ACADEMIA ROMÂNĂimm.gov.ro/adaugare_fisiere_imm/2019/05/ANALIZ1.pdf · 2019-05-02 · Pagina 1 din...

Pagina 0 din 380

ACADEMIA ROMÂNĂ

Creșterea capacității administrative a Ministerului pentru Mediul

de Afaceri, Comerț şi Antreprenoriat de dezvoltare şi implementare

a sistemului de politici publice bazate pe dovezi" - SIPOCA 5

DENUMIRE REZULTAT R1.5:

ANALIZĂ EX-ANTE A NECESITĂȚII INTRODUCERII

INSTITUȚIEI MEDIATORULUI DE CREDITE, PRECUM ȘI A

POSIBILITĂȚILOR/ OPORTUNITĂȚILOR DE

OPERAȚIONALIZARE A ACESTEIA

Elaborată de către autori: Experți:

CIUPEANU ELEONORA DANIELA

MEGHIȘAN GHEORGHE

VLĂDUȚ ALINA ȘTEFANIA

VOINEAGU VERGIL

BUCUREȘTI (IANUARIE 2019)

Pagina 1 din 380

ACADEMIA ROMÂNĂ

Creșterea capacității administrative a Ministerului pentru Mediul

de Afaceri, Comerț şi Antreprenoriat de dezvoltare şi implementare

a sistemului de politici publice bazate pe dovezi" - SIPOCA 5

DENUMIRE REZULTAT R1.5:

ANALIZĂ EX-ANTE A NECESITĂȚII INTRODUCERII

INSTITUȚIEI MEDIATORULUI DE CREDITE, PRECUM ȘI A

POSIBILITĂȚILOR/ OPORTUNITĂȚILOR DE

OPERAȚIONALIZARE A ACESTEIA

Elaborată de către autori: Experți:

CIUPEANU ELEONORA DANIELA

MEGHIȘAN GHEORGHE

VLĂDUȚ ALINA ȘTEFANIA

VOINEAGU VERGIL

BUCUREȘTI (IANUARIE 2019)

Pagina 2 din 380

CUPRINS

ABREVIERI .................................................................................................................................. 8

LISTA FIGURILOR ................................................................................................................... 10

LISTA TABELELOR ................................................................................................................. 15

INTRODUCERE ......................................................................................................................... 18

CAPITOLUL 1 ABORDAREA TEORETICĂ ȘI PROBLEMATICĂ ÎN DOMENIU ....... 24

1.1 Surse de finanțare a IMM-urilor .................................................................................................. 24

1.2 Surse de conflict în procesul de creditare între IMM-uri și instituțiile financiare .................. 42

1.3 Definirea conceptului de mediator de credite .............................................................................. 43

CAPITOLUL 2. INIȚIATIVE LA NIVEL EUROPEAN ........................................................ 46

2.1 Programe de mediere/ garantare a creditelor adresate IMM-urilor la nivelul Uniunii

Europene ............................................................................................................................................... 48

2.1.1 Asociația Europeană pentru Garantarea Instituțiilor ................................................ 48

2.1.2 Rețeaua Instituțiilor Financiare Europene pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii ... 49

2.1.3 Fondul European pentru Investiții ............................................................................ 52

2.2.1 Franța ........................................................................................................................ 53

2.2.2 Belgia ........................................................................................................................ 57

2.2.3 Spania ....................................................................................................................... 60

2.2.4 Irlanda ....................................................................................................................... 65

2.2.5 Marea Britanie .......................................................................................................... 68

2.2.6 Luxembourg ............................................................................................................. 71

2.2.7 Germania .................................................................................................................. 75

2.2.8 Italia .......................................................................................................................... 75

2.2.9 Letonia ...................................................................................................................... 76

2.2.10 Portugalia ................................................................................................................ 84

CAPITOLUL 3. ANALIZA COMPARATIVĂ A PROCESULUI DE MEDIERE A

CREDITELOR LA NIVEL EUROPEAN ................................................................................. 87

3.1 Tendințe recente în finanțarea IMM-urilor................................................................................. 87

3.1.1 Tipuri de împrumuturi accesate de IMM-uri ............................................................ 92

3.1.2 Evoluția ratei dobânzii pentru creditele accesate de IMM-uri ................................. 92

3.2 Procesul de mediere a creditelor ................................................................................................... 93

3.3 Eligibilitate și proceduri ................................................................................................................ 96

Pagina 3 din 380

3.3.1 State în care funcționează o instituție de mediere a creditelor ................................. 96

3.3.2 State care au anumite facilități de mediere a creditelor .......................................... 102

3.4 Accesul la medierea creditelor și ratele de succes: dovezi la nivel european .......................... 103

3.4.1 Belgia ...................................................................................................................... 103

3.4.2 Franța ...................................................................................................................... 104

3.4.3 Germania ................................................................................................................ 106

3.4.4 Irlanda ..................................................................................................................... 107

3.4.5 Marea Britanie ........................................................................................................ 111

3.4.6 Portugalia ................................................................................................................ 114

CAPITOLUL 4. CONSTRÂNGERI IDENTIFICATE ÎN PROCESUL DE MEDIERE A

CREDITELOR ÎN PRACTICA EUROPEANĂ .................................................................... 117

CAPITOLUL 5 METODOLOGIA APLICATĂ .................................................................... 123

CAPITOLUL 6 SECTORUL IMM ÎN ROMÂNIA ............................................................... 125

6.1 Numărul IMM-urilor pe sectoare de activitate și regiuni de dezvoltare ................................. 125

6.2 Forța de muncă angajată în IMM-uri pe sectoare de activitate și regiuni de dezvoltare ...... 133

6.3 Cifra de afaceri a IMM-urilor pe sectoare de activitate și regiuni de dezvoltare .................. 140

6.4 Valoarea adăugată brută a IMM-urilor pe sectoare de activitate și productivitatea muncii144

2.5 Accesul IMM-urilor la finanțare în România ............................................................................ 147

2.5.1 Sursele relevante de finanțare a IMM-urilor din România ..................................... 147

2.5.2 Oferta de produse bancare pentru IMM-uri ............................................................ 151

6.5.3 Utilizarea fondurilor obținute de IMM-urile .......................................................... 167

6.5.3.1 Structura investiţiilor nete pe surse de finanţare ................................................ 168

2.5.3.2 Valoarea investiţiilor nete realizate .................................................................... 170

CAPITOLUL 7 CERCETARE CU PRIVIRE LA PERCEPȚIA REPREZENTANȚILOR

SECTORULUI IMM DESPRE INSTITUȚIA MEDIATORULUI DE CREDITE ............ 172

7.1 Obiectivele cercetării ................................................................................................................... 172

7.2 Structura eșantionului ................................................................................................................. 172

7.3 Rezultatele cercetării ................................................................................................................... 178

CAPITOLUL 8 PERCEPȚIA REPREZENTANȚILOR SECTORULUI BANCAR CU

PRIVIRE INSTITUȚIA MEDIATORULUI DE CREDITE ................................................ 194

8.1 Aspecte generale ........................................................................................................................... 194

8.2 Modalități de creștere a atractivității creditării pentru IMM-uri ........................................... 197

Pagina 4 din 380

8.3 Oportunitatea înființării instituției mediatorului de credite în contextul actual ................... 197

CAPITOLUL 9 CADRUL GENERAL AL ACTIVITĂȚII DE MEDIERE ....................... 215

9.1 Definirea conceptului de mediere ............................................................................................... 215

9.2 Garantarea riscului finanțării ..................................................................................................... 216

9.2.1 Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii

(FNGCIMM SA-IFN) ................................................................................................................. 217

9.2.1.1 Garanții pentru IMM-uri acordate de către FNGCIMM .................................... 219

9.2.1.2 Garanții din fondurile proprii ale FNGCIMM .................................................... 220

9.2.1.3 Propuneri ............................................................................................................. 222

9.2.2 Garanții OPTIMM ................................................................................................. 222

9.2.3 Garanții Start-up Nation ......................................................................................... 223

9.2.4 Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN - SA ................................................. 223

9.2.5 Fondul de Garantare a Creditelor pentru Întreprinzătorii Privați ........................... 226

9.2.6 Fondul Român de Contragarantare ......................................................................... 227

9.3 Programe speciale de finanțare acordată de către instituțiile financiar- bancare ................. 229

9.3.1 Alpha Bank România.............................................................................................. 229

9.3.2 BCR ........................................................................................................................ 230

9.3.3 BRD- Groupe Société Générale ............................................................................. 232

9.3.4 Banca Transilvania ................................................................................................. 233

9.3.5 Bancpost ................................................................................................................. 234

9.3.6 Bank Leumi România ............................................................................................. 236

9.3.7 Banca Comercială Feroviară .................................................................................. 238

9.3.8 CEC Bank ............................................................................................................... 238

9.3.9 Credit Europe Bank ................................................................................................ 240

9.3.10 Credit Agricole Bank România ............................................................................ 240

9.3.11 Garanti Bank ......................................................................................................... 242

9.3.12 Idea Bank .............................................................................................................. 243

9.3.13 ING Bank .............................................................................................................. 246

9.3.14 Intesa Sanpaolo Bank România ............................................................................ 246

9.3.15. Libra Internet Bank .............................................................................................. 247

9.3.16 OTP Bank România .............................................................................................. 248

9.3.17 Patria Bank ........................................................................................................... 250

9.3.18 Piraeus Bank ......................................................................................................... 250

Pagina 5 din 380

9.3.19 ProCredit Bank ..................................................................................................... 252

9.3.20 Raiffeisen Bank .................................................................................................... 252

9.3.21 UniCredit Bank ..................................................................................................... 254

9.4 Soluții alternative la finanțarea întreprinderilor ...................................................................... 256

9.4.1 Asociații teritoriale adresate antreprenorilor .......................................................... 256

9.4.2 Asociații teritoriale ale antreprenorilor................................................................... 257

9.5 Asigurarea finanțării ................................................................................................................... 259

9.5.1 Asigurarea creditelor comerciale ............................................................................ 259

9.5.2 Asigurarea micro-creditelor .................................................................................... 259

CAPITOLUL 10 CADRUL DE REGLEMENTARE A INSTITUȚIEI MEDIATORULUI

DE CREDITE ............................................................................................................................ 261

10.1 Misiunea Instituției Mediatorului de Credite .......................................................................... 262

10.2 Obiectivele Instituției Mediatorului de Credite....................................................................... 263

10.2.1 Obiectivul general................................................................................................. 263

10.2.2 Obiectivele specifice ............................................................................................ 264

10.3 Desfășurarea procesului de mediere a creditelor .................................................................... 265

10.3.1 Principiile generale ale procesului de mediere ..................................................... 265

10.3.2 Etapele procesului de mediere .............................................................................. 267

10.3.3 Conținutul dosarului depus de companie.............................................................. 271

10.4 Criterii de eligibilitate a companiilor ....................................................................................... 273

10.5 Obligațiile părților implicate în procesul de mediere ............................................................. 274

10.6 Organizarea Instituției Mediatorului de Credite .................................................................... 275

CAPITOLUL 11 RESURSA UMANĂ .................................................................................... 280

11.1 Aspecte generale privind procesul de management al resurselor umane ............................. 280

11.2 Competențele necesare unui mediator de credite – cadrul legislativ .................................... 285

11.3 Furnizori de formare în domeniul medierii ............................................................................. 286

11.4 Exercitarea atribuțiilor de mediator ........................................................................................ 293

11.4.1 Locul exercitării medierii ..................................................................................... 294

11.6 Recrutarea personalului necesar .............................................................................................. 309

CAPITOLUL 12 FINANȚAREA INSTITUȚIEI MEDIATORULUI DE CREDITE ........ 315

12.1 Costurile de funcționare ............................................................................................................ 315

12.2 Surse potențiale de finanțare a activității Instituției Mediatorului de Credite .................... 318

Pagina 6 din 380

CAPITOLUL 13 INSTITUȚIA MEDIATORULUI DE CREDITE – IMPORTANȚĂ

STRATEGICĂ ........................................................................................................................... 319

13.1 Medierea și celelalte metode de soluționare alternativă a litigiilor ....................................... 319

13.2 Importanța Instituției Mediatorului de Credite ...................................................................... 322

13.2.1 Importanța Instituției Mediatorului de Credite pentru Companii ......................... 322

13.2.2 Importanța Instituției Mediatorului de Credite pentru instituțiile financiare ....... 325

13.2.3 Importanța Instituției Mediatorului de Credite pentru guvern.............................. 329

13.2 Evaluarea ratei de succes a procesului de mediere a creditelor pentru IMM-uri................ 332

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI ......................................................................................... 335

BIBLIOGRAFIE ....................................................................................................................... 347

ANEXA 1. CHESTIONAR ADRESAT IMM-URILOR DIN ROMÂNIA .......................... 371

ANEXA 2 CHESTIONAR ADRESAT INSTITUȚIILOR BANCARE DIN ROMÂNIA .. 377

Pagina 7 din 380

Pagina început Pagină sfârșit Număr de pagini Autor

18 23 6 Voineagu Vergil

24 45 22 Ciupeanu Eleonora Daniela


53 84 31 Meghișan Gheorghe


87 116 30 Vlăduț Alina Ștefania

















Centralizator contribuție autori Număr de pagini

Ciupeanu Eleonora Daniela 85

Meghișan Gheorghe 105

Vlăduț Alina Ștefania 88

Voineagu Vergil 82

Pagina 8 din 380

ABREVIERI

ANAF Agenția Națională de Administrare Fiscală

APIA Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură

ARB Asociația Română a Băncilor

BCR Banca Comercială Română

BEI Banca Europeană de Investiții

BNR Banca Națională a României

BRD Banca Română pentru Dezvoltare

BT Banca Transilvania

CEC Casa de Economii și Consemnațiuni

CNIPMMR Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România

CRC Centralei Riscului de Credit

CRO Credit Review Office / Biroul de Evaluare a Creditelor

CSALB Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în Domeniul Bancar

FEI Fondul European de Investiții

FEADR

FGCR

Fondul European Agricol pentru Dezvoltarea Rurală

Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN SA

FNGCIMM

FRGC

Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi

Mijlocii

Fondul de Garantare a Creditelor pentru Întreprinzătorii Privați

ICO

IF

II

Institutului de Credit Oficial / Instituto de Crédito Oficial

Întreprindere familială

Întreprindere individuală

IMM Întreprindere mică și mijlocie

INS Institutului Național de Statistică

NEFI The Network of European Financial Institutions for Small and Medium

Sized Enterprises / Rețeaua Instituțiilor Financiare Europene pentru

Întreprinderile Mici și Mijlocii

OECD Organizației pentru Cooperare Economică și Dezvoltare / Organisation for

Economic Co-operation and Development

ONRC

PFA

Oficiul Național al Registrului Comerțului

Persoană fizică autorizată

Pagina 9 din 380

PNDR Programul Național de Dezvoltare Rurală

POIMM

POPAM

Programului Operațional Inițiativa pentru IMM-uri

Programul Operațional pentru Pescuit și Afaceri Maritime

RU Resurse umane

TVA Taxa pe valoare adăugată

SAL Soluționarea alternativă a litigiilor

UE Uniunea Europeană

Pagina 10 din 380

LISTA FIGURILOR

Fig. nr. 3.1 Sursele relevante de finanțare a IMM-urilor în statele europene selectate

Fig. nr. 3.2 Ratele de respingere a cererilor de împrumuturi bancare ale IMM-urilor în UE28, pe

țări în 2017

Fig. nr. 3.3 Procesul de mediere a creditelor

Fig. nr. 3.4 Procesul de mediere a creditelor în Franța

Fig. nr. 3.5 Procesul de mediere a creditelor în Irlanda

Fig. nr. 3.6 Tipologia companiilor în funcție de mărime

Fig. nr. 3.7 Tipologia companiilor în funcție de împrumuturile solicitate (euro)

Fig. nr. 3.8 Tipologia companiilor care au solicitat mediere în funcție de sectorul de activitate

Fig. nr. 3.9 Situația solicitărilor finalizate de către CRO (2010-2017)

Fig. nr. 3.10 Motivele de refuzare a cererilor de împrumut (2011-2017)

Fig. nr. 3.11 Rezultatele globale ale procesului de mediere în Portugalia (2009-2017)

Fig. nr. 3.12 Ponderea cererilor de mediere pe categorii de situații

Fig. nr. 6.1 Evoluția numărul de IMM-uri pe sectoare de activitate

Fig. nr. 6.2 Numărul de IMM-uri și ponderea acestora pe sectoare de activitate în anul 2016

Fig. nr. 6.3 Numărul de IMM-uri și ponderea acestora

pe sectoare de activitate în anul 2016

Fig. nr. 6.4 Evoluția numărului de IMM-uri pe regiuni de dezvoltare în industrie în perioada

2012-2016 și ponderea acestora la nivelul anului 2016

Fig. nr. 6.5 Evoluția numărului de IMM-uri pe regiuni de dezvoltare în construcții în perioada

2012-2016 și ponderea acestora la nivelul anului 2016

Fig. nr. 6.6 Evoluția numărului de IMM-uri pe regiuni de dezvoltare în sectorul comerț în

perioada 2012-2016 și ponderea acestora la nivelul anului 2016

Fig. nr. 6.7 Evoluția numărului de IMM-uri pe regiuni de dezvoltare în sectorul servicii în


Fig. nr. 6.8 Numărul și ponderea persoanelor ocupate în IMM-uri pe sectoare de activitate în

anul 2016

Fig. nr. 6.9 Evoluția numărul de persoane ocupate în IMM-uri pe sectoare de activitate

Fig. nr. 6.10 Evoluția numărului de persoane ocupate pe regiuni de dezvoltare în sectorul

industrie în perioada 2012-2016

Pagina 11 din 380


construcții în perioada 2012-2016

Fig. nr. 6.12 Evoluția numărului de persoane ocupate pe regiuni de dezvoltare în sectorul comerț

în perioada 2012-2016

Fig. nr. 6.13 Evoluția numărului de persoane ocupate pe regiuni de dezvoltare în sectorul servicii


Fig. nr. 6.14 Evoluția cifrei de afaceri a IMM-urilor pe sectoare de activitate

Fig. nr. 6.15 Valoarea și ponderea cifrei de afaceri a IMM-urilor pe sectoare de activitate în anul

2016

Fig. nr. 6.16 Evoluția cifrei de afaceri pe regiuni de dezvoltare în industrie (a), construcții (b),

comerț (c), servicii (d) în perioada 2012-2016

Fig. nr. 6.17 Valoarea adăugată brută la costul factorilor pe salariat pe sectoare de activitate,

IMM-uri, în perioada 2012-2016 (mii lei preţuri curente/salariat)

Fig. nr. 6.18 Principalele surse de finanțare ale companiilor în perioada aprilie 2017 – martie

2018, pentru companiile nefinanciare

Fig. nr. 6.19 Principalele surse de finanțare ale companiilor în perioada aprilie 2017 – martie

2018, pentru IMM și corporații

Fig. nr. 6.20 Investițiile nete în funcție de sursele de finanțare în industrie

Fig. nr. 2.21 Investițiile nete în funcție de sursele de finanțare în construcții

Fig. nr. 6.22 Investițiile nete în funcție de sursele de finanțare în comerț

Fig. nr. 6.23 Investițiile nete în funcție de sursele de finanțare în servicii

Fig. nr. 7.1 Structura respondenților, după tipul întreprinderii pe care o reprezintă

Fig. nr. 7.2 Structura respondenților, după sectorul de activitate principal în care activează

întreprinderile

Fig. nr. 7.3 Oportunitatea înființării Instituției Mediatorului de Credite pentru IMM-uri

Fig. nr. 8.1 Structura eșantionului în funcție de răspunsurile la întrebarea „Există o unitate

separată care gestionează relația bancară cu IMM-urile, în cadrul băncii?”

Fig. nr. 8.2 Distribuția eșantionului: Credit de investiții - Program de dezvoltare a activităților de

comercializare a produselor și serviciilor de piață

Fig. nr. 8.3 Distribuția eșantionului: Credit de investiții - Program național multianual de

microindustrializare

Pagina 12 din 380

Fig. nr. 8.4 Distribuția eșantionului: Credit de investiții aferent valorii AFN și/ sau cheltuielilor

neeligibile din cadrul Programelor guvernamentale

Fig. nr. 8.5 Distribuția eșantionului: Credit punte Start-Up Nation

Fig. nr. 8.6 Distribuția eșantionului: Deschiderea de cont pentru Start-up-uri

Fig. nr. 8.7 Distribuția eșantionului: Linie de credit pentru investiții

Fig. nr. 8.8 Distribuția eșantionului: Linie de credit

Fig. nr. 8.9 Distribuția eșantionului: Descoperit de cont pe Card Business

Fig. nr. 8.10 Distribuția eșantionului: Credit pentru stocuri

Fig. nr. 8.11 Distribuția eșantionului: Credit special pentru finanțarea activității curente

Fig. nr. 8.12 Distribuția eșantionului: Credit pentru achitarea datoriilor la bugetul de stat

Fig. nr. 8.13 Distribuția eșantionului: Credit special pentru Plafon cecuri și alte titluri de credit

negociabile

Fig. nr. 8.14 Distribuția eșantionului: Plafon deschidere și derulare acreditive la intern și de

import

Fig. nr. 8.15 Distribuția eșantionului: Credit special pentru Plafon pentru mobilizarea creanțelor

de export - acreditive de export

Fig. nr. 8.16 Distribuția eșantionului: Credit special pentru Plafon credit overnight acordat

anterior încasărilor externe

Fig. nr. 8.17 Distribuția eșantionului: Structura de garanții flexibilă

Fig. nr. 8.18 Distribuția eșantionului: Costuri scăzute pentru acordarea finanțării

Fig. nr. 8.19 Distribuția eșantionului: Posibilitatea obținerii de credite pentru dezvoltarea

proiectelor specifice

Fig. nr. 8.20 Distribuția eșantionului: Consultanță și asistență dedicată pe toată perioada derulării

proiectului

Fig. nr. 8.21 Distribuția eșantionului: Stabilitate financiară, prin stabilirea limitei de creditare în

funcție de necesitățile de finanțare și capacitatea de rambursare

Fig. nr. 8.22 Distribuția eșantionului: Multiple variante de rambursare a creditului în funcție de

specificul activității companiei sau de etapele derulării proiectului

Fig. nr. 8.23 Distribuția eșantionului: Profitul firmei

Fig. nr. 8.24 Distribuția eșantionului: Cifra de afaceri a firmei

Fig. nr. 8.25 Distribuția eșantionului: Vechimea pe piață a firmei

Fig. nr. 8.26 Distribuția eșantionului: Gradul de îndatorare a firmei

Fig. nr. 8.27 Distribuția eșantionului: Întârzierile la plată ale firmei

Pagina 13 din 380

Fig. nr. 8.28 Distribuția eșantionului: Lipsa unei garanții adecvate

Fig. nr. 8.29 Distribuția eșantionului: Istoricul acționarilor/ asociaților

Fig. nr. 8.30 Distribuția eșantionului: Instabilitatea macroeconomică

Fig. nr. 8.31 Distribuția eșantionului: Istoricul împrumuturilor

Fig. nr. 8.32 Distribuția eșantionului: Incapacitatea IMM-urilor de a gestiona riscurile

Fig. nr. 8.33 Distribuția eșantionului: Împrumuturi cu garanții guvernamentale

Fig. nr. 8.34 Distribuția eșantionului: Garanții speciale la credite pentru strat-up-uri

Fig. nr. 8.35 Distribuția eșantionului: Garanții guvernamentale de export

Fig. nr. 8.36 Distribuția eșantionului: Credit comercial

Fig. nr. 8.37 Distribuția eșantionului: Împrumuturi directe către IMM-uri

Fig. nr. 8.38 Distribuția eșantionului: Ratele subvenționate ale dobânzilor

Fig. nr. 8.39 Distribuția eșantionului: Capital de risc

Fig. nr. 8.40 Distribuția eșantionului: Finanțare din capitaluri proprii

Fig. nr. 8.41 Distribuția eșantionului: Sprijin pentru business angels

Fig. nr. 8.42 Distribuția eșantionului: Bănci pentru IMM-uri

Fig. nr. 8.43 Distribuția eșantionului: Consultanță în afaceri

Fig. nr. 8.44 Distribuția eșantionului: Scutiri fiscale/ decalări

Fig. nr. 8.45 Distribuția eșantionului: Mediere/ revizuire/ cod de conduită privind creditul

Fig. nr. 8.46 Distribuția eșantionului: Rate ale dobânzii negative pentru depozitele la Banca Centrală

Fig. nr. 8.47 Distribuția eșantionului: Finanțarea băncilor de către Banca Centrală în funcție de rata

netă a împrumuturilor

Fig. nr. 8.48. Structura eșantionului în funcție de răspunsurile la întrebarea „Vă este familiară

noțiunea de mediator de credite?”

Fig. nr. 8.49 Distribuția eșantionului: Comisioane nejustificate

Fig. nr. 8.50 Distribuția eșantionului: Modificarea clauzelor convenției fără consultarea și acordul

părților contractante și neconsemnarea prin act adițional semnat de ambele părți

Fig. nr. 8.51 Distribuția eșantionului: Informații incomplete sau neclare

Fig. nr. 8.52 Distribuția eșantionului: Mărirea nejustificată a dobânzilor „fixe” pe perioada derulării

întregului contract

Fig. nr. 8.53 Distribuția eșantionului: Dobânzi calculate greșit

Fig. nr. 8.54 Distribuția eșantionului: Fraude bancare

Fig. nr. 8.55 Distribuția eșantionului: Înregistrări nejustificate ca rău platnic în cadrul Centralei

Riscurilor Bancare (CRB) și al Biroului de Credit

Pagina 14 din 380

Fig. nr. 8.56 Distribuția eșantionului: Operațiuni neautorizate în conturi

Fig. nr. 8.57 Distribuția eșantionului: Introducerea în contractele de credit a unor clauze abuzive

Fig. nr. 8.58 Distribuția eșantionului: Necomunicarea majorării ratei dobânzii

Fig. nr. 8.59 Distribuția eșantionului: Erori legate de procesarea tranzacțiilor prin intermediul

cardurilor

Fig. nr. 8.60 Distribuția eșantionului: Prelucrarea cu întârziere a ordinelor de plată care aduc

prejudicii clienților

Fig. nr. 8.61 Distribuția eșantionului: Erori în procesarea tranzacțiilor efectuate de clienți prin

online banking

Fig. nr. 8.62 Distribuția eșantionului: Depunerea de reclamații nejustificate la instituții precum

ANPC și BNR în detrimentul băncilor

Fig. nr. 8.63 Distribuția eșantionului: Denigrarea băncilor în mass media de către clienți

Fig. nr. 8.64 Distribuția eșantionului: Amenințarea, insultarea, calomnierea sau lovirea de către

clienții debitori a angajaților

Fig. nr. 8.65 Distribuția eșantionului: Plata repetată cu întârziere de către clienții debitori peste

data scadentă a datoriei

Fig. nr. 8.66 Distribuția eșantionului: Refuzul nejustificat al plății dobânzilor și penalităților calculate

legal, din partea clienților debitori către banca creditoare

Fig. nr. 8.67 Structura eșantionului în funcție de răspunsurile la întrebarea „Considerați oportună

înființarea Instituției Mediatorului de Credite, pentru mediul de afaceri din România?”

Fig. nr. 9.1 Desfășurarea procesului de garantare


Fig. nr. 10.1 Desfășurarea procesului de mediere

Fig. nr. 10.2 Conținutul dosarului de mediere

Fig. nr. 10.3 Rețeaua teritorială a BNR

Fig. nr. 10.4 Distribuția mediatorilor pe județe conform rețelei BNR

Fig. nr. 13.1 Stoc împrumuturi companii nefinanciare

Fig. nr. 13.2 Ratele de dobândă practicate de către bănci pentru creditele aflate în stoc (valori

mediane), în funcție de dimensiunea firmelor

Fig. nr. 13.3 Poziția României din punct de vedere al Ușurinței de a face afaceri

Pagina 15 din 380

LISTA TABELELOR

Tabelul nr. 1.1 Situația IMM-urilor după criterii de mărime

Tabelul nr. 2.1 Instrumente de politică guvernamentală menite să stimuleze accesul IMM-urilor

la finanțare

Tabelul nr. 3.1 Accesul la finanțare – problemă majoră pentru IMM-uri

Tabelul nr. 3.2 Evoluția stocului de credite pentru IMM-uri

Tabelul nr. 3.3 Rezultate obținute de Mediatorul de credite în perioada 2008-2017

Tabelul nr. 3.4 Evoluția interesului pentru CRO în funcție de apelurile telefonice și numărul de

vizitatori ai site-ului web

Tabelul nr. 3.5 Numărul de cereri de credit analizate la nivel intern de către bănci

Tabelul nr. 3.6 Rezultate obținute de CRO în perioada 2010-2017

Tabelul nr. 3.7 Rezultate obținute în procesul de mediere în Marea Britanie în perioada 2010-

2017

Tabelul nr. 3.8 Rezultate obținute în procesul de mediere în Portugalia în perioada 2009-2017

Tabelul nr. 5.1 Sursa datelor utilizate

Tabelul nr. 6.1 Numărul de întreprinderi în 2016 în UE-28 și în România

Tabelul nr. 6.2 Număr de persoane angajate în 2016 în UE-28 și în România în sectorul

economiei non-financiare

Tabelul nr. 6.3 Valoarea adăugată pentru IMM-uri în UE-28 și în România în 2016

Tabelul nr. 6.4 Gradul în care sectorul IMM-urilor a revenit în 2016 după criza economică și

financiară din 2008/2009

Tabelul nr. 6.5 Principalele produse bancare pentru IMM-uri

Tabelul nr. 7.1 Testul KMO și Bartlett

Tabelul nr. 7.2 Explicarea variației

Tabelul nr. 7.3 Fiabilitatea scalei

Tabelul nr. 7.4 Cele mai adecvate tipuri de finanțare pentru IMM-uri




Tabelul nr. 7.8 Cele mai adecvate servicii bancare pentru finanțarea IMM-urilor

Pagina 16 din 380




Tabelul nr. 7.12 Principalele avantaje ale utilizării de către IMM-uri a serviciilor oferite de către

instituțiile financiar- bancare




Tabelul nr. 7.16 Principalele motive de respingere a cererii de credit bancar pentru IMM-uri




Tabelul nr. 7.20 Principalele atribuții ale Instituției Mediatorului de Credite acordate IMM-urilor




Tabelul nr. 7.24 Cele mai importante conflicte reclamate de către clienții persoane juridice ai

băncilor, care ar putea fi rezolvate prin intermediul unui Mediator de Credite




Tabelul nr. 7.28 Cele mai importante conflicte reclamate de către bancă, care ar putea fi

rezolvate prin intermediul unui Mediator de Credite

Tabelul nr. 9.1 Condiții pentru garanțiile acoperite integral de către FNGCIMM

Tabelul nr. 9.2 Condiții pentru garanțiile OPTIMM

Tabelul nr. 9.3 Condiții pentru garanțiile Start-up Nation

Tabelul nr. 9.4 Condiții pentru garanțiile acordate pentru IMM-uri de către Fondul de Garantare

a Creditului Rural IFN- SA

Tabelul nr. 9.5 Condiții pentru contragaranțiile acordate IMM-urilor

Tabelul nr. 9.7 Programele speciale de finanțare propuse de Alpha Bank România

Tabelul nr. 9.8 Programele speciale de finanțare propuse de BCR

Tabelul nr. 9.9 Programele speciale de finanțare propuse de BRD- Groupe Société Générale

Tabelul nr. 9.10 Programele speciale de finanțare propuse de Banca Transilvania

Pagina 17 din 380

Tabelul nr. 9.11 Programele speciale de finanțare propuse de Bancpost

Tabelul nr. 9.12 Programele speciale de finanțare propuse de Bank Leumi România

Tabelul nr. 9.13 Programele speciale de finanțare propuse de Banca Comercială Feroviară

Tabelul nr. 9.14 Programele speciale de finanțare propuse de CEC BANK

Tabelul nr. 9.15 Programele speciale de finanțare propuse de Credit Europe Bank

Tabelul nr. 9.16 Programele speciale de finanțare propuse de Credit Agricole Bank România

Tabelul nr. 9.17 Programele speciale de finanțare propuse de Idea Bank

Tabelul nr. 9.18 Programele speciale de finanțare propuse de Intessa Sanpaolo Bank România

Tabelul nr. 9.19 Programele speciale de finanțare propuse de Libra Internet Bank

Tabelul nr. 9.20 Programele speciale de finanțare propuse de OTP Bank România

Tabelul nr. 9.21 Programele speciale de finanțare propuse de Patria Bank

Tabelul nr. 9.22 Programele speciale de finanțare propuse de Piraeus Bank

Tabelul nr. 9.23 Programele speciale de finanțare propuse de ProCredit Bank

Tabelul nr. 9.24 Programele speciale de finanțare propuse de Raiffeisen Bank

Tabelul nr. 9.25 Programele speciale de finanțare propuse de UniCredit Bank

Tabelul nr. 9.26 Acțiuni în cadrul asociaților teritoriale ale antreprenorilor

Tabelul nr. 9.27 Condiții pentru asigurarea profesională

Tabelul nr. 13.1 Diferențele dintre metodele de soluționare alternativă a litigiilor (SAL)

Tabelul nr. 13.2 Schemele de mediere a creditelor: Indicatori-cheie

Pagina 18 din 380

INTRODUCERE

În ultimii ani, la nivelul Uniunii Europene (UE) și nu numai, au fost luate numeroase

măsuri cheie menite să contracareze efectele negative ale crizei economice declanșate în

perioada 2008-2009 asupra economiilor naționale și, implicit, asupra economiei europene. Una

dintre măsurile propuse de anumite state a fost introducerea schemelor de mediere și a

programelor de garantare. În perioada 2009-2012, aceste scheme de mediere au dat rezultate

notabile în unele state și ca urmare ele au fost menținute până în momentul actual, în timp ce în

alte state, măsura a fost tranzitorie și instituția și-a încetat activitatea după prima etapă de

funcționare.

Pentru a analiza oportunitatea înființării unei astfel de instituții la nivelul României, au

fost analizate detaliat modelele europene, precum și percepția companiilor și a instituțiilor

financiar-bancare cu privire la Instituția Mediatorului de Credite, și au fost făcute o serie de

propuneri menite să reglementeze activitatea acesteia, punctându-se aspectele organizatorice,

legislative, financiare, de resursă umană, raportae, evaluare și monitorizare.

Studiul a fost conceput astfel încât să respecte structura propusă conform celor trei

module:

MODULUL 1: ANALIZA MODELELOR EXISTENTE LA NIVEL EUROPEAN:

LEGISLAȚIE, CONSTRÂNGERI (Capitolele 1 - 4)

MODULUL 2: CERCETARE DE PIAȚĂ LA NIVEL REGIONAL ÎN ROMANIA

(Capitolele 5 - 8)

MODULUL 3: PROPUNERE DE SOLUȚIE PRIVIND INTRODUCEREA

INSTITUȚIEI MEDIATORULUI DE CREDITE (Capitolele 9 - 13)

Astfel, obiectivele asumate corespund modulelor realizate.

Pentru Modulul 1 Analiza modelelor existente la nivel european: legislație, constrângeri,

obictivele vizate au fost:

Definirea conceptului general de mediator de credite și a diferențelor de terminologie

dintre statele europene unde funcționează o astfel de instituție;

Identificarea programelor de mediere a creditelor introduse ca mecanism de răspuns la

criza economică;

Pagina 19 din 380

Investigarea sistemelor de mediere a creditelor și de revizuire a creditelor implementate

în țările selectate - cadrul de reglementare, instituțiile abilitate să se ocupe de medierea

creditelor și pe practicile operaționale;

Identificarea indicatorilor cheie ai schemelor de mediere;

Identificarea potențialelor surse de conflict în relația dintre companii (în special

întreprinderi mici și mijlocii – IMM-uri) și instituțiile financiare (cu precădere

reprezentate de bănci);

Analiza realizărilor și a impactului actual al instituției mediatorului de credite în statele în

care aceasta a funcționat sau funcționează;

Identificarea principalelor constrângeri legate de schemele de mediere.

Studiul este structurat pe patru capitole mari, împărțite pe mai multe subcapitole.

Obiectivele studiului legat de Cercetarea de piață la nivel regional în România, Modulul

2, au fost:

Analiza sectorului IMM din România – număr de IMM-uri, forța de muncă angrenată,

cifra de afaceri, valoarea adăugată pe sectoare de activitate și regiuni de dezvoltare;

Identificarea celor mai importante surse de finanțare și servicii bancare din punct de

vedere al IMM-urilor;

Identificarea principalelor motive de neacordare a finanțării atât din punct de vedere al

IMM-urilor, cât și al instituțiilor financiare;

Identificarea potențialelor surse de conflict în relația dintre companii (în special

întreprinderi mici și mijlocii – IMM-uri) și instituțiile financiare (cu precădere

reprezentate de bănci);

Identificarea principalelor constrângeri legate de schemele de mediere din punct de

vedere al instituțiilor financiare;

Analiza opiniilor legate de instrumentele de politică guvernamentală menite să stimuleze

accesul IMM-urilor la finanțare;

Analiza necesității / oportunității înființării unei instituții de mediere a creditelor atât din

punct de vedere al IMM-urilor, cât și al instituțiilor financiare.

Studiul este structurat pe patru capitole, împărțite pe mai multe subcapitole.

Obiectivele Modulului 3, Propunere de soluție privind introducerea instituției

mediatorului de credite, au vizat toate palierele cheie legate de funcționarea instituției – resurse

financiare, resurse umane, cadrul de reglementare, modalități de monitorizare și evaluare.

Studiul este structurat pe 13 capitole, împărțite pe mai multe subcapitole.

Pagina 20 din 380

În Capitolul 1, s-a urmărit prezentarea contextului în care a apărut conceptul de mediator

de credite, dar și a modului în care acesta este perceput la nivel european. Din analiza

documentelor disponibile a rezultat că schemele de mediere a creditelor se adresează IMM-urilor

a căror cerere de credit a fost respinsă integral sau parțial de către instituțiile financiare,

abordând problema asimetriei de informații în procesul de evaluare a riscurilor, care de obicei

limitează accesul antreprenorilor și IMM-urilor la finanțare. În acest context, sursele de finanțare

disponibile pentru IMM-uri devin extrem de relevante. De asemenea, identificarea potențialelor

surse de conflict constituie un bun punct de plecare în analiza necesității înființării instituției

mediatorului de credite.

În Capitolul 2 sunt trecute în revistă principalele inițiative identificate la nivelul statelor

europene, din punct de vedere al cadrului de reglementare și al instituțiilor abilitate cu schemele

de mediere. Inițial, schemele de mediere au fost implementate ca mecanism temporar menit să

ajute IMM-urile să depășească situația de criză. Astfel, au fost identificate două situații – state în

care schemele de mediere au funcționat pe perioadă determinată și după încheierea perioadei de

criză activitatea mediatorului de credite a încetat (Germania) și state unde rezultatele obținute au

determinat menținerea instituțiilor abilitate (Belgia, Franța, Irlanda, Marea Britanie, Portugalia,

Spania). La acestea se adaugă o serie de state unde nu a existat o schemă de mediere propriu-

zisă, dar sunt o serie de facilități de mediere intermediate de diferite instituții publice sau private

(Italia, Letonia, Luxembourg, Olanda). Sunt analizate în detaliu Belgia, Franța, Germania,

Irlanda, Italia, Marea Britanie, Letonia, Luxembourg și Spania.

În Capitolul 3 este făcută o analiză comparativă a procesului de mediere a creditelor la

nivel european. Pentru a avea o imagine de ansamblu cu privire la necesitatea / oportunitatea

existenței unei scheme de mediere, a fost făcută o analiză succintă a tendințelor recente privind

finanțarea IMM-urilor, accentul fiind pus pe credite și împrumuturi bancare. De asemenea, au

fost identificate și studiate etapele parcurse în procesul de mediere, subliniindu-se similitudinile

și diferențele constatate în funcție de stat. Au fost analizate și criteriile de eligibilitate practicate

de diferite instituții în mai multe state europene. Accesul la medierea creditelor și ratele de

succes: dovezi la nivel european reprezintă principalul subcapitol, unde, pe baza datelor statistice

prezentate de instituțiile de mediere s-a încercat identificarea celui mai eficient model de schemă

de mediere. Astfel, au fost utilizați anumiți indicatori generali – numărul de dosare înaintate,

numărul de dosare eligibile, numărul de dosare rezolvate în favoarea companiilor, cuantumul

creditelor acordate în urma procesului de mediere, dar și particulari – numărul de locuri de

muncă nou create sau păstrate ca urmare a acordării creditelor etc.

Pagina 21 din 380

Capitolul 4 redă principalele disfuncționalități și constrângeri identificate în procesul de

mediere în cazul statelor unde instituția mediatorului de credite a funcționat sau continuă să

funcționeze.

În Capitolul 5, este prezentată în detaliu metodologia utilizată în cercetare – datele

utilizate și sursa acestora, precum și chestionare aplicate IMM-urilor și instituțiilor financiare.

În Capitolul 6, este făcută analiza sectorului IMM din România. Astfel, este prezentată în

detaliu situația statistică a IMM-urilor – numărul de companii, forța de muncă angajată, cifra de

afaceri și valoarea adăugată, atât pe sectoare de activitate, cât și pe regiuni de dezvoltare, cu

sublinierea diferențelor teritoriale și a cauzelor care au dus la aceste decalaje. Un alt aspect

analizat face referire la sursele de finanțare utilizate în prezent de IMM-uri. De asemenea, este

trecută în revistă și oferta de credite special dedicate IMM-urilor și condițiile de creditare

caracteristice unităților financiare, precum și modul în care aceste fonduri sunt utilizate de

companii.

Capitolul 7 este dedicat analizei percepției reprezentanților IMM-urilor legate de

finanțare. Analiza s-a realizat pe baza chestionarului aplicat reprezentanților sectorului IMM.

Aceasta a vizat scoaterea în evidență a punctelor de vedere legate de situația prezentă a

finanțării, de dificultățile întâmpinate de investitori și de modul în care este perceput sprijinul

guvernamental acordat. Un aspect important urmărit în cadrul analizei a fost cel al necesității

înființării unei instituții naționale de mediere a creditului de afaceri.

Capitolul 8 redă punctele de vedere ale reprezentanților instituțiilor financiare despre

finanțarea IMM-urilor, problemele întâmpinate de-a lungul timpului, precum și aspecte legate de

necesitatea înființării unei instituții naționale de mediere.

În Capitolul 9, este definit conceptul de mediere, plecând de la modelele promovate în

alte state europene. De asemenea, sunt prezentate diferite tipuri de garanții financiare care pot fi

accesate de IMM-uri, precum Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile

Mici și Mijlocii (FNGCIMM SA-IFN), garanțiile acordate de FNGCIMM, garanții OPTIMM,

Start-up Nation, garanții prin Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN- SA, garanții prin

Fondul de Garantare a Creditelor pentru Întreprinzătorii Privați, contragaranții prin intermediul

Fondului Român de Contragarantare. Totodată, au fost făcute și o serie de propuneri pentru

creșterea gradului de transparență al activității FNGCIMM SA-IFN, și anume, crearea unor

produse standard, indiferent de instituția financiar-bancară de la care se accesează creditul. Sunt

prezentate și programele speciale de finanțare acordate de 21 de instituții financiar-bancare din

România, precum și o serie de soluții alternative de finanțare a companiilor – asociații teritoriale

Pagina 22 din 380

adresate antreprenorilor și asociații teritoriale ale antreprenorilor. Asigurarea creditelor

comerciale și a micro-creditelor este prezentată prin prisma beneficiilor pe care un astfel de

produs le poate avea pentru companii, propunerile făcute plecând de la modelul francez.

Capitolul 10, Cadrul de reglementare a Instituției Mediatorului de Credite, propune o

serie de aspecte menite să asigure funcționalitatea instituției. Este specificată atât misiunea

acesteia, cât și obiectivul general și cele specifice și este detaliată o propunere de desfășurare a

activității de mediere – principiile generale ale procesului de mediere, etapele procesului de

mediere, precum și potențialul conținut al unui dosar de mediere. Sunt propuse și criterii de

eligibilitate pentru companii și sunt specificate obligațiile tuturor părților implicate în procesul

de mediere – companii, instituții financiar-bancare și mediator. Se consideră că organizarea

optimă din punct de vedere al neutralității și al costurilor de înființare și funcționare a Instituției

este prin intermediului Băncii Naționale a României, acesta dovedindu-se un exemplu de succes

și în Franța.

Capitolul 11 este dedicat analizei resursei umane și trece în revistă competențele necesare

unui mediator de credite, dar și competențele specifice domeniului economic – financiar-bancar.

De asemenea, sunt făcute sugestii pertinente privind modalitățile cele mai eficiente de recrutare a

personalului în cauză.

Finanțarea Instituției Mediatorului de Credite a fost analizată în cadrul Capitolului 12.

Sunt prezentate principalele costuri generate de înființarea și funcționarea acesteia, subliniindu-

se faptul că cele mai mari costuri sunt cele cu asigurarea drepturilor salariale. Ca surse potențiale

de finanțare a activității sunt propuse două soluții, fie finanțare integrală de la bugetul de stat, fie

o finanțare mixtă, cu aportul instituțiilor financiar-bancare, procesul de mediere fiind gratuit

pentru companii.

În cadrul Capitolului 16 este redată importanța strategică pe care o astfel de instituție o

poate avea pentru companii, instituții bancare, dar și pentru guvern. De asemenea, sunt trecute în

revistă principalele mecanisme pentru soluționarea alternativă a litigiilor – medierea, concilierea

și arbitrajul, prezentându-se cadrul legal în vigoare, adresabilitatea, rezultatele vizate, aspectele

procedurale etc. Un aspect important punctat de mai multe studii realizate la nivelul OECD este

cel legat de modalitățile de evaluare a ratei de succes a procesului de mediere. Plecând de la

modelele europene, a fost făcut un set de propuneri pentru indicatorii cheie care trebuie vizați ăn

raportările instituției. Evaluarea succesului unei astfel de instituții nu se poate realiza într-un

termen foarte scurt de la implementare, motiv pentru care a fost propusă lansarea proiectului sub

formă de proiect pilot pentru un interval de trei ani.

Pagina 23 din 380

În final, sunt redate principalele concluzii la care echipa de experți a ajuns în urma

analizei detaliate a necesității înființării Instituției Mediatorului de Credite pentru Companii,

aceasta fiind considerată o soluție viabilă atât pentru îmbunătățirea a accesului la creditare, cât și

pentru restabilirea încrederii antreprenorilor în instituțiile financiare și considerarea acestora ca

un partener viabil, scopul final vizat fiind dezvoltarea afacerii.

Pagina 24 din 380

CAPITOLUL 1 ABORDAREA TEORETICĂ ȘI

PROBLEMATICĂ ÎN DOMENIU

1.1 Surse de finanțare a IMM-urilor

IMM-urile joacă un rol deosebit de important în economia modernă, acesta dovedindu-se

a fi sectorul cel mai activ al economiei.

Acestea au un impact foarte ridicat asupra economiei unei țări deoarece dețin majoritatea

ca și număr de întreprinderi cât și ca număr de locuri de muncă create în economie.

Acestea contribuie și prin plata taxelor și impozitelor, având o masă de impozite și taxe

destul de ridicată care constituie venituri la bugetul de stat. Prin urmare acestea reprezintă

motorul economiei.

Privite dintr-o altă perspectivă, IMM-urile sunt și o sursă de inovare continuă și

adaptabilitate la mediul din ce în ce mai dinamic.

Prin acestea iau naștere noi idei de afaceri ce sunt puse în practică și valorificate, astfel se

creează o nouă valoare adăugată și totodată o evoluție continuă a tehnologiilor bazate pe

inovație, născându-se noi afaceri.

Conform ordinului 1802 din 29 decembrie 2014 ‐ Partea I pentru aprobarea

Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale şi situațiile financiare

anuale consolidate, întreprinderile sunt clasificare astfel:

În funcție de criteriile de mărime, entitățile prevăzute de prezentele reglementări se

grupează în trei categorii, astfel:

- microentități;

- entități mici;

- entități mijlocii şi mari.

Microentitățile sunt entitățile care, la data bilanțului, nu depăşesc limitele a cel puțin două

dintre următoarele trei criterii:

a) totalul activelor: 350.000 euro;

b) cifra de afaceri netă: 700.000 euro;

c) numărul mediu de salariați în cursul exercițiului financiar: 10.

Entitățile mici sunt entitățile care, la data bilanțului, nu se încadrează în categoria

microentităților şi care nu depăşesc limitele a cel puțin două dintre următoarele trei criterii:

Pagina 25 din 380

a) totalul activelor: 4.000.000 euro;

b) cifra de afaceri netă: 8.000.000 euro;

c) numărul mediu de salariați în cursul exercițiului financiar: 50.

Entitățile mijlocii şi mari sunt entitățile care, la data bilanțului, depăşesc limitele a cel

puțin două dintre următoarele trei criterii:

a) totalul activelor: 4.000.000 euro;

b) cifra de afaceri netă: 8 000 000 euro;

c) numărul mediu de salariați în cursul exercițiului financiar: 50. (ORDIN Nr. 1802 din

29 decembrie 2014)

Schematic situația IMM-urilor în ceea ce privește criteriile de mărime se prezintă ca în

tabelul următor:

Tabelul nr. 1.1 Situația IMM-urilor după criterii de mărime

Sursa: Tabel realizat de autor

Pagina 26 din 380

Odată cu evoluția economiei în ansamblu și a globalizării tot mai puternice a

companiilor, modul în care afacerile se dezvoltă este tot mai complex atât din punct de vedere

financiar cât și al structurii interne de organizare.

La fel ca în cazul companiilor mari și modul în care pornesc și se dezvoltă IMM-urile s-a

modificat radical. Odată cu schimbarea condițiilor economice au apărut modalități de a obține

finanțare tot mai controversate prin care antreprenorii își finanțează afacerile.

În continuare sunt prezentate unele dintre modalitățile accesibile de finanțare a entităților

mici și mijlocii:

Finanțarea prin fonduri proprii

Principala metodă de a porni o afacere este de a începe cu finanțare prin contribuția

proprie. Acest lucru este extrem de benefic deoarece deții o autonomie financiară de 100%, iar

costul capitalului este zero, astfel acest lucru îi conferă afacerii libertate de mișcare și

flexibilitate în ceea ce privește deciziile cu impact puternic asupra afacerii.

Această metodă este mai rar întâlnită deoarece doar oamenii care au și alte afaceri își pot

deschide altele noi finanțându-le din cele deja existente.

Capitalul propriu necesar investiției oferă avantajul unei autonomii financiare sporite și a

unui cost al capitalului ce tinde către zero. Un alt avantaj al acestei surse este acela că respectivii

bani nu vor fi retrași în situația în care activitatea nu va merge conform planului.

Totodată deciziile nu vor fi influențate de alți parteneri ca în cazul finanțării prin fonduri

de risc. Nu este necesară susținerea unui plan de afaceri în fața potențialilor investitori și nici

aprobare din partea acestora.

Aceasta sursă de finanțare, are în același timp și dezavantaje, acestea fiind:

-Fondurile proprii sunt de obicei limitate și mulți antreprenori nu dispun de investiția

necesară pentru a finanța integral din surse proprii;

-În cazul unui eventual eșec, pierderea va fi suportată în întregime de către antreprenor;

-Firma nu va avea notorietate în ceea ce privește lucrul cu instituțiile bancare iar acesta

va fi un dezavantaj deoarece va mobiliza mai grei fonduri în situații special.

Business angels

Un business angel este un investitor cu experiență care are mai multe afaceri sau a făcut

exituri și are experiență în lansarea și dezvoltarea acestora.

Prin finanțarea afacerii prin apelarea la un business angel avem beneficii pe de o parte

financiare iar pe de altă parte avem acces la rețeaua lui de networking, lucru care poate fi

extreme de util, cât și la cunoștințele în domeniul afacerilor ale acestuia. Scopul unui Business

Pagina 27 din 380

angel este acela de a oferi sprijin financiar afacerilor mici care nu pot accesa un alt tip de

finanțare precum cea prin credit bancar.

Unii dintre acești investitori doresc, să ocupe un loc în consiliul de administrație al

respectivei companii și posibilitatea de a avea control. De asemenea, aceștia doresc să

monitorizeze afacerea pe parcursul implementării și dezvoltării ei, iar acest lucru poate să fie

dificil în atragerea altor surse de finanțare.

Pentru a-și putea proteja investițiile, acești investitori intervin în luarea deciziilor majore

din cadrul firmei. De regulă lucrurile cele mai importante pentru ei sunt un plan de afaceri bun și

o echipă competentă care să gestioneze și să cunoască bine afacerea.

Perioada de finanțare pentru această metodă este de regulă medie sau lungă, iar suma

acordată nu trece de cele mai multe ori de suma de 1 milion de euro.

Nici un investitor nu va intra într-o afacere ce este construită doar pe banii acestuia și de

aceea cel care dorește să înființeze afacerea trebuie să își ia un angajament și să își asume un risc

personal prin punerea la bătaie a unei sume de bani în afacerea respectivă.

Finanțarea printr-un business angel este o sursă destul de greu de obținut deoarece trebuie

convinși oameni foarte experimentați în domeniul de antreprenoriat, că ideea de afaceri este

foarte bună și merită asumarea de riscuri. Lipsa experienței și a cunoștințelor în ceea ce privește

antreprenoriatul poate fi suplinită cu ajutorul unui business angel.

Antreprenorii care apelează la acest tip de finanțare sunt în general cei cu nevoi de capital

mici. Fie că afacerea este încă nelansată și se află în stadiul de idee sau este o afacere ceva mai

mica ce se află încă în stadiul de început, aceasta poate să se finanțeze prin intermediul unui

business angel. Domeniile în care ar investi un business angel sunt foarte diverse, însă aceștia

înclină să investească în afacerile cu un randament mare care pot acoperi o rată de risc ridicată.

Spre deosebire de finanțarea prin credit bancar, un business angel nu cere nici o garanție

pentru banii investiți în afacere, asumându-și un risc foarte ridicat de nerecuperare a investiției.

Un business angel câștigat ca și partener în afacere oferă avantajul că acesta va avea o implicație

personală în ceea ce privește strategia afacerii punând la dispoziție și cunoștințele și rețeaua de

contacte ale acestuia.

Facilități fiscale de care poate beneficia un investitor business angel:

Conform legii articolului 3 din legea nr. 120 din 29 mai 2015 privind stimularea

investitorilor individuali-business angels, aceștia au următoarele facilități fiscale:

Pagina 28 din 380

„investitorul individual-business angel este scutit de impozitul pe veniturile sub formă de

dividende pentru o perioadă de 3 ani din momentul dobândirii părţilor sociale, pentru

dividendele aferente părţilor sociale.”

„investitorul individual-business angel este scutit de impozitul pentru câştigul stabilit

conform art. 66 alin. (3) din Legea nr. 571/2003, cu modificările şi completările ulterioare,

dacă transferul părţilor sociale are loc după trecerea unui termen de cel puţin 3 ani de la

dobândire.”

“Valoarea totală, cumulată a sumelor pentru care se aplică facilităţile acordate conform alin.

(1) nu poate depăşi valoarea investiţiei efectuate de către toţi investitorii individuali-business

angels.”

„Investitorul individual-business angel poate cesiona părţile sociale într-o societate închisă

împreună cu investiţia acordată societăţii către un alt investitor individual, care la data

dobândirii prin cesiune a drepturilor de participare, potrivit art. 2 alin. (1), nu avea calitatea

de asociat, acesta din urmă beneficiind de toate facilităţile fiscale acordate de prezenta lege

pentru investitorul individual-business angel. Termenele şi condiţiile stabilite de prezenta

lege se vor aplica noului investitor individual-business angel pentru restul perioadei

rămase.”(legea nr. 120 din 29 mai 2015 privind stimularea investitorilor individuali-business

angels, articolul 3).

Creditul bancar

O altă alternativă de finanțare a activelor o regăsim în creditele bancare, fie ele pe termen

scurt fie pe termen mediu sau lung. Și în ceea ce privește finanțarea activelor din credite bancare

trebuie să le separăm distinct ca și mod de abordare.

Finanțarea activelor imobilizate presupune de fapt o investiție făcută în prezent ce

produce efecte în viitor. Decizia de investiție în cadrul unei entități economice se recomandă a se

fundamenta plecând de la analiza cost-beneficiu a proiectului în cauză. Prin această analiză se

urmărește nu numai posibilitatea proiectului de a fi pus în practică, adică dacă proiectul este

fezabil din punct de vedere tehnic, din punct de vedere al activității întreprinderii, ci și

beneficiile aduse de această investiție.

Finanțarea activelor circulante presupune de fapt finanțarea în vederea desfășurării

activității curente a întreprinderii. Ea este realizată din credite bancare pe termen scurt, sau

resurse financiare cu durată de existență în întreprindere sub un an.

Reglementările bancare în vederea creditării persoanelor juridice, se modifică de la o

perioadă la alta, piața bancară în România venind permanent cu produse noi.

Pagina 29 din 380

Creditul este definit de Munteanu Irina în lucrarea Monedă și operațiunile instituțiilor de

credit, ediția 2008, pag. 111 ca fiind: „operațiunea prin care se obțin imediat resurse în schimbul

unei promisiuni de rambursare viitoare în condițiile de plată a unei dobânzi ce remunerează

împrumutătorul”.

Începerea unei afaceri implică de cele mai multe ori asumarea unor riscuri, acestea fiind

adesea la baza succesului sau insuccesului unei afaceri. Atunci când vorbim de un credit bancar,

ne referim la un angajament la termen care poate fi pe termen scurt, mediu sau lung, indiferent

dacă este un credit de exploatare sau unul pentru investiții.

Băncile sunt cele care au întotdeauna de câștigat de pe urma acordării acestor

împrumuturi, iar în acest scop ele își modifică constant politicile de creditare, venind cu noi

oferte pentru agenții economici, oferte ce pot include dobânzi mai mici, perioade de grație etc.

Creditul bancar este cea mai cunoscută sursă de finanțare a afacerilor însă acesta poate fi

o alegere destul de costisitoare pentru firmele aflate la început, deoarece există reguli destul de

stricte în ceea ce privește acordarea finanțării, iar IMM-urile trebuie sa atingă mai multe condiții

destul de greu de îndeplinit pentru afacerile mici sau care nu au încă istoric. Pentru

întreprinderile proaspăt înființate, instituțiile bancare sunt reticente în acordarea de credite.

Pentru ca banca să poată acorda un credit unei firmei nou înființate, aceasta are nevoie de

siguranța că firma va putea să ramburseze creditul, iar firmele noi înființate nu oferă această

siguranță din motive ce țin de lipsa istoricului companiei, lipsa experienței pe piață, lipsa unei

stabilități financiare a afacerii, etc.

Pentru a obține credit de la bancă, întreprinderea va trebui să vină cu garanții reale care să

valoreze cel puțin valoarea creditului. Aceste garanții sunt reprezentate de imobile, echipamente,

automobile ce se află în posesia firmei sau a antreprenorului și este dispus să le pună drept

ipotecă sau gaj în favoarea băncii în vederea obținerii finanțării.

Pot exista și alte tipuri de garanții în afara celor enumerate cum sunt fondurile de

garantare, regarantare, scrisorile de garanție din partea altor bănci etc. Aceste fonduri garantează

folosind scrisori de garanție bancară întreprinderile ce vor să obțină credite rambursabile. Dintre

acestea, cele mai cunoscute sunt fondurile de garantare a creditelor.

Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri

Fondul National de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii

(FNGCIMM SA-IFN) este o instituție financiară nebancară, cu capital de risc, înființată în

scopul facilitării accesului IMM-urilor la finanțări, prin acordarea de garanții pentru

instrumentele de finanțare contractate de la bănci comerciale sau din alte surse.

http://www.efin.ro/credite/linie_de_credit

Pagina 30 din 380

FNGCIMM instrumentează programe guvernamentale destinate relansării economice,

dezvoltării mediului de afaceri, precum și creării și susținerii de locuri de muncă, funcționând ca

o societate comercială pe acțiuni, cu acționar unic statul roman, sub supravegherea prudențială a

Băncii Naționale a României. Garanția FNGCIMM SA - IFN este de maxim 80% din valoarea

împrumutului, fără a depăşi suma de 2,5 milioane euro/beneficiar și se emite la solicitarea

instituțiilor finanțatoare partenere, pentru finanțări aprobate, pe baza analizei documentelor

prezentate de către finanțator.

FNGCIMM SA - IFN colaborează cu cele mai importante instituții financiare în baza

unor convenții de lucru. FNGCIMM SA - IFN asigură o acoperire teritorială națională,

răspunzând solicitărilor întreprinzătorilor prin toate cele 3 sucursale, 4 reprezentanțe și 3 filiale.

În baza apartenenței sale la AECM (Asociația Europeană a Instituțiilor de Garantare –

asociație ce reunește 42 de fonduri de garantare mutuale, private și publice, bănci de dezvoltare

și fonduri de contragarantare din 22 de state membre ale UE, precum și Turcia, Serbia, Bosnia și

Herțegovina și Federația Rusă), FNGCIMM funcționează după reguli și principii europene.

(www.fngcimm.ro)

Fondul de Garantare a Creditului Rural.

Acționariatul FGCR-IFN – S.A. este majoritar privat, compus din participarea a 3 bănci

comerciale cu cote egale, respectiv BRD Groupe Societe Generale, BCR și Raiffeisen Bank,

precum și Statul Român prin Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Fondul de Garantare a Creditului Rural – IFN SA are ca obiect de activitate asumarea de

angajamente de garantare și emiterea de garanții, inclusiv pe seama fondurilor publice puse la

dispoziție în principal de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în scopul realizării

producției agricole și piscicole de către fermieri și procesatorii de produse agricole, a investițiilor

în agricultură, acvacultură precum și implementarea proiectelor co-finanțate din Programul

National de Dezvoltare Rurală și Programul Operațional pentru Pescuit și Afaceri Maritime.

FGCR – IFN S.A.:

este primul fond de garantare din România dedicat agriculturii fiind o instituție privată care

s-a constituit în Februarie 1994 ca o societate comercială pe acțiuni, în urma negocierilor

Comisiei Comunității Europene și Guvernul României;

Fondul de garantare a primit distincția TOP 100 firme de succes;

în anul 2006, Fondul de Garantare a Creditului Rural s-a înscris ca IFN și începând cu data

de 30 iulie 2007, a fost înregistrat de Banca Națională a României în Registrul Special BNR

sub nr. RS-PJR-090029/2007 și în Registrul General BNR sub nr. RG-PJR-41-090173/2007;

http://www.fngcimm.ro/

Pagina 31 din 380

de peste 20 de ani susține dezvoltarea agriculturii și mediului rural ;

a acordat peste 117.444 garanții în valoare de 10 mld. ron aferente unor finanțări de 15 mld

ron;

Peste 3000 garanții acordate beneficiarilor PNDR 2007-2013 în valoare de 4 mld.

ron aferente unor finanțări de 5 mld. ron;

a fost unic gestionar al schemelor de garantare cu finanțare europeană din PNDR 2007-

2013, totalizând un portofoliu de garanții de circa 1 mld. ron. (http://fgcr.ro)

Fondul Român de Garantare a Creditului

Finanțarea activelor prin proiecte pe fonduri europene

O altă modalitate de finanțare a activelor imobilizate a întreprinderilor sau mai bine zis a

investițiilor, o regăsim la proiectele pe fonduri europene.

În Uniunea Europeană cele mai răspândite societăți sunt IMM-urile, acestea

confruntându-se adeseori cu probleme la finanțarea investițiilor lor prin apelare la creditele

bancare. Acest lucru se întâmplă deoarece băncile consideră IMM-urile ca fiind mult mai

riscante decât societățile mari.

Din dorința de a susține aceste IMM-uri, Uniunea Europeană a venit în ajutorul lor cu

această formă de finanțare prin proiecte europene, proiecte ale căror sume necesare desfășurării

investiției sunt nerambursabile suportate în totalitate de U.E sau parțial, restul fiind adus de

întreprinzător.

Impactul acestei forme de finanțare este indiscutabil unul major și benefic, deoarece ajută

mediul economic, ducând la crearea de locuri de muncă, diminuând astfel efectul negativ al

șomajului. Finanțarea prin fonduri europene este posibilă nu numai la IMM-urile dezvoltate, ci și

la cele nou înființate, adică cele de tip start-up.

La nivelul Uniunii Europene există mai multe programe de finanțare, însă cel asupra

căruia eu mă opresc este programul FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltarea

Rurală).

Prin această axă se urmărește finanțarea activității întreprinderilor start-up, mai exact se

urmărește promovarea culturii antreprenoriale, venind în sprijinul persoanelor dornice de a-și

înființa o afacere. De asemenea se urmărește creșterea valorii adăugate în activitățile non-

agricole precum și creșterea și diversificarea serviciilor pentru populația rurală prestate de către

micro-întreprinderi.

Obiectivele operaționale ale programului fac referire la crearea de microîntreprinderi

precum și dezvoltarea celor existente în sectorul non-agricol în spațiul rural, încurajarea

http://fgcr.ro/

Pagina 32 din 380

inițiativelor de afaceri promovate de către tineri și femei în special, reducerea gradului de

dependență față de agricultură, încurajarea activităților meștesugărești și a altor activități

tradiționale.

Beneficiarii eligibili ai acestui program sunt:

Micro-întreprinderile definite în Recomandarea Comisiei (C.E) numărul 361/2003 și în

legislația națională în vigoare (având cel mult 10 angajați și care înregistrează o cifră de

afaceri netă anuală sau obține active totale în valoare de până la 2 milioane de euro

echivalent în lei);

Persoane fizice chiar dacă nu au statut de persoană juridică însă aceștia au obligația până la

semnarea contractului să fie cel puțin cu statut de persoană fizică autorizată.

Pentru ca aceștia să poată beneficia de fondurile europene prin măsurile acestui program

trebuie să îndeplinească câteva condiții minime, și anume:

Microîntreprinderile, atât cele existente cât și cele nou înființate trebuie să își desfășoare

activitatea în mediul rural (să aibă atât sediul social cât și punctul de lucru amplasate în

mediul rural);

Beneficiarul trebuie să demonstreze viabilitatea proiectului;

Microîntreprinderile nu trebuie să se afle în dificultate;

Beneficiarul proiectului trebuie să facă dovada de aptitudini manageriale și de marketing;

Beneficiarul trebuie să facă dovada că deține toate avizele și aprobările necesare desfășurării

activității;

Beneficiarul trebuie să aibă toate avizele și autorizațiile de mediu;

Beneficiarul trebuie să dovedească dreptul de proprietate asupra terenului pe care urmează

să se facă investiția pe o perioadă de cel puțin 10 ani;

Beneficiarul declară pe propria răspundere că va asigura cofinanțarea proiectului;

Beneficiarul trebuie să declare că suma totală a ajutorului public nerambursabil accesată pe

o perioadă de 3 ani nu depășește 200.000 euro.

Tipurile de investiții și cheltuielile eligibile asigurate prin program sunt investițiile

realizate de micro-întreprinderile existente sau nou înființate din sectoarele non-agricole în spațiu

rural.

Investițiile pot fi:

1. Investiții corporale: construcție, modernizare, extinderea clădirilor în scop productiv

precum și construcția de clădiri pentru marketingul produselor proprii, dotarea cu

echipamente, utilaje, inclusiv achiziționarea în leasing a acestora;

Pagina 33 din 380

2. Investiții necorporale: software, licențe, etc, inclusiv achiziționarea în leasing a acestora.

Valoarea minimă a fondurilor nerambursabile prin acest program este de până la 70% din

valoarea eligibilă a proiectului, mai exact din totalul cheltuielilor eligibile, însă nu mai mare de

50.000 de euro/ proiect pentru PFA; 100.000 de euro/proiect pentru întreprinderile de își

desfășoară activitatea în sectorul transportului rutier; 200.000 de euro/proiect pentru alte

microîntreprinderi. Valoarea minimă a proiectului este de 5.000 euro.

Pentru facilitarea accesării fondurilor europene nerambursabile prin FEADR solicitantul

poate beneficia de un avans de până la 20% din valoarea eligibilă nerambursabilă, bani folosiți

pentru demararea proiectului.

Criteriile de selecție a proiectelor de investiții sunt următoarele:

cel care aplică nu a mai primit fonduri comunitare în ultimii 3 ani;

proiectele care creează mai mult de un loc de muncă;

proiectele care vizează activități meșteșugărești, de artizanat;

proiectele derulate de femei sau tineri cu vârsta de până la 40 de ani la data depunerii

proiectului;

start-up-uri;

proiecte ce vizează dezvoltarea serviciilor sanitar-veterinare;

proiecte ce vizează achiziționarea de echipamente pentru producerea energiei din alte

surse regenerabile decât biocombustibili.

Documentele necesare accesării fondurilor FEADR sunt următoarele:

studiu de fezabilitate acolo unde se prevăd lucrări de construcții și sau montaj;

situațiile financiare (bilanț, cont de profit și pierdere);

declarație de inactivitate (pentru micro-întreprinderile care nu au desfășurat activitate);

declarație specială privind veniturile realizate anul precedent depunerii proiectului;

documentele pentru terenurile și clădirile unde se vor realiza investițiile;

certificat de urbanism, autorizație de construcție;

acord de mediu;

documente care să dovedească capacitatea de cofinanțare;

certificate de atestare fiscală;

graficul de eșalonare a datoriilor;

notificări și aprobări de la Direcția Sanitar-Veterinara;

actul constitutiv al societății;

Pagina 34 din 380

raport asupra utilizării programelor de finanțare nerambursabile;

copii acte studiu al beneficiarului;

declarație privind asigurarea cofinanțării.

Ceea ce trebuie să știe solicitantul este faptul că dosarul se realizează în 3 exemplare,

două necesare pentru a fi depuse la organele competente și unul să rămână la el.

Finanțarea prin fonduri europene este o altă metodă de susținere financiară a unei

investiții în activele unei firme, Comunitatea Europeană punând la dispoziția solicitanților o

gamă variată de programe.

Se observă interesul principal prin aceste proiecte și anume creșterea numărului locurilor

de muncă și dezvoltarea economică durabilă.

Activele totale joacă un rol important în decizia privind aprobarea unui proiect de

investiții la întreprinderile deja existente, accentul punându-se îndeosebi pe eficiența utilizării

acestora și totodată pe gradul de înzestrare tehnică a firmei.

Crowdfunding-ul

O sursă de finanțare tot mai utilizată de către întreprinderile mici și mijlocii o reprezintă

Crowdfunding-ul. Este o metode de finanțare a afacerilor aflate la început, aceasta se bazează pe

utilizarea internetului ca și canal de comunicare între cei care dețin proiectele și persoanele

dornice să investească în respectivele proiecte.

Crowdfunding-ul cunoaște în momentul de față o mare dezvoltare, acest lucru datorându-

se simplității acestuia. În contextul actual în care este dificilă găsirea unei surse de finanțare

pentru proiectele ce sunt la început, la nivel de start-up.

Crowdfunding-ul implică două părți:

a) Susținătorul - cel care este dispus să investească o sumă de bani într-un proiect pe care

îl apreciază ca fiind benefic;

b) Inițiatorul proiectului – acesta fiind antreprenorul și cel care nu deține fonduri

suficiente pentru demararea respectivului proiect și nu are acces la alte surse de finanțare.

Relația de legătură dintre aceștia se realizează prin internetului cu ajutorul unei platforme

online. Pe această platformă sunt prezentate proiectele de către inițiatorii acestora, iar susținătorii

decid dacă să investească sau nu o sumă de bani în respectivele proiecte.

Modul de funcționare extrem de simplu reprezintă un avantaj real pentru susținător,

acesta având transparență față de proiectul în care va investi și va corespunde cu valorile sale.

Acest tip de finanțare se adresează tuturor tipurilor de proiecte fie că sunt proiecte culturale,

sociale, de mediu, inovative etc. Acestea având condiția să producă un impact în comunitate pe

Pagina 35 din 380

termen mediu sau lung. Cele mai importante avantaje pe care le oferă finanțarea prin

crowdfunding sunt:

Poți primi finanțare fără a-ți face datorii

Este o sursă e finanțare fără prea mari costuri, însă trebuie să oferi totuși ceva în schimb

comunității și celor care te-au ajutat prin aducerea unui plus de valoare comunității și oferirea de

produse sau servicii celor care au contribuit la proiectul tău.

Atragerea de potențiali clienți

Odată cu promovarea afaceri sau a produselor pe platforma de crowdfunding acestea vor

obține un anumit grad de notorietate care pe viitor este posibil să se materializeze în bani. Putem

numi acesta un proces de pre-promovare astfel încât afacerea nu va porni de la zero cu

notorietatea atunci când va fi lansată.

Cercetarea pieței

O campanie de genul acesta se poate transforma ușor într-un studio de piață în sensul că

poți afla cât de interesați sunt oamenii de produsul pe care îl vei vinde. Dacă rezultatele acestei

campanii nu sunt favorabile, acesta poate fi un semnal de alarmă cu privire la idea de afaceri.

Cele mai importante opt platforme de crowdfunding din Romania sunt:

Startarium.ro. Aceasta este o platformă ce a fost lansată în anul 2016 și a fost dedicată

exclusiv inițiativelor antreprenoriale și antreprenorilor în general.

PotSiEu.ro. Este prima platformă de crowdfunding din Romania ce are drept scop

strângerea de fonduri aferente proiectelor cu un impact social. Este o platformă destinată ONG-

urilor și fundațiilor.

We-are-here.ro. Este o platformă de crowdfunding din Romania ce are drept scop

susținerea finanțării de evenimente și proiectele creative sau educative ce nu se pot autosusține

prin finanțare proprie.

Crestemidei.ro. Această platformă funcționează pe principiul conform căruia nici un

proiect nu poate fi finanțat decât dacă primește finanțarea în totalitate. În situația în care

respectivul proiect nu primește întreaga sumă, banii se vor întoarce la cei care au cotizat.

Crowdfunding oferit de Universitatea Babeş-Bolyai – Cluj-Napoca. Universitatea Babeş-

Bolyai din Cluj are propria platformă de strângere de fonduri pentru Alumni facultăţii şi nu numai.

Bursabinelui.ro. Este o platformă dedicată exclusiv ONG-urilor. Aceasta a fost realizată

la inițiativa BCR și funcționează sub forma unui concurs în care câștigătorului locului I i se va

dubla suma câștigată cu ajutorul BCR.

http://www.we-are-here.ro/

http://crestemidei.ro/

http://crowdfunding.alumni.ubbcluj.ro/

Pagina 36 din 380

Sprijina.ro. Este o platformă ce are drept scop finanțarea proiectelor personale, dar și de

afaceri. Prin aceasta pot fi finanțate afacerile mici, educația, animalele, mediul înconjurător și

chiar călătoriile.

Multifinantare.ro. Aceasta este prima platformă de crowdfunding din Romania realizată

de Mirel Borodi.

Această platformă împarte proiectele de finanţat în trei categorii:

-proiecte capital lansate de companii în schimbul emisiunii de acţiuni sau de obligaţiuni;

-proiecte creative lansate de persoane fizice sau juridice;

-proiecte caritabile.

Creditele de la furnizori și clienți

O altă modalitate de finanțare a IMM-urilor este prin utilizarea creditului la furnizor și la

client. Din momentul primirii bunurilor/serviciile livrate de către furnizori și până în momentul

plății efective a datoriei, întreprinzătorul beneficiază efectiv de un credit din partea furnizorului.

O situație similară apare atunci când clienții firmei fac o plată în avans pentru bunurile sau

serviciile ce urmează a fi cumpărate.

Acest tip de finanțare reciprocă se bazează pe încredere și se practică între partenerii de

afaceri care prezintă încredere unul față de celălalt. Sumele care se utilizează nu sunt foarte

ridicate, dar sunt suficiente pentru optimizarea fluxului de numerar al afacerii pentru o perioadă

de timp. De asemenea, este în interesul firmei să aibă termene de plată cât mai mari când vine

vorba de plata furnizorilor și, în același timp, să își încaseze creanțele într-o perioadă de timp cât

mai scurtă astfel încât să mențină o diferență între termenul mediu de plată al furnizorilor și

termenul mediu de încasare al creanțelor.

Acumularea de datorii prea mari între partenerii de afaceri, poate produce blocaje

financiare. Gestionarea eficientă a fluxului de numerar și monitorizarea termenelor de încasare,

respective plată este o alternative extreme de avantajoasă. Cunoașterea metodelor alternative de

plată și negocierea avantajoasă a contractelor sub acest aspect se pot dovedi extrem de utile în

managementul firmei.

Factoringul

Factoringul este procedeul prin care o companie, o bancă sau a altă instituție financiară

cumpără de la o altă companie facturi sau debite ce care aceasta din urmă le are de încasat de la

clienți sau de la alte terțe persoane. În esență factoringul constă în că valoarea la care se cumpără

este mai mică decât valoarea înscrisă în respectivele acte, diferența sau discountul reprezentând

motivul sau câștigul pentru care cumpărătorul își asumă riscul de neîncasare al facturii. Altfel

https://www.sprijina.ro/

Pagina 37 din 380

spus, prin factoring se înțelege un pachet de servicii financiar-bancare ce include două

component.

Prima componentă este cea de finanțare, în sensul că ne putem încasa banii mai ușor,

astfel încât să ne menținem un nivel al scadențelor rezonabil și să evităm riscul de incapacitate

de plată. A doua componentă a factoringului este asigurarea riscului de neplată în sensul că

acesta trece de la vânzătorul facturilor la cumpărătorul acestora.

Factoring poate fi o alternativă flexibilă de finanțare pentru firmele mici si mijlocii, care

nu dispun de garanții materiale pentru a putea accesa un finanțarea prin credit.

O reală problemă a companiilor în general este riscul de neîncasare a facturilor emise, iar

factoringul este o soluție ideală pentru rezolvarea acestei problem. Dacă o companie reușește să

convingă o bancă sau o altă instituție financiară să-și asume riscul de neplată al facturilor sau al

debitelor, clientul factoringului scapă de problema neîncasării chiar dacă cu un anumit cost.

În general factoringul este preferat de către întreprinderile mici și mijlocii, companiile

mari preferând să își asigure riscul de neplată pentru facturile sau debitele de care dispun.

Factoringul este soluția optima pentru întreprinderile care au caracter de sezonalitate și întârzieri

de plată din partea debitorilor.

Factorul sau cumpărătorul obligației de plată își va asuma întreaga responsabilitatea

pentru încasarea debitelor cumpărate. Ca și metodă adițională, în contractual de factoring poate fi

trecută o sumă adițională de bani pentru vânzător, în situația în care efortul de încasare este dus

la bun sfârșit cu succes.

Scontarea

Reprezintă o modalitate de creditare pe termen scurt ce se acordă de către băncile

comerciale prin achitarea înainte de data scadentă a unor efecte de comerț cum ar fi biletul la

ordin, cambia trata, etc. Scontarea reprezintă operațiunea prin care banca cumpără efecte

comerciale de la clienții săi în acordării unui credit de scont și a reținerii de către bancă a unei

sume de bani denumită agio formată din valoarea scontului plus comisioanele aferente. La fel ca

orice operațiune de creditare, scontarea presupune și existent unei garanții ce este stabilită de

comun acord. Aceasta se concretizează printr-un procent ce este aplicat la valoarea nominal a

efectelor scontate. Efectele comerciale reprezintă un angajament luat de către un trăgător în

numele unui tras în favoarea unui beneficiar.

Exemplu. Un plătitor sau acesta fiind denumit și trăgător, depune o sumă de bani la o

bancă comercială (aceasta fiind trasul) și emite un cec (efect de comerț) către un beneficiar, în

Pagina 38 din 380

cazul acesta furnizorul, urmând ca beneficiarul să recupereze banii de la banca comercială la

scadență prin prezentarea cecului.

În situația în care beneficiarul are nevoie de bani înainte de data scadentă, acesta poate

sconta efectul de comerț la o bancă comercială, urmând ca banca să îi plătească o sumă de bani

mai mica decât suma înscrisă pe efectul comercial.

Fonduri structurale

Reprezintă fonduri europene ce au caracter nerambursabil, acestea sunt niște instrumente

financiare destinate sectorului public și privat, fiind elaborate de către Uniunea Europeană pentru

România, având ca și scop dezvoltarea anumitor domenii și și zone ale economiei în vederea

atingerii unor standarde de dezvoltare economică și socială sau culturală. Acest tip de finanțare

este subvenționată și se adresează unei arii vaste de activități și investiții cum ar fi dezvoltarea

infrastructurii, dezvoltarea sectorului agricol, dezvoltarea IMM-urilor etc.

Fondurile structurale și de investiții europene sunt:

Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) – promovează dezvoltarea

echilibrată în diversele regiuni ale Uniunii Europene. Fondul european de dezvoltare regională

(FEDR)

Fondul social european (FSE) – sprijină proiectele legate de ocuparea forței de muncă

în toată Europa și investește în capitalul uman al UE (lucrători, tineri și persoane aflate în

căutarea unui loc de muncă). Fondul social european (FSE)

Fondul de coeziune (FC) – finanțează proiecte de transport și mediu în țările în care

venitul național brut (VNB) pe cap de locuitor se situează sub 90 % din media UE. S-a stabilit

că, pentru perioada 2014-2020, aceste țări sunt Bulgaria, Croația, Cipru, Estonia, Grecia,

Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, Republica Cehă, România, Slovacia, Slovenia și

Ungaria. Fondul de coeziune (FC)

Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) – se concentrează pe

soluționarea problemelor specifice cu care se confruntă zonele rurale din UE.

Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR)

Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM) – îi încurajează pe

pescari să adopte practici durabile și ajută comunitățile din zonele de coastă să își diversifice

activitățile, pentru un trai mai bun. Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM)

Fonduri de capital de risc

Fondurile de capital de risc reprezintă surse de finanțare specializate pe zona de investiții

în cazul cărora probabilitatea eșecului este mai mare, însă cazurile de succes sunt suficiente

http://ec.europa.eu/regional_policy/ro/funding/erdf/

http://ec.europa.eu/regional_policy/ro/funding/erdf/

http://ec.europa.eu/esf/home.jsp?langId=ro

http://ec.europa.eu/regional_policy/ro/funding/cohesion-fund/

http://ec.europa.eu/agriculture/rural-development-2014-2020/index_ro.htm

http://ec.europa.eu/fisheries/cfp/emff/index_ro.htm

Pagina 39 din 380

pentru a putea compensa pierderile. Fondul de risc învestește banii în capitalul firmei, acesta

fiind acționar minoritar, urmând să își retragă banii după o anumită perioadă de timp, de regulă

3-5 ani.

Fondul de risc câștigă din diferența dintre valoarea investiției la început și și cea din

momentul lichidării participației din capitalul firmei.

Avantajele acestei forme de finanțare sunt:

- primirea unei sume de bani pe o perioadă îndelungată de timp în care nu trebuie platite

dobânzi;

- sursele de bani primate nu figurează în contabilitatea firmei ca datorii, ci ca surse proprii

de finanțare, drept urmare societatea dispune de de autonomie financiară sporită și de un grad al

îndatorării scăzut;

- fondul îți pune la dispoziție și anumiți specialist în domeniul antreprenorial și managerial

astfel încât să poți lua decizii optime;

- deținerea majorității în capitalul firmei;

- validarea afacerii prin simpla contribuție a fondului de investiții la capitalul firmei.

Dezavantajele ale acestei forme de finanțare sunt:

- necesitatea participării cu fonduri proprii pentru a menține majoritatea la capitalul social;

- implicarea unui terț în managementul firmei;

- necesitatea prezentării periodice a situației financiare a firmei;

- necesitatea găsirii unei noi surse de finanțare după expirarea perioadei de finanțare a

fondului.

Leasing-ul

Finanțarea prin leasing este o soluție de asigurare a capitalului fix necesar desfășurării

activității întreprinderilor. Leasingul presupune un acord prin intermediul căruia se transferă de

folosință a unui bun pe o durată de timp stabilită și cu posibilitatea achiziționării respectivului

bun la sfârșitul perioadei de leasing, acesta este asemănător cu închirierea sau vânzarea în rate.

Leasingul este o operațiune prin care o parte, denumită locator sau finanțator, conferă

pentru o perioada determinate de timp dreptul de folosință asupra unui bun ce se află în

proprietatea sa, celeilalte părți, denumită locatar sau utilizator, la solicitarea acesteia, contra unei

plăți periodice, denumită rată de leasing.

La finalul perioadei de leasing, locatorul sau finanțatorul se obligă să respecte dreptul

locatarului sau utilizatorului de a cumpăra bunul, de a prelungi contractul de leasing fără a

schimba natura leasingului ori de a înceta raporturile contractuale. Leasingul este o metodă de

Pagina 40 din 380

finanțare ce presupune deja existența afacerii. Acesta nu este o sursă de finanțare a unor idei de

afaceri, ci a unor afaceri care au deja un scurt istoric deoarece această operațiune implică și

prezența unei bănci.

Leasingul poate fi de două feluri:

-leasing financiar

-leasing operațional

Leasing-ul financiar

Este un contract ce îndeplinește cel puțin una dintre următoarele condiții:

-Riscurile și beneficiile asupra proprietății ce face ca obiectul leasing-ului sunt transferate

asupra utilizatorului în momentul în care contractual de leasing începe să producă efecte;

-Utilizatorul are opțiunea de a cumpăra bunul la momentul expirării contractului, iar

valoarea reziduală exprimată în procente este mai mică sau egală cu diferența dintre durata

normală de funcționare maximă și durata contractului de leasing, raportată la durata normală de

funcționare maximă, exprimată în procente;

-Contractul de leasing prevede expres transferul dreptului de proprietate asupra bunului

ce face obiectul leasingului către utilizator la momentul expirării contractului;

-Perioada de leasing depășește 80% din perioada de funcționare normală maximă a

bunului ce face obiectul leasing-ului;

-Valoarea totală a ratelor de leasing, mai puțin cheltuielile accesorii, este mai mare sau

egală cu valoarea de intrare a bunului;

Leasing operațional

Este un contract încheiat între locator și locatar, care transferă locatarului riscurile și

beneficiile dreptului de proprietate, mai puțin riscurile.

În ceea ce privește valorificarea bunului la valoarea reziduală, și care nu îndeplinește

niciuna dintre condițiile specificate mai sus;

În practică mai sunt întâlnite și:

Leasingul direct – prin care finanțatorul este și furnizorul sau producătorul prezintă o

anumită similitudine cu vânzarea în rate cu excepția faptului că firma de leasing își menține

dreptul de proprietate asupra bunului și uzând de acest drept poate rezilia contractul si poate

solicita atat returnarea bunului finanțat, plata în continuare a ratelor de leasing cât și daune

interese pentru perioada în care bunul nu a funcționat.

Pagina 41 din 380

Lease-back - operațiunea prin care o persoană fizică sau juridică vinde un bun unei

societăți de leasing pentru ca apoi să o preia fără a înstrăina fizic bunul respectiv. La această

modalitate de finanțare apelează în special societățile sau persoanele cu probleme de lichidități.

Leasingul extern – principala caracteristică este faptul că se desfășoară într-o altă tară decât

cea de proveniență a bunului, iar societatea de leasing și utilizatorul sunt rezidenți în state diferite.

Bunurile care fac obiectul unor astfel de contracte beneficiază de aceleași facilități fiscale

de care beneficiază și bunurile care fac obiectul celorlalte tipuri de contracte de leasing.

Atragerea de noi membri

La baza oricărei afaceri stă o echipă care se ocupă de gestionarea și bunul mers al

acesteia. Indiferent dacă membri echipei sunt asociați sau acționari ai afacerii sau simpli angajați,

aceștia formează o echipă care contribuie la atingerea obiectivelor stabilite în întreprindere.

Este clar faptul că nimeni nu poate reușii singur în afaceri, deoarece pe lângă faptul că a

conduce un business implică foarte multă muncă, această sarcină implică și specializarea în cât

mai multe domenii vizate de o afacere cum ar fi marketing, vânzări, contabilitate etc. Nimeni nu

se poate specializa în toate domeniile.

Într-o echipă, fiecare membru are o sarcină și se va ocupa doar de acea sarcină,

specializându-se bineînțeles doar pe aceasta. Ei formează în mod involuntar o echipă fiind puși

într-un cadru organizat din întreprindere al căror scop comun este acela de a duce la îndeplinire

obiectivele propuse.

În deschiderea unui start-up unele din cele mai frecvente probleme care apar sunt legate

de finanțare. Problema finanțării poate fi rezolvată prin intermediul echipei, mai exact prin

atragerea unor membri, fiecare membru reprezentând o sursă de finanțare de orice natură fie ea

financiară, materială, informațională sau umană.

Prin atragerea de noi resurse necesare activității se poate porni o afacere fără să mai apară

cel puțin pentru o perioadă problema finanțării. Fiecare membru prin ansamblul său de relații

poate constitui și o sursă de împrumut, deoarece fiecare dintre aceștia poate avea părinți, prieteni

sau alte rude dispuse să îi împrumute pentru ai sprijini.

Un alt beneficiu adus de o echipă este calitatea deciziilor luate, deoarece mergând pe

principiul „unde-s mulți puterea crește”, o decizie analizată de mai multe persoane este mai puțin

probabil să nu fie cea optimă pentru întreprindere.

Revenind la resurse, fiecare membru poate deține diferite cunoștințe fie ele in marketing,

vânzări, contabilitate etc., acestea constituind resurse informaționale necesare lansării afacerii.

Pagina 42 din 380

Resursele materiale și financiare constituie capitalul propriu al întreprinderii, asigurându-i cadrul

necesar lansării. În ceea ce privește resursele umane, acestea sunt cele mai importante; ele fac

afacerea să meargă și de aceea trebuie pus accentul pe calitatea acestora. Având la bază o echipă

puternică și resursele necesare, orice afacere se poate pune ușor pe picioare.

1.2 Surse de conflict în procesul de creditare între IMM-uri și instituțiile

financiare

Toți cei care au afaceri sunt mereu în căutare de noi resurse financiare pentru dezvoltarea

propriului business, iar cei mai mulți găsesc banca, ca fiind o alternativă bună la finanțarea unei

afaceri, însă băncile nu acordă credite oricui, mai ales în cadrul firmelor unde sumele

împrumutate sunt ceva mai mari față de creditele persoanelor fizice.

Pentru ca banca să vadă potențialul afacerii pe care noi dorim să o finanțăm trebuie să

demonstrăm că suntem serioși ca și persoane în plata creditelor și avem suficientă putere

financiară să le susținem. Fiecare bancă are propriile criterii de evaluare a unei firme și de

creditare în baza cărora stabilește dacă este eligibilă sau nu pentru a primi finanțare. Pentru a fi

eligibilă o firmă trebuie să îndeplinească mai multe condiții, cele mai importante fiind:

Profitul

Pentru a avea bonitate financiară, o firmă trebuie să aibă în primul rând profit. Profitul

exprimă rezultatul întregii activități desfășurate de-a lungul exercițiului financiar și o garanție a

băncii că firma poate rambursa împrumutul și poate plătii dobânda aferentă.

Cifra de afaceri

Aceasta este chiar mai importantă decât profitul deoarece demonstrează că firma a avut

vânzări, pe când profitul ia în calcul și cheltuielile exercițiului (în cazul plătitorilor de impozit pe

profit), iar dacă firma face investiții, acestea cresc cheltuielile și diminuează nivelul profitului.

Având pierdere nu demonstrează că firma nu este profitabilă, în schimb o cifra de afaceri uriașă

arată potențialul vânzărilor unei firme și capacitatea acesteia de a susține creditul.

Vechimea pe piață a firmei

O firmă nou înființată ce are activitate un an sau mai puțin de un an, poate să acceseze

credit mai greu sau chiar deloc, deoarece nu are un bilanț sustenabil. Chiar dacă avem vânzări și

profit într-un an, firma nu are încă notorietate și stabilitate pe piață, și nici nu garantează băncii că

va avea profituri viitoare deoarece nu are un istoric pe baza căruia să se poată previziona viitorul

financiar al firmei. Nu putem analiza viitorul fără a avea o analiză și o garanție a trecutului.

Pagina 43 din 380

Gradul de îndatorare

Gradul de îndatorare al firmei este un indicator foarte important, poate chiar decisiv

pentru creditarea societății, deoarece el indică măsura în care o firmă are datorii încă neachitate.

Un grad de îndatorare foarte ridicat demonstrează incapacitatea firmei de a susține

creditul. Gradul de îndatorare arată ponderea datoriilor unei firme în capitalul propriu al acesteia,

fiind foarte ridicat, acesta prezintă un pericol chiar și pentru acționari sau asociați nu numai

pentru creditorii societății.

Întârzierile la plată

Fiecare bancă poate verifica dacă o firmă are întârzieri la plată altor credite sau către stat;

dacă acestea depășesc 30 de zile, punctajul firmei în primirea creditului scade, deoarece firma a

demonstrat că este rău-platnică și nu își va achita datoriile la timp. Plata datoriilor înainte de

scadență este un criteriu de luat în calcul atunci când ne gândim la accesarea unui credit.

Garanții

Există pe piața creditelor atât credite fără garanții cât și credite ce necesită garanții; în

cazul acestora pot fi puse drept garanție (în funcție de suma împrumutată) fie activele entității,

fie o valoare ce aparține proprietarului acesteia. Valoarea garanțiilor trebuie să depășească

valoarea creditului pentru a putea fi luată în calcul. Valorile imobiliare sunt cele mai preferate de

bănci ca și garanții în acordarea creditelor.

Acționarii/asociații

La întocmirea dosarului de credit sunt necesare toate datele despre aceștia, inclusiv dacă

mai sunt acționari sau asociați și în alte firme. În condițiile în care aceștia nu mai dețin sau nu

sunt acționari și la alte firme, se va lucra mai ușor la dosarul de credit, iar acesta va fi procesat

mai rapid, iar noi vom primi mai repede răspunsul cu privire la acordarea finanțării de către

bancă. Băncile au modalități foarte bune de a determina dacă o afacere merită sau nu finanțată și

de aceea dacă o bancă îți acordă cu ușurință credit poți considera că din analizele lor afacerea ta

este profitabilă și stabilă financiar. Cea mai simplă variantă în alegerea unui credit este

consultarea unui broker de credit. Consultarea este de cele mai multe ori gratuită iar acesta îți va

spune dacă poți să accesezi sau nu credit și care este cel mai avantajos pentru tine.

1.3 Definirea conceptului de mediator de credite

Conflictul cu o instituţie bancară nu trebuie să ajungă întotdeauna în instanţă pentru a

primi o soluţionare. O simplă dispută între un client şi o bancă poate fi rezolvată pe cale amiabilă

dacă părţile apelează la un mediator bancar.

Pagina 44 din 380

Medierea este o modalitate ce permite prevenirea şi rezolvarea disputelor, conflictelor şi

litigiilor cu rapiditate, apelând la ajutorul profesioniştilor cu pregătire și specializare în domeniu,

aceștia păstrându-şi imparțialitatea, îi ajută pe cei în cauză să reuşească să încheie un acord

avantajos, conform deciziei părţilor.

Uniunea Mediatorilor Bancari din România este o instituţie care îşi propune să

înlocuiească utilizarea procedurilor de litigiu folosind medierea, o metodă alternativă considerată

mai eficientă și care ce nu implică instanţa în soluţionarea cauzelor.

Cum funcţionează medierea?

Procesul de mediere presupune găsirea de soluţii care să satisfacă toate părțile implicate.

Procesul de mediere ia naștere în baza unei solicitări.

La început, se organizează întâlniri separate cu părţile implicate, după care una sau mai

multe întâlniri împreună. Mediatorul încearcă să convingă toate părţile să cedeze din pretențiile

fiecăruia.

Exemplu

Interesul băncii este acela de a reeșalona un credit restant, iar interesul clientului acela de

a nu-și pierde bunurile puse drept ipotecă cum ar fi casa sau mașina, și bineînțeles evitarea

executării silite. După stabilirea soluției inițiale urmează ca atât clientul cât și consultantul băncii

să se consulte cu superiorul în cazul reprezentantului băncii și cu familia, cunoscuții și prietenii

în cazul clientului. După căderea de acord a ambelor părți, urmează întocmirea unui act adiţional

la contractul de credit/leasing denumit contract de mediere fără a mai fi nevoie de un notar.

Conflicte ce pot fi rezolvate prin intermediul unui mediator bancar sunt:

Conflicte reclamate de client

-Comisioane nejustificate

-Alte conflicte financiare

-Modificarea clauzelor convenţiei fără consultarea şi acordul părţilor contractante şi

neconsemnarea prin act adiţional semnat de ambele părţi.

-Informaţii incomplete sau neclare

-Mărirea nejustificată a dobânzilor ,,fixe” pe perioada derulării întregului contract

-Dobânzi calculate greşit

-Fraude bancare

-Înregistrări nejustificate ca rău platnic în cadrul Centralei Riscurilor Bancare (CRB) şi

Biroul de Credit.

Operaţiuni neautorizate în conturi:

Pagina 45 din 380

-Introducerea în contractele de credit a unor clauze abuzive

-Necomunicarea majorării ratei dobânzii

-Erori legate de procesarea tranzacţiilor prin intermediul cardurilor;

-Prelucrarea cu întârziere a ordinelor de plată care aduc prejudicii clienţilor

-Alte conflicte financiare

-Erori în procesarea tranzacţiilor efectuate de clienţi prin online banking

Conflicte reclamate de către bancă

-Depunerea de reclamaţii nejustificate la instituții precum ANPC şi BNR în detrimentul

băncilor

-Denigrarea băncilor în mass media de către clienţi

-Ameninţarea, insultarea, calomnierea sau lovirea de către clienţii debitori a angajaţilor

băncilor creditoare

-Plata repetată cu întârziere de către clienţii debitori peste data scadentă a datoriei

-Refuzul plăţii nejustificate din partea clienţilor debitori băncii creditoare a dobânzilor şi

penalităţilor calculate legal.

Pagina 46 din 380

CAPITOLUL 2. INIȚIATIVE LA NIVEL EUROPEAN

IMM-urile joacă un rol semnificativ în cadrul tuturor economiilor naționale europene,

fiind principalele generatoare de locuri de muncă și venituri. Totodată, acestea reprezintă și

factori de stimulare a inovării și a creșterii economice. Astfel, acestea au fost esențiale pentru

redresarea economică indusă de criza economică și financiară (Wehinger, 2014).

Accesul la finanțare și, implicit, dezvoltarea sectorului IMM este susținută în multe state

europene și non-europene prin intermediul anumitor instrumente. Intervenția autorităților poate fi

directă (furnizarea de fonduri – fie prin intermediul unei bănci de stat, fie prin furnizarea de

fonduri care sunt utilizate de investitorii din sectorul privat, acțiuni sau instrumente hibride) sau

indirectă (îmbunătățirea disponibilității informațiilor de credit, furnizarea de garanții explicite

sau metodologii de facilitare a analizei situațiilor financiare).

La nivel european, cele mai multe state au împrumuturi cu garanții guvernamentale,

garanții guvernamentale de export, credit comercial, precum și capital de risc (Tabelul nr. 2.1).

În unele state funcționează bănci dedicate IMM-urilor, iar altele practică diferite scutiri de taxe.

Tabelul nr. 2.1 Instrumente de politică guvernamentală menite să stimuleze accesul

IMM-urilor la finanțare

Instrumente Exemplu de țări care utilizează instrumentul respectiv

Împrumuturi cu garanții

guvernamentale

Austria, Belgia, Danemarca, Elveția, Estonia, Federația Rusă,

Finlanda, Franța, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Luxemburg,

Marea Britanie, Olanda, Norvegia, Polonia, Portugalia,

Republica Cehă, Serbia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia,

Turcia, Ungaria; la nivelul UE: Grupul CE și BEI

Garanții speciale și credite

pentru start-up-uri

Austria, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Franța, Italia,

Letonia, Marea Britanie, Țările de Jos, Serbia, Suedia, Turcia;

la nivelul UE: Grupul CE și BEI

Garanții guvernamentale de

export, credit comercial

Austria, Belgia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Federația

Rusă, Franța, Grecia, Letonia, Luxemburg, Olanda, Norvegia,

Portugalia, Republica Cehă, Slovacia, Spania, Suedia,

Ungaria; la nivelul UE: Grupul CE și BEI

Împrumuturi directe către Austria, Belgia, Elveția, Estonia, Finlanda, Franța, Grecia,

Pagina 47 din 380

IMM-uri Irlanda, Letonia, Norvegia, Portugalia, Republica Cehă,

Serbia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Turcia, Ungaria

Ratele subvenționate ale

dobânzilor

Austria, Elveția, Federația Rusă, Letonia, Marea Britanie,

Portugalia, Republica Cehă, Slovacia, Spania, Turcia, Regatul

Unit, Ungaria

Capital de risc, finanțare în

capitaluri proprii, sprijin

pentru business angels

Austria, Belgia, Danemarca, Estonia, Federația Rusă,

Finlanda, Franța, Grecia, Irlanda, Letonia, Luxemburg, Marea

Britanie, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, Republica

Cehă, Slovacia, Spania, Suedia, Turcia, Ungaria

Bănci pentru IMM-uri Federația Rusă, Franța, Irlanda, Luxemburg, Letonia, Marea

Britanie, Polonia, Portugalia, Republica Cehă, Turcia

Consultanță în afaceri Austria, Belgia, Danemarca, Elveția, Federația Rusă,

Finlanda, Franța, Irlanda, Letonia, Marea Britanie, Norvegia,

Olanda, Polonia, Republica Cehă, Suedia, Turcia

Scutiri fiscal, decalări Belgia, Finlanda, Italia, Letonia, Marea Britanie, Norvegia,

Spania, Suedia, Turcia

Mediere / revizuire / cod de

conduită privind creditul

Belgia, Franța, Irlanda, Spania

Obiectivele băncilor pentru

împrumuturile IMM-urilor,

rate ale dobânzii negative

pentru depozitele la banca

centrală

Danemarca

Finanțarea băncilor de către

banca centrală în funcție de

rata netă a împrumuturilor

Federația Rusă, Marea Britanie

Sursa: OECD, 2018

Ca răspuns la criza financiară, câteva state europene au introdus scheme de mediere și

programe de garantare, adesea cu caracter temporar, în vederea facilitării accesului IMM-urilor

la finanțarea acordată de către instituțiile financiare. Astfel, medierea a fost introdusă în Franța,

Belgia, Germania, Marea Britanie, Portugalia, Spania. Legat de programele de garantare, raportat

Pagina 48 din 380

la produsul intern brut, cel mai mare volum de garanții a fost acordat în Italia (2,3%), urmat de

Portugalia (1,8%), Ungaria (1,4%) și România (1,3%) (BCE, 2014).

2.1 Programe de mediere/ garantare a creditelor adresate IMM-urilor

la nivelul Uniunii Europene

Programele de mediere a creditelor adresate întreprinderilor mici și mijlocii sunt

justificate de situațiile în care instituțiile financiare resping total sau parțial cererea de finanțare a

IMM-urilor.

Pe lângă programele de mediere, există programe de garantare, care pot fi accesate atunci

când un IMM deține un proiect cu impact economic, dar nu dispune de resurse financiare

suficiente pentru cofinanțarea cerută de bănci în vederea accesului la creditare.

2.1.1 Asociația Europeană pentru Garantarea Instituțiilor

Asociația Europeană pentru Garantarea Instituțiilor (European Association of

Guarantee Institutions)- AECM deține un număr de 47 organizații membre în 28 de țări ale

Uniunii Europene, Bosnia și Herțegovina, Serbia, Rusia și Turcia. Membrii AECM sunt

reprezentanți ai schemelor de garantare din sectorul privat și ai instituțiilor publice (fonduri de

garantare, bănci pentru dezvoltare care au o divizie de garanții etc.).

(http://aecm.eu/about/mission/, accesat 23.07.2018)

Misiunea comună a acestor membri constă în oferirea de garanții la împrumuturi pentru

IMM-urile care dețin un proiect important din punct de vedere economic, dar nu au suma

necesară cofinanțării. (http://aecm.eu/about/mission/, accesat 23.07.2018)

În anul 2017, organizațiile membre AECM au înregistrat un volum total al portofoliului

de garanții în valoare de 125,6 miliarde euro și au acordat noi garanții în valoare de 74,2 miliarde

euro. (http://aecm.eu/about/mission/, accesat 23.07.2018)

Pe lângă schemele publice de garantare, care sunt deținute în proporție de 100% de către

autoritățile publice, schemele private de garantare beneficiază, de asemenea, de măsuri suport.

Acestea fie primesc finanțare directă din fondurile proprii, ceea ce le permite să emită mai multe

garanții sau, garanțiile lor sunt contra-garantate de către Stat sau regiuni, ceea ce înseamnă că

pierderile cauzate de un credit neperformant sunt împărțite între bancă, schema de garantare și

autoritățile publice. (http://aecm.eu/members/what-are-guarantee-institutions/, accesat

13.06.2018)

http://aecm.eu/about/mission/



http://aecm.eu/members/what-are-guarantee-institutions/

Pagina 49 din 380

De obicei, instituțiile de garantare își promovează serviciile prin intermediul băncilor

partenere (http://aecm.eu/members/what-are-guarantee-institutions/, accesat 16.06.2018):

Proprietarul IMM-ului depune dosarul la instituția de garantare prin intermediul băncii;

Instituția de garantare realizează o analiză detaliată a potențialului calitativ al proiectului;

Pe baza unei evaluări pozitive, garantarea este emisă către bancă, în numele IMM-ului;

Instituția de garantare furnizează băncii/ rețelelor bancare o sumă globală pentru garanții;

Băncile pot solicita această sumă, fără să fie nevoie să obțină aprobarea individuală din

partea schemei de garantare;

Prin acordul dintre bănci și sistemele de garantare se stabilește o rată a pierderii suportate,

alături de cerințele de raportare și drepturile de inspecție;

Suma globală este renegociată constant pe baza volumelor utilizate și a respectării

obligațiilor contractuale.

2.1.2 Rețeaua Instituțiilor Financiare Europene pentru Întreprinderile Mici și

Mijlocii

Rețeaua Instituțiilor Financiare Europene pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii (The

Network of European Financial Institutions for Small and Medium Sized Enterprises)- NEFI a

fost înființată în anul 1999, fiind formată din 19 state membre ale Uniunii Europene.

(http://www.nefi.eu/nefi/, accesat 19.06.2018)

În anul 2015, NEFI a susținut financiar aproximativ 454 000 de IMM-uri din Europa, cu

o finanțare de peste 60,9 miliarde, sub forma împrumuturilor și a garanțiilor.

(http://www.nefi.eu/nefi/, accesat 19.06.2018)

Membrii NEFI acționează complementar și în strânsă cooperare cu sistemul bancar

național, prin co-finanțare, împărțirea riscului și servicii de consultanță, în vederea remedierii

deficiențelor pe piețele financiare adresate IMM-urilor (http://www.nefi.eu/our-members/,

accesat 19.06.2018):

Austria Wirtschaftsservice GmbH (aws)- Banca Federală pentru Promovare din Austria are

ca misiune sprijinul acordat start-up-urilor inovative, fondatorilor, proiectelor de creștere și

internaționalizare, prin împrumuturi cu rate ale dobânzii scăzute, garanții pentru creditele

bancare și granturi, informații și servicii de tutoriat (http://www.nefi.eu/our-

members/austria-aws/, accesat 19.06.2018);

Bulgarian Development Bank-Banca pentru Dezvoltare din Bulgaria a fost înființată cu

scopul de deveni o instituție cu o contribuție importantă la creșterea economică. Principalele


http://www.nefi.eu/nefi/


http://www.nefi.eu/our-members/

http://www.nefi.eu/our-members/austria-aws/


Pagina 50 din 380

sale obiective sunt: IMM-uri locale, proiecte de finanțare pentru companiile orientate către

export, alături de investiții și proiecte publice având importanță la nivel național. Pentru

stimularea performanței obiectivelor sale, Banca pentru Dezvoltare a creat un grup format

din: Banca pentru Dezvoltare din Bulgaria (Bulgarian Development Bank), Fondul Național

de Garantare (National Guarantee Fund), Instituția de finanțare JOBS Micro Financing

Institution. (http://www.nefi.eu/our-members/bulgaria-bdb/, accesat 19.06.2018);

Banca Croată pentru Reconstrucție și Dezvoltare (Craotian Bank for Reconstruction and

Development) acordă o atenție importantă: stabilirii și dezvoltării antreprenoriatului IMM-

urilor, ca factor principal în dezvoltarea economică; condițiilor favorabile pentru accesul la

finanțare, în vederea creșterii și dezvoltării IMM-urilor; programelor de creditare pentru

promovarea dezvoltării agriculturii; implementarea noilor tehnologii și a inovațiilor;

investițiilor în turism; utilizării fondurilor U.E.; promovării protecției mediului; utilizării

resurselor energetice regenerabile; proiectelor cu eficiență energetică.

(http://www.nefi.eu/our-members/croatia-hbor/, accesat 20.06.2018);

Banca pentru Dezvoltare și Garantare Czech- Moravian (Czech- Moravian Guarantee and

Development Bank) - CMZRB a fost înființată în anul 1992, ca o entitate bancară de stat din

Cehia, cu următorul acționariat: Ministerul Industriei și Comerțului; Ministerul Dezvoltării

Regionale și Ministerul Finanțelor. Misiunea principală a băncii constă în facilitarea

accesului IMM-urilor la finanțare prin produse bancare specializate: garanții bancare,

împrumuturi preferențiale, alte servicii bancare conexe. (http://www.nefi.eu/our-

members/czech-republic-cmzrb/, accesat 19.06.2018);

Fondul KredEx din Estonia (KredEx Fund) a fost înființat în anul 2001 de către Ministerul

pentru Afaceri Economice și Comunicații, cu scopul: îmbunătățirii posibilitățile financiare

ale întreprinderilor; gestionării riscului creditelor pentru export. (http://www.nefi.eu/our-

members/estonia-kredex/, accesat 20.06.2018)

Finnvera PLC- companie specializată în finanțare din Finlanda este deținută de către Stat,

cu scopul de a suplimenta serviciile financiare oferite de sectorul privat. Finnvera oferă

servicii financiare în diverse stadii ale dezvoltării întreprinderilor: demarare, creștere și

internaționalizare, exporturi. (http://www.nefi.eu/our-members/finland-finnvera/, accesat

19.06.2018);

Bpifrance este o subsidiară a Caisse des Dépôts et Consignations și a Statului francez.

Aceasta promovează competitivitatea și furnizează servicii de dezvoltare pentru companii, în

http://www.nefi.eu/our-members/bulgaria-bdb/

http://www.nefi.eu/our-members/croatia-hbor/

http://www.nefi.eu/our-members/czech-republic-cmzrb/


http://www.nefi.eu/our-members/estonia-kredex/


http://www.nefi.eu/our-members/finland-finnvera/

Pagina 51 din 380

numele statului francez, acționând ca suport în ceea ce privește politicile publice.

(http://www.nefi.eu/our-members/france-bpifrance/, accesat 20.06.2018);

KfW Bankengruppe reprezintă Banca pentru promovare, a Statului German. Obiectivele

principale includ: promovarea IMM-urilor și a start-up-urilor; furnizarea de capital propriu;

programe pentru renovarea eficientă, din punct de vedere energetic, a clădirilor rezidențiale;

măsuri suport pentru protecția mediului; educație financiară pentru clienții din retail;

programe de finanțare pentru municipalități și bănci regionale pentru dezvoltare; proiecte de

export; promovarea economiilor emergente și a țărilor în curs de dezvoltare.

(http://www.nefi.eu/our-members/germay-kfw/, accesat 20.06.2018);

MFB Hungarian Development Bank Private Limited Company este o instituție financiară

specializată, înființată în anul 1991, cu mandat în furnizarea de fonduri pentru dezvoltarea

pe termen mediu și lung a Ungariei. (http://www.nefi.eu/our-members/hungary-mfb/,

accesat 20.06.2018);

Strategic Banking Corporation of Ireland are ca principale obiective: facilitarea accesului

IMM-urilor irlandeze la finanțare pe termen lung și la costuri scăzute, provenită din partea

furnizorilor de finanțare și a resurselor Statului; orientarea finanțării pentru sprijinirea

investițiilor productive, a încurajării creșterii și a facilitării angajărilor în sectorul IMM-

urilor; dezvoltarea capacității de a furniza soluții la eșecurile pe piață de-a lungul tuturor

sectoarelor de afaceri irlandeze. (http://www.nefi.eu/our-members/ireland-sbci/, accesat

19.06.2018);

Banca del Mezzogiorno - MedioCredito Centrale S.p.A este deținută în proporție de 100%

de către Invitalia, Agenția Guvernamentală Italiană pentru Promovarea Investițiilor și a

Dezvoltării Întreprinderilor. Programele în vigoare vizează: cercetarea și inovarea;

dezvoltarea agricolă, regională și industrială; protecția mediului și eficiența energetică;

garanții; contra- garanții; împrumuturi cu dobândă redusă etc. (http://www.nefi.eu/our-

members/italy-mcc/, accesat 20.06.2018);

Societatea Națională pentru Credite și Investiții din Luxembourg (Societé Nationale de

Credit et d’Investissement) este o instituție bancară publică specializată în: finanțarea pe

termen mediu și lung a companiilor din Luxembourg, prin garantarea împrumuturilor pentru

investiții și proiectele inovatoare, dar și pentru start-up-uri; finanțarea preluărilor de IMM-

uri; dezvoltarea afacerilor la nivel internațional. (http://www.nefi.eu/our-

members/luxembourg-snci/, accesat 20.06.2018)

http://www.nefi.eu/our-members/france-bpifrance/

http://www.nefi.eu/our-members/germay-kfw/

http://www.nefi.eu/our-members/hungary-mfb/

http://www.nefi.eu/our-members/ireland-sbci/

http://www.nefi.eu/our-members/italy-mcc/


http://www.nefi.eu/our-members/luxembourg-snci/


Pagina 52 din 380

Bank Gospodarstwa Krajowego reprezintă singura bancă de stat din Polonia. Aceasta

sprijină sectorul IMM, în special sub forma garanțiilor și a împrumuturilor.

(http://www.nefi.eu/our-members/poland-bgk/, accesat 21.06.2018);

Slovak Guarantee and Development Bank (Banca pentru Garantare și Dezvoltare din

Slovacia) se află în subordinea Ministerului de Finanțe. Are scopul de a sprijini și dezvolta

IMM-urile pe baza parteneriatelor și a cooperării cu băncile private și alte instituții. Aceasta

sprijină nevoile IMM-urilor, în special atunci când băncile comerciale sunt reticente față de

finanțarea proiectelor antreprenorilor, din cauza istoricului insuficient al afacerii sau a

cofinanțării indisponibile. (http://www.nefi.eu/our-members/slovakia-szrb/, accesat

21.06.2018);

SID Bank din Slovenia funcționează ca o bancă pentru promovare, dezvoltare și export, dar

și ca o agenție pentru asigurarea creditării pentru activitățile de export, care realizează

asigurări împotriva riscurilor. (http://www.nefi.eu/our-members/slovenia-sid/, accesat

21.06.2018);

Instituto de Crédito Oficial din Spania este o bancă deținută de către Stat, cu scopul de a

promova activitățile economice, contribuind la creșterea, dezvoltarea țării și îmbunătățirea

distribuirii bogăției naționale. Aceasta gestionează instrumentele de finanțare pe care statul

spaniol le furnizează pentru a încuraja exporturile și ajutorul pentru dezvoltare, Statul

compensând costurile pe care aceste procese le generează. (http://www.nefi.eu/our-

members/spain-ico/, accesat 19.06.2018);

Almi Group Suedia a fost înființat în anul 1994 și este deținut de Guvernul Suedez și de

autoritățile regionale. Operațiunile Almi au ca scop dezvoltarea și finanțarea IMM-urilor,

promovând astfel o creștere sustenabilă. (http://www.nefi.eu/our-members/sweden-almi/,

accesat 21.06.2018);

The British Business Bank reprezintă o instituție financiară deținută de Guvernul Marii

Britanii, cu scopul de a sprijini creșterea economică prin finanțări și garanții asigurate de

către Guvern pentru afacerile mici. (http://www.nefi.eu/our-members/united-kingdom-bbb/,

accesat 19.06.2018)

2.1.3 Fondul European pentru Investiții

Fondul European pentru Investiții (European Investment Fund) are ca misiune sprijinirea

IMM-urilor, ajutându-le să obțină finanțare. (http://www.eif.org/what_we_do/index.htm, accesat

29.06.2018)

http://www.nefi.eu/our-members/poland-bgk/

http://www.nefi.eu/our-members/slovakia-szrb/

http://www.nefi.eu/our-members/slovenia-sid/

http://www.nefi.eu/our-members/spain-ico/


http://www.nefi.eu/our-members/sweden-almi/

http://www.nefi.eu/our-members/united-kingdom-bbb/

http://www.eif.org/what_we_do/index.htm

Pagina 53 din 380

Principalele produse oferite sunt (http://www.eif.org/what_we_do/index.htm, accesat

29.06.2018):

Investiții în capitaluri de risc și fonduri de creștere, care sprijină IMM-urile. Activitățile de

investiții acoperă transferul tehnologic și incubatoarele de afaceri

(http://www.eif.org/what_we_do/equity/index.htm, accesat 23.06.2018);

Produse de creditare, prin intermediari financiari: bănci; fonduri de garantare; companii de

leasing (http://www.eif.org/what_we_do/guarantees/index.htm, accesat 23.06.2018);

Micro-finanțare pentru micro-întreprinderi, care întâmpină dificultăți în accesarea serviciilor

bancare tradiționale. (http://www.eif.org/what_we_do/microfinance/index.htm, accesat

23.06.2018).

2.2 Cadrul de reglementare și instituțiile abilitate la nivelul statelor

membre din cadrul Uniunii Europene

Prima țară care a introdus programul de mediere a creditelor a fost Franța (2008), urmată

de Belgia (2009) și Germania (2010). Sub diverse denumiri și forme adaptate în funcție de

specificul fiecărei țări, mediatorul de credite îndeplinea următoarele atribuții: monitorizarea

cadrului de finanțare, evaluarea dificultăților IMM-urilor în obținerea finanțării, furnizarea de

sfaturi specializate autorităților competente, garantarea creditelor etc.

2.2.1 Franța

Primul program de mediere a creditelor a fost înființat în Franța în octombrie 2008, ca

răspuns la criza economico-financiară. Astfel, a fost creată instituția Mediatorul de Credite

pentru Afaceri, în vederea asigurării stabilității sectorului bancar și a mediului de afaceri.

(https://www.economie.gouv.fr/mediateurcredit , accesat 01.07.2018)

Medierea națională a creditelor este subordonată Băncii Franței. La nivel teritorial, există

o rețea de 105 mediatori locali, reprezentați de către directorii departamentelor Băncii Franței.

Programul de mediere a creditelor nu are alocat un buget dedicat. Costurile generate de

funcționarea echipelor la nivel național sunt suportate din bugetul Ministerului Economiei, în

timp ce costurile generate departamentele teritoriale sunt suportate din bugetul Băncii Franței.

(https://www.economie.gouv.fr/mediateurcredit/nouveau-cap-pour-mediation-credit, accesat

02.07.2018 )

IMM-urile pot utiliza serviciile Mediatorului de credite pentru afaceri, în următoarele

cazuri (https://www.economie.gouv.fr/mediateurcredit, accesat 01.07.2018):


http://www.eif.org/what_we_do/equity/index.htm

http://www.eif.org/what_we_do/guarantees/index.htm

http://www.eif.org/what_we_do/microfinance/index.htm

https://www.economie.gouv.fr/mediateurcredit

https://www.economie.gouv.fr/mediateurcredit/nouveau-cap-pour-mediation-credit


Pagina 54 din 380

Denunțarea unei linii de credit/ descoperire de cont;

Refuzul de reeșalonare a unei datorii;

Refuzul de acordare a unui credit;

Refuzul unei cauțiuni sau al unei garanții;

Reducerea garanției de către un agent de asigurare a creditului.

Mediatorul de Credite pentru Afaceri este accesibil gratuit pentru toate întreprinderile,

indiferent de talie, sectorul de activitate sau forma juridică.

(https://www.economie.gouv.fr/mediateurcredit/assurance-credit-pour-tous-comment-saisir-

mediation-credit, accesat 03.07.2018)

Antreprenorii pot apela la o întreprindere de asigurare a creditului. Asigurarea creditului

permite antreprenorilor să evite riscul de neplată din partea clienților.

(https://www.economie.gouv.fr/mediateurcredit/assurance-credit-pour-tous, accesat 02.07.2018)

Intervenția Mediatorului de Credite pentru Afaceri asupra instituțiilor financiare are la

bază un Acord de plasare semnat între Stat, Mediatorul de Credite, Banca Franței, Federația

Bancară Franceză și Asociația Franceză a Societăților Financiare. Intervenția Mediatorului de

Credite pentru Afaceri asupra asiguratorilor de credite are la bază o Convenție de asigurare-

credit stabilită între Stat, Mediatorul de Credite și principalii asiguratori de credite.

(https://www.economie.gouv.fr/mediateurcredit/mediation-credit, accesat 02.07.2018)

Asiguratorii de credite (https://www.economie.gouv.fr/mediateurcredit/mediation-credit,

accesat 02.07.2018):

garantează analiza rapidă a dosarelor întreprinderilor aflate în procesul medierii;

se angajează să nu practice reduceri sectoriale;

explică și motivează orice reducere sau reziliere a garanției.

Principalele etape ale medierii sunt (https://www.economie.gouv.fr/mediateurcredit,

accesat 02.07.2018):

Completarea și înregistrarea dosarului online;

Contactarea proprietarului afacerii de către un Mediator în termen de 24 de ore de la

înregistrarea dosarului pentru a verifica admisibilitatea cererii;

Instituțiile financiare dispun de 5 zile lucrătoare pentru revizuirea soluțiilor;

În cazul în care dificultățile persistă, Mediatorul intervine pentru a rezolva blocajele;

Mediatorul va propune o soluție părților.

În cazul în care solicitanții au nevoie de ajutor, aceștia pot fi acompaniați gratuit de o

Parte terță de încredere în procesul medierii, desemnată de către fiecare departament teritorial

https://www.economie.gouv.fr/mediateurcredit/assurance-credit-pour-tous-comment-saisir-mediation-credit


https://www.economie.gouv.fr/mediateurcredit/assurance-credit-pour-tous

https://www.economie.gouv.fr/mediateurcredit/mediation-credit



Pagina 55 din 380

din rândul rețelelor socio-profesionale. Partea terță de încredere în procesul medierii studiază

dosarul, își spune părerea asupra pertinenței cererii de mediere și orientează demersul

antreprenorului către soluția cea mai adaptată situației sale. De asemenea, aceasta poate

acompania antreprenorul la sedințele de mediere. După încheierea procesului de mediere, partea

terță va ajuta antreprenorul să aplice soluțiile identificate în urma medierii.

(https://www.economie.gouv.fr/mediateurcredit/tiers-confiance-mediation-credit, accesat

04.07.2018)

Părțile terțe de încredere în procesul medierii vor fi alese dintre următorii parteneri:

Camera de Comerț și Industrie (http://www.cci.fr, accesat 01.07.2018);

Camera de Meserii și Artizanat (https://www.artisanat.fr, accesat 01.07.2018);

Confederația Întreprinderilor Mici și Mijlocii (https://www.cpme.fr, accesat 02.07.2018);

MEDEF- prima rețea de antreprenori din Franța (http://www.medef.com/fr/qui-sommes-

nous/vue-d-ensemble, accesat 02.07.2018);

Uniunea Întreprinderilor de Proximitate (https://u2p-france.fr, accesat 03.07.2018);

Consiliul Național al Barourilor (https://www.cnb.avocat.fr, accesat 03.07.2018);

Ordinul Experților Contabili (https://www.experts-comptables.org/presentation, accesat

03.07.2018);

Federația Agențiilor de Dezvoltare și a Comitetelor de Expansiune Economică

(http://www.cner-france.com, accesat 03.07.2018);

ECTI- asociație de referință specializată în transmiterea benevolă de competențe de către

seniori cu experiență în sectorul public și privat (http://www.ecti.org/index.php/fr/pages/qui-

sommes-nous, accesat 03.07.2018);

Asociația de voluntari Acordul între Generații pentru Locuri de Muncă și Întreprinderi

(https://www.egee.asso.fr, accesat 03.07.2018);

Agenția Franța Antreprenor (https://www.afecreation.fr/pid14984/l-agence-france-

entrepreneur.html, accesat 03.07.2018);

Asociația pentru Dreptul la Inițiativă Economică- asociație care ajută persoanele fără acces

la credit bancar să își înființeze propria întreprindere (https://www.adie.org, accesat

03.07.2018);

BGE- Asociația pentru Sprijinul Antreprenorilor (http://www.bge.asso.fr, accesat

02.07.2018);

https://www.economie.gouv.fr/mediateurcredit/tiers-confiance-mediation-credit

http://www.cci.fr/

https://www.artisanat.fr/

https://www.cpme.fr/

http://www.medef.com/fr/qui-sommes-nous/vue-d-ensemble


https://u2p-france.fr/

https://www.cnb.avocat.fr/

https://www.experts-comptables.org/presentation

http://www.cner-france.com/

http://www.ecti.org/index.php/fr/pages/qui-sommes-nous


https://www.egee.asso.fr/

https://www.afecreation.fr/pid14984/l-agence-france-entrepreneur.html


https://www.adie.org/

http://www.bge.asso.fr/

Pagina 56 din 380

Asociația Națională pentru Transmiterea Întreprinderilor- creată în anul 1985, fără scop

lucrativ (http://www.cra.asso.fr, accesat 02.07.2018);

Asociația Franța Activă- pionier în finanțarea solidară (https://www.franceactive.org,

accesat 02.07.2018);

Asociația Inițiativa Franța- prima rețea asociativă de finanțare a întreprinderilor create sau

preluate (http://www.initiative-france.fr, accesat 02.07.2018);

Rețeaua Intreprinde- 62 de asociații și 1 4000 de antreprenori (https://www.reseau-

entreprendre.org/fr/accueil/#, accesat 02.07.2018);

Rețeaua incubatoarelor de întreprinderi (http://jetestemonentreprise.com, accesat

02.07.2018);

Observatorul finanțării întreprinderilor se află în subordinea Mediatorului de Credite

pentru Afaceri și permite difuzarea unei viziuni comune asupra finanțării întreprinderilor în

rândul actorilor economici. (https://www.economie.gouv.fr/mediateurcredit/observatoire-

financement-entreprises, accesat 02.07.2018)

Observatorul finanțării întreprinderilor regrupează principalele organizații

reprezentative:

Camera de Meserii și Artizanat (https://www.artisanat.fr, accesat 01.07.2018);

Confederația Întreprinderilor Mici și Mijlocii (https://www.cpme.fr, accesat 02.07.2018);

MEDEF- prima rețea de antreprenori din Franța (http://www.medef.com/fr/qui-sommes-

nous/vue-d-ensemble, accesat 02.07.2018);

Uniunea Întreprinderilor de Proximitate (https://u2p-france.fr, accesat 03.07.2018);

Ordinul Experților Contabili Regiunea Paris Ile- de- France (http://www.oec-paris.fr, accesat

02.07.2018);

Federația Bancară Franceză (http://www.fbf.fr, accesat 02.07.2018);

Banca BNP Paribas (https://group.bnpparibas, accesat 02.07.2018);

Euler Hermes - soluții pentru asigurarea creditului acordat întreprinderilor

(http://www.eulerhermes.fr/assurance-credit/nos-

solutions/Pages/default.aspx?gclid=CLj_wP-A6scCFaEewwodKiMBFw, accesat

02.07.2018);

Federația Franceză a Asigurărilor (https://www.ffa-assurance.fr, accesat 02.07.2018);

Asociația Franceză a Investitorilor pentru Creștere (http://www.franceinvest.eu, accesat

02.07.2018);

http://www.cra.asso.fr/

https://www.franceactive.org/

http://www.initiative-france.fr/

https://www.reseau-entreprendre.org/fr/accueil/


http://jetestemonentreprise.com/

https://www.economie.gouv.fr/mediateurcredit/observatoire-financement-entreprises







http://www.oec-paris.fr/

http://www.fbf.fr/

https://group.bnpparibas/

http://www.eulerhermes.fr/assurance-credit/nos-solutions/Pages/default.aspx?gclid=CLj_wP-A6scCFaEewwodKiMBFw


https://www.ffa-assurance.fr/

http://www.franceinvest.eu/

Pagina 57 din 380

Compania Națională de Auditori (https://www.cncc.fr/conseil-national.html, accesat

02.07.2018);

Banca Franței (https://www.banque-france.fr, accesat 03.07.2018);

Coface- cea mai bună marcă în ceea ce privește soluțiile pentru asigurarea creditului în anul

2018 in Franța (http://www.coface.fr, accesat 02.07.2018);

Institutul Național de Statistică și de Studii Economice (https://www.insee.fr/fr/accueil,

accesat 04.07.2018);

Portalul Economiei, Finanțelor, Acțiunii și Conturilor Publice

(https://www.economie.gouv.fr, accesat 02.07.2018);

Etapele constituirii unui dosar bun în vederea depunerii la bancă pentru accesarea unui

credit sunt (https://www.economie.gouv.fr/mediateurcredit/chefs-entreprise-facilitez-relations-

avec-banques, accesat 02.07.2018):

Prezentarea întreprinderii și a activității sale;

când o cauțiune este cerută prin lege: garantarea bunei execuții pe o piață publică sau a unui

contract de export. Garanția acordată poate varia între 35% și 80% din valoarea creditului, în

funcție de natura operațiunii. Securitatea care afectează creditul este împărțită între bancă,

societatea de garantare, precum și angajamentele personale. În unele cazuri, intervenția unei

societăți de garantare poate reduce sau chiar elimina angajamentele personale.

SOCAMA reprezintă o societate de garantare care poate interveni în asociere cu un grup

bancar: Băncile Populare;

CEGC reprezintă o companie europeană

de garantare în asociere cu banca Caisses d’Epargne;

SIAGI este creată de către Camerele de Comerț și Artizanat și intervine în sectorul

artizanatului. Oferta acesteia acoperă nevoile întreprinderii la toate nivelurile: creare,

transmisie, creștere.

Societățile de garantare Bpifrance și SIAGI intervin la nivel național alături de toate

băncile.

2.2.2 Belgia

Începând cu 1 ianuarie 2010, Serviciul de Mediere Bănci-Credit-Plasamente

funcționează pentru a rezolva plângerile întreprinderilor în ceea ce privește acordarea creditelor

https://www.cncc.fr/conseil-national.html

https://www.banque-france.fr/

http://www.coface.fr/

https://www.insee.fr/fr/accueil

https://www.economie.gouv.fr/

https://www.economie.gouv.fr/mediateurcredit/chefs-entreprise-facilitez-relations-avec-banques


Pagina 58 din 380

de către instituțiile financiare. Accesul la Serviciul de Mediere este gratuit pentru întreprinderi.

(https://www.ombudsfin.be/fr/particuliers/introduire-une-plainte/, accesat 10.07.2018)

Principalele etape ale medierii sunt

(https://www.febelfin.be/sites/default/files/files/CodeDeConduiteEntreprises.pdf, accesat

15.07.2018):

Depunerea plângerii în cadrul serviciului competent din cadrul băncii;

În cazul în care întreprinderea nu este de acord cu răspunsul băncii, aceasta din urmă poate

depune plângerea la Serviciul de Mediere;

Serviciul de Mediere este competent pentru plângerile asupra instituțiilor financiare,

membre ale Federației Belgiene a Sectorului Financiar. În cazul în care instituțiile financiare

nu sunt membre ale Federației Belgiene a Sectorului Financiar, acestea pot adera individual

la Serviciul de Mediere. Serviciul de Mediere nu este competent în cazul plângerilor care

sunt pe rol la instanță sau a celor pentru care există o hotărâre judecătorească;

Banca, asupra căreia există o plângere depusă la Serviciul de Mediere, își va comunica

poziția în termen de 1 lună;

Serviciul de Mediere are la dispoziție o lună pentru a-și da avizul;

Ulterior, dosarul complex poate fi depus la un Colegiu ad hoc, compus din reprezentanți ai

întreprinderilor și ai sectorului bancar.

Instituția financiară trebuie să fie afiliată la

(https://economie.fgov.be/fr/themes/line/belmed-mediation-en-ligne/reglement-alternatif-

de/aller-encore-plus-loin/possibilites-de-reglement/mediateurs/mediateurs/service-de-mediation-

des-0, accesat 09.07.2018):

Asociația Belgiană a Băncilor și a Societăților de Borkeraj (http://www.abmb-bvbl.be/liens-

utiles/, accesat 08.07.2018);

Uniunea Profesională a Creditului (https://www.upc-bvk.be/fr/welcome-fr, accesat

08.07.2018);

Asociația Belgiană a Membrilor Bursei de Valori (http://www.abmb-bvbl.be, accesat

09.07.2018);

Asociația Belgiană a Administratorilor de Active (http://www.beama.be/fr, accesat

08.07.2018).

Serviciul de Mediere nu are competențe în ceea ce privește politica comercială a

instituției financiare. Pentru aspecte referitoare la sfera comercială, întreprinderile se pot adresa

https://www.ombudsfin.be/fr/particuliers/introduire-une-plainte/

https://www.febelfin.be/sites/default/files/files/CodeDeConduiteEntreprises.pdf

https://economie.fgov.be/fr/themes/line/belmed-mediation-en-ligne/reglement-alternatif-de/aller-encore-plus-loin/possibilites-de-reglement/mediateurs/mediateurs/service-de-mediation-des-0



http://www.abmb-bvbl.be/liens-utiles/


https://www.upc-bvk.be/fr/welcome-fr

http://www.abmb-bvbl.be/

http://www.beama.be/fr

Pagina 59 din 380

Mediatorului de credite. Serviciul de Mediere are ca atribuții, în special, rezolvarea plângerilor

depuse de către întreprinderi, în timp ce Mediatorul de Credite caută o soluție aplicabilă.

Începând cu luna februarie 2009, Mediatorul de Credite acordă ajutor întreprinderilor în

elaborarea dosarului de credit. Accesul la serviciile Mediatorului de Credite este gratuit. Acesta

funcționează în cadrul Centrului de Cunoștințe asupra Finanțării Întreprinderilor (CeFiP).

Principalele atribuții ale Mediatorului de Credite sunt


10.07.2018):

Poate interveni și în cazul creditelor în curs;

Împreună cu întreprinderea, caută o soluție la plângerea depusă de către întreprindere;

Favorizează dialogul între părți;

Acordă o atenție deosebită asupra consultării între întreprindere și instituție, astfel încât cele

două entități să ajungă la un acord.

Centrului de Cunoștințe asupra Finanțării Întreprinderilor (CeFiP) are un obiectiv

dublu:

Centralizarea informației esențiale și a competențelor, ca centru de referință la nivel național

în ceea ce privește finanțarea IMM-urilor;

Exploatarea și punerea la dispoziția autorităților, a antreprenorilor și a altor organisme

reprezentative, a cunoștințelor acumulate.

Principalele activități ale Centrului de Cunoștințe asupra Finanțării Întreprinderilor

(CeFiP) sunt:

Realizarea unei anchete anuale asupra finanțării IMM-urilor;

Rapoarte trimestriale asupra accesării creditelor de către persoanele care desfășoară activități

independente și companii;

Simularea online pentru deducerea dobânzii;

Raportări asupra finanțării IMM-urilor belgiene;

Finanțarea IMM-urilor belgiene în sectorul construcții;

Acordarea Premiului CeFiP;

Accesând site-ul Mediatorului de Credite http://www.mediateurducredit.be (accesat

08.07.2018), se poate observa că acesta nu este funcțional.

Aceeași problemă există și cu site-ul Centrului de Cunoștințe asupra Finanțării

Întreprinderilor, http://www.cefip.be/FILES/FR/1_home.html (accesat 08.07.2018), care nu

este funcțional.


http://www.mediateurducredit.be/

http://www.cefip.be/FILES/FR/1_home.html

Pagina 60 din 380

Începând cu 1 ianuarie 2009, SOWALFIN a fost desemnat Mediator de Credite pentru o

perioadă nedeterminată în Regiunea Valonă din Belgia. SOWALFIN răspunde nevoilor

financiare ale întreprinderilor în momentele cheie ale existenței lor: creare, inovare, dezvoltare,

internaționalizare și preluare- transmitere. (http://www.sowalfin.be, accesat 11.07.2018)

2.2.3 Spania

Mecanismul de facilitare financiară a fost lansat în anul 2010 ca parte integrantă a

Institutului de Credite Oficiale (ICO), o entitate publică atașată Ministerului pentru Afaceri

Economice și Competitivitate, prin Secretariatul de Stat pentru Economie.

Institutul de Credite Oficiale are următoarele atribuții

(https://www.ico.es/en/web/ico_en/financing-facilities, accesat 06.07.2018):

Atenuarea situațiilor critice și a dezastrelor naturale. Acesta operează de îndată ce fondurile

publice au fost alocate și/ sau prin compensarea ratelor dobânzii;

Acordarea de finanțare pentru internaționalizarea companiilor spaniole;

Furnizarea de împrumuturi pe termen mediu și lung pentru investiții productive de către

întreprinderile cu sediul în Spania. Acest lucru este posibil prin operații directe sau

împrumuturi de gradul al doilea, acestea fiind garantate de către instituțiile private de credit,

în condițiile de creditare stabilite de către Institutul de Credite Oficiale, care își asumă riscul

creditării;

Principalele etape ale mecanismului de facilitare a creditelor sunt:

Înființarea Serviciului Consultativ (ICO) prin intermediul portalului web, cu scopul direct de

a evalua riscul, cu ajutorul tehnologiei, cu posibilitatea depunerii dosarului pentru obținerea

de finanțare în vederea realizării de investiții sau al obținerii de împrumuturi garantate prin

scheme de garantare;

Serviciul Consultativ este strâns legat de împrumuturile de gradul al doilea. Evaluarea

riscului de credit se adresează întreprinderilor a căror cerere de împrumut sub 2 milioane de

euro a fost respinsă de către instituția financiară;

Cererile venite la ICO sunt procesate pe baza unor informații detaliate despre condițiile

financiare și activitatea afacerii pe care aplicantul le-a încărcat pe portalul web, inclusiv

informații socio-demografice sau informații din baze de date despre delincvență.

ICO le propune celor interesați un serviciu de pre-analiză, înainte de a merge la bănci și a se

înscrie pentru produsele Institutului de Credite Oficiale. În cazul unei evaluări pozitive

asupra viabilității afacerii și a abilității de rambursare a împrumutului și a ratelor dobânzii,

http://www.sowalfin.be/

https://www.ico.es/en/web/ico_en/financing-facilities

Pagina 61 din 380

ICO va depune cererea la instituția financiară pentru decizia finală și contactarea

antreprenorului în vederea comunicării următorilor pași pe care îi va avea de realizat.

Împrumuturile sub forma celor de gradul al doilea acordate de ICO beneficiază de

(https://www.ico.es/en/web/ico_en/second-floor-facilities, accesat 20.06.2018):

Perioade de rambursare lungi;

Rate preferențiale ale dobânzii;

Birocrație redusă;

Împrumuturile sub forma celor de gradul al doilea acordate de ICO pot fi accesate prin

intermediul băncilor cu sediul în Spania. Împrumuturile sunt garantate de către instituții de

credit private, care își asumă riscul creditului. Condițiile împrumutului sunt stabilite de către

ICO, acestea fiind cât mai transparente.

Principalele tipuri de împrumuturi sub forma celor de gradul al doilea acordate de ICO

sunt (https://www.ico.es/en/web/ico_en/second-floor-facilities, accesat 20.06.2018):

Facilitarea Antreprenorilor și a IMM-urilor. Acest serviciu este destinat finanțării acordate

persoanelor care desfășoară activități independente și companiilor, cu scopul realizării de

investiții în Spania și acoperirii nevoii de finanțare. Suma maximă de finanțare acordată

poate fi 12,5 milioane euro/ client, garantată cu credit sau leasing, cu o perioadă de plată

până la 20 de ani.

Facilități internaționale. Acest serviciu este destinat finanțării acordate persoanelor care

desfășoară activități independente și companiilor cu scopul realizării de investiții în

străinătate, pentru acoperirea nevoii de finanțare în vederea realizării acestor investiții. În

prezent, ICO susține internaționalizarea și exportul, ca principale elemente de creștere

pentru economia Spaniei.

Garantarea mutuală a finanțării companiilor. ICO rămâne devotat rolului său de instrument

financiar pentru a furniza garanțiile necesare finanțării companiilor. Riscul acoperit este

valid atât pentru tranzacții de investiții, dar și pentru cereri de lichidități, cerute de către

persoanele care desfășoară activități independente și IMM-uri.

Exportatori. Acest serviciu presupune finanțarea companiilor înregistrate în Spania, care

doresc să obțină lichidități pentru plata în avans a facturilor rezultate din activitățile de

export.

De asemenea, Institutul de Credite Oficiale (ICO) are ca scop furnizarea de finanțare

directă pentru companii în vederea realizării de proiecte importante de investiții

(https://www.ico.es/en/web/ico_en/direct-financing-facilities, accesat 16.06.2018):

https://www.ico.es/en/web/ico_en/second-floor-facilities


https://www.ico.es/en/web/ico_en/direct-financing-facilities

Pagina 62 din 380

Finanțarea corporatistă. Acest serviciu este reprezentat de către împrumuturi pentru

investiții productive în Spania pentru sume de peste 15 milioane euro. Suma minimă ce

poate fi cerută prin această schemă de finanțare este 12,5 milioane euro. Acest serviciu

finanțare se adresează companiilor cu o cifră de afaceri peste 50 milioane euro și active

totale de peste 43 milioane euro, incluzând filialele.

Finanțare structurată. Acest serviciu oferă împrumuturi pentru proiecte în Spania în

domeniul energiei, infrastructurii sau al mediului, cu o valoare peste 15 milioane euro.

Finanțarea se adresează companiilor spaniole cu o cifră de afaceri din vânzări de peste 50

milioane euro și active totale peste 43 milioane euro, incluzând filialele.

Aprobări bancare. Acest serviciu garantează obligațiile financiare a unei instituții financiare

solide, care poate interveni în dezvoltarea unui proiect specific, favorizând entitățile publice

sau private, în special pentru proiecte internaționale. Suma minimă cerută de către ICO

pentru aprobările bancare este de aproximativ 10 milioane euro sau echivalentul în alte

monede.

Institutul de Credite Oficiale (ICO) are ca scop managementul capitalului de risc prin

AXIS, care oferă întreprinderilor instrumente de capital și quasi- capital pentru a-și finanța

creșterea. (https://www.ico.es/en/web/ico_en/capital-and-quasi-capital-instruments, accesat

16.06.2018)

FOND-ICOpyme are ca principal scop asigurarea suportului pentru planurile de

expansiune ale întreprinderilor, sub formă de finanțare și viziune în afaceri, pe termen lung.

Acest serviciu este destinat întreprinderilor care au trecut de etapa start-up și intenționează să

realizeze investiții de capital pentru a-și asigura creșterea. În această categorie se regăsesc start-

up-urile ale căror produse, procese sau servicii au un conținut tehnologic sau inovativ. În funcție

de perioada de maturitate a proiectului, împrumuturile pot avea o perioadă de până la șapte ani,

cu până la doi ani perioadă de plată a ratelor. Holdingul AXIS va deține pachetul minoritar, de

preferat împreună cu un alt investitor profesional. (https://www.ico.es/en/web/ico_en/fond-

icopyme, accesat 20.06.2018)

Fondurile investite vor fi utilizate pentru următoarele obiective

(https://www.ico.es/en/web/ico_en/fond-icopyme, accesat 20.06.2018):

Achiziția de active fixe-noi sau second-hand;

TVA asupra investițiilor;

Preluarea de întreprinderi;

Investiții în cercetare- dezvoltare- inovare.

https://www.ico.es/en/web/ico_en/capital-and-quasi-capital-instruments

https://www.ico.es/en/web/ico_en/fond-icopyme



Pagina 63 din 380

FOND-ICOinfraestruturas are ca scop participarea în proiecte care implică

(https://www.ico.es/en/web/ico_en/fond-icoinfraestructuras, accesat 20.06.2018):

Infrastructură de transport;

Energie;

Mediu;

Infrastructură socială.

FOND-ICOinfraestruturas poate finanța proiecte cu sume cuprinse între 10- 100

milioane euro pe proiect. În funcție de perioada de maturitate a proiectului, perioada de

finanțare poate ajunge până la 15 ani. Holdingul va deține pachetul minoritar.

(https://www.ico.es/en/web/ico_en/fond-icoinfraestructuras, accesat 20.06.2018)

FOND-ICO Global are scopul de a promova crearea de fonduri de capital de risc

gestionate de manageri privați pentru investiții în companii spaniole în toate etapele de

dezvoltare. Înregistrat la Comisia Națională a Securității Pieței, începând cu mai 2013, acesta

reprezintă primul fond public de capital de risc creat în Spania, cu un total de 1,2 miliarde euro,

cu scopul de a promova crearea fondurilor private de capital de risc, care să investească în

companiile spaniole în toate etapele dezvoltării acestora. Acest fond va fi catalizatorul pentru

crearea a peste 40 de fonduri private de capital de risc, mobilizând aproximativ 3 miliarde de

euro. Valoarea capitalului investit de către FOND- ICO Global în fondurile de capital de risc

depinde de etapa investiției, dar și de mărimea fondului.

(https://www.ico.es/en/web/ico_en/fond-ico-global, accesat 17.06.2018)

Institutul Creditelor Oficiale (ICO) a elaborat un Plan Strategic 2018- 2021, cu scopul

de a contribui la dezvoltarea economică a Spaniei. (https://www.ico.es/en/web/ico_en/strategic-

plan, accesat 20.06.2018)

Planurile de acțiune ale ICO în perioada 2018- 2021 cuprind

(https://www.ico.es/en/web/ico_en/strategic-plan, accesat 20.06.2018):

1. Noi parteneri internaționali și mecanisme pentru asistență în internaționalizarea

companiilor spaniole. Internaționalizarea companiilor prin serviciile instituțiilor financiare

internaționale, cum sunt brokerii, se va realiza prin produsul: 1.1. Canalul internațional

pentru IMM-uri și companii mari;

2. Creșterea eficientă a fondurilor ICO pentru îmbunătățirea condițiilor de finanțare ale

afacerii. ICO își va consolida rolul de canal preferat de către Instituțiile Financiare

Internaționale și, în special, de către Banca Europeană pentru Investiții, în companiile

spaniole. Produse: 2.1. Emiterea de obligațiuni și împrumuturi;

https://www.ico.es/en/web/ico_en/fond-icoinfraestructuras


https://www.ico.es/en/web/ico_en/fond-ico-global

https://www.ico.es/en/web/ico_en/strategic-plan



Pagina 64 din 380

3. Finanțarea în diverse monede pentru proiectele de investiții pe termen lung. ICO prevede

finanțarea proiectelor de investiții de interes național în moneda locală a regiunilor în care se

realizează investițiile. Produse: 3.1. Promovarea finanțării în alte monede pentru IMM-uri și

companii mari;

4. Promovarea investițiilor pe termen lung pentru companii și infrastructură. ICO va continua

finanțarea pe termen lung orientată către investiții productive atât la nivel național, cât și la

nivel internațional, în vederea creșterii afacerii și a gradului de internaționalizare a

companiilor spaniole. Produse: 4.1. Finanțarea investițiilor pe termen lung ale IMM-urilor;

4.2. Finanțarea investițiilor pe termen lung pentru proiecte de infrastructură;

5. Contribuția ICO la Planul de Investiții pentru Europa: maximizarea ”Planului Junker” în

Spania. ICO va facilita promovarea Fondurilor Europene pentru Investiții Strategice.

Produse: 5.1. Finanțarea infrastructurii și a altor proiecte publice (apă, eficiență

energetică, procesarea deșeurilor etc.); 5.2. Finanțarea platformelor pentru IMM-uri în

ceea ce privește eficiența energetică (pentru proiecte de eficiență energetică); 5.3. Alte

platforme pentru IMM-uri, cu acces facil la finanțarea unor proiecte mici de investiții.

6. Facilități de finanțare cu distribuirea riscului au ca scop alinierea la cele mai bune practici

europene, cu privire la combinarea fondurilor naționale cu cele europene, întărind

parteneriatul între ICO și Banca Europeană pentru Investiții. Produse: 6.1. Alte facilități de

finanțare specializate în distribuirea riscului, în sectoare în care accesul la finanțare este

dificil.

7. Contribuția la consolidarea portofoliilor și a securității. ICO dorește creșterea

împrumuturilor către companiile spaniole prin surse de finanțare alternative. Produse: 7.1.

Programul de achiziții securizate de către IMM-uri.

8. Orientarea activității ICO ca manager al fondurilor publice, în special în promovarea

exporturilor și a investițiilor în străinătate. Produse: 8.1. Finanțarea legată de fondurile

publice, în special pentru promovarea internaționalizării companiilor, operând ca o Agenție

Străină de Finanțare.

9. ICO, centru de excelență în sfaturi pentru sectorul public, prin promovarea platformelor de

investiții pentru IMM-uri. Produse: 9.1. Finanțarea platformei pentru salubritate și

tratamentul apei; 9.2. Alte platforme de finanțare, în vederea asistării implementării

proiectelor de investiții promovate de către sectorul public; 9.3. Acțiune împotriva

dezastrelor naturale- noi modele de acțiune pentru finanțarea publică a celor afectați de

dezastre naturale, bazată pe garanții parțiale de credit, pentru riscuri.

Pagina 65 din 380

10. Întărirea capitalului privat de riscuri. Produse: 10.1. FondICO Global, cu 1,5 miliarde

euro; 10.2. FondICO Infraestruturas; 10.3. Fondo Isabel Catollca (creșterea co-investiției

prin Business Angels, prin lansarea celui de-al doilea fond pentru 40 milioane euro); 10.4.

FondICO PYME, cu 250 milioane euro.

11. Promovarea culturii controlului intern, prin dezvoltarea automatizării și a proceselor IT,

concomitent cu adaptarea acestora la Planul Transformării Digitale a sectorului public.

12. Îmbunătățiri ale managementului strategic: guvernanță, evaluare și responsabilitate

socială, prin: studii și mecanisme de îmbunătățire, diagnosticul ex-ante asupra nevoilor

IMM-urilor, diagnosticul ex post asupra impactului activității ICO, continuarea

angajamentului social și de mediu.

2.2.4 Irlanda

Biroul de Evaluare a Creditelor a fost înființat în anul 2010 de către Guvern, cu scopul

furnizării unei evaluări simple și eficiente IMM-urilor, comercianților individuali, fermelor, al

căror demers de a obține un împrumut a fost respins de către bănci. Băncile pe care Biroul de

Evaluare a Creditelor le acoperă sunt: Allied Irish Bank, Banca Irlandei (Bank of Ireland),

PTSB, Ulster Bank.

La conducerea Biroului de Evaluare a Creditelor se află un fost director de bancă, fost

președinte al Institutului Bancherilor din Irlanda, numit de către Ministerul de Finanțe. De

asemenea, panelul de experți este format din: evaluatori de credite cu experiență, foști bancheri,

experți în restructurarea datoriilor. (http://www.creditreview.ie/about-us/, accesat 28.06.2018)

Principalul scop al Biroului de Evaluare a Creditelor constă în furnizarea unei opinii

independente și imparțiale, asupra viabilității afacerii pentru a genera suficiente lichidități în

vederea rambursării împrumutului. Biroul de Evaluare a Creditelor nu poate influența decizia

băncii cu privire la acordarea împrumutului. Totuși, banca fie se supune limitelor de risc

recomandate de Biroul de Evaluare a Creditelor sau, acordă explicații de ce nu procedează astfel.

Într-un procent de peste 90% susținute de către Biroul de Evaluare a Creditelor, băncile au

acceptat opinia acestuia și au dus la îndeplinire recomandările.

(http://www.creditreview.ie/about-us/, accesat 28.06.2018)

În analiza dosarului, Biroul de Evaluare a Creditelor va ține cont de următoarele aspecte

(http://www.creditreview.ie/review-process/, accesat 07.06.2018):

Experiența și capacitatea semnatarului;

Tendințele pe piața în care activează societatea (creștere sau scădere);

http://www.creditreview.ie/about-us/


http://www.creditreview.ie/review-process/

Pagina 66 din 380

Istoricul performanței afacerii (Profit, Cash flow);

Potențialul viitor (Profit previzionat; Cash flow previzionat);

Vânzările realizate;

Măsuri luate pentru îmbunătățirea situației afacerii;

Performanța întreprinderii;

Situația cu privire la vârsta celor care accesează împrumutul;

Activele și pasivele existente.

Biroul de Evaluare a Creditelor va emite un răspuns în patru până la șase săptămâni, timp

în care acesta va primi aplicația, va primi un răspuns de la bancă și va emite o opinie ulterior.

(http://www.creditreview.ie/review-process/, accesat 09.06.2018)

Biroul de Evaluare a Creditelor poate fi contactat prin telefon, în intervalul orar 9h00-

12h30 și 14h00-16h45, în fiecare zi de Luni până Vineri (excluzând sărbătorile legale), cu

următoarele obligații (http://www.creditreview.ie/wp-content/uploads/2018/05/Credit-Review-

Office-Client-Charter.pdf, accesat 29.06.2018):

Returnarea apelurilor sau a mesajelor telefonice în cel mult o zi lucrătoare;

Aflarea numelui și domeniul de lucru ale persoanei care realizează apelul;

Furnizarea informațiilor cerute de către Biroul de Evaluare a Creditelor;

Furnizarea informațiilor de contact aferente unui alt serviciu, în cazul în care Biroul de

Evaluare a Creditelor nu este abilitat pentru a soluționa cererea;

În cazul în care Biroul de Evaluare a Creditelor nu deține un răspuns, acesta va reveni cu un

telefon într-o zi lucrătoare.

Biroul de Evaluare a Creditelor poate fi contactat prin e-mail, având următoarele obligații

(http://www.creditreview.ie/wp-content/uploads/2018/05/Credit-Review-Office-Client-

Charter.pdf, accesat 29.06.2018):

Confirmarea de primire a corespondenței în termen de 3 zile lucrătoare de la recepționarea

mesajului;

Acordarea unui nume de contact și a unui număr de telefon, în cazul în care sunt relevante;

Utilizarea unui limbaj clar în răspunsul transmis către persoana care a transmis e-mailul.

Aplicațiile către Biroul de Evaluare a Creditelor se vor trimite în termen de 20 de zile

lucrătoare de la primirea scrisorii de respingere a împrumutului din partea băncii, în care se va

specifica opinia celui căruia i-a fost respins creditul, alături de abilitatea de a plăti împrumutul.

(http://www.creditreview.ie/how-to-apply/, accesat 10.07.2018)


http://www.creditreview.ie/wp-content/uploads/2018/05/Credit-Review-Office-Client-Charter.pdf




http://www.creditreview.ie/how-to-apply/

Pagina 67 din 380

Strategia Biroului de Evaluare a Creditelor are la bază următoarele obiective

(http://www.creditreview.ie/wp-content/uploads/2018/05/Statement-of-Strategy-for-the-Credit-

Review-Office.pdf, accesat 09.06.2018):

Facilitarea accesului la împrumuturi pentru IMM-uri și ferme eligibile. Biroul de Evaluare a

Creditelor va acorda oportunitatea IMM-urilor și fermelor, cărora li s-a refuzat un credit de

către bancă, să beneficieze de o nouă analiză a dosarului de către experți independenți. Orice

decizie asupra acordării unui credit de către o bancă, poate fi discutată. Biroul de Evaluare a

Creditelor poate influența decizia de acordare a unui credit unui IMM sau fermă de către o

bancă.

Îmbunătățirea vizibilității Biroului de Evaluare a Creditelor în rândul IMM-urilor și al

fermelor, prin: îmbunătățirea site-ului web în vederea simplificării procesului de aplicare și

îmbunătățirea accesului la notele de informare adresate IMM-urilor și fermelor; dezvoltarea

prezenței în Social Media; intensificarea prezenței la evenimete adresate IMM-urilor și

fermelor.

Monitorizarea pieței bancare adresate IMM-urilor și fermelor, alături de politica de

acordare a creditelor a băncilor, prin: rapoarte periodice cu privire la tendințele pe piața

împrumuturilor adresate IMM-urilor și fermelor; raportarea către Minister a împrumuturilor

acordate lunar IMM-urilor și fermelor; întâlniri trimestriale cu reprezentanți ai băncilor

pentru discuții asupra aspectelor care ar putea influența împrumuturile acordate IMM-urilor

și fermelor.

Alte resurse utile la care IMM-urile pot avea acces sunt

(http://www.creditreview.ie/useful-resources/, accesat 10.07.2018):

Ghidul IMM-urilor care doresc accesarea unui împrumut furnizează informații despre

oportunitățile de finanțare ale afacerii, informațiile pe care băncile le analizează atunci când

examinează dosarele de credit, informații despre prețul creditelor.

(http://www.creditreview.ie/wp-

content/uploads/2015/09/Guidance_to_SME__051212_final.pdf, accesat 20.07.2018)

Serviciul Financiar Ombudsman este un oficiu statutar care primește cereri din partea

consumatorilor în ceea ce privește interacțiunea cu furnizorii de credite.

Schema de Garantare a Creditului se adresează companiilor care se află în incapacitatea de

a accesa credite din cauza unui model de afaceri, piață, sector, tehnologii noi. Schema este

gestionată de către Departamentul Corporației Strategice Bancare a Irlandei, fiind

disponibile din partea băncilor participante: Bank of Ireland, Ulters Bank. Finanțarea

http://www.creditreview.ie/wp-content/uploads/2018/05/Statement-of-Strategy-for-the-Credit-Review-Office.pdf


http://www.creditreview.ie/useful-resources/

http://www.creditreview.ie/wp-content/uploads/2015/09/Guidance_to_SME__051212_final.pdf


Pagina 68 din 380

acordată este cuprinsă între 10 000 euro – 1 milion euro, cu un termen de plată până la 7 ani.

IMM-ul care a luat împrumutul plătește un procent anual de maxim 2% către Guvern, în

plus față de rata dobânzii plătită băncii. (https://sbci.gov.ie/sme-credit-guarantee-scheme-

cgs, accesat 20.07.2018)

Biroul întreprinderii locale furnizează sfaturi, informații și sprijin în deschiderea și

dezvoltarea afacerii. (https://www.localenterprise.ie/About-Us/Services/, accesat

20.07.2018)

Microfinance Ireland furnizează împrumuturi cuprinse între 2.000 euro-25.000 euro, pentru

propuneri comerciale viabile, care au fost refuzate de către bănci: împrumuturi pentru

lichidități; împrumuturi pentru expansiune; împrumuturi pentru start-up etc. Împrumuturile

pentru lichidități: credite cuprinse între 5.000 euro-25.000 euro; susțin necesarul de

lichidități și funcționarea zilnică a afacerii; nu există taxe, costuri ascunse; monitorizare

gratuită; perioada de 3 ani maxim; rate fixe. Împrumuturile pentru expansiune: credite

cuprinse între 5.000 euro- 25.000 euro; susțin planurile pe termen lung ale afacerii; nu există

taxe, costuri ascunse; monitorizare gratuită; perioada de 5 ani maxim, rate fixe.

Împrumuturile cu valoare scăzută: credite cuprinse între 2.000 euro-5.000 euro, pentru o

perioadă de până la 3 ani; cerințe pentru o documentație simplă; decizie luată în maxim 72

de ore; nu există taxe, costuri ascunse; rate fixe. Împrumuturi pentru start-up-uri: credite

cuprinse între 5.000 euro-25.000 euro; sprijin pentru înființare până la 18 luni; termenul este

de maxim 3 ani; pe perioada primelor 3 luni se va plăti doar dobânda; nu există taxe, costuri

ascunse; rate fixe; monitorizare gratuită până la 5 sesiuni. Împrumuturi cu valoare scăzută

pentru start-up-uri: credite cuprinse între 2.000 euro-25.000 euro; cerință pentru o

documentație simplă; termenul este de maxim 3 ani; decizie luată în maxim 72 de ore; nu

există taxe, costuri ascunse; rate fixe. (https://www.microfinanceireland.ie, accesat

19.07.2018)

Biroul de Credite Irlandez este o agenție de rating a creditelor, deținută și finanțată de

membrii săi, în mare parte, instituții financiare. Biroul de Credite Irlandez operează o bază

de date electronică asupra performanțelor creditelor. (http://www.icb.ie, accesat 20.07.2018)

2.2.5 Marea Britanie

Grupul de Lucru pentru Finanțarea Afacerii (Business Finance Taskforce) a fost creat în

anul 2011 de către reprezentanții celor mai mari șase bănci din Marea Britanie și Asociația

Britanică a Bancherilor în vederea asigurării unei creșteri sustenabile a țării. Grupul de lucru s-a

https://sbci.gov.ie/sme-credit-guarantee-scheme-cgs


https://www.localenterprise.ie/About-Us/Services/

https://www.microfinanceireland.ie/

http://www.icb.ie/

Pagina 69 din 380

angajat să creeze un Fond pentru Creșterea Afacerii în valoare de 1,5 miliarde de lire sterline în

vederea acordării de sprijin echitabil afacerilor din Marea Britanie.

(http://www.betterbusinessfinance.co.uk/images/pdfs/Business_Finance_Taskforce_report.pdf,

accesat 06.07.2018)

Grupul de Lucru pentru Finanțarea Afacerii a agreat un număr de 17 acțiuni

(http://www.betterbusinessfinance.co.uk/images/pdfs/Business_Finance_Taskforce_report.pdf,

accesat 06.07.2018):

1. Susținerea unei rețele de mentori în afaceri, prin colaborarea cu grupuri de afaceri pentru

oferirea de servicii gratuite IMM-urilor din Marea Britanie;

2. Îmbunătățirea serviciilor oferite micro- întreprinderilor (afaceri cu mai puțin de 10 angajați

și o cifră de afaceri sub 2 milioane euro), prin inserarea într-un nou Cod al Împrumuturilor,

nivelurile de servicii oferite de către bănci și, crearea unor surse adiționale de ajutor și

consultanță.

3. Publicarea principiilor pentru acordarea de împrumuturi, prin care să se stabilească

standardele minime pe care întreprinderile mijlocii și mari să le îndeplinească, atunci când

apelează la bănci pentru împrumuturi și alte servicii.

4. Stabilirea unui proces transparent al cererilor, în momentul în care creditarea este respinsă,

prin monitorizarea independentă a procesului decizional de către evaluatori seniori

independenți, care vor publica rezultatele analizei, asigurându-se astfel că fiecare bancă a

creat un proces echitabil de obținere a creditării.

5. Inițierea unui dialog pre-finanțare cu 12 luni înainte de scadența fiecărui împrumut la

termen, care va include o analiză a afacerii și a nevoii de refinanțare, alături de o evaluare a

ceea ce ar trebui să fie în realitate, în vederea maximizării șanselor de refinanțare ale

prospectului.

6. Investiții de 1,5 miliarde lire sterline într-un nou Fond pentru Creșterea Afacerii, ce va fi

înființat într-un număr de ani în vederea umplerii golului din piață și a furnizării de capital

pentru afacerile viabile, care doresc să realizeze investiții și să crească.

7. Sprijinirea Schemei de Garantare a Finanțării Întreprinderii, implementând schimbările

adoptate de către Guvern.

8. Îmbunătățirea accesului întreprinderilor mijlocii la piața creditelor, prin implicarea mult

mai activă în grupurile de afaceri.

9. Îmbunătățirea accesului la finanțarea comerțului, prin campanii de conștientizare adresate

IMM-urilor și ajustări legislative.

http://www.betterbusinessfinance.co.uk/images/pdfs/Business_Finance_Taskforce_report.pdf


Pagina 70 din 380

10. Indicarea unor surse alternative de finanțare, acordând clienților informații și sfaturi în

cazul în care împrumutul le este refuzat, despre soluții alternative de finanțare pe care le pot

analiza.

11. Îmbunătățirea accesului la credite pentru marea parte a economiei, prin colaborări cu

autoritățile, astfel încât piața en gross să poată suporta creditarea.

12. Finanțarea și publicarea constantă a unui sondaj independent, pe baza unei metodologii

agreată de Guvern și de grupurile de afaceri, asupra cererii și furnizării de credite.

13. Stimularea obținerii bazei de date cu privire la creditare din industrii variate, la nivel

național și regional.

14. Realizarea de evenimente la nivel regional cu grupuri de afaceri, pentru favorizarea

întâlnirilor între clienți, grupurile de afaceri și reprezentanți ai băncilor pentru răspunsuri la

întrebări și informații cu privire la serviciile disponibile.

15. Îmbunătățirea informării clienților, astfel încât clienții să înțeleagă ce produse le satisfac

mai bine nevoile.

16. Găzduirea unui site web dedicat comasării mai multor surse de informații, astfel încât

clienții să poată accesa cu ușurință informația dorită. Acest site va conecta și rețelele de

mentorat.

17. Stabilirea unei mese rotunde asupra finanțării afacerii, în care reprezentanții seniori ai

băncilor și ai grupurilor de afaceri să se întâlnească în mod constant pentru a discuta și

dezbate tendințele, a identifica principalele arii de preocupare, a se asigura că problemele

sunt analizate și a facilita implementarea inițiativelor Grupului de lucru.

Grupul Finanțarea unei Afaceri mai Bune (Better Business Finance) a fost creat pentru a

pune în aplicare recomandările Grupului de Lucru pentru Finanțarea Afacerii. Grupul

Finanțarea unei Afaceri mai Bune oferă informații imparțiale și sprijin pentru afaceri și

antreprenori care doresc sa se dezvolte și să crească, indiferent dacă întreprinderea caută

finanțare, își începe activitatea sau dorește să realizeze activități de export. Grupul Finanțarea

unei Afaceri mai Bune a fost înființat în anul 2011 de către următoarele instituții: Barclays,

HSBC, RBS, Lloyds și Santander, fiind administrat de către UK Finance, în colaborare cu

partenerii de afaceri și cei financiari. (http://www.betterbusinessfinance.co.uk/bbf/about_us,

accesat 07.07.2018)

Alte surse de finanțare (http://www.betterbusinessfinance.co.uk/finance, accesat

02.07.2018):

http://www.betterbusinessfinance.co.uk/bbf/about_us

http://www.betterbusinessfinance.co.uk/finance

Pagina 71 din 380

Outer Hebrides Fisheries Support Scheme are ca principal scop finanțarea pentru

cumpărarea vaselor pentru pescuit.

South East Seed Fund, cu scopul de a finanța companii care dețin un puternic capital

intelectual sau o diferențiere pe piață, cu potențial de creștere: digital media, producție

avansată, tehnologii curate etc. (http://www.thefsegroup.com/south-east-seed-fund/, accesat

02.07.2018)

Cumbria Waste Management Environment Trust oferă finanțare pentru proiecte de mediu.

(http://www.cwmet.org.uk/index.html, accesat 02.07.2018)

Conservation Grants, adresate fermierilor din Țara Galilor, care pot obține suport financiar

pentru proiecte care implică grija pentru viața în sălbăticie, habitate, aspecte istorice și

culturale ale pământului.

De asemenea, întreprinderile pot obține finanțare prin intermediul unui broker

independent aprobat, din Marea Britanie. Fondul de Ajutor pentru Afacerile din Marea Britanie

(Helping Fund UK Business) a fost creat în anul 1992 de către Asociația Națională a Brokerilor

pentru Finanțare Comercială. Brokerul pentru finanțarea comercială va avea rolul de intermediar

între proprietarul afacerii și instituțiile care pot acorda finanțare.

(http://www.findsmefinance.co.uk, accesat 03.07.2018)

Cele mai importante instituții financiare din Marea Britanie au creat o rețea de mentori

în afaceri în Marea Britanie. Portalul www.mentorsme.co.uk (accesat 08.07.2018) reprezintă

primul portal specializat pentru afacerile care doresc servicii de mentorat. Mentorii în afaceri

sunt angajați sau pensionari din cadrul sistemului bancar, care doresc să lucreze voluntar în

cadrul organismelor de mentorat non- profit. Toți mentorii în afaceri urmează un program de

training susținut de către UK Skills Sector Body for Enterprise and Business Support, format din

cursuri în: comunicare, legislație, sănătate, securitate, finanțare, contabilitate, cercetări de piață,

servicii adresate clienților, marketing. (http://www.betterbusinessfinance.co.uk/support/

post/how-a-mentor-can-help, accesat 04.07.2018)

2.2.6 Luxembourg

Societatea Națională de Credit și Investiții din Luxembourg este o intituție bancară

publică specializată în finanțarea pe termen mediu și lung a întreprinderilor din Luxembourg.

Acesta acordă (https://www.snci.lu/snci/, accesat 05.07.2018):

Împrumuturi pentru investiții. La aceste credite au acces IMM-urile. Creditele pentru

investiții sunt acordate pentru finanțarea activelor corporale și necorporale amortizabile, dar

http://www.thefsegroup.com/south-east-seed-fund/

http://www.cwmet.org.uk/index.html

http://www.findsmefinance.co.uk/

http://www.mentorsme.co.uk/

http://www.betterbusinessfinance.co.uk/support/%20post/how-a-mentor-can-help

http://www.betterbusinessfinance.co.uk/support/%20post/how-a-mentor-can-help

https://www.snci.lu/snci/

Pagina 72 din 380

și terenuri, care servesc exclusiv scopurilor profesionale. Creditul pentru investiții poate

atinge un procent cuprins între 25%-60% din costul investiției eligibile. Investiția minimă

este de 12.500 euro, în timp ce suma maximă acordată pentru un proiect este de 2.500.000

euro. Durata maximă a creditului este de 10 ani. În cazul înființării de întreprinderi sau al

operațiunilor care vizează transmiterea sau relocarea întreprinderilor, achiziția sau

extinderea notabilă de imobile, durata poate fi extinsă la 14 ani. Rata dobânzii este fixă pe

toată durata creditului pentru investiții, aceasta fiind de 1,5%. Rambursarea împrumutului se

face prin rate trimestriale constante. De obicei se cer investitorilor garanții reale sau

personale. Cererile de credite pentru investiții se vor face prin intermediari, reprezentați de

băncile agreate. (https://www.snci.lu/produits/, accesat 01.07.2018)

Împrumuturi directe Cercetare, Dezvoltare și Inovare. Beneficiarul unui astfel de împrumut

este o întreprindere inovatoare, care va dezvolta și comercializa produse/ servicii, precedate

de moduri de organizare noi sau îmbunătățite substanțial, diferențiate față de stadiul

tehnologic din sectorul avut în vedere și, care prezintă un risc de eșec tehnologic sau

industrial. Caracterul inovator trebuie să fie de natură tehnologică, cu excepția măsurilor

care privesc protecția mediului, mediile naturale, umane și de lucru. Suma împrumutului nu

va depăși 250.000 euro, cofinanțarea fiind de maxim 40% din costul total eligibil, ținând

cont de dimensiunile proiectului și a întreprinderii. Durata împrumutului este de maxim 10

ani. În general, pentru împrumuturile pe termen mediu durata este de 5 ani, în timp ce pentru

împrumuturile pe termen lung, durata este cuprinsă între 6-10 ani. Rata dobânzii este în

prezent de 2,5% pentru împrumuturile pe termen mediu și 3% pentru împrumuturile pe

termen lung. (https://www.snci.lu/produits/pret-direct-rdi/, accesat 30.06.2018)

Credite pentru întreprinderi inovatoare. Beneficiarul unui astfel de împrumut este o

întreprindere inovatoare, care va dezvolta și comercializa produse/ servicii, precedate de

moduri de organizare noi sau îmbunătățite substanțial, diferențiate față de stadiul tehnologic

din sectorul avut în vedere și, care prezintă un risc de eșec tehnologic sau industrial.

Caracterul inovator trebuie să fie de natură tehnologică. Suma împrumutului nu va depăși 1

500.000 euro, cu o cofinanțare maximă de 35% din costul total eligibil, ținând cont de

dimensiunile proiectului și a întreprinderii. Durata împrumutului este de maxim 10 ani.

Remunerația este fixată de către Consiliul de Administrație al Societății Naționale de Credit

și Investiții din Luxembourg. Aceasta este compusă din două elemente: remunerația primei

tranșe va fi în funcție de riscul de succes al proiectului și o taxă fixă pentru a doua tranșă, în

https://www.snci.lu/produits/

https://www.snci.lu/produits/pret-direct-rdi/

Pagina 73 din 380

funcție de evoluția pieței de capitaluri. (https://www.snci.lu/produits/pret-entreprises-

novatrices/, accesat 20.07.2018)

Împrumuturi pentru înființare- transmitere a IMM-urilor nou înființate sau preluări.

Beneficiarii care doresc să beneficieze de astfel de împrumuturi trebuie să prevadă o

participare din fonduri proprii de 15% din suma eligibilă. Aceste împrumuturi sunt destinate

cofinanțării cheltuielilor corporale și necorporale necesare pentru realizarea planului de

afaceri pentru IMM-urile nou create sau preluate. Suma acordată drept împrumut nu poate fi

inferioară pragului de 5.000 euro și nici superioară pragului de 250.000 euro. Durata acestor

tipuri de împrumuturi este în general de 7 ani, cu o rată a dobânzii de 4%. Rambursarea

împrumutului se face prin rate trimestriale constante. O perioadă de grație inițială între șase

și douăsprezece luni poate fi acordată. Rambursările anticipate ale împrumutului se pot face

fără penalizări sau taxe suplimentare. (https://www.snci.lu/produits/pret-creation-reprise/,

accesat 04.07.2018)

Finanțări pentru întreprinderile din Luxembourg care doresc să se dezvolte pe piețele din

străinătate. Aceste împrumuturi se adresează întreprinderilor din Luxembourg care doresc

să se implanteze în străinătate, în cadrul politicii de dezvoltare și cucerire de noi piețe. Sunt

eligibile investițiile în echipamente de producție sau imobile cu scopuri profesionale, dar și

investițiile sub forma achiziționării de părți sociale în vederea preluării controlului unei

întreprinderi existente. Proiectul va avea o limită maximă de 2.500.000 euro. Finanțarea

primită din partea Societății Naționale de Credit și Investiții din Luxembourg va fi de maxim

50% din investiție. Durata împrumutului nu poate depăși 10 ani.

(https://www.snci.lu/produits/financement-etranger/, accesat 05.07.2018)

Împrumuturi pe termen mediu și lung. De aceste împrumuturi pot beneficia întreprinderile

industriale, dar și întreprinderile prestatoare de servicii, ale căror fonduri proprii se ridică la

cel puțin 25 000 euro. Creditele pentru investiții sunt acordate pentru finanțarea activelor

corporale și necorporale amortizabile, dar și terenuri, care servesc exclusiv scopurilor

profesionale. Proiectul de investiții pentru care se cere finanțare pe termen mediu și lung

trebuie să fie de cel puțin 100.000 euro. Suma împrumutului ce poate fi acordată este

cuprinsă între 25.000 euro – 10.000.000 euro, excepție fac cazurile în care se primește

aprobarea din partea Ministerelor Finanțelor și Economiei. Intervenția Societății Naționale

de Credit și Investiții din Luxembourg variază între 25%-30% din costul investiției eligibile.

Durata împrumutului este de maxim 10 ani. În general, pentru împrumuturile pe termen

mediu durata este de 5 ani, în timp ce pentru împrumuturile pe termen lung, durata este

https://www.snci.lu/produits/pret-entreprises-novatrices/


https://www.snci.lu/produits/pret-creation-reprise/

https://www.snci.lu/produits/financement-etranger/

Pagina 74 din 380

cuprinsă între 6-10 ani. Rata dobânzii este în prezent de 2% pentru împrumuturile pe termen

mediu și 2,5% pentru împrumuturile pe termen lung. Rambursarea împrumutului se face

prin rate trimestriale constante. Rambursările anticipate ale împrumutului se pot face fără

penalizări sau taxe suplimentare. (https://www.snci.lu/produits/pret-moyen-long-terme/,

accesat 05.07.2018)

Împrumuturi pentru dezvoltarea indirectă sunt acordate prin intermediul băncilor agreate de

Societatea Națională de Credit și Investiții din Luxembourg. Beneficiarii acestui tip de

împrumut sunt întreprinderile care realizează un proiect de expansiune, înlocuire, inovație,

creare sau preluare. Creditele pentru investiții sunt acordate pentru finanțarea activelor

corporale și necorporale amortizabile, dar și terenuri, care servesc exclusiv scopurilor

profesionale. Suma ce poate fi acordată drept împrumut este cuprinsă între 12.500 euro –

10.000.000 euro. Contribuția Societății Naționale de Credit și Investiții din Luxembourg nu

poate depăși 40% din costul eligibil. Cofinanțarea din partea beneficiarului de credit este de

minim 20%. Durata maximă de rambursare este de 10 ani. Rata dobânzii este în prezent de

2% pentru împrumuturile pe termen mediu și 2,5% pentru împrumuturile pe termen scurt.

Rambursarea împrumutului se face prin rate trimestriale constante. O perioadă de grație

inițială de maxim 3 ani poate fi acordată. Rambursările anticipate ale împrumutului se pot

face fără penalizări sau taxe suplimentare. (https://www.snci.lu/produits/pret-indirect-

developpement/, accesat 05.07.2018)

Împrumutul participativ poate fi acordat pentru promovarea înființării, extinderii,

convertirii, reorientării și raționalizării întreprinderilor industriale, artizanale sau prestatoare

de servicii. Suma împrumutului se va fixa de către Consiliul de Administrație al Societății

Naționale de Credit și Investiții din Luxembourg, necesitând o aprobare din partea

Ministerelor de Finanțe și de Economie. Durata maximă a împrumutului este de 10 ani.

Rambursarea împrumuturilor are la bază un plan de amortizare fixat prin contract. Planul de

amortizare poate prevede o perioadă de grație pentru rambursarea capitalului, ținând cont de

situația întreprinderii beneficiare. Garanții reale sau personale pot fi cerute.

(https://www.snci.lu/produits/pret-participatif/, accesat 06.07.2018)

Preluările întreprinderilor industriale și comerciale. Suma împrumutului se va fixa de către

Consiliul de Administrație al Societății Naționale de Credit și Investiții din Luxembourg,

necesitând o aprobare din partea Ministerelor de Finanțe și de Economie. Societatea

Națională de Credit și Investiții din Luxembourg definește și pune în aplicare o politică de

investiții specifică. Societatea Națională de Credit și Investiții din Luxembourg are același

https://www.snci.lu/produits/pret-moyen-long-terme/

https://www.snci.lu/produits/pret-indirect-developpement/


https://www.snci.lu/produits/pret-participatif/

Pagina 75 din 380

drepturi ca și acționarii sau asociații societății. Preluarea este limitată în timp.

(https://www.snci.lu/produits/participation/, accesat 03.07.2018)

Societatea Națională de Credit și Investiții din Luxembourg realizează operațiuni din

fonduri proprii, fie direct prin împrumuturi participative, prin intermediul filialei CD-PME S.A.

sau prin intermediul societăților de finanțare la care deține acțiuni. (https://www.snci.lu/snci/,

accesat 03.07.2018)

CD-PME este o societate cu capital social de 4,96 milioane euro, care este deținută de

către Societatea Națională de Credit și Investiții din Luxembourg (50%). Cealaltă jumătate este

deținută de 5 bănci: Banque et Caisse d’Epargne de l’Etat, BGL BNP Paribas, Banque

Internationale à Luxembourg, ING Luxembourg, Raiffeisen Bank. CD- PME dispune de două

moduri de intervenție: Participația directă în societățile de capitaluri sau subscrierea la emisiuni

de obligațiuni convertibile în acțiuni. Suma pe care CD- PME o poate finanța este limitată la

300 000 euro pe proiect. (https://www.snci.lu/produits/cd-pme/, accesat 05.07.2018)

2.2.7 Germania

Guvernul Germaniei a anunțat înființarea Mediatorului Național de Credite în anul

2009, în efortul de a impulsiona creditarea întreprinderilor. Mediatorului Național de Credite a

fost gândit ca un instrument temporar la scăderea creditării ca urmare a crizei economice. Așa

cum a fost planificată inițial, acest instrument a fost eliminat treptat la sfârșitul anului 2011.

Mediatorul Național de Credite a beneficiat de un buget de 3,4 milioane de euro. Mediatorul

Național de Credite a funcționat în strânsă colaborare cu Camerele de Comerț din Germania și

Instituțiile de Credit. În procesul medierii, Mediatorul Național de Credite a colaborat cu entități

profesionale, dar și cu instituții de dezvoltare a proiectelor, care aveau posibilitatea să ofere

oprtunități de finanțare. Camerele de Comerț din Germania au stabilit panele pentru mediere, cu

implicarea actorilor importanți, în situația în care negocierea dintre întreprindere și bancă

devenea dificilă. (https://www.oecd-ilibrary.org/docserver/24072c0d-

en.pdf?expires=1531243795&id=id&accname=guest&checksum=6B11303A604D44D3EB961

E0C09A830A4, accesat 04.07.2018)

2.2.8 Italia

Asociația Italia Start-up și Grupul de Garanții au creat un portal dedicat susținerii

finanțării publice a start-up-urilor. Portalul oferă un serviciu de monitorizare (o hartă

interactivă) a organizațiilor cu rolul în sprijinirea unor companii nou- înființate de înaltă

tehnologie, cu potențial de creștere. (http://www.finanziamentistartup.eu, accesat 09.07.2018)

https://www.snci.lu/produits/participation/


https://www.snci.lu/produits/cd-pme/

https://www.oecd-ilibrary.org/docserver/24072c0d-en.pdf?expires=1531243795&id=id&accname=guest&checksum=6B11303A604D44D3EB961E0C09A830A4



http://www.finanziamentistartup.eu/

Pagina 76 din 380

2.2.9 Letonia

ALTUM reprezintă o instituție de finanțare deținută de Stat, care oferă ajutor pentru

diferite grupuri țintă prin intermediul uneltelor financiare. Pe de altă parte, ALTUM dezvoltă și

implementează programe de ajutor de stat pentru a compensa situațiile care nu pot fi soluționate

de către instituțiile financiare private. Acționarii ALTUM sunt reprezentați de către: Ministerul

Finanțelor (40%), Ministerul Economiei (30%) și Ministerul Agriculturii (30%).

(https://www.altum.lv/en/about-altum/what-we-are/, accesat 05.07.2018) În echipa de

management a ALTUM se află membri cu experiență în domeniul bancar și în administrația

publică. (https://www.altum.lv/en/about-altum/management-and-structure/, accesat 08.07.2018)

ALTUM oferă următoarele servicii (https://www.altum.lv/en/about-altum/what-we-are/,

accesat 05.07.2018):

Credite și garanții asupra creditelor;

Asigurare pentru activitățile de export;

Investiții în fonduri de capital de risc;

Sprijin nefinanciar sub forma: consultațiilor, educației, mentoratului etc.

Pentru a implementa programele de ajutor de stat, ALTUM cooperezaă cu diverse

instituții (https://www.altum.lv/en/about-altum/our-partners/, accesat 09.07.2018):

Ministerul Agriculturii (http://www.zm.gov.lv/en/, accesat 09.07.2018);

Ministerul de Finanțe (http://www.fm.gov.lv/en/, accesat 09.07.2018);

Ministerul de Economie;

Agenția de Investiții și Dezvoltare din Letonia (http://www.liaa.gov.lv/en, accesat

09.07.2018);

Centrul Letonian de Consultanță și Dezvoltare Rurală (http://new.llkc.lv/lv/latvian-rural-

advisory-and-training-centre, accesat 09.07.2018);

Asociația Băncilor Comerciale din Letonia (https://www.lka.org.lv/en/, accesat 09.07.2018);

Asociația Capital Privat și Capital de Risc din Letonia (http://www.lvca.lv/lv, accesat

08.07.2018);

Camera de Comerț și Industrie a Letoniei (http://www.chamber.lv/en, accesat 09.07.2018);

LLKA- servicii oferite de societățile cooperative în agricultură (http://www.llka.lv/en/,

accesat 02.07.2018);

https://www.altum.lv/en/about-altum/what-we-are/

https://www.altum.lv/en/about-altum/management-and-structure/


https://www.altum.lv/en/about-altum/our-partners/

http://www.zm.gov.lv/en/

http://www.fm.gov.lv/en/

http://www.liaa.gov.lv/en

http://new.llkc.lv/lv/latvian-rural-advisory-and-training-centre


https://www.lka.org.lv/en/

http://www.lvca.lv/lv

http://www.chamber.lv/en

http://www.llka.lv/en/

Pagina 77 din 380

Uniunea Parlamentul Fermierilor (http://zemniekusaeima.lv/en/about-us/, accesat

03.07.2018);

LALRG- Asociația Letoniană a Autorităților Locale și Regionale (http://www.lps.lv/en,

accesat 09.07.2018);

Flyfund- fond de investiții în companii profitabile cu un model de afaceri de succes

(http://www.flycap.lv/en, accesat 09.07.2018);

BaltCap- investitor în capital privat și capital de risc din Statele Baltice (Estonia, Letonia,

Lituania) (http://www.baltcap.com, accesat 09.07.2018);

Norvik Banka (https://www.norvik.eu/en/corporate-clients, accesat 05.07.2018);

Meridian Trade Bank (https://www.mtbank.eu/en_LV/legal_services/, accesat 03.07.2018);

Krediidipank – bancă activă doar pe piața din Estonia, începând cu 14.06.2017

(http://ekp.lv/eng/index-eng.html, accesat 05.07.2018);

UniCredit Leasing (https://www.unicredit.lv/en/leasing-individuals/, accesat 06.07.2018);

EIB Group a dezvoltat instrumentul de finanțare InnovFin SME Guarantee, cu scopul de a

îmbunătăți accesul la finanțarea datoriilor a IMM-urilor inovative prin reducerea riscului de

creditare și a consumului de capital. InnovFin SME Guarantee face parte din Fondul

European pentru Investiții Europene (EFSI), o inițiativă comună a Comisiei Uniunii

Europene și a EIB Group (https://www.opbank.lv/doc/matias%20(1).pdf, accesat

09.07.2018);

Danske Bank;

LPB Bank (http://www.lpb.lv/en/Loans, accesat 09.07.2018);

BlueOrange- produse financiare (https://www.blueorangebank.com/en/index, accesat

05.07.2018);

Investiciju Banka – bancă de investiții (http://www.ribbank.com/en/about_the_bank, accesat

06.07.2018);

Citadele Group- grup financiar pentru indivizi și companii, oferind un întreg portofoliu

bancar, servicii de management a capitalului financiar și privat în Letonia și la nivel

internațional (https://www.cblgroup.com/en/, accesat 09.07.2018);

SEB Bank- instituție financiară (https://www.seb.lv/eng/business, accesat 09.07.2018);

Swedbank- instituție financiară (https://www.swedbank.lv/business/finance/start, accesat

09.07.2018);

http://zemniekusaeima.lv/en/about-us/

http://www.lps.lv/en

http://www.flycap.lv/en

http://www.baltcap.com/

https://www.norvik.eu/en/corporate-clients

https://www.mtbank.eu/en_LV/legal_services/

http://ekp.lv/eng/index-eng.html

https://www.unicredit.lv/en/leasing-individuals/

https://www.opbank.lv/doc/matias%20(1).pdf

http://www.lpb.lv/en/Loans

https://www.blueorangebank.com/en/index

http://www.ribbank.com/en/about_the_bank

https://www.cblgroup.com/en/

https://www.seb.lv/eng/business

https://www.swedbank.lv/business/finance/start

Pagina 78 din 380

Luminor Bank- instituție financiară (https://www.luminor.lv/lv/luminor-stasts, accesat

08.07.2018);

KredEx- servicii financiare pentru întreprinderile care doresc o dezvoltare rapidă și

expansiunea pe piețe internaționale (http://kredex.ee/en/, accesat 09.07.2018);

Invega- servicii financiare care promovează creșterea și competitivitatea afacerilor letoniene

(http://invega.lt/en/about-invega/purposes-of-activities/, accesare 09.07.2018);

AECM- Asociația Europeană a Instituțiilor de Garantare (http://aecm.eu, accesat

09.07.2018);

Rețeaua Instituțiilor Financiare pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii

(http://www.nefi.eu/nefi/, accesat 05.07.2018);

Alianța Industriilor Creative Regionale (https://www.altum.lv/en/rcia/, accesat 20.07.2018);

Fondul European pentru Investiții (http://www.eif.org/what_we_do/index.htm, accesat

09.07.2018);

Principalele servicii oferite start-up-urilor sunt

(https://www.altum.lv/en/services/business-start-ups/, accesat 20.07.2018):

Împrumuturi pentru start-up-uri. Sumele destinate start-upurilor sunt cuprinse între 2 000

euro- 150 000 euro pentru maxim 10 ani. Pentru proiecte care vizează cumpărarea,

construcția și renovarea proprietăților, termenul este de până la 15 ani. Rata anuală a

dobânzii este fixă: 3- 7%, la care se adaugă o taxă din partea Trezoreriei Statului. Pentru

împrumuturi sub 7 000 euro, contribuția proprie este 0%. Pentru împrumuturi peste 7 000

euro, contribuția proprie este de 10% din finanțarea primită

(https://www.altum.lv/en/services/business-start-ups/business-start-up-programme/about-

the-programme/, accesat 21.07.2018);

Împrumuturi pentru micro- întreprinderi. Suma maximă care poate fi accesată prin credit

este de 14.300 euro pentru investiții și până la 7.200 euro pentru active curente. Împrumutul

are rate fixe anuale, cuprinse între 5% și 8%. Perioada de acordare a împrumutului este de 5

ani. Pentru proiectele care depășesc 7.200 euro, contribuția proprie va fi de cel puțin 10%

din valoarea proiectului. Pentru a putea beneficia de împrumut, este necesară o garanție

privată din partea antreprenorului. (https://www.altum.lv/en/services/business-start-

ups/micro-loans1/about-the-programme/, accesat 14.07.2018);

Împrumuturi pentru Proiecte Co-finanțate de către ”Business Angels”. Programul pilot a

fost implementat până la data de 1 aprilie 2018, având fonduri alocate în valoare de 3

milioane de euro. Cu ajutorul ALTUM (60%) și al ”Business Angels” (40%), se va acorda o

https://www.luminor.lv/lv/luminor-stasts

http://kredex.ee/en/

http://invega.lt/en/about-invega/purposes-of-activities/

http://aecm.eu/


https://www.altum.lv/en/rcia/


https://www.altum.lv/en/services/business-start-ups/

https://www.altum.lv/en/services/business-start-ups/business-start-up-programme/about-the-programme/


https://www.altum.lv/en/services/business-start-ups/micro-loans1/about-the-programme/


Pagina 79 din 380

finanțare mai mare pentru start-up-uri. Termenul de plată este de 8 ani pentru investiții și de

până la 5 ani pentru capitalul de lucru. Pentru un proiect se poate acorda până la 150.000

euro, cu excepția industriilor, care au reglementat un buget de 43 000 euro. Dacă mai mult

de un ”Business Angel” investește într-un proiect, ALTUM poate acorda un împrumut

maxim de 250.000 euro. (https://www.altum.lv/en/services/business-start-ups/Loans-for-

Business-Angels-Co-financed-Projects/about-the-project/, accesat 20.07.2018);

Programul pentru Capitalul de risc al start-up-urilor. Companiile vor primi sprijin în două

stadii: pentru dezvoltare, până la 250.000 euro/ companie; investiții în capital de risc, până la

2, 1 milioane euro/ companie. Termenul investiției este între 4- 5 ani. Investitorul devine un

partener de afaceri al companiei, întreprinderea beneficiind de experiența și cunoștințele

acestuia. (https://www.altum.lv/en/services/business-start-ups/seed-and-start-up-

capital/about-the-programme/, accesat 09.07.2018)

Finanțare pentru trei fonduri de accelerare: Buildit Letonia Accelerator, program dedicat

pentru start-up-urile din domeniul ”Internetul lucrurilor” (Internet of Things) și hardware din

întreaga lume; Commercial Reactor fund, destinat start-up-urilor cu o tehnologie avansată,

cu o echipă reprezentată de cel puțin doi oameni: un antreprenor și un dezvoltator

tehnologic; Overkill Ventures, un fond destinat noilor companii din domeniul eficienței

mediului de lucru și automatizare, care au înregistrat deja venituri pe piață și, care vor fi

ghidate de antreprenori cu experiență, investitori și experți din industrie

(https://www.altum.lv/en/services/business-start-ups/accelerator-funds-

programme/acceleration-funds/, accesat 10.06.2018);

Programul pentru antreprenoriat social. Valoarea grantului pentru un proiect de

antreprenoriat este cuprinsă între 5.000 euro și 200.000 euro, oferit pentru începerea sau

extinderea antreprenoriatului social (idee de afaceri viabilă, cu o influență pe termen lung

semnificativă) (https://www.altum.lv/en/services/business-start-ups/Social-

Entrepreneurship-Programme/about-the-social-entrepreneurship-programme/, accesat

28.06.2018);

Principalele servicii oferite start-up-urilor sunt

(https://www.altum.lv/en/services/enterprises/, accesat 20.07.2018):

Mirco Împrumuturi. Suma maximă a împrumutului este 24.300 euro pentru investiții și, până

la 7.200 pentru active curente. Rata anuală a dobânzii este cuprinsă între 5%-8%, cu un

termen de plată de până la 5 ani. Proprietarul afacerii va avea o cofinanțare de cel puțin 10%

din valoarea împrumutului, dacă suma depășește 7.200 euro. Se cere o garanție privată din

https://www.altum.lv/en/services/business-start-ups/Loans-for-Business-Angels-Co-financed-Projects/about-the-project/


https://www.altum.lv/en/services/business-start-ups/seed-and-start-up-capital/about-the-programme/


https://www.altum.lv/en/services/business-start-ups/accelerator-funds-programme/acceleration-funds/


https://www.altum.lv/en/services/business-start-ups/Social-Entrepreneurship-Programme/about-the-social-entrepreneurship-programme/


https://www.altum.lv/en/services/enterprises/

Pagina 80 din 380

partea antreprenorului. Se poate accesa împrumutul înainte de înființarea întreprinderii.

(https://www.altum.lv/en/services/enterprises/loans/micro-loans/about-the-programme/,

accesat 09.06.2018);

Micro Împrumuturi pentru IMM-uri. Se poate acorda un împrumut de până la 25.000 euro

pentru implementarea de proiecte viabile. Termenul împrumutului este de până la 8 ani

pentru împrumuturi de investiții și de până la 5 ani pentru active curente. Rata fixă a dobânii

este cuprinsă între 5%-7%, la care se adaugă o taxă de Trezorerie. Coparticipația

antreprenorului va fi de 10% din valoarea proiectului, în cazul în care aceasta este mai mare

de 7.000 euro. (https://www.altum.lv/en/services/enterprises/loans/sme-micro-loans/about-

the-programme/, accesat 15.07.2018);

Împrumuturi pentru dezvoltarea IMM-urilor. Sunt împrumuturi pentru investiții și capital de

lucru până la valoarea de 3.850.000 euro/ antreprenor. Suma maximă a împrumutului de

investiții este de 2.850.000 euro, dar nu mai mult de 90% din costul total al proiectului.

Suma maximă pentru capitalul de lucru este de 1.000.000 euro și 285.000 euro pentru

proiecte de pescuit și acvacultură. Maturitatea împrumutului pentru investiții este între 2- 15

ani. Maturitatea împrumutului pentru capital de lucru este între 2- 5 ani. Rata fixă a dobânzii

pleacă de la 3% + EURIBOR la 6 luni. Cofinanțarea antreprenorului este de cel puțin de

10% din costul total al proiectului. Scopul împrumutului constă în dezvoltarea

întreprinderilor care furnizează servicii agricole, în cazul în care finanțarea de către instituții

de credit nu este posibilă, din cauza unor factori de risc ridicați.

(https://www.altum.lv/en/services/enterprises/loans/sme-growth-loans/about-the-

programme/, accesat 25.06.2018);

Împrumuturi pentru co-finanțare sunt utilizate pentru co-finanțarea unui împrumut bancar,

care necesită o participare mai mare decât poate aduce antreprenorul. Acest tip de împrumut

poate fi utilizat pentru a acoperii cheltuielile pentru investiții, legate de diversificarea

produselor cu unele noi, extinderea capacității sau schimbări fundamentale în procesul de

producție general, înființarea unei noi entități sau extinderea capacității unei entități

existente. Maturitatea creditului este de până la 15 ani pentru proiecte de investiții care au

legătură cu achiziția, construcția sau reconstrucția proprietăților imobiliare. Pentru alte

proiecte de investiții, maturitatea este de până la 10 ani.

(https://www.altum.lv/en/services/enterprises/loans/co-financing-loans/about-the-


https://www.altum.lv/en/services/enterprises/loans/micro-loans/about-the-programme/

https://www.altum.lv/en/services/enterprises/loans/sme-micro-loans/about-the-programme/

https://www.altum.lv/en/services/enterprises/loans/sme-micro-loans/about-the-programme/

https://www.altum.lv/en/services/enterprises/loans/sme-growth-loans/about-the-programme/


https://www.altum.lv/en/services/enterprises/loans/co-financing-loans/about-the-programme/


Pagina 81 din 380

Împrumuturi pentru eficiența energetică a companiei. Cu ajutorul acestui împrumut se pot

finanța: iluminatul, ventilația, uscarea, încălzirea, răcirea, echipamentului de producție,

motoarelor electrice, pompelor, echipamentului de furnizare a curentului electric, alături de

alti consumatori energetici. Se vor favoriza companiile cu un consum energetic semnificativ,

care depășește 20.000 euro anual: supermarketuri, centre sportive, depozite, hoteluri, clădiri

de birouri; producători de alimente, procesatori de lemn, procesatori de metal; companii care

intră sub incidența Legii Eficienței Energetice. Investind în măsuri de eficiență energetică,

aceste companii pot reduce consumul de energie cu până la 50%. Se vor acorda împrumuturi

până la 500.000 euro, reprezentând până la 85% din suma totală a proiectului, având un

termen cuprins între 5-7 ani. Economiile din reducerea costului cu energia ar trebui să

acopere cel puțin plata împrumutului. (https://www.altum.lv/en/services/enterprises/loans/a-

loan-for-the-company-s-energy-efficiency/a-loan-for-the-company-s-energy-efficiency/,

accesat 10.06.2018);

Împrumuturi pentru eficiența energetică pentru ESCO (Companii care furnizează servicii

energetice). ESCO schimbă echipamentul vechi al clienților lor cu unul nou, asigurându-se

că acesta va genera economii importante. Mai mult, impactul acestui echipament asupra

mediului înconjurător se diminuează. Împrumutul va avea o valoare de până la 2,85 milioane

euro. (https://www.altum.lv/en/services/enterprises/loans/energy-efficiency-loan-for-

esco/energy-efficiency-loan-for-esco/, accesat 20.06.2018);

Garanțiile reprezintă soluții pentru a primi credite bancare și a crește valoarea acestora


Garanții pentru credite. Acestea reprezintă o oportunitate pentru antreprenori de a primi un

credit pentru dezvoltare. Se va garanta până la 80% din valoarea creditului pentru o perioadă

de până la 10 ani. Pentru microîntreprinderi și IMM-uri, suma maximă a garanției este de 3

milioane euro, pentru o perioadă de până la 10 ani, cu excepția transportului rutier de marfă,

pentru care suma garantată este de până la 750.000 euro. Pentru întreprinderile mari, suma

maximă a garanției este de 1,5 milioane euro, pentru o perioadă de până la 5 ani, cu excepția

transportului rutier de marfă, pentru care suma garantată este de până la 750.000 euro.

Pentru întreprinderile mari, suma maximă a garanției este de 750.000 euro, pentru o

perioadă de până la 10 ani, cu excepția transportului rutier de marfă, pentru care suma

garantată este de până la 375.000 euro.

(https://www.altum.lv/en/services/enterprises/guarantees/credit-guarantees/about-the-


https://www.altum.lv/en/services/enterprises/loans/a-loan-for-the-company-s-energy-efficiency/a-loan-for-the-company-s-energy-efficiency/


https://www.altum.lv/en/services/enterprises/loans/energy-efficiency-loan-for-esco/energy-efficiency-loan-for-esco/



https://www.altum.lv/en/services/enterprises/guarantees/credit-guarantees/about-the-programme/


Pagina 82 din 380

Garanții pentru credite destinate exportului. Această garanție acoperă riscul comercial al

cumpărătorului, alături de riscurile politice. Garanția pentru credite destinate exportului

furnizează până la 90% pentru acoperirea riscului comercial și până la 95% pentru

acoperirea riscului politic, din suma totală a tranzacției la export. Perioada maximă pentru

plata tranzacției acoperite este de 2 ani (730 de zile). Obligațiile ALTUM în cazul

pierderilor generate de neplata de către un client străin este de 2 milioane euro.

(https://www.altum.lv/en/services/support-for-export/export-credit-guarantees/about-the-


Investițiile pe termen lung cu potențial ridicat de creștere pot lua următoarea formă


Capital de risc. În anul 2017 a fost semnat un contract pentru crearea unui fond pentru

capital de risc (ZGI-4), condus de către managerul fondului de capital ZGI Capital. În

prezent, fondul este implicat în atragerea de fonduri private pentru a-și începe activitatea ca

primul fond de investiții, în vara anului 2018. Volumul investițiilor poate ajunge la 3,75

milioane euro într-o singură întreprindere. Perioada investiției va fi de până la 5 ani.

Investitorul va deveni partener de afaceri, împărtășind riscul și veniturile companiei,

furnizând companiei experiență, cunoștințe, accesul la contracte și experți, cu intenția de a

stimula cifra de afaceri a întreprinderii, profitabilitatea și valoarea.

(https://www.altum.lv/en/services/enterprises/venture-capital/venture-capital-

programme/about-the-programme/, accesat 16.07.2018);

Fondul de Inovație Baltic este o inițiativă de investiții inovatoare în Statele Baltice, cu

scopul de a îmbunătății disponibilitatea capitalurilor privat și de risc pentru întreprinderile

baltice. Valoarea totală a finanțării este de 130 milioane euro, dintre care suma de 26

milioane euro este investită de către Letonia. Suma investițiilor în capitalul de risc, finanțată

de către fond, aferentă unei întreprinderi, este cuprinsă între 3 milioane – 15 milioane euro,

pentru o perioadă de până la 5 ani. Fondul este gestionat de către Fondul European pentru

Investiții. (https://www.altum.lv/en/services/enterprises/venture-capital/baltic-innovation-

fund/about-the-programme/, accesat 15.07.2018)

Granturile, sub forma suportului financiar, pot lua următoarea formă


Programul pentru antreprenoriat social. Începând cu anul 2017, finanțarea sub formă de

granturi pentru întreprinderi este disponibilă pentru întreprinderi care utilizează

antreprenoriatul social, prin stabilirea și dezvoltarea întreprinderilor sociale. Proiectul este

https://www.altum.lv/en/services/support-for-export/export-credit-guarantees/about-the-programme/



https://www.altum.lv/en/services/enterprises/venture-capital/venture-capital-programme/about-the-programme/


https://www.altum.lv/en/services/enterprises/venture-capital/baltic-innovation-fund/about-the-programme/



Pagina 83 din 380

implementat de către Ministerul Sănătății, implicând ALTUM sub forma unui Partener

pentru a administra schema grantului. Scopul proiectului constă în creșterea oportunităților

de angajare pentru persoanele fără un loc de muncă, aflate în condiții mai puțin favorabile,

persoane cu dizabilități sau persoane cu tulburări mentale. Acest program va fi în vigoare

până în anul 2022, timp în care se estimează că 200 de întreprinderi sociale vor beneficia de

granturi. (https://www.altum.lv/en/services/enterprises/grants/Social-Entrepreneurship-

Programme/about-the-programme/, accesat 20.07.2018)

Principalele servicii oferite întreprinderilor rurale sunt

(https://www.altum.lv/en/services/rural-enterprises/, accesat 30.06.2018):

Împrumuturi pentru achiziția de pământ. Suma maximă pentru achiziția de pământ este de

430 000 euro pentru un antreprenor. Valoarea împrumutului nu poate fi mai mare de 300%

din valoarea de piață a pământului care va fi achiziționat. Termenul de plată a împrumutului

este de 30 de ani. Dacă valoarea împrumutului depășește 100% din valoarea pe piață a

pământului ce va fi achiziționat, antreprenorul va furniza garanții suplimentare. Scopul

împrumutului este de a furniza o oportunitate pentru achiziția de teren agricol pentru

producătorii de bunuri agricole. (https://www.altum.lv/en/services/rural-enterprises/loans-

for-land-purchase/about-the-programme/, accesat 09.07.2018);

Împrumuturi pentru capital de lucru vizează acele împrumuturi cu rate fixe ale dobânzii

pentru producția agricolă primară, cooperative, grupuri de producători de fructe și legume.

Valoarea împrumutului poate fi cuprinsă între 7.000- 1.000.000 euro. Împrumutul are o rată

fixă a dobânzii de 4% pe an, cu un termen de plată de până la 2 ani. O garanție privată poate

fi utilizată pentru a securiza împrumutul. Împrumuturile vor fi active până în anul 2020.

(https://www.altum.lv/en/services/rural-enterprises/working-capital-loans/about-the-


Împrumuturi pentru creșterea IMM-urilor, adresate fermierilor. Acestea reprezintă

împrumuturi pentru investiții și capital de lucru până la suma de 3.135.000 euro/

antreprenor. Suma maximă a creditului pentru investiții este de 2.850.000 euro, nu mai mult

decât 90% din costurile totale ale proiectului. Maturitatea împrumutului pentru investiții este

între 2-15 ani. Maturitatea împrumutului pentru capital de lucru este între 2-5 ani. Rata fixă

a dobânzii pleacă de la 3% + EURIBOR la 6 luni. Cofinanțarea antreprenorului este de cel

puțin 10% din costul total al proiectului. Scopul împrumutului constă în dezvoltarea

întreprinderilor care furnizează servicii agricole, în cazul în care finanțarea de către instituții

de credit nu este posibilă, din cauza unor factori de risc ridicați.

https://www.altum.lv/en/services/enterprises/grants/Social-Entrepreneurship-Programme/about-the-programme/


https://www.altum.lv/en/services/rural-enterprises/

https://www.altum.lv/en/services/rural-enterprises/loans-for-land-purchase/about-the-programme/


https://www.altum.lv/en/services/rural-enterprises/working-capital-loans/about-the-programme/


Pagina 84 din 380

(https://www.altum.lv/en/services/rural-enterprises/growth-loans/about-the-programme/,

accesat 25.06.2018);

Micro- împrumuturi pentru fermieri. Suma maximă a împrumutului este 14.300 euro pentru

investiții și, până la 7.200 pentru active curente. Rata anuală a dobânzii este cuprinsă între

5%-8%, cu un termen de plată de până la 5 ani. Proprietarul afacerii va avea o cofinanțare de

cel puțin 10% din valoarea împrumutului, dacă suma depășește 7.200 euro. Se cere o

garanție privată din partea antreprenorului.

(https://www.altum.lv/en/services/enterprises/loans/micro-loans/about-the-programme/,

accesat 09.06.2018);

Garanții pentru credite acordate fermierilor reprezintă o oportunitate pentru antreprenorii

din domeniul agricol sau al dezvoltării rurale pentru a primi împrumuturi bancare pentru

dezvoltarea afacerii, în cazul în care cofinanțarea nu este suficientă pentru a primi un

împrumut bancar. Rata garantată este de 80% din valoarea împrumutului, pentru o perioadă

de până la 10 ani. Suma maximă garantată este de 1 milion euro/ companie sau grup. Suma

maximă garantată este de 2 milioane euro pentru o cooperativă care furnizează servicii

agricole. (https://www.altum.lv/en/services/rural-enterprises/agricultural-and-rural-

development-credit-guarantees/about-the-programme/, accesat 09.07.2018).

2.2.10 Portugalia

Portugalia are un program de mediere a creditelor înființat în 2009, Mediatorul de Credite

/ Mediador do Crédito. (https://www.mediadordocredito.pt/, accesat 16.07.2018)

Instituția desfășoară o activitate de mediere între clienții și bănci, în special în ceea ce

privește angajarea și renegocierea împrumuturilor, dar oferă și clarificări și informații privind

creditele.

Se adresează oricărui tip de client bancar (persoane fizice, proprietari unici, societăți

comerciale, societăți non-profit etc.). (https://www.mediadordocredito.pt/pedidos-de-mediacao,

accesat 16.07.2018)

Mediatorul de credite funcționează în cadrul Băncii Portugaliei, dar are propria misiune și

competențe distincte de cele ale acelei instituții, și raportează guvernului portughez –

Ministerului Finanțelor și Administrației Publice. Mediatorul de credit este numit prin hotărârea

Consiliului de Miniștri. Pot accede la această funcție persoanele cu calificări profesionale

recunoscute. Mandatul Mediatorului de credite este de doi ani. Acesta este asistat în activitate de

https://www.altum.lv/en/services/rural-enterprises/growth-loans/about-the-programme/


https://www.altum.lv/en/services/rural-enterprises/agricultural-and-rural-development-credit-guarantees/about-the-programme/


https://www.mediadordocredito.pt/

https://www.mediadordocredito.pt/pedidos-de-mediacao

Pagina 85 din 380

un Consiliu de administrație, compus din trei membri, numiți tot prin ordin de ministru, cu

consultarea Băncii Portugaliei.

Mediatorul de credite are următoarele competențe (conform Decretul-lege 144/2009,

adoptat pe 17 iunie 2009, în baza căruia funcționează instituția):

să contribuie la promovarea drepturilor, garanțiilor și intereselor legitime ale oricărei

persoane sau entități care este parte la relații de credit;

să difuzeze și să promoveze cunoașterea normelor juridice și de reglementare aplicabile

contractelor de credit, contribuind la dezvoltarea competențelor financiare în acest

domeniu;

să colaboreze cu Banca Portugaliei pentru a contribui la respectarea normelor legale și

contractuale privind acordarea de credite;

să coordoneze activitatea de mediere între clienții și băncii / instituții de credit în scopul

de a contribui la îmbunătățirea accesului la credite în sistemul financiar;

să emită avize sau recomandări cu privire la orice chestiune legată de activitatea sa;

să indice deficiențele legislației pe care o verifică, să emită recomandări pentru amendarea

sau revocarea acesteia sau sugestii pentru elaborarea noii legislații, care să fie prezentate

membrilor Guvernului responsabili cu domeniul finanțelor;

să monitorizeze activitatea de credit la nivel global.

Costurile generate de funcționarea sa sunt suportate din bugetul Băncii Portugaliei.

(https://www.cgd.pt/ajuda/Espaco-Cliente/Informacao-util/Documents/Decreto-Lei-

144_2009.pdf, accesat 16.07.2018)

Serviciile Mediatorului de credite pot fi solicitate în următoarele cazuri

(https://www.mediadordocredito.pt/pedidos-de-mediacao, accesat 16.07.2018):

Obținerea de credite;

Renegocierea creditelor;

Consolidarea creditelor;

Alte situații din cadrul relației de credit.

Mediatorul de Credite este accesibil gratuit (https://www.mediadordocredito.pt/, accesat

16.07.2018)

Cererea de mediere se transmite fie prin poștă, fie la adresa de e-mail

[email protected]. Solicitantul se identifică, descrie problema, o fundamentează

și indică banca ale cărei servicii le-a solicitat. În cazul unei societăți, cererea de mediere trebuie

să fie semnată de reprezentantul / reprezentanții legali și să fie însoțită de un document care să

https://www.cgd.pt/ajuda/Espaco-Cliente/Informacao-util/Documents/Decreto-Lei-144_2009.pdf




mailto:[email protected]

Pagina 86 din 380

dovedească această calitate. De asemenea, solicitantul trebuie să trimită o copie simplă a

documentelor care pot contribui la clarificarea cererii sale, precum și corespondența (scrisori,

faxuri sau mesaje primite prin poșta electronică) pentru a dovedi încercarea anterioară de a

contacta și / sau negocia cu instituția de credit (inclusiv, dacă este disponibil, răspunsul obținut).

(https://www.mediadordocredito.pt/pedidos-de-mediacao, accesat 16.07.2018)

Conform Decretul-lege 144/2009, mediatorul este obligat să notifice solicitantul cu

privire la acceptarea sau respingerea cererii în termen de 5 zile de la înaintarea cererii. În cazul în

care cererea este acceptată, instituțiile de credit în cauză reexaminează cererea de finanțare și, în

cel mult cinci zile lucrătoare de la data primirii dosarului, transmit mediatorului de credite

decizia lor de confirmare sau de revizuire a deciziei anterioare. În cazul în care cererea este

respinsă, instituția financiară trebuie să explice printr-o notificare scrisă menținerea deciziei.

Instituțiile financiare au obligația de a transmite toate informațiile și clarificările solicitate de

mediatorul de credite.

Toate informațiile relevante pentru solicitant, inclusiv un model de cerere, sunt

disponibile în Ghidul practic al Mediatorului de credite.

(https://www.mediadordocredito.pt/sites/default/files/Guia_Pratico_MC.pdf, accesat16.07.2018)

Informațiile sunt disponibile și în limba engleză -

https://www.portaldocidadao.pt/web/mediador-do-credito/mediacao-do-credito, chiar dacă

portalul respectiv nu a fost actualizat din 2011.


https://www.mediadordocredito.pt/sites/default/files/Guia_Pratico_MC.pdf

https://www.portaldocidadao.pt/web/mediador-do-credito/mediacao-do-credito

Pagina 87 din 380

CAPITOLUL 3. ANALIZA COMPARATIVĂ A PROCESULUI DE

MEDIERE A CREDITELOR LA NIVEL EUROPEAN

3.1 Tendințe recente în finanțarea IMM-urilor

Ținând cont de faptul că IMM-urile reprezintă „coloana vertebrală” în cazul celor mai

multe economii naționale, finanțarea acestora este importantă în toate etapele de viață ale

oricărei afaceri, de la stadiul de idee până la cel de deplină dezvoltare. Finanțarea IMM-urilor

este realizată în general prin credite bancare, pe bază de active și prin surse externe de capital

(capital de risc, datorie privată, bursa de valori, organisme de plasamente colective etc.) – acest

ultim mijloc fiind însă în multe cazuri mai dificil de accesat în special de către IMM-urile aflate

la început de drum.

În ultimii 10 ani, s-au înregistrat schimbări notabile în modul de finanțare a IMM-urilor,

ca urmare a faptului că numeroase state europene au luat o serie de măsuri fiscale și politice

menite să ajute companiile să depășească perioada de criză. Impactul pozitiv al acestor măsuri

este redat și de evoluția percepției reprezentanților IMM-urilor cu privire la finanțare ca

problemă majoră redată prin sondajele SAFE realizate pentru perioada în cauză.

Dacă în perioada 2007-2012, accesul la finanțare reprezenta una dintre cele mai presante

probleme pentru IMM-uri, conform ultimului raport SAFE (Kwaak et al., 2017), problema

principală este reprezentată fie de disponibilitatea personalului calificat sau a unor manageri

experimentați (Belgia, Franța, Germania), fie de găsirea de noi clienți (Irlanda, Marea Britanie,

Spania, România). La nivelul UE28 doar 7% dintre reprezentanții IMM-urilor incluse în sondaj

au raportat accesul la finanțare ca fiind cea mai presantă problemă la nivelul anului 2017

(Tabelul nr. 3.1), comparativ cu 16%, respectiv 15% în 2009 și 2013.

Progrese semnificative se remarcă în Spania (25% în 2009, 22% în 2013 și doar 7% în

2017), Irlanda (19% în 2013 și 8% în 2017), România (25% în 2009, 14% în 2013 și 9% în 2017).

Principalele surse de finanțare la nivelul anului 2017 sunt împrumuturile bancare și liniile de

credit (Fig. nr. 3.1), înregistrându-se totuși diferențe semnificative între state pentru celelalte surse.

Astfel, cu excepția Spaniei, în toate celelalte state liniile de credit au fost utilizate și vor

continua să fie utilizate de peste 50% dintre IMM-urile respondente. În acest caz, se detașează

Irlanda (70%), dar reprezintă sursa preferată și în România și Spania. Împrumuturile bancare

sunt sursele preferate de finanțare în Belgia și Franța (peste 60%).

Pagina 88 din 380

Tabelul nr. 3.1 Accesul la finanțare – problemă majoră pentru IMM-uri

Statul Accesul la finanțare (% din totalul răspunsurilor înregistrate)

2009 2013 2017

Belgia 11 11 8

Franța 16 13 8

Germania 14 7 6

Irlanda 15 19 8

Marea Britanie 17 15 6

România 25 14 9

Spania 25 22 7

UE27 (2009)/28 16* 15** 7

Sursa: Kwaak et al., 2017; *Comisia Europeană, 2009; **Comisia Europeană, 2013

În ceea ce privește fondurile proprii, se detașează clar Irlanda și Marea Britanie cu 34%,

respectiv 33% dintre IMM-uri care consideră această sursă de finanțare ca fiind relevantă

(utilizată și în trecut și luată în calcul și pentru finanțarea viitoare), la polul opus fiind Belgia,

această formă de finanțare fiind relevantă pentru numai 18% dintre IMM-uri. Capitalul propriu

este considerat sursă relevantă de finanțare de circa 15% dintre IMM-uri (ca medie la nivel

UE28), cele mai reduse valori fiind caracteristice Spaniei (4%) și României (10%). Granturile

sunt o sursă de finanțare preferată de IMM-urile din Spaniei (37%), Germania (33%) și România

(32%). Creditele comerciale sunt sursa preferată de IMM-urile din Irlanda și Marea Britanie

(69%, respectiv 57%), cu diferențe foarte mari în comparație cu celelalte state – Germania de

exemplu, doar 14%. Leasingul este o sursă semnificativă de finanțare în Germania, cel mai puțin

atractivă fiind considerată de IMM-urile spaniole.

Ca urmare a faptului că analiza are ca obiect necesitatea înființării instituției mediatorului

de credite, se va pune accent pe creditele bancare/împrumuturi ca modalitate de finanțare a

IMM-urilor.

Conform Organizației pentru Cooperare Economică și Dezvoltare / Organisation for

Economic Cooperation and Development (OECD), situația împrumuturilor noi acordate IMM-

urilor este contrastantă, ratele de creștere devenind negative în anul 2016 comparativ cu anul

2015 în 15 dintre cele 25 de state incluse în raportul respectiv (OECD, 2018). În ceea ce privește

statele membre UE, reducerea cererii de credite bancare este atribuită în unele cazuri dinamicii

mai reduse a investițiilor (Austria, Republica Cehă, Olanda și Marea Britanie), iar în alte cazuri,

reticenței instituțiilor financiare în a acorda împrumuturi mai ales în cazul IMM-urilor

considerate riscante (Grecia, Slovenia și Portugalia).

Pagina 89 din 380

Fig. nr. 3.1 Sursele relevante de finanțare a IMM-urilor în statele europene selectate

Sursa: Comisia Europeană, 2017b

Pagina 90 din 380

În ceea ce privește împrumuturile deja acordate, rata de creștere a devenit pozitivă în

Estonia, Grecia, Letonia și Slovenia, a continuat să scadă în Spania și Portugalia și a devenit

negativă în Ungaria și Norvegia, după ce în 2014-2015 în aceste ultime două state fusese clar

pozitivă (OECD, 2018). Tendințele privind creditarea IMM-urilor sunt și ele diferențiate pe state

(Tabelul nr. 3.2).

Conform ultimului raport emise de Banca Centrală Europeană (BCE, 2018), condițiile și

accesul la finanțare al IMM-uri s-a îmbunătățit constant în ultimii ani, dar cu toate acestea, sunt

în dezavantaj comparativ cu întreprinderile mari, din mai multe puncte de vedere – acces mai

facil la credite bancare, procent mai mic de cereri de creditare respinse, o rată mai redusă de

creștere a dobânzilor la creditele bancare etc. De exemplu, în acest ultim raport, se menționează

faptul că deși în scădere, ponderea IMM-urilor care au indicat dificultăți în obținerea de credite

este de 7,8% față de 8,5% în raportul anterior, dar procentul este cu mult peste cel al

întreprinderilor mari, care au raportat acest gen de probleme – 3,4% în creștere față de raportul

anterior unde se menționează un procent de 2,4%. Este apreciat că 23% dintre IMM-urile UE28

au nevoie de sume relativ mici, cuprinse între 25.000 și 100.000 euro pentru a răspunde

planurilor de dezvoltare (Kwaak et al., 2017).

Tabelul nr. 3.2 Evoluția stocului de credite pentru IMM-uri

Modificarea ponderii

împrumuturilor

pentru IMM-uri

Statul Tendințe ale stocului de credite pentru

IMM-uri și afaceri (total)

Cre

dit

ele

pen

tru

IMM

-uri

au

cres

cut

Cehia, Finlanda,

Letonia, Slovacia,

Suedia

Creditele pentru IMM-uri au crescut mai mult

decât creditele totale

Belgia, Grecia,

Slovenia

Creditele pentru IMM-uri au crescut, dar

creditele totale au scăzut

Austria, Spania Creditele pentru IMM-uri au scăzut mai lent

decât au scăzut creditele totale

Cre

dit

ele

pen

tru

IMM

-uri

au

scă

zut Danemarca, Ungaria,

Irlanda, Italia,

Portugalia

Creditele pentru IMM-uri au scăzut mai rapid

decât au scăzut creditelor totale

Luxemburg,

Norvegia, Marea

Britanie

Creditele pentru IMM-uri au scăzut în timp ce

creditele totale au crescut

Estonia, Franța,

Polonia

Creditele pentru IMM-uri au crescut, dar nu la

fel de rapid ca și creditele totale

Sursa: OECD, 2018

Pagina 91 din 380

Rata de respingere a cererilor de împrumut este considerat un indicator relevant, dar cu

toate acestea este fără semnificație statistică ținând cont de faptul că se calculează pe baza

răspunsurilor primite direct de la IMM-uri pe bază de chestionar. Astfel, se pot obține rezultate

extrem de contrastante.

O dată cu declanșarea crizei economice, ponderea IMM-urilor care au raportat faptul că

rata de respingere a cererilor de împrumut a crescut de la 12% la 18% între prima și a doua

jumătate a anului 2009. Rata de respingere raportată a scăzut la 11% în 2010 și a crescut din nou,

până la 13%, în a doua jumătate a anului 2011 (Cusmano, 2013). În 2016, cea mai mare pondere se

remarcă în Ungaria (71,6% din totalul cererilor de împrumut înaintate de IMM-uri sunt respinse),

Grecia (18,2%) și Irlanda (16%), iar cea mai redusă în Austria (2,5%) și Italia (4%) la nivelul

anului 2016 (OECD, 2018). Conform raportului SAFE 2017 (Kwaak et al., 2017), se remarcă

valori mult mai scăzute decât în raportul OECD, cea mai mare rată de respingere (21%) fiind

înregistrată în Estonia, urmată de România (18%), Lituania (17%) și Grecia (16%) (Fig. nr. 3.2).

Fig. nr. 3.2 Ratele de respingere a cererilor de împrumuturi bancare ale IMM-urilor în

UE28, pe țări în 2017

Sursa: Kwaak et al., 2017

Pagina 92 din 380

3.1.1 Tipuri de împrumuturi accesate de IMM-uri

Se înregistrează diferențe și în ceea ce tipul de împrumut – pe termen scurt sau pe termen

lung, în primul caz fiind accesate credite pentru asigurarea capitalului de lucru, iar în cel de-al

doilea pentru investiții. Conform lui Park et al. (2015) împrumuturile pe termen lung au o

pondere din ce în ce mai mare la nivelul statelor membre UE și nu numai, începând cu 2009. La

nivel european, situația este foarte eterogenă. Astfel, sunt state unde s-a înregistrat o scădere

evidentă a ponderii împrumuturilor pe termen scurt, chiar dacă aceasta rămâne în continuare

ridicată. Acesta este cazul Austriei, de la 59,82% în anul 2009 la 40,14% în anul 2016, Irlandei,

de la 89,09% la 67,11%, Portugaliei, de la 32,94% la 18,79% pentru aceeași ani. Sunt state cu o

evoluție relativ constantă, unde ponderea împrumuturilor pe termen scurt a fluctuat foarte puțin,

precum Franța, 25,66% în 2009 și 24,27% în 2016, Estonia 17.74%, respectiv 18,46%, Finlanda

20,20% (în anul 2010), respectiv 20,52% etc. Dintre statele membre UE, la nivelul anului 2016,

cele mai mari ponderi au fost înregistrate de Spania (90%), Olanda (86,39%) și Irlanda (67,11%)

(OECD, 2018).

3.1.2 Evoluția ratei dobânzii pentru creditele accesate de IMM-uri

Un factor menit să încurajeze accesarea de credite de către IMM-uri este și rata dobânzii.

Aceasta a înregistrat scăderi evidente la nivel european și nu numai, dar evoluția sa depinde de o

multitudine de factori, legați atât de contextul economic general, cât și de caracteristicile

particulare ale IMM-urilor.

La finalul anului 2016, în majoritatea statelor europene, rata dobânzii pentru creditele

accesate de IMM-uri (ca medie) a scăzut la mai puțin de 3%, comparativ cu peste 5% în perioada

pre-criză și de criză. Astfel, comparând 2007, 2009 și 2016, situația este diferențiată în funcție de

state: Austria – 5,11%, 2,89% și 1,92%; Belgia – 5,45%, 3,01% și 1,73%; Cehia – 5,03%, 4,64%

și 2,50%; Danemarca – 5,97%, 5,33% și 2,74%; Estonia – 6,11%, 5,34% și 2,96%; Finlanda –

5,39%, 3,02% și 2,76%; Franța – 5,10%, 2,86% și 1,50%; Grecia – 6,57%, 4,62% și 5,32%;

Irlanda – 6,23%, 3,98% și 4,65%; Italia – 6,30%, 3,60% și 3,20%; Letonia – 8,30%, 7,90% și

4,40%; Luxemburg – 5,51%, 2,81% și 1,75%; Polonia – 5,37% (în anul 2008), 3,82% și 2,86%;

Portugalia – 7,05%, 5,71% și 3,83%; Slovacia – 5,50%, 3% și 3,10%; Slovenia – 6,03%, 6,29%

și 3,57%; Spania – 5,96%, 3,63% și 2,44%; Suedia – 4,86%, 2,43% și 1,57%; Ungaria – 10,19%,

12,31% și 4,20% (OECD, 2018).

Pagina 93 din 380

Cele mai mari valori ale dobânzilor se remarcă în Grecia, Irlanda, Ungaria și Portugalia

cu peste 1% mai mult decât media celorlalte state europene. Conform raportului emis de BCE

(2018), rata mediană a dobânzilor a crescut de la 2,2% la 2,3% pentru IMM-uri, dar a rămas

constantă și considerabil mai mică pentru întreprinderile mari (1,2%).

În pofida scăderii ratei dobânzilor înregistrată în ultimii ani, atât IMM-urile cât și

întreprinderile mari au raportat creșterea altor costuri de finanțare, precum taxele și

comisioanele.

3.2 Procesul de mediere a creditelor

Ca urmare a crizei economice și financiare din 2008-2009, mai multe state au adoptat

măsuri specifice (financiare, economice, politice) menite să atenueze problemele de finanțare ale

IMM-urilor. Măsurile vizate au fost atât directe (creșterea nivelului de creditare pentru IMM-uri)

cât și indirecte. OECD prin Working Party on SMEs and Entrepreneurship (WPSMEE) a

identificat două tipuri de măsuri indirecte utilizate la nivel global pentru limitarea efectelor

negative ale crizei – medierea creditelor și societățile mutuale de asigurare / fonduri de garantare

a creditelor (OECD, 2010). Astfel, în mai multe state europene, au fost înființate instituții

specifice, menite să răspundă problemelor IMM-urilor legate de creditare, care au raportat

dificultăți în accesarea creditelor, înăsprirea condițiilor de creditare din partea instituțiilor

financiare, cu precădere a băncilor, dar și creșterea cuantumului garanțiilor solicitate de bănci.

Chiar dacă inițial aceste instituții și programele de mediere în sine au fost văzute drept măsuri

temporare pentru contracararea efectelor negative ale crizei economice, ca urmare a succesului

pe care acestea le-au avut, în mai multe state continuă să funcționeze, asistând IMM-urile în

probleme de finanțare.

Schema procesului de mediere este teoretic simplistă, dar aceasta funcționează diferit de

la stat la stat. Cusmano (2013) a sintetizat procesul de mediere în patru etape (Fig. nr. 3.3). În

prima etapă, compania solicită împrumutul. În cele mai multe cazuri, medierea, a doua etapă,

este solicitată de companie în cazul în care cererea de creditare este respinsă de către bancă, dar

există din ce în ce mai multe situații când medierea este solicitată de către companiile

nemulțumite de condițiile de creditare aplicate de bancă.

Pagina 94 din 380

Fig. nr. 3.3 Procesul de mediere a creditelor

Sursa: Cusmano (2013)

În această etapă, IMM-ul întocmește un dosar cu diferite informații – obiectul de

activitate, situația financiară a companiei, motivele solicitării împrumutului etc. Dosarul poate fi

depus on-line sau mediatorul poate fi mai întâi contactat telefonic sau prin e-mail și în mai multe

state acordă și asistență pentru întocmirea documentației.

În a treia etapă, mediatorul analizează dosarul depus de companie și poate lua legătura cu

instituția bancară pentru a discuta condițiile de creditare sau face o evaluare a problemelor

financiare ale firmei și oferă sfaturi privind posibilele soluții sau posibilități alternative de

finanțare, așa cum s-a procedat în Germania. Dacă mediatorul constată că firma este eligibilă și

documentele depuse adecvate, acesta trece la elaborarea unui plan de acțiune împreună cu firma,

informează banca despre inițierea procedurilor de mediere și poate solicita acesteia revizuirea

poziției cu privire la cererea de împrumut. În cazul în care apar dificultăți, mediatorul

contactează direct instituția financiară pentru a discuta principalele probleme și a identifica

posibilele soluții pentru a facilita discuțiile bilaterale (Cusmano, 2013).

Pagina 95 din 380

În ultima etapă, mediatorul comunică instituției financiare rezultatele evaluării sau

concluziile înaintate de comisia de mediere. Decizia finală de acordare sau neacordare a

împrumutului depinde însă în totalitate de instituția financiară.

În fiecare stat există însă și particularități. Revizuirea cererii de creditare se realizează

diferit în funcție de stat – un grup de mediere (Franța, Germania), un creditor senior

experimentat (Irlanda), un birou de experți (Belgia), un evaluator independent și de o echipă

operațională (Marea Britanie).

În Franța de exemplu, IMM-uri solicită asistența unui mediator local, iar în cazul în care

nu este mulțumit de rezultatele obținute poate apela la un mediator regional sau național (Fig. nr.

3.4).

Fig. nr. 3.4 Procesul de mediere a creditelor în Franța

Sursa: https://www.economie.gouv.fr/mediateurcredit

În Irlanda, în cazul în care nu se ajunge la un acord cu banca, Biroul de evaluare a

creditelor / Credit Review Office (CRO) va încerca să găsească soluții alternative pentru

rezolvarea problemelor financiare ale solicitantului (Fig. nr. 3.5).


Pagina 96 din 380

Fig. nr. 3.5 Procesul de mediere a creditelor în Irlanda

Sursa: Departamentul de Finanțe, Guvernul Irlandei, 2017

3.3 Eligibilitate și proceduri

Instituțiile reunite generic sub denumirea de mediator de credite funcționează după un set

de reguli generale, la care se adaugă o serie de particularități specifice fiecărui stat. La nivel

general, cerința de bază este ca o companie, de regulă încadrată în categoria IMM, dar nu numai,

să se fi adresat unei instituții financiare – bancă, în vederea acordării unui împrumut sau a

reeșalonării / restructurării datoriile existente, iar aceasta să fi respins cererea sau, în unele

cazuri, să fi rezolvat cererea, dar în condiții considerate neavantajoase de către companie.

3.3.1 State în care funcționează o instituție de mediere a creditelor

Belgia este unul dintre primele state europene care au înființat instituția mediatorului de

credite (februarie 2009) – Corporate Credit Mediator în cadrul centrului național de referință cu

privire la finanțarea IMM-urilor – Centre de Connaissances du Financement des PME (CeFiP) ca

Pagina 97 din 380

urmare a temerii guvernului federal că o criză a creditelor, deja previzionată, va avea un imens

impact negativ asupra companiilor, în special IMM-uri, și implicit asupra forței de muncă și

calității vieții (scăderea veniturilor salariale). Belgia a fost mai puțin strictă în privința criteriilor

de eligibilitate în sensul că serviciul de mediere se adresa oricărei companii, comerciant,

meșteșugar, persoanelor care exercitau profesii liberale, antreprenorilor individuali, condiția de

bază fiind aceea de a se confrunta cu dificultăți de finanțare pe care să nu le poată rezolva prin

comunicare directă cu instituția financiară.

Motto-ul de la care s-a plecat a fost „nici o companie nu trebuie să înfrunte singură

dificultăților sale”. Rolul de mediator nu a fost singurul rol atribuit, pe lângă facilitarea

dialogului dintre companii și bănci sau companii și autorități locale, instituția având și funcții de

consiliere pe probleme economice, furnizare de informații privind măsurile de sprijin public

pentru economie etc. Formularul completat putea fi transmis prin e-mail sau prin fax.

După 2013, competențele mediatorului federal de credite au fost transferate regiunilor în

cadrul celei de-a șasea reforme de stat. Astfel, Flandra a creat Vlaamse Kredietbemiddelaar

găzduită de Agentschap Innoveren en Ondernemen (VLAIO). În Wallonia se înființase încă din

2010 serviciul de mediere Concileo, care funcționează în cadrul Societății valone de finanțare și

garantare pentru IMM-uri / Société Wallonne de Financement et de Garantie des Petites et

Moyennes Entreprises ori SOWALFIN. În planul pentru IMM-uri al Regiunii Bruxelles-Capitală

se consideră că încă mai are nevoie de un mediator de credite pentru a sprijini IMM-urile care se

confruntă cu diverse probleme de acces la finanțare și astfel, reînființarea instituției este o

prioritate a antreprenorilor din Bruxelles încă din 2015. La finalul anului 2017, Consiliul

economic și social al regiunii (Conseil économique et social de la Région de Bruxelles-Capitale)

și-a dat acordul pentru înființarea instituției.

Serviciul de mediere Concileo a preluat condițiile de eligibilitate ale mediatorului federal,

în sensul că medierea nu se adresează doar IMM-urilor, cerința fiind aceea de a funcționa în

Regiunea Wallonia. Problemele gestionate de Concileo sunt legate atât de refuzul unei instituții

financiare de a acorda un nou credit, dar de dificultatea dialogului cu partenerul financiar,

refuzul de a reînnoi o linie de credit existentă, refuzul de a majora o linie de credit

(http://www.concileo.be/). Nu este specificată o sumă maximă așa cum se procedează de

exemplu în Irlanda, dar din rapoartele emise se pare că mare parte din companiile care apelează

la instituție au optat pentru credite în jurul sumei de 200.000 euro.

Franța reprezintă un caz particular în ceea ce privește instituția mediatorului de credite

din mai multe puncte de vedere. Este prima instituție de acest gen înființată la nivel european și

http://www.concileo.be/

Pagina 98 din 380

până la momentul actual are cea mai mare rată de succes conform statisticilor oficiale. Serviciile

oferite de instituție se adresează oricărui tip de companie (întreprinderi mari, IMM-uri, startup-

uri etc.), indiferent de domeniul de activitate – industrie, agricultură, construcții, comerț, profesii

liberale etc., singura condiție fiind aceea de a fi înregistrate la registrul comerțului și de a fi

plătitori de impozite comerciale.

Orice companie de acest tip se poate adresa mediatorului de credite în cazul în care îi este

refuzat un nou credit (fie că este vorba de numerar, achiziție de echipamente, leasing) sau o

descoperire de cont, reeșalonarea datoriilor, îi este respinsă garanția sau redusă de către un

asigurător de credite etc. Scopul principal este acela de a salva compania de la faliment și

bineînțeles de a proteja angajații acesteia. Nu există un plafon maxim impus de instituție așa cum

se procedează în alte state europene.

Instituția funcționează în baza a două acorduri cadru. Primul acord, numit Acord de

plasare / Accord de place, reglementează existența și funcționarea medierii de creditare în

sectorul bancar, fiind reînnoit o dată la doi ani (primul acord în 2009, apoi 2011, 2013, 2015 –

ultimul valabil până la 31 decembrie 2017). Acordul este între statul francez, Mediatorul de

credite pentru afaceri, Banca Franței, Federația bancară franceză și, din aprilie 2015, Asociația

franceză a companiilor financiare și definește cadrul de intervenție și colaborarea dintre echipele

de mediere a creditelor și instituțiile financiare pentru tratarea cauzelor în mediere

(www.economie.gouv.fr/mediateurcredit/accord-place). Al doilea acord cadru, Convenție de

asigurare-credit / La Convention d’assurance-crédit, semnat inițial în ianuarie 2009 și reînnoit

în iunie 2013, este încheiat între Mediatorul de credite, Federația Franceză de Asigurări și

principalele societăți de asigurare a creditelor (Mediateur du credit, 2013).

Germania a inițiat un program de mediere în anul 2009, tot ca răspuns la criza

economică, care a funcționat până la finalul anului 2011, fiind un program destul de contestat la

momentul respectiv. Germania a aplicat o serie de criterii de eligibilitate distincte. Pe lângă

IMM-uri, programul de mediere s-a adresat persoanelor care desfășurau activități independente

și antreprenorilor, dar cifra de afaceri acceptată putea să se ridice la 500 milioane euro. De

asemenea, una dintre cerințe era ca suma minimă a creditului solicitat și respins de bancă să fie

de peste 15.000 euro. Solicitantul avea un termen de trei luni de la data respingerii pentru a

solicita activarea procesului de mediere. Ca cerințe suplimentare pentru a fi eligibil, IMM-ul nu

putea să fie în faliment sau să se afle într-o dispută legală cu banca (Cusmano, 2013).

În Irlanda, instituția abilitată să se ocupe de medierea creditelor – CRO lucrează conform

procedurilor stipulate în Instrumentul Statutar S.I. No. 127 of 2010, Guidelines issued under

http://www.economie.gouv.fr/mediateurcredit/accord-place

Pagina 99 din 380

section 210(1) of the National Asset Management Agency Act 2009 Regarding Lending

Practices and Procedures and Relating to the Review of Decisions of Participating Institutions to

Refuse Credit Facilities.

CRO se ghidează după un set de criterii de eligibilitate.

Astfel, CRO a vizat de la început IMM-urile (companii care respectă Recomandarea

2003/361/CE a Comisiei, publicată în JO L 124 p. 36 din 20 mai 2003, Anexă, Art. 2 – Comisia

Europeană, 2003, adică maxim 250 de angajați, o cifră de afaceri anuală de maxim 50 milioane

euro și/sau un bilanț anual nu mai mare de 43 milioane euro), inclusiv comercianții individuali și

întreprinderile agricole.

Inițial, CRO a impus ca și criteriu de eligibilitate cereri de credite care au fost respinse în

întregime sau parțial, în valoare de minim 1.000 euro și maxim 250.000 euro. În 2011, suma

maximă a fost majorată la 500.000 euro printr-un amendament al paragrafului 4, subparagraful b

(S.I. No. 354/2011). Începând cu 2013, conform informațiilor disponibile pe site-ul instituției

(www.creditreview.ie), IMM-urile se pot adresa CRO pentru mediere pentru cereri individuale

de acordare a unui credit, care nu au fost soluționate pozitiv, în cuantum de până la 3 milioane

euro (S.I. No. 374/2013), dar nu mai puțin de 1.000 euro. Astfel, chiar dacă o companie a accesat

deja alte credite și suma totală, incluzând noua aplicație, depășește pragul impus, CRO ia în

calcul doar această aplicație individuală. De asemenea, pe lângă refuzul acordării unui credit,

companiile se pot adresa CRO și pentru soluționarea cazurilor în care instituția financiară refuză

restructurarea datoriilor sau dacă instituția bancară nu răspunde în termenul legal solicitării

clientului.

Un alt criteriu este legat de instituția bancară în sine. La debut, în 2010, se puteau adresa

CRO doar clienții băncilor care lucrau cu Agenția Națională de Administrare a Activelor /

National Asset Management Agency (NAMA), respectiv Banca Irlandei / Bank of Ireland și

Banca Allied Irish. La aceste două bănci s-au adăugat acum și băncile Ulster (2015) și

Permanent TSB (2016) (Departamentul de Finanțe, Guvernul Irlandei, 2017).

Cererile de mediere pot fi depuse numai după ce s-au epuizat toate mijloacele la

dispoziția clientului, dar aplicația poate fi înaintată în termen de maxim 28 de zile de la

anunțarea deciziei finale de către bancă.

Un aspect particular legat de CRO este legat de taxele percepute de acesta pentru

procesarea dosarelor. Aceste taxe sunt totuși modice, fiind cuprinse între un minim de 100 euro

și un maxim de 250 euro (http://www.creditreview.ie/how-to-apply/). Astfel, dacă este vorba de

împrumuturi de până la 100.000 euro taxa percepută este de 100 euro, pentru împrumuturi între


Pagina 100 din 380

100.000 și 250.000 euro, taxa se calculează prin împărțirea sumei solicitate la 1.000 euro, iar

pentru împrumuturi mai mari de 250.000 euro se aplică o taxă fixă în cuantum de 250 euro.

Începând cu 2011, în Marea Britanie funcționează așa numitul Appeals Process, ca

angajament al Grupul de Lucru pentru Finanțarea Afacerii / Taskforce Business Finance, o

organizație înființată în 2010 de către Asociația Britanică a Bancherilor / British

Bankers'Association menită să caute modalități de a ajuta întreprinderile mici ca urmare a crizei

financiare. Appeals Process reprezintă în fapt un set de principii pentru asigurarea unui proces de

contestare corect, prompt și transparent, pentru întreprinderile care sunt nemulțumite de

respingerea cererii de împrumut. Criteriile de eligibilitate sunt atât generale, cât și particulare,

caracteristice fiecărei bănci. Legat de criteriile generale, poate depune cerere de apel orice

companie, inclusiv start-upurile, care se încadrează în termenul de 30 de zile de la respingerea

cererii inițiale de finanțare (se iau în calcul 35 de zile pentru a include și timpul necesar

transmiterii prin poștă a notificării de respingere) și care au o cifră de afaceri mai mică de 25

milioane lire sterline (https://www.betterbusinessfinance.co.uk/appeal).

Cererile de apel pot fi depuse pentru toate categoriile de produse de creditare, finanțate

sau nefinanțate, atâta timp cât IMM-ul solicită produsul respectiv pentru a crește performanța

afacerii. Apelul poate fi depus în cazul în care cererea a fost respinsă sau solicitantul nu primește

o ofertă sau primește o ofertă cu care acesta nu este de acord. În cererea de apel depusă on-line

pe site-ul menționat anterior, reprezentantul companiei trebuie să completeze și motivele de apel,

având posibilitatea de a alege între „Banca nu a luat în considerare toate informațiile relevante”,

„Banca nu a înțeles solicitările noastre”, „Condițiile propuse de bancă pentru acordarea

împrumutului nu sunt rezonabile”, „Decizia de refuzare a împrumutului nu a fost explicată în

mod adecvat” și „Alte motive”.

Băncile sunt obligate să comunice motivul/motivele neacordării produsului de creditare

solicitat printr-o notificare scrisă, dar recomandarea făcută prin intermediul Appeals Process este

aceea de a informa clientul și verbal. Este recomandat ca notificarea scrisă să includă și

informații despre surse alternative de finanțare, dar și despre mentoringul de afaceri.

Apelul este analizat de un creditor cu experiență, care nu a fost implicat în analiza cererii

inițiale. Acesta analizează și documentele sau informațiile suplimentare depuse de client din

proprie inițiativă sau la cerere. Banca este obligată ca în termen de 30 de zile să răspundă cererii

de apel printr-o notificare scrisă, atât pentru cazul în care decizia inițială se menține, cât și pentru

cazul în care cererea este acceptată.

https://www.betterbusinessfinance.co.uk/appeal

Pagina 101 din 380

Băncile care aplică procesul de apel sunt AMC, Barclays, HSBC, Banca Lloyds, Banca

Scoției, RBS, NatWest, Santander, Banca Ulster, Banca Irlandei, Banca Danske, Banca

Clydesdale, Banca Yorkshire și Banca First Trust.

Un element diferit al procesului de mediere, comparativ cu celelalte state este dat de

faptul că procesul de apel este monitorizat de un examinator extern independent, în persoana

profesorului Russel Griggs.

În Portugalia (2012), a fost adoptat un regim formal de restructurare extrajudiciară,

adaptat IMM-urilor, prin intermediul unei agenții guvernamentale (FMI, 2013). Acest regim

formal impune autorităților fiscale și de securitate socială să participe la negocieri. Portugalia are

și un cadru legislativ adecvat – Decretul-lege 144/2009, adoptat pe 17 iunie 2009 și intrat în

vigoare pe 18 iunie 2009 – cadrului juridic al mediatorului portughez de credit. Mediatorul de

credite nu se adresează exclusiv companiilor, ci și persoanelor fizice. Ca urmare, nu există

criterii de eligibilitate legate de sumele solicitate. Banca Portugaliei trebuie să asigure suportul

tehnic, administrativ și financiar necesar pentru îndeplinirea funcțiilor mediatorului de credite și

a consiliului și este responsabilă pentru toate costurile generate de acest exercițiu. Mediatorul de

credite are obligația de a înainta Guvernului (Ministerului Finanțelor și Administrației Publice)

un raport cu privire la activitatea desfășurată în anul anterior.

Ministerului portughez al Finanțelor a înaintat la data de 14 ianuarie 2015 o cerere către

BCE prin care solicita o opinie cu privire la un proiect de decret-lege de modificare a Decretului-

lege nr. 144/2009 din 17 iunie 2009.

S-a constatat faptul că serviciile mediatorului de credite au fost solicitate preponderent de

persoane fizice și numai de un număr limitat de companii. Așadar, scopul proiectului de lege a

fost de a adopta măsuri care să promoveze utilizarea serviciilor mediatorului de credite de către

societățile comerciale (cu precădere restructurarea datoriilor financiare).

În acest scop, proiectul de lege a propus modificarea regimul mediatorului de credite prin

acordarea mai multor funcții: (a) acordarea de asistență generală activității de creditare și

restructurare financiară și (b) coordonarea activității de mediere între clienții băncii și instituțiile

de credit pentru scopul de a contribui la eficientizarea restructurării datoriei financiare. În plus,

proiectul de lege a propus norme procedurale pentru momentul în care medierea se referă la

restructurarea datoriilor (http://www.ecb.europa.eu/ecb/legal/pdf/en_con_2015_12_f_sign.pdf).

O altă modificare a vizat o mai bună coordonare între mediatorul de credite și Ministerul

portughez al Economiei. În acest sens, s-a propus transmiterea raportul anual al mediatorului de

credite și către un membru al guvernului responsabil cu economia (conform Decretului-lege nr.

http://www.ecb.europa.eu/ecb/legal/pdf/en_con_2015_12_f_sign.pdf

Pagina 102 din 380

144/2009, raportarea se face numai către Ministerul Finanțelor). De asemenea, proiectul de lege

a propus ca mediatorul de credite și consiliul să fie sprijiniți suplimentar de trei membri

consultativi (ne-remunerați, specializați în restructurarea creditelor și a datoriilor corporative),

numiți de către membrul guvernului responsabil cu economia.

BCE a făcut numeroase observații legate de sfera de activitate (toate tipurile de clienți

bancari, fără nici o limitare legată de valoarea creditului implicat și de natura clientului bancar –

persoane fizice sau juridice, întreprinderi mici sau mijlocii sau companii mari) și de

sustenabilitatea financiară a instituției (Mediatorul de credite este susținut financiar de Banca

Portugaliei, chiar dacă este instituție independentă). Astfel, Decretului-lege nr. 144/2009 nu a

fost modificat până în prezent.

În Spania, chiar dacă nu există o instituție special dedicată medierii creditelor pentru

IMM-uri, există un mecanism pentru facilitarea finanțării (Facilitador Financiero), lansat în

2010, în cadrul Institutului de Credit Oficial / Instituto de Crédito Oficial, care este o bancă

publică, aflată în portofoliul Ministerului Economiei, Industriei și Competitivității. Aceasta este

una dintre măsurile luate de guvernul spaniol pentru a încuraja dezvoltarea sectorului IMM în

perioada post-criză. Celelalte măsuri au fost extinderea numărul de linii de mediere, majorarea

valorii fondurilor curente și introducerea unei linii ICO de mediere destinată IMM-urilor și

lucrătorilor independenți în care ICO își asumă 100% din operațiunea de risc. În plus, rata

impozitului pe profit pentru companiile cu o cifră de afaceri mai mică de cinci milioane a fost

redusă.

Pentru a avea acces la acest serviciu de facilitare a finanțării, în particular pentru cererile

de împrumut respinse, cerința de bază a fost ca sediul companiei să fie în Spania și să se respecte

cerințele impuse de UE pentru IMM-uri: maxim 250 de angajați, o cifră de afaceri anuală de

maxim 50 milioane euro și/sau un bilanț anual de maxim 43 milioane euro. De asemenea,

compania în cauză nu trebuia să fie deținută în pondere mai mare de 25% de o altă societate sau

de o asociație în participațiune care nu îndeplinea cerințele de mai sus (Cusmano, 2013). Cererile

au fost limitate pentru sume mai mici de 2 milioane euro.

3.3.2 State care au anumite facilități de mediere a creditelor

La nivel european există și state care nu au o instituție dedicată medierii creditelor, dar au

anumite facilități de mediere. De exemplu, Olanda, are un așa numit birou de credite pentru

întreprinzători (Ondernemerskredietdesk), special creat pentru a colecta întrebările și reclamațiile

privind dificultățile legate de accesul la finanțarea bancară. Biroul de credite pentru antreprenori

Pagina 103 din 380

este o inițiativă a MKB-Nederland, a VNO-NCW, a Asociației Olandeze a Băncilor și a

Ministerului Economiei (https://ondernemerenfinanciering.nl/ondernemerskredietdesk-nl/). La

începutul anului 2013, s-a pus în aplicare o facilitate de mediere, în sensul că întreprinzătorii au

posibilitatea să solicite o a doua opinie la bancă prin intermediul acestui birou, în cazul în care

consideră că sunt eligibili pentru a beneficia de finanțare bancară în ciuda unei respingeri inițiale

a cererii de împrumut. Premisa de la care s-a plecat a fost aceea că intervenția unei părți neutre /

terțe în dialogul direct dintre bancă și debitor are un efect pozitiv în reconsiderarea cererilor de

împrumut (Kierzenkowski, Kastaneer, 2014).

În Italia, nu este asigurată o mediere a creditelor, dar s-a instituit un sistem de

monitorizare a fluxurilor de credit. IMM-urile nemulțumite de condițiile de creditare sau de

respingerea cererii de creditare pot înainta o plângere către un oficial public, care ia legătura cu

banca pentru a clarifica problema. Nu este vorba de mediere, dar „există un fel de sponsorizare

publică a negocierilor între bancă și potențialul debitor” (Zecchini, 2012).

3.4 Accesul la medierea creditelor și ratele de succes: dovezi la nivel

european

La nivel european, activitatea de mediere a creditelor are un caracter consultativ și neutru,

decizia finală de a acorda sau nu aparținând instituției financiare. Cu toate acestea, în statele în

care instituția este funcțională, s-au înregistrat numeroase cazuri în care cererile de creditare sau

re-eșalonare a creditelor contractate anterior au fost rezolvate în favoarea companiei solicitante.

3.4.1 Belgia

Conform raportului CeFiP din 2011 citat de Cusmano (2013), între februarie 2009 și

sfârșitul anului 2011, instituția Mediatorul de credite a gestionat 712 dosare, ceea ce a însemnat

acordarea unui volum total de credite, anterior respinse de bănci, în cuantum de 153 milioane

euro. Rata de reușită a procesului de mediere a fost estimată la 60%, iar beneficiile în locuri de

muncă în echivalentul a 2.605 locuri de muncă cu normă întreagă. În documentul Plan PME de

la Région de Bruxelles-Capitale 2016-2025, se menționează circa 1.000 de dosare analizate până

în 2013, rata de reușită fiind identică cu cea menționată în ultimul raport oficial al CeFiP.

Firmele care s-au adresat instituției au fost în proporție de aproape 100% IMM-uri cu mai puțin

de 50 de angajați, peste 65% dintre acestea raportând probleme obținere a creditelor pe termen

scurt și lung, iar restul cu renegocieri ale creditelor deja achiziționate sau plățile întârziate. De

asemenea, cele mai multe solicitări au venit pentru credite cuprinse între 50.000 și 250.000 de

https://ondernemerenfinanciering.nl/ondernemerskredietdesk-nl/

Pagina 104 din 380

euro, procentul cazurilor în care creditul solicitat a depășit 500.000 euro fiind relativ redus (cca.

10%).

3.4.2 Franța

La nivelul anului 2017, specialiștii sunt de părere că economia franceză s-a revigorat și

situația financiară a companiilor s-a redresat comparativ cu perioada 2012-2013. Astfel, și în

Franța se constată aceeași situația cu cea de la nivelul UE, în sensul că ofertele de finanțare

bancară sunt numeroase, iar ratele dobânzilor foarte scăzute. La sfârșitul lunii decembrie 2017,

împrumuturile acordate pentru achiziționarea de echipamente au crescut cu 8,3%, cel mai

dinamic ritm în aproape nouă ani, la fel și creditele în numerar. În ansamblu, creditele mobilizate

pentru IMM-uri se apropie de cele alocate întreprinderilor cu capital mediu și întreprinderilor

mari (+ 3,9%) (Banca Franței, 2018a). Conform ultimului raport emis de Banca Franței (2018b)

privind accesul la credite al companiilor, IMM-uri au o rată mare de succes la creditele în

numerar: 85% din IMM-urile care solicită un credit au obținut suma vizată în primul trimestru al

anului 2018. Accesul la împrumuturile pentru investiții este de asemenea mare: 95% din IMM-

urile obțin (în totalitate sau mai mult de 75%) creditele solicitate, la fel ca în cazul creditelor

pentru echipamente (91%).

Astfel, chiar dacă instituția mediatorului de credite și-a continuat activitatea, intervenind

cu precădere în sectoarele aflate în dificultate, comparativ cu anii anteriori, cererile înaintate au

scăzut, la fel și rezultatele obținute. În anul 2017, conform raportului de activitate (Mediateur du

Credit, 2017), 2.302 companii au depus dosare, dintre acestea fiind acceptate 1.514 solicitări

(66%, în scădere comparativ cu anul 2016), iar dintre acestea 1.394 au fost deja finalizate. Cea

mai mare parte din întreprinderile care s-au adresat instituției a fost reprezentată de

microîntreprinderi (84,5%) (Fig. nr. 3.6). Suma deblocată prin accesarea creditelor în urma

procesului de mediere a ajuns la 193 milioane euro, rata de succes fiind de 65%. În general

solicitările au vizat sume mici, sub 50.000 euro (60% dintre solicitări), doar 7% din cereri vizând

împrumuturi mai mari de 500.000 euro (Fig. nr. 3.7). Prin soluționarea în favoarea companiilor

au fost păstrate 11.172 de locuri de muncă. În funcție de sectorul de activitate, cele mai multe

solicitări au fost înaintate de companiile din domeniul comercial, urmate de servicii și industrie

(Fig. nr. 3.8).

Pagina 105 din 380

Fig. nr. 3.6 Tipologia companiilor în funcție

de mărime

Fig. nr. 3.7 Tipologia companiilor în funcție

de împrumuturile solicitate (euro)

Fig. nr. 3.8 Tipologia companiilor care au solicitat mediere în funcție de sectorul de

activitate

Sursa: Mediateur du Credit, 2017

De la înființare, în anul 2008, până la finalul anului 2017, instituția mediatorului de

credite a analizat un număr record de dosare înaintate de diferite companii comparativ cu

celelalte state unde instituția funcționează, peste 53.000, din care 41.707 au fost și acceptate,

adică 78% (Tabelul nr. 3.3) (Mediateur du Credit, 2017). Performanțele instituție au scăzut puțin

în ultimii cinci ani de activitate comparativ cu primii cinci.

În raportul de activitate din 2012 (Mediateur du Credit, 2012), se estima că suma devenită

disponibilă companiilor în urma procesul de mediere se ridica la cca. 4,2 miliarde euro, ceea ce

înseamnă că în ultimii cinci ani, doar 2,3 miliarde euro au fost accesați. De asemenea, numărul

de locuri de muncă nou create sau securizate prin acordarea creditelor era de 291.314 la finalul

anului 2012, iar la finalul anului 2017 de 403.574, adică aproximativ 100.000 de locuri de muncă

în ultimii cinci ani.

Unul dintre factorii cheie ai succesului Mediatorului de credite este rapiditatea de

procesare a cererilor înaintate, 48 de ore de la înaintarea aplicației on-line. Acest lucru este

Pagina 106 din 380

posibil ca urmare a modului în care instituția este organizată – la nivel național, regional și local,

instituția venind astfel în contact mult mai rapid atât cu companiile cât și cu instituțiile

financiare.

Tabelul nr. 3.3 Rezultate obținute de Mediatorul de credite în perioada 2008-2017

Indicator Performanță

Număr total dosare înaintate 53.468

Număr total dosare acceptate 41.707

Număr total dosare instrumentate și finalizate în favoarea

companiei

36.500

Număr de companii care au primit asistență 22.470

Suma totală acordată prin credite în urma solicitărilor depuse la

Mediatorul de credite (miliarde euro)

6,5

Număr de locuri de muncă nou create sau protejate prin acordarea

creditelor

403.574

Rata de reușită 61,5%

Sursa: Mediatorul de credite / Mediateur du Credit, 2017

3.4.3 Germania

Instituția mediatorului de credite a funcționat în Germania pentru mai puțin de doi ani,

mai precis în intervalul martie 2010 – decembrie 2011. Conform lui Cusmano (2013), citând

raportul publicat în Germania – Kreditmediator (2011), instituția a consiliat 1.290 de companii,

dintre care 307 companii ale căror cereri de creditare fuseseră respinse de către bănci. În urma

intervenției mediatorului, băncile și-au revizuit decizia anterioară și au acordat creditul solicitat

în 96 de cazuri. Astfel, rata de succes în aceste cazuri a fost de 31%. S-a estimat că prin

intervenția mediatorului de credite suma acordată companiilor de către bănci sub formă de

împrumuturi a fost de 254,5 milioane euro, iar numărul de locuri de muncă salvate a fost de

aproape 10.000 (9.794).

Motivele pentru care instituția mediatorului de credite și-a încetat activitatea nu au fost

formal formulate, dar anumite aspecte pot fi deduse din statisticile europene. Criza economică nu

a afectat IMM-urile germane în măsura în care le-a afectat în celelalte state europene. De

exemplu, în perioada de recesiune 2008-2013, numărul IMM-urilor a crescut cu 16%, iar

ocuparea forței de muncă în IMM-uri și valoarea adăugată generată de acestea au crescut cu 19%

(Institute for Employment Studies, 2016). IMM-urile germane au beneficiat în general de o mai

bună finanțare comparativ cu restul statelor membre sau non-membre UE și, prin urmare, s-au

confruntat cu mai puține probleme de acces la finanțare. Astfel, în sondajul SAFE din 2014

(Doove et al., 2014), doar 9% dintre IMM-urile germane au raportat accesul la finanțare ca fiind

Pagina 107 din 380

cea mai presantă problemă. De asemenea, principalul motiv pentru nesolicitarea împrumuturilor

bancare a fost disponibilitatea fondurilor interne. Problemele financiare par a fi depășite în

prezent și în restul statelor europene, rezultatele ultimului sondaj SAFE (Kwaak et al., 2017)

indicând că accesul la finanțare este cea mai presantă preocupare doar pentru 7% dintre IMM-uri

(după ce în 2009 aceasta reprezenta o problemă pentru 16% dintre IMM-uri). La nivelul lui

2017, trei probleme au fost indicate de IMM-uri ca fiind extrem de stringente – găsirea clienților,

disponibilitatea forței de muncă calificate sau a managerilor experimentați și concurența.

3.4.4 Irlanda

Irlanda este unul dintre statele membre UE unde raportările cu privire la activitatea CRO

sunt stricte și astfel, rata de succes a instituției, pentru anumiți indicatori cheie poate fi clar

estimată. De la momentul înființării până în prezent au fost emise 19 rapoarte de activitate, câte 4

pe an până în 2017, când s-a trecut la raportare anuală.

La debutul activității sale, interesul pentru serviciile oferite de CRO a fost extrem de

redus, înregistrându-se doar 12 cereri de mediere (CRO, 2010), chiar dacă s-au primit peste 250

de telefoane la liniile de asistență și site-ul a fost vizitat de peste 4.000 de persoane interesate

(Tabelul nr. 3.4). Ca urmare, CRO a declanșat o campanie media la nivel național și regional

pentru a-și promova activitatea, a participat la diferite întruniri ale IMM-urilor și a convenit cu

cele două bănci (Banca Irlandei și Banca Allied Irish) ca toate scrisorile de respingere a

solicitării de acordare a unui credit să fie însoțite și de broșura CRO (Departamentul de Finanțe,

Guvernul Irlandei, 2012).

După 2013, numărul de apeluri la liniile de asistență s-a menținut relativ constant, între

350 și 400 pe an. Un aspect pozitiv al acestui serviciu, chiar dacă nu sunt ținute statistici stricte și

oficiale, este acela că multe dintre solicitări au dus la rezolvarea informală a problemelor legate

de credite, fără a mai fi nevoie de o solicitare formală de mediere (Departamentul de Finanțe,

Guvernul Irlandei, 2017). În cazul numărului de vizitatori, indicatorul nu este atât de relevant

precum apelurile telefonice, ținând cont de faptul că site-ul poate fi vizitat și în alte scopuri decât

cele legate de mediere (curiozitate, studii etc.). Astfel, numărul de vizitatori este destul de

fluctuant, maximul corespunzând anului 2015, iar minimul anului 2017 (cu excepția anului de

debut).

Unul dintre obiectivele asumate CRO este și acela de a încuraja băncile să-și păstreze

atenția față de clienți și să ajute IMM-urile, deoarece acestea au un rol esențial la creșterea

economică și ocuparea forței de muncă (CRO, 2012).

Pagina 108 din 380

Tabelul nr. 3.4 Evoluția interesului pentru CRO în funcție de apelurile telefonice și

numărul de vizitatori ai site-ului web

Anul Apeluri telefonice

primite la liniile de

asistență

Vizitatori site web

2010 271 4.130

2011 774 11.717

2012 573 17.945

2013 378 13.565

2014 351 18.455

2015 369 25.256

2016 350 18.220

2017 392 10.530

Sursa: CRO, 2010-2018

În perioada 2010-2017, cele două bănci participante a analizat un număr total de peste

2.800 de cereri de creditare la nivel intern. Dintre aceste cereri, 666 au fost soluționare în

favoarea solicitantului, procentual acestea reprezentând 23,5% din cererile depuse (27,5% pentru

Banca Allied Irish și 18,2% pentru Banca Irlandei) (Tabelul nr. 3.5).

Tabelul nr. 3.5 Numărul de cereri de credit analizate la nivel intern de către bănci

Anul Banca Cereri

admise

Cereri

respinse

Total

cereri

Banca Cereri

admise

Cereri

respinse

Total

cereri

2010

All

ied

Iri

sh

22 45 67

Ban

k o

f Ir

elan

d

6 83 89

2011 68 85 153 12 167 179

2012 93 191 284 7 101 108

2013 79 173 252 45 95 140

2014 61 187 236 27 101 128

2015 53 201 245 33 90 123

2016 43 147 190 38 161 199

2017 22 131 159* 57 213 270

Total 441 1.160 1.601 225 1.011 1.236

* 6 cazuri în curs de analizare la momentul elaborării raportului

Sursa: CRO, 2018

Sintetizând rezultatele obținute de CRO în cei opt ani de activitate, rezultatele par la

prima vedere destul de încurajatoare – aproape 600 de solicitări finalizate, peste 50% în favoarea

IMM-urilor sau fermelor (Fig. nr. 3.9), care au dus la acordarea de credite în valoare de cca. 50

milioane euro și au determinat crearea sau păstrarea a aproape 4.000 de locuri de muncă (Tabelul

nr. 3.6).

Pagina 109 din 380

Fig. nr. 3.9 Situația solicitărilor finalizate de către CRO (2010-2017)

Sursa: CRO, 2018

Tabelul nr. 3.6 Rezultate obținute de CRO în perioada 2010-2017

Indicator Performanță

Număr apeluri telefonice la liniile de asistență 3.458

Număr vizite pe site-ul web 119.818

Număr total cereri înaintate la CRO 879

Număr total cereri finalizate de CRO 588

Număr total cereri finalizate în favoarea solicitantului / debitorului

(solicitantul a primit creditul în urma apelului înaintat de CRO)

328

Număr total cereri finalizate în favoarea băncilor 260

Suma totală acordată prin credite în urma solicitărilor depuse la

CRO (IMM-uri și ferme) (milioane euro)

49,9

Număr de locuri de muncă nou create sau protejate prin acordarea

creditelor

3.813

Sursa: CRO, 2018

Pe parcursul perioadei de funcționare a CRO au avut loc schimbări importante în climatul

economic al Irlandei, fapt sesizat și în rapoartele înaintate de CRO, dar și în climatul general de

colaborare dintre părțile interesate. Astfel, dacă în perioada de debut, la CRO ajungeau cu

precădere cereri de mediere din partea IMM-urile care luptau să supraviețuiască, în ultimii doi

ani, cererile respinse de bănci au fost pentru credite menite să ajute la dezvoltarea afacerii în noul

context de creștere economică (CRO, 2017). Noul context economic subliniat de CRO a fost

confirmat și de statisticile prezentate de Departamentul de Finanțe. Astfel, pentru perioada

aprilie – septembrie 2016, 46% dintre IMM-uri au raportat o creștere a cifrei de afaceri și numai

Pagina 110 din 380

12% o scădere a acesteia, 29% creșterea numărului de angajați și doar 7% scăderea acestuia,

65% creșterea profitului comparativ cu 9% scăderea profitului (Departamentul de Finanțe, 2016).

În ceea ce privește relațiile dintre solicitanți, CRO și bănci, s-au produs unele schimbări.

În rapoartele anterioare (CRO, 2015, 2016), este subliniat faptul că băncile și-au revenit după

criza economică și și-au refăcut capitalul și pot susține dezvoltarea economiei prin acordarea de

credite.

Astfel, raportul CRO (2014) menționa că „Ar fi inutil să nu recunoaștem cooperarea

foarte bună și continuă oferită de cele două echipe de legătură dedicate CRO din cadrul AIB și

BoI.”, iar raportul din 2016 „Principala sursă a capitalului băncilor este profitul reținut și,

dimpotrivă, cea mai mare amenințare la adresa capitalului bancar constă în pierderile din

creditare. Băncile noastre trebuie astfel să împrumute la o marjă rezonabilă pentru a genera profit

și trebuie să aibă politici de creditare care să evite pierderile, care au afectat atât băncile, cât și

economia irlandeză în perioada post-boom.”

În raportul CRO din 2017, în pofida faptului că este subliniată acordarea de împrumuturi

de către băncile implicate, se menționează că acestea soluționează pozitiv cu precădere cazurile

simple și, concomitent, și-au înăsprit politicile de creditare în ultimul an. În același raport este

amintit că „băncile ar putea face acum mai multe pentru a se asigura că toate IMM-urile și

fermele viabile sunt susținute.” În 2018, CRO subliniază „... nu este vorba despre "victorii și

pierderi" pentru bănci și CRO, ci despre rezultatele pentru IMM-uri și ferme și despre persoanele

angajate ale acestora.”

În raportul emis de Departamentul de Finanțe (2017) sunt făcute publice informații

privind percepția rolului și a activității CRO.

Astfel, reprezentanții IMM-urilor consideră că serviciile furnizate de CRO sunt în

continuare necesare. Ca sugestii pentru îmbunătățirea activității se menționează - un calendar

mai clar definit asupra duratei procesului, emiterea unor note informative detaliate cu privire la

anumite subiecte considerate de interes de aceștia (de exemplu, în cazul în care creditul a fost

refuzat din cauza refuzului proprietarului-managerului de a oferi o garanție personală sau dacă

proprietarii / manageri care au datorii personale etc.), eforturi mai susținute pentru a reduce

anumite percepții personale cu efect negativ (de exemplu temerea că o cerere de creditare sau de

mediere respinsă va afecta pe viitor relația clientului cu banca).

De cealaltă parte, băncile au o opinie diferită privind activitatea CRO. S-a constatat

numărul foarte redus de cereri de revizuire a creditelor înaintate CRO comparativ cu numărul de

cereri respinse, una dintre băncile implicate indicând și faptul că o dată cu intrarea în vigoare a

Pagina 111 din 380

noul Regulament al Băncii Centrale a Irlandei privind creditele pentru IMM-uri (1 iulie 2016), o

cerere de creditare respinsă face obiectul mai multor revizuiri interne în cadrul băncii. De

asemenea, băncile consideră că finanțarea CRO are un cost ridicat raportat la rezultatele obținute

(de la înființare costurile de finanțare au fost mai mari decât veniturile obținute). Pentru

îmbunătățirea activității CRO, băncile au o serie de sugestii: modificarea procesului de mediere

(în lipsa unor schimbări substanțiale, CRO să revizuiască / să accepte documentele / deciziile /

apelurile de credit ale băncii fără a deschide un nou dosar de caz), limitarea activităților la IMM-

urile cu impact direct asupra creșterii economice / ocupării forței de muncă; limitarea activităților

la sectoare specifice; punerea în aplicare a termenelor definitive pentru apel și emiterea de avize.

În afara IMM-urilor și băncilor, au fost consultate și alte părți interesate, care au făcut o

serie de sugestii: un calendar pentru depunerea cererilor de revizuire; crearea unor note de

informare suplimentare pentru IMM-uri; creșterea plafonului curent pentru cereri de credite de

peste 3 milioane euro; creșterea numărului de instituții financiare care participă la procesul de

revizuire a creditului; revizuirea taxelor percepute de CRO IMM-urilor pentru procesarea

dosarelor.

3.4.5 Marea Britanie

În Marea Britanie, evaluatorul extern, în persoana profesorului Griggs Russel, susținut de

o echipă de auditori independenți, elaborează un raport anual, unde este evaluată eficacitatea

generală a procesului de apel al băncilor. Conform ultimului raport pentru 2016/2017 (Griggs,

2017), s-au constatat modificări privind finanțarea comparativ cu anul 2011 (anul în care a fost

emis primul raport), ca urmare a faptului că atât numărul și tipul de produse de finanțare, cât și

entitățile care oferă finanțare IMM-urilor au crescut foarte mult. Un astfel de exemplu este

platforma Funding Circle, care în perioada 2011-2017, a acordat împrumuturi pentru 35.623 de

companii în valoare totală de 3,4 miliarde lire sterline (https://www.fundingcircle.com/uk/)

ducând astfel la crearea a 45.000 locuri de muncă noi. Cu toate acestea, s-a constatat că în ultimii

ani rata de respingere a cererilor de împrumut de către bănci a scăzut, estimându-se că cca. 80%

din solicitările de creditare sunt aprobate de către bănci sau alte surse de finanțare dacă planurile

de faceri propuse sunt viabile. O problemă constatată în ultima perioadă, atât din punctul de

vedere al IMM-urilor, cât și a instituțiilor financiare, este cea legată de consecințele Brexit-ului,

ceea ce crește gradul de precauție de ambele părți.

Motivele pentru respingerea cererilor de împrumut pe perioada celor 6 ani analizați sunt

foarte diverse (Fig. nr. 3.10), dar ponderea cea mai mare o are scorul de credit (36%). Cu toate

https://www.fundingcircle.com/uk/

Pagina 112 din 380

acestea, pentru ultimul an analizat de Griggs a rezultat că scorurile mici de creditare au fost

motivul pentru care cererile de creditare au fost respinse în proporție de doar 26%, o scădere de

10% comparativ cu media întregii perioade, ceea ce semnifică în opinia autorului raportului că

băncile nu se mai bazează atât de mult pe scorul de credit, care se calculează automat, luând în

calcul mai mult alte variabile. De asemenea, este invocată și creșterea transparenței în relațiile

dintre bănci și clienți, în acest caz IMM-uri.

Fig. nr. 3.10 Motivele de refuzare a cererilor de împrumut (2011-2017)

Sursa: Griggs, 2017

În prezent, primul motiv de refuz al unui împrumut ca pondere este accesibilitatea cu

33%, comparativ cu valoarea medie a perioadei de 27%. Pe categorii de solicitări de

împrumuturi, scorul de credit rămâne principalul motiv (34%) pentru împrumuturi mai mici de

25.000 lire sterline, în timp ce pentru împrumuturi mai mari de acest prag, principalul motiv este

accesibilitatea (48%) (Griggs, 2017).

Așa cum se poate observa (Tabelul nr. 3.7), numărul de apeluri primite de bănci se

apropie de 60.000 pe durata celor 6 ani de monitorizare. Cu excepția primului an, când

raportarea nu a fost foarte exactă, numărul anul de apeluri s-a menținut relativ constant, în sensul

că cea mai redusă valoare a fost de cca. 3.200 apeluri (2015-2016), iar cea mai mare de cca.

3.700 apeluri (2014-2015). Din această valoare, aproximativ 6.000 de apeluri au fost admise de

bănci, ceea ce în medie înseamnă o rată de 31,4% raportat la numărul total de apeluri primite.

Pe categorii de solicitări, se constată că apelurile care au vizat cărțile de credit au fost cu

mult mai numeroase decât apelurile pentru alte situații (credite noi, re-eșalonarea datoriilor etc.),

Pagina 113 din 380

per total, și rata de succes fiind mult mai ridicată – 42% pentru apelurile legate de cărțile de

credit comparativ cu 24,8% pentru apelurile pentru alte situații.

Tabelul nr. 3.7 Rezultate obținute în procesul de mediere în Marea Britanie


Perioada aprilie 2011 – martie 2017 Aprilie 2016-

martie 2017

Total

Numărul total de apeluri primite 3.426 19.413

Numărul total de apeluri primite (fără cărți

de credit)

1.818 12.037

Numărul total de apeluri admise (fără cărți

de credit)

352 2.991

Rata de succes (raportat la numărul de

apeluri primite)

19,4% 24,8%

Valoarea totală a creditelor acordate în

urma apelurilor (fără cărți de credit)

5,4 milioane lire

sterline

62,2 milioane lire

sterline

Numărul total de apeluri primite (cărți de

credit)

1.608 7.376

Numărul total de apeluri admise (cărți de

credit)

631 3.101

Rata de succes (raportat la numărul de

apeluri primite)

39,2% 42%

Valoarea totală a creditelor acordate în

urma apelurilor (cărți de credit)

1,4 milioane lire

sterline

4,6 milioane lire

sterline

Numărul total de cazuri revizuite 1.611 9.536

Raportul numărul de cazuri revizuite /

numărul total de apeluri

47% 49,1%

Raportul număr total cazuri revizuite

admise / număr total cazuri admise

67,1% 64,7%

Sursa: Griggs, 2017

Diferențele notabile sunt induse de faptul că se optează pentru limite de creditare din ce

în ce mai ridicate, iar în cazul în care banca refuză creșterea acestei limite, conform procedurilor

Pagina 114 din 380

în rigoare, toate entitățile depun cerere de apel. Pe de altă parte, procedurile interne de la nivelul

băncilor au fost îmbunătățite, astfel că înainte de a transmite un refuz pentru solicitarea de

creditare a unei companii, acestea se asigură că au analizat temeinic solicitarea, fapt care se

observă atât în numărul de cereri declinate cât și în numărul de apeluri primite.

În ceea ce privește valoarea totală a sumelor atribuite în urma procesului de mediere, se

constată un raport de inversă proporționalitate, în sensul că apelurile pentru cărți de credite au

însemnat acordarea doar a 4,6 milioane lire sterline, în timp ce pentru celelalte situații s-au alocat

62,2 milioane lire sterline.

Pe categorii de produse bancare solicitate, cea mai mare pondere a apelurilor înregistrate

revine descoperirii de cont: ca medie cca. 40% (47% în primul an și 39% în ultimul), urmată de

împrumuturile negarantate cu o medie de 20% (18% în ultimul an), carduri de credit cu o medie

de cca. 25% (29% în ultimul an) și împrumuturi garantate cu aproximativ 11% (10% în ultimul

an).

În funcție de cifra de afaceri, cele mai multe apeluri sunt depuse de companiile cu cifre de

afaceri mai mici de 100.000 lire sterline / an (cca. 51%), ponderea cea mai mică (1%) revenind

companiilor cu cifre de afaceri mai mari de 5 milioane lire sterline / an. S-a constatat creșterea

numărului de apeluri depuse de companiile cu cifre de afaceri între 250.000 și 1 milioane lire

sterline de la 19 % (în primul an) la 23% (în ultimul an).

Pe categorii de împrumuturi solicitate, apelurile depuse au vizat cereri de credite mai mici

de 10.000 lire sterline (66% din numărul total de apeluri în 2016-2017, în creștere comparativ cu

primul an de raportare) și creditele de 10.000-25.000 lire sterline (19% din total, în creștere cu

3% față de 2011-2012). Se constată că doar 15% din cererile de apel sunt pentru credite mai mari

de 25.000 lire sterline, ceea ce ar putea duce la concluzia că IMM-uri sunt mai precaute în a

accesa credite mai ales dacă se ia în calcul și contextul economic caracterizat de un grad ridicat

de incertitudine indusă de Brexit.

3.4.6 Portugalia

Scopul principal al instituției Mediatorului de Credite din Portugalia este consolidarea și

promovarea „drepturilor, garanțiilor și intereselor legitime ale oricărei persoane sau entități care

este parte a relațiilor de credit” (Mediador do Crédito, 2010). Conform rapoartelor de activitate

disponibile pe site-ul instituției (https://mediadordocredito.pt), în perioada 2009-2017, au fost

primite peste 3.600 de dosare, aproximativ 90% dintre acestea fiind de competența Mediatorului

de credite (Tabelul nr. 3.8).

Pagina 115 din 380

Tabelul nr. 3.8 Rezultate obținute în procesul de mediere în Portugalia


Situația proceselor deschise 2009-

2014

2015 2016 2017 2009-

2017

Procese în curs de analiză 0 0 0 7 7

Procese în așteptare – solicitări suplimentare 1 9 2 56 68

De competența Mediatorului de credite 2062 541 430 262 3295

Procese în curs de mediere 1 8 5 13 27

Procese de mediere finalizate 1466 220 129 39 1854

Alte intervenții 15 5 5 1 21

Procese de clarificare în curs 321 136 138 141 736

Procese arhivate 588 189 165 63 1005

În afara competenței Mediatorului de credite 264 49 37 29 379

Sursa: Mediador do Crédito, 2018

Dintre cele înregistrate, 1.854 de dosare au fost finalizate prin mediere, 27 fiind la

începutul lui 2018 în curs de mediere, iar alte 736 necesită clarificări suplimentare. Se poate

observa că numărul de dosare înaintate instituție a fost într-o continuă scădere în ultimii trei ani.

Rata de succes (total sau parțial) este de 64% pentru cei 9 ani de funcționare este de 64%,

iar cea de insucces de 9% (Fig. nr. 3.11).

Fig. nr. 3.11 Rezultatele globale ale procesului de mediere în Portugalia (2009-2017)


Cu toate că instituția funcționează de aproape 10 ani, s-a constatat că ponderea dosarelor

înaintate de întreprinderi (fără a se specifica dacă este vorba de IMM-uri) au o pondere extrem

de redusă – 2% în 2015 și 2016 și 6% în 2017 (Fig. nr. 3.12). Creșterea procentului în ultimul an

Pagina 116 din 380

poate fi rezultat al faptului că a scăzut numărul total de dosare înaintate instituției de către

persoanele fizice.

Fig. nr. 3.12 Ponderea cererilor de mediere pe categorii de situații


În acest context se înțelege intenția guvernului portughez de a modifica actul legislativ în

baza căruia funcționează instituția Mediatorului de Credite. Cu toate acestea, proiectul în cauză

nu a fost încă revizuit, problemele sesizate de BCE nefiind remediate.

Pagina 117 din 380

CAPITOLUL 4. CONSTRÂNGERI IDENTIFICATE ÎN

PROCESUL DE MEDIERE A CREDITELOR ÎN PRACTICA

EUROPEANĂ

Stările conflictuale, indiferent de natura lor, pot fi rezolvate pe multiple căi. Specialiștii

consideră că, în prezent, metodele alternative de soluționare a litigiilor sunt de preferat

soluționării clasice prin intermediul instanțelor de judecată. Astfel, s-a constatat faptul că

medierea și arbitrajul, ca metode alternative, au început să câștige teren la nivel internațional,

ținând cont de tendința de globalizare a întreprinderilor și de interesele guvernamentale.

Există diferențe conceptuale și procedurale între mediere și arbitraj. Astfel, arbitrajul este

un proces formal efectuat în conformitate cu reguli specifice, decizia dată prin arbitraj fiind

obligatorie pentru părți și potențial aplicabilă în multe jurisdicții internaționale, în timp ce

medierea reprezintă soluționarea unui litigiu între părți prin intermediul unei părți neutre, a unui

terț, rolul mediatorului fiind doar acela de a facilita înțelegerea între părți.

Necesitatea introducerii medierii pentru IMM-uri în domeniul financiar a fost

determinată în primul rând de atitudinea instituțiilor financiare ca răspuns la criză. Aplicarea

strictă a unor parametrii de risc și a unor metode rigide în comunicarea directă cu clientul poate

exacerba o stare conflictuală. Pe de altă parte, în unele situații, companiile nu știu să solicite

informații, aceasta îngreunând de asemenea comunicarea între client și instituția financiară.

În acest context, medierea creditelor este considerată de mulți actori – atât reprezentanți

ai unor instituții publice și entități private, cât și de reprezentanții companiilor, un mecanism

adecvat pe care statul îl poate aplica în momentele de criză pentru a răspunde dificultăților pe

care companiile, în special IMM-urile, le au în relațiile de creditare.

Cu toate acestea, ca orice proces care implică multipli actori, schemele de mediere sunt

dificil de pus în aplicare și de gestionat la nivel global, ca urmare a faptului că pun în discuție

procedurile de creditare, precum și transparența și promptitudinea procesului de creditare.

Succesul acestui mecanism depinde astfel în mare măsură de efortul comun al participanților

publici și privați pentru a acorda sprijin IMM-urilor aflate în dificultate. Scopul final este acela

de a ajunge la modele comune la nivel de instituții financiare, atât ca proceduri de acordare a

creditelor, cât și ca proceduri de apel intern al instituțiilor financiare, cel puțin la nivelul unui

stat.

Pagina 118 din 380

Medierea, inclusiv medierea în domeniul financiar, prezintă o serie de avantaje

comparativ cu celelalte mecanisme aplicate la nivel global. Ca avantaje, pot fi menționate:

este voluntară;

este confidențială: procedurile de mediere și rezultatele sunt private (adică nu sunt puse la

dispoziția instanței ca înregistrare publică).

este neutră: mediatorul nu are autoritatea de a impune o decizie unei instituții financiare;

este rapidă, economisind atât timp cât și reducând potențialele cheltuieli suplimentare;

este mai puțin contradictorie decât litigiile sau arbitrajul și poate ajuta la menținerea

relațiilor comerciale;

facilitează schimbului de informații între potențialii creditori și debitori și dezvoltarea de

soluții comune.

Suplimentar, instituțiile abilitate cu procesul de mediere a creditelor pot să contribuie atât

la dezvoltarea IMM-uri cât și la implementarea unor politici guvernamentale mai eficiente și mai

bine ancorate în realitatea economică și prin alte mijloace:

oferă consultanță antreprenorilor cu privire la elaborarea planurilor de afaceri și la modul

în care aceste planuri pot fi prezentare instituțiilor financiare pentru a crește șansele de

succes în obținerea finanțării;

direcționează companiile și către alte servicii de asistență disponibile;

asistă guvernele în monitorizarea cadrului de finanțare;

evaluează dificultățile întâmpinate de companii fiind o sursă viabilă de informații cu

privire la aplicarea măsurilor luate și la eficiența sau necesitatea anumitor instrumente

implementate anterior.

Pe lângă beneficiile evidente ale procesului de mediere, au fost identificate și o serie de

dificultăți / constrângeri, care îngreunează punerea în aplicare a unui astfel de mecanism.

Constrângeri procedurale / legislative. Din punct de vedere procedural sunt două

aspecte importante care trebuie stabilite în momentul în care se ia decizia înființării unei instituții

de mediere:

Stabilirea jucătorului cheie în procesul de mediere. Rolul central în procesul de mediere

este atribuit unor actori diferiți, în funcție de stat. În Franța, rolul îi aparține Băncii Franței, care

acționează la nivel regional și local prin 105 mediatori, aceștia fiind directorii departamentali ai

băncii. Mediatorii cooperează însă cu prefecții, cu Fondul pentru dezvoltare a IMM-urilor

susținut de guvern, cu experți din rețelele profesionale locale și asociațiile de afaceri. În Belgia,

medierea a fost descentralizată fiind gestionată în prezent la nivel regional. În Wallonia de

Pagina 119 din 380

exemplu, rolul de mediator este atribuit unui serviciu din cadrul Societății valone de finanțare și

garantare pentru IMM-uri, subordonată direct guvernului wallon. În Spania procesul de mediere

este coordonat de Institutului de Credit Oficial, o instituție bancară subordonată guvernului

spaniol. În Irlanda, medierea este facilitată de un birou național, coordonat de un expert cu

experiență, care colaborează strâns cu alte instituții, precum camerele de comerț, în timp ce în

Marea Britanie activitatea este coordonată de un examinator extern independent.

Astfel, plecând de la aceste exemple, se poate observa că medierea creditelor la nivel

european nu este prerogativa exclusivă a unui anume tip de instituție (publică sau privată).

Contextul economic, cadrul legislativ, politicile economice practicate, precum și alți factori,

trebuie de asemenea luați în considerare.

Prin prisma indicatorilor utilizați pentru estimarea ratei de succes a acestor instituții, se

poate totuși spune că modelul francez poate fi utilizat ca un exemplu de bună practică pentru

statele care doresc aplicarea unui astfel de mecanism de sprijin a sectorului IMM.

Stabilirea cadrului de reglementare caracteristic reprezintă o altă provocare pentru

implementarea unui sistem de mediere, deoarece anumite aspecte legate de funcționarea unei

astfel de instituții trebuie clar specificate. La nivel european, cu mici excepții, nu există un cadru

legislativ dedicat medierii creditelor, chiar dacă sunt legi specifice privind medierea şi

organizarea profesiei de mediator (în România Legea 192/2006 actualizată). Portugalia are o lege

a medierii – Decretul-lege 144/2009, dar, așa cum s-a menționat anterior, nici cadrul legislativ,

nici instituția nu sunt dedicate special medierii creditelor pentru IMM-uri. Astfel, medierea în

cazul IMM-urilor are un randament extrem de scăzut (maxim 6% din dosarele gestionate de

instituție venind din partea acestora în anul 2017). Ca urmare, Portugalia poate fi luată drept

contra-exemplu, în sensul că se recomandă separarea companiilor și persoanelor fizice și la nivel

de cadrul legislativ.

În Franța de exemplu, funcționarea instituției este reglementată prin Acordul de plasare

semnat între Stat, Mediatorul de Credite, Banca Franței, Federația Bancară Franceză și Asociația

Franceză a Societăților Financiare. În acord sunt clar specificate – misiunea și organizarea

Mediatorului de Credite pentru Afaceri, modul în care se derulează procesul de mediere,

angajamentele mediatorului de credite și angajamentele instituționale. În Irlanda reglementarea

este făcută prin Instrumentul Statutar S.I. No. 127 of 2010, revizuit ulterior, în care sunt redate

condițiile de eligibilitate, documentele solicitate companiilor, taxele solicitate, modul de

finanțare al instituției etc.

Pagina 120 din 380

Astfel, este necesar ca procedurile de mediere să fie reglementate de un act normativ

specific unde să fie menționate următoarele aspecte:

scopul intervenției mediatorului de credite;

criteriile de eligibilitate;

etapele procesului de mediere;

modalitățile de asigurare a suportul tehnic, administrativ și financiar;

atribuțiile mediatorului de credite;

indicatorii de performanță.

Constrângeri logistice sunt de asemenea importante în procesul de mediere. Principala

problemă este legată de pregătirea și competențele pe care mediatorii trebuie să le aibă, ținând

cont de faptul că profesia de mediator este destul de vag definită. După cum s-a observat, la

nivelul statelor unde funcționează un mecanism de mediere a creditelor, mediatorii au

preponderent studii economice (contabilitate, finanțe-bănci) sau juridice. Pe lângă competențele

profesionale, mediatorul trebuie să aibă și anumite abilități de relaționare (capacitatea de a

interacționa cu persoane diferite pentru a crea un cadru propice procesului de mediere,

capacitatea de a crea oportunități de dialog și schimb de informații). Chiar dacă activitatea de

mediere a creditelor prezintă particularități prin comparație cu activitatea generală de mediere,

principiile după care mediatorul trebuie să își desfășoare activitatea sunt aceleași – neutralitate,

confidenţialitate şi imparţialitate. Mediatorul trebuie să fie credibil, obiectiv, să aibă capacitate

de adaptare și inițiativă.

Pe lângă problemele legate de aptitudinile și competențele mediatorului, mai pot fi

menționate o serie de potențiale dificultăți în implementarea unei astfel de scheme:

funcționează numai în cazul în care părțile sunt dispuse să depună un efort real pentru

găsirea unei soluții benefice în ambele sensuri;

procesul de mediere încetează dacă una dintre părți decide să se retragă;

tipul de serviciu furnizat poate concura cu cel al consultanților de afaceri, care oferă

consultanță companiilor cu privire la elaborarea planurilor de afaceri, îmbunătățirea

gestiunii financiare și a rapoartelor sau sprijină companiile în negocierea condițiilor

privind datoriile;

pentru a avea rezultate, adică soluții adaptate profilului particular al companiilor

individuale, mediatorul trebuie să ia în considerare situația fiecărei companii eligibile

într-un mod concret;

Pagina 121 din 380

posibilități relativ limitate de evaluare a ratei de succes a proceselor de mediere.

Aceasta este o problemă destul de spinoasă, chiar și în statele unde instituția

funcționează de aproape 10 ani. Întrebarea care se pune este de cum poate fi

cuantificată eficiența instituției. În anumite state (Irlanda) valoarea totală acordată

prin credite în urma procesului de mediere este cu mult mai redusă decât în alte state

(de exemplu Franța sau chiar Germania pe perioada funcționării Mediatorului de

credite). Astfel, este indicat să se stabilească un set comun de indicatori de eficiență,

aplicabil în toate statele care au sau intenționează să înființeze o instituție dedicată

medierii; momentan însă este dificil de implementat un sistem comun.

Constrângeri financiare. Instituția care se ocupă cu medierea creditelor depinde în

totalitate de finanțarea publică, ținând cont de faptul că serviciul de mediere este în general

gratuit. În Franța de exemplu, costurile la nivel național sunt suportate din bugetul Ministerului

Economiei, iar costurile departamentelor teritoriale sunt suportate din bugetul Băncii Franței. În

Irlanda, costurile de funcționare pentru CRO sunt suportate de instituțiile bancare participante.

Irlanda are și o taxă percepută companiilor (cuantumul taxei fiind stabilit în funcție de creditul

solicitat), dar contravaloarea acesteia este modică comparativ cu potențialele beneficii.

Reprezentanții CRO susțin menținerea acestei taxe deoarece aceasta indică intenția companiei de

a menține cererea de mediere. În Spania, ICO se autofinanțează pe piețele de capital naționale și

internaționale, dar acesta este un caz particular dacă se are în vedere că este o bancă, în timp ce

în Portugalia, toate cheltuielile tehnice, administrative și salariale sunt suportate de Banca

Portugaliei.

Costurile pe care le presupune funcționarea unei astfel de instituții sunt în primul rând

costuri salariale, dar la acestea se pot adăuga și alte costuri, precum costurile administrative –

cheltuieli cu deplasările, cheltuielile de protocol, reclamă și publicitate, cheltuieli poștale și de

telecomunicații, cheltuieli pentru crearea și administrarea site-ului instituției, costurile asistenței

de specialitate etc. Publicitatea de exemplu este extrem de importantă pentru a promova instituția

și competențele acesteia IMM-urilor. Aceasta a fost una dintre disfuncționalitățile sesizate în

diferite rapoarte emise anterior – lipsa de vizibilitate.

Una dintre recomandările făcute de OECD în 2013 a fost legată de creșterea transparenței

costurilor programelor de mediere plecând de la faptul că aceste programme sunt, așa cum s-a

spus finanțate de la bugetul de stat. Raportarea detaliată a costurilor activității de mediere era

recomandată pentru a se evalua eficiența medierii comparativ cu alte măsuri publice alternative

Pagina 122 din 380

pentru facilitarea accesului IMM-urilor la finanțare. Cu toate acestea, nu toate statele au făcut

publice rapoartele rezultate în urma auditului financiar de la instituțiile de mediere a creditelor și

astfel este dificil de concluzionat dacă din punct de vedere financiar acestea se justifică sau nu.

Pagina 123 din 380

CAPITOLUL 5 METODOLOGIA APLICATĂ

Realizarea prezentului studiu s-a bazat pe o metodologie complexă de cercetare. Astfel,

au fost consultate numeroase surse de informații și date despre IMM-uri și sursele de finanțare pe

care acestea le folosesc, disponibile on-line, atât la nivel național, cât și internațional. Datele au

fost prelucrate și a fost efectuată o analiză cantitativă a acestora.

Pentru sectorul IMM din România au fost folosite datele disponibile pe site-ul Institutului

Național de Statistică (INS) și cele prezentate în lucrarea Întreprinderi mici și mijlocii în

economia românească, Anul 2016 (INS, 2018). De asemenea, anumite date legate de forța de

muncă și cifra de afaceri au fost preluate din statisticile EUROSTAT (Tabelul nr. 5.1).

Tabelul nr. 5.1 Sursa datelor utilizate

Indicator Sursa datelor (codul)

Forța de muncă (Ocuparea forței de muncă

pe sexe, vârstă și activitate economică

detaliată (începând cu anul 2008, nivel de

două cifre NACE Rev. 2) - 1 000)

EUROSTAT – Labour Force Survey

(lfsa_egan22d)

Statistici anuale detaliate privind

întreprinderile (NACE Rev. 2, B-E) (număr,

cifra de afaceri, valoarea adăugată)

EUROSTAT - Structural Business Statistic

(sbs_ na_ind_r2, sbs_na_con_r2,

sbs_na_2a_dade)

De asemenea, pentru a avea puncte de vedere pertinente cu privire la necesitatea

înființării instituției mediatorului de credite, atât din partea celor care oferă finanțare, cât și a

celor care au nevoie de finanțare, au fost concepute și aplicate două chestionare. Metoda de

colectare a datelor este ancheta față în față și ancheta on line. Perioada de culegere a datelor

pentru realizarea cercetării a fost: 01.09.2018- 30.09.2018.

Chestionarul pentru IMM-uri

Chestionarul este structurat în două părți distincte:

prima parte include o serie de date generale despre respondent și organizația pe care o

reprezintă, precum tipul de întreprindere și sectorul de activitate;

a doua parte se axează pe întrebări legate de finanțare și cuprinde 13 întrebări despre

principalele surse de informare cu privire la posibilitățile de finanțare; cele mai adecvate tipuri de

finanțare și servicii bancare pentru afacerea manageriată; aplicarea pentru un credit bancar /

împrumut bancar și principalele avantaje, pentru care s-a apelat la serviciile oferite de instituțiile

bancare; acordarea sau neacordarea creditului bancar / împrumutului bancar; motivele principale

Pagina 124 din 380

ale neacordării creditului bancar / împrumutului bancar; principalele motivații în cazul în care nu

s-a aplicat pentru un credit bancar / împrumut bancar; instrumentele de politică guvernamentală

menite să stimuleze accesul IMM-urilor la finanțare; cele mai importante conflicte reclamate de

către clienții băncilor / bănci, care pot fi rezolvate prin intermediul unui mediator de credite;

necesitatea înființării Instituției Mediatorului de Credite pentru mediul de afaceri din România.

Răspunsurile solicitate sunt în general marcate în cinci clase (de la dezacord total la acord

total). Pentru detalii a se consulta Anexa 1.

Selectarea IMM-urilor s-a făcut conform anumitor criterii:

distribuție pe cât posibil omogenă pe regiuni de dezvoltare și județe;

IMM-urilor din toate sectoarele de activitate reprezentative;

numărul de angajați – IMM-uri din toate categoriile;

indicatori economici – cifra de afaceri, profitul net (au fost luate cazuri în general cu profituri

nete pozitive, dar și negative), capitaluri proprii.

Chestionarul pentru instituțiile bancare din România

Chestionarul este structurat în două părți distincte:

prima parte include o serie de date generale despre respondent și instituția bancară pe care

acesta o reprezintă;

a doua parte face referire de asemenea la finanțare și este structurată pe 10 întrebări –

existența IMM-uri în portofoliul de clienți al băncii; existența unei unități distincte în cadrul băncii

care gestionează relația bancară cu IMM-urile; principalele produse cerute de sectorul IMM;

principalele avantaje pentru care IMM-urile utilizează serviciile oferite de instituția bancară;

motivele principale de respingere a cererilor de credit bancar/ împrumut bancar înaintate IMM-

uri; instrumentele de politică guvernamentală menite să stimuleze accesul IMM-urilor la

finanțare; cele mai importante conflicte reclamate de către client / de către bancă, care pot fi

rezolvate prin intermediul unui mediator de credite; necesitatea înființării Instituției Mediatorului

de Credite pentru mediul de afaceri din România.

Răspunsurile solicitate sunt grupate tot în cinci categorii (de la dezacord total la acord total).

Pentru detalii a se consulta Anexa 2.

Selectarea instituțiilor bancare s-a făcut conform anumitor criterii:

distribuție pe cât posibil omogenă pe regiuni de dezvoltare;

diversitatea produselor și serviciilor bancare oferite;

istoricul relației cu clienții (IMM-uri).

Pagina 125 din 380

CAPITOLUL 6 SECTORUL IMM ÎN ROMÂNIA

IMM-urile, considerate elementul cheie al oricărei economii, sunt definite în spațiul

european prin Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei, astfel cum a fost publicată în JO L 124 p.

36 din 20 mai 2003, Anexă, Art. 2 (Comisia Europeană, 2003), intrată în vigoare la data de

1.1.2005. Astfel, IMM-urile au un număr maxim de 250 de angajați, o cifră de afaceri anuală de

maxim 50 mil. euro și/sau un bilanț anual nu mai mare de 43 mil. EUR. Criteriile respective sunt

încă în vigoare, chiar dacă în anul 2012 a fost efectuat un studiul independent legat de

necesitatea actualizării definiției IMM-urilor. Concluzia respectivului studiu a fost că nu este

necesară revizuirea majoră a definiției. S-au făcut totuși o serie de recomandări pentru

clarificarea anumitor aspecte (actualizarea ediției din 2005 a Ghidului utilizatorului pentru

definiția IMM-urilor) (Comisia Europeană, 2014). Cele trei categorii de IMM-uri sunt:

microîntreprinderile, întreprinderile mici și mijlocii.

Principalele criterii pentru aprecierea performanței, aplicabil și în cazul IMM-urilor, sunt

numărul total al întreprinderilor, numărul de persoane angajate, cifra de afaceri și valoarea

adăugată generată. Revenirea economiei europene după criza din perioada 2008-2010 este

subliniată și de analiza comparativă a acestor indicatori de performanță pentru ultimii doi ani

pentru care există date statistice și anume 2015 și 2016. Astfel, în anul 2015 erau înregistrate

circa 23 de milioane de IMM-uri, în care lucrau 90 de milioane de persoane și care au generat

3,9 trilioane euro în valoare adăugată (Comisia Europeană, 2016). În anul 2016, numărul IMM-

urilor a crescut la aproape 24 milioane (23.849.000), numărul de persoane angajate în cadrul

acestora a ajuns la 93 de milioane (67% din totalul locurilor de muncă din sectorul economic

non-financiar al UE-28), iar valoarea adăugată generată la 4,03 trilioane euro (Comisia

Europeană, 2017a).

6.1 Numărul IMM-urilor pe sectoare de activitate și regiuni de

dezvoltare

Conform datelor oferite de Comisia Europeană (www.ec.europa.eu/growth/smes), în

prezent, IMM-urile reprezintă 99% din totalul întreprinderilor de la nivelul Uniunii Europene.

În România, în anul 2016, era înregistrat un număr total de 500.431 de întreprinderi, cu o

predominare netă a IMM-urilor, care au însumat 498.729 de întreprinderi, ceea ce reprezintă 96,65%

din total, valoarea aceasta situând țara noastră sub media europeană.

Pagina 126 din 380

Din totalul IMM-urilor, ponderea cea mai mare este deținută de microîntreprinderilor, 88,7%

din numărul total de întreprinderi și 89,1% din cel al IMM-urilor, valoare, care situează țara noastră

totuși sub media UE-28 de 93%. În schimb, la celelalte trei categorii – mici, mijlocii și mari,

procentele sunt peste cele ale mediei europene (Tabelul nr. 6.1).

Tabelul nr. 6.1 Numărul de întreprinderi în 2016 în UE-28 și în România

Micro Mici Mijlocii IMM-uri Mari Total

UE-28

Număr 22.232.000 1.392.000 225.000 23.849.000 45.000 23.894.000

% din totalul

întreprinderilor

93,0 5,8 0,9 99,8 0,2 100,0

România

Număr 444.120 46.102 8.507 498.729 1.702 500.431

% din totalul

întreprinderilor

88,7 9,2 1,7 99,7 0,3 100

Sursa: Comisia Europeană, 2017a apud Eurostat, National Statistical Offices, and DIW Econ;

pentru România, datele provin de la INS (2018)

Analizând ultimii cinci ani, s-a putut constata faptul că evoluția numărului de IMM-uri pe

sectoare de activitate a înregistrat o evoluție diferită. Cea mai evidentă creștere se remarcă în

cazul serviciilor (creștere de circa 23% între 2012 și 2016), trendul fiind constant ascendent. În

construcții, numărul de IMM-uri a crescut cu precădere între 2013 și 2014 (de la 45.293 la

47.726), ca urmare în primul rând a revigorării pieței imobiliare (Fig. nr. 6.1). Situația pare foarte

stabilă, construcțiile fiind singurul sector de activitate unde numărul de IMM-uri nu s-a

modificat în ultimii doi ani analizați (48.245 IMM-uri). În industrie valorile sunt destul de

apropiate, anul cu cel mai mare număr de IMM-uri fiind totuși 2015 (53.123).

Fig. nr. 6.1 Evoluția numărul de IMM-uri pe sectoare de activitate

Sursa datelor: INS, 2016 (pentru perioada 2012-2013); INS, 2018 (pentru perioada 2014 – 2016)

Pagina 127 din 380

Sectorul comerț a avut o cea mai fluctuantă evoluție. După o creștere de aproape 4% în

2015, numărul de IMM-uri a continuat să scadă, la nivelul anului 2016, acesta fiind sub cel din

2012 (singurul sector de activitate într-o astfel de situație).

La nivelul anului 2016, cele mai multe IMM-uri înregistrate în România au activat în

sectorul servicii (45% din total), urmat de sectorul comerț (34%). În cazul celorlalte două sectoare,

industrie și construcții, diferențele sunt destul de reduse (11%, respectiv 10%) (Fig. nr. 6.2).



Sursa: INS, 2018

Distribuția pe regiuni de dezvoltare (Fig. nr. 6.3), indică faptul că numărul cel mai mare de

IMM-uri revine Regiunii București-Ilfov (129.824), urmată de Regiunea Nord-Vest (74.996). pe

ultimul loc este Regiunea Sud-Vest Oltenia cu numai 36.139 IMM-uri reprezentând 7% din total.

Distribuția numărului de IMM-uri pe sectoare de activitate – industrie, construcții, comerț

și servicii, arată că în toate trei dintre sectoare regiunea de dezvoltare care deține primul loc este

București – Ilfov. Singurul sector de activitate unde primul loc este deținut de Regiunea Nord-

Vest este cel al industriei. Cea mai mică diferență comparativ cu celelalte regiuni de dezvoltare

se înregistrează în industrie, în timp ce diferența cea mai notabilă revine sectorului servicii.

Industria, domeniu de bază al economiei naționale, pare să fi atins o stare de echilibru în

ultimii ani, cel puțin din punct de vedere al numărului de companii care activează în domeniu. În

ultimii trei ani ai perioadei de analiză au fost înregistrate aproape 55.000 de IMM-uri, cu

diferențe extrem de reduse de la un an la altul (Fig. nr. 6.4).

Pagina 128 din 380



Sursa: INS, 2018

S-au remarcat două aspecte legate de numărul de IMM-uri care activează în industrie și

anume, cele mai reduse diferențe atât între regiunile de dezvoltare, cât și între anii analizați (în

cazul aceleiași regiuni). Ca evoluție pentru perioada analizată, s-a constatat că numai Regiunile

Nord-Vest și Sud Muntenia au înregistrat o creștere constantă, valoare cea mai ridicată

corespunzând anului 2016. Pentru celelalte regiuni de dezvoltare, anul cu cea mai mare valoare a

fost 2014 (Centru, Sud-Est, București-Ilfov, Vest), respectiv 2015 (Nord-Est și Sud-Vest

Oltenia) (Fig. nr. 6.4). În anul 2016, pe primul loc se situează Regiunea Nord-Vest (17%),

urmată de București – Ilfov (16%) și Regiunea Centru (15%).

Diferențe mari se înregistrează doar în cazul Regiunii Sud-Vest Oltenia. Cauzele

potențiale pot fi multiple. În primul rând este vorba despre istoricul economic al regiunii –

exploatarea și valorificarea intensă a resurselor de subsol (combustibili fosili) și industria

energiei electrice, ambele sectoare de activitate înregistrând restructurări masive în ultimii 20 de

ani, ca și industria chimică, în acest ultim caz, marii angajatori încetând complet activitatea. De

asemenea, după reducerea activității industriale, regiunea s-a axat cu precădere pe agricultură.

În domeniul construcții activau circa 50.000 de IMM-uri (anul 2016), fiind sectorul cu

cel mai redus număr de companii, dar cu o creștere constantă de la an la an, pentru toate

regiunile de dezvoltare (Fig. nr. 6.5). Astfel, cel mai mare număr de companii de tip IMM

corespunde anului 2016 pentru toate regiunile de dezvoltare.

Pagina 129 din 380

Fig. nr. 6.4 Evoluția numărului de IMM-uri pe regiuni de dezvoltare în industrie în



Notă: valorile scrise cu roșu reprezintă cel mai mare număr de IMM-uri din perioada 2012-2016

În același timp, ponderea pe regiuni de dezvoltare este mult mai contrastantă decât în

cazul industriei. În acest sector, apar diferențe notabile între Regiunea București – Ilfov și

celelalte regiuni, cu precădere Sud-Vest Oltenia, care și în acest caz este pe ultimul loc, și Vest.

Ca distribuție pentru anul 2016, 23% dintre IMM-uri sunt înregistrate în Regiunea București –

Ilfov și 18% Regiunii Nord – Vest. Prin comparație, regiunea Sud-Vest Oltenia deținea doar

3.096 IMM (6%) din totalul la nivel național, iar Regiunea Vest 4.611 (9%).

Diferențele pot fi explicate dacă se are în vedere faptul că 51% sunt IMM-uri din sectorul

construcții au ca obiect de activitate construcția de clădiri, iar Regiunea București – Ilfov este

cea mai atractivă și dinamică din acest punct de vedere. De asemenea, în cadrul Regiunii Nord -

Vest, județul Cluj în general și municipiul Cluj-Napoca în particular, dar și Oradea (județul

Pagina 130 din 380

Bihor) s-au dezvoltat mult din punct de vedere economic, ceea ce a determinat și o impulsionare

a domeniului construcții.

Sectorul comerț este singurul sector de activitate în care anul de maxim a fost unanim

înregistrat în 2014, după acest an, numărul de IMM-uri continuând să scadă. Astfel, dacă în 2012

erau înregistrate 177.227 de companii de tip IMM, în 2014 numărul acestora a ajuns la 184.030

(o creștere de aproape 4%), iar în 2016 la 177.604, aproape la nivelul anului 2012.

Ca distribuție pe regiuni de dezvoltare, se detașează Regiune București – Ilfov care a

deținut pe tot parcursul perioadei analizate aproape un sfert din numărul companiilor la nivel

național (Fig. nr. 6.6).

Fig. nr. 6.5 Evoluția numărului de IMM-uri pe regiuni de dezvoltare în construcții în




Pagina 131 din 380

De asemenea, se remarcă diferențe mai reduse între celelalte regiuni, majoritatea deținând

11-12 % din total. Și în acest caz, pe ultimele două locuri sunt regiunile Sud – Vest Oltenia și

Vest cu aproximativ 15.000 de companii fiecare.

În cadrul sectorului comerț, ponderea cea mai mare o au IMM-urile care au ca obiect de

activitate comerțul cu amănuntul, cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor (circa 57%). Cu

toate acestea, și numărul celor care practică comerțul cu ridicata este ridicat (aproximativ 30%

din total).

Fig. nr. 6.6 Evoluția numărului de IMM-uri pe regiuni de dezvoltare în sectorul comerț în




La fel ca și sectorul construcții, și în cazul serviciilor, numărul de IMM-uri a crescut

constant în ultimii cinci ani, la nivelul anului 2016 înregistrându-se aproximativ 300.000 de

Pagina 132 din 380

companii de tip IMM. Cele mai mari creșteri dacă se compară 2012 și 2016 apar în Regiunea

Nord – Vest (28,7%) și Sud Muntenia (26,2%), iar cea mai redusă în Regiunea Sud – Est (18%).

Ca distribuție pe regiuni de dezvoltare, se detașează net București – Ilfov, care deține un

număr dublu de unități comparativ cu următoarea clasată, Regiunea Nord – Vest (Fig. nr. 6.7). Ca

pondere, calculată pentru anul 2016, aceasta are 30% din totalul IMM-urilor din sectorul servicii,

fiind urmată la distanță mare Regiunea Nord – Vest (15%) și Regiunea Centru (12%). Pe ultima

poziție este Regiunea Sud – Vest Oltenia cu numai 14.099 IMM-uri, care reprezintă 6% din total.

Fig. nr. 6.7 Evoluția numărului de IMM-uri pe regiuni de dezvoltare în sectorul servicii în




Pagina 133 din 380

Sectorul servicii deține cel mai mare număr de companii în perioada analizată, în primul

rând ca urmare a faptului că este sectorul cu cel mai mare număr de domenii de activitate.

Serviciile de piaţă cuprind întreprinderile cu activitate principală într-una din următoarele clasele

CAEN: Transporturi (transporturi terestre, prin conducte, pe apă, aeriene); Depozitare şi

activităţi auxiliare pentru transporturi; Activităţi de poştă şi de curier; Hoteluri şi alte facilităţi de

cazare; Restaurante şi alte activităţi de servicii de alimentaţie; Activităţi de editare; Activităţi de

producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune; înregistrări audio şi activităţi de

editare muzicală; Activităţi de difuzare şi transmitere de programe; Telecomunicaţii; Activităţi

de servicii în tehnologia informaţiei; Activitaţi de servicii informatice; Tranzacţii imobiliare;

Activităţi juridice şi de contabilitate; Activităţi ale direcţiilor (centralelor), birourilor

administrative centralizate; activităţi de management şi de consultanţă în management; Activităţi

de arhitectură şi inginerie; activităţi de testări şi analiză tehnică; Cercetare-dezvoltare; Publicitate

şi activităţi de studiere a pieţei; Alte activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice; Activităţi

veterinare; Activităţi de servicii privind forţa de muncă; Activităţi de închiriere şi leasing;

Activităţi ale agenţiilor turistice şi ale tur-operatorilor; alte servicii de rezervare şi asistenţă

turistică; Activităţi de investigaţii şi protecţie; Activităţi de peisagistică şi servicii pentru clădiri;

Activităţi de secretariat, servicii suport şi alte activităţi de servicii prestate în principal

întreprinderilor; Învăţământ; Activităţi referitoare la sănătate umană; Servicii combinate de

îngrijire medicală şi asistenţă socială; Activităţi de creaţie şi interpretare artistică; Activităţi ale

bibliotecilor, arhivelor, muzeelor şi alte activităţi culturale; Activităţi de jocuri şi pariuri;

Activităţi sportive, recreative şi distractive; Reparaţii de calculatoare, de articole personale şi de

uz gospodăresc; Alte activităţi de servicii (INS, 2018).

6.2 Forța de muncă angajată în IMM-uri pe sectoare de activitate și

regiuni de dezvoltare

Unul dintre obiectivele majore al tuturor strategiilor economice la nivel european a fost

creșterea ratei de ocupare a forței de muncă, ceea ce presupune scăderea ratei șomajului. Ținând

cont de faptul că IMM-urile au cea mai mare pondere în cadrul companiilor europene, implicit

aceasta și angajează cea mai numeroasă forță de muncă. Cu toate acestea, situația este mult mai

puțin evidentă decât în cazul numărului de companii. Astfel, în anul 2016 la nivelul UE, forța de

muncă ocupată în IMM-uri reprezenta mai puțin de 70% din total. Ca distribuție pe cele trei

categorii de întreprinderi (micro, mici și mijlocii) situația nu este la fel de discrepantă ca în cazul

Pagina 134 din 380

numărului de IMM-uri, valorile variind între 16,7% (întreprinderi mijlocii) și 29,8%

(microîntreprinderi) (Tabelul nr. 6.2).

În România, cel puțin la nivelul anului 2015 pentru care sunt disponibile date Eurostat, se

remarcă o distribuție mai uniformă pe cele trei categorii de IMM-uri decât la nivel european,

întreprinderile mijlocii având 32,2%, iar microîntreprinderile 34,3%. Astfel, per total, 65% din

forța de muncă ocupată lucra în IMM-uri (2.551.600 persoane din totalul de 3.898.199 persoane

angajate).

Ținând cont de faptul că rata de ocupare a forței de muncă în IMM-uri a crescut în cea

mai mare parte a statelor membre ale UE (România 26%, peste media UE-28 de 16%, fiind pe

locul 10), Comisia Europeană a ajuns la concluzia că cele mai grave problemele cauzate de criza

economică și financiară din 2008 au fost depășite (Comisia Europeană, 2017a).

Tabelul nr. 6.2 Număr de persoane angajate în 2016 în UE-28 și în România în sectorul

economiei non-financiare

Micro Mici Mijlocii IMM-uri Mari Total

UE-28

Mii 41.669 27.982 23.398 93.049 46.665 139.714,1

% din totalul

locurilor de muncă

29,8 20,0 16,7 66,6 33,4 100,0

România

Număr 876.403 854.172 821.025 2.551.600 1.346.599 3.898.199

% din totalul

locurilor de muncă

34,3 33,5 32,2 65,5 35,5 100

Sursa: Comisia Europeană, 2017a apud. Eurostat, National Statistical Offices, and DIW Econ;

pentru România, datele provin de la Eurostat, disponibil on-line la

http://ec.europa.eu/eurostat/tgm/table.do?tab=table&plugin=1&language=en&pcode=tin00148

Analizând situația numărului de persoane ocupate la nivelul României pentru anul 2016,

s-a constatat faptul că sectorul de activitate cu cel mai mare număr de angajați (în companii de

tip IMM) este cel al serviciilor (36% din total), urmat de comerț (25%), industrie și construcții

(Fig. nr. 6.8). Astfel, primele poziții sunt ocupate de sectoarele cărora le corespunde și cel mai

ridicat număr de companii. În cazul industriei și construcțiilor, se constată însă o diferență

notabilă, în sensul că în ceea ce privește numărul de companii, acesta este relativ apropiat (3.233

mai multe IMM-uri în industrie), dar ca număr de angajați ponderea este mai mare cu cca. 70%

în cazul industriei. Această situație este generată de faptul că în cazul industriei ponderea


Pagina 135 din 380

întreprinderilor mici și mijlocii este mult mai mare decât în construcții, unde predomină

microîntreprinderile.

Fig. nr. 6.8 Numărul și ponderea persoanelor ocupate în IMM-uri pe sectoare de activitate

în anul 2016


Ca pondere din totalul persoanelor ocupate pentru cele patru sectoare de activitate (IMM-

uri și întreprinderi mari), la nivelul anului 2016, s-a înregistrat următoarea situație: industrie –

50,1%, construcții – 86,4%, comerț – 78,3% și servicii – 68,3% (INS, 2018).

Din punct de vedere al evoluției numărului de persoane ocupate în ultimii cinci ani pentru

care sunt disponibile date statistice, se constată faptul că singurul sector de activitate cu o

creștere graduală de la un an la altul este cel al serviciilor (Fig. nr. 6.9), unde numărul de

persoane ocupate a crescut cu 120.995 între 2012 și 2016. În cazul comerțului, acesta a scăzut

până în anul 2015, în 2016 înregistrându-se o creștere ușoară, dar ca valoarea rămâne cu peste

10.000 de persoane ocupate sub valoarea din 2012-2013. Sectorul construcții pare să înregistreze

o revenire în ultimii doi ani, minimul fiind atins în anul 2014 (321.517 persoane ocupate), în

timp ce în industrie, după o aparentă revenire în 2015, numărul de persoane ocupate a scăzut

drastic în 2016. Astfel, în industrie și în construcții, numărul de persoane ocupate a scăzut cu

peste 18.000 pentru fiecare dintre cele două sectoare de activitate (2012, respectiv 2016). Se

constată faptul că și în România se înregistrează aceeași tendință ca la nivelul celorlalte state

europene, și anume, scăderea numărului de persoane ocupate în anumite sectoare de activitate, în

pofida măsurilor luate până în prezent.

De altfel, lipsa personalului calificat este una dintre problemele reclamate de IMM-uri în

ultimii ani în mai multe sondaje de opinie, o problema care cel puțin la noi în țară, pare să ia

amploare. Dacă în anul 2016, angajarea, pregătirea şi menţinerea personalului era considerată o

Pagina 136 din 380

problemă de 26,37% dintre managerii / întreprinzătorii chestionați (Nicolescu et al., 2016), în

2017, procentul acestora a crescut la 35,96% (Nicolescu et al., 2017), iar în 2018 la 45,97%,

fiind a doua cea mai stringentă problemă pentru IMM-uri, după birocrație, care continuă să fie pe

primul loc (http://cnipmmr.ro/2018/07/24/lansarea-editiei-a-xvi-a-a-cartei-albe-a-imm-urilor/).

Fig. nr. 6.9 Evoluția numărul de persoane ocupate în IMM-uri pe sectoare de activitate


Din punct de vedere al evoluției numărului de persoane ocupate pe sectoare de activitate,

se constată aceleași diferențe ca în cazul primului indicator. Astfel, primele poziții au fost

ocupate de regiunile București-Ilfov sau Nord – Vest, iar ultima poziție a revenit regiunii Sud-

Vest Oltenia.

În sectorul industrie, sunt două regiuni cu valori apropiate (peste 120.000 persoane

ocupate în industrie în IMM-uri) – Nord – Vest și Centru, urmate de Regiunea Sud Muntenia și

București – Ilfov (cca. 100.000 persoane ocupate), pe ultima poziție fiind Regiunea Sud – Vest

Oltenia (cca. 53.000). Cu excepția Regiunii Nord – Vest, în toate celelalte regiuni, cel mai mare

număr de persoane ocupate s-a înregistrat în anul 2012 (Fig. nr. 6.10). Ulterior, în trei dintre

regiuni acesta a scăzut constant, dar cu diferențe reduse de la un an la altul. Este vorba de

regiunile unde s-au înregistrat și cele mai multe locuri de muncă pierdute în acest sector –

Regiunea Vest (6.014 persoane angajate), Regiunea Sud – Est (5.712 persoane angajate) și

Regiune Centru (5.417 persoane angajate). În alte patru regiuni, minimul a fost atins în anul

2014, după care valorile au crescut (Nord – Est, Sud – Muntenia, București – Ilfov, Sud – Vest

Oltenia), ceea ce indică o oarecare revenire a sectorului industrial. În regiunea Nord-Vest, anul

de maxim a fost 2014, dar și ulterior valorile au fost foarte apropiate, fiind singura regiune de

http://cnipmmr.ro/2018/07/24/lansarea-editiei-a-xvi-a-a-cartei-albe-a-imm-urilor/

Pagina 137 din 380

dezvoltare din România în care numărul persoanelor ocupate a crescut (cca. 2.500) comparativ

cu anul 2012.


industrie în perioada 2012-2016


În sectorul construcții, se detașează Regiunea București – Ilfov (peste 70.000 persoane

ocupate), unde domeniul imobiliar a înregistrat o revenire clară după criza economică. În restul

regiunilor, în domeniu construcții lucrează un număr relativ apropiat de persoane (între 30.000 și

40.000), singurele regiuni unde nu se atinge acest prag fiind Sud – Vest Oltenia și Vest (Fig. nr.

6.11). Ca evoluție, cea mai problematică perioadă a fost 2012-2014, când s-a înregistrat o

scădere notabilă a numărului de persoane ocupate. Numai în Regiunea București – Ilfov au fost

peste 4.500 de locuri de muncă pierdute între 2012 și 2013. În cinci dintre regiunile de

dezvoltare, minimul a fost atins în 2014. După acest an, sectorul construcții a depășit momentul

de criză și, astfel, și numărul de persoane ocupate a crescut, chiar dacă nu s-a atins valoarea din

2012 (în 7 din cele 8 regiuni de dezvoltare în domeniul construcții s-a înregistrat cel mai mare

număr de persoane ocupate). O evoluție puțin diferită s-a remarcat în regiunile Sud – Est, Sud –

Muntenia și Sud-Vest Oltenia unde s-a înregistrat o scădere continuă, în primele două diferențele

Pagina 138 din 380

între 2012 și 2016 fiind de peste 3.500 persoane angajate. În Oltenia totuși, pentru ultimii patru

ani, s-a remarcat o mare stabilitate a sectorului construcții, fiind în jur de 23.000 persoane

angajate. De asemenea, Regiunea Centru are o evoluție atipică, în sensul că este singura unde

maximul a fost atins în 2016, ceea ce înseamnă un plus de aproape 3.000 locuri de muncă (2016

comparativ cu minimul din 2014).


construcții în perioada 2012-2016


În sectorul comerț, se detașează net Regiunea București – Ilfov, cu un număr dublu de

persoane ocupate (cca. 200.000) comparativ cu regiunea clasată pe poziția secundă, Nord – Vest

(cca. 110.000). În celelalte regiuni (exceptând regiunile Sud – Vest Oltenia și Vest), numărul de

persoane ocupate este foarte omogen, cca. 93.000. Și în comerț, Regiunea Sud – Vest Oltenia

este plasată pe ultima poziție, la distanța mare de celelalte regiuni, dar cu o evoluție foarte stabilă

în ultimii cinci ani (Fig. nr. 6.12). În cele mai multe regiuni, cel mai mare număr de persoane

ocupate în comerț a fost înregistrat în anii 2012 sau 2013 (excepție Regiunea Sud – Vest, în

2016), iar cel mai redus în 2015 (excepție regiunile Sud – Est și București Ilfov). Regiunea Sud –

Est este singura unde acesta a scăzut gradual, atingând minimul în 2016, ceea ce a determinat și

Pagina 139 din 380

cea mai marcantă diminuare a persoanelor ocupate în domeniu, peste 5.500, la distanța mare față

de celelalte regiuni. De altfel, singura regiune unde numărul de persoane ocupate a crescut este

Sud – Vest Oltenia (cca. 1.500 persoane ocupate).


comerț în perioada 2012-2016


Sectorul servicii este așa cum s-a menționat singurul sector marcat de creșteri graduale și

notabile ale numărului de persoane ocupate în toate regiunile de dezvoltare (Fig. nr. 6.13). Per

total, din 2012 până în 2016, numărul de persoane ocupate în comerț în cadrul IMM-urilor a

crescut cu aproape 121.000 persoane.

Ca număr de persoane ocupate și bineînțeles pondere din total per sector se detașează,

cum este și firesc Regiunea București – Ilfov, care deține peste 30%, urmată de celelalte regiuni

cu ponderi de 10 – 13%, exceptând Oltenia, cu numai 6%. Din punct de vedere al numărului de

persoane ocupate, cea mai mare creștere revine regiunii menționate (aproape 30.000), procentual

însă pe primul loc este Regiunea Nord – Vest (20% în plus comparativ cu 2012), urmată de

regiunile Nord – Est (17%), Centru (16%) și Sud – Muntenia (14%). Aceasta este și tendința la

Pagina 140 din 380

nivel european, domeniul serviciilor deținând ponderi din ce în ce mai mari din totalul

persoanelor ocupate indiferent de sectorul de activitate.


servicii în perioada 2012-2016


6.3 Cifra de afaceri a IMM-urilor pe sectoare de activitate și regiuni de

dezvoltare

Cifra de afaceri definită ca suma veniturilor rezultate din vânzări de bunuri, mărfuri,

executarea de lucrări şi prestări de servicii (fără a include rabaturile, remizele şi alte reduceri

acordate clienţilor) este un indicator important deoarece aceasta redă nivelul producției livrate și

transformate în bani. Aceasta mai este denumită și venit brut sau încasări totale.

Pentru cele patru sectoare de activitate, cea mai mare cifră de afaceri corespunde

sectorului comerț, chiar dacă din punct de vedere al numărului de companii de tip IMM și a

numărului de persoane ocupate se situează pe locul doi, după sectorul servicii. Acesta din urmă

are o cifră totală de afaceri mai mică și decât a sectorului industrie, care raportat la ceilalți doi

indicatori se situează pe locul trei. Singurul sector de activitate cu aceeași poziție indiferent de

indicator este cel al construcțiilor. După anul 2013, când s-a înregistrat o scădere a cifrei totale

Pagina 141 din 380

de afaceri comparativ cu 2012, aceasta a crescut continuu, atingând în 2016 aproximativ 860.000

milioane lei, cu peste 112.000 milioane lei mai mult decât în 2012.

Sectorul servicii este cel cu o creștere continuă din 2012 până în 2016 (valoric cu peste

36.000 milioane lei, procentual de la 18 la 20% din totalul cifrei de afaceri) (Fig. nr. 6.14, Fig.

nr. 6.15). În cazul comerțului, de la minimul din 2013, cifra de afaceri a crescut cu 70.000

milioane lei în 2016, dar procentual aceasta a rămas la nivelul din 2012 (52%) (în perioada 2013-

2015 aceasta a variat între 50 și 51% din total).

Fig. nr. 6.14 Evoluția cifrei de afaceri a IMM-urilor pe sectoare de activitate


Fig. nr. 6.15 Valoarea și ponderea cifrei de afaceri a IMM-urilor pe sectoare de activitate

în anul 2016


Pagina 142 din 380

În cazul industriei, s-a remarcat o creștere continuă până în anul 2015, anul 2016

marcând un declin tradus printr-o diferență de peste 4.000 milioane lei. Cu toate acestea, dacă ne

raportăm la anul 2012, este un plus de peste 13.000 milioane lei. Procentual, cu excepția anului

2016, industria a contribuit cu 22% la cifra totală de afaceri a IMM-urilor.

Sectorul construcții a atins doar 7% din cifra de afaceri în 2016. Se remarcă drept

sectorul cu cea mai fluctuantă cifră de afaceri, cu diferențe mari de la un an la altul și singurul

unde cifra de afaceri este mai mică în 2016 decât în 2012 (cca. 1.800 milioane lei). Această

situație este indusă de faptul că cifra de afaceri a sectorului depinde mult de cea a subsectorului

construcții de clădiri, cu o contribuție de peste 50% din total.

Din punct de vedere al distribuției cifrei de afaceri pe regiuni de dezvoltare s-au constatat

diferențe notabile. Indiferent de sectorul de activitate, se detașează Regiunea București – Ilfov ca

regiunea cu cea mai mare cifră de afaceri pentru întreaga perioadă analizată (Fig. nr. 6.16), în

timp ce ultima poziție este ocupată de Regiunea Sud-Vest Oltenia.

Pentru sectorul industrie, anul cu cea mai mare cifră de afaceri per total este 2015, dar

această situație este generată de scăderea drastică a cifrei de afaceri pentru Regiunea București –

Ilfov în anul 2016 (o diferență de peste 7.000 milioane lei față de 2015). În regiunile Nord – Vest

și Sud – Muntenia de exemplu, cifra de afaceri a crescut gradual pentru întreaga perioadă, în

timp ce în celelalte regiuni, sunt diferențe reduse de la un an la altul, dovadă a stabilității acestui

sector economic (Fig. nr. 6.16 a). Ca distribuție procentuală pe regiuni (anul 2016), se remarcă

cea mai omogenă situație comparativ cu restul sectoarelor de activitate, Regiunea București –

Ilfov deținând 25% din total, Regiunea Centru 17%, iar Regiunea Sud – Muntenia 14%. Pe

ultima poziție este Regiunea Sud – Vest Oltenia cu numai 6% din totalul cifrei de afaceri din

acest sector de activitate.

Sectorul construcții, așa cum s-a menționat, este sectorul de activitate cu cea mai

fluctuantă evoluție a cifrei de afaceri. Anul cel mai propice din punct de vedere financiar a fost

2015, 2016 marcând o scădere a cifrei totale de afaceri de cca. 7.000 milioane lei. Exceptând

regiunile București – Ilfov și Nord – Vest, situate pe primele poziții, cifra de afaceri a sectorului

este mai omogen distribuită în cadrul celorlalte regiuni de dezvoltare (Fig. nr. 6.16 b). De

asemenea, și fluctuațiile acestui indicator de la un an la altul sunt mai reduse comparativ cu cele

două regiuni menționate anterior. La nivelul anului 2016, Regiunea București – Ilfov contribuia

cu 35% la totalul cifrei de afaceri, Regiunea Nord – Vest cu 16%, la polul opus fiind regiunile

Sud – Est cu 7% și Sud – Vest Oltenia cu 5%.

Pagina 143 din 380

Fig. nr. 6.16 Evoluția cifrei de afaceri pe regiuni de dezvoltare în industrie (a), construcții

(b), comerț (c), servicii (d) în perioada 2012-2016


În cazul comerțului, cele mai mari valori corespund Regiunii București – Ilfov, a cărei cifră

de afaceri este mult peste restul regiunilor (Fig. nr. 6.16 c). În anul 2016, aceasta reprezenta 39% din

cifra de afaceri națională pentru acest sector. În celelalte cazuri, se remarcă o omogenitate destul de

ridicată, valoric, dar și ca evoluție de-a lungul perioadei de cinci ani analizate. Astfel, sunt doar două

regiuni cu ponderi mai mici (Sud – Vest și Vest, cu 6%, respetiv 7%), dar la distanță mică de restul

regiunilor care dețin între 9 și 11% din totalul cifrei de afaceri. Cifra de afaceri a înregistrat o creștere

a b

d c

Pagina 144 din 380

continuă, cu excepția Regiunii Sud Muntenia, cu o evoluție atipică, în sensul că între 2012 și 2013, în

cazul acestei regiuni aceasta a scăzut cu peste 9.000 milioane lei, și chiar dacă ulterior a crescut, nici

în anul 2016 nu s-a atins nivelul maxim din 2012.

Sectorul servicii este singurul sector de activitate marcat de o creștere permanentă a cifrei

de afaceri per total. În doar două regiuni, București – Ilfov și Sud – Vest Oltenia, s-a înregistrat o

ușoară scădere în 2013 comparativ cu 2012 (Fig. nr. 6.16 d). În cea de a doua regiune menționată

se remarcă și cea mai redusă cifră de afaceri în acest sector de activitate, la distanță mare de

următoarea clasată, Regiunea Vest. Oltenia deține doar 4% din totalul cifrei de afaceri, restul

regiunilor contribuind între 8 și 12%. Valoric, este o diferență de cca. 8.000 milioane lei față de

Regiunea Vest.

6.4 Valoarea adăugată brută a IMM-urilor pe sectoare de activitate și

productivitatea muncii

Valoarea adăugată brută la costul factorilor este valoarea obținută prin însumarea dintre

cifra de afaceri, producţia de imobilizări şi alte venituri de exploatare și variaţia stocurilor. Din

această sumă se scad diferite cheltuielile, precum cele cu bunuri şi servicii, precum şi alte taxe şi

impozite pe produs şi producţie (INS, 2018). Este un indicator care permite determinarea puterii

economice a unei întreprinderi.

Atât la nivelul Uniunii Europene, cât și în România, IMM-urile depășesc întreprinderile

mari la valoare adăugată. Se constată distribuție mult mai omogenă pe cele trei categorii de

IMM-uri comparativ cu ceilalți indicatori, la care valorile sunt clar în favoarea IMM-urilor

(Tabelul nr. 6.3). În România, valoarea adăugată a IMM-urilor este de 28.474,1 milioane euro

(52,8% din total), sub media europeană, procentele fiind distribuite după cum urmează: 15,5%

microîntreprinderi, 17,1% întreprinderi mici și 19,6% întreprinderi mijlocii.

Toate statele membre, cu excepția Greciei și a Poloniei, au înregistrat creșteri ale valorii

adăugate pentru sectorul IMM în anul 2016 comparativ cu anul anterior. La aceste două state se

adaugă și Marii Britanii, care la momentul ultimelor raportări statistice era membră a Uniunii

Europene. Astfel, conform Comisiei Europene (2017), valoarea adăugată a crescut cu peste 2%

în 22 de state membre și cu peste 5% în cinci state membre, printre care și România, care cu

10,1%, are cea mai mare creștere din UE-28, unde s-a înregistrat o medie de 1,4%. Această

creștere este considerată ca un semn clar al redresării post-criză a economiei europene.

Pagina 145 din 380

Tabelul nr. 6.3 Valoarea adăugată pentru IMM-uri în UE-28 și în România în 2016

Micro Mici Mijlocii IMM Mari Total

UE-28

Trilioane euro 1.482 1.260 1.288 4.030 3.065 7.095

% din total valoare

adăugată

20,9 17,8 18,2 56,8 43,2 100,0

România

Milioane euro 8.432,2 9.356,2 10.685,7 28.474,1 26.049,8 54.523,9

% din total valoare

adăugată sector IMM

29,6 32,9 37,5 52,2 47,8 100

% din total valoare

adăugată

15,5 17,1 19,6 52,2 47,8 100

Sursa: Comisia Europeană, 2017a apud. Eurostat, National Statistical Offices, and DIW Econ;

pentru România, datele provin de la Eurostat, disponibil on-line la


Cele mai importante sectoare de activitate ale IMM-urilor ca și creștere comparativ cu

anul anterior sunt comerțul cu amănuntul/ridicata, industria prelucrătoare, activitățile

profesionale și construcțiile.

Productivitatea muncii, unul din cei mai importanți indicatori sintetici ai eficienței

activității economice a unei întreprinderi, redă eficacitatea muncii prestate în procesul de

producție. Creșterea productivității muncii determină astfel creșterea volumului producției și a

rentabilității produselor și reducerea costurilor de producție.

În Uniunea Europeană (2016), productivitatea medie a IMM-urilor, măsurată ca valoare

adăugată pe persoană angajată, a fost de 43.300 euro, dar aceasta a înregistrat valori diferite atât

pe categorii de întreprinderi, cât și pe sectoare de activitate.

Dacă se compară anul 2008, considerat anul declanșării crizei economice, cu anul 2016,

se remarcă faptul că microîntreprinderile și întreprinderile mari au înregistrat creșteri de 2,4%,

respectiv 2%, întreprinderile mici o ușoară scădere (-0,1%), iar cele mijlocii de scădere (-1,7%)

(Comisia Europeană, 2017a).

În România, valoarea adăugată brută la costul factorilor pe salariat, denumit și

productivitate aparentă, pe sectoare de activitate a crescut substanțial dacă se compară anul 2012

cu 2016, dar în cadrul perioadei au fost și fluctuații. Astfel, doar în cazul comerțului acest

indicator a înregistrat o creștere permanentă de la un an la altul (Fig. nr. 6.17), având de altfel și

cea mai mare valoare la nivelul lui 2016 între cele patru sectoare de activitate. Și în cazul

sectorului servicii este o evoluție oarecum asemănătoare, doar că în anul 2015 a fost o ușoară

scădere comparativ cu 2014, în timp ce în industrie și construcții scăderea a fost mult mai

Pagina 146 din 380

evidentă pentru același interval. Valoarea adăugată brută pe salariat, productivitatea aparentă, în

perioada 2012-2016, a înregistrat nivele mai scăzute în IMM decât pe total întreprinderi.

Fig. nr. 6.17 Valoarea adăugată brută la costul factorilor pe salariat pe sectoare de

activitate, IMM-uri, în perioada 2012-2016 (mii lei preţuri curente/salariat)


Conform celor trei indicatori – număr de întreprinderi, ocuparea forței de muncă și

valoarea adăugată, doar 9 state membre ale UE au înregistrat o revenire totală (Austria, Belgia,

Finlanda, Germania, Luxemburg, Malta, Polonia, Suedia și Marea Britanie), în 8 state sunt

îndepliniți doar doi indicatori – număr de întreprinderi și valoare adăugată (Bulgaria, Cehia,

Danemarca, Estonia, Irlanda, Lituania, Țările de Jos și Slovenia) și în 3 state doar un indicator –

valoare adăugată (Ungaria și România), respectiv număr de întreprinderi (Letonia). În cazul a 6

state membre niciunul dintre indicatori nu au depășit pragul 1, considerat relevant pentru a indica

revenirea la normal a sectorului IMM – Croația, Cipru, Grecia, Italia, Portugalia și Spania.

La nivelul UE-28, însă toți indicatorii arată revenirea sectorului IMM: numărul de

întreprinderi – 1,11, persoane angajate – 1,01, valoare adăugată – 1,11.

Pagina 147 din 380

În Tabelul nr. 6.4 este redată o comparație între Belgia, stat unde toți indicatorii au

depășit pragul 1, Bulgaria, unde doi indicatori indică revenirea sectorului IMM, România, unde

doar un indicator a depășit acest prag, respectiv Italia, unde valorile indicatorilor analizați arată

că țara nu și-a revenit complet după criza economică.

Din analiza datelor furnizate de Uniunea Europeană, a rezultat faptul că cele mai mari

probleme sunt întâmpinate de statele situate în partea sudică a continentului, state în cadrul

cărora o pondere însemnată în economie este deținută de sectorul agricol, respectiv de turism.

Tabelul nr. 6.4 Gradul în care sectorul IMM-urilor a revenit în 2016 după criza

economică și financiară din 2008/2009

Statul Număr de

întreprinderi

Ocuparea forței de

muncă

Valoarea adăugată

Raportul dintre nivelul din anul 2016 și nivelul din 2008

Belgia 1,38 1,14 1,30

Bulgaria 1,19 0,96 1,31

România 0,92 0,91 1,12

Italia 0,95 0,87 0,96

Sursa: Comisia Europeană, 2017a apud. Eurostat, National Statistical Offices, and DIW Econ

2.5 Accesul IMM-urilor la finanțare în România

Finanțarea a reprezentat de-a lungul timpului o problemă importantă pentru IMM-urile

din țară, dar și din alte state membre ale Uniunii Europene. Finanțarea sectorului IMM pleacă de

la principalele documente strategice care vizează IMM-urile din Europa și implicit din România,

și anume, Strategiei UE 2020, Programul UE de finanţare 2014-2020 şi Small Business Act.

Legat de percepția întreprinzătorilor cu privire la accesul la finanțare, situația s-a îmbunătățit

simțitor și în România în ultimii ani (Fig. nr. 6.18). Astfel, dacă în 2009, 25 % dintre IMM-uri

considerau că finanțarea este o problemă, în 2017, procentul s-a redus la 9 %, dar rămâne peste

media UE de 7% (Comisia Europeană, 2017b).

2.5.1 Sursele relevante de finanțare a IMM-urilor din România

Finanțarea IMM-urilor se poate baza pe o paletă destul de variată de surse precum credite

bancare sau împrumuturi de la alte instituții financiare, credit furnizor, leasing, fonduri de

garantare, fonduri nerambursabile, emisiunea de acțiuni pe piața de capital, factoring etc.

Pagina 148 din 380

Cu toate acestea, dacă se iau în calcul modalităţile de finanţare a activităţilor economice

la care au apelat întreprinzătorii/managerii din IMM-uri, s-a constatat faptul că o proporție foarte

mare au apelat la autofinanțare, creditele bancare fiind o sursă secundară în ultima perioadă.

Astfel, conform datelor din Carta albă a IMM-urilor din România (2016), realizată prin

aplicarea unui sondaj care a inclus peste 1.000 de companii, aproape 72% din întreprinzători s-au

autofinanțat, 22,63% dintre companii au obţinut credite bancare, 21,26% dintre IMM-uri au

recurs la credit furnizor, 7,94% au utilizat leasingul ca sursă de finanţare, 2,83% din întreprinderi

au utilizat creditul clienți, iar 2,46% garantarea de la Fondul Naţional de Garantare a Creditelor

pentru IMM-uri. Fondurile nerambursabile au fost utilizate de numai 2,10% dintre

întreprinzătorii chestionați, neplata facturilor către furnizori și la bugetul de stat de 2%,

împrumuturi de la instituții financiare 1,73%, emisiuni de acţiuni 1,64%, iar factoring a fost

utilizat de o pondere foarte redusă, de mai puțin de 1%.

Ponderea redusă a creditelor / împrumuturilor bancare în finanțarea companiilor de tip

IMM are cauze multiple. Întreprinzătorii au invocat de-a lungul timpului motive precum nivelul

prea ridicat al dobânzilor şi comisioanelor percepute de instituţiile financiare, cerinţele privind

colateralul sau tipul colateralului, birocraţia procesului de creditare, clauzele contractuale

nefavorabile IMM-urilor, lipsa de vechime pe piață a companiei, istoricul problematic de credit

sau diferite probleme legate de planul de afaceri prezentat băncii / instituției financiare. Pe lângă

aceste motive pertinente invocate de întreprinzători, este și o problemă de percepție / mentalitate

a acestora, care consideră din start, fără o analiză detaliată, că nivelul costului finanțării poate

afecta activitatea sau capacitatea companiei de a rambursa un împrumut.

Conform ultimului raport emis de Banca Națională a României (BNR, 2018a) privind

accesul la finanțare al companiilor nefinanciare din România s-a consemnat o ușoară creștere a

ponderii firmelor care au declarat că au crescut costul creditului (de la 9 % în perioada octombrie

2016 – aprilie 2017 la 12 % în perioada aprilie 2017 – martie 2018). Principalele dificultăți

invocate de toate categoriile de companii sunt cele legate de impredictibilitatea mediului fiscal,

costurile de producție și disponibilitatea forței de muncă. Accesul la finanțare nu reprezintă una

dintre problemele majore întâmpinate de IMM-uri în ultimul an, dar s-a constatat faptul că acele

companii care au credite neperformante sunt mult mai afectate decât cele cu credite performante.

În funcție de sectorul de activitate, percepțiile sunt totuși diferite. Accesul la finanțare nu

este o problemă majoră pentru IMM-urile din domenii precum servicii și utilități, spre deosebire

de cele din agricultură, unde nivelul ridicat al fiscalității este o dificultate pentru activitatea

Pagina 149 din 380

30

20

10

0

iun.18 iun.17

40

procente 50

desfășurată, în timp ce în celelalte sectoare impredictibilitatea mediului fiscal constituie un

obstacol.

Pentru perioada 2017-2018, structura finanțării companiilor nefinanciare nu s-a modificat

radical comparativ cu perioada anterioară (BNR, 2018a). La fel ca în situația statistică

disponibilă în Carta Albă a IMM-urilor, cea mai utilizată sursă de finanțare este reinvestirea

profitului sau vânzarea de active din patrimoniu. Surse importante, dar secundare totuși, sunt

împrumuturile de la acționari sau majorările de capital, precum și creditul comercial. Dintre

produsele oferite de bănci sau alte instituții financiare non-bancare (IFN), cele mai utilizate sunt

descoperitului de cont bancar (Fig. nr. 6.18)

Fig. nr. 6.18 Principalele surse de finanțare ale companiilor în perioada aprilie 2017

– martie 2018, pentru companiile nefinanciare

Sursa: BNR, 2018a

În ceea ce privește sursele de finanțare utilizate în ultimul an pe categorii de companii –

IMM și corporații, s-au constat diferențe însemnate (Fig. nr. 6.19). Astfel, IMM-urile utilizează

în proporție mai mare ca sursă de finanțare reinvestirea profitului sau vânzarea de active din

patrimoniu, precum și creditele de la acționari sau majorările de capital, în timp ce corporațiile

dețin ponderi net superioare IMM-urilor la creditul comercial, descoperitul de cont bancar,

leasing-ul financiar sau factoring-ul, creditul bancar pentru investiții de capital, respectiv creditul

bancar de trezorerie. Această situație este generată și de faptul că în general băncile acordă

Rei

nves

tirea

prof

itulu

i/vân

zare

a de

activ

e

Cred

ite de

la ac

ționa

ri sa

u

maj

orăr

i de c

apita

l

Alte

le

Cred

it co

mer

cial

Des

cope

rit d

e con

t

banc

ar sa

u lin

ie de

cred

it Le

asin

g fin

ancia

r sau

fact

orin

g

Cre

dite

avâ

nd g

aran

ția

fond

urilo

r de g

aran

tare

a cr

edite

lor

Cred

it ba

ncar

pen

tru

inve

stiții

de c

apita

l

Cred

it ba

ncar

de t

rezo

rerie

Fina

nțar

e prin

acțiu

ni sa

u

oblig

ațiu

ni

Prog

ram

e de

finan

țare

de s

tat

Pagina 150 din 380

40

30

20

10

0

corporații IMM

procente 50

credite mai ușor corporațiilor comparativ cu IMM-urile, deoarece acestea îndeplinesc mai bine

condițiile de creditare impuse de instituțiile financiare.

Fig. nr. 6.19 Principalele surse de finanțare ale companiilor în perioada aprilie 2017 –

martie 2018, pentru IMM și corporații

Sursa: BNR, 2018

Pe sectoare de activitate, se constată o situație destul de eterogenă, în sensul că anumite

surse sunt folosite într-o proporție asemănătoare, în timp ce alte surse sunt folosite cu predilecție

de anumite sectoare. Astfel, prima categorie – reinvestirea profitului sau vânzarea de active din

patrimoniu, este utilizată în toate sectoarele (agricultură, industrie, servicii și utilități, construcții

și imobiliare, comerț), la fel ca și creditele de la acționari sau majorările de capital. Creditul

comercial este un produs folosit mai ales de IMM-urile din sectorul agricol și din industrie,

această sursă fiind cel mai puțin utilizată de companiile din sectorul serviciilor și utilităților.

Descoperitul de cont bancar este un produs utilizat cu precădere de aceleași două sectoare de

activitate, la polul opus, pe lângă sectorul servicii și utilități remarcându-se și cel al

construcțiilor.

În ceea ce privește creditul bancar pentru investiții de capital, acesta este preferat tot de

companiile din sectorul agricol, celelalte sectoare de activitate utilizându-l într-o proporție mult

mai redusă, la fel ca în cazul leasingului financiar sau factoring-ului, unde se remarcă totuși o

utilizare mai mare de către companiile din sectorul comerț. Restul surselor de finanțare sunt

irelevante ca pondere, deținând procente mai mici de 1% (BNR, 2018a).

Accesul companiilor la finanțare externă (bănci și IFN) este condiționat de o serie de

factori. Întreprinzătorii iau în calcul aspecte precum nivelul ratelor de dobândă, nivelul costului

Rei

nves

tirea

prof

itulu

i/vân

zare

a de

activ

e

Cred

ite de

la ac

ționa

ri sa

u

maj

orăr

i de c

apita

l

Alte

le

Cred

it co

mer

cial

Des

cope

rit d

e con

t ban

car

sau l

inie

de cr

edit

Leas

ing

finan

ciar s

au

fact

orin

g

Cred

it ba

ncar

pen

tru

inve

stiții

de c

apita

l

Cre

dite

avâ

nd g

aran

ția

fond

urilo

r de g

aran

tare

a cr

edite

lor

Cred

it ba

ncar

de t

rezo

rerie

Prog

ram

e de

finan

țare

de s

tat

Fi

nanț

are p

rin ac

țiuni

sau

oblig

ațiu

ni

Pagina 151 din 380

finanțării, altul decât ratele de dobândă, cerințele privind valoarea sau tipul colateralului etc. La

acestea se adaugă și alte criterii precum relaţia de afaceri pe care compania o are cu instituția (în

general, lipsa disfuncționalităților într-o relație de colaborare pe plan financiar duce la

continuarea colaborării chiar dacă o altă companie oferă să spunem condiții puțin mai

avantajoase), reputația instituției financiare, personalizarea termenilor de creditare sau a

clauzelor contractuale.

Principalul obstacol pe care IMM-urile îl invocă pentru ultimul an în accesarea finanțării

este nivelul prea ridicat al dobânzilor și comisioanelor, în timp ce în anul precedent acesta era

legat de cerințele privind valoarea sau tipul garanției solicitate de instituția financiară (BNR,

2018a). În opinia analistului economic Dragoş Cabat, problema principală în accesarea finanțării

este capitalizarea redusă a companiilor, fapt care face ca băncile să solicite garanții pe care

firmele nu le pot oferi (www.zf.ro). Cu toate acestea, ponderea IMM-urilor care au apelat la un

produs de finanțare a crescut în ultimul an, la fel ca și rata de succes în contractarea creditului și

obținerea integrală a sumelor solicitate.

2.5.2 Oferta de produse bancare pentru IMM-uri

La nivel național, există mai multe bănci care oferă finanțare special dedicată sectorului

IMM, fapt care indică redresarea economică, ținând cont de faptul că IMM-urile au fost

încadrate în categoria clienților problematici pe perioada crizei și mult după finalizarea acesteia,

motivele principale invocate de sectorul bancar fiind, așa cum s-a spus și anterior, lipsa de

capitalizare, la care se adaugă și problemele de management al micilor companii, deficiența

planurilor de afaceri sau istoricul de credit negativ.

Creditele specializate oferite de bănci pentru IMM sunt de mai multe tipuri – credite

pentru investiții, activitate curentă și linii de credite. La acestea se adaugă creditele date în baza

parteneriatelor pe care băncile le au cu guvernul pentru afaceri din cadrul programelor de fonduri

nerambursabile.

Dintre băncile care au în portofoliu mai multe produse dedicate IMM-urilor se

menționează: Banca Comercială Română (BCR), Banca Română pentru Dezvoltare (BRD),

Banca Transilvania (BT), Raiffeisen Bank, ING Bank, UniCredit Țiriac Bank, Alpha Bank, Casa

de Economii și Consemnațiuni (CEC Bank).

În general, toate aceste bănci oferă produse comune (Tabelul nr. 6.5), diferențele fiind de

condiții de creditare în unele cazuri și de dobânzile percepute pentru fiecare tip de produs. De

asemenea, se înregistrează diferențe notabile între bănci cu privire la finanțarea diferitelor

http://www.zf.ro/

Pagina 152 din 380

programe guvernamentale (finanțare programe speciale), precum cele din categoria StartUp

Nation (unde au fost incluse doar trei bănci), care în mod cert influențează volumul finanțării

acordat de bănci pentru IMM-uri și lărgirea portofoliului de clienți din această categorie. Piața

creditelor acordate IMM-urilor se caracterizează astfel prin concurență destul de mare între

instituțiile financiare, deoarece numărul potențialilor clienți bancabili nu este foarte ridicat. Pe

lângă accesibilitatea finanțării, există și alte elemente importante luate în calcul de reprezentanții

IMM-urilor atunci când se alege o instituție financiară pentru colaborare pe termen lung, precum

rapiditatea serviciilor, disponibilitatea serviciilor on-line, experiențele acute cu angajații din

instituția financiară, densitatea rețelei de sucursale etc.

Tabelul nr. 6.5 Principalele produse bancare pentru IMM-uri

PRODUSUL BANCA

Alpha BCR BRD BT CEC ING Raiffe

isen

UniCr

edit

Card de credit x x x x x x x x

Credit ipotecar x x

Credit de investiții /

Linie de credit de

investiții

x x x x x x x

Credit pe termen

scurt / pentru

finanțarea activității

curente

x x x x x x x x

Credit pe termen

mediu / lung

x x x x x x x x

Credit pentru stocuri x x

Descoperit de cont x x x x x x

Factoring x x x x x x x

Finanțări programe

speciale

x x x x x x

Garanții bancare x x x x x

Leasing x x x x

Linie de credit x x x x x x x

Pachete de servicii

dedicate IMM-urilor

x x x x x x

StartUp Nation x x x

Banca Comercială Română (BCR) oferă credite pentru afaceri noi, liber întreprinzători,

comerț, agricultură, servicii, producție, transport, hoteluri și restaurante, atât pentru finanțarea

nevoilor curente, cât și pentru investiții (http://repatriot.ro/banci-pentru-credite-imm-uri/).

Conform BCR, în categoria IMM sunt incluse: companii care au cifra de afaceri anuală între 1 și

http://repatriot.ro/banci-pentru-credite-imm-uri/

Pagina 153 din 380

25 de milioane de euro, clienți care solicită finanțare pentru proiecte imobiliare cu o valoare de

până la 3 milioane de euro, clienți internaționali cu mai mult de 50% capital străin și cifra de

afaceri între 10 și 25 milioane de euro (http://www.bankingnews.ro/banci-credite-imm.html).

Pentru finanțarea nevoilor curente, sunt oferite următoarele produse: overdraftul /

descoperitul de cont, linia de credit, credit pe obiect pentru finanțarea activității curente,

scontarea de acreditiv, factoringul intern și factoringul de export pentru companii din domeniile

agricultură, comerț, producție și servicii. În cazul microîntreprinderilor, pe lângă overdraft și

linia de credit, se menționează și facilitatea de credit multiprodus, multivalută, respectiv cardul

de credit Visa Business Electron.

1. Overdraftul / descoperitul de cont, ca produs de creditare de tip revolving, este

produsul bancar preferat de IMM-uri deoarece oferă multiple avantaje – continuitate în

desfășurarea activității sau altfel spus finanţarea activităţii curente (furnizori, impozite, salarii,

taxe etc.), accesare facilă a fondurilor fără justificarea destinației, posibilitatea de utilizare

simultană a mai multor overdraft-uri înregistrate în conturi curente diferite etc.

Caracteristicile principale sunt:

Este acordat în lei sau valută (euro / dolari);

Este evidenţiat pe debitul contului curent prin care se realizează încasarea sumelor aferente

activităţii curente desfăşurate de companie;

Rambursările se efectuează zilnic, automat, existând posibilitatea reutilizării sumelor

rambursate;

Are rată de rambursare şi scadenţă unică stabilită în ultima zi a perioadei de creditare

(https://www.bcr.ro/ro/business/creditare/finantarea-activitatii-curente/overdraft).

2. Linia de credit este tot un produs bancar de tip revolving, care permite retrageri și

rambursări multiple în cadrul perioadei de creditare, cu avantaje și caracteristici similare

overdraftului (https://www.bcr.ro/ro/business/creditare/finantarea-activitatii-curente/linia-de-

credit).

3. Creditul pe obiect pentru finanțarea activității curente se adresează companiilor care

solicită finanțare pentru o acțiune individuală (o achiziție). Acest tip de credit este menit să

acopere lipsa temporară de disponibilități financiare.


Este destinat achiziţiei de materii prime şi/sau materiale de producţie, acoperirii altor

cheltuieli punctuale aferente activităţii curente;

Este acordat în lei sau valută (euro / dolari);

http://www.bankingnews.ro/banci-credite-imm.html

https://www.bcr.ro/ro/business/creditare/finantarea-activitatii-curente/creditul-pe-obiect-pentru-finantarea-activitatii-curente

https://www.bcr.ro/ro/business/creditare/finantarea-activitatii-curente/overdraft

https://www.bcr.ro/ro/business/creditare/finantarea-activitatii-curente/linia-de-credit


Pagina 154 din 380

Plafon nonrevolving;

Se poate utiliza integral prin trageri multiple sau în tranșe până la o anumită dată, în baza

documentelor justificative;

Rambursare se face la scadenţele prevăzute în baza unui grafic stabilit de comun acord între

bancă şi companie (https://www.bcr.ro/ro/business/creditare/finantarea-activitatii-

curente/creditul-pe-obiect-pentru-finantarea-activitatii-curente).

4. Scontarea de acreditiv se acordă pentru creanţe comerciale în valută asupra unui

partener comercial nerezident, ce vor fi achiziţionate de la primul deţinător al acestora

(exportatorul), creanţe generate de vânzările de bunuri sau prestări de servicii, concretizate sub

forma acreditivului de export cu plata la termen. Moneda este reprezentată de valută convertibilă.

(https://www.bcr.ro/ro/business/creditare/finantarea-activitatii-curente/scontare-de-acreditiv).

5. Factoringul intern este un pachet de servicii prin care sunt finanțate creanțele

comerciale, pe o perioadă de maxim 180 de zile de la emiterea facturilor. Avantajul principal

este deblocarea imediată de lichidități, fie în lei, fie în valută, în baza facturilor cesionate. La

acestea se adaugă:

Termene de plată particularizate;

Eliminarea riscurile de neîncasare a creanțelor, prin intermediul preluării riscului de neplată

de către bancă;

Indicatori financiari îmbunătățiți pentru companie;

Acces la operațiuni puțin costisitoare, rapide și simplificate din punct de vedere al

documentației (https://www.bcr.ro/ro/business/creditare/finantarea-activitatii-

curente/factoring/factoring-intern).

Pe lângă cerere, compania trebuie să depună o serie de documente pentru stabilirea

plafonului de factoring – documente comerciale (de exemplu contracte), situațiile financiare,

acordul pentru consultarea Centralei Riscului de Credit (CRC). De asemenea, compania se obigă

să respecte o serie de condiții – să livreze produsul sau să presteze servicii în termenele stipulate

în contract, să nu cesioneze facturile în favoarea altui creditor și să se încadreze în termenul

scadent de 180 de zile.

6. Factoringul de export presupune aceleași condiții, cerințe și avantaje ca și factoring-ul

intern, cu mențiunea că acest pachet de servicii este destinat finanțării exporturilor

(https://www.bcr.ro/ro/business/creditare/finantarea-activitatii-curente/factoring/factoring-de-

export).



https://www.bcr.ro/ro/business/creditare/finantarea-activitatii-curente/scontare-de-acreditiv

https://www.bcr.ro/ro/business/creditare/finantarea-activitatii-curente/factoring/factoring-intern


https://www.bcr.ro/ro/business/creditare/finantarea-activitatii-curente/factoring/factoring-de-export


Pagina 155 din 380

Pentru partea de investiții, BCR oferă următoarele produse: creditul pentru investiții,

credit pentru finanţarea TVA aferentă investiţiilor, acreditivul de import. IMM-urile mici și

mijlocii care activează în agricultură, comerț, producție și servicii pot aplica pentru creditul

pentru investiții și acreditivul de import, în timp ce pentru microîntreprinderi în portofoliul

băncii este credit pentru finanţarea TVA aferentă investiţiilor

(https://www.bcr.ro/ro/business/creditare/finantarea-investitiilor).

1. Creditul pentru investiții acoperă cheltuieli aferente achiziției și/sau amenajării de

terenuri / clădiri, mașini, utilaje, echipamente / plantații pomicole, viticole

(https://www.bcr.ro/ro/business/creditare/finantarea-investitiilor/creditul-pentru-investitii-

ipotecar). În plus, BCR acordă și consultanţă specializată pentru alegerea soluţiei optime de

finanţare/garantare pentru companie.


Poate fi acordat în lei sau valută (euro sau dolari);

Plafon non-revolving;

Perioada de creditare este stabilită în funcţie de natura investiţiilor şi de durata de amortizare a

acestora;

Se poate utiliza integral, până la o anumită dată sau eşalonat în baza documentelor

justificative;

Rambursare la scadenţele prevăzute în baza unui grafic stabilit de comun acord între bancă şi

client (https://www.bcr.ro/ro/business/creditare/finantarea-investitiilor/creditul-pentru-

investitii-ipotecar).

2. Acreditivul documentar de import este o modalitate de securizare a plății, oferind

importatorului certitudinea că marfa va fi primită doar dacă se respectă condiţiile prestabilite în

cadrul contractului comercial, precum și şi la termenul de livrare stipulat în cadrul aceluiași

contract (https://www.bcr.ro/ro/business/creditare/finantarea-investitiilor/acreditivul-de-import).

3. Creditul pentru finanţarea TVA este un credit destinat acoperirii cheltuielilor cu TVA

aferentă investiţiilor finanţate de BCR prin creditul de investiţii/ipotecar.


Este acordat in lei;

Plafon revolving;

Volumul maxim al creditului este stabilită în funcție de valoarea TVA aferentă proiectului

finanţat de BCR prin creditul de investiţii/ipotecar, corelat cu analiza cash-flow-ului pe

perioada de creditare;

https://www.bcr.ro/ro/business/creditare/finantarea-investitiilor

https://www.bcr.ro/ro/business/creditare/finantarea-investitiilor/creditul-pentru-investitii-ipotecar




https://www.bcr.ro/ro/business/creditare/finantarea-investitiilor/acreditivul-de-import

Pagina 156 din 380

Utilizare pe baza de documente justificative;

Perioada de creditare este stabilită conform planului de realizare a investiţiei;

Rambursare la scadenţe multiple stabilite conform politicilor de creditare ale băncii

(https://www.bcr.ro/ro/business/creditare/finantarea-investitiilor/credit-pentru-finantarea-tva-

aferent-investitiilor).

Pe lângă cele două mari categorii de produse bancare adresate companiilor, BCR oferă și

servicii de leasing pentru echipamente, precum și programe speciale de finanțare, precum

StartUp Nation, credite cu garanție Fondul European de Investiții (FEI), credite subvenție

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), credite din surse ale Băncii Europeane

de Investiții (BEI), finanțări de proiecte cu fonduri neramursabile etc.

Prin leasing se pot achiziționa echipamente și utilaje industriale, echipamente agricole,

utilaje necesare în construcții sau pentru proiecte industriale de mare anvergură. Finanțarea în lei

se poate obține pentru perioade de 12-72 de luni, iar cea în euro până la maxim 60 de luni,

avansul solicitat fiind de minim 10 % pentru lei și 15 % pentru euro. În acest mod, banca

încurajează leasing-ul în lei.

Dintre programele speciale de finanțare, ultimul intrat în portofoliul băncii este StartUp

Nation 2017. Se menționează că doar trei bănci au fost agreate în cadrul programului – BCR,

Banca Transilvania și CEC Bank. În cazul în care antreprenorul dispune de capital propriu cu

care pentru a susţine investiţiile din planul de afaceri, BCR vine în sprijinul acestora cu o serie

de facilități pentru contul destinat încasării finanţării prin bancă. Astfel, oferă 12 luni gratuitate

pentru: deschiderea şi administrarea lunară a contului; administrarea cardului de debit;

administrarea serviciului de Internet Banking; tranzacţiile efectuate prin internet banking (se vor

plăti doar comisioanele TransFond/BNR); încasările prin ordine de plată în sistem intrabancar

(transfer BCR - BCR) şi interbancar (transfer alte bănci din România - BCR); serviciul BCR

Alert Plus și 23 % reducere la Pachetul de semnătură electronică. În cazul în care antreprenorul

nu dispune de resursele financiare necesare, se poate contracta un credit cu dobândă fixă de 3,5

% pe an și un comision de acordare de 1 %. De asemenea, BCR oferă materiale educative, dar și

cursuri menite să ajute antreprenorii să se familiarizeze cu noţiunile contabile elementare şi cu

diferite concepte (identificarea nevoilor financiare, rolul băncii în capitalizarea companiilor,

tipuri de finanţări şi garanţii şi strategii pentru decizii financiare inteligente)

(https://www.bcr.ro/ro/business/creditare/programe-speciale-de-finantare/startup-nation). Toate

detaliile necesare accesării acestor produse bancare sunt prezentate și într-un ghid, disponibil on

https://www.bcr.ro/ro/business/creditare/finantarea-investitiilor/credit-pentru-finantarea-tva-aferent-investitiilor


https://www.bcr.ro/ro/business/creditare/programe-speciale-de-finantare/startup-nation

Pagina 157 din 380

line la https://www.bcr.ro/content/dam/ro/bcr/www_bcr_ro/Business/Creditare/documente/ghid-

start-up-nation.pdf.

Diversificarea portofoliului de produse bancare a dus la rezultatele raportate de BCR

pentru semestrul I 2018: „avans de peste 50% al creditării retail, creştere solidă a creditelor

pentru IMM-uri, profit net de 697 milioane lei” (https://www.bcr.ro/ro/presa/informatii-de-

presa/2018/07/31/rezultatele-bcr-in-semestrul-1-2018). Conform aceluiași raport, în cazul IMM-

urilor, creşterea de 16% comparativ cu semestrul I 2017, este rezultatul „strategiei proactive de

susţinere a antreprenorilor locali precum și a creşterii înregistrate în activitatea de leasing”.

Evoluția este și mai spectaculoasă în cazul microîntreprinderilor, unde s-a înregistrat o creștere

de peste 60%, determinată de revizuirea ofertei de cont curent şi de implicarea BCR în

programul StartUp Nation.

Banca Română pentru Dezvoltare (BRD) împarte IMM-urile în două categorii:

microîntreprinderi (cifră de afaceri de până la 1 milion de euro, încadrate în segmentul retail) și

întreprinderi mici și mijlocii (cifră de afaceri cuprinsă între 1 și 50 de milioane de euro sunt

deservite de divizia corporate a BRD SocGen) (https://www.brd.ro/imm).

Pentru microîntreprinderi, finanțarea este susținută de BRD prin: credite de activitate

curentă, descoperit de cont, card de credit, credit de investiții, factoring și scontare.

1. Creditele de activitate curentă sau linia de credit. Principalele avantaje ale companiilor

care aplică pentru un astfel de produs sunt: flexibilitate în rambursare (conform încasărilor

companiei), optimizarea dobânzii plătite (în concordanță cu rambursările de capital efectuate),

posibilitatea reutilizării sumelor rambursate, flexibilitatea garanțiilor (garanții ipotecare pe

echipamente, utilaje, imobile) (https://campanii.brd.ro/suntantreprenor/linie-de-creditare).

Sunt două tipuri de linii de credit: revolving și non-revolving (capital de lucru). În cazul

liniei de credit revolving, durata maximă este 24 de luni pentru credite în lei și 12 luni pentru

credite în euro sau dolari, în ambele cazuri cu posibilitate de prelungire. Sumele maxime ce pot

fi accesate sunt 100.000 euro (sau echivalentul) pentru companiile cu mai puțin de 12 luni de

activitate și de 300.000 euro (sau echivalentul) pentru celelalte. În cazul capitalului de lucru,

sumele maxime solicitabile sunt aceleași, durata maximă fiind însă de 36 de luni pentru creditele

în lei.

2. Descoperitul de cont prezintă o serie de avantaje comparativ cu restul produselor

bancare – permite acces permanent la fonduri, nu sunt necesare garanții ipotecare sau depozite

colaterale și banca nu solicită justificarea cheltuirii banilor. Principalul dezavantaj este că nu sunt

https://www.bcr.ro/content/dam/ro/bcr/www_bcr_ro/Business/Creditare/documente/ghid-start-up-nation.pdf


https://www.bcr.ro/ro/presa/informatii-de-presa/2018/07/31/rezultatele-bcr-in-semestrul-1-2018


https://www.brd.ro/imm

https://campanii.brd.ro/suntantreprenor/linie-de-creditare

Pagina 158 din 380

accesibili decât 10.000 euro, pe o perioadă de maxim 12 luni (https://www.brd.ro/companii/imm-

sub-1m-euro/finantare/descoperit-de-cont).

3. Cardul de credit Business este o soluție bună pentru a satisface nevoile curente ale

firmei, precum consumabilele sau plata utilităților. Avantajul principal este că firma are acces la

o linie de credit fără dobândă în perioada de grație pentru plățile efectuate cu cardul direct la

comercianți, în acest caz nepercepându-se nici comisioane. De asemenea, rambursarea integrală

poate fi amânată până în momentul în care firma dispune de resurse financiare, banca solicitând

doar o sumă minimă de plată al cărui cuantum reprezintă un procent fix din suma utilizată

(https://www.brd.ro/companii/imm-sub-1m-euro/finantare/card-de-credit-business).

4. Creditul de investiții este destinat IMM-urilor care nu dispun de fonduri suficiente

pentru punerea în aplicare a planurilor de investiții. Astfel, se poate obține până la maxim 75 %

din suma necesară investiției, cu o perioadă maximă de rambursare de 10 ani (rate lunare,

trimestriale sau în funcție de fazele de execuție ale proiectului). Garanțiile solicitate sunt

reprezentate în principal de investiția finanțată, suplimentată de structura de garanții disponibilă

a clientului (inclusiv garanții emise de fondurile de garantare – FNGCIMM, FGCR, Eximbank).

Prin acest tip de credit se poate finanța:

Achiziția de echipamente noi pentru extinderea sau modernizarea liniei de producție;

Reînnoirea sau creșterea parcului auto;

Achiziția sau construcția de imobile destinate desfășurării activității firmei;

Renovarea/ modernizarea/ extinderea imobilelor;

Refinanțarea creditelor de la alte bănci;

Refinanțarea investițiilor efectuate din sursele proprii ale companiei (în cazul proiectelor de

investiții debutate cu cel mult 12 luni prealabil solicitării creditului)

(https://www.brd.ro/companii/imm-sub-1m-euro/finantare/credit-de-investitii).

5. Factoringul și scontarea: factoring import cu/fără preluare risc de neplată, factoring

intern și de export fără regres, factoring intern și de export cu regres, forfetare și scontare în

valută. Avantajele factoring-ului de import față de acreditiv/scrisoare de garanţie bancară sunt:

nu implică costuri pentru importator, importatorul nu mai face plata externă la scadenţă şi o plată

internă reducând astfel costurile aferente transferului extern, furnizorul extern are riscul de

neplată preluat 100% (https://www.brd.ro/companii/imm-sub-1m-euro/alte-servicii/factoring-si-

scontare). În cazul celorlalte servicii menționate, BCR are oferte personalizate care sunt înaintate

companiilor la solicitare.

https://www.brd.ro/companii/imm-sub-1m-euro/finantare/descoperit-de-cont


https://www.brd.ro/companii/imm-sub-1m-euro/finantare/card-de-credit-business

https://www.brd.ro/companii/imm-sub-1m-euro/finantare/credit-de-investitii

https://www.brd.ro/companii/imm-sub-1m-euro/alte-servicii/factoring-si-scontare


Pagina 159 din 380

Pentru întreprinderile incluse în a doua categorie, finanțarea este susținută în general prin

aceleași tipuri de produse bancare: credite de activitate curentă, credite de investiții, garanții

bancare, factoring și scontare.

1. Creditele de activitate curentă sunt împărțite la rândul lor în două categorii: credite pe

termen scurt permanent (linia de credit, scrisori de garanţie bancară, plafoane de lucru) și credite

pe termen scurt temporare (descoperit autorizat de cont, credit pe contract, credit sezonier, credit

pe instrumente de plată, scrisori de garanţie bancară) (https://www.brd.ro/companii/imm-peste-

1m-euro/finantare/credite-activitate-curenta). Oferte se fac personalizat în funcţie de specificul

companiei şi de tipul de finanţare solicitat. De menționat faptul că BRD acceptă și garanţii emise

de Fondurile de Garantare şi EximBank - S.A.

2. Creditul de investiții, ca și în cazul anterior, poate acoperi maxim 75 % din valoarea

investiției. În general, acest tip de credit are aceleași domenii de utilizare ca și creditul de

investiții pentru microîntreprinderi, dar nu este specificată perioada maximă de rambursare,

ofertele făcându-se și în acest caz personalizat (https://www.brd.ro/companii/imm-peste-1m-

euro/finantare/finantarea-investitiilor).

3. În categoria garanții bancare intră următoarele scrisori de garanție bancară: de

participare la licitaţie, de returnare a avansului, de bună execuţie, de bună plată. Scrisorile de

garanție bancară pot fi emise individual sau în cadrul unor plafoane de garantare, letric sau prin

canal SWIFT, în lei sau în valută. O astfel de garanție are o perioadă de valabilitatea corelată cu

prevederile contractuale încheiate între companie şi partener, dar nu poate depăși 10 ani.

Scrisorile sunt eliberate în baza unor garanții din partea companiilor, precum depozite, ipoteci pe

bunuri mobile şi imobile, garanţii emise de fonduri de garantare etc.

(https://www.brd.ro/companii/imm-peste-1m-euro/finantare/garantii-bancare).

4. Factoringul și scontarea sunt menite să acopere riscul de neplată în relația cu

furnizorii externi. În această categorie sunt incluse: factoring import cu/fără preluare risc de

neplată, factoring intern și de export fără regres, factoring intern și de export cu regres, forfetare

și scontare în valută, condițiile fiind identice cu cele pentru companiile cu cifre de afaceri mai

mici de 1 milion euro.

La finalul lunii martie 2018, BRD raporta o activitate de creditare caracterizată drept

modestă în sectorul companiilor. Astfel, banca avea un sold al creditelor pentru microîntreprinderi

de 0,6 miliarde de lei, în scădere cu 5,5 % față de finele anului 2017 și cu 11,5 % comparativ cu

luna martie a anului anterior. Pentru categoria non-retail, soldul creditelor nete a crescut ușor,

+0,9% în dinamica anuală, dar ca urmare a finanțării companiilor mari. Pentru segmentul IMM,

https://www.brd.ro/companii/imm-peste-1m-euro/finantare/credite-activitate-curenta


https://www.brd.ro/companii/imm-peste-1m-euro/finantare/finantarea-investitiilor


https://www.brd.ro/companii/imm-peste-1m-euro/finantare/garantii-bancare

Pagina 160 din 380

soldul creditelor a atins 2,6 miliarde de lei, în scădere cu 8,5% față de finele anului 2017 și cu

13,3% în dinamica anuală, ceea ce semnifică o reducere drastică comparativ cu anii anteriori

(https://www.brd.ro/_files/pdf/Raportul%20Administartorilor%2031.03.2018%20RO.pdf).

Banca Transilvania (BT) este una dintre băncile care are o ofertă vastă de produse

bancare pentru companii, pe care le separă în cinci categorii: IMM, Corporate, BTMic, Profesii

Liberale, Medici și Agri.

Pentru categoria IMM, BT oferă următoarele produse în categoria credite:

1. Investește Românește. Este un produs dedicat IMM-urilor care folosesc cel puțin 70%

din valoarea investiției pentru a achiziționa echipamente, utilaje, mijloace fixe etc. produse în

România sau servicii ale firmelor românești. Condițiile sunt: dobândă diminuată pentru creditul

de investiții: ROBOR 6M* + 2,5%, comision de acordare redus la 0,5%, comision de gestiune

lunară redus la 0,05% (https://www.bancatransilvania.ro/pentru-companii/imm/credite-

imm/investeste-romaneste/).

2. Leasing-ul destinat IMM-urilor este financiar și operațional. Cel financiar este destinat

achiziționării de autovehicule, utilaje, echipamente, având o durată între 12 și 60 de luni, un

cuantum al ratei și avans negociat cu firma. Cel operațional este destinat utilizării autoturismele

sau vehiculele comerciale, nu se percepe avans, iar rata lunară este 100 % deductibilă. Perioada

de derulare este între durată între 12 și 57 de luni (https://www.bancatransilvania.ro/pentru-

companii/imm/credite-imm/leasing/).

3. Liniile de credit - capital de lucru se pot acorda fără garanții, caz în care valoarea

maximă a creditului este de 500.000 lei, sau cu garanții, în acest caz, valoarea maximă crescând

la 1.500.000 lei (se poate acorda și în euro). În ambele situații, durata maximă este de 24 de luni.

Sumele obținute se pot utiliza pentru achiziționarea de materii prime sau mărfuri, pentru plata

furnizorilor sau a salariilor, dar și pentru a refinanța creditele achiziționate de la alte bănci

(https://www.bancatransilvania.ro/pentru-companii/imm/credite-imm/linii-de-credit-capital-de-

lucru/). Dobânda pe care compania trebuie să o plătească este doar pentru suma consumată din

împrumut.

4. Creditele pe termen mediu, se acordă ca și în cazul liniilor de credit, fără garanții și cu

garanții. Sumele maxime care pot fi accesate sunt similare, cu mențiunea că în acest caz, se pot

acorda doar în lei. Perioada de rambursare este de 60 de luni pentru prima categorie și 120 de

luni pentru a doua, putând fi utilizate pentru finanțarea unor nevoi nenominalizate și nu se

solicită documente justificative (https://www.bancatransilvania.ro/pentru-companii/imm/credite-

imm/credite-pe-termen-mediu-si-lung/).

https://www.brd.ro/_files/pdf/Raportul%20Administartorilor%2031.03.2018%20RO.pdf

https://www.bancatransilvania.ro/pentru-companii/imm/credite-imm/investeste-romaneste/


https://www.bancatransilvania.ro/pentru-companii/imm/credite-imm/leasing/


https://www.bancatransilvania.ro/pentru-companii/imm/credite-imm/linii-de-credit-capital-de-lucru/


https://www.bancatransilvania.ro/pentru-companii/imm/credite-imm/credite-pe-termen-mediu-si-lung/


Pagina 161 din 380

5. Scrisori de garanție. BT are în portofoliu trei tipuri: scrisori de plată și pentru

restituire avans – plafon revolving, pentru restituire avans de până la 500.000 lei, valoare

maximă negarantată sau de până la 1.500.000 lei, valoare maximă garantată; scrisori pentru

participare la licitații – plafon de până la 500.000 lei, perioadă maximă 12 luni; scrisori de bună

execuție – plafon revolving, pentru restituire avans de până la 500.000 lei, valoare maximă

negarantată sau de până la 1.500.000 lei, valoare maximă garantată

(https://www.bancatransilvania.ro/pentru-companii/imm/credite-imm/scrisori-de-garantie/).

La aceste produse bancare se adaugă Cardurile Business IMM – Visa Business Debit,

Visa Business Credit, Visa Business Electron, MasterCard Business și Cardul de masa BT.

Pentru toată gama de carduri comisionul pentru plata directă la comercianți este 0, percepându-se

un comision 2,50% în cazul retragerilor de numerar de la ATM-uri și POS-uri BT și pentru

folosirea cardului la bancomate și POS-uri ale altor bănci, în România

(https://www.bancatransilvania.ro/pentru-companii/imm/carduri-business/).

Pe lângă aceste produse, BT are și o gamă largă de programe speciale de finanțare,

precum Start-Up Nation, credite prin Programul Operațional „Inițiativa pentru IMM”

(POIIMM), cofinanțări Programe Europene, credite din surse oferite de BEI, credit cu garanția

statului.

Pachetul Start-Up Nation oferă: Contul Primul An Gratuit, Credit punte – dobândă fixă:

3,9 %/an; comision de acordare: 0,75 % din valoarea creditului, perceput la data efectuării primei

operațiuni de retragere; comision de gestiune lunară: 0,08% din valoarea creditului. Perioada de

finanțare este de maxim 18 luni, dar să nu depășească data încasării sprijinului financiar

nerambursabil de la minister. Se acordă în baza unor garanții – FNGCIMM și alte garanții, ir

sumele obținute se utilizează pentru realizarea planurilor de investiții acceptate în cadrul

programului (cheltuieli eligibile) (https://www.bancatransilvania.ro/pentru-

companii/imm/credite-imm/start-up-nation-powered-by-banca-transilvania/).

Creditele din cadrul Programului Operațional Inițiativa pentru IMM-uri (POIMM)

garantează obținerea finanțării la un cost mult mai avantajos, creditele fiind acordate atât în lei

cât și în euro. Prin intermediul acestui produs se primește o garanție de 60 % din valoarea

împrumutului. Perioada de creditare este cuprinsă între 2 și 12 ani. Condițiile pentru accesarea

unui astfel de credit sunt: compania trebuie să fie înregistrată și să funcționeze în România, să

aibă o cifră de afaceri de cel mult 50 milioane de euro pe an și sub 250 de angajați și să nu

înregistreze datorii bugetare. Nu pot accesa aceste credite IMM-urile din sectoarele agricultură

primară, pescuit și acvacultură sau cele care se ocupă cu producția și comercializarea de arme și

https://www.bancatransilvania.ro/pentru-companii/imm/credite-imm/scrisori-de-garantie/

https://www.bancatransilvania.ro/pentru-companii/imm/carduri-business/

https://www.bancatransilvania.ro/pentru-companii/imm/credite-imm/start-up-nation-powered-by-banca-transilvania/


Pagina 162 din 380

muniții, respectiv cazinourile și casele de pariuri, sau alte categorii interzise de legislația în

vigoare (https://www.bancatransilvania.ro/pentru-companii/imm/credite-imm/credite-poiimm/).

Pentru categoria microîntreprinderi, BT oferă produsul BTMic. Condițiile de bază sunt

următoarele: firma trebuie să aibă minim trei luni de activitate, iar cifra de afaceri să nu

depășească 1 milion lei pe an. Altfel spus, acest produs se adresează micilor afaceri aflate la

început de drum. Nu este solicitat avans, se practică o politică flexibilă cu privire la garanții și

rate, perioada de rambursare fiind stabilită în funcție de destinația creditului – 60 de luni pentru

creditele cu destinație combinată (capital de lucru și investiții) sau 84 de luni pentru creditele de

investiții. Prin intermediul acestui credit se pot achiziționa mașini, echipamente, utilaje, terenuri,

spații, mărfuri, se pot face diverse plăți, de exemplu către furnizori etc. (https://www.btmic.ro/).

Ca urmare a unui portofoliul foarte variat pentru companii, BT avea la sfârșitul primului

trimestru 2018 un sold al creditelor acordate IMM-urilor de peste 4,7 miliarde de lei. Soldul a

fost în creștere cu 11,2% față de 2017, când Banca Transilvania avea în bilanț peste 4,2 miliarde

de lei. BT are peste 32.000 de IMM-uri creditate și consideră că unul dintre cele două puncte

forte ale băncii este reprezentat de IMM-uri (https://www.bancatransilvania.ro/bt-social-media-

newsroom/stiri/primul-semestru-din-2018-pentru-banca-transilvania-crestere-organica-sustinuta-

si-activitate-intensa-de-integrare-a-doua-banci-in-grupul-financiar-bt/). La finalul anului 2017,

banca a raportat că 40% din firmele nou înființate în 2017 au ales sa lucreze cu BT, avea cca.

245.000 clienți companii – IMM, micro-companii și Corporate, cca. 3.500 de microîntreprinderi

au fost susținute prin BT (https://www.bancatransilvania.ro/bt-social-media-

newsroom/stiri/banca-transilvania-rezultate-pozitive-in-2017-/).

CEC Bank definește drept IMM-uri companiile care au maxim 250 de angajați,

înregistrează o cifră de afaceri anuală netă de până la 50 milioane de euro (echivalent în lei) sau

dețin active totale care nu depășesc 43 milioane de euro (echivalent în lei). CEC Bank

gestionează toți acești clienți prin intermediul diviziei IMM-uri și Corporații. În portofoliul

băncii sunt următoarele produse bancare: credit și linie de credit pentru investiții, linie de credit,

descoperit de cont pe card business, credit pentru stocuri, credit special pentru finanțarea

activității curente, credit pentru achitarea datoriilor la bugetul de stat, scrisori de garanție

bancară, credit ipotecar și credit pentru activitatea de leasing.

1. Creditul pentru investiții poate fi accesat pentru o perioadă de minim 6 luni și maxim

10 ani, în lei sau în valută și acoperă maxim 85 % din valoarea investiției. Ratele se stabilesc de

comun acord cu întreprinzătorul acceptându-se plată lunară, trimestrială sau semestrială. Sumele

obținute se pot folosi pentru: realizarea de noi obiective și/sau capacități de producție sau

https://www.bancatransilvania.ro/pentru-companii/imm/credite-imm/credite-poiimm/

https://www.btmic.ro/

https://www.bancatransilvania.ro/bt-social-media-newsroom/stiri/primul-semestru-din-2018-pentru-banca-transilvania-crestere-organica-sustinuta-si-activitate-intensa-de-integrare-a-doua-banci-in-grupul-financiar-bt/



https://www.bancatransilvania.ro/bt-social-media-newsroom/stiri/banca-transilvania-rezultate-pozitive-in-2017-/


Pagina 163 din 380

finalizarea unora deja începute; dezvoltare, modernizare și/sau retehnologizare (echipamente,

instalații, clădiri etc.); achiziționarea de mașini, utilaje, mijloace de transport, echipamente,

clădiri, construcții, unități de producție etc.; asigurarea utilităților necesare; achiziționarea de

animale de producție, reproducție precum și de muncă; înființarea de plantații pomicole, viticole

și de alte specii; refinanțarea unor credite de investiții; achiziționarea de acțiuni/părți sociale;

finanțarea cheltuielilor legate de pregătirea personalului (la debutul afacerii)

(https://www.cec.ro/persoane-juridice/credite/imm-uri-si-corporatii/credit-pentru-investitii).

2. Liniei de credit prezintă în general aceleași condiții ca și produsul anterior. Aceasta

poate fi utilizată pentru pre-finanțarea parțială sau integrală a ajutorului de stat și pentru co-

finanțarea cheltuielilor eligibile, de regulă fără TVA. Garanțiile acceptate de bancă sunt

individuale sau mixte – ipoteci imobiliare, gaj asupra titlurilor negociabile, ipoteca mobiliară

asupra bunurilor mobile, cash colateral, ipotecă asupra creanței, scrisoare de garanție bancară sau

scrisoare de garanție emisă de un Fond de Garantare agreat de banca

(https://www.cec.ro/persoane-juridice/credite/imm-uri-si-corporatii/linie-de-credit-pentru-

investitii).

3. Linia de credit este destinată satisfacerii nevoilor de capital de lucru ale firmei sau

refinanțării altor linii de credit obținute de la alte instituții financiare. Se poate acorda în lei, euro

și dolari, pentru o durată de maxim 2 ani, cu posibilitate de prelungire

(https://www.cec.ro/persoane-juridice/credite/imm-uri-si-corporatii/linie-de-credit).

4. Descoperitul de cont pe Card Business poate fi utilizat pentru finanțarea nevoilor

curente temporare, cu reînnoire în funcție de rulajul creditor efectuat. În cazul acestui produs nu

se percep comisioane specifice creditării, sumele care pot fi utilizate variind între un minim de

5.000 lei și un plafon maxim variabil de 80.000 lei, 200.000 lei, respectiv 350.000 lei în funcție

de companie (https://www.cec.ro/persoane-juridice/credite/imm-uri-si-corporatii/descoperit-de-

cont-pe-card-business).

5. Creditul pentru stocuri este de tip revolving și non-revolving. Cele non-revolving se

pot folosi pentru finanțarea cheltuielilor de constituire a stocurilor temporare sau sezoniere sau

pentru refinanțarea unor credite pentru stocuri contractate la alte societăți de finanțare sau de

partenerii de afaceri pe bază de contract. Sunt acordate în lei, euro și dolari pentru o perioadă de

maxim 36 de luni. Creditele revolving sunt destinate agricultorilor sau comercianților în

agricultură, se acordă doar în lei sau euro, pentru o perioadă de maxim 24 de luni. În ambele

cazuri există posibilitate de rambursare permanentă pe toată perioada contractată

(https://www.cec.ro/persoane-juridice/credite/imm-uri-si-corporatii/credit-pentru-stocuri).

https://www.cec.ro/persoane-juridice/credite/imm-uri-si-corporatii/credit-pentru-investitii

https://www.cec.ro/persoane-juridice/credite/imm-uri-si-corporatii/linie-de-credit-pentru-investitii


https://www.cec.ro/persoane-juridice/credite/imm-uri-si-corporatii/linie-de-credit

https://www.cec.ro/persoane-juridice/credite/imm-uri-si-corporatii/descoperit-de-cont-pe-card-business


https://www.cec.ro/persoane-juridice/credite/imm-uri-si-corporatii/credit-pentru-stocuri

Pagina 164 din 380

6. Creditul special pentru finanțarea activității curente permite clientului să finanțeze

cheltuielile curente aferente activității firmei – aprovizionare, producție, desfacere, executare de

lucrări și/sau prestare de servicii, constituire, prelucrare și valorificare a stocurilor, plata taxelor

și impozitelor curente, a taxei pe valoare adăugată (TVA) curente, precum și pentru refinanțarea

unor credite pentru activitatea curentă contractate la alte instituții financiare. nu se solicită

contribuție proprie, se acordă în lei pentru o perioadă maximă de 3 ani

(https://www.cec.ro/persoane-juridice/credite/imm-uri-si-corporatii/credit-special-pentru-

finantarea-activitatii-curente).

7. Creditul pentru achitarea datoriilor la bugetul de stat ajută antreprenorii să finanțeze

plata datoriilor la bugetul consolidat (plata obligațiilor bugetare restante) determinate în baza

Certificatului Fiscal, fiind disponibil doar în moneda națională. Suma solicitată nu poate depăși

50% din cifra de afaceri a ultimului bilanț anual încheiat, situația obligațiilor firmei fiind

solicitată Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF). Perioada de creditare este de

maxim 60 de luni, rambursarea este solicitată lunar, clientul fiind obligat să ofere și garanții

(ipotecă imobiliară si/sau ipotecă mobiliară sau gaj pe titluri negociabile/Garanția Fondul

Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM) acordată

numai pentru clienții IMM, un bilet la ordin în alb, ipotecă mobiliară asupra conturilor curente

ale clientului deschise la Bancă) (https://www.cec.ro/credit-pentru-achitarea-datoriilor-la-

bugetul-de-stat).

Și CEC Bank susține o serie de programe guvernamentale – Credit de investiții: Program

de dezvoltare a activităților de comercializare a produselor și serviciilor de piață, Program

național multianual de microindustrializare, Credit de investiții aferent valorii AFN și/sau

cheltuielilor neeligibile din cadrul Programelor guvernamentale, Credit punte Start-Up Nation.

Pentru Start-Up Nation, CEC Bank oferă o dobândă de fixă de 3,99 % pe an, valoarea

maximă a creditului fiind de 200.000 lei. Perioada de creditare este de 24 de luni. În perioada

2018-2020, banca nu percepe comision de analiză și de rambursare anticipată, dar are prevăzut

un comision de gestiune de 0,75 % din valoarea creditului și un comision de acordare de 0,75%

aplicat la valoarea creditului, ambele percepute la data scadenței creditului

(https://www.cec.ro/persoane-juridice/credite/programe-guvernamentale/credit-punte-start-

nation).

Conform informațiilor făcute publice de bancă, la finalul anului 2017, portofoliul de

credite în sold aferent clienților persoane juridice a crescut cu cca. 9 % față de anul 2016, iar

volumul de credite noi acordate a crescut cu 17 % la categoria persoane juridice. CEC a finanțat

https://www.cec.ro/persoane-juridice/credite/imm-uri-si-corporatii/credit-special-pentru-finantarea-activitatii-curente


https://www.cec.ro/credit-pentru-achitarea-datoriilor-la-bugetul-de-stat


https://www.cec.ro/persoane-juridice/credite/programe-guvernamentale/credit-punte-start-nation


Pagina 165 din 380

și 42.500 proiecte din Fonduri Europene, valoarea însumată a granturilor fiind de peste 12.912

milioane lei (https://www.cec.ro/presa/comunicate-de-presa/cec-bank-–-comunicat-de-presa-

privind-activitatea-bancii-2017). Astfel, soldul creditelor aferente IMM-urilor înregistrat la finele

lui septembrie 2017 a fost de 6,8 miliarde de lei, volumul de credite noi acordate companiilor

mici și mijlocii a crescut cu circa 740 milioane de lei în primele nouă luni ale anului 2017, față

de perioada similară a anului 2016 (http://www.bankingnews.ro/banci-credite-imm.html).

ING Bank are trei categorii de clienți, IMM-urile fiind incluse în categoria Mid

Corporate. IMM-urile sunt la rândul lor separate în trei categorii în funcție de cifra de afaceri: 2

– 9 milioanei lei pe an, 9 – 22 milioane lei pe an și 22 – 450 milioane lei pe an, produsele oferite

de bancă fiind particularizate pentru fiecare categorie.

IMM-urile cu cifră de afaceri între 2 și 9 milioane lei pe an pot accesa:

1. Pachetele ING Fix. Acesta include: cont curent RON, cont curent valută, card

business, internet banking, depunere și eliberare de numerar la ATM ING, acceptare de plată

prin POS, plăți în RON executate prin internet banking, transferuri în valută și cecuri și bilete la

ordin. Costurile lunare sunt fixe și sunt stabilite în funcție de nevoile firmei

(https://www.ing.ro/imm/cifra-de-afaceri-2-9-milioane-lei/pachetele-ing-fix.html#faq).

2. Linia de credit rapidă poate fi utilizată pentru nevoile temporare de lichidități și cele

de capital circulant: plata furnizorilor, acoperirea creditului comercial către clienți, plata taxelor

datorate, salarii sau pentru acoperirea facilităților similare de la alte bănci

(https://www.ing.ro/imm/cifra-de-afaceri-2-9-milioane-lei/linia-de-credit.html). Dobânda

practicată este personalizată și nu este perceput comision de neutilizare. Garanțiile solicitate

depind de profilul de risc al firmei. Se pot acorda sume cuprinse între 20.000 de lei și 2.000.000

de lei, pentru o perioadă de 1 – 12 luni, cu posibilitate de prelungire.

3. Scrisorile de garanție bancară pot fi emise pentru participare la licitații, bună execuție,

plata chirie sau garantarea oricărui alt angajament contractual (https://www.ing.ro/imm/cifra-de-

afaceri-2-9-milioane-lei/garantii-bancare.html).


1. Pachetele ING Fix care includ aceleași facilități ca și în cazul anterior.

2. Linia de credit. Și IMM-urile din această categorie pot beneficia de linia de credit rapidă,

condițiile fiind similare cu cele ale IMM-urilor din categoria anterioară. Pe lângă aceasta, clienții pot

accesa credite pe termen scurt, sub forma avansurilor pe termen scurt (1-12 luni), în lei sau valută,

sau credite pe termen mediu și lung, acordate pe baza analizei planului de afaceri, a fluxurilor de

numerar prezente și prognozarea celor viitoare, cu garanții adecvate. Se pot accesa credite și pentru

https://www.cec.ro/presa/comunicate-de-presa/cec-bank-–-comunicat-de-presa-privind-activitatea-bancii-2017



https://www.ing.ro/imm/cifra-de-afaceri-2-9-milioane-lei/pachetele-ing-fix.html#faq

https://www.ing.ro/imm/cifra-de-afaceri-2-9-milioane-lei/linia-de-credit.html

https://www.ing.ro/imm/cifra-de-afaceri-2-9-milioane-lei/garantii-bancare.html


Pagina 166 din 380

proiecte de investiții finanțate din Fonduri Europene: credit punte sau credit pentru finanțarea

contribuției proprii a investitorului (https://www.ing.ro/imm/cifra-de-afaceri-9-22-milioane-

lei/finantare.html#faq).

3. Factoring-ul este un alt produs disponibil clienților din această categorie. ING oferă

factoring domestic cu regres, factoring domestic fără regres, factoring de export fără regres,

factoring de import. Acest produs acoperă nevoie precum: finanțare, colectare, managementul

creanțelor, acoperirea riscurilor de neplată, reducerea riscului valutar, cesionarea creanțelor,

datoria financiară (https://www.ing.ro/imm/cifra-de-afaceri-9-22-milioane-

lei/factoring.html#faq).

4. Garanții bancare și acreditive. În categoria garanții bancare, ING oferă: garanții de

plată, garanții de bună execuție a contractului, garanții de participare la licitație, garanții de

vamă, garanții de restituire a avansului, garanții de rețineri succesive. Pentru activitatea de

comerț internațional, se pot utiliza: acreditive de import/export (irevocabile, confirmate/

neconfirmate, transferabile, plătibile la vedere/ la termen), acreditive stand-by (import si export),

incasso-uri documentare (import si export) (https://www.ing.ro/imm/cifra-de-afaceri-9-22-

milioane-lei/garantii-bancare-si-acreditive.html#cum-functioneaza).


1. Plăți și operațiuni cu numerar. Acest pachet include o gamă variată de servicii și

produse: produse și servicii de cont (conturi curente, conturi de capital, conturi de garanții ori

conturi pentru gestiunea comisioanelor tranzacționale și serviciile atașate), servicii de plăți (plăți

electronice – salarii, bugetare, vamale, comerciale), servicii de colectare și livrare de numerar și

instrumente, servicii și produse de încasări (cec, ordin de plata, debit direct, POS), e-Commerce,

servicii de concentrare de fonduri și administrare a lichidităților, servicii de reportare disponibile

(https://www.ing.ro/imm/cifra-de-afaceri-22-450-milioane-lei/plati-si-operatiuni-cu-

numerar.html).

2. Finanțare. Finanțarea pe termen scurt include creditele pentru descoperit de cont și

credite pe termen scurt. Finanțarea pe termen mediu și lung se acordă în baza acelorași condiții

ca și pentru IMM-urile din categoria 9 – 22 milioane de lei (https://www.ing.ro/imm/cifra-de-

afaceri-22-450-milioane-lei/finantare.html#optiuni-de-inantare), la fel ca în cazul factoring-ului

și a garanțiilor bancare și acreditivelor.

3. Piețe financiare. Accesul la piețele financiare se bazează pe produse de tipul: tranzacții

de schimb valutar, depozite la termen, obligațiuni, produse structurate, tranzacții repo/ reverse

https://www.ing.ro/imm/cifra-de-afaceri-9-22-milioane-lei/finantare.html#faq


https://www.ing.ro/imm/cifra-de-afaceri-9-22-milioane-lei/factoring.html#faq


https://www.ing.ro/imm/cifra-de-afaceri-9-22-milioane-lei/garantii-bancare-si-acreditive.html#cum-functioneaza


https://www.ing.ro/imm/cifra-de-afaceri-22-450-milioane-lei/plati-si-operatiuni-cu-numerar.html


https://www.ing.ro/imm/cifra-de-afaceri-22-450-milioane-lei/finantare.html#optiuni-de-inantare


Pagina 167 din 380

repo, soluții de acoperire / hedging (https://www.ing.ro/imm/cifra-de-afaceri-22-450-milioane-

lei/piete-financiare.html).

Pe lângă IMM-uri, ING Bank are produse dedicate microcompaniilor, pe care le împarte

în start-up și microîntreprinderi. Pentru start-up se oferă ING Profesional pentru Start-up, care

presupune costuri zero de administrare în primul an de colaborare cu ING pentru contul curent,

card-ul Business International și internet și mobile banking, fiind o ofertă oarecum similară cu

cea a băncilor implicate în programul Start-Up Nation. De asemenea, oferă ca produs și contul de

capital social, care după înființarea firmei poate fi transformat într-un cont de tipul ING

Profesional pentru Start-up. Nu se percep comisioane decât în cazul transferului sau retragerii

fondurilor la ghișeu, aceleași operațiuni fiind gratuite dacă se utilizează internet banking. Pentru

microîntreprinderi, gama produselor este mai mare și include: pachetul ING Profesional,

pachetul ING FIX Online, linia de credit ING SRLeu (fără garanții imobiliare, până la 350.000

lei, ROBOR 1M + 6,5 % dobândă anuală, comision de acordare sau revizuire: 1% din suma

creditată, comision de neutilizare: 0 % / an, comision de administrare la valoarea utilizată: 3 % /

an), linia de credit ING Profesional Extra’ROL (până la 450.000 de lei, creditul se poate acorda

și fără garanții imobiliare, în funcție de profilul companiei), ING Business Credit Card, ING

Credit la termen (valoare maximă de 2.000.000 de lei, finanțare până la maxim 85 %, perioada

între 1 și 10 ani) (https://www.ing.ro/microcompanii/microintreprinderi/ing.html).

Potrivit datelor comunicate de ING Bank, în 2017, volumul împrumuturilor oferite IMM-

urilor a crescut cu 45 % față de 2016, distribuția creditării fiind echilibrată între segmentul

companiilor (44%) și cel al persoanelor fizice (56%) (https://www.ing.ro/ing-in-romania/relatii-

cu-media.html). Tot în 2017, ING a lansat platforma digitală pentru antreprenori și primul card

de credit instant dedicat IMM-urilor din portofoliul său.

6.5.3 Utilizarea fondurilor obținute de IMM-urile

Fondurile obținute de IMM-uri din surse de finanțare din afara companiei, sunt utilizate

pentru nevoile curente, dar și în scopul extinderii activității, chiar dacă într-o proporție mult mai

redusă comparativ cu companiile de mari dimensiuni.

Conform sondajelor de opinie efectuate de Comisia Europeană în colaborare cu Banca

Central Europeană (Comisia Europeană, 2017b), în România, finanțarea a fost utilizată pentru

stocuri și capital de lucru de 42% dintre IMM-uri, pentru investiții fixe de 38% dintre acestea, în

timp ce 17% dintre IMM-uri au utilizat-o pentru dezvoltarea de noi produse și 18% pentru

https://www.ing.ro/imm/cifra-de-afaceri-22-450-milioane-lei/piete-financiare.html


https://www.ing.ro/microcompanii/microintreprinderi/ing.html

https://www.ing.ro/ing-in-romania/relatii-cu-media.html

https://www.ing.ro/ing-in-romania/relatii-cu-media.html

Pagina 168 din 380

angajarea și instruirea angajaților. 14% au utilizat sumele obținute pentru refinanțarea obligațiile,

în timp ce 10% au indicat folosirea acestora în alte scopuri.

6.5.3.1 Structura investiţiilor nete pe surse de finanţare

În cazul sectorului industrial, sursele principale de finanțare sunt reprezentate în proporție

de peste 90 % de sursele proprii, cu fluctuații foarte reduse în ultimii trei ani. Se constată faptul

că în ultimul an de raportare (2016) a crescut ponderea creditelor interne de la 4,9 % (2015) la

5,6 %, fapt semnalat și de principalele instituții financiare a căror ofertă a fost analizată anterior

(Fig. nr. 6.20). Restul surselor – credite externe, capital străin, buget de stat și bugete locale, alte

surse au ponderi extrem de reduse. Investiția netă realizată per total industrie pentru sectorul

IMM reprezintă mai puțin de jumătate din cea totală (incluzând și marile companii) și a fost în

cuantum de 15.587 milioane lei, în creștere 674 milioane lei comparativ cu 2015.

Fig. nr. 6.20 Investițiile nete în funcție de sursele de finanțare în industrie


În construcții s-au înregistrat fluctuații ceva mai mari decât în industrie, dar tot sursele

proprii reprezintă principale surse pentru investiții. Se remarcă faptul că ponderea acestora a

scăzut totuși în 2016, reprezentând 89,2 %. Creditele interne au scăzut de la 7,3 % la 5,8 % în

2016 și se remarcă totodată creșterea notabilă a ponderii sursei bugetul de stat și bugete locale de

la 0,1 % (2014) la 4,2 % (2016) (Fig. nr. 6.21). În cazul acestui sector de activitate, chiar dacă

valoarea este mult mai redusă decât în cazul industriei (7.854 milioane lei în 2016), ponderea din

total este net superioară – 79,8 %.

Pagina 169 din 380

Fig. nr. 2.21 Investițiile nete în funcție de sursele de finanțare în construcții


Domeniul comerț a înregistrat cea mai importantă scădere a investițiilor nete finanțate din

surse proprii, atingând 86,9 % din total la nivelul anului 2018 (Fig. nr. 6.22). Concomitent s-a

realizat și creșterea finanțării din credite interne, nivelul din 2016 fiind cel mai ridicat – 8 %.

Este sectorul de activitate cu cea mai mare pondere a finanțării de credite. Și categoria alte surse

are o pondere ridicată (4,8 %), mult peste cea înregistrată în celelalte cazuri. În totalul

investiţiilor nete realizate din 2016 (10.147 milioane lei), IMM-urile au deţinut ponderea de

70,5% (7.151 milioane lei).

Fig. nr. 6.22 Investițiile nete în funcție de sursele de finanțare în comerț


Pagina 170 din 380

În servicii nu s-au înregistrat diferențe foarte mari pentru ponderea investițiilor finanțate

din surse proprii, remarcându-se totuși o ușoară creștere graduală între 2014 și 2016 (Fig. nr.

6.23). În schimb, este singurul sector de activitate unde finanțarea din credite interne a scăzut

continuu, de la 7,1 % la 6 %. Restul surselor de finanțare a investițiilor nete au ponderi total

nesemnificative. În sectorul servicii se remarcă cea mai mare valoare a investițiilor nete, 27.973

milioane lei în 2016, IMM-urile contribuind cu 20.620 milioane lei, ceea ce reprezintă 73,7 %

din totalul investiţiilor nete realizate.

2.5.3.2 Valoarea investiţiilor nete realizate

Conform INS, investițiile nete sunt calculate pe trei categorii – clădiri și construcții

speciale, utilaje, respectiv mijloace de transport. Per total, investițiile nete realizate de IMM-uri

reprezintă mai puțin de 50 % din investițiile nete totale. În anul 2016, acestea s-au ridicat la

33.566.309.000 lei, contribuția IMM-urilor fiind de 15.586.956.000 lei, adică 46,43 %. Ca

evoluție în ultimii trei ani pentru care există date statistice, s-a remarcat anul 2015, cu investiții

nete totale în valoare de 37.491.207.000 lei (IMM-urile au avut o pondere de 39,8 %), ceea ce

înseamnă o scădere destul de importantă. Cu toate acestea, contribuția IMM-urilor a fost în

creștere, fapt care indică creșterea importanței acestora în economia românească.

Fig. nr. 6.23 Investițiile nete în funcție de sursele de finanțare în servicii


Pentru intervalul 2014 – 2016, cele mai importante investiții au fost realizate pentru

utilaje, dacă ne raportăm cumulat, la toate cele patru sectoare de activitate analizate, cu o

pondere de peste 45 % din totalul investițiilor, urmate de investițiile pentru clădiri și construcții

speciale (peste 35 %) și mijloace de transport (peste 13 %). S-a constat faptul că pentru primele

Pagina 171 din 380

două categorii investițiile nete au scăzut. Pentru categoria clădiri și construcții speciale scăderea

a fost continuă (40 %, 38 %, respectiv 32 %), în timp ce pentru utilaje, după o creștere în 2015

(49 % din total), ponderea a scăzut la 46 % în 2016. În schimb, investițiile nete pentru mijloacele

de transport au crescut de la 13 % (2014 și 2015) la 22 % (2016).

În anul 2016, cele mai mari investiții nete au fost făcute pentru clădiri și construcții

speciale, în cazul sectoarelor servicii și construcții, și pentru utilaje, în industrie și comerț.

Valoric, cele mai mari investiții nete s-au realizat pentru utilaje în industrie – 12.426.167.000 lei,

urmate de clădiri și construcții speciale în servicii – 10.090.395.000 lei.

Pagina 172 din 380

CAPITOLUL 7 CERCETARE CU PRIVIRE LA PERCEPȚIA

REPREZENTANȚILOR SECTORULUI IMM DESPRE

INSTITUȚIA MEDIATORULUI DE CREDITE

În vederea determinării percepției reprezentanților sectorului IMM, cu privire la

necesitatea introducerii Instituției Mediatorului de Credite, precum și a posibilităților/

oportunităților de operaționalizare a acesteia, a fost realizat un studiu cantitativ pe bază de

chestionar.

7.1 Obiectivele cercetării

Obiectivele de cercetare urmărite în cadrul studiului realizat sunt:

• Identificarea celor mai adecvate tipuri de finanțare pentru IMM-uri;

• Identificarea celor mai adecvate servicii bancare pentru finanțarea IMM-urilor;

• Identificarea principalelor avantaje ale utilizării de către IMM-uri a serviciilor oferite de

către instituțiile financiar- bancare;

• Identificarea principalelor motive de respingere a cererilor de credite bancare adresate

IMM-urilor, de către instituțiile financiar- bancare;

• Identificarea principalelor atribuții ale Instituției Mediatorului de Credite acordate IMM-

urilor;

• Identificarea celor mai importante conflicte reclamate de către clienții persoane juridice ai

băncilor, care pot fi rezolvate prin intermediul unui Mediator de Credite;

• Identificarea celor mai importante conflicte reclamate de către bancă, putând fi rezolvate

prin intermediul unui Mediator de Credite;

• Identificarea oportunității înființării Instituției Mediatorului de Credite.

7.2 Structura eșantionului

Eșantionul este compus din reprezentanți ai întreprinderilor mici și mijlocii, însumând un

număr de 70 de antreprenori din toate regiunile țării.

A. Structura respondenților, după categoria întreprinderii pe care o reprezintă. Un

procent de 60% din respondenți reprezintă microîntreprinderile (0-9 salariați), 30% din

Pagina 173 din 380

respondenți reprezintă întreprinderile mici (10-49 de salariați), 10% sunt reprezentanți ai

întreprinderilor mijlocii (50- 249 de salariați), cu sediul social în România (Fig. nr. 7.1).

Fig. nr. 7.4 Structura respondenților, după tipul întreprinderii pe care o reprezintă

Sursa: Prelucrarea datelor cu ajutorul softului SPSS 20.00 pentru Windows

B. Structura respondenților, după sectorul de activitate principal în care activează

întreprinderile. Reprezentanții mediului de afaceri, care au participat la cercetarea realizată,

activează în următoarele sectoare principale: un procent de 62.5% din respondenți își desfășoară

activitatea în sectorul Servicii; un procent de 15% din respondenți își desfășoară activitatea în

sectorul Comerț; un procent de 7.5% din respondenți își desfășoară activitatea în sectorul

Agricultură; un procent de 5% din respondenți își desfășoară activitatea în sectorul Construcții;

un procent de 5% din respondenți își desfășoară activitatea în sectorul Turism; un procent de

2.5% din respondenți își desfășoară activitatea în sectorul Transporturi; un procent de 2.5% din

respondenți își desfășoară activitatea în sectorul Industrie (Fig. nr. 7.2).

Pagina 174 din 380

Fig. nr. 7.5 Structura respondenților, după sectorul de activitate principal în care activează

întreprinderile


C. Cele mai adecvate tipuri de finanțare pentru IMM-uri. Opțiunile analizate, cu

privire la finanțarea IMM-urilor sunt:

Fonduri proprii;

Credit bancar;

Platforme crowdfunding („comunități de finanțare”);

Credite de la furnizori și clienți;

Fonduri europene nerambursabile;

Leasing (transferarea dreptului de folosință asupra unui bun pe o perioadă determinată);

Atragerea de noi asociați în afacere;

Business Angels (investitori cu experiență, care au mai multe afaceri).

Pentru analiza răspunsurilor respondenților, a fost utilizată analiza factorială. Indicatorul

KMO și valoarea testului Bartlett (0.612) permite acceptarea rezultatelor analizei factoriale

(Tabelul nr. 7.1).

Pagina 175 din 380

Soluția unidimensională rezultată permite explicarea variației într-un procent de 66.618%

(Tabelul nr. 7.2).

Această scală prezintă o fiabilitate a coerenței interne acceptabile (coeficientul Alpha=

0.737) (Tabelul nr. 7.3).


KMO and Bartlett's Test

Kaiser-Meyer-Olkin Measure of Sampling Adequacy. 0.612

Bartlett's Test of Sphericity

Approx. Chi-Square 31.772

df 3

Sig. 0.000



Total Variance Explained

Component Initial Eigenvalues Extraction Sums of Squared Loadings

Total % of

Variance

Cumulative

%

Total % of

Variance

Cumulative

%

1 1.999 66.618 66.618 1.999 66.618 66.618

2 0.695 23.180 89.798

3 0.306 10.202 100.000

Extraction Method: Principal Component Analysis.



Reliability Statistics

Cronbach's Alpha Number of Items

0.737 3


Astfel, cele 3 elemente reținute măsoară fenomenul studiat. Matricea componentelor

indică faptul că toate elementele au un coeficient structural > 0.65. În opinia respondenților, cele

mai adecvate tipuri de finanțare pentru IMM-uri sunt (Tabelul nr. 7.4):

Pagina 176 din 380

Credit bancar;

Credite de la furnizori și clienți;

Leasing (transferarea dreptului de folosință asupra unui bun pe o perioadă

determinată);

Tabelul nr. 7.4 Cele mai adecvate tipuri de finanțare pentru IMM-uri

Component Matrixa

Component

1

Creditul bancar reprezintă cel mai adecvat tip de finanțare pentru afacerea deținută 0.893

Creditele de la furnizori și clienți reprezintă cel mai adecvat tip de finanțare pentru

afacerea deținută

0.847

Leasingul reprezintă cel mai adecvat tip de finanțare pentru afacerea deținută 0.695


a. 1 components extracted.


D. Cele mai adecvate servicii bancare pentru finanțarea IMM-urilor. Opțiunile

analizate, cu privire la cele mai adecvate servicii bancare pentru finanțarea IMM-urilor sunt:

Credit de investiții aferent valorii Ajutorului Financiar Nerambursabil și/ sau cheltuielilor

neeligibile din cadrul Programelor naționale cu finanțare de la Bugetul de Stat (Program de

dezvoltare a activităților de comercializare a produselor și serviciilor de piață; Program

Național multianual de microindustrializare etc.);

Credit Punte pentru implementarea proiectelor din cadrul Programelor naționale cu finanțare

de la Bugetul de Stat (Start- Up Nation etc.);

Descoperit de cont pentru Card Business;

Credit pentru stocuri;

Credit special pentru finanțarea activității curente;

Credit pentru achitarea datoriilor la Bugetul de Stat;

Credit pentru internaționalizarea companiilor;

Împrumuturi directe pentru Cercetare, Dezvoltare și Inovare;

Credite pentru întreprinderi inovatoare;

Pagina 177 din 380

Împrumuturi pentru înființarea întreprinderilor/ preluarea IMM-urilor nou înființate;

Împrumutul participativ acordat pentru promovarea înființării, extinderii, convertirii,

reorientării și raționalizării întreprinderilor industriale, artizanale sau prestatoare de servicii;

Împrumuturi pentru Proiecte cofinanțate de către Business Angels.

Pentru analiza răspunsurilor, a fost utilizată analiza factorială. Indicatorul KMO și valoarea

testului Bartlett (0.858) permite acceptarea rezultatelor analizei factoriale (Tabelul nr. 7.5).






df 15

Sig. 0.000



(Tabelul nr. 7.6).




Total % of

Variance

Cumulative

%

Total % of

Variance

Cumulative

%

1 4.657 77.615 77.615 4.657 77.615 77.615

2 0.450 7.502 85.117

3 0.415 6.914 92.031

4 0.216 3.606 95.637

5 0.178 2.964 98.600

6 0.084 1.400 100.000




Pagina 178 din 380

0.941) (Tabelul nr. 7.7).




0.941 6


Astfel, cele 6 elemente reținute măsoară fenomenul studiat. Matricea componentelor

indică faptul că toate elementele au un coeficient structural > 0.65. În opinia respondenților, cele

mai adecvate servicii bancare pentru finanțarea IMM-urilor sunt (Tabelul nr. 7.8):

Descoperit de cont pentru Card Business;



Credit pentru achitarea datoriilor la Bugetul de Stat;

Împrumuturi directe pentru Cercetare, Dezvoltare și Inovare;

Credite pentru întreprinderi inovatoare.

7.3 Rezultatele cercetării

A. Principalele avantaje ale utilizării de către IMM-uri a serviciilor oferite de către

instituțiile financiar- bancare. Opțiunile analizate, cu privire la principalele avantaje ale

utilizării de către IMM-uri a serviciilor oferite de către instituțiile financiar- bancare sunt:

Structura de garanții flexibilă;

Costuri scăzute pentru acordarea finanțării;

Posibilitatea obținerii de credite pentru dezvoltarea proiectelor specifice;

Consultanță și asistență dedicată pe toată perioada derulării proiectului;

Stabilitate financiară, prin stabilirea limitei de creditare în funcție de necesitățile de finanțare

și capacitatea de rambursare;

Multiple variante de rambursare a creditului în funcție de specificul activității companiei sau

de etapele derulării proiectului.



Pagina 179 din 380

Tabelul nr. 7.8 Cele mai adecvate servicii bancare pentru finanțarea IMM-urilor

Component Matrixa

Component

1

Descoperitul de cont pentru Card Business reprezintă serviciul bancar cel mai

adecvat pentru finanțarea afacerii deținute

0.918

Creditul pentru stocuri reprezintă serviciul bancar cel mai adecvat pentru

finanțarea afacerii deținute

0.865

Creditul special pentru finanțarea activității curente reprezintă serviciul bancar cel

mai adecvat pentru finanțarea afacerii deținute

0.876

Creditul pentru achitarea datoriilor la Bugetul de Stat reprezintă serviciul bancar

cel mai adecvat pentru finanțarea afacerii deținute

0.828

Împrumuturile directe pentru cercetare, dezvoltare și inovare reprezintă serviciul

bancar cel mai adecvat pentru finanțarea afacerii deținute

0.902

Creditul pentru întreprinderi inovatoare reprezintă serviciul bancar cel mai adecvat

pentru finanțarea afacerii deținute

0.894









df 10

Sig. 0.000



(Tabelul nr. 7.10).

Pagina 180 din 380




Total % of

Variance

Cumulative

%

Total % of

Variance

Cumulative

%

1 3.685 73.701 73.701 3.685 73.701 73.701

2 0.581 11.625 85.326

3 0.285 5.699 91.025

4 0.250 5.003 96.027

5 0.199 3.973 100.000




0.906) (Tabelul nr. 7.11).




0.906 5


Cele 5 elemente reținute măsoară fenomenul studiat. Matricea componentelor indică

faptul că toate elementele au un coeficient structural > 0.65. În opinia respondenților,

principalele avantaje ale utilizării de către IMM-uri a serviciilor oferite de către instituțiile

financiar- bancare sunt (Tabelul nr. 7.12):

Structura de garanții flexibilă;

Costuri scăzute pentru acordarea finanțării;

Posibilitatea obținerii de credite pentru dezvoltarea proiectelor specifice;

Stabilitate financiară, prin stabilirea limitei de creditare în funcție de necesitățile de

finanțare și capacitatea de rambursare;

Multiple variante de rambursare a creditului în funcție de specificul activității

companiei sau de etapele derulării proiectului.

Pagina 181 din 380

Tabelul nr. 7.12 Principalele avantaje ale utilizării de către IMM-uri a serviciilor oferite de

către instituțiile financiar- bancare

Component Matrixa

Component

1

Structura de garanții flexibilă reprezintă principalul avantaj al utilizării de către

IMM-uri a serviciilor oferite de instituțiile financiar- bancare

0.866

Costurile scăzute pentru acordarea finanțării reprezintă principalul avantaj al

utilizării de către IMM-uri a serviciilor oferite de instituțiile financiar- bancare

0.835

Posibilitatea obținerii de credite pentru dezvoltarea proiectelor specifice reprezintă

principalul avantaj al utilizării de către IMM-uri a serviciilor oferite de instituțiile

financiar- bancare

0.817

Stabilitatea financiară reprezintă principalul avantaj al utilizării de către IMM-uri

a serviciilor oferite de instituțiile financiar- bancare

0.904

Multiple variante de rambursare a creditului reprezintă principalul avantaj al

utilizării de către IMM-uri a serviciilor oferite de instituțiile financiar- bancare

0.868




B. Principalele motive de respingere a cererii de credit bancar pentru IMM-uri.

Opțiunile analizate, cu privire la principalele motive de respingere a cererii de credit bancar

pentru IMM-uri sunt:

Experiența și capacitatea semnatarului;

Tendințele pe piața în care activează societatea (scădere);

Istoricul performanței afacerii (Profit, Cash flow);

Potențialul viitor (Profit previzionat; Cash flow previzionat);

Vânzările realizate;


Performanța întreprinderii;



Pagina 182 din 380








df 1

Sig. 0.001



(Tabelul nr. 7.14).




Total % of

Variance

Cumulative

%

Total % of

Variance

Cumulative

%

1 1.519 75.934 75.934 1.519 75.934 75.934

2 0.481 24.066 100.000




0.674) (Tabelul nr. 7.15).




0.674 3


Pagina 183 din 380



principalele motive de respingere a cererii de credit bancar pentru IMM-uri sunt (Tabelul

nr. 7.16):




Tabelul nr. 7.16 Principalele motive de respingere a cererii de credit bancar pentru IMM-uri

Component Matrixa

Component

1

Măsurile luate pentru îmbunătățirea situației afacerii reprezintă principalul motiv

de respingere a cererii de credit bancar pentru IMM-uri

0.789

Activele și pasivele existente reprezintă principalul motiv de respingere a cererii

de credit bancar pentru IMM-uri

0.701

Situația cu privire la vârsta celor care accesează împrumutul reprezintă principalul

motiv de respingere a cererii de credit bancar pentru IMM-uri

0.841




C. Principalele atribuții ale Instituției Mediatorului de Credite acordate IMM-

urilor. Opțiunile analizate, cu privire la principalele atribuții ale Instituției Mediatorului de

Credite acordate IMM-urilor sunt:

Garantează analiza rapidă a dosarelor întreprinderilor aflate în procesul medierii;

Explică și motivează orice reducere sau reziliere a garanției;

Poate interveni și în cazul creditelor în curs (renegociere);

Împreună cu întreprinderea, caută o soluție la plângerea depusă de către întreprindere;

Acordă o atenție deosebită asupra consultării între întreprindere și instituția financiară, astfel

încât cele două entități să ajungă la un acord;

Susține o rețea de mentori în afaceri;

Pagina 184 din 380

Susține îmbunătățirea serviciilor oferite IMM-urilor, prin crearea unui Cod al

împrumuturilor;

Susține stabilirea unui proces transparent al cererilor;

Susține inițierea unui dialog pre-finanțare cu 12 luni înainte de scadența fiecărui împrumut

la termen;

Susține sprijinirea Schemei de Garantare a Finanțării Întreprinderii;

Susține îmbunătățirea accesului întreprinderilor la piața creditelor;

Susține finanțarea și publicarea constantă a unui sondaj independent asupra cererii și

furnizării de credite;

Susține realizarea de evenimente la nivel regional cu grupuri de afaceri, pentru favorizarea

întâlnirilor între clienți, grupurile de afaceri și reprezentanți ai băncilor;

Susține îmbunătățirea informării clienților;

Susține găzduirea unui site web dedicat comasării mai multor surse de informații;

Oferă asigurare pentru activitățile de export;

Susține investițiile în fonduri de capital de risc;

Oferă sprijin nefinanciar sub forma: consultațiilor, educației, mentoratului etc.;

Oferă garanții pentru credite;

Contribuie la promovarea drepturilor, garanțiilor și intereselor legitime ale oricărei persoane

sau entități care este parte în cadrul relației de credit;

Contribuie la difuzarea și promovarea normelor juridice și de reglementare aplicabile

contractelor de credit;

Indică deficiențele legislației pe care o verifică, emite recomandări pentru amendarea sau

revocarea acesteia sau sugestii pentru elaborarea noii legislații;

Monitorizează activitatea de credit la nivel global.




(Tabelul nr. 7.18).


0.965) (Tabelul nr. 7.19).

Pagina 185 din 380


KMO and Bartlett’s Test


Bartlett’s Test of Sphericity


df 55

Sig. 0.000





Total % of

Variance

Cumulative

%

Total % of

Variance

Cumulative

%

1 8.166 74.232 74.232 8.166 74.232 74.232

2 0.611 5.557 79.789

3 0.508 4.617 84.406

4 0.414 3.767 88.173

5 0.317 2.878 91.050

6 0.291 2.650 93.700

7 0.249 2.260 95.960

8 0.203 1.843 97.802

9 0.119 1.084 98.887

10 0.074 0.674 99.561

11 0.048 0.439 100.000






0.965 11


Pagina 186 din 380



principalele atribuții ale Instituției Mediatorului de Credite acordate IMM-urilor ar putea

fi (Tabelul nr. 7.20):

Poate interveni și în cazul creditelor în curs (renegociere);

Împreună cu întreprinderea, caută o soluție la plângerea depusă de către

întreprindere;

Acordă o atenție deosebită asupra consultării între întreprindere și instituția

financiară, astfel încât cele două entități să ajungă la un acord;


împrumuturilor;

Susține stabilirea unui proces transparent al cererilor;

Susține sprijinirea Schemei de Garantare a Finanțării Întreprinderii;



Susține realizarea de evenimente la nivel regional cu grupuri de afaceri, pentru

favorizarea întâlnirilor între clienți, grupurile de afaceri și reprezentanți ai băncilor;

Susține îmbunătățirea informării clienților;

Susține găzduirea unui site web dedicat comasării mai multor surse de informații;

Indică deficiențele legislației pe care o verifică, emite recomandări pentru amendarea

sau revocarea acesteia sau sugestii pentru elaborarea noii legislații.

D. Cele mai importante conflicte reclamate de către clienții persoane juridice ai

băncilor, care ar putea fi rezolvate prin intermediul unui Mediator de Credite. Opțiunile

analizate, cu privire la cele mai importante conflicte reclamate de către clienții persoane juridice

ai băncilor, care ar putea fi rezolvate prin intermediul unui Mediator de Credite sunt:

Comisioane nejustificate;

Modificarea clauzelor convenției fără consultarea și acordul părților contractante și

neconsemnarea prin act adițional semnat de ambele părți;

Informații incomplete sau neclare;

Mărirea nejustificată a dobânzilor ”fixe” pe perioada derulării întregului contract;

Dobânzi calculate greșit;

Pagina 187 din 380

Tabelul nr. 7.20 Principalele atribuții ale Instituției Mediatorului de Credite acordate

IMM-urilor

Component Matrixa

Component

1

Instituția Mediatorului de Credite acordate IMM-urilor poate interveni și în cazul

creditelor în curs (renegociere)

0.813

Instituția Mediatorului de Credite acordate IMM-urilor, împreună cu

întreprinderea, caută o soluție la plângerea depusă de către întreprindere

0.890

Instituția Mediatorului de Credite acordate IMM-urilor acordă o atenție deosebită

asupra consultării între întreprindere și instituția financiară, astfel încât cele două

entități să ajungă la un acord

0.894

Instituția Mediatorului de Credite acordate IMM-urilor susține îmbunătățirea

serviciilor oferite IMM-urilor, prin crearea unui Cod al împrumuturilor

0.867

Instituția Mediatorului de Credite acordate IMM-urilor susține stabilirea unui

proces transparent al cererilor

0.855

Instituția Mediatorului de Credite acordate IMM-urilor susține sprijinirea Schemei

de Garantare a Finanțării Întreprinderii

0.860

Instituția Mediatorului de Credite acordate IMM-urilor susține finanțarea și

publicarea constantă a unui sondaj independent asupra cererii și furnizării de

credite

0.893

Instituția Mediatorului de Credite acordate IMM-urilor susține realizarea de

evenimente la nivel regional cu grupuri de afaceri, pentru favorizarea întâlnirilor

între clienți, grupurile de afaceri și reprezentanți ai băncilor

0.867

Instituția Mediatorului de Credite acordate IMM-urilor susține îmbunătățirea

informării clienților

0.946

Instituția Mediatorului de Credite acordate IMM-urilor indică deficiențele

legislației pe care o verifică, emite recomandări pentru amendarea sau revocarea

acesteia sau sugestii pentru elaborarea noii legislații

0.784

Instituția Mediatorului de Credite acordate IMM-urilor susține găzduirea unui site

web dedicat comasării mai multor surse de informații

0.797




Pagina 188 din 380

Fraude bancare;

Înregistrări nejustificate ca rău platnic în cadrul Centralei Riscurilor Bancare (CRB) și al

Biroului de Credit;

Operațiuni fără autorizare în conturile clienților;

Introducerea în contractele de credit a unor clauze abuzive;

Necomunicarea majorării ratei dobânzii;

Erori legate de procesarea tranzacțiilor prin intermediul cardurilor;

Prelucrarea cu întârziere a ordinelor de plată care aduc prejudicii clienților;

Erori în procesarea tranzacțiilor efectuate de clienți prin online banking;



Refuzul acceptării unei garanții de către instituția bancară;

Evaluarea garanției de acordare a creditului în defavoarea clientului.








df 15

Sig. 0.000



(Tabelul nr. 7.22).


0.932) (Tabelul nr. 7.23).


faptul că toate elementele au un coeficient structural > 0.65.

Pagina 189 din 380




Total % of

Variance

Cumulative

%

Total % of

Variance

Cumulative

%

1 4.532 75.533 75.533 4.532 75.533 75.533

2 0.598 9.966 85.500

3 0.318 5.294 90.794

4 0.286 4.768 95.562

5 0.180 2.998 98.560

6 0.086 1.440 100.000






0.932 6


În opinia respondenților, cele mai importante conflicte reclamate de către clienții

persoane juridice ai băncilor, care ar putea fi rezolvate prin intermediul unui Mediator de

Credite sunt (Tabelul nr. 7.24):

Necomunicarea majorării ratei dobânzii;

Erori legate de procesarea tranzacțiilor prin intermediul cardurilor;



Refuzul acceptării unei garanții de către instituția bancară;

Evaluarea garanției de acordare a creditului în defavoarea clientului.

Pagina 190 din 380

Tabelul nr. 7.24 Cele mai importante conflicte reclamate de către clienții persoane juridice

ai băncilor, care ar putea fi rezolvate prin intermediul unui Mediator de Credite

Component Matrixa

Component

1

Necomunicarea majorării ratei dobânzii reprezintă cel mai

important conflict reclamat de către clienții persoane juridice ai

băncilor, care poate fi rezolvat prin intermediul unui Mediator de

Credite

0.881

Erori legate de procesarea tranzacțiilor prin intermediul cardurilor

reprezintă cel mai important conflict reclamat de către clienții

persoane juridice ai băncilor, care poate fi rezolvat prin

intermediul unui Mediator de Credite

0.797

Refuzul de reeșalonare a unei datorii reprezintă cel mai important

conflict reclamat de către clienții persoane juridice ai băncilor,

care poate fi rezolvat prin intermediul unui Mediator de Credite

0.882

Refuzul de acordare a unui credit reprezintă cel mai important

conflict reclamat de către clienții persoane juridice ai băncilor,

care poate fi rezolvat prin intermediul unui Mediator de Credite

0.847

Refuzul acceptării unei garanții de către instituția bancară

reprezintă cel mai important conflict reclamat de către clienții

persoane juridice ai băncilor, care poate fi rezolvat prin


0.957

Evaluarea garanției de acordare a creditului în defavoarea

clientului reprezintă cel mai important conflict reclamat de către

clienții persoane juridice ai băncilor, care poate fi rezolvat prin


0.843




Pagina 191 din 380

E. Cele mai importante conflicte reclamate de către bancă, care ar putea fi rezolvate

prin intermediul unui Mediator de Credite. Opțiunile analizate, cu privire la cele mai importante

conflicte reclamate de către bancă, care pot fi rezolvate prin intermediul unui Mediator de Credite

sunt:

Depunerea de reclamații nejustificate la instituții precum ANPC și BNR în detrimentul

băncilor;

Denigrarea băncilor în mass media de către clienți;

Amenințarea, insultarea, calomnierea sau lovirea de către clienții debitori a angajaților

băncii creditoare;

Plata repetată cu întârziere de către clienții debitori peste data scadentă a datoriei;

Refuzul nejustificat al plății dobânzilor și penalităților calculate legal, din partea clienților

debitori către banca creditoare.








df 6

Sig. 0.000



(Tabelul nr. 7.26).


0.797) (Tabelul nr. 7.27).


faptul că toate elementele au un coeficient structural > 0.65. În opinia respondenților, cele mai

importante conflicte reclamate de către bancă, care ar putea fi rezolvate prin intermediul

unui Mediator de Credite sunt (Tabelul nr. 7.28):

Depunerea de reclamații nejustificate la instituții precum ANPC și BNR în detrimentul

băncilor;

Pagina 192 din 380

Denigrarea băncilor în mass media de către clienți;

Amenințarea, insultarea, calomnierea sau lovirea de către clienții debitori a angajaților

băncii creditoare;

Refuzul nejustificat al plății dobânzilor și penalităților calculate legal, din partea

clienților debitori către banca creditoare.




Total % of

Variance

Cumulative

%

Total % of

Variance

Cumulative

%

1 2.501 62.521 62.521 2.501 62.521 62.521

2 0.620 15.499 78.020

3 0.501 12.515 90.535

4 0.379 9.465 100.000






0.797 4


Tabelul nr. 7.28 Cele mai importante conflicte reclamate de către bancă, care ar putea fi

rezolvate prin intermediul unui Mediator de Credite

Component Matrixa

Component

1

Depunerea de reclamații nejustificate la instituții precum ANPC și BNR în

detrimentul băncilor reprezintă cel mai important conflict reclamat de către

instituțiile bancare, care poate fi rezolvat prin intermediul unui Mediator de Credite

0.801

Pagina 193 din 380

Denigrarea băncilor în mass media de către clienți reprezintă cel mai important

conflict reclamat de către instituțiile bancare, care poate fi rezolvat prin intermediul

unui Mediator de Credite

0.752

Amenințarea, insultarea, calomnierea sau lovirea angajaților băncii creditoare

reprezintă cel mai important conflict reclamat de către instituțiile bancare, care

poate fi rezolvat prin intermediul unui Mediator de Credite

0.783

Refuzul nejustificat al plății dobânzilor și penalităților calculate legal, din partea

clienților debitori către banca creditoare reprezintă cel mai important conflict

reclamat de către instituțiile bancare, care poate fi rezolvat prin intermediul unui M

0.825




F. Oportunitatea înființării Instituției Mediatorului de Credite pentru IMM-uri. Un

procent de 95% din respondenți consideră oportună înființarea Instituției Mediatorului de Credite

pentru IMM-uri, în România (Fig. nr. 7.3).

Fig. nr. 7.6 Oportunitatea înființării Instituției Mediatorului de Credite pentru IMM-uri


Pagina 194 din 380

CAPITOLUL 8 PERCEPȚIA REPREZENTANȚILOR

SECTORULUI BANCAR CU PRIVIRE INSTITUȚIA

MEDIATORULUI DE CREDITE

8.1 Aspecte generale

Medierea este o modalitate de a se soluționa pe cale amiabilă conflictele apărute între

părți, în cazul de față între creditor și client, prin intermediul unei terțe persoane specializate

având calitatea de mediator. Acesta din urmă trebuie să dea dovadă de neutralitate, imparțialitate,

confidențialitate și având liberul consimțământ al părților.

Activitatea de mediere este reglementată prin intermediul Legii 192/2006 și poate fi

soluția pentru evitarea apelării la instanțele de judecată și la alte organe cu activitate

jurisdicțională, ea venind urmată de o serie de modalități de soluționare a disputelor apărute cum

ar fi: negocierea, facilitatea, concilierea și arbitrajul.

La mediere pot apela atât persoanele fizice sau juridice în mod voluntar , inclusiv după

declanșarea unui proces în fața instanțelor competente, convenind la soluționarea la orice conflict

în materie civilă, comercială, de familie, în materie penală, precum și în alte materii în condițiile

legii amintite anterior.

De regulă medierea are loc la sediul mediatorului însă ea poate fi desfășuartă și în alte

locuri convenite de mediator și de părțile aflate în conflict.

Dacă pe parcursul medierii apar situații care să ducă la alterarea scopului acesteia,

neutralitatea sau imparțialitatea mediatorului, acesta din urmă trebuie să aducă la cunoștința

părților, care vor urma să decidă asupra menținerii sau denunțării contractului de mediere.

Avantajele în general ale medierii sunt, potrivit opiniilor lansate de instituțiile bancare

(https://www.conso.ro/info-banci/importanta-medierii-relatia-client-banca) următoarele:

• medierea poate fi utilizată în fiecare moment al evoluției unei dispute și permite totodată

relansarea negocierilor directe între părți;

• medierea este voluntară, astfel că părțile vin la mediere doar dacă doresc, având posibilitatea

de a renunța în orice moment la mediere;

• ședințele de mediere nu sunt publice întrucât medierea este confidențială;

• cheltuielile ocazionate de mediere, care se suportă, de regulă, în mod egal de către părti, sunt

mai mici decât cele ocazionate de soluționarea conflictului în instanță (nu se plătesc taxe de

timbru, onorarii de expert etc);

https://www.conso.ro/info-banci/importanta-medierii-relatia-client-banca

Pagina 195 din 380

• legea medierii prevede faptul că dacă conflictul se soluționează prin mediere în timpul unui

proces (judecarea cauzelor civile de către instanțele judecătorești sau arbitrale va fi

suspendată la cererea părților) taxele de timbru deja plătite, se restituie, ceea ce reprezintă un

argument în plus pentru client de a încerca medierea;

• medierea este benefică pentru toți cei implicați într-un conflict întrucât părțile pot ajunge la o

înțelegere sau soluție pe care și-o pot negocia singure, mediatorul neavând dreptul să indice

sau să propună o soluție;

• medierea, fiind mai puțin formală decât procedurile litigioase oferă posibilitatea părților

aflate în conflict să își realizeaze interesele, soluțiile fiind durabile, costurile semnificativ mai

reduse, iar procedura confidențială.

În sectorul bancar activitatea de mediere s-a dovedit a fi una necesară, nu de puține ori, și

mai ales după declanșarea crizei economice și financiare, au apărut diferite conflicete între bănci

și clienții lor.

Dintre beneficiile medierii în sectorul bancar enumerăm (https://www.conso.ro/info-

banci/importanta-medierii-relatia-client-banca):

• stingerea de conflicte existente, dar, în acelașii timp și preîntâmpinarea apariției unor alte

neînțelegeri ulterioare, urmărindu-se stabilirea unei relații mai eficace și eficiente între părți

pe principiul echilibrului de putere și durabilității în timp a soluției la care au ajuns părțile;

• pe lângă beneficiile de ordin financiar pe care le prezintă, medierea funcționează pe criterii

de neutralitate și imparțialitate, la un nivel ridicat de calitate, fiind totodată o metodă

confidențială de reconciliere, niciuna din părțile aflate în conflict nefiind afectată la nivel de

imagine;

• soluționarea în mod echitabil a conflictelor dintre instituțiile de credit și clienți, prin alegerea

soluției de către părți; mediatorul nu poate să impună nimic părților, ele având de hotărât

dacă și în ce condiții este avantajoasă pentru ele o soluție amiabilă;

• evitarea cheltuielilor generate de un posibil proces, a inconvenientelor și cheltuielilor pe care

le implică executarea silită;

• menținerea clientelei formate deja;

• soluționarea într-un timp foarte scurt a conflictelor, ceea ce poate profita tuturor părților.

În general problemele apărute în sistemul bancar în ceea ce privește relația bancă – client

fac referire la:

majorarea dobânzilor sau a marjelor de profit și risc, stabilite ca fiind fixe pe perioada

derulării contractului;



Pagina 196 din 380

comisioane suplimentare percepute clienților;

introducerea unor clauze în contractele de credit considerate ca fiind abuzive sau nu sunt

înțelese de clienți;

informațiile prezentate de contractele de creditare sunt vagi, incomplete, neclare;

lipsa unei comunicări în ceea ce privește majorarea ratei dobânzii atunci când aceasta nu

are legătură cu un indice de referință, public;

modificări ale clauzelor contractuale fără consultarea și acordul părților contractante și

neîncheierea unui act adițional, semnat de ambele părți;

erori în procesarea tranzacțiilor cu carduri;

erori în procesarea tranzacțiilor efectuate de clienți prin internet banking sau online;

erori apărute în înregistrările clienților în centrala riscurilor bancare și la biroul de credite;

prelucrarea cu întârziere a ordinelor de plată.

Toate aceste erori apărute în sistemul bancar au împins la diferite conflicte între bancă și

client, o parte dintre acestea ajungând a fi soluționate în instanță, deși există posibilitatea la un

moment dat spre a fi rezolvate prin intermediul unui mediator.

Pentru a analiza percepția instituțiilor bancare vizavi de mediatorii din sistemul bancar

am realizat un chestionar ce l-a aplicat în rândul acestora. La nivelul chestionarului au fost

realizate 10 întrebări, 2 întrebări cu două variante de răspuns dau sau nu, și 8 întrebări cu

acordare de calificativ de la dezacord total la acord total.

Primele întrebări au rolul de a stabili poziția băncii față de IMM-uri, precum și modul de

organizare al acestora în cazul în care acestea dețin o poziție importantă în portofoliul de clienți.

Totodată sunt urmărite principalele produse pe care sectorul IMM le-a solicitat de la instituția

bancară. De la grila numărul 4 apar particularități privind produsele oferite de instituția bancară,

mai exact avantajele oferite precum și principalele motive pentru care o cerere de creditare poate

fi respinsă de la finanțare. Grila numărul 7 este cea care dă startul la cercetarea vizavi de

mediatorul de credite precum și principalele conflicte în care poate interveni mediatorul spre

soluționarea acestora. Ultima întrebare din chestionar a fost realizată ca având în structura sa

două variante de răspuns, aceasta făcând referire la necesitatea respectiv oportunitatea înființării

Instituției Mediatorului de Credite pentru mediul de afaceri din România.

Acesta a fost lansat în rândul instituțiilor bancare rezultatele obținute fiind prezentate în

subcapitolele următoare.

Pagina 197 din 380

8.2 Modalități de creștere a atractivității creditării pentru IMM-uri

O altă problemă analizată constă în determinarea unor modalități privind creșterea

atractivității creditării pentru IMM-uri. Întrebarea cu numărul 6 din chestionar face referire la

principalele instrumente de politică guvernamentală menite să stimuleze accesul IMM-urilor la

finanțare, fiind vizate aici: împrumuturile cu garanții guvernamentale; garanțiile acordate în cazul

creditelor pentru start-up-uri; garanțiile guvernamentale la export; creditele comerciale;

împrumuturile directe către IMM-uri; ratele subvenționate ale dobânzilor; capital de risc; finanțare

din capitaluri propii; sprijin pentru business angels; consultanță în afaceri; bănci pentru IMM-uri etc.

Între rolul mediatorului și dimensiunea creditelor acordate de bănci IMM-urilor apare

așadar o relație de directă proproționalitate. Cu alte cuvinte cu cât nivelul creditelor este mai

mare sau cu cât tipurile de credite acordate sunt mai complexe cu atât mediatorul poate avea o

poziție fermă și necesară între entitate și bancă.

Un exemplu de instrument prin care se încurajează creditarea în rândul IMM-urilor

constă în acordarea de garanții în mărime de 80% din valoarea creditelor contractate de la bănci

pentru dezvoltarea afacerii. Aceste prevederi au fost incluse în noul Regulament al Fondului de

Garantare a Creditelor, gestionat de Organizația pentru Dezvoltarea IMM-urilor (ODIMM).

Pentru a beneficia de acest produs antreprenorii trebuie să depună o cerere la una dintre băncile

partenere ale ODIMM, după care banca va examina cererea de acordare a creditului și va înainta

către ODIMM cererea de garantare însoțită de solicitarea întreprinderii, urmând soluționarea în

maxim 5 zile lucrătoare.

8.3 Oportunitatea înființării instituției mediatorului de credite în

contextul actual

Toți subiecții au afirmat că în portofoliul băncii reprezentate există clienți IMM-uri, dar

în numai 33 % din cazuri relația bancară cu IMM-urile este gestionată de o unitate separată (Fig.

nr. 8.1).

Legat de principalele produse cerute de sectorul IMM, opiniile au fost diferite. În privința

principalelor produse cerute de sectorul IMM, creditul de investiții - Program de dezvoltare a

activităților de comercializare a produselor și serviciilor de piață, întrunește cele mai multe opțiuni

pentru „acord” (Fig. nr. 8.2), în timp ce creditul de investiții - Program național multianual de

microindustrializare, întrunește cele mai multe opțiuni pentru „Indiferent” (Fig. nr. 8.3).

Pagina 198 din 380

Fig. nr. 8.1 Structura eșantionului în funcție de răspunsurile la întrebarea „Există o unitate

separată care gestionează relația bancară cu IMM-urile, în cadrul băncii?”

Fig. nr. 8.2 Distribuția eșantionului: Credit

de investiții - Program de dezvoltare a

activităților de comercializare a produselor

și serviciilor de piață


de investiții - Program național multianual

de microindustrializare

În privința principalelor produse cerute de sectorul IMM, creditul de investiții aferent

valorii AFN și/ sau cheltuielilor neeligibile din cadrul Programelor guvernamentale, întrunește

cele mai multe opțiuni pentru „acord” (Fig. nr. 8.4), iar creditul punte Start-Up Nation, întrunește

cele mai multe opțiuni pentru „acord total” (Fig. nr. 8.5).

Pagina 199 din 380


de investiții aferent valorii AFN și/ sau

cheltuielilor neeligibile din cadrul

Programelor guvernamentale


punte Start-Up Nation

În privința principalelor produse cerute de sectorul IMM, deschiderea de cont pentru

Start-up-uri, întrunește cele mai multe opțiuni pentru „acord” (Fig. nr. 8.6). În privința

principalelor produse cerute de sectorul IMM, linia de credit pentru investiții, întrunește cele mai

multe opțiuni pentru „acord” (Fig. nr. 8.7).

Fig. nr. 8.6 Distribuția eșantionului:

Deschiderea de cont pentru Start-up-uri

Fig. nr. 8.7 Distribuția eșantionului: Linie

de credit pentru investiții

În privința principalelor produse cerute de sectorul IMM, linia de credit, întrunește cele

mai multe opțiuni pentru „acord total” (Fig. nr. 8.8). În privința principalelor produse cerute de

sectorul IMM, descoperit de cont pe Card Business, întrunește cele mai multe opțiuni pentru

„acord” (Fig. nr. 8.9).

Pagina 200 din 380

Fig. nr. 8.8 Distribuția eșantionului: Linie

de credit


Descoperit de cont pe Card Business

În privința principalelor produse cerute de sectorul IMM, creditul pentru stocuri,

întrunește cele mai multe opțiuni pentru „acord total” (Fig. nr. 8.10). În privința principalelor

produse cerute de sectorul IMM, creditul special pentru finanțarea activității curente, întrunește

cele mai multe opțiuni pentru „acord total” (Fig. nr. 8.11).


pentru stocuri


special pentru finanțarea activității curente

În privința principalelor produse cerute de sectorul IMM, creditul pentru achitarea

datoriilor la bugetul de stat, întrunește cele mai multe opțiuni pentru „Indiferent” (Fig. nr. 8.12).

În privința principalelor produse cerute de sectorul IMM, plafonul cecuri și alte titluri de credit

negociabile, întrunește cele mai multe opțiuni pentru „acord” (Fig. nr. 8.13). În privința

principalelor produse cerute de sectorul IMM, plafonul deschidere și derulare acreditive la intern

și de import, întrunește cele mai multe opțiuni pentru „acord” (Fig. nr. 8.14). În privința

principalelor produse cerute de sectorul IMM, plafonul pentru mobilizarea creanțelor de export -

acreditive de export, întrunește cele mai multe opțiuni pentru „Dezacord” și „Acord” (Fig. nr.

8.15).

Pagina 201 din 380


pentru achitarea datoriilor la bugetul de

stat


special pentru Plafon cecuri și alte titluri de

credit negociabile

Fig. nr. 8.14 Distribuția eșantionului: Plafon

deschidere și derulare acreditive la intern și

de import


special pentru Plafon pentru mobilizarea

creanțelor de export - acreditive de export

În privința principalelor produse cerute de sectorul IMM, plafonul credit overnight acordat

anterior încasărilor externe, întrunește cele mai multe opțiuni pentru „Dezacord” (Fig. nr. 8.16).

Fig. nr. 8.16 Distribuția eșantionului: Credit special pentru Plafon credit overnight acordat

anterior încasărilor externe

Pagina 202 din 380

Reprezentanții băncilor consideră că există mai multe avantaje pentru care IMM-urile

utilizează serviciile oferite de instituția bancară pe care o reprezentați. Astfel, structura de

garanții flexibilă, întrunește cele mai multe opțiuni pentru „Dezacord” și „Acord” (Fig. nr. 8.17),

iar costurile scăzute pentru acordarea finanțării, întrunește cele mai multe opțiuni pentru „acord”

(Fig. nr. 8.18).


Structura de garanții flexibilă


Costuri scăzute pentru acordarea finanțării

În privința principalelor avantaje, pentru care IMM-urile utilizează serviciile oferite de

instituția bancară, posibilitatea obținerii de credite pentru dezvoltarea proiectelor specifice,

întrunește cele mai multe opțiuni pentru „acord” (Fig. nr. 8.19), iar consultanța și asistența

dedicată pe toată perioada derulării proiectului, întrunește cele mai multe opțiuni pentru „acord

total” (Fig. nr. 8.20).


Posibilitatea obținerii de credite pentru

dezvoltarea proiectelor specifice


Consultanță și asistență dedicată pe toată

perioada derulării proiectului

Pagina 203 din 380

În privința principalelor avantaje, pentru care IMM-urile utilizează serviciile oferite de

instituția bancară, stabilitate financiară, prin stabilirea limitei de creditare în funcție de

necesitățile de finanțare și capacitatea de rambursare, întrunește cele mai multe opțiuni pentru

„acord total” (Fig. nr. 8.21). În privința principalelor avantaje, pentru care IMM-urile utilizează

serviciile oferite de instituția bancară, multiple variante de rambursare a creditului în funcție de

specificul activității companiei sau de etapele derulării proiectului, întrunește cele mai multe

opțiuni pentru „acord total” (Fig. nr. 8.22).


Stabilitate financiară, prin stabilirea limitei

de creditare în funcție de necesitățile de

finanțare și capacitatea de rambursare

Fig. nr. 8.22 Distribuția eșantionului: Multiple

variante de rambursare a creditului în funcție

de specificul activității companiei sau de

etapele derulării proiectului

În cazul în care cererea de credit bancar / împrumut bancar înaintată de un IMM

este respinsă, pentru motivul principal Profitul firmei, cele mai multe opțiuni sunt pentru

„acord” (Fig. nr. 8.23), la fel ca și în cazul Cifrei de afaceri a firmei (Fig. nr. 8.24).


Profitul firmei

Fig. nr. 8.24 Distribuția eșantionului: Cifra de

afaceri a firmei

Pagina 204 din 380

În cazul în care cererea de credit bancar / împrumut bancar înaintată de un IMM este

respinsă, pentru motivul principal Vechimea pe piață a firmei, cele mai multe opțiuni sunt pentru

„acord” (Fig. nr. 8.25). În cazul în care cererea de credit bancar / împrumut bancar înaintată de

un IMM este respinsă, pentru motivul principal Gradul de îndatorare a firmei, cele mai multe

opțiuni sunt pentru „acord total” (Fig. nr. 8.26).



Fig. nr. 8.26 Distribuția eșantionului: Gradul

de îndatorare a firmei


respinsă, pentru motivul principal Întârzierile la plată ale firmei, cele mai multe opțiuni sunt

pentru „acord total” (Fig. nr. 8.27). În cazul în care cererea de credit bancar / împrumut bancar

înaintată de un IMM este respinsă, pentru motivul principal Lipsa unei garanții adecvate, cele

mai multe opțiuni sunt pentru „acord” (Fig. nr. 8.28).


Întârzierile la plată ale firmei

Fig. nr. 8.28 Distribuția eșantionului: Lipsa

unei garanții adecvate

Pagina 205 din 380


respinsă, pentru motivul principal Istoricul acționarilor/ asociaților, cele mai multe opțiuni sunt

pentru „Acord total” (Fig. nr. 8.29), la fel ca în cazul motivului Instabilitatea macroeconomică

(Fig. nr. 8.30).


Istoricul acționarilor/ asociaților


Instabilitatea macroeconomică


respinsă, pentru motivul principal Istoricul împrumuturilor, cele mai multe opțiuni sunt pentru

„Acord” și „Acord total” (Fig. nr. 3.31). În cazul în care cererea de credit bancar / împrumut

bancar înaintată de un IMM este respinsă, pentru motivul principal Incapacitatea IMM-urilor de

a gestiona riscurile, cele mai multe opțiuni sunt pentru „Acord” (Fig. nr. 3.32).


Istoricul împrumuturilor


Incapacitatea IMM-urilor de a gestiona

riscurile

În privința instrumentelor de politică guvernamentală menite să stimuleze accesul IMM-

urilor la finanțare, Împrumuturi cu garanții guvernamentale, cele mai multe opțiuni sunt pentru

„Acord” (Fig. nr. 8.33), la fel ca în cazul Garanții speciale la credite pentru strat-up-uri (Fig. nr. 8.34).

Pagina 206 din 380


Împrumuturi cu garanții guvernamentale

Fig. nr. 8.34 Distribuția eșantionului: Garanții

speciale la credite pentru strat-up-uri


urilor la finanțare, Garanții guvernamentale de export, cele mai multe opțiuni sunt pentru

„Acord” (Fig. nr. 8.35). În privința instrumentelor de politică guvernamentală menite să

stimuleze accesul IMM-urilor la finanțare, Creditul comercial, cele mai multe opțiuni sunt pentru

„Indiferent” (Fig. nr. 8.36).


Garanții guvernamentale de export


comercial


urilor la finanțare, Împrumuturi directe către IMM-uri, cele mai multe opțiuni sunt pentru

„Acord” (Fig. nr. 8.37), iar în cazul Ratele subvenționate ale dobânzilor, cele mai multe opțiuni

sunt pentru „Acord” și „Acord total” (Fig. nr. 8.38). În privința instrumentelor de politică

guvernamentală menite să stimuleze accesul IMM-urilor la finanțare, Capital de risc, cele mai

multe opțiuni sunt pentru „Indiferent” (Fig. nr. 8.39), iar în cazul Finanțare din capitaluri proprii,

cele mai multe opțiuni sunt pentru „Dezacord” (Fig. nr. 8.40).

Pagina 207 din 380


Împrumuturi directe către IMM-uri

Fig. nr. 8.38 Distribuția eșantionului: Ratele

subvenționate ale dobânzilor


Capital de risc


Finanțare din capitaluri proprii


urilor la finanțare, Sprijin pentru business angels, cele mai multe opțiuni sunt pentru „Indiferent”

(Fig. nr. 8.41), iar în cazul Bănci pentru IMM-uri, cele mai multe opțiuni sunt pentru „Acord”

(Fig. nr. 8.42).


Sprijin pentru business angels

Fig. nr. 8.42 Distribuția eșantionului: Bănci

pentru IMM-uri

Pagina 208 din 380


urilor la finanțare, Consultanță în afaceri, cele mai multe opțiuni sunt pentru „Acord” (Fig. nr.

8.43), la fel ca în cazul Scutiri fiscale/ decalări ” (Fig. nr. 8.44).


Consultanță în afaceri

Fig. nr. 8.44 Distribuția eșantionului: Scutiri

fiscale/ decalări


urilor la finanțare, Mediere/ revizuire/ cod de conduită privind creditul, cele mai multe opțiuni

sunt pentru „Acord total” (Fig. nr. 8.45), iar în cazul Rate ale dobânzii negative pentru

depozitele la Banca Centrală, cele mai multe opțiuni sunt pentru „Acord” (Fig. nr. 8.46).


Mediere/ revizuire/ cod de conduită privind

creditul

Fig. nr. 8.46 Distribuția eșantionului: Rate ale

dobânzii negative pentru depozitele la Banca

Centrală


urilor la finanțare, Finanțarea băncilor de către Banca Centrală în funcție de rata netă a

împrumuturilor, cele mai multe opțiuni sunt pentru „Indiferent” (Fig. nr. 8.47).

Pagina 209 din 380

Fig. nr. 8.47 Distribuția eșantionului: Finanțarea băncilor de către Banca Centrală în funcție

de rata netă a împrumuturilor

52% dintre subiecți răspund afirmativ la întrebarea „Vă este familiară noțiunea de

mediator de credite?”, în timp ce 48% au răspuns negativ (Fig. nr. 8.48).

Fig. nr. 8.48. Structura eșantionului în funcție de răspunsurile la întrebarea „Vă este

familiară noțiunea de mediator de credite?”

În privința celor mai importante conflicte reclamate de către client, care pot fi rezolvate

prin intermediul unui mediator de credite, Comisioane nejustificate, cele mai multe opțiuni sunt

pentru „Acord” (Fig. nr. 8.49), la fel ca în cazul Modificarea clauzelor convenției fără

consultarea și acordul părților contractante și neconsemnarea prin act adițional semnat de ambele

părți (Fig. nr. 8.50).


prin intermediul unui mediator de credite, Informații incomplete sau neclare, cele mai multe

opțiuni sunt pentru „Acord” (Fig. nr. 8.51), iar pentru Mărirea nejustificată a dobânzilor „fixe”

Pagina 210 din 380

pe perioada derulării întregului contract, cele mai multe opțiuni sunt pentru „Indiferent”,

„Acord” și „Acord total” (Fig. nr. 8.52).


Comisioane nejustificate


Modificarea clauzelor convenției fără

consultarea și acordul părților contractante și

neconsemnarea prin act adițional semnat de

ambele părți


Informații incomplete sau neclare

Fig. nr. 8.52 Distribuția eșantionului: Mărirea

nejustificată a dobânzilor „fixe” pe perioada

derulării întregului contract


prin intermediul unui mediator de credite, Dobânzi calculate greșit, cele mai multe opțiuni sunt

pentru „Acord” (Fig. nr. 8.53), în timp ce pentru Fraude bancare, cele mai multe opțiuni sunt

pentru „Dezacord total” (Fig. nr. 8.54).

Pagina 211 din 380


Dobânzi calculate greșit

Fig. nr. 8.54 Distribuția eșantionului: Fraude

bancare


prin intermediul unui mediator de credite, Înregistrări nejustificate ca rău platnic în cadrul

Centralei Riscurilor Bancare (CRB) și al Biroului de Credit, cele mai multe opțiuni sunt pentru

„Acord” (Fig. nr. 8.55). În privința celor mai importante conflicte reclamate de către client, care

pot fi rezolvate prin intermediul unui mediator de credite, Operațiuni neautorizate în conturi, cele

mai multe opțiuni sunt pentru „Dezacord total” și „Acord” (Fig. nr. 8.56).


Înregistrări nejustificate ca rău platnic în

cadrul Centralei Riscurilor Bancare (CRB)

și al Biroului de Credit


Operațiuni neautorizate în conturi


prin intermediul unui mediator de credite, Introducerea în contractele de credit a unor clauze

abuzive, cele mai multe opțiuni sunt pentru „Dezacord total”, „Acord” și „Acord total” (Fig. nr.

Pagina 212 din 380

8.57), în timp ce pentru Necomunicarea majorării ratei dobânzii, cele mai multe opțiuni sunt

pentru „Acord” (Fig. nr. 8.58).


Introducerea în contractele de credit a unor

clauze abuzive


Necomunicarea majorării ratei dobânzii


prin intermediul unui mediator de credite, Erori legate de procesarea tranzacțiilor prin

intermediul cardurilor, cele mai multe opțiuni sunt pentru „Acord” (Fig. nr. 8.59). În privința

celor mai importante conflicte reclamate de către client, care pot fi rezolvate prin intermediul

unui mediator de credite, Prelucrarea cu întârziere a ordinelor de plată care aduc prejudicii

clienților, cele mai multe opțiuni sunt pentru „Dezacord total” și „Indiferent” (Fig. nr. 8.60).

Fig. nr. 8.59 Distribuția eșantionului: Erori

legate de procesarea tranzacțiilor prin

intermediul cardurilor


Prelucrarea cu întârziere a ordinelor de plată

care aduc prejudicii clienților

Pagina 213 din 380


prin intermediul unui mediator de credite, Erori în procesarea tranzacțiilor efectuate de clienți

prin online banking, cele mai multe opțiuni sunt pentru „Acord” (Fig. nr. 8.61), în timp ce pentru

Depunerea de reclamații nejustificate la instituții precum ANPC și BNR în detrimentul băncilor,

cele mai multe opțiuni sunt pentru „Acord total” (Fig. nr. 8.62).

Fig. nr. 8.61 Distribuția eșantionului: Erori

în procesarea tranzacțiilor efectuate de

clienți prin online banking


Depunerea de reclamații nejustificate la

instituții precum ANPC și BNR în

detrimentul băncilor

În privința celor mai importante conflicte reclamate de către bancă, care pot fi rezolvate

prin intermediul unui mediator de credite, Denigrarea băncilor în mass media de către clienți,

cele mai multe opțiuni sunt pentru „Acord” și „Acord total” (Fig. nr. 8.63). În privința celor mai

importante conflicte reclamate de către bancă, care pot fi rezolvate prin intermediul unui

mediator de credite, Amenințarea, insultarea, calomnierea sau lovirea de către clienții debitori a

angajaților bancii creditoare, cele mai multe opțiuni sunt pentru „Acord total” (Fig. nr. 8.64).


Denigrarea băncilor în mass media de către

clienți


Amenințarea, insultarea, calomnierea sau

lovirea de către clienții debitori a angajaților

Pagina 214 din 380

În privința celor mai importante conflicte reclamate de către bancă, care pot fi rezolvate prin

intermediul unui mediator de credite, Plata repetată cu întârziere de către clienții debitori peste data

scadentă a datoriei, cele mai multe opțiuni sunt pentru „Acord” (Fig. nr. 8.65), la fel ca în cazul

Refuzul nejustificat al plății dobânzilor și penalităților calculate legal, din partea clienților debitori

către banca creditoare, cele mai multe opțiuni sunt pentru „Acord” (Fig. nr. 8.66).

Fig. nr. 8.65 Distribuția eșantionului: Plata

repetată cu întârziere de către clienții

debitori peste data scadentă a datoriei

Fig. nr. 8.66 Distribuția eșantionului: Refuzul

nejustificat al plății dobânzilor și penalităților

calculate legal, din partea clienților debitori

către banca creditoare

91% dintre subiecți răspund afirmativ la întrebarea „Considerați oportună înființarea

Instituției Mediatorului de Credite, pentru mediul de afaceri din România?”, în timp ce 9% au

răspuns negativ (Fig. nr. 8.67).

Fig. nr. 8.67 Structura eșantionului în funcție de răspunsurile la întrebarea „Considerați

oportună înființarea Instituției Mediatorului de Credite, pentru mediul de afaceri din

România?”

Pagina 215 din 380

CAPITOLUL 9 CADRUL GENERAL AL ACTIVITĂȚII DE

MEDIERE

9.1 Definirea conceptului de mediere

Conform rezultatelor cercetării realizate în Modulul I (surse de informații secundare-

modele de bune practici cu privire la funcționalitatea Instituției Mediatorului de Credite acordate

IMM-urilor, în alte țări) și în Modulul al II-lea (Studiu calitativ realizat în rândul reprezentanților

IMM-urilor cu privire la oportunitatea înființării Instituției Mediatorului de Credite acordate

IMM-urilor în Romania), principalele atribuții ale Instituției Mediatorului de Credite

acordate IMM-urilor ar putea fi :

Poate interveni și în cazul creditelor în curs (renegociere). Mediatorul de Credite acordă

ajutor întreprinderilor în elaborarea dosarului de credit. Accesul la serviciile Mediatorului de

Credite este gratuit.


10.11.2018)

Împreună cu întreprinderea, caută o soluție la plângerea depusă de către întreprindere.

Mediatorul de Credite acordă ajutor întreprinderilor în elaborarea dosarului de credit.

Accesul la serviciile Mediatorului de Credite este gratuit.


10.11.2018)

Acordă o atenție deosebită asupra consultării între întreprindere și instituția

financiară, astfel încât cele două entități să ajungă la un acord. Mediatorul de Credite

oferă ajutor întreprinderilor în elaborarea dosarului de credit. Accesul la serviciile

Mediatorului de Credite este gratuit.


10.11.2018)


împrumuturilor, care să cuprindă nivelurile de servicii oferite de către bănci și, crearea unor

surse adiționale de ajutor și consultanță.

(http://www.betterbusinessfinance.co.uk/images/pdfs/Business_Finance_Taskforce_report.pd

f, accesat 06.11.2018)






Pagina 216 din 380

Susține stabilirea unui proces transparent al cererilor, în momentul în care creditarea este

respinsă, prin monitorizarea independentă a procesului decizional de către evaluatori seniori

independenți, care vor publica rezultatele analizei, asigurându-se astfel că fiecare bancă a

creat un proces echitabil de obținere a creditării.


f, accesat 06.11.2018)

Susține sprijinirea Schemei de Garantare a Finanțării Întreprinderii, implementând

schimbările adoptate de către Guvern.


f, accesat 06.11.2018)


furnizării de credite, pe baza unei metodologii agreată de Guvern și de grupurile de afaceri,

asupra cererii și furnizării de credite.


f, accesat 06.11.2018)

Susține realizarea de evenimente la nivel regional cu grupuri de afaceri, pentru

favorizarea întâlnirilor între clienți, grupurile de afaceri și reprezentanți ai băncilor;

Susține îmbunătățirea informării clienților pentru răspunsuri la întrebări și informații cu

privire la serviciile disponibile.


f, accesat 06.11.2018)

Susține găzduirea unui site web dedicat comasării mai multor surse de informații, astfel

încât clienții să poată accesa cu ușurință informația dorită. Acest site va conecta și rețelele de

mentorat. (http://www.betterbusinessfinance.co.uk/images/pdfs/

Business_Finance_Taskforce_report.pdf, accesat 06.11.2018)

Indică deficiențele legislației pe care o verifică, emite recomandări pentru amendarea

sau revocarea acesteia sau sugestii pentru elaborarea noii legislații (Decretul-lege

144/2009, adoptat pe 17 iunie 2009, Portugalia)

9.2 Garantarea riscului finanțării

Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii

(FNGCIMM SA-IFN) este constituit ca o instituție financiară nebancară, cu capital de risc, cu

scopul facilitării accesului IMM-urilor la finanțare, prin acordarea de garanții pentru









http://www.betterbusinessfinance.co.uk/images/pdfs/%20Business_Finance_Taskforce_report.pdf

http://www.betterbusinessfinance.co.uk/images/pdfs/%20Business_Finance_Taskforce_report.pdf

Pagina 217 din 380

instrumentele de finanțare contractate de la bănci comerciale sau din alte surse, sub forma

(https://www.fngcimm.ro/banci-partenere/banci-partenere-garantii-imm, accesat 23.11.2018):

Garanții pentru IMM;

Garanții din fonduri proprii;

Garanții OPTIMM;

Garanții Start-up Nation.

9.2.1 Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și

Mijlocii (FNGCIMM SA-IFN)


(FNGCIMM SA-IFN) are un acționar unic (Statul Român) și se află sub supravegherea

prudențială a Băncii Naționale a României. (https://www.fngcimm.ro/despre-noi/legislatie-

conducere, accesat 13.11.2018)


(FNGCIMM SA-IFN) oferă o garanție de maxim 80% din valoarea împrumutului, până la

maxim 2,5 milioane euro/ beneficiar, pentru finanțări aprobate de către instituțiile financiare

partenere, pe baza analizei proprii a Fondului.

Garanțiile acordate de către Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile

Mici și Mijlocii (FNGCIMM SA-IFN) sunt comisionate pe baza unui comision de garantare, calculat

prin aplicarea unui procent la volumul garanției acordate pentru creditele pe termen scurt, respectiv la

soldul anual al garanției acordate pentru creditele pe termen mediu și lung.

Parteneriatul cu instituțiile financiare are la bază convenții de lucru, în care sunt

specificate obligațiile părților semnatare, valoarea și modul de plată al comisionului de garantare,

calculul și modalitatea de plată a garanției acordate. (https://www.fngcimm.ro/banci-

partenere/banci-partenere-garantii-imm, accesat 18.11.2018)

Partenerii financiari ai Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile

Mici și Mijlocii (FNGCIMM SA-IFN) sunt (https://www.fngcimm.ro/banci-partenere/banci-

partenere-garantii-imm, accesat 18.11.2018):

Alpha Bank România;

BCR;

BRD- Groupe Société Générale;

Banca Transilvania;

Bancpost;

https://www.fngcimm.ro/banci-partenere/banci-partenere-garantii-imm

https://www.fngcimm.ro/despre-noi/legislatie-conducere






Pagina 218 din 380

Bank Leumi România;

Banca Comercială Feroviară;

CEC Bank;

Credit Europe Bank;

Crédit Agricole Bank România SA;

Garanti Bank;

Idea Bank;

ING Bank;

Intesa Sanpaolo Bank România;

Libra Internet Bank;

OTP Bank România;

Patria Bank;

Piraeus Bank;

ProCredit Bank;

Raiffeisen Bank;

UniCredit Bank;

Veneto Banca;

IFN Next Capital Finance.


(FNGCIMM SA-IFN) oferă următoarele tipuri de garanții pentru IMM-uri (definite conform

Legii 346/ 2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii)

(https://www.fngcimm.ro/garantii-pentru-imm, accesat 17.10.2018):

Preluarea riscului de credit;

Facilitarea finanțării prin eliminarea principalei cauze de respingere a cererii de

credit de către instituțiile financiar- bancare și anume, lipsa garanțiilor proprii;

Reprezentantul IMM-ului înaintează cererea de creditare unei instituții financiar- bancare, în

care menționează că dorește completarea garanțiilor reale, personale, cu garanția acordată de către

Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii (FNGCIMM SA-

IFN). În cazul în care cererea de credit îndeplinește condițiile proprii ale instituției financiar- bancare,

aceasta din urmă solicită Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și

Mijlocii (FNGCIMM SA-IFN) acordarea garanției (Fig. nr. 9.1).

https://www.fngcimm.ro/garantii-pentru-imm

Pagina 219 din 380


Sursa: https://www.fngcimm.ro/garantii-pentru-imm, accesat 10.11.2018

9.2.1.1 Garanții pentru IMM-uri acordate de către FNGCIMM


(FNGCIMM SA-IFN) oferă garanții financiare întreprinderilor mici și mijlocii în vederea

atragerii de finanțare.

Sunt garantate următoarele tipuri de proiecte (https://www.fngcimm.ro/garantii-pentru-

imm, accesat 15.10.2018):

Finanțare pentru investiții;

Finanțare pentru asigurarea capitalului de lucru.

Dosarul financiar supus analizei cuprinde următoarele documente


Solicitarea de garantare, în original;

Declarația clientului, în original;

Documentația de finanțare:

- Referatul de finanțare, în care să fie menționate: destinația finanțării; schema de finanțare

a proiectului; participarea clientului cu fonduri proprii potrivit cerințelor finanțatorului;

situația datoriilor scadente la bugete și instituții finanțatoare; garanțiile reale/ personale

constituite/ sau care se vor constitui potrivit normelor proprii ale finanțatorului;

- Graficul de utilizare și rambursare a finanțării, aprobat de finanțator;





Pagina 220 din 380

- Rezultatul la zi al consultării bazei de date a Centralei Riscurilor Bancare;

- Rezultatul consultării Centralei Incidentelor de Plăți;

- Ultimele două bilanțuri contabile încheiate, cu viza organului fiscal, ultima balanță de

verificare, precum și transpunerea acesteia pe formularul de bilanț;

- Fluxul de încasări și plăți previzionat pe perioada de creditare/ garantare sau/ și pe

operațiune sau/ și pe total activitate, în lei și/ sau valută, după caz;

- Bugetul de venituri și cheltuieli previzionat pe perioada creditării.

Dosarul juridic al clientului persoană juridică cuprinde următoarele documente


Copie certificată după actele de înființare (act constitutiv/ statut și contract de societate/

statut și actele adiționale), împreună cu dovada înregistrării acestora la Registrul

Comerțului;

Copie certificată după certificatul de înregistrare la Registrul Comerțului;

Copie certificată după certificatul constatator eliberat de Oficiul Registrului Comerțului;

Declarația pe proprie răspundere a reprezentantului/ reprezentanților legali ai societății,

prezentată în original (Anexele 1 și 2 la OG nr. 27/ 2006, privind încadrarea în categoria

întreprinderilor mici și mijlocii).

Dosarul juridic al clientului persoană fizică autorizată cuprinde următoarele

documente (https://www.fngcimm.ro/garantii-pentru-imm, accesat 15.10.2018):

Copie certificată după actele de identitate ale solicitantului finanțării și, după caz, ale

garanților;

Copie certificată după autorizația și certificatul de înregistrare la Registrul Comerțului;

Copie certificată după statutul de funcționare al asociației familiale sau al persoanei fizice

autorizate;

Declarația pe proprie răspundere privind acordarea unui ajutor de minimis;

Declarația pe proprie răspundere a reprezentantului/ reprezentanților legali ai societății,

prezentată în original (Anexele 1 și 2 la OG nr. 27/ 2006, privind încadrarea în categoria

întreprinderilor mici și mijlocii).

9.2.1.2 Garanții din fondurile proprii ale FNGCIMM


(FNGCIMM SA-IFN) poate acorda garanții IMM-urilor, din fondurile proprii, care nu

reprezintă garanții de stat.



Pagina 221 din 380

Astfel, Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii

(FNGCIMM SA-IFN) își asumă obligația de a plăti un credit in default în procentul acoperit de

garanția acordată , în locul beneficiarului de credit.

Principalele condiții, pentru garanțiile acoperite integral de către FNGCIMM, sunt

(Tabelul nr. 9.1):

Tabelul nr. 9.1 Condiții pentru garanțiile acoperite integral de către FNGCIMM

Destinația garanției Credite de investiții;

Credite pentru capital de lucru;

Valoarea maximă a garanției

(în funcție de instituția

financiar- bancară)

1,6 mil. lei;

2 mil. lei;

2,4 mil. lei;

Perioada maximă de

garantare

36 de luni, cu posibilitatea de prelungire pe perioade consecutive

de 36 de luni în cazul creditelor pentru capital de lucru;

Comision de garantare în funcție de încadrarea într-o clasă de risc, aprox. 2,5%;

Sursa: https://www.fngcimm.ro/garantii-din-fonduri-proprii, accesat 10.11.2018

Principalele documente pentru obținerea de garanții necontragarantate sunt

(https://www.fngcimm.ro/garantii-din-fonduri-proprii, accesat 10.11.2018):

Declarația pe propria răspundere privind încadrarea în categoria IMM;

Declarația pe propria răspundere a beneficiarului finanțării;

Certificatul de atestare fiscală;

Acordul IMM de consultare de către FNGCIMM a bazei de date a Centralei Riscului de

Credit (completat de reprezentantul legal al beneficiarului);

Certificatul de înmatriculare/ înregistrare al beneficiarului finanțării;

Documentele pentru obținerea de garanții contragarantate completează documentele

pentru obținerea de garanții necontragarantate, astfel (https://www.fngcimm.ro/garantii-din-

fonduri-proprii, accesat 10.11.2018):

Declarația pe propria răspundere pentru obținerea contragaranției, completată de

reprezentantul legal al beneficiarului;

Interogarea Centralei Incidentelor de Plată, efectuată de finanțator pentru beneficiar.

https://www.fngcimm.ro/garantii-din-fonduri-proprii




Pagina 222 din 380

9.2.1.3 Propuneri

În vederea creșterii gradului de transparență a activității Fondul Național de Garantare a

Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii (FNGCIMM SA-IFN), se propune crearea unor

produse standard, indiferent de instituția financiar-bancară la care se accesează creditul:

Publicarea condițiilor de eligibilitate a IMM-urilor pe site-ul FNGCIMM, dar si a

instituțiilor financiar- bancare, pentru ca firmele să fie capabile să își evalueze singure

șansele, înainte de a depune documentația de creditare la instituția-financiar bancară;

Specificarea valorii maxime a garanției pentru fiecare instituție financiar- bancară parteneră;

Specificarea perioadei maxime de garantare, în funcție de tipul de credit;

Specificarea comisionului de garantare;

Specificarea valorii maxime a finanțării, în funcție de tipul de credit;

Specificarea garanțiilor necesare;

Specificarea dobânzii la credit, în funcție de tipul de credit;

Specificarea comisionului la credit;

Specificarea comisionului de gestiune;

Specificarea altor comisioane.

9.2.2 Garanții OPTIMM


(FNGCIMM SA-IFN) și OTP Bank România au încheiat un parteneriat pentru un instrument

de finanțare, sub denumirea de OPTIMM, care facilitează accesul IMM-urilor la creditele

destinate finanțării activității curente.

Principalele condiții pentru garanțiile OPTIMM sunt centralizate în Tabelul nr. 9.2:

Tabelul nr. 9.2 Condiții pentru garanțiile OPTIMM

Valoarea maximă a garanției 200.000 lei;

Valoarea maximă a finanțării 250.000 lei;

Perioada maximă de

garantare

24 de luni, cu posibilitatea de prelungire pe perioade

consecutive de maxim 24 luni;

Comisionul de garantare 2,30% - 2,95%;

Garanții necesare Fideiusiunea administratorilor și/ sau a asociaților IMM-ului

beneficiar în procent de 100% din valoarea creditului garantat;

80% din valoarea creditului garantat (FNGCIMM);

Sursa: https://www.fngcimm.ro/optimm, accesat 10.11.2018

https://www.fngcimm.ro/optimm

Pagina 223 din 380

9.2.3 Garanții Start-up Nation


(FNGCIMM SA-IFN), în parteneriat cu Banca Comercială Română, Banca Transilvania și

CEC Bank, facilitează accesul IMM-urilor la creditele accesate pentru dezvoltarea afacerilor

prin Programul Guvernamental Start-up Nation. Principalele condiții pentru garanțiile OPTIMM

sunt prezentate în Tabelul nr. 9.3.

Tabelul nr. 9.3 Condiții pentru garanțiile Start-up Nation

Dobânda la credit pachet dobândă fixă de maxim 5%/ an;

Comision la credit maxim 0,5% din valoarea creditului;

Comision de gestiune maxim 1% din valoarea creditului;

Alte comisioane maxim 1% din valoarea creditului;

Garanții necesare 80% din valoarea creditului garantat de către FNGCIMM și, în

completare, garantare cu bunurile achiziționate în cadrul programului;

Sursa: https://www.fngcimm.ro/start-up-nation, accesat 10.11.2018

9.2.4 Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN - SA

Cu un acționariat majoritar privat, din participarea a trei bănci comerciale (BRD Groupe

Societe Generale), BCR și Raiffeisen Bank) și Statul Român (prin Ministerul Agriculturii și

Dezvoltării Rurale), Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN SA (FGCR) acordă garanții în

favoarea instituțiilor financiar-bancare, cu care are încheiate Convenții de lucru acoperind,

inclusiv, proiectele co-finanțate din Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) și

Programul Operațional pentru Pescuit și Afaceri Maritime (POPAM). (http://fgcr.ro/despre-noi/ ,

accesat 23.01.2019 )

Se pot acorda garanții pentru creditele finanțate de către (http://fgcr.ro/produse/garantii-

acordate-pentru-creditele-dedicate-finantarii-proiectelor-beneficiarilor-privati-ai-pndr-si-popam,

accesat 23.01.2019 ):

CEC Bank;

Banca Transilvania;

OTP Bank;

Libra Internet Bank;

Patria Bank.

https://www.fngcimm.ro/start-up-nation

http://fgcr.ro/despre-noi/

http://fgcr.ro/produse/garantii-acordate-pentru-creditele-dedicate-finantarii-proiectelor-beneficiarilor-privati-ai-pndr-si-popam


Pagina 224 din 380

În ceea ce privește garanțiile acordate de către FGCR, în cele ce urmează sunt prezentate

doar cele care se adresează întreprinderilor. (Tabelul 9.4.)

Tabelul nr. 9.4 Condiții pentru garanțiile acordate pentru IMM-uri de către Fondul de

Garantare a Creditului Rural IFN- SA

Tipul creditului

pentru garanții

FGCR

credite pentru finanțarea activității curente/ capitalului de lucru în

agricultură (în baza Legii 329/ 2009 și OUG 43/ 2013);

Comisioane de

garantare

Începând cu 1,25% pe an, în funcție de ratingul alocat de către

instituția financiar-bancară a Beneficiarului, pentru societăți

comerciale/ agricole/ cooperative ;

3,8% pe an pentru PFA, II, IF, societăți nou înființate sau care nu au

mai beneficiat de credite, persoane fizice;

Comisionul se aplică doar la valoarea garanției FGCR.

Garanții acoperite 80% din valoarea creditului garantat de către FGCR și, în completare,

garantare cu bunurile aflate în proprietatea Beneficiarului sau a terților

garanți;

Tipul creditului

pentru garanții

FGCR

credite acordate fermierilor, persoane fizice și juridice pentru

achiziționarea de terenuri cu destinație agricolă până la atingerea unui

plafon cumulat de maximum 750 ha în proprietate, în condițiile art. 2

lit. B3 din OUG43/ 2013 (în baza Convențiilor încheiate cu MADR);

Comisioane de

garantare








diferența de garanții până la valoarea creditului și a dobânzii aferente,

fiind asigurate cu terenurile achiziționate și/ sau alte bunuri aflate în

proprietatea acestora sau a terților garanți;

Tipul creditului

pentru garanții

credite destinate finanțării investițiilor în domeniul agricol și cel al

Pagina 225 din 380

FGCR acvaculturii, fără finanțare din PNDR 2014- 2020 și POPAM 2014-

2020 (în baza Convențiilor încheiate cu MADR);

Comisioane de

garantare









fiind asigurate cu bunurile aflate în proprietatea împrumutaților sau a

terților garanți;

Tipul creditului

pentru garanții

FGCR

credite pentru finanțarea activității curente/ capitalului de lucru în

agricultură în baza Adeverințelor emise de APIA- terenuri agricole,

bunăstare animale (în baza Legii 329/ 2009 și OUG 43/ 2013);

Comisioane de

garantare









fiind asigurate de Beneficiar sau terți garanți;

Tipul creditului

pentru garanții

FGCR

credite dedicate finanțării proiectelor beneficiarilor privați ai

programelor PNDR 2014- 2020 și POPAM 2014- 2020 (în baza

Convențiilor încheiate cu MADR);

Comisioane de

garantare





mai beneficiat de credite;


Pagina 226 din 380


garantare cu bunurile aflate în proprietatea împrumutaților sau a terților

garanți;

Sursa: http://fgcr.ro/produse/garantii-acordate-pentru-creditele-dedicate-finantarii-proiectelor-

beneficiarilor-privati-ai-pndr-si-popam, accesat 20.01.2019

Etapele procesului de aprobare a garanțiilor creditelor acordate persoanelor juridice, de

către instituțiile financiar- bancare, sunt exemplificate în Figura 9.2.


Sursa: http://fgcr.ro/produse/garantii-acordate-pentru-creditele-dedicate-finantarii-proiectelor-

beneficiarilor-privati-ai-pndr-si-popam, accesat 20.01.2019

9.2.5 Fondul de Garantare a Creditelor pentru Întreprinzătorii Privați

Fondul de Garantare a Creditelor pentru Întreprinzătorii Privați (FRGC) este o societate

pe acțiuni, cu un capital social deținut în proporție de 76,62% de societăți de investiții financiare

(SIF Muntenia, SIF Transilvania) și 23,38% de instituții financiar-bancare (Banca Comercială

Română, BRD Groupe Socete Generale, CEC Bank, Unicredit Bank, Raiffeisen Bank).

(http://www.frgc.ro, accesat 22.01.2019)

http://www.frgc.ro/

Pagina 227 din 380

Fondul de Garantare a Creditelor pentru Întreprinzătorii Privați acordă garanții până la

maxim 70% din credit, în favoarea instituțiilor financiar-bancare pentru

(http://www.frgc.ro/servicii/, accesat 22.01.2019):

Credite pe termen mediu și lung pentru investiții;

Credite pentru finanțarea activității curente;

Scrisori de garanție bancară;

Produse de factoring cu regres;

Cofinanțarea proiectelor europene;

Alte forme de finanțare practicate de instituțiile de creditare.

Partenerii interni cu care colaborează Fondul de Garantare a Creditelor pentru

Întreprinzătorii Privați sunt (http://www.frgc.ro/parteneri/, accesat 22.01.2019):

BCR;

BRD;

CEC Bank;

Alpha Bank;

Banca Românească.

Dintre partenerii externi, enumerăm (http://www.frgc.ro/parteneri/, accesat 22.01.2019):

AECM- European Association of Guarantee Institutions;

Ekspokreditt Norge AS;

TACIS- Fondul de Garantare Odessa Ucraine;

Garantinvest Republica Moldova;

EUROTEAM Italia;

EUROFIDI Italia.

De remarcat este faptul că nu sunt făcute publice informații cu privire la etapele

procesului de aprobare a garanțiilor creditelor, alături de comisioanele de garantare practicate,

documentele necesare pentru evaluare etc.

9.2.6 Fondul Român de Contragarantare

Fondul Român de Contragarantare a fost înființat în anul 2009, cu misiunea de a sprijini

accesul IMM-urilor la finanțare în perioada de criză economico- financiară.

(http://www.contragarantare.ro/webincident/ro/cine-suntem/misiune.html, accesat 22.01.2019)

http://www.frgc.ro/servicii/

http://www.frgc.ro/parteneri/


http://www.contragarantare.ro/webincident/ro/cine-suntem/misiune.html

Pagina 228 din 380

Tabelul nr. 9.5 Condiții pentru contragaranțiile acordate IMM-urilor

Acordare

contragaranții

Finanțări noi;

Prelungirile finanțărilor care au fost contragarantate;

Procent maxim de

contragarantare

Maxim 80%;

Durata

contragaranției

Maxim 10 ani;

Minim 3 ani;

Suma maximă

contragarantată

1.200.000 euro/ întreprindere unică, pentru o durată a contragaranției de

maxim 5 ani;

600.000 euro/ întreprindere unică care efectuează transport rutier de

mărfuri, pentru o durată a contragaranției de maxim 5 ani;

750.000 euro/ întreprindere unică, pentru o durată a contragaranției de

maxim 10 ani;

375.000 euro/întreprindere unică care efectuează transport rutier de

mărfuri, pentru o durată a contragaranției de maxim 10 ani;

O întreprindere unică poate beneficia de una sau mai multe

contragaranții până la 1.500.000 euro/ întreprindere unică;

O întreprindere unică care activează în sectorul transportului rutier poate

beneficia de una sau mai multe contragaranții până la 1.500.000 euro/

întreprindere unică;

Prima de

contragarantare

0,8% pe an și este inclusă în comisionul perceput de fondurile de

garantare;

Sursa: http://www.contragarantare.ro/webincident/ro/conditiile-de-acordare.html , accesat 20.01.2019

Fondul Român de Contragarantare a încheiat convenții de contragarantare cu

(http://www.contragarantare.ro/webincident/ro/mecanismul-contragarantarii.html, accesat

20.01.2019):

FNGCIMM;

Fondul Local de Garantare Craiova;

Fondul Local de Garantare Sfântu Gheorghe;

De asemenea, Fondul Român de Contragarantare garantează creditele pentru Beneficiarii

programului ”Investește în tine”, prin susținerea beneficiarilor de credite, persoane fizice, care

investesc ”în formarea lor profesională, educație, cultură, sănătate, sport și/sau propriul

habitat”. (http://www.contragarantare.ro/webincident/ro/cine-suntem.html, accesat 20.01.2019)

http://www.contragarantare.ro/webincident/ro/conditiile-de-acordare.html

http://www.contragarantare.ro/webincident/ro/mecanismul-contragarantarii.html

http://www.contragarantare.ro/webincident/ro/cine-suntem.html

Pagina 229 din 380

9.3 Programe speciale de finanțare acordată de către instituțiile financiar- bancare

Fiecare instituție financiar bancară propune pentru IMM-uri oferte de creditare, mai

mult sau mai puțin transparente. Au fost analizate instituțiile financiar- bancare din

România, care dețin parteneriate pentru garanții cu FNGCIMM și FEI, din perspectiva

ofertei de creditare adresată IMM-urilor.

Din analiza care urmează, se poate observa necesitatea introducerii Instituției

Mediatorului de Credite, deoarece programele speciale de finanțare a activității IMM-

urilor din Romania conțin informații publice cu caracter general astfel, IMM-urile se află

în imposibilitatea de a se informa cu privire la programul de finanțare, care li se potrivește,

alături de condițiile specifice, astfel încât să poată lua ulterior, cea mai bună alegere.

Mai mult, din cercetarea cantitativă realizată în Modulul al II-lea, reprezentanții

IMM-urilor au menționat, ca principale conflicte în relația cu instituțiile financiar-

bancare: comisioane nejustificate, informații incomplete sau neclare etc., care ar putea fi

rezolvate prin intermediul unui mediator de credite.

9.3.1 Alpha Bank România

Pe site-ul băncii sunt disponibile informații cu privire la următoarele programe speciale

de finanțare a activității IMM-urilor din România (Tabelul nr. 9.6):

Linie de credit pentru capital de lucru;

Finanțare APIA;

Cofinanțare proiecte europene;

Tabelul nr. 9.6 Programele speciale de finanțare propuse de Alpha Bank România

Linie de credit pentru capital de lucru

Condiții de acordare Minim 12 luni de activitate;

Existența cel puțin a unui bilanț anual depus și înregistrat la

Administrația Financiară;

Dobânda la credit Variabilă;

Comision de acordare Nespecificat;

Comision FNGCIMM

aferent garanției acordate

Dacă este cazul;

Garanții Garanția FNGCIMM;

Garanții imobiliare;

Bilet la ordin ”în alb” emis de companie și avalizat de acționarii

Pagina 230 din 380

majoritari;

Ipotecă mobiliară pe conturi;

Cash colateral;

Alte garanții acceptate de către bancă.

Creditul subvenție APIA

Tipul creditului Destinat finanțării capitalului de lucru necesar desfășurării

activităților curente, până la momentul plăților efectuate de către

APIA;

Moneda RON

Valoarea creditului Până la maxim 80% din din valoarea subvenției APIA pe

suprafață;

Dobândă ROBOR la 6 luni +2%;

Comision de finanțare 0;

Cofinanțare proiecte europene

Tipul creditului Soluții de finanțare adaptate proiectului aprobat;

Servicii Consultanță și asistență financiară de specialitate;

Sursa: https://www.alphabank.ro/ro-ro/imm/credite/cofinantare-proiecte-europene, accesat

01.11.2018

9.3.2 BCR

Pe site-ul băncii sunt disponibile informații cu privire la cinci programe speciale de

finanțare a activității IMM-urilor din România (Tabelul nr. 9.7):

Start-up Nation;

Credite cu garanție FEI (Fondului European de Investiții);

Credite subvenție APIA;

Credite din surse BEI (Banca Europeană de Investiții);

Finanțări proiecte cu fonduri nerambursabile.

Tabelul nr. 9.7 Programele speciale de finanțare propuse de BCR

Creditul Start-up Nation

Credit de prefinanțare Până la 100% din valoarea alocației financiare nerambursabile;

Dobânda la credit 3,5%/ an;

Comision unic de gestiune 1% din valoarea creditului;

Alte comisioane zero costuri verificare certificare cheltuieli în teren;

Creditele cu garanția FEI

Tipul creditului Linie de credit/ Credit pe obiect pentru finanțarea activității

https://www.alphabank.ro/ro-ro/imm/credite/cofinantare-proiecte-europene

Pagina 231 din 380

curente;

Credit de investiții pentru: achiziția de noi capacități și

obiective de producție; dezvoltarea/ menținerea capacităților de

producție existente la parametri optimi;

Retehnologizarea capacităților de producție, a utilajelor,

mașinilor, instalațiilor, clădirilor existente etc;

Moneda de acordare Ron/ Euro

Limita maximă 5 mil. Euro (sau echivalent RON)

Dobânda variabilă, negociabilă

Perioada de acordare minim 2 ani

maxim 12 ani

Garanții în completarea garanției FEI (60% din valoarea creditului), pot

fi solicitate și alte garanții (imobiliare, mobiliare, personale,

garanții fără risc);

Creditul subvenție APIA

Tipul creditului Destinat finanțării capitalului de lucru necesar desfășurării

activităților curente, până la momentul plăților efectuate de

către APIA;

Moneda RON

Valoarea creditului Până la maxim 80% din suma de încasat de la APIA pentru

subvențiile SAPS-PNDR;

90% din valoarea adeverinței emise de APIA pentru

beneficiarii Măsurii 14- Bunăstarea animalelor;

Perioada de grație la plata

dobânzii

Până la momentul plăților efective efectuate de către APIA;

Credite acordate din surse BEI

Tipul creditului Credit de investiții/ credit ipotecar;

Credit pe obiect pentru finanțare activității curente;

Linie de credit;

Facilitarea de finanțare multiprodus/ multivalută ce poate

cuprinde credite pe obiect pentru finanțarea activității curente

și linii de credit;

Moneda RON / Euro

Perioada de creditare Minim 2 ani;

Valoarea maximă a Pentru IMM-uri și întreprinderi mari (care implementează

Pagina 232 din 380

creditului BEI proiecte de cel mult 25 mil. euro)- cel mult 50% din valoarea

totală eligibilă a proiectului;

Finanțări proiecte fonduri nerambursabile

Tipul creditului Credite de investiții/ credite ipotecare pentru co-finanțarea

proiectelor propuse de clienții existenți sau potențiali;

Credite pentru capital de lucru pentru furnizorii de bunuri/

servicii/ lucrări în cadrul proiectelor cu fonduri

nerambursabile;

Scrisori de garanție bancară de participare la licitație, de avans,

de bună execuție;

Cont special pentru încasarea finanțării nerambursabile în

cadrul proiectului;

Moneda Ron

Euro

Sursa: https://www.bcr.ro/ro/business, accesat 01.11.2018

9.3.3 BRD- Groupe Société Générale

Pe site-ul băncii sunt disponibile informații cu privire la următorul program special de


Inițiativă pentru IMM-uri;

Tabelul nr. 9.8 Programele speciale de finanțare propuse de BRD- Groupe Société

Générale

Inițiativă pentru IMM-uri

Instrument financiar Garanție de portofoliu neplafonată pusă la dispoziție de Fondul

European de Investiții;

Tipul creditului Credite pentru capital de lucru;

Credite pentru investiții;

Procent de garantare 60% din valoarea creditului;

Maturitate Minim 24 de luni;

Maxim 120 de luni;

Moneda RON

Sursa: https://www.brd.ro/initiativa-pentru-imm, accesat 01.11.2018

https://www.bcr.ro/ro/business

https://www.brd.ro/initiativa-pentru-imm

Pagina 233 din 380

9.3.4 Banca Transilvania



Investește Românește;

Start-up Nation BT;

Inițiativă pentru IMM-uri;

Cofinanțări Programe Europene;

Credite din surse BEI;

Credit cu garanția Statului.

Tabelul nr. 9.9 Programele speciale de finanțare propuse de Banca Transilvania

Investește Românește

Tipul creditului Credite pentru IMM-urile care investesc în produse și servicii

românești (cel puțin 70% din valoarea investiției);

Dobândă ROBOR 6M + 2,5%;

Comision de acordare 0,5%;

Comision de gestiune

lunară

0,05%;

Pachet BT Start-up Nation

Tipul creditului Credit punte;

Dobândă fixă 3,9%/ an;

Comision de acordare 0,75% din valoarea creditului, perceput la data efectuării primei

trageri din credit;

Comision de gestiune

lunară

0,08% din valoarea creditului;

Perioada de finanțare

maximă

18 luni;

Garanții posibile FNGCIMM și alte garanții;

Inițiativă pentru IMM-uri

Instrument financiar Garanție de portofoliu neplafonată pusă la dispoziție de Fondul

European de Investiții;

Tipul creditului Credite pentru capital de lucru;


Procent de garantare 60% din valoarea creditului;

Pagina 234 din 380

Maturitate Minim 2 ani;

Maxim 12 ani;

Moneda RON

Euro

Cofinanțări Programe Europene

Tipul creditului Credit punte;


Credit pe termen scurt- pentru finanțarea TVA;

Credite din surse BEI

Tipul creditului Capital de lucru;

Investiții;

Perioada de creditare 2- 10 ani;

Moneda RON;

Euro;

Credit cu garanția Statului

Tipul creditului Linii de creditare pentru capital de lucru, garantată în procent de

până la 50% de către Stat;

Valoarea creditului 5.000.000 RON;

Moneda RON;

Perioada acordării 24 de luni

Condiții Firma funcționează de cel puțin 3 ani;

Înregistrează profit din exploatare în ultimul exercițiu financiar

încheiat;

Firma nu figurează cu incidente majore în ultimele 12 luni în

Centrala Incidentelor de Plată;

Firma nu înregistrează la data analizei datorii bugetare restante;

Firma este stabilă financiar.

Sursa: https://www.bancatransilvania.ro/pentru-companii/imm/credite-imm/, accesat 01.11.2018

9.3.5 Bancpost

Începând cu 31.12.2018, Banca Transilvania și Bancpost vor fuziona.

https://www.bancpost.ro, accesat 13.11.2018).



https://www.bancatransilvania.ro/pentru-companii/imm/credite-imm/

https://www.bancpost.ro/

Pagina 235 din 380

Creditul pentru echipamente;

Creditul pentru bunuri imobile;

AgriCredit- Prefinanțarea subvențiilor APIA;

Fonduri Europene;

Credit cu garanție europeană prin FEI;

Tabelul nr. 9.10 Programele speciale de finanțare propuse de Bancpost

Creditul pentru echipamente

Destinația creditului Achiziționarea de noi dotări și/ sau refinanțarea unor credite cu

aceeași destinație contractate anterior;

Dobânda la credit Variabilă conform Politicii de dobânzi a Băncii;

Comision de evaluare a

garanției

Existent, dar nespecificat;

Alte comisioane Comisioane de aprobare, modificare, administrare și

rambursare anticipată existente, dar nespecificate;

Valoarea creditului Până la 85% din costul investiției fără TVA

Durata creditului Maxim 7 ani

Garanții acceptate Conform structurii de garanții acceptate de Bancă (fideiusiune,

cash colateral, ipoteca de rang I pe proprietăți rezidențiale/

comerciale, garanție FNGCIMM/ FGCR etc.)

Creditul pentru bunuri imobile

Destinația creditului Finanțarea investiției și/ sau refinanțarea unor credite cu

aceeași destinație contractate anterior;


Comision de evaluare a

garanției

Existent, dar nespecificat;

Alte comisioane Comisioane de aprobare, modificare, administrare și

rambursare anticipată existente, dar nespecificate;

Valoarea creditului Până la 85% din costul investiției fără TVA;

Durata creditului Maxim 10 ani;

Garanții acceptate Conform structurii de garanții acceptate de Bancă (fideiusiune,

cash colateral, ipoteca de rang I pe proprietăți rezidențiale/

comerciale, garanție FNGCIMM/ FGCR etc.)

AgriCredit- Prefinanțarea subvențiilor APIA

Destinația creditului Măsuri de subvenționare a activității agricole (AgriCredit

Pagina 236 din 380

SAPS; AgriCredit Bunăstare Porcine- Măsura 14T; AgriCredit

Bunăstare Păsări- Măsura 14T);


Comision de acordare a

creditului

Existent, nespecificat, poate fi plătit din credit la data

acordării

Comision de administrare Nu există

Fonduri Europene

Destinația creditului Finanțarea/ co-finanțarea achizițiilor de echipamente/ utilaje

noi necesare implementării proiectelor beneficiare de granturi

nerambursabile;

Costuri Existente, dar nespecificate;

Garanții Existente, dar nespecificate;

Finanțare cu garanția Fondului European de Investiții sub ”Inițiativa pentru IMM”

Destinația creditului Creditul pentru afacere;

Creditul pentru echipamente;

Creditul pentru achiziționarea de imobile;

Durata creditului Minim 2 ani;

Maxim 10 ani;

Costuri de finanțare Existente, dar nespecificate;

Comision de acordare Nu există;

Comision de garantare Nu există;

Garanție 60% din valoarea creditului

Sursa: https://www.bancpost.ro/intreprinderi-mici-si-pfa, accesat 01.11.2018

9.3.6 Bank Leumi România



Credite pentru finanțarea proiectelor din fonduri structurale;

Credite în rate;

https://www.bancpost.ro/intreprinderi-mici-si-pfa

Pagina 237 din 380

Tabelul nr. 9.11 Programele speciale de finanțare propuse de Bank Leumi România

Credite pentru finanțarea proiectelor din fonduri structurale

Tipul creditului Scrisoare de confort;

Credit de investiții pentru finanțarea grantului;

Credit de investiții pentru finanțarea participației clientului;

Credit pentru finanțarea cheltuielilor neeligibile;

Scrisoare de garanție bancară pentru restituire avans;

Linie de credit pentru finanțarea activității curente;

Credit în rate

Tipul creditului Finanțarea activității curente cu rambursare în rate;

Termen de

rambursare

Corelat cu durata ciclului de producție;

Moneda RON;

EURO;

USD;

Garanții Ipoteci imobiliare sau mobiliare;

Garanția emisă de FNGCIMM;

Eligibilitate Companie comercială cu vechime minimă în activitate: 24 de luni;

Fără datorii restante la buget mai mari de 10% din valoarea liniei

de finanțare;

Nu se află în procedura de insolvență, executare silită, închidere

operațională, dizolvare, lichidare sau administrare specială;

Fără incidente majore în Centrala Incidentelor de Plăți (CIP) și

fără interdicție de a emite CEC-uri în ultimele 12 luni;

La data analizei nu înregistrează ordine de blocare prin poprire a

conturilor la Bank Leumi România ce nu se pot ridica până la data

utilizării creditului;

Înregistrează în ultimii 2 ani financiari încheiați capitaluri proprii

pozitive;

Nu figurează în Centrala Riscului de Credit (CRC) în ultimele 12

luni cu restanțe, cu serviciul datoriei mai mare de 15 zile;

Îndeplinirea criteriilor de bonitate financiară impuse de către

bancă;

Sursa: https://www.leumi.ro/leumi-ro/pj_index.html, accesat 01.11.2018

https://www.leumi.ro/leumi-ro/pj_index.html

Pagina 238 din 380

9.3.7 Banca Comercială Feroviară

Pe site-ul băncii sunt disponibile informații cu privire la următorul program special de


Capital de lucru;

Tabelul nr. 9.12 Programele speciale de finanțare propuse de Banca Comercială Feroviară

Credite pentru finanțarea proiectelor din fonduri structurale

Tipul creditului Finanțarea nevoilor curente și îmbunătățirea lichidității companiei;

Refinanțarea unor credite cu destinație similară;

Moneda RON;

EURO;

Perioada de acordare Maxim 3 ani;

Suma finanțată Până la 50% din ultima cifră de afaceri anuală

Sursa: http://www.bancaferoviara.ro/persoane-juridice/credite/capital-de-lucru, accesat

01.11.2018

9.3.8 CEC Bank



Programe guvernamentale;

Agricultură;

IMM-uri și Corporații;

Tabelul nr. 9.13 Programele speciale de finanțare propuse de CEC BANK

Programe guvernamentale

Tipul creditului Credit de investiții- Program de dezvoltare a activităților de

comercializare a produselor și serviciilor de piață;

Credit de investiții- Program național multianual de microindustrializare;

Credit de investiții aferent valorii AFN și/ sau cheltuielilor neeligibile din

cadrul Programelor guvernamentale;

Credit punte Start-up Nation;

Agricultură

Tipul creditului Credite acordate în baza OUG 43/ 2013;

Credit pentru investiții;

http://www.bancaferoviara.ro/persoane-juridice/credite/capital-de-lucru

Pagina 239 din 380

Linie de credit;



Credit achiziție teren pentru producția agricolă;

Credite capital de lucru destinate producătorilor în domeniul agriculturii;

Credit pentru finanțarea membrilor Asociației Bio România;

Credit punte- finanțarea capitalului de lucru- scheme de sprijin-

Campania 2018;

Credit punte- finanțarea capitalului de lucru- bunăstarea animalelor

(porcine/ păsări)- Campania 2018;

Credit de investiții în domeniul agricol- OUG nr. 43/ 2013;

Credit pentru finanțarea capitalului de lucru în domeniul agricol- OUG

nr. 43/ 2013;

Credite acordate beneficiarilor PNDR 2014- 2020 și POPAM 2014-

2020- OUG 43/ 2013;

IMM-uri și corporații

Tipul creditului Creditul RO- Patriot Centenar;

Facilitare plafon Multicredit;


Linie de credit;

Descoperit de cont pe Card Business;

Credit pentru Stocuri;


Credit pentru achitarea datoriilor la bugetul de stat;

Plafon cecuri și alte titluri de credit negociabile;

Plafon deschidere și derulare acreditive la intern și de export;

Plafon pentru mobilizarea creanțelor de export- acreditive de export;

Plafon credit overnight acordat anterior încasărilor externe;


Credit ipotecar;

Credit pentru activitatea de leasing

Sursa: https://www.cec.ro/persoane-juridice/credite/imm-uri-si-corporatii/creditul-ro-patriot-

centenar, accesat 01.11.2018

https://www.cec.ro/persoane-juridice/credite/imm-uri-si-corporatii/creditul-ro-patriot-centenar


Pagina 240 din 380

9.3.9 Credit Europe Bank



Credite de investiții;

Credite pentru capital de lucru;

Tabelul nr. 9.14 Programele speciale de finanțare propuse de Credit Europe Bank

Credite de investiții

Tipul creditului Credit pentru finanțarea proiectelor;

Perioada de creditare Maxim 5 ani;

Criterii de eligibilitate Stabilitate din punct de vedere financiar;

Experiență în domeniu de minim 1 an;

Fără credite restante;

Fără incidente de plată în centrala Incidentelor de Plăți;

Credite pentru capital de lucru

Tipul creditului Finanțarea creanțelor;

Criterii de eligibilitate Stabilitate din punct de vedere financiar;

Experiență în domeniu de minim 1 an;

Fără credite restante;

Fără incidente de plată în centrala Incidentelor de Plăți;

Garanție principală Bilete la ordin;

Facturi;

Sursa: http://www.crediteurope.ro/persoane-juridice/intreprinderi-mici-si-mijlocii/, accesat

01.11.2018

9.3.10 Credit Agricole Bank România



Creditul la termen;

Creditul pentru investiții;

Creditul punte;

Linia de credit;

http://www.crediteurope.ro/persoane-juridice/intreprinderi-mici-si-mijlocii/

Pagina 241 din 380

Tabelul nr. 9.15 Programele speciale de finanțare propuse de Credit Agricole Bank

România

Creditul la termen

Tipul creditului Finanțarea activității curente;

Perioada de creditare Maxim 60 de luni;

Moneda RON;

Euro (pentru companii care realizează venituri operaționale în

valută);

Suma maximă 1 mil. Euro echivalentul în RON, determinată de analiza

documentelor financiare ale companiei;

Mix de garanții Garanții asupra bunurilor imobile/ mobile;

Garanții personale (fidejusiunea, scrisori de garanție bancară,

avalizare BO etc.);

Garanții oferite de fondurile de garantare (FNGCIMM, FGCR) și

EximBank etc.;

Creditul pentru investiții

Tipul creditului Finanțarea proiectelor de investiții privind achiziționarea/

modernizarea de active fixe pe termen scurt, mediu și lung;


Moneda RON;

Euro (pentru companii care realizează venituri operaționale în valută);

Suma maximă 1 mil. Euro echivalentul în RON, nu mai mult de 85% din valoarea

investiției;



avalizare BO etc.);


EximBank etc.;

Creditul punte

Tipul creditului Demararea proiectului finanțat din fonduri europene, înainte de

încasarea grantului de la autoritatea contractantă;


Moneda RON;


Suma maximă 1 mil. Euro echivalentul în RON;

Pagina 242 din 380



avalizare BO etc.);


EximBank etc.;

Linia de credit

Tipul creditului Finanțarea activității curente;


Moneda RON;


Suma maximă 1 mil. Euro echivalentul în RON;



avalizare BO etc.);


EximBank etc.;

Sursa: http://credit-agricole.ro/ro/finantare-2/ , accesat 01.11.2018

9.3.11 Garanti Bank


de finanțare a activității IMM-urilor din România:

Linie de credit pentru plăți aferente activității curente;

Overdraft;

Scontare de facturi și bilete la ordin;

Credit pe obiect;

Credit în rate pentru activitatea curentă;

Credit în rate pentru nevoi nenominalizate;

Pe site-ul băncii nu sunt menționate informații despre garanțiile prin FNGCIMM.

Garanțiile necesare sunt (https://www.garantibank.ro/ro/imm/credite-imm/credite-pe-termen-

scurt-si-mediu.html, accesat 12.11.2018):

Ipoteci pe bunuri imobile sau rezidențiale;

Cesiune de creanțe;

Cash colateral;

Ipoteci sau garanții reale mobiliare;

http://credit-agricole.ro/ro/finantare-2/

https://www.garantibank.ro/ro/imm/credite-imm/credite-pe-termen-scurt-si-mediu.html


Pagina 243 din 380

Gajuri;

De asemenea, lipsesc detalii despre (https://www.garantibank.ro/ro/imm/credite-

imm/credite-pe-termen-scurt-si-mediu.html, accesat 12.11.2018):

Dobânzi și comisioane;

Conținutul dosarului;

9.3.12 Idea Bank



Linie de credit OPTIMM FNGCIMM;

Credit activitate curentă OPTIMM FNGCIMM;

Linie de credit;

Finanțare din Fondul European de Investiții;

Tabelul nr. 9.16 Programele speciale de finanțare propuse de Idea Bank

Linie de credit OPTIMM FNGCIMM

Tipul creditului Gestiunea finanțelor de zi cu zi;


Valoarea liniei de credit Până la 250.000 lei;

Garanție FNGCIMM Până la 80% din valoarea liniei de credit;

Alte garanții Fideiusiunea asociaților semnificativi;

Ipoteca mobiliară pe conturile societății deschise a bancă;

Comision de administrare 0%;

Comision rambursare

din surse proprii

0%;

Eligibilitate Compania se încadrează în categoria IMM și nu este

întreprindere în dificultate financiară;

Afacerea funcționează de cel puțin 24 de luni și a desfășurat

aceeași activitate principală în ultimele 12 luni;

Compania nu figurează cu incidente majore de plată la

Centrala Incidentelor de Plată în ultimele 6 luni și nu este în

interdicție de a emite cecuri bancare;

Compania nu înregistrează datorii restante la bugetul statului

și nu figurează cu credite restante în ultimele 24 de luni;



Pagina 244 din 380

Compania înregistrează în ultimii 2 ani financiari încheiați

capitaluri proprii pozitive;

Nu s-au înregistrat restructurări la creditele contractate;

Nu sunt instituite popriri active pe conturile curente deschise

la bancă;

Afacerea este stabilă financiar (înregistrează profit din

exploatare, cifra de afaceri stabilă sau în creștere);

Credit activitate curentă OPTIMM FNGCIMM

Tipul creditului Dezvoltarea activității curente;


Valoarea liniei de credit Până la 250.000 lei;

Garanție FNGCIMM Până la 80% din valoarea liniei de credit;

Alte garanții Fideiusiunea asociaților semnificativi;

Ipoteca mobiliară pe conturile societății deschise a bancă;


Comision rambursare

din surse proprii

0%;

Eligibilitate Compania se încadrează în categoria IMM și nu este

întreprindere în dificultate financiară;

Afacerea funcționează de cel puțin 24 de luni și a desfășurat





Compania nu înregistrează datorii restante la bugetul statului

și nu figurează cu credite restante în ultimele 24 de luni;

Compania înregistrează în ultimii 2 ani financiari încheiați

capitaluri proprii pozitive;



la bancă;



Linie de credit

Tipul creditului Linie de credit personalizată nevoilor afacerii;

Pagina 245 din 380

Perioada de creditare Maxim 12 luni;

Valoarea liniei de credit Până la 150.000 lei fără garanții materiale;

Garanții acceptate Imobiliare;

Automobile;

Vehicule;

Echipamente și instalații;

Depozit colateral;

Garanție FNGCIMM;


Comision rambursare

din surse proprii

0%;

Alte taxe și comisioane Taxa de evaluare a garanțiilor (dacă este cazul);

Taxe notariale (dacă este cazul);

Comision de garantare (dacă este cazul);

Eligibilitate Afacerea funcționează de cel puțin 24 de luni și a desfășurat





Compania nu înregistrează datorii restante mai mari de 90 de

zile la creditele contractate în ultimele 24 de luni;



la bancă;



Finanțarea din Fondul European de Investiții

Tipul creditului Facilități de credit revolving;

Facilități de credit cu rambursare la termen;

Valoarea liniei de credit Până la 500.000 euro (sau echivalentul în RON);

Garanții acceptate Imobiliare;

Automobile;

Vehicule;

Echipamente și instalații;

Depozit colateral;

Pagina 246 din 380

Garanție FNGCIMM;

Sursa: https://ro.idea-bank.ro/companii, accesat 01.11.2018

9.3.13 ING Bank

Pe site-ul băncii, pachetele de finanțare a activității IMM-urilor din România, sunt

împărțite în funcție de cifra de afaceri a acestora, fără însă a se oferi alte detalii suplimentare

(https://ing.ro/imm/cifra-de-afaceri-2-9-milioane-lei, accesat 13.11.2018):

IMM cu cifra de afaceri 2-9 milioane RON;

IMM cu cifra de afaceri 9-22 milioane RON;

Companii cu cifra de afaceri 22-450 milioane RON.

9.3.14 Intesa Sanpaolo Bank România

Pe site-ul băncii sunt enumerate programe speciale de finanțare a activității IMM-urilor

din România, fără foarte multe informații suplimentare (Tabelul nr. 9.17):

Finanțări destinate Agriculturii;

Finanțări din surse BEI.

Tabelul nr. 9.17 Programele speciale de finanțare propuse de Intessa Sanpaolo Bank

România

Finanțări destinate Agriculturii

Tipul creditului Linia de credit- Recolta- vizează cheltuielile activității curente

(semințe, combustibil, consumabile, întreținere utilaje etc.);

Credit agricol- vizează capitalul necesar realizării culturilor agricole;

Creditul pentru prefinanțarea subvenției APIA- pe diverse programe:

Schema de Plată Unică pe Suprafață (SAPS); Axa II; Bunăstare

porcine și păsări; Zootehnie (bovine, ovine, caprine);

Credit de Investiții în Echipamente Agricole- vizează achiziția de

mașini, echipamente, utilaje agricole;

Credit pentru Achiziția de Teren Agricol- vizează achizițiile de teren

agricol;

Credit de investiții co-finanțare PNDR- vizează investițiile pe termen

mediu pentru proiectele eligibile pe PNDR;

Finanțări din surse BEI

Tipul creditului Achiziția, renovarea, modernizarea, construirea sau extinderea de

https://ro.idea-bank.ro/companii

https://ing.ro/imm/cifra-de-afaceri-2-9-milioane-lei

Pagina 247 din 380

active corporale, altele decât terenuri;

Investiții în active necorporale (cheltuieli de planificare, dezvoltare,

cheltuieli de cercetare și dezvoltare, dezvoltarea/ preluarea de rețele de

distribuție pe plan local sau pe alte piețe din interiorul UE);

Nevoia de capital de lucru pe termen mediu și lung (minim 2 ani)-

inclusiv achiziția de materii prime și materiale, stocuri, costul

obiectelor de inventar, plata forței de muncă, finanțarea creanțelor

comerciale din vânzări, alte cheltuieli de exploatare;

Schimbul de generații (retragerea acționarului majoritar anterior al

companiei), inclusiv asigurarea/ transferul personalului necesar

continuării activității economice a companiei achiziționate (finanțarea

totală a operațiunilor nu poate depăși 1 mil. euro);

Sursa: https://www.intesasanpaolobank.ro/page/credite-bei-imm, accesat 01.11.2018

9.3.15. Libra Internet Bank

Pe site-ul băncii sunt disponibile informații cu privire la programe speciale de finanțare a

activității IMM-urilor din România. Totuși, informațiile suplimentare sunt foarte sumare.

(Tabelul nr. 9.18)

Tabelul nr. 9.18 Programele speciale de finanțare propuse de Libra Internet Bank

Credite IMM

Tipul creditului Credit REFINANȚARE;

Credit Capital 200;

Credit Capital 400;

Credit Capital cu garanție contracte;

Credit MIXT;

Linie de credit;

Credit de INVESTIȚII;

Credit ACTIVITATE CURENTĂ;

Credit pentru Rambursare Împrumut Asociat;

Credit finanțare rată dezvoltator;

Credit Proiecte Rezidențiale;

Credit Limită Import;

Scrisoare de garanție bancară;

Linie credit finanțare comerț;

https://www.intesasanpaolobank.ro/page/credite-bei-imm

Pagina 248 din 380

Limită finanțare în baza acreditiv export;

Credit DINAMIC;

Credit BUSINESS CAPITAL;

Sursa: https://www.librabank.ro/Persoane_juridice, accesat 01.11.2018

9.3.16 OTP Bank România



Credit rapid pentru finanțarea capitalului de lucru (inclusiv ONLINE);

Credit rapid pentru achiziționarea de echipamente (inclusiv ONLINE);


Parteneriat de finanțare cu FNGCIMM, FGCR, EximBank;

Credite din surse BEI pentru IMM-uri;

Tabelul nr. 9.19 Programele speciale de finanțare propuse de OTP Bank România

Credit rapid pentru finanțarea capitalului de lucru (inclusiv ONLINE)

Tipul creditului Refinanțarea altor credite cu aceeași destinație;

Perioada de creditare Maxim 24 de luni, în cazul creditelor cu rambursare în rate;

Maxim 12 luni, în cazul creditelor revolving, cu posibilitate de

prelungire;

Valoarea liniei de credit Până la 80.000 lei, nu mai mult de 30% din cifra de afaceri anuală;

Garanții Ipotecă mobiliară asupra tuturor conturilor curente deschise la

OTP Bank și Contract de fideiusiune;

Aprobare 24 de ore;

Credit rapid pentru achiziționarea de echipamente (inclusiv ONLINE)

Tipul creditului Refinanțarea altor credite cu aceeași destinație;


Valoarea liniei de credit Până la 150.000 lei, nu mai mult de 70% din prețul

echipamentului achiziționat (fără TVA);


OTP Bank;

Contract de fideiusiune;

Ipotecă mobiliară asupra bunurilor achiziționate prin credit;

Aprobare 24 de ore;

Credit pentru investiții

https://www.librabank.ro/Persoane_juridice

Pagina 249 din 380

Tipul creditului Investiții în afacere (până la 90% din costul total al investiției,

fără TVA);

Proiecte din fonduri europene (până la 100% din valoarea totală a

proiectului);

Perioada de creditare Maxim 10 ani, cu o perioadă de grație de 12 luni;

Valoarea liniei de credit Până la 300 000 euro (sau echivalent în RON);


OTP Bank;

Contract de fideiusiune;

Ipotecă mobiliară asupra bunurilor achiziționate prin credit;

Parteneriat de finanțare cu FNGCIMM, FGCR, EximBank

Tipul creditului Susținerea activității curente;

Realizarea proiectelor investiționale;

Perioada de creditare Maxim 10 ani, cu o perioadă de grație de 12 luni;

Valoarea liniei de credit Până la 300 000 euro (sau echivalent în lei);

Garanții Pot fi contractate garanții în sumă de maxim 1,5 mil. RON în baza

Acordului Plafon de Garantare IMM încheiat cu EximBank;

FNGCIMM garantează obligația de rambursare a facilităților de

credit pentru capital de lucru, contractele cu clienții IMM, prin

emiterea de garanții individuale de până la 200 000 lei (sau

echivalent în valută);

Credite din surse BEI pentru IMM-uri

Tipul creditului Investiții în active tangibile: achiziții de capacități de producție și

echipamente, renovare sau extinderea activelor tangibile, cu

excepția achiziției de teren fără construcție;

Investiții în active intangibile: în special investiții în cercetare și

dezvoltare, crearea sau preluarea unor rețele de distribuție pe piața

locală sau alte piețe ale Uniunii Europene, preluarea unor licențe

de fabricație etc.;

Finanțări pe termen mediu și lung, de capital de lucru, pentru a

restabili echilibrul financiar al companiilor;

Perioada de creditare Minim 2 ani;

Valoarea liniei de credit Până la 12,5 mil. euro;

Sursa: https://www.otpbank.ro/imm/credite/credit-pentru-nevoi-generale-nenominalizate ,

accesat 01.11.2018

https://www.otpbank.ro/imm/credite/credit-pentru-nevoi-generale-nenominalizate

Pagina 250 din 380

9.3.17 Patria Bank



Credite pentru activitatea curentă;


Tabelul nr. 9.20 Programele speciale de finanțare propuse de Patria Bank

Credite pentru activitatea curentă

Tipul creditului Overdraft multi valută;

Credit rapid;

Credit pentru cheltuieli generale;

Plafon revolving;

Factoring;

Credite pentru investiții

Tipul creditului Credit pentru investiții;

Plafon de investiții;

Sursa: https://www.patriabank.ro/imm/credite/investitii, accesat 01.11.2018

9.3.18 Piraeus Bank



Piraeus Medium Term Loan;

Credit.Doc;

Linie de credit;

Piraeus Invest;

Credit pentru investiții/ co-finanțare SAPARD;

Piraeus AgriBusiness.

Tabelul nr. 9.21 Programele speciale de finanțare propuse de Piraeus Bank

Piraeus Medium Term Loan

Condiții Companii cu cifra de afaceri între 30 000 euro și 5 000 000 euro (care reiese

din bilanțul anual avizat de Ministerul de Finanțe);

Garanții Garanții reale: imobiliare; în completarea garanțiilor reale materiale (ipoteci)

se pot lua și gajuri pe echipamente, mașini;

https://www.patriabank.ro/imm/credite/investitii

Pagina 251 din 380

Garanții cu clasa 1 de risc: cash colateral; garanții bancare;

Credit.Doc



Garanții Cesiunea documentelor de încasat în contul curent- cecuri, bilete la ordin,

facturi, ordine de plată și mesaje swift;

Pentru toți clienții este necesar: bilet la ordin în alb emis de companie și avalizat

de acționarii majoritari sau administratori ai companiei, stipulat ”fără protest”;

Linie de credit



Garanții Garanții solide: garanții imobiliare; gaj pe echipamente, mașini, stocuri;

Garanții lichide: depozit colateral; garanții bancare;

Piraeus Invest



Garanții Garanții reale: imobiliare; în completarea garanțiilor reale materiale (ipoteci)

se pot lua și gajuri pe echipamente, mașini;

Garanții cu clasa 1 de risc: cash colateral; garanții bancare;

Credit pentru investiții/ co-finanțare SAPARD

Condiții Proiect de investiții acceptat de SAPARD;

Garanții Garanții solide: garanții imobiliare; gaj pe echipamente, mașini, stocuri;

Garanții lichide: depozit colateral; garanții bancare;

Piraeus AgriBusiness

Condiții Companii care activează în sectorul agricol (culturi, creșterea animalelor și

activități în ferme mixte), care conform legislației în vigoare beneficiază de

ajutoare de stat în scopul obținerii producției;

Garanții Cesiune de creanțe aferentă Adeverinței emise de APIA;

Gaj pe conturile curente ale companiei deschise la PBR;

Gaj pe conturile curente deschise de companie la Trezorerie;

Garanție oferită de FGCR (maxim 80% din valoarea facilității);

Contract de fidejusiune încheiat de asociat(i)/ administrator, în calitate de

persoană fizică;

Sursa:http://www.piraeusbank.ro/Companii/IMM/Credite_imm/Piraeus_AgriBusiness.html,

accesat 01.11.2018

http://www.piraeusbank.ro/Companii/IMM/Credite_imm/Piraeus_AgriBusiness.html

Pagina 252 din 380

9.3.19 ProCredit Bank

Pe site-ul băncii sunt disponibile informații cu privire la următoarele programul speciale

de finanțare a activității IMM-urilor din România: Inițiativa pentru IMM-uri. (Tabelul nr. 1.22)

Tabelul nr. 9.22 Programele speciale de finanțare propuse de ProCredit Bank

Inițiativa pentru IMM-uri

Tipul creditului Capital de lucru;

Acoperirea investițiilor necesare creșterii și inovării;

Finanțare maximă Maxim 22.700.000 RON;

Perioadă de finanțare Minim 24 de luni;

Garanții 60% acoperire cu garanții oferite prin Programul Operațional

”Inițiativa pentru IMM-uri”;

Sursa: https://www.procreditbank.ro/ro/imm-uri/credite-pentru-imm-uri, accesat 01.11.2018

9.3.20 Raiffeisen Bank



Finanțarea activității curente;

Carduri de credit;

Finanțare investiții;

Garantare FNGCIMM;

Finanțare schimburi;

Leasing financiar;

Finanțare programe EIF.

Tabelul nr. 9.23 Programele speciale de finanțare propuse de Raiffeisen Bank

Finanțarea activității curente

Tipuri de credit Credit capital de lucru IMM;

Credit pentru capital în agricultură;

Linie de credit- Overdraft IMM;

Factoring pentru IMM;

Finanțare subvenții agricole APIA;

https://www.procreditbank.ro/ro/imm-uri/credite-pentru-imm-uri

Pagina 253 din 380

Credit Flexi IMM;

Credit Flexi Profesii Liberale;

Finanțare investiții

Tipuri de credit Credit de investiții IMM;

Creditul pentru investiții în agricultură;

Credit imobiliar;

Credit Flexi IMM;

Credit Flexi Profesii Liberale;

Credit de investiții Profesii Liberale;

Garantare FNGCIMM

Tipuri de credit Dezvoltarea proiectelor;

Asigurarea capitalului de lucru;

Garanții Garanția FNGCIMM, care acoperă riscul de nerambursare a creditului

în proporție de până la 80% din valoarea creditului;

Condiții Companii cu cifra de afaceri până la 5 milioane euro;

Companii cu minim un an financiar;

Finanțare schimburi

Tipuri de credit Garanția bancară;

Acreditivul documentar;

Finanțare programe EIF- programul COSME

Tipuri de credit Investiții;

Capital circulant/ cheltuieli curente;

Valoarea

creditului

Minim 25 000 RON;

Maxim 675 000 RON;

Moneda RON

Durata maximă 36 de luni (capital circulant);

120 de luni (investiții);

Garanții 50% din valoarea creditului reprezintă garanția COSME

Criterii de

eligibilitate

Companii cu cifra de afaceri de până la 5 mil. Euro;

Companii înregistrate, care operează în România;

Companii care au sub 250 de angajați;

Pagina 254 din 380

Companii care nu sunt în dificultate financiară (lichidare;

faliment; insolvență etc.);

Companii care nu activează în domenii restricționate (producția și

comercializarea de produse ilegale; arme și muniții; cazinouri;

pariuri; etc.) sau interzise de legislația în vigoare la nivel național,

european sau internațional;

Companii care nu înregistrează datorii restante la instituții

financiare;

Finanțare programe EIF- programul Inițiativa pentru IMM

Tipuri de credit Dezvoltare și inovare;

Valoarea creditului Maxim 1,5 mil. euro;

Moneda RON

Durata maximă 36 de luni (capital circulant);

120 de luni (investiții);

Garanții 60% din valoarea creditului reprezintă garanția oferită prin programul

Operațional Inițiativa pentru IMM

Criterii de

eligibilitate

Companii cu cifra de afaceri de până la 5 mil. Euro;

Companii înregistrate, care operează în România;

Companii care au sub 250 de angajați;

Companii care nu sunt în dificultate financiară (lichidare;

faliment; insolvență etc.);

Companii care nu activează în domenii restricționate (producția și

comercializarea de produse ilegale; arme și muniții; cazinouri;

pariuri; etc.) sau interzise de legislația în vigoare la nivel național,

european sau internațional;

Companii care nu activează în agricultură;

Companii care nu înregistrează datorii restante la instituții financiare;

Sursa: https://www.raiffeisen.ro/imm/produse-si-servicii/finantare/finantare-programe-

eif/initiativa-pentru-imm/, accesat 01.11.2018

9.3.21 UniCredit Bank



https://www.raiffeisen.ro/imm/produse-si-servicii/finantare/finantare-programe-eif/initiativa-pentru-imm/


Pagina 255 din 380

Cheltuieli curente;

Investiții;

Agricultură;

Fonduri europene.

Tabelul nr. 9.24 Programele speciale de finanțare propuse de UniCredit Bank

Cheltuieli curente

Tipuri de credit Linia de credit personalizată;

Linia de credit tip overdraft;

Credit cheltuieli generale cu rambursări;

Factoring;

Investiții

Tipuri de credit Achiziție echipamente/ mașini;

Achiziție imobil/ teren;

Amenajare; Construcție;

Leasing;

Agricultură

Tipuri de credit Finanțări culturi;

Finanțare stocuri;

Finanțare teren agricol;

Finanțare APIA;

Finanțare proiecte agricultură;

Alte finanțări;

Fonduri europene -PNDR

Tipuri de credit Credit punte;


Facilități pentru cheltuieli neeligibile, inclusiv TVA;Plata în

avans LG;

Fonduri europene- APIA

Tipuri de credit Credit punte;

Sursa:https://www.unicredit.ro/ro/imm/finantare/fonduri-europene.html?company

Type=1&sectors=1&program=type1&turnover=type1, accesat 01.11.2018

https://www.unicredit.ro/ro/imm/finantare/fonduri-europene.html?company%20Type=1&sectors=1&program=type1&turnover=type1


Pagina 256 din 380

9.4 Soluții alternative la finanțarea întreprinderilor

În cele mai multe cazuri, întreprinderile care doresc să acceseze un credit nu au acces

la informații transparente pe site-ul instituțiilor financiar-bancare. Mai mult, se poate observa

că banca impune firmelor condiții rentabilitate și lipsa datoriilor.

Pentru întreprinderile care nu se încadrează în condițiile de eligibilitate stipulate de

către bănci, propun înființarea unor rețele de antreprenori implicați, care pot lua forma

unor asociații.

9.4.1 Asociații teritoriale adresate antreprenorilor

După modelul francez (ADIE -Association pour le Droit à L’Initiative Économique-

Franța), propun înființarea de asociații în sprijinul unei categorii aparte a populației

(șomeri, persoane care trăiesc din ajutor social) în vederea orientării către antreprenoriat,

cu principalele misiuni (https://www.adie.org/decouvrir-ladie/nos-missions, accesat

29.11.2018):

Finanțarea viitorilor antreprenori, care nu au acces la credit bancar, prin acordarea de

micro- credite până la 10 000 euro cu o rată fixă a dobânzii de 7,58%, pe o

perioadă de maxim 36 de luni, pentru: investiții (vehicule, mașini), stocuri,

trezorerie, producție etc;

Finanțarea viitorilor antreprenori, care nu au acces la credit bancar, prin acordarea de

împrumuturi de onoare până la 4 000 euro fără dobândă pe o perioadă de maxim

60 de luni, pentru a completa finanțarea unui proiect;

Facilitarea accesului viitorilor antreprenori, care nu au acces la credit bancar, la prime

locale sau avans rambursabil, din partea Statului sau a colectivităților locale,

pentru proiecte de până la 20 000 euro;

Acompanierea viitorilor antreprenori înainte și după înființarea întreprinderilor, cu

sprijunul voluntarilor care se angajează să le fie alături în mod gratuit, pentru a se

asigura de perenitatea activității afacerilor nou- create. Acompanierea se poate realiza

prin organizarea de cursuri colective în domeniul gestiune, contabilitate, demersuri

administrative, marketing, legislație, fiscalitate etc;

De asemenea, 5% din valoarea creditului va fi redirecționată către un Cont de

contribuție solidară.

Finanțarea activității poate fi orientată către

(https://www.adieconnect.fr/financements/microcredit-professionnel, accesat 18.11.2018):

https://www.adie.org/decouvrir-ladie/nos-missions

https://www.adieconnect.fr/financements/microcredit-professionnel

Pagina 257 din 380

Vânzarea pe diverse piețe;

Servicii pentru persoane fizice și juridice;

Artizanat;

Construcții;

Comerț;

Vânzare online;

Transport;

HoReCa.

În contextul unei rate a șomajului importantă, aceste instrumente pot fi de un real ajutor

în domeniul incluziunii sociale și al dezvoltării economice.

9.4.2 Asociații teritoriale ale antreprenorilor

După modelul francez (France Active- Franța), se propune crearea unei rețele de

antreprenori implicați în gestionarea problemelor financiare și oferirea de credite, prin finanțare

solidară. (Tabelul nr. 9.25)

Tabelul nr. 9.25 Acțiuni în cadrul asociaților teritoriale ale antreprenorilor

Finalizarea unui proiect

Sfaturi Analiza proiectului cu accent pe modelul economic propus;

Finanțare solidară Participarea la finanțarea studiului de fezabilitate al proiectului;

Rețea Conectarea cu parteneri utili în cadrul sectorului de activitate

Înființarea propriei întreprinderi

Sfaturi Analiza proiectului cu privire la dimensiunile economice și

financiare, finanțarea adecvată și demararea unei relații de calitate

cu banca;

Finanțare solidară În complementaritate cu banca, asociația acordă împrumuturi și

garanții la împrumuturile bancare, odată cu limitarea riscului;

Asociația va investi în fonduri proprii pentru acompanierea

proiectelor sociale cu cea mai bună perspectivă de reușită;

Rețea Conectarea cu parteneri utili în cadrul sectorului de activitate;

Facilitarea relației cu instituțiile financiar- bancare;

Dezvoltarea propriei întreprinderi

Sfaturi Analiza proiectului, finanțarea adecvată, demararea sau

Pagina 258 din 380

redemararea unei relații de calitate cu banca;

Realizarea unui diagnostic și propunerea unui plan de

acompaniere pe toată durata proiectului;


garanții la împrumuturile bancare, odată cu limitarea riscului;

Rețea Conectarea cu parteneri utili în cadrul sectorului de activitate;

Mobilizarea de experți pentru a răspunde problemelor apărute;

Facilitarea relației cu instituțiile financiar- bancare;

Relansarea activității întreprinderii

Sfaturi Analiza planului de redresare a întreprinderii;

Construirea unui plan de finanțare coerent pentru realizarea

redresării;



Finanțare solidară În complementaritate cu banca, asociația acordă împrumuturi;

Rețea Ajutor în mobilizarea partenerilor financiari utili relansării și

menținerii relației cu banca;

Mobilizarea de experți pentru a răspunde problemelor de

restructurare;

Schimbarea activității întreprinderii

Sfaturi Analiza proiectului de creștere pentru favorizarea reușitei;



Construirea unui plan de finanțare coerent;


garanții la împrumuturile bancare;

Asociația va investi în fonduri proprii pentru acompanierea

proiectelor sociale cu cea mai bună perspectivă de reușită;

Rețea Ajutor în mobilizarea partenerilor utili relansării și a

antreprenorilor cu profil asemănător;

Mobilizarea de experți pentru a răspunde problemelor de creștere;

Sursa: https://www.franceactive.org/accelerer-votre-reussite/changer-dechelle/, accesat

15.11.2018

https://www.franceactive.org/accelerer-votre-reussite/changer-dechelle/

Pagina 259 din 380

9.5 Asigurarea finanțării

Asigurarea creditelor/ micro- creditelor comerciale reprezintă un instrument de

management al riscului, în ceea ce privește contractele comerciale.

9.5.1 Asigurarea creditelor comerciale

În activități precum vânzările de mărfuri sau prestările de servicii cu plata la termen, lipsa

protecției financiare a creditelor comerciale poate avea următoarele consecințe

(https://www2.allianztiriac.ro/asigurari-persoane-juridice/asigurare-garantii-credite-si-riscuri-

financiare, accesat 20.11.2018):

Pierderea profitului;

Criza de lichidități;

Blocaje financiare;

Regresul afacerii;

Falimentul companiei;

Imposibilitatea achitării creditelor în curs.

Asigurarea creditelor comerciale are următoarele beneficii (https://www2.allianztiriac.ro/

asigurari-persoane-juridice/asigurare-garantii-credite-si-riscuri-financiare, accesat 23.11.2018):

Recuperarea a 75- 90% din creanțele comerciale/ veniturile operaționale;

Creșterea gradului de acces la creditele bancare (credite de trezorerie);

Creșterea gradului de acces la creditele comerciale;

Restructurarea portofoliului de clienți, prin eliminarea clienților rău-platnici și

valorizarea clienților strategici;

Propunem obligativitatea unei asigurări în cazul obținerii unei finanțări de către IMM-uri,

ceea ce ar reprezenta o măsură de siguranță menită să ajute companiile care ajung în situații

financiare mai dificile.

9.5.2 Asigurarea micro-creditelor

ADIE (Association pour le Droit à L’Initiative Économique) Franța dezvoltă și propune soluții

de asigurare profesională adresate clienților săi beneficiari de micro-finanțare. (Tabelul nr. 9.25)

După modelul francez, propun asigurarea micro-creditelor întreprinderilor finanțate,

pentru dezvoltarea activității în deplină siguranță, cu acoperirea următoarelor tipuri de riscuri

(https://www.adie.org/nos-actions/nos-services-aux-micro-entrepreneurs, accesat 13.11.2018):

Responsabilitate civilă profesională;

Clădiri, stocuri, echipamente;

Protecție financiară în cazul încetării activității;

https://www2.allianztiriac.ro/asigurari-persoane-juridice/asigurare-garantii-credite-si-riscuri-financiare


https://www2.allianztiriac.ro/%20asigurari-persoane-juridice/asigurare-garantii-credite-si-riscuri-financiare

https://www2.allianztiriac.ro/%20asigurari-persoane-juridice/asigurare-garantii-credite-si-riscuri-financiare

https://www.adie.org/nos-actions/nos-services-aux-micro-entrepreneurs

Pagina 260 din 380

Tabelul nr. 9.25 Condiții pentru asigurarea profesională

Responsabilitate civilă profesională Târguri și Expoziții

Garanție pentru pierderile cauzate de

terți în cadrul activității întreprinderii

la târguri și expoziții


Apărare;

Responsabilitate Civilă Profesională

Garanție pentru pierderile cauzate de

terți în cadrul activității întreprinderii,

fără existența unui local comercial


Apărare;

Multi-risc profesional fără local comercial

Protejarea activității și a bunurilor

profesionale din cadrul domiciliului

sau al vehiculului


Apărare;

Incendiu;

Explozie;

Scurgeri de apă;

Pană electrică;

Furt;

Încetarea activității;

Protecție financiară;

Pierdere din exploatare;

Multi-risc profesional cu local comercial

Protejarea completă a activității, a

bunurilor profesionale și a localului

comercial


Apărare;

Incendiu;

Explozie;

Scurgeri de apă;

Pană electrică;

Furt;

Căderi de gheață;

Încetarea activității;

Protecție financiară;

Pierdere din exploatare;

Sursa: https://www.adieconnect.fr/financements/micro-assurance, accesat 22.11.2018

https://www.adieconnect.fr/financements/micro-assurance

Pagina 261 din 380

CAPITOLUL 10 CADRUL DE REGLEMENTARE A

INSTITUȚIEI MEDIATORULUI DE CREDITE

Chiar dacă specialiștii sunt de părere că efectele crizei economice s-au atenuat în ultima

perioadă, IMM-urile încă se confruntă cu o serie de provocări juridice, financiare și de

reglementare, în special în anumite state. Ca urmare, la nivelul UE au fost propuse și, ulterior

aplicate, măsuri menite să sprijine IMM-urile care se confruntă cu dificultăți, precum o serie de

reforme pentru insolvență, supraveghere bancară consolidată și chiar sprijin financiar. Între cele

mai presante probleme reclamate de IMM-urile europene se numără cele legate de finanțare –

obținerea finanțării, care pare să se fi diminuat ca urmare a faptului că guvernele s-au concentrat

pe consolidarea mediilor de creditare, dar și rambursarea datoriilor, care încă reprezintă un

aspect cheie în economia europeană.

Imposibilitatea plătirii creditelor restante de către IMM-uri poate pune sub semnul

întrebării însăși stabilitatea financiară, deoarece acestea reprezintă un „segment important și slab

al sectorului corporativ nefinanciar” (FMI, 2015). Comparativ cu marile companii, IMM-urile

sunt mai vulnerabile la modificările contextului economic general, dar, în aceeași măsură,

slăbiciunea acestui sector, care are mare prelevanță în cele mai multe state europene, poate

determina scăderea rentabilității instituțiilor financiare. Astfel, reducerea ponderii creditelor

neperformante și creșterea capacității de rambursare a datoriilor de către IMM-uri, reprezintă un

deziderat comun atât pentru companii, cât și pentru instituțiile financiare, consolidându-se în

acest fel climatul investițional și încurajându-se creșterea economică pe baze solide.

În acest context, anumite state au implementat programe de mediere special adresate

întreprinderilor, în cele mai multe cazuri de tip IMM, ca parte a politicilor menite să consolideze

economiile naționale. Instituția Mediatorului de Credite, indiferent de nomenclatură, care diferă

de la stat la stat, are ca scop facilitatea dialogului și găsirea celor mai adecvate soluții pentru

problemele financiare ale unei companii în relația cu o instituție financiară. În pofida multor

elemente comune la nivel european în ceea ce privește abordarea juridică, financiară și de

reglementare, fiecare stat are o serie de particularități și, astfel, medierea creditelor pentru

companii trebuie să se plieze pe nevoile, caracteristicile, obiectivele economice și sociale ale

fiecărui stat, astfel încât IMM-urile să continue să joace un rol important în investiții, inovare și

ocuparea forței de muncă.

Pagina 262 din 380

Plecând de la experiențele statelor unde a funcționat sau încă funcționează o instituție

dedicată medierii creditelor pentru companii, se poate trasa o serie de direcții generale pentru

implementarea unei astfel de instituții la nivel național. Bineînțeles, dacă sunt luate în calcul

toate aspectele legate de funcționarea unei astfel de instituții, cel mai bun exemplu de bune

practici este oferit de Franța prin Médiation du crédit aux entreprises.

În toate statele unde a fost implementată o schemă de mediere, există un cadru general

care reglementează activitatea instituțiilor în cauză: în Franța, Mediatorul de Credite pentru

Afaceri funcționează în baza unui Acord de plasare semnat între Stat, Mediatorul de Credite,

Banca Franței, Federația Bancară Franceză și Asociația Franceză a Societăților și a unei

Convenții de asigurare-credit stabilită între Stat, Mediatorul de Credite și principalii asiguratori

de credite (https://www.economie.gouv.fr/mediateurcredit/mediation-credit), în Irlanda în baza

Instrumentul Statutar S.I. No. 127 of 2010 (modificat în 2011 și 2013), Guidelines issued under


Practices and Procedures and Relating to the Review of Decisions of Participating Institutions to

Refuse Credit Facilities (http://www.irishstatutebook.ie/eli/2010/si/127/made/en/pdf), în

Portugalia în baza Decretului-lege 144/2009

(https://dre.pt/application/dir/pdf1sdip/2009/06/11500/0369603698.pdf).

Așadar, este nevoie în primul rând de un cadru de reglementare în baza căruia să

funcționeze o astfel de instituție, în documentul respectiv urmând să se specifice clar

următoarele aspecte:

Misiunea;

Obiectivele generale sau specifice / competențele instituției;

Modul de organizare a instituției;

Criteriile de eligibilitate pentru companii;

Etapele procesului de mediere;

Obligațiile părților implicate în procesul de mediere.

10.1 Misiunea Instituției Mediatorului de Credite

Misiunea Instituției este de a facilita un dialog constructiv între companii, pe de o parte,

și instituțiile financiare, pe de altă parte pentru a se ajunge la un consens, cu respectarea cadrului

legal în vigoare, și fără dezavantajarea vreuneia dintre părțile implicate.

Instituția are astfel doar rol de intermediere și remediere a unor potențiale relații

tensionate între cele două părți, instituțiile financiare având libertate deplină de decizie cu privire


http://www.irishstatutebook.ie/eli/2010/si/127/made/en/pdf

https://dre.pt/application/dir/pdf1sdip/2009/06/11500/0369603698.pdf

Pagina 263 din 380

la problemele sesizate de companii. Scopul înființării unei Instituții a Mediatorului de Credite

este în principal de a a promova drepturile, garanțiile și interesele legitime ale companiilor

implicate în relațiile de credit și de a le ajuta să treacă peste dificultățile financiare și, eventual,

să evite insolvența – falimentul prin planuri viabile de restructurare a datoriilor financiare.

Instituția Mediatorului de Credite trebuie privită de ambele părți ca o entitate calificată,

independentă și imparțială. Mediatorul dirijează acest dialog, ca parte neutră, fără a lua decizii

sau a emite judecăți, asigurându-se că ambele părți își exprimă punctele de vedere susținute de

argumente solide, accentuează obiectivele comune și facilitează definirea problemelor și

discutarea tuturor opțiunilor și posibilelor programe de asistență.

Pe lângă misiunea principală, Instituția Mediatorului de credite, poate acționa și în alte

direcții, în funcție de necesități, așa cum sugerează și Consiliul Naţional al Întreprinderilor

Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR). Între măsurile solicitate de CNIPMMR în

2015 pentru creşterea accesului şi diversificarea surselor de finanţare, ca şi condiţii esenţiale

pentru relansarea economiei şi a sectorului IMM-urilor, această organizație solicită pe de o parte

înființarea unei bănci dedicată IMM-urilor și instituirea mediatorului de credite pentru IMM-uri,

a cărui misiune, pe lângă creșterea creditării, este de a oferi soluţii întreprinderilor pentru a

obţine finanţări de la bănci, dar şi sesizarea Guvernului în cazul apariţiei unor probleme

nerezolvate majore (http://cnipmmr.ro/2015/06/18/12-masuri-pentru-cresterea-accesului-imm-

urilor-la-finantare/). Astfel, această instituție poate fi utilizată și pentru monitorizarea accesului

la finanțare, constatările făcute în cadrul rapoartelor de activitate putând să fie folosite pentru

îmbunătățirea politicilor guvernamentale cu privire la sectorul IMM.

10.2 Obiectivele Instituției Mediatorului de Credite

Orice instituție trebuie să funcționeze în baza unor obiective pe care și le asumă, în

concordanță cu misiunea pe care respectiva instituție o are. În funcție de scopul urmărit,

obiectivele sunt generale și specifice, efectele vizate fiind resimțite pe termen scurt, mediu sau

lung.

10.2.1 Obiectivul general

Obiectivul general al programului de mediere a creditelor este de a facilita finanțarea

companiilor, în particular a celor de tip IMM. Astfel spus, această instituție poate oferi garanția

că o întreprindere cu un plan de afaceri viabil beneficiază de propuneri viabile de finanțare a

afacerii.

http://cnipmmr.ro/2015/06/18/12-masuri-pentru-cresterea-accesului-imm-urilor-la-finantare/


Pagina 264 din 380

10.2.2 Obiectivele specifice

Ca obiective specifice, pot fi menționate:

Să faciliteze comunicarea între întreprinderile care se confruntă cu probleme financiare și

instituțiile financiare care se bazează pe reducerea decalajului de informații dintre cele

două părți implicate;

Să restabilească un dialog care a încetat brusc între părțile implicate;

Să faciliteze schimbului de informații între potențialii creditori și debitori;

Să consilieze întreprinzătorii cu privire la posibilitățile alternative de finanțare;

Să ajute antreprenorii să găsească cele mai bune soluții și să aleagă alternative de finanțare

viabile pentru companie, pentru a-și depăși dificultățile;

Să ajute instituțiile financiare să își îmbunătățească capacitatea de evaluare a riscului

pentru companiile de tip IMM;

Să promoveze utilizarea medierii ca instrument eficient de soluționare a unor potențiale

litigiilor.

De asemenea, atribuțiile instituției pot fi extinse, în baza unor consultări în care să fie

implicate toate părțile interesate – guvern, bănci, reprezentanți ai sectorului IMM. De exemplu,

Instituția poate solicita băncilor o justificare a refuzului acordării unui împrumut / re-eșalonării

datoriilor / acceptării unor garanții etc., conform modelului existent în Marea Britanie

(https://www.betterbusinessfinance.co.uk/appeal). În Irlanda, companiile se pot adresa Biroului

de evaluare a creditelor / Credit Review Office (CRO) dacă instituția bancară nu răspunde în

termenul legal solicitării clientului (www.creditreview.ie), putându-se prelua și acest aspect.

Pentru realizarea acestor obiective este necesar ca mediatorul să cunoască foarte bine

realitățile economice caracteristice României, să fie la curent cu ofertele de finanțare ale tuturor

instituțiilor de finanțare și să cunoască programele de finanțare facilitate de stat pe baza

fondurilor europene sau a fondurilor proprii.

Pe lângă aceste obiective specifice, care vizează strict relațiile dintre companii și instituții

financiare, plecând de la exemplele oferite de alte state europene și nu numai, rolul mediatorului

și, implicit obiectivele asumate, se pot diversifica. De exemplu, instituția poate fi abilitată de

autoritățile competente să monitorizeze piețele de credit, așa cum se întâmplă în Irlanda. În acest

sens, mediatorul de credite ca instituție trebuie să întreprindă o serie de activități suplimentare:

Să emită rapoarte periodice (trimestriale) cu privire la problemele sesizate în sistemul de

finanțare a companiilor și tendințele emergente pe piața creditului pentru IMM-uri


http://www.creditreview.ie/

Pagina 265 din 380

(colaborare cu Banca Națională a României – BNR pentru a contribui la respectarea

normelor legale și contractuale privind activitatea de creditare);

Să participe periodic la întâlniri cu reprezentații instituțiilor financiare pentru a discuta

performanțele lor în ceea ce privește cuantumul împrumuturilor și opiniile lor asupra altor

aspecte care pot afecta împrumuturile acordate IMM-urilor.

Cu toate acestea, în debutul activității sale se recomandă ca instituția să se limiteze doar

la facilitarea relațiilor dintre companii și instituțiile financiare, urmând ca în cazul în care se

dovedește a fi un proiect de succes să se analizeze oportunitatea extinderii atribuțiilor sale.

În cazul în care se consideră oportună înființarea unei instituții de mediere, aceasta

trebuie să îți propună o serie de obiective specifice legate de promovarea activității sale în

rândul companiilor. Astfel, pentru asigurarea vizibilității:

Crearea unui website, care să includă toate informațiile relevante legate de activitatea

desfășurată de instituție;

Crearea unei linii telefonice unice unde pot fi solicitate lămuriri legate de aspectele

tehnice ale procesului de mediere;

Crearea unor broșuri cu informații relevante despre instituție și distribuirea acestor prin

intermediul a diferite canale – bănci, camere de comerț, Agenția Națională de

Administrare Fiscală (ANAF) etc.;

Accesarea rețelelor de socializare pentru promovarea instituției, cu adresabilitate pentru

tinerii întreprinzători care folosesc mai frecvent aceste rețele pentru informare;

Prezență activă în mass-media pentru a face accesibile informații despre instituție tuturor

categoriilor de întreprinzători.

10.3 Desfășurarea procesului de mediere a creditelor

10.3.1 Principiile generale ale procesului de mediere

Procesul de mediere trebuie să respecte o serie de principii generale, care vizează ambele

părți implicate – companiile și instituțiile financiare, mediatorul având ca atribuție să se asigure

că aceste principii sunt respectate, astfel încât procesul de mediere să poată avea succes.

Respectarea acestor principii va constitui baza necesară unei colaborări pe termen lung între cele

două părți, după încheierea procesului de mediere.

Disponibilitatea pentru dialog

Medierea este voluntară. Astfel, este necesar ca atât companiile, cât și instituțiile

financiare să fie dispuse să poarte un dialog deschis, acesta fiind o componentă esențială pentru

Pagina 266 din 380

dezvoltarea unei relații de colaborare durabile. Compania trebuie să ofere orice informație

suplimentară solicitată de instituția financiară dacă aceasta contribuie la crearea unei imagini de

ansamblu asupra situației sale ani și facilitează dialogul. Instituția financiară trebuie să precizeze

clar informațiile de care are nevoie, să puncteze concret deficiențele constatate, astfel încât

compania să poată răspunde tuturor solicitărilor și, de comun acord să se aleagă varianta optimă

de finanțare care să răspundă adecvat nevoilor sale. Disponibilitatea pentru dialog trebuie să se

manifeste însă și în afara cadrului de mediere, reprezentând baza oricărei relații de colaborare.

Transparență

Transparența este elementul cheie pentru construirea unor relații durabile și reciproc

avantajoase. Și în procesul de mediere este necesar ca ambele părți să considere transparența

drept principiu cheie care garantează lipsa unor condiții ascunse, dar și „disponibilitatea

informațiilor complete necesare colaborării, cooperării și luării deciziilor colective”

(http://www.businessdictionary.com/definition/transparency.html). Transparența devine astfel un

principiu de bază al dezvoltării relațiilor de afaceri. În acest sens, este nevoie ca instituția

financiară să practice condiții transparente de finanțare și să comunice întotdeauna aceste

informații companiilor, iar companiile să comunice instituției financiare orice modificare

survenită pe parcursul relației de colaborare, astfel încât să fie preîntâmpinate potențialele relații

tensionate în relația de creditare. Creditarea trebuie privită drept o componentă importantă atât

pentru activitatea sectorului bancar, cât și pentru activitatea companiilor.

Confidențialitate

Procedurile de mediere și rezultatele procesului de mediere sunt confidențiale, părțile

implicate manifestând discreție în ceea ce privește utilizarea informațiilor vehiculate pe parcursul

derulării procesului de mediere.

Integritate

Integritatea este o valoare esențială pentru mediator. Mediatorul trebuie să respecte codul

profesional de etică și normele și valorile sociale și etice generale, chiar și sub presiune externă.

Eliminarea oricărei forme de discriminare

În procesul de mediere nu există discriminări bazate pe naționalitate, origine etnică,

religie, apartenență la o anumită categorie socială, orientare sexuală, vârstă etc., în conformitate

cu prevederile Legii nr. 324/2006 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.

137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare. Mediatorul trebuie

să acționeze în concordanță cu legislația în vigoare și cu respectarea unui cod de etică și

deontologie profesională (în prezent există un Cod de etică al mediatorilor din Romania, care

http://www.businessdictionary.com/definition/transparency.html

Pagina 267 din 380

poate fi aplicat și în cazul medierii creditelor - http://legal-help.ro/codul-de-etica-al-mediatorilor-

din-romania/).

10.3.2 Etapele procesului de mediere

Pentru a fi eficient, procesul de mediere trebuie să se desfășoare într-un mod cât mai

simplist posibil, pentru a reduce timpii de răspuns și de găsire a unei soluții adecvate și

avantajoase ambelor părți implicate. Astfel, plecând de la modelele de la nivel european (Franța,

Irlanda, Marea Britanie), se recomandă ca procesul de mediere să se desfășoare în patru etape, la

care se adaugă o primă etapă ce constituie premisa declanșării acestuia și anume apariția unei

probleme în relația dintre debitor – companie și creditor – instituția financiară.

Compania poate solicita implicarea mediatorului de credite în unul dintre următoarele

cazuri:


Refuzul de reeșalonare / refinanțare / rescadențare a unei credit;


Refuzul unei garanții (conform modelului francez -

https://www.economie.gouv.fr/mediateurcredit);

Compania a fost finanțată, dar nu la nivelul solicitat.

În cazul în care instituția mediatorului de credite va fi eficientă, dacă se va consideră

oportun, se pot adăuga și alte situații reclamate din cadrul relației de credit – comisioane

nejustificate, modificarea clauzelor convenţiei fără consultarea şi acordul părţilor contractante şi

neconsemnarea prin act adiţional semnat de ambele părţi, mărirea nejustificată a dobânzilor

,,fixe” pe perioada derulării întregului contract, dobânzi calculate greşit, necomunicarea

majorării ratei dobânzii, erori legate de procesarea tranzacţiilor prin intermediul cardurilor,

prelucrarea cu întârziere a ordinelor de plată care aduc prejudicii clienţilor etc.

Pentru a se evita depunerea unor dosare nefondate pentru analiză de către mediatorul de

credite, se recomandă ca orice companie să se adreseze mai întâi băncii, dacă aceasta are un

serviciu competent dedicat gestionării sesizărilor, așa cum se practică de exemplu în Irlanda,

unde această etapă este obligatorie.

Și în România, băncile au reglementări în acest sens. De exemplu Banca Comercială

Română (BCR) se obligă să răspundă în scris sesizărilor în termen de 30 zile (15 zile în plus față

de cele 30 de zile pentru sesizările care necesită o analiză mai detaliată)

http://legal-help.ro/codul-de-etica-al-mediatorilor-din-romania/



Pagina 268 din 380

(https://www.bcr.ro/content/dam/ro/bcr/www_bcr_ro/Contact/Documente/PRECIZĂRI_PRIVIN

D_PROCESUL_DE_ADMINISTRARE_A_RECLAMAŢIILOR.pdf).

Banca Raiffeisen are de asemenea o procedură similară, cu depunerea sesizărilor din

partea companiilor on-line (https://www.raiffeisen.ro/imm/in-sprijinul-tau/opinia-ta-conteaza/),

în timp ce Banca Transilvania (BT) respectă dispoziţiile Băncii Italiei și specifică faptul că orice

client nemulțumit se poate adresa Arbitrajului Bancar şi Financiar (ABF) și înainte de a se adresa

Autorităţii Judiciare, Banca sau Partea Finanțată are obligația de a efectua procedura de mediere,

în condițiile prevăzute de articolul 5 din Decretul lege nr. 28 din 4 martie 2010

(https://www.bancatransilvania.ro/it/files/transparenta/Oferta_prin_mijloace_la_distanta_ro.pdf).

Casa de Economii și Consemnațiuni (CEC Bank) are un ghid al petițiilor unde sunt

specificate multiple posibilități de transmitere a nemulțumirilor: completarea formularului de

contact de pe site (https://www.cec.ro/contact), în scris, prin adresă depusă/transmisă prin poștă

sau depusă la Registratura Centralei CEC BANK S.A., prin intermediul mesageriei securizate

din Serviciul de Internet Banking CEConline, prin apel telefonic – Serviciul Call Center: +40-

(0)21-202.50.50; Telverde: 0 800 800 848, prin fax: +40-(0)21-312.54.25, prin completarea

Formularului sesizări/reclamații disponibil în unitățile teritoriale ale Băncii

(https://www.cec.ro/sites/default/files/files/ghid_petitii.pdf).

Banca Română pentru Dezvoltare (BRD) are de ademenea menționate pe site

posibilitățile de depunere a sesizărilor: telefonic +4 021 302 6163 (apelabil din orice rețea) sau

TelVerde 0800 802 208 (apelabil doar în rețeaua fixă Telekom România), prin e-mail la adresa

[email protected], formular disponibil pe site, în secțiunea Contact, alegând opțiunea « Fac

o reclamație », în orice agenție / sucursală a BRD-Groupe Société Générale, prin poștă la sediul

central (https://www.brd.ro/_files/pdf/Petitii1.pdf).

Etapele procesului de mediere sunt (Fig. nr. 10.1):

Etapa 1: Completarea și înregistrarea dosarului. Cea mai eficientă modalitate de

depunere a dosarul, atât din punct de vedere al costurilor, cât și a timpului, este cea on-line. Cu

toate acestea, pentru a da șanse egale tuturor companiilor, inclusiv a celor care funcționează în

mediul rural și care poate nu au acces la internet, se recomandă să se faciliteze și transmiterea

dosarului în format fizic, cu mențiunea că în cazul în care cererea de mediere este acceptată, pot

exista întârzieri în termenele prevăzute pentru fiecare etapă. Indiferent de modalitatea de

transmitere a dosarului, acesta primește un număr de înregistrare la secretariatul instituției, care

este comunicat petentului prin e-mail sau telefonic dacă e-mailul nu este disponibil.

https://www.bcr.ro/content/dam/ro/bcr/www_bcr_ro/Contact/Documente/PRECIZĂRI_PRIVIND_PROCESUL_DE_ADMINISTRARE_A_RECLAMAŢIILOR.pdf

https://www.bcr.ro/content/dam/ro/bcr/www_bcr_ro/Contact/Documente/PRECIZĂRI_PRIVIND_PROCESUL_DE_ADMINISTRARE_A_RECLAMAŢIILOR.pdf

https://www.raiffeisen.ro/imm/in-sprijinul-tau/opinia-ta-conteaza/

https://www.bancatransilvania.ro/it/files/transparenta/Oferta_prin_mijloace_la_distanta_ro.pdf

https://www.cec.ro/contact

https://www.cec.ro/sites/default/files/files/ghid_petitii.pdf

mailto:[email protected]

https://www.brd.ro/_files/pdf/Petitii1.pdf

Pagina 269 din 380

Etapa 2: Analiza dosarului. În această etapă, mediatorul studiază documentele depuse

de reprezentantul companiei pentru a verifica dacă aceasta este eligibilă și petiția înaintată este

întemeiată. În cazul în care, solicitarea nu este admisibilă, mediatorul are obligația de a contacta

reprezentantul companiei pentru a-i comunica decizia. Cea mai simplă modalitate de comunicare

este transmiterea unei notificări scrise prin e-mail, iar în cazul în care nu există o astfel de

posibilitate, documentul se poate transmite prin poștă.

Dacă sesizarea depusă este de competența mediatorului de credite, aceasta are de

asemenea obligația de a informa reprezentantul companiei cu privire la începerea procedurii de

mediere. Acesta face o evaluare a problemelor financiare ale firmei și poate oferi informații

privind posibilitățile alternative de finanțare, dacă acestea sunt considerate mai adecvate

profilului companiei (în mod similar s-a procedat în Germania).

Atunci când face analiza dosarului, mediatorul de credite ia în considerare legislația

relevantă, codurile de conduită, codurile cele mai bune practici, practicile de piață, codurile

deontologice aplicabile sectorului în cauză, condițiile generale, condițiile contractului și orice alt

factor relevant pentru soluționarea litigiului. În cazul în care mediatorul consideră că este nevoie

de informații adiționale, utile pentru lămurirea cauzei, acestea sunt solicitate companiei tot în

cadrul acestei etape. De asemenea, dacă se creează cadrul adecvat, mediatorul poate apela și la

expertiza locală sau sectorială a unor părți terțe. Termenul pentru desfășurarea acestei etape

depinde de mai mulți factori, dar în primul rând de numărul de mediatori.

Pentru a preveni potențiale blocaje, se recomandă un interval variabil în funcție de

modalitatea de soluționare a cauzei: 1 zi lucrătoare dacă se constată că solicitarea nu este de

competența instituției, între 5 și 10 zile lucrătoare dacă solicitarea de mediere este admisă și sunt

solicitate și documente suplimentare.

Etapa 3: Revizuirea sesizării companiei de către bancă. Mediatorul contactează

instituția financiară și o informează cu privire la începerea procedurii de mediere solicitând

confirmarea sau revizuirea deciziei anterioare în termen de 10 zile lucrătoare printr-o notificare

scrisă. În cazul în care dificultățile persistă, mediatorul facilitează o întâlnire cu părțile implicate

pentru a încerca să rezolve blocajele apărute, în termen de maxim 5 zile lucrătoare de la primirea

răspunsului din partea instituției financiare. Înainte de întâlnirea respectivă, mediatorul poate

solicita instituției financiare o serie de informații și clarificări suplimentare care să îl ajute în

procesul de mediere. Pe parcursul întâlnirii, mediatorul își poate exprima opinia cu argumente

concrete bazate pe studiul documentelor puse la dispoziție de părțile implicate. Astfel spus, în

Pagina 270 din 380

cazul problemelor de natură financiară, se recomandă medierea evaluativă, nu cea facilitativă

(unde mediatorul nu își exprimă nicio opinie).

Fig. nr. 10.1 Desfășurarea procesului de mediere

Etapa 4: Finalizarea acțiunii. Dacă instituția financiară își revizuiește poziția

anterioară, notifică mediatorul și petentul pentru încheierea cauzei. În cazul în care părțile

implicate nu ajung pe cont propriu la o soluție amiabilă, mediatorul poate propune propria

soluție, scopul fiind rezolvarea dificultăților financiare și evitarea insolvenței. Părțile pot accepta

Pagina 271 din 380

sau refuza, soluția propusă neavând un caracter de obligativitate. Dacă instituția financiară nu

acceptă nicio soluție, mediatorul informează reprezentantul companiei cu privire la „căile de atac

administrative, respectiv judiciare la care poate recurge pentru soluţionarea litigiului”, așa cum

este deja menționat în ordonanța de guvern nr. 38 / 2015, articolul 13, alineatul 2

(http://www.anpc.gov.ro/galerie/file/ordonanta_38_2015.pdf). Medierea se încheie cu un proces

verbal în care mediatorul menționează rezultatul procesului de mediere (acord de mediere sau

mediere eșuată).

Pentru a se respecta principiile generale ale procesului de mediere trebuie ținut cont de

faptul că medierea este voluntară și nu trebuie să aibă un caracter de obligativitate. Dacă pe

parcursul procesului de mediere una dintre părți consideră că interesele îi sunt lezate, se poate

retrage, dar are obligația de a notifica în scris instituția de mediere a creditelor. Rolul

mediatorului este însă de a arăta părților că este în interesul și beneficiul ambelor să găsească o

soluție. De asemenea, medierea nu poate fi accesată în cazul plângerilor pentru care există deja o

hotărâre judecătorească în favoarea uneia sau a alteia dintre părți.

Astfel, procesul de mediere poate dura între 20 și 25 de zile lucrătoare, din acest punct de

vedere fiind extrem de eficient.

Instituția are obligația de a păstra documentele depuse, numai în copie, într-o arhivă, în

format fizic pentru o perioadă de 5 ani și în format electronic pentru o perioadă de 10 ani.

10.3.3 Conținutul dosarului depus de companie

Informațiile solicitate sunt extrem de importante deoarece, pe de o parte, dosarul trebuie

să fie simplu de completat, pe de alta, mediatorul trebuie să dispună de suficiente documentele

relevante care să îl ajute să găsească cea mai bună soluție. Astfel, se recomandă ca dosarul să fie

organizat în cinci secțiuni distincte, completarea acestuia făcându-se succesiv: date personale,

date despre companie, situația financiară a companiei, detalii legate de instituția financiară cu

care compania colaborează și descrierea dificultăților întâmpinate (Fig. nr. 10.2).

1. Datele personale redau toate informațiile relevante despre persoana care depune

dosarul de mediere:

Numele complet al reprezentantului companiei;

Data și locul nașterii;

Funcția deținută în cadrul companiei;

Date de contact: adresă, telefon, fax, e-mail;

Acord de utilizare a datelor cu caracter personal.

http://www.anpc.gov.ro/galerie/file/ordonanta_38_2015.pdf

Pagina 272 din 380

2. Datele companiei redau toate informațiile relevante despre companie din care rezultă

parțial dacă aceasta este sau nu eligibilă pentru procesul de mediere:

Denumirea companiei;

Adresa sediului social;

Codul unic de înregistrare;

Categoria de companie (microîntreprindere, IMM, întreprindere mare);

Sectorul de activitate în care acționează compania (codul CAEN);

Forma juridică de organizare a activității economice;

Datele de contact: adresă, telefon, fax, e-mail.

Fig. nr. 10.2 Conținutul dosarului de mediere

3. Situația financiară a companiei este o secțiune care conține informații detaliate

despre activitatea financiară a companiei:

Activitatea companiei în ultimii 3 ani:

Numărul mediu anual de salariaţi;

Bilanțul contabil al companiei;

Cifra de afaceri anuală netă (mii lei/mii euro).

Planul financiar al companiei;

Planul de afaceri (pentru start-upuri).

Pagina 273 din 380

4. Instituția financiară cu care colaborează furnizează date exacte despre creditor sau

potențialul creditor:

Numele instituției financiare și filiala / agenția căreia s-a adresat compania;

Datele de contact ale instituției financiare;

Numele persoanei care s-a ocupat de dosarul companiei.

5. Dificultățile financiare întâmpinate de companie permite încadrarea exactă a

problemei sesizate.


Refuzul de reeșalonare / refinanțare / rescadențare a unei credit;


Refuzul unei garanții;

Documente suplimentare (se pot transmite notificările / explicațiile date de instituția

financiară, adică orice documente care vine în sprijinul cauzei).

În această secțiune poate fi introdusă și o rubrică specială, conform practicii din Marea

Britanie, unde clientul să redea explicit motivele pentru care consideră că instituția financiară a

refuzat solicitarea sa sau i-a dat curs, dar nu în cuantumul solicitat:

Instituția financiară nu a luat în considerare toate informațiile relevante prezentate în

planul financiar / planul de afaceri înaintat de companie;

Instituția financiară nu a înțeles solicitările companiei;

Condițiile propuse de instituția financiară pentru acordarea împrumutului nu sunt

rezonabile;

Decizia de refuzare a împrumutului nu a fost explicată în mod adecvat;

Alte motive.

10.4 Criterii de eligibilitate a companiilor

Plecând de la modelele existente la nivel european, s-au constat diferențe în ceea ce

privește criteriile de eligibilitate, în funcție de contextul economic al fiecărui stat.

Astfel, se pot lua în calcul criterii precum tipul de companie – programul poate viza

întregul sector de afaceri, fără o limită de dimensiune specifică pentru societatea eligibilă,

inclusiv pentru întreprinderi meșteșugărești sau profesioniști (Belgia, Franța și Germania) sau să

se limiteze la IMM-uri (Irlanda și Spania) (Cusmano, 2013). Condiția de bază este ca petentul, în

cazul acesta compania, să se confrunte cu dificultăți de finanțare pe care să nu le poată rezolva

prin comunicare directă cu instituția financiară.

Pagina 274 din 380

Un alt criteriu utilizat este cel al cifrei de afaceri, așa cum este în Marea Britanie, unde

Procesul de apel se adresează tuturor categoriilor de companii a căror cifră de afaceri este mai

mică de 25 milioane lire sterline (https://www.betterbusinessfinance.co.uk/appeal).

De asemenea, au fost impuse în anumite state și limite minime și maxime pentru sumele

solicitate. De exemplu în Irlanda, valoarea minimă este de 1.000 euro, iar cea maximă de 3

milioane euro (Instrumentul Statutar / Statuary Instrument S.I. No. 374/2013), iar în Germania,

pe durata funcționării instituției, a fost impusă limita minimă de 15.000 euro (Cusmano, 2013).

În cazul României, se recomandă următoarele criterii:

Tipul de companie: Conform Legii 31/1990. Legea societăților comerciale, republicată,

cu modificările şi completările ulterioare, acestea sunt împărțite în: a) societate în nume colectiv;

b) societate în comandită simplă; c) societate pe acţiuni; d) societate în comandită pe acţiuni şi e)

societate cu răspundere limitată.

Medierea creditelor trebuie să se adreseze oricărui tip de companie, indiferent de

dimensiune, vârstă, formă de organizare juridică sau de sectorul de activitate (industrie,

construcții, servicii, comerț, agricultură etc.), cu mențiunea că acestea trebuie să fie înregistrate

la Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC). În România oricum 99,7%, adică 498.729

de companii din totalul de 500.431 de companii sunt încadrate în sectorul IMM, cu predominarea

netă a microîntreprinderilor (88,7% din IMM-uri) (INS, 2018).

Sumele solicitate. Pentru a se evita analiza unor dosare suplimentare, este recomandată

impunerea unei sume minime în funcție de care companiile să se poată adresa instituției

mediatorului de credite, fără stabilirea unui prag maximal. Astfel, se propune suma de 10.000 lei

ca și criteriu de eligibilitate pentru accesarea serviciului de mediere.

10.5 Obligațiile părților implicate în procesul de mediere

Obligațiile părților implicate în procesul de mediere rezultă din principiile de bază ale

medierii și sunt încadrate în trei categorii.

Obligații specifice tuturor părților, inclusiv mediatorului:

Confidențialitate: procedurile sunt confidențiale atât între părți, cât și între părți și

mediator.

Obligații specifice părților – creditor și debitor:

Părțile trebuie să participe voluntar la procesul de mediere;

Părțile trebuie să transmită mediatorului documentele solicitate de acesta pentru

clarificarea cauzei;


Pagina 275 din 380

Părțile trebuie să informeze mediatorul dacă apar modificări pe parcursul desfășurării

procesului de mediere, chiar și în cazul rezolvării cauzei înaintate instituției, astfel încât

să poată fi încheiat dosarul cauzei;

Părțile trebuie să fie de acord cu prelucrarea datelor cu caracter personal.

Obligații specifice mediatorului:

Înainte de începerea procesului de mediere, mediatorul trebuie să se asigure că nu

există nici un conflict de interese real sau potențial. Dacă, în urma analizei, mediatorul

consideră că există un astfel de conflict, nu acceptă analiza cauzei;

Dacă pe parcursul procesului de mediere apare totuși un conflict de interese, mediatorul

are obligația de a informa părțile și propune preluarea cauzei de către un alt mediator,

chiar dacă procedura în cauză va determina întârzieri în procesarea dosarului;

Mediatorul trebuie să garanteze independența și imparțialitatea prin completarea unei

declarații în acest sens;

Mediatorul are obligația de a transmite uneia sau alteia dintre părți orice document /

informație relevantă furnizată de cealaltă parte;

Mediatorul nu va impune soluții, rolul său fiind să sprijine părțile să ajungă la un acord.

Poate oferi soluții, dar este necesar ca acestea să fie acceptate de ambele părți.

10.6 Organizarea Instituției Mediatorului de Credite

Soluționarea alternativă a litigiilor (SAL) se referă la un spectru larg de căi legale care

utilizează alte mijloace decât cele juridice pentru soluționarea litigiilor. Principalele soluții SAL

la litigiile civile sunt negocierea, arbitrajul, concilierea și medierea. La nivelul UE, cadrul legal

pentru SAL este reglementat de Regulamentului (UE) nr. 524/2013 al Parlamentului European şi

al Consiliului din 21 mai 2013 privind soluţionarea online a litigiilor în materie de consum şi de

modificare a Regulamentului (CE) nr. 2006/2004 şi a Directivei 2009/22/CE (Regulamentul

privind SOL în materie de consum).

În România, în baza cadrului legal european de soluționare alternativă a litigiilor a fost

adaptată Ordonanţa nr. 38/2015 privind soluţionarea alternativă a litigiilor dintre consumatori şi

comercianţi, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 654 din 28/08/2015, modificată prin

Ordonanța de urgență nr. 75/2017 (https://lege5.ro/Gratuit/g42tmnzzga/ordonanta-nr-38-2015-

privind-solutionarea-alternativa-a-litigiilor-dintre-consumatori-si-comercianti) prin care

Ministerului Economiei este desemnat ca autoritate competentă. Medierea face obiectul unei legi

https://lege5.ro/Gratuit/g42tmnzzga/ordonanta-nr-38-2015-privind-solutionarea-alternativa-a-litigiilor-dintre-consumatori-si-comercianti


Pagina 276 din 380

separate – Legea 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, publicată în

Monitorul Oficial nr. 441 din 22 mai 2006 (https://legeaz.net/legea-medierii-192-2006/), fără

mențiuni speciale în privința medierii conflictelor financiare.

Autoritățile competente cărora clienții nemulțumiți ai instituțiilor financiare se pot adresa,

conform informațiilor publicate pe site-urile mai multor bănci, sunt Banca Națională a României

(BNR) și Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), aceasta din urmă fiind

însă asociată în cele mai multe cazuri cu persoanele fizice. În aceleași documente sunt clar

specificate și modalitățile de soluționare pe cale amiabilă a litigiilor – conciliere, mediere și

arbitraj.

În temeiul Ordonanţei nr. 38/2015, modificată prin Ordonanța de urgență nr. 75/2017, a

fost înființat Centrul de soluţionare alternativă a litigiilor din sistemul bancar (CSALB), „ca

entitate juridică autonomă, neguvernamentală, apolitică, fără scop lucrativ, de interes public, cu

personalitate juridică, în scopul asigurării accesului consumatorilor din domeniul bancar la

soluţionarea, prin proceduri SAL, a litigiilor dintre aceştia şi comercianţii a căror activitate este

reglementată, autorizată şi supravegheată/monitorizată de Banca Naţională a României, precum

şi sucursalelor comercianţilor străini ce desfăşoară activităţi pe teritoriul României, în domeniul

bancar.” (extras din Ordonanţa nr. 38/2015).

CSALB aplică în prezent două tipuri de proceduri extrajudiciare de soluționare a

litigiilor: proceduri care se finalizează cu propunerea unei soluții, denumită conciliere, și

procedura care se finalizează cu impunerea unei soluții, adică arbitrajul. În ambele situații

procedurile sunt facultative și voluntare (https://csalb.ro/proceduri/). CSALB gestionează însă

doar cererile înaintate de persoane fizice (https://csalb.ro/informatii-de-ordin-general/).

Astfel, se constată faptul că există un cadru legal în vigoare, care poate fi adaptat pentru a

introduce conceptul de mediere a creditelor pentru companii. De asemenea, se poate utiliza o

platformă care este deja funcțională – CSALB, ceea ce presupune costuri mai reduse de

implementare a Instituției Mediatorului de Credite pentru Companii.

Preluând modelul francez, pentru a se asigura succesul instituției, se propune semnarea

unui acord între:

Guvernul României, reprezentat prin Ministerul Economiei, care este deja desemnat

ca autoritate competentă privind soluţionarea alternativă a litigiilor dintre

consumatori şi comercianţi prin Ordonanța de urgență nr. 75/2017 și care are drept

obiectiv strategic „implementarea unui model de politică industrială, care să genereze

creșterea economică inteligentă” (http://www.economie.gov.ro/) și Ministerul

https://legeaz.net/legea-medierii-192-2006/

https://csalb.ro/proceduri/

https://csalb.ro/informatii-de-ordin-general/

http://www.economie.gov.ro/

Pagina 277 din 380

pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat care se ocupă de problemele

sectorului IMM;

Asociația Română a Băncilor (ARB) ca reprezentată a industriei bancare din

România, care își propune între principale obiective strategice competitivitatea,

stabilitatea şi contribuția la prosperitatea economică a României

(http://www.arb.ro/despre-arb/obiectivele-arb/);

Banca Națională a României (BNR), ca instituție care are printre principalele atribuții

și „autorizarea, reglementarea şi supravegherea prudenţială a instituţiilor de credit,

promovarea şi monitorizarea bunei funcţionări a sistemelor de plăţi pentru asigurarea

stabilităţii financiare” (http://www.bnro.ro/Banca-Nationala-a-Romaniei-1.aspx).

Adițional, acordul poate fi semnat și de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private

Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), ca personalitatea juridică care are ca misiune să

reprezinte „unitar și eficace interesele IMM-urilor și a mișcării patronale a IMM-urilor din

România la nivel național și internațional” și să promoveze și să susțină „dezvoltarea și creșterea

competitivității și performanțelor sectorului de IMM-uri” (http://cnipmmr.ro/2016/06/23/despre-

noi/).

ARB, asociaţie profesională constituită în 1991, are în prezent 35 de membri, instituţii de

credit cu capital majoritar privat sau de stat, sucursale şi reprezentanţe ale unor bănci străine și 6

membri afiliați, „fiind vocea sectorului bancar în relația cu autoritățile române, Fondul Monetar

Internațional, Comisia Europeană, Banca Mondială și alte organisme interne și internaționale”

(http://www.arb.ro/despre-arb/). ARB urmărește „poziționarea pe o linie de dialog constructivă”

și promovarea unor proiecte de anvergură națională şi internațională, creditarea prin: Susţinerea

IMM-urilor și Susţinerea creşterii absorbţiei fondurilor europene (http://www.arb.ro/wp-

content/uploads/REV-ARB.pdf). Prin semnarea acestui acord, ARB și-ar confirma susținerea

sectorului IMM garantând disponibilitatea instituțiilor financiare de a lua parte în procesul de

mediere.

Pentru a avea acoperire la nivel național, Instituția Mediatorului de Credite poate fi

organizată conform modelului francez, prin intermediul BNR. BNR-ul dispune de cinci sucursale

regionale și de 13 agenții (Fig. nr. 10.3), cu acoperire națională, în cadrul cărora se poate

organiza și instituția de mediere. Sediul central va funcționa în București, fie în cadrul BNR-ului,

fie în cadrul SCALB. În acest fel pot fi eliminate o serie de costuri precum cele legate de spațiu

și o parte a costurilor administrative (comunicații).

http://www.arb.ro/despre-arb/obiectivele-arb/

http://www.bnro.ro/Banca-Nationala-a-Romaniei-1.aspx

http://www.arb.ro/despre-arb/

http://www.arb.ro/wp-content/uploads/REV-ARB.pdf


Pagina 278 din 380

Sucursale regionale

Bucureşti

Cluj

Constanţa

Dolj

Iaşi

Timiş

Agenții

Argeş

Bacău

Bihor

Braşov

Brăila

Buzău

Galaţi

Gorj

Maramureş

Mureş

Prahova

Sibiu

Suceava

Muzee

Bucureşti

Tismana

Fig. nr. 10.3 Rețeaua teritorială a BNR

Sursa: http://www.bnro.ro/Reteaua-teritoriala-a-BNR-1307.aspx

Pentru o cât mai bună acoperire teritorială, se recomandă următoarea schemă de

distribuție (Fig. nr. 10.4), cu un număr total de 42 de mediatori:

- Sucursala București – 4 mediatori pentru județele: Călărași, Giurgiu, București –

Ilfov;

- Sucursala Constanţa – 2 mediatori pentru județele: Constanţa, Tulcea;

Pagina 279 din 380

- Sucursala Craiova – 3 mediatori pentru județele Dolj, Mehedinți, Olt;

- Sucursala Cluj-Napoca – 2 mediatori pentru județele Cluj, Sălaj;

- Sucursala Iași – 2 mediatori pentru județele Iași, Neamț;

- Sucursala Timișoara – 3 mediatori pentru județele Timiș, Caraș-Severin, Hunedoara;

- Agenția Bacău – 2 mediatori pentru județele Bacău, Harghita;

- Agenția Baia-Mare – 2 mediatori pentru județele Maramureș, Satu Mare;

- Agenția Brașov – 2 mediatori pentru județele Brașov, Covasna;

- Agenția Brăila – 2 mediatori pentru județele Brăila, Ialomița;

- Agenția Buzău – 2 mediatori pentru județele Buzău, Vrancea;

- Agenția Galați – 2 mediatori pentru județele Galați, Vaslui;

- Agenția Pitești – 2 mediatori pentru județele Argeș, Teleorman;

- Agenția Ploiești – 2 mediatori pentru județele Dâmbovița, Prahova;

- Agenția Oradea – 2 mediatori pentru județele Bihor, Arad;

- Agenția Sibiu – 2 mediatori pentru județele Alba, Sibiu;

- Agenția Suceava – 2 mediatori pentru județele Suceava, Botoșani;

- Agenția Târgu-Jiu – 2 mediatori pentru județele Gorj, Vâlcea;

- Agenția Târgu-Mureș – 2 mediatori pentru județele Mureș, Bistrița-Năsăud;

Fig. nr. 10.4 Distribuția mediatorilor pe județe conform rețelei BNR

Pagina 280 din 380

CAPITOLUL 11 RESURSA UMANĂ

11.1 Aspecte generale privind procesul de management al resurselor

umane

Cea mai importantă investiţie în cadrul unei organizaţii, sursa principală de asigurare a

competitivităţii necesare, resursele umane sunt valoroase, motivate sau antrenate în vederea

implicării cât mai depline sau mai profunde a angajaţilor la realizarea obiectivelor

organizaţionale.

De-a lungul timpului, numeroşi specialişti au definit noțiunea de management al

resurselor umane astfel:

Acțiunea care facilitează cea mai eficientă folosire a oamenilor în vederea realizării

obiectivelor individuale şi organizaţionale;

Funcţiunea care permite organizaţiilor să-şi atingă obiectivele prin obţinerea şi

menţinerea unei forţe de muncă eficiente;

Abordarea strategică a asigurării, motivării, antrenării şi dezvoltării resursei- cheie a

unei organizaţii;

Ansamblul de funcţii şi procese intercorelate care au în vedere atragerea, socializarea,

motivarea, reţinerea şi menţinerea angajaţilor unei organizaţii;

Fixarea obiectivelor în raport cu oamenii, realizarea şi controlul acestora într-o logică

a sistemului;

Implică toate deciziile şi practicile manageriale care afectează sau influenţează direct

oamenii, sau resursele umane, care muncesc pentru organizaţie;

Reprezintă o serie de decizii care afectează relaţia dintre angajaţi şi patroni, precum şi

alte părţi interesate;

Reprezintă o serie referitoare la relaţia de angajare care influenţează eficacitatea

angajaţilor şi a organizaţiei;

Ansamblul activităţilor de ordin operaţional (planificarea, recrutarea menţinerea

personalului) şi de ordin energetic (crearea unui climat organizaţional corespunzător),

care permit asigurarea organizaţiei cu resursele umane necesare;

Pagina 281 din 380

Punerea la dispoziţia întreprinderii a resurselor umane necesare, cu dubla

constrângere a funcţionării armonioase şi eficiente a ansamblului uman, precum şi a

respectării dorinţei de dreptate, securitate şi dezvoltare a fiecărui angajat.

În domeniul resurselor umane, strategiile exprimate de-a lungul timpului de mai mulți

specialişti, au definit o serie de probleme esențiale, ce au vizat faptul că funcţiunea de personal

adoptă o perspectivă mai largă şi o viziune dinamică asupra resurselor umane, asigurând

integrarea cât mai deplină a acesteia cu celelalte funcţiuni ale organizaţiei.

În opinia lui Michael Armstrong, domeniile esenţiale în care pot fi dezvoltate strategii de

personal sunt:

asigurarea cu personal;

dezvoltarea angajaţilor;

recompensarea angajaţilor;

relaţiile cu angajaţii.

Strategiile de personal se stabilesc după ce se cunoaşte strategia globală sau de ansamblu

a organizaţiei, avându-se în vedere condiţiile concurenţiale sau evoluţiile contextuale,

concretizate, de obicei, în politici şi programe în domeniul resurselor umane, iar obiectivele,

opţiunile strategice şi resursele care urmează să fie angajate au dimensiuni mai reduse.

În funcţie de gradul de dependenţă faţă de strategia firmei, se cunosc trei tipuri de

strategii de personal:

Strategia de personal orientată spre investiţii, ce are în vedere deciziile privind

investiţiile din cadrul firmei.

Strategia de personal orientată valoric, are în vedere cerinţa de bază care constă în

respectarea intereselor, dorinţelor sau aspiraţiilor personalului, concomitent cu

folosirea corespunzătoare a potenţialului acestuia.

Strategia de personal orientată spre resurse umane sau posibilităţile de asigurare cu

personal influenţează considerabil conţinutul strategiei firmei, iar funcţiunea de

personal contribuie activ la dezvoltarea şi realizarea acesteia.

Alți specialist clasifică strategiile de resurse umane în funcție de mărimea cheltuielilor

alocate de către o firmă în efortul de dezvoltare a angajaţilor săi sau a propriului potenţial uman

astfel:

Strategia „de conciliere”;

Strategia „de supravieţuire”;

Strategia „în salturi” sau „hei-rup”;

Pagina 282 din 380

Strategia „investiţională”.

O altă abordare tipologică a strategiilor din domeniul resurselor umane care pune

accentul exclusiv pe preocupările pentru perfecţionarea şi dezvoltarea personalului (în funcţie de

decalajul de performanţă acoperit de activitatea de training şi dezvoltare), aduce o altă

clasificare, și anume:

Strategia „corectivă”;

Strategia „proactivă”;

Strategia „procesuală”.

Din punct de vedere al etapelor carierei pe care le parcurge orice individ în cadrul unei

organizații, clasificarea strategiilor se definește astfel:

Strategia de „socializare”, care urmăreşte integrarea noilor angajaţi în cultura

organizaţională;

Strategia de „specializare”, care are ca obiectiv principal dezvoltarea acelor

competenţe ale angajaţilor, care sunt specifice postului lor;

Strategia de „dezvoltare”, care urmăreşte dezvoltarea pe orizontală a angajaţilor, prin

rotaţia lor pe posturi, sau dezvoltarea lor pe verticală, pentru a-i promova;

Strategia de „valorizare”, care are ca obiectiv realizarea dezvoltării personalului prin

utilizarea competenţelor şi experienţei unor angajaţi ai firmei, folosiţi în calitate de

mentori, pentru alţi membri ai acesteia.

Structura forţei de muncă diferă de la o unitate la alta în funcţie de forma juridică a

acesteia, de forma de proprietate şi de tipul activităţii principale. Mulţimea categoriilor de forţă

de muncă existente în realitate rezultă, în principal, din Clasificarea Activităţilor din Economia

Naţională (CAEN) şi din Clasificarea Ocupaţiilor din România (COR). Dacă din prima grupare

se obţine împărţirea personalului pe ramurile economiei naţionale, structura forţei de muncă pe

ocupaţii (funcţii, meserii) are la bază COR. COR a fost aliniată la standardele internaţionale

pentru asigurarea transparenţei şi compatibilităţii informaţiei economico-sociale în domeniul

resurselor şi utilizării forţei de muncă. Clasificarea ocupaţiilor este realizată pe patru niveluri

(grupe majore, subgrupe majore, grupe minore, grupe de bază), în cadrul cărora încadrarea

ocupaţiilor depinde de:

gradul de instruire (nivelul şcolii absolvite);

nivelul competenţelor;

gradul de specializare în cadrul aceleiaşi activităţi;

tipul materiilor prime, utilajelor şi proceselor tehnologice utilizate.

Pagina 283 din 380

Managementul performanţei are la bază filozofia managementului prin obiective și

constă în abordarea sistematică a managementului resurselor umane în general şi a evaluării

performanţei în special folosind obiectivele, performanţele, aprecierile şi feedback-ul ca mijloace

de motivare a angajaţilor pentru a înţelege şi a folosi la maximum potenţialul lor creator. Aceasta

înseamnă că managementul performanţei presupune, în primul rând, stabilirea unei înţelegeri sau

a unui acord asupra obiectivelor şi a nevoilor de dezvoltare, asupra performanţelor şi necesităţii

evaluării permanente a acestora, precum şi asupra sprijinului acordat prin consiliere.

Managementul performanţei are în vedere toate metodele şi tehnicile formale şi informale

adoptate de către organizaţie şi managerii acesteia pentru creşterea eficienţei şi eficacităţii

individuale şi organizaţionale.

Evaluarea performanţelor este activitatea de bază a managementului resurselor umane

desfăşurată în vederea determinării gradului în care angajaţii unei organizaţii îndeplinesc eficient

sarcinile sau responsabilităţile care le revin, ce implică stabilirea atuurilor şi slăbiciunilor

salariaţilor dintr-o organizaţie la nivelul cunoştinţelor teoretice şi practice, precum şi a

realizărilor lor.

Definiţia dată de Lemaître P. completează conceptul de evaluare a performanțelor prin

stabilirea operațiunilor de elaborare periodică a bilanțului muncii depuse, în strânsă

interdependență cu progresele înregistrate și măsurile care trebuie luate în viitor.

În acest sens, potrivit literaturii de specialitate şi a practicii manageriale în domeniu,

evaluarea resurselor umane sau a performanţelor acestora presupune mai multe activităţi

distincte, ce își doresc a fi:

pozitivă mai degrabă decât negativă;

constructivă mai degrabă decât distructivă;

privire spre viitor mai degrabă decât privire spre trecut.

Obiectivele evaluării performanţelor prezintă o mare diversitate, au în vedere numeroase

funcţii sau funcţiuni organizaţionale şi susţin cele mai importante activităţi ale managementului

resurselor umane.

Importanţa acordată diferitelor obiective depinde de perspectiva din care sunt formulate

sau apreciate. De exemplu, dacă obiectivul principal al evaluării performanţei îl constituie

recompensele, evaluarea respectivă trebuie să aibă la bază performanţa efectivă şi să constituie o

parte componentă a sistemului de recompense. Dacă obiectivul principal al evaluării

performanţei îl constituie o posibilă promovare, este necesară o evaluare diferită care să aibă în

vedere performanţa potenţială într-un post. Tot în cazul promovărilor sau al altor obiective

Pagina 284 din 380

administrative, practica managerială dovedeşte că evaluarea performanţei prezintă o nuanţă de

indulgenţă mai accentuată, în timp ce, pentru situaţiile de cercetare, evaluarea performanţei

păstrează cerinţa de obiectivitate relativ constantă. Dacă evaluarea performanţei este folosită

pentru stimularea dezvoltării personalului ca resursă, evaluarea va urmări obţinerea unor date şi

informaţii adecvate.

Între obiectivele organizaţionale ale evaluării performanţei şi cele individuale există, în

cele din urmă, o condiţionare reciprocă.

Cele mai importante obiective ale evaluării performanţelor, potrivit literaturi de

specialitate şi a practicii manageriale în domeniu, sunt următoarele:

desfăşurarea corespunzătoare a unor activităţi din domeniul resurselor umane;

recompensarea echitabilă a personalului;

asigură angajaţilor informaţiile necesare pentru propria lor dezvoltare, dându-le

încredere în forţele proprii;

identificarea nevoilor individuale de pregătire şi dezvoltare a personalului, precum şi

evaluarea rezultatelor programelor de pregătire şi dezvoltarea a acestuia;

discutarea planurilor pe termen lung ale angajaţilor, precum şi a obiectivelor carierei

acestora;

integrarea planificării resurselor umane în cadrul celorlalte activităţi de personal;

validarea programelor de selecţie;

sporirea motivaţiei angajaţilor;

îmbunătăţirea relaţiei manager-subordonaţi;

îmbunătăţirea comunicării şi intensificarea colaborării între manageri sau superiori şi

subordonaţi;

aplicarea principiului oportunităţilor egale.

Potrivit literaturii de specialitate şi practicii manageriale în domeniul resurselor

umane planificarea carierei organizaţionale implică următorii paşi:

identificarea angajaţilor;

stabilirea căilor carierei;

stabilirea responsabilităţilor;

dezvoltarea planurilor individuale.

Necesitatea direcţiilor diferite de mişcare în cadrul carierei, precum şi importanţa căilor

multiple sau alternative ale acesteia și dezvoltarea unor căi realiste ale carierei, potrivit literaturii

Pagina 285 din 380

de specialitate şi practicii manageriale în domeniul resurselor umane, aceasta implică următorii

paşi:

determinarea, ca urmare a analizei posturilor, a deprinderilor , a cunoştinţelor şi a

altor calificări sau cerinţe necesare diferitelor posturi;

identificarea posturilor similare pe baza conţinutului lor, precum şi a calificărilor sau

cunoştinţelor necesare;

gruparea posturilor similare în familii de posturi;

identificarea direcţiilor posibile de progres logic între aceste familii de posturi care

reprezintă căile carierei.

11.2 Competențele necesare unui mediator de credite – cadrul legislativ

Ocupația de mediator este înregistrată în COR. Competențele Mediatorului sunt stabilite

prin Standardul Ocupațional al Mediatorului. Poate deveni mediator autorizat orice persoană care

are studii superioare în orice domeniu. Aceasta condiție a legii are scopul ca mediatorul să fie o

persoană cu un nivel de educație, nu de a avea anumite competențe profesionale anterioare,

necesare exercitării profesiei de mediator. Competențele de mediator sunt competențe specifice

ocupației și se dobândesc prin cursuri de formare a adulților.

În cadrul profesiei de mediator se furnizează serviciul de mediere.

În România, serviciul de mediere este un serviciu autorizat, în baza Legii 192/2006.

Persoanele care doresc să furnizeze serviciul de mediere trebuie să fie autorizate. Condiţiile de

autorizare sunt prevăzute de articolul 7 și articolul 8 din Legea 192/2006. Autorizația se acordă

de către Consiliul de mediere, organism de interes public înființat prin Lege.

Consiliul de mediere are obligația, conform prevederilor articolului 12 și articolului 20

din Legea 192/2006, să întocmească și să pună la dispoziția publicului și a autorităților, Tabloul

mediatorilor autorizați. Această obligație revine exclusiv Consiliului, în baza Legii, care

transpune dispozițiile Directivei 2008/52/PE și ale Directivei 2006/123/PE privind informarea

publică. Având în vedere obligația României, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, de

a asigura transpunerea în legislația națională a dispozițiilor Directivei 2006/123/CE a

Parlamentului European și a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind serviciile în cadrul pieței

interne, actul normativ cadru de transpunere a acestui instrument comunitar este Ordonanța de

urgență a Guvernului nr. 49/2009. Conform OG 13/2010, competența de reglementare a

regimului de autorizare pentru furnizarea serviciului de mediere revine Ministerului Justiției, ca

parte a obligațiilor Statului Român de implementare a Directivei 2008/52/PE privind medierea în

Pagina 286 din 380

cazul litigiilor civile și comerciale. În conformitate cu articolul 10 al Directivei 2006/123/CE

privind serviciile din cadrul pieței interne a UE, preluat în Legea 192/2006, autorizația pentru

furnizarea serviciului de mediere în România, se acordă pe durata nelimitată.

Condiţiile de furnizare autorizată a serviciului de mediere, inclusiv durata nelimitată a

autorizației, prevăzute de Legea 192/2006, în acord cu Directiva 2006/123/PE, sunt aplicabile

atât mediatorilor din Romania, cât și tuturor mediatorilor din spațiul UE, care doresc să furnizeze

servicii de mediere autorizate în România. Prin autorizare se dobândește dreptul de furnizare a

serviciului de mediere atât în cazul litigiilor, cât și extrajudiciar, în orice domeniu.

Sistemul judiciar este doar unul dintre domeniile de implementare a medierii, aceasta

fiind încă o metodă, alături de negociere, de soluționare pe cale amiabilă a unei dispute. În raport

cu sistemul judiciar, soluționarea prin mediere a disputelor se tratează similar cu soluționarea

prin negociere. Prin ambele căi, disputa se soluționează prin înțelegerea / acordul părţilor.

Medierea este o negociere asistată de către un mediator, neutru, care ajută părţile să negocieze

mai eficient. Soluția este găsită și decisă de către părți, pe baza nevoilor lor. Serviciul de mediere

nu este un serviciu juridic. Rolul mediatorului nu este de judecător, nici de consilier juridic, nici

de avocat. Mediatorul nu se substituie altor specialiști și nici alte profesii nu au competențe de

mediator.

Una din condiţiile pentru obținerea calității de mediator autorizat este absolvirea cursului

de formare a mediatorilor, prin promovarea examenului organizat la finalul cursului. Cursurile

sunt autorizate de Consiliul de mediere și se desfășoară conform Standardului de formare a

mediatorilor. Conform dispoziției articolului 20, litera i) din Legea 192/2006, Consiliul de

mediere eliberează persoanelor care au promovat examenul, Certificatul de absolvire a cursului,

documentul care atestă calificarea profesională a mediatorilor în cazul cursurilor de formare și

care dovedește îndeplinirea condiției pentru autorizare prevăzută la articolul 7 litera f) din Lege.

11.3 Furnizori de formare în domeniul medierii

Există organizații care au primit avizul Consiliului de Mediere de a derula cursuri de

formare a mediatorilor. Acestea sunt:

Fundația pentru Schimbări democratice;

Asociația pentru Dialog şi Soluționarea Disputelor;

Asociația Centrul de Mediere Craiova;

Asociația Pro Medierea;

SC EdumondeMediation SRL;

Pagina 287 din 380

ADSUM SRL;

Asociaţia Mediatorilor ULTRASILVAM;

Asociaţia Institutul Transilvan de Mediere;

Centrul Regional de Facilitare şi Negociere;

SC. HumanToolkit SRL;

SC. Medierea.ro SRL;

SC LearningMediation Training SRL;

SC. UZAMINT SRL;

SC Formare în Mediere Mugur Mitroi SRL;

SC ALMARO Training SRL;

SC PRO Training Mediation SRL;

Fundaţia CAMERA DE ARBITRAJ ȘI MEDIERE;

Asociaţia Centrul Internaţional pentru Soluţionarea Disputelor România;

Asociaţia Mediere Apulum;

Asociaţia Centrul de Excelență în Mediere şi Educaţie „LUMINA”;

Asociaţia Institutul Internaţional de Mediere;

S.C. ADR FACILITATING SOLUTIONS SRL;

S.C. ADR PROFESSIONAL TRAINING SRL;

SC RESOURCES DEVELOPMENT & IDEAS SRL;

Camera de Consultanţă și Formare Profesională SRL;

SIG Enter Training SRL.

Resursele umane (RU), ca agenți de schimbare au responsabilitatea de a ușura schimbări

eficiente în organizație și pentru a proteja angajații împotriva efectelor secundare ale

schimbărilor inevitabile (Ulrich și Brockbank, 2005). Uneori, schimbarea ajută și stimulează o

creștere semnificativă a performanței și compania poate crește vânzările și producția fără costuri

suplimentare. Agentul de schimbare facilitează aceste schimbări în cadrul organizație și participă

la toate proiectele majore care au un impact potențial asupra angajaților. Practicantul Resurse

Umane funcționează cel mai eficient atunci când acesta face parte din echipa de conducere la

toate nivelurile, concentrându-se pe prioritățile de afaceri, mai degrabă decât pe probleme de

personal.

Resursele umane reprezintă una dintre cele mai importante investiţii ale unei organizaţii.

Pagina 288 din 380

Eficacitatea utilizării tuturor celorlalte resurse aflate la dispoziţia unei organizaţii depinde

într-o măsură din ce în ce mai mare de eficacitatea folosirii resurselor umane

Resursele umane sunt unice în ceea ce priveşte potenţialul lor de creştere şi dezvoltare,

precum şi capacitatea lor de a-şi cunoaşte şi învinge propriile limite, pentru a face faţă noilor

provocări sau exigenţelor actuale şi de perspectivă.

Resursele umane reprezintă acele resurse ale firmei care îndeplinesc criteriile necesare

pentru a fi considerate sursa principală de asigurare a competitivităţii necesare, deoarece

resursele umane sunt valorase, rare, dificil de imitat şi, relativ, de neînlocuit.

Resursele umane constituie un potenţial uman deosebit, care trebuie înţeles, motivat sau

antrenat în vederea implicării cât mai depline sau mai profunde a angajaţilor la realizarea

obiectivelor organizaţionale.

Resursele umane sunt puternic marcate de factorul timp, necesar schimbării

mentalităţilor, obiceiurilor, comportamentelor etc.

Numeroşi specialişti în domeniu au definit managementul resurselor umane astfel:

- Funcţiunea care facilitează cea mai eficientă folosire a oamenilor în vederea realizării

obiectivelor individuale şi organizaţionale;

- Funcţiunea care permite organizaţiilor să-şi atingă obiectivele prin obţinerea şi

menţinerea unei forţe de muncă eficiente;

- Abordarea strategică a asigurării, motivării, antrenării şi dezvoltării resursei- cheie a

unei organizaţii;

- Ansamblul de funcţii şi procese intercorelate care au în vedere atragerea, socializarea,

motivarea, reţinerea şi menţinerea angajaţilor unei organizaţii;

- Fixarea obiectivelor în raport cu oamenii, realizarea şi controlul acestora într-o logică

a sistemului;

- Implicarea tuturor deciziilor şi practicilor manageriale care afectează sau influenţează

direct oamenii, sau resursele umane, care muncesc pentru organizaţie;

- Reprezintă o serie de decizii care afectează relaţia dintre angajaţi şi patroni, precum şi

alte părţi interesate;

- Reprezintă o serie referitoare la relaţia de angajare care influenţează eficacitatea

angajaţilor şi a organizaţiei;

- Ansamblul activităţilor de ordin operaţional (planificarea, recrutarea menţinerea

personalului) şi de ordin energetic (crearea unui climat organizaţional corespunzător),

care permit asigurarea organizaţiei cu resursele umane necesare;

Pagina 289 din 380

- Punerea la dispoziţia întreprinderii a resurselor umane necesare, cu dubla

constrângere a funcţionării armonioase şi eficiente a ansamblului uman, precum şi a

respectării dorinţei de dreptate, securitate şi dezvoltare a fiecărui angajat.

Conţinutul managementului resurselor umane este dat de multitudinea, şi diversitatea

activităţilor care trebuie desfăşurate, corelate şi armonizate în domeniul resurselor umane,

activităţi care sunt mai mult sau mai puţin legate între ele şi care au un impact deosebit asupra

rezultatelor obţinute.

Managerii pot conduce efectiv activităţile de resurse umane doar în cazul unor firme

mici. Când complexitatea activităţii creşte, este necesar însă un departament de resurse umane şi

un manager de resurse umane cu următoarele atribuţii sistematizate pe domenii, astfel:

1. Domeniul recrutare, selecţie, angajare cuprinde următoarele atribuţii:

- stabilirea criteriilor de recrutare şi de selecţie;

- elaborarea şi aplicarea testelor pentru selecţie;

- angajarea şi repartizarea pe posturi;

- negocierea contractelor individuale;

- desfacerea contractului de muncă;

- asigurarea integrării noilor angajaţi;

- crearea unor condiţii normale de muncă;

- controlul respectării şi disciplinei muncii;

- evidenţa personalului.

2. Domeniul motivare, salarizare are ca atribuţii principale următoarele:

- stabilirea criteriilor şi metodelor de evaluare;

- evaluarea performanţelor fiecărui angajat;

- studierea, experimentarea şi aplicarea unor forme adecvate de salarizare;

- conceperea de stimulente nefinanciare;

- asigurarea unor corelaţii între creşterea producţiei, a productivităţii muncii, a fondului

de salarii şi a salariului individual.

3. Domeniul calificare şi perfecţionare profesională:

- stabilirea nevoilor de pregătire şi de perfecţionare a pregătirii profesionale;

- elaborarea programelor de pregătire şi de perfecţionare, precum şi urmărirea aplicării

lor;

- organizarea cursurilor de pregătire şi de perfecţionare, precum şi urmărirea aplicării

lor;

Pagina 290 din 380

- organizarea cursurilor de pregătire şi de perfecţionare;

- asigurarea condiţiilor pentru participarea salariaţilor;

- evaluarea acţiunilor de pregătire şi de perfecţionare.

4. Domeniul promovarea personalului:

- elaborarea criteriilor de promovare;

- folosirea unor metode eficiente de evaluare și promovare;

- elaborarea unui plan de promovare;

- organizarea concursurilor de promovare.

5. Domeniul stabilirea necesarului de personal are următoarele atribuţii:

- elaborarea criteriilor de stabilire a necesarului de personal;

- normarea muncii;

- dimensionarea formaţiilor de lucru;

- analiza şi descrierea posturilor, elaborarea fișelor posturilor;

- proiectarea structurii organizatorice şi repartizarea posturilor în cadrul ei;

- elaborarea Regulamentului de Organizare și Funcționare (ROF) şi Regulamentului de

Organizare Internă (ROI);

- elaborarea planului de muncă şi salarii.

6. Domeniul strategia şi politicile de personal:

- crearea unei bănci de date în domeniu;

- elaborarea strategiei şi politicii de personal;

- întocmirea planului de asigurare pe termen lung a personalului pe categorii de

profesii, cu pregătirea surselor de recrutare şi stimulare;

- elaborarea programului de îmbunătăţire a condiţiilor de muncă.

7. Domeniul asigurarea unor condiţii bune de muncă:

- elaborarea contractului colectiv de muncă;

- negocierea şi urmărirea realizării şi prevederilor acestuia;

- identificarea posibilităţilor de îmbunătăţire a protecţiei şi igienei muncii;

- organizarea şi prestarea unor servicii social culturale.

Departamentul de resurse umane gestionează potenţialul uman al firmei, lucrând cu

dosarele de personal. Acestea cuprind prezentări ale unor date şi fapte folosite ca documentaţie

suport și oferă o „istorie” a evenimentelor legate de cariera unui angajat într-o organizaţie.

Dosarul personal trebuie să permită documentarea fiecărui aspect al performanţelor şi

comportamentului fiecărui angajat. Faptele conţinute permit stabilirea unor calificative: fişele de

Pagina 291 din 380

evaluare a performanţelor pot sta la baza deciziilor de salarizare, avertismentele scrise pot

justifica diverse măsuri disciplinare.

Managementul resurselor umane internaţional devine tot mai important pe măsură ce se

dezvoltă piaţa internaţională a bunurilor şi serviciilor, pe măsură ce se intensifică procesul de

aderare a diferitelor ţări, inclusiv a ţării noastre la structurile Uniunii Europene.

MRU internaţional reprezintă procesul asigurării şi dezvoltării oamenilor în condiţiile

organizaţiilor internaţionale sau multinaţionale care îşi desfăşoară activitatea în întreaga lume.

MRU internaţional se referă la formularea şi implementarea unor activităţi privind

obţinerea resurselor umane, dezvoltarea acestora, managementul carierei şi strategiile de

remunerare, precum şi la politicile şi practicile manageriale care pot fi promovate sau aplicate în

condiţiile unor forţe de muncă internaţionale.

Numeroşi specialişti în domeniul resurselor umane sunt preocupaţi nu numai de

justificarea necesităţii apariţiei şi dezvoltării MRU internaţional, ci şi de complexitatea MRU

internaţional, precum şi de raportul acestuia cu managementul resurselor umane.

Practica managerială în domeniul resurselor umane, într-un mediu internaţional, implică,

în primul rând, mai multe funcţii şi activităţi, ca, de exemplu:

• impunerea internaţională (impozite şi taxe);

• orientarea şi reorganizarea internaţională;

• serviciile administrative pentru angajaţii care lucrează în străinătate;

• relaţiile cu guvernul gazdă;

• serviciile privind necesităţile de traducere din diferite limbi străine.

Acest aspect specific al MRU internaţional face ca managerii departamentului de resurse

umane să fie confruntaţi cu mult mai multe probleme decât în ţara „mamă”, iar în consecinţă,

trebuie să se ocupe şi de alte programe de personal decât cele specifice grupurilor naţionale de

angajaţi.

Din păcate, mai multe studii au indicat recent că mulți practicanți de resurse umane din

Asia încă mai rămân în urmă ca agenți de schimb în comparație cu omologii occidentali (Khatri,

1999; Khatri și Budhwar, 2002; Selmer și Chiu, 2004; Rees și Johari, 2010). Probleme similare

apar de asemenea în țări precum Malaezia, o țară în curs de dezvoltare din Asia de Sud-Est, care

încearcă să obțină statutul unei țări dezvoltate până în anul 2020. Long și Ismail (2008) au

constatat că practicienii din sectorul managerial din Malaezia în sectorul de producție se

concentrează în continuare foarte mult pe rolurile tradiționale, cum ar fi expertul administrativ și

campionii a bunăstării angajaților. Un studiu al lui Yusoff, Abdullah și Ramayah (2009) susține

Pagina 292 din 380

în continuare că eficacitatea practicienilor în domeniul resurselor umane ca agenți de schimbare

se numără printre cele mai scăzute din UE în sectoarele de fabricare și service din Malaezia.

Prin urmare, această lucrare abordează această problemă analizând competențele critice

solicitate de practicienii din domeniul resurselor umane pentru ca aceștia să funcționeze eficient

ca agenți de schimbare. Îmbunătățirea acestui rol esențial ajută organizațiile să își atingă

obiectivele de afaceri. Rolul agentului de schimbare îl face pe practicianul Resurse Umane

responsabil pentru tranzițiile netede în zona de personal în perioade de schimbări mari și / sau

rapide în organizația lor (Ulrich, 1997). Agentul de schimbare nu este doar responsabil pentru

tranzițiile netede în timpul perioadelor de schimbare; el sau ea trebuie să propună, de asemenea,

schimbări la nivel de conducere de vârf pe baza celor mai bune practici de piață.

Agentul de schimbare trebuie să-și folosească cunoștințele angajaților și a tehnicilor

esențiale de gestionare a schimbării pentru a reduce la minimum costul tranziției. Managementul

de vârf poate solicita practicanților RU să sprijine schimbarea inițiativelor în cadrul organizației.

Ca lideri de proiect, ei trebuie să fie familiarizați cu interesele angajaților, astfel încât inițiativele

să poată fi ajustate pentru a îi face pe angajați să se simtă mai confortabil cu schimbările care

apar (Gomez-Mejia, Balkin, Cardy, Dimick și Templer, 2001). Csoka (1995) sugerează că

practicanții RU pot adăuga o valoare semnificativă prin intermediul gestionării proceselor de

schimbare într-o organizație. Ehrlich (1997) adaugă că departamentul HR (human resources)

trebuie să anticipeze schimbarea și să aibă cunoștință în implementarea sa. Agentul de schimbare

trebuie să poată alinia diferite proiecte și să prezică impactul acestor angajați.

Angajații rareori pot absorbi un număr mare de modificări la un moment dat, iar agentul

de schimbare trebuie să furnizeze un plan de comunicare adecvat. El sau ea poate ajuta angajații

să înțeleagă în mod clar o schimbare și, astfel, să minimizeze impactul acesteia. În noul mediul

de afaceri orientat spre rezultate, competențele joacă un rol important în concentrarea atenție pe

bază de calificare a forței de muncă din resurse umane. Aceste abilități oferă un standard pentru

măsurarea pregătirii angajaților, a nevoilor de dezvoltare și a performanței. Departamentul HR

servește ca o platformă de lansare pentru schimbarea strategică (Ulrich, Brockbank, Johnson,

Sandholtz și colab., 2008).

Competențele profesioniștilor din domeniul resurselor umane Brockbank și Ulrich (2003)

definesc competența ca abilitatea de a aduce valoare afacerii, cu competență care se concentrează

în mod necesar pe procesul care progresează de la schimbarea afacerii la condiții pentru

obținerea unui avantaj competitiv durabil. Modelul lor Resurse Umane împarte modelul diverse

aspecte ale competențelor în domenii finale: contribuție strategică, cunoaștere afaceri,

Pagina 293 din 380

credibilitate personală, livrare de resurse umane și tehnologie Resurse Umane. Practicienii

competenți în resurse umane vor avea credibilitatea personală, împreună cu cunoștințele și

competențele de comportament care asigură că practicile Resurse Umane se aliniază și ajung la

rezultatele afacerii. Există mai multe studii majore privind competențele Resurse Umane.

Un studiu a analizat 3000 Resurse Umane practicieni, consultanți, directori de linie și

academicieni, și au raportat această linie directorii care credeau că abilitățile de calculator au

reprezentat cea mai critică competență a resurselor umane; C. S. Long și colab., 2002 susțineau

că academicienii cu o cunoaștere largă și orientată spre viitor a Resurse Umane-urilor este cea

mai mare problemă importantă în timp ce consultanții credeau că abilitatea de a influența

schimbarea este cea mai importantă pentru performanța Resurse Umane superioară (Ulrich,

1997). Un alt studiu, examinând 300 Resurse Umane practicieni din diferite sectoare, a găsit un

set de competențe de bază ale Resurse Umane care constă din stilul de conducere, intuiția

managementului, capacitățile funcționale și atributele personale (Schoonver, 1997). Ulrich,

Brockbank, Yeung și Lake (1995) sugerează că personalul departamentului HR trebuie să fie mai

informat despre managementul financiar, concurenții externi și cerințele clienților, și totodată

trebuie să aibă capacitatea de a lucra cu managerii de linie și managerii comunității în mod

eficient. Competențele departamentului HR au fost definite de Khatri (2006) ca fiind date de

capacitatea organizației de a dobândi, dezvolta și desfășura activități specifice prin intermediul

unei arhitecturi dinamice a resurselor umane pentru atingerea unor performanțe organizaționale

mai înalte într-un mediu complex și în schimbare. Câteva competențe evidențiate de aceste studii

vor fi tratate în acest studiu.

11.4 Exercitarea atribuțiilor de mediator

În exercitarea atribuțiilor sale, mediatorul nu are putere de decizie în privința conținutului

înțelegerii la care vor ajunge părţile, dar le poate îndruma să verifice legalitatea acesteia; potrivit

art. 59 din Legea 192/2006 Mediatorul are obligația să dea orice explicații părţilor cu privire la

activitatea de mediere, pentru ca acestea să înțeleagă scopul, limitele și efectele medierii, în

special asupra raporturilor ce constituie obiectul conflictului. Mediatorul trebuie să asigure ca

medierea să se realizeze cu respectarea libertății, demnității și a vieții private a părţilor.

Mediatorul are îndatorirea să depună toate diligențele pentru ca părţile să ajungă la un

acord reciproc convenabil, într-un termen rezonabil. Mediatorul trebuie să conducă procesul de

mediere în mod nepărtinitor și să asigure un permanent echilibru între părți. Mediatorul are

obligația să refuze preluarea unui caz, dacă are cunoștința despre orice împrejurare ce l-ar

Pagina 294 din 380

împiedica să fie neutru și imparțial, precum și în cazul în care constată că drepturile în discuție

nu pot face obiectul medierii, potrivit art. 2. Mediatorul este obligat să păstreze confidențialitatea

informațiilor de care ia cunoștință în cursul activităţii sale de mediere, precum și cu privire la

documentele întocmite sau care i-au fost predate de către părți pe parcursul medierii, chiar și

după încetarea funcției sale. Mediatorul este obligat să respecte normele de deontologie și să

răspundă, cu respectarea dispozițiilor art. 32, cererilor formulate de autoritățile judiciare.

Mediatorul este obligat să comunice Consiliului de mediere orice modificare a condiţiilor, care

face necesară actualizarea mențiunilor prevăzute la art. 12 alin. (2). Mediatorul are obligația de

a-și îmbunătăți permanent cunoștințele teoretice și tehnicile de mediere, urmând în acest scop

cursuri de formare continuă, în condiţiile stabilite de Consiliul de mediere. Mediatorul este

obligat să restituie înscrisurile ce i-au fost încredințate de părți pe parcursul procedurii de

mediere.

Mediatorul nu poate reprezenta sau asista vreuna dintre părți într-o procedură judiciară

ori arbitrală având ca obiect conflictul supus medierii.

11.4.1 Locul exercitării medierii

Piaţa financiar-bancară românească înregistrează în acest an o problemă care se

agravează pe măsura adâncirii crizei economice mondiale şi naționale. Este vorba de

insolvabilitatea clienţilor băncilor, societăților de leasing sau de asigurări, care amenință cu

blocaje această piaţă.

Mulţi clienţi, persoane fizice şi juridice, sunt daţi în judecată, alţii sunt căutaţi deja de

executori şi lichidatori şi rămân fără bunuri de valoare considerabilă mai mare decât debitul, ori

ajung în stradă. De cealaltă parte, clienţii se apără cu greu şi cu şanse puţine, în faţa creditorilor,

cu reclamaţii la Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, Poliţie, Parlament, cu

acţiuni în justiţie etc., dar care înseamnă uneori alţi bani, nervi, timp, alergătură pe drumuri,

birocraţie.

O parte din bănci au început să caute soluţii pentru deblocarea situaţiilor limită, însă este

greu de discutat de la înălţimea ghişeului cu înţelegere şi bună-credinţă de către funcţionarii

băncilor, după ce s-au obişnuit dintotdeauna cu o atitudine arogantă, necooperantă şi

ireconciliabilă.

În anul 2006, Asociaţia Română a Băncilor a lansat ideea şi a făcut demersuri pentru a

înfiinţa o instituţie numită greşit Mediatorul bancar, în subordinea asociaţiei, care să analizeze

reclamaţiile clienţilor şi să dea un verdict asupra (in)corectitudinii unei operaţiuni bancare.

Pagina 295 din 380

Realitatea că nu s-a reuşit este bazată şi pe faptul că oricine poate bănui de îngăduinţă, trecut cu

vederea sau chiar iertarea băncii de o greşeală sau un abuz, când arbitrul ar fi plătit de una din

părţi, respectiv de asociaţie, lipsind cercetarea şi soluţia de credibilitate, din cauza neprezumării

neutralităţii acestui arbitru sau mediator bancar, legat prin raporturi de muncă cu angajatorul său,

ARB.

Pe acest fond, un grup de mediatori autorizaţi, conform Legii nr. 192/2006 privind

medierea, de către Autoritatea Naţională de Reglementare, Autorizare şi Control, Consiliul de

Mediere, au făcut demersuri în vederea înfiinţării unei instituţii de mediere specializată, respectiv

Uniunea Mediatorilor Bancari.

„Asociaţia Română a Băncilor aduce la cunoştinţa clienţilor instituţiilor de credit,

persoane fizice şi juridice, şi canalelor media, pentru corecta și completa lor informare, că

Uniunea Mediatorilor Bancari din România - entitate recent înfiinţată - nu reprezintă

materializarea proiectului pe care şi l-au propus ARB şi comunitatea bancară”, se arată într-un

comunicatul de presă al asociaţiei.

ARB nu s-a mulţumit cu aceste precizări, adoptând şi o atitudine agresivă la adresa

Uniunii Mediatorilor Bancari, subliniind că Asociaţia va continua procedurile pentru înfiinţarea

unei entităţi cu sarcini de mediere în domeniul bancar „acceptată şi recunoscută de comunitatea

bancară, cu un nivel de profesionalism şi un grad de cunoaştere a activităţii bancare, să

reprezinte garanţia unei analize competente şi pertinente a cauzelor supuse medierii, asigurând

pe cale de consecinţă o decizie corectă care să vină în întâmpinarea aşteptărilor celor ce apelează

la serviciile acestei entităţi”.

Conducerea Uniunii Mediatorilor Bancari nu a fost surprinsă de această reacţie, o

consideră normală din punctul de vedere al băncilor, frustraţi că nu au înfiinţat ei mediatorul

bancar în subordinea lor, considerând că era necesară o asemenea precizare pentru a înlătura vreo

eventuală confuzie privind suprapunerea celor două concepte, cu menţiunea că totuşi poate exista

o instituţie cu atribuţii jurisdicţionale, ca ANPC, Avocatul Poporului-Ombudsman în domeniul

bancar, arbitru, dar aceasta nu poate fi subordonată ARB, nu va face o mediere şi nu se poate

numi mediator, lipsindu-i independenţa, imparţialitatea şi neutralitatea, principii fundamentale

ale medierii. În plus, medierea de către persoane neautorizate în condiţiile legii constituie

infracţiune.

În aceste condiţii, UMB consideră că medierea conflictelor dintre bănci şi clienţii lor

poate fi făcută numai de mediatori autorizaţi, contactaţi prin liberă voinţă de către părţi, pe baza

unui contract şi unui acord de mediere, prin care părţile sunt sprijinite să ajungă la o soluţie

Pagina 296 din 380

convenabilă pentru ambele părți, care să deblocheze starea conflictuală, prin negocieri directe,

asistate de mediator. În acest fel, se poate evita procesul, executarea silită şi părţile pot rămâne în

relaţii bune, continuându-şi afacerile sub semnul încrederii şi colaborării neimpuse, prin mediere.

Medierea, prin natura ei, este un instrument care ajută la rezolvarea unei situații

conflictuale, după cum se arată și în legislația națională. Practic, în baza prevederilor legale, toți

cei care se află într-un conflict cu o persoană fizică sau juridică au posibilitatea, înainte de a se

adresa instanței de judecată, de a încerca mai întâi soluționarea amiabilă a situației în care se

află.

Medierea reprezintă o modalitate de soluționare a conflictelor pe cale amiabilă, procedura

fiind reglementată de Legea nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator.

Conform acestui act normativ, medierea se realizează cu ajutorul unei terțe persoane specializate

în calitate de mediator, în condiţii de neutralitate, imparțialitate, confidențialitate și având liberul

consimțământ al părţilor. Medierea se bazează pe încrederea pe care părţile o acordă

mediatorului, ca persoană aptă să faciliteze negocierile dintre ele și să le sprijine pentru

soluționarea conflictului, prin obținerea unei soluţii reciproc convenabile, eficiente și durabile.

Prin urmare, toți cei care se afla într-un conflict cu o persoană fizică sau juridică au posibilitatea,

înainte de a se adresa instanței de judecată, de a încerca mai întâi soluționarea amiabilă a

conflictului. Procedura poate fi aplicată chiar și în cazul disputelor cu banca, atunci când clientul

datornic nu vrea să ajungă în instanță.

Datoria la banca nu este un conflict în sine, ci reprezintă neputința celor două părți

implicate în procesul de creditare, împrumutat și creditor, de a găsi o formulă acceptată de

comun acord prin care să modifice termenii și condiţiile contractului de împrumut, în situația

specială în care acestea nu mai pot fi respectate de către una dintre părți. Mediatorul nu poate

rezolva conflictul și nici nu poate negocia în locul părţilor. În domeniul financiar-bancar, dat

fiind dezechilibrul de putere dintre cele două părți – creditor și împrumutat – este nevoie ca

mediatorul sa acționeze după o procedură ușor diferită de cea aplicată standard în procesul de

mediere. Cu toate acestea, explica Georgescu, mediatorul nu este îndreptățit să rezolve conflictul

în locul părților, să ia decizii de vreun fel, ci are rolul de a facilita o mai bună comunicare și de a

ajuta părţile să găsească cele mai convenabile soluții, printr-un proces de negociere asistată.

Părțile au libertatea să negocieze orice fel de termeni și condiții, argumentați în funcție de fiecare

situație concretă, conform dorinței lor. Mediatorul facilitează comunicarea între datornici și

bancă. Rolul acestuia este de a aduce părţile implicate la aceeași masă și de a înlesni procesul de

negociere dintre ele. Dacă mediatorul ar încerca să rezolve problemele datornicului, el ar încălca

Pagina 297 din 380

principiile neutralității și al imparțialității care guvernează profesia, susține Teris. Conform

Maricicăi Georgescu, medierea este o procedură voluntară, părțile exprimând propriul lor act de

voință cu privire la modificarea termenilor contractuali. Dar, dacă părțile doresc acest lucru, se

poate ajunge la un acord de mediere. „Dificultăți apar acolo unde pretențiile băncilor sunt

neconforme cu posibilitățile reale de rambursare ale împrumutatului sau unde împrumutatul

refuză ferm solicitările venite din partea băncii, cel mai adesea însoțite de costuri majorate”,

susține în continuare mediatorul.

Dacă ambele părți agreează termenii reeșalonării datoriilor, aceștia sunt incluși în acordul

de mediere. Ulterior, aceștia pot face obiectul unui act adițional între bancă și clientul său, a

explicat și Elisabeta Teris. Procedura de reeșalonare a datoriilor prin mediere diferă de la caz la

caz „Modalitățile alternative de soluționare a disputelor, mediere sau negociere, sunt de preferat

soluționării disputei de către o instanță judecătorească, grație avantajelor specifice: celeritate,

confidențialitate, costuri substanțial reduse”, a declarat, pentru AvocatNet.ro, Mirela Iovu,

Vicepreședinte CEC Bank.

Totuși, nu se poate vorbi de o „procedură standard” de reeșalonare a datoriilor prin

mediere, întrucât fiecare caz în parte trebuie analizat, iar soluția, agreată de părți, trebuie

adaptată la specificul situației. „Recomandarea noastră este ca atunci când un client întâmpină

dificultăți financiare temporare, care îl împiedică să-și respecte obligațiile de rambursare a

creditului la termenele scadente, să se adreseze unității bancare de la care a contractat creditul cu

o solicitare scrisă de restructurare a împrumutului”, punctează Mirela Iovu. Mai precis, dacă

alege să se adreseze mai întâi unui mediator, împrumutatul trebuie să aibă în vedere că nicio

bancă nu este obligată să accepte să participe la ședința de mediere. Totodată, adaugă

vicepreședintele CEC Bank, trebuie reținut că și medierea presupune cheltuieli pentru ambele

părți. Concret, potrivit Maricicăi Georgescu, reeșalonarea, rescadențarea datoriei sau orice altă

formă de restructurare a acesteia se stabilește de către cele două parți după efectuarea de către

creditor a unei analize realiste și corecte a situației financiare a împrumutatului și a capacității

sale de rambursare, prin prezentarea de propuneri concrete, ce urmează a fi negociate de către

părți cu ajutorul mediatorului, până la atingerea acelui prag de la care părțile se consideră într-o

situație de tip <win-win> (câștig-câștig).

„Din punctul de vedere al mediatorului, procedura constă într-o modalitate hybrid,

denumită de mine MED-CON, respectiv o combinație fericită a caracteristicilor procesului de

conciliere și mediere, care permite părților să ajungă la un rezultat concret, într-un timp foarte

scurt și cu rezultate benefice amândurora”, subliniază specialistul.

Pagina 298 din 380

Sunt băncile deschise unei astfel de proceduri sau merg, totuși, pe calea instanțelor?

Băncile nu sunt favorabile soluțiilor alternative instanței de judecată, pentru găsirea unor soluții

reciproc avantajoase, pe cale amiabilă, după cum ne-a explicat reprezentantul FINBAN. „Există

situații în care băncile sunt dispuse să intre în mediere, de obicei după declanșarea unui proces în

instanță, dar acestea sunt foarte puține din câte cunosc eu”, arată Maricica Georgescu.

Dată fiind puterea lor de negociere, poziția de forță și existența garanțiilor, care le asigură

recuperarea datoriei cu ajutorul executorilor judecătorești sau a unor firme specializate de

recuperare a creanțelor, băncile sunt foarte puțin deschise către rezolvarea amiabilă prin mediere.

Conform declarațiilor mediatorului, rezultatele acestei politici „anti-client” au început să apară

sub forma unor soluții definitive și irevocabile în favoarea clienților. „Din experiența proprie, am

identificat instituții financiare nebancare mai deschise la mediere decât băncile și care au înțeles

utilitatea acestei proceduri în situația în care în portofoliul lor există clienți insolvabili, care nu

îndeplinesc criteriile cerute de bănci pentru finanțare / refinanțare. Un avantaj îl reprezintă, în

aceste cazuri, și faptul ca IFN-urile nu dispun de un colectiv de recuperare a creanțelor și de

contactare a clienților de nivelul celor din bănci, unde există departamente speciale pentru

administrarea creditelor care întâmpină dificultăți la rambursare.” De aceeași părere este și

Cristina Cordun, mediator și membru în clubmediatori.ro, care punctează faptul că, în prezent,

singura șansă a clientului de a avea o mediere cu banca este dacă judecătorul va obliga părţile să

se prezinte la mediator.

În perioada în care informarea cu privire la procedura medierii a fost obligatorie, am avut

trei solicitări și am invitat la mediere reprezentanții a trei bănci. Surprinzător sau nu, s-a

prezentat prin împuternicit un avocat și doi consilieri juridici. În fiecare dosar am avut cel puțin

trei ședințe, însă nu s-a încheiat niciun acord, deoarece banca vine cu o ofertă care nu se mai

negociază", ne-a declarat Cordun. Totuși, având în vedere că ședința de informare cu privire la

avantajele medierii nu mai este obligatorie, mediatorul susține că băncile nu vor mai fi la fel de

deschise la aceasta procedură: „Dacă este vorba de o datorie către bancă, mă îndoiesc că

reprezentanții acesteia vor mai participa la mediere daca nu sunt obligați prin lege”.

Pe de altă parte, Mirela Iovu a declarat că sistemul bancar susține atât medierea, precum

și soluționarea disputelor cu clientela într-o manieră extrajudiciară, amiabilă. „Din păcate, nu

foarte mulți clienți conștientizează avantajele medierii. Mai exact, nu mulți clienți sunt

familiarizați cu procedura de mediere, considerând mediatorul tot un fel de <judecător> care

trebuie să oblige banca să-i dea un răspuns favorabil sau o soluție favorabilă la problema sa”,

explică în continuare vicepreședintele CEC Bank. Pentru a rezolva aceasta problemă, Iovu

Pagina 299 din 380

susține că este necesar ca toți cei implicați în dezvoltarea instituției mediatorului, în special

Consiliul de Mediere și asociațiile profesionale de mediatori, dar și alte instituții ale statului să

depună în continuare eforturi pentru popularizarea avantajelor medierii în vederea degrevării

organismelor cu activitate jurisdicțională, a instanțelor de judecată de soluționare a unor cazuri

care s-ar putea rezolva mai simplu și mai rapid prin metode alternative de soluționare a

disputelor.

Numărul medierilor în sistemul bancar este redus. Potrivit Mirelei Iovu, au fost câteva

cazuri în care clienții s-au adresat unui mediator autorizat în vederea obținerii unei restructurări a

facilității, însă cele mai multe situații de acest gen au fost rezolvate de bancă pe plan intern.

„Doar în mod excepțional, în situația în care nicio metodă de restructurare nu înregistrează

rezultatele scontate într-un orizont rezonabil de timp, se demarează proceduri judiciare pentru

recuperarea creanțelor”, a punctat vicepreședintele CEC Bank. În același timp, Iovu a precizat că

banca pe care o reprezintă are încheiat un protocol de colaborare cu Asociația de mediere

FINBAN. „De la caz la caz, însă, dacă clienții preferă astfel, acceptăm invitații la mediere și din

partea altor mediatori profesioniști”, a menționat aceasta.

Și Maricica Georgescu afirma faptul că sunt puține situațiile de mediere între bancă și

clienți. „În perioada 2011-2013, am făcut mai multe demersuri pentru promovarea beneficiilor și

avantajelor medierii în sistemul bancar și am avut bucuria să experimentez câteva medieri între

bancă și client, dar numai două dintre ele au fost finalizate cu acord de mediere”, menționează

mediatorul. Totuși, lucrurile au stat puţin mai bine în cursul anului următor. Mai exact, de la

începutul anului 2014, Georgescu a fost solicitată ca mediator pentru mai bine de 20 de spețe

privind modalități de restructurare a unor credite pe cale amiabilă în zona IFN (instituție

financiară nebancară), majoritatea finalizate cu un acord de mediere. „Din păcate, însă, numărul

medierilor în sistemul bancar a rămas în continuare foarte redus”, conchide specialistul.

11.4.2 Competențele mediatorului

Sunt solicitate următoarele competențe:

Cunoștințe de afaceri. Pentru a deveni agenți de schimbare și actori cheie într-o

organizație, trebuie să existe practicanți Resurse Umane pentru o înțelegere profundă a afacerii

sau a industriei companiei pe care o deservesc. Boselie și Paauwe (2004) subliniază faptul că

domeniile cheie ale cunoașterii includ o înțelegere aplicată a lanțul valoric integrat (modul în

care se integrează pe orizontală). Resursele umane trebuie să înțeleagă modul în care își

desfășoară activitatea afacerea sau agenția. Aceasta include strategia organizației, modul în care

Pagina 300 din 380

organizația câștigă bani sau își atinge scopul principal, procesele tehnologice, capacitățile

organizaționale etc. De aceea, practicienii în domeniul resurselor umane trebuie să-și dezvolte

propriile competențe, cunoașterea unor domenii precum finanțe, marketing, operațiuni și

management general (Heisler, 2003). Prin urmare, orice propunere de modificare a acestora nu

trebuie să afecteze negativ niciunul proces legat de afaceri.

Managementul culturii. În Resurse Umane practicienii joacă un rol important în cultura

corporativă a organizației lor. De jucând rolul partenerului de afaceri cu un accent pe client, ei au

un impact semnificativ asupra performanței financiare a organizațiilor lor (Brockbank și Ulrich

2003). Organizatoric liderii își gestionează operațiunile și fondurile, ei trebuie să-și administreze

în același timp și culturile (Clemente, 2003). Astăzi gestionarea culturii este o responsabilitate

centrală a liderilor resurselor umane. Ceea ce este mai mult, trebuie să fie un proces continuu

dacă acestea trebuie să funcționeze eficient în viața de astăzi, schimbarea piețelor, satisfacerea

nevoilor clienților și menținerea ritmului concurenței. Acest micro-mediul include toate

variabilele interne aflate sub controlul conducerii (adică decizii privind asocierea, alocarea

resurselor și strategiile de dezvoltare corporativă). Cultura se încadrează în realitate în acest

micro-mediu (Clemente, 2003). În afară de asigurarea facilităților, schimbărilor, practicienii

Resurselor Umane joacă, de asemenea, un rol esențial în menținerea binelui culturii

organizaționale existente deja în cadrul organizației.

Abilități de relaționare. Personalul de Resurse Umane trebuie să fie credibil atât

managerilor de linie de afaceri pe care îi deservesc și câtși omologilor lor de Resurse Umane. Ei

trebuie să obțină rezultate și să stabilească un istoric fiabil. Mai mult, să lucrezi bine cu ceilalți

prin construirea unor relații profesionale bune este vitală în funcționarea eficientă. În plus,

practicienii în domeniul resurselor umane trebuie să aibă o scriere eficientă și abilități verbale de

comunicare (Boselie și Paauwe, 2004). Rezultatele unui studiu realizat de Boselie și Paauwe

(2004) sunt de acord cu cercetările anterioare ale lui Kelly și Gennard (1996), care au constatat

că directorii de resurse umane solicită competență profesională în acele abilități sociale care le

permit să dezvolte relații interpersonale eficiente cu alți directori ai consiliilor. Aceasta este de

asemenea, una dintre competențele esențiale pentru credibilitatea personală, subliniate de Ulrich

și colab. (2008). Eforturile de schimbare vor eșua în cazul în care există conflicte la locul de

muncă sau la problemele personale în rândul acestora: directorii, managerii de linie și

practicienii în resurse umane. Responsabilitatea practicienilor în domeniul resurselor umane este

de a să asigure existența unui mediu de lucru armonios și, în același timp, să faciliteze

dezvoltarea unei mai bune eficiențe la nivelul organizației.

Pagina 301 din 380

Abilități de dezvoltare a resurselor umane. Dezvoltarea resurselor umane (HRD) îi ajută

pe angajați să-și dezvolte propriile cunoștințe și abilități organizaționale. Profesioniștii în

domeniul resurselor umane trebuie să le achiziționeze abilități în vederea asigurării unei bune

implementări a instruirii sistematice a angajaților, dezvoltarea carierei, managementul și

dezvoltarea performanțelor, coaching, mentoring, planificarea succesiunii și dezvoltarea

organizației. În plus, practicienii în domeniul resurselor umane sunt: agentul de schimb care

trebuie să înțeleagă procesul de învățare și cum să creeze un mediu care să-i faciliteze învățarea

care poate ajuta la elaborarea și implementarea unui DRU mai eficient în intervenții (Ketter,

2006). Accentul tuturor aspectelor legate de dezvoltarea resurselor umane este de a asigura la un

nivel superior forța de muncă, astfel încât organizația și angajații individuali să-și poată îndeplini

obiectivul primar (obiectiv de lucru), de care ar putea beneficia clienții lor. Organizațiile

sănătoase cred în DRU și Resurse Umane, practicienii trebuind să joace un rol cheie în realizarea

acestei dezvoltări în cadrul lor (Werner și DeSimone, 2009).

Relația dintre competențele Resurse Umane și rolul agentului de schimbare. Există un

număr limitat de studii privind relația dintre competențele Resurse Umane și rolul Resurse

Umane al agentului de schimbare. Huselid, Jackson și Schuler (1997) au identificat competențele

profesionale și competențele legate de afaceri ca fiind importante pentru gestionarea eficientă a

resurselor umane (HRM). Ei susțin faptul că, deși profesional competențele HRM sunt necesare

pentru a asigura eficacitatea tehnică a managementului resurselor umane, profesionale, acestea

nu sunt suficiente pentru a juca rolul de partener strategic sau agent de schimbare. Prin urmare,

competențele legate de afaceri sunt, de asemenea, importante, deoarece ele permit practicienilor

în Resurse Umane să înțeleagă modul în care considerațiile de afaceri sunt unice pentru o

organizație și să creeze nevoi de HRM specifice organizației. Competențele legate de afaceri se

referă la abilitățile de afaceri și experiența pe care membrii personalului le au în afara

funcționalității lor de specialitate, mai ales înțelegerea cunoașterii lanțului valoric al organizației.

Aceste competențe ar trebui să determine rolurile Resurselor Umane care să faciliteze selectarea

și punerea în aplicare a schimbărilor care caracterizează unicitatea unei organizații. Buchanan și

Boddy (1992) au realizat un studiu privind eficacitatea percepută de agenții de schimbare. Pe

baza rezultatelor lor, au întocmit o listă cu mai multe informații importante privind competențele

agenților de schimbare, cum ar fi: abilitățile de comunicare, abilitățile de team building,

stabilirea de obiective clar definite și abilitățile inflaționiste. Lawler și Mohrman (2003) au

studiat aptitudinile managerilor de resurse umane și ale acestora care susțin ideea că practicanții

Resurse Umane care doresc să fie agenți de schimb trebuie să fie experți în înțelegerea

Pagina 302 din 380

strategiilor de afaceri și modalitățile de sprijinire a implementării acestora. În orice caz, studiul

arată, de asemenea, că cel mai înalt nivel al satisfacției profesionale a practicienilor în domeniul

resurselor umane a fost cu experiență în utilizarea abilităților tradiționale de resurse umane, în

timp ce nivelul cel mai scăzut al satisfacției s-a dovedit a fi în exercitarea abilităților de partener

de afaceri. Prin urmare, practicienii Resurse Umane nu pot să-și abandoneze activitățile de bază

tradiționale atunci când execută noi sarcini strategice. Unul dintre cele mai importante practici de

bază în domeniul resurselor umane se concentrează pe dezvoltarea resurselor umane.

Implementarea schimbării într-o organizație necesită executarea unor programe adecvate de

dezvoltare a resurselor umane (Werner și DeSimone, 2009)

Un studiu a fost realizat de Pietersen și Engelbrecht (2005) privind strategia rolului de

parteneriat al managerilor de resurse umane în organizațiile din Africa de Sud. Mai multe afaceri

legate de competențe au fost măsurate, inclusiv „experiența managementului de linie”, „punerea

în aplicare a tehnicilor de scanare“, „sintetizarea și extragerea concluziilor din datele de afaceri“

și „punerea în aplicare a tehnicilor monetare pentru luarea deciziilor bugetare”. Acest studiu

susține afirmațiile lui Brockbank și Ulrich (2003) conform căruia contribuția strategică,

credibilitatea personală, cunoștințele de afaceri și competențele tehnologiei resurselor umane

sunt toate pivot pentru profesioniștii din domeniul resurselor umane, fiind un agent eficient de

schimbare. Ei subliniază în continuare că prin competența contribuțiilor lor strategice este strâns

legată de managementul culturii.

Long și Ismail (2008) au studiat 32 de manageri de resurse umane și au constatat, de

asemenea, că în managementul culturii abilitățile sunt esențiale în transformarea practicanților în

resurse umane în agenți de schimbare. Ulrich și Brockbank (2005) au subliniat faptul că, fiind un

agent de schimbare, reprezintă o parte din rol strategic partener. Personalul Resurse Umane

îndeplinește multiple roluri unice, practicienii trebuind să îndeplinească atât rolurile

operaționale, cât și pe cele strategice. Ulrich și Eichinger (1998) au constatat că unul dintre

elementele importante ale competențelor Resurse Umane este credibilitatea personală care se

ocupă de măsura în care practicienii în resurse umane întruchipează valorile întreprinderilor și

acționează cu atitudine în ceea ce privește relațiile cu probleme de schimbare organizațională și

crearea de rezultate. Credibilitatea personală este în mod special vitală în eficacitatea

interpersonală, orientarea relației, toleranța la stres, schimbare și ambiguitate, creativitate și

abordări analitice în rezolvarea problemelor (Selmer și Chiu 2004).

Relația dintre rolul agentului de schimbare și performanța organizațională. Potrivit lui

Ulrich (1997), rolurile pentru profesioniștii din domeniul HRM sunt în mod tradițional văzute ca

Pagina 303 din 380

activități de tranziție, cum ar fi cele operaționale, strategice, calitative, cantitative, polițienești la

parteneriat, pe termen scurt, pe termen lung, din punct de vedere administrativ până la

consultativ și funcțional orientate spre afaceri. Schimbarea rolurilor agentului este unul dintre

cele patru roluri cheie pe care HRM le are, profesioniștii trebuind să-și îndeplinească cerințele

pentru a-și face parteneriatul de afaceri o realitate practică (Bhatnagar și Sharma, 2005).

Cu toate acestea, există puține studii concrete care clarifică modul în care funcționează

rolul agentului de schimbare în realizarea îmbunătățirii performanței unei organizații (Bhatnagar

și Sharma, 2005). Huang (2000), în studiul său pe 315 filme taiwaneze, arată că strategiile și

resursele umane sunt organizaționale iar performanțele sunt semnificative. Una dintre aceste

strategii este de a facilita schimbările și să permită organizației să fie cât mai eficientă.

Som (2002) raportează în studiul său despre 54 de organizații din India că rolul

departamentului Resurse Umane este corelat pozitiv cu performanța organizațională, iar acesta

joacă un rol important în adoptarea „celor mai bune practici” în cadrul unui program de

organizare. Cu alte cuvinte, practicienii în domeniul resurselor umane trebuie să pună în practică

în mod constant practici cât mai eficiente în susținerea competitivității organizației. Prin urmare,

practicienii Resurselor Umane trebuie să rămână la curent cu dezvoltarea mediului și să fie

mereu gata pentru a facilita schimbarea atunci când este necesar.

Panayotopoulou și Papalexandris (2004) au realizat un studiu pe 229 de companii

industriale grecești multinaționale din diferite sectoare care examinează legătura dintre acestea și

orientarea în HRM privind performanța organizațională. Rezultatele acestui studiu, care a folosit

cadrul de valori concurente (CVF), arată că orientarea focalizării externe și combinarea

controlului asigură o relație pozitivă puternică cu creșterea / inovarea și performanța

organizațională. Cu toate acestea, orientarea externă și controlului vor fi focalizate numai dacă

practicienii Resurselor Umane vor efectua mai multe roluri critice, cum ar fi agentul de

schimbare. Rolul agentului de schimbare mediază relația dintre competențele Resurse Umane și

performanță organizațională

Ulrich și Eichinger (1998) susțin că practicanții Resurselor Umane trebuie să facă

tranziția fiind parteneri strategici de afaceri pentru a deveni contribuabili activi în organizațiile

lor. Ulterior, Ulrich și Brockbank (2005) au susținut că rolul agentului de schimbare este un

element important pentru ca practicanții de Resurse Umane să fie parteneri strategici de succes.

Boselie și Paauwe (2004) constată că această competență în aportul strategic este corelată pozitiv

cu competitivitatea financiară. Managementul culturii este una dintre competențele principale din

cadrul domeniu de contribuție strategică. Ulrich și colab. (2008) sprijină, de asemenea,

Pagina 304 din 380

concluziile de mai sus și afirmă că abilitățile care prezic performanța organizațională includ

competențe legate de managementul culturii, cultivarea relațiilor eficiente, dezvoltarea resurselor

umane și cunoașterea afacerilor.

Câteva alte studii au arătat, de asemenea, o relație pozitivă între anumite competențe,

cum ar fi cunoștințele de afaceri, abilitățile de relaționare și managementul culturii, dezvoltarea

Resurselor Umane și performanța organizațională (Huselid și colab., 1997; Wright, Dunford și

Snell, 2001; Ramlall, 2006), iar Losey (1999) a declarat că există un grup în curs de dezvoltare

din profesioniștii din domeniul resurselor umane care văd oportunitatea de a transforma strategia

de capital uman într-un avantaj competitiv pe termen lung. Ei concluzionează că o parte

semnificativă a abilității de a dezvolta creativitatea și maximizarea strategică a productivității

este de a poseda competențele necesare pentru a permite aceste rezultate.

Chiar și cu studii empirice anterioare care au evidențiat relația dintre Resurse Umane

competențele și performanțele organizaționale, Caldwell (2010) susține că există o seroie de

lacune în aceste situații. Studiul său arată importanța legăturii eficiente a strategiei Resurselor

Umane cu strategia de afaceri. Aceste rezumate evidențiază rolul importanței strategiei de

resurse umane cu legătura strategiei de afaceri, și să ridice probleme importante privind

capacitatea partenerilor de afaceri din domeniul resurselor umane de a dezvolta capacitățile

necesare pentru a le permite să contribuie strategic la performanța organizațională. Caldwell

susține că relațiile între competențele și rolurile resurselor umane s-a dovedit, de asemenea, o

zonă cu o considerabilă controversă. Multe modele de competențe Resurse Umane sunt

concepute în mod explicit și programate cu intenția de a transforma practicienii Resurselor

Umane într-o nouă categorie de oameni cu cunoștințe de management în afaceri: „partener de

afaceri pentru resurse umane”. Cu toate acestea, asocierea dintre competențele Resurselor

Umane, rolurile și rezultatul dorit al acestei relații, care este competitivă în asigurarea unei

performanțe organizaționale, nu este explicată.

Bazându-se pe un model de comportament al angajaților, Werner și DeSimone (2009)

subliniază faptul că toate cunoștințele, aptitudinile și abilitățile angajatului pot produce un

comportament anume și comportamentul acelui angajat la rândul său are o relație directă cu

competitivitatea organizațională care este obținută. În mod similar, practicienii în domeniul

resurselor umane care posedă competențele corecte pot să caute să promoveze implicarea

strategică și să joace un rol de partener de afaceri, care include și rolul schimbării agentului într-

o organizație, ajutând în același timp organizația ca întreg în atingerea obiectivelor lor de afaceri.

Pagina 305 din 380

Alternativ, rolurile de practicant Resurse Umane (comportamentul intenționat) pot media relația

dintre anumite competențe și performanța organizațională.

Teoria autoeficacității și performanței lui Bandura (1986) explică persoanele care cred în

capacitățile lor și cum această credință servește ca agent de auto-reglementare pentru ei

comportament și motivație. Auto-eficacitatea determină efortul, perseverența și rezistența care

este pusă pe o sarcină. Un studiu realizat de Stajkovic și Luthans (1998) susține și demonstrează

că auto-eficacitatea este strâns legată de performanța sarcinii și indirect îmbunătățește

performanța organizațională. Aplicarea acestei teorii în studiul de față poate să fie descrisă ca o

creștere a auto-eficacității în rândul practicanților Resurse Umane atunci când aceștia posedă

competențele necesare pentru a le permite să îndeplinească anumite roluri în organizarea lor și să

aducă rezultate pozitive organizației lor. În acest scenariu, rolul profesionistului HR ca agent de

schimbare îi permite să funcționeze ca mediator în relația dintre componența resursă umană,

competențele și performanța organizațională.

11.5 Cerințe generale și specifice pentru mediator

Instruire şi formare

Mediatorul trebuie să posede cunoştinţe esenţiale şi abilităţi în domeniul medierii.

Cunoştinţele sale trebuie să cuprindă metode de soluţionare a conflictelor, tehnici de mediere,

reguli şi metode de mediere, cunoştinţe în domeniul procedurii juridice, comunicării, psihologiei,

eticii profesionale. Mediatorul trebuie să cunoască literatura de specialitate ce abordează problema medierii,

trebuie să cunoască inovaţiile în domeniul justiţiei restaurative şi să le aplice în practică. Mediatorul trebuie să ştie să îşi evalueze capacităţile şi abilităţile sale de mediere; să îşi

îmbogăţească permanent cunoştinţele în domeniul procesului de mediere, prin formarea

continuă, participarea activă la conferinţe, seminarii de instruire, ateliere de lucru, întâlniri cu

specialiştii din domeniu, mese rotunde, prin studierea literaturii naţionale şi internaţionale ce

abordează tema medierii şi soluţionarea conflictelor. Mediatorul trebuie să acumuleze cunoştinţe despre specificul aplicării medierii pentru

categorii specifice: litigii civile, penale, contravenționale, familiale, comerciale etc.

Conflictul de interese

Dacă la etapa de iniţiere sau pe parcursul procesului de mediere, apare o circumstanţă de

natură să afecteze scopul medierii, neutralitatea sau imparţialitatea mediatorului, acesta este

obligat să se abțină de la medierea litigiului și să aducă acest fapt la cunoştinţa părţilor.

Pagina 306 din 380

Mediatorul nu este în drept să acţioneze în calitate de arbitru în rezolvarea litigiului în

care a fost desemnat ca mediator.

Nu poate fi aleasă în calitate de mediator persoana care a reprezentat anterior interesele

uneia dintre părți în instanța de judecată sau arbitraj ori a acordat alt gen de asistență în legătură

cu obiectul litigiului.

După încetarea procesului de mediere, mediatorul nu poate reprezenta părțile sau una

dintre părţi la soluţionarea în instanţa de judecată sau arbitraj a litigiului pentru care a fost

desemnat ca mediator. În cazul în care a fost ales în calitate de mediator un avocat, acesta nu este

în drept să accepte asistenţa sau reprezentarea ulterioară a intereselor oricărei dintre părţile

procesului de mediere în legătură cu litigiul mediat.

În cazul în care mediatorul este un notar, acesta nu este în drept să învestească cu formulă

executorie tranzacția încheiată de părţi în procesul medierii.

Formarea mediatorului

Potrivit legislației (Art. 7 din legea nr. 192/2006), poate deveni mediator orice persoană

care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:

a) are capacitate deplină de exerciţiu;

b) are studii superioare;

c) are o vechime în muncă de cel puţin 3 ani;

d) este aptă, din punct de vedere medical, pentru exercitarea acestei activităţi;

e) se bucură de o bună reputaţie şi nu a fost condamnată definitiv pentru săvârşirea unei

infracţiuni intenţionate, de natură să aducă atingere prestigiului profesiei;

f) a absolvit cursurile pentru formarea mediatorilor, în condiţiile legii, sau un program

postuniversitar de nivel master în domeniu, acreditate conform legii şi avizate de Consiliul de

mediere;

g) a fost autorizată ca mediator, în condiţiile prezentei legi.

Formarea profesională a mediatorilor se asigură prin cursuri de formare profesională

organizate de către furnizorii de formare și de către instituțiile de învățământ superior

acreditate. Cursurile și programele de formare profesională a mediatorilor vor fi autorizate de

către Consiliul de mediere cu respectarea standardelor de formare profesională în domeniu,

elaborate de către acesta. Structura cursului de formare profesională va fi întocmită conform

prevederilor privind formarea adulților. Consiliul de mediere va emite documentele care atestă

competența profesională a mediatorilor

Pagina 307 din 380

Instituțiile și celelalte persoane juridice care desfășoară programe de formare a

mediatorilor se înscriu, de către Consiliul de mediere, pe o listă, care va fi pusă la dispoziția

celor interesați la sediul său, al instanțelor judecătorești și al autorităților administrației publice

locale, precum și la sediul Ministerului Justiției și pe pagina de Internet a acestuia.

Consiliul de mediere are dreptul să verifice modul de organizare și desfășurare a

cursurilor și de aplicare a standardelor de formare inițială și continuă și poate solicita, dacă este

cazul, retragerea autorizației, potrivit standardelor de formare în domeniul medierii și

procedurilor elaborate de către Consiliul de mediere.

Exercitarea profesiei de mediator este compatibilă cu orice alta activitate sau profesie, cu

excepția incompatibilităților prevăzute prin legi speciale.

Exercitarea calității de mediator se suspendă:

a) în cazul unei incompatibilități prevăzute de lege; în acest caz, mediatorul este obligat

să aducă la cunoștință, în termen de 3 zile, Consiliului de mediere, în legătură cu această

incompatibilitate;

b) la cerere, făcută în scris de către mediator;

c) ca sancțiune disciplinară, în condițiile stabilite la art. 39 alin. (1) lit. c).

Exercitarea calității de mediator se suspendă de drept, în cazul în care împotriva mediatorului

s-a luat măsura arestării preventive, până la soluționarea procesului penal, potrivit legii.

Calitatea de mediator încetează:

a) la cerere, prin renunțare făcută în scris de către mediator;

b) prin deces;

c) în cazul în care nu mai îndeplinește condițiile prevăzute la art. 7 lit. a) și d);

d) ca sancțiune disciplinară, în condițiile stabilite la art. 39 alin. (1) lit. d);

e) în cazul condamnării definitive pentru săvârșirea, cu intenție, a unei infracțiuni, care îl

face nedemn de a mai exercita aceasta profesie.

Suspendarea, precum și încetarea calității de mediator se dispune sau, după caz, se

constată, de către Consiliul de mediere. În caz de încetare a calității de mediator, numele acestuia

se radiază din tabloul mediatorilor.

În ceea ce privește procedurile și formalitățile de autorizare, precum și exercitarea

profesiei de mediator, prevederile prezentei legi se completează cu dispozițiile Ordonanței de

Urgență a Guvernului nr. 49/2009 privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii și

libertatea de a furniza servicii în România.

Pagina 308 din 380

Obligațiile mediatorului

Mediatorul are obligația să dea orice explicații părților cu privire la activitatea de

mediere, pentru ca acestea să înțeleagă scopul, limitele și efectele medierii, în special asupra

raporturilor ce constituie obiectul conflictului. Mediatorul trebuie să asigure ca medierea să se

realizeze cu respectarea libertății, demnității și a vieții private a părților.

Mediatorul are îndatorirea să depună toate diligențele pentru ca părțile să ajungă la un

acord reciproc convenabil, într-un termen rezonabil. Mediatorul trebuie să conducă procesul de

mediere în mod nepărtinitor și să asigure un permanent echilibru între părți.

Mediatorul are obligația să refuze preluarea unui caz, dacă are cunoștință despre orice

împrejurare ce l-ar împiedica să fie neutru și imparțial, precum și în cazul în care constată că

drepturile în discuție nu pot face obiectul medierii.

Mediatorul este obligat să păstreze confidențialitatea informațiilor de care ia cunoștință în

cursul activității sale de mediere, precum și cu privire la documentele întocmite sau care i-au fost

predate de către părți pe parcursul medierii, chiar și după încetarea funcției sale. Mediatorul este

obligat să respecte normele de deontologie și să răspundă cererilor formulate de autoritățile

judiciare. Mediatorul este obligat să comunice Consiliului de mediere orice modificare a

condițiilor, care face necesară actualizarea mențiunilor prevăzute la art. 12 alin. (2).

Mediatorul are obligația de a-și îmbunătăți permanent cunoștințele teoretice și tehnicile

de mediere, urmând în acest scop, cursuri de formare continuă, în condițiile stabilite de Consiliul

de mediere. Mediatorul este obligat să restituie înscrisurile ce i-au fost încredințate de părți pe

parcursul procedurii de mediere. Mediatorul nu poate reprezenta sau asista vreuna din părți într-o

procedură judiciară sau arbitrală, având ca obiect conflictul supus medierii.

Mediatorul nu poate fi audiat ca martor în legătură cu faptele sau actele de care a luat

cunoștință în cadrul procedurii de mediere. În cauzele penale, mediatorul poate fi audiat ca

martor numai în cazul în care are dezlegarea prealabilă, expresă și scrisă a părților și, dacă este

cazul, a celorlalte persoane interesate. Calitatea de martor are întâietate față de aceea de

mediator, cu privire la faptele și împrejurările pe care le-a cunoscut înainte de a fi devenit

mediator în acel caz. În toate cazurile, după ce a fost audiat ca martor, mediatorul nu mai poate

desfășura activitatea de mediere în cauza respectivă.

Răspunderea mediatorului

Răspunderea disciplinară a mediatorului intervine pentru următoarele abateri:

a) încălcarea obligației de confidențialitate, imparțialitate și neutralitate;

Pagina 309 din 380

b) refuzul de a răspunde cererilor formulate de autoritățile judiciare, în cazurile prevăzute

de lege;

c) refuzul de a restitui înscrisurile încredințate de părțile aflate în conflict;

d) reprezentarea sau asistarea uneia dintre părți într-o procedură judiciară sau arbitrală,

având ca obiect conflictul supus medierii;

e) săvârșirea altor fapte care aduc atingere probității profesionale.

11.6 Recrutarea personalului necesar

Particularitățile procesului de recrutare

Recrutarea personalului reprezintă procesul de căutare, de identificare şi de atragere a

candidaţilor potenţiali, din care urmează să fie aleşi candidaţii care corespund cel mai bine

cerinţelor posturilor vacante actuale şi viitoare.

Recrutarea resurselor umane este procesul managerial de menţinere şi dezvoltare a celor

mai adecvate surse interne şi externe necesare asigurării cu personal competitiv în vederea

realizării obiectivelor organizaţionale.

Efortul de recrutare al unei organizaţii şi metodele care trebuie folosite sunt dependente

de procesul de planificare a resurselor umane şi de cerinţele specifice posturilor ce urmează să

fie ocupate. Cunoaşterea din timp a necesarului de personal sau anticiparea acestuia permite

desfăşurarea în bune condiţii a procesului de recrutare a personalului.

Procesul recrutării resurselor umane este legat de multe alte activităţi de personal, ca de

exemplu: evaluarea performanţelor, recompensele angajaţilor, pregătirea sau dezvoltarea

personalului şi relaţiile cu angajaţii.

Recrutarea personalului constituie primul contact între cei care angajează şi cei care

solicită angajarea, fiind, totodată, o activitate publică.

Recrutarea este influenţată de următorii factori externi şi interni:

Condiţiile şi schimbările de pe piaţa muncii;

Capacitatea sistemelor de pregătire şi de dezvoltare a resurselor umane şi modelele

educaţionale care au un impact deosebit asupra procesului de recrutare;

Atracţia zonei sau a localităţii, precum şi beneficiile adiţionale sau facilităţile locale,

ca, de exemplu: locuinţa, transportul, magazine etc.;

Reputaţia organizaţiei;

Pagina 310 din 380

Preferinţele potenţialilor candidaţi pentru anumite domenii de activitate, pentru

anumite organizaţii sau posturi, pentru anumite avantaje oferite sau pentru un anumit

regim de muncă şi odihnă;

Obiectivele din domeniul resurselor umane;

Cultura organizaţională;

Politicile şi practicile manageriale în domeniul resurselor umane;

Cerinţele absolut necesare pe care organizaţia consideră că trebuie să le îndeplinească

solicitanţii posturilor vacante;

Situaţia economico-financiară a organizaţiei.

Decizia de acceptare a unui loc de muncă este influenţată de trei factori principali:

Factori obiectivi: salariul, natura muncii, localizarea, oportunităţile de avansare;

Factori subiectivi, care determină ca o organizaţie să fie preferată altora şi de care, de

multe ori, persoana în căutarea slujbei nu este conştientă;

Factori de recrutare, deoarece se consideră că majoritatea candidaţilor nu deţin

cunoştinţe suficiente nici despre post şi nici despre organizaţie pentru a lua o decizie

raţională, atunci când au mai multe oferte de angajare.

Numeroase cercetări în domeniu au evidenţiat faptul că, atunci când noilor candidaţi li se

oferă informaţii cât mai exacte, nu se produce o scădere a numărului de solicitanţi, ci se

realizează o reducere semnificativă a fluctuaţiei şi creşte uşor loialitatea faţă de organizaţie.

Strategii şi politici de recrutare

Strategiile şi politicile de recrutare definesc modul în care organizaţia îşi îndeplineşte

responsabilităţile sale în domeniul recrutării personalului, precum şi filozofia şi valorile

organizaţiei referitoare la realizarea procesului de recrutare.

În practica managerială, strategiile şi politicile de recrutare a personalului diferă destul de

mult de la o organizaţie la alta, cu atât mai mult cu cât acestea trebuie să răspundă numeroaselor

obiective care, uneori, sunt contradictorii.

Strategiile şi politicile de recrutare a personalului trebuie să ţină seama de următoarele

aspecte:

Identificarea şi atragerea unui număr cât mai mare de candidaţi;

În ce măsură posturile vacante sunt ocupate din interiorul organizaţiei, din exteriorul

organizaţiei sau prin combinarea acestor două posibilităţi;

Pagina 311 din 380

Asigurarea concordanţei între activităţile de recrutare ale organizaţiei şi valorile şi

strategiile acesteia;

Preocuparea organizaţiei de a identifica şi atrage o varietate de categorii de candidaţi;

Luarea în considerare a obiectivelor avute în vedere după angajarea personalului

inclusiv efectele post-recrutare;

Eforturile de recrutare a personalului să ducă la efectele aşteptate inclusiv la

îmbunătăţirea imaginii de ansamblu a organizaţiei;

Realizarea recrutării personalului într-un timp cât mai scurt şi cu cele mai mici

cheltuieli posibile.

Surse de recrutare a personalului

Recrutarea se poate realiza din interior sau din exteriorul firmei.

Recrutarea din interior nu presupune angajare, ci numai o schimbare de post, fie pe plan

orizontal, de acelaşi rang, fie pe plan vertical, de obicei prin promovarea într-un post de rang

superior.

Sistemul cel mai obişnuit este afişarea postului liber sau publicarea posturilor libere în

cazul întreprinderilor care au gazete interne.

Avantajele recrutării din interior sunt următoarele:

se cunoaşte capacitatea persoanei recrutate pentru ocuparea postului;

angajaţii se remarcă prin munca prestată, ceea ce asigură o recrutare eficientă;

timpul de acomodare şi de integrare al angajatului în colectivul în care există postul, se

reduce;

recrutarea este mai puţin costisitoare.

Dezavantajele recrutării din interior sunt următoarele:

în cazul unei expansiuni rapide cu introducere de tehnică nouă, este posibil ca angajaţii

actuali să nu poată face față la acestea;

promovare din interior provoacă apariţia de posturi vacante în lanţ, efect denumit efect

de undă;

se poate manifesta favoritismul.

Recrutarea din exterior se realizează prin două metode:

metoda informală;

metoda formală.

Pagina 312 din 380

Metoda informală se caracterizează prin publicitate foarte limitată, recurgându-se la

concursul angajaţilor existenţi.

Majoritatea posturilor se ocupă prin metoda informală deoarece poate fi aplicată repede,

nu este costisitoare şi se practică mai ales pentru angajarea personalului de birou şi a celui de

conducere din secţiile de producţie.

Metoda formală se caracterizează prin căutarea de persoane doritoare să se angajeze,

aflate în căutarea de lucru pe piaţa muncii, sau doritoare să schimbe locul de muncă pe care îl

deţin. În acest scop se apelează la diferite surse de informare cum ar fi:

Agenţiile de Ocupare a Forţei de Muncă, care dispun de evidenţa permanentă a

cererilor şi a locurilor de muncă disponibile.

Anunţurile de mică publicitate, care sunt recepţionate de angajaţii întreprinderii.

Recrutarea din exterior prezintă următoarele avantaje:

favorizează aportul de idei noi, încurajând progresul întreprinderii;

se realizează economii în costurile de pregătire pentru întreprindere;

persoanele venite din afară, fără nici un fel de obligaţii faţă de cele din interior, pot fi

mai obiective.

Pe de altă parte, această metodă prezintă şi numeroase dezavantaje:

evaluările celor recrutaţi din exterior sunt bazate pe surse mai puţin sigure, ca

referinţele, întâlnirile relativ sumare, ca interviurile;

costul mai ridicat determinat de căutarea pe piaţa muncii, care este mai vastă decât

întreprinderea, mai puţin cunoscută şi mai diversificată;

există riscul să fie angajat un candidat care nu poate să se menţină la nivelul înalt

aparent pe care l-a demonstrat în timpul procesului de selecţie;

descurajează angajaţii actuali ai întreprinderii, reducându-le şansele de promovare.

Planul de recrutare a personalului este un document intern de planificare, cu caracter

orientativ, elaborat de compartimentul de management al resurselor umane cu scopul orientării

acţiunii de recrutare în vederea realizării cerinţelor planului forţelor de muncă.

Planul de recrutare a personalului se referă la prevederea numărului de persoane, pe

categorii, care este necesar întreprinderii să ocupe posturile pentru dezvoltare şi a celor care

devin vacante în cursul anului.

Pe baza planului de recrutare, recrutorii îşi întocmesc propriul lor plan de contactări. În

acest plan se prevede numărul persoanelor care urmează să fie contactate în vederea selecţionării

pentru ocuparea posturilor vacante.

Pagina 313 din 380

Planul de contactări se desfăşoară apoi pe surse de recrutare (Agenţia de Ocupare a Forţei

de Muncă, instituţii de învăţământ, angajări directe ş.a.), meserii, funcţiuni şi specialităţi.

Recrutorul informează managerul angajator, pe parcursul recrutării, cu privire la numărul

celor contactaţi, la criteriile de alegere, motivele de respingere pentru fiecare persoană, pentru ca

aceasta să verifice personal justeţea deciziei luate de către recrutor.

Pentru ca recrutarea să fie eficientă este necesar să se tină seama de următoarele aspecte:

alegerea cu discernământ a surselor de recrutare;

efectuarea recrutării după un plan de recrutare elaborat în mod diferenţiat pentru

muncitori necalificaţi, muncitori calificaţi, maiştrii, tehnicieni sau personal tehnic,

economic, administrativ etc.;

efectuarea recrutării de către persoane competente, imparţiale şi obiective;

determinarea necesarului de recrutare pe baza unui inventar de nevoi detaliate sub

forma descrierilor de post;

informarea exactă asupra cerinţelor postului.

Metode moderne de recrutare a forţei de muncă

Metodele manageriale moderne de recrutare conduc la îmbunătăţirea managementului

resurselor umane a oricărei firme. Dintre metodele menţionate de literatura managerială pentru

recrutarea personalului menţionăm:

publicitatea;

reţeaua de cunoştinţe;

folosirea consilierilor pentru recrutare;

căutarea persoanelor;

fişierul cu potenţialii angajaţi;

activităţile de marketing.

Publicitatea este metoda de recrutare cea mai frecvent folosită. Pentru a fi eficientă,

publicitatea trebuie să se facă printr-un mijloc de comunicare adecvat, să reţină atenţia celor

cărora li se adresează, să se enunţe clar cerinţele care urmează să fie îndeplinite .

Reţeaua de cunoştinţe de recrutare constă în a apela la colegi, asociaţi, cunoscuţi, care pot

oferi informaţii despre persoanele interesate să ocupe posturile vacante. Această metodă de

recrutare a resurselor umane are dezavantajul că aprecierile pot fi subiective, iar uneori pot

interveni presiuni în scopul angajării unor persoane.

Pagina 314 din 380

Folosirea consilierilor pentru recrutare este o metodă nouă, modernă care se practică cu

bune rezultate în multe ţări dezvoltate. Consilierii bine pregătiţi ştiu unde şi cum să găsească

potenţialii candidaţi la recrutare şi reuşesc să-i determine să participe la selecţie.

Căutarea persoanelor este metoda de recrutare cea mai complexă. Ea se recomandă

pentru funcţiile de manageri, de directori, şefi compartimente şi pentru posturile care necesită un

grad mare de specializare. Căutarea presupune localizarea şi identificarea acelor persoane care au

calităţile şi experienţa cerută, cât şi motivarea acestora.

Fişierul cu potenţialii angajaţi este o metodă de recrutare modernă, operativă şi se

bazează pe folosirea unui fişier pentru anumite funcţii necesare sau probabile.

Activităţile de marketing din domeniul pieţei muncii se concretizează în recrutarea

persoanelor pentru ocuparea unor posturi de conducere sau de manageri la nivel superior. Prin

acţiunile de marketing în domeniul resurselor umane sunt prezentate pieţei muncii posturile

disponibile astfel încât să fie atractive pentru cei interesaţi.

Pagina 315 din 380

CAPITOLUL 12 FINANȚAREA INSTITUȚIEI MEDIATORULUI

DE CREDITE

Pentru elaborarea unui proiect de buget al instituției, trebuie plecat de la următoarele

aspecte:

reglementările și normele în vigoare, precum și structura organizatorică la momentul

întocmirii lui;

sursele de venituri;

cheltuielile vizate;

nivelul prețurilor avute în vedere în momentul elaborării proiectului.

Ținând cont de aceste aspecte, se poate sugera o serie de elemente generale, care pot fi

luate în calcul la proiectarea unui Buget de Venituri şi Cheltuieli pentru Instituția Mediatorului

de Credite pentru Companii.

Ca acte normative privind măsurile economico-financiare la nivelul unei astfel de

instituții se vor lua în calcul Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal cu modificările şi

completările ulterioare, Legea bugetului de stat (elaborată la nivelul fiecărui an calendaristic),

Legea contabilității nr. 82/1991 – republicată și actualizată 2018, dar și legea care va viza

instituția – fie un nou act legislativ special elaborat pentru reglementarea activității Instituției

Mediatorului de Credite pentru Companii, fie un act legislativ în vigoare care va fi revizuit

(Ordonanța nr. 38 / 2015 sau Legea 192/2006 actualizata privind medierea si organizarea

profesiei de mediator). Prin aceste acte normative se stabilesc criteriile pentru fundamentarea

Bugetului de Venituri şi Cheltuieli şi controlul respectării indicatorilor economico-financiari.

12.1 Costurile de funcționare

Principalele costuri ale instituției sunt costurile de personal și cele materiale și de servicii.

1. Costuri de personal

Cheltuielile privind salariile.

Cheltuielile salariale vor fi stabilite în funcție de structura organizatorică ce va fi

adoptată. În schema propusă este prevăzut un număr de 42 de mediatori de credite la nivel

național. Nivelul de salarizare trebuie să fie stabilit la un nivel superior câștigului salarial brut /

net pe economie, care la nivelul lunii septembrie 2018 a fost de a fost de 4.482 lei, respectiv de

Pagina 316 din 380

2.688 lei, conform comunicatului de presă emis de INS Nr. 283 / 7 noiembrie 2018

(http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/cs09r18.pdf).

Contribuțiile sociale obligatorii.

Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 79/2017 pentru modificarea și completarea

Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, contribuțiile sociale obligatorii sunt – contribuția la

pensii (CAS), contribuția la sănătate (CASS), ce sunt suportate în totalitate de salariat, și

contribuția asiguratorie pentru muncă (CAM), ce este suportată de angajator. CAS-ul pentru

condiții normale de muncă a fost stabilit în cotă de 25 %, CASS-ul în cotă de 10 %, iar CAM-ul

(șomaj, concedii medicale, riscuri profesionale și creanțe salariale) în cotă de 2,25 %.

Bonificații.

În funcție de prevederile legislative în vigoare (Legea-Cadru nr. 153 din 28 iunie 2017

privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice și Legea nr. 165/2018 privind

acordarea biletelor de valoare, care va intra în vigoare la 1 ianuarie 2019), mediatorii pot primi

ca alte drepturi salariale, precum indemnizația de hrană, reprezentând a 12-a parte din două

salarii de bază minime brute pe ţară garantate în plată (începând cu 1 decembrie 2018), precum și

vouchere de vacanță în cuantum egal cu contravaloarea unui salariu de bază minim brut pe ţară

garantat în plată stabilit în condiţiile legii, pentru un salariat.

Cheltuieli de deplasare.

Aceste cheltuieli sunt încadrate la cheltuieli ocazionale pentru cazurile în care este nevoie

ca mediatorul să se deplaseze în alt județ. Schema propusă, cu o distribuție teritorială relativ

uniformă a birourilor de mediere, duce la eliminarea unor potențiale costuri suplimentare precum

costurile de cazare, rămânând costurile de decontare a cheltuielilor de transport în cuantumul

stabilit de legislația în vigoare.

Cheltuieli de training / formare profesională.

Și aceste cheltuieli intră în categoria cheltuielilor ocazionale. Pentru început se

recomandă un curs de formare în domeniul medierii pentru dobândirea unor competențe

specifice. Ulterior, în funcție de evoluție și de nevoile identificate, pregătirea mediatorilor poate

fi completată și prin alte training-uri de specialitate organizate la solicitarea instituției.

2. Costuri materiale și de servicii

Cheltuielile pentru achiziționarea bunurilor de natura obiectelor de inventar și

mijloacelor fixe

Este necesar să fie prevăzute o serie de costuri legate de amenajarea birourilor, mai precis

de achiziționarea mobilierului și a echipamentului de birou de care este nevoie – birouri, scaune,

Pagina 317 din 380

rafturi / dulapuri, PC-uri, laptopuri, monitoare, multifuncționale, diferite accesorii pentru

organizare si arhivare etc.

Cheltuieli cu utilitățile: chirie, energie electrică, apă și canalizare, telecomunicații,

pază, colectarea deșeurilor.

În cazul în care birourile de mediere vor fi amenajate în cadrul sucursalelor și agențiile

BNR, această categorie de cheltuieli poate fi eliminată.

Cheltuieli cu materialele consumabile

Materialele consumabile necesare funcționării birourilor de mediere sunt articole de

birotică și papetărie, costurile cele mai ridicate fiind cele de achiziționare a tonerelor și a hârtiei

pentru imprimante.

Cheltuieli cu alte servicii furnizate de terți: întreținere și reparații echipamente,

consultanţă IT, publicitate etc.

Pentru serviciile furnizate de terți, este nevoie de o analiză bine fundamentată din punct

de vedere al costurilor pentru a se vedea care dintre cele două opțiuni este mai puțin costisitoare

– angajarea de personal calificat sau externalizarea serviciului. Sistemul IT este un element cheie

în buna funcționare a Instituției Mediatorului de Credite pentru Companii, ceea ce presupune

activități foarte diversificate – infrastructură IT, securitate IT, comunicații unificate și

colaborare, infrastructură de Call Center, suport și mentenanță etc. De asemenea, este necesar să

fie prevăzute cheltuielile pentru întreținerea și potențialele reparații ale echipamentelor de birou

– calculatoare, laptopuri și multifuncțioanale. Pentru promovarea serviciilor furnizate de

instituție este necesar ca în primă fază să fie prevăzute și cheltuieli de publicitate. În principiu

este vorba despre realizarea unei broșuri informative, a unui clip video și a unui spot radio.

Cheltuieli cu publicitatea / promovarea.

Chiar dacă este vorba de o instituție, este nevoie de o campanie publicitară de informare a

publicului țintă – companiile despre prezența unei astfel de instituții și a serviciilor oferite.

Ținând cont de costurile ridicate ale activității de promovare, trebuie alese cele mai eficiente și

puțin costisitoare mijloace de informare. În acest sens se poate face promovare în mass-media,

televiziune și radio – posturile publice pentru eliminarea costurilor de difuzare. Broșura este cel

mai eficient mijloc pe termen lung deoarece aceasta poate fi distribuită prin intermediul

instituțiilor financiare, vizând astfel direct clienții care au probleme de finanțare. Pot fi alese și

alte canale de distribuție a acestui material informativ – sediile ANAF, Camerele de Comerț și

Industrie, precum și alte instituții publice care au legătură cu activitatea companiilor.

Pagina 318 din 380

12.2 Surse potențiale de finanțare a activității Instituției Mediatorului

de Credite

Finanțarea de bază va fi asigurată de unul dintre cele două ministere – Ministerul

Economiei sau Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, indicat în acest

caz fiind totuși al doilea, ținând cont de faptul că acesta se ocupă de problema IMM-urilor.

Ca surse secundare, urmând modelul aplicat în cazul CSALB, veniturile pot fi completate

de comercianții ce acționează în cadrul activității lor comerciale în domeniul bancar, respectiv

prin donații și sponsorizări, deși această ultimă categorie se pretează cu precădere pentru prima

parte a implementării, cea legată de acoperirea cheltuielilor pentru achiziționarea bunurilor de

natura obiectelor de inventar și mijloacelor fixe, dar și pentru acoperirea, cel puțin parțială, a

cheltuielilor de promovare.

Astfel, se recomandă o finanțare din fonduri mixte.

Pagina 319 din 380

CAPITOLUL 13 INSTITUȚIA MEDIATORULUI DE CREDITE –

IMPORTANȚĂ STRATEGICĂ

13.1 Medierea și celelalte metode de soluționare alternativă a litigiilor

Conform lui Carroll, Mackie (1999), „creșterea rețelei în lumea afacerilor, menținerea

unor relații bune și durata mai scurtă de viață a noilor generații de produse necesită procese

rapide de soluționare a litigiilor”. Plecând de la modelul american, unde diferite metode SAL

funcționau deja, în 2002, UE a publicat Cartea verde privind soluționarea alternativă a litigiilor

în dreptul civil și comercial / Green Paper on Alternative Dispute Resolution in Civil and

Commercial Law (Comisia Comunităților Europene, 2002), al cărei scop era „de a iniția o

dezbatere amplă cu privire la aspectele legate de soluționarea alternativă a litigiilor și de a face

mai bine cunoscute procesele SAL.” În documentul respectiv se face o trecere în revistă a

statelor care au anumite norme atât pentru mediere cât și pentru conciliere, cele două metode

fiind însă legate cu precădere de litigiile de muncă și de familie.

Medierea reprezintă în mod cert una dintre metodele de soluționare alternativă a litigiilor,

alături de arbitraj și conciliere. Principala problemă în acest caz este că trebuie să se demonstreze

că aceasta funcționează în practică și reprezintă un mecanism situat pe aceeași poziție ca și

celelalte două mecanisme, care sunt în prezent folosite la scară mult mai mare, cu precădere

arbitrajul. Abordarea problematică privind acest aspect trebuie să plece de la analiza

similitudinilor și diferențele conceptuale între cele trei metode de soluționare alternativă a

litigiilor.

Toate metodele reunite sub titulatura de soluționare alternativă a litigiilor (SAL) sunt

considerate mai puțin costisitoare și mai accesibile decât rezolvarea acestora prin intermediul

instanțelor de judecată. În plus, dacă se ajunge la un acord între părți prin intermediul SAL,

acestea pot să continue colaborarea comercială, lucru care nu se întâmplă în cazul soluțiilor

pronunțate de instanță, acestea având ca rezultat nemulțumirea cel puțin a unuia dintre

participanții la procesul civil. Arbitrajul este o metodă aplicată cu precădere în cazul litigiilor de

afaceri, în timp ce concilierea și medierea sunt metode cu largă aplicabilitate în conflictele civile

non-comerciale.

Arbitrajul prezintă și o serie de dezavantaje – reguli de procedură și probe formale sau

semi-formale, precum și pierderea potențială a controlului asupra deciziei după transferarea de

către părți a autorității decizionale către arbitru. Altfel spus, prin angajarea în procesul de

Pagina 320 din 380

arbitraj, părțile își pierd capacitatea de a participa direct la procesul de decizie și se limitează la

căile de atac tradiționale, care nu includ soluții creative și inovatoare.

Concilierea este o metodă utilizată în mai multe țări în dreptul civil și este un concept mai

comun decât medierea. În timp ce concilierea se desfășoară în mod obișnuit în litigiile privind

munca și consumatorii, în prezent se încurajează concilierea în orice tip de litigiu. Conciliatorul

este o persoană imparțială care asistă părțile implicate, conduce negocierile și propune un acord

satisfăcător. Este o procedură mult mai puțin contradictorie decât arbitrajul, prin care se caută o

soluție optimă.

Medierea iese în evidență deoarece oferă părților posibilitatea de a-și exprima în mod

direct nemulțumirile și de a-și susține interesele, dezvoltând soluții adaptate situației și reciproc

avantajoase. Mediatorul este o persoană neutră și imparțială care facilitează dialogul, folosește

tehnici de comunicare specializate și tehnici de negociere pentru a ajuta părțile să ajungă la

soluții optime. Importanța medierii rezultă și din Raportul Doing Business elaborat de Banca

Mondială, unde sunt menționate 174 de economii care recunosc medierea voluntară / concilierea

ca o metodă validă de soluționare a litigiilor contractuale, pe lângă instanțele formale (World

Bank Group, 2016).

Și în România au fost introduse cele trei metode SAL, a fost instituit și cadrul legal

pentru soluționarea litigiilor, iar mecanismele de implementare a acestor dispoziţii au fost

asigurate prin crearea unor entităţi specifice precum Entitatea de Soluționare Alternativă a

Litigiilor în Domeniul Financiar Nonbancar (SAL-FIN) și CSALB. Astfel, chiar dacă există

similitudini între cele trei metode menționate, se remarcă și diferențe notabile din punct de

vedere al cadrului general de reglementare, diferențe procedurale, adresabilitate, rezultate vizate

etc. (Tabelul nr. 13.1).

Având în vedere faptul că în mare parte este vizată doar protejarea consumatorilor,

persoane fizice (prin transpunere Directivei Europene nr. 11/2013), este nevoie să fie introduse și

variante de soluţionare alternativă a litigiilor şi pentru conflictele dintre persoanele juridice şi

instituțiile financiare, luând în calcul și exemplele de bune practici de la nivelul anumitor state

membre ale UE. Analizele efectuate la nivel european au indicat faptul că problemele apărute în

relația companie – instituție financiară au la bază două aspecte: unul legat de companii, iar

celălalt de instituțiile financiare. Astfel, dificultățile întâmpinate de companii provin în mare

parte din cauza deficiențelor de comunicare și a lipsei competențelor financiare din partea

companiei și din aplicarea foarte strictă a parametrilor de risc din partea instituțiilor financiare

(Cusmano, 2013). În acest context, medierea ca metodă SAL este o soluție pentru îmbunătățirea

Pagina 321 din 380

relațiilor de împrumut cu IMM-urile, dar și pentru creșterea transparenței și pentru încurajarea

unui răspuns mai rapid din partea instituțiilor financiare.

Tabelul nr. 13.1 Diferențele dintre metodele de soluționare alternativă a litigiilor (SAL)

Diferențe Arbitraj Conciliere Mediere

Definiție „Arbitrajul este o jurisdicție

alternativă având caracter

privat. În administrarea

acestei jurisdicții, părțile

litigante și tribunalul arbitral

competent pot stabili reguli

de procedură derogatorii de

la dreptul comun, cu

condiția ca regulile

respective să nu fie contrare

ordinii publice și

dispozițiilor imperative ale

legii.” Sursa: Codul de

Procedură Civilă

Concilierea este o metodă

de soluționare a litigiilor, în

care o persoană

independentă ajută părțile

să ajungă la o soluție

negociată.

„Medierea reprezintă o

modalitate de soluționare a

conflictelor pe cale

amiabilă, cu ajutorul unei

terțe persoane specializate

în calitate de mediator, în

condiții de neutralitate,

imparțialitate,

confidențialitate și având

liberul consimțământ al

parților.” Sursa: Legea

192/2006

Confidențial

itate

Da Da Da

Tip de

procedură

Cu soluție impusă. Decizia

arbitrului este obligatorie

pentru ambele părți.

Cu soluție propusă.

Conciliatorul propune o

soluție.

Fără soluție impusă. Un

mediator asistă părțile în

identificarea propriilor

interese, priorități și nevoi,

soluția propusă aparținând

acestora.

Rezultatul

vizat

Decizia poate fi

avantajoasă ambelor părți

sau doar uneia dintre părți

fiind luată pe baza

normelor legale în

vigoare.

Acord avantajos pentru

ambele părțile.

Acord benefic și rezonabil

pentru ambele părți.

Pagina 322 din 380

Adresabilitate Disponibil pentru litigiile

actuale și viitoare.

Disponibil doar pentru

litigiile existente.

Disponibil pentru litigiile

existente și viitoare.

Aspecte

procedurale

Arbitrajul este ca o

procedură asemănătoare cu

cea juridică, în care se

folosesc martori, probe,

examinări încrucișate,

transcrieri și consiliere

juridică.

Concilierea este o

modalitate informală de a

soluționa litigiile dintre

părți.

Medierea este o

modalitate informală de a

soluționa litigiile dintre

părți.

Reglementări

legislative

Da. Codul de Procedură

Civilă republicat 2015

(Monitorul Oficial, Partea

I nr. 247 din 10 aprilie

2015). Capitolul IV –

Despre arbitraj

Nu. Vechiul Cod de

procedură civilă, articolul

720 ind. 1 alin. 1 specifica

faptul că „în procesele şi

cererile în materie

comercială evaluabile în

bani, înainte de introducerea

cererii de chemare în

judecată, reclamantul va

încerca soluţionarea

litigiului prin conciliere.”

Da. Legea 192/2006

actualizată privind

medierea și organizarea

profesiei de mediator.

13.2 Importanța Instituției Mediatorului de Credite

O instituție de mediere a creditelor se poate dovedi utilă pentru cei doi actori cu implicare

directă – IMM-urile și instituțiile financiare, dar și pentru un al treilea actor, și anume guvernul,

care este direct interesat de creșterea competitivităţii şi eficienţei sectorului IMM, ținând cont de

faptul că acesta reprezintă motorul oricărei economii de piață.

13.2.1 Importanța Instituției Mediatorului de Credite pentru Companii

Motivul pentru care mai multe state europene au implementat o serie de măsuri pentru

sprijinirea companiilor a fost tocmai faptul că în contextul crizei economice, IMM-urile se

confruntă cu condiții de creditare mai severe decât întreprinderile mari, ca urmare a dobânzilor

mai mari, a scadențelor mai stricte și a cererii de garanții suplimentare. La acestea se adaugă

subfinanțarea și deficitul de lichidități în cazul multor IMM-uri. Aceste scheme de susținere au

Pagina 323 din 380

variat în funcție de particularitățile și necesitățile fiecărui stat: furnizarea de garanții de credit

pentru IMM-uri (Austria, Belgia, Franța, Grecia, Ungaria, Italia, Luxemburg, Olanda, România,

Spania), constituirea fondurilor de finanțare pentru IMM-uri (Belgia, Germania, Grecia, Irlanda,

Portugalia), înființarea unor instituții de mediere (Belgia, Franța, Germania), servicii de

consiliere legate de datorii pentru IMM-urile (Italia), amânarea plăților fiscale sau de securitate

socială pentru IMM-urile cu dificultăți financiare (Belgia, Danemarca, Grecia, Italia) etc. (FMI,

2015). Astfel, din punctul de vedere al băncilor, întreprinderile mici și mijlocii reprezintă un

segment important, dar slab al sectorului corporativ nefinanciar, cu risc crescut de împrumuturi

neperformante și insolvență. În acest context, Instituția Mediatorului de Credite pentru companii,

este de regulă gândită pentru a acorda sprijinul necesar sectorului IMM prin:

Facilitarea accesului la finanțare;

Consilierea întreprinzătorii cu privire la posibilitățile alternative de finanțare (în cazul în

care refuzul unei bănci este pertinent sau banca refuză colaborarea cu mediatorul de

credite);

Construirea unei imagini mai realiste asupra capacității de îndatorare a companiei.

Facilitarea accesului la finanțare

Conform Băncii Mondiale „infrastructura de credit” se referă la setul de legi și instituții

care permit accesul eficient la finanțare, stabilitate și creștere economică social responsabilă.

Facilitarea accesului la finanțare pentru IMM-uri este obiectivul principal al Instituției

Mediatorului de Credite pentru Companii, iar unul dintre mecanismele cheie ce poate fi ușor

implementat pentru atingerea acestui obiectiv este reducerea decalajului de informații dintre

IMM-urile, care solicită credite, și instituțiile financiare, care nu sunt pregătite să acorde

împrumuturi. Mediatorul realizează o evaluare independentă și neutră a situației și, în funcție de

ceea ce constată, furnizează informații suplimentare instituțiilor financiare sau propune o

întâlnire între reprezentantul companiei și cel al instituției de credit, într-un efort de reconciliere

a diferențelor dintre aceștia. La nivel internațional, s-a constatat faptul că antreprenorii trebuie să

își dezvolte atât abilitățile de raportare financiară, cât și modul în care înțeleg că un plan de

afaceri trebuie întocmit și prezentat, deoarece IMM-urile, în multe cazuri, nu dispun de expertiza

juridică și financiară necesară. Planul de afaceri trebuie să devină cel mai eficient instrument de

comunicare cu banca deoarece acesta indică în mod clar strategia pe care compania o are pe

termen mediu și lung.

Astfel, prin intermediul acestei instituții pot fi remediate o serie de aspecte care constituie

de regulă surse de conflict în relația client – bancă: claritatea și insuficiența detaliilor în

Pagina 324 din 380

comunicarea întreprinzătorului, incoerențele din planul de afaceri propus și ajustarea acestuia,

adecvarea cererii de garanții, clarificarea problemelor cu banca la nivelul factorului de decizie

(de regulă, filialele băncilor nu au autoritate și sunt multe situații în care, în pofida unui aviz

favorabil din partea acesteia cu privire la planul de afaceri, decizia finală este nefavorabilă

investitorului, fiind luată la nivel central).

Consilierea întreprinzătorii cu privire la posibilitățile alternative de finanțare (în

cazul în care refuzul unei bănci este pertinent sau banca refuză colaborarea cu mediatorul

de credite)

Mediatorul de credite poate lucra direct cu întreprinzătorii și chiar indirect, prin

intermediul băncilor de exemplu, pentru promovarea programelor guvernamentale de finanțare a

IMM-urilor, programe naționale, cu finanțare de la bugetul de stat, respectiv programe cu

finanțare externă. Prin analiza documentației depuse de companie, mediatorul de credite îi poate

indica cea mai adecvată sursă de finanțare pentru afacerea pe care o conduce, care în multe

cazuri este mai sustenabilă decât creditarea. Pe site-ul Ministerului pentru Mediul de Afaceri,

Comerț și Antreprenoriat sunt prezentate în detaliu toate programele guvernamentale, dar nu toți

întreprinzătorii au competențele digitale necesare. În acest sens, mediatorul poate transmite strict

informația pretabilă profilului firmei. De asemenea, se poate lua și măsura ca în toate instituțiile

financiare să fie distribuită gratuit o broșură cu informațiile relevante despre aceste programe, și

astfel, se asigură mai ușor accesul antreprenorilor la informația relevantă.

Construirea unei imagini mai realiste asupra capacității de îndatorare a companiei

În multe situații, antreprenorii nu au o imagine tocmai realistă privind capacitatea de

îndatorare a companiei pe care o conduc, fapt care poate avea la bază mai mulți factori care țin

de o lipsă de înțelegere a anumitor aspecte tehnologice, economice și chiar manageriale. Prin

intervenția mediatorului de credite, se pot remedia unele dintre aceste aspecte, astfel încât

cererea de creditare să se diminueze și indicatorul de îndatorare a companiei să se mențină în

jurul nivelului optim (care se stabilește în funcție de profilul firmei) pentru a se evita riscul ca

firma să nu mai facă față plaților către debitor. Companiile trebuie să înțeleagă faptul că în cazul

în care au deja credite în derulare, se confruntă cu un grad de îndatorare mai mare și/sau cu o

capacitate mai redusă de restituire a datoriei, ceea ce le îngreunează accesul la noi finanţări. De

asemenea, este importantă și utilizarea sumelor accesate, deoarece o mare parte a fondurilor este

utilizată pentru plata furnizorilor, nu pentru constituirea unui capital de lucru sau pentru

dezvoltare și investiții.

Pagina 325 din 380

13.2.2 Importanța Instituției Mediatorului de Credite pentru instituțiile financiare

Criza economică a afectat nu numai companiile, dar și sectorul bancar la nivel global,

multe instituții financiare nemaiavând capacitatea de a-și securiza activele. Astfel, și-au redus

capacitatea de creditare și au înăsprit mult condițiile de creditare, în special pentru companiile de

tip IMM, cu alte cuvinte, s-a produs o „raționalizare” a creditului. Chiar dacă situația s-a

remediat mult comparativ cu perioada în cauză și toate băncile importante de pe piața

românească au, așa cum s-a văzut în capitolele anterioare, diverse facilități de creditare a

companiilor, efectele nu sunt foarte vizibile.

Înființarea unei instituții naționale de mediere a creditelor pentru persoanele juridice,

poate aduce o serie de avantaje și pentru instituțiile financiare, nu numai pentru companii,

asigurând o mai mare deschidere a sectorului bancar către IMM-uri, prin:

Sprijinirea unei comunicări mai eficiente cu clienții și recâștigarea încrederii acestora;

Creșterea volumului de credite rulat;

Dezvoltarea și îmbunătățirea abilităților de evaluare a riscurilor pentru IMM-uri.

Sprijinirea unei comunicări mai eficiente cu clienții și recâștigarea încrederii

acestora

Așa cum s-a constatat în ultimul Raport asupra stabilității financiare emis în 2018 de

BNR (BNR, 2018), încrederea reciprocă dintre debitori şi creditori s-a deteriorat, fapt ilustrat de

unul dintre cele mai scăzute niveluri de intermediere financiară de la nivelul UE. Relația bancă-

client este foarte importantă și aceasta se bazează și pe o comunicare eficientă care vizează

creşterea credibilității instituțiilor financiare, ceea ce în mod cert conduce la recunoașterea de

către client a rolului și utilității acestora la dimensiunea reală. Astfel, în cadrul ZF Bankers

Summit ’18, reprezentanții de la Banca Transilvania, Raiffeisen Bank România, Patria Bank și

CEC Bank au declarat că este nevoie de o schimbare de optică din partea instituțiilor financiare

în relațiile de afaceri cu IMM-urile (https://www.zf.ro/special/zf-bankers-summit-18),

comunicarea și implicarea angajaților din sectorul bancar și în afara instituției fiind elemente

cheie.

Prin intermediul Instituției Mediatorului de Credite pentru Companii, pot fi inventariate

mult mai rapid și mai facil problemele de comunicare reclamate de clienţii de tip IMM, iar

băncile pot lua o serie de măsuri, de la trainingul propriilor salariați la o gestionare mai atentă a

relaţiei bancă-client prin prisma unui set de norme și reglementări interne adaptate, care să

determine un traseu decizional mai puţin complicat decât în prezent. În prezent, băncile sunt

foarte stricte în comunicarea cu diferite categorii de clienți, printre care și IMM-urile.

Pagina 326 din 380

Creșterea volumului de credite rulat

În raportul emis de Banca Mondială (Doing Business 2019, Romania, 2018), țara noastră

ocupă poziția 52 din 190 de state, la criteriul obținerea creditelor clasându-se pe poziția 22, peste

Ungaria, Cehia, Moldova, Bulgaria și media calculată pentru zona europeană și a Asiei Centrale,

dar indicatorii luați în calcul nu se referă strict la companii.

Conform datelor furnizate de BNR, situația creditelor acordate companiilor, atât în lei cât

și în valută, deține în continuare o pondere redusă din volumul total al creditelor acordate de

instituțiile financiare din România. Ca evoluție a stocului de împrumuturi pe tipuri de companii

în perioada iunie 2015 – septembrie 2018 se remarcă scăderea stocurilor în cazul

microîntreprinderilor, o ușoară creștere în cazul întreprinderilor mici și una mai semnificativă în

cazul întreprinderilor mijlocii (Fig. nr. 13.1). Sistemul bancar este astfel în continuare orientat cu

precădere către sectorul populației, unde toate băncile practică o marjă mai mare de dobândă

(BNR, 2018b).

Fig. nr. 13.1 Stoc împrumuturi companii nefinanciare

Sursa: BNR, MFP (2018)

La nivelul anului 2018, instituțiile financiare au menținut în general aceleași condiții de

creditare și statisticile oficiale menționează creșterea cererii de împrumuturi din partea

companiilor nefinanciare, chiar dacă ponderea creditului bancar în PIB a ajuns la 12,3 % la

Pagina 327 din 380

finalul lunii martie 2018 comparativ cu 13,3 % în luna decembrie 2016. Conform aceluiași raport

elaborat de BNR (2018b), creditele nou-acordate companiilor nefinanciare s-au redus cu circa

2,1 miliarde lei în perioada aprilie 2016 – septembrie 2018, 53 % dinte acestea fiind acordate în

lei și 47 % în alte valute. Companiile accesează finanțări noi de la bănci pentru operațiuni

curente (52 %), restul fiind accesate pentru investiții (achiziția de echipamente – 32 % şi active

imobiliare – 16 %). Pe sectoare de activitate, s-au remarcat companiile care activează în industria

prelucrătoare (26,6 %), în servicii (20,6 %) şi imobiliare (19,1 %).

Pe categorii de IMM-uri, cele mai ridicate valori ale ratelor de dobândă sunt practicate în

cazul microîntreprinderilor şi firmelor mici, ca urmare a faptului că acestea au un profil de risc

de credit mai ridicat față de întreprinderile mijlocii și companiile mari (Fig. nr. 13.2). Oricum,

rata dobânzii a crescut destul de mult în ultimii ani pentru creditele în sold acordate societăţilor

nefinanciare în lei de la 4,04 % la finalul anului 2016 la 6,03 % la finalul lunii septembrie 2018,

în timp ce pentru creditele noi se practică o dobândă medie de 5,88 %, cea mai ridicată rată fiind

practicată pentru creditele cu scadență peste 1 an şi până la 5 ani inclusiv.

Fig. nr. 13.2 Ratele de dobândă practicate de către bănci pentru creditele aflate în stoc

(valori mediane), în funcție de dimensiunea firmelor

Sursa: BNR, 2018b, p. 31

Pagina 328 din 380

Pentru creditele în sold în valută, dobânda este de 2,77% (maximul fiind pentru credite de

peste 5 ani, 3,13 %), iar pentru cele noi de 2,55 % (maximul fiind pentru credite cu scadență

peste 1 an şi până la 5 ani inclusiv, 2,98 %) (BNR, 2018c).

Prezența activă a unei instituții de mediere a creditelor special dedicată companiilor poate

conduce la recâștigarea încrederii investitorilor în instituțiile financiare și, în acest fel la creșterea

volumului de împrumuturi accesate.

Dezvoltarea și îmbunătățirea abilităților de evaluare a riscurilor pentru IMM-uri

Finanțarea unui IMM depinde în mare măsură de scoringul pe care acestea îl obține.

Băncile sunt conștiente că IMM-urile sunt printre clienții cu risc ridicat, iar acordarea sau

neacordarea unui împrumut depinde de factori precum istoricul de plată, creditele în derulare sau

nou obținute, durata istoricului, tipul de credit utilizat etc. De la introducerea sistemului de

scoring și pentru companii, începând cu anii 1990, și până la momentul în care criza economică a

avut efecte vizibile, s-a constatat că acesta are un impact pozitiv asupra creditării IMM-urilor,

deoarece permite reducerea costurilor și a timpului de acordare a unui împrumut (DeYoung et

al., 2011). După acest moment însă, scoringul obținut de client a devenit o problemă pentru

finanțarea IMM-urilor. Problema principală în acest context este legată de faptul că angajații

unei bănci nu înțeleg foarte bine domeniile de activitate ale IMM-urilor și specificul acestora.

Teoretic, băncile înțeleg necesitatea creșterii numărului de clienți de tip IMM, care depinde în

mare măsură de modelul de scoring aplicat. Conform declarațiilor directorului general adjunct

mid corporate şi IMM, Banca Transilvania, Tiberiu Moisa, „contează majoritar omul cu care

vorbeşti, antreprenorul”, dacă firma este mică, interesul deplasându-se spre cifre, grad de

îndatorare, cunoașterea pieței de către antreprenor etc. pe măsură ce firma crește

(https://www.zf.ro/special). Cu toate acestea, în practică, contează mult mai puțin antreprenorul

și ideea de afaceri a acestuia, comparativ cu cifrele.

Ideală ar fi situația în care banca să realizeze o analiză personalizată a fiecărei cereri

înaintate de către un client IMM. Pentru a se putea pune în practică însă, fiecare bancă trebuie să

regândească politica de personal. În prezent, în activitatea de creditare sunt implicați mai puțin

de 40 % dintre angajații instituțiilor financiare, iar din aceștia cca. 35 % se ocupă de IMM-uri și

preponderent au doar studii economice. De asemenea, managementul centralizat al băncilor nu

permite de exemplu unui ofiţer de cont sau directorului sucursalei să ia anumite decizii, precum

renegocierea contractului de credit, fără acordul băncii centrale, fapt care îngreunează mult

îmbunătățirea relațiilor cu clienții.

https://www.zf.ro/special

Pagina 329 din 380

O instituție de mediere a conflictelor dintre clienți și bănci conduce în mod cert, în timp,

la schimbarea atitudinii atât din partea clienților, cât și din partea băncilor, în sensul că o

persoană neutră, în acest mediatorul, convinge debitorul de importanța unui plan de afaceri solid

și de modul cum îl prezintă instituției financiare, iar creditorul de faptul că o companie și

administrarea unei afaceri este cu mult mai mult decât un set de cifre clar structurat.

13.2.3 Importanța Instituției Mediatorului de Credite pentru guvern

Chiar dacă guvernul nu este un actor direct al procesului de mediere, rolul său este

extrem de important, ținând cont de faptul că acesta trebuie să inițieze și să susțină înființarea

unei astfel de instituții. De asemenea, indirect, este beneficiar al procesului de mediere, deoarece

revigorarea sectorului IMM și buna sa funcționare în timp, conduce la consolidarea economiei,

venituri fiscale suplimentare, îmbunătățirea mediului de afaceri, creșterea atractivității acestuia

pentru investiții străine directe etc.

Sintetizând, înființarea unei instituții naționale de mediere a creditelor pentru persoanele

juridice aduce o serie de avantaje guvernului prin:

O mai bună informare cu privire la dificultățile cu care se confruntă sectorul IMM;

Creșterea economică prin consolidarea sectorului privat;

Îmbunătățirea mediului de afaceri și creșterea atractivității sale pentru investiții.

O mai bună informare cu privire la dificultățile cu care se confruntă sectorul IMM

permite oricărui guvern să realizeze prognoze solide de evoluție și să adopte în timp util seturi de

măsuri menite să evite un potențial dezechilibru sau colaps al acestui sector. Prin rapoartele

înaintate de instituția mediatorului de credite, guvernul va fi în permanență informat nu numai cu

privire la performanțele instituției, dar și cu privire la nevoile antreprenorilor, care pot fi și de

altă natură, nu numai financiară, și la modul în care antreprenorii reușesc să colaboreze cu

instituțiile financiare. Astfel, deciziile care vor fi luate la nivel macroeconomic se vor baza pe o

informare mult mai corectă și conformă realității economiei românești, fapt care va permite și

realizarea unor predicţii viabile pe care se pot fundamenta politicile economice viitoare.

Astfel, principalele probleme sesizate de IMM-uri, prezentate în Carta albă a IMM-urilor

din România, ediţia a XVI-a, realizată de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi

Mijlocii din România (CNIPMMR) în parteneriat cu Ministerul pentru Mediul de Afaceri,

Comerț și Antreprenoriat sunt (https://www.startupcafe.ro/afaceri/imm-birocratia-lipsa-forta-

munca-afaceri-autofinanteaza.htm):

birocrația (47,41%);

Pagina 330 din 380

angajarea, pregătirea și menținerea personalului (45,97%);

fiscalitatea ridicată (40,97%);

concurența neloială (40,97%);

inflația (40,25%);

scăderea cererii interne (38,64%);

instabilitatea relativă a monedei naționale (36,67%);

creșterea nivelului cheltuielilor salariale (32,92%);

corupția (31,31%);

calitatea slabă a infrastructurii (29,70%).

Costurile ridicate ale creditelor, cu 23,43%, sunt pe poziția a douăsprezecea în acest top

al celor mai presante probleme; tot în acest top apare și accesul dificil la credite, cu 17,17%.

Ce informații suplimentare s-ar putea obține din raportările mediatorului de credite?

Se pot face estimări ale nivelului de cunoștințe și competențe de planning financiar al

antreprenorilor. Ca măsură, se pot organiza cursuri pentru antreprenori, dar pot fi

introduse și discipline cu acest subiect în curriculele școlare.

Se poate cuantifica și gradul de cunoaștere de către antreprenori a programelor de

finanțare guvernamentale și se pot identifica principalele impedimente invocate de

companiile care nu accesează aceste măsuri de sprijin;

Se pot face estimări cu privire la cât de bine cunosc întreprinzătorii piața și legislația în

vigoare.

Creșterea economică prin consolidarea sectorului privat

Ultimele preziviuni economice emise de Comisia Europeană (Comisia Europeană, 2018)

arată o încetinire a creșterii economice a României: creșterea PIB-ului real s-a redus de la 4,3%

la 4,2% între primul și al doilea trimestru al anului și se preconizează că va scădea în continuare,

creșterea PIB-ului real este estimată la 3,6% (consumul privat, principalul factor care contribuie

la creștere, pare să fie în mod clar slăbit ca urmare a unei inflații persistente ridicate), deficitul

public general va crește la 3,4% din PIB în 2019 și la 4,7% în 2020, pondere investițiilor rămâne

scăzută, creșterea importurilor rămâne dinamică, în timp ce exporturile se reduc.

Și BNR, într-un comunicat de presă anunța: „Datele privind creșterea economică în

trimestrul I 2018 indică o decelerare mai pronunţată decât cea anticipată, dinamica anuală a PIB

ajungând la 4 la sută, de la 6,7 la sută în trimestrul IV 2017.” (BNR, 2018d)

Astfel, consolidarea sectorului IMM trebuie să devină o prioritate în acest context și sunt

necesare măsuri suplimentare pentru a sprijini inițiativele antreprenoriale ale IMM-urilor –

Pagina 331 din 380

capitalizare sporită, simplificarea cadrului de insolvență și mobilizarea unei finanțări private

suplimentare sprijinite de instrumentele financiare ale UE.

Îmbunătățirea mediului de afaceri și creșterea atractivității sale pentru investiții

Mediul de afaceri din România s-a deteriorat, conform raportului Doing Business 2019 al

Băncii Mondiale, România ocupând poziția 52, după ce anterior a fost plasată pe locul 45 (World

Bank Group, 2018) (Fig. nr. 13.3). În acest context, mai multe firme se așteaptă la o reducere a

activității de investiții în viitorul apropiat.

Fig. nr. 13.3 Poziția României din punct de vedere al Ușurinței de a face afaceri

Firmele din România sunt, în general mai pesimiste decât cele europene în ceea ce

privește climatul economic global. Disponibilitatea finanțărilor, cu efect pozitiv asupra

investițiilor, este una dintre probleme. De astfel, unul dintre obstacolele pe termen lung indicate

de sectorul IMM din România este și cel al accesului la finanțare (Banca Europeană de Investiții,

2017). Pentru a atrage investiții, economia românească trebuie să se bazeze pe inovație, iar

pentru a ajunge aici, este nevoie de o forță de muncă bine pregătită, un sistem fiscal mai atractiv,

proceduri simplificate etc.

Pagina 332 din 380

13.2 Evaluarea ratei de succes a procesului de mediere a creditelor

pentru IMM-uri

Un aspect important al procesului de mediere este evaluarea impactului instituției de mediere

a creditelor asupra accesului IMM-urilor la finanțare. Evaluarea impactului se realizează printr-o

serie de indicatori-cheie, de ordin statistic, care în linii generale vizează aceleași aspecte în statele

europene unde o astfel de instituție funcționează – numărul de cazuri înaintate / acceptate / finalizate

(în favoarea companiei – „medierea de succes”), sumele obținute de companii în urma procesului de

mediere, numărul de locuri de muncă salvate / protejate prin obținerea finanțării necesare (Tabelul nr.

13.2). Un program de mediere trebuie să vizeze de la bun început un anumit nivel de

adiționalitate economică, altfel spus influența sa asupra performanțelor financiare și economice

ale companiilor.

Tabelul nr. 13.2 Schemele de mediere a creditelor: Indicatori-cheie

Statul Indicatori utilizați

Belgia

Sursa: Cusmano,

2013

1. Cereri înregistrate

2. Companii asistate

3. Sumele acordate sub formă de credite în urma medierii

4. Locuri de muncă salvate prin procesul de mediere

5. Rata de succes a procesului de mediere

Franța

Sursa: Mediatorul

de credite /

Mediateur du

Credit, 2017

1. Număr total dosare înaintate

2. Număr total dosare acceptate

3. Număr total dosare instrumentate și finalizate în favoarea

companiei

4. Număr de companii care au primit asistență

5. Suma totală acordată prin credite în urma solicitărilor depuse la

Mediatorul de credite (miliarde euro)

6. Număr de locuri de muncă nou create sau protejate prin

acordarea creditelor

7. Rata de reușită

Germania

Sursa: Cusmano,

2013

1. Companii asistate

2. Sumele acordate sub formă de credite în urma medierii

3. Locuri de muncă salvate prin procesul de mediere

Pagina 333 din 380

4. Rata de succes a procesului de mediere

Irlanda

Sursa: CRO, 2018

1. Număr apeluri telefonice la liniile de asistență

2. Număr vizite pe site-ul web

3. Număr total cereri înaintate la CRO

4. Număr total cereri finalizate de CRO

5. Număr total cereri finalizate în favoarea solicitantului /

debitorului (solicitantul a primit creditul în urma apelului

înaintat de CRO)

6. Număr total cereri finalizate în favoarea băncilor

7. Suma totală acordată prin credite în urma solicitărilor depuse la

CRO (IMM-uri și ferme) (milioane euro)

8. Număr de locuri de muncă nou create sau protejate prin

acordarea creditelor

Marea Britanie

Sursa: Griggs, 2017

1. Numărul total de apeluri primite

2. Numărul total de apeluri primite (fără cărți de credit)

3. Numărul total de apeluri admise (fără cărți de credit)

4. Rata de succes (raportat la numărul de apeluri primite)

5. Valoarea totală a creditelor acordate în urma apelurilor (fără

cărți de credit)

6. Numărul total de apeluri primite (cărți de credit)

7. Numărul total de apeluri admise (cărți de credit)

8. Rata de succes (raportat la numărul de apeluri primite)

9. Valoarea totală a creditelor acordate în urma apelurilor (cărți de

credit)

10. Numărul total de cazuri revizuite

11. Raportul numărul de cazuri revizuite / numărul total de apeluri

12. Raportul număr total cazuri revizuite admise / număr total

cazuri admise

Portugalia

Sursa: Mediador

do Crédito, 2018

1. Procese în curs de analiză

2. Procese în așteptare – solicitări suplimentare

3. Procese de competența Mediatorului de credite

4. Procese în curs de mediere

5. Procese de mediere finalizate

Pagina 334 din 380

6. Alte intervenții

7. Procese de clarificare în curs

8. Procese arhivate

9. Procese în afara competenței Mediatorului de credite

Plecând de la aceste modele, și în România poate fi implementat un sistem similar, bazat

pe aceeași indicatori-cheie:

Numărul de dosare înaintate Instituției Mediatorului de Credite;

Numărul de dosare acceptate în procesul de mediere;

Valoarea totală a creditelor acordate în urma medierii;

Număr de locuri de muncă nou create sau protejate prin acordarea creditelor solicitate;

Rata de succes a procesului de mediere calculată prin raportarea numărului total de dosare

instrumentate la cele care se încheie cu o soluție în favoarea finanțării companiei.

Dintre indicatorii menționați, cel mai dificil de cuantificat este cel legat de numărul de

locuri de muncă, deoarece acesta se bazează în totalitate pe raportarea companiilor implicate.

Este de asemenea dificil de stabilit anumite praguri valorice pentru a reda eficiența

instituției, mai ales ținând cont de faptul că în România încă sunt decalaje între regiunile de

dezvoltare și suportul (prin acordarea finanțării) obținut de companii prin mediere poate avea un

impact economic sensibil mai ridicat într-o regiune cu probleme comparativ cu regiunile mai

dezvoltate.

O altă problemă sesizată la nivel european este aceea că în mai multe cazuri tipul de

serviciu furnizat poate concura cu cel al consultanților de afaceri, care oferă consultanță IMM-

urilor cu privire la planurile de afaceri, managementul financiar și relațiile de creditare. Cu toate

acestea, la nivelul României, foarte puține companii apelează la acest serviciu, deoarece acesta

reprezintă un cost suplimentar pe care multe firme nu sunt pregătite să îl suporte. Astfel, nu ar

exista o suprapunere reală pe piață.

Un indicator suplimentar care poate fi adăugat este modificarea procedurilor de creditare

a companiilor de către bănci, care să permită o mai bună colaborare directă între acestea și client

– renegocierea cazurilor cu risc gestionabil, pentru a evita solicitarea de mediere.

Pagina 335 din 380

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

Accesul la finanțare are un rol determinant pentru desfășurarea activității curente, dar mai

ales pentru dezvoltarea IMM-urilor. La nivel european, așa cum s-a putut constata, au fost

implementate mai multe instrumente financiare și luate numeroase măsuri (la nivel de UE sau la

nivel național) pentru a facilita accesul IMM-urilor la diferite surse de finanțare.

Instrumentele financiare, care sunt instrumente de politică publică, includ împrumuturi

subvenționate, garanții de credit și scheme de finanțare. Fiecare dintre aceste instrumente

financiare are o rată de succes care depinde în mare măsură de modul în care ele sunt

implementate la nivel național, regional și local.

Printre măsurile adoptate pentru contracararea efectelor negative ale crizei economice

într-o primă fază și, ulterior, pentru a sprijini IMM-urile aflate în dificultate, se numără reformele

în materie de insolvență, supravegherea bancară consolidată și înființarea unor instituții de

mediere, menite să încurajeze dialogul între bănci și clienții din categoria IMM-urilor. Astfel, pe

fondul unui sistem de insolvabilitate solid, planurile de restructurare a datoriilor și utilizarea

sporită a medierii sunt mult mai eficiente (Bergthaler et al., 2015).

Medierea poate fi eficientă mai ales pentru că IMM-uri nu dispun de regulă de expertiză

juridică și financiară și o instituție de specialitate ar putea furniza această expertiză, chiar dacă

mediatorul nu are autoritatea de a impune o decizie asupra unei instituții financiare. Pe lângă

favorizarea dialogului dintre instituțiile financiare și companii, instituțiile de mediere pot juca și

rol de consultant în privința diferitelor instrumente financiare implementare de guvern; totodată,

pot reprezenta și un mecanism de monitorizare a pieței creditelor, mecanism care, de asemenea,

poate servi guvernului unui stat. Ceea ce este important însă este faptul că trebuie realizată de la

bun început separarea organismului de mediere a creditelor de intervenția politică.

Medierea creditelor pentru companii a fost adoptată în mai multe state europene, ca

măsură anticriză, așa cum s-a văzut în capitolele anterioare. În unele dintre acestea, de exemplu

Franța, Belgia, Irlanda, Marea Britanie, instituția continuă să funcționeze, în timp ce în alte state

fie și-a încetat activitatea – Germania, fie se adresează mai mult persoanelor fizice decât

companiilor – Portugalia.

Medierea trebuie să fie parte a unui pachet de măsuri. Chiar dacă teoretic pare a fi soluția

cea mai adecvată pentru ameliorarea problemelor legate de creditare, trebuie verificat dacă există

premisele necesare:

Pagina 336 din 380

Cererea: studii detaliate privind condițiile de creditare, rata de respingere a cererilor de

finanțare, intenția IMM-urilor de a apela la o astfel de instituție – este necesară corelarea

tuturor informațiilor pentru a construi o imagine realistă;

Resursa umană: este un element cheie în procesul de mediere (cele mai indicate persoane

sunt cele care au cunoștințe temeinice în domeniul financiar și economic);

Finanțarea: posibilitatea de a asigura resurse financiare pentru funcționarea instituției

timp de cel puțin doi ani (este necesară estimarea tuturor costurilor și analizate

implicațiile bugetare);

Cadrul legal: stabilirea unor mecanisme de aplicare a medierii creditelor (analiza

cadrului juridic general existent – legea medierii, elaborarea un cadru legislativ propriu

sau modificarea legislației și regulamentelor în vigoare astfel încât să fie incluse și

aspectele legate de medierea creditelor).

În cazul în care se întrunesc premisele necesare și un astfel de mecanism devine

funcțional, se pune problema monitorizării și evaluării eficienței acestuia.

International Finance Corporation a propus o metodologie de monitorizare și evaluare

pentru proiectele de asistență tehnică, care poate fi adaptată și pentru mediatorul de credite.

Cadrul de monitorizare și evaluare

Sursa: International Finance Corporation, SME Department, 2006

Sectorul IMM este extrem de important pentru economia europeană și implicit pentru

economia românească, fapt evidențiat de analiza indicatorilor cheie în analiza performanței

acestora – număr de întreprinderi, număr de angajați, cifra de afaceri, productivitatea muncii,

investiții nete etc.

Ce intenționăm să

schimbăm. Ce ar trebui

implementat pentru

a ajunge la

schimbarea vizată.

Activitățile

întreprinse,

resursele utilizate

Rezultate directe

ale activităților. Au

efect imediat sau în

termen scurt.

Efectul preconizat.

Măsoară realizarea

obiectivelor

asumate. Se

determină atât pe

durata proiectului

cât și în următorii 3

ani după finalizare.

Schimbarea finală

vizată. Măsoară

îndeplinirea

scopului asumat.

Are efect 3-5 ani

după finalizarea

proiectului, rar pe

parcursul derulării

acestuia.

Pagina 337 din 380

Analiza efectuată la nivelul României a evidențiat anumite aspecte legate de evoluția

sectorului IMM în perioada post-criză. Astfel, s-a constatat faptul că s-a produs o redresare a

sectorului de activitate construcții, o stabilizare a sectorului industrie, în timp ce sectorul servicii

s-a dezvoltat mult în ultimii ani, cel puțin din punct de vedere al numărului de întreprinderi și de

persoane angajate. În ceea ce privește sectorul comerț, s-a remarcat scăderea la indicatorii

menționați anterior, dar o cifră de afaceri în creștere, acesta având și cea mai mare valoare a

acestui indicator comparativ cu celelalte sectoare de activitate. Per total, se poate discuta de o

redresare a sectorului IMM, adică de o relativă stabilitate economică și financiară, România fiind

încă percepută ca un stat cu potențial mare de dezvoltare ca urmare a economiei diversificate,

dimensiunii pieței de desfacere și a pieței de capital.

De asemenea, s-a remarcat o discrepanță mare între regiunile de dezvoltare, la toți

indicatorii analizați. Aceste disparități pot fi explicate pe de o parte de diferențele de suprafață

dintre regiuni, care se traduc prin diferențe de potențial economic – resurse naturale, resurse

umane etc., dar și prin restructurarea industrială în orașele monoindustriale, problemele din

agricultură, declinul demografic din zonele rurale și din orașele mici. Toate acestea au condus la

un dezechilibru între regiuni, care tinde să se acutizeze. Regiunea Bucureşti-Ilfov prin

Municipiului Bucureşti este pe primul loc în cazul tuturor indicatorilor analizați (cu mici

excepții), în timp ce Regiunea de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia ocupă ultima poziție indiferent de

indicatorul luat în calcul. Alte două regiuni cu un sector IMM bine dezvoltat sunt Regiunea de

Nord-Vest și Regiunea Centru. Discrepanțele se vor accentua în viitor ca urmare a faptului că

aceste regiuni vor fi în continuare percepute ca mai atractive de către investitori, cu precădere cei

străini, fapt care duce și la o migrație a forței de muncă calificate spre acestea.

Și situația șomajului indică aceste discrepanțe. Conform datelor Eurostat pentru anul

2017, Regiunea de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia are cel mai ridicat număr de șomeri luați în

evidențe, raportat la totalul populației, anume 7,7 %, în timp ce nord-vestul şi centrul țării au

procente cuprinse între 3 și 4%. De asemenea, un alt aspect constatat este al lipsei forței de

muncă, calificate sau necalificate, care tinde să devină un adevărat fenomen la nivel național.

Toate aceste influențează și atitudinea investitorilor români sau străini care ar dori să își lanseze

o afacere în România, dar și percepția întreprinzătorilor cu privire la sursele de finanțare a

afacerilor pe care le administrează, în cele mai multe cazuri aceștia bazându-se pe autofinanțare.

Finanțarea a reprezentat pe perioada crizei economice, dar și după aceasta, una dintre

problemele majore ale companiilor, în special a IMM-urilor. În prezent însă, România

traversează o perioadă de stabilitate macroeconomică evidențiată de creşterea economică, una

Pagina 338 din 380

dintre cele mai relevante din Uniunea Europeană (+6,9 la sută pe parcursul anului 2017, conform

BNR, 2018b), scăderea ratei șomajului și creșterea ratei de ocupare a forței de muncă (România

a continuat să se apropie în anul 2017 de ținta de 70 %, unul dintre obiectivele Strategiei Europa

2020), menținerea la cote reduse a ponderii datoriei publice în PIB, creșterea ponderii creditelor

nou acordate, în special în lei etc.

Conform reprezentanților IMM-urilor, ponderea redusă a împrumuturilor bancare are

diferite cauze – nivelul prea ridicat al dobânzilor şi comisioanelor percepute de instituţiile

financiare, cerinţele privind colateralul sau tipul colateralului, birocraţia procesului de creditare,

clauzele contractuale nefavorabile IMM-urilor, lipsa de vechime pe piață a companiei, istoricul

problematic de credit sau diferite probleme legate de planul de afaceri prezentat băncii /

instituției financiare. Principalele probleme constatate în relația bancă – IMM sunt determinate

de utilizarea preponderentă a creditării pentru nevoi de finanțare a activității curente (cca. 50 %

dintre creditele acordate de bănci sunt credite de trezorerie și comerciale), predominarea

garanțiilor imobiliare, chiar dacă în ultima perioadă aceasta a scăzut, precum și maturitatea

redusă a creditelor.

În acest context, se constată o îmbunătățire a condițiilor de creditare pentru IMM-uri,

creditele specializate oferite de acestea fiind de mai multe tipuri – credite pentru investiții,

activitate curentă și linii de credite, la care se adaugă creditele date în baza parteneriatelor pe

care băncile le au cu guvernul pentru afaceri din cadrul programelor de fonduri nerambursabile.

De asemenea, mai multe bănci din România au introdus în portofoliu produse și servicii special

dedicate IMM-urilor. În urma analizei ofertei mai multor instituții financiare de pe piața

românească, se poate spune că nu sunt diferențe majore între acestea. Cu toate acestea,

practicarea unor dobânzi ușor diferite, crearea de pachete de produse și servicii speciale pentru

IMM-uri, cerințele legate de garanțiile solicitate etc., au făcut ca unele bănci să aibă mai mult

succes în acest mediu concurențial – BCR, CEC Bank, BT, ING.

Conform BNR (2018b), calitatea portofoliului de credite acordate companiilor

nefinanciare a înregistrat o îmbunătățire semnificativă în ultimul an, incluzând și primul

trimestru din 2018, rata creditelor neperformante aferente creditelor companiilor nefinanciare

reducându-se la 11,9 % în martie 2018 de la 18,6 % în martie 2017 per total companii, în cazul

IMM-urilor reducerea fiind de la 22 % la 14 %; cele mai importante scăderi ale portofoliilor

neperformante s-au remarcat în cazul creditelor acordate microîntreprinderilor, reprezentând în

special credite în valută cu garanții imobiliare (BNR, 2018b). Pe sectoare de activitate,

Pagina 339 din 380

companiile din construcții sunt în continuare considerate cele mai riscante de către instituțiile

financiare, chiar dacă și în acest caz se prognozează o scădere a probabilității de nerambursare.

Percepția reprezentanților IMM-urilor cu privire la finanțare este extrem de importantă.

Prin aplicarea unui chestionar detaliat s-a urmărit crearea unei imagini de ansamblu cu privire la

produsele și serviciile bancare accesate de IMM-uri, a motivelor de respingere a cererii de

credite de către instituțiile financiare, precum și a oportunității înființări unei instituții de mediere

a situaților conflictuale în relația IMM – bancă.

Din analiza răspunsurilor primite, s-a constatat că cele mai adecvate tipuri de finanțare

pentru IMM-uri în actualul context macroeconomic sunt: creditul bancar, creditele de la furnizori

și clienți și leasing-ul, în timp ce cele mai adecvate servicii bancare pentru finanțarea IMM-urilor

sunt considerate: descoperit de cont pentru Card Business, creditul pentru stocuri, creditul

special pentru finanțarea activității curente, creditul pentru achitarea datoriilor la Bugetul de Stat,

împrumuturi directe pentru Cercetare, Dezvoltare și Inovare și creditele pentru întreprinderi

inovatoare.

Principalele avantaje identificate ale utilizării de către IMM-uri a serviciilor oferite de

către instituțiile financiar-bancare sunt structura de garanții flexibilă, costuri scăzute pentru

acordarea finanțării, posibilitatea obținerii de credite pentru dezvoltarea proiectelor specifice,

stabilitatea financiară prin stabilirea limitei de creditare în funcție de necesitățile de finanțare și

capacitatea de rambursare, precum și posibilitatea de a avea mai multe variante de rambursare a

creditului în funcție de specificul activității companiei sau de etapele derulării proiectului.

Cei mai mulți respondenți au indicat ca principale motive de respingere a cererii de credit

bancar pentru IMM-uri măsurile luate pentru îmbunătățirea situației afacerii, situația cu privire la

vârsta celor care accesează împrumutul, dar și activele și pasivele existente.

Astfel, înființarea unei instituții de mediere a creditelor este considerată oportună de 95

% dintre respondenți. Aceștia consideră că Instituția Mediatorului de Credite poate rezolva

conflicte reclamate atât de clienți, cât și de bănci. În ceea ce privește clienții de tip IMM, cele

mai uzuale conflicte care pot fi rezolvate sunt: necomunicarea majorării ratei dobânzii, erori

legate de procesarea tranzacțiilor prin intermediul cardurilor, refuzul de reeșalonare a unei

datorii, refuzul de acordare a unui credit, refuzul acceptării unei garanții de către instituția

bancară și evaluarea garanției de acordare a creditului în defavoarea clientului. În ceea ce

privește situațiile reclamate de bănci, reprezentanții IMM-urilor consideră că prin mediere pot fi

aplanate conflicte precum depunerea de reclamații nejustificate la instituții precum ANPC și

BNR, denigrarea acestora în mass media de către clienți, amenințarea, insultarea, calomnierea

Pagina 340 din 380

sau lovirea de către clienții debitori a angajaților băncii creditoare, refuzul nejustificat al plății

dobânzilor și penalităților calculate legal, din partea clienților debitori etc.

Principalele atribuții ale Instituției Mediatorului de Credite acordate IMM-urilor în opinia

respondenților sunt: intervenția în cazul renegocierii unui credit în curs, găsirea de soluții la

plângerile depuse de întreprinderi, crearea unui Cod al împrumuturilor, creșterea transparenței

procesării cererilor de creditare, sprijinirea Schemei de Garantare a Finanțării Întreprinderii,

realizarea de evenimente la nivel regional cu grupuri de afaceri, pentru favorizarea întâlnirilor

între clienți, grupurile de afaceri și reprezentanți ai băncilor, poate constata deficiențele

legislației pe care o verifică, emite recomandări pentru amendarea sau revocarea acesteia sau

sugestii pentru elaborarea noii legislații. Pe lângă aceste aspecte, respondenții consideră că o

astfel de instituție ar putea susține finanțarea și publicarea constantă a unui sondaj independent

asupra cererii și furnizării de credite și găzdui un site web dedicat comasării mai multor surse de

informații.

Percepția reprezentanților instituțiilor financiare cu privire la finanțarea IMM-urilor,

surse de conflict între bancă și client, motivele respingerii cererilor de împrumut, precum și

necesitatea înființării unei instituții de mediere a fost de asemenea analizată pe baza unui

chestionar.

Din punctul de vedere al băncilor, profitul firmei, cifra de afaceri, vechimea pe piață,

gradul de îndatorare, întârzierile la plată, lipsa unei garanții adecvate, istoricul acționarilor/

asociaților, incapacitatea IMM-urilor de a gestiona riscurile constituie elemente cheie în analiza

cererilor de împrumut și motive principale de respingere a acestora.

În relația client – bancă, există o serie de potențiale conflicte reclamate și de instituțiile

financiare, nu numai de debitori, pe care reprezentanții acestora le consideră ca rezolvabile prin

intermediul unei instituții de mediere a creditelor. Astfel, aceștia consideră că pot fi aplanate

conflicte de genul plata repetată cu întârziere de către clienții debitori peste data scadentă a

datoriei, precum și refuzul nejustificat al plății dobânzilor și penalităților calculate legal, dar văd

mai puțin utilă intervenția în cazul denigrării băncilor în mass media de către clienți sau

amenințarea, insultarea, calomnierea sau lovirea de către clienții debitori a angajaților băncii

creditoare. În ceea ce privește conflictele reclamate de clienți, care pot fi rezolvate prin

intervenția unui mediator, cele mai mari ponderi în răspunsuri acord sau acord total din partea

reprezentanților băncilor au revenit pentru comisioane nejustificate, modificarea clauzelor

convenției fără consultarea și acordul părților contractante și neconsemnarea prin act adițional

semnat de ambele părți, informații incomplete sau neclare, mărirea nejustificată a dobânzilor

Pagina 341 din 380

„fixe” pe perioada derulării înregului contract, dobânzi calculate greșit, înregistrări nejustificate

ca rău platnic în cadrul Centralei Riscurilor Bancare (CRB) și al Biroului de Credit (peste 65 %

dintre răspunsuri).

Se constată faptul că există o similitudine însemnată între răspunsurile oferite de

reprezentanții IMM-urilor și cei ai băncilor cu privire la conflictele care pot fi rezolvate prin

intermediul unui mediator.

Astfel, și reprezentanții băncilor consideră oportună înființarea unei instituții de

mediere a creditelor pentru mediul de afaceri din România (cca. 91 %).

În urma analizei legate de modul de finanțare a sectorului IMM din România reiese că

medierea ca măsură de îmbunătățire a accesului la creditare este o soluție adecvată. Spre

deosebire de alte state europene, unde măsura a fost implementată pe parcursul crizei economice,

când condițiile de creditare erau în mod cert nefavorabile sectorului IMM, în România măsura

vizează aspecte puțin diferite. Pe de o parte este vorba de scăderea ponderii cererilor de creditare

respinse, chiar dacă aceasta este mult sub nivelul ratei respingerii din perioada de criză, dar, mai

important, este vorba despre schimbarea percepției companiilor cu privire la creditare. În

prezent, principala sursă de finanțare a IMM-urilor este autofinanțarea – reinvestirea profitului

sau vânzarea de active din patrimoniu, precum și creditele de la acționari sau majorările de

capital, dar într-o mai mică măsură.

Prin înființarea unei instituții de mediere special dedicate sectorului IMM, unele dintre

probleme indicate atât de companii cât și de bănci pot fi ușor remediate. Prezența activă a

mediatorului de credite ar determina restabilirea încrederii companiilor în sectorul bancar.

Oportunitatea înființării Instituției Mediatorului de Credite pentru Companii a fost

analizată din toate punctele de vedere, plecând de la cerere până la cadrul legal.

1. Cererea: Analiza efectuată atât la nivelul sectorului IMM, cât și a celui bancar au

evidențiat faptul că ambele categorii consideră oportună înființarea unei instituții de

mediere a creditelor. Astfel, în cazul IMM-urilor, 95 % dintre respondenți au

declarat că este oportună înființarea Instituției Mediatorului de Credite pentru

mediul de afaceri din România, în timp ce pentru sectorul bancar, chiar dacă

procentul a fost mai redus, a depășit totuși 90 %.

Principalele atribuții pe care Instituția Mediatorului de Credite pentru mediul de afaceri le

poate avea, sunt redate în conformitate cu punctele de vedere ale reprezentanților companiilor și

instituțiilor financiare:

intervenția în cazul renegocierii unui credit în curs;

Pagina 342 din 380

crearea unui Cod al împrumuturilor;

creșterea transparenței procesării cererilor de creditare;

sprijinirea Schemei de Garantare a Finanțării Întreprinderii;

realizarea de evenimente la nivel regional cu grupuri de afaceri, pentru favorizarea

întâlnirilor între clienți, grupurile de afaceri și reprezentanți ai băncilor;

constatarea deficiențelor legislației pe care o verifică;

emiterea de recomandări pentru amendarea sau revocarea legislației sau sugestii pentru

elaborarea noii legislații;

susținerea finanțării și publicarea constantă a unui sondaj independent asupra cererii și


creșterea calității în elaborarea planurilor de afaceri;

sprijin pentru construirea unei imagini mai realiste asupra capacității de îndatorare a

companiei;

susținerea sectorului bancar pentru îmbunătățirea abilităților de evaluare a riscurilor

pentru IMM-uri;

găzduierea unui site web dedicat comasării mai multor surse de informații.

2. Resursa umană. Aceasta reprezintă un element cheie în procesul de mediere. Ținând

cont de conflictele supuse atenției mediatorului, cele mai indicate persoane să ocupe

poziția de mediator sunt cele care au competențe în domeniul financiar / economic și

chiar juridic.

Pe lângă cunoștințele profesionale, care constituie o cerință obligatorie, se pot asigura în

urma unui program de instruire și competențe specifice medierii, ca de exemplu:

Înțelegerea rolului unui mediator, formarea de bază și practicile;

Înțelegerea teoriei, procedurii, aplicării practice, metodologiei, oportunității, avantajelor și

dezavantajelor tipurilor de mediere, schemelor sau programelor și a regulilor procedurale;

Înțelegerea standardelor și comportamentelor profesionale și etice, precum și utilizarea

eticii în generarea, informarea și / sau stabilirea normelor;

Cunoașterea tuturor procedurilor de soluționare alternativă a litigiilor (mediere, arbitraj,

conciliere);

Cunoașterea legislație relevante care afectează practica de mediere, inclusiv structura și

aplicabilitatea acordurilor de mediere, confidențialitatea și secretul profesional;

Identificarea opțiunilor procedurale pentru atingerea rezultatelor optime;

Pagina 343 din 380

Cunoașterea tehnicilor de negociere pentru a susține productiv părțile implicate și pentru a

genera un rezultat reciproc acceptat.

3. Finanțarea. Ținând cont de faptul că se recomandă ca medierea să fie gratuită

pentru companii, finanțarea instituției trebuie asigurată de la bugetul de stat, pentru

o perioadă de cel puțin trei ani. La aceasta, se poate adăuga, conform modelului

adoptat pentru CSALB, finanțarea parțială asigurată din contribuțiile instituțiilor

financiare și din alte venituri, adică „din venituri proprii care se pot constitui din

veniturile realizate din comisioanele și sumele percepute pentru prestațiile în domeniu

efectuate terților; și din donații și/sau sponsorizări” (Ordonanța nr. 38/2015 privind

soluționarea alternativă a litigiilor dintre consumatori și comercianți). Funcționarea în

cadrul BNR (sucursale și agenții) permite reducerea anumitor costuri – cheltuieli cu

utilitățile: chirie sau achiziție de spații, energie electrică, apă și canalizare,

telecomunicații, pază, colectare deșeuri, la fel ca și angrenarea resursei umane din

cadrul acestei instituții. De asemenea, în cazul în care se decide utilizarea platformei

CSALB, se reduc costurile necesare implementării unui site dedicat.

4. Cadrul legal. Chiar dacă la nivel național există un cadru legislativ specific – Legea

Medierii și Ordonanţa nr. 38/2015 privind soluţionarea alternativă a litigiilor dintre

consumatori şi comercianţi, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 654 din

28/08/2015, modificată prin Ordonanța de urgență nr. 75/2017, plecând de la

experiența Portugaliei (unde medierea creditelor atât pentru persoane fizice cât și

pentru persoane juridice face obiectul aceluiași decret – lege și rezultatele obținute nu

sunt cele vizate), se recomandă elaborarea un cadru legislativ propriu, conform

modelului francez, care să reglementeze toate aspectele relevante pentru desfășurarea

în condiții optime a activității instituției. Astfel, se recomandă specificarea clară a

următoarelor aspecte:

Misiunea și obiectivele Instituției Mediatorului de Credite pentru Companii;

Principiile aplicate;

Statutul și organizarea instituției;

Criteriile de eligibilitate pentru companii;

Desfășurarea procesului de mediere;

Obligațiile părților implicate în procesul de mediere;

Informare și cooperare;

Dispoziții finale.

Pagina 344 din 380

Un alt aspect important este cel legat de monitorizarea eficienței unei astfel de instituții.

Exemplele de la nivel european indică faptul că evaluarea impactului este de ordin statistic –

numărul de cazuri înaintate / acceptate / finalizate (în favoarea companiei – „medierea de succes”),

sumele obținute de companii în urma procesului de mediere, numărul de locuri de muncă salvate /

protejate prin obținerea finanțării necesare. Pe lângă analiza cantitativă a eficienței unei astfel de

instituții, este nevoie și de o analiză calitativă, altfel spus de urmărirea randamentului, rezultatelor și

în final a impactului la nivel regional și național. Un program de mediere trebuie gândit astfel încât

efectele sale să se resimtă pe termen scurt, mediu și lung, pentru a se putea monitoriza și evalua

influența sa asupra performanțelor financiare și economice ale companiilor. Este totuși necesar

ca raportarea anuală să se bazeze pe indicatorii statistici și să fie înaintată pentru analiză atât

Ministerului Economiei, ca autoritate competentă privind soluţionarea alternativă a litigiilor

dintre consumatori şi comercianţi, cât și Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și

Antreprenoriat, care se ocupă de problemele sectorului IMM.

Plecând de la modelul propus de International Finance Corporation (2006) pentru

monitorizare și evaluare, prin înființarea Instituției Mediatorului de credite pentru Companii se

vizează crearea unui mecanism funcțional, care să susțină dezvoltarea mediului economic din

România prin susținerea implicită a sectorului IMM, conform schemei de mai jos.

Așa cum s-a subliniat și anterior, chiar dacă instituția va funcționa sub tutela guvernului,

aceasta și persoanele angajate în procesul de mediere trebuie să respecte o serie de principii de

bază.

La nivel de instituție:

Instituția Mediatorului de Credite pentru Companii este o entitate juridică

autonomă, neguvernamentală, apolitică, fără scop lucrativ, de interes public, cu

personalitate juridică;

Activitatea Instituției Mediatorului de Credite pentru Companii este

reglementată / autorizată conform unui cadru legislativ adecvat, la care se adaugă

un regulament de organizare și funcționare și eventual alte reglementări interne

necesare funcționării sale corespunzătoare;

Activitatea Instituției Mediatorului de Credite pentru Companii este

monitorizată de Banca Națională a României.

La nivel de mediatori:

Mediatorul de credite are expertiza necesară, este independent și imparțial (are

cunoștințele și aptitudinile necesare în domeniul economic / financiar-bancar și în

Pagina 345 din 380

domeniul medierii, precum și de o bună înțelegere generală a legislației în

vigoare; nu a desfășurat și nu desfășoară activități în parteneriat sau în cadrul

părților implicate în procesul de mediere);

Mediatorul de credite nu are condamnări definitive (infracțiuni contra

patrimoniului prin nesocotirea încrederii, infracțiuni de corupție, delapidare,

infracțiuni de fals în înscrisuri, evaziune fiscală etc.);

Mediatorul de credite desfășoară activitatea de mediere în baza unui mandat de

cel puțin 3 ani.

Cadrul de monitorizare și evaluare a Instituției Mediatorului de Credite pentru Companii

Sursa: adaptare după International Finance Corporation, SME Department, 2006

Pagina 346 din 380

Medierea desfășurată prin intermediul Instituției Mediatorului de Credite pentru

Companii poate fi un instrument foarte util pentru companii, în special IMM-urile care nu

dispun de expertiză juridică și financiară, cu efecte preconizate foarte utile pe termen lung pentru

toți participanții – companii, instituții financiare și guvern.

Pagina 347 din 380

BIBLIOGRAFIE

1. Banca Centrală Europeană / European Central Bank (BCE), Financial Integration in Europe,

“Special Feature B – Divergence in Financing Conditions of Small and Medium-Sized

Enterprises (SMEs) in the Euro Area”, 2014, disponibil on-line

http://www.ecb.europa.eu/pub/pdf/other/financialintegrationineurope201404en.pdf (accesat

28.06.2018);

2. Banca Centrală Europeană / European Central Bank (BCE), Survey on the Access to Finance

of Enterprises in the euro area, European Central Bank, October 2017 – March 2018, ISSN 1831-

9998, 2018, disponibil on-line

https://www.ecb.europa.eu/pub/pdf/other/ecb.accesstofinancesmallmediumsizedenterprises2

01806.en.pdf?f710aadd09e7d0036678df8612df9104 (accesat 18.06.2018);

3. Banca Europeană de Investiții / European Investment Bank (EIB), EIB Group Survey on

Investment and Investment Finance Country Overview: Romania, 2017, disponibil on-line

http://www.eib.org/attachments/efs/eibis_2017_romania_en.pdf (accesat 09.11.2018)

4. Banca Franței, Enquête trimestrielle auprès des entreprises sur leur accès au crédit en France. 1er

trimestre 2018, 2018a, disponibil on-line https://www.banque-

france.fr/sites/default/files/webstat_pdf/acc_ent_cre_2178_fr_acces_credit_pme_tpe_eti_t12

018.pdf (accesat 06.07.2018);

5. Banca Franței, Crédits par taille d’entreprises – décembre 2017, 2018b, disponibil on-line

https://www.banque-france.fr/sites/default/files/media/2018/02/13/cre_tai_ent_2176

_fr_si_credits_taille_entreprises_201712_fr.pdf, (accesat 06.07.2018);

6. Banca Națională a României, Sondaj privind accesul la finanțare al companiilor nefinanciare

din România, iunie 2018, 2018a, disponibil on-line

http://www.bnr.ro/PublicationDocuments.aspx?icid=15748 (accesat 11.09.2018)

7. Banca Națională a României, Raport asupra stabilității financiare iunie 2018, Anul III (XIII),

nr. 5 (15), Serie nouă, 2018b, ISSN 1843‑3243, disponibil on-line

www.bnro.ro/files/d/Pubs_ro/RSF/RSF2018_1.pdf (accesat 25.09.2018; 06.11.2018)

8. Banca Națională a României (BNR), Buletin Lunar, Septembrie 2018 (secțiune statistică),

ISSN 1584-0840, 2018c, disponibil on-line http://www.bnro.ro/Publicatii-periodice-204.aspx

(accesat 06.11.2018)

http://www.ecb.europa.eu/pub/pdf/other/financialintegrationineurope201404en.pdf

https://www.ecb.europa.eu/pub/pdf/other/ecb.accesstofinancesmallmediumsizedenterprises201806.en.pdf?f710aadd09e7d0036678df8612df9104

https://www.ecb.europa.eu/pub/pdf/other/ecb.accesstofinancesmallmediumsizedenterprises201806.en.pdf?f710aadd09e7d0036678df8612df9104

http://www.eib.org/attachments/efs/eibis_2017_romania_en.pdf

https://www.banque-france.fr/sites/default/files/webstat_pdf/acc_ent_cre_2178_fr_acces_credit_pme_tpe_eti_t12018.pdf



https://www.banque-france.fr/sites/default/files/media/2018/02/13/cre_tai_ent_2176%20_fr_si_credits_taille_entreprises_201712_fr.pdf

https://www.banque-france.fr/sites/default/files/media/2018/02/13/cre_tai_ent_2176%20_fr_si_credits_taille_entreprises_201712_fr.pdf

http://www.bnr.ro/PublicationDocuments.aspx?icid=15748

http://www.bnro.ro/files/d/Pubs_ro/RSF/RSF2018_1.pdf

http://www.bnro.ro/Publicatii-periodice-204.aspx

Pagina 348 din 380

9. Banca Națională a României (BNR), comunicat de presă Hotărârile CA al BNR pe probleme

de politică monetară, 2018d, disponibil on-line http://www.bnr.ro/page.aspx?prid=14956

(accesat 10.11.2018)

10. Bergthaler W., Kang K., Liu Y., Monaghan D., Tackling Small and Medium Sized Enterprise

Problem Loans in Europe, International Monetary Fund, 2015, disponibil on-line

https://www.imf.org/external/pubs/ft/sdn/2015/sdn1504.pdf (accesat 22.07.2018);

11. Bhatnagar J., Sharma A., The Indian perspective of strategic HR roles and organizational

learning capability, The International Journal of Human Resouce Management, 2005

12. Boselie P., Paauwe J., Human Resource Function Competencies in European Companies,

(CAHRS Working Paper #05-08). Ithaca, NY: Cornell University, School of Industrial and

Labor Relations, Center for Advanced Human Resource Studies, 2004, disponibil on-line

http://digitalcommons.ilr.cornell.edu/cahrswp/475

13. Brockbank W., Ulrich D., Competencies for the new HR: Society for human resource

management, University of Michigan Business School, Global Consulting Alliance, 2003

14. Buchanan D.A., Boddy D., The Expertise of the Change Agent: Public Performance and

Backstage Activity, Prentice Hall, 1992

15. Carroll E., Mackie K., International Mediation - The Art of Business Diplomacy (1999),

Kluwer Law International (ISBN 9041112901)

16. Comisia Comunităților Europeane, Green paper on alternative dispute resolution in civil and

commercial law, Brussels, 19.04.2002 COM(2002) 196 final, disponibil on-line

https://www.euromed-

justice.eu/en/system/files/20090128140854_GreenPaperonAlternativedisputeresolutionincivila

ndcommecialLaw.COM%282002%29196final.pdf (accesat 30.10.2018)

17. Comisia Europeană, Commission Recommendation of 6 May 2003 concerning the definition

of micro, small and medium-sized enterprises (Text with EEA relevance) (notified under

document number C(2003) 1422), 2003, disponibil on line http://eur-lex.europa.eu/legal-

content/EN/TXT/?uri=CELEX:32003H0361 (accesat 18.06.2018; 06.08.2018);

18. Comisia Europeană, Access to finance. Analytical report, Flash Eurobarometer 271 – The

Gallup Organisation, 2009, disponibil on-line http://ec.europa.eu/growth/access-to-

finance/data-surveys (accesat 04.07.2018);

19. Comisia Europeană, SMEs’ Access to Finance survey. Analytical report, Ipsos MORI, 2013,

disponibil on-line http://ec.europa.eu/growth/access-to-finance/data-surveys (accesat

04.07.2018);

http://www.bnr.ro/page.aspx?prid=14956

https://www.imf.org/external/pubs/ft/sdn/2015/sdn1504.pdf

http://digitalcommons.ilr.cornell.edu/cahrswp/475

https://www.euromed-justice.eu/en/system/files/20090128140854_GreenPaperonAlternativedisputeresolutionincivilandcommecialLaw.COM%282002%29196final.pdf



http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX:32003H0361

http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX:32003H0361

http://ec.europa.eu/growth/access-to-finance/data-surveys



Pagina 349 din 380

20. Comisia Europeană, Evaluation of the user guide to the SME Definition,

ENTR/172/PP/2012/FC – LOT 4, Final Report, ISBN: 978-92-79-35109-9, DOI:

10.2769/89506, 2014, disponibil on-line

http://ec.europa.eu/DocsRoom/documents/5766/attachments/1/translations (accesat

07.08.2018)

21. Comisia Europeană, Annual Report on European SMEs 2015 / 2016. SME recovery

continues. SME Performance Review 2015/2016, 2016, disponibil on-line

https://ec.europa.eu/jrc/sites/jrcsh/files/annual_report_-_eu_smes_2015-16.pdf (accesat

08.08.2018)

22. Comisia Europeană, Annual Report on European SMEs 2016/2017. Focus on self-

employment. SME Performance Review 2016/2017, ISBN 978-92-79-74126-5, doi:

10.2873/742338, 2017a, disponibil on-line https://ec.europa.eu/growth/smes/business-

friendly-environment/performance-review_en#annual-report (accesat 08.08.2018)

23. Comisia Europeană, Country fact sheets: SME access to finance conditions, 2017b,

disponibil on-line https://ec.europa.eu/docsroom/documents/26627 (accesat 04.07.2018;

15.09.2018)

24. Comisia Europeană / European Commission. Directorate-General for Economic and

Financial Affairs, European Economic Forecast, Autumn 2018, ISBN 978-92-79-77470-6,

disponibil on-line https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/economy-finance/ip089_en_0.pdf

(accesat 11.11.2018)

25. Conseil économique et social de la Région de Bruxelles-Capitale, Avis d’initiative relatif à la

mise en place du médiateur de crédits en Région de Bruxelles-Capitale, 2017, disponibil on-

line http://www.ces.irisnet.be/fr/avis/avis-de-la-chambre-des-classes-moyennes/par-

matiere/financements-credits/a-2017-003-ccm/view (accesat 02.07.2018);

26. Credit Review Office (CRO), Second Quarterly Report from John Trethowan, Credit

Reviewer, 2010, disponibil on-line http://www.creditreview.ie/wp-

content/uploads/2015/06/SecondQuarterlyReportNov2010.pdf (accesat 01.07.2018);

27. Credit Review Office (CRO), Sixth Quarterly Report from John Trethowan, Credit Reviewer,

2011, disponibil on-line http://www.creditreview.ie/wp-

content/uploads/2015/06/SixthReportfromJohnTrethowanNov2011.pdf (accesat 01.07.2018);

28. Credit Review Office (CRO), Tenth Quarterly Report from John Trethowan, Credit Reviewer,

2012, disponibil on-line http://www.creditreview.ie/wp-

http://ec.europa.eu/DocsRoom/documents/5766/attachments/1/translations

https://ec.europa.eu/jrc/sites/jrcsh/files/annual_report_-_eu_smes_2015-16.pdf

https://ec.europa.eu/growth/smes/business-friendly-environment/performance-review_en#annual-report

https://ec.europa.eu/growth/smes/business-friendly-environment/performance-review_en#annual-report

https://ec.europa.eu/docsroom/documents/26627

https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/economy-finance/ip089_en_0.pdf

http://www.ces.irisnet.be/fr/avis/avis-de-la-chambre-des-classes-moyennes/par-matiere/financements-credits/a-2017-003-ccm/view

http://www.ces.irisnet.be/fr/avis/avis-de-la-chambre-des-classes-moyennes/par-matiere/financements-credits/a-2017-003-ccm/view

Pagina 350 din 380

content/uploads/2015/07/10TenthQuarterlyReportfromJohnTrethowan.pdf (accesat

01.07.2018);

29. Credit Review Office (CRO), Twelfth Quarterly Report from John Trethowan, Credit


content/uploads/2015/07/Twelfth_Quarterly_Report_John_Trethowan_Sept_2013.pdf (accesat

01.07.2018);

30. Credit Review Office (CRO), Fourteenth Quarterly Report from John Trethowan, Credit


content/uploads/2015/07/14FourteenthReportfromJohnTrethowanNov2014.pdf (accesat

01.07.2018);

31. Credit Review Office (CRO), Fifteenth Report from John Trethowan, Credit Reviewer, 2015,

disponibil on-line http://www.creditreview.ie/publications/ (accesat 01.07.2018);

32. Credit Review Office (CRO), Seventeenth Report from John Trethowan, Credit Reviewer,

2016, disponibil on-line http://www.creditreview.ie/publications/ (accesat 01.07.2018);

33. Credit Review Office (CRO), Eighteenth Report from John Trethowan, Credit Reviewer, 2017,

disponibil on-line http://www.creditreview.ie/publications/ (accesat 01.07.2018);

34. Credit Review Office (CRO), Nineteenth Report from John Trethowan, 2018, disponibil on-

line http://www.creditreview.ie/wp-content/uploads/2018/03/19th-Credit-Review-Office-

Nineteenth-Report-22Mar2018.pdf (accesat 01.07.2018);

35. Csoka L.S., A new employer‐employee contract?, Employment Relations, vol. 22, issue 2,

pp. 21-31, Wiley Periodicals, 1995

36. Cusmano L., Credit Mediation for SMEs, OECD SME and Entrepreneurship Papers, No. 3,

OECD Publishing, Paris. http://dx.doi.org/10.1787/24072c0d-en, 2013, disponibil on-line

https://www.oecd-ilibrary.org/docserver/24072c0d-

en.pdf?expires=1530197485&id=id&accname=guest&checksum=A0D73B1D2950440852F99

24300C7A1B4 (accesat 25.06.2018; 30-31.10.2018);

37. Decretul-lege nr. 144/17 iunie 2009 / Decreto-Lei nº 144/2009, de 17 de Junho, publicat în

Diário da República, 1.ª série — N.º 115 — 17 de Junho de 2009, disponibil on-line

https://www.cgd.pt/ajuda/Espaco-Cliente/Informacao-util/Documents/Decreto-Lei-

144_2009.pdf (accesat 10.07.2018);

38. Departamentul de Finanțe, Guvernul Irlandei, Report of the Regional Meetings on Credit

Supply Chaired by Minister for Small Business, 2012, disponibil on-line

http://www.creditreview.ie/wp-content/uploads/2018/03/19th-Credit-Review-Office-Nineteenth-Report-22Mar2018.pdf

http://www.creditreview.ie/wp-content/uploads/2018/03/19th-Credit-Review-Office-Nineteenth-Report-22Mar2018.pdf

http://dx.doi.org/10.1787/24072c0d-en

https://www.oecd-ilibrary.org/docserver/24072c0d-en.pdf?expires=1530197485&id=id&accname=guest&checksum=A0D73B1D2950440852F9924300C7A1B4





Pagina 351 din 380

https://banking.finance.gov.ie/wp-content/uploads/Report-of-the-Regional-Meetings-on-

Credit-Supply-July-2012.pdf (accesat 01.07.2018);

39. Departamentul de Finanțe, Guvernul Irlandei / Department of Finance, Government of

Ireland, SME Credit Demand Survey April to September 2016, 2016.

http://www.finance.gov.ie/sites/default/files/20161205%20SME%20Credit%20Demand%20

Survey%20April%20to%20September%202016_0.pdf (accesat 01.07.2018);

40. Departamentul de Finanțe, Guvernul Irlandei / Department of Finance, Government of

Ireland, A review and assessment of the Statutory Basis on which the Credit Review Office

operates, 2017, disponibil on-line https://www.finance.gov.ie/wp-

content/uploads/2017/11/Report-on-Review-of-Credit-Review-Office.pdf (accesat

01.07.2018);

41. DeYoung R., Frame W.S., Glennon D., Nigro P. (2011), “The information revolution and

small business lending: the missing evidence”, Journal of Financial Services Research, 39:

19, https://doi.org/10.1007/s10693-010-0087-2

42. Doove S., Gibcus P., Kwaak T., Smit L., Span T., Survey on the access to finance of

enterprises (SAFE). Analytical report, Panteia, 2014, disponibil on-line

http://ec.europa.eu/growth/access-to-finance/data-surveys (accesat 04.07.2018);

43. Ehrlich C.J., Human Resource Management: A changing script for a changing world, Human

Resources Management, vol. 36, nr. 1, pp. 85-89, John Wiley & Sons, Inc., 1997

44. Fondul Monetar Internațional (FMI), Portugal, Seventh Review under the Extended Fund

Facility. Country Report CR/13/160, Washington, 2013, disponibil on-line

https://asean.elibrary.imf.org/doc/IMF006/22268-9781498384834/22268-

9781498384834/Other_formats/Source_PDF/22268-9781484300770.pdf (accesat

10.07.2018);

45. Fondul Monetar Internațional (Bergthaler W., Kang K. H., Liu Y, Monaghan D.), Tackling

Small and Medium Sized Enterprise Problem Loans in Europe, Staff Discussion Notes No.

15/04, 2015, ISBN/ISSN: 9781498384834/2221-030X, disponibil on-line

https://www.imf.org/en/Publications/Staff-Discussion-Notes/Issues/2016/12/31/Tackling-

Small-and-Medium-Enterprise-Problem-Loans-in-Europe-42614 (accesat 08.10.2018)

46. Georgescu Maricica, Mediatorul, conciliator in spete bancare, 2012

47. Gomez-Mejia L. R., Balkin D. B., Cardy R. L., Dimick D., Managing human resources,

Published by Prentice-Hall (Canada), ISBN 10, 2001

https://banking.finance.gov.ie/wp-content/uploads/Report-of-the-Regional-Meetings-on-Credit-Supply-July-2012.pdf

https://banking.finance.gov.ie/wp-content/uploads/Report-of-the-Regional-Meetings-on-Credit-Supply-July-2012.pdf

http://www.finance.gov.ie/sites/default/files/20161205%20SME%20Credit%20Demand%20Survey%20April%20to%20September%202016_0.pdf

http://www.finance.gov.ie/sites/default/files/20161205%20SME%20Credit%20Demand%20Survey%20April%20to%20September%202016_0.pdf

https://www.finance.gov.ie/wp-content/uploads/2017/11/Report-on-Review-of-Credit-Review-Office.pdf

https://www.finance.gov.ie/wp-content/uploads/2017/11/Report-on-Review-of-Credit-Review-Office.pdf

https://link.springer.com/journal/10693

https://doi.org/10.1007/s10693-010-0087-2


https://asean.elibrary.imf.org/doc/IMF006/22268-9781498384834/22268-9781498384834/Other_formats/Source_PDF/22268-9781484300770.pdf

https://asean.elibrary.imf.org/doc/IMF006/22268-9781498384834/22268-9781498384834/Other_formats/Source_PDF/22268-9781484300770.pdf

https://www.imf.org/en/Publications/Staff-Discussion-Notes/Issues/2016/12/31/Tackling-Small-and-Medium-Enterprise-Problem-Loans-in-Europe-42614

https://www.imf.org/en/Publications/Staff-Discussion-Notes/Issues/2016/12/31/Tackling-Small-and-Medium-Enterprise-Problem-Loans-in-Europe-42614

Pagina 352 din 380

48. Griggs Russel, Annual Report 2016/2017, Banking Taskforce, Appeals Process. Independent

External Reviewer UK, disponibil on-line

http://betterbusinessfinance.co.uk/images/pdfs/Annual_Report_2016_(Year_6)_Final.pdf

(accesat 09.07.2018);

49. Institute for Employment Studies, Department for Business, Innovation and Skills, SME

lending and competition: an international comparison of markets, 2016, disponibil on-line

www.gov.uk/bis (accesat 02.07.2018);

50. Institutul Național de Statistică (INS), Întreprinderi mici și mijlocii în economia românească,

Anul 2014, ISBN-L 1841-4419, Edit. Institutului Național de Statistică, 2016, disponibil on-

line

http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/intreprinderi_mici_si_mijlocii_201

4.pdf (accesat 13-17.08.2018);

51. Institutul Național de Statistică (INS), Întreprinderi mici și mijlocii în economia românească,

Anul 2016, ISBN-L 1841-4419, Edit. Institutului Național de Statistică, 2018, disponibil on-

line

http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/intreprinderi_mici_si_mijlocii_in_

economia_romaneasca_anul_2016.pdf (accesat 13-17.08.2018; 27.10.2018);

52. Instrumentul Statutar / Statuary Instrument S.I. No. 127 of 2010, Guidelines issued under


Practices and Procedures and Relating to the Review of Decisions of Participating

Institutions to Refuse Credit Facilities, publihed in “Iris Oifigiúil” 30 martie 2010, disponibil

on line http://www.irishstatutebook.ie/eli/2010/si/127/made/en/pdf (accesat 28.06.2018);

53. Instrumentul Statutar / Statuary Instrument S.I. No. 354/2011 - National Asset Management

Agency Act 2009 (Section 210) Amending Guidelines, 2011, disponibil on-line

http://www.irishstatutebook.ie/eli/2011/si/354/made/en/print (accesat 28.06.2018);

54. Instrumentul Statutar / Statuary Instrument S.I. No. 374/2013 - National Asset Management

Agency Act 2009 (Section 210) Amending Guidelines, 2013, disponibil on-line

http://www.irishstatutebook.ie/eli/2013/si/374/made/en/print (accesat 28.06.2018;

28.10.2018);

55. International Finance Corporation, Guide to Core Output and Outcome Indicators for IFC

Technical Assistance Programs, Monitoring and Evaluation Group, SME Department, 2006,

disponibil on-line

http://betterbusinessfinance.co.uk/images/pdfs/Annual_Report_2016_(Year_6)_Final.pdf

http://www.gov.uk/bis

http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/intreprinderi_mici_si_mijlocii_2014.pdf

http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/intreprinderi_mici_si_mijlocii_2014.pdf

http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/intreprinderi_mici_si_mijlocii_in_economia_romaneasca_anul_2016.pdf

http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/intreprinderi_mici_si_mijlocii_in_economia_romaneasca_anul_2016.pdf


http://www.irishstatutebook.ie/eli/2011/si/354/made/en/print

http://www.irishstatutebook.ie/eli/2013/si/374/made/en/print

Pagina 353 din 380

https://www.commdev.org/userfiles/files/1636_file_GuideforIndicatorsdec05.pdf (accesat

22.07.2018; 17.11.2018);

56. Kelly J., Gennard J., Human Resource Management: the Views of Personnel Directors, 1.

Human Resource Management Journal, 5, pp. 15–30. doi: 10.1111/j.1748-

8583.1994.tb00357.x, 1996

57. Khatri N, Emerging issues in strategic HRM in Singapore, International Journal of

Manpower, Vol. 20 Issue: 8, pp.516-529, https://doi.org/10.1108/01437729910302714,

1999

58. Khatri N., Budhwar Pawan S., A study of strategic HR issues in an Asian context, Personnel

Review, Vol. 31, nr. 2, 2002

59. Khatri P., Celebrity Endorsement : A Strategic Promotion Perspective, Indian Media Studies

Journal, vol.1, nr. 1, 2006

60. Kierzenkowski R., Kastaneer J., Boosting the Development of Efficient SMEs in the

Netherlands, OECD Economics Department Working Papers, No. 1157, 2014, OECD

Publishing. http://dx.doi.org/10.1787/5jxz9xztql6f-en;

61. Kwaak T., Clarke M., Mikolajun I., Abril C.R., Survey on the access to finance of enterprises

(SAFE) 2017. Analytical report, Panteia, DOI: 10.2873/867948, ISBN 978-92-79-75332-9,

European Union 2017, disponibil on-line https://www.panteia.com/news/new-research-access-

finance-enterprises-safe-published/ (accesat 10.07.2018);

62. Lege-Cadru Nr. 153/2017 din 28 iunie 2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri

publice, Publicată în Monitorul Oficial Nr. 492 din 28 iunie 2017, disponibilă on-line

https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/L_153_2017.pdf (accesat 17.11.2018)

63. Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, publicată în Monitorul Oficial nr. 599

din 13 iulie 2018, disponibil on-line https://legeaz.net/monitorul-oficial-599-2018/lege-165-

2018-acordare-bilete-valoare-tichete-masa-cadou-cresa-vouchere-vacanta (accesat 17.11.2018)

64. Mathis R. L., Nica P. C., Rusu C., Managementul resurselor umane, Editura Economică,

Bucureşti, 1999

65. Mediateur du Credit, Rapport d’activité de la Médiation du crédit aux entreprises au 31 décembre

2012, 2012, disponibil on-line

https://www.economie.gouv.fr/files/files/directions_services/mediateurcredit/Communication

/2012_rapport_activite_mediation_CP.pdf (accesat 06.07.2018);

66. Mediateur du Credit, Convention du ministre de l’economie et des finances, de la mediation du

credit et des assureurs-credit pour participer au soutien de l'activite economique et au

https://www.commdev.org/userfiles/files/1636_file_GuideforIndicatorsdec05.pdf

https://doi.org/10.1108/01437729910302714

http://dx.doi.org/10.1787/5jxz9xztql6f-en

https://www.panteia.com/news/new-research-access-finance-enterprises-safe-published/

https://www.panteia.com/news/new-research-access-finance-enterprises-safe-published/

https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/L_153_2017.pdf

https://legeaz.net/monitorul-oficial-599-2018/lege-165-2018-acordare-bilete-valoare-tichete-masa-cadou-cresa-vouchere-vacanta

https://legeaz.net/monitorul-oficial-599-2018/lege-165-2018-acordare-bilete-valoare-tichete-masa-cadou-cresa-vouchere-vacanta

https://www.economie.gouv.fr/files/files/directions_services/mediateurcredit/Communication/2012_rapport_activite_mediation_CP.pdf

https://www.economie.gouv.fr/files/files/directions_services/mediateurcredit/Communication/2012_rapport_activite_mediation_CP.pdf

Pagina 354 din 380

renforcement de la tresorerie des entreprises, 2013, disponibil on-line

https://www.economie.gouv.fr/files/files/directions_services/mediateurcredit/4_mediation_du_cr

edit/2013_06_17_Convention_assurance_credit.pdf (accesat 06.07.2018);

67. Mediateur du Credit, Rapport d’activité 2017 de la Médiation du credit, 2017, disponibil on-line

https://www.economie.gouv.fr/mediateurcredit/rapport-activite-2017 (accesat 06.07.2018;

29.10.2018);

68. Mediador do Crédito, Relatório de Actividades 2009, Lisboa, 2010 disponibil on-line

https://mediadordocredito.pt/sites/default/files/public_-_ra_-_relatorio_de_actividade_de_2009_-

_mediador_do_credito.pdf (accesat 20.07.2018; )

69. Mediador do Crédito, Relatório de Actividades 2017, Lisboa, 2018 disponibil on-line

https://mediadordocredito.pt/sites/default/files/Relatorio_de_Atividade_de_2017_Mediador_do_

Credito.pdf (accesat 20.07.2018; 29.10.2018)

70. Nicolescu O. (coordinator), Nicolescu C., Truică Alina-Petronela, Urîtu D., Corcodel Ș. F.,

Carta Albă a IMM-urilor din România 2016, Raport de Cercetare nr. 14, ISBN: 978-606-

727-167-6, Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România,

2016, disponibil on-line http://www.aippimm.ro/files/articles_files/57/6521/carta-alba-a-

imm-urilor-din-romania-2016.pdf (accesat 12.08.2018)

71. Nicolescu O. (coordinator), Nicolescu C., Urîtu D., Corcodel Ș. F., Ștefan Simona Cătălina,

Truică Alina-Petronela, Carta Albă a IMM-urilor din România 2017, Raport de Cercetare nr.

15, ISBN: 978-606-26-0802-6, Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi

Mijlocii din România, Editura Pro Universitaria, 2017

72. OECD, Assessment of Government Support Programmes for SMEs’ and Entrepreneurs’ Access

to Finance in the Global Crisis, OECD, Paris, 2010, disponibil on-line

http://www.oecd.org/cfe/smes/Assessment_Government_Support_Programmes.pdf (accesat

15.06.2018);

73. OECD, Financing SMEs and Entrepreneurs 2018: An OECD Scoreboard, OECD Publishing,

Paris. http://dx.doi.org/10.1787/fin_sme_ent-2018-en ISBN 978-92-64-28957-4 (PDF), 2018

74. Ordonanţa nr. 38/2015 privind soluționarea alternativă a litigiilor dintre consumatori și

comercianți, disponibilă on-line http://www.anpc.gov.ro/galerie/file/ordonanta_38_2015.pdf

(accesat 28.10.2018, 15.11.2018)

75. Panayotopoulou L., Papalexandris N., Examining the link between human resource

management orientation and firm performance", Personnel Review, vol. 33, issue 5, 2004

https://www.economie.gouv.fr/files/files/directions_services/mediateurcredit/4_mediation_du_credit/2013_06_17_Convention_assurance_credit.pdf

https://www.economie.gouv.fr/files/files/directions_services/mediateurcredit/4_mediation_du_credit/2013_06_17_Convention_assurance_credit.pdf

https://www.economie.gouv.fr/mediateurcredit/rapport-activite-2017

https://mediadordocredito.pt/sites/default/files/public_-_ra_-_relatorio_de_actividade_de_2009_-_mediador_do_credito.pdf

https://mediadordocredito.pt/sites/default/files/public_-_ra_-_relatorio_de_actividade_de_2009_-_mediador_do_credito.pdf

https://mediadordocredito.pt/sites/default/files/Relatorio_de_Atividade_de_2017_Mediador_do_Credito.pdf

https://mediadordocredito.pt/sites/default/files/Relatorio_de_Atividade_de_2017_Mediador_do_Credito.pdf

http://www.aippimm.ro/files/articles_files/57/6521/carta-alba-a-imm-urilor-din-romania-2016.pdf

http://www.aippimm.ro/files/articles_files/57/6521/carta-alba-a-imm-urilor-din-romania-2016.pdf

http://www.oecd.org/cfe/smes/Assessment_Government_Support_Programmes.pdf

http://dx.doi.org/10.1787/fin_sme_ent-2018-en


Pagina 355 din 380

76. Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene, Directiva 2013/11/UE a Parlamentului

European și a Consiliului din 21 mai 2013 privind soluționarea alternativă a litigiilor în materie

de consum și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2006/2004 și a Directivei 2009/22/CE

(Directiva privind SAL în materie de consum), disponibil on-line https://eur-

lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32013L0011&from=EN (accesat

31.10.2018)

77. Park H., Ruiz C., Tressel T., Determinants of Long versus Short term Bank Credit in EU

Countries, Policy Research Working Paper 7436, 2015,

https://openknowledge.worldbank.org/handle/10986/22858 (accesat 15.07.2018);

78. Parlamentul României, Codul de Procedură Civilă, Monitorul Oficial, Partea I nr. 247 din 10

aprilie 2015, disponibil on line https://lege5.ro/Gratuit/gyztaojtgy/codul-de-procedura-civila-

din-2010 (accesat 02.11.2018)

79. Plan PME de la Région de Bruxelles-Capitale 2016-2025, disponibil on-line http://werk-

economie-

emploi.brussels/documents/16195/1545493/20160630_Texte+SBA_adopteGRBC_FR.pdf/a1

07934b-e02f-4577-a3ef-0be500d7508c (accesat 02.07.2018);

80. Ramlall S.J., Strategic HR management creates value at Target, Human Resource

Management International Digest, vol. 14, issue 6, 2006

81. Rees C. J., Johari H., Senior managers' perceptions of the HRM function during times of

strategic organizational change: Case study evidence from a public sector banking

institution in Malaysia, Emerald Group Publishing Limited, 2010

82. Stajkovic A., Luthans F., Self-Efficacy And Work-Related Performance: A Meta-Analysis,

Psychological Bulletin, vol. 124, nr. 2, 1998

83. Selmer J., Chiu R., Required human resources competencies in the future: A framework for

developing HR executives in Hong Kong. Journal of World Business, 39(4), 2004

84. Ulrich D., Brockbank W., Yeung A.K, Lake D.G., Human Resource Competencies: An

Empirical Assessment. Human Resource Management, 34, 1995

85. Ulrich D., HR of the future: Conclusions and observations, Human Resource Management,

Vol. 36, No. 1, pp. 175–179, John Wiley & Sons, Inc. 1997

86. Ulrich D., Brockbank W., The HR value proposition, Boston M.A., Harvard Business

School, 2005;

87. Ulrich D., Younger J., Brockank W., The twenty‐first‐century HR organization, Human

Resources Management, Volume 47, Issue 4, pp. 829-850, Wiley Periodicals, Inc., 2008

https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32013L0011&from=EN

https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32013L0011&from=EN

https://openknowledge.worldbank.org/handle/10986/22858

https://lege5.ro/Gratuit/gyztaojtgy/codul-de-procedura-civila-din-2010

https://lege5.ro/Gratuit/gyztaojtgy/codul-de-procedura-civila-din-2010

http://werk-economie-emploi.brussels/documents/16195/1545493/20160630_Texte+SBA_adopteGRBC_FR.pdf/a107934b-e02f-4577-a3ef-0be500d7508c




https://www.researchgate.net/journal/1939-1455_Psychological_Bulletin

Pagina 356 din 380

88. Ulrich D., Brockbank W., Johnson D., Sandholtz K., HR Competencies: Mastery at the

Intersection of People and Business, Society For Human Resource Management, ISBN-13:

9781586441135, 2008

89. Zecchini S., OECD Countries’ Policy Approach to the SME Crisis in the Recent Recession,

in Small Businesses in the Aftermath of the Crisis. International Analyses and Policies,

editors Calcagnini G., Favaretto I., pp. 17-40, 2012, ISBN-13: 978-3790828511, Ed.

Physica-Verlag;

90. Wehinger G., SMEs and the credit crunch: Current financing difficulties, policy measures

and a review of literature, OECD Journal: Financial Market Trends, vol. 2013, issue 2, 115-

148, 2014, disponibil on-line http://www.oecd.org/finance/SMEs-Credit-Crunch-Financing-

Difficulties.pdf (accesat 27.06.2018)

91. Werner J.M., DeSimone R. L., Human Resource Development, Cengage Learning, Business

& Economics, p. 688, 2009

92. World Bank Group, Doing Business 2016 Measuring Regulatory Quality and Efficiency

ISBN 978-1-4648-0667-4, 2016, disponibil on-line

http://www.doingbusiness.org/content/dam/doingBusiness/media/Annual-

Reports/English/DB16-Full-Report.pdf (accesat 31.10.2018)

93. World Bank Group, Doing Business 2019 Economy Profile of Romania ISBN 978-1-4648-

1146-3, 2018, disponibil on-line

http://www.doingbusiness.org/content/dam/doingBusiness/country/r/romania/ROM.pdf

(accesat 08.11.2018)

94. Wright P.M., Dunford B., Snell S.A., Human Resources and the Resource Based View of the

Firm, Journal of Management, 27(6), pp. 701–721,

https://doi.org/10.1177/014920630102700607, 2001

Surse web

1. http://www.abmb-bvbl.be (accesat 09.07.2018);

2. http://www.abmb-bvbl.be/liens-utiles/ (accesat 08.07.2018);

3. https://www.adie.org (accesat 03.07.2018);

4. https://www.adie.org/decouvrir-ladie/nos-missions (accesat 29.11.2018)

5. https://www.adie.org/nos-actions/nos-services-aux-micro-entrepreneurs (accesat 13.11.2018)

6. https://www.adieconnect.fr/financements/microcredit-professionnel (accesat 18.11.2018)

7. https://www.adieconnect.fr/financements/micro-assurance (accesat 22.11.2018)

http://www.oecd.org/finance/SMEs-Credit-Crunch-Financing-Difficulties.pdf

http://www.oecd.org/finance/SMEs-Credit-Crunch-Financing-Difficulties.pdf

http://www.doingbusiness.org/content/dam/doingBusiness/media/Annual-Reports/English/DB16-Full-Report.pdf




https://doi.org/10.1177/014920630102700607

http://www.abmb-bvbl.be/


https://www.adie.org/

https://www.adie.org/decouvrir-ladie/nos-missions

https://www.adie.org/nos-actions/nos-services-aux-micro-entrepreneurs

https://www.adieconnect.fr/financements/microcredit-professionnel

https://www.adieconnect.fr/financements/micro-assurance

Pagina 357 din 380

8. http://aecm.eu (accesat 09.07.2018);

9. http://aecm.eu/about/mission/ (accesat 23.07.2018);

10. http://aecm.eu/members/what-are-guarantee-institutions/ (accesat 13.06.2018, 16.06.2018);

11. https://www.afecreation.fr/pid14984/l-agence-france-entrepreneur.html (accesat 03.07.2018);

12. https://www2.allianztiriac.ro/asigurari-persoane-juridice/asigurare-garantii-credite-si-riscuri-

financiare (accesat 20.11.2018)

13. https://www2.allianztiriac.ro/asigurari-persoane-juridice/asigurare-garantii-credite-si-riscuri-

financiare (accesat 23.11.2018)

14. https://www.alphabank.ro/ro-ro/imm/credite/cofinantare-proiecte-europene (accesat

01.11.2018)

15. https://www.altum.lv/en/about-altum/management-and-structure/ (accesat 08.07.2018);

16. https://www.altum.lv/en/about-altum/our-partners/ (accesat 09.07.2018);

17. https://www.altum.lv/en/about-altum/what-we-are/ (accesat 05.07.2018; 05.09.2018);

18. https://www.altum.lv/en/rcia/ (accesat 20.07.2018);

19. https://www.altum.lv/en/services/business-start-ups/ (accesat 20.07.2018);

20. https://www.altum.lv/en/services/business-start-ups/accelerator-funds-

programme/acceleration-funds/ (accesat 10.06.2018);

21. https://www.altum.lv/en/services/business-start-ups/business-start-up-programme/about-the-

programme/ (accesat 21.07.2018);

22. https://www.altum.lv/en/services/business-start-ups/micro-loans1/about-the-programme/

(accesat 14.07.2018);

23. https://www.altum.lv/en/services/business-start-ups/Loans-for-Business-Angels-Co-

financed-Projects/about-the-project/ (accesat 20.07.2018);

24. https://www.altum.lv/en/services/business-start-ups/seed-and-start-up-capital/about-the-


25. https://www.altum.lv/en/services/business-start-ups/Social-Entrepreneurship-

Programme/about-the-social-entrepreneurship-programme/ (accesat 28.06.2018);

26. https://www.altum.lv/en/services/enterprises/ (accesat 05, 09, 16, 20.07.2018);

27. https://www.altum.lv/en/services/enterprises/grants/Social-Entrepreneurship-

Programme/about-the-programme/ (accesat 20.07.2018);

28. https://www.altum.lv/en/services/enterprises/guarantees/credit-guarantees/about-the-


http://aecm.eu/








https://www.alphabank.ro/ro-ro/imm/credite/cofinantare-proiecte-europene

https://www.altum.lv/en/about-altum/management-and-structure/

https://www.altum.lv/en/about-altum/our-partners/


https://www.altum.lv/en/rcia/

https://www.altum.lv/en/services/business-start-ups/

















Pagina 358 din 380

29. https://www.altum.lv/en/services/enterprises/loans/a-loan-for-the-company-s-energy-

efficiency/a-loan-for-the-company-s-energy-efficiency/ (accesat 10.06.2018);

30. https://www.altum.lv/en/services/enterprises/loans/co-financing-loans/about-the-programme/

(accesat 19.07.2018);

31. https://www.altum.lv/en/services/enterprises/loans/energy-efficiency-loan-for-esco/energy-

efficiency-loan-for-esco/ (accesat 20.06.2018);

32. https://www.altum.lv/en/services/enterprises/loans/micro-loans/about-the-programme/

(accesat 09.06.2018);

33. https://www.altum.lv/en/services/enterprises/loans/sme-growth-loans/about-the-programme/

(accesat 25.06.2018, 15.07.2018);

34. https://www.altum.lv/en/services/enterprises/venture-capital/baltic-innovation-fund/about-

the-programme/ (accesat 15.07.2018);

35. https://www.altum.lv/en/services/enterprises/venture-capital/venture-capital-

programme/about-the-programme/ (accesat 16.07.2018);

36. https://www.altum.lv/en/services/rural-enterprises/agricultural-and-rural-development-credit-

guarantees/about-the-programme/ (accesat 09.07.2018);

37. https://www.altum.lv/en/services/rural-enterprises/growth-loans/about-the-programme/

(accesat 25.06.2018);

38. https://www.altum.lv/en/services/rural-enterprises/loans-for-land-purchase/about-the-


39. https://www.altum.lv/en/services/rural-enterprises/working-capital-loans/about-the-


40. https://www.altum.lv/en/services/support-for-export/export-credit-guarantees/about-the-


41. http://www.anpc.gov.ro/galerie/file/ordonanta_38_2015.pdf (accesat 04.11.2018)

42. http://www.arb.ro/despre-arb/ (accesat 02.11.2018)

43. http://www.arb.ro/despre-arb/obiectivele-arb/ (accesat 02.11.2018)

44. http://www.arb.ro/wp-content/uploads/REV-ARB.pdf (accesat 02.11.2018)

45. https://www.artisanat.fr (accesat 01.07.2018);

46. http://www.baltcap.com (accesat 09.07.2018);

47. http://www.bancaferoviara.ro/persoane-juridice/credite/capital-de-lucru (accesat 01.11.2018)

48. https://www.bancatransilvania.ro/bt-social-media-newsroom/stiri/banca-transilvania-

rezultate-pozitive-in-2017-/ (accesat 19.08.2018)














https://www.altum.lv/en/services/rural-enterprises/growth-loans/about-the-programme/








http://www.arb.ro/despre-arb/

http://www.arb.ro/despre-arb/obiectivele-arb/



http://www.baltcap.com/

http://www.bancaferoviara.ro/persoane-juridice/credite/capital-de-lucru



Pagina 359 din 380

49. https://www.bancatransilvania.ro/bt-social-media-newsroom/stiri/primul-semestru-din-2018-

pentru-banca-transilvania-crestere-organica-sustinuta-si-activitate-intensa-de-integrare-a-

doua-banci-in-grupul-financiar-bt/ (accesat 19.08.2018)

50. https://www.bancatransilvania.ro/pentru-companii/imm/credite-imm/ (accesat 01.11.2018)

51. https://www.bancatransilvania.ro/pentru-companii/imm/carduri-business/ (accesat

19.08.2018)

52. https://www.bancatransilvania.ro/pentru-companii/imm/credite-imm/investeste-romaneste/

(accesat 19.08.2018)

53. https://www.bancatransilvania.ro/pentru-companii/imm/credite-imm/leasing/ (accesat

19.08.2018)

54. https://www.bancatransilvania.ro/pentru-companii/imm/credite-imm/credite-pe-termen-

mediu-si-lung/ (accesat 19.08.2018)

55. https://www.bancatransilvania.ro/pentru-companii/imm/credite-imm/linii-de-credit-capital-

de-lucru/ (accesat 19.08.2018)

56. https://www.bancatransilvania.ro/pentru-companii/imm/credite-imm/credite-poiimm/

(accesat 19.08.2018)

57. https://www.bancatransilvania.ro/pentru-companii/imm/credite-imm/scrisori-de-garantie/

(accesat 19.08.2018)

58. https://www.bancatransilvania.ro/pentru-companii/imm/credite-imm/start-up-nation-

powered-by-banca-transilvania/ (accesat 19.08.2018)

59. https://www.bancatransilvania.ro/it/files/transparenta/Oferta_prin_mijloace_la_distanta_ro.p

df (accesat 25.10.2018)

60. http://www.bankingnews.ro/banci-credite-imm.html (accesat 13.08.2018)

61. https://www.bancpost.ro/intreprinderi-mici-si-pfa (accesat 01.11.2018)

62. https://www.banque-france.fr (accesat 03.07.2018);

63. https://www.bcr.ro/ro/business (accesat 01.11.2018)

64. https://www.bcr.ro/content/dam/ro/bcr/www_bcr_ro/Business/Creditare/documente/ghid-

start-up-nation.pdf (accesat 16.08.2018)

65. https://www.bcr.ro/content/dam/ro/bcr/www_bcr_ro/Contact/Documente/PRECIZĂRI_PRI

VIND_PROCESUL_DE_ADMINISTRARE_A_RECLAMAŢIILOR.pdf (accesat

25.10.2018)

66. https://www.bcr.ro/ro/business/creditare/finantarea-activitatii-curente/overdraft (accesat

14.08.2018)




https://www.bancatransilvania.ro/pentru-companii/imm/credite-imm/

https://www.bancatransilvania.ro/pentru-companii/imm/carduri-business/







https://www.bancatransilvania.ro/pentru-companii/imm/credite-imm/credite-poiimm/

https://www.bancatransilvania.ro/pentru-companii/imm/credite-imm/scrisori-de-garantie/






https://www.bancpost.ro/intreprinderi-mici-si-pfa

https://www.banque-france.fr/

https://www.bcr.ro/ro/business



https://www.bcr.ro/content/dam/ro/bcr/www_bcr_ro/Contact/Documente/PRECIZ%C4%82RI_PRIVIND_PROCESUL_DE_ADMINISTRARE_A_RECLAMA%C5%A2IILOR.pdf

https://www.bcr.ro/content/dam/ro/bcr/www_bcr_ro/Contact/Documente/PRECIZ%C4%82RI_PRIVIND_PROCESUL_DE_ADMINISTRARE_A_RECLAMA%C5%A2IILOR.pdf

https://www.bcr.ro/ro/business/creditare/finantarea-activitatii-curente/overdraft

Pagina 360 din 380

67. https://www.bcr.ro/ro/business/creditare/finantarea-activitatii-curente/creditul-pe-obiect-

pentru-finantarea-activitatii-curente (accesat 14.08.2018)

68. https://www.bcr.ro/ro/business/creditare/finantarea-activitatii-curente/factoring/factoring-de-

export (accesat 14.08.2018)

69. https://www.bcr.ro/ro/business/creditare/finantarea-activitatii-curente/factoring/factoring-

intern (accesat 14.08.2018)

70. https://www.bcr.ro/ro/business/creditare/finantarea-activitatii-curente/linia-de-credit (accesat

14.08.2018)

71. https://www.bcr.ro/ro/business/creditare/finantarea-activitatii-curente/scontare-de-acreditiv

(accesat 14.08.2018)

72. https://www.bcr.ro/ro/business/creditare/finantarea-investitiilor/acreditivul-de-import

(accesat 14.08.2018)

73. https://www.bcr.ro/ro/business/creditare/finantarea-investitiilor/creditul-pentru-investitii-

ipotecar (accesat 14.08.2018)

74. https://www.bcr.ro/ro/business/creditare/finantarea-investitiilor/credit-pentru-finantarea-tva-

aferent-investitiilor (accesat 14.08.2018)

75. https://www.bcr.ro/ro/business/creditare/programe-speciale-de-finantare/startup-nation

(accesat 16.08.2018)

76. https://www.bcr.ro/ro/presa/informatii-de-presa/2018/07/31/rezultatele-bcr-in-semestrul-1-

2018 (accesat 16.08.2018)

77. http://www.beama.be/fr (accesat 08.07.2018)

78. https://www.betterbusinessfinance.co.uk/appeal (accesat 09.07.2018)

79. http://www.betterbusinessfinance.co.uk/bbf/about_us (accesat 07.07.2018; 16.10.2018;

28.10.2018);

80. http://www.betterbusinessfinance.co.uk/finance (accesat 02.07.2018)

81. http://www.betterbusinessfinance.co.uk/images/pdfs/Business_Finance_Taskforce_report.pdf

(accesat 06.07.2018; 06.11.2018)

82. http://www.betterbusinessfinance.co.uk/support/post/how-a-mentor-can-help (accesat

04.07.2018)

83. http://www.bge.asso.fr (accesat 02.07.2018)

84. https://www.blueorangebank.com/en/index (accesat 05.07.2018)

85. http://www.bnro.ro/Banca-Nationala-a-Romaniei-1.aspx (accesat 02.11.2018)

86. http://www.bnro.ro/Reteaua-teritoriala-a-BNR-1307.aspx (accesat 12.11.2018)








https://www.bcr.ro/ro/business/creditare/finantarea-activitatii-curente/scontare-de-acreditiv

https://www.bcr.ro/ro/business/creditare/finantarea-investitiilor/acreditivul-de-import





https://www.bcr.ro/ro/business/creditare/programe-speciale-de-finantare/startup-nation



http://www.beama.be/fr


http://www.betterbusinessfinance.co.uk/bbf/about_us

http://www.betterbusinessfinance.co.uk/finance


http://www.betterbusinessfinance.co.uk/support/post/how-a-mentor-can-help

http://www.bge.asso.fr/

https://www.blueorangebank.com/en/index

http://www.bnro.ro/Banca-Nationala-a-Romaniei-1.aspx

Pagina 361 din 380

87. http://www.bnro.ro/Seturi-de-date-628.aspx, Stoc împrumuturi companii nefinanciare

(accesat 07.11.2018)

88. https://www.brd.ro/_files/pdf/Raportul%20Administartorilor%2031.03.2018%20RO.pdf

(accesat 17.08.2018)

89. https://www.brd.ro/_files/pdf/Petitii1.pdf (accesat 26.10.2018)

90. https://www.brd.ro/companii/imm-peste-1m-euro/finantare/credite-activitate-curenta (accesat

17.08.2018)

91. https://www.brd.ro/companii/imm-peste-1m-euro/finantare/finantarea-investitiilor (accesat

17.08.2018)

92. https://www.brd.ro/companii/imm-peste-1m-euro/finantare/garantii-bancare (accesat

17.08.2018)

93. https://www.brd.ro/companii/imm-sub-1m-euro/alte-servicii/factoring-si-scontare (accesat

17.08.2018)

94. https://www.brd.ro/companii/imm-sub-1m-euro/finantare/card-de-credit-business (accesat

17.08.2018)

95. https://www.brd.ro/companii/imm-sub-1m-euro/finantare/credit-de-investitii (accesat

17.08.2018)

96. https://www.brd.ro/companii/imm-sub-1m-euro/finantare/descoperit-de-cont (accesat

17.08.2018)

97. https://www.brd.ro/imm (accesat 17.08.2018)

98. https://www.brd.ro/initiativa-pentru-imm (accesat 01.11.2018)

99. https://www.btmic.ro/ (accesat 19.08.2018)

100. https://www.businessdictionary.com/definition/transparency.html (accesat 24.10.2018)

101. https://campanii.brd.ro/suntantreprenor/linie-de-

creditare?_ga=2.130407887.1774468584.1536727885-465690417.1533541239 (accesat

17.08.2018)

102. https://www.cblgroup.com/en/ (accesat 09.07.2018)

103. http://www.cci.fr (accesat 01.07.2018)

104. https://www.cec.ro/contact (accesat 26.10.2018)

105. https://www.cec.ro/credit-pentru-achitarea-datoriilor-la-bugetul-de-stat (accesat

20.08.2018)

106. https://www.cec.ro/persoane-juridice/credite/imm-uri-si-corporatii/credit-pentru-investitii

(accesat 20.08.2018)

http://www.bnro.ro/Seturi-de-date-628.aspx

https://www.brd.ro/_files/pdf/Raportul%20Administartorilor%2031.03.2018%20RO.pdf



https://www.brd.ro/companii/imm-peste-1m-euro/finantare/garantii-bancare


https://www.brd.ro/companii/imm-sub-1m-euro/finantare/card-de-credit-business

https://www.brd.ro/companii/imm-sub-1m-euro/finantare/credit-de-investitii


https://www.brd.ro/imm

https://www.brd.ro/initiativa-pentru-imm

https://www.btmic.ro/

http://www.businessdictionary.com/definition/transparency.html

https://campanii.brd.ro/suntantreprenor/linie-de-creditare?_ga=2.130407887.1774468584.1536727885-465690417.1533541239

https://campanii.brd.ro/suntantreprenor/linie-de-creditare?_ga=2.130407887.1774468584.1536727885-465690417.1533541239

https://www.cblgroup.com/en/

http://www.cci.fr/

https://www.cec.ro/contact


https://www.cec.ro/persoane-juridice/credite/imm-uri-si-corporatii/credit-pentru-investitii

Pagina 362 din 380

107. https://www.cec.ro/persoane-juridice/credite/imm-uri-si-corporatii/credit-pentru-stocuri

(accesat 20.08.2018)

108. https://www.cec.ro/persoane-juridice/credite/programe-guvernamentale/credit-punte-

start-nation (accesat 20.08.2018)

109. https://www.cec.ro/persoane-juridice/credite/imm-uri-si-corporatii/creditul-ro-patriot-

centenar (accesat 01.11.2018)

110. https://www.cec.ro/persoane-juridice/credite/imm-uri-si-corporatii/credit-special-pentru-

finantarea-activitatii-curente (accesat 20.08.2018)

111. https://www.cec.ro/persoane-juridice/credite/imm-uri-si-corporatii/descoperit-de-cont-pe-

card-business (accesat 20.08.2018)

112. https://www.cec.ro/persoane-juridice/credite/imm-uri-si-corporatii/linie-de-credit

(accesat 20.08.2018)

113. https://www.cec.ro/persoane-juridice/credite/imm-uri-si-corporatii/linie-de-credit-pentru-

investitii (accesat 20.08.2018)

114. https://www.cec.ro/presa/comunicate-de-presa/cec-bank-–-comunicat-de-presa-privind-

activitatea-bancii-2017 (accesat 20.08.2018)

115. https://www.cec.ro/sites/default/files/files/ghid_petitii.pdf (accesat 26.10.2018)

116. http://www.cefip.be/FILES/FR/1_home.html (accesat 01.07.2018)

117. http://www.chamber.lv/en (accesat 09.07.2018)

118. https://www.cnb.avocat.fr (accesat 03.07.2018)

119. https://www.cncc.fr/conseil-national.html (accesat 02.07.2018)

120. http://cnipmmr.ro/2016/06/23/despre-noi/ (accesat 11.11.2018)

121. http://cnipmmr.ro/2015/06/18/12-masuri-pentru-cresterea-accesului-imm-urilor-la-

finantare/ (accesat 15.10.2018)

122. http://cnipmmr.ro/2018/07/24/lansarea-editiei-a-xvi-a-a-cartei-albe-a-imm-urilor/

(accesat 13.08.2018)

123. http://www.cner-france.com (accesat 03.07.2018)

124. http://www.coface.fr (accesat 02.07.2018)

125. https://www.concileo.be (accesat 03.07.2018)

126. http://www.contragarantare.ro/webincident/ro/cine-suntem/misiune.html (accesat

22.01.2019)

127. http://www.contragarantare.ro/webincident/ro/conditiile-de-acordare.html (accesat 20.01.2019)

https://www.cec.ro/persoane-juridice/credite/imm-uri-si-corporatii/credit-pentru-stocuri









https://www.cec.ro/persoane-juridice/credite/imm-uri-si-corporatii/linie-de-credit





https://www.cec.ro/sites/default/files/files/ghid_petitii.pdf

http://www.cefip.be/FILES/FR/1_home.html

http://www.chamber.lv/en

https://www.cnb.avocat.fr/

https://www.cncc.fr/conseil-national.html

http://cnipmmr.ro/2016/06/23/despre-noi/



http://cnipmmr.ro/2018/07/24/lansarea-editiei-a-xvi-a-a-cartei-albe-a-imm-urilor/

http://www.cner-france.com/

http://www.coface.fr/

https://www.concileo.be/

http://www.contragarantare.ro/webincident/ro/cine-suntem/misiune.html

http://www.contragarantare.ro/webincident/ro/conditiile-de-acordare.html

Pagina 363 din 380

128. http://www.contragarantare.ro/webincident/ro/mecanismul-contragarantarii.html (accesat

20.01.2019)

129. http://www.contragarantare.ro/webincident/ro/cine-suntem.html (accesat 20.01.2019)

130. https://www.cpme.fr (accesat 02.07.2018)

131. http://www.cra.asso.fr (accesat 02.07.2018)

132. http://credit-agricole.ro/ro/finantare-2/ (accesat 01.11.2018)

133. http://www.crediteurope.ro/persoane-juridice/intreprinderi-mici-si-mijlocii/ (accesat

01.11.2018)

134. https://www.creditreview.ie/ (accesat 28.06.2018; 28.08.2018; 16.10.2018)

135. http://www.creditreview.ie/about-us/ (accesat 28.06.2018)

136. http://www.creditreview.ie/how-to-apply/ (accesat 10.07.2018)

137. http://www.creditreview.ie/review-process/ (accesat 07.06.2018; 09.06.2018)

138. http://www.creditreview.ie/wp-content/uploads/2018/05/Credit-Review-Office-Client-

Charter.pdf (accesat 29.06.2018)

139. http://www.creditreview.ie/wp-

content/uploads/2015/09/Guidance_to_SME__051212_final.pdf (accesat 20.07.2018)

140. http://www.creditreview.ie/wp-content/uploads/2018/05/Statement-of-Strategy-for-the-

Credit-Review-Office.pdf (accesat 09.06.2018)

141. http://www.creditreview.ie/useful-resources/ (accesat 10.07.2018)

142. https://csalb.ro/informatii-de-ordin-general/ (accesat 31.10.2018)

143. https://csalb.ro/proceduri/ (accesat 31.10.2018)

144. http://www.cwmet.org.uk/index.html (accesat 02.07.2018)

145. https://dre.pt/application/dir/pdf1sdip/2009/06/11500/0369603698.pdf (accesat

17.10.2018)

146. http://www.dreptonline.ro/legislatie/codul_de_procedura_civila_noul_cod_de_procedura

_civila_legea_134_2010.php#arbitraj (accesat 26.10.2018)

147. http://www.dreptonline.ro/legislatie/lege_mediere_profesia_mediator_192_2006.php

(accesat 26.10.2018)

148. www.ec.europa.eu/growth/smes (accesat 06.08.2018)

149. http://ec.europa.eu/eurostat/tgm/table.do?tab=table&plugin=1&language=en&pcode=tin0

0148 (accesat 10.08.2018)

150. https://www.economie.gouv.fr (accesat 02.07.2018)

151. https://www.economie.gouv.fr/mediateurcredit (accesat 01.07.2018, 02.07.2018)

http://www.contragarantare.ro/webincident/ro/mecanismul-contragarantarii.html

http://www.contragarantare.ro/webincident/ro/cine-suntem.html


http://www.cra.asso.fr/

http://credit-agricole.ro/ro/finantare-2/

http://www.crediteurope.ro/persoane-juridice/intreprinderi-mici-si-mijlocii/

https://www.creditreview.ie/










http://www.creditreview.ie/useful-resources/

https://csalb.ro/informatii-de-ordin-general/

https://csalb.ro/proceduri/

http://www.cwmet.org.uk/index.html

https://dre.pt/application/dir/pdf1sdip/2009/06/11500/0369603698.pdf

http://www.dreptonline.ro/legislatie/codul_de_procedura_civila_noul_cod_de_procedura_civila_legea_134_2010.php#arbitraj

http://www.dreptonline.ro/legislatie/codul_de_procedura_civila_noul_cod_de_procedura_civila_legea_134_2010.php#arbitraj

http://www.dreptonline.ro/legislatie/lege_mediere_profesia_mediator_192_2006.php

http://www.ec.europa.eu/growth/smes



https://www.economie.gouv.fr/


Pagina 364 din 380

152. https://www.economie.gouv.fr/mediateurcredit/assurance-credit-pour-tous-comment-

saisir-mediation-credit (accesat 02.07.2018, 03.07.2018)

153. https://www.economie.gouv.fr/mediateurcredit/chefs-entreprise-facilitez-relations-avec-

banques (accesat 02.07.2018)


banques-annexe-2 (accesat 02.07.2018)


banques-annexe-3 (accesat 02.07.2018)


banques-fiche-5 (accesat 02.07.2018)

157. https://www.economie.gouv.fr/mediateurcredit/mediation-credit (accesat 02.07.2018;

15.10.2018)

158. https://www.economie.gouv.fr/mediateurcredit/observatoire-financement-entreprises

(accesat 02.07.2018; 02.09.2018)

159. https://www.economie.gouv.fr/mediateurcredit/tiers-confiance-mediation-credit (accesat

04.07.2018)

160. http://www.economie.gov.ro/ (accesat 03.11.2018)

161. https://economie.fgov.be/fr/themes/line/belmed-mediation-en-ligne/reglement-alternatif-

de/aller-encore-plus-loin/possibilites-de-reglement/mediateurs/mediateurs/service-de-

mediation-des-0 (accesat 09.07.2018)

162. http://www.ecti.org/index.php/fr/pages/qui-sommes-nous (accesat 03.07.2018)

163. http://www.educatiefinanciara.info/all-project-list/medierea/ (accesat 23.06.2018)

164. http://www.efin.ro/imm/consultanta_financiar/modalitati_de_finantare_a_unui_imm

(accesat 10.07.2018)

165. https://www.egee.asso.fr (accesat 03.07.2018)

166. http://www.eif.org/what_we_do/equity/index.htm (accesat 23.06.2018)

167. http://www.eif.org/what_we_do/guarantees/index.htm (accesat 23.06.2018)

168. http://www.eif.org/what_we_do/index.htm (accesat 29.06.2018, 09.07.2018)

169. http://www.eif.org/what_we_do/microfinance/index.htm (accesat 23.06.2018)

170. http://ekp.lv/eng/index-eng.html (accesat 05.07.2018)

171. http://www.eulerhermes.fr/assurance-credit/nos-

solutions/Pages/default.aspx?gclid=CLj_wP-A6scCFaEewwodKiMBFw (accesat

02.07.2018)





https://www.economie.gouv.fr/mediateurcredit/chefs-entreprise-facilitez-relations-avec-banques-annexe-2




https://www.economie.gouv.fr/mediateurcredit/chefs-entreprise-facilitez-relations-avec-banques-fiche-5

https://www.economie.gouv.fr/mediateurcredit/chefs-entreprise-facilitez-relations-avec-banques-fiche-5



https://www.economie.gouv.fr/mediateurcredit/tiers-confiance-mediation-credit

http://www.economie.gov.ro/





http://www.educatiefinanciara.info/all-project-list/medierea/

http://www.efin.ro/imm/consultanta_financiar/modalitati_de_finantare_a_unui_imm

https://www.egee.asso.fr/

http://www.eif.org/what_we_do/equity/index.htm

http://www.eif.org/what_we_do/guarantees/index.htm


http://www.eif.org/what_we_do/microfinance/index.htm

http://ekp.lv/eng/index-eng.html



Pagina 365 din 380

172. https://www.experts-comptables.org/presentation (accesat 03.07.2018)

173. http://www.fbf.fr (accesat 02.07.2018)

174. https://www.febelfin.be/sites/default/files/files/CodeDeConduiteEntreprises.pdf (accesat

10.07.2018, 15.07.2018; 10.08.2018; 10.11.2018)

175. https://www.ffa-assurance.fr (accesat 02.07.2018)

176. http://fgcr.ro (accesat 01.07.2018)

177. http://fgcr.ro/despre-noi/ (accesat 23.01.2019 )

178. http://fgcr.ro/produse/garantii-acordate-pentru-creditele-dedicate-finantarii-proiectelor-

beneficiarilor-privati-ai-pndr-si-popam (accesat 23.01.2019 )

179. http://www.frgc.ro (accesat 22.01.2019)

180. http://www.frgc.ro/servicii/ (accesat 22.01.2019)

181. http://www.frgc.ro/parteneri/ (accesat 22.01.2019)

182. http://www.frgc.ro/parteneri/ (accesat 22.01.2019)

183. http://www.finanziamentistartup.eu (accesat 09.07.2018; 19.08.2018)

184. https://finlider.ro/credit.php (accesat 02.07.2018)

185. http://www.findsmefinance.co.uk (accesat 03.07.2018)

186. http://www.flycap.lv/en (accesat 09.07.2018)

187. http://www.fm.gov.lv/en/ (accesat 09.07.2018)

188. https://www.fngcimm.ro/banci-partenere/banci-partenere-garantii-imm (accesat

23.11.2018)

189. https://www.fngcimm.ro/despre-noi/legislatie-conducere (accesat 13.11.2018)

190. https://www.fngcimm.ro/garantii-pentru-imm (accesat 17.10.2018)

191. https://www.fngcimm.ro/garantii-din-fonduri-proprii (accesat 10.11.2018)

192. https://www.fngcimm.ro/optimm (accesat 10.11.2018)

193. https://www.fngcimm.ro/start-up-nation (accesat 10.11.2018)

194. https://www.franceactive.org (accesat 02.07.2018)

195. https://www.franceactive.org/accelerer-votre-reussite/changer-dechelle/ (accesat

15.11.2018)

196. http://www.franceinvest.eu (accesat 02.07.2018)

197. https://www.fundingcircle.com/uk/ (accesat 20.07.2018)

198. https://www.garantibank.ro/ro/imm/credite-imm/credite-pe-termen-scurt-si-mediu.html

(accesat 12.11.2018)

199. https://group.bnpparibas (accesat 02.07.2018)

https://www.experts-comptables.org/presentation

http://www.fbf.fr/


https://www.ffa-assurance.fr/

http://fgcr.ro/

http://fgcr.ro/despre-noi/



http://www.frgc.ro/

http://www.frgc.ro/servicii/



http://www.finanziamentistartup.eu/

https://finlider.ro/credit.php

http://www.findsmefinance.co.uk/

http://www.flycap.lv/en

http://www.fm.gov.lv/en/





https://www.fngcimm.ro/optimm

https://www.fngcimm.ro/start-up-nation

https://www.franceactive.org/

https://www.franceactive.org/accelerer-votre-reussite/changer-dechelle/

http://www.franceinvest.eu/

https://www.fundingcircle.com/uk/


https://group.bnpparibas/

Pagina 366 din 380

200. http://www.icb.ie (accesat 20.07.2018)

201. https://www.ico.es/en/web/ico_en/capital-and-quasi-capital-instruments (accesat

16.06.2018)

202. https://www.ico.es/en/web/ico_en/direct-financing-facilities (accesat 16.06.2018)

203. https://www.ico.es/en/web/ico_en/financing-facilities (accesat 06.07.2018; 06.09.2018)

204. https://www.ico.es/en/web/ico_en/fond-ico-global (accesat 17.06.2018)

205. https://www.ico.es/en/web/ico_en/fond-icoinfraestructuras (accesat 20.06.2018)

206. https://www.ico.es/en/web/ico_en/fond-icopyme (accesat 20.06.2018)

207. https://www.ico.es/en/web/ico_en/second-floor-facilities (accesat 20.06.2018)

208. https://www.ico.es/en/web/ico_en/strategic-plan (accesat 20.06.2018)

209. https://ing.ro/imm/cifra-de-afaceri-2-9-milioane-lei (accesat 13.11.2018)

210. https://www.ing.ro/imm/cifra-de-afaceri-2-9-milioane-lei/garantii-bancare.html (accesat

31.08.2018)

211. https://www.ing.ro/imm/cifra-de-afaceri-2-9-milioane-lei/linia-de-credit.html (accesat

31.08.2018)

212. https://www.ing.ro/imm/cifra-de-afaceri-2-9-milioane-lei/pachetele-ing-fix.html#faq

(accesat 31.08.2018)

213. https://www.ing.ro/imm/cifra-de-afaceri-9-22-milioane-lei/factoring.html#faq (accesat

31.08.2018)

214. https://www.ing.ro/imm/cifra-de-afaceri-9-22-milioane-lei/finantare.html#faq (accesat

31.08.2018)

215. https://www.ing.ro/imm/cifra-de-afaceri-9-22-milioane-lei/garantii-bancare-si-

acreditive.html#cum-functioneaza (accesat 31.08.2018)

216. https://www.ing.ro/imm/cifra-de-afaceri-22-450-milioane-lei/finantare.html#optiuni-de-

inantare (accesat 31.08.2018)

217. https://www.ing.ro/imm/cifra-de-afaceri-22-450-milioane-lei/piete-financiare.html

(accesat 31.08.2018)

218. https://www.ing.ro/imm/cifra-de-afaceri-22-450-milioane-lei/plati-si-operatiuni-cu-

numerar.html (accesat 31.08.2018)

219. https://www.ing.ro/microcompanii/microintreprinderi/ing.html (accesat 31.08.2018)

220. http://www.initiative-france.fr (accesat 02.07.2018)

221. https://www.insee.fr/fr/accueil (accesat 04.07.2018)

http://www.icb.ie/

https://www.ico.es/en/web/ico_en/capital-and-quasi-capital-instruments

https://www.ico.es/en/web/ico_en/direct-financing-facilities

https://www.ico.es/en/web/ico_en/financing-facilities

https://www.ico.es/en/web/ico_en/fond-ico-global





https://ing.ro/imm/cifra-de-afaceri-2-9-milioane-lei


https://www.ing.ro/imm/cifra-de-afaceri-2-9-milioane-lei/linia-de-credit.html

https://www.ing.ro/imm/cifra-de-afaceri-2-9-milioane-lei/pachetele-ing-fix.html#faq










https://www.ing.ro/microcompanii/microintreprinderi/ing.html

http://www.initiative-france.fr/

https://www.insee.fr/fr/accueil

Pagina 367 din 380

222. http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/cs09r18.pdf (accesat 17

noiembrie 2018)

223. http://www.irishstatutebook.ie/eli/2010/si/127/made/en/pdf (accesat 18.10.2018)

224. https://www.intesasanpaolobank.ro/page/credite-bei-imm (accesat 01.11.2018)

225. http://invega.lt/en/about-invega/purposes-of-activities/ (accesat 09.07.2018)

226. http://jetestemonentreprise.com (accesat 02.07.2018)

227. https://www.juridice.ro/433388/rolul-mediatorului-in-procesul-de-mediere.html (accesat

09.07.2018)

228. http://kredex.ee/en/ (accesat 09.07.2018)

229. http://legal-help.ro/codul-de-etica-al-mediatorilor-din-romania/ (accesat 24.10.2018)

230. https://legeaz.net/legea-medierii-192-2006/ (accesat 31.10.2018)

231. https://legestart.ro/ce-sunt-investitorii-business-angels-si-ce-beneficii-au-conform-noii-

legi/ (accesat 08.07.2018)

232. https://lege5.ro/Gratuit/g42tmnzzga/ordonanta-nr-38-2015-privind-solutionarea-

alternativa-a-litigiilor-dintre-consumatori-si-comercianti (accesat 30.10.2018)

233. https://www.leumi.ro/leumi-ro/pj_index.html, accesat 01.11.2018

234. http://www.liaa.gov.lv/en (accesat 09.07.2018)

235. https://www.librabank.ro/Persoane_juridice, accesat 01.11.2018

236. https://www.lka.org.lv/en/ (accesat 09.07.2018)

237. http://www.llka.lv/en/ (accesat 02.07.2018)

238. https://www.localenterprise.ie/About-Us/Services/ (accesat 20.07.2018)

239. http://www.lpb.lv/en/Loans (accesat 09.07.2018)

240. http://www.lps.lv/en (accesat 09.07.2018)

241. https://www.luminor.lv/lv/luminor-stasts (accesat 08.07.2018)

242. http://www.lvca.lv/lv (accesat 08.07.2018)

243. http://www.medef.com/fr/qui-sommes-nous/vue-d-ensemble (accesat 02.07.2018)

244. https://www.mediadordocredito.pt/ (accesat 16.07.2018)

245. https://www.mediadordocredito.pt/pedidos-de-mediacao (accesat 16.07.2018)

246. https://www.mediadordocredito.pt/sites/default/files/Guia_Pratico_MC.pdf (accesat

16.07.2018)

247. http://www.mediateurducredit.be (accesat 09.07.2018)

248. https://www.microfinanceireland.ie (accesat 19.07.2018)

249. https://www.mtbank.eu/en_LV/legal_services/ (accesat 03.07.2018)

http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/cs09r18.pdf


https://www.intesasanpaolobank.ro/page/credite-bei-imm

http://invega.lt/en/about-invega/purposes-of-activities/

http://jetestemonentreprise.com/

https://www.juridice.ro/433388/rolul-mediatorului-in-procesul-de-mediere.html

http://kredex.ee/en/


https://legeaz.net/legea-medierii-192-2006/

https://legestart.ro/ce-sunt-investitorii-business-angels-si-ce-beneficii-au-conform-noii-legi/

https://legestart.ro/ce-sunt-investitorii-business-angels-si-ce-beneficii-au-conform-noii-legi/



https://www.leumi.ro/leumi-ro/pj_index.html

http://www.liaa.gov.lv/en

https://www.librabank.ro/Persoane_juridice

https://www.lka.org.lv/en/

http://www.llka.lv/en/

https://www.localenterprise.ie/About-Us/Services/

http://www.lpb.lv/en/Loans

http://www.lps.lv/en

https://www.luminor.lv/lv/luminor-stasts

http://www.lvca.lv/lv




https://www.mediadordocredito.pt/sites/default/files/Guia_Pratico_MC.pdf

http://www.mediateurducredit.be/

https://www.microfinanceireland.ie/

https://www.mtbank.eu/en_LV/legal_services/

Pagina 368 din 380

250. http://www.nefi.eu/nefi/ (accesat 19.06.2018; 05.07.2018)

251. http://www.nefi.eu/our-members/ (accesat 19.06.2018)

252. http://www.nefi.eu/our-members/austria-aws/ (accesat 19.06.2018)

253. http://www.nefi.eu/our-members/bulgaria-bdb/ (accesat 19.06.2018)

254. http://www.nefi.eu/our-members/croatia-hbor/ (accesat 20.06.2018)

255. http://www.nefi.eu/our-members/czech-republic-cmzrb/ (accesat 19.06.2018)

256. http://www.nefi.eu/our-members/estonia-kredex/ (accesat 20.06.2018)

257. http://www.nefi.eu/our-members/finland-finnvera/ (accesat 19.06.2018)

258. http://www.nefi.eu/our-members/france-bpifrance/ (accesat 20.06.2018)

259. http://www.nefi.eu/our-members/germay-kfw/ (accesat 20.06.2018)

260. http://www.nefi.eu/our-members/hungary-mfb/ (accesat 20.06.2018)

261. http://www.nefi.eu/our-members/ireland-sbci/ (accesat 19.06.2018)

262. http://www.nefi.eu/our-members/italy-mcc/ (accesat 20.06.2018)

263. http://www.nefi.eu/our-members/luxembourg-snci/ (accesat 20.06.2018)

264. http://www.nefi.eu/our-members/poland-bgk/ (accesat 21.06.2018)

265. http://www.nefi.eu/our-members/slovakia-szrb/ (accesat 21.06.2018)

266. http://www.nefi.eu/our-members/slovenia-sid/ (accesat 21.06.2018)

267. http://www.nefi.eu/our-members/spain-ico/ (accesat 19.06.2018)

268. http://www.nefi.eu/our-members/sweden-almi/ (accesat 21.06.2018)

269. http://www.nefi.eu/our-members/united-kingdom-bbb/ (accesat 19.06.2018)

270. https://www.norvik.eu/en/corporate-clients (accesat 05.07.2018)

271. http://new.llkc.lv/lv/latvian-rural-advisory-and-training-centre (accesat 09.07.2018)

272. http://www.oec-paris.fr (accesat 02.07.2018)

273. https://www.oecd-ilibrary.org/docserver/24072c0d-

en.pdf?expires=1531243795&id=id&accname=guest&checksum=6B11303A604D44D3EB9

61E0C09A830A4 (accesat 04.07.2018)

274. http://old.fonduri-ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd-

62/Documente_Suport/Studii/1_Studii_POR/8_Ce_este_un_imm._definitia_europeana.pdf

(accesat 29.06.2018)

275. https://www.ombudsfin.be/fr/particuliers/introduire-une-plainte/ (accesat 10.07.2018);

276. https://ondernemerenfinanciering.nl/ondernemerskredietdesk-nl/ (accesat 10.07.2018)

277. https://www.opbank.lv/doc/matias%20(1).pdf (accesat 09.07.2018)


http://www.nefi.eu/our-members/


http://www.nefi.eu/our-members/bulgaria-bdb/

http://www.nefi.eu/our-members/croatia-hbor/



http://www.nefi.eu/our-members/finland-finnvera/

http://www.nefi.eu/our-members/france-bpifrance/

http://www.nefi.eu/our-members/germay-kfw/

http://www.nefi.eu/our-members/hungary-mfb/

http://www.nefi.eu/our-members/ireland-sbci/



http://www.nefi.eu/our-members/poland-bgk/

http://www.nefi.eu/our-members/slovakia-szrb/

http://www.nefi.eu/our-members/slovenia-sid/


http://www.nefi.eu/our-members/sweden-almi/

http://www.nefi.eu/our-members/united-kingdom-bbb/

https://www.norvik.eu/en/corporate-clients


http://www.oec-paris.fr/




http://old.fonduri-ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd-62/Documente_Suport/Studii/1_Studii_POR/8_Ce_este_un_imm._definitia_europeana.pdf

http://old.fonduri-ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd-62/Documente_Suport/Studii/1_Studii_POR/8_Ce_este_un_imm._definitia_europeana.pdf

https://www.ombudsfin.be/fr/particuliers/introduire-une-plainte/

https://ondernemerenfinanciering.nl/ondernemerskredietdesk-nl/

https://www.opbank.lv/doc/matias%20(1).pdf

Pagina 369 din 380

278. https://www.otpbank.ro/imm/credite/credit-pentru-nevoi-generale-nenominalizate

(accesat 01.11.2018)

279. https://www.patriabank.ro/imm/credite/investitii (accesat 01.11.2018)

280. http://www.piraeusbank.ro/Companii/IMM/Credite_imm/Piraeus_AgriBusiness.html

(accesat 01.11.2018)

281. https://www.portaldocidadao.pt/web/mediador-do-credito/mediacao-do-credito (accesat

09.07.2018)

282. https://www.procreditbank.ro/ro/imm-uri/credite-pentru-imm-uri (accesat 01.11.2018)

283. https://www.raiffeisen.ro/imm/in-sprijinul-tau/opinia-ta-conteaza/ (accesat 25.10.2018)

284. https://www.raiffeisen.ro/imm/produse-si-servicii/finantare/finantare-programe-

eif/initiativa-pentru-imm/ (accesat 01.11.2018)

285. http://repatriot.ro/banci-pentru-credite-imm-uri/ (accesat 10.09.2018)

286. https://www.reseau-entreprendre.org/fr/accueil/# (accesat 02.07.2018)

287. http://www.ribbank.com/en/about_the_bank (accesat 06.07.2018)

288. https://ro.idea-bank.ro/companii (accesat 01.11.2018)

289. https://sbci.gov.ie/sme-credit-guarantee-scheme-cgs (accesat 20.07.2018)

290. https://www.seb.lv/eng/business (accesat 09.07.2018; 09.08.2018)

291. https://www.snci.lu/produits/ (accesat 01.07.2018)

292. https://www.snci.lu/produits/cd-pme/ (accesat 05.07.2018)

293. https://www.snci.lu/produits/financement-etranger/ (accesat 05.07.2018)

294. https://www.snci.lu/produits/pret-creation-reprise/ (accesat 04.07.2018)

295. https://www.snci.lu/produits/pret-direct-rdi/ (accesat 30.06.2018)

296. https://www.snci.lu/produits/pret-entreprises-novatrices/ (accesat 20.07.2018)

297. https://www.snci.lu/produits/pret-indirect-developpement/ (accesat 05.07.2018)

298. https://www.snci.lu/produits/pret-moyen-long-terme/ (accesat 05.07.2018)

299. https://www.snci.lu/produits/pret-participatif/ (accesat 06.07.2018)

300. https://www.snci.lu/produits/participation/ (accesat 03.07.2018)

301. https://www.snci.lu/snci/ (accesat 03.07.2018, 05.07.2018)

302. http://www.sowalfin.be (accesat 11.07.2018)

303. https://www.startupcafe.ro/afaceri/imm-birocratia-lipsa-forta-munca-afaceri-

autofinanteaza.htm (accesat 11.11.2018)

304. https://www.swedbank.lv/business/finance/start (accesat 09.07.2018)

305. http://www.thefsegroup.com/south-east-seed-fund/ (accesat 02.07.2018)

https://www.otpbank.ro/imm/credite/credit-pentru-nevoi-generale-nenominalizate

https://www.patriabank.ro/imm/credite/investitii

http://www.piraeusbank.ro/Companii/IMM/Credite_imm/Piraeus_AgriBusiness.html

https://www.portaldocidadao.pt/web/mediador-do-credito/mediacao-do-credito

https://www.procreditbank.ro/ro/imm-uri/credite-pentru-imm-uri

https://www.raiffeisen.ro/imm/in-sprijinul-tau/opinia-ta-conteaza/



http://repatriot.ro/banci-pentru-credite-imm-uri/


http://www.ribbank.com/en/about_the_bank

https://ro.idea-bank.ro/companii


https://www.seb.lv/eng/business

https://www.snci.lu/produits/

https://www.snci.lu/produits/cd-pme/

https://www.snci.lu/produits/financement-etranger/

https://www.snci.lu/produits/pret-creation-reprise/

https://www.snci.lu/produits/pret-direct-rdi/



https://www.snci.lu/produits/pret-moyen-long-terme/

https://www.snci.lu/produits/pret-participatif/

https://www.snci.lu/produits/participation/


http://www.sowalfin.be/

https://www.startupcafe.ro/afaceri/imm-birocratia-lipsa-forta-munca-afaceri-autofinanteaza.htm

https://www.startupcafe.ro/afaceri/imm-birocratia-lipsa-forta-munca-afaceri-autofinanteaza.htm

https://www.swedbank.lv/business/finance/start

http://www.thefsegroup.com/south-east-seed-fund/

Pagina 370 din 380

306. https://www.unicredit.lv/en/leasing-individuals/ (accesat 06.07.2018)

307. https://www.unicredit.ro/ro/imm/finantare/fonduri-europene.html?company

Type=1&sectors=1&program=type1&turnover=type1 (accesat 01.11.2018)

308. https://www.upc-bvk.be/fr/welcome-fr (accesat 08.07.2018)

309. https://u2p-france.fr (accesat 03.07.2018)

310. http://zemniekusaeima.lv/en/about-us/ (accesat 03.07.2018)

311. http://www.zf.ro/afaceri-de-la-zero/ce-inseamna-business-angels-pentru-afacerile-de-la-

zero-3058926/ (accesat 27.06.2018)

312. www.zf.ro/banci-si-asigurari/sondaj-bnr-firmele-refuza-sa-ia-credite-de-la-banci-si-

institutii-financiare-nebancare-din-cauza-garantiilor-si-a-birocratiei-173422 (accesat

09.09.2018)

313. https://www.zf.ro/special/zf-bankers-summit-18 (accesat 07.11.2018)

314. http://www.zm.gov.lv/en/ (accesat 09.07.2018)

https://www.unicredit.lv/en/leasing-individuals/



https://www.upc-bvk.be/fr/welcome-fr


http://zemniekusaeima.lv/en/about-us/

http://www.zf.ro/afaceri-de-la-zero/ce-inseamna-business-angels-pentru-afacerile-de-la-zero-3058926/

http://www.zf.ro/afaceri-de-la-zero/ce-inseamna-business-angels-pentru-afacerile-de-la-zero-3058926/

http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/sondaj-bnr-firmele-refuza-sa-ia-credite-de-la-banci-si-institutii-financiare-nebancare-din-cauza-garantiilor-si-a-birocratiei-173422

http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/sondaj-bnr-firmele-refuza-sa-ia-credite-de-la-banci-si-institutii-financiare-nebancare-din-cauza-garantiilor-si-a-birocratiei-173422

https://www.zf.ro/special/zf-bankers-summit-18

http://www.zm.gov.lv/en/

Pagina 371 din 380

ANEXA 1. CHESTIONAR ADRESAT IMM-URILOR DIN ROMÂNIA - cu privire la înființarea Instituției Mediatorului de Credite acordate IMM-urilor-

I. PROFILUL RESPONDENTULUI

Denumirea întreprinderii pe care o reprezentați: ...........................................................

Județul: ...........................................................

Funcția pe care o dețineți în cadrul întreprinderii: ..........................................................

Nume și prenume: ...............................................................................................................

E-mail: ....................................................................................................................

Telefon: ....................................................................................................................

1. Ce categorie de întreprindere reprezentați? (marcați cu X un singur răspuns)

Microîntreprindere (0- 9 salariați)

Întreprindere mică (10- 49 de salariați)

Întreprindere mijlocie (50- 249 de salariați)

2. Sectorul de activitate principal în care activează întreprinderea pe care o reprezentați:

(marcați cu X un singur răspuns)

Agricultură

Construcții

Comerț

Industrie

Servicii

Turism

Transporturi

II. FINANȚAREA

3. Care dintre următoarele tipuri de finanțare sunt cele mai adecvate pentru afacerea dvs.?

(marcați cu X răspunsul pentru fiecare variantă)

Tipuri de finanțare Dezacord

total

Dezacord Indiferent Acord Acord

total

Fonduri proprii

Credit bancar

Platforme crowdfunding (”comunități

de finanțare”)

Credite de la furnizori și clienți

Fonduri europene nerambursabile

Leasing (transferarea dreptului de

folosință asupra unui bun pe o

perioadă determinată)

Atragerea de noi asociați în afacere

Business Angels (investitori cu

experiență, care au mai multe afaceri)

Pagina 372 din 380

4. Care dintre următoarele servicii bancare sunt cele mai adecvate pentru finanțarea afacerii

dvs.? (marcați cu X răspunsul pentru fiecare variantă)

Servicii bancare Dezacord

total


total

Credit de investiții aferent valorii

Ajutorului Financiar Nerambursabil și/

sau cheltuielilor neeligibile din cadrul

Programelor naționale cu finanțare de la

Bugetul de Stat (Program de dezvoltare

a activităților de comercializare a

produselor și serviciilor de piață;

Program Național multianual de

microindustrializare etc.)

Credit Punte pentru implementarea

proiectelor din cadrul Programelor

naționale cu finanțare de la Bugetul de

Stat (Start- Up Nation etc.)

Descoperit de cont pentru Card Business

Credit pentru stocuri

Credit special pentru finanțarea

activității curente

Credit pentru achitarea datoriilor la

Bugetul de Stat

Credit pentru internaționalizarea

companiilor

Împrumuturi directe pentru Cercetare,

Dezvoltare și Inovare

Credite pentru întreprinderi inovatoare

Împrumuturi pentru înființarea

întreprinderilor/ preluarea IMM-urilor

nou înființate

Împrumutul participativ acordat pentru

promovarea înființării, extinderii,

convertirii, reorientării și raționalizării

întreprinderilor industriale, artizanale

sau prestatoare de servicii

Împrumuturi pentru Proiecte cofinanțate

de către Business Angels

5. În opinia dvs., principalele avantaje ale utilizării de către IMM-uri a serviciilor oferite de

instituțiile financiar-bancare sunt (marcați cu X răspunsul pentru fiecare variantă):

Avantaje Dezacord

total


total


Costuri scăzute pentru acordarea

finanțării



Pagina 373 din 380

Consultanță și asistență dedicată pe

toată perioada derulării proiectului

Stabilitate financiară, prin stabilirea

limitei de creditare în funcție de

necesitățile de finanțare și capacitatea

de rambursare

Multiple variante de rambursare a

creditului în funcție de specificul

activității companiei sau de etapele

derulării proiectului

6. În opinia dvs., principalele motive de respingere a cererii de credit bancar pentru IMM-uri

sunt (marcați cu X răspunsul pentru fiecare variantă):

Motive de respingere Dezacord

total


total

Experiența și capacitatea

semnatarului

Tendințele pe piața în care

activează societatea (scădere)

Istoricul performanței afacerii

(Profit, Cash flow)

Potențialul viitor (Profit

previzionat; Cash flow previzionat)

Vânzările realizate

Măsuri luate pentru îmbunătățirea

situației afacerii

Performanța întreprinderii

Situația cu privire la vârsta celor

care accesează împrumutul

Activele și pasivele existente

7. În opinia dvs., principalele atribuții ale Instituției Mediatorului de Credite acordate IMM-

urilor ar putea fi (marcați cu X răspunsul pentru fiecare variantă):

Atribuții ale Instituției Mediatorului

de Credite

Dezacord

total


total

Garantează analiza rapidă a dosarelor

întreprinderilor aflate în procesul

medierii

Explică și motivează orice reducere sau

reziliere a garanției

Poate interveni și în cazul creditelor în

curs (renegociere)

Împreună cu întreprinderea, caută o

soluție la plângerea depusă de către

întreprindere

Acordă o atenție deosebită asupra

consultării între întreprindere și

instituția financiară, astfel încât cele

două entități să ajungă la un acord

Pagina 374 din 380

Susține o rețea de mentori în afaceri

Susține îmbunătățirea serviciilor oferite

IMM-urilor, prin crearea unui Cod al

împrumuturilor

Susține stabilirea unui proces

transparent al cererilor

Susține inițierea unui dialog pre-

finanțare cu 12 luni înainte de scadența

fiecărui împrumut la termen

Susține sprijinirea Schemei de

Garantare a Finanțării Întreprinderii

Susține îmbunătățirea accesului

întreprinderilor la piața creditelor

Susține finanțarea și publicarea

constantă a unui sondaj independent

asupra cererii și furnizării de credite

Susține realizarea de evenimente la

nivel regional cu grupuri de afaceri,

pentru favorizarea întâlnirilor între

clienți, grupurile de afaceri și

reprezentanți ai băncilor

Susține îmbunătățirea informării

clienților

Susține găzduirea unui site web dedicat

comasării mai multor surse de

informații

Oferă asigurare pentru activitățile de

export

Susține investițiile în fonduri de capital

de risc

Oferă sprijin nefinanciar sub forma:

consultațiilor, educației, mentoratului

etc

Oferă garanții pentru credite

Contribuie la promovarea drepturilor,

garanțiilor și intereselor legitime ale

oricărei persoane sau entități care este

parte în cadrul relației de credit

Contribuie la difuzarea și promovarea

normelor juridice și de reglementare

aplicabile contractelor de credit

Indică deficiențele legislației pe care o

verifică, emite recomandări pentru

amendarea sau revocarea acesteia sau

sugestii pentru elaborarea noii legislații

Monitorizează activitatea de credit la

nivel global

Pagina 375 din 380

8. În opinia dvs., cele mai importante conflicte reclamate de către clienții persoane juridice ai

băncilor, care ar putea fi rezolvate prin intermediul unui Mediator de Credite, sunt

(marcați cu X răspunsul pentru fiecare variantă):

Conflicte reclamate de către clienții

băncilor

Dezacord

total


total



consultarea și acordul părților

contractante și neconsemnarea prin act

adițional semnat de ambele părți


Mărirea nejustificată a dobânzilor

”fixe” pe perioada derulării înregului

contract


Fraude bancare

Înregistrări nejustificate ca rău platnic

în cadrul Centralei Riscurilor Bancare

(CRB) și al Biroului de Credit

Operațiuni fără autorizare în conturile

clienților

Introducerea în contractele de credit a

unor clauze abuzive

Necomunicarea majorării ratei

dobânzii

Erori legate de procesarea tranzacțiilor

prin intermediul cardurilor

Prelucrarea cu întârziere a ordinelor de

plată care aduc prejudicii clienților

Erori în procesarea tranzacțiilor

efectuate de clienți prin online banking

Refuzul de reeșalonare a unei datorii

Refuzul de acordare a unui credit

Refuzul acceptării unei garanții de

către instituția bancară

Evaluarea garanției de acordare a

creditului în defavoarea clientului

9. În opinia dvs., cele mai importante conflicte reclamate de către bancă, care ar putea fi

rezolvate prin intermediul unui Mediator de credite, sunt (marcați cu X răspunsul pentru

fiecare variantă):

Conflicte reclamate de către bancă Dezacord

total


total

Depunerea de reclamații nejustificate

la instituții precum ANPC și BNR în


Denigrarea băncilor în mass media de

către clienți

Pagina 376 din 380

Amenințarea, insultarea, calomnierea

sau lovirea de către clienții debitori a

angajaților băncii creditoare

Plata repetată cu întârziere de către

clienții debitori peste data scadentă a

datoriei

Refuzul nejustificat al plății

dobânzilor și penalităților calculate

legal, din partea clienților debitori

către banca creditoare

10. Considerați oportună înființarea Instituției Mediatorului de Credite, pentru mediul de

afaceri din România? (marcați cu X un singur răspuns)

Da

Nu

Vă mulțumim pentru răspunsuri!

Pagina 377 din 380

ANEXA 2 CHESTIONAR ADRESAT INSTITUȚIILOR BANCARE DIN

ROMÂNIA - cu privire la înființarea Instituției Mediatorului de Credite acordate IMM-urilor -

I. PROFILUL RESPONDENTULUI

Denumirea instituției pe care o reprezentați: ...................................................................

Funcția pe care o dețineți: ..................................................................................................

Nume și prenume: ...............................................................................................................

E-mail/ telefon: ....................................................................................................................

Datele furnizate vor fi utilizate în realizarea unui studiu. Sunteți de acord ca, în cazul în

care este solicitat, numele dumneavoastră să fie public? (marcați cu X un singur răspuns)

Da

Răspunsurile pot fi făcute publice, dar anonim

Nu

II. FINANȚAREA

1. În prezent, există IMM-uri în portofoliul de clienți al băncii pe care o reprezentați?

(marcați cu X un singur răspuns)

Da Mergeți la întrebarea nr. 2.

Nu Mergeți la întrebarea nr. 3.

2. Există o unitate separată care gestionează relația bancară cu IMM-urile, în cadrul

băncii? (marcați cu X un singur răspuns)

Da

Nu

3. Principalele produse cerute de sectorul IMM sunt (marcați cu X răspunsul pentru

fiecare variantă):

Produse Dezacord

total


total

Credit de investiții- Program de dezvoltare

a activităților de comercializare a

produselor și serviciilor de piață

Credit de investiții- Program național

multianual de microindustrializare

Credit de investiții aferent valorii AFN și/

sau cheltuielilor neeligibile din cadrul

Programelor guvernamentale

Credit punte Start-Up Nation

Deschiderea de cont pentru Start-up-uri

Linie de credit pentru investiții

Linie de credit

Descoperit de cont pe Card Business

Credit pentru stocuri

Pagina 378 din 380

Credit special pentru finanțarea activității

curente

Credit pentru achitarea datoriilor la bugetul

de stat

Plafon cecuri și alte titluri de credit

negociabile

Plafon deschidere și derulare acreditive la

intern și de import

Plafon pentru mobilizarea creanțelor de

export- acreditive de export

Plafon credit overnight acordat anterior

încasărilor externe

4. Principalele avantaje, pentru care IMM-urile utilizează serviciile oferite de instituția

bancară pe care o reprezentați, se enumeră (marcați cu X răspunsul pentru fiecare

variantă):

Avantaje Dezacord

total


total


Costuri scăzute pentru acordarea

finanțării



Consultanță și asistență dedicată pe

toată perioada derulării proiectului

Stabilitate financiară, prin stabilirea

limitei de creditare în funcție de

necesitățile de finanțare și capacitatea

de rambursare

Multiple variante de rambursare a

creditului în funcție de specificul

activității companiei sau de etapele

derulării proiectului

5. În cazul în care cererea de credit bancar/ împrumut bancar înaintată de un IMM este

respinsă, motivele principale sunt (marcați cu X răspunsul pentru fiecare variantă):

Motive de respingere Dezacord

total


total

Profitul firmei

Cifra de afaceri a firmei


Gradul de îndatorare a firmei

Întârzierile la plată ale firmei

Lipsa unei garanții adecvate

Istoricul acționarilor/ asociaților

Instabilitatea macroeconomică

Istoricul împrumuturilor

Incapacitatea IMM-urilor de a gestiona

riscurile

Pagina 379 din 380

6. În opinia dvs., instrumentele de politică guvernamentală menite să stimuleze accesul

IMM-urilor la finanțare vizează în principal (marcați cu X răspunsul pentru fiecare

variantă):

Instrumente de politică

guvernamentală

Dezacord

total


total

Împrumuturi cu garanții

guvernamentale

Garanții speciale la credite pentru

strat-up-uri

Garanții guvernamentale de export

Credit comercial

Împrumuturi directe către IMM-uri

Ratele subvenționate ale dobânzilor

Capital de risc

Finanțare din capitaluri proprii

Sprijin pentru business angels

Bănci pentru IMM-uri

Consultanță în afaceri

Scutiri fiscale/ decalări

Mediere/ revizuire/ cod de conduită

privind creditul

Rate ale dobânzii negative pentru

depozitele la Banca Centrală

Finanțarea băncilor de către Banca

Centrală în funcție de rata netă a

împrumuturilor

7. Vă este familiară noțiunea de mediator de credite (marcați cu X un singur răspuns):

Da Mergeți la întrebarea nr. 8.

Nu Abandonați chestionarul

8. În opinia dvs., cele mai importante conflicte reclamate de către client, care pot fi

rezolvate prin intermediul unui mediator de credite, sunt (marcați cu X răspunsul

pentru fiecare variantă):

Conflicte reclamate de către client Dezacord

total


total



consultarea și acordul părților

contractante și neconsemnarea prin act

adițional semnat de ambele părți


Mărirea nejustificată a dobânzilor ”fixe”

pe perioada derulării înregului contract


Fraude bancare

Înregistrări nejustificate ca rău platnic în

Pagina 380 din 380

cadrul Centralei Riscurilor Bancare

(CRB) și al Biroului de Credit

Operațiuni neautorizate în conturi

Introducerea în contractele de credit a

unor clauze abuzive

Necomunicarea majorării ratei dobânzii

Erori legate de procesarea tranzacțiilor

prin intermediul cardurilor

Prelucrarea cu întârziere a ordinelor de

plată care aduc prejudicii clienților

Erori în procesarea tranzacțiilor

efectuate de clienți prin online banking

9. În opinia dvs., cele mai importante conflicte reclamate de către bancă, care pot fi

rezolvate prin intermediul unui mediator de credite, sunt (marcați cu X răspunsul

pentru fiecare variantă):

Conflicte reclamate de către bancă Dezacord

total


total

Depunerea de reclamații nejustificate la

instituții precum ANPC și BNR în


Denigrarea băncilor în mass media de

către clienți

Amenințarea, insultarea, calomnierea

sau lovirea de către clienții debitori a

angajaților bancii creditoare

Plata repetată cu întârziere de către

clienții debitori peste data scadentă a

datoriei

Refuzul nejustificat al plății dobânzilor

și penalităților calculate legal, din

partea clienților debitori către banca

creditoare

10. Considerați oportună înființarea Instituției Mediatorului de Credite, pentru mediul

de afaceri din România (marcați cu X un singur răspuns):

Da

Nu

Vă mulțumim pentru răspunsuri!

ACADEMIA ROMÂNĂimm.gov.ro/adaugare_fisiere_imm/2019/05/ANALIZ1.pdf · 2019-05-02 · Pagina 1 din...

Documents

Transcript of ACADEMIA ROMÂNĂimm.gov.ro/adaugare_fisiere_imm/2019/05/ANALIZ1.pdf · 2019-05-02 · Pagina 1 din...