. Când m-am întors înăuntru, am trecut printr-ointrare di'erită de cea pe care o 'oloseam de o!icei. )ceastă intrare aea în 'aţă o uriaşă erandădesc0isă, cu o !alustradă din lemn ornamentat. 4eranda era construită pe o latură a muntelui şio'erea o perspectiă asupra celorlalte piscuri şi ăi din urul nostru care-ţi tăia răsu'larea ( dacăerai dispus să rămâi acolo îndeauns de mult la temperaturi %laciale pentru a o admira. Ceea cemaoritatea oamenilor nu 'ăceau.

)m urcat treptele spre erandă, tropăind pentru a-mi curăţa !ocancii de &ăpadă. 2n miros puternic, pătrun&ător şi dulce în acelaşi timp, plutea în aer. /mi părea cunoscut, dar înainte de a-l putea identi'ica, o oce îmi or!i pe neaşteptate din um!ră.

( Aei, micule d0ampir.Luată prin surprindere, mi-am dat seama că pe erandă stătea într-adeăr cinea. 2n !ăr!at (

un moroi ( se spriinea de perete nu departe de uşă. Duse o ţi%ară la %ură, trase adânc, apoi îi dădudrumul pe os. $tinse mucul cu piciorul şi îmi &âm!i strâm!. sta era mirosul, mi-am dat eu seama.i%ări cu aromă de cuişoare.

3-am oprit prudentă şi mi-am încrucişat !raţele la piept în timp ce îl cercetam. "ra un pic maiscund decât Dimitri, dar nu era la 'el de deşirat cum aun%eau să arate unii !ăr!aţi moroi. O 0ainălun%ă de culoare %ri-înc0is ( 'ăcută pro!a!il din reun amestec e#trem de scump de caşmir şi lână

( îi enea ca turnată, iar panto'ii de oca&ie pe care îi purta su%erau încă şi mai mulţi !ani. )ea părcastaniu care arăta ca şi cum 'usese dinadins aranat să pară un pic &!ârlit, iar oc0ii îi erau 'ieal!aştri, 'ie er&i ( nu aeam destulă lumină pentru a-mi da seama cu certitudine. 7aţa îi eradră%uţă, presupuneam, şi !ănuiam că are cu reo doi ani mai mult decât mine. )răta ca şi cumtocmai enise de la un dineu.

( Da6 am între!at.3ă măsură din cap până-n picioare. "ram o!işnuită să am parte de atenţia !ăieţilor moroi. Doar

că de o!icei nu era atât de directă. i de o!icei nu eram în'o'olită în 0aine de iarnă şi nu aeam unoc0i ânăt.

"l ridică din umeri. ( 9e salutam, asta-i tot.)m aşteptat să continue, dar nu 'ăcu decât să-şi !a%e mâinile în !u&unarele 0ainei. Ridicând şi

eu din umeri, am 'ăcut câţia paşi înainte. ( 3iroşi !ine, să ştii, spuse el dintr-odată.3-am oprit din nou şi l-am priit cu nedumerire, ceea ce-l 'ăcu să &âm!ească şiret încă şi mai

mult. ( ăă... ce6 ( 3iroşi !ine, repetă el. ( Glumeşti6 )m transpirat toată &iua. $unt respin%ătoare.4oiam să plec, dar era cea ciudat de ire&isti!il la tipul ăsta. Ca un lucru de la care nu-ţi poţi lua

priirea. +u mi se părea atră%ător în sine. "ram doar interesată dintr-odată să or!esc cu el.

( 9ranspiraţia nu e un lucru rău, spuse el, spriinindu-şi capul de perete şi priind în sus cu unaer %ânditor. 2nele dintre cele mai !une lucruri în iaţă se întâmplă în timp ce transpiri. Da, dacăasu&i prea tare şi rămâi cu o transpiraţie stătută şi ec0e, deine destul de scâr!os. /nsă la o 'emeie'rumoasă6 )meţitor. Dacă ai aea acuitatea mirosului unui ampir, ai ştii despre ce or!esc. Celemai multe persoane o dau în !ară şi se îneacă în par'um. Par'umul poate 'i !un... mai ales dacă%ăseşti unul care să dea !ine pe pielea ta. Dar nu-ţi tre!uie decât o cantitate mică. )mestecă reo 8Jla sută din asta cu IJ la sută din propria ta transpiraţie... mm. /şi înclină capul într-o parte şi mă

prii. 3ortal de se#?.>rusc, mi-am amintit de Dimitri şi de a'ters0ae-ul lui. 3da. )sta 'usese mortal de se#?, dar în

niciun ca& n-aeam de %ând să-i spun tipului ăstuia despre acest lucru. ( Păi, mersi pentru lecţia de i%ienă, am spus. Dar n-am niciun par'um, şi o să mă duc să 'ac un

duş ca să spăl toată transpiraţia asta oluptuoasă de pe mine. $cu&e.$coase un pac0et de ţi%ări şi mi-l o'eri. $e apropie doar cu un pas, dar era de auns să simt că maimirosea şi a altcea. )lcool. )m clătinat din cap la ţi%ări şi tipul scoase una pentru el.

8



( 2n o!icei prost, am spus, priindu-l cum o aprinde. ( 2nul din multe altele, răspunse. 9rase adânc în piept. )i enit cu $'. 4lad6 ( /0î. ( Deci o să 'ii %ardian când o să 'ii mare. ( "ident."l su'lă 'umul, pe care l-am priit plutind în noapte. $imţuri ascuţite de ampir sau nu, era o

minune că putea mirosi cea prin aroma aceea de cuişoare. ( Cât mai e până o să creşti6 între!ă el. $-ar putea să-mi tre!uiască un %ardian. ( 9ermin în primăară. Dar sunt dea luată. /mi pare rău.$urprinderea i se ii în oc0i.

( Da6 "l cine e6 ( "a e 4asilisa Dra%omir. ( )0.2n rânet uriaş îi apăru pe 'aţă.

( )m ştiut că eşti tare de cum te-am ă&ut. "şti 'iica lui anine Aat0aBa?. ( $unt Rose Aat0aBa?, l-am corectat, nerând să 'iu caracteri&ată prin re'erire la mama mea. ( /mi pare !ine să te cunosc, Rose Aat0aBa?.

/mi întinse o mână înmănuşată pe care am strâns-o cu e&itare. ( )drian Qas0:o. ( i tu cre&i că eu sunt tare, am !om!ănit. Qas0:oii erau o 'amilie re%ală, una dintre cele mai

aute şi mai puternice. "rau %enul de oameni care credeau că pot o!ţine tot ce doresc şi care-icălcau pe cei ce le stăteau în cale. +u era de mirare că era atât de aro%ant.

Râse. )ea un râs plăcut, puternic şi aproape melodios. 3ă 'ăcea să mă %ândesc la caramel cald, prelin%ându-se dintr-o lin%ură.

( Conena!il, nu6 Reputaţiile noastre ne depăşesc. )m clătinat din cap. ( +u ştii nimic despre mine. Qar eu am au&it doar de 'amilia ta. +u ştiu nimic despre tine. ( i rei6 între!ă el sarcastic. ( /mi pare rău. +u mă interesea&ă tipii mai în ârstă. ( )m două&eci şi unu de ani. +u sunt atât de în ârstă. ( )m un prieten."ra o mică minciună. >ineînţeles, 3ason nu era încă prietenul meu, dar speram că )drian mă a

lăsa în pace dacă a'la că eram cu cinea. ( " ciudat că nu ai menţionat asta imediat, remarcă )drian %ânditor. +u el ţi-a 'ăcut oc0iul

ânăt, nu-i aşa6)m simţit că roşesc, în ciuda 'ri%ului. $perasem că n-o să-mi o!sere oc0iul, ceea ce era o

prostie. Cu priirea lui de ampir, pro!a!il că o!serase imediat ce păşisem pe erandă. ( +-ar mai 'i în iaţă dacă o 'ăcea. 3-am ales cu el în timpul... antrenamentului. )dică, mă

antrene& să 'iu %ardian. Cursurile noastre sunt mereu dure.

( )sta e 'oarte tare, spuse el.Dădu drumul celei de-a doua ţi%ări pe os şi o stinse cu piciorul. ( Că am 'ost pocnită în oc0i6 ( "i, nu. >ineînţeles că nu. )m rut să &ic că ideea de a 'i dură cu tine e tare. $unt un mare

admirator al sporturilor 'ull-contact. ( $unt coninsă că eşti, am spus sec."ra aro%ant şi o!ra&nic, totuşi nu mă puteam încă 0otărî pe deplin să plec.E%omotul de paşi din spatele meu mă 'ăcu să mă întorc. 3ia eni pe cărare şi urcă treptele. Când

ne ă&u, se opri !rusc. ( >ună, 3ia. +e prii pe amândoi.

( /ncă un tip6 între!ă ea, şi din tonul ei ai 'i cre&ut că aeam propriul meu 0arem de !ăr!aţi.)drian îmi aruncă o priire între!ătoare, amu&ată. )m strâns din dinţi şi am decis să nu oînrednicesc cu un răspuns. )m adoptat o politeţe neo!işnuită.

=



( 3ia, acesta este )drian Qas0:o.)drian începu să etale&e acelaşi 'armec pe care-l 'olosise cu mine. /i strânse mâna.

( " întotdeauna o plăcere să întâlnesc o prietenă de-a lui Rose, mai ales una atât de dră%uţă.4or!ea ca şi cum el şi cu mine ne cunoşteam din copilărie.

( +u suntem prietene, am spus. Gata cu politeţea. ( Rose um!lă doar cu !ăieţi şi psi0opaţi, spuse 3ia. 4ocea ei era încărcată de acelaşi dispreţ

o!işnuit pe care îl nutrea pentru mine, dar e#presia de pe 'aţa ei arăta limpede că )drian îi captaseinteresul. ( Păi, spuse el esel, de reme ce eu sunt atât psi0opat, cât şi !ăiat, asta ar e#plica de ce suntem

atât de !uni prieteni. ( +ici noi doi nu suntem prieteni, i-am spus. "l râse. ( 3ereu 'aci pe inaccesi!ila, ei6 ( +u-i aşa de inaccesi!ilă, spuse 3ia, i&i!il supărată că )drian îmi acorda mie mai multă

atenţie. +-ai decât să-i între!i pe umătate din !ăieţii de la şcoala noastră. ( Da, am replicat, şi poţi să între!i cealaltă umătate despre 3ia. Dacă poţi să-i 'aci o 'aoare,

ea o să-ţi 'acă o mulţime de 'aoruri.Când ne declarase ră&!oi Lissei şi mie, 3ia reuşise să-i conin%ă pe doi tipi să le spună tuturor la

şcoală că 'ăcusem nişte lucruri destul de urâte cu ei. Qronia era că îi coninsese să mintă pentru eaculcându-se cu ei.

O um!ră de ruşine îi apăru pe 'aţă, dar rămase pe po&iţie. ( "i !ine, spuse ea, cel puţin nu o 'ac cu ei pe %ratis. )drian scoase un miorlăit. ( )i terminat6 am între!at. " trecut de ora ta de culcare şi cei mari ar rea să or!ească acum./n'ăţişarea copilărească a 3iei era un su!iect stânenitor pentru ea, pe care îmi plăcea mereu să-l

e#ploate&. ( $i%ur, spuse cu asprime.O!raii i se îm!uorară, accentuându-i în'ăţişarea de păpuşă de porţelan.

( Oricum, am lucruri mai !une de 'ăcut. $e întoarse spre uşă, apoi şoăi cu mâna spriinită peclanţă. )runcă o priire către )drian. 3ama ei i-a înineţit oc0iul ăla, să ştii.

Qntră. "le%antele uşi din sticlă se înc0iseră în urma ei. )drian şi cu mine ramaserăm acolo întăcere. /n cele din urmă, scoase din nou ţi%ările şi aprinse o alta.

( 3ama ta6 ( 9aci din %ură. ( "şti una din acele persoane care are ori su'lete-perec0e, ori duşmani de moarte, aşa e6 +u e

cale de miloc. 9u şi 4asilisa ă aeţi pro!a!il ca nişte surori, nu6 ( Cred că da. ( "a cum e6 ( 3m6 Ce rei să spui6Ridică din umeri şi, dacă n-aş 'i ştiut, aş 'i spus că e#a%era cu atitudinea nepăsătoare.

( +u ştiu. )dică, ştiu că oi două aţi 'u%it... şi a 'ost c0estia aceea cu 'amilia ei şi 4ictorDas0:o...3-am încordat când am au&it numele lui 4ictor.

( i6 ( +u ştiu. 3ă %ândeam doar că s-ar putea să 'ie, ştii, prea mult pentru ea.L-am studiat cu atenţie, între!ându-mă unde oia să aun%ă. "#istase o scurtă scur%ere de

in'ormaţii priind 'ra%ila sănătate mintală a Lissei, dar 'usese !ine controlată. Cei mai mulţi uitaserăde asta sau presupuseseră că 'usese o minciună.

( 9re!uie să plec.)m decis că în acest moment esc0ia era cea mai !ună tactică.

( "şti si%ură6

+u păru 'oarte de&amă%it.)răta cam la 'el de încre&ut şi de amu&at ca înainte. Cea la el tot mă intri%a, dar orice ar 'i 'ost,nu era su'icient pentru a înin%e ceea ce simţeam în rest sau pentru a risca să or!esc despre Lissa.

@



( Credeam că e timpul pentru discuţii între cei mari. $unt o %rămadă de lucruri pentru oamenimari despre care aş rea să or!esc.

( " târ&iu, sunt o!osită şi ţi%ările tale îmi dau durere de cap, am mormăit eu. ( 3i se pare corect. 9rase din ţi%ară şi su'lă 'umul. 2nele 'emei cred că mă 'ac să arăt se#?. ( Cred că le 'ume&i ca să ai cea de 'ăcut în timp ce-ţi ticluieşti următoarea replică spirituală.$e înecă din cau&ă că i&!ucnise în râs în timp ce in0ala 'umul.

( Rose Aat0aBa? a!ia aştept să te reăd. Dacă eşti atât de 'ermecătoare când eşti o!osită şiiritată şi atât de super!ă când ai oc0iul ânăt şi eşti în ec0ipament de sc0i, tre!uie să 'ii uci%ătoarecând eşti în 'ormă.

( Dacă prin ;uci%ătoare< rei să spui că ar tre!ui să te temi pentru iaţa ta, atunci da. )idreptate. )m desc0is !rusc uşa. +oapte !ună, )drian.

( +e edem curând. ( Puţin pro!a!il. i-am spus, nu mă interesea&ă tipii mai în ârstă.)m intrat în 0otel. /n timp ce uşa se înc0idea, l-am au&it sla! stri%ând în spatele meu*

( >ineînţeles că nu te interesea&ă.

2+$PR"E"C"

/n dimineaţa următoare, lissa se tre&ise şi plecase până să mă de&meticesc eu, ceea ce însemna că !aia era numai a mea ca să mă pre%ătesc pentru &iua ce urma. )doram acea !aie. "ra imensă. Patulmeu uriaş ar 'i aut loc leer înăuntrul ei. 2n duş 'ier!inte cu trei eturi di'erite de apă mă tre&i, deşimuşc0ii mă dureau de la &iua de ieri. $tând în 'aţa o%lin&ii uriaşe şi pieptănându-mă, am ă&utde&amă%ită că ânătaia era tot acolo. 9otuşi, era mult mai desc0isă la culoare şi deenise %ăl!uie.2n pic de 'ond de ten şi de pudră o acoperiră aproape în între%ime.

)m co!orât la parter pentru a căuta cea de mâncare. La sala de mese tocmai se terminase miculdeun, dar una dintre ospătăriţe îmi dădu două prăituri cu marţipan de piersici la pac0et. 3estecând

una dintre ele în timp ce mer%eam, mi-am încordat simţurile ca să a'lu unde era Lissa. După câteamomente, am simţit-o în cealaltă parte a 0otelului, departe de camerele eleilor. )m mers până ceam auns în 'aţa unei camere de la etaul al treilea. )m ciocănit.

C0ristian desc0ise uşa. ( 7rumoasa din pădurea adormită soseşte. >ine ai enit.3ă conduse înăuntru. Lissa stătea cu picioarele încrucişate pe pat şi &âm!i când mă ă&u.

Camera era la 'el de lu#oasă ca a mea, dar cea mai mare parte a mo!ilei 'usese împinsă la o parte pentru a 'ace loc li!er şi, în acel spaţiu desc0is, stătea 9as0a.

( >ună dimineaţa, spuse ea. ( >ună, am spus.)cum n-o mai puteam eita.

Lissa !ătu cu palma lân%ă ea, 'ăcându-mi semn să mă aşe&. ( 9re!uie să e&i asta. ( Ce se întâmplă63-am aşe&at pe pat şi am terminat ultima prăitură.

( 7acem lucruri rele, spuse ea eselă. O să-ţi placă. C0ristian se duse în spaţiul li!er şi se aşe&ăcu 'aţa la 9as0a. $e priiră unul pe celălalt, i%norându-ne pe Lissa şi pe mine. $e părea căîntrerupsesem cea.

( i de ce nu pot pur şi simplu să mă limite& la raa mistuitoare6 între!ă C0ristian. ( Pentru că 'oloseşte multă ener%ie, îi spuse ea. C0iar şi în !lu%i şi cu coadă de cal ( şi cu

cicatricea ( reuşea să arate a!surd de atră%ătoare. /n plus, cel mai pro!a!il îl a ucide peadersarul tău, adău%ă.

"l pu'ni. ( De ce n-aş rea să ucid un stri%oi6 ( $-ar putea să nu te lupţi întotdeauna cu unul. $au poate că ai neoie de in'ormaţii de la ei.



Qndi'erent de asta, ar tre!ui să 'ii pre%ătit pentru oricare situaţie."#ersau ma%ie o'ensiă, am înţeles. "ntu&iasmul şi interesul luară locul îm!u'nării care pusese

stăpânire pe mine ă&ând-o pe 9as0a. Lissa nu %lumise că 'ăceau ;lucruri rele<. >ănuisem mereu căe#ersau ma%ie o'ensiă, dar... uauF ) mă %ândi la asta şi a o edea în realitate erau două lucruri'oarte di'erite. 7olosirea ma%iei ca armă era inter&isă. 2n delict pasi!il de pedeapsă. 2n ele care'ăcea e#perienţe cu ea putea 'i iertat şi doar disciplinat, dar ca un adult să îneţe în mod deli!erat un

minor... Da, asta putea să-i 'acă 9as0ei mari pro!leme. Pentru o umătate de secundă, m-am ucat cuideea de a o pârî. )m respins imediat %ândul. Poate că o uram pentru că se dădea la Dimitri, dar o parte din mine credea într-un 'el în ceea ce 'ăceau ea şi C0ristian. /n plus, era pur şi simplu %ro&a.

( O raă de distra%ere a atenţiei este aproape la 'el de utilă, continuă ea.Oc0ii ei al!aştri căpătară concentrarea intensă pe care o edeam adesea la moroi în timp ce

'oloseau ma%ia. /nc0eietura mâinii i se mişcă !rusc înainte şi o ra&ă de 'oc şerpui pe lân%ă 'aţa luiC0ristian. +u-l atinse, dar după 'elul în care el tresări, am !ănuit că 'usese îndeauns de aproape casă-i simtă căldura.

( /ncearcă, îi spuse ea.C0ristian e&ită doar o clipă şi apoi 'ăcu aceeaşi mişcare din mână ca ea. 7ocul ţâşni, dar nu era la

'el de !ine controlat ca al ei. +u au nici preci&ia ei. $e duse drept spre 'aţa ei, dar înainte de a o

putea atin%e, se despică în urul ei, aproape ca şi cum ar 'i loit un scut ini&i!il. /l deiase cu propria ei ma%ie.

( +u-i rău ( în a'ară de 'aptul că mi-ai 'i putut arde 'aţa. +ici c0iar eu n-aş 'i rut ca 'aţa să-i 'ie arsă. /nsă părul ei... a0, da. $ă edem cât de 'rumoasă

mai era 'ără acele plete ne%re ca pana cor!ului."a şi C0ristian mai e#ersară o reme. "l deenea mai îndemânatic pe măsură ce trecea timpul, cu

toate că era limpede că mai aea mult până să aun%ă la 'el de iscusit ca 9as0a. Qnteresul meucreştea tot mai mult în timp ce ei continuau şi m-am tre&it %ândindu-mă la toate posi!ilităţile pecare acest tip de ma%ie le putea o'eri.

/şi înc0eiară lecţia când 9as0a spuse că tre!uia să plece. C0ristian o'tă, în mod clar de&amă%it cănu reuşise să îneţe raa într-o oră. 7irea lui era aproape la 'el de competitiă ca a mea.

( 9ot mai cred că ar 'i mai uşor ca pur şi simplu să-i ar&i cu totul, susţinu el.9as0a &âm!i în timp ce-şi pieptăna părul într-o coadă mai strânsă. Da. $i%ur se putea lipsi de acel

păr, mai ales că ştiam cât de mult îi plăcea lui Dimitri părul lun%. ( 3ai uşor pentru că necesită mai puţină concentrare. " cea super'icial. 3a%ia ta a 'i mai

puternică pe termen lun% dacă poţi să îneţi asta. i, cum am spus, îşi are aantaele ei. +u oiam să 'iu de acord cu ea, dar nu o puteam contra&ice. ( )r putea 'i 'oarte utilă dacă lupţi autat de un %ardian, am spus entu&iasmată. 3ai ales dacă e

neoie de atâta ener%ie ca să ar&i complet un stri%oi. /n 'elul ăsta, 'oloseşti doar o sală rapidă din puterea ta ca să-i distra%i atenţia stri%oiului. i îi a distra%e atenţia, pentru că urăşte 'ocul atât demult. )poi %ardianul ar aea timp su'icient să-i în'i%ă ţepuşa. Poţi să distru%i o întrea%ă ceată de

stri%oi în 'elul ăsta.9as0a îmi &âm!i. 2nii moroi ( precum Lissa şi )drian ( &âm!eau 'ără să-şi arate dinţii. 9as0aşi-i arăta mereu, inclusi colţii.

( "#act. +oi două ar tre!ui să mer%em la ânătoare de stri%oi într-o &i, %lumi ea. ( +u cred, am răspuns.Cuintele în sine nu 'ură atât de urâte, dar tonul pe care le-am rostit a 'ost cu si%uranţă. Rece.

Ostil. 9as0a păru momentan surprinsă de !rusca mea sc0im!are de atitudine, dar se 'ăcu că n-oo!seră. O reacţie de stupoare eni prin le%ătura psi0ică dinspre Lissa.

9otuşi, 9as0a nu păru deranată. 3ai stătu de or!ă cu noi un pic şi 'ăcu planuri să se întâlneascăcu C0ristian la cină. Lissa îmi aruncă o priire seeră în timp ce ea, C0ristian şi cu mine co!oram

pe scara în spirală care ducea înapoi spre 0ol.

( Ce-a 'ost asta6 între!ă ea. ( Ce-a 'ost ce6 am între!at neinoată. ( Rose, spuse cu înţeles.

K



"ra %reu să 'aci pe prostul când prietena ta ştia că-i puteai citi %ândurile. tiam e#act la ce sere'erea.

( 9e porţi urât cu 9as0a. ( +u m-am purtat aşa de urât. ( )i 'ost nepoliticoasă, e#clamă ea, 'erindu-se din 'aţa unui %rup de copii moroi care treceau în

%oană prin 0ol, în'o'oliţi în 0anorace şi urmaţi de un instructor de sc0i cu o 'i%ură o!osită.

3i-am pus mâinile în şold. ( 2ite ce e, sunt doar prost dispusă, da6 +-am dormit prea mult. /n plus, nu sunt ca tine. +utre!uie să 'iu politicoasă mereu.

)şa cum se întâmpla 'recent în ultima reme, nu-mi enea să cred ceea ce tocmai spusesem.Lissa se 0ol!ă la mine, mai mult uluită decât i%nită. C0ristian se uită urât, pe punctul de a se răsti lamine, când, din 'ericire, 3ason se apropie de noi. +-ausese neoie de %0ips sau de cea de acest%en, dar şc0iopăta un pic.

( $alut, c0iopăilă, am spus, strecurându-mi mâna într-a lui.C0ristian lăsă pentru mai târ&iu supărarea pe mine şi se întoarse spre 3ason.

( Deci sc0emele tale sinuci%aşe au dat până la urmă re&ultate63ason se uita la mine.

( " adeărat că te-ai întâlnit cu )drian Qas0:o6 ( "u... ce6 ( )m au&it că oi doi -aţi îm!ătat a&i-noapte. ( Ce-ai 'ăcut6 între!ă Lissa, surprinsă. Q-am priit pe rând. ( +u, !ineînţeles că nuF )!ia dacă-l ştiu. ( Dar îl ştii, insistă 3ason. ( )!ia. ( )re o reputaţie proastă, mă preeni Lissa. ( 3da, spuse C0ristian. 2m!lă cu o %rămadă de 'ete. +u-mi enea să cred. ( 4reţi să terminaţi odată6 )m or!it cu el, nu ştiu, cinci minuteF i asta doar din cau&ă că

stătea în 'aţa intrării. De unde scoateţi c0estiile astea6 3i-am răspuns imediat la propria între!are.3ia.

3ason încuiinţă din cap şi au delicateţea de a lua o în'ăţişare stânenită. ( De când or!eşti cu ea6 am între!at. ( 3-am întâlnit doar întâmplător cu ea, asta-i tot, îmi spuse el. ( i ai cre&ut-o6 tii că spune numai minciuni. ( 3da, dar de o!icei e un pic de adeăr în minciuni. i tu c0iar ai or!it cu el. ( Da. )m or!it. )tât./ncercasem cu adeărat să mă %ândesc serios să 'iu cu 3ason, aşa că nu-mi plăcea că nu mă

credea. C0iar mă autase să dau de %ol minciunile 3iei la începutul anului şcolar, şi eram surprinsăacum că putea 'i atât de paranoic în priinţa lor. Poate că, dacă sentimentele lui deeniseră mai

puternice pentru mine, era mai predispus la %elo&ie.$urprin&ător, C0ristian 'u acela care îmi eni în autor şi sc0im!ă su!iectul. ( Presupun că nu sc0ie&i a&i, nu6)rătă spre %le&na lui 3ason, 'ăcând ca acesta să răspundă indi%nat.

( Ce, cre&i că asta o să mă împiedice6 între!ă 3ason. $upărarea i se diminuase, 'iind înlocuităde acea neoie ar&ătoare de a-şi arăta curaul ( neoia pe care amândoi o împărtăşeam. Lissa şiC0ristian se uitară la el ca la un ne!un, dar eu ştiam că nimic din ce am 'i spus nu l-ar opri.

( 4reţi să eniţi cu noi6 i-am între!at pe Lissa şi C0ristian.Lissa clătină din cap.

( +u putem. 9re!uie să mer%em la o masă o'icială pe care o dă 'amilia Conta.C0ristian mormăi nemulţumit.

( "i !ine, tu tre!uie să mer%i. "a îl în%0ionti. ( i tu. /n initaţie scria că pot să aduc un initat. /n a'ară de asta, e doar încăl&irea pentrumarele eeniment.



( Care e ăsta6 între!ă 3ason. ( 3arele dineu al Priscillei 4oda, o'tă C0ristian. /mi eni să râd ă&ându-l atât de îndurerat. ( Cea mai !ună prietenă a re%inei. Cei mai sno!i mem!ri ai 'amiliilor re%ale or 'i acolo şi eu

a tre!ui să port costum.3ason îmi aruncă un &âm!et rapid. +eîncrederea de mai înainte dispăruse.

( " mai interesant sc0iatul, nu6 $unt mai puţine re%uli estimentare.

+e-am despărţit de moroi şi am ieşit pe pârtie. 3ason nu se putea întrece cu mine la 'el ca ieri5mişcările lui erau încete şi nesi%ure. Cu toate acestea, se descurcă remarca!il, aând în edere tot cese întâmplase. Lu#aţia nu era aşa de %raă pe cât ne temusem, dar am 'ost prudenţi şi ne-am limitatla trasee e#trem de simple.

Luna plină se ridicase pe cerul %ol, o s'eră strălucitoare de un al! ar%intiu. Lumina pe care !ecurile electrice o împrăştiau era mai puternică, dar ici-colo, în um!re, luna reuşea să străluceascădeplin. 3i-aş 'i dorit să 'i 'ost îndeauns de puternică să lumine&e şirul de munţi care ne înconurau,dar acele piscuri rămâneau înăluite în întuneric. +u-mi amintisem să mă uit la ele când era luminăa'ară, mai dereme.

9raseele erau 'oarte simple pentru mine, dar am rămas cu 3ason şi doar din când în când îlnecăeam spunându-i că 'elul în care sc0ia mă adormea. C0iar dacă traseele erau !anale, era cât se

poate de plăcut să 'iu a'ară cu prietenii şi mişcarea îmi puse sân%ele în mişcare su'icient de multîncât să mă încăl&ească în aerul în%0eţat. >ecurile de pe stâlpii ce măr%ineau pârtia luminau &ăpada,trans'ormând-o într-o întinsă mare de al!, iar cristalul 'ul%ilor de &ăpadă scânteia sla!. i, dacăreuşeam să mă întorc într-o parte şi să-mi 'eresc oc0ii de lumini, puteam să priesc în sus şi să ădstelele risipite pe cer. $e distin%eau clare şi cristaline în aerul curat, în%0eţat. )m rămas din noua'ară cea mai mare parte a &ilei, dar de data aceasta, am a!andonat cursa mai dereme pretin&ând căsunt o!osită, pentru ca 3ason să poată lua o pau&ă. C0iar dacă reuşea să sc0ie&e uşor cu %le&na luilu#ată, îmi dădeam seama că începea să-l doară.

3ason şi cu mine ne îndreptam înapoi spre 0otel mer%ând 'oarte aproape unul de altul, râ&ând decea ce ă&usem mai dereme. Deodată am &ărit cu coada oc0iului o 'ul%erare al!ă şi un !ul%ăre de&ăpadă se sparse în 'aţa lui 3ason. Qmediat am trecut în de'ensiă, sărind repede înapoi şi priindcu atenţie în ur. C0iote şi stri%ăte se au&iră dintr-o &onă a comple#ului unde se a'lau ma%a&iile şicare era presărată de pini ce se ridicau ameninţători.

( Deii prea lent, )s0'ord, stri%ă cinea. +u merită să 'ii îndră%ostit.)lte râsete. Cel mai !un prieten al lui 3ason, "ddie Castile, şi alţi câţia noici de la şcoală,

apărură de după un pâlc de copaci. /n spatele lor, am au&it şi mai multe stri%ăte. ( $untem în continuare dispuşi să te primim, dacă rei să 'ii în ec0ipa noastră, spuse "ddie.

C0iar dacă te 'ereşti ca o 'ată. ( "c0ipă6 am între!at entu&iasmată.La )cademie, aruncatul cu !ul%ări de &ăpadă era strict inter&is. )dministratorii şcolii se temeau

în mod ine#plica!il să nu aruncăm !ul%ări de &ăpadă plini de cio!uri de sticlă şi lame de ras, deşi

0a!ar n-aeam cum credeau ei că am putea 'ace rost de aşa cea. +u că o !ătaie cu !ul%ări ar 'i 'ost cea e#trem de re!el, dar, după tot stresul prin care trecusemrecent, să arunci cu cea în alţi oameni păru dintr-odată cea mai !ună idee pe care o au&isem înultima reme. 3ason şi cu mine am plecat repede cu ceilalţi, perspectia !ătăii inter&ise 'ăcându-lsă-şi recapete ener%ia şi să uite de durerea de la %le&nă. )m început să ne !atem cu un entu&iasminepui&a!il.

>ătaia se trans'ormă curând în încercarea de a loi cât mai multe persoane posi!il în timp ce te'ereai de atacurile altora. "ram e#cepţional de !ună la am!ele şi m-am comportat şi mai imatur'luierând şi amu&ându-mă pe seama ictimelor mele.

/nainte să o!sere cinea ce 'ăceam şi să stri%e la noi, râdeam cu toţii şi eram plini de &ăpadă.3ason şi cu mine am pornit din nou spre 0otel şi eram atât de !inedispuşi, încât ştiam că

întâmplarea cu )drian era de mult uitată. /ntr-adeăr, 3ason mă prii c0iar înainte de a intra. ( /mi pare rău că... ăăă... te-am luat la rost în le%ătură cu )drian mai dereme.Q-am strâns mâna.

I



( " în re%ulă. tiu că 3ia poate să spună nişte poeşti destul de conin%ătoare. ( 3da... dar c0iar dacă ai 'ost cu el... nu că aş aea reun drept...)m 'ăcut oc0ii mari la el, surprinsă să ăd că e#presia lui de o!icei îndră&neaţă deine timidă.

( +u ai6 am între!at.2n &âm!et îi apăru pe !u&e.

( )m6

Eâm!ind şi eu, am 'ăcut un pas înainte şi l-am sărutat. >u&ele îi erau uimitor de calde în aerulîn%0eţat. +u era precum sărutul e#trem de intens cu Dimitri de dinainte de e#cursie, dar era delicatşi plăcut ( un 'el de sărut prietenesc care poate că aea şanse să se trans'orme în cea mai mult.Cel puţin, aşa l-am considerat eu. După e#presia de pe 'aţa lui 3ason, se părea că lumea se înârteacu el.

( O0, spuse el cu oc0ii mari.Lumina lunii îi 'ăcea oc0ii să pară de un al!astru ar%intiu.

( 4e&i6 am spus. +-ai de ce să-ţi 'aci %rii. +ici în priinţa lui )drian, nici a nimănui. +e-am sărutat din nou ( un pic mai mult de data aceasta ( înainte de a ne desprinde unul de

celălalt. 3ason era, în mod clar, într-o stare de spirit mai !ună, după cum era şi normal, iar eu m-am !ă%at în pat cu un &âm!et pe 'aţă. +u eram e#act si%ură dacă 3ason şi cu mine 'ormam o perec0e

acum, dar eram 'oarte aproape de acest lucru./n somn l-am isat pe )drian Qas0:o. 3ă a'lam cu el din nou pe erandă, numai că era ară.

)erul era plăcut şi cald, iar soarele strălucea pe cer, înăluind totul într-o lumină aurie. +u maistătusem într-un asemenea soare de când trăisem printre oameni. De ur împreur, munţii şi ăileerau er&i şi pline de iaţă. Păsările cântau pretutindeni.

)drian se spriini de !alustrada erandei, îmi aruncă întâi o priire 'u%ară şi-apoi îşi întoarse dinnou oc0ii spre mine 'i#ându-mă cu surprindere când mă recunoscu.

;)0. +u mă aşteptam să te ăd aici.< Eâm!i.;)m aut dreptate. C0iar că eşti uci%ătoare când eşti aranată.<Qnstincti, mi-am atins pielea din urul oc0iului. ;) dispărut<, spuse el.C0iar şi 'ără să pot edea, ştiam cuma că aea dreptate.;+u 'ume&i.<;2n o!icei prost<, spuse el. /mi 'ăcu semn cu capul. ;i-e teamă6 )i 'oarte multe talismane.<3-am încruntat, apoi am priit în os. +u-mi o!serasem 0ainele. Purtam o perec0e de !lu%i

în'loraţi care-mi atrăsesem odată atenţia într-un ma%a&in, dar pe care nu-mi permisesem să-icumpăr. )eam un tricou tăiat scurt, care îmi lăsa li!er a!domenul şi aeam un inel în !uric./ntotdeauna îmi dorisem să-mi 'ac un piercin% în !uric, dar niciodată nu ausesem !ani. 9alismanul

pe care îl purtam acum era cea mic de ar%int şi, la capătul lui, atârna acel pandanti ciudat ca unoc0i pe care mi-l dăduse maică-mea. La înc0eietura mâinii aeam c0ot:i-ul Lissei.

)m ridicat priirea înapoi la )drian, studiind 'elul în care soarele strălucea în părul lui castaniu.)ici, în plină lumină a &ilei, edeam că oc0ii lui erau într-adeăr er&i ( un smarald intens, spre

deose!ire de adul pal al Lissei. 2n %ând neliniştitor îmi trecu !rusc prin minte.;+u te deranea&ă tot soarele ăsta6<Ridică leneş din umeri.;+uu. " isul meu.<;+u, e al meu.<;"şti si%ură6<Eâm!etul îi reeni.3-am simţit încurcată.;+u... nu ştiu.<"l c0icoti, dar, o clipă mai târ&iu, râsul îi pieri. Pentru prima dată de când îl cunoscusem, părea

serios. ;De ce eşti înconurată de atâta întuneric6< 3-am încruntat. ;Ce6<

;"şti înconurată de întunecime.<Oc0ii lui mă cercetară cu şiretenie, dar nu într-un 'el necuiincios.;+-am mai ă&ut niciodată pe cinea ca tine. 2m!re peste tot. +-aş 'i !ănuit niciodată. C0iar şi



când stai aici, um!rele continuă să crească.<)m co!orât priirea la mâinile mele, dar n-am ă&ut nimic ieşit din comun. )m ridicat priirea

înapoi.;$unt atinsă de um!ră...<;Ce înseamnă asta6<;)m murit odată.<

+u mai or!isem cu nimeni despre acest lucru, în a'ară de Lissa şi de 4ictor Das0:o, dar acestaera un is. +u conta.;i m-am întors la iaţă.<7aţa i se lumină de uimire.;)0, interesant...<3-am tre&it.Cinea mă scutura. "ra Lissa. "moţiile ei mă loiră atât de puternic prin le%ătura psi0ică, încât

am intrat pentru scurt timp în mintea ei şi m-am tre&it uitându-mă la mine. "ra mai mult decât;ciudat<. 3-am retras înapoi în mine, încercând să anali&e& %roa&a şi panica ce eneau dinspre ea.

( Ce s-a întâmplat6 ( ) aut loc încă un atac al stri%oilor.

DOQ$PR"E"C"

)m sărit din pat într-o clipită. )m %ăsit între%ul 0otel 'ier!ând din cau&a eştilor. Oamenii sestrân%eau în %rupuleţe pe 0oluri. 3em!rii 'amiliilor se căutau unii pe alţii. 2nele discuţii sedes'ăşurau în şoapte în'ricoşate5 altele erau &%omotoase şi uşor de au&it. )m oprit câtea persoane,încercând să a'lu e#act ce se întâmplase. /nsă 'iecare aea o ersiune di'erită a ceea ce se petrecuse,iar unii nici măcar nu se opreau să or!ească. 9receau în %ra!ă, căutându-i 'ie pe cei dra%i sau

pre%ătindu-se să părăsească 0otelul, coninşi că în altă parte ar 'i mai în si%uranţă.

"nerată de relatările di'erite, mi-am dat în s'ârşit seama ( cu părere de rău ( că tre!uia săcaut una dintre cele două surse care puteau să-mi dea in'ormaţii temeinice. 3aică-mea sau Dimitri."ra ca şi cum aş 'i dat cu !anul. +u eram de 'apt încântată să ăd pe niciunul din ei în acel moment.)m cumpănit pentru o clipă şi am ales-o în cele din urmă pe maică-mea, aând în edere că ea nuşi-o tră%ea cu 9as0a O&era.

2şa de la camera maică-mii era întredesc0isă şi, când Lissa şi cu mine am intrat, am ă&ut că aici'usese or%ani&at un 'el de cartier %eneral proi&oriu. O %rămadă de %ardieni se înârteau de colo-colo, intrând, ieşind şi discutând c0estiuni strate%ice. Câţia ne priiră ciudat, dar nimeni nu ne oprisau ne între!ă cea. Lissa şi cu mine ne 'urişarăm pe o canapea mică pentru a asculta o conersaţie

purtată de maică-mea.$tătea în picioare alături de un %rup de %ardieni, printre care era şi Dimitri. )cum nu-l mai

puteam eita. Oc0ii lui căprui mă priiră scurt şi mi-am 'erit priirea. +u oiam să mă %ândescacum la sentimentele mele complicate 'aţă de el.Curând, Lissa şi cu mine am desluşit amănuntele. Opt moroi 'useseră ucişi împreună cu cei cinci

%ardieni ai lor. 9rei moroi erau dispăruţi, 'ie morţi, 'ie trans'ormaţi în stri%oi. )tacul nu se petrecusede 'apt aproape de aici5 'usese undea în nordul Cali'orniei. Cu toate acestea, o asemenea tra%edienu putea să nu ai!ă ecou în lumea moroilor şi, pentru unii, o distanţă de două state era mult preamică. Oamenii erau înspăimântaţi şi am a'lat curând de ce acest atac era atât de neo!işnuit.

( 9re!uie să 'i 'ost mai mulţi decât data trecută, spuse mama. ( 3ai mulţi6 e#clamă unul dintre ceilalţi %ardieni. )cel ultim %rup a 'ost neo!işnuit. 9ot nu-mi

ine să cred că nouă stri%oi au reuşit să acţione&e împreună ( rei să cred că au reuşit să seor%ani&e&e încă şi mai !ine6

( Da, rosti scurt maică-mea. ( $unt semne că au 'ost oameni6 între!ă altcinea.3aică-mea e&ită, apoi spuse*

KJ



( Da. )lte protecţii rupte. i 'elul în care s-a des'ăşurat totul... e identic cu atacul împotriacasei >adica.

)ea o oce dură, dar în ea era şi un 'el de o!oseală, însă nu era epui&are 'i&ică. "ra mentală, mi-am dat seama. /ncordare neroasă şi su'erinţă pricinuite de ceea ce discutau. O considerasem mereu

pe maică-mea un 'el de maşină de ucis insensi!ilă, dar în mod clar îi enea %reu. "ra un su!iectneplăcut şi despre care nu era uşor să or!eşti ( dar în acelaşi timp, îl a!orda 'ără e&itare. "ra

datoria ei.3i-am în%0iţit repede un nod din %ât. Oameni. "#act ca în atacul împotria 'amiliei >adica. Dela acel masacru anali&asem mult caracterul neo!işnuit al unui asemenea %rup numeros de stri%oicare se uniseră şi recrutaseră oameni. 4or!isem în termeni a%i despre ;posi!ilitatea ca un lucru deacest %en să se mai întâmple reodată...<. Dar nimeni nu or!ise cu serio&itate despre posi!ilitateaca acest %rup ( uci%aşii 'amiliei >adica ( să loească din nou. O sin%ură dată era un accident (

poate se întâmplase ca o ceată de stri%oi să se adune şi să decidă în mod impulsi să pornească unatac. "ra în%ro&itor, dar puteam trece asta cu ederea.

Dar acum... acum părea că acel %rup de stri%oi nu 'usese un incident întâmplător. $e uniseră cuun scop, îi 'olosiseră pe oameni strate%ic şi atacaseră din nou. )cum aeam ceea ce putea 'i osc0emă de acţiune* stri%oi căutând în mod acti %rupuri mari de ictime. Crime în serie. +u mai

puteam aea încredere în ma%ia protecţiilor. +u puteam nici măcar aea încredere în luminasoarelui. Oamenii puteau um!la &iua iscodind şi sa!otând. Lumina nu mai era si%ură.

3i-am amintit ce-i spusesem lui Dimitri la casa 'amiliei >adica*)sta sc0im!ă totul, nu-i aşa63aică-mea răs'oi în %ra!ă câtea 0ârtii pe un des'ăşurător.

( +u au date criminalistice încă, dar acelaşi număr de stri%oi n-ar 'i putut 'ace asta. +iciunuldintre Dro&doi sau din personalul lor n-a scăpat. Cu cinci %ardieni, şapte stri%oi ar 'i 'ost ocupaţi

( cel puţin temporar ( şi unii dintre moroi ar 'i putut să scape. Luăm în calcul nouă sau &ece, poate.

( anine are dreptate, spuse Dimitri. i dacă luaţi în considerare locul... e prea mare. apte nu l-ar 'i putut acoperi.

Dro&doii erau una dintre cele douăspre&ece 'amilii re%ale. "rau numeroşi şi !o%aţi, nu precumclanul muri!und al Lissei. )eau destui mem!ri în 'amilie, dar, eident, un asemenea atac era totuşiîn%ro&itor. 3ai mult, mă tot %ândeam la cea le%at de ei. "ra un lucru de care tre!uia să-miamintesc... un lucru pe care ar 'i tre!uit să-l ştiu în priinţa Dro&doilor.

/n timp ce o parte din mintea mea căuta răspunsul, o prieam pe maică-mea 'ascinată. Oascultasem poestindu-şi întâmplările. O ă&usem şi simţisem cum luptă. Dar e'ecti n-o maiă&usem în acţiune într-o cri&ă reală. Doedea acelaşi control puternic pe care-l aea în preamamea, dar aici edeam cât de necesar era. O situaţie ca aceasta crea panică. C0iar şi printre %ardieni îisimţeam pe cei care erau atât de în'lăcăraţi, încât oiau să recur%ă la cea e#trem. 3ama mea era ooce a raţiunii, cinea care le amintea că tre!uiau să-şi păstre&e concentrarea şi să ealue&e complet

situaţia. Calmul ei îi linişti pe toţi5 'elul ei stăpânit de a acţiona îi inspira. )şa, am înţeles, secomportă un lider.Dimitri era tot la 'el de stăpânit ca ea, dar o lăsa să coordone&e lucrurile. 9re!uia să-mi amintesc

uneori că era tânăr din punctul de edere al %ardienilor. 3ai discutară despre atac, despre cummem!rii 'amiliei Dro&do se a'lau la o petrecere de Crăciun, or%ani&ată mai târ&iu, într-o sală de

!anc0ete, când au 'ost atacaţi. ( 3ai întâi 'amilia >adica, acum 'amilia Dro&do, mormăi un %ardian. ( /i ânea&ă pe cei din 'amiliile re%ale. ( /i ânea&ă pe moroi, spuse Dimitri 0otărât. Din 'amilii re%ale, nere%ale, nu contea&ă.Re%al. +ere%al. 3i-am dat seama !rusc de ce Dro&doii erau importanţi. Qnstinctele mele oiau

să sar în sus şi să pun o între!are imediat, dar m-am controlat.

)ici era or!a de cea serios. +u era momentul să mă comport iraţional. 4oiam să 'iu la 'el de puternică precum maică-mea şi Dimitri, aşa că am aşteptat ca discuţia să se înc0eie.Când %rupul începu să se spar%ă, am sărit de pe canapea şi mi-am 'ăcut loc spre maică-mea.

K1



( Rose, spuse ea surprinsă. La 'el ca la cursul lui $tan, nu mă o!serase în încăpere. Ce cauţiaici6

"ra o între!are atât de stupidă, că n-am încercat să răspund. "a ce credea că 'ăceam acolo6 "raunul din cele mai importante lucruri care se întâmplau moroilor.

)m arătat spre des'ăşurătorul ei* ( Cine a mai 'ost ucis6 7runtea i se încreţi de iritare.

( Dro&doii. ( Dar cine altcinea6 ( Rose, n-aem timp... ( )eau an%aaţi, da6 Dimitri a spus nere%ali. Cine erau6Din nou, i-am o!serat o!oseala. Cu %reu accepta aceste morţi.

( +u ştiu toate numele. Răs'oind repede câtea pa%ini, întoarse des'ăşurătorul spre mine.Po'tim, spuse.

)m parcurs în %ra!ă lista. )m aut o strân%ere de inimă. ( >ine, i-am spus. 3ersi.Lissa şi cu mine i-am lăsat să-şi adă de tre!urile lor. /mi doream să 'i putut auta, dar %ardienii

acţionau 'ără pro!leme şi e'icient sin%uri5 n-aeau neoie de noici de care să se împiedice.

( Despre ce era or!a6 între!ă Lissa în timp ce ne îndreptam înapoi spre partea principală a0otelului.

( Personalul Dro&doilor, am spus. 3ama 3iei lucra pentru ei...Lissa %emu.

( i6 )m o'tat. ( i numele ei era pe listă. ( O, Doamne. Lissa se opri. Prii în %ol, stăpânindu-şi lacrimile. O, Doamne, repetă.3-am dus în 'aţa ei şi i-am pus mâinile pe umeri. 9remura.

( " în re%ulă, am spus.7rica ei enea la mine în aluri, dar era o 'rică parali&ată. oc.

( O să 'ie !ine. ( Q-ai au&it, spuse ea. "#istă o !andă de stri%oi care se or%ani&ea&ă şi ne atacăF Dar câţi sunt6

4in aici6 ( +u, am spus 0otărâtă, deşi, !ineînţeles, nu aeam nicio doadă în priinţa asta. $untem în

si%uranţă aici. ( >iata 3ia... +u mai puteam adău%a nimic. "ram de părere că 3ia era o mare ară, dar nu i-aş 'i dorit asta

nimănui, nici c0iar celui mai mare duşman al meu ( adică, mai e#act, ei. Qmediat am corectat acel%ând. 3ia nu era cel mai mare duşman al meu.

+-am putut să plec de lân%ă Lissa tot restul &ilei. tiam că nu erau stri%oi la pândă în 0otel, darinstinctele mele de apărare erau prea puternice. Gardienii îşi proteau moroii. Ca de o!icei, eram de

asemenea în%riorată din cau&a 'aptului că era neliniştită şi supărată, aşa că am încercat cât am pututsă-i alun% aceste emoţii.i ceilalţi %ardieni îi linişteau pe moroi. +u-i urmau peste tot, dar întăriră pa&a 0otelului şi

rămaseră în le%ătură constantă cu %ardienii de la locul atacului. 9oată &iua sosiră in'ormaţii înle%ătură cu 'aptele sinistre, precum şi speculaţii despre locul în care se a'la !anda de stri%oi. Puţinedin acestea erau împărtăşite noicilor, desi%ur.

/n timp ce %ardienii 'ăceau ceea ce ştiau ei mai !ine să 'acă, şi moroii 'ăceau, la rândul lor, ceeace ( din ne'ericire ( ştiau să 'acă cel mai !ine* or!eau.

7iind atât de mulţi mem!ri ai 'amiliilor re%ale şi alţi moroi importanţi la 0otel, o întrunire a 'ostor%ani&ată pentru a se discuta despre ce se petrecuse şi ce se putea 'ace în iitor. +imic o'icial n-aea să se decidă aici5 moroii aeau o re%ină şi un consiliu de conducere în altă parte pentru acest

tip de deci&ii. 9otuşi, toată lumea ştia că opiniile adunate aici or reuşi să aun%ă la âr'ul ierar0iei.4iitoarea noastră securitate putea depinde 'oarte mult de ceea ce se discuta la această întrunire.$e ţinea într-o enormă sală de !anc0ete din interiorul 0otelului, care aea o estradă şi multe

K8



scaune. /n ciuda atmos'erei o'iciale, îţi dădeai seama că această încăpere 'usese proiectată pentrualt'el de lucruri decât întâlniri le%ate de masacre şi apărare. Coorul aea te#tura cati'elei şi unmodel 'loral !o%at în nuanţe de ar%intiu şi ne%ru. $caunele erau 'ăcute din lemn ne%ru lustruit şiaeau spătare înalte, destinate eident cinelor ele%ante. 9a!louri ale unor moroi morţi de mult,mem!ri ai 'amiliilor re%ale, atârnau pe pereţi. 3-am uitat pentru scurt timp la portretul unei re%ineal cărei nume nu-l cunoşteam. Purta o roc0ie demodată ( prea încărcată de dantelă pentru %usturile

mele ( şi aea păr !lond-desc0is ca al Lissei.2n tip pe care nu-l ştiam conducea întrunirea şi stătea la estradă. 3aoritatea moroilor pre&enţise adunară în 'aţa încăperii. 9oţi ceilalţi, inclusi eleii, ocupară locuri pe unde puteau. /ntre timp,C0ristian şi 3ason ne %ăsiseră pe Lissa şi pe mine şi căutam cu toţii locuri să ne aşe&ăm în spatecând Lissa clătină !rusc din cap.

( O să stau în 'aţă.9ustrei ne 0ol!arăm la ea. "u eram prea uimită ca să-i sonde& mintea.

( 2ite. )rătă cu de%etul. 3em!rii 'amiliilor re%ale stau acolo, stau pe 'amilii.)şa era. 3em!rii aceloraşi clanuri se strânseseră unii lân%ă alţii* 'amiliile >adica, Qas0:o,

Ee:los şi aşa mai departe. i 9as0a stătea acolo, dar era sin%ură. C0ristian era sin%urul alt O&era deacolo.

( 9re!uie să 'iu acolo, spuse Lissa. ( +imeni nu cere să 'ii acolo, i-am spus. ( 9re!uie să-i repre&int pe Dra%omiri. C0ristian pu'ni. ( +u sunt decât o mulţime de a!eraţii ale celor din 'amiliile re%ale.7aţa ei căpătă o e#presie 0otărâtă.

( 9re!uie să 'iu acolo.)m lăsat să-mi pătrundă în minte emoţiile Lissei şi mi-a plăcut ce am descoperit. Petrecuse cea

mai mare parte a &ilei tăcută şi speriată, la 'el cum 'usese când a'laserăm despre mama 3iei. )ceateamă era încă în su'letul ei, dar era întrecută de încredere şi 0otărâre. Recunoştea că era unul dintremoroii din conducere şi, oricât de mult o speria ideea !andelor mo!ile de stri%oi, oia să ai!ă uncuânt de spus.

( )r tre!ui să te duci, am spus încet./mi plăcea şi ideea ca ea să-l în'runte pe C0ristian. Lissa mă prii şi &âm!i. tia ce simţisem. O

clipă mai târ&iu, se întoarse către C0ristian. ( )r tre!ui să i te alături mătuşii tale.C0ristian desc0ise %ura ca să proteste&e. Dacă situaţia n-ar 'i 'ost în%ro&itoare, să o ăd pe Lissa

dându-i ordine mi s-ar 'i părut amu&ant. "ra mereu încăpăţânat şi di'icil5 cei care încercau să-l'orţe&e nu reuşeau. Priindu-i 'aţa, am ă&ut că înţele%e şi el acelaşi lucru pe care îl conştienti&asemeu în priinţa Lissei. i lui îi plăcea s-o adă puternică. /şi strânse !u&ele într-o strâm!ătură.

( >ine.O luă de mână şi amândoi se duseră în 'aţă.

3ason şi cu mine luarăm loc. C0iar înainte ca întrunirea să înceapă, Dimitri se aşe&ă de cealaltă parte a mea, cu părul le%at la cea'ă şi îm!răcat cu 0aina din piele. L-am priit repede, surprinsă, darn-am spus nimic. "rau puţini %ardieni la această întrunire5 maoritatea erau prea ocupaţi cu limitareae'ectelor atacului. Po'tim. Qată-mă acolo, între cei doi !ăr!aţi ai mei.

edinţa începu la scurt timp după aceea. 9oţi erau neră!dători să or!ească despre cum credeaucă ar tre!ui salaţi moroii, dar numai două teorii au aut parte de cea mai mare atenţie.

( Răspunsul e în urul nostru, spuse un mem!ru al unei 'amilii re%ale, când i se acordă permisiunea de a or!i.

$tătu în picioare lân%ă scaunul său şi cuprinse încăperea cu priirea. ( )ici. /n locuri ca acest 0otel. i ca $'. 4ladimir. +e trimitem copiii în locuri proteate, locuri

unde sunt în si%uranţă pentru că sunt mulţi şi pot 'i proteaţi cu uşurinţă. i uitaţi-ă cât de mulţi am

auns aici, copii şi adulţi deopotriă. De ce nu trăim în acest 'el mereu6 ( 3ulţi dintre noi dea o 'ac, stri%ă cinea.Omul 'ăcu un semn de respin%ere.

K=



( Câtea 'amilii ici şi colo. $au un oraş cu o populaţie numeroasă de moroi. Dar acei moroisunt în continuare descentrali&aţi. Cei mai mulţi nu-şi pun în comun resursele ( %ardienii, ma%ia.Dacă am putea urma acest model... ( îşi des'ăcu lar% mâinile (... n-ar mai tre!ui să ne 'acem %riiîn priinţa stri%oilor niciodată.

( Qar moroii n-ar mai putea niciodată interacţiona cu restul lumii, am mormăit. 3ă ro%, până ceoamenii ar descoperi oraşele secrete ale ampirilor apărând în pustietate. )tunci să e&i interacţiuniF

Cealaltă teorie despre protearea moroilor necesita mai puţine pro!leme lo%istice, dar aea unimpact indiidual mai mare ( în special pentru mine. ( Pro!lema e că pur şi simplu nu aem su'icienţi %ardieni.$usţinătoarea planului era o 'emeie din clanul $&els:?.

( i ast'el, soluţia e simplă* să %ăsim mai mulţi. Dro&doii aeau cinci %ardieni şi nu a 'ost deauns. Doar şase pentru a protea peste o du&ină de moroiF )sta e inaccepta!il. +u e de mirare că%enul acesta de lucruri continuă să se întâmple.

( De unde propui să luăm mai mulţi %ardieni6 între!ă cel care 'usese pentru unirea moroilor.Resursele sunt destul de limitate.

"a arătă spre locul unde eu şi câţia alţi noici stăteam. ( )em dea destui. Q-am ă&ut antrenându-se. $unt uci%ători. De ce aşteptăm să aun%ă la

optspre&ece ani6 Dacă am accelera pro%ramul de antrenament şi ne-am concentra mai mult peantrenamentul de luptă decât pe teorie, am putea aea noi %ardieni când împlinesc şaispre&ece ani.

Dimitri scoase un sunet de de&apro!are. )plecându-se înainte, îşi puse coatele pe %enunc0i şi-şilăsă !ăr!ia în mâini, cu oc0ii %ânditori.

( +u numai atât, dar aem mulţi %ardieni potenţiali care nu sunt 'olosiţi. 2nde sunt toate'emeile d0ampir6 Rasele noastre sunt interdependente. 3oroii îşi îndeplinesc rolul pentru a-i auta

pe d0ampiri să supraieţuiască. De ce aceste 'emei nu şi-l 'ac pe al lor6 De ce nu sunt aici62n râs lun%, caustic eni drept răspuns. 9oţi oc0ii se întoarseră spre 9as0a O&era. /n reme ce

mulţi dintre ceilalţi mem!ri ai 'amiliilor re%ale se îm!răcaseră de %ală, ea era îm!răcată comod şineprotocolar. Purta !lu%ii ei o!işnuiţi, un maiou al! care-i lăsa la edere un pic din a!domen şi o

ac0etă al!astră tricotată care-i enea până la %enunc0i.2itându-se la moderator, între!ă*

( Pot să interin6"l încuiinţă. 7emeia din 'amilia $&els:? se aşe&ă5 9as0a se ridică. $pre deose!ire de ceilalţi

or!itori, se duse la podium, ca să poată 'i ă&ută clar de toată lumea. Părul ei ne%ru lucios erastrâns la spate într-o coadă de cal, e#punându-i complet cicatricele într-un 'el pe care-l !ănuiam a 'iintenţionat. 7aţa îi era curaoasă şi s'idătoare. 7rumoasă.

( )cele 'emei nu sunt aici, 3onica, pentru că sunt prea ocupate să-şi crească copiii ( ştii, cei pe care rei să-i trimiţi pe 'ront de îndată ce pot să mear%ă. i te ro% să nu ne insulţi comportându-teca şi cum moroii le 'ac o 'aoare uriaşă d0ampirilor autându-i să se reproducă. Poate în 'amilia ta ealt'el, dar pentru noi, ceilalţi, se#ul e cea plăcut. 3oroii care o 'ac cu d0ampirii nu 'ac de 'apt un

sacri'iciu atât de mare.Dimitri stătea drept acum, iar e#presia nu mai era de mânie. Pro!a!il că era încântat că noua lui prietenă amintise despre se#. "nerarea mă cuprinse şi am sperat că, dacă aeam o priire criminală pe 'aţă, oamenii aeau să creadă că era din cau&a stri%oilor şi nu a 'emeii care ne or!ea în acelmoment. Dincolo de Dimitri, am o!serat-o dintr-odată pe 3ia stând sin%ură, mai spre capătulrândului. +u-mi dădusem seama că era acolo. "ra %0emuită în scaunul ei. )ea oc0ii roşii, iar 'aţamai palidă ca de o!icei. )m simţit o ciudată strân%ere de inimă, cea ce nu m-aş 'i aşteptatniciodată ca ea să-mi prooace.

( i motiul pentru care aşteptăm ca aceşti %ardieni să împlinească optspre&ece ani e ca să le permitem să se !ucure de un simulacru de iaţă înainte de a-i o!li%a să-şi petreacă restul &ilelor într-un pericol permanent.

)u neoie de acei ani în plus pentru a se de&olta atât mental, cât şi 'i&ic. Pune-i să lupte înaintede a 'i pre%ătiţi, tratea&ă-i ca şi cum ar 'i piese pe o !andă de producţie ( şi cree&i doar carne detun pentru stri%oi.

K@



Câţia e#clamară la 'elul dur în care se e#primase, dar 9as0a reuşise să capte&e atenţia tuturor. ( Creaţi încă şi mai multă carne de tun dacă încercaţi să le 'aceţi pe celelalte 'emei d0ampir să

deină %ardieni. +u le puteţi 'orţa să trăiască acea iaţă dacă nu or. /ntre%ul tău plan de a 'ace rostde mai mulţi %ardieni se !a&ea&ă pe punerea în pericol a copiilor şi a 'emeilor care nu or să lupte,doar ca să poţi 'i ( a!ia ( cu un pas înaintea inamicului. )ş 'i spus că e cel mai stupid plan pecare l-am au&it reodată, dacă nu aş 'i 'ost neoită dea să-l ascult pe al lui.

)rătă spre primul or!itor, cel care oise ta!ere pentru moroi. 7aţa acestuia se întunecă destâneneală. ( Luminea&ă-ne, atunci, +atas0a, spuse el. $pune-ne ce cre&i tu că ar tre!ui să 'acem, aând în

edere că ai atât de multă e#perienţă cu stri%oii.2n mic &âm!et apăru pe !u&ele 9as0ei, dar nu reacţiona la insultă.

( Ce cred eu6 $e apropie mai mult de partea din 'aţă a scenei, priindu-ne 'i# în timp ce-irăspundea la între!are. Cred că ar tre!ui să nu ne mai %ândim la planuri care ne cer să ne !a&ăm pecinea sau pe cea pentru a ne protea. $ocotiţi că sunt prea puţini %ardieni6 +u asta e pro!lema.Pro!lema e că sunt prea mulţi stri%oi. i noi i-am lăsat să se înmulţească şi să deină mai puternici

pentru că nu 'acem nimic în priinţa lor, în a'ară de a aea dispute stupide ca aceasta. 7u%im şi neascundem în spatele d0ampirilor şi-i lăsăm pe stri%oi să scape de su! control. "ste ina noastră. +oi

suntem motiul pentru care acei Dro&doi au murit. 4reţi o armată6 "i !ine, iată-ne. D0ampirii nusunt sin%urii care pot înăţa să lupte. /ntre!area, 3onica, nu e unde sunt 'emeile d0ampir în aceastăluptă. /ntre!area e* 2nde suntem noi6

9as0a dea stri%a şi e'ortul îi înroşise o!raii. Oc0ii îi străluceau din cau&a pasiunii şi, încom!inaţie cu restul 'rumoaselor ei trăsături ( şi c0iar cu cicatricele (, aea o în'ăţişareimpunătoare. Cei mai mulţi nu-şi puteau luau oc0ii de la ea. Lissa o priea pe 9as0a cu uimire,inspirată de cuintele ei. 3ason părea 0ipnoti&at. Dimitri arăta impresionat. Qar dincolo de el...

Dincolo de el era 3ia. 3ia nu mai stătea %0emuită în scaunul ei. $tătea dreaptă, dreaptă ca un !ăţ, cu oc0ii ieşiţi din or!ite. O priea 'i# pe 9as0a ca şi cum doar ea aea toate răspunsurile ieţii.

3onica $&els:? părea mai puţin impresionată şi îşi 'i#ă priirea asupra 9as0ei. ( Doar nu su%ere&i ca moroii să lupte alături de %ardieni când stri%oii atacă69as0a o prii calm.

( +u. $u%ere& ca moroii şi %ardienii să se ducă să lupte cu stri%oii înainte ca ei să atace.2n tip de reo două&eci şi cea de ani care arăta ca un repre&entant de la Ralp0 Lauren@ sări în

sus. )ş 'i pus pariu că 'ăcea parte dintr-o 'amilie re%ală. +imeni altcinea nu şi-ar 'i permis şuiţe !londe atât de per'ecte, îşi des'ăcu un puloer scump din urul milocului şi îl aşe&ă pe spătarulscaunului.

( O0, spuse el pe un ton sarcastic, or!ind 'ără să i se dea cuântul. )şadar, o să ne dai pur şisimplu !âte şi ţepuşe şi ne trimiţi să ne luptăm6

9as0a ridică din umeri. ( Dacă de asta e neoie, )ndreB, atunci si%ur. 2n &âm!et apăru pe !u&ele ei 'rumoase.

( Dar e#istă şi alte miloace de luptă pe care le putem înăţa. 2nele pe care %ardienii nu le pot'olosi."#presia de pe c0ipul lui arăta cât de ne!unească socotea că era ideea. /şi dădu oc0ii peste cap.

( ), da6 Cum ar 'i6Eâm!etul lui se pre'ăcu într-un adeărat rânet.

( Ca ăsta, &ise ea mişcând din mână şi puloerul pe care el îl pusese pe spătarul scaunuluii&!ucni în 'lăcări.

)ndreB scoase un stri%ăt de surpri&ă şi îl aruncă os, călcându-l în picioare.2rmă o e#clamaţie scurtă, colectiă în întrea%a încăpere. i apoi... i&!ucni 0aosul.

@ Creator de modă american

K



9R"Q$PR"E"C"

Oamenii se ridicaseră în picioare şi stri%au, toţi oiau să li se asculte părerile. /nsă maoritateaaea acelaşi punct de edere* 9as0a nu aea dreptate. Q-au spus că e ne!ună. Q-au spus că, trimiţândmoroi şi d0ampiri să se lupte cu stri%oii, aea să %ră!ească nimicirea am!elor rase. )u aut c0iarneruşinarea să su%ere&e că acesta 'usese planul 9as0ei de la !un început ( că era cuma mână în

mână cu stri%oii.Dimitri se ridică, cu o e#presie plină de silă în timp ce cuprindea cu priirea 0aosul.

( 3ai !ine aţi pleca. +-o să urme&e nimic !un acum.3ason şi cu mine ne ridicarăm, dar el clătină din cap când am pornit-o după Dimitri a'ară.

( 9u mer%i înainte, spuse 3ason. 4reau să eri'ic cea.)m aruncat o priire către oamenii care stăteau în picioare şi se certau. )m ridicat din umeri.

( $ucces. +u-mi enea să cred că trecuseră doar câtea &ile de când or!isem cu Dimitri. Qeşind pe 0ol cu

el, mi se părea că trecuseră ani. $ă 'iu cu 3ason în aceste ultime două &ile 'usese 'antastic, dar,ă&ându-l din nou pe Dimitri, toate ec0ile mele sentimente pentru el mă cuprinseră din nou. Dintr-odată, 3ason părea un copil. $u'erinţa mea le%ată de situaţia cu 9as0a reeni şi ea şi cuinte idioateîmi ieşiră din %ură înainte de a le putea opri.

( +-ar tre!ui să 'ii înăuntru ca să o protee&i pe 9as0a6 am între!at. /nainte ca %loata să punămâna pe ea6 O să ai!ă mari pro!leme din cau&ă că a 'olosit ma%ia aşa.

"l ridică o sprânceană. ( Poate să-şi poarte sin%ură de %riă. ( Da, da, pentru că e o :aratistă care ştie să 'olosească 'oarte !ine ma%ia. 3i-am înc0ipuit doar

că, de reme ce o să 'ii %ardianul ei şi... ( 2nde ai au&it asta6 ( )m sursele mele./ntr-un 'el, nu suna prea !ine să spun că au&isem de la maică-mea.

( 9e-ai decis, nu6 )dică, pare o a'acere !ună, aând în edere că o să-ţi o'ere aantaesuplimentare...3ă prii calm.

( +u e trea!a ta ce se întâmplă între ea şi mine, răspunse cu asprime.Cuintele între ea şi mine mă durură. $una ca şi cum el şi 9as0a erau un 'apt împlinit. i, aşa

cum se întâmpla adesea când eram i%nită, temperamentul şi emoţiile mele scăpară de su! control. ( "i !ine, sunt coninsă că o să 'iţi 'ericiţi împreună. " şi %enul tău ( ştiu cât de mult îţi plac

'emeile care nu sunt de ârsta ta. )dică, e cu cât, cu şase ani mai mare decât tine6 apte6 i eu suntcu şapte ani mai tânără decât tine.

( Da, spuse el după câtea clipe de tăcere. )şa e. i cu 'iecare secundă care trece din discuţiaasta, doedeşti doar cât de imatură eşti în realitate.

4ai. )proape că mi-a că&ut 'aţa. +ici măcar loitura mamei mele nu mă duruse atât de tare caasta. Pentru o clipă, mi s-a părut că citesc re%ret în oc0ii lui, ca şi cum şi-ar 'i dat şi el seama cât deaspre îi 'useseră cuintele. Dar clipa trecu şi îşi luă din nou o e#presie seeră.

( 3icuţule d0ampir, spuse !rusc o oce în apropiere, încet, încă năucită, m-am întors spre)drian Qas0:o. "l îmi &âm!i şi îl salută cu o mişcare scurtă a capului pe Dimitri. >ănuiam că 'aţamea era roşie ca racul. Cât de mult au&ise )drian6

"l îşi ridică mâinile cu un %est nepăsător. ( +u reau să derane& sau cea de %enul ăsta. Doream doar să or!esc cu tine când o să ai

timp.4oiam să-i spun lui )drian că n-aeam timp acum de ocurile lui, dar cuintele lui Dimitri încă

mă dureau. $e uita acum la )drian într-un 'el 'oarte de&apro!ator. >ănuiam că, precum toţi ceilalţi,

au&ise despre reputaţia proastă a lui )drian. >un, m-am %ândit. Dintr-odată, oiam să-l 'ac %elos.4oiam să-l rănesc tot atât cât mă rănise el în ultima reme.

$tăpânindu-mi durerea, am etalat &âm!etul meu cuceritor, cel pe care nu-l 'olosisem la capacitate

KK



ma#imă de cea reme. 3-am dus spre )drian şi mi-am pus o mână pe !raţul lui. ( )m timp acum. )m dat şi eu din cap spre Dimitri şi l-am condus pe )drian de acolo, mer%ând

aproape de el. La reedere, %ardian >eli:o.Oc0ii întunecaţi ai lui Dimitri ne urmăriră împietriţi. )poi m-am întors şi nu m-am mai uitat în

spate. ( +u te interesea&ă tipii mai în ârstă, ei6 între!ă )drian de îndată ce-am 'ost sin%uri.

( i se pare, am spus. " clar că 'rumuseţea mea uluitoare ţi-a întunecat mintea.Râse pe un ton plăcut. ( $e prea poate.)m dat să mă întorc, dar mă cuprinse cu !raţul.

( +u, nu, oiai să te împrieteneşti cu mine ( acum tre!uie să mer%i până la capăt.3i-am dat oc0ii peste cap şi i-am lăsat !raţul acolo. $imţeam că mirosea a alcool şi mai era şi

mirosul permanent de ţi%ări cu aromă de cuişoare. 3ă între!am dacă era !eat acum. )eamimpresia că pro!a!il nu era mare di'erenţă între comportamentul lui când era !eat sau trea&.

( Ce rei6 am între!at. 3ă studie un moment. ( 4reau s-o iei pe Lissa şi să eniţi cu mine. O să ne distrăm. Pro!a!il că o să ai neoie şi de un

costum de !aie. Păru de&amă%it că-i scăpase acest lucru. Doar dacă nu rei să 'ii de&!răcată,

adău%ă. ( Ce6 O mulţime de moroi şi de d0ampiri tocmai au 'ost masacraţi şi tu rei să mer%em să

înotăm şi ;să ne distrăm<6 ( +u e doar înot, spuse el cu ră!dare. /n plus, tocmai din cau&a masacrului ăluia ar tre!ui să

mer%i să 'aci asta./nainte de a putea o!iecta, i-am ă&ut pe prietenii mei în apropiere* Lissa, 3ason şi C0ristian.

"ddie Castile era împreună cu %rupul, ceea ce n-ar 'i tre!uit să mă surprindă, dar la 'el era şi 3ia (ceea ce cate%oric mă surprinse. Discutau aprins, însă tăcură cu toţii când mă ă&ură.

( )ici erai, spuse Lissa cu o e#presie nedumerită. 3i-am amintit că !raţul lui )drian era încă în urul meu. 3-am desprins de el.

( $alut, am spus.2rmă o clipă de stâneneală şi am 'ost destul de si%ură că l-am au&it pe )drian c0icotind încet.

)m &âm!it spre el şi apoi spre prietenii mei. ( )drian ne-a initat să mer%em la înot.$e 0ol!ară la mine cu surprindere şi aproape că îi au&eam 'ăcând tot 'elul de presupuneri în sinea

lor. 7aţa lui 3ason se întunecă un pic, însă, la 'el ca şi ceilalţi, nu spuse nimic. 3i-am înă!uşit uno'tat.

)drian primi destul de !ine initaţia pe care o 'ăcusem celorlalţi de a ni se alătura în escapada luisecretă. Cu atitudinea lui rela#ată nici nu mă aşteptasem la altcea. De îndată ce am 'ăcut rost decostume de !aie, i-am urmat indicaţiile* ne-am îndreptat spre o intrare situată într-una dintre aripileîndepărtate ale 0otelului. )ea o scară care ducea os ( tot mai os. )proape că am ameţit în timp

ce co!oram în spirală. Lumini electrice erau atârnate de pereţi, dar, pe măsură ce înaintam, pereţii&u%răiţi se trans'ormau în piatră dăltuită.Când am auns la destinaţie, am descoperit că )drian ausese dreptate ( nu era un loc doar

pentru înot. "ram într-o &onă specială de spa a staţiunii, 'olosită numai de cea mai aleasă elită amoroilor. /n ca&ul de 'aţă, era re&erată pentru un %rup de mem!ri ai 'amiliilor re%ale despre caream presupus că erau prietenii lui )drian. "rau cam trei&eci de alte persoane, toţi de ârsta lui saumai mari, care purtau însemnele !o%ăţiei şi elitismului.

$pa-ul consta într-o serie de !a&ine cu apă minerală 'ier!inte. Poate că odată aici 'usese reo peşteră sau cea de %enul acesta, dar constructorii 0otelului se descotorosiseră de mult de orice 'elde am!ianţă rustică. 9aanul şi pereţii ne%ri din piatră erau tot atât de în%riiţi şi de 'rumoşi ca totrestul 0otelului. "ra ca şi cum te a'lai într-o peşteră ( o peşteră 'oarte 'rumoasă, 'ăcută cu stil.

Lân%ă pereţi erau aşe&ate suporturi pentru prosoape şi mese pline cu mâncare e#otică. >ăile erauasortate cu restul stilului decorati, parcă ne'inisat, al încăperii* !a&ine placate cu piatră conţinândapă 'ier!inte care ieşea încăl&ită din reun i&or su!teran. )!urul umplea încăperea şi în aer era un

K



a% miros metalic. /n urul nostru răsunau râsetele şi &%omotul apei împroşcate de petrecăreţi. ( De ce e 3ia cu oi6 am între!at-o încet pe Lissa. +e croiam drum prin încăpere, căutând un

!a&in care să nu 'ie ocupat. ( Discuta cu 3ason când ă pre%ăteaţi să plecaţi, răspunse ea. 4or!ea la 'el de încet. Părea urât

să o... nu ştiu... să o părăsim pur şi simplu...Până şi eu am 'ost de acord cu asta. $emne clare de durere îi erau întipărite pe c0ip, dar 3ia

părea cel puţin momentan distrasă de ce îi spunea 3ason. ( Credeam că nu-l cunoşti pe )drian, adău%ă Lissa./n tonul ei şi în le%ătura noastră simţeam de&apro!are. Găsirăm în s'ârşit un !a&in mare, un pic

mai retras. 2n !ăiat şi o 'ată erau în partea opusă, sărutându-se de &or, dar era destul loc şi pentrunoi ceilalţi. "rau uşor de i%norat.

)m !ă%at un picior în apă şi l-am tras înapoi imediat. ( +u-l cunosc, i-am spus.Cu %riă, am !ă%at piciorul înapoi, urmat încet de restul corpului. Când apa mi-a auns până la

stomac, m-am strâm!at. )eam un !i:ini maroniu şi apa 'ier!inte m-a luat prin surprindere. ( 9re!uie să-l ştii un pic. 9e-a initat la o petrecere. ( Da, dar îl e&i cu noi acum6

"a îmi urmări priirea. )drian stătea în partea îndepărtată a încăperii cu un %rup de 'ete în !i:inimult mai mici ca al meu. 2nul era un costum marca >etse? o0nson pe care îl ă&usem într-oreistă şi mi-l dorisem. )m o'tat şi am întors priirea.

Qntraserăm cu toţi în apă. "ra atât de 'ier!inte, că aeam impresia că mă a'lam într-o oală desupă. )cum că Lissa părea coninsă de neinoăţia mea în le%ătură cu )drian, am deenit atentă ladiscuţia celorlalţi.

( Despre ce or!iţi6 i-am întrerupt."ra mai uşor decât să ascult şi să-mi dau seama de una sin%ură.

( Despre întrunire, spuse 3ason a%itat.$e pare că îşi reenise din şocul de a ne edea pe mine şi pe )drian împreună.C0ristian se aşe&ase pe un mic pra% din !a&in. Lissa se %0emui lân%ă el. Cuprin&ând-o cu un !raţ

posesi, C0ristian se spriini cu spatele de mar%ine. ( Prietenul tău rea să conducă o armată împotria stri%oilor, îmi spuse el./mi dădeam seama că o spunea ca să mă prooace. L-am priit pe 3ason între!ător. +u merita

e'ortul să o!iecte& la o!seraţia cu ;prietenul<. ( Aei, mătuşa ta a su%erat asta, îi reaminti 3ason lui C0ristian. ( "a a spus doar că ar tre!ui să-i %ăsim pe stri%oi înainte să ne %ăsească ei pe noi, ripostă

C0ristian. "a nu cerea ca noicii să lupte. )ia era 3onica $&els:?.O c0elneriţă trecu atunci cu o taă cu !ăuturi ro&. "rau în pa0are ele%ante de cristal, cu picior

înalt şi mar%inea !ordată cu &a0ăr. "ram aproape coninsă că !ăuturile erau alcoolice, dar măîndoiam că reunul din cei care reuşiseră să aun%ă la această petrecere aea să 'ie le%itimat. Aa!ar

n-aeam ce erau. Cele mai multe e#perienţe ale mele cu alcool 'useseră cu !ere ie'tină. )m luat un pa0ar şi m-am întors înapoi spre 3ason. ( Cre&i că asta e o idee !ună6 l-am între!at.)m sor!it precaută din !ăutură. /n calitatea mea de %ardian în 'ormare, simţeam că tre!uia să 'iu

mereu în alertă, dar în această seară aeam c0e' din nou să 'iu re!elă. >ăutura aea acelaşi %ust ca punciul. $uc de %rep. Cea dulce, ca de căpşuni. "ram în continuare destul de si%ură că era alcool înea, dar nu părea îndeauns de puternic ca să-mi 'ac %rii din cau&a asta.

O altă c0elneriţă apăru curând cu o taă cu mâncare. 3-am uitat la ea şi n-am recunoscutaproape nimic. "ra cea care arăta a% a ciuperci umplute cu !rân&ă, precum şi altcea care aduceaa !uşeuri rotunde cu carne sau cârnăciori. Cum îmi plăcea carnea, am întins mâna după unul,%ândindu-mă că nu putea 'i atât de rău.

( "'oie %ras, spuse C0ristian.Pe 'aţa lui era un &âm!et care nu-mi plăcea. L-am priit prudentă. ( Ce e asta6

KI



( +u ştii6/şi luase un ton încre&ut şi, pentru prima dată în iaţa lui, or!ea ca un erita!il mem!ru de

'amilie re%ală care îşi etala cunoştinţele lui selecte în 'aţa noastră, a su!ordonaţilor. Ridică dinumeri.

( /ncearcă-ţi norocul. 4e&i ce e. Lissa o'tă e#asperată. ( " 'icat de raţă sau de %âscă.

3i-am retras !rusc mâna. C0elneriţa trecu mai departe şi C0ristian râse. 3-am uitat urât la el./ntre timp, 3ason încă de&!ătea între!area mea dacă era sau nu o idee !ună ca noicii să mear%ăla luptă înainte de a!solire.

( Ce altcea să 'acem6 între!ă el indi%nat. 9u ce 'aci6 7aci ture de teren cu >eli:o în 'iecaredimineaţă. La ce te aută pe tine6 $au pe moroi6

La ce mă auta asta pe mine6 /mi 'ăcea inima să-mi !ată tare şi prin minte să-mi um!le %ânduriindecente.

( +u suntem pre%ătiţi, am răspuns. ( 3ai aem doar şase luni, stri%ă cu o oce su!ţire "ddie.3ason încuiinţă din cap.

( Da. Cât mai putem înăţa în plus6

( 3ult, am spus, %ândindu-mă la cât de mult înăţasem din şedinţele mele de pre%ătire cuDimitri.

3i-am terminat !ăutura. ( /n plus, unde se opreşte asta6 $ă &icem că se înc0eie şcoala cu şase luni mai dereme, apoi ne

trimit în misiune. Ce urmea&ă6 Decid să mear%ă şi mai departe şi să elimine ultimul an6 Clasa aunspre&ecea6

"l ridică din umeri. ( +u mi-e 'rică să mă lupt. )ş 'i putut să mă pun cu stri%oii când eram în clasa a &ecea. ( Da, am spus sec. "#act cum ai 'ăcut când ai sc0iat pe pârtia aia.7aţa lui 3ason, dea îm!uorată din cau&a căldurii, deeni şi mai roşie. Qmediat mi-a părut rău

pentru cuintele mele, mai ales când C0ristian a început să râdă. ( +-am cre&ut niciodată că o să apuc &iua când o să 'iu de acord cu tine, Rose. Dar, din

ne'ericire, sunt.C0elneriţa cu coc:tailurile eni iar şi atât eu, cât şi C0ristian am luat alte !ăuturi.

( 3oroii tre!uie să înceapă să ne aute să-i apărăm. ( Prin ma%ie6 între!ă pe neaşteptate 3ia."ra prima dată când or!ea de când aunsesem acolo. $e aşternu tăcerea. Cred că 3ason şi "ddie

n-au răspuns pentru că nu ştiau nimic despre lupta prin ma%ie. Lissa, C0ristian şi cu mine ştiam (şi încercam din %reu să ne comportăm ca şi cum 0a!ar n-aeam. 9otuşi, era un 'el de speranţăciudată în oc0ii 3iei şi nu puteam decât să-mi ima%ine& prin ce trecuse a&i. $e tre&ise şi a'lase cămama ei murise şi apoi 'usese neoită să îndure ore şi ore de conersaţii politice acide şi strate%ii de

luptă. /nsuşi 'aptul că stătea aici aparent aproape calmă era un miracol. Presupuneam că oameniicare ţineau cu adeărat la mamele lor ar putea cu %reu să se comporte normal într-o asemeneasituaţie.

Când nimeni altcinea nu păru că aea de %ând să-i răspundă, am spus în s'ârşit* ( Presupun că da. Dar... nu ştiu prea multe despre asta.3i-am terminat restul !ăuturii şi mi-am 'erit priirea, sperând că altcinea a continua

conersaţia. +-a 'ăcut-o însă nimeni. 3ia păru de&amă%ită, dar nu mai spuse nimic când 3asonreeni la polemica despre stri%oi.

)m luat o a treia !ăutură şi m-am scu'undat în apă atât cât puteam 'ără să-mi ărs pa0arul.>ăutura era di'erită. )răta precum ciocolata şi aea 'rişca deasupra. )m luat o %ură şi am identi'icatclar %ustul înţepător al alcoolului. 9otuşi, m-am %ândit că pro!a!il ciocolata îl mai atenuase.

Când am 'ost %ata pentru o a patra !ăutură, c0elneriţă nu se edea pe nicăieri. >rusc, 3ason mise părea 'oarte, 'oarte dră%uţ. 3i-aş 'i dorit un pic de atenţie din partea lui, dar încă mai turuiadespre stri%oi şi despre te0nica des'ăşurării unui atac în milocul &ilei. 3ia şi "ddie îl apro!au

K



în'lăcăraţi, iar eu aeam sen&aţia că, dacă s-ar 0otărî să âne&e stri%oi în acest moment, ei l-ar urma.C0ristian c0iar participa la discuţie, dar era mai mult pentru a uca rolul de aocat al diaolului.9ipic pentru el. $e %ândea că un atac preenti a necesita %ardieni şi moroi, la 'el cum era de

părere 9as0a. 3ason, 3ia şi "ddie susţineau că, dacă moroii nu erau în stare, %ardienii ar tre!ui săse ocupe personal de pro!lemă. Recunosc, entu&iasmul lor era oarecum conta%ios. /mi plăcea destulde mult ideea de a-i lua prin surprindere pe stri%oi. Dar în atacurile împotria 'amiliilor >adica şi

Dro&do, toţi %ardienii 'useseră ucişi. "ra eident că stri%oii se or%ani&aseră în %rupuri 'oarte marişi 'useseră autaţi, dar toate astea îmi spuneau că ai noştri tre!uiau să 'ie şi mai prudenţi.Lăsând la o parte 'armecul lui, nu mai oiam să-l ascult pe 3ason or!ind despre a!ilităţile lui

în luptă. 4oiam încă o !ăutură. 3-am ridicat şi m-am căţărat pe mar%inea !a&inului. $pre uimireamea, lumea începu să se înârtă. 3i se mai întâmplase asta înainte, când ieşeam prea repede din !ăisau că&i cu apă 'ier!inte, dar, când lucrurile nu şi-au reenit la normal, mi-am dat seama că s-ar

putea ca !ăuturile acelea să 'i 'ost mai puternice decât am cre&ut.)m reali&at că a patra nu 'usese o idee prea !ună, dar nu oiam să mă întorc în !a&in şi să-i las

pe toţi să-şi dea seama că eram !eată. 3-am îndreptat spre o încăpere laterală în care o ă&usemdispărând pe c0elneriţă. $peram că poate e#ista o ascun&ătoare secretă de deserturi pe undea,spumă de ciocolată în loc de 'icat de raţă sau de %âscă. /n timp ce mer%eam, am 'ost 'oarte atentă la

podeaua alunecoasă, %ândindu-mă că, dacă aş cădea într-unul din !a&ine şi mi-aş spar%e capul, astami-ar a'ecta cate%oric ima%inea.

"ram atât de atentă la picioarele mele şi încercam să nu mă clatin, că am intrat în cinea. Din'ericire, 'usese ina lui5 dăduse cu spatele în mine.

( Aei, 'ii atent, am spus, încercând să-mi ţin ec0ili!rul.Dar el nu era atent la mine. Oc0ii îi erau îndreptaţi asupra unui alt tip, un tip cu un nas

însân%erat. +imerisem e#act în milocul unei !ătăi.

P)Q$PR"E"C"

Doi tipi pe care nu-i întâlnisem niciodată luaseră po&iţie de luptă. Păreau să ai!ă peste două&ecide ani şi niciunul dintre ei nu mă o!seră. Cel care intrase în mine îl îm!rânci puternic pe celălalt,o!li%ându-l să se dea mult în spate, clătinându-se.

( i-e 'rică, urlă tipul de lân%ă mine. Purta un slip erde, iar părul lui ne%ru îi stătea lins pespate din cau&a apei. 9uturor ă e 'rică. 4reţi doar să ă ascundeţi în ilele oastre şi să-i lăsaţi pe%ardieni să ă re&ole pro!lemele. Ce-o să 'aceţi când or să 'ie morţi cu toţii6 Cine o să ă apereatunci6

Celălalt tip îşi şterse sân%ele de pe 'aţă cu dosul mâinii. L-am recunoscut imediat, datorităşuiţelor lui !londe. "ra mem!rul de 'amilie re%ală care ţipase la 9as0a când or!ise despreconducerea moroilor în luptă. "a îl numise )ndreB. /ncercă să dea o loitură şi nu reuşi ( te0nica

lui era complet %reşită. ( )sta e calea cea mai si%ură. )scult-o pe iu!itoarea aia de stri%oi şi o să 'im cu toţii morţi./ncearcă să e#termine întrea%a noastră rasăF

( /ncearcă să ne sale&eF ( /ncearcă să ne 'acă să 'olosim ma%ia nea%răFQu!itoarea de stri%oi tre!uia să 'ie 9as0a. 9ipul care nu era dintr-o 'amilie re%ală era prima

persoană din a'ara micului meu cerc pe care o au&isem reodată or!ind în spriinul ei. 3-amîntre!at câţi alţii mai erau care îi împărtăşeau punctul de edere. /l pocni din nou pe )ndreB şiinstinctele mele primare ( sau poate loitura ( mă 'ăcură să intru !rusc în acţiune. )m săritînainte şi m-am !ă%at între ei. "ram încă ameţită şi un pic nesi%ură pe picioare. Dacă n-ar 'i stat atâtde aproape, pro!a!il că m-aş 'i răsturnat. )mândoi e&itară, în mod clar luaţi prin surprindere.

( Cară-te de aici, mârâi )ndreB.7iind !ăieţi şi moroi, erau mai înalţi şi mai %rei decât mine, dar pro!a!il că eu eram mai

puternică decât 'iecare din ei în parte. $perând că puteam pro'ita la ma#imum de asta, i-am apucat

J



pe amândoi de !raţ, i-am tras spre mine şi apoi i-am împins încolo cât de tare am putut. $e clătinară,neaşteptându-se la 'orţa mea. i eu m-am clătinat un pic.

Cel care nu era dintr-o 'amilie re%ală se uită 'ioros şi 'ăcu un pas spre mine. $peram că aea să'ie de modă ec0e şi nu a loi o 'ată.

( Ce 'aci6 e#clamă el.3ai multe persoane se strânseseră şi prieau a%itate. Q-am întors căutătura 'ioroasă.

( /ncerc să ă împiedic să 'iţi şi mai idioţi decât sunteţi deaF 4reţi să 'iţi de autor6 +u ă mai !ateţi între oiFDacă ă smul%eţi capetele unul altuia, asta n-o să-i sale&e pe moroi, doar dacă nu cuma

încercaţi să mai reduceţi prostia din !a%aul %enetic. )m arătat spre )ndreB. 9as0a O&era nuîncearcă să-i e#termine pe toţi. /ncearcă să te 'acă să nu mai 'ii ictimă. 3-am întors spre celălalttip. Cât despre tine, te înşeli dacă socoteşti că asta e metoda de a te 'ace au&it. 3a%ia ( mai alesma%ia o'ensiă ( necesită mult autocontrol şi, deocamdată, nu mă impresione&i cu al tău. "u ammai mult decât tine şi, dacă m-ai cunoaşte cât de cât, ai şti ce ne!unie e asta.

Cei doi tipi se 0ol!ară la mine, uluiţi. După câte se părea, eram mai e'icace ca un pistol cuelectroşocuri. 3ă ro%, cel puţin am 'ost pentru câtea secunde. Pentru că, odată ce şocul cuintelormele a dispărut, s-au năpustit din nou unul la altul. )m 'ost prinsă în încăierare şi am 'ost împinsă la

o parte, %ata să cad. Deodată, din spatele meu, 3ason îmi eni în apărare. /l pocni pe primul tip (cel care nu era dintr-o 'amilie re%ală.

)cesta &!ură înapoi, că&ând într-unul din !a&ine şi împroşcând cu apă în ur. )m ţipat,amintindu-mi de teama mea anterioară în le%ătură cu spartul capului, dar, o clipă mai târ&iu, tipul îşire%ăsi ec0ili!rul şi îşi şterse apa din oc0i.

L-am apucat pe 3ason de mână, încercând să-l opresc, dar se scutură şi îl atacă pe )ndreB. /lîm!rânci tare, împin%ându-l în câţia moroi ( prietenii lui )ndreB, !ănuiam ( care păreau căîncearcă să oprească !ătaia. 9ipul din !a&in se caţără a'ară, cu 'aţa plină de 'urie, şi se repe&i spre)ndreB. De data asta, atât 3ason, cât şi eu i-am !locat drumul. $e uită 'ioros la noi.

( +u, l-am aerti&at.9ipul strânse pumnii şi arăta ca şi cum ar 'i 'ost %ata să se repeadă la noi. Dar noi îl intimidam,

iar el nu părea să ai!ă un %rup de prieteni aici aşa cum aea )ndreB ( care înura în timp ce eradus de acolo. 3ormăind câtea ameninţări, tipul care nu era mem!ru al unei 'amilii re%ale dăduînapoi.

Qmediat ce plecă, m-am întors spre 3ason. ( i-ai ieşit din minţi6 ( 3m6 'ăcu el. ( $ă te !a%i în milocul c0estiei ăsteiaF ( i tu te-ai !ă%at, spuse el.)m început să-l contra&ic, apoi mi-am dat seama că aea dreptate.

( " altcea, am mormăit eu. "l se aplecă înainte.

( "şti !eată6 ( +u. >ineînţeles că nu. /ncerc doar să te împiedic să 'aci reo prostie. Doar pentru că îţiînc0ipui că eşti în stare să uci&i stri%oi nu înseamnă că tre!uie să-ţi erşi nerii pe toţi ceilalţi.

( $ă-mi înc0ipui6 între!ă el supărat.C0iar atunci începu să-mi 'ie %reaţă. Capul mi se înârtea şi mi-am continuat drumul spre

încăperea laterală, sperând să nu mă împiedic.Dar când am auns acolo, am ă&ut că până la urmă nu era reun 'el de cameră pentru deserturi

sau !ăuturi. "i !ine, cel puţin nu aşa cum îmi înc0ipuisem eu. "ra o cameră de 0rănire. Câţiaoameni stăteau întinşi pe şe&lon%uri acoperite de satin, cu moroi alături de ei. /n aer era miros deiasomie. Eăpăcită, am priit cu o 'ascinaţie în'iorată cum un moroi !lond se apleca şi îşi în'i%eacolţii în %âtul unei roşcate 'oarte 'rumoase. 9oţi aceşti 0rănitori arătau e#cepţional de !ine, mi-am

dat seama în acel moment. Ca nişte actriţe sau manec0ine. Doar crema pentru cei din 'amiliilere%ale.9ipul !ău îndelun% şi intens, iar 'ata înc0ise oc0ii şi desc0ise !u&ele, cu o e#presie de 'ericire

1



pură pe c0ip în timp ce endor'inele moroiului îi pătrundeau în sân%e. 3-am în'iorat, transportată înmomentele când şi eu trăisem acelaşi tip de eu'orie. /n mintea mea înceţoşată de alcool, întrea%ascenă păru dintr-odată neaşteptat de erotică. De 'apt, m-am simţit aproape ca o intrusă ( ca şi cumaş 'i priit oameni care 'ăceau se#. Când moroiul termină şi linse ultima picătură de sân%e, îşi atinse

!u&ele de o!ra&ul ei într-un sărut !lând. ( 4rei să te o'eri oluntară6

De%ete uşoare îmi atinseră a!ia simţit %âtul şi am tresărit. 3-am întors şi am ă&ut oc0ii er&i ailui )drian şi &âm!etul lui a'ectat. ( +u 'ace asta, i-am spus, dându-i mâna la o parte. ( )tunci ce cauţi aici6 între!ă. ( 3-am rătăcit. 3ă prii cu atenţie. ( "şti !eată6 ( +u. >ineînţeles că nu... dar...Greaţa mă mai slă!ise un pic, dar tot nu mă simţeam !ine.

( Cred că ar tre!ui să stau os. 3ă luă de !raţ. ( "i !ine, nu sta aici. $-ar putea să se înţelea%ă altcea. $ă mer%em într-un loc liniştit.3ă conduse într-o altă încăpere şi am priit în ur curioasă. "ra o &onă de masa. Câţia moroi

erau întinşi pe !urtă pe mese, iar personalul 0otelului le 'ăcea masa la spate şi la picioare. 2leiul pecare îl 'oloseau mirosea a ro&marin şi a laandă. /n orice alte împreurări, un masa m-ar 'i încântat,dar părea cea mai proastă idee acum să stau întinsă pe stomac.

3-am aşe&at pe podeaua acoperită cu moc0etă, spriinindu-mă de perete. )drian plecă şi seîntoarse cu un pa0ar cu apă. )şe&ându-se şi el, mi-l dădu.

( >ea asta. O să te aute. ( i-am spus, nu sunt !eată, am mormăit eu. Cu toate astea însă, am !ăut toată apa. ( O0o. /mi &âm!i. 9e-ai descurcat !ine cu !ătaia aia. Cine era celălalt tip care te-a autat6 ( Prietenul meu, am spus. Oarecum. ( 3ia aea dreptate. C0iar că sunt o %rămadă de !ăieţi în iaţa ta. ( +u-i adeărat. ( >ine. Continua să &âm!ească. 2nde e 4asilisa6 /mi ima%inam că o să 'ie nedespărţită de tine. ( " cu prietenul ei. L-am studiat. ( Ce-i cu tonul ăsta6 "şti %eloasă6 /l rei pentru tine6 ( Dumne&eule, nu. Pur şi simplu nu-mi place. ( $e poartă urât cu ea6 între!ă el. ( +u, am recunoscut eu. O adoră. Pur şi simplu e cam nesu'erit.Pe )drian acest lucru îl distra eident.

( )0, eşti %eloasă. Petrece mai mult timp cu el decât cu tine6)m i%norat între!area.

( De ce tot între!i de ea6 9e interesea&ă6 Râse.

( $tai liniştită. +u sunt interesat de ea în acelaşi 'el în care mă interese&i tu. ( Dar eşti interesat. ( 4reau doar să or!esc cu ea. Plecă să-mi mai aducă apă. ( 9e simţi mai !ine6 mă între!ă, dându-mi pa0arul. "ra din cristal şi aea o %raură complicată.

Părea prea ele%ant pentru apă o!işnuită. ( 3da... nu credeam că !ăuturile alea sunt aşa de tari. ( )sta-i 'rumuseţea lor, c0icoti el. i apropo de 'rumuseţe... ai o culoare a pielii minunată.3-am 'oit. C0iar dacă nu lăsam să se adă la 'el de multă piele precum celelalte 'ete, era mai

mult decât oiam să-i arăt lui )drian. $au nu6 "ra cea ciudat la el. 7elul lui aro%ant de a 'i măirita... dar tot îmi plăcea să 'iu în apropierea lui. Poate că încre&uta de mine recunoştea un su'let-

perec0e.

2ndea, în adâncul minţii mele ameţite, se aprinse un !eculeţ. Dar nu puteam să-mi dau completseama despre ce era or!a. )m mai !ăut nişte apă. ( +-ai mai 'umat nicio ţi%ară de, nu ştiu, &ece minute, am o!serat, rând să sc0im! su!iectul.

8



$e strâm!ă. ( +u se 'umea&ă aici. ( $unt coninsă că ai compensat cu punci. Eâm!etul îi reeni. ( "i !ine, unii dintre noi ţinem la !ăutură. $per că n-o să ţi se 'acă rău, nu-i aşa6/ncă mă simţeam ameţită, dar nu-mi mai era %reaţă.

( +u.

( >un.3i-am adus aminte când îl isasem. 7usese doar un is, dar îmi rămăsese în minte, în specialdiscuţia despre 'aptul că eu eram înconurată de întuneric. 4oiam să-l între! despre asta... cu toatăcă ştiam că era o prostie. 7usese isul meu, nu al lui.

( )drian.../şi întoarse oc0ii lui er&i spre mine.

( Da, scumpo6 +u mă puteam 0otărî să între!. ( +u contea&ă.4ru să spună cea, apoi 'ăcu semn cu capul spre uşă.

( )0, uite-o că ine.

( Cine...Lissa intră în încăpere, căutând cu priirea în ur. Când ne reperă, am ă&ut că se calmea&ă. /nsă

nu i-am simţit emoţiile. 2nele su!stanţe precum alcoolul amorţeau le%ătura psi0ică. "ra încă unmoti pentru care n-ar 'i tre!uit să risc atât de prosteşte în această seară.

( )ici erai, spuse ea, în%enunc0ind lân%ă mine. )runcându-i o priire rapidă lui )drian, îl salutăcu o mişcare a capului.

( >ună. ( >ună şi ţie, erişoară, răspunse el, 'olosind o 'ormulă de adresare pe care mem!rii 'amiliilor

re%ale o utili&ea&ă uneori între ei. ( 9e simţi !ine6 mă între!ă Lissa. Când am ă&ut cât erai de !eată, am cre&ut că poate ai că&ut

undea şi te-ai înecat. ( +u sunt... )m renunţat să încerc să tă%ăduiesc. $unt !ine."#presia o!işnuită a lui )drian deenise serioasă în timp ce o studia pe Lissa. /mi aduse din nou

aminte de isul meu. ( Cum ai %ăsit-o6 Lissa îl prii nedumerită. ( Păi, am eri'icat toate încăperile. ( O0. Păru de&amă%it. )m cre&ut că poate ţi-ai 'olosit le%ătura psi0ică.)mândouă 'ăcurăm oc0ii mari.

( De unde ştii asta6 l-am între!at repede.Doar câţia oameni de la şcoală ştiau despre asta. )drian or!ise despre ea la 'el de de&inolt ca

şi cum ar 'i or!it despre culoarea părului meu.

( Aei, nu pot să-mi diul% toate secretele, nu-i aşa6 spuse el misterios. i în a'ară de asta, oidouă ă purtaţi într-un 'el anume când sunteţi împreună... e %reu de e#plicat. " destul de tare... toatele%endele ec0i sunt adeărate.

Lissa îl prii cu neîncredere. ( Le%ătura 'uncţionea&ă doar într-o sin%ură direcţie. Rose poate simţi ce simt şi %ândesc eu, dar

eu nu pot 'ace la 'el în ca&ul ei. ( )0.9ăcurăm câtea momente, iar eu am mai !ăut nişte apă. )drian or!i din nou.

( Până la urmă, în ce te-ai speciali&at, erişoară6"a păru stânenită. )mândouă ştiam că era important să ţină secrete puterile ei le%ate de spirit

'aţă de alţii care ar putea a!u&a de capacitatea ei de a indeca, dar poestea 'olosită ca prete#t, cum

că nu se speciali&ase, o derana mereu. ( +u m-am speciali&at. ( i-au &is că o să te speciali&e&i6 Dar mai târ&iu6

=



( +u. ( 9otuşi, pro!a!il că eşti mai !ună la celelalte elemente, nu6 Doar că nu su'icient de puternică

să deii cu adeărat e#pertă în reunul6/ntinse mâna să o !ată pe umăr într-o etalare e#a%erată de consolare.

( Da, de unde.../n clipa în care de%etele lui o atinseră, i se tăie răsu'larea. "ra ca şi cum ar 'i loit-o un trăsnet. O

e#presie 'oarte ciudată îi apăru pe c0ip. C0iar şi !eată, am simţit alul de !ucurie care se reărsa prin le%ătură. $e uită cu oc0ii mari la )drian, uluită. Oc0ii lui erau şi ei aţintiţi asupra ei. +uînţele%eam de ce se uitau unul la altul aşa, dar mă neliniştea.

( Aei, am spus. 9ermină. i-am spus, are prieten. ( tiu, &ise el, continuând s-o priească. 2n mic &âm!et îi apăru pe !u&e. ( 9re!uie să aem o discuţie într-o &i, erişoară. ( Da, consimţi ea. ( Aei. "ram mai nedumerită ca niciodată. 9u ai un prieten. i uite-l.Clipi, reenind la realitate. +e întoarserăm toţi trei cu 'aţa către intrare. C0ristian şi ceilalţi

stăteau acolo. 3i-am amintit !rusc cum mă %ăsiseră cu !raţul lui )drian în urul meu. +ici asta nuera mai !ine. Lissa şi cu mine stăteam de o parte şi de cealaltă a lui, 'oarte aproape.

"a se ridică !rusc în picioare, părând oarecum inoată. C0ristian o priea cu curio&itate. ( +e pre%ătim să plecăm, spuse el. ( >ine, îi răspunse ea. $e uită în os la mine. "şti %ata6)m încuiinţat şi am dat să mă ridic în picioare. )drian mă prinse de !raţ în acest timp şi mă

aută să mă ridic. /i &âm!i Lissei. ( 3i-a 'ăcut plăcere să or!esc cu tine. 3ie îmi şopti 'oarte încet* $tai liniştită. i-am spus, nu

sunt interesat de ea în acel sens. +u arată aşa de !ine în costum de !aie. Pro!a!il că nu arată !inenici 'ără.

3i-am tras !raţul. ( "i !ine, n-o să a'li niciodată. ( " în re%ulă, spuse el. )m o ima%inaţie !o%ată. 3-am alăturat celorlalţi şi ne-am îndreptat

înapoi spre partea principală a 0otelului. 3ason îmi aruncă o priire la 'el de ciudată, cam tot aşacum o priise C0ristian pe Lissa, şi se ţinu la distanţă de mine, mer%ând în 'aţă cu "ddie. $presurprinderea şi neplăcerea mea, m-am tre&it mer%ând alături de 3ia. )răta ne'ericită.

( /mi... îmi pare 'oarte rău de ce s-a întâmplat, am spus în cele din urmă. ( +u tre!uie să te porţi ca şi cum ţi-ar păsa, Rose. ( +u, nu. 4or!esc serios. " ori!il... îmi pare 'oarte rău."a nu oia să se uite la mine.

( O să... adică, o să te întâlneşti cu tatăl tău curând6 ( Când or 'ace comemorarea, spuse ea rece. ( )0.

+u ştiam ce să mai spun şi am renunţat, îndreptându-mi în sc0im! atenţia spre scări în reme ceurcam înapoi la parterul 0otelului. /n mod surprin&ător, 3ia 'u cea care continuă conersaţia. ( 9e-am ă&ut oprind !ătaia aia..., spuse ea încet. )i or!it de ma%ie o'ensiă. Ca şi cum ştiai

despre ea.)0. 3inunat. )ea de %ând să încerce un şanta... sau nu6 Pentru moment, părea aproape

politicoasă. ( Doar îmi dădeam cu părerea, am spus./n niciun ca& n-aeam de %ând să-i dau de %ol pe 9as0a şi pe C0ristian.

( +u ştiu de 'apt atât de multe. Doar poeşti pe care le-am au&it. ( )0. 7u de&amă%ită. Ce 'el de poeşti6 ( ăă, păi... )m încercat să mă %ândesc la cea nici prea a%, nici prea detaliat. Cum le-am

spus tipilor ălora... c0estia cu concentrarea e importantă. 7iindcă, dacă eşti într-o luptă cu stri%oii, îţi pot distra%e atenţia tot 'elul de c0estii. )şa că tre!uie să-ţi păstre&i controlul.)sta era de 'apt o re%ulă de !a&ă a %ardienilor, dar tre!uie să 'i 'ost nouă pentru 3ia. Oc0ii i se

@



'ăcură mari de interes. ( i altcea6 Ce 'el de răi se 'olosesc6 )m clătinat din cap. ( +u ştiu. +ici nu ştiu de 'apt cum 'uncţionea&ă răile şi, cum &iceam, astea sunt doar... poeşti

pe care le-am au&it. >ănuiesc că pur şi simplu %ăseşti modalităţi de a-ţi 'olosi elementul ca pe oarmă. Cum ar 'i... cei care 'olosesc 'ocul au e'ecti un aanta pentru că 'ocul ucide stri%oii, aşa că euşor pentru ei. i cei care sunt speciali&aţi în aer pot su'oca oamenii.

C0iar trăisem acest din urmă lucru indirect, prin Lissa. 7usese în%ro&itor.Oc0ii 3iei se 'ăcură şi mai mari. ( Dar cei care se 'olosesc de apă6 între!ă ea. Cum ar putea apa să-i 'acă rău unui stri%oi6)m 'ăcut o pau&ă.

( "u... ăăă... n-am au&it niciodată reo poeste despre cei care 'olosesc apa. /mi pare rău. ( Dar ai reo idee6 Despre modalităţi prin care, să &icem, cinea ca mine ar putea să îneţe să

lupte6)0. Deci despre asta era or!a. De 'apt, nu era atât de ne!unesc. 3i-am amintit cât de

entu&iasmată păruse la întrunire când 9as0a or!ise despre atacarea stri%oilor. 3ia oia să seră&!une pe stri%oi pentru moartea mamei ei. +u era de mirare că ea şi 3ason se înţelesesem atât de

!ine.

( 3ia, am spus cu !lândeţe, ţinând uşa ca să o las să treacă5 aunseserăm aproape în 0ol acum.tiu că tre!uie să-ţi doreşti... să 'aci cea. Dar cred că ţi-ar 'i mai uşor dacă pur şi simplu ai... ăăă...încerca să te re'aci.

$e înroşi şi, dintr-odată, o aeam în 'aţă pe o!işnuita şi 'urioasa 3ia. ( +u-mi or!i de sus, spuse ea. ( Aei, nu 'ac asta. 4or!esc serios. $pun doar că nu ar tre!ui să 'aci nimic pripit câtă reme eşti

încă tul!urată, în plus...3-am oprit."a 'ăcu oc0ii mici.

( Ce6La nai!a. 9re!uia să ştie.

( Păi, nu ştiu cu adeărat ce ar putea 'ace cinea speciali&at în apă împotria unui stri%oi.Pro!a!il că e cel mai puţin 'olositor element cu care să ataci un stri%oi.

7aţa îi 'u cuprinsă de indi%nare. ( "şti o adeărată i%odie, ştiai asta6 ( /ţi spun doar adeărul. ( "i !ine, să-ţi spun eu ţie adeărul. "şti o idioată a!solută când e or!a de !ăieţi.3-am %ândit la Dimitri. +u se înşela întru totul.

( 3ason e minunat, continuă ea. 2nul dintre cei mai dră%uţi tipi pe care-i cunosc ( şi nicimăcar nu o!seriF )r 'ace orice pentru tine şi tu ai plecat să te arunci în !raţele lui )drian Qas0:o.

Cuintele ei mă surprinseră. Oare 3ia 'ăcuse o pasiune pentru 3ason6 i, deşi 'ără îndoială nu

mă aruncasem în !raţele lui )drian, îmi dădeam seama că era posi!il să 'i dat această impresie. ic0iar dacă nu era adeărat, asta nu l-ar 'i împiedicat pe 3ason să se simtă i%nit şi înşelat. ( )i dreptate, am spus.3ia 'ăcu oc0ii mari la mine, atât de uimită că îi dădusem dreptate, încât nu mai spuse nimic tot

restul drumului.)m auns în acea parte a 0otelului care se despărţea în aripi di'erite pentru !ăieţi şi 'ete. L-am

apucat pe 3ason de !raţ în reme ce toţi ceilalţi plecau. ( $tai un pic, i-am spus.$imţeam neoia acută să-l liniştesc în le%ătură cu )drian, dar o părticică din mine se între!a dacă

o 'ăceam pentru că îl doream cu adeărat pe 3ason sau doar pentru că-mi plăcea ideea ca el să mădorească şi că, în mod e%oist, nu oiam să pierd acest lucru. $e opri şi se uită la mine. )ea un aer

neîncre&ător. ( 4oiam să-ţi spun că-mi pare rău. +-ar 'i tre!uit să ţip la tine după !ătaie ( ştiu că încercaidoar să auţi. i cu )drian... nu s-a întâmplat nimic. 4or!esc serios.



( +u părea aşa, spuse 3ason./nsă supărarea de pe 'aţa lui scă&use.

( tiu, dar crede-mă, e numai ina lui. ) 'ăcut un 'el de pasiune stupidă pentru mine.9onul meu tre!uie să 'i 'ost conin%ător, pentru că 3ason &âm!i.

( Păi, e %reu să nu 'aci. ( "l nu mă interesea&ă, am continuat. $au altcinea. "ra o mică minciună, dar în acel moment

nu credeam că aea reo importanţă. Curând, aeam să-l uit pe Dimitri, iar 3ia ausese dreptate în priinţa lui 3ason. "ra minunat şi plăcut şi dră%uţ. )ş 'i o idioată să nu mer% mai departe... nu6/mi ţineam încă mâna pe !raţul lui şi l-am tras spre mine. $emnalul îi 'u de auns. $e aplecă şi

mă sărută şi, în timp ce 'ăceam asta, m-am tre&it împinsă în perete ( cam la 'el cum se întâmplasecu Dimitri în sala de antrenamente. >ineînţeles, nu era nici pe departe cum 'usese cu Dimitri, darera totuşi plăcut. L-am îm!răţişat pe 3ason şi am început să-l tra% mai aproape.

( +e-am putea duce... undea, am spus. "l se dădu înapoi şi râse. ( +u când eşti !eată. ( +u sunt... atât... nu mai sunt atât de !eată, am spus, încercând să-l tra% înapoi.$ărutându-mă uşor pe !u&e, 'ăcu un pas în spate.

( $u'icient de !eată. 2ite ce e, nu mi-e uşor, crede-mă. Dar dacă o să mă mai rei şi mâine (

când o să 'ii trea&ă ( atunci o să or!im.$e aplecă şi mă sărută din nou. )m încercat să-mi încolăcesc !raţele în urul lui, dar se eli!eră

din nou. ( 2şurel, 'etiţo, %lumi el, retră%ându-se spre coridorul lui.3-am încruntat la el, dar el râse doar şi se întoarse, în timp ce se depărta, încruntătura îmi

dispăru şi m-am îndreptat spre camera mea cu un &âm!et pe 'aţă.

CQ+CQ$PR"E"C"

) doua &i dimineaţă încercam să-mi 'ac cu oă un%0iile de la picioare ( nu era uşor cu oma0mureală atât de în%ro&itoare ( când am au&it o !ătaie în uşă. Lissa plecase când m-am tre&it,aşa că am traersat camera clătinându-mă, încercând să nu-mi stric lacul de un%0ii ud. Desc0i&ânduşa, l-am ă&ut pe unul dintre an%aaţii 0otelului stând în pra% cu o cutie mare în !raţe. O dădu într-o parte ca să se poată uita pe după ea la mine.

( O caut pe Rose Aat0aBa?. ( "u sunt.Q-am luat cutia. "ra mare, dar nu atât de %rea. 3ulţumindu-i repede, am înc0is uşa, între!ându-

mă dacă ar 'i tre!uit să-i dau !acşiş. +u mai conta.3-am aşe&at pe podea, lân%ă cutie. +u scria nimic pe ea şi era si%ilată cu !andă ade&iă. )m

%ăsit un pi# şi am per'orat !anda. Odată ce am rupt-o su'icient, am desc0is cutia şi m-am uitat

înăuntru."ra plină cu par'umuri.9re!uie să 'i 'ost cel puţin trei&eci de cutiuţe cu dierse mărci de par'um în%0esuite acolo. De

unele au&isem, de altele nu. "rau de la cele incredi!il de scumpe, de nielul starurilor de cinema, lasortimente ie'tine pe care le ă&usem în ma%a&ine. "ternit?. )n%el. 4anilia 7ields. ade >lossom.3ic0ael ors. Poison. A?pnotic Poison. Pure Poison. Aapp?. Li%0t >lue. oan 3us:. Pin: $u%ar.4era San%. )m luat cutiuţele una câte una, am citit ce scria pe ele, apoi am scos 'lacoanele ca să lemiros.

)unsesem cam la umătate când mi-am dat seama care era adeărul. 3ai mult ca si%ur, erau dela )drian.

+u ştiam cum de reuşise să arane&e lirarea lor la 0otel într-un interal atât de scurt de timp, dar

!anii pot 'ace să se îndeplinească aproape orice. 9otuşi, nu aeam neoie de atenţia unui moroi !o%at şi răs'ăţat5 după câte se părea, nu înţelesese semnalele mele. Cu părere de rău, am început să pun par'umurile înapoi în cutie ( apoi m-am oprit. >ineînţeles că aeam să le înapoie&... dar nu era

K



nimic rău dacă le miroseam înainte.)m început din nou să scot 'lacon după 'lacon. La unele miroseam doar capacul5 pe altele le

puleri&am în aer. $erendipit?. Dolce T Ga!!ana. $0alimar. Dais?. 3iroseam esenţă după esenţă*tranda'iri, iolete, santal, portocală, anilie, or0idee...

Când am terminat, nasul a!ia îmi mai 'uncţiona. 9oate acestea 'useseră 'ăcute pentru oameni. "iaeau un simţ mai sla! al mirosului decât ampirii şi c0iar decât d0ampirii, aşa că par'umurile erau

'oarte puternice, înţele%eam mai !ine la ce se re'erise )drian când spusese că e su'icient să-ţi daidoar o sin%ură dată cu par'um. Dacă toate aceste sticluţe mă 'ăceau pe mine să 'iu ameţită, puteamsă-mi înc0ipui ce ar simţi un moroi.

"#cesul sen&orial nu mă auta prea mult nici în priinţa durerii de cap cu care mă tre&isem.)m !ă%at la loc par'umurile, de data asta de-adeăratelea, oprindu-mă doar atunci când am auns

la unul anume care îmi plăcea 'oarte mult. )m e&itat, ţinând cutiuţa în mână. )poi, am scos 'laconulroşu şi l-am mirosit din nou. "ra un par'um proaspăt, dulce. )ea un miros de 'ruct ( dar nu un'ruct con'iat sau unul cu %ust leşios. 3i-am 'rământat creierii pentru a-mi aduce aminte un par'um

pe care-l simţisem odată la o 'ată din internatul meu. /mi spusese numele 'ructului a cărui esenţă ode%aa. "ra ca o cireaşă... dar mai intens. Coacă&e, asta era. i iată-l în acest par'um, amestecat cuunele esenţe 'lorale* lăcrămioare şi altele pe care nu le puteam identi'ica. Oricare era amestecul, îmi

plăcea. Dulce ( dar nu prea dulce. 3-am uitat pe cutie, căutând numele. )mor )mor. ( >ineînţeles, am !odo%ănit, aând în edere cât de multe pro!leme sentimentale se părea că

am în ultima reme.Cu toate astea, am păstrat par'umul şi am împac0etat restul la loc.Ridicând cutia în !raţe, am dus-o os la recepţie şi am căpătat nişte !andă ade&iă pentru a o

si%ila din nou. De asemenea, am primit indicaţii unde se a'la camera lui )drian. După câte se părea,Qas0:oii aeau aproape o întrea%ă aripă numai pentru ei. +u era prea departe de camera 9as0ei.

$imţindu-mă ca un curier, am stră!ătut 0olul şi m-am oprit în 'aţa uşii lui. /nainte de a reuşi săciocănesc, uşa se desc0ise şi )drian apăru în 'aţa mea. Părea la 'el de surprins ca mine.

( 3icuţule d0ampir, spuse el cu prietenie. +u mă aşteptam să te ăd aici. ( /ţi înapoie& astea.)m împins cutia spre el înainte să poată o!iecta. O prinse neîndemânatic, clătinându-se un pic

surprins. Odată ce o apucă !ine, 'ăcu câţia paşi înapoi şi o aşe&ă pe podea. ( +u ţi-a plăcut niciunul6 între!ă. 4rei să-ţi mai aduc6 ( +u-mi mai trimite cadouri. ( +u a 'ost un cadou. " un sericiu pu!lic. Ce 'emeie n-are par'um6 ( +-o mai 'ace, i-am spus 0otărâtă.Pe neaşteptate, o oce din spatele lui între!ă*

( Rose, tu eşti6)m priit pe lân%ă el. Lissa.

( Ce 'aci aici6

Cum mă durea capul şi presupuneam că era împreună cu C0ristian, îi !locasem %ândurile cât de !ine putusem în această dimineaţă. /n mod normal, aş 'i ştiut din clipa în care m-am apropiat că eraîn cameră. +u se aşteptase să apar aici.

( 9u ce cauţi aici6 între!ă ea. ( Doamnelor, doamnelor, spuse )drian ironic. +u e neoie să ă certaţi pentru mine.L-am priit 'ioros.

( +u ne certăm. 4reau doar să ştiu ce se petrece aici. )m simţit un miros de a'ters0ae şi amau&it o oce în spatele meu.

( i eu.)m tresărit. Răsucindu-mă, l-am ă&ut pe Dimitri stând pe coridor. Aa!ar nu aeam ce căuta în

aripa Qas0:o.

$e îndreaptă spre camera 9as0ei, îmi su%eră o oce interioară. 7ără îndoială, Dimitri se aşteptamereu ca eu să intru în tot 'elul de încurcături, dar cred că ederea Lissei aici îl luase pe nepre%ătite.Păşi pe lân%ă mine şi intră în cameră, uitându-se la toţi trei.



( "leii de se# masculin şi 'eminin nu au oie să 'ie unii în camerele altora.tiam că, dacă aş 'i atras atenţia asupra 'aptului că )drian nu era e#act un ele, n-aeam să

scăpăm din încurcătură. +u aeam oie să 'im în camera niciunui !ăiat. ( Cum reuşeşti mereu să 'aci asta6 l-am între!at pe )drian, e#asperată. ( $ă 'ac ce6 ( $ă ne tot pui în situaţii enanteF "l c0icoti.

( 4oi sunteţi cele care aţi enit aici. ( +-ar 'i tre!uit să le laşi să intre, îl mustră Dimitri. $unt conins că ştii re%ulile de la )cademia$'. 4ladimir.

)drian ridică din umeri. ( Da, dar nu sunt o!li%at să mă supun reuneia. ( Poate că nu, spuse Dimitri cu răceală. Dar m-aş 'i aşteptat ca totuşi să le respecţi.)drian îşi dădu oc0ii peste cap şi spuse*

( $unt oarecum surprins să te ăd pe tine 'ăcând morală pe tema le%ăturilor cu 'ete minore.Oc0ii lui Dimitri scăpărară de mânie şi, pentru o clipă, am cre&ut că s-ar putea să-l ăd

pier&ându-şi controlul pe seama căruia îl necăisem adesea. Dar rămase calm şi doar pumnii luiîncleştaţi arătau cât de 'urios era.

( /n plus, continuă )drian, nu se petrecea nimic indecent. Pierdeam doar remea. ( Dacă rei să ;pier&i remea< cu 'etişcane, 'ă-o într-unul din spaţiile pu!lice. +u prea-mi plăcea că Dimitri ne spunea ;'etişcane< şi aeam oarecum impresia că reacţiona

e#a%erat. De asemenea, !ănuiam că reacţia lui aea în parte le%ătură cu 'aptul că eu mă a'lam acolo./n acel moment )drian râse, un râs ciudat care îmi 'ăcu pielea de %ăină.

( 7etişcane6 7etişcane6 $i%ur. 9inere şi !ătrâne în acelaşi timp. )!ia dacă au ă&ut cea îniaţă, însă dea au ă&ut prea multe. 2na e însemnată cu iaţă, iar cealaltă e însemnată cu moarte...şi ele sunt cele în priinţa cărora îţi 'aci pro!leme6 7ă-ţi pro!leme în priinţa ta, d0ampirule. 7ă-ţi

pro!leme în priinţa ta şi 'ă-ţi pro!leme în priinţa mea. +oi suntem cei tineri. +oi ceilalţi, care eram martori la scenă, 'ăcuserăm oc0ii mari. +u cred că se aşteptase cinea ca

)drian să o ia ra&na 'ără este.)drian era din nou calm şi arăta per'ect normal. $e întoarse şi merse către 'ereastră, aruncând-ne

o priire de%aată în timp ce-şi scotea ţi%ările. ( Domnişoarelor, pro!a!il că ar tre!ui să plecaţi. )re dreptate. )m o in'luenţă proastă.)m sc0im!at câtea priiri cu Lissa. )m plecat amândouă în %ra!ă şi l-am urmat pe Dimitri

până în capătul culoarului, spre 0olul 0otelului. ( )sta a 'ost... !i&ar, am spus după câtea minute. +u spuneam nicio noutate, dar, ei !ine,

cinea tre!uia s-o 'acă. ( 7oarte, apro!ă Dimitri. +u mai părea atât 'urios, cât nedumerit. Când am auns în 0ol, am rut s-o urme& pe Lissa înapoi

spre camera noastră, dar Dimitri mă stri%ă.

( Rose, spuse el. Pot să or!esc cu tine6)m simţit un al de înţele%ere dinspre Lissa. 3-am întors spre Dimitri şi ne-am retras spremar%inea încăperii, ca să nu stăm în calea celor care treceau. 2n %rup de moroi cu diamante şi

!lănuri trecu pe lân%ă noi, cu priiri neliniştite. 3aordomii îi urmau cu !a%aele. Oameniicontinuau să plece în căutare de locuri mai si%ure. Paranoia proocată de stri%oi era departe de a ses'ârşi.

4ocea lui Dimitri mă 'ăcu !rusc să 'iu din nou atentă la el. ( )cela era )drian Qas0:oRostise numele în acelaşi 'el în care o 'ăcea toată lumea.

( 3da, ştiu. ( "a doua oară când te ăd cu el.

( 3da, am răspuns nepăsătoare. 2neori ne petrecem timpul împreună.Dimitri ridică dintr-o sprânceană, apoi 'ăcu repede semn cu capul spre locul de unde eniserăm. ( Petreci mult timp în camera lui6

I



Câtea replici îmi eniră deodată în minte, apoi am rostit una e#celentă. ( Ce se întâmplă între mine şi el nu e trea!a ta... )m reuşit să o spun pe un ton 'oarte

asemănător cu cel 'olosit de Dimitri 'aţă de mine când 'ăcusem un comentariu similar despre el şi9as0a.

( De 'apt, cât timp eşti la )cademie, ceea ce 'aci este trea!a mea. ( +u şi iaţa mea personală. +u ai niciun cuânt în priinţa asta.

( /ncă nu eşti adult. ( $unt su'icient de aproape. /n a'ară de asta, n-o să dein ca prin 'armec adult la aniersarea de1I ani.

( )sta e eident, spuse el. )m roşit. ( +u asta am rut să spun. )m rut să... ( tiu ce-ai rut să spui. i amănuntele nu contea&ă acum. "şti o eleă a )cademiei. "u sunt

instructorul tău. " trea!a mea să te aut şi să te protee&. ) te a'la în dormitorul unuia ca el... ei !ine,aşa nu eşti proteată.

( 3ă descurc cu )drian Qas0:o, am !om!ănit. " ciudat ( 'oarte ciudat, la prima edere (dar ino'ensi.

/n sinea mea, mă între!am dacă pro!lema lui Dimitri putea 'i %elo&ia. Pe Lissa nu o luase la o

parte să ţipe la ea. Gândul mă !ucură un pic, dar apoi mi-am amintit că mă între!asem de ce trecuseDimitri pe acolo.

( )propo de ieţi personale... presupun că te duceai s-o i&ite&i pe 9as0a, nu6tiam că era mesc0in din partea mea şi mă aşteptam la un răspuns de %enul ;nu e trea!a ta<. /n

sc0im!ă, el răspunse* ( De 'apt, o i&itam pe mama ta. ( O să te com!ini şi cu ea6tiam, desi%ur, că nu aea să 'acă asta, dar %luma păruse prea !ună ca să o las să scape.Qar el părea să-şi 'i dat seama de asta şi-mi aruncă numai o priire plictisită.

( +u, e#aminam doar nişte date noi despre stri%oii din atacul Dro&do.$upărarea şi maliţio&itatea mea dispărură. Dro&doii. 7amilia >adica. Dintr-odată, tot ce se

petrecuse în această dimineaţă părea incredi!il de neînsemnat. Cum putusem să stau acolo certându-mă cu Dimitri despre idile care se puteau sau nu petrece, când el şi ceilalţi %ardieni încercau să ne

protee&e6 ( Ce aţi a'lat6 l-am între!at discret. ( )m reuşit să dăm de urma câtora stri%oi, spuse el. $au cel puţin a oamenilor care au 'ost cu

ei. "rau martori care locuiau în apropiere, şi-au &ărit câtea dintre maşinile pe care le-a 'olosit%rupul. Plăcuţele de înmatriculare erau toate din state di'erite ( %rupul pare să se 'i despărţit,

pro!a!il pentru a ne 'i nouă mai %reu să-i urmărim. Dar unul dintre martori a reuşit să adă numărulunei plăcuţe. " înre%istrat la o adresă din $po:ane.

( $po:ane6 am între!at neîncre&ătoare. $po:ane, Sas0in%ton6 Cine s-ar ascunde în $po:ane6

7usesem acolo o dată. "ra cam la 'el de plictisitor ca orice alt oraş din re%iunile păduroase dinnord-est. ( $tri%oii, după câte se pare, spuse el impasi!il. )dresa era 'alsă, dar alte doe&i arată că ei sunt

cu adeărat acolo. " un 'el de centru comercial care are nişte tunele su!terane. )u 'ost reperaţistri%oi în apropierea acelei &one.

( )tunci... 3-am încruntat. O să te duci după ei6 O să se ducă cinea6 )dică, asta spunea 9as0ade la !un început... Dacă ştim unde sunt...

Clătină din cap. ( Gardienii nu pot 'ace nimic 'ără apro!are de la superiori. Deci nu o să întâmple prea curând.)m o'tat.

( Pentru că moroii or!esc prea mult.

( $unt prudenţi, spuse el.)m simţit că dein din nou a%itată. ( 7ii serios. +ici c0iar tu nu poţi să-ţi doreşti să 'ii prudent de data asta. tii cu adeărat unde se



ascund stri%oii. $tri%oi care au masacrat copii. +u rei să-i ataci atunci când nu se aşteaptă la asta64or!eam ca 3ason acum.

( +u e aşa de uşor, spuse el. Răspundem în 'aţa Consiliului %ardienilor şi a %uernului moroi. +u putem pur şi simplu să dăm !u&na şi să acţionăm impulsi. i oricum, nu ştim încă tot. +utre!uie să intri niciodată într-o situaţie 'ără să cunoşti toate detaliile.

( Qar lecţii de iaţă Een, am o'tat. 3i-am trecut o mână prin păr, strân%ându-mi-l după urec0i.

Până la urmă, de ce mi-ai spus asta6 $unt c0estiuni de-ale %ardienilor. +u sunt %enul de lucruri pecare le împărtăşeşti noicilor./şi cântări următoarele cuinte, iar e#presia lui se îm!lân&i. /ntotdeauna arăta %ro&a, dar aşa îmi

plăcea cel mai mult. ( )m spus câtea lucruri... alaltăieri şi a&i... pe care n-ar 'i tre!uit să le spun. Lucruri

o'ensatoare despre ârsta ta. )i şaptespre&ece ani... dar eşti capa!ilă să te descurci şi să te ocupi deaceleaşi lucruri pe care le 'ac cei care sunt mult mai mari decât tine.

Qnima îmi deeni uşoară şi începu să-mi !ată repede. ( $erios6"l încuiinţă din cap.

( "şti încă 'oarte tânără din multe puncte de edere ( şi te comporţi imatur ( dar sin%ura

modalitate de a sc0im!a cu adeărat acest lucru este să te trate& ca pe un adult. 9re!uie să 'ac astamai mult. tiu că, primind această in'ormaţie, ei înţele%e cât de importantă e şi o ei păstra pentrutine.

+u-mi plăcea să mi se spună că mă comportam imatur, dar îmi plăcea ideea că-mi a or!i de pe po&iţii de e%alitate.

( Dim:a, se au&i o oce.9as0a O&era se apropie de noi. Eâm!i când mă ă&u.

( >ună, Rose.$e &isese cu !una mea dispo&iţie.

( >ună, am spus pe un ton impasi!il.Puse o mână pe ante!raţul lui Dimitri, lăsându-şi de%etele să-i alunece pe pielea 0ainei lui. )m

urmărit acele de%ete cu mânie. Cum îndră&neau ele să-l atin%ă6 ( )i e#presia aceea, îi spuse ea. ( Ce e#presie6 între!ă el.Priirea seeră pe care o ausese cu mine dispăru. Pe !u&e, i se aşternu un uşor &âm!et su%esti.

2nul aproape esel. ( Priirea aceea care spune că o să 'ii de sericiu toată &iua. ( $erios6 )m o priire de %enul ăsta6 4ocea lui aea un ton ironic, amu&at. "a încuiinţă. ( Când se termină o'icial sc0im!ul tău6 Dimitri aea de 'apt ( ur ( o 'i%ură spăsită. ( )cum o oră. ( +u mai poţi continua aşa, o'tă ea. )i neoie de o pau&ă.

( Păi, dacă iei în considerare că sunt mereu %ardianul Lissei... ( Pentru moment, spuse ea cu su!înţeles.3i se 'ăcu mai rău decât îmi 'usese noaptea trecută.

( $us are loc un mare concurs de !iliard. ( +u pot, spuse el, dar încă mai aea &âm!etul pe 'aţă. C0iar dacă n-am mai ucat de multă

reme...Ce n-ai...6 Dimitri uca !iliard6Dintr-odată, nu mai conta că tocmai auseserăm o discuţie despre cum mă trata el ca pe un adult.

O parte mică din mine ştia că era un mare compliment ( dar restul oia ca el să se poarte cu mineaşa cum o 'ăcea cu 9as0a. Glumeţ. +ostim. Destins. "rau atât de apropiaţi unul cu altul, atât de înlar%ul lor.

( Aaide, atunci, îl ru%ă ea. Doar o rundăF Q-am putea !ate pe toţi. ( +u pot, repetă el. Părea că re%retă. +u când se întâmplă atâtea."a se potoli un pic.

IJ



( +u. Presupun că nu. )runcându-mi o priire, îmi spuse cu ironie* $per că-ţi dai seama cemodel de comportament in'le#i!il ai aici. +u e niciodată în a'ara sericiului.

( "i !ine, am spus, imitându-i tonul de mai înainte, cel puţin pentru moment.9as0a păru nedumerită. +u cred că i-a trecut prin minte că aş putea-o lua peste picior. Priirea

întunecată a lui Dimitri îmi spuse că el ştia e#act ce 'ăceam. 3i-am dat seama imediat căspul!erasem orice pro%res pe care îl 'ăcusem ca adult.

( )m terminat aici, Rose. +u uita ce-am or!it. ( 3da, am spus, întorcându-mă. Deodată, oiam să mă duc în camera mea şi să e%ete& oreme. Eiua asta mă o!osea dea. Cate%oric, am adău%at.

+u aunsesem departe când am dat peste 3ason. Dumne&eule. Peste tot numai !ăr!aţi. ( "şti 'urioasă, spuse el imediat ce îmi ă&u c0ipul. )ea un talent să-mi descopere stările

su'leteşti. Ce s-a întâmplat6 ( +işte... pro!leme cu autoritatea. ) 'ost o dimineaţă ciudată.)m o'tat, incapa!ilă să mi-l scot pe Dimitri din minte. 2itându-mă la 3ason, mi-am amintit cum

'usesem coninsă că oiam să mi-o pun pe !une cu el noaptea trecută. "ram sărită de pe 'i#. +u mă puteam decide în le%ătură cu niciunul. Aotărând că modalitatea cea mai !ună de a îndepărta un tipera să-i acord atenţie altuia, l-am apucat de mână pe 3ason şi l-am târât după mine.

( Aaide. +u era or!a să mer%em undea... 0m, intim a&i6 ( 3i-am înc0ipuit că nu mai erai !eată, %lumi el. Dar oc0ii lui arătau 'oarte, 'oarte serioşi. i

plini de interes. )m presupus că s-a anulat totul. ( Aei, eu îmi respect cuântul, indi'erent de ce se întâmplă.Desc0i&ându-mi mintea, am căutat-o pe Lissa. +u se mai a'la în camera noastră. Plecase undea

la reun alt eeniment re%al, 'ără îndoială pre%ătindu-se pentru marele dineu al Priscillei 4oda. ( Aaide, i-am spus lui 3ason. 3er%em în camera mea.Cu e#cepţia momentului în care s-a nimerit ca Dimitri să treacă în mod inoportun pe lân%ă

camera altcuia, nimeni nu punea cu adeărat în aplicare interdicţia priind accesul în camere în'uncţie de se#. "ra aproape ca în internatele )cademiei. /n timp ce 3ason şi cu mine urcam, i-amrelatat ce-mi spusese Dimitri despre stri%oii din $po:ane. Dimitri îmi su%erase să ţin in'ormaţiadoar pentru mine, dar eram 'urioasă pe el din nou şi nu edeam nimic rău în a-i spune lui 3ason.tiam că îl a interesa.

)eam dreptate. 3ason s-a în'lăcărat 'oarte tare. ( Ce6 e#clamă el în timp ce intram în camera mea. +u 'ac nimic6)m ridicat din umeri şi m-am aşe&at pe pat.

( Dimitri spunea... ( tiu, ştiu... te-am au&it. Despre cum să 'ii prudent şi aşa mai departe.3ason măsura 'urios camera în lun% şi-n lat.

( Dar dacă acei stri%oi atacă alţi moroi... o altă 'amilie... la nai!aF Or să-şi dorească să nu 'i 'ostatât de prudenţi.

( Las-o !altă, am spus. 3ă simţeam oarecum o'ensată că eu, aşe&ată pe pat, nu eram de auns pentru a-i descuraa planurile ne!uneşti de luptă. +u putem 'ace nimic, am conclu&ionat.$e opri din mers.

( +e-am putea duce noi. ( $ă ne ducem unde6 am între!at prosteşte. ( La $po:ane. $unt auto!u&e pe care le putem prinde în oraş. ( "u... stai. 4rei ca noi să mer%em la $po:ane şi să ne !atem cu stri%oii6 ( Da. "ddie ar 'ace-o... am putea mer%e la mallul ăla. Q-am lua prin surprindere, ei n-ar 'i

or%ani&aţi sau cea de %enul ăsta, aşa că i-am pândi şi i-am putea ucide unul câte unul...7ăcusem oc0ii mari.

( De când ai deenit atât de !ătut în cap6

( )0, înţele%. 3ersi pentru otul de încredere. ( +-are le%ătură cu încrederea, am susţinut eu, ridicându-mă şi apropiindu-mă de el. tii să te !aţi 'oarte !ine. )m ă&ut-o. /nsă asta... nu asta e soluţia. +u ne putem duce să-l luăm pur şi simplu

I1



pe "ddie şi să ne !atem cu stri%oii. )em neoie de mai multe persoane. 3ai multe pre%ătiri. 3aimulte in'ormaţii.

3i-am spriinit mâinile pe pieptul lui. "l le luă într-ale lui şi &âm!i. /ncă i se edea pasiunealuptei în priire, dar îmi dădeam seama că %ândurile i se îndreptau spre preocupări mai imediate.Cum eram eu.

( +-am rut să-ţi spun că eşti !ătut în cap, i-am &is. /mi pare rău.

( $pui asta acum doar pentru că rei să 'aci ce rei cu mine. ( >ineînţeles că da, am râs, !ucuroasă să-l ăd rela#ându-se.Conersaţia îmi aminti un pic de cea pe care C0ristian şi Lissa o auseseră în capelă.

( Păi, spuse el, nu cred că o să 'ie prea %reu să se pro'ite de mine. ( >un. Pentru că sunt multe lucruri pe care reau să le 'ac.3i-am strecurat mâinile în urul %âtului lui. /i simţeam pielea caldă su! de%ete şi mi-am amintit

cât de mult îmi plăcuse să-l sărut noaptea trecută.Din senin, spuse*

( C0iar că eşti elea lui. ( ) cui6 ( ) lui >eli:o. 3-a stră'ul%erat %ândul ăsta atunci când ai menţionat că aem neoie de mai

multe in'ormaţii şi toate celelalte. 9e comporţi e#act ca el. )i deenit 'oarte serioasă de când îţi petreci remea cu el.

( +u-i adeărat.3ason mă trăsese mai aproape, dar, !rusc, nu mai aeam o dispo&iţie atât de romantică. /mi

dorisem să ne sărutăm şi să uit de Dimitri pentru o reme, nu să am o conersaţie despre el. Deunde îi enise asta în minte6 3ason ar 'i tre!uit să-mi alun%e %ândurile cenuşii. /nsă el nici măcarnu-şi dădea seama că lucrurile scârţâiau.

( Pur şi simplu te-ai sc0im!at, asta-i tot. +u e cea rău... doar di'erit.Pălără%eala lui mă în'urie, dar înainte de a putea i&!ucni, %ura lui o întâlni pe a mea într-un

sărut. Orice discuţie încetă. 2n pic din acea 'urie întunecată începuse să crească în mine, dar pur şisimplu i-am diriat intensitatea spre atin%erile 'i&ice, spre îm!răţişările 'e!rile. L-am tras în os pe

pat, reuşind să 'ac asta 'ără să întrerup sărutul. 3ă pricepeam să 'ac mai multe în acelaşi timp. 3i-am în'ipt un%0iile în spatele lui, în timp ce mâinile îi urcară lin pe cea'a mea şi-mi des'ăcură coada

pe care tocmai o 'ăcusem cu câtea minute înainte. 9recându-şi de%etele prin părul des'ăcut, îşico!orî %ura şi-mi sărută %âtul.

( "şti... minunată, îmi spuse.i îmi dădeam seama că or!ea serios. 9oată 'aţa îi strălucea de pasiune pentru mine.3i-am arcuit %âtul, lăsându-i !u&ele să-mi apese mai tare pielea, iar mâinile i se strecurară pe

su! !lu&a mea, alunecându-mi în sus pe a!domen, a!ia atin%ând mar%inea sutienului.Cum tocmai ausesem o ceartă cu un minut în urmă, am 'ost surprinsă să ăd lucrurile

în'ier!ântându-se atât de repede. $incer, însă... nu conta. /n acest 'el îmi trăisem toată iaţa. Rapid

şi intens. /n noaptea în care Dimitri şi cu mine că&usem ictime 'armecului de atracţie 'i&ică al lui4ictor Das0:o, pasiunea 'usese de asemenea 'oarte intensă. Dimitri reuşise s-o controle&e însă, aşacă uneori luasem lucrurile mai încet... şi asta 'usese minunat într-un 'el. Dar în cea mai mare parte atimpului, 'usese %reu să ne reţinem. $imţeam asta din nou. 7elul în care mâinile lui îmi'rământaseră trupul. $ăruturile intense, puternice.

/n acel moment am înţeles cea./l sărutam pe 3ason, dar în mintea mea eram cu Dimitri. i nu era ca şi cum mi-l aminteam pur

şi simplu. "'ecti îmi ima%inam că eram cu Dimitri ( c0iar acum ( retrăind acea noapte din nou.Cu oc0ii înc0işi, era uşor să mă amă%esc.

Dar când i-am desc0is şi am ă&ut oc0ii lui 3ason, am ştiut că el era trup şi su'let cu mine. 3ăadora şi mă dorise de multă reme. Ca eu să 'ac asta... să 'iu cu el şi să mă mint că eram cu

altcinea... +u era cinstit.3-am desprins din !raţele lui.

I8



( +u... nu.3ason se opri imediat pentru că %enul acesta de !ăiat era el.

( " prea mult6 între!ă. )m încuiinţat. ( " în re%ulă. +u tre!uie să 'acem asta, spuse, întinse din nou mâna către mine şi m-am tras mai

departe de el. ( +u, pur şi simplu nu... nu ştiu. Aai să ne oprim, !ine6

( "u... Rămase 'ără cuinte pentru o clipă. Ce s-a întâmplat cu acea ;%rămadă de lucruri< pecare oiai să le 'aci63da... era cam urât, dar ce puteam spune6 +u pot să te atin% pentru că, atunci când o 'ac, pur şi

simplu mă %ândesc la celălalt tip pe care îl reau de 'apt. 9u eşti doar un su!stitut.)m în%0iţit un nod, simţindu-mă aiurea.

( /mi pare rău, 3ase. Pur şi simplu nu pot."l se ridică în capul oaselor şi-şi trecu o mână prin păr.

( >ine. /n re%ulă. 4ocea îi era rece. ( "şti supărat./mi aruncă o priire rapidă şi tul!urată.

( $unt doar nedumerit. +u pot să-ţi desci're& semnalele. >a eşti plină de pasiune, !a eşti rece.

/mi spui că mă rei, îmi spui că nu mă rei. Dacă ai ale%e una, ar 'i !ine, dar continui să mă 'aci săcred cea şi apoi aun%i să te îndrepţi într-o direcţie complet di'erită. +u doar acum ( mereu.

"ra adeărat. /l tot plim!asem încolo şi-ncoace. 2neori îi arătam a'ecţiune, alteori îl i%noramcomplet.

( 4rei să 'ac cea anume6 între!ă în lipsa răspunsului meu. Cea care să... nu ştiu. $ă te 'acă săte simţi mai !ine în priinţa mea6

( +u ştiu, am spus încet. "l o'tă. ( )tunci ce rei în %eneral6Pe Dimitri, m-am %ândit. /n sc0im!, m-am repetat.

( +u ştiu.O'tând, se ridică în picioare şi se îndreptă către uşă.

( Rose, pentru cinea care pretinde că rea să strân%ă cât mai multe in'ormaţii cu putinţă, ai'oarte multe de a'lat despre tine.

2şa se trânti în spatele lui. E%omotul mă 'ăcu să tresar şi, în timp ce prieam cu oc0ii pierduţispre locul unde 3ason stătuse adineauri, am înţeles că aea dreptate. )eam într-adeăr multe dea'lat.

)Q$PR"E"C"

Lissa m-a %ăsit mai târ&iu în &iua aceea. )dormisem după ce 3ason plecase, prea deprimată

pentru a mă ridica din pat. 2şa trântită de ea mă tre&i !rusc."ram !ucuroasă să o ăd. $imţeam neoia să or!esc despre %a'a pe care o 'ăcusem 'aţă de3ason, dar, înainte de-a o putea 'ace, i-am citit emoţiile. "ra la 'el de tul!urată ca şi mine. )şa căam pus-o pe ea pe primul loc, ca întotdeauna.

( Ce s-a întâmplat6$e aşe&ă pe pat, ârându-se în pilota de pu', 'urioasă şi tristă.

( C0ristian. ( $erios6 +u ştiam să se 'i certat reodată. $e tac0inau mult, dar de-aici şi până să aun%ă aproape să

plân%ă... ( ) a'lat... că am 'ost la )drian de dimineaţă.

( )oleu, am spus. 3da. )sta s-ar putea să 'ie o pro!lemă.Ridicându-mă, m-am dus la măsuţa de toaletă şi am %ăsit peria de păr. $trâm!ându-mă, m-am

dus în 'aţa o%lin&ii cu ramă aurită şi am început să-mi perii părul încâlcit din cau&a somnului.

I=



"a %emu. ( Dar nu s-a întâmplat nimicF C0ristian se a%ită de%ea!a. +u-mi ine să cred că n-are încredere

în mine. ( )re încredere în tine. 9oată c0estia asta e pur şi simplu ciudată, asta-i tot.3-am %ândit la Dimitri şi la 9as0a.

( Gelo&ia îi 'ace pe oameni să 'acă şi să spună lucruri stupide.

( Dar nu s-a întâmplat nimic, repetă ea. )dică, ai 'ost acolo şi... 0ei, n-am a'lat până acum. Cecăutai acolo6 ( )drian mi-a trimis o ditamai cutia cu par'umuri. ( i-a... rei să spui cutia aia uriaşă pe care o cărai6 )m încuiinţat. ( 2au. ( 3da. 4enisem s-o înapoie&. /ntre!area e* ce căutai tu acolo6 ( 4or!eam doar, spuse ea ea&i./ncepu să se destindă, pe punctul de a-mi spune cea, dar apoi se opri. )m simţit cum %ândul

aproape că aun%e în &ona %ândirii conştiente, apoi e împins înapoi. ( )m o mulţime de lucruri să-ţi spun, dar mai întâi reau să ştiu ce e cu tine. ( +u e nimic cu mine.

( Cum rei, Rose. "u nu citesc %ândurile, dar ştiu când eşti supărată de cea. )i 'ost camdeprimată de la Crăciun încoace. Ce se întâmplă6

+u era momentul să-i de&ălui că maică-mea îmi spusese de 9as0a şi Dimitri. Dar i-am poestitdespre 3ason ( eliminând motiul pentru care mă oprisem ( şi pur şi simplu înc0eind cu ce seîntâmplase.

( Păi..., spuse ea când am terminat. sta era dreptul tău. ( tiu. Dar l-am cam amă%it. )ea motie să 'ie supărat. ( Pro!a!il că puteţi să re&olaţi asta, totuşi. Du-te şi or!eşte cu el. " ne!un după tine."ra mai mult decât o neînţele%ere. Lucrurile dintre 3ason şi mine nu puteau 'i re&olate atât de

uşor. ( +u ştiu, i-am spus. +u toţi sunt ca tine şi C0ristian. 7aţa i se întunecă. ( C0ristian. 9ot nu-mi ine să cred că se comportă atât de stupid.)m i&!ucnit în râs 'ără să reau.

( Liss, oi o să ă sărutaţi şi o să ă împăcaţi într-o &i. Pro!a!il că o să 'aceţi mai mult decât săă sărutaţi.

3ă luase %ura pe dinainte. "a 'ăcu oc0ii mari. ( tii. Clătină e#asperată din cap. >ineînţeles că ştii. ( /mi pare rău, am spus. +u intenţionasem să-i arăt că ştiam despre c0estia cu se#ul, nu înainte de a-mi spune ea însăşi.

3ă prii cu atenţie. ( Cât de mult ştii6

( Am, nu mult, am minţit eu.9erminasem cu periatul părului, dar am început să mă oc cu mânerul periei pentru a-i eita priirea.

( 9re!uie să înăţ să nu te mai las să intri în mintea mea, !om!ăni ea. ( " sin%ura modalitate de a ;or!i< cu tine în ultimul timp./ncă o scăpare.

( Ce rea să însemne asta6 ru să ştie ea. ( +imic... eu...3ă priea cu seeritate.

( "u... eu... nu ştiu. Pur şi simplu simt că nu mai or!im la 'el de mult. ( " neoie de două persoane pentru a re&ola asta, spuse ea, cu ocea din nou !lândă.

( )i dreptate, am spus, 'ără s-o corecte& că două persoane puteau re&ola asta doar dacă unadintre ele nu era mereu cu prietenul ei."ra adeărat, eram inoată în 'elul meu de impasul în care aunseseră lucrurile ( dar oisem să

I@



or!esc cu ea de mai multe ori în ultimul timp. Pur şi simplu, momentul nu păruse niciodată potriit ( nici c0iar acum.

( tii, n-am cre&ut niciodată că tu o să 'ii prima. $au n-am cre&ut niciodată că o să aun% înultimul an şi o să 'iu încă ir%ină.

( 3da, spuse ea sec. +ici eu. ( AeiF Ce rea să însemne asta6

"a râni, apoi îşi prii ceasul. Eâm!etul îi pieri. ( O0. 9re!uie să mer% la !anc0etul Priscillei. C0ristian ar 'i tre!uit să mear%ă cu mine, dar aieşit din calcul 'iindcă se poartă ca un idiot.

Oc0ii ei mă priiră cu speranţă. ( Ce6 +u. 9e ro%, Liss. tii cât de mult urăsc c0estiile astea re%ale o'iciale. ( )0, 0aide, mă ru%ă ea. C0ristian mi-a dat papucii. +u poţi să mă laşi sin%ură. i nu spuneai

adineauri că tre!uie să or!im mai mult6)m o'tat.

( Pe lân%ă asta, când ei 'ii %ardianul meu, a tre!ui să 'aci lucrurile astea mereu. ( tiu, am spus morocănoasă. Credeam că m-aş putea !ucura de ultimele mele şase luni de

li!ertate.

Dar în cele din urmă mă coninse să mer% cu ea, aşa cum ştiam amândouă că a 'ace.

+u aeam mult timp la dispo&iţie şi a tre!uit să 'ac un duş rapid, să-mi usuc părul şi să mămac0ie&. )dusesem roc0ia 9as0ei dintr-o toană şi, c0iar dacă îmi doream ca ea să su'ere în%ro&itor

pentru că era atrasă de Dimitri, îi eram acum recunoscătoare pentru cadou. )m tras pe minematerialul mătăsos, !ucuroasă să ăd că nuanţa de roşu îmi enea a!solut mortal, aşa cum îmiima%inasem. "ra o roc0ie lun%ă, în stil oriental, cu 'lori !rodate pe mătase. Gulerul înalt şi poalelelun%i îmi acopereau o mare parte din corp, dar materialul se mula pe mine şi arătam se#?, dar alt'eldecât într-o roc0ie 'oarte decoltată. 4ânătaia mea de la oc0i aproape dispăruse.

Lissa, ca întotdeauna, arăta uimitor. Purta o roc0ie de un roşu intens marca o0nna Ras:i, o !ine-cunoscută creatoare de modă, şi ea tot moroi. Roc0ia era 'ără mâneci şi 'ăcută din satin. 3icilecristale de pe !retele, asemănătoare ametistului, străluceau pe pielea ei palidă, îşi ridicase părul într-un coc nu prea strâns, 'ăcut cu pricepere.

Când am auns în sala de !anc0et, am atras câtea priiri. +u cred că mem!rii 'amiliilor re%alese aşteptaseră ca prinţesa Dra%omir să-şi aducă prietena d0ampir la acest dineu mult aşteptat, la carese intra numai cu initaţie. Dar în initaţia Lissei scria ;şi initat<. )mândouă ne-am ocupat locurilela una din mese, alături de alţi mem!ri de 'amilie re%ală ale căror nume le-am uitat imediat. "i semulţumeau să mă i%nore, iar eu eram mulţumită să 'iu i%norată.

Pe lân%ă asta, nu erau multe alte distracţii. /ncăperea era împodo!ită toată în ar%intiu şi al!astru.7eţe de masă !leumarin acopereau mesele, atât de lucioase şi de netede, că-mi era 'rică să mănânc

pe ele. $'eşnice cu lumânări din ceară de al!ine erau a%ăţate pe pereţi şi într-un şemineu decorat cu

itralii 'ocul trosnea, departe, într-un colţ. "'ectul era o panoramă impresionantă de culoare şilumină, care te ameţea. /n colţ, o 'emeie moroi sla!ă cânta încet la ioloncel, cu o 'i%ură isătoareîn timp ce se concentra asupra interpretării. Clinc0etul pa0arelor de cristal pline cu in completanotele plăcute, oase ale coardelor.

Cina era la 'el de minunată. 3âncarea era aleasă, dar am recunoscut tot ce se a'la în 'ar'uria meade porţelan, desi%ur şi mi-a plăcut tot. +ici urmă de'oie %ras. $omon în sos de ciuperciLentinus.O salată cu pere şi !rân&ă de capră. Pateuri delicate cu umplutură de mi%dale la desert.$in%ura mea nemulţumire a 'ost că porţiile erau mici. 3âncarea părea că se a'lă acolo doar pentru aîmpodo!i 'ar'uriile şi, ur, am terminat-o din &ece îm!ucături. C0iar dacă moroii tot mai aeauneoie de mâncare pe lân%ă sân%e, nu le tre!uia la 'el de multă cât unui om ( sau, să &icem, câtunei 'ete d0ampir a'lată în creştere.

C0iar şi aşa, numai mâncarea m-ar 'i îndreptăţit să in la această petrecere, am conclu&ionat eu. +umai că, atunci când masa s-a terminat, Lissa mi-a spus că nu puteam pleca.

$pecie de ciuperci ori%inară din C0ina

I



( 9re!uie să sociali&ăm, îmi şopti. $ă sociali&ăm6Lissa râse de stin%0ereala mea.

( 9u eşti cea socia!ilă."ra adeărat. /n aproape toate împreurările, eu eram cea care ieşeam în 'aţă şi nu-mi era teamă

să or!esc cu lumea. Lissa aea tendinţa să 'ie mai timidă. +umai că, în ca&ul acestui %rup, situaţiastătea iners. )ici era în elementul ei şi am rămas uimită să ăd cât de !ine putea interacţiona acum

cu înalta societate re%ală. "ra per'ectă, ra'inată şi politicoasă. 9oţi doreau să-i or!ească, iar ea părea să ştie mereu să spună lucrul potriit. +u 'olosea c0iar 'orţa de constrân%ere, dar aeacate%oric un 'el de a 'i care-i atră%ea pe ceilalţi către ea. Cred că s-ar putea să 'i 'ost un e'ectinconştient al spiritului. /n ciuda medicamentelor, 'armecul ei natural se mani'esta. Cu toate căinteracţiunile sociale 'useseră odată 'orţate şi stresante pentru ea, acum le stăpânea cu uşurinţă."ram mândră de ea. Cea mai mare parte din conersaţie rămânea destul de leeră* modă, ieţileamoroase ale celor din 'amiliile re%ale etc. +imeni nu părea că rea să strice atmos'era cu discuţiineplăcute despre stri%oi.

)şa că m-am ţinut după ea tot restul serii. )m încercat să-mi spun că era doar un e#erciţiu pentruiitor, când oricum aeam să o urme& peste tot ca o um!ră tăcută. )deărul era că pur şi simplu măsimţeam prea stânenită în acest %rup şi ştiam că o!işnuitele mele mecanisme de apărare !a&ate pe

sarcasm nu-mi erau cu adeărat de autor aici. /n plus, eram 'oarte conştientă că eram sin%urulinitat d0ampir la dineu. Da, se a'lau acolo şi alţi d0ampiri, dar erau în calitatea o'icială de %ardieni,

plim!ându-se la mar%inea încăperii./n reme ce Lissa 'ermeca mulţimea, am auns la un mic %rup de moroi ale căror oci se au&eau

tot mai tare. Pe unul dintre ei l-am recunoscut. "ra tipul din !ătaia la oprirea căreia dădusem o mânăde autor, numai că, de data aceasta, în loc de costum de !aie, purta un smoc0in% ne%ru care ieşea îneidenţă. Ridică priirea la apropierea noastră, ne cercetă ostentati, dar, după cât se părea, nu-şiaminti de mine. Q%norându-ne, îşi continuă discuţia. Deloc surprin&ător, su!iectul de discuţie era

protecţia moroilor. "l 'usese cel care oia ca moroii să pornească o'ensia împotria stri%oilor. ( Ce nu înţele%i din cuântul ;sinucidere<6 între!ă unul dintre !ăr!aţii care stăteau în apropiere.

)ea păr ar%intiu şi o mustaţă stu'oasă. i el era îm!răcat într-un smoc0in%, dar tipului mai tânăr îistătea mai !ine. )ntrenarea moroilor ca soldaţi înseamnă s'ârşitul rasei noastre.

( +u e sinucidere, e#clamă cel mai tânăr. " cea mai !ună soluţie. 9re!uie să începem să aem%riă de noi înşine. Cel mai mare atu al nostru, în a'ară de %ardieni, ar 'i să înăţăm cum să luptămşi să ne 'olosim ma%ia.

( Da, dar cu %ardienii nu aem neoie de alte aantae, spuse Păr )r%intiu. Q-ai ascultat pe ceicare nu sunt din 'amiliile re%ale. "i nu au %ardieni proprii, aşa că !ineînţeles că sunt speriaţi. Darăsta nu e un moti să ne tra%i pe noi în os şi să pui ieţile noastre în pericol.

( )tunci nu o 'ace, spuse Lissa deodată.4ocea ei era !lândă, dar toţi cei din micul %rup se opriră şi o priiră.

( Când or!eşti despre necesitatea ca moroii să îneţe să lupte, 'aci să pară ca o c0estiune de

%enul totul sau nimic. +u e aşa. Dacă nu rei să lupţi, atunci nu tre!uie să 'ii o!li%at. "u înţele% per'ect.>ăr!atul părea să se 'i calmat un pic.

( Dar %ândeşti aşa deoarece te poţi !a&a pe %ardienii tăi. 3ulţi moroi nu pot. i dacă or săîneţe să se apere sin%uri, nu ăd niciun moti pentru care nu ar tre!ui s-o 'acă pe cont propriu.

9ipul mai tânăr râni trium'ător spre adersarul său. ( 2ite, e&i6 ( +u e aşa de uşor, ripostă Păr )r%intiu. Dacă era or!a doar de oi, ne!unii, care reţi să 'iţi

ucişi, atunci !ine. Duceţi-ă şi 'aceţi-o. Dar de unde o să înăţaţi aceste aşa-&ise a!ilităţi de luptă6 ( 3a%ia o desci'răm sin%uri, iar %ardienii ne or înăţa lupta 'i&ică e'ectiă. ( Da, e&i6 tiam că aici se a aun%e. C0iar dacă noi, ceilalţi, nu luăm parte la misiunea

oastră sinuci%aşă, tot reţi să ne deposedaţi de %ardienii noştri pentru a ă instrui pretinsa oastrăarmată.9ipul mai tânăr se încruntă la cuântul pretinsă şi m-am între!at dacă or mai &!ura şi alţi

IK



pumni. ( +e sunteţi datori, spuse el. ( +u, nu ă sunt, îl contra&ise Lissa.Priiri nedumerite se întoarseră din nou spre ea. De data aceasta, Păr )r%intiu 'u cel care o prii

trium'ător. 7i%ura tipului mai tânăr se înroşi de mânie. ( Gardienii sunt cea mai !ună resursă de luptă pe care o aem.

( $unt, apro!ă ea, dar asta nu-ţi dă dreptul de a-i împiedica să-şi 'acă datoria.Păr )r%intiu aproape că radia. ( )tunci cum se presupune să înăţăm6 între!ă celălalt tip. ( La 'el cum 'ac %ardienii, îl in'ormă Lissa. Dacă reţi să înăţaţi să luptaţi, duceţi-ă la

academii. 7ormaţi clase şi începeţi de la început, la 'el cum 'ac noicii. /n 'elul ăsta, nu-i eţiîmpiedica pe %ardieni să îşi adă de asi%urarea unei protecţii e'ectie. " un mediu proteat şi%ardienii de acolo oricum sunt speciali&aţi în instruirea eleilor. 7ăcu o pau&ă, %ândindu-se. )ţi

putea c0iar începe prin a introduce autoapărarea în pro%rama standard pentru eleii moroi care sea'lă dea acolo.

Priiri uluite se îndreptară către ea, inclusi a mea. "ra o soluţie atât de !ună şi toată lumea din urul nostru înţelese asta. +u-i satis'ăcea niciunui %rup 1JJU din reendicări, dar le mulţumea pe

cele mai multe într-un 'el care nu le&a de 'apt cealaltă parte. Geniu curat. Celălalt moroi o studie cumirare şi 'ascinaţie. >rusc, toţi începură să or!ească în acelaşi timp, stârniţi de idee. O atraseră peLissa în discuţie şi în curând se des'ăşura o conersaţie în'lăcărată despre planul ei. "u am 'ostîmpinsă la mar%inea %rupului şi am decis că era 'oarte !ine. )poi m-am retras cu totul şi am căutatun colţ aproape de uşă.

Pe drum, am trecut pe lân%ă o c0elneriţă cu o taă cu aperitie. 7iindu-mi încă 'oame, le-amcercetat !ănuitoare, dar n-am ă&ut nimic care să semene cu 'oie %ras-ul de &ilele trecute. )m arătatspre cea care aducea cu un 'el de carne înă!uşită în sân%e.

( sta e 'icat de raţă6 am între!at. "a clătină din cap. ( 3omite. +u suna rău. )m întins mâna. ( " pancreas, spuse o oce din spatele meu. 3-am întors !rusc. ( Ce6 am ţipat eu.Ospătăriţa îmi luă şocul drept re'u& şi plecă. )drian Qas0:o eni în 'aţa mea, arătând straşnic

de încântat de sine. ( /ţi !aţi oc de mine6 am între!at. ;3omite< înseamnă pancreas6 +u ştiu de ce asta mă şocase atât de mult. 3oroii consumau sân%e. De ce nu şi or%ane interne6

Cu toate astea, mi-am stăpânit un 'ior.)drian ridică din umeri.

( " 'oarte !un.)m clătinat din cap de&%ustată.

( )0, 'rate. >o%aţii sunt în%ro&itori. Continuă să se amu&e. ( Ce 'aci aici, micuţule d0ampir6 3ă urmăreşti6 ( >ineînţeles că nu, am râs eu5 aea o ţinută per'ectă, ca întotdeauna. 3ai ales nu după tot

neca&ul în care ne-ai ârât./mi o'eri unul din &âm!etele lui seducătoare şi, oricât de mult mă enera, am simţit din nou

impulsul acela copleşitor de a 'i aproape de el. Ce era asta6 ( +u ştiu ce să &ic, mă tac0ina el.)cum părea per'ect între% la minte, 'ără nicio urmă din comportamentul ciudat la care asistasem

în camera lui. i da, arăta mult mai !ine într-un smoc0in% decât orice alt tip pe care-l ă&usem pânăatunci în încăpere.

( ) câta oară ne edem6 )sta e a câta ( a cincea oară6 /ncepe să pară suspect. /nsă nu-ţi 'ace

%rii. +-o să-i spun prietenului tău. +iciunuia dintre ei.)m desc0is %ura să proteste&, apoi mi-am adus aminte că mă ă&use cu Dimitri mai dereme. ( )m doar un sin%ur prieten. Oarecum. Poate că nu mai am. i, la urma urmei, nu e nimic de

I



spus. +ici măcar nu te plac. ( +u6 între!ă )drian, continuând să &âm!ească. $e aplecă spre mine, ca şi cum aea să-mi

împărtăşească un secret. ( )tunci de ce ţi-ai dat cu par'umul meu6 De data asta am roşit. )m 'ăcut un pas înapoi. ( +u e adeărat. "l râse. ( >ineînţeles că e. )m numărat cutiile după ce ai plecat. /n plus, îl simt pe tine. " plăcut.

Qntens... dar totuşi dulce ( aşa cum sunt si%ur că eşti pe dinăuntru. i ai dat e#act cât tre!uie, săştii. $u'icient să dai o notă... dar nu de auns să-ţi acopere propriul tău miros.7elul în care spuse ;miros< îl 'ăcu să sune ca un cuânt o!scen.3oroii din 'amiliile re%ale puteau să mă 'acă să mă simt stânenită, dar tipii încre&uţi care se

dădeau la mine nu. )eam de-a 'ace cu ei în mod o!işnuit. 3i-am lăsat la o parte timiditatea şi mi-am amintit cine eram.

( Aei, am spus, dându-mi părul pe spate. )m aut tot dreptul să iau unul. 3i le-ai o'erit.Greşeala ta e că presupui că, dacă am luat unul, asta înseamnă cea. +u înseamnă nimic. /n a'ară de'aptul că poate ar tre!ui să ai mai multă %riă pe ce-ţi arunci toţi !anii ăia ai tăi.

( O0, Rose Aat0aBa? oacă tare, oameni !uni. 7ăcu o pau&ă şi luă un pa0ar cu ceea ce părea a'i şampanie de la unul din c0elnerii care treceau.

( 4rei unul6 ( +u !eau. ( 2itasem.)drian îmi dădu cu toate acestea un pa0ar, apoi îi 'ăcu semn c0elnerului să plece şi luă o

în%0iţitură din şampanie. >ănuiam că nu era prima în seara aceea. ( )şadar. $e pare că 4asilisa noastră l-a pus la punct pe tatăl meu. ( 9atăl...)m aruncat o priire înapoi la %rupul pe care tocmai îl părăsisem. Păr )r%intiu stătea acolo,

%esticulând 'renetic. ( 9ipul ăla e tatăl tău6 ( )sta &ice maică-mea. ( "şti de acord cu el6 /n priinţa 'aptului că e sinucidere curată ca moroii să lupte6)drian ridică din umeri şi luă încă o în%0iţitură.

( +u am cu adeărat o părere în priinţa asta. ( )sta nu se poate. Cum să nu ai o opinie sau alta6 ( +u ştiu. Pur şi simplu nu mă preocupă. )m lucruri mai !une de 'ăcut. ( Cum ar 'i să mă urmăreşti pe mine, am su%erat eu. i pe Lissa.4oiam în continuare să ştiu de ce 'usese în camera lui./mi &âm!i din nou.

( i-am spus, tu eşti cea care mă urmăreşte. ( Da, da, ştiu. De cinci ori... 3-am oprit. De cinci ori6

"l încuiinţă din cap. ( +u, au 'ost doar patru.Cu mâna li!eră, le-am numărat.

( ) 'ost acea primă noapte, noaptea de la spa şi apoi când am enit la camera ta, şi în seara asta.Eâm!etul lui deeni secretos.

( Dacă spui tu. ( C0iar spun...Din nou, cuintele mele se stinseră treptat. 3ai or!isem cu )drian o altă dată. /ntr-un 'el.

( Doar nu te re'eri... ( $ă mă re'er la ce6O e#presie ciudată, neră!dătoare, îi scapără în oc0i. "ra mai mult plină de speranţă decât

aro%antă. )m în%0iţit în sec, amintindu-mi isul. ( +imic.7ără să mă %ândesc, am luat o %ură de şampanie. Din partea cealaltă a încăperii emoţiile Lissei

II



emanau spre mine, calme şi mulţumite. >un. ( De ce &âm!eşti6 între!ă )drian. ( Pentru că Lissa e încă acolo şi e în centrul atenţiei în acel %rup. ( Deloc surprin&ător. " unul din acei oameni care pot 'ascina pe oricine dacă or. C0iar şi pe

cei care o urăsc.L-am priit cu ironie.

( )m impresia asta când or!esc cu tine. ( Dar nu mă urăşti, spuse, terminându-şi şampania. +u cu adeărat. ( +ici nu te plac. ( 3ereu spui asta. Păşi spre mine, nu ameninţător, doar 'ăcând ca spaţiul dintre noi să 'ie mai

intim. Dar pot să mă împac cu situaţia asta. ( RoseF$eeritatea ocii mamei mele spintecă aerul. Câţia oameni din apropiere ne priiră scurt.

3aică-mea ( 'urioasă din cap până în picioare ( se năpusti spre noi.

)P9"$PR"E"C"

Ce cre&i că 'aci6 între!ă ea.Continua să or!ească prea tare, după părerea mea.

( +imic, eu... ( $cu&ă-ne, Lord Qas0:o, mârâi ea.)poi, ca şi cum aş 'i aut cinci ani, mă înş'acă de !raţ şi mă smuci a'ară din încăpere. ampania

îmi sări din pa0ar şi stropi partea de os a roc0iei. ( Ce cre&i tu că 'aci6 am e#clamat când am ieşit din sală. 3-am uitat cu tristeţe la roc0ie. "ste

mătase. )i 'i putut să o distru%i./mi luă cupa de şampanie şi o puse pe o masă din apropiere.

( >un. Poate aşa o să te împiedic să te mai împopoţone&i ca o târ'ă ie'tină. ( 4ai, am spus, şocată. " cam tare. i de când ai început tu !rusc să deii aşa maternă6 )marătat spre roc0ie. )sta nu e c0iar ie'tină. i s-a părut 'oarte dră%uţ din partea 9as0ei să mi-odăruiască.

( Pentru că nu mă %ândeam că o să te-a'işe&i printre moroi îm!răcată cu ea şi o să te dai înspectacol.

( +u mă dau în spectacol. i, în orice ca&, acoperă tot. ( O roc0ie aşa de strâmtă arată oricum tot, răspunse ea.3aică-mea, !ineînţeles, era îm!răcată în ne%rul %ardienilor* pantaloni simpli şi ne%ri din în şi o

ac0etă asortată. )ea şi ea câtea 'orme, dar îm!răcămintea le ascundea. ( 3ai ales când eşti într-un asemenea %rup. Corpul tău... atra%e atenţia. i 'lirtul cu moroii nu

aută prea mult. ( +u 'lirtam cu el.)cu&aţia mă în'urie pentru că aeam impresia că mă comportasem 'oarte !ine în ultimul timp.

/nainte 'lirtam mereu ( şi 'ăceam şi-alte lucruri ( cu !ăieţi moroi, dar după câtea discuţii şi unincident stânenitor cu Dimitri, am înţeles ce prostesc era acest lucru. 7etele d0ampir c0iar tre!uiausă ai!ă %riă cu !ăieţii moroi şi acum aeam asta mereu în cap.

/mi trecu prin minte cea mesc0in. ( /n plus, am spus dispreţuitoare, nu asta tre!uie să 'ac6 $ă-mi %ăsesc un moroi şi să-mi

perpetue& rasa6 9u nu asta ai 'ăcut6/mi aruncă o priire 'eroce.

( +u când aeam ârsta ta.

( "rai doar cu câţia ani mai mare decât mine. ( $ă nu 'aci reo prostie, Rose, spuse ea. "şti prea tânără pentru un copil. +u ai e#perienţa de

iaţă pentru asta ( nici măcar nu ţi-ai trăit propria iaţă. +-o să 'ii în stare să 'aci munca pe care ţi-

I



o doreşti.)m %emut, i%nită.

( C0iar or!eşti serios6 Cum am auns !rusc de la aşa-&isul meu 'lirt la un copil6 +u 'ac se# cuel sau cu altcinea şi, c0iar dacă aş 'i 'ăcut, am a'lat de anticoncepţionale. De ce-mi or!eşti ca unuicopil6

( Pentru că te comporţi ca un copil.

$emăna e#traordinar de mult cu ceea ce-mi spusese Dimitri.3-am uitat urât la ea. ( i o să mă trimiţi în camera mea acum6 ( +u, Rose. Dintr-odată, păru o!osită. +u tre!uie să te duci în camera ta, dar nici să nu te

întorci acolo. $ă sperăm că nu ai atras prea multă atenţie. ( 4or!eşti ca şi cum dansam pe masă, i-am spus. )m luat doar cina cu Lissa. ( )i 'i surprinsă să a'li ce uşor pot lua naştere !âr'ele, mă preeni ea. 3ai ales în ca&ul lui

)drian Qas0:o.$punând asta, se întoarse şi se îndreptă spre capătul culoarului. Priind-o, am simţit cum

clocotesc 'uria şi indi%narea în mine. Reacţionam e#a%erat6 +u 'ăcusem nimic rău. tiam că aea paranoia ei cu târ'ele pentru sân%e, dar asta era prea mult, c0iar şi pentru ea. Cel mai rău era că mă

târâse de acolo şi mai mulţi oameni asistaseră la asta. Pentru cinea care se presupunea că nu oiasă atra% atenţia, o cam dăduse în !ară.

Doi moroi care stătuseră în apropierea lui )drian şi a mea ieşiră din încăpere. )runcară o priirespre mine şi apoi şoptiră cea în timp ce trecură mai departe.

( 3ersi, mamă, am !om!ănit pentru mine.2milită, am plecat 'urioasă în direcţia opusă, ne'iind cu adeărat si%ură unde mă duceam. 3-am

îndreptat spre partea din spate a 0otelului, departe de toată a%itaţia.Aolul se termina în cele din urmă, dar în stân%a se a'la o uşă care ducea la nişte scări. 2şa era

descuiată, aşa că am urcat scările către o altă uşă. $pre !ucuria mea, se desc0ise într-o mică terasă pe acoperiş care nu părea să 'ie prea 'olosită. 2n strat de &ăpadă era aşternut peste tot, dar eradimineaţa dereme, iar soarele strălucea puternic, 'ăcând ca totul să scânteie&e.

)m dat la o parte &ăpada de pe un o!iect mare, de 'orma unei cutii, care părea să 'acă parte dinsistemul de entilaţie. +epăsându-mi de roc0ie, m-am aşe&at pe el. $trân%ându-mi !raţele în urulcorpului, am priit pierdută panorama şi soarele de care rar aun%eam să mă !ucur.

)m tresărit când s-a desc0is uşa câtea minute mai târ&iu. Când m-am uitat într-acolo, am 'ost şimai surprinsă să-l ăd apărând pe Dimitri. Qnima îmi !ătu mai tare şi m-am întors, neştiind ce săcred. Eăpada scârţâia su! !ocancii lui pe când înainta spre locul unde stăteam. O clipă mai târ&iu, îşiscoase 0aina lun%ă şi mi-o puse pe umeri.

$e aşe&ă lân%ă mine. ( Cred că ai în%0eţat.)şa era, dar nu oiam s-o recunosc.

( ) răsărit soarele./şi înclină capul pe spate, priind în sus, la cerul de un al!astru per'ect. tiam că-i lipsea soareleuneori, tot atât cât îmi lipsea şi mie.

( Da. Dar tot suntem pe un munte în milocul iernii. +-am răspuns. )m stat într-o tăcere plăcutăo reme.

Din când în când, un ânticel su'la nori de &ăpadă în urul nostru. "ra noapte pentru moroi şi ceimai mulţi aeau să mear%ă la culcare în curând, aşa că pârtiile de sc0i erau liniştite.

( 4iaţa mea e un de&astru, am spus în s'ârşit. ( +u e un de&astru, spuse el automat. ( 3-ai urmărit de la petrecere6 ( Da.

( +ici măcar n-am ştiut că erai acolo.Aainele lui ne%re arătau că tre!uie să 'i 'ost de sericiu ca %ardian la petrecere. ( Deci ai ă&ut-o pe cele!ra anine 'ăcând scandal şi târându-mă a'ară.

J



( +-a 'ost scandal. )!ia dacă a o!serat cinea. )m ă&ut pentru că te urmăream.)m re'u&at să las cuintele lui să mă tul!ure.

( +u cred că-ţi împărtăşeşte punctul de edere. După ea, era ca şi cum aş 'i 'ăcut trotuarul.Q-am relatat conersaţia din 0ol.

( /şi 'ace doar %rii pentru tine, spuse Dimitri când am terminat. ( ) reacţionat e#a%erat.

( 2neori mamele sunt e#a%erat de protectoare. 3-am 0ol!at la el. ( Da, dar asta e mama mea. i nu părea atât de protectoare, serios. Cred că era mai multîn%riorată că o s-o 'ac de ruşine sau cea de %enul ăsta. i toate c0estiile cu deii-mamă-prea-tânără au 'ost stupide. +-o să 'ac nimic de %enul ăsta.

( Poate că nu or!ea despre tine, spuse el. $e 'ăcu tăcere. )m rămas cu %ura căscată. +u ai e#perienţa de iaţă pentru asta ( nici măcar nu ţi-ai trăit propria iaţă. +-o să 'ii în stare

să 'aci munca pe care ţi-o doreşti.3aică-mea ausese două&eci de ani când mă născusem, în copilărie, această ârstă mi se păruse

mereu 'oarte înaintată. Dar acum... mai aeam doar câţia ani. +u era o ârstă înaintată deloc. Oarecredea că mă 'ăcuse prea dereme6 Oare se descurcase atât de prost cu creşterea mea pur şi simplu

pentru că nu ausese destulă e#perienţă la acel moment6 Re%reta cum aunsese relaţia dintre noi6 i

oare... oare era posi!il ca ea să ai!ă o oarecare e#perienţă personală cu !ăr!aţii moroi şi cu cei carerăspândesc !âr'e despre ea6 3oştenisem multe trăsături de-ale ei. i c0iar o!serasem în searaaceasta ce siluetă 'rumoasă aea. Qar 'aţa ei era dră%uţă ( pentru o persoană de aproape patru&ecide ani, reau să spun. Pro!a!il că 'usese 'oarte, 'oarte 'rumoasă când era mai tânără...

)m o'tat. +u oiam să mă %ândesc la asta. Dacă o 'ăceam, aş putea să 'iu neoită să reealue&relaţia cu ea ( poate c0iar să o accept pe maică-mea ca 'iind o persoană reală ( şi dea aeam preamulte relaţii pe cap. Lissa mă 'ăcea mereu să mă în%riore&, c0iar dacă părea să 'ie în re%ulă înultimul timp. )şa-&isa mea idilă cu 3ason era ar&ă. i apoi, desi%ur, era Dimitri...

( +u ne luptăm acum, mi-a scăpat mie. 3ă prii !ănuitor. ( 4rei să te lupţi6 ( +u. +u-mi place să mă lupt cu tine. 4er!al, reau să &ic. +u mă deranea&ă la sala de

%imnastică.3i s-a părut că detecte& urma unui &âm!et. /ntotdeauna o umătate de &âm!et pentru mine.

Rareori unul între%. ( +ici mie nu-mi place să mă lupt cu tine.$tând lân%ă el acolo, m-am minunat de căldura şi de sentimentele de !ucurie care i&orau din

interiorul meu. "ra cea atât de plăcut să 'iu în apropierea lui, cea care mă tul!ura într-un 'el încare 3ason nu reuşea să o 'acă. Dra%oste cu sila nu se poate, am înţeles. "#istă sau nu. Dacă nue#istă, tre!uie să 'ii în stare să recunoşti acest lucru. Dacă e#istă, tre!uie să 'aci tot ce e necesar

pentru a-i protea pe cei pe care îi iu!eşti.2rmătoarele cuinte care îmi ieşiră pe %ură mă uimiră, atât pentru că erau complet altruiste, cât

şi pentru că oisem să le spun cu adeărat. ( )r tre!ui să o accepţi. "l tresări. ( Ce6 ( O'erta 9as0ei. )r tre!ui să-i accepţi o'erta. " o oca&ie 'oarte importantă.3i-am amintit cuintele mamei despre a 'i pre%ătită să ai copii. +u eram. Poate că nici ea nu

'usese. Dar 9as0a era. i ştiam că şi Dimitri era. $e înţele%eau 'oarte !ine. Putea să se ducă să 'ie%ardianul ei, să ai!ă câţia copii cu ea... ar 'i o partidă !ună pentru amândoi.

( +u m-am aşteptat niciodată să te aud spunând aşa cea, îmi &ise, cu o oce încordată. 3aiales după...

( Cât am 'ost de acră6 3da.3i-am strâns mai !ine 0aina în urul meu, din cau&a 'ri%ului. )ea mirosul lui. "ra îm!ătător şi

aproape că-mi puteam ima%ina că eram îm!răţişată de el. "ra posi!il ca )drian să 'i ştiut ceadespre puterea mirosului. ( "i !ine, cum spuneam, nu reau să mă mai lupt. +u reau să ne urâm. i... ei !ine... 3i-am

1



strâns oc0ii şi apoi i-am desc0is. Qndi'erent ce simt în le%ătură cu noi... reau să 'ii 'ericit.Din nou tăcere. )m simţit o durere în inimă. Dimitri mă cuprinse cu !raţul. 3ă trase la el şi-mi

aşe&ă capul pe pieptul lui. ( Ro&a, atât spuse."ra prima dată când mă atin%ea cu adeărat de la noaptea cu 'armecul de atracţie 'i&ică. $ala de

antrenament 'usese cea di'erit... mai animalic. )sta n-aea nicio trea!ă cu se#ul. "ra or!a doar

despre a 'i aproape de cinea la care ţineai, despre emoţia cu care o asemenea le%ătură te copleşea.C0iar dacă Dimitri ar 'i putut să plece cu 9as0a, aeam să-l iu!esc în continuare. Pro!a!il căaeam să-l iu!esc mereu.

ineam la 3ason. Dar pro!a!il că n-aeam să-l iu!esc niciodată. )m suspinat, cu o!ra&ul lipitde pieptul lui Dimitri, dorindu-mi numai să pot sta aşa pentru totdeauna. 3ă simţeam !ine alături deel. i ( indi'erent cât mă 'ăcea să su'ăr %ândul la el şi 9as0a ( era corect să 'acă ceea ce era celmai !ine pentru el. )cum, ştiam, era timpul să nu mai 'iu laşă şi să iau taurul de coarne. 3asonspusese că tre!uia să a'lu cea despre mine. 9ocmai a'lasem.

Cu părere de rău, m-am retras şi i-am dat lui Dimitri 0aina. 3-am ridicat. 3ă prii surprins,simţindu-mi neliniştea.

( 2nde te duci6 între!ă.

( $ă 'rân% inima cuia, am răspuns.L-am admirat pe Dimitri pentru încă o clipă ( oc0ii ne%ri, inteli%enţi, şi părul mătăsos. )poi m-

am dus înăuntru. 9re!uia să-i cer iertare lui 3ason... şi să-i spun că nu aea să 'ie niciodată nimicîntre noi.

OP9$PR"E"C"

/ncepeau să mă doară picioarele din cau&a panto'ilor cu toc înalt, aşa că i-am scos când m-amîntors înăuntru, mer%ând desculţă prin 0otel. +u mai 'usesem în camera lui 3ason, dar mi-am

amintit că-i pomenise numărul odată şi am %ăsit-o uşor.$0ane, cole%ul de cameră al lui 3ason, desc0ise uşa la câtea clipe după ce am !ătut. ( >ună, Rose.$e dădu la o parte să-mi 'acă loc şi am intrat, aruncând rapid o priire în ur. La telei&or era un

pro%ram pu!licitar ( unul dintre de&aantaele ieţii nocturne era lipsa de pro%rame !une ( şicutii %oale de răcoritoare &ăceau aruncate peste tot. 3ason nu se edea pe nicăieri.

( 2nde e6 am între!at. $0ane îşi înă!uşi un căscat. ( Credeam că e cu tine. ( +u l-am ă&ut toată &iua.Căscă iar, apoi se încruntă %ândindu-se.

( )runca nişte lucruri într-un sac mai dereme. /mi înc0ipuiam că 'aceţi cine ştie ce eadare

romantică ne!unească. La un picnic sau cea de %enul ăsta. Aei, dră%uţă roc0ie. ( 3ersi, am murmurat, simţind că mă încrunt şi eu. >ă%a nişte lucruri într-un sac6 )sta nu aeanici un sens. +u aea unde să se ducă. +ici nu aea cum să plece. $taţiunea era la 'el de !ine pă&ităca şi )cademia. Lissa şi cum mine reuşiserăm să 'u%im din acel loc doar cu autorul 'orţei deconstrân%ere, şi c0iar şi aşa 'usese al nai!ii de %reu. /nsă, de ce Dumne&eu şi-ar 'ace 3ason

!a%aele dacă nu pleca6Q-am mai pus lui $0ane câtea între!ări şi am decis să a'lu mai multe despre această posi!ilitate,

oricât de ne!unească părea. L-am %ăsit pe %ardianul însărcinat cu securitatea şi cu pro%ramările. /midădu numele acelor %ardieni care 'useseră de sericiu în apropierea 0otarelor staţiunii când 'useseă&ut pentru ultima oară 3ason. Cunoşteam maoritatea numelor. Cei mai mulţi erau li!eri acum şi-mi era mai uşor să-i %ăsesc şi să or!esc cu ei. Din ne'ericire, primii doi nu-l ă&useră pe 3ason pe

acolo a&i. Când au între!at de ce oiam să ştiu, am dat răspunsuri a%i şi am plecat repede. ) treia persoană de pe lista mea era un tip pe nume )lan, un %ardian care de o!icei 'ăcea de sericiu în partea din spate a campusului )cademiei. 9ocmai se întorcea de la sc0i, scoţându-şi ec0ipamentul

8



lân%ă intrare. Recunoscându-mă, îmi &âm!i în timp ce mă apropiam. ( >ineînţeles că l-am ă&ut, spuse, aplecându-se spre !ocanci.)m 'ost cuprinsă de un sentiment de uşurare. Până atunci nu-mi dădusem seama cât de

în%riorată 'usesem. ( tii unde este6 ( +u. Q-am lăsat pe el şi pe "ddie Castile... şi pe 'ata aia, cum o c0eamă, Rinaldi, să iasă prin

poarta de nord şi nu i-am mai ă&ut după asta.)m 'ăcut oc0ii mari. )lan continuă să-şi des'acă sc0iurile ca şi cum am 'i discutat despre starea pârtiei.

( Q-ai lăsat pe 3ason şi pe "ddie... şi pe 3ia să iasă6 ( /0î. ( Păi... de ce6"l termină şi ridică priirea înapoi la mine, cu o e#presie oarecum eselă şi ameţită.

( Pentru că m-au ru%at.O sen&aţie rece ca %0eaţa începu să mă cuprindă. )m a'lat ce %ardian pă&ise poarta de nord cu

)lan şi l-am căutat imediat. Gardianul îmi dădu acelaşi răspuns. /i lăsase pe 3ason, "ddie şi pe 3iasă iasă, 'ără să le pună între!ări. i, ca şi )lan, nu părea să creadă că era cea ieşit din comun. Părea

aproape ameţit. "ra o priire pe care o mai ă&usem... o priire pe care o aeau oamenii când Lissa'olosea 'orţa de constrân%ere.

O ă&usem mai ales apărând când Lissa nu oia ca oamenii să-şi amintească cea 'oarte !ine.Putea ascunde amintirea în mintea lor, 'ie şter%ând-o imediat, 'ie ascun&ând-o pentru mai târ&iu. Cutoate astea, era atât de !ună la 'orţa de constrân%ere, că-i putea 'ace pur şi simplu pe oameni să uitecomplet. De reme ce %ardienii aceştia aeau încă unele amintiri, însemna că îi răise cinea carenu era la 'el de !un la 'orţa de constrân%ere.

Cinea, să &icem, ca 3ia. +u mi se 'ăcea rău uşor, dar, pentru o clipă, am simţit că sunt %ata să mă pră!uşesc. Lumea se

înârtea şi am înc0is oc0ii, tră%ând adânc aer în piept. Când i-am desc0is din nou, lucrurile din urerau la locul lor. >ine. +icio pro!lemă. Puteam să-i dau de cap.

3ason, "ddie şi 3ia părăsiseră staţiunea mai dereme în această &i. +u numai atât, o 'ăcuseră'olosind 'orţa de constrân%ere ( ceea ce era complet inter&is. +u spuseseră nimănui. Plecaseră pe

poarta de nord. 4ă&usem o 0artă a comple#ului. Poarta de nord apăra o alee care 'ăcea le%ătura cusin%urul drum mai important din &onă, o mică şosea care ducea la un orăşel a'lat la circa 8 de:ilometri depărtare. Oraşul despre care 3ason menţionase că aea auto!u&e.

Către $po:ane.$po:ane ( unde !anda asta mo!ilă de stri%oi şi oamenii care erau cu ei s-ar 'i putut a'la.$po:ane ( unde 3ason îşi putea împlini isurile lui demente de a ucide stri%oi.$po:ane ( de care ştia numai din cau&a mea.

( +u, nu, nu, am murmurat, aproape aler%ând spre camera mea.

)colo, m-am de&!răcat de roc0ie şi m-am sc0im!at în 0aine %roase de iarnă* !ocanci, !lu%i şi un puloer, înş'ăcându-mi 0aina şi mănuşile, m-am repe&it înapoi spre uşă şi apoi m-am oprit.)cţionam 'ără să %ândesc. Ce aeam să 'ac de 'apt6 9re!uia să spun cuia, eident... dar asta aeasă le-aducă mari neca&uri celor trei. /n plus, Dimitri o să se prindă că 'usesem %ură spartă şidiul%asem in'ormaţia despre stri%oii din $po:ane, pe care mi-o spusese con'idenţial, în semn derespect pentru maturitatea mea.

)m calculat timpul. 4a dura o reme până când cinea din staţiune îşi a da seama că lipseam.Dacă puteam cu adeărat ieşi din staţiune.

Câtea minute mai târ&iu, m-am tre&it !ătând la uşa lui C0ristian. /mi răspunse, arătândsomnoros şi cinic ca de o!icei.

( Dacă ai enit să ceri iertare în numele ei, îmi spuse aro%ant, poţi să-i dai !ătaie şi...

( )0, taci din %ură, am i&!ucnit eu. +-are le%ătură cu tine.Q-am poestit repede ce se întâmplase. +ici măcar C0ristian nu putu să %lumească în le%ătură cuasta.

=



( )şadar... 3ason, "ddie şi 3ia au plecat la $po:ane să âne&e stri%oi6 ( Da. ( Dumne&eule. De ce nu te-ai dus cu ei6 Pare stilul tău.)m re&istat impulsului de a-l pocni.

( Pentru că nu sunt ne!unăF Dar o să-i opresc înainte să 'acă o prostie şi mai mare.)tunci C0ristian înţelese.

( i ce rei de la mine6 ( 4reau să ies din staţiune. )u pus-o pe 3ia să 'olosească 'orţa de constrân%ere asupra %ăr&ilor.4reau să 'aci acelaşi lucru. tiu că ai e#ersat asta.

( )m 'ăcut-o, recunoscu el. Dar... ei !ine... Pentru prima dată în iaţă părea stânenit. ( +u mă pricep 'oarte !ine. i e aproape imposi!il să o 'ac pe d0ampiri. Liss e de o sută de ori

mai !ună decât mine. $au pro!a!il orice moroi. ( tiu. Dar nu reau să-i 'ac pro!leme. "l pu'ni. ( Dar nu te deranea&ă dacă eu o să am pro!leme6 )m ridicat din umeri. ( +u c0iar. ( "şti e#traordinară, ştiai asta6 ( Da. tiu.

)şa că, cinci minute mai târ&iu, ne îndreptam amândoi către poarta de nord. $oarele răsărea, aşacă lumea se a'la înăuntru, pre%ătindu-se de culcare. )sta era un lucru !un şi speram că ne a 'aceeadarea mult mai uşoară.

Ce prostie, ce prostie, mă tot %ândeam. )sta aea să se întoarcă împotria noastră. De ce luase3ason o 0otărâre atât de nesă!uită6 tiam că aea atitudinea asta ne!unească de ustiţiar... şi părea'ără îndoială supărat că %ardienii nu 'ăcuseră nimic după recentele atacuri. Dar, totuşi. "ra cuadeărat atât de ţicnit6 9re!uia să ştie cât de periculos era acest lucru. "ra posi!il... era posi!il ca eusă-l 'i supărat atât de mult cu catastro'a petrecută în cameră, încât îşi ieşise din minţi6 De aunsîncât să-i conin%ă pe 3ia şi pe "ddie să i se alăture6 +u că ar 'i 'ost prea %reu de conins. "ddie l-ar urma pe 3ason oriunde, iar 3ia era aproape la 'el de pornită ca 3ason să ucidă toţi stri%oii dinlume. /nsă, dincolo de toate între!ările care mă 'rământau, cea era cât se poate de limpede. "u îispusesem lui 3ason despre stri%oii din $po:ane. 7ără îndoială, asta era %reşeala mea, şi 'ără minenimic nu s-ar 'i întâmplat.

( Lissa are mereu contact i&ual, l-am instruit pe C0ristian în timp ce ne apropiam de ieşire. ior!eşte cu o oce 'oarte calmă. +u mai ştiu altcea. )dică, se şi concentrea&ă mult, aşa că încearcăasta. Concentrea&ă-te să-ţi impui oinţa asupra lor.

( tiu, mârâi el nemulţumit. )m ă&ut cum o 'ace. ( >ine, am mârâit şi eu. /ncercam doar să te aut.3iindu-mi oc0ii, am ă&ut că doar un sin%ur %ardian se a'la la poartă, un adeărat noroc. "rau

între ture. Cu soarele pe cer, pericolul stri%oilor dispăruse. Gardienii continuau să-şi îndeplineascăîndatoririle, dar se puteau rela#a un pic.

9ipul care era de pa&ă nu păru 'oarte alarmat de apariţia noastră. ( Ce 'aceţi aici, copii6C0ristian îşi în%0iţi un nod. /i citeam încordarea pe 'aţă.

( O să ne laşi să ieşim pe poartă, spuse el.O notă de nero&itate îi 'ăcu ocea să tremure, dar altminteri imită destul de !ine tonul liniştitor

ale Lissei. Din ne'ericire, nu au niciun e'ect asupra %ardianului. După cum e#plicase C0ristian,'olosirea 'orţei de constrân%ere asupra unui %ardian era aproape imposi!ilă. 3ia ausese noroc.Gardianul râni la noi.

( Ce6 între!ă, în mod eident amu&at. C0ristian încercă din nou. ( O să ne laşi să ieşim.Eâm!etul tipului păli un pic şi l-am ă&ut clipind cu surprindere. Oc0ii nu i se împăieneniră aşa

cum se întâmpla cu ictimele Lissei, dar C0ristian 'ăcuse su'icient pentru a-l răi pentru scurt timp.Din ne'ericire, mi-am dat seama pe loc că nu aea să 'ie su'icient ca să ne lase să ieşim şi să uite.Din 'ericire, 'usesem antrenată să constrân% oamenii 'ără 'olosirea ma%iei.

@



/n apropierea postului său era o lanternă uriaşă, lun%ă de-o umaH de metru şi cântărind cel puţintrei :ilo%rame. )m înş'ăcat lanterna şi l-am loit în cea'ă. Gemu şi se pră!uşi la pământ. )!ia dacămă ă&use apropiindu-mă şi, în ciuda %ro&ăiei a ceea ce tocmai 'ăcusem, îmi doream într-un 'el caunul dintre instructorii mei să 'i 'ost acolo să-mi dea o notă pentru o asemenea reali&are e#celentă.

( Doamne Dumne&eule, e#clamă C0ristian. )i atacat un %ardian. ( 3da.

$e &isese cu aducerea celorlalţi înapoi 'ără ca cinea să ai!ă pro!leme. ( +u ştiam cât de nepriceput eşti la 'orţa de constrân%ere. O să mă ocup mai târ&iu de urmări.3ulţumesc de autor. )r tre!ui să te întorci înainte ca următoarea tură să ină.

Clătină din cap şi se strâm!ă. ( +u, mer% cu tine. ( +u, am spus. )m aut neoie de tine doar ca să trec de poartă. +u tre!uie să intri în !ucluc

din cau&a asta. ( $unt dea în !uclucF )rătă spre %ardian. 3i-a ă&ut 'aţa. Oricum am dat-o în !ară, aşa că aş

putea măcar să te aut să sale&i situaţia. 3ăcar acum nu mai 'i atât de i%odie.)poi ieşi pe poartă 0otărât, iar eu l-am urmat după ce am aruncat o ultimă priire inoată spre

%ardian. "ram destul de si%ură că nu-l loisem atât de tare încât să-l rănesc serios şi, cu soarele care

răsărea, nu aea să în%0eţe sau cea de %enul ăsta.După cam cinci minute de mers pe şosea, am înţeles că aeam o pro!lemă. /n ciuda 'aptului că

era acoperit şi purta oc0elari de soare, soarele îi 'ăcea rău lui C0ristian. +e încetinea şi nu era timp. +u aea să dure&e atât de mult până să-l %ăsească cinea pe %ardianul pe care îl loisem şi să inădupă noi.

O maşină ( nu una a )cademiei ( apăru în spatele nostru şi am luat o deci&ie. +u eram deacord deloc cu autostopul. C0iar şi cinea ca mine ştia cât de periculos era. Dar tre!uia să aun%emrepede în oraş şi speram să 'im în stare, C0ristian şi cu mine, să putem !ate orice ciudat care ar 'iîncercat să ne 'acă pro!leme.

Din 'ericire, când maşina opri, am ă&ut că în ea era doar un cuplu de ârstă milocie care părea'oarte în%riorat.

( $unteţi !ine, copii6)m arătat cu de%etul în spate.

( 3aşina noastră a ieşit de pe drum. Puteţi să ne duceţi în oraş ca să-l sun pe tatăl meu6) mers. Cincispre&ece minute mai târ&iu, ne-au lăsat la o !en&inărie. De 'apt, am aut pro!leme

să scap de ei, pentru că oiau atât de mult să ne aute. /n cele din urmă, i-am conins că o să 'im înre%ulă şi am traersat distanţa de câtea stră&i până la staţia de auto!u&. După cum !ănuisem, oraşulacesta nu era cine ştie ce nod rutier. 9rei linii desereau oraşul* două care mer%eau la alte staţiuni desc0i şi una care mer%ea la LoBston, Qda0o. Din LoBston, puteai mer%e mai departe în alte locuri.

)proape că sperasem că om putea aun%e la auto!u& înaintea lui 3ason şi a celorlalţi. )tunci i-am 'i putut aduce înapoi 'ără alte complicaţii. Din ne'ericire, nu era nici urmă de ei. i 'emeia

eselă de la %0işeu ştia e#act despre cine or!eam. Con'irmă că toţi trei cumpăraseră !ilete spre$po:ane ia LoBston. ( La nai!a, am spus.7emeia ridică sprâncenele au&indu-mi cuintele. 3-am întors către C0ristian.

( )i !ani pentru auto!u&6Pe drum, n-am or!it prea mult unul cu celalalt, în a'ară de 'aptul că i-am ar%umentat cât de

idioată 'usese reacţia lui în le%ătură cu Lissa şi )drian. Până să aun%em la LoBston, îl coninsesemîn s'ârşit, ceea ce era un mic miracol. ) dormit tot restul drumului către $po:ane, dar eu n-am putut.3ă %ândeam încontinuu că era ina mea.

"ra târ&iu după-amia&a când am auns la $po:ane. ) tre!uit să între!ăm câţia oameni, dar am%ăsit în s'ârşit pe cinea care ştia centrul comercial de care amintise Dimitri. "ra la mare distanţă de

staţia de auto!u&, dar se putea mer%e pe os. Picioarele îmi înţepeniseră după aproape cinci ore cuauto!u&ul şi oiam să 'ac mişcare. 3ai era puţin până la apus, dar soarele era mai aproape deori&ont şi mai puţin noci pentru ampiri, aşa că nici pe C0ristian nu-l derana mersul pe os.



i, aşa cum se întâmpla adesea când eram în locuri liniştite, am simţit că sunt trasă în minteaLissei. )m intrat în %ândurile ei pentru că oiam să ştiu ce se întâmpla în staţiune.

( tiu că rei să-i protee&i, dar tre!uie să ştim unde sunt.Lissa stătea pe patul din camera noastră în timp ce Dimitri şi maică-mea o prieau insistent.

Dimitri 'usese cel care or!ise. C0iar oiam să-l priesc prin oc0ii ei. 7aţă de el, ea simţea unrespect a'ectuos, 'oarte di'erit de puternica aalanşă de emoţii pe care le trăiam eu mereu.

( i-am spus, &ise Lissa, nu ştiu. +u ştiu ce s-a întâmplat.$imţea 'rustrare şi teamă pentru noi. 3ă întrista s-o ăd atât de neliniştită, dar, în acelaşi timp,îmi părea !ine că nu o amestecasem şi pe ea. +u putea spune ceea ce nu ştia.

( +u pot să cred că nu ţi-ar 'i spus unde au plecat, intereni maică-mea.Cuintele îi erau calme, dar aea 'aţa încruntată de în%riorare.

( 3ai ales cu... le%ătura oastră. ( 7uncţionea&ă doar într-un sin%ur sens, spuse Lissa cu tristeţe. tii asta.Dimitri în%enunc0e ca să poată 'i la nielul Lissei şi să o priească în oc0i.

( "şti si%ură că nu e nimic6 +u ne poţi spune a!solut nimic6 +u sunt nicăieri în oraş. >ăr!atulde la staţia de auto!u& nu i-a ă&ut... deşi suntem destul de si%uri că acolo tre!uie să se 'i dus. +etre!uie cea, orice, ca să mer%em mai departe.

>ăr!atul de la staţia de auto!u&6 )usesem din nou noroc. 7emeia care ne ânduse !ileteletre!uie să 'i plecat acasă. /nlocuitorul ei nu aea de unde să ne ştie.

Lissa strânse din dinţi şi se încruntă. ( +u credeţi că -aş spune dacă aş şti6 +u credeţi că şi eu îmi 'ac %rii pentru ei6 Aa!ar nu am

unde sunt. Deloc. i de ce ar 'i plecat... nici asta nu are niciun sens. 3ai ales de ce ar 'i plecattocmai cu 3ia.

)m simţit o tresărire de durere prin le%ătura psi0ică, durere că nu 'usese inclusă în ce 'ăceamnoi, indi'erent cât de %reşit era.

Dimitri o'tă şi se lăsă pe călcâie. După e#presia lui, era eident că o credea. "ra de asemeneaeident că era în%riorat ( în%riorat într-un 'el mai mult decât pro'esional. Qar ederea aceleinelinişti ( acea nelinişte pentru mine ( îmi 'ăcu inima să tresară.

( Rose64ocea lui C0ristian mă readuse înapoi.

( Cred că am auns.Pia&a era 'ormată dintr-un spaţiu mare, desc0is în 'aţa unui centru comercial. O ca'enea era

situată într-un colţ al clădirii principale, cu mesele răs'irate a'ară. O mulţime de oameni intrau şiieşeau din comple#, a%lomerat c0iar şi în acest moment al &ilei.

( )şadar, cum îi %ăsim6 între!ă C0ristian. )m ridicat din umeri. ( Poate, dacă ne comportăm ca nişte stri%oi, or să încerce să ne omoare cu ţepuşele.2n mic &âm!et reticent îi apăru pe 'aţă. +u oia să recunoască, dar %ăsise %luma mea amu&antă.

Qntrarăm amândoi înăuntru. Ca orice mall, era plin de lanţurile cunoscute de ma%a&ine şi o parte

e%oistă din mine se %ândi că, dacă am %ăsi %rupul îndeauns de repede, am putea totuşi să aemtimp de cumpărături.C0ristian şi cu mine l-am stră!ătut de două ori şi n-am ă&ut nici urmă de prietenii noştri sau de

cea care să semene a tuneluri. ( Poate că nu suntem în locul care tre!uie, am spus în cele din urmă. ( $au poate că ei nu sunt, su%eră C0ristian. $-ar 'i putut duce în altă... stai./mi arătă cu de%etul şi am urmărit direcţia spre care indica. Cei trei de&ertori stăteau la o masă în

milocul &onei de restaurante, părând a!ătuţi. )rătau atât de ne'ericiţi, că aproape îţi enea să-icompătimeşti.

( )ş da orice să am un aparat de 'oto%ra'iat acum, spuse C0ristian, &âm!ind satis'ăcut. ( +u e de râs, i-am &is, îndreptându-mă cu paşi mari spre %rup.

/n sinea mea, am răsu'lat uşurată. "ra limpede că %rupul nu %ăsise niciun stri%oi, erau toţi încă îniaţă şi speram că or accepta să se întoarcă în staţiune înainte de-a ne crea şi mai multe pro!leme. +u m-au o!serat până aproape am auns lân%ă ei. "ddie ridică !rusc capul.

K



( Rose6 Ce cauţi aici6 ( 4-aţi ieşit din minţi6 am stri%at.Câţia oameni din apropiere ne priiră miraţi.

( tiţi în ce !ucluc aţi intrat6 /n ce !ucluc ne-aţi !ă%at6 ( Cum nai!a ne-aţi %ăsit6 între!ă 3ason încet, priind neliniştit în ur. ( +u sunteţi c0iar nişte %enii când ine or!a de in'racţiuni, le-am spus. Persoana de la care aţi

cerut in'ormaţii la staţia de auto!u& -a dat de %ol. Plus că mi-am înc0ipuit c-o să ă aruncaţi cucapul înainte în aentura oastră 'ără noimă de ânat stri%oi.7elul în care mă prii 3ason arătă că încă nu se prea !ucura să mă adă. Cu toate astea, 3ia a

'ost cea care mi-a răspuns. ( +u e 'ără noimă. ( Eău6 am între!at eu. )ţi ucis reun stri%oi6 3ăcar aţi %ăsit reunul6 ( +u, recunoscu "ddie. ( >un, am spus. )ţi aut noroc. ( De ce eşti atât de pornită împotria uciderii stri%oilor6 între!ă 3ia înerşunată. +u pentru

asta te antrene&i6 ( 3ă antrene& pentru misiuni raţionale, nu pentru isprăi copilăreşti ca asta.

( +u e copilărească, e#clamă ea. 3i-au ucis mama. Qar %ardienii nu 'ăceau nimic. +ici măcarin'ormaţiile lor nu sunt !une. +u era niciun 'el de stri%oi în tunele. Pro!a!il că nu e niciunul în totoraşul. C0ristian se arătă impresionat.

( )ţi %ăsit tunelele6 ( 3da, spuse "ddie. Dar cum a spus ea, a 'ost inutil. ( )r tre!ui să le edem înainte să plecăm, îmi spuse C0ristian. )r 'i destul de tare şi, dacă

in'ormaţiile nu sunt !une, nu e niciun pericol. ( +u, am sărit eu. Plecăm acasă. )cum. 3ason a'işă o 'i%ură mo0orâtă. ( O să cercetăm din nou oraşul. +ici măcar tu nu ne poţi 'ace să ne întoarcem, Rose. ( +u, dar %ardienii şcolii pot dacă o să-i sun şi o să le spun că sunteţi aici.$puneţi-i cum reţi* şanta sau pâră5 e'ectul a 'ost acelaşi. 9oţi trei se uitară la mine ca şi cum

tocmai i-aş 'i loit în acelaşi timp în stomac. ( C0iar ai 'ace asta6 între!ă 3ason. +e-ai trăda în 'elul ăsta63-am 'recat la oc0i, între!ându-mă cu disperare de ce încercam să 'iu ocea raţiunii aici. 2nde

era 'ata care 'u%ise de la şcoală6 3ason ausese dreptate. 3ă sc0im!asem. ( +u este or!a de trădarea nimănui. " or!a de ieţile oastre. ( Cre&i că suntem atât de lipsiţi de apărare6 între!ă 3ia. Cre&i că am 'i ucişi imediat6 ( Da, am spus. Doar dacă n-aţi %ăsit reo modalitate să 'olosiţi apa ca pe o armă."a roşi şi tăcu.

( )m adus ţepuşe din ar%int, spuse "ddie. 7antastic. 9re!uie să le 'i 'urat. 3-am uitat ru%ător la3ason.

( 3ason. 9e ro%. Renunţă. Aai să ne întoarcem. $e uită lun% la mine. /n cele din urmă, o'tă. ( >ine."ddie şi 3ia păreau uluiţi, dar 3ason îşi asumase rolul de conducător cu ei şi nu puteau lua

iniţiatia de a mer%e mai departe 'ără el. 3ia părea să accepte acest lucru cel mai %reu şi îmi părearău pentru ea. )!ia dacă ausese cu adeărat reun pic de timp să o elească pe mama ei5 pur şisimplu se alăturase acestei acţiuni de ră&!unare ca modalitate de a 'ace 'aţă durerii. )ea multelucruri de re&olat după întoarcere.

C0ristian era încă entu&iasmat de ideea tunelelor su!terane. )ând în edere că îşi petrecea tottimpul într-un pod, n-ar 'i tre!uit să 'iu atât de surprinsă.

( )m ă&ut orarul, îmi spuse. 3ai aem cea reme până la următorul auto!u&. ( +u putem să intrăm în reun !ârlo% de stri%oi, am spus eu, îndreptându-mă spre ieşirea

mallului. ( +u sunt stri%oi aici, spuse 3ason. $erios, sunt numai o!iecte pentru curăţenie. +u era niciunsemn că ar 'i cea ciudat. C0iar cred că %ardienii au aut in'ormaţii %reşite.



( Rose, stărui C0ristian, 0ai să scoatem cea distracti din asta.9oţi se uitară la mine. 3ă simţeam ca o mamă care nu oia să le cumpere copiilor !om!oane la

ma%a&in. ( >ine, !ine. /nsă aruncăm doar o priire.Ceilalţi ne conduseră pe C0ristian şi pe mine în capătul opus al mallului, spre o uşă cu inscripţia

+umai Pentru )n%aaţi. )m intrat, ne-am 'erit de câţia în%riitori, apoi ne-am strecurat printr-o altă

uşă care ne-a dus la o scară ce co!ora. )m aut un scurt moment de dMN-u, amintindu-mi treptelece co!orau spre petrecerea din spa a lui )drian. +umai că aceste trepte erau mai murdare şimiroseau 'oarte urât.

)m auns la capătul unuia dintre tunele. $emăna mai mult cu un coridor în%ust, acoperit cuciment plin de un strat %ros de murdărie, decât cu un tunel. Lumini 'luorescente neplăcute erauîncastrate din loc în loc în pereţi. Pasaul se !i'urca la stân%a şi la dreapta noastră. /n ur erauaşe&ate cutii cu produse de curăţenie şi electrice o!işnuite.

( 4e&i6 spuse 3ason. +imic interesant. )m arătat spre am!ele direcţii. ( Ce-i acolo6 ( +imic, o'tă 3ia. O să-ţi arătăm.)m luat-o la dreapta şi am dat peste aceleaşi lucruri, începeam să 'iu de acord că nu era nimic

interesant, când am trecut pe lân%ă o inscripţie nea%ră pe unul dintre pereţi. 3-am oprit şi am priit-o. "ra o înşiruire de litere.

D>CO9D4LDE$Q2nele aeau linii şi #-uri în dreptul lor, dar în ansam!lu mesaul nu aea niciun sens. 3ia

o!seră că-l cercete& atent. ( Pro!a!il că e reo c0estie a oamenilor de sericiu, spuse. $au poate că l-a 'ăcut reo !andă. ( Pro!a!il, am spus, continuând să-l studie&.Ceilalţi se 'oiră neroşi, neînţele%ându-mi 'ascinaţia pentru înălmăşeala de litere. +ici eu nu-mi

înţele%eam 'ascinaţia, dar cea din mintea mea mă 'ăcu să rămân.)poi mi-am dat seama.

> de la >adica, E de la Ee:los, Q de la Qas0:o...)m 'ăcut oc0ii mari. Prima literă a 'iecărei 'amilii re%ale era acolo. "rau trei nume cu D, dar,după ordinea în care erau aşe&ate, puteai c0iar citi lista în 'uncţie de mărime. /ncepea cu 'amiliilemai mici ( Dra%omir, >adica, Conta ( şi continua în os până la uriaşul clan Qas0:o. +uînţele%eam semnele şi liniuţele de lân%ă litere, dar am o!serat repede care nume aeau un # lân%ăele* >adica şi Dro&do.

3-am depărtat de perete. ( 9re!uie să ieşim de aici, am spus, şi propria mea oce mă sperie un pic. Qmediat.Ceilalţi se uitară la mine surprinşi.

( De ce6 între!ă "ddie. Ce se întâmplă6 ( O să ă spun mai târ&iu. 9re!uie pur şi simplu să plecăm.

3ason arătă în direcţia spre care ne îndreptasem. ( sta iese a'ară la câtea stră&i distanţă. " mai aproape de staţie.)m priit cu atenţie în !e&na necunoscută.

I



( +u, am spus. +e întoarcem pe unde am enit. Cu toţii se uitară la mine de parcă eram ne!ună,în reme ce 'ăceam cale întoarsă, dar nimeni nu mă între!ă nimic deocamdată. Când am ieşit în 'aţamallului, am răsu'lat uşurată ă&ând că soarele era încă pe cer, deşi co!ora încet la ori&ont şi aruncao lumină roşie-portocalie pe clădiri. Lumina rămasă aea să 'ie totuşi su'icientă ca să ne întoarcemla staţia de auto!u& 'ără a 'i cu adeărat în reun pericol de-a ne întâlni cu stri%oi.

i ştiam acum că erau într-adeăr stri%oi în $po:ane. Qn'ormaţia lui Dimitri 'usese corectă. +u

ştiam ce însemna lista, dar aea eident le%ătură cu atacurile. 9re!uia să raporte& imediat acestlucru celorlalţi %ardieni şi cu si%uranţă nu-mi puteam 'ace însoţitorii părtaşi la descoperirea mea până ce nu aun%eam în si%uranţă la 0otel. 3ason s-ar 'i putut întoarce în tuneluri dacă ştia ce ştiameu.

Cea mai mare parte a drumului înapoi spre staţie se des'ăşură în tăcere. Cred că teama mea îisperiase pe ceilalţi. C0iar şi C0ristian părea să 'i rămas în pană de comentarii sarcastice. /n sineamea, emoţiile se înol!urau, oscilând între 'urie şi inoăţie, în timp ce îmi reanali&am rolul în totce se întâmplase.

/n 'aţa mea, "ddie se opri din mers şi aproape am intrat în el. $e uită în ur. ( 2nde suntem69re&indu-mă din %ândurile mele, am cercetat şi eu &ona. +u-mi aminteam aceste clădiri.

( La nai!a, am e#clamat. +e-am rătăcit6 +-a 'ost nimeni atent la drumul pe care am enit6"ra o între!are nedreaptă, de reme ce era clar că nici eu nu 'usesem atentă, dar neliniştea mea

mă 'ăcuse să nu mai %ândesc limpede. 3ason mă cercetă câtea clipe, apoi arătă cu mâna. ( Pe aici. +e-am întors şi am mers pe o stradă în%ustă între două clădiri. +u credeam că mer%eam în

direcţia corectă, dar nu aeam de 'apt o idee mai !ună. De asemenea, nu oiam să pierd remea cudiscuţiile.

+u aunsesem 'oarte departe când am au&it sunetul unui motor şi scârţâit de cauciucuri. 3iamer%ea pe milocul drumului şi instinctul de a o protea începu să-şi 'acă e'ectul c0iar înainte de aedea ce se apropia. /nş'ăcând-o, am tras-o din stradă şi am lipit-o de unul din pereţii clădirii.>ăieţii 'ăcuseră la 'el.

O du!ă mare, %ri, cu %eamuri 'umurii, dăduse colţul şi se îndrepta în direcţia noastră. +e-am lipitde perete, aşteptând-o să treacă.

+umai că nu a 'ăcut-o.$cârţâind din roţi, se opri drept în 'aţa noastră, iar uşile se desc0iseră. 9rei tipi soli&i ieşiră şi, din

nou, instinctele mele începură să intre în 'uncţiune. Aa!ar n-aeam cine erau sau ce oiau, dar eraclar că nu erau prietenoşi. )sta era tot ce aeam neoie să ştiu.

2nul dintre ei se îndreptă spre C0ristian, aşa că am sărit şi l-am pocnit. 9ipul a!ia dacă se clătină,dar era clar mirat că simţise loitura cât de cât, cred. Pro!a!il că nu se aşteptase ca o persoană atâtde scundă ca mine să repre&inte reo ameninţare. Q%norându-l pe C0ristian, se îndreptă spre mine.Cu coada oc0iului, i-am ă&ut pe 3ason şi pe "ddie pre%ătindu-se de luptă cu ceilalţi doi. 3ason

scosese c0iar ţepuşa lui din ar%int pe care o 'urase. 3ia şi C0ristian stăteau într-o parte, încremeniţi.)tacatorii noştri se !a&au mult pe dimensiuni. +u aeau %enul de cunoştinţe pe care le aeam noiîn te0nici o'ensie şi de'ensie. /n plus, erau oameni, iar noi aeam putere de d0ampiri. Dinne'ericire, aeam de asemenea de&aantaul de a 'i puşi cu spatele la &id. +u aeam unde să neretra%em. i, ce era mai important, aeam cea de pierdut.

Cum era 3ia.9ipul care se !ătea cu 3ason păru să înţelea%ă asta. $e dădu înapoi dinspre 3ason şi o înş'acă pe

ea în sc0im!. )!ia dacă i-am ă&ut licărul armei înainte ca ţeaa să-i 'ie apăsată pe %âtul ei. Dându-mă înapoi din 'aţa propriului meu adersar, am stri%at la "ddie să se oprească. 9oţi 'useserămantrenaţi să reacţionăm imediat la acest tip de ordine şi el îşi opri atacul, aruncându-mi o priireîntre!ătoare. Când o ă&u pe 3ia, păli.

+u-mi doream nimic altcea decât să-i snopesc în !ătaie pe aceşti oameni ( oricine ar 'i 'ost (dar nu puteam risca acum ca tipul ăsta să-i 'acă rău 3iei. i el ştia asta. +ici măcar nu 'u neoit sărostească ameninţarea. "ra om, dar ştia su'icient de multe despre noi ca să înţelea%ă că am 'ace



orice să-i proteăm pe moroi. +oicii aeau o &icală care ne 'usese inculcată de la o ârstă 'ra%edă* +umai ei contea&ă.

9oţi se opriră şi se uitară la el şi la mine. $e pare că eram liderii recunoscuţi aici. ( Ce rei6 am între!at răstit.9ipul apăsă arma mai tare pe %âtul 3iei şi ea scânci, în ciuda 'aptului că tot or!ea despre luptă,

era mai mică decât mine şi nici pe departe la 'el de puternică. i era prea în%ro&ită să se mişte.

>ăr!atul arătă cu capul spre uşa desc0isă a du!ei. ( 4reau să intraţi. i să nu încercaţi nimic. Dacă o 'aceţi, s-a &is cu ea.3-am uitat la 3ia, la du!ă, la ceilalţi prieteni şi apoi din nou la tip. La nai!a.

+O2$PR"E"C"

2ram să 'iu neputincioasă. i uram să 'iu îninsă 'ără luptă. Ceea ce se petrecuse a'ară pe aleenu 'usese o luptă adeărată. Dacă ar 'i 'ost... dacă aş 'i 'ost supusă prin !ătaie... ei !ine, da. Poate căaş 'i putut accepta asta. Poate. Dar nu 'usesem !ătută. )!ia dacă mă încăl&isem. /n sc0im!, m-amsupus resemnată.

Odată ce ne-au 'ăcut să stăm pe podeaua du!ei, ne-au le%at mâinile la spate cu cătuşe 'le#i!ile ( !en&i de plastic care se strân%eau şi care re&istau la 'el de !ine ca metalul.

După asta, am mers aproape în tăcere. Oamenii murmurau din când în când cea între ei, or!ind prea încet pentru ca reunul din noi să audă. Poate C0ristian sau 3ia ar 'i putut să înţelea%ăcuintele, dar nu erau în măsură să ne comunice şi nouă, celorlalţi, cea. 3ia arăta la 'el deîn%ro&ită cum 'usese a'ară pe stradă şi, în reme ce 'rica lui C0ristian 'ăcuse loc rapid o!işnuiteisale 'urii tru'aşe, nici c0iar el nu îndră&nea să or!ească cu pa&nicii din apropiere.

3ă !ucuram pentru autocontrolul lui C0ristian. +u mă îndoiam că reunul din aceşti oameni îla loi dacă a depăşi limitele şi nici eu, nici ceilalţi noici nu eram în măsură să-i oprim. )sta măscotea din minţi cu adeărat. Qnstinctul de a-i protea pe moroi era înrădăcinat atât de adânc în mine,

că nu-mi lăsa ră%a&ul nici măcar să mă în%riore& în priinţa mea. C0ristian şi 3ia erau centrele deinteres. "i erau cei pe care tre!uia să-i scot din această încurcătură.i cum începuse această încurcătură6 Cine erau !ăr!aţii aceştia6 "ra un mister. "rau oameni, dar

nu credeam nicio clipă că un %rup de d0ampiri şi moroi că&use ictimă unei răpiri întâmplătoare.7useserăm urmăriţi pentru un moti.

Răpitorii noştri nu încercară să ne le%e la oc0i sau să ascundă itinerarul, lucru pe care nu l-amluat ca pe un semn !un. Oare credeau că nu cunoşteam su'icient de !ine oraşul pentru a ne întoarce6$au se %ândeau că nu conta, de reme ce nu aeam să mai plecăm de acolo de unde ne duceau6 9otce simţeam era că ne îndepărtam de centrul oraşului, îndreptându-ne spre o &onă mai peri'erică.$po:ane era la 'el de neinteresant pe cât mi-l înc0ipuisem. $pre deose!ire de locurile în care &ăpadade un al! imaculat era aşternută în troiene, !ăltoace %ri pline de &loată acopereau stră&ile şi petice

murdare !ră&dau pelu&ele. "rau de asemenea mult mai puţine coni'ere decât eram o!işnuită să ăd.Copacii răs'iraţi şi des'run&iţi de aici păreau sc0eletici prin comparaţie. $poreau doar presentimentul apăsător de pieire iminentă.

După ceea ce ni se păru a 'i mai puţin de o oră, du!a a intrat pe o 'undătură liniştită şi am aunsla o casă cât se poate de o!işnuită, însă mare. )lte case ( identice, aşa cum sunt casele din su!ur!ii

( se a'lau în apropiere, ceea ce-mi dădu speranţe. Poate că reuşeam să o!ţinem autor de la ecini.)m intrat în %ara şi, imediat ce uşa 'u co!orâtă, oamenii ne escortară în casă. )răta mult mai

interesantă în interior. Canapele şi scaune demodate, cu picioare în 'ormă de %0eară de animale. 2nacariu mare, cu apă sărată. $ă!ii încrucişate deasupra şemineului. 2nul dintre acele stupideta!louri de artă modernă care constau din câtea linii trase de-a curme&işul pân&ei.

Părţii din mine căreia îi plăcea să distru%ă lucruri i-ar 'i plăcut să studie&e cu atenţie să!iile, dar

nu parterul era destinaţia noastră. /n sc0im!, am 'ost duşi în os, pe nişte trepte în%uste, până într-unsu!sol la 'el de mare ca etaul de deasupra. +umai că, spre deose!ire de spaţiul desc0is al parterului,su!solul era împărţit într-o serie de 0oluri şi de uşi înc0ise. "ra ca un la!irint pentru şo!olani.

1JJ



Răpitorii noştri ne conduseră prin el 'ără e&itare, până într-o cămăruţă cu podea din !eton şi pereţidin piatră ne&u%răiţi.

3o!ila dinăuntru consta în câtea scaune din lemn care păreau 'oarte incomode, cu spătare dinstin%0ii ( spătare care se doediră a 'i 'oarte potriite pentru ca mâinile să ne 'ie le%ate de ele.>ăr!aţii ne aşe&ară în aşa 'el încât 3ia şi C0ristian stăteau într-o parte a camerei, iar noi, ceilalţi,d0ampirii, stăteam în capătul opus. 2n tip ( şe'ul, după câte se părea ( prii cu atenţie în timp ce

unul din oamenii săi le%ă mâinile lui "ddie cu cătuşe 'le#i!ile noi. ( ştia sunt cei pe care tre!uie să-i suprae%0e&i în mod special, aerti&ă el arătând cu capulspre noi. Or să se opună.

Priirea se îndreptă mai întâi spre 'aţa lui "ddie, apoi a lui 3ason şi apoi către a mea. 9ipul şi cumine ne priirăm în oc0i câtea clipe şi m-am uitat la el ameninţător. "l întoarse priirea cătretoarăşul său.

( Pă&eşte-o mai ales pe ea.Când a 'ost mulţumit de cum am 'ost le%aţi, mai dădu câtea ordine celorlalţi şi părăsi încăperea,

înc0i&ând uşa cu &%omot după el. Paşii îi răsunară pe scări. Câtea clipe mai târ&iu, se lăsă tăcerea.$tăteam acolo, priind 'i# unii la alţii. După câtea minute, 3ia scânci şi începu să or!ească.

( Ce ai de %ând să...

( Gura, mârâi unul dintre oameni.7ăcu un pas ameninţător spre ea. Pălind, ea se 'ăcu mică, dar tot părea că e %ata să mai spună

cea. 3-am uitat în oc0ii ei şi am clătinat din cap. Rămase tăcută, cu oc0ii 0ol!aţi şi cu !u&eletremurându-i uşor.

+u e nimic mai rău decât să aştepţi şi să nu ştii ce se a întâmpla cu tine. Propria ta ima%inaţie poate 'i mai crudă decât orice răpitor. Din cau&ă că pa&nicii noştri nu oiau să or!ească cu noi sausă ne spună ce ne aştepta, îmi ima%inam tot 'elul de scenarii ori!ile. )rmele erau ameninţareaeidentă şi m-am tre&it %ândindu-mă la cum e să 'ii împuşcat. Dureros, 'ără îndoială.

i unde aeau să tra%ă6 /n inimă sau în cap6 3oarte rapidă. Dar în altă parte6 Ca de e#emplu înstomac6 )sta ar 'i înceată şi dureroasă. 3-am cutremurat la %ândul că aş putea muri sân%erând.Gândindu-mă la atâta sân%e, mi-am amintit de casa >adica şi de eentualitatea de a ni se tăia

!ere%atele. Oamenii aceştia puteau aea şi cuţite, şi arme de 'oc.>ineînţeles, tre!uia să mă între! de ce eram până la urmă în iaţă. "ra limpede că oiau cea de

la noi, dar ce6 +u ne cereau in'ormaţii. i erau oameni. Ce oiau oamenii de la noi6 De o!icei, celemai mari temeri le%ate de oameni erau de a da peste cei de tipul asasinilor ne!uni sau peste cei careoiau să 'acă e#perimente pe noi. )ceştia nu păreau să 'ie nici una, nici alta.

)şadar, ce oiau6 De ce eram aici6 /mi ima%inam încontinuu şi alte 'eluri în%ro&itoare de a muri.Ori!ile. "#presiile prietenilor mei arătau că nu eram sin%ura care-şi putea ima%ina tot 'elul dec0inuri 'antastice. 3irosul de sudoare şi 'rică umplea încăperea.

)m pierdut noţiunea timpului şi am 'ost smulsă !rusc din înc0ipuirile mele când se au&iră paşi pe scări. Căpetenia răpitorilor intră în 0ol. Restul oamenilor se ridicară, plini de încordare. O,

Doamne. )sta era, mi-am dat seama. )sta era ceea ce aşteptasem. ( Da, domnule, l-am au&it &icând pe şe'. $unt aici, e#act cum aţi dorit./n s'ârşit, mi-am dat eu seama. Persoana din spatele răpirii noastre. )m 'ost cuprinsă de panică.

9re!uia să scap. ( Dă-ne drumulF am stri%at, încercând să mă de&le%. Dă-ne drumul de aici, nenoro...3-am oprit. Cea în mine se strânse. Gâtul mi se uscă. Qnima îmi 'u %ata să stea în loc. Pa&nicul

se întorsese cu un !ăr!at şi o 'emeie pe care nu-i cunoşteam. Cu toate astea, mi-am dat seama căerau...

... stri%oi.$tri%oi adeăraţi, ii ( ei !ine, la 'i%urat or!ind. Deodată, totul a căpătat sens. +u numai

rapoartele despre $po:ane 'useseră adeărate. De ce ne 'usese teamă ( stri%oi care acţionea&ă

împreună cu oamenii ( nu scăpasem. )sta sc0im!ă totul. Lumina &ilei nu mai era si%ură. +iciunuldintre noi nu mai era în si%uranţă. 3ai rău, am înţeles că aceştia tre!uie să 'ie stri%oii periculoşi (cei care atacaseră cele două 'amilii de moroi cu autorul oamenilor. Din nou, acele amintiri

1J1



în%ro&itoare îmi eniră în minte* cadare şi sân%e pretutindeni. )m simţit un %ust de 'iere şi amîncercat să-mi mut %ândurile din trecut către situaţia din pre&ent. +u că asta ar 'i 'ost cu cea mailiniştitoare.

3oroii aeau pielea palidă, tipul de piele care se înroşea şi pe care soarele o ardea uşor. Daraceşti ampiri... pielea lor era al!ă ca arul, într-un 'el care o 'ăcea să arate ca şi cum ar 'i 'ostre&ultatul unui mac0ia aplicat prost. Pupilele oc0ilor lor aeau un cerc roşu în ur, 'ăcându-te să îţi

dai seama ce monştri erau.De 'apt, 'emeia îmi amintea de +atalie ( !iata mea prietenă al cărei tată o coninsese să setrans'orme în stri%oi. 3i-a luat câtea clipe să-mi dau seama care era asemănarea, pentru că nuarătau deloc la 'el. )ceastă 'emeie era scundă ( pro!a!il că 'usese om înainte de a deeni stri%oi

( şi aea păr castaniu cu şuiţe prost 'ăcute.)poi mi-am dat !rusc seama. )cest stri%oi era unul nou, aproape la 'el cum 'usese +atalie. )cest

lucru nu a deenit eident până ce n-am comparat-o cu !ăr!atul stri%oi. 7aţa stri%oiului 'emeie aea puţină iaţă în ea. Dar a lui... 'aţa lui era 'aţa morţii.

7aţa lui era complet lipsită de orice 'el de !unătate sau !lândeţe. )ea o e#presie rece şicalculată, amestecată cu amu&ament răutăcios. "ra înalt, la 'el de înalt ca Dimitri, şi aea un corp&elt care indica 'aptul că 'usese moroi înainte de a se trans'orma. Părul ne%ru lun% până la umeri îi

încadra 'aţa şi ieşea în eidenţă pe roşul aprins al cămăşii lui ele%ante. Oc0ii îi erau atât de înc0işi laculoare, că, 'ără cercul roşu, ar 'i 'ost aproape imposi!il să-ţi dai seama unde se termina pupila şiunde începea irisul.

2nul dintre pa&nici mă îm!rânci tare, c0iar dacă amuţisem. Ridică priirea la stri%oiul !ăr!at. ( 4reţi să-i pun căluş63i-am dat !rusc seama că mă împin%eam în spătarul scaunului, încercând în mod inconştient să

mă îndepărte& cât mai mult posi!il de el. i el îşi dădu seama de asta şi un mic &âm!et, 'ără a scoatela ieală dinţii, îi apăru pe !u&e.

( +u, spuse.4ocea îi era mieroasă şi oasă.

( )ş rea să aud ce are de spus. Ridică o sprânceană către mine. 9e ro%. Continuă.)m în%0iţit în sec.

( +u6 +imic de adău%at6 "i !ine. Poţi să interii dacă îţi trece cea prin minte. ( Qsaia0, e#clamă 'emeia. De ce îi ţii aici6 De ce nu i-ai contactat pur şi simplu pe ceilalţi6 ( "lena, "lena, murmură Qsaia0 către ea. 7ii cuminte. +-o să pierd oca&ia de a mă distra cu doi

moroi şi... $e duse în spatele scaunului meu şi-mi ridică părul, 'ăcându-mă să mă cutremur. O clipămai târ&iu cercetă şi %âturile lui 3ason şi "ddie, apoi înc0eie*... trei d0ampiri neiniţiaţi.

Rosti aceste cuinte cu un o'tat aproape 'ericit şi am înţeles că se uitase după tatuae de %ardian.Ducându-se la 3ia şi la C0ristian, Qsaia0 îşi puse mâna în şold în timp ce-i studia. 3ia putu să-l

priească doar o clipă înainte de a-şi 'eri priirea. 7rica lui C0ristian era clară, dar reuşi să întoarcă priirea atentă a stri%oiului. 3ă 'ăcu să mă simt mândră.

( 2ite-te la oc0ii ăştia, "lena."lena se apropie şi stătu lân%ă Qsaia0 în timp ce acesta or!ea. ( )l!astrul acesta desc0is. Ca %0eaţa. Ca acamarinul. )proape niciodată nu întâlneşti aşa cea

în a'ara caselor re%ale. >adica. O&era. 2neori Ee:los. ( O&era, spuse C0ristian, încercând din răsputeri să pară neîn'ricat.Qsaia0 îşi înclină capul.

( $erios6 Cu si%uranţă nu...$e aplecă mai aproape de C0ristian.

( Dar ârsta e potriită... şi părul ăsta... Eâm!i. ( 7iul lui Lucas şi al 3oirei6C0ristian nu spuse nimic, dar con'irmarea de pe 'aţa lui era clară.

( i-am cunoscut părinţii. 3inunaţi oameni. 7ără seamăn. 3are păcat de moartea lor... dar, ei !ine... îndră&nesc să spun că şi-au 'ăcut-o sin%uri. Le-am spus că n-ar 'i tre!uit să se întoarcă dupătine. )r 'i 'ost o iroseală să te tre&ească atât de tânăr. )u susţinut că or doar să te ţină aproape şi să

1J8



te tre&ească atunci când aeai să 'ii mai mare. Q-am aerti&at că asta a 'i un de&astru, dar, mă ro%...Ridică uşor din umeri. ;9re&it< era un termen pe care stri%oii îl 'oloseau între ei când se

trans'ormau. $una ca o e#perienţă reli%ioasă. ( +-au rut să asculte şi de&astrul s-a petrecut într-un alt 'el.2ra, intensă şi întunecată, clocotea în oc0ii lui C0ristian. Qsaia0 &âm!i din nou.

( " 'oarte înduioşător că ai auns la mine după atâta timp. Poate le oi putea îndeplini isul la

urma urmei. ( Qsaia0, spuse din nou 'emeia, "lena.7iecare cuânt pe care-l rostea semăna cu un smiorcăit.

( C0eamă-i pe ceilalţi... ( +u mai îmi da ordineFQsaia0 o apucă de umăr şi o împinse la o parte ( numai că loitura o trânti în cealaltă parte a

camerei şi aproape trecu prin perete. )!ia reuşi să ridice mâna la timp pentru a opri impactul.$tri%oii aeau re'le#e mai !une decât d0ampirii şi c0iar decât moroii5 lipsa ei de ec0ili!ru însemnacă el o luase complet prin surprindere. i &ău, a!ia o atinsese. Loitura 'usese uşoară ( şi cu toateastea ausese 'orţa unei maşini mici.

)sta îmi întări şi mai mult conin%erea că el era la un cu totul alt niel. Puterea lui o întrecea pe

a ei cu mult. "ra ca o muscă pe care el o putea da la o parte. Puterea stri%oilor creştea odată cuârsta ( şi prin consumul de sân%e de moroi şi, într-o măsură mai mică, sân%e de d0ampir. 9ipulacesta nu era doar !ătrân, mi-am dat eu seama. "ra 'oarte !ătrân. i !ăuse mult sân%e de-a lun%ulanilor. Groa&a i se aşternu "lenei pe c0ip şi puteam să-i înţele% 'rica. $tri%oii se întorceau mereuunul împotria celuilalt. Q-ar 'i putut smul%e capul de pe umeri dacă ar 'i rut.

"a se c0irci, 'erindu-şi priirea. ( /mi... îmi pare rău, Qsaia0.Qsaia0 îşi nete&i cămaşa ( nu că ar 'i 'ost şi'onată. 4ocea lui do!ândi politeţea rece pe care o

ausese înainte. ( " eident că ai opinii în le%ătură cu asta, "lena, şi te init să le e#primi într-o manieră

ciili&ată. Ce cre&i că ar tre!ui să 'acem cu aceşti puiuţi6 ( )r tre!ui ca tu ( adică, eu cred că noi ar tre!ui să-i ucidem pur şi simplu acum. 3ai ales pe

moroi."ra limpede că se 'orţa să nu se smiorcăie şi să-l enere&e.

( Doar dacă... n-ai de %ând să mai dai un !anc0et, nu6 " o risipă totală. 4a tre!ui să împărţimcu alţii şi ştii că ceilalţi nu or 'i recunoscători. +iciodată nu sunt.

( +u 'ac un !anc0et din ei, declară el aro%ant. >anc0et6 ( Dar nici nu-i ucid. "şti tânără, "lena. +u te %ândeşti decât la satis'acţia imediată. Când ei 'i

la 'el de !ătrână ca mine, nu ei mai 'i atât de... neră!dătoare."a îşi dădu oc0ii peste cap atunci când el nu 'u atent. /ntorcându-se, el aruncă o priire către

mine, 3ason şi "ddie.

( 4oi trei, mă tem că o să muriţi. )lt'el nu se poate. )ş rea să spun că-mi pare rău, dar, ei !ine,nu-mi pare. )şa e iaţa. 9otuşi, puteţi să ale%eţi cum eţi muri şi acest lucru a 'i decis de purtareaoastră.

Oc0ii îi &ă!oiră pe mine. +u înţele%eam cu adeărat de ce toată lumea părea să mă considere persoana care 'ăcea pro!leme aici. $au poate că înţele%eam.

( 2nii dintre oi eţi muri într-un 'el mai dureros decât alţii. +u era neoie să-i ăd pe 3ason şi pe "ddie ca să ştiu că 'rica lor era la 'el de mare ca a mea.

)m 'ost destul de si%ură că l-am au&it pe "ddie tân%uindu-se. Qsaia0 se întoarse !rusc pe călcâie, înstil militar, cu 'aţa la 3ia şi la C0ristian.

( 4oi doi, din 'ericire, aeţi de ales. Doar unul dintre oi a muri. Celălalt a trăi într-oma%ni'ică nemurire. 4oi aea c0iar ama!ilitatea de a-l lua su! aripa mea până ce a 'i un pic mai

mare. )tât de milos sunt. +u m-am putut a!ţine. 3i-am înă!uşit un 0o0ot de râs.Qsaia0 se întoarse !rusc şi mă aţinti cu priirea. )m tăcut şi am aşteptat să mă arunce în partea

1J=



cealaltă a încăperii cum 'ăcuse cu "lena, dar se mulţumi doar să mă 'i#e&e. "ra su'icient. Qnimaîncepu să-mi !ată repede şi am simţit cum oc0ii mi se umplu de lacrimi. 7rica mă 'ăcu să măruşine&. 4oiam să 'iu ca Dimitri. Poate c0iar ca mama. După câtea clipe lun%i, c0inuitoare, Qsaia0se întoarse către moroi.

( >un. Cum ă spuneam, unul dintre oi a 'i tre&it şi a trăi eşnic. Dar nu eu oi 'i cel care îltre&eşte. 4eţi ale%e să 'iţi tre&iţi de !unăoie.

( Puţin pro!a!il, spuse C0ristian.Puse cât de multă s'idare dispreţuitoare putu în acele două cuinte, dar era încă eident pentrutoată lumea din încăpere că era 'oarte în%ro&it.

( )0, cât îmi place spiritul 'amiliei O&era, medita Qsaia0.)runcă o priire către 3ia, cu oc0ii lui roşii strălucind. "a se strânse de 'rică.

( Dar nu-l lăsa să te eclipse&e, dra%a mea. "#istă i%oare şi în sân%ele celor de rând. i iată cumse a lua deci&ia.

)rătă spre noi, d0ampirii. Priirea lui mă în%0eţă cu totul şi mi s-a părut că puteam mirosidu0oarea descompunerii.

( Dacă reţi să trăiţi, tot ce aeţi de 'ăcut e să-l ucideţi pe unul dintre aceştia trei, spuse, apoi seîntoarse înapoi către moroi. )sta-i tot. +u e deloc neplăcut. $puneţi-i doar unuia dintre domnii

aceştia de aici că reţi s-o 'aceţi. 4ă or eli!era. )poi le eţi !ea sân%ele şi ă eţi tre&i ca unuldintre noi. Cine 'ace primul acest lucru e li!er. Celălalt a 'i cina "lenei şi a mea.

/n cameră se lăsă tăcerea. ( +u, spuse C0ristian. /n niciun ca& n-am să ucid unul dintre prietenii mei. +u-mi pasă ce 'aci.

O să mor primul.Qsaia0 'ăcu un %est de nepăsare cu mâna.

( " uşor să 'ii itea& când nu ţi-e 'oame. $tai câtea &ile 'ără 0rană... şi, da, aceştia trei orîncepe să arate 'oarte !ine. i c0iar sunt !uni. D0ampirii sunt delicioşi. 2nii îi pre'eră în loculmoroilor şi, c0iar dacă eu însumi n-am împărtăşit niciodată ast'el de păreri, pot cu si%uranţă să

preţuiesc această specie. C0ristian se încruntă. ( +u mă cre&i6 între!ă Qsaia0. )tunci lasă-mă să-ţi doedesc.4eni în partea în care stăteam eu. 3i-am dat seama ce aea să 'acă şi am or!it 'ără să mă

%ândesc până la capăt. ( 7oloseşte-mă, am spus repede. >ea de la mine. "#presia în%âm'ată a lui Qsaia0 păli pentru o

clipă şi ridică sprâncenele. ( 9e o'eri de !unăoie6 ( )m mai 'ăcut-o. )dică, i-am lăsat pe moroi să se 0rănească de la mine. +u mă deranea&ă.

/mi place. Lasă-i pe ceilalţi în pace. ( RoseF e#clamă 3ason.L-am i%norat şi l-am priit implorator pe Qsaia0. +u oiam să-mi !ea sân%ele. Gândul mă

scâr!ea. Dar mai dădusem sân%e înainte şi pre'eram să-mi !ea câţia litri înainte să se atin%ă de

"ddie şi 3ason. +u i-am putut edea e#presia în timp ce mă măsura cu priirea. 9imp de o umătate de secundăam cre&ut că s-ar putea să o 'acă, dar în sc0im! clătină din cap.

( +u. +u tu. +u încă.$e îndepărtă şi se opri în 'aţa lui "ddie. )m tras de cătuşe atât de tare, că mi s-au în'ipt dureros

în piele. +u au cedat. ( +uF Lasă-l în paceF ( 9ăcere, i&!ucni Qsaia0, 'ără să se uite la mine./şi puse o mână pe o parte a 'eţei lui "ddie. "ddie tremura şi deenise atât de palid, că am cre&ut

că a leşina. ( Pot s-o 'ac uşor sau pot s-o 'ac să doară. 9ăcerea ta a 'aori&a prima ariantă.

/mi enea să urlu, îmi enea să-i spun în toate 'elurile lui Qsaia0 şi să-l ameninţ în 'el şi c0ip. Darnu puteam. Oc0ii mi se plim!ară prin cameră, căutând ieşiri, aşa cum 'ăcusem de atâtea ori înainte.Dar nu era niciuna. Doar pereţi %oi şi cenuşii. +u erau 'erestre. $in%ura uşă era pă&ită în

1J@



permanenţă. "ram neputincioasă, la 'el de neputincioasă cum 'usesem din momentul în care ne !ă%aseră în du!ă. /mi enea să plân%, mai mult de 'rustrare decât de 'rică. Ce 'el de %ardian puteam'i dacă nu reuşeam să-mi protee& prietenii6

Dar am rămas tăcută şi o e#presie de satis'acţie apăru pe 'aţa lui Qsaia0. Lumina 'luorescentă îidădea pielii lui o tentă !olnăicioasă, liidă, accentuându-i cearcănele întunecate de su! oc0i. /mienea să-l pocnesc.

( >un. Eâm!i la "ddie şi-i ţinu 'aţa în aşa 'el încât cei doi se priiră în oc0i. )cum, n-o să mi teîmpotrieşti, nu-i aşa6După cum spuneam, Lissa era !ună la puterea de constrân%ere. Dar n-ar 'i putut 'ace asta. /n

câtea secunde, "ddie &âm!ea. ( +u. +-o să mă împotriesc. ( >un, repetă Qsaia0. i o să-mi o'eri %âtul tău de !unăoie, nu-i aşa6 ( >ineînţeles, răspunse "ddie, dându-şi capul pe spate.Qsaia0 îşi lăsă %ura în os, iar eu am priit în altă parte, încercând să mă concentre& în sc0im!

asupra coorului erpelit. +u oiam să priesc asta. L-am au&it pe "ddie scoţând un suspin uşor,'ericit. Arănirea propriu-&isă 'u relati tăcută ( 'ără sor!ituri sau cea asemănător.

( Gata.

)m întors priirea când l-am au&it pe Qsaia0 or!ind din nou. De pe !u&e îi picura sân%e şi-şitrecu lim!a peste ele. +u puteam să ăd rana de pe %âtul lui "ddie, dar !ănuiam că era şi eaînsân%erată şi ori!ilă. 3ia şi C0ristian se uitau 'i#, cu oc0ii lar% desc0işi, în%ro&iţi şi 'ascinaţi."ddie părea pierdut, cu o priire 'ericită, dro%ată şi înceţoşată, ameţit atât din cau&a endor'inelor,cât şi din cau&a constrân%erii.

Qsaia0 se ridică şi le &âm!i moroilor, lin%ându-şi ce mai rămăsese din sân%ele de pe !u&e. ( 4edeţi6 le spuse, îndreptându-se spre uşă. " 'oarte simplu.

DO2E"CQ

)eam neoie de un plan de eadare şi asta repede. Din ne'ericire, sin%urele mele idei necesitaulucruri care nu erau de 'apt su! controlul nostru. Ca de e#emplu să rămânem complet sin%uri ca să

putem pleca pe 'uriş. $au să aem pa&nici proşti pe care i-am putea păcăli cu uşurinţă şi pe lân%ăcare să ne 'urişăm. )r 'i tre!uit măcar să 'im le%aţi ne%lient ca să ne putem eli!era.

/nsă niciunul dintre aceste lucruri nu se întâmpla. După aproape două&eci şi patru de ore, situaţianoastră nu se sc0im!ase cu nimic. "ram în continuare pri&onieri, în continuare le%aţi !ine. Răpitoriinoştri rămâneau i%ilenţi, aproape la 'el de e'icienţi ca orice alt %rup de %ardieni. )proape.

Cel mai aproape de reo ieşire aun%eam când eram duşi la toaletă, dar şi-acolo eram !inesuprae%0eaţi ( ceea ce era e#trem de stânenitor. Oamenii nu ne-au dat niciun pic de mâncare sauapă. "ra %reu pentru mine, dar com!inaţia între om şi ampir îi 'ăcea pe d0ampiri re&istenţi.

Reuşeam să 'ac 'aţă acestor neplăceri, c0iar dacă aun%eam repede la o limită la care aş 'i ucis pentru un c0eese!ur%er şi pentru nişte carto'i prăiţi 'oarte, 'oarte unsuroşi.Pentru 3ia şi C0ristian... ei !ine, lucrurile erau un pic mai di'icile. 3oroii puteau re&ista

săptămâni între%i 'ără mâncare sau apă în ca&ul în care continuau să primească sân%e. 7ără sân%e, puteau re&ista câtea &ile înainte de a se îm!olnăi şi slă!i, atâta timp cât aeau încă altă 0rană. )şareuşiserăm Lissa şi cu mine să supraieţuim cât timp 'useserăm pe cont propriu, neputând s-o0rănesc &ilnic.

Dacă le luai mâncarea, sân%ele şi apa, re&istenţa moroilor scădea la &ero. /mi era 'oame, dar 3iaşi C0ristian erau 0ămesiţi. Dea aeau 'eţele s'riite, iar oc0ii aproape în'ri%uraţi. Qsaia0 'ăcu situaţiamai di'icilă în timpul i&itelor ulterioare. De 'iecare dată, co!ora şi !ătea câmpii în 'elul săuenerant, &e'lemitor. )poi, înainte de a pleca, !ea din nou sân%e de la "ddie. Dar la a treia i&ită,

practic îi puteam dea edea pe 3ia şi pe C0ristian saliând. Din cau&a endor'inelor şi a lipseisân%elui, eram destul de si%ură că "ddie nici măcar nu-şi dădea seama unde eram.

+u puteam dormi cu adeărat în aceste condiţii, dar, în timpul celei de-a doua &ile, am început să

1J



aţipesc din când în când. Qnaniţia şi epui&area te aduc în starea asta. La un moment dat, c0iar amisat, surprin&ător, deoarece nu credeam cu adeărat că aş putea cădea într-un somn adânc în acestecondiţii ne!uneşti.

/n is ( şi ştiam per'ect că era un is ( stăteam pe o plaă. 3i-a luat o clipă să-mi dau seamace plaă era anume. "ra de-a lun%ul coastei Ore%onului ( plină de nisip şi caldă, cu Paci'iculîntin&ându-se în depărtare. Lissa şi cu mine 'useserăm acolo odată când locuiam în Portland. 7usese

o &i super!ă, dar ea nu re&istase să stea în atât de mult soare. Ca urmare, i&ita 'usese scurtă, dar îmidorisem întotdeauna să 'i putut sta mai mult şi să ne tolănim la soare. )cum aeam toată lumina şicăldura pe care mi le-aş 'i putut dori.

;3icuţule d0ampir<, spuse o oce în spatele meu. ;"ra şi timpul.<3-am întors surprinsă şi l-am descoperit pe )drian Qas0:o priindu-mă. "ra îm!răcat în

pantaloni :a:i şi o cămaşă lar%ă şi ( surprin&ător de leer pentru stilul lui ( nu purta panto'i.4ântul îi &!urlea părul castaniu şi-şi ţinea mâinile în !u&unare în timp ce mă priea cu

!inecunoscutul lui &âm!et a'ectat.;9ot mai ai miloacele de protecţie<, adău%ă./ncruntându-mă, m-am %ândit pentru o clipă că se 0ol!a la pieptul meu. )poi mi-am dat seama

că se uita la stomacul meu. "ram îm!răcată cu !lu%i şi un top şi, din nou, micul pandanti al!astru

în 'ormă de oc0i îmi atârna de !uric. C0ot:i-ul era pe înc0eietura mâinii.;Qar tu stai din nou în soare<, am spus. ;)şa că !ănuiesc că e isul tău.<;" isul nostru.<3i-am mişcat de%etele de la picioare în nisip. ;Cum se poate ca doi oameni să împărtăşească un

is6<;Oamenii împărtăşesc mereu isuri, Rose.<)m ridicat priirea spre el încruntată.;4reau să ştiu la ce te re'eri. /n le%ătură cu 'aptul că e întuneric în urul meu. Ce înseamnă asta6<;$incer, nu ştiu. 9oată lumea e înconurată de lumină, cu e#cepţia ta. 9u ai um!re. 4in de la

Lissa.<)m deenit şi mai con'u&ă.;+u înţele%.<;+u pot intra acum în amănunte<, îmi spuse el. ;+u de asta sunt aici.<;"şti aici pentru un moti6< am între!at, cu oc0ii rătăcind către apa al!astră-cenuşie."ra 0ipnoti&antă.;+u eşti aici... aşa doar ca să 'ii aici6<7ăcu un pas înainte şi îmi prinse mâna, o!li%ându-mă să ridic priirea la el. 9oată atitudinea lui

amu&ată dispăruse. "ra 'oarte serios.;2nde eşti6<;)ici<, am spus nedumerită. ;La 'el ca tine.< )drian clătină din cap.;+u, nu la asta m-am re'erit. /n lumea reală. 2nde eşti6<

Lumea reală6 /n urul nostru, plaa se estompă, ca un 'ilm care deine neclar. Câtea clipe maitâr&iu, totul se sta!ili&a. 3i-am 'rământat mintea. Lumea reală. 3i-am amintit ima%ini. $caune.Pa&nici. Cătuşe din plastic.

;/ntr-un su!sol...<, am spus încet.7rica distruse !rusc 'rumuseţea clipei şi mi-am adus aminte totul.;O, Doamne, )drian. 9re!uie să-i auţi pe 3ia şi pe C0ristian. +u pot...<$trânsoarea mâinii lui )drian deeni mai puternică. ;2nde6<Lumea tremură din nou şi de data aceasta ima%inea nu se mai limpe&i. "l înură. ;2nde eşti,

Rose6<Lumea începu să se de&inte%re&e. )drian începu să se de&inte%re&e.;2n su!sol. /ntr-o casă. /n...<

Dispăruse. 3-am tre&it. E%omotul uşii de la cameră desc0i&ându-se mă aduse !rusc la realitate.Qsaia0 dădu !u&na înăuntru, urmat de "lena. ) tre!uit să-mi ascund un &âm!et dispreţuitor cândam ă&ut-o. "l era aro%ant şi rău şi total dia!olic. Dar era aşa pentru că era un lider. )ea tăria şi

1JK



puterea de a-şi susţine cru&imea ( c0iar dacă nu-mi plăcea asta. "lena, însă6 "ra un lac0eu. +eameninţa şi 'ăcea comentarii !atocoritoare, dar cea mai mare parte a aplom!ului ei enea din 'aptulcă era partenera lui. "ra o lin%uşitoare a!solută.

( $alut, copii, spuse el. Ce mai 'acem astă&i6 îi răspunseră priiri încruntate. $e duse la 3ia şila C0ristian cu mâinile încrucişate la spate.

( 4reo sc0im!are de atitudine de la ultima mea i&ită6 4ă ia 'oarte mult timp şi asta o supără pe

"lena. 4edeţi, e 'oarte în'ometată, dar ( !ănuiesc ( nu la 'el de în'ometată ca oi doi.C0ristian îl prii cu oc0ii miiţi. ( Cară-te, spuse el printre dinţii încleştaţi. "lena mârâi şi se năpusti înainte, stri%ând* ( $ă nu îndră&neşti...Qsaia0 o îndepărtă cu un %est. Lasă-l în pace. )sta înseamnă doar că om aştepta un pic mai mult

şi, pe !une, e o aşteptare distractiă.Priirea "lenei îl 'ul%eră pe C0ristian.

( $incer, continuă Qsaia0 priindu-l pe C0ristian, nu mă pot 0otărî ce reau mai mult* să te ucidsau să te 'ac să ni te alături. 7iecare opţiune o'eră propriile satis'acţii.

( +u o!oseşti să te tot au&i or!ind6 între!ă C0ristian.Qsaia0 se %ândi un pic.

( +u. +u c0iar. i nu mă satur nici de asta.$e întoarse şi se duse spre "ddie. >ietul "ddie a!ia mai putea sta drept în scaunul lui după toate

0rănirile prin care trecuse. 3ai rău, Qsaia0 nu aea neoie nici măcar să 'olosească 'orţa deconstrân%ere. 7aţa lui "ddie se lumină pur şi simplu de un rânet prostesc, neră!dător dupăurmătoarea muşcătură. "ra la 'el de dependent ca un 0rănitor. )m 'ost cuprinsă de 'urie şi silă.

( La nai!aF am stri%at. Lasă-l în paceF Qsaia0 îşi întoarse priirea la mine. ( 9aci, 'ato. +u te %ăsesc nici pe departe atât de amu&antă ca domnul O&era. ( Da6 am mârâit eu. Dacă te scot atât de mult din sărite, atunci 'oloseşte-mă ca să demonstre&i

că poţi. 3uşcă-mă pe mine în locul lui. Pune-mă la locul meu şi arată-mi cât de tare eşti. ( +uF e#clamă 3ason. 7oloseşte-mă pe mine. Qsaia0 îşi dădu oc0ii peste cap. ( Doamne-Dumne&eule. Ce %aşcă mărinimoasă. $unteţi toţi nişte $partacus, aşa e6 Plecă de

lân%ă "ddie şi puse un de%et su! !ăr!ia lui 3ason, ridicându-i capul. /nsă tu, spuse Qsaia0, nuor!eşti cu adeărat serios. 9e o'eri doar din cau&a ei. /i dădu drumul lui 3ason şi eni în 'aţa mea,

priind 'i# în os cu oc0ii aceia 'oarte ne%ri. Qar tu... +ici pe tine nu te-am cre&ut cu adeărat primadată. Dar acum6

/n%enunc0e ca să 'ie la nielul meu. )m re'u&at să-mi 'eresc priirea de oc0ii lui, cu toate căştiam că riscam să 'iu a'ectată de puterea de constrân%ere.

( Cred că tu or!eşti cu adeărat serios. i nu e nici mărinimie în totalitate. C0iar rei. C0iar aimai 'ost muşcată.

4ocea lui era ma%ică. Aipnotică. +u 'olosea constrân%erea, dar era cate%oric înconurat de ocarismă ne'irească. La 'el ca Lissa şi )drian. Q-am urmărit cu atenţie 'iecare cuânt.

( De multe ori, aş &ice, adău%ă el.$e aplecă spre mine, cu răsu'larea 'ier!inte pe %âtul meu. 2ndea, dincolo de el, îl au&eam pe3ason stri%ând cea, dar eram atentă doar la cât de aproape erau dinţii lui Qsaia0 de pielea mea. /nultimele luni 'usesem muşcată doar o sin%ură dată ( şi asta 'usese doar atunci când Lissa se a'laseîntr-o situaţie nepreă&ută. /nainte de asta, mă muşcase de cel puţin două ori pe săptămână timp dedoi ani şi a!ia de curând aunsesem să înţele% cât de dependentă de acest lucru 'usesem. +u e#istănimic ( nimic ( în lume ca muşcătura de moroi, ca reărsarea de e#ta& pe care o induce în tine.Desi%ur, potriit tuturor relatărilor, muşcăturile de stri%oi erau şi mai puternice...

)m în%0iţit în sec, dându-mi dintr-odată seama de propria mea respiraţie accelerată şi de inimacare-mi !ătea repede. Qsaia0 c0icoti încet.

( Da. "şti o târ'ă pentru sân%e în deenire. Din ne'ericire pentru tine ( pentru că n-am să-ţi

dau ce rei.$e retrase şi m-am pră!uşit peste scaun. 7ără a mai pierde remea, se întoarse la "ddie şi !ău. +-am putut prii, dar de data asta era din inidie, nu repulsie. Po'ta mă ardea pe dinăuntru. 9âneam

1J



după muşcătura aceea, tâneam după ea cu 'iecare ner din trupul meu.Când Qsaia0 termină, dădu să iasă din cameră, apoi se opri. $e adresă 3iei şi lui C0ristian.

( +u pierdeţi timpul, aerti&ă el. Pro'itaţi de oca&ia de a 'i salaţi./nclină capul spre mine.

( )eţi c0iar o ictimă oluntară.Plecă. /n cealaltă parte a camerei, C0ristian îmi întâlni priirea. /ntr-un 'el, 'aţa lui arăta şi mai

suptă ca acum două ore. 7oamea ardea în priirea lui şi ştiam că aeam o e#presie complementară*o dorinţă de a potoli acea 'oame. Doamne. "ram atât de duşi. Cred că şi C0ristian şi-a dat seama deasta în acelaşi timp. >u&ele i se strâm!ară într-un &âm!et amar.

( +iciodată n-ai arătat mai !ine, Rose, reuşi să spună, înainte ca pa&nicii să-i spună să tacă.)m moţăit un pic în timpul &ilei, dar )drian nu se întoarse în isurile mele. /n sc0im!, în timp ce

pluteam la 0otarul dintre realitate şi is, m-am tre&it alunecând într-un teritoriu cunoscut* minteaLissei. După ne!unia acestor ultime două &ile, să 'iu în mintea ei semăna cu o reîntoarcere acasă.

$e a'la într-una din sălile de !anc0ete ale 0otelului, numai că era pustie. $tătea pe os în parteaîndepărtată a încăperii, încercând să rămână neo!serată. "ra cuprinsă de nero&itate. )ştepta cea

( sau mai de%ra!ă pe cinea. Câtea minute mai târ&iu, )drian se strecură înăuntru. ( 4erişoară, spuse el în semn de salut. $e aşe&ă lân%ă ea şi-şi îndoi %enunc0ii, 'ără să-i pese de

pantalonii lui de %ală scumpi. $cu&ă-mă de întâr&iere. ( +u-i nimic, &ise ea. ( +-ai ştiut că sunt aici până nu m-ai ă&ut, nu6 "a clătină din cap, de&amă%ită. 3ă simţeam

mai nedumerită ca niciodată. ( i, stând cu mine... nu poţi să o!seri nimic cu adeărat6 ( +u. "l ridică din umeri. ( "i !ine, să sperăm că ei putea în curând. ( ie cum ţi se pare6 între!ă ea, ar&ând de curio&itate. ( tii ce sunt aurele6 ( $unt ca... sunt cercuri de lumină în urul oamenilor, nu6 +işte c0estii +eB )%e6 ( Cea de %enul ăsta. 9oţi au un 'el de ener%ie spirituală care radia&ă din ei. "i, aproape toţi."&itarea lui mă 'ăcu să mă între! dacă se %ândea la mine şi la întunericul în care c0ipurile

intrasem. ( /n 'uncţie de culoare şi aspect, poţi spune multe despre cinea... ei !ine, dacă cinea ar putea

edea în realitate aurele, adică. ( Qar tu poţi, spuse ea. i îţi poţi da seama că 'olosesc spiritul după aura mea6 ( ) ta e în cea mai mare parte aurie. Ca a mea. /şi sc0im!ă culoarea în 'uncţie de situaţie, dar

auriul rămâne mereu. ( Câţi alţi oameni ca noi cunoşti6 ( +u mulţi. /i ăd doar din când în când. +u spun nimănui despre asta. "şti prima cu care am

or!it cu adeărat reodată. +ici măcar nu ştiam că se numeşte ;spirit<. /mi doresc să 'i ştiut despre

asta atunci când nu m-am speciali&at. 3-am %ândit pur şi simplu că eram cine ştie ce ciudat.Lissa ridică !raţul şi prii atentă, concentrându-se să adă lumina strălucind în urul ei. +imic.O'tă şi lăsă !raţul să cadă.

i atunci am înţeles.i )drian 'olosea spiritul. Din această cau&ă 'usese atât de curios în priinţa Lissei, de aceea

oise să or!ească cu ea şi să între!e de le%ătura psi0ică şi de speciali&area ei. )sta e#plica şi multealte lucruri ( precum atracţia căreia se părea că nu-i puteam scăpa atunci când eram în preama lui.7olosise 'orţa de constrân%ere în acea &i în care Lissa şi cu mine ne a'laserăm în camera lui ( aşa îl'orţase pe Dimitri să-i dea drumul.

( i te-au lăsat în 'inal în pace6 o între!ă )drian. ( Da. )u decis până la urmă că nu ştiam nimic de 'apt.

( >un, spuse el.$e încruntă şi mi-am dat seama că de data asta era trea&. ( i eşti si%ură că nu ştii6

1JI



( i-am mai spus asta. +u pot să 'ac le%ătura să 'uncţione&e în 'elul ăsta. ( Am. "i !ine, tre!uie s-o 'aci. "a se încruntă. ( Ce, cre&i că mint6 Dacă aş putea să o %ăsesc, aş 'ace-oF ( tiu, dar ca să ai cât de cât re&ultate, tre!uie să ai o le%ătură puternică. 7oloseşte asta ca să

or!eşti cu ea în isurile ei. "u am încercat, dar nu pot continua su'icient de mult ca să... ( Ce-ai spus6 e#clamă Lissa. )i or!it cu ea în isurile ei6

)cum el arăta nedumerit. ( >ineînţeles. +u ştii cum să 'aci asta6 ( +uF Glumeşti6 Cum de e posi!il aşa cea6 4isurile mele...3i-am amintit-o pe Lissa or!ind de 'enomene ine#plica!ile le%ate de moroi, despre cum ar

putea e#ista puteri ale spiritului mai mari decât indecarea, lucruri despre care nimeni nici măcar nuştia încă. $e părea că pre&enţa lui )drian în isurile mele nu era o coincidenţă. Reuşise să intre înmintea mea, poate într-un mod asemănător celui în care edeam eu ce e în mintea Lissei. Gândul mănelinişti. Lissa a!ia dacă putea să înţelea%ă.

"l îşi trecu o mână prin păr şi-şi lăsă capul pe spate, uitându-se la candela!rul de cristal dedeasupra în timp ce se %ândea.

( /n re%ulă. )şadar. +u e&i aure, nu or!eşti cu alţii în is. Ce poţi să 'aci6

( "u... pot să indec oameni. )nimale. i plante. Pot să readuc la iaţă lucrurile moarte. ( $erios6 Părea impresionat. /n re%ulă. Pentru asta primeşti o !ilă al!ă. Ce altcea6 ( 3m, pot să 'olosesc puterea de constrân%ere. ( 9oţi putem să 'acem asta. ( +u, eu pot s-o 'ac cu adeărat. +u e %reu. Pot să-i 'ac pe alţii să 'acă orice reau eu ( c0iar

şi lucruri rele. ( i eu pot. Oc0ii i se luminară. ( 3ă între! ce s-ar întâmpla dacă ai încerca s-o 'oloseşti pe mine..."a e&ită şi-şi trecu a!sentă de%etele pe coorul roşu ru%os.

( Păi... nu pot. ( )dineauri ai &is că poţi. ( +u pot ( nu în momentul acesta. Qau reţeta asta... pentru depresie şi alte lucruri... şi mă

împiedică să 'ac ma%ie."l îşi ridică !raţele în aer.

( )tunci cum pot să te înăţ să 'oloseşti isurile6 Cum alt'el o s-o %ăsim pe Rose6 ( 2ite ce e, spuse ea 'urioasă, nu reau să iau medicamentele. Dar când nu le luam... 'ăceam

lucruri cu adeărat ne!uneşti. Lucruri periculoase. )sta îţi 'ace spiritul. ( "u nu iau nimic. $unt !ine, spuse el. +u, nu era, mi-am dat seama. i Lissa înţelese asta. ( 9e-ai purtat 'oarte ciudat în &iua aceea când Dimitri era în camera ta, îi atrase ea atenţia. )i

început să !aţi câmpii şi nu aeai nicio lo%ică.

( )0, atunci6 3da... se întâmplă câteodată. Dar, pe !une, nu des. Dacă se întâmplă o dată pelună.Părea sincer.Lissa se 0ol!ă la el, reealuând dintr-odată totul. i dacă )drian putea într-adeăr s-o 'acă6 Dacă

putea 'olosi spiritul 'ără pilule şi 'ără reun e'ect secundar periculos6 )r 'i tot ce îşi dorise. /n plus,nu era nici măcar si%ură dacă pilulele or continua să ai!ă e'ect...

"l &âm!i, %0icindu-i %ândurile. ( Ce &ici, erişoară6 între!ă. +u aea neoie să 'olosească 'orţa de constrân%ere. O'erta lui în sine era 'oarte tentantă. ( Pot să te înăţ tot ce ştiu dacă poţi să 'oloseşti ma%ia. 4a dura un pic ca e'ectul pilulelor să se

elimine din or%anismul tău, dar odată ce asta se a întâmpla...

1J



DO2E"CQ Q 2+2

)sta îmi mai tre!uia acum. )ş 'i putut 'ace 'aţă la orice altcea ar 'i 'ăcut )drian* să se dea la ea,să o 'acă să 'ume&e ţi%ările lui ridicole, orice. Dar asta nu. 9ocmai asta oiam să eit, ca Lissa sărenunţe la pastilele acelea. Cu părere de rău, am ieşit din mintea ei şi m-am întors la propria measituaţie 'ără speranţă. )ş 'i rut să ăd ce se întâmpla mai departe cu )drian şi Lissa, dar nu

re&olam nimic spionându-i. /n re%ulă. C0iar aeam neoie de un plan acum. 9re!uia să acţione&cuma. 9re!uia să ieşim de-acolo. Dar, priind în urul meu, nu între&ăream reo portiţă de scăparemai mult decât înainte, şi am petrecut următoarele câtea ore %ândindu-mă şi 'ăcând presupuneri.

)eam trei pa&nici a&i. Păreau un pic plictisiţi, dar nu su'icient pentru a 'i mai puţin atenţi. /napropierea mea, "ddie părea să 'ie inconştient, iar 3ason priea pierdut în os. /n cealaltă parte aîncăperii, C0ristian se încrunta a!sent, iar 3ia cred că dormea. Dureros de conştientă de cât deuscat îmi era %âtul, aproape că am râs amintindu-mi cum îi spusesem că ma%ia ei cu apă era inutilă.Poate că nu conta prea mult într-o luptă, dar aş 'i dat orice ca ea să aducă nişte apă...

3a%ia.De ce nu mă %ândisem la asta mai înainte6 +u eram neautoraţi. +u în totalitate./ncet, un plan mi se contura în minte ( un plan care era pro!a!il ne!unesc, dar era şi cel mai

!un pe care îl aeam. Qnima îmi palpită de speranţă şi imediat mi-am controlat e#presia 'eţei înainteca pa&nicii să-mi o!sere !rusca reelaţie. /n partea opusă a camerei, C0ristian mă priea. 4ă&usescurta i&!ucnire de entu&iasm şi îşi dăduse seama că mă %ândisem la cea, mă prii cu curio&itate,la 'el de pre%ătit să acţione&e precum eram eu.

Doamne. Cum puteam reuşi să 'acem asta6 )eam neoie de autorul lui, dar nu aeam niciomodalitate e'ectiă de a-i spune la ce mă %ândeam. De 'apt, nu eram nici măcar si%ură că mă puteaauta în reun 'el ( era destul de slă!it.

L-am priit în oc0i, încercând să-l 'ac să înţelea%ă că aea să se întâmple cea. Pe 'aţa lui eranedumerire, dar era însoţită de 0otărâre. După ce m-am asi%urat că niciunul dintre pa&nici nu mă

priea direct, m-am mişcat puţin, tră%ând uşor de cătuşele care-mi ţineau înc0eieturile. )m aruncat

o priire rapidă în spatele meu cât am putut, apoi am întâlnit din nou oc0ii lui C0ristian. "l seîncruntă şi am repetat mişcarea. ( Aei, am spus tare.3ia şi 3ason tresăriră surprinşi.

( C0iar aeţi de %ând să ne în'ometaţi în continuare6 Putem măcar să primim nişte apă saualtcea6

( Gura, spuse unul din pa&nici."ra răspunsul lor o!işnuit, ori de câte ori unul dintre noi or!ea.

( Aaide. )m încercat să or!esc pe un ton cât mai plân%ăcios. +ici măcar o în%0iţitură6 /miarde %âtul. )proape că mi-a luat 'oc.

Q-am aruncat repede o priire lui C0ristian în timp ce am rostit aceste ultime cuinte, apoi m-am

întors spre pa&nicul care or!ise.După cum era de aşteptat, se ridică din locul lui şi eni clătinându-se spre mine. ( +u mă 'ace să mă repet, mârâi el. +u ştiam dacă ar 'ace într-adeăr cea iolent, dar nu aeam niciun interes să întind coarda.

/ncă. /n plus, îmi atinsesem ţinta. Dacă acum C0ristian nu putea înţele%e alu&ia, nu mai era niciosoluţie. /ncercând să par înspăimântată, am tăcut.

Pa&nicul se întoarse la locul lui şi, după o reme, nu mă mai prii. 3-am uitat din nou laC0ristian şi am tras de cătuşe. Aaide, 0aide, mă %ândeam. Gândeşte-te, C0ristian.

Dintr-odată, ridică sprâncenele şi se 0ol!ă la mine uimit. >ine. $e pare că îşi dăduse seama decea. $peram doar că era ce oiam eu. Priirea lui deeni între!ătoare, ca şi cum oia să ştie dacăeram cu adeărat serioasă în priinţa asta. )m încuiinţat din cap, cate%orică. $e %ândi încruntându-

se câtea clipe şi apoi trase adânc şi calm aer în piept. ( /n re%ulă, spuse el.9oată lumea tresări din nou.

11J



( Gura, spuse unul dintre pa&nici, pus pe automat. Părea plictisit. ( +u, spuse C0ristian. $unt %ata. Gata să !eau. 9oţi cei din cameră în%0eţară câtea clipe,

inclusi eu. +u mă %ândisem c0iar la asta. e'ul pa&nicilor se ridică. ( +u te uca cu noi. ( +u mă oc, spuse C0ristian.)ea o 'i%ură în'ri%urată, disperată, care nu credeam că era în între%ime simulată.

( 3-am săturat. 4reau să ies de aici şi nu reau să mor. O să !eau ( şi o reau pe ea.7ăcu semn cu capul spre mine. 3ia scânci speriată. 3ason îi spuse lui C0ristian cea care i-ar 'iadus o pedeapsă cu detenţia la şcoală.

Cate%oric, nu la asta mă %ândisem. Ceilalţi doi pa&nici se uitară între!ător la şe'ul lor. ( $ă-l c0emăm pe Qsaia06 între!ă unul din ei. ( +u cred că e pe-aici, spuse şe'ul. /l studie câtea secunde pe C0ristian şi apoi luă o deci&ie. i

oricum nu reau să-l derane& dacă e reo %lumă. Dă-i drumul şi o să edem.2nul dintre !ăr!aţi scoase la ieală o perec0e de cleşti ascuţiţi. $e duse în spatele lui C0ristian şi

se aplecă. )m au&it sunetul plasticului plesnind în timp ce cătuşele 'le#i!ile cedară. )pucându-l de !raţ pe C0ristian, pa&nicul îl smuci în picioare şi îl aduse la mine.

( C0ristian, e#clamă 3ason cu ocea plină de 'urie. $e &!ătu să-şi des'acă le%ăturile,

mişcându-şi scaunul un pic. )i înne!unit6 +u-i lăsaţi să 'acă astaF ( 4oi tre!uie să muriţi, dar eu nu, i&!ucni C0ristian, dându-şi părul ne%ru din oc0i. +u e#istă

nicio altă soluţie. +u-mi dădeam seama ce se petrecea cu adeărat acum, dar eram destul de si%ură că tre!uia să

arăt mult mai multă emoţie dacă eram %ata să mor. Doi pa&nici îl 'lancară pe C0ristian, priindu-lcu prudenţă cum se apleca spre mine.

( C0ristian, am şoptit, surprinsă de cât de uşor era să par înspăimântată. +u 'ace asta.>u&ele i se strâm!ară într-unul din acele &âm!ete amare pe care le etala atât de !ine.

( +oi doi nu ne-am plăcut niciodată, Rose. Dacă tre!uie să ucid pe cinea, nu ăd de ce nu ai 'itu aceea.

Cuintele îi erau %laciale, e#acte. Conin%ătoare. ( /n plus, adău%ă, credeam că asta c0iar rei. ( +u asta. 9e ro%, nu...2nul din pa&nici îl împinse pe C0ristian.

( 9ermină odată sau întoarce-te la scaunul tău. /ncă aând acel &âm!et întunecat, C0ristianridică din umeri.

( /mi pare rău, Rose. Oricum o să mori. De ce să n-o 'aci pentru o cau&ă !ună6 /şi aplecă 'aţaspre %âtul meu. Pro!a!il că o să te doară, adău%ă el.

De 'apt, mă îndoiam că mă a durea... dacă aea cu adeărat să o 'acă. Pentru că nu aea s-o'acă... nu6 3-am 'oit neliniştită.

După toate relatările, dacă ţi se su%ea tot sân%ele, ţi se pompau şi su'iciente endor'ine între timp

pentru a amorţi cea mai mare parte a durerii. "ra ca şi cum te-ar lua somnul. Desi%ur, acestea nuerau decât presupuneri. De 'apt, cei care mureau din cau&a muşcăturilor de ampiri nu se întorceau pentru a poesti e#perienţa.

C0ristian îmi 'recă %âtul cu nasul, !ă%ându-şi 'aţa su! părul meu ast'el că îl ascundea parţial.>u&ele lui îmi atinseră uşor pielea, la 'el de moi cum mi le aminteam atunci când el şi Lissa sesărutaseră. O clipă mai târ&iu, âr'urile colţilor lui îmi atinseră pielea.

i apoi am simţit durere. Durere adeărată.Dar nu enea de la muşcătură. Dinţii lui doar îmi apăsau pielea5 nu o străpunseră. Lim!a i se

mişca pe %âtul meu lipăind, dar nu era sân%e de supt. /n orice ca&, semăna mai mult cu un 'el desărut ciudat, perers.

+u, durerea enea de la înc0eieturile mele. O durere ar&ătoare. C0ristian îşi 'olosea ma%ia pentru

a direcţiona căldura înspre cătuşele din plastic, întocmai cum oisem să 'acă. /mi înţelesesemesaul. Plasticul deenea din ce în ce mai 'ier!inte în timp ce el continua să simule&e că-mi su%easân%ele. Oricine s-ar 'i uitat cu atenţie şi-ar 'i putut da seama că se pre'ăcea, dar părul meu !o%at

111



!loca ederea pa&nicilor.tiam că plasticul era %reu de topit, dar a!ia acum am înţeles cu adeărat ce însemna asta.

9emperaturile necesare pentru a-l rupe erau 'oarte mari. "ra ca şi cum mi-aş 'i !ă%at mâinile înlaă. Cătuşele îmi ardeau pielea, 'ier!inţi şi în%ro&itoare. 3-am mişcat, sperând că-mi oi puteauşura durerea. +-am putut. /nsă ceea ce am o!serat a 'ost că le%ăturile cedau un pic când le 'orţam.Deeneau mai malea!ile. /n re%ulă. )sta era cea. 9re!uia doar să re&ist încă puţin. Disperată, am

încercat să mă concentre& asupra muşcăturii lui C0ristian şi să-mi a!at atenţia. ) mers cam cincisecunde. "ndor'inele nu acţionau, cu si%uranţă nu îndeauns pentru a contracara acea durere tot maicumplită. 3-am ăitat, deenind pro!a!il mai conin%ătoare.

( +u-mi ine să cred, !om!ăni unul dintre pa&nici. C0iar o 'ace./n spatele lor, mi s-a părut că o aud pe 3ia plân%ând.)rsura cătuşelor se intensi'ică. +u mai simţisem niciodată cea atât de dureros, şi trecusem prin

multe. Pierderea cunoştinţei deenea rapid o posi!ilitate 'oarte reală. ( Aei, spuse pe neaşteptate pa&nicul. Ce-i mirosul ăsta63irosul acela era plasticul care se topea. $au poate carnea mea ar&ând. $incer, nu conta, pentru

că atunci când mi-am mişcat din nou înc0eieturile, cătuşele lipicioase şi 'ier!inţi s-au rupt.)m aut &ece secunde de surpri&ă şi le-am 'olosit. )m sărit de pe scaunul meu, împin%ându-l

simultan pe C0ristian înapoi. )ea câte un pa&nic în am!ele părţi, iar unul încă ţinea cleştele. Cu osin%ură mişcare, i-am înş'ăcat acestuia cleştele şi i l-am în'ipt în o!ra&. ) scos un 'el de ţipăt%âl%âit, dar n-am aşteptat să ăd ce s-a întâmplat. 3omentul de surpri&ă se termina şi nu puteam

pierde timp. Qmediat ce am dat drumul cleştelui, l-am pocnit cu pumnul în 'i%ură pe cel de-al doileatip. /n %eneral, loiturile mele cu pumnii nu erau atât de puternice precum cele cu piciorul, dar tot l-am loit su'icient de tare ca să-l iau prin surprindere şi să-l 'ac să se clatine.

Dea şe'ul pa&nicilor era în acţiune. )şa cum mă temusem, încă mai aea un pistol şi întinsemâna după el.

( +u te mişcaF stri%ă el, ţintindu-mă.)m încremenit. Pa&nicul pe care-l loisem în 'aţă înainta şi mă apucă de !raţ. /n apropiere, tipul

pe care îl rănisem %emea pe podea. Continuând să ţină pistolul îndreptat spre mine, şe'ul începu săspună cea şi apoi urlă speriat. Pistolul aea o culoare portocalie şi-i că&u din mâini. )colo unde îlţinuse, pielea era roşie din cau&a arsurii şi in'lamată. C0ristian încinsese metalul, mi-am dat seama.3da. )r 'i tre!uit cate%oric să 'olosim c0estia asta cu ma%ia de la început. Dacă scăpăm cu !ine,aeam să spriin cau&a 9as0ei. Cutuma antima%ie a moroilor era atât de întipărită în creierelenoastre, că nici măcar nu ne %ândisem să încercăm 'orţa ma%iei mai dereme. "ra stupid.

L-am atacat pe tipul care mă ţinea. +u cred că se aştepta ca o 'ată de statura mea să opună atâtare&istenţă, plus că era încă oarecum năucit din cau&a celor întâmplate cu celălalt tip şi cu pistolul.)m reuşit să-mi 'ac îndeauns loc ca să-i dau un picior în stomac, o loitură care mi-ar 'i adus nota&ece la cursul meu de luptă. Gemu din cau&a loiturii, iar mişcarea îl proiectă înapoi în perete. /ntr-o clipită eram pe el. /nş'ăcându-l de păr, i-am i&!it capul de podea su'icient de puternic încât să-l

'ac să-şi piardă cunoştinţa, dar să nu moară.)m sărit imediat în picioare, surprinsă că şe'ul nu enise încă după mine. +-ar 'i tre!uit să-i iaatât de mult să-şi reină din şocul produs de pistolul încins. Dar când m-am întors, camera eratăcută. e'ul &ăcea inconştient pe os ( cu 3ason eli!erat de curând stând deasupra lui. /napropiere, C0ristian ţinea cleştele într-o mână şi pistolul în cealaltă. 9re!uie să 'i 'ost încă 'ier!inte,dar puterea lui C0ristian pro!a!il îl 'ăcuse imun. intea spre omul pe care îl rănisem. 9ipul nu erainconştient, sân%era doar, dar, aşa cum 'ăcusem şi eu, încremenise su! ameninţarea ţeii.

( $'inte $isoie, am mormăit, priind scena. /mpleticindu-mă spre C0ristian, am întins mâna*Dă-mi-l înainte să răneşti pe cinea.

3ă aşteptam la reun comentariu sarcastic, dar el îmi dădu pur şi simplu arma cu mâiniletremurânde. )m ârât-o la centură. Priindu-l mai atentă, am ă&ut cât de palid era. )răta de parcă

s-ar 'i putut pră!uşi în orice clipă. 7ăcuse destul de multă ma%ie pentru cinea care era în'ometat dedouă &ile. ( 3ase, ia cătuşele, am spus.

118



7ără să se întoarcă cu spatele la noi, 3ason 'ăcu câţia paşi înapoi, spre cutia în care răpitoriinoştri îşi ţineau re&era de cătuşe 'le#i!ile. $coase trei !en&i de plastic şi apoi altcea. )runcându-mi o priire între!ătoare, ridică o rolă de !andă ade&iă.

( Per'ect, am spus.Q-am le%at pe răpitorii noştri de scaune. 2nul rămăsese conştient, dar l-am pocnit şi pe el şi apoi

le-am acoperit %urile cu !andă ade&iă. )eau să-şi reină în cele din urmă şi nu oiam să 'acă

reun &%omot.După ce i-am eli!erat pe 3ia şi pe "ddie, toţi cinci ne-am strâns laolaltă şi am pus la caleurmătoarea mişcare. C0ristian şi "ddie a!ia puteau sta în picioare, dar cel puţin C0ristian eraconştient de ceea ce se întâmpla în urul lui. 7aţa 3iei era plină de lacrimi, dar presupuneam că a

putea să urme&e indicaţiile. 3ason şi cu mine eram, se pare, cei mai &draeni din %rup. ( Ceasul tipului ăluia arată că e dimineaţă, spuse el. 9ot ce aem de 'ăcut e să ieşim a'ară, şi n-o

să ne poată atin%e. Cel puţin atâta reme cât nu apar alţi oameni. ( $puneau că Qsaia0 e plecat, şuşoti 3ia. )r tre!ui să putem pleca şi noi pur şi simplu, nu6 ( Oamenii ăştia stau aici de ore !une, am spus. $-ar putea înşela. +u putem să 'acem nicio

prostie.Prudent, 3ason desc0ise uşa camerei şi se uită cu atenţie a'ară, pe 0olul %ol.

( Cre&i că e reo ieşire pe aici, os6 ( )sta ar 'ace să ne 'ie mai uşor, am şoptit eu. )m întors priirea către ceilalţi. ( $taţi aici. O să eri'icăm restul su!solului. ( Dacă ine cinea6 e#clamă 3ia. ( +-o să ină, am asi%urat-o eu.De 'apt, eram destul de si%ură că nu mai era nimeni în su!sol. )r 'i enit în 'u%ă cu toată %ălă%ia

aceea. i, dacă încerca cinea să co!oare scările, i-am au&i primii.9otuşi, 3ason şi cu mine ne-am mişcat cu prudenţă în timp ce cercetam su!solul, acoperindu-ne

unul pe celălalt şi eri'icând colţurile. "ra întru totul la!irintul pentru şo!olani pe care mi-laminteam de când 'usesem aduşi aici. Aoluri întortoc0eate şi multe camere. )m desc0is, una dupăalta, 'iecare uşă. 9oate încăperile erau %oale, în a'ară de câte un scaun sau două. 3-am în'iorat,%ândindu-mă că toate acestea erau pro!a!il 'olosite ca înc0isori, aşa cum 'usese a noastră.

( +u e nicio !lestemată de 'ereastră în tot locul ăsta, am şoptit când am terminat de cercetat.9re!uie să mer%em sus.

+e-am îndreptat înapoi către camera noastră, dar înainte să aun%em acolo, 3ason mă apucă demână.

( Rose...3-am oprit şi l-am priit.

( Da6Oc0ii lui al!aştri ( mai serioşi ca niciodată ( mă priiră cu re%ret.

( "u am dat-o rău în !ară.

3-am %ândit la întâmplările care duseseră la asta. ( +oi am dat-o în !ară, 3ason. "l o'tă. ( $per... sper că atunci când toate astea se or termina, om putea să ne %ăsim ră%a&ul să

or!im şi să lămurim lucrurile. +-ar 'i tre!uit să mă supăr pe tine.4oiam să-i spun că asta n-aea să se întâmple, că, atunci când dispăruse, de 'apt mă duceam să-i

spun că lucrurile n-aeau niciodată să stea mai !ine între noi. Cum nu părea să 'ie timpul şi locul potriit să or!esc de despărţire, am minţit. Q-am strâns mâna.

( i eu sper.Eâm!i şi ne-am întors la ceilalţi.

( /n re%ulă, le-am spus. 2ite cum o să 'acem.)m discutat repede un plan şi apoi ne-am 'urişat pe scări în sus. "u conduceam, urmată de 3ia,

care încerca să-l spriine pe C0ristian, care se-mpleticea. 3ason înc0eia coloana, aproape târându-l pe "ddie. ( "u ar tre!ui să 'iu primul, şopti 3ason când am auns în capătul scărilor.

11=



( +u eşti, am răspuns, lăsându-mi mâna pe clanţă. ( Da, dar dacă se întâmplă cea... ( 3ason, l-am întrerupt.L-am priit cu seeritate şi, !rusc, mi-am adus pentru scurt timp aminte de maică-mea în &iua

aceea când ausese loc atacul împotria 'amiliei Dro&do. Calmă şi controlată, c0iar şi după ce se petrecuse cea atât de ori!il. )useseră neoie de un conducător, tot aşa cum aea neoie acest %rup

acum, şi am încercat cât de mult am putut să mă comport ca ea. ( Dacă se întâmplă cea, îi scoţi de aici. 7u%i repede şi 'u%i departe. +u te întorci 'ără omulţime de %ardieni.

( 9u o să 'ii atacată primaF Ce ar tre!ui să 'ac6 şopti el. $ă te a!andone&6 ( Da. 2iţi de mine dacă poţi să-i scoţi a'ară. ( Rose, n-o să... ( 3ason.3i-am ima%inat-o din nou pe maică-mea, luptându-se pentru acea tărie şi ener%ie de a-i conduce

pe ceilalţi. ( Poţi să 'aci asta sau nu6 +e-am priit 'i# unul pe celălalt câtea clipe pline de încordare, în timp ce ceilalţi îşi ţineau

respiraţia. ( Pot s-o 'ac, spuse el 0otărât.)m încuiinţat din cap şi m-am întors.2şa su!solului scârţâi când am desc0is-o şi m-am strâm!at la au&ul sunetului. )!ia îndră&nind să

răsu'lu, am stat per'ect nemişcată în capul scărilor, aşteptând şi ascultând. Casa şi decoraţiunile eiciudate arătau la 'el ca atunci când 'useserăm aduşi înăuntru. alu&ele ne%re acopereau toate'erestrele, dar de-a lun%ul mar%inilor lor, edeam lumina strălucitoare strecurându-se înăuntru.

Lumina soarelui nu 'usese niciodată mai minunată ca în acel moment. Li!ertatea însemna săaun%em la ea.

+u se au&ea niciun sunet, nici-o mişcare. Priind în ur, am încercat să-mi amintesc unde era uşade la intrare. "ra în cealaltă parte a casei ( nu 'oarte departe dacă te %ândeai mai !ine, dar la odistanţă uriaşă în acel moment.

( 4ino cu mine în recunoaştere, i-am şoptit lui 3ason, sperând să-l console& pentru 'aptul cămer%ea în urma %rupului.

/l lăsă pe "ddie să se spriine de 3ia pentru o clipă şi păşi înainte cu mine pentru a 'ace o scurtăcercetare a salonului principal.

+imic. Drumul era li!er de aici până la uşa din 'aţă. )m răsu'lat uşurată. 3ason îl prinse din nou pe "ddie şi am înaintat, încordaţi şi speriaţi. Doamne. )eam să reuşim, mi-am dat seama. C0iaraeam să reuşim. +u-mi enea să cred cât de norocoşi eram. 7usesem atât de aproape de nenorocire

( şi a!ia reuşiserăm să scăpăm. "ra una din acele clipe care te 'ăceau să-ţi preţu-ieşti iaţa şi sărei să sc0im!i lucrurile. O a doua şansă pe care uri că n-o ei irosi. Conştienti&area 'aptului că...

Q-am au&it mişcându-se aproape în acelaşi moment în care i-am ă&ut oprindu-se în 'aţa noastră."ra ca şi cum un ma%ician i-ar 'i 'ăcut să apară pe Qsaia0 şi pe "lena din nimic. +umai că de dataasta ştiam că nu era nicio ma%ie la miloc. Pur şi simplu stri%oii se mişcau 'oarte repede. 9re!uie să'i 'ost într-una din celelalte încăperi de la parter pe care le cre&usem %oale ( nu oisem să pierdemtimp căutând. 3-am în'uriat pe mine însămi pentru că nu eri'icasem 'iecare palmă de pe între%ulniel. 2ndea, în adâncul memoriei, am au&it cum o luam peste picior pe maică-mea la ora lui $tan*;3ie mi se pare că aţi dat-o în !ară. De ce nu aţi eri'icat locul şi nu -aţi asi%urat de la !un începutcă nu e#istau acolo stri%oi6 3ie mi se pare că aţi 'i putut scăpa de o %roa&ă de pro!leme.< $oarta e omare i%odie.

( Copii, copii, spuse încet şi cântat Qsaia0. +u aşa mer%e ocul. /ncălcaţi re%ulile.2n &âm!et plin de cru&ime îi apăru pe !u&e. +e %ăsea amu&anţi, nu o ameninţare adeărată.

$incer6 )ea dreptate. ( Repede şi departe, 3ason, am spus încet, 'ără să-i scap din oc0i pe stri%oi. ( 4ai, ai... dacă priirile ar putea ucide..., Qsaia0 îşi arcui sprâncenele în timp ce-i trecu cea

11@



prin minte. 9e %ândeşti că te poţi lupta sin%ură cu noi doi6C0icoti. "lena c0icoti. "u am scrâşnit din dinţi.

+u, nu credeam că mă puteam !ate cu amândoi. De 'apt, eram destul de si%ură că aem să mor.Dar eram de asemenea destul de si%ură că le puteam distra%e 'oarte mult atenţia mai înainte.

3-am repe&it spre Qsaia0, dar am îndreptat pistolul spre "lena. Puteai să-i iei prin surprindere peoamenii pa&nici ( dar nu şi pe stri%oi. 3-au ă&ut sărind practic înainte ca măcar să mă mişc.

9otuşi, nu se aşteptau să am un pistol. i, în timp ce Qsaia0 îmi !loca trupul a'lat în atac aproape 'ărănici un e'ort, am reuşit să tra% spre "lena înainte să-mi prindă mâinile şi să mă imo!ili&e&e.Detunătura armei îmi răsună puternic în urec0i şi "lena ţipă de durere şi uimire. /i ţintisemstomacul, dar 'usesem îm!râncită şi loisem coapsa. +u că ar 'i contat. /n niciunul dintre acestelocuri %lonţul nu i-ar 'i proocat moartea, dar stomacul ar 'i durut-o mult mai tare.

Qsaia0 îmi ţinea înc0eieturile atât de strâns, încât am cre&ut că-mi a rupe oasele. )m scăpat pistolul. )cesta loi podeaua, sări şi alunecă spre uşă. "lena ţipă în'uriată şi se repe&i cu %0earelespre mine. Qsaia0 îi spuse să se controle&e şi mă împinse într-un loc unde ea nu putea aun%e lamine. /n tot acest timp, mă &!ăteam cât puteam de mult, nu atât ca să scap, ci ca să-l enere&.

i apoi am au&it cel mai plăcut sunet din lume.2şa de la intrare desc0i&ându-se.

3ason pro'itase de 'aptul că le distrăsesem atenţia. /l lăsase pe "ddie cu 3ia şi 'u%ise pe lân%ămine şi stri%oiul care mă în0ăţase ca să desc0idă uşa. Qsaia0 se întoarse cu ite&a lui 'ul%erătoare (şi urlă în timp ce lumina soarelui se reărsa asupra lui. Dar, c0iar dacă su'erea, re'le#ele îi erau încărapide. $ări !rusc din peticul de lumină în su'ra%erie, tră%ându-ne pe "lena şi pe mine cu el ( pe eade !raţ şi pe mine de %ât.

( $coate-i de aiciF am urlat. ( Qsaia0..., începu "lena, eli!erându-se din strânsoarea lui."l mă aruncă pe podea şi se întoarse, 0ol!ându-se la ictimele lui care eadau. 3i-am recăpătat

su'larea acum că nu mă mai strân%ea de %ât şi am priit spre uşă prin părul meu încâlcit. La timp casă-l ăd pe 3ason târându-l pe "ddie peste pra%, a'ară, în si%uranţa o'erită de lumină. 3ia şiC0ristian dea dispăruseră. )proape că am plâns de uşurare.

Qsaia0 se repe&i înapoi la mine cu toată 'uria unei 'urtuni, 'ul%erându-mă cu oc0ii lui ne%ri şiînspăimântători în timp ce se co!ora asupra mea de la înălţimea sa considera!ilă. 7aţa lui, care'usese mereu în'ricoşătoare, deeni cea dincolo de orice înc0ipuire. ;3onstruoasă< nu ocaracteri&a nici măcar pe departe.

3ă trase în sus de păr. )m ţipat de durere şi el îşi co!orî capul, lipindu-şi 'aţa de a mea. ( 4rei să te muşc, 'etiţo6 între!ă. 4rei să 'ii o târ'ă pentru sân%e6 "i !ine, putem să re&olăm

asta. /n toate sensurile. i nu o să 'ie plăcut. i nu o să 'ii amorţită. O să 'ie dureros ( puterea deconstrân%ere 'uncţionea&ă în am!ele sensuri, să ştii, şi o să mă asi%ur că o să cre&i că su'eri cea mai

puternică durere din iaţă. i o să mă mai asi%ur că o să mori 'oarte, 'oarte încet. O să urli. O să măimplori să încete& şi să te las să mori...

( Qsaia0, ţipă "lena e#asperată. 2cide-o odată. Dacă ai 'i 'ăcut-o mai dereme, cum am spus eu,nimic din toate astea nu s-ar 'i întâmplat.Continuând să mă ţină, Qsaia0 întoarse repede priirea spre ea.

( +u mă întrerupe. ( Dar eşti alnic..., continuă ea.Da, c0iar că era o smiorcăită. +-aş 'i cre&ut reodată că un stri%oi putea 'i aşa. "ra aproape

comic. (...şi risipitor. ( +u 'i o!ra&nică cu mine, spuse el. ( 3i-e 'oame. +u spun decât că ar tre!ui să... ( Dă-i drumul sau o să te ucid.

+e-am întors cu toţii spre noul %las, un %las neîndurător şi mânios. 3ason stătea în pra%, încadratde lumină, ţinând pistolul pe care-l scăpasem eu. Qsaia0 îl studie pentru câtea momente. ( $i%ur, spuse Qsaia0 în cele din urmă. Părea plictisit, încearcă.

11



3ason nu e&ită. 9rase şi continuă să tra%ă până ce %oli între% încărcătorul în pieptul lui Qsaia0.7iecare %lonţ îl 'ăcu pe stri%oi să tresară un pic, dar alt'el, continuă să stea în picioare şi să mă ţină.)sta însemna să 'ii un stri%oi !ătrân şi puternic, mi-am dat seama. 2n %lonţ în coapsă putea răni unampir tânăr ca "lena. Dar Qsaia06 $ă 'ie împuşcat de mai multe ori în piept era o simplă neplăcere.

i 3ason îşi dădu seama de asta, iar 'aţa îi împietri în timp ce aruncă arma pe os. ( PleacăF am ţipat.

"ra în continuare în lumina soarelui, încă în si%uranţă. Dar nu mă ascultă. )ler%ă spre noi, ieşinddin lumina care-l protea. 3-am &!ătut mai tare, sperând să-i a!at atenţia lui Qsaia0 de la 3ason. +-am reuşit. Qsaia0 mă împinse în "lena înainte ca 3ason să aun%ă la umătatea distanţei dintre noi.Repede, Qsaia0 îl !loca şi îl înş'acă pe 3ason, e#act cum 'ăcuse cu mine mai dereme.

+umai că, de data asta, Qsaia0 nu-i ţintui mâinile lui 3ason. +u-l trase pe 3ason în sus de păr şinici nu îl ameninţă îndelun% cu o moarte c0inuitoare. Qsaia0 pur şi simplu îi opri atacul, îi prinsecapul cu am!ele mâini şi-l răsuci repede. $e au&i o trosnitură ori!ilă. Oc0ii lui 3ason se 0ol!ară.)poi deeniră %oi.

Cu un o'tat neră!dător, Qsaia0 îi dădu drumul şi aruncă trupul moale al lui 3ason spre locul încare "lena mă ţinea. Că&u în 'aţa noastră. Priirea mi se tul!ură în timp ce %reaţa şi ameţeala măcuprindeau.

( Po'tim, îi spuse Qsaia0 "lenei. 4e&i dacă ăsta o să-ţi aun%ă. i păstrea&ă-mi şi mie cea.

DO2E"CQ Q DOQ

Groa&a şi şocul mă epui&ară, atât de mult că am cre&ut că su'letul mi se a strân%e, că lumea sea s'ârşi c0iar în acel moment şi acolo ( pentru că, 'ără îndoială, n-ar 'i putut continua după asta.)m încercat să-mi urlu durerea între%ului uniers. 4oiam să plân% până ce mă topeam. 4oiam săcad lân%ă 3ason şi să mor cu el.

"lena îmi dădu drumul, deci&ând, după câte se părea, că nu repre&entam niciun pericol dacă mă

a'lam între ea şi Qsaia0. $e întoarse spre corpul lui 3ason.i n-am stat pe %ânduri. Pur şi simplu am acţionat. ( +u-l atin%e. +u mi-am recunoscut propria oce. "a îşi dădu oc0ii peste cap. ( 3ăi să 'ie, ce enerantă eşti. /ncep să înţele% ce rea să spună Qsaia0 ( c0iar tre!uie să su'eri

înainte să mori./ntorcându-se, în%enunc0e şi-l întoarse pe 3ason pe spate.

( +u-l atin%eF am stri%at.)m împins-o 'ără prea multe re&ultate. "a mă împinse înapoi, aproape trântindu-mă. )!ia am

reuşit să-mi ţin ec0ili!rul şi să rămân în picioare.Qsaia0 priea cu un interes amu&at, apoi priirea îi că&u pe podea. C0ot:i-ul Lissei îmi că&use din

!u&unarul 0ainei. /l ridică. $tri%oii puteau atin%e o!iecte s'inte ( poeştile potriit cărora setemeau de cruci nu erau adeărate. +umai că nu puteau călca pe pământ s'ânt. /ntoarse crucea şi îşitrecu de%etele pe dra%onul %raat.

( )0, Dra%omirii, că&u pe %ânduri. 2itasem de ei. " uşor. Câţi au mai rămas, unul6 Doi6 )!iadacă merită să ţi-i aminteşti.

/n%ro&itorii oc0i roşii mă prieau. ( Cunoşti reunul dintre ei6 9re!uie să mă ocup de ei într-una din &ilele astea. +-o să 'ie 'oarte

%reu să...Deodată, am au&it o e#plo&ie. )cariul se sparse şi apa ţâşni din el, 'ăcându-i ţăndări pereţii de

sticlă. Cio!uri tăioase &!urară spre mine, dar a!ia dacă am o!serat. )pa se uni în aer, 'ormând os'eră asimetrică, începu să plutească. $pre Qsaia0. )m rămas cu %ura căscată în timp ce mă 0ol!am

la ea.i el o priea, mai mult nedumerit decât speriat. Cel puţin până ce îi înălui 'aţa şi începu să-l

su'oce. La 'el ca %loanţele, as'i#ierea nu-l omora. Dar îi putea prooca e#trem de multă neplăcere.

11K



Duse repede mâinile la 'aţă, încercând cu disperare să ;smul%ă< apa de pe ea. "ra inutil.De%etele îi alunecau pur şi simplu. "lena îl lăsă pe 3ason şi sări în picioare.

( Ce e6 ţipă ea./l &%âlţâi într-o încercare la 'el de inutilă de a-l eli!era.

( Ce se întâmplă6Din nou, n-am e&itat. )m acţionat. )m strâns în mâini un cio! mare de sticlă din acariul spart.

"ra crestat şi ascuţit, şi-mi tăie mâinile.âşnind înainte, am în'ipt cio!ul în pieptul lui Qsaia0, căutând să loesc inima pe care măc0inuisem atât de mult s-o %ăsesc la antrenament. Qsaia0 scoase un urlet înă!uşit prin apă şi se

pră!uşi la podea. Dădu oc0ii peste cap, pier&ându-şi cunoştinţa din cau&a durerii."lena se 0ol!a, la 'el de şocată cum 'usesem eu când Qsaia0 îl ucisese pe 3ason. Qsaia0 nu era

mort, !ineînţeles, dar era pentru un timp scos din luptă. 7aţa ei arăta limpede că nu cre&use că astaera posi!il.

Cel mai inteli%ent lucru în acel moment ar 'i 'ost să 'u% spre uşă, la si%uranţa o'erită de luminasoarelui. /n sc0im!, am aler%at în direcţia opusă, spre şemineu. )m luat una dintre să!iile ec0i şim-am întors spre "lena. +-a tre!uit să mer% mult, pentru că-şi reenise şi se îndrepta spre mine.

3ârâind de 'urie, încercă să mă apuce. +u mă antrenasem niciodată cu o sa!ie, dar 'usesem

înăţată să lupt cu orice armă pe care o puteam %ăsi la îndemână. )m 'olosit sa!ia să păstre&distanţa dintre noi, mişcările mele 'iind neîndemânatice, dar e'iciente pentru moment.

Colţii al!i îi străluceau în %ură. ( O să te 'ac să... ( $u'ăr, să plătesc, să re%ret că m-am născut6 am su%erat.3i-am amintit lupta cu mama mea, cum 'usesem în de'ensiă tot timpul. )sta n-aea să mear%ă

de data asta. 9re!uia să atac. /mpun%ând înainte, am încercat să-i dau o loitură "lenei. +-am autnoroc. /mi anticipa 'iecare mişcare.

Deodată, din spatele ei, Qsaia0 %emu, începând să-şi recapete cunoştinţa. "a prii înapoi, o scurtămişcare care îmi permise să o loesc cu sa!ia de-a curme&işul pieptului. /i tăie materialul !lu&ei şi-i&%ârie pielea, atât. Cu toate acestea, tresări de durere şi se uită în os speriată. Cred că ima%ineasticlei care trecuse prin inima lui Qsaia0 era încă proaspătă în mintea ei.

i de asta aeam de 'apt neoie.3i-am adunat întrea%a 'orţă, m-am tras înapoi şi am loit. Lama să!iei îi loi %âtul într-o parte,

tare şi adânc. $coase un ţipăt ori!il, înspăimântător, un ţipăt care-mi 'ăcu pielea de %ăină. /ncerca săînainte&e spre mine. 3-am tras înapoi şi am loit din nou. 3âinile i se încleştară pe %ât, iar%enunc0ii îi cedară. )m continuat să loesc, iar sa!ia intră tot mai adânc în %âtul ei de 'iecare dată.$ă tai capul cuia era mai %reu decât credeam. Pro!a!il că nici sa!ia ec0e, neascuţită, nu mă auta

prea mult.Dar în cele din urmă mi-am enit su'icient în 'ire ca să-mi dau seama că nu se mai mişca. Qar

capul îi &ăcea alături, despărţit de trunc0i, şi oc0ii ei lipsiţi de iaţă prieau în sus la mine ca şi cum

nu-i enea să creadă ce se întâmplase. +ici mie nu-mi enea să cred.Cinea ţipa şi, pentru o secundă !i&ară, am cre&ut că era tot "lena. )poi am ridicat priirea şi m-am uitat în cealaltă parte a încăperii. 3ia stătea în pra%, cu oc0ii 0ol!aţi şi erde la 'aţă, ca şi cumera %ata să omite. 4a%, în adâncul minţii, mi-am dat seama că ea 'usese cea care 'ăcuse acariul săe#plode&e. $e pare că ma%ia apei nu era inutilă la urma urmei.

/ncă ameţit un pic, Qsaia0 încercă să se ridice în picioare. Dar am sărit pe el înainte să poate reuşicomplet. $a!ia ââi prin aer, 'ăcând să cur%ă sân%e şi proocând durere la 'iecare loitură. )cummă simţeam ca o pro'esionistă. Qsaia0 că&u înapoi pe podea. /n minte continuam să-l ăd 'rân%ându-i %âtul lui 3ason şi am i&!it întruna, cât de tare puteam, ca şi cum dacă loeam cu su'icientăînerşunare, asta putea cuma să îndepărte&e amintirea.

( RoseF RoseF

Prin ceaţa plină de ură care mă înconura, a!ia am au&it ocea 3iei. ( Rose, e mortF/ncet, tremurând, mi-am stăilit următoarea loitură şi m-am uitat în os la corpul lui ( şi la

11



capul care nu mai era le%at de el. )ea dreptate. "ra mort. 7oarte, 'oarte mort.3-am uitat şi la restul încăperii. "ra sân%e peste tot, dar nu am conştienti&at oroarea acestui

lucru. Lumea mea se redusese la două îndatoriri 'oarte simple. $ă-i ucid pe stri%oi. $ă-l protee& pe3ason. +u mă puteam %ândi la nimic altcea.

( Rose, şopti 3ia.9remura, iar cuintele îi erau pline de teamă. /i era teamă de mine, nu de stri%oi.

( Rose, tre!uie să plecăm. Aaide.3i-am întors 'aţa de la ea şi am priit în os, la rămăşiţele lui Qsaia0. După câtea clipe, m-amtârât la trupul lui 3ason, continuând să ţin strâns sa!ia.

( +u, am spus cu ocea ră%uşită. +u pot să-l părăsesc. )r putea eni alţi stri%oi...Oc0ii îmi ardeau ca şi cum oiam cu disperare să plân%. +u-mi puteam da seama cu certitudine.

Dorinţa de a ărsa sân%e încă i!ra în mine, iolenţa şi 'uria erau sin%urele emoţii de care mai eramcapa!ilă.

( Rose, o să ne întoarcem după el. Dacă in alţi stri%oi... 9re!uie să ieşim. ( +u, am repetat, 'ără măcar să mă uit la ea. +u-l părăsesc. +-o să-l las sin%ur.)m mân%âiat părul lui 3ason cu mâna li!eră.

( Rose...

)m ridicat !rusc capul ( Qeşi a'arăF am ţipat la ea. Qeşi a'ară şi lasă-ne în pace. "a 'ăcu câţia paşi înainte şi am ridicat

sa!ia. /ncremeni. ( Qeşi a'ară, am repetat. Du-te la ceilalţi./ncet, 3ia se retrase spre uşă. /mi aruncă o ultimă priire disperată înainte de a 'u%i a'ară.$e lăsă tăcerea şi am slă!it strânsoarea sa!iei, dar n-am rut să-i dau drumul. 9rupul meu se

aplecă înainte şi mi-am lăsat capul pe pieptul lui 3ason. +-am mai 'ost atentă la nimic. $-ar puteasă 'i trecut secunde. $-ar putea să 'i trecut ore. +u ştiam. +u ştiam nimic în a'ară de 'aptul că nu-l

puteam lăsa pe 3ason sin%ur. "#istam într-o stare modi'icată, o stare care a!ia dacă ţinea %roa&a şisu'erinţa su! control. +u puteam să cred că 3ason era mort. +u puteam să cred că tocmai ucise-sem. )tâta timp cât re'u&am să accept reunul dintre aceste lucruri, puteam pretinde că nu se

petrecuseră./n cele din urmă, se au&iră paşi şi oci, şi am ridicat capul. Oameni în număr mare intrau pe uşă.

+u puteam cu adeărat să recunosc pe niciunul dintre ei. +u era neoie. Repre&entau ameninţări,ameninţări de care tre!uia să-l 'eresc pe 3ason. Doi dintre ei se apropiara de mine şi am sărit însus, ridicând sa!ia şi ţinând-o protector deasupra lui.

( +u ă apropiaţi, i-am aerti&at. +u ă apropiaţi de el.Continuau să se apropie.

( +u ă apropiaţiF am stri%at. $-au oprit. /n a'ară de unul. ( Rose, se au&i o oce !lândă. Dă drumul sa!iei. 3âinile îmi tremurau. )m în%0iţit un nod din

%ât.

( Pleacă de lân%ă noi. ( Rose.4ocea se au&i iar, o oce pe care su'letul meu ar 'i recunoscut-o oriunde. "&itând, m-am lăsat în

s'ârşit să dein conştientă de ceea ce mă înconura, să percep detaliile. 3i-am lăsat oc0ii să seconcentre&e asupra în'ăţişării !ăr!atului care stătea acolo. Oc0ii căprui ai lui Dimitri, !lân&i şi0otărâţi, prieau în os la mine.

( " în re%ulă, spuse el. 9otul o să 'ie !ine, poţi să dai drumul să!iei.3âinile îmi tremurară şi mai tare în timp ce mă luptam să ţin de mânerul sa!iei.

( +u pot.Cuintele m-au durut când le-am rostit.

( +u pot să-l las sin%ur. 9re!uie să-l protee&.

( L-ai proteat, spuse Dimitri.$a!ia îmi că&u din mâini, ateri&ând cu un &ăn%ănit puternic pe podeaua din lemn. )m urmat-o, pră!uşindu-mă în %enunc0i, dorindu-mi să plân% dar încă incapa!ilă să o 'ac.

11I



>raţele lui Dimitri mă cuprinseră în timp ce mă auta să mă ridic. /n urul nostru se au&eau omulţime de oci şi, unul după altul, am recunoscut oameni pe care îi cunoşteam şi în care aeamîncredere. Dimitri începu să mă tra%ă spre uşă, dar încă re'u&am să mă mişc. +u puteam. 3âinilemele erau încleştate de cămaşa lui, mototolind ţesătura. Continuând să mă cuprindă cu !raţul, îminete&i părul, dându-mi-l la o parte de pe 'aţă. 3i-am spriinit capul de el şi continuă să-mi mân%âie

părul, murmurând cea în ruseşte. +u înţele%eam niciun cuânt, dar tonul !lând mă liniştea.

Gardienii se răspândeau prin casă, cercetând-o palmă cu palmă. Doi dintre ei se apropiara de noişi în%enunc0eară lân%ă trupurile stri%oilor la care re'u&am să mă uit. ( "a a 'ăcut asta6 )mândoi6 ( $a!ia aia n-a 'ost ascuţită de ani de &ileF2n sunet ciudat îmi rămase în %ât. Dimitri mă strânse de umăr în semn de mân%âiere.

( $coate-o de aici, >eli:o, am au&it-o &icând pe o 'emeie din spatele lui, cu o oce cunoscută.Dimitri mă strânse de umeri din nou.

( Aaide, Ro&a. " timpul să plecăm.De data asta am mers. 3ă conduse a'ară din casă, continuând să mă susţină în timp ce 'ăceam

'iecare pas c0inuitor. 3intea mea încă re'u&a să accepte ce se întâmplase. +u puteam 'ace mai multdecât să urme& indicaţii simple ale celor din urul meu.

/n cele din urmă, am auns într-unul din aioanele cu reacţie ale )cademiei. /n urul nostrumotoarele uruiau în timp ce aionul decola. Dimitri şopti cea, că se întoarce imediat sau cea de%enul ăsta, şi mă lăsă sin%ură pe locul meu. /mi aţintisem priirea %oală înainte, studiind detaliilescaunului din 'aţă.

Cinea se aşe&ă alături de mine şi-mi acoperi umerii cu o pătură. )tunci am o!serat cât de răutremuram. )m tras de mar%inile păturii.

( 3i-e 'ri%, am spus. Cum de mi-e atât de 'ri%6 ( "şti în stare de şoc, răspunse 3ia.3-am întors şi m-am uitat la ea, studiindu-i !uclele !londe şi oc0ii mari al!aştri. Priind-o,

amintirea celor întâmplate se reărsă peste mine. )m reă&ut tot. )m înc0is oc0ii strâns. ( O, Dumne&eule, am murmurat.)m desc0is oc0ii şi mi-am concentrat din nou atenţia asupra ei.

( 3-ai salat... m-ai salat când ai aruncat în aer acariul. +-ar 'i tre!uit s-o 'aci. +-ar 'i tre!uitsă te întorci.

"a ridică din umeri. ( +-ar 'i tre!uit să încerci să iei sa!ia. )ea dreptate. ( 3ulţumesc, i-am spus. Ceea ce ai 'ăcut... nu m-aş 'i %ândit niciodată la asta. ) 'ost %enial. ( +u ştiu ce să &ic, cu%etă ea, &âm!ind cu tristeţe. )pa nu e cine ştie ce armă, ai uitat63i-am înă!uşit un râs, c0iar dacă nu-mi %ăseam cu adeărat ec0ile cuinte atât de amu&ante.

+u şi acum. ( )pa e o armă e#celentă, am spus în cele din urmă. Când ne om întoarce, a tre!ui să

e#ersăm modalităţi de-a o 'olosi.C0ipul i se lumină. Aotărârea îi strălucea în priire. ( 3i-ar plăcea asta. 3ai mult ca orice. ( /mi pare rău... îmi pare rău de mama ta. 3ia dădu doar din cap. ( "şti norocoasă că încă o ai pe a ta. +ici nu ştii cât de norocoasă.3-am întors şi am 'i#at din nou scaunul. 2rmătoarele cuinte pe care le-am rostit mă

surprinseră. ( )ş rea să 'i 'ost aici. ( "ste, spuse 3ia, părând mirată. "ra împreună cu %rupul care a descins în casă. +-ai ă&ut-o6)m clătinat din cap. i am tăcut.3ia se ridică şi plecă. 2n minut mai târ&iu, altcinea se aşe&ă lân%ă mine. +u era neoie s-o ăd

ca să ştiu cine era. Pur şi simplu ştiam. ( Rose, spuse mama.Pentru prima dată în iaţa mea părea nesi%ură pe ea. $periată, poate.

11



( 3ia spunea că oiai să mă e&i. +-am răspuns. +-am priit-o. ( De ce... de ce ai neoie6 +u ştiam de ce aeam neoie. +u ştiam ce să 'ac. Durerea din oc0ii mei deeni insuporta!ilă şi,

înainte să-mi dau seama, plân%eam. Ao0ote puternice, dureroase puseră stăpânire pe trupul meu.Lacrimile pe care mi le stăilisem atâta timp îmi cur%eau pe 'aţă. 9eama şi su'erinţa pe care îmire'u&asem să le simt se eli!erară în s'ârşit, ar&ându-mi pieptul. )!ia mai puteam răsu'la.

3ama mă luă în !raţe şi mi-am ascuns 'aţa la pieptul ei, plân%ând şi mai tare. ( tiu, spuse ea cu !lândeţe, strân%ându-mă mai aproape. /nţele%.

DO2E"CQ Q 9R"Q

4remea se încăl&i în &iua ceremoniei mele de iniţiere, în timpul căreia aeau să-mi 'ie tatuatesemnele molnia. De 'apt, era atât de cald, că o %rămadă de &ăpadă din campus începu să setopească, alunecând pe acoperişurile clădirilor din piatră ale )cademiei în şiroaie su!ţiri, ar%intii.Qarna era departe de a se termina, aşa că ştiam că totul a în%0eţa din nou în câtea &ile. Pentrumoment, însă, părea că întrea%a lume plân%ea.

$căpasem din incidentul de la $po:ane cu ânătăi şi tăieturi neînsemnate. )rsurile proocate decătuşele din plastic topite erau cele mai %rae răni ale mele. Dar încă îmi enea %reu să acceptmoartea pe care o proocasem şi moartea pe care o ă&usem. +u oiam decât să mă %0emuiescundea, într-o s'eră, şi să nu or!esc cu nimeni, în a'ară, poate, de Lissa. Dar în cea de-a patra &i decând mă întorsesem la )cademie, maică-mea a enit la mine şi mi-a spus că era timpul să-mi

primesc semnele./mi luase câtea clipe să înţele% despre ce or!ea. )poi mi-a trecut prin minte că, decapitând doi

stri%oi, do!ândisem două tatuae molnia. Primele mele tatuae. Conştienti&area acestui lucru măului. 9oată iaţa mea, %ândindu-mă la iitoarea mea carieră de %ardian, îmi dorisem cu neră!dare

semnele. Le edeam ca pe sim!oluri ale onoarei. )cum însă6 )eau să 'ie mai ales amintiri ale unorlucruri pe care oiam să le uit.Ceremonia au loc în clădirea %ardienilor, într-o încăpere mare 'olosită pentru întâlniri şi

!anc0ete. +u semăna deloc cu marea sală de dineuri de la staţiune. "ra e'icace şi practică, aşa cumerau %ardienii. Coorul era %ri-al!ăstrui, simplu şi cu o ţesătură compactă. Pereţii simpli şi al!iaeau 'oto%ra'ii al!-ne%ru înrămate în'ăţişând )cademia $'. 4ladimir de-a lun%ul anilor. +u eraualte decoraţiuni sau podoa!e, dar se puteau simţi solemnitatea şi 'orţa momentului. 9oţi %ardieniidin campus ( nu însă şi noicii ( erau pre&enţi. $e înârteau prin sala principală de întruniri,stând în %rupuri, dar 'ără să or!ească. )tunci când începu ceremonia, se aşe&ară în rânduriordonate 'ără să li se spună şi mă priiră.

3-am aşe&at pe un scaun în colţul încăperii, aplecându-mă înainte, cu părul atârnându-mi în 'aţă.

/n spatele meu, un %ardian pe nume Lionel ţinea un ac de tatua la cea'a mea. /l ă&usem mereu la)cademie, dar nu-mi dădusem niciodată seama că era instruit să desene&e semne molnia./nainte să înceapă, ausese o discuţie în şoaptă cu mama mea şi cu )l!erta.

( +-o să ai!ă un semn al urământului, spuse el. +u a a!solit. ( $e mai întâmplă, spuse )l!erta. Dar ea a 'ost cea care a ucis. 7ă semnele molnia şi o să

o!ţină semnul urământului mai târ&iu.)ând în edere durerea de care aeam parte cu re%ularitate, nu mă aşteptam ca tatuaele să

doară atât de mult. Dar mi-am muşcat !u&ele şi am rămas tăcută în timp ce Lionel 'ăcea semnele.Operaţia păru să dure&e o eşnicie. Când termină, scoase la ieală două o%lin&i şi, din câteamişcări, am putut să-mi ăd cea'a. Două semne ne%re minuscule erau acolo, unul lân%ă altul, pe

pielea mea înroşită şi iritată. 3olnia însemna ;'ul%er< în ruseşte şi asta tre!uia să sim!oli&e&e

'orma în &i%&a%. Două semne. 2nul pentru Qsaia0, celălalt pentru "lena.După ce le-am ă&ut, le-a pansat şi mi-a dat câtea instrucţiuni pentru în%riirea lor în timpul

indecării. +-am prea 'ost atentă, dar m-am %ândit că puteam între!a mai târ&iu. "ram încă destul

18J



de şocată de tot.După asta, toţi %ardienii adunaţi eniră la mine unul câte unul. 7iecare îmi o'eri un semn de

a'ecţiune ( o îm!răţişare, un sărut pe o!ra& ( şi spuseră or!e !une. ( >ine ai enit în rândul nostru, rosti )l!erta, iar 'aţa ei arsă de ânt era prietenoasă în timp ce

mă îm!răţişa strâns.Dimitri nu spuse nimic când îi eni rândul, dar, ca de o!icei, oc0ii îi spuneau multe. )ea o

e#presie plină de mândrie şi !lândeţe şi mi-am în%0iţit lacrimile. /mi atinse uşor cu mâna o!ra&ul,încuiinţă din cap şi se depărta.Când $tan ( instructorul cu care mă certasem cel mai mult din prima &i ( mă îm!răţişa şi

spuse* ;)cum eşti unul dintre noi. )m ştiut mereu că ei 'i printre cei mai !uni<, am cre&ut c-o săleşin.

i apoi, când maică-mea eni la mine, nu mi-am putut stăpâni lacrima care-mi cur%ea pe o!ra&."a o şterse şi apoi îmi atinse uşor cu de%etele cea'a.

( $ă nu uiţi niciodată, îmi spuse. +imeni nu &ise ;7elicitări< şi m-am !ucurat. 3oartea nu era cea de care să te !ucuri.După ce s-a terminat ceremonia, au 'ost serite !ăuturi şi mâncare. 3-am dus la !u'et şi mi-am

umplut o 'ar'urie cu minipateuri cu 'eta şi o 'elie de plăcintă cu !rân&ă şi man%o. )m mâncat 'ără să

simt cu adeărat %ustul mâncării şi am răspuns între!ărilor celorlalţi 'ără ca umătate din timp să-midau măcar seama ce spuneam. Parcă eram un ro!ot, e#ecutând mişcările care mi se cereau. Pe cea'ă,

pielea mă ustura de la tatuae şi, în minte, continuam să ăd oc0ii al!aştri ai lui 3ason şi pe cei roşiiai lui Qsaia0.

3ă simţeam inoată că nu mă !ucuram mai mult de &iua mea cea mare, dar am 'ost uşuratăcând %rupul începu în s'ârşit să se împrăştie. 3ama eni la mine în timp ce ceilalţi îşi luau încetrămas-!un. /n a'ară de cuintele rostite de ea aici, la ceremonie, nu or!iserăm prea mult de lacăderea mea neroasă, atunci când se aşe&ase lân%ă mine în aion. /ncă mă simţeam un pic ciudatdin cau&a asta ( şi un pic ruşinată de asemenea. +u pomenise de asta niciodată, însă se sc0im!asecea în natura relaţiei noastre. +u eram nici pe departe prietene... dar nu mai eram nici c0iarduşmance.

( Lordul $&els:? a pleca în curând, îmi spuse în timp ce stăteam lân%ă intrarea în clădire, nudeparte de locul în care ţipasem la ea în prima &i în care or!iserăm. 4oi pleca cu el.

( tiu, am spus. +u era nicio îndoială că a pleca. )şa era 'iresc. Gardienii îi urmau pe moroi. "i erau pe primul

plan.3ă cercetă câtea momente, cu oc0ii ei căprui %ânditori. Pentru prima dată după mult timp, am

simţit că ne prieam cu adeărat de pe po&iţii de e%alitate, nu ca atunci când ea se uita la mine desus. "ra şi timpul, aând în edere că eram mai înaltă cu o umătate de palmă decât ea.

( 9e-ai descurcat !ine, spuse ea în s'ârşit. )ând în edere împreurările."ra doar o umătate de compliment, dar nu meritam mai mult. /nţele%eam acum %reşelile şi

erorile de deci&ie care duseseră la eenimentele din casa lui Qsaia0. 2nele 'useseră din ina mea5altele nu. /mi doream să 'i putut sc0im!a unele din acţiunile mele, dar ştiam că aea dreptate.7ăcusem tot ce putusem mai !ine în 'inal, aând în edere pro!lemele de dinainte.

( $ă uci&i stri%oi n-a 'ost atât de minunat cum am cre&ut că a 'i, i-am spus./mi &âm!i trist.

( +u. +iciodată nu e.3-am %ândit arunci la toate semnele de pe cea'a ei, la toate uciderile. 3-am în'iorat.

( O0, 0ei. +eră!dătoare să sc0im! su!iectul, am !ă%at mâna în !u&unar şi am scos micul pandanti

al!astru în 'ormă de oc0i pe care mi-l dăduse. ( C0estia asta pe care mi-ai dat-o. " un n-na&arF )m pronunţat cu %reu cuântul. "a păru

surprinsă. ( Da. De unde ştii6 +u oiam să-i e#plic isurile mele cu )drian.

181



( 3i-a spus cinea. " cea pentru protecţie, nu6 Luă o 'i%ură în%ândurată, iar apoi răsu'lă şiîncuiinţă din cap.

( Da. 4ine de la o ec0e superstiţie din Orientul 3ilociu... 2nii cred că aceia care or să-ţi'acă rău te pot !lestema sau te pot ;deoc0ea<. 3enirea na&ar-ului e să anule&e deoc0iul... şi să-i

protee&e pur şi simplu pe cei care-l poartă.)m atins cu de%etele !ucăţica de sticlă.

( Orientul 3ilociu... deci, locuri cam cum ar 'i, 0m, 9urcia63ama strâm!ă uşor din !u&e. ( Locuri întocmai ca 9urcia. "&ită. ) 'ost... un dar. 2n dar primit cu multă reme în urmă...Priirea i se pierdu în amintiri.

( )eam parte de multă atenţie din partea !ăr!aţilor când eram de ârsta ta. )tenţie care părea'latantă la început, dar la urmă n-a 'ost. 2neori e %reu să-ţi dai seama care e di'erenţa, între ce estea'ecţiune reală şi ce e dorinţa cuia de a pro'ita de tine. Dar când ei simţi dra%ostea adeărată... ei

!ine, ei şti.)m înţeles atunci de ce era atât de e#a%erat de protectoare în priinţa reputaţiei mele ( şi-o

periclitase pe a ei când era mai tânără. )m înţeles de asemenea de ce-mi dăduse na&ar-ul. 9atăl meui-l dăduse ei. +u credeam că oia să mai or!ească despre el, aşa că n-am între!at. "ra de auns să

ştiu că poate, poate, relaţia lor nu ausese le%ătură numai cu pro'esia şi !a%aul %enetic, la urmaurmei.

+e-am luat rămas-!un şi m-am întors la cursurile mele. 9oată lumea ştia unde 'usesem în aceadimineaţă şi cole%ii mei noici oiau să-mi adă semnele molnia. +u le reproşam nimic. Dacă aş 'i'ost în locul lor, şi eu aş 'i 'ost la 'el de insistentă.

( Aaide, Rose, se ru%ă $0ane Re?es.Qeşeam de la antrenamentul de dimineaţă, iar el îmi tot atin%ea coada.3i-am pus în minte ca a doua &i să-mi port părul des'ăcut. )lţi câţia ne urmau şi-i repetau

ru%ăminţile. ( Da, 0aide. Qa să edem ce-ai primit pentru 'aptele tale de armeFOc0ii le străluceau de neră!dare şi emoţie. "ram un erou, cole%a lor care eliminase căpeteniile

!andei mo!ile de stri%oi care ne terori&ase atât de amarnic de săr!ători. Dar am ă&ut oc0ii cuiacare stătea în spatele %rupului, cinea care nu arăta nici neră!dător, nici a%itat. "ddie. /ntâlnindu-mi

priirea, îmi &âm!i uşor, trist. "l înţele%ea. ( /mi pare rău, !ăieţi, am spus întorcându-mă spre ceilalţi. 9re!uie să stea !andaate. )şa a spus

doctorul.)cest lucru 'u primit cu !om!ăneli, care se trans'ormară repede în între!ări despre cum îi

ucisesem de 'apt pe stri%oi. Decapitarea era una dintre cele mai di'icile şi mai rare modalităţi de aucide un ampir5 să porţi o sa!ie la tine nu era cea uşor. )şa că am încercat cât mai !ine să le spun

prietenilor mei ce se întâmplase, asi%urându-mă că mă limite& la 'apte şi nu ridic în slăi omorurile.Orele se terminară la timp şi Lissa mă conduse înapoi la internat. "a şi cu mine nu auseserăm

oca&ia să or!im prea mult de la eenimentele din $po:ane. 3i se puseseră o mulţime de între!ări,a tre!uit să lămuresc o %rămadă de lucruri în 'aţa Consiliului %ardienilor şi nu numai, apoi auseseloc şi înmormântarea lui 3ason. Lissa 'usese şi ea prinsă în a%itaţia pre%ătirilor de plecare dincampus a mem!rilor 'amiliilor re%ale, aşa că nu ausese mai mult timp li!er decât mine.

)propierea ei mă 'ăcu să mă simt mai !ine. C0iar dacă puteam pătrunde în mintea ei oricând, purşi simplu nu era la 'el ca a te a'la în realitate, 'i&ic, lân%ă cinea iu căruia îi pasă de tine.

Când am auns la uşa camerei mele, am ă&ut un !uc0et de 're&ii aşe&at pe podea în apropiere.$uspinând, am ridicat 'lorile par'umate 'ără ca măcar să mă uit la cartea de i&ită ataşată.

( Ce sunt astea6 între!ă Lissa în timp ce descuiam uşa. ( $unt de la )drian, i-am spus.)m intrat şi am arătat spre !iroul meu, unde erau aşe&ate alte câtea !uc0ete. )m pus 're&iile os

lân%ă ele. ( O să 'iu 'ericită când a părăsi campusul. +u cred că mai pot suporta mult asta.$e întoarse spre mine mirată.

188



( O0. Am, nu ştii.Prin le%ătura psi0ică am simţit un semnal de alarmă care îmi spuse că nu-mi a plăcea ceea ce

aea să urme&e. ( $ă ştiu ce6 ( ăă..., nu pleacă. O să rămână aici o reme. ( 9re!uie să plece, am spus eu.

După cunoştinţele mele, sin%urul moti pentru care se întorsese 'usese înmormântarea lui 3asonşi tot nu eram si%ură de ce 'ăcuse asta, de reme ce a!ia dacă îl cunoştea pe 3ason. Poate că )driano 'ăcuse doar de oc0ii lumii. $au poate pentru a continua să ne urmărească pe Lissa şi pe mine.

( " la 'acultate. $au poate la şcoala de corecţie. +u ştiu, dar 'ace cea. ( i-a în%0eţat semestrul. )m rămas cu %ura căscată.Eâm!ind de uimirea mea, ea încuiinţă din cap.

( 4a rămâne şi a lucra cu mine... şi cu doamna Carmac:. Până acum, nici măcar n-a ştiut ce espiritul. tia doar că nu se speciali&ase, dar că aea capacităţile astea ciudate. Pur şi simplu le ţinea

pentru el, în a'ară de rarele situaţii când %ăsea pe altcinea care 'olosea spiritul. Dar ei nu ştiau maimulte decât el.

( )r 'i tre!uit să-mi dau seama mai dereme, am cu%etat eu. )propierea lui aea cea...

întotdeauna oiam să or!esc cu el, ştii6 Pur şi simplu are această... carismă. Ca tine. Cred că totul ele%at de spirit şi constrân%ere, sau cine ştie. 3ă 'ace să-l plac... c0iar dacă nu-l plac.

( +u6 mă sâcâi ea. ( +u, am răspuns cu 'ermitate. i nu-mi place nici c0estia cu isul.Oc0ii ei de ad se 'ăcură mari de uimire.

( )sta e tare, spuse. )i putut mereu să ştii ce se petrece cu mine, dar eu n-am putut niciodată săcomunic cu tine în direcţia cealaltă. 3ă !ucur că oi aţi scăpat... dar aş rea să 'i putut desci'rac0estia cu isul şi să ă 'i autat.

( "u nu, am spus. 3ă !ucur că )drian nu te-a conins să renunţi la medicamente. +u a'lasem asta decât la câtea &ile după ce enisem de la $po:ane. $e pare că Lissa respinsese

su%estia iniţială a lui )drian că, dacă nu a lua pilulele, acest lucru îi a permite să îneţe mai multedespre spirit. /mi mărturisise mai târ&iu, însă, că, dacă C0ristian şi cu mine am 'i lipsit mai multtimp, ar 'i putut ceda.

( Cum te mai simţi6 am între!at, amintindu-mi în%riorările ei în le%ătură cu tratamentul. /ncămai simţi că pastilele nu-şi 'ac e'ectul6

( 3m... păi, e %reu de e#plicat. 9ot mă simt aproape de ma%ie, ca şi cum nu mă mai !loc0ea&ăatât de mult. Dar nu simt niciunul din celelalte e'ecte mentale secundare... nu sunt tul!urată saucea de %enul ăsta.

( O0, asta e minunat.2n &âm!et 'ermecător îi lumină 'aţa.

( tiu. 3ă 'ace să cred că s-ar putea să 'ie speranţe ca, până la urmă, să înăţ să 'olosesc ma%ia.

4ă&ând-o atât de 'ericită, am &âm!it şi eu. +u-mi plăcuse să ăd acele sentimente întunecatereenind, şi eram !ucuroasă că dispăruseră. +u înţele%eam cum şi de ce, dar atâta reme cât sesimţea în re%ulă...

9oţi sunt înconuraţi de lumină, în a'ară de tine. 9u ai um!re. Le ai de la Lissa.Cuintele lui )drian îmi năăliră în minte. +eliniştită, m-am %ândit la purtarea mea în aceste

ultime două săptămâni. La unele i&!ucniri de 'urie. La comportamentul meu re!el ( neo!işnuitc0iar şi pentru mine. La propriile mele nelinişti, a%itându-mi-se în piept...

+u, am decis. +u erau asemănări. $entimentele întunecate ale Lissei erau cau&ate de ma%ie. )lemele de stres. /n plus, mă simţeam !ine acum.

4ă&ând-o cum mă prieşte, am încercat să-mi amintesc unde rămăsesem cu discuţia. ( Poate că, până la urmă, o să %ăseşti, cum ai spus, o cale de a o 'ace să 'uncţione&e. )dică,

dacă )drian a putut %ăsi o modalitate de a 'olosi spiritul şi nu are neoie de medicamente...Q&!ucni în râs. ( +u ştii, nu-i aşa6

18=



( Ce6 ( Că )drian ia medicamente. ( Qa6 Dar spunea... )m o'tat. >ineînţeles că ia. i%ările. >ăutura. Dumne&eu mai ştie ce altcea."a încuiinţă.

( /0î. )proape mereu are cea în or%anism. ( Dar pro!a!il nu noaptea... de aceea îşi poate !ă%a nasul în isurile mele.

( )0, aş rea să pot 'ace şi eu asta, suspină ea. ( Poate că o să îneţi într-o &i. +umai să nu deii alcoolică între timp. ( +-o să dein, mă asi%ură. Dar oi înăţa. +iciunul din ceilalţi care se 'olosesc de spirit n-au

putut-o 'ace, Rose... ei !ine, în a'ară de $'. 4ladimir. 4oi înăţa cum a 'ăcut el. O să înăţ să-l'olosesc... şi n-o să-l las să-mi 'acă rău.

)m &âm!it şi i-am atins mâna. )eam încredere a!solută în ea. ( tiu.)m stat de or!ă cea mai mare parte a serii. Când se 'ăcu timpul pentru antrenamentul meu

o!işnuit cu Dimitri, ne-am despărţit. /ndepărtându-mă, m-am %ândit la cea care mă 'rământase.Deşi %rupul de stri%oi care or%ani&ase atacurile ausese mult mai mulţi mem!ri, %ardienii erauîncredinţaţi că Qsaia0 'usese căpetenia lor. )sta nu însemna că nu or mai 'i alte ameninţări în iitor,

dar credeau că a mai trece o reme înainte ca adepţii lui să se re%rupe&e.Dar nu mă puteam a!ţine să nu mă %ândesc la lista pe care o ă&usem în tunelul de la $po:ane,

cea în care 'amiliile re%ale erau trecute după mărime. Qar Qsaia0 îi menţionase pe Dra%omiri dupănume. tia că erau aproape dispăruţi şi păruse dornic să 'ie cel care să-i termine. $i%ur, era mortacum... dar erau oare şi alţi stri%oi acolo care aeau aceeaşi idee6

)m clătinat din cap. +u puteam să-mi 'ac %rii în priinţa asta. +u astă&i. /ncă mai tre!uia să-mirein de pe urma tuturor celorlalte. Repede, totuşi. Curând a tre!ui să mă con'runt cu asta.

+ici măcar nu ştiam dacă antrenamentul nostru urma să mai ai!ă loc, dar, cu toate acestea, m-amdus la estiar. După ce m-am sc0im!at, m-am îndreptat spre sala de %imnastică şi l-am %ăsit peDimitri într-o cameră unde se ţinea ec0ipamentul sporti, citind unul dintre romanele Bestern care-i

plăceau. Ridică priirea la intrarea mea. /l ă&usem puţin în aceste ultime &ile şi îmi înc0ipuisem căera ocupat cu 9as0a.

( 3ă %ândeam că s-ar putea să treci pe aici, spuse, punând un semn de carte între pa%ini. ( " timpul pentru antrenament. Clătină din cap. ( +u. )&i nu aem antrenament. 9re!uie încă să te resta!ileşti. ( )m un certi'icat medical curat. $unt pre%ătită. )m pus cât de multă !raadă marca Rose

Aat0aBa? am putut în cuintele mele.Dimitri nu se lăsă dus de nas. )rătă spre scaunul de lân%ă el.

( $tai os, Rose.)m e&itat doar o clipă înainte de a mă supune. /şi mută scaunul aproape de mine, ast'el că

stăteam 'aţă în 'aţă. Qnima mi se tul!ură când m-am uitat în acei oc0i întunecaţi minunaţi.

( +imeni nu-şi reine după prima ucidere... ucideri... uşor. C0iar şi în ca&ul stri%oilor... ei !ine, practic asta înseamnă tot luarea unei ieţi. " %reu să te împaci cu asta. i după toate lucrurile princare ai trecut...

O'tă, apoi îmi luă mâna într-a lui. )ea de%etele e#act cum mi le aduceam aminte, lun%i şi puternice, înăsprite din cau&a anilor de antrenament.

( Când ţi-am ă&ut 'aţa... când te-am %ăsit în casa aia... nu-ţi poţi ima%ina ce-am simţit.3i s-a pus un nod în %ât.

( Cum... cum te-ai simţit6 ( Copleşit... îndurerat. "rai în iaţă, dar 'elul în care arătai... +u credeam că-ţi ei mai reeni

reodată. i %ândul că asta ţi se întâmpla atât de tânără mă s'âşia. Dimitri îmi strânse mâna. /ţi eireeni ( ştiu asta acum şi mă !ucur. Dar deocamdată nu ţi-ai reenit. +u încă. $ă pier&i pe cinea

la care ţii nu e niciodată uşor.3i-am co!orât priirea în podea. ( " ina mea, am spus încet.

18@



( Am6 ( 3ason. Că a 'ost ucis. +u tre!uia să ăd 'aţa lui Dimitri ca să ştiu că era plină de înţele%ere. ( )0, Ro&a. +u. )i luat câtea deci&ii %reşite... ar 'i tre!uit să le spui celorlalţi când ai a'lat că

dispăruse... dar nu te poţi îninui. +u l-ai ucis tu.Oc0ii îmi erau plini de lacrimi când am ridicat priirea.

( " ca şi cum aş 'i 'ăcut-o. $in%urul moti pentru care s-a dus acolo ( a 'ost ina mea. +e-amcertat... şi i-am spus despre $po:ane, c0iar dacă mi-ai cerut să nu o 'ac...O lacrimă mi se scurse din colţul oc0iului. C0iar tre!uia să înăţ cum să mă stăpânesc. La 'el

cum 'ăcuse mama mea, Dimitri îmi şterse cu delicateţe lacrima de pe o!ra&. ( +u te poţi îninui pentru asta, îmi spuse. Poţi să-ţi re%reţi deci&iile şi să-ţi doreşti să 'i 'ăcut

lucrurile alt'el, dar, până la urmă, şi 3ason a luat propriile lui deci&ii. )sta a ales să 'acă. ) 'ostdeci&ia lui în ultimă instanţă, indi'erent de rolul tău iniţial.

Când 3ason se întorsese după mine, mi-am dat eu seama, acţionase su! in'luenţa sentimentelor pe care le aea pentru mine. "ra lucrul de care se temuse întotdeauna Dimitri, că dacă el şi cu mineeram în reun 'el de relaţie, ne om pune pe noi ( şi pe moroiul pe care îl proteam ( în pericol.

( 4reau doar să 'i putut să... nu ştiu, să 'ac cea... $tăpânindu-mi lacrimile, mi-am tras mâinile

dintre ale lui Dimitri şi m-am ridicat înainte de a spune cea prostesc. ( )r tre!ui să plec, am rostit cu %reu. $ă-mi spui când rei să începem din nou antrenamentul.

i mulţumesc pentru... discuţie."ram pe cale să 'ac stân%a-mpreur, când l-am au&it spunând pe neaşteptate*

( +u.)m întors priirea.

( Ce63ă prii în oc0i şi cea cald şi minunat şi puternic apăru între noi.

( +u, repetă el. Q-am spus nu. 9as0ei. ( "u...)m rămas aproape mută de uimire.

( Dar... de ce6 "ra o şansă unică. )i 'i putut aea un copil. Qar ea... ea era, ştii tu, îndră%ostită detine...

2m!ra unui &âm!et îi apăru pe 'aţă. ( Da, era. "ste. i din cau&a asta a tre!uit să spun nu. +u-i puteam răspunde la 'el... nu-i

puteam o'eri ce-şi dorea. +u când... 7ăcu câţia paşi spre mine. +u când inima mea se a'lă în altă parte.

)m 'ost cât pe ce să încep din nou să plân%. ( Dar păreai atât de îndră%ostit de ea. i-i tot dădeai înainte despre cât de imatur mă

comportam. ( 9e comporţi imatur, spuse el, pentru că eşti tânără. Dar ştii multe lucruri, Ro&a. Lucruri de

care oameni mai în ârstă decât tine nici măcar n-au a'lat. /n &iua aceea...3i-am dat seama imediat la care &i se re'erea. La cea în care mă lipise de perete şi mă sărutase. ( )i aut dreptate, în priinţa 'aptului că lupt să păstre& controlul. +imeni altcinea nu şi-a dat

seama de asta până acum ( şi m-a speriat. 9u m-ai speriat. ( De ce6 +u rei să a'le nimeni6 Ridică din umeri. ( +u contea&ă dacă se a'lă sau nu. Ce contea&ă e că cinea ( că tu ( mă cunoşti atât de !ine.

Când cinea poate citi ce e în su'letul tău, e %reu. 9e o!li%ă să 'ii desc0is. 4ulnera!il. " mult maiuşor să 'ii cu cinea care e mai mult un prieten în%ăduitor.

( Ca 9as0a. ( 9as0a O&era e o 'emeie e#traordinară. " 'rumoasă şi e curaoasă. Dar nu... ( +u te atra%e, am terminat eu. /ncuiinţă.

( tiam asta. Dar tot îmi doream această relaţie. tiam că a 'i uşor şi că ea mă putea îndepărtade tine. )m cre&ut că mă putea 'ace să te uit.i eu cre&usem acelaşi lucru despre 3ason.

18



( Dar nu a putut. ( Da. i, prin urmare... asta e o pro!lemă. ( Pentru că nu e !ine ca noi să 'im împreună. ( Da. ( Din cau&a di'erenţei de ârstă. ( Da.

( Dar mai ales din cau&ă că om 'i %ardienii Lissei şi tre!uie să ne concentrăm asupra ei ( nuasupra noastră. ( Da.3-am %ândit la acest lucru o clipă şi apoi l-am priit direct în oc0i.

( "i !ine, am spus în s'ârşit, din punctul meu de edere nu suntem %ardienii Lissei încă.3-am pre%ătit pentru următorul răspuns. tiam că aea să 'ie cel despre lecţiile de iaţă Een.

Cea despre 'orţa interioară şi perseerenţă, despre cum ale%erile pe care le 'acem astă&i suntşa!loane pentru iitor, sau alte !a&aconii.

/n sc0im!, el mă sărută.9impul se opri când el îmi cuprinse 'aţa în mâini. Co!orî %ura şi-mi atinse uşor !u&ele. La

început, a!ia 'u un sărut, dar curând căpătă 'orţă, deenind năalnic şi intens. Când se desprinse în

cele din urmă, o 'ăcu pentru a-mi săruta 'runtea. /şi lăsă !u&ele acolo câtea secunde, în timp ce !raţul lui mă ţinea strâns.

/mi doream ca sărutul să 'i continuat la nes'ârşit. Des'ăcându-se din îm!răţişare, îşi trecude%etele prin părul meu şi în os pe o!ra&. $e depărta către uşă.

( +e edem mai târ&iu, Ro&a. ( La iitorul nostru antrenament6 am între!at. Le reîncepem, nu6 )dică, încă mai sunt lucruri

de înăţat.$tând în uşă, se uită la mine şi &âm!i.

( Da. O mulţime de lucruri.

Academia Vampirilor 2 Initierea

Documents

Transcript of Academia Vampirilor 2 Initierea