ACADEMIA ROMÂNĂ — FILIALA CLUJ-NAPOCA · Web viewŞişeşten, Bucureşti, Edit. Mica Valahie,...

ACADEMIA ROMÂNĂ — FILIALA CLUJ-NAPOCAINSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARIŢIU”

Str. Kogălniceanu nr. 12-14, 400084, Cluj-NapocaTel/Fax: 0264-598343, Tel: 0264-431842

[email protected] , www.history-cluj.ro

PROGRAMELE ŞI PROIECTELE DE CERCETARE PE ANUL 2016 Departamentul ISTORIE

PROGRAMUL DE CERCETARE I (program de cercetare prioritar)

a) Denumirea: IZVOARE DOCUMENTARE PRIVITOARE LA ISTORIA ROMÂNIEI, CU REFERIRE LA CEA A TRANSILVANIEI

b) Coordonator program – Prof.univ.dr. Nicolae Edroiu, m.c.c) Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: există în cazul proiectului

de cercetare I/1 (Documenta Romaniae Historica. Series C. Transilvania (sec. XI-XV) doar ediţii vechi de documente, unele din secolul al XIX-lea, începutul secolului al XX-lea, incomplete, cu erori de datare şi de lectură, editate după norme depăşite azi. Unele documente sunt cunoscute din diferite rezumate şi menţiuni editate în limba maghiară, inaccesibile istoricului român. Multe din documentele inedite conţin informaţii necunoscute scrisului istoric. Uneori ele constituie primele atestări documentare ale unor aşezări, alteori oferă informaţii preţioase pentru istoria instituţională, socială, economică, politică a Transilvaniei medievale. La cele de mai sus se mai adaugă existenţa unui număr destul de mare de documente inedite aflate în arhivele interne şi externe, aproximativ 35-40%. Situaţii similare se găsesc şi în cazul proiectului de cercetare I/3, dedicat editării Izvoarelor răscoalei lui Horea, unde o mare parte a documentelor sunt inedite. Editarea Documentelor Revoluţiei de la 1848 (Proiectul de cercetare I/4) ca şi a celor referitoare la Problema naţională (proiectul de cercetare I/6) pleacă de la necesitatea cunoaşterii cât mai exacte a trecutului istoric şi, pentru aceasta, se impune ca o necesitate editarea documentelor, cu atât mai mult cu cât o mare parte a acestora, inedită şi ea, se află în păstrarea arhivelor din Ungaria, Viena etc.

d) Scopul programului: Se doreşte ca pentru prima dată în istoria noastră să se obţină un corpus naţional de izvoare medievale, cu atât mai mult cu cât programul de faţă continuă altele mai vechi şi a fost conceput în strânsă corelare cu programesimilare pentru spaţiul Moldovei şi al Ţării Româneşti. Dacă seriile A şi B ale corpusului naţional de Documenta Romaniae Historica au ajuns deja cu editarea documentelor din secolul al XVII-lea, seria C. Transilvania a rămas în urmă. Numărul mare de documente păstrate aici, pentru secolul XIV nu a îngăduit editarea în paralel a documentelor în acelaşi ritm, astfel încât proiectul de cercetare I/1 îşi propune să contribuie la reducerea decalajului menţionat mai sus, cu atât mai mult cu cât o dată cu editarea acestor documente, se vor putea lămuri unele chestiuni controversate din istoriografie şi, în acelaşi timp se va putea scrie şi mai temeinic o altă istorie a Transilvaniei voievodale.

Proiectul de cercetare I/4, dedicat Revoluţiei de la 1848, la fel ca şi precedentul, face parte dintr-un proiect naţional amplu, conceput la fel, pe serii distincte, pentru Moldova, Ţara Românească şi Transilvania. Cel de faţă continuă seria volumelor anterioare, dorindu-se editarea documentelor de bază ale revoluţiei din Transilvania.

Dacă proiectele de cercetare I/1 şi I/2 sunt parte a unor programe naţionale de cercetare fundamentală, celelalte proiecte doresc să contribuie la cunoaşterea spaţiului

http://www.history-cluj.ro/

mailto:[email protected]

transilvan în ipostaze de referinţă ale evoluţiei istorice. Astfel, proiectul de cercetare I/3, dedicat lui Horea, continuă programe anterioare, în scopul oferirii suportului documentar integral al răscoalei ce a cuprins întreaga Transilvanie şi a avut un impact deosebit asupra evoluţiei acesteia, fiind cea mai mare răscoală ţărănească din Europa din perioada premergătoare Revoluţiei franceze.

e) Rezultate scontate: editarea în volume, pe cât se poate exhaustiv, a izvoarelor amintite mai sus, după normele tehnice actuale într-un mod unitar, cu punerea în circulaţie a unui foarte mare număr de documente inedite, depistate deja sau care urmează a fi depistate, din arhive interne şi mai ales din arhivele externe; oferă o cunoaştere adecvată prin marea bogăţie şi diversitate a informaţiei referitoare la istoria politică, social-economică, instituţională, militară, juridică şi spirituală a societăţii medievale, pe seama celei mai importante categorii de izvoare ale epocii, greu accesibile chiar şi medieviştilor.

f) Modul de valorificare a rezultatelor: Editarea de cărţi, studii, comunicărig) Durata: 4-5 ani (termenele sunt diferenţiate în funcţie de stadiul actual atins în

editarea izvoarelor, de materialul documentar disponibil şi, desigur, în funcţie de numărul personalului de cercetare implicat în această activitate).

h) Proiecte de cercetare propuse în acest program :

Proiectul de cercetare I/1 : Documenta Romaniae Historica. Series C. Transilvania, vol. XVII, (1386-1390) (2013-2017)

Proiectul de cercetare I/3A : Izvoarele Răscoalei lui Horea. Seria A. Diplomataria, vol. XIII, Comitate interioare din Transilvania (2014-2017)

Proiectul de cercetare I/4 : Documente privind Revolutia de la 1848-1849 în Tările Române. Seria C.Transilvania, vol. XII (1-31 august 1848) (2015-2018)

Proiectul de cercetare I/5 : Mişcarea natională a românilor din Transilvania (1849-1918). Documente, vol.VII/2 (16 iulie 1863 – 19 noiembrie 1865). Corespondenţe politice şi bisericeşti (2015-2018)

Coordonator programC. S. I dr. NICOLAE EDROIU m.c.

2

PROIECTUL DE CERCETARE I/1

a) Denumire: Documenta Romaniae Historica. Series C. Transilvania, vol. XVII (1386-1390).

b) Colectivul de cercetare: C.S. I dr. Susana Andea (coordonator), C.S.II dr. Lidia Gross, C.S.III dr. Adinel-Ciprian Dincă.

c) Termen de realizare: 2017 (program demarat în anul 2013). În anul 2016 se vor realiza aproximativ 200 de pagini dactilografiate şi parţial mss.

d) Stadiul actual al cunoştinţelor: material dispersat în diferite ediţii vechi de documente ce nu mai corespund normelor ştiinţifice şi circa 40% material inedit aflat în arhivele interne şi externe

e) Scopul proiectului: editarea integrală a izvoarelor diplomatice privind Transilvania, anii 1386-1390.

f) Material şi metode de lucru: documente originale sau transumpturi, edite şi inedite, în mai mică măsură rezumate; depistare, datare, colaţionarea textelor edite, transcrierea textelor inedite, traducere, regestarea, identificarea toponimiei, note critice, descrierea arhivală şi bibliografică, colaţionări, indici, lista documentelor false, lista documentelor greşit datate.

g) Rezultate scontate: editarea în volume, pe cât se poate exhaustiv, a izvoarelor amintite mai sus, după normele tehnice actuale într-un mod unitar, cu punerea în circulaţie a unui foarte mare număr de documente inedite, depistate deja sau care urmează a fi depistate atât din arhive interne, dar cu deosebire din arhivele externe; să se ofere o cunoaştere adecvată prin marea bogăţie şi diversitate a informaţiei referitoare la istoria politică, social-economică, instituţională, militară, juridică şi spirituală a societăţii medievale, pe seama celei mai importante categorii de izvoare ale epocii, greu accesibile chiar şi medieviştilor; îmbogăţirea bazei documentare şi informaţionale pentru perioada respectivă.

h) Valorificarea rezultatelor: prin publicare, susţinerea de referate şi comunicări ştiinţifice.

i) Colaborări în ţară: nuj) Colaborări în străinătate: nuk) Bugetul solicitat pentru anul 2016: - un salariu pentru C.S. I - un salariu pentru C.S. II - un salariu pentru C.S. III - tehnoredactarea a cca. 150 pag.

l) Alte subvenţii de cercetare: nuObligaţii ştiinţifice asumate în cadrul proiectului de cercetare I/1/2016S. Andea – an 1386, 60 p. L. Gross – an 1387, 60 p. A. Dincă – an 1388, 50 p.

Coordonator proiect, C.S.I dr. SUSANA ANDEA

3

PROIECTUL DE CERCETARE I/3 A

a) Denumirea: Izvoarele Răscoalei lui Horea. Seria A. Diplomataria, vol. XIII, Comitate interioare din Transilvania. Acest volum se va reuni cu vol XII dedicat comitatul Solnocul Mijlociu unit cu Crasna şi Chioar. Materialul pentru comitatele interioare este în curs de prelucrare.

b) Colectivul de cercetare: prof.dr. Nicolae Edroiu, C.S. I dr. Remus Câmpeanu (coordonator), C.S. II dr. Anton Dörner.

c) Termen de finalizare: 31 decembrie 2017. Proiect demarat în 2011 (comitate interioare din Transilvania); ( 2011 - comitatul Cluj-vol.XI; 2013 – vol. XII - comitatul Solnocul Mijlociu unit cu Crasna şi Chioar). În anul 2012-2013 comitatul Solnoc cu completare şi din alte comitate interioare. În cursul anului 2015 – prelucrare şi pregătire pentru tipar – cca. 100 pag. pentru vol. XII – Comitate interioare din Transilvania) care se adaugă Solnocului, Crasnei şi Chioarului; În anul 2016 se va continua activitatea la vol. XII care se va reuni cu XII /în perspectiva publicării/.

d) Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: materialul arhivistic este în cea mai mare parte inedit.

e) Scopul proiectului: publicarea materialului documentar referitor la premisele, desfăşurarea, urmările şi ecourile Răscoalei de l a 1784

f) Material şi metode de lucru: depistarea, transcrierea, traducerea documentelor scrise în limba maghiară , regestarea conform normelor ştiinţifice a materialului fotocopiat din arhivele de la Budapesta.

g) Rezultate scontate: selectarea şi sistematizarea materialului, în special a celui inedit, traducerea textelor din limba maghiară, dactilografierea a cca. 120 de pagini manuscris anual .

h) Valorificarea rezultatelor: publicarea volumului XII al colecţiei Izvoarele Răscoalei lui Horea. Seria A.Diplomataria la Editura Academiei Române.

i) Colaborări în ţară: nuj) Colaborări în străinătate: nu.k) Bugetul solicitat pentru anul 2015:

- un salariu C.S.I- un salariu C.S.II- costul hârtiei pentru 400 de coli A4- dactilografierea a cca. 120 pag.- cheltuieli de deplasare la arhivele din ţara - 7 zile x 3 cercetători

i) Alte subvenţii de cercetare: nu

Obligaţii ştiinţifice asumate în cadrul proiectului de cercetare I/3A/2015

A. Dorner – evaluare material arhivisticR. Câmpeanu – evaluare material arhivisticN. Edroiu – evaluare material arhivistic

Coordonator proiect

C.S.I dr. REMUS CÂMPEANU

4

PROIECTUL DE CERCETARE I/4a) Denumirea: Documente privind Revoluţia de la 1848-1849 în Ţările Române.

Seria C. Transilvania, vol. XII (1-31 augut 1848) b) Colectivul de cercetare: C.S.I dr. Ela Cosma, C.S. III dr. Varga Attila, C.S. III

dr. Marin Balog.c) Termen de finalizare: 31 decembrie 2018 (proiectul începe în anul 2015). În

anul 2016 se va realiza documentarea, depistarea şi selectarea materialului pentru volumul XII (luna august 1848), în arhiva colectivului 1848 de la Institutul de Istorie “George Bariţiu”, în arhivele judeţene (Timişoara, Sibiu, Braşov, Târgu Mureş) şi externe (Magyar Országos Levéltár din Budapesta); precum şi inventarierea materialului documentar.

d) Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: perioada care a urmat desfiinţării relaţiilor feudale din Transilvania (18 iunie 1848) este insuficient cunoscută. Există în arhivele din țară și din străinătate un număr foarte mare de documente inedite care trebuie identificate și selectate în funcție de relevanță.

e) Scopul proiectului: editarea izvoarelor documentare pentru luna august a anului 1848 şi completarea bazei documentare pentru luna august a anului 1848.

f) Material şi metode de lucru: depistarea de noi documente în arhivele interne şi externe, fotocopierea, transcrierea documentelor, colaţionare şi traducere, îngrijirea textelor, efectuarea trimiterilor, a aparatului critic, a regestelor şi a indicilor.

g) Rezultate scontate: cunoaşterea adecvată a problemelor sociale şi naţionale din vara anului 1848 din Transilvania.

h) Valorificarea rezultatelor: prin publicarea volumului în cadrul colecţiei consacrate.

i) Colaborări în ţară: da j) Colaborări în străinătate: nu k) Bugetul solicitat pentru anul 2016:

- un salariu pentru C.S.I- două salarii pentru C.S. III- cheltuieli de deplasare la arhivele din tară: 7 zile x 3 cercetători; la Budapesta: 15 zile x 3 cercetători.- costul hârtiei pentru cca 1000 coli A4- în contul dactilografierii a cca 240 pag.

l) Alte subvenţii de cercetare: nu Obligaţii ştiinţifice asumate în cadrul proiectului de cercetare I/4/2016

Ela Cosma – depistarea doc. germane şi române; inventarierea doc. germane şi române;

Attila Varga – depistarea doc. maghiare; inventarierea doc. maghiare; Marin Balog – depistarea doc. maghiare, germane; inventarierea doc. maghiare,

germane

Coordonator proiect C.S. I dr. ELA COSMA

5

PROIECTUL DE CERCETARE I/ 5 a) Denumirea: Mişcarea naţională a românilor din Transilvania (1849-1918).

Documente, vol. VII/2 (16 iulie 1863 – 19 noiembrie 1865). Corespondenţe politice şi bisericeşti

b) Colectivul de cercetare: C.S. I dr. Dumitru Suciu, C.S. III dr. Loránd Mádly, C.S. III dr. Daniela Deteşan, C.S.III dr. Mirela Popa-Andrei; colaborator neremunerat C.S.I dr. Simion Retegan.

c) Termen de realizare: 31 decembrie 2018 (început în anul 2015). În cursul anului 2016 se vor efectua cercetări în arhivele din ţară şi din străinătate (Ungaria); se vor depista, xeroxa, transcrie, regesta şi prelucra documentele interne şi externe din perioada 1863-1865; se vor studia temeinic, se vor pregăti pentru tipar, se vor depista, regesta, se vor face note explicative pentru încadrarea lor în epocă şi studiu relativ la valoarea corespondenţelor politice ale tuturor liderilor naţionali, la legăturile cu politicienii din Principatele Unite ale Moldovei şi Munteniei, la raporturile încordate cu nobilimea maghiară şi la sprijinul parţial acordat de regimul semiliberal austriac. Paralel se va urmări activitatea Astrei, emanciparea bisericii Române Ortodoxe de sub jurisdicţie sârbă, raporturile ei cu Biserica Română Unită. .

d) Stadiul actual al cunoştintelor: s-au tipărit VII volume din Mişcarea naţională a românilor din Transilvania. Documente la Editura Academiei Române, Bucureşti, ultimul în 2015. Pe baza acestor tomuri şi a altor surse bibliografice şi arhivistice s-a tipărit la aceeaşi editură volumul Realităţi sociale şi implicare politică a românilor din Transilvania, 1849–1867, Studii, Cuvânt înainte Dumitru Suciu, Coordonator Dumitru Suciu, Autori: Simion Retegan, Dumitru Suciu, Daniela Deteşan, Mádly Loránd, Mirela Andrei, X + 453 pagini, publicat în 2012 la Editura Academiei Române, Bucureşti.

e) Scopul proiectului: reconstituirea fidelă pe bază de documente interne şi externe a mişcării naţionale româneşti, a mecanismelor fundamentale ce au pus-o în practica publică şi de stat prin recunoaşterea pe cale legală şi parlamentară a egalităţii politice a naţiunii şi limbii române, a confesiunilor ei cu ungurii şi saşii şi confesiunilor acestora în anii 1863-1865. Se vor ilustra eforturile depuse în acest sens de liderii români din Dieta de la Sibiu, Reichsrathul din Viena şi din afara lor, dar se va insista şi pe faptul că jumătate de naţiune română – cea din Banat, Crişana, Maramureş, Partium, a rămas în afara legilor din 18634 referitoare doar la ardeleni. Nu vor lipsi documentele comentate şi analizate temeinic privind rolul Astrei, al Adunărilor ei Generale, al Bisericilor şi şcolilor confesionale şi raporturile lor cu autorităţile de stat ale vremii.

f) Material si metode de lucru: depistarea de documente interne şi externe, regestarea, transcrierea şi comentarea acestora.

g) Rezultate scontate: cunoaşterea mecanismelor fundamentale ale mişcării de emancipare a românilor din Imperiul Habsburgic şi raporturile lor cu românii din Principatele Unite ale Moldovei şi Ţării Româneşti, activităţile Astrei şi ale Bisericilor Române din Transilvania

h) Valorificarea rezultatelor: publicarea volumului VII/2 (2018)i) Colaborări în tără: nu j) Colaborări în străinătate: nu k) Bugetul solicitat pentru anul 2016:

6

- un salariu pentru C.S.I - trei salarii pentru C.S.III - cheltuieli de deplasare la arhivele din tară, Ungaria (Budapesta): 15 zile x 3 cercetători, Austria (Viena): 15 zile x 2 cercetători.

l) Alte subventii de cercetare: nu Obligaţii ştiinţifice asumate în cadrul proiectului de cercetare I/5/2016:D.Suciu - nr. pag. cca 70L. Madly - nr. pag. cca 50D. Deteşan - nr. pag. cca 50M.Popa Andrei - nr. pag. cca 50

Coordonator proiectC.S. I dr. DUMITRU SUCIU

7

PROGRAMUL DE CERCETARE II

a) Denumirea: TRANSILVANIA MEDIEVALĂ ÎNTRE VOIEVODAT ŞI PRINCIPAT (SECOLELE XIII-XVII)

b) Coordonator: C.S.I dr. Susana Andeac) Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: Există anumite abordări şi

interpretări atât în istoriografia română cât şi în cea maghiară, germană. Marea lor majoritate sunt însă depăşite sau incomplete, nu ţin cont de noile izvoare şi informaţii documentare inedite puse în circulaţie în ultimele decenii. Istoriografia română cu referire la Transilvania medievală este săracă, puţin abordată de cercetători, evitată în special datorită dificultăţilor ridicate de cunoaşterea surselor primare scrise în limbile: latină, maghiară, germană.

d) Scopul programului: Cunoaşterea mai aprofundată şi realistă a voievodatului Transilvaniei şi, mai târziu, a principatului transilvănean. În această etapă accentul prioritar se va pune asupra funcţionării instituţiilor voievodatului, apoi ale principatului, a vieţii sociale, economice, religioase, culturale, urmând ca ulterior accentul să fie pus pe evoluţia principatului ca stat de sine-stătător, aflat în schimburi active cu ţările române vecine, Moldova şi Ţara Românească, realizarea unui instrument de lucru util accesului la informaţia documentului medieval şi premodern..

e) Rezultate scontate: Prin valorificarea ultimelor documente puse în circuitul ştiinţific ca şi prin abordările autorilor se speră la eliminarea petelor albe din cunoaşterea trecutului transilvănean şi, în acelaşi timp, se doreşte completarea şi întregirea corectă a unor evenimente şi procese desfăşurate în trecut.

f) Modul de valorificare a rezultatelor. Editarea de cărţi, studii, articole la edituri din ţară şi, eventual, din străinătate, comunicări.

g) Durata: (2012-2017) diferenţiat în funcţie de proiecte şi personalul angrenat în realizarea lor

h) Proiecte de cercetare propuse în acest program :Proiectul de cercetare II/1. - Susana Andea - Structuri instituţionale ale Transilvaniei.

Adunările de stări (sec. XVI-XVII) (2012-2016)Proiectul de cercetare II/3. – Adinel Dincă – Cartea manuscrisă în Transilvania

medievală. Vol. II. Constituirea colecţiilor, istoricul bibliotecilor (sec. XIV-XV) (2014-2016)

Proiectul de cercetare II/4. – Lidia Gross, Vasile Rus – Glosar de termeni şi expresii din documentele latine privind istoria medie a României, vol. II, lit. D-H. (2009-2016)

Proiectul de cercetare II/5 – Vasile Rus – Confreriile mariane în Provinciile Austriei, Poloniei şi Lituaniei în secolele XVI-XVIII (2014-2017)

Proiectul de cercetare II/6 – Anton Dörner – Curtea princiară din Transilvania în a doua jumătate a secolului al XVII-lea (2015-2016)

Proiectul de cercetare II/7 – Victor Vizauer – Cercetarea locuirii şi a vieţii cotidiene în Transilvania secolelor XII-XIV din prisma onomasticii (toponimie, antroponimie), a surselor scrise (documentare, cronistice) şi a investigaţiilor arheologice (2015-2016)

Proiectul de cercetare II/8 – Vasile Rus - Collegia Societatis Iesu in Provinciis Austriae, Poloniae et Lituaniae (saecula XVI-VXIII). (2016-2020)

Coordonator program C.S.I dr. SUSANA ANDEA

8

PROIECTUL DE CERCETARE II/1

a) Denumire: Structuri instituţionale ale Transilvaniei. Adunările de stări (sec. XVI-XVII).

b) Colectivul de cercetare: C.S. I dr. Susana Andeac) Termen de realizare: 2012- 2016 (cca 250 pag.) În anul 2016 se vor realiza cca

20 p. (documentare şi redactare). d) Stadiul actual al cunoştinţelor: Există unele cercetări dedicate acestui subiect,

majoritar provenite dinspre istoriografia maghiară. În scrisul istoric românesc sunt referiri tangenţiale subiectului, lipsind o analiză temeinică a instituţiei pentru această perioadă importantă în special din perspectiva analizei momentului şi împrejurărilor în care s-a constituit Principatul Transilvan. Cercetarea de faţă doreşte să continue analiza adunării de stări întreprinsă pentru perioada voievodului pentru a descoperi elementele de continuitate sau inovaţiile apărute în noul context istoric creat prin victoria Imperiului Otoman şi prăbuşirea regatului ungar.

e) Scopul proiectului: Cunoaşterea mai exactă a funcţionării acestei instituţii – adunarea de stări – precursoarea dietei sau adunării comitiale ; atribuţiile, competenţa, participanţi. Intenţionăm, de asemenea, o abordare comparatistă între adunarile prezidate de voievozi, palatini şi cele prezidate de principi. Proiectăm o analiză a procesului de constituire a Principatului autonom al Transilvaniei şi a rolului jucat de adunările de stări în această evoluţie.

f) Material şi metode de lucru: Documente edite şi inedite referitoare la convocarea stărilor la adunare, actele emise de aceste congregaţii, alte documente de epocă. Avem în vedere de asemenea actele emise de voievod şi de cancelaria voievodală, de principe şi de cancelaria princiară; reglementările juridice din epocă care au creat cadrul de funcţionare a acestor adunări. Ne propunem pe lângă o reconstituire cronologică şi o analiză comparativă a felului în care s-au desfăşurat aceste adunări.

g) Rezultate scontate: Obţinerea unor evidenţe exacte, cu datele, locul, modul de desfăşurare, participanţi, competenţe etc. a acestor adunări voievodale şi princiare apoi. De asemenea, cunoaşterea raporturilor dintre adunarea stărilor din principat şi principe, şi, desigur, conturarea mai precisă a procesului de constituire a Principatului Transilvaniei de sine-stătător condus de un voievod transformat apoi în principe.

h) Valorificarea rezultatelor: Participarea la sesiuni de comunicări interne sau externe, publicarea de studii şi, în final, a unei cărţi de cca 250 pag.

i) Colaborări în ţară: SJAN Cluj, Braşov, Sibiu, Bihor, Biblioteca Universitară „Lucian Blaga” Cluj-Napoca, Biblioteca Filialei Cluj-Napoca a Academiei Române, alte biblioteci interne.

j) Colaborări în străinătate: Arhivele Naţionale Maghiare, Biblioteca Széchenyi – Budapesta, Biblioteca Universitară din Budapesta

k) Bugetul solicitat pentru anul 2016: - un salariu pentru C.S. Il) Alte subvenţii de cercetare: nu

Coordonator proiectC.S.I dr. SUSANA ANDEA

9


a) Denumirea: Cartea manuscrisă în Transilvania medievală. Vol. II Constituirea colecţiilor, istoricul bibliotecilor (sec. XIV-XV)

b) Colectiv de cercetare: C.S.III dr. Adinel Ciprian Dincăc) Termen de realizare: 2014-2016 (150 p.) În anul 2016 se vor redacta cca 50 p. d) Stadiul actual al cunoştinţelor: cercetări şi publicaţii de mică anvergură, fără

contribuţii recente.e) Scopul proiectului: 1. identificarea manuscriselor tip carte prezente pe

teritoriul medieval al Transilvaniei ante 1500; studierea factorilor (culturali, economici, religioşi etc.) care au promovat circulaţia şi acumularea de carte în Transilvania medievală.

f) Materiale şi metode de lucru: 1. studierea cu mijloace codicologice a cărţii manuscrise latine aflate în bibliotecile din Cluj-Napoca, Alba-Iulia, Braşov, Sibiu (cu Cisnădie) şi Târgu-Mureş încă din evul mediu; parcurgerea literaturii de specialitate, româneşti şi străine.

g) Rezultate scontate: elaborarea unei serii de studii, respectiv a unei monografii care să ofere o imagine coerentă privind educaţia scrisă în Transilvania, urmărind în acest fel originile şi tradiţia culturală latină şi occidentală a unei părţi din teritoriul de azi al României

h) Valorificarea rezultatelor: o lucrare monografică de cca. 150 pag.i) Colaborări în ţară: nuj) Colaborări în străinătate: nuk) Buget solicitat:

- un salariu pentru C.S.IIIl) Alte subvenţii de cercetare:

Coordonator proiect CSIII dr. Adinel-Ciprian Dincă

10


a) Denumire: Glosar de latină medievală a documentelor care ilustrează istoria Transilvaniei, Moldovei şi Munteniei, vol. II, lit. D-H

b) Colectivul de cercetare: C.S. II Lidia Gross; C.S. III Vasile Rus (1/2 normă) c) Termen de realizare: 2009-2016. Proiect de cercetare demarat în anul 2009. În

2016, fiecare din cei doi membri ai proiectului vor realiza fişe pentru alte 50 de voci (lit. E, F respectiv G şi H). Se preconizează, totodată, încheierea volumului II, literele D-H si pregatirea lui pentru tipar.

d) De asemenea, Vasile Rus va realiza ediţia a doua a primului volum al Glosarului de latină medievală a documentelor care ilustrează istoria Transilvaniei, lit. A-C, ediţie îmbunătăţită şi amplificată.Termen: 2016, martie.

e) Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: tipărit vol. I lit. A-C.f) Scopul proiectului: realizarea unui instrument de lucru pentru accesul la textele

izvoarelor diplomatice de limbă latină din sec. XI-XVI privitoare la istoria celor trei Ţări Române.

g) Material şi metode de lucru: izvoarele diplomatice latino-medievale din sec. XI-XV; excerptarea gloselor, alegerea contextului pentru ilustrarea atestării cronologice şi pentru reliefarea sensului sau sensurilor, traducerea în limba română a termenului şi contextului ilustrativ, definitivarea vocilor în vederea îmbogăţirii literaturii de specialitate din istoriografia română, în acord cu lucrări similare ale lexicografiei actuale din medievistica europeană, sistematizarea generală a materialului, colaţionarea textelor, uniformizarea variantelor de traducere etc..

h) Rezultate scontate: sistematizarea lexicului izvoarelor diplomatice cu accent pe termenii care numesc instituţii medievale (în cadrul literelor D-H).

i) Valorificarea rezultatelor; prin publicare de izvoare istorice latineşti şi susţinerea de referate şi comunicări ştiinţifice pe această temă (filologie latină medievală).

j) Colaborări în ţară: cu Dr. Mihai Iulian Damian (UBB, Facultatea de Litere) şi Dr. Kovács András (Societatea Muzeului Ardelean).

k) Colaborări în străinătate: cu Institutul Polon de Lingvistică; Colectivul de realizare a Lexiconului Latinei medievale a Polonilor pentru realizarea ediţiei on-line a glosarului nostru.

l) Bugetul solicitat pentru 2016- cota de salariu de C.S. II aferenta acestui proiect; un salariu pt. C.S.III ½ (cumul

la salariu) - costul hârtiei - cca 1000 pag.l) Alte subvenţii de cercetare:

V. Rus - 50 voci (literele E, G)Lidia Gross - 50 voci (litera F).

Definitivarea volumului, cca. 800 de pagini.

Coordonator proiect, CSIII Vasile RUS


a) Denumire: Confreriile mariane în Provinciile Austriei, Poloniei şi Lituaniei în secolele XVI-XVIII.

b) Colectivul de cercetare: C.S. III Vasile Rus (1/2 normă) c) Termen de realizare: 2014-2017. Proiect de cercetare menit să continue şi să

completeze proiectul implinit în 2003 având ca obiect misiunile iezuite în Transilvania, Banat şi Partium (1579-1715). Pentru anul 2016 – aprox. 100 pag. (documentare, redactare).

d) Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: tipărit vol. I şi II din Operarii in Vinea Domini. Misionarii iezuiţi din Transilvania, Banat şi Partium (1579-1715), Presa Universitară Clujeană, 2007, 2008; Pro Scientiarum Academia. Calvaria şi Şcolile Iezuite din Cluj (sec. XVI-XVIII), Editura Ecco, Cluj-Napoca, 2005; Ediţia bilingvă a strenei Historia Thaumaturgae Virginis Mariae din 1736 în Fecioarele înlăcrimate ale Transilvaniei etc.

e) Scopul proiectului: realizarea şi publicarea unei monografii cu privire la implicarea misionarilor iezuiţi în organizarea şi activitatea confreriilor mariane.

f) Material şi metode de lucru: căutarea, transcrierea, traducerea şi interpretarea materialelor documentare de arhivă şi din bibliotecile documentare din România, Italia (Roma), Austria (Viena), Ungaria (Budapesta) şi Polonia (Cracovia).

g) Rezultate scontate: publicarea a două volume care să cuprindă monografia, respectiv un volum de fontes).

h) Valorificarea rezultatelor; prin editarea unor opere ale iezuiţilor care au fost angrenaţi în fondarea, organizarea şi administrarea confreriilor mariane din cele trei provincii (Austria, Polonia, Lituania).

i) Colaborări în ţară: cu Bibl. Battyaneum din Alba Iulia, Biblioteca Academiei Române Cluj-Napoca, Biblioteca Teleki Târgu Mureş etc.

j) Colaborări în străinătate: cu Arhiva Curiei Provinciale a Societăţii lui Isus, Cracovia; cu Institutul Ignatianum, Cracovia; cu ARSI, Roma; Cu MOL şi Biblioteca, Széchény, Budapesta, Biblioteca Naţională Viena etc.

k) Bugetul solicitat pentru 2016- un salariu pt. C.S.III ½ (cumul la salariu) - bugetul aferent unui stagiu de cercetare de patru săptămâni la Cracovia, în

cadrul schimburilor inter-academice.- bugetul aferent unui stagiu la Arhivele Superioare de Stat al Austriei de la Viena

în cadrul schimburilor interacademice.l) Alte subvenţii de cercetare: solicitarea unui stagiu de cercetare în Arhiva

Romană a Societăţii lui Isus, Roma, cu colaborarea Accademia di Romania, Roma.

Coordonator proiect,C.S.III Dr. Vasile RUS

12


a. Denumirea: Curtea princiară din Transilvania în a doua jumătate a secolului al XVII-lea

b. Colectiv de cercetare: C.S.II dr. Dörner E. Antonc. Termen de realizare: 2 ani (2015-2016). În anul 2016 se vor realiza circa 80

pag. (documentare şi redactare)d. Stadiul actual al cunoştinţelor: O istorie a Curţii princiare din Transilvania din

a doua jumătate a secolului al XVII-lea nu există încă în istoriografie. Toţi cercetătorii din veacul al XIX-lea şi-au canalizat atenţia spre epoca de glorie a perioadei, respectiv epoca lui Gabriel Bethlen şi Gheorghe Rákóczi I şi, parţial, Gheorghe Rákóczi II . În perioada interbelică şi a regimului comunist lucrări cu acest caracter lipsesc cu totul.Tema a fost reluată după 1990 de scrierea istorică maghiară, dar atenţia cercetătorilor s-a îndreptat şi acum tot către acelaşi spaţiu temporal, respectiv mijlocul veacului XVII. În istoriografia românească nu există până în prezent nici o abordare privind problematica propusă. În cadrul schimburilor interacademice româno-maghiare din anii trecuţi s-a reuşit depistarea în cadrul Arhivelor Naţionale Maghiare din Budapesta a unui material consistent inedit privind structura Curţii princiare în timpul regimului Mihail Apafi I. ce merită a fi făcut cunoscut în rândul cercetătorilor din România şi nu numai. Acesta, completat cu alte surse ale epocii (cronici, memorii, însemnări zilnice etc) pot reconstitui viaţa principelui şi a anturajului său în perioada de timp supusă atenţiei.

e. Scopul programului: Punerea în lumină al unui capitol din istoria Transilvaniei de sub conducerea principelui Apafi I., total necunoscută istoriografiei naţionale și internaţionale, al anturajului politic al acestuia, eticheta de Curte, oamenii care au făurit istoria acelor vremuri de la diplomaţi de rang înalt şi până la grăjdar

f. Materiale şi metode de lucru: existenţa în rândul curtenilor a multor persoane de origine slovacă, maghiară, poloneză, franceză, germană sau din Ţările Române, presupune implicit continuarea investigaţiilor arhivistice interne şi externe; Este o necesitate lecturarea atentă, în continuare, a referinţelor din cronici şi literatura memorialistică a timpului pentru întregirea unor informaţii lacunare privind anumite evenimente sau persoane din anturajul Curţii prin parcurgerea unor colecţii de manuscrise valoroase, mai puţin utilizate de lumea ştiinţifică, din cadrul Filialei Bibliotecii Academiei din Cluj-Napoca, Biblioteca Centrală Universitară din Cluj, Biblioteca Teleki din Târgu Mureş. Valorificarea a puţinelor studii şi articolelor apărute în literatura de specialitate din străinătate de dată mai veche sau recentă; parcurgerea colecţiilor de manuscrise existente în păstrarea arhivelor şi bibliotecilor din Cluj, Sibiu, Târgu Mureş, Budapesta (Academia de Ştiinţe Budapesta, Biblioteca Széchenyi).

g. Rezultate scontate: Cunoaşterea pentru prima dată în istoriografia românească a structurii, mecanismului de funcţionare şi persoanelor componente ale Curţii princiare din Transilvania din a doua jumătate a secolului al XVII-lea

h. Valorificarea rezultatelor: Elaborarea a două studii ample privind istoria Curţii princiare din perioada (1661-1690) ce pot sta, în perspectivă, la baza unui

13

volum consistent. Se preconizează ca în primul an să se aducă întreg material depistat în ţară şi să se treacă la prelucrarea lui, iar până la finele anului să se redacteze un studiu amplu privind numele tuturor curtenilor transilvăneni din perioada supusă atenţiei. În cazul în care mai pot fi depistaţi istorici de specialitate sau masteranzi interesanţi de tematică, se poate organiza o masă rotundă ce ar contribui la o mai bună propagandă a tematicii în rândul specialiştilor. În al doilea an se preconizează un alt studiu amplu privind structura de funcţionare a Curţii princiare din a doua jumătate a secolului al XVII-lea. Ambele scrieri realizate urmează a fi publicate în reviste de specialitate din ţară sau, în traducere, din străinătate.

i. Colaborări în ţară: Filiala Bibliotecii Academiei Române din Cluj Napoca (Colecţii speciale, cărţi), Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” (Colecţii speciale, cărţi, reviste), Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale din Cluj-Napoca, Direcţia Judeţeană ale Arhivelor Naţionale din Sibiu (fondul Brukenthal), Biblioteca Teleki din Târgu Mureş.

j. Colaborări în străinătate: Arhivele Naţionale Maghiare din Budapesta, Biblioteca Academiei Ungare de Ştiinţe din Budapesta, Biblioteca Széchenyi din Budapesta

k. Buget solicitat: un salariu aferent postului de C.S.IIl. Alte subvenţii de cercetare: –

Coordonator proiect, C.S.II dr. ANTON DÖRNER

14


a) Denumirea: Cercetarea locuirii şi a vieţii cotidiene în Transilvania secolelor XII-XIV din prisma onomasticii (toponimie, antroponimie), a surselor scrise (documentare, cronistice) şi a investigaţiilor arheologice

b) Colectiv de cercetare: C.S.III dr. Victor V. Vizauerc) Termen de realizare: 2015-2016 (130 pagini). În anul 2016 se vor realiza circa

60 de pagini.d) Stadiul actual al cunoştinţelor: cercetări foarte puţine, fără contribuţii recente;

publicaţii aproape deloc.e) Scopul proiectului: 1. Identificarea elementelor onomastice (antroponime şi

toponime) care pot oferi informaţii pentru cunoaşterea habitatului în secolele XII-XIV; observarea evoluţiei şi transformării acestora (acolo unde este cazul) precum şi a cauzelor ce le-au determinat. 2. Însemnătatea sobriquete-lor în viaţa cotidiană a locuitorilor din Transilvania; comparaţie cu alte părţi ale Europei medievale.3. Contribuţia etnotoponimelor la delimitarea teritorială mai exactă a etniilor conlocuitoare din Transilvania secolelor XII-XIV.

f) Materiale şi metode de lucru: 1. identificarea şi extragerea elementelor onomastice utile din documentele publicate în volumele: Documente privind Istoria României (1075-1350) şi Documenta Romaniae Historica (1351-1385); parcurgerea literaturii de specialitate, româneşti şi străine.2. Coroborarea informaţiilor obţinute cu datele oferite de cronicile vremii şi de cercetările arheologice.

g) Rezultate scontate: elaborarea de studii şi posibil a unei cărţi (cu finalizare în anul 2016), din care să rezulte importanţa onomasticii, ca ştiinţă auxiliară a istoriei, pentru cercetarea istoriei Transilvaniei medievale; de asemenea, se urmăreşte realizarea unei integrări a elementelor onomastice ardelene în sistemul mai larg european, printr-o analiză comparată.

h) Valorificarea rezultatelor: mai multe articole publicate în reviste din România sau străinătate; posibil şi o carte.

i) Colaborări în ţară: nu.j) Colaborări în străinătate: nu.k) Buget solicitat: un salariu pentru C.S.III.l) Alte subvenţii de cercetare: nu.

Coordonator proiect, CSIII dr. VICTOR V. VIZAUER

15

PROECT DE CERCETARE II/8

a) Denumire: Collegia Societatis Iesu in Provinciis Austriae, Poloniae et Lituaniae (saecula XVI-VXIII).

b) Colectivul de cercetare: C.S. III Vasile Rus (1/2 normă).c)Termen de realizare: 2016-2020. Proiect de cercetare menit să continue şi să

completeze proiectul implinit în 2008 având ca obiect misiunile iezuite în Transilvania, Banat şi Partium (1579-1715). Pentru anul 2016 – aprox. 100 pag. (documentare, redactare). Mai exact, este vorba de extindrea capitolului dedicat vieţii intelectuale a misionarilor iezuiţi din Transilvania, Banat şi Partium, din primul volul al lucrării Operarii in Vinea Domini. Tablouri spirituale şi istorice, tipărit în 2007 la Presa Universitară Clujeană şi premiat cu Premiul Nicolae Bălcescu al Academiei Române, precum şi de extinderea studiului si asupra colegiilor din Ungaria, Austria, Polonia şi Lituania, în colaborare cu un colectiv de cercetători de la Academia Ignatianum a Societăţii lui Isus din Cracovia, precum şi de la Curia Provincială a Societăţii lui Isus din Cracovia, Institutul de Istorie al Universităţii din Gray, Austria precum şi de la Academia di Romania, Roma.

d) Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: tipărit vol. I şi II din Operarii in Vinea Domini. Misionarii iezuiţi din Transilvania, Banat şi Partium (1579-1715), Presa Universitară Clujeană, 2007, 2008; Pro Scientiarum Academia. Calvaria şi Şcolile Iezuite din Cluj (sec. XVI-XVIII), Editura Ecco, Cluj-Napoca, 2005; Ediţia bilingvă a strenei Historia Thaumaturgae Virginis Mariae din 1736 în Fecioarele înlăcrimate ale Transilvaniei etc.

e) Scopul proiectului: realizarea şi publicarea unor monografii cu privire la implicarea misionarilor iezuiţi în organizarea şi activitatea colegiilor şi universităţilor din Provinciile Austriei, Poloniei şi Lituaniei între secolele XVI şi XVIII.

f) Material şi metode de lucru: căutarea, transcrierea, traducerea şi interpretarea materialelor documentare de arhivă şi din bibliotecile documentare din România, Italia (Roma), Austria (Viena), Ungaria (Budapesta) şi Polonia (Cracovia).

g) Rezultate scontate: publicarea a trei volume care să cuprindă monografia, respectiv un volum de fontes).

h) Valorificarea rezultatelor; prin editarea unor opere ale iezuiţilor care au fost angrenaţi în fondarea, organizarea şi administrarea colegiilor din cele trei provincii (Austria, Polonia, Lituania).

i) Colaborări în ţară: cu Bibl. Battyaneum din Alba Iulia, Biblioteca Academiei Române Cluj-Napoca, Biblioteca Teleki Târgu Mureş etc.

j) Colaborări în străinătate: cu Arhiva Curiei Provinciale a Societăţii lui Isus, Cracovia; cu Institutul Ignatianum, Cracovia; cu ARSI, Roma; cu MOL şi Biblioteca, Széchény, Budapesta, Biblioteca Naţională Viena etc.k) Bugetul solicitat pentru 2016

- un salariu pt. C.S.III ½ (cumul la salariu) - bugetul aferent unui stagiu de cercetare de patru săptămâni la Cracovia, în

cadrul schimburilor inter-academice.- bugetul aferent unui stagiu la Arhivele Superioare de Stat ale Austriei de la

Viena în cadrul schimburilor interacademice.l) Alte subvenţii de cercetare: solicitarea unui stagiu de cercetare în Arhiva

Romană a Societăţii lui Isus, Roma, cu colaborarea Accademia di Romania, Roma. Coordonator proiect,CS III. Dr. Vasile RUS

16

PROGRAMUL DE CERCETARE III a) Denumirea: ASPECTE ALE VIEŢII POLITICE, ECONOMICE ŞI SOCIALE ÎN TRANSILVANIA MODERNĂ (XIX-XX) b) Coordonator: C.S. I dr. Dumitru Suciu c) Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: Existenţa unor cercetări şi abordări monografice fragmentare, mai vechi care nu au cunoscut şi nu au valorificat documentele editate în colecţiile noastre de documente. Sunt o serie de aspecte ale societăţii din Transilvania care impun o nouă viziune interpretativă. d) Scopul programului: Obţinerea unor studii şi lucrări de reală valoare ştiinţifică. e) Rezultate scontate: Completarea şi îmbogăţirea cercetărilor ştiinţifice care să elucideze aspectele mai puţin cunoscute din istoria noastră şi care să ofere cercetării istorice de la noi şi din Europa concluzii şi interpretări realiste ale fenomenelor istorice. f) Modul de valorificare a rezultatelor: Elaborarea de studii, comunicări, lucrări, organizarea unui simpozion. g) Durata: 2-5 ani (diferenţiat în funcţie de numărul de cercetători, amploarea temei cercetate) h) Proiecte de cercetare propuse în acest program: Proiect de cercetare III/10 – Loránd Mádly - Corespondenţa dintre guvernatorul

Transilvaniei, Ludwig Folliot de Crenneville şi cancelarul aulic Franz Nadasdy (decembrie 1861-octombrie 1863) (2014-2016)

Proiect de cercetare III/11 – George Bariţ şi contemporanii săi, vol. XI (2014-2018)

Proiect de cercetare III/12 - Attila Varga - Franc-masoneria, Biopolitica şi Arhitectura în Europa Centrală, de Vest şi de Nord

(2015-2017)

Coordonator program C.S. I dr. DUMITRU SUCIU

17

PROIECT DE CERCETARE III/10

a) Denumirea: Corespondenţa dintre guvernatorul Transilvaniei, Ludwig Folliot de Crenneville şi cancelarul aulic Franz Nadasdy (decembrie 1861-octombrie 1863)

b) Cercetător: cerc. dr. Loránd Mádlyc) Termen de realizare: 2016 (proiectul demarează în anul 2014)

Pentru anul 2016 este planificată redactarea studiului introductiv (20 p.) și operațiunile de pregătire a predării la tipar a lucrării (2016), inclusiv pregătirea indicilor.

d) Stadiul actual al cunoştinţelor existente: Liberalismul este una dintre cele mai interesante şi mai puţin cunoscute perioade din istoria modernă a Transilvaniei. Până acum există o serie de studii şi cărţi privind această perioadă, însă lipsesc unele documente de nivel înalt care să reflecte viziunea şi deciziile de la nivelul cancelariei aulice sau a guvernământului.

e) Scopul proiectului: Punerea în circulaţie a unei corespondenţe complete şi compacte (2-3 scrisori pe săptămână) care reflectă realităţile primilor ani ai liberalismului.

f) Material şi metode de lucru: Materialul de bază este corespondenţa propriu-zisă (scanată de la arhivele din Viena), alte documente inedite şi materiale edite pentru redactarea studiului introductiv. Scrisorile vor fi transcrise şi se va redacta pentru fiecare un regest cuprinzător în limba română, cu notele şi observaţiile necesare.

g) Rezultate scontate: Obţinerea de concluzii şi informaţii ştiinţifice privitoare la evoluţiile primilor ani ai liberalismului şi modul în care au fost luate deciziile politice la nivel provincial.

h) Valorificarea rezultatelor: publicarea unui volum de aprox. 250 p., cu studiu introductiv şi aparat critic.

i) Colaborări în ţară: Arhivele Naţionale Direcţia Judeţeană Sibiu, Institutul de Cercetări Socio-Umane Sibiu, Biblioteca Academiei Române Bucureşti.

j) Colaborări în străinătate: Arhivele Naţionale Ungare Budapesta, Arhivele Naţionale Austria-Viena.

k) Bugetul solicitat pe durata desfăşurării lucrărilor de cercetare:- un salariu aferent postului de cercetător ştiinţific III- cheltuieli de deplasare la arhivele din ţară şi străinătate (14 zile pentru Viena şi Budapesta, câte 14 zile pentru Biblioteca Academiei şi arhivele din Sibiu şi Braşov).

Coordonator proiect C.S.III dr. LORÁND MÁDLY

18

PROIECTUL DE CERCETARE NR. III/11

a) Denumirea: George Bariţ şi contemporanii săi, vol. XIb) Colectivul de cercetare: coordonatori: CSI dr. Dumitru Suciu şi CSI dr. Ioan

Chindriş CSIII dr. Iosif Marin Balog, CSIII dr. Loránd Mádly, CSIII dr. Mirela Popa Andrei, CSIII dr. Daniela Deteşan (de la Institutul de Istorie „George Bariţiu”), bibl. Elena Cernea şi CSI dr. Simion Retegan (neremunerați).

c) Termen de realizare: 31 decembrie 2018 (proiectul este demarat în anul 2014). În cursul anilor 2014-2016 se vor depista, xerografia şi analiza scrisorile personalităţilor din epocă; din anul 2016 se va începe transcrierea corespondențelor, prelucrarea conţinutului, prin note şi comentarii critice, în fazele finale se vor redacta studiile analitice realizându-se, astfel, încadrarea documentelor în problematica politică, naţională, culturală şi bisericească din secolul al XIX-lea. Această activitate se va desfăşura în aceşti ani cu scopul ca la finalizare să se realizeze pentru fiecare lider şi corespondenţa aferentă studii temeinice prin importanţa lor pentru cercetare şi încadrarea acestor personalităţi în mişcarea de emancipare şi unitate naţională;

d) Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: În afara proiectelor Academiei, dar cu colaborarea intensă a membrilor Institutului de Istorie „George Bariţiu” al Academiei Române (Acad. Ștefan Pascu , dr. Ioan Chindriș, dr. Dumitru Suciu, dr. Simion Retegan, dr. Gelu Neamțu, dr. George Cipăianu – actualmente la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca) s-au publicat zece tomuri George Bariţ şi contemporanii săi, apreciate în ţară şi străinătate, des citate în istoriografie (cărţi, studii) şi în numeroase teze de doctorat. Împreună constituie epistolarul transilvan şi formează ştiinţa auxiliară (alături de alte scrieri) a epistologiei istorice.

e) Scopul proiectului: Ilustrarea prin conţinutul corespondenţelor şi autorilor acestora a ideilor şi soluţiilor de epocă privind strategia şi tactica mişcării naţionale româneşti din Monarhia Habsburgică, în fluxul general al devenirii politice româneşti, prin rezistenţa antidualistă din Austro-Ungaria. Se vor dovedi cu date concrete, autentice, relaţiile de colaborare pan românească dintre transilvăneni şi fraţii de peste Carpaţi din România care a fost un „Piemont”, un centru de atracţie pentru românii din Ardeal, Banat, Crişana, Maramureş, Bucovina, Basarabia. Paralel se pun în circuit date şi informaţii privind emanciparea Bisericilor Române Unite şi Ortodoxă de sub jurisdicţiile străine din Esztergom şi Karlowitz, activitatea Astrei, legăturile cu Academia Română, prima Românie Mare pe plan cultural.

f) Material şi metode de lucru: depistarea documentelor şi corespondenţelor, transcriere, regestare, comentarea adecvată, critică, a conţinutului şi încadrarea lor în problemele epocii.

g) Rezultate scontate: Aducerea de noi dovezi concrete, de argumente de ordin ştiinţific privind caracterul democratic al mişcării de emancipare şi unitate naţională, ilustrarea tuturor eforturilor privind învăţământul confesional unit şi ortodox, educarea şi ridicarea poporului prin biserică, şcoală, cultură potrivit cerinţelor vremii.

h) Valorificarea rezultatelor: publicarea tomului XI în 2018.i) Colaborări în ţară: Biblioteca Filialei Academiei Române Cluj-Napoca, B.A.R.

Bucureşti;j) Colaborări în străinătate: nu

19

k) Bugetul solicitat pentru anul 2016: - un salariu CSI- patru salarii CS III- costul hârtiei pentru cca 600 de coli A- costul deplasărilor în ţară la următoarele arhive şi biblioteci (BAR

Bucureşti, Serviciul Judeţean Sibiu al Arhivelor Naţionale, Serviciul Judeţean Braşov al Arhivelor Naţionale)

Obligaţii ştiinţifice asumate în cadrul proiectului de cercetare III/11:

CSI dr. Dumitru Suciu – coordonare, verificarea transcrierilor, a notelor şi a studiilorCoresponenţa Nicolae Tincu Velia – George Bariţiu – transcriere, note, 75 file text

CSI dr. Simion Retegan – Corespondenţa Iacob Mureşan – George Bariţiu - transcriere, note

CSIII dr. Mirela Popa-Andrei – Corespondenţa Ioan Florian, Spiridon Fetti – George Bariţiu – transcriere, note

CSIII dr. Iosif Marin Balog – Corespondenţa Teodor Şereni, Constantin Stegariu, Ioan Meţianu – George Bariţiu – transcreire, note

CSIII dr. Daniela Deteşan - Corespondenţa Teodor Şereni, Constantin Stegariu, Ioan Meţianu –George Bariţiutranscriere, note

CSIII dr. Loránd Mádly - cercetări la SJ Sibiu AN şi SJ Braşov AN pentru depistareatuturor corespondenţelor în limbile germană şi maghiară; selecţia în funcţie de priorităţile tematice, a corespondenţilor cu George Bariţiu şi a scrisorilor adresate lui George Bariţiu; continuarea depistărilor în arhive

bibl. Elena Cernea – Corespondenţa Rudolf Bergner către George BariţCSIII dr. Loránd Mádly

Coordonator proiect . C. S. I dr. Dumitru Suciu

20

PROIECT DE CERCETARE III/12

a) Denumirea: Franc-masoneria, Biopolitica şi Arhitectura în Europa Centrală, de Vest şi de Nord.

b) Colectivul de cercetare: CŞ III dr. Varga Attila, Şerban Ţigănaş – Preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România, Alexandra Stoica, Inginer, Economist, Specialist în Arhitectură Sustenabilă, Co-fondator al firmei DAS Enginering Group, Marius Turda, Profesor la Brooks College din OxfordTermen de realizare: 2015-2017

Pentru anii 2015-2017 se intenţionează definitivarea cercetărilor în cadrul bibliotecilor şi arhivelor din ţară şi străinătate şi publicarea în paralel a unor volume care să pună în valoare rezultatele cercetării

c) Stadiul actual al cunoştinţelor existente: Subiectul este totalmente inedit, reprezentând o cercetare interdisciplinară de pionierat

d) Scopul proiectului: Cercetarea îşi propune să traseze o veritabilă punte de legătură între spaţiul Transilvaniei, al Europei Centrale, de Vest şi de Nord, subliniind modul în care elitele masonice ardelene, respectiv cele din arealele menţionate, au promovat discursul arhitectural ca prelungire a Biopoliticii.

e) Material şi metode de lucru: Investigarea problematicii pe baza documentelor edite şi inedite, coroborat cu studiul bibliografiei de specialitate

f) Rezultate scontate: Publicarea a trei volume distincte: Un volum despre francmasonerie şi arhitectură în veacul al XIX-lea, un volum despre clădiri de patrimoniu, un volum despre Biopolitică şi Francmasonerie

g) Colaborări în ţară: Arhivele Naţionale Bucureşti, Direcţia Judeţeană Sibiu, Direcţia Judeţeană Braşov, Direcţia Judeţeană Târgu-Mureş, Direcţia Judeţeană Timişoara, Direcţia Judeţeană Alba-Iulia, Arhiva Statusului Romano-Catolic din Cluj h) Colaborări în străinătate: Magyar Nemzeti Levéltár – Budapesta, Institutul

Academiei Maghiare din Budapesta, Arhivele Naţionale Austria-Viena, Biblioteca Naţională Maghiară – Budapesta, Arhiva şi Biblioteca Marii Loji a Angliei „Mamă a Lumii” – Londra, Arhiva Marelui Orient al Franţei, Biblioteca Naţională a Franţei, Arhiva şi Biblioteca Marii Loji a Suediei – Stockholm, Biblioteca Naţională Suedeză – Stockholm

i) Bugetul solicitat pentru anul 2015 – un salariu pt. CŞ III

Coordonator proiectCS III dr. VARGA ATTILA

21

PROGRAMUL DE CERCETARE IV

a) Denumirea: SOCIETATEA ROMÂNEASCĂ ŞI INSTITUŢII ALE STATULUI ÎN SECOLUL XX

b) Coordonator: C.S.I dr. Lucian Nastasăc) Stadiul actual al cunostintelor în domeniul respectiv: se resimte lipsa unor

studii si cărti în istoriografia din România care să trateze în profunzime şi într-o încadrare internaţională componentele temei din program. Dispunem de pe acum de o parte a documentatiei, edită şi inedită, neutilizată până acum în scrierile istorice interne şi externe. Ştim exact care sunt instituţiile unde se găseşte informaţia pentru realizarea temei noastre. Depinde într-o mare măsură de posibilităţile financiare pentru investigarea lor.

d) Scopul programului: realizarea unor studii si lucrări care să se constituie în contribuţii ştiinţifice la istoriografia română.

e) Rezultate scontate: introducerea în circuitul ştiinţific a unor date si interpretări noi, realiste, bazate pe o documentatie cât mai variată si mai bogată. Multe interpretări şi date vor amenda substanţial scrieri interne şi externe.

f) Modul de valorificare a rezultatelor: publicarea unor cărţi pe temele fixate. Publicarea de articole, studii şi documente în reviste de istorie şi de cultură generală.

g) Durata: 2008-2017 (diferenţiat în funcţie de proiectele de cercetare asumate de cercetători)

h) Proiecte de cercetare propuse în acest program:

Proiectele de cercetare ale programului IV :

Proiectul IV/2 – Ottmar Traşcă – România şi problema minorităţilor (1939-1947). Germani, maghiari şi evrei (2013-2016)

Proiectul IV/3 – Ottmar Traşcă – Structuri informative străine în România (germane, maghiare, sovietice şi aliate). Colaborare/confruntare cu serviciile de informaţii române. 1937-1945 (2013-2016)

Proiectul IV/5 – Mircea Birţ – Elite confesionale din România sec. XX. Interferenţe sociale şi politice (2013-2017)

Coordonator programC.S. I dr. LUCIAN NASTASĂ

22

PROIECTUL DE CERCETARE IV/2

a) Denumirea: România şi problema minorităţilor (1939-1947). Germani, maghiari şi evrei

b) Colectivul de cercetare: C.S.II dr. Ottmár Traşcăc) Termen de realizare: 31 decembrie 2016 – cca 500 pag (proiect demarat în anul

2013). În anul 2016 vor fi efectuate cercetări în arhive şi biblioteci; redactare cca 300 p.d) Stadiul actual al cunostintelor: lipsesc cărţi şi articole dedicate temei propuse.e) Scopul programului: elaborarea de articole şi cărţi bine documentatef) Materiale si metode de lucru: documente de arhivă interne şi externe,

documente edite, colecţii de legi interne şi externe, date statistice, presă, literatură istorică edită.

g) Rezultate scontate: introducerea în circuitul ştiintific a unor date noi şi interpretări ştiinţifice.

h) Valorificarea rezultatelor: publicarea de articole în reviste de istorie sau în culegeri de studii şi de cărţi cu ajutorul sponsorilor

i) Colaborări în tară: Arhivele Naţionale Bucureşti, Arhiva Ministerului de Externe, Arhivele Naţionale – Direcţia judeţeană Cluj; Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, Arhivele Militare Române.

j) Colaborări în străinătate : Biblioteca Naţională Budapesta, Arhivele Naţionale Budapesta, Arhivele Federale din Berlin (Germania); arhivele Naţionale ale Republicii Moldova.

k) Bugetul solicitat pentru anul 2016 - un salariu C.S.II

- cheltuieli de deplasare la arhive din tară: Bucureşti-Piteşti, 2 săptămâni.

Coordonator proiectC.S.II dr. OTTMAR TRAŞCĂ

23


a) Denumirea: Structuri informative străine în România (germane, magfhiare, sovietice şi aliate). Colaborare/confruntare cu serviciile de informaţii române. 1937-1945

b) Colectivul de cercetare: C.S.II dr. Ottmár Traşcă c) Termen de realizare: 2013-2016 – cca 250 pag. (proiect demarat în anul 2013)

În cursul anului 2016 se vor realiza cercetări în arhive şi biblioteci şi se vor redacta cca 200 pagini.

d) Stadiul actual al cunostintelor: lipsesc cărţi şi articole dedicate temei propuse.e) Scopul programului: elaborarea de cărţi şi articole bine documentatef) Materiale si metode de lucru: documente de arhivă interne şi externe,



h) Valorificarea rezultatelor: publicarea de articole în reviste de istorie sau în culegeri de studii şi a unei cărţi cu ajutorul sponsorilor.

i) Colaborări în tară: Arhivele Naţionale Bucureşti, Arhiva Ministerului de Externe, Arhivele Naţionale – Direcţia judeţeană Cluj; Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, Arhiva Ministerului de Externe, Arhivele Militare Piteşti, Arhivele Serviciului Român de Informaţii.

j) Colaborări în străinătate : Biblioteca Naţională Budapesta, Arhivele Naţionale Budapesta, Arhivele Federale din Berlin (Germania), National Archives Washington, National Archives Kew-London

k) Bugetul solicitat pentru anul 2016 - un salariu C.S.II

- cheltuieli de deplasare la arhive din tară: Bucureşti – 2 săptămâni

Coordonator proiect C.S.II dr. OTTMAR TRAŞCĂ

24


a) Denumirea: Elite confesionale din România sec. XX. Interferenţe sociale şi politice

b) Colectivul de cercetare: C.S.III dr. Mircea-Remus Birţc) Termen de realizare: 2013-2017 (proiect demarat în anul 2013). În cursul

anului 2016 se vor realiza cca 40 pag. d) Stadiul actual al cunoştinţelor: lipsesc cărţile şi articolele dedicate temei

propuse nu lămuresc multiplele faţete ale subiectului supus cercetării.e) Scopul programului: elaborarea de articole şi cărţi bine documentate,

comunicări, conferinţef) Materiale si metode de lucru: documente de arhivă interne şi externe,



h) Valorificarea rezultatelor: publicarea de articole în reviste de istorie sau în culegeri de studii şi de cărţi

i) Colaborări în tară: Biblioteca Academiei. Filiala Cluj-Napoca; Biblioteca Universitară „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca; Direcţia Judeţeană Cluj a Arhivelor Naţionale.

j) Colaborări în străinătate : Biblioteca şi Arhiva Vaticanuluik) Bugetul solicitat pentru anul 2016 - un salariu C.S.III

- cheltuieli de deplasare la arhive din tară: Bucureşti

Coordonator proiect C.S.III dr. MIRCEA BIRŢ

25

PROGRAMUL DE CERCETARE V

a) Denumirea: CULTURĂ, ŞTIINŢĂ ŞI INFORMARE ÎN EPOCA CONTEMPORANĂ

b) Coordonator: C.S.I dr. Lucian Nastasăc) Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: Sunt editate anual un

număr mare de studii, articole, cărţi de specialitate, fapt care face imposibilă cunoaşterea tuturor acestora din lipsa unei lucrări care să le inventarieze după norme ştiinţifice dovedite prin volumele anterioare, publicate deja de colectivul nostru. De asemenea, pentru perioada cuprinsă între primul război mondial şi sfârşitul perioadei comuniste, cu toate că au fost publicate o serie de lucrări, ele au omis de multe ori unele aspecte din cercetări, sau au abordat unilateral o serie de faţete referitoare la cultură, ştiinţă şi biserică din Transilvania.

d) Scopul programului: publicarea unor articole, precum și a unor volume de studii.

e) Rezultate scontate: introducerii în circuitul ştiinţific a unor interpretări noi.f) Modul de valorificare a rezultatelor: Editarea de volume, studii, susţinerea de

comunicări.g) Durata: 2-7 ani (diferenţiat în funcţie de proiectele de cercetare asumate de

cercetători)h) Proiecte de cercetare propuse în acest program:

Proiectul de cercetare V/2 – Cultura şi dinamica modernizării în Româniaveacului XX. Cercetare asupra ponderii, naturii şi efectelor investiţiilor simbolice (2011-2017)

cu subproiectele aferente:

V/2B.Stelian Mândruţ – Corespondenţa istoricilor clujeni (1920-1948). Partea a II-a. Pentru anul 2016– 100 p.

V/2/C. Veronica Turcuş – Raporturi culturale româno-italiene în anii postbelici: de la crispare la detensionare 2015-2016 Pentru anul 2016 – 60 p.

V/2/D. Veronica Turcuş – Academia ca for ştiinţific suprem: modelul clasic italian.Origini umaniste şi evoluţii moderne 2015-2016Pentru anul 2016 – 50 p.

V/2/E. Stelian Mândruţ – Ştefan Pascu. Documentar. Corespondenţă. Interviuri 2015-2017. Pentru anul 2016 – 100 p.

V/2/F. Lucian Nastasă – Igiena rasială în România între medicină și antropologie (1920-1945) 2016-2018. Pentru anul 2016 – 75 p.

Coordonator programC.S.I dr. LUCIAN NASTASĂ-KOVÁCS

26

PROIECTUL DE CERCETARE V/2

a) Denumirea: CULTURA ŞI DINAMICA MODERNIZĂRII ÎN ROMÂNIA VEACULUI XX. CERCETARE ASUPRA PONDERII, NATURII ŞI EFECTELOR INVESTIŢIILOR SIMBOLICE

b) Colectivul de cercetare : CSI dr. Lucian Nastasă-Kovács – coordonator, CSI dr. Stelian Mândruţ, C.S.II dr. Veronica Turcuş

c) Termen de realizare: 2-7 ani (2011-2017) d) Stadiul actual al cunştintelor în domeniul respectiv: Nu s-ar putea spune că

istoria culturală a spaţiului românesc a făcut progrese notabile în ultimele două-trei decenii, iar ceea ce s-a realizat a avut mai mult o dimensiune empirică, în principal documentară, privilegiate fiind îndeosebi domenii precum istoria literaturii, istoriografia şi, parţial, trecutul câtorva instituţii cu funcţie culturală, adeseori dintr-o perspectivă bio-bibliografică. Cu alte cuvinte, există deja un fundament istoriografic şi epistemologic, ce poate constitui de acum sursele unor ample analize în domeniu din perspectivă calitativă şi, mai ales, interdisciplinară.

Pe de altă parte, la nivel mondial, în ultimele două decenii problematica istoriei/istoriilor culturale şi-a găsit un câmp de investigaţii îndeosebi din perspectivă epistemologică, examinându-se paradigmele dominante ale diverselor istorii culturale naţionale, vehiculându-se dezbaterea unor concepte, noţiuni, teorii etc.

Însă din această ultimă perspectivă, istoria – ca disciplină ştiinţifică – în România n-a oferit până acum nici un program coerent şi perfect racordabil la preocupările similare de pe mapamond, cantonându-se încă în latura hagiografică a istoriei culturii naţionale. La noi, avem încă de-a face cu un stadiu rudimentar de cercetare al documentaţiei disponibile pe această temă, disparităţile fiind mai mult decât evidente, fără să se fi evidenţiat diversitatea funcţiilor istorice ale culturii şi practicilor culturale, îndeosebi pe lungă durată. De aceea, pentru moment, s-ar impune descifrarea segmentului definit ca “elite intelectuale”, principalii agenţi ai modernităţii, multifuncţionalitatea diverselor forme ale capitalului cultural etc.

e) Scopul programului: în primul rând, proiectul colectivului nostru se fondează pe înţelegerea conceptului de « cultură » ca un ansamblu de reprezentări colective proprii unei societăţi, istoria culturală pe care o propunem putând să fie definită în primul rând ca istoria socială a reprezentărilor. În acest context, cercetările noastre s-ar plia pe descifrarea a trei noţiuni fundamentale convergente: dimensiunea locală a culturii naţionale ca obiect antropologic; rolul elitelor în “actul de cultură”, dintr-o perspectivă socio-culturală; aspectul deopotrivă reflexiv şi substantivat a diverselor aspecte de istorie culturală naţională.

În mod concret, scopul programului de faţă vizează pentru intervalul 2011-2017 descifrarea unor tematici precum :

- Transformările elitelor intelectuale şi politice româneşti în veacul XX.- Mecanisme de formare şi selecţie a elitelor intelectuale româneşti.- Schimburile culturale şi circulaţia trans-naţională a elitelor intelectuale

româneşti.

27

- Autarhie şi transferuri culturale în spaţiul românesc.- Dimensiunea religioasă a culturii române.- Istoria tipăriturilor şi a lecturii în spaţiul românesc.- Statul, instituţiile culturale şi colectivităţile locale.- Instituţiile ecleziastice şi edificarea culturii naţionale - Instituţii româneşti culturale şi de promovare a produselor intelectuale f) Material şi metode de lucru : - Studiul prosopografic al elitelor. Realizarea de

studii experimentale asupra elitelor pe temeiul biografiilor colective.g) Rezultate scontate: introducerea în circuitul ştiinţific a unor date si interpretări

noi ce vor completa informaţiile cunoscute până în prezent.h) Valorificarea rezultatelor: publicarea de cărţi, studii şi articole în reviste de

specialitate şi de cultură generală; organizarea anuală a unui colocviu tematic. i) Colaborări în ţară : (fără finanţare)

– Institutul de Istorie «A.D.Xenopol» Iaşi – Institutul de Cercetări Socio-Umane Tg. Mureş

j) Colaborări în străinătate (fără finanţare)– Centre Nationale de Recherche Scientifique (Paris). Departamentul

de Sociologia Culturii şi Educaţiej) Universitatea «La Spanieza», Roma k) Biblioteca Nazionale Centrale di Roma, l) Biblioteca Nazionale Centrale di Firenze m) Universitatea din Genèva

– Universitatea «Eötvös Loránd», Budapesta – Unviersitatea Central Europeană, Budapesta

k) Bugetul solicitat pentru anul 2016 - două salarii CS I - un salariu CS II- un salariu C.S. III - un salariu cerc.

Obligaţii ştiinţifice asumate în cadrul proiectului V/2 cu subproiectele aferente:

V/2B.Stelian Mândruţ – Corespondenţa istoricilor clujeni (1920-1948). Partea a II-a Pentru anul 2016– 100 pag.

V/2/C. Veronica Turcuş – Raporturi culturale româno-italiene în anii postbelici: de la crispare la detensionare 2015-2016 Pentru anul 2016 – 60 p.

V/2/D. Veronica Turcuş – Academia ca for ştiinţific suprem: modelul clasic italian.Origini umaniste şi evoluţii moderne 2015-2016Pentru anul 2016 – 50 p.

V/2/E. Stelian Mândruţ – Ştefan Pascu. Documentar. Corespondenţă. Interviuri 2015-2017. Pentru anul 2016 – 100 p.

V/2/F.Lucian Nastasă – Igiena rasială în România între medicină și antropologie (1920-1945) 2016-2018

Pentru anul 2016 – 75 p.

Coordonator programC.S.I dr. LUCIAN NASTASĂ-KOVÁCS

28

PROIECTUL DE CERCETARE V/2/F

a) Denumirea: V/2/F. Lucian Nastasă – Igiena rasială în România între medicină și antropologie (1920-1945)

b) Colectivul de cercetare : dr. Lucian Nastasă-Kovács, C.S. I c) Termen de realizare: 2016-2018 (proiect demarat în anul 2016). În anul 2016 se

vor realiza aprox. 75 pag. (documentare şi redactare).d) Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv :

Actuala temă de cercetare este o continuare a celei anterioare. Studiile de până acum au dovedit faptul că se cuvine o extindere serioasă a analizei, prin implicarea serioasă a unor domenii precum antropologia, genealogia, genetica ș.a. Dacă până acum s-a pus accent pe relația dintre modernism şi aplicarea practică a eugeniei în societate, prin faptul că de pe la mijlocul sec. XIX, medici proeminenţi, biologi, cercetători în ştiinţele sociale, lideri politici şi religioşi au emis opinii şi proiecte cu expresie eugenică, menite a proteja naţiunea şi rasa de pretinse degenerări biologice, se constată cvasiabsența a tot ce ține de perspectiva antropologică.

Trecerea spre extrema dreaptă în anii 1930 şi începutul anilor 1940 s-a produs nu doar printre politicienii români, ci şi printre intelectualii profesionişti, singurii care ar fi putut oferi atât de necesara justificare intelectuală, suport logistic şi prestigiu programului naţionalismului radical. Un astfel de grup a reunit pe eugeniştii români care, deşi niciodată nu s-au bucurat de o mare vizibilitate în cadrul marelui public, au avut acces şi influenţă asupra guvernamentalei « politici a populaţiei » (acesta a fost un termen oficial utilizat pe scară largă în epocă).

Centrul mişcării eugenice în România interbelică a fost oraşul transilvănean Cluj. Situaţia a fost mai degrabă neobişnuită, deoarece în mod practic în toate celelalte sfere ale activităţii intelectuale, Bucureştiul a dominat restul ţării. Excepţia s-a datorat unui caz individual, dr. Iuliu Moldovan (1882-1966), liderul şcolii clujene de eugenie. Din decembrie 1918 până în aprilie 1920, Moldovan a deţinut un post echivalent pentru ministru al sănătăţii în administraţia provinciei sub Iuliu Maniu. În aceşti ani, Moldovan a creat o şcoală medicală şi un Institut de Igienă şi Igienă Socială la Cluj. Din 1920 până în 1925 a servit ca inspector general de igienă în guvernământul naţional al Transilvaniei, funcţie mai mult sau mai puţin la fel ca sub administraţia provizorie a lui Maniu.

Participarea lui Moldovan la nivelele cele mai înalte ale politicii româneşti a fost mai curând nesemnificativă. În 1928-1930, în guvernul PNŢ el a fost secretar general al Ministerului Muncii, Sănătăţii şi Asistenţei Sociale şi ca ministru adjunct în aceeaşi instituţie. În timpul acestor ani, el a elaborat legislaţia sănătăţii publice, ce includea idei precum angajamentul statului de « a îndepărta elementele disgenice », crearea de centre pentru consultarea în ce priveşte moştenirea biologică şi facilitarea cercetărilor eugenice. Însă aceste prevederi au fost diminuate în cadrul dezbaterilor parlamentare, iar aplicarea lor după ce Moldovan a pierdut postul guvernamental a fost chiar mai departe de planul original. Relaţiile lui cu Maniu s-au răcit, iar în 1939 el apare ca membru al Consiliului Suprem al Frontului Renaşterii Naţionale sub Carol.

e) Scopul programului: A circumscrie activitatea şi ideile promovate de eugeniştii români, precum și tehnologiile eugenice ale ameliorării naţionale, 1918-1933. De asemenea se va analiza raportul dintre eugenie şi biopolitică, 1919-1945, cu tot ce ține de aplicaţiile practice ale eugeniei, de eugenia entopică, controlul minorităţilor etnice, proiectul statului biopolitic. Lucrarea noastră va aborda relaţia dintre eugenie şi reprezentările biopolitice ale naţiunii, ca formulă a unei comunităţi naţionale şi statale

29

ideale. Cu alte cuvinte, tema se constituie într-o epistemologie a cunoaşterii eugenice mult mai extinse și în direcția aportului dinspre antropologie, genealogie și genetică, pentru că eugenia a fost privită ca o teorie biologică a ameliorării umane, împământenită aproape exclusiv în ideile de rasă şi clasă, pe când cercetarea ce o propunem abordează eugenia ca o filozofie socială şi culturală a identităţii bazată pe conceptele purificării şi întineririi atât a corpului uman, cât şi a mai largei comunităţi naţionale.Așadar, tema de față va aborda deopotrivă dezbaterile şi speculaţiile asupra naturii relaţiei dintre gândirea modernistă şi eugenie în diverse ţări europene, între 1870-1940. Este tocmai epocă în care Europa cunoaşte importante reaşezări teritoriale, transformări sociale şi naţionale, schimbări politice (democraţie, imperii, comunism, fascism, autoritarism).

g) Rezultate scontate: Elaborarea de studii analitice privind igiena rasei în spațiul românesc interbelic, cu accent pe impactul antropologiei, dezvoltarea studiilor genealogice și a geneticii, ca ştiinţă a dat o nouă dimensiune biologiei.

h) Valorificarea rezultatelor: participarea la programe şi congrese/conferinţe internaţionale, tot mai frecvente pe această temă, publicarea de studii preliminare şi, finalmente, un volum de sinteză de aprox. 250 pag.

i) Colaborări în tară: Arhivele Naţionale Bucureşti, Iași şi Cluj, Arhivele Ministerului de Externe Bucureşti, Biblioteca Universitară “Lucian Blaga” Cluj-Napoca, Biblioteca universitară din Sibiu Biblioteca Academiei, Bucureşti.

j) Colaborări în străinătate: Arhive din Tel Aviv şi Ierusalim (Israel), Arhivele Naţionale Ungare; Arhivele Naţionale Poloneze; Arhivele Naţionale Austriece, Germane, ale Federației Ruse, ale Chinei, ale Armeniei și Marii Britanii.

k) Bugetul solicitat pentru anul 2016- un salariu pentru C.S. I

- cheltuieli de deplasare la arhivele din ţară: Bucureşti, 2 săptămâni ; cheltuieli de deplasare în străinătate : Israel (4 saptamani), Franța (2 săptămâni), SUA (2 luni), Ungaria (2 săptămâni), Armenia (2 saptămâni), Rusia (3 saptamâni), China (3 saptamâni), Polonia (3 saptamâni), Austria (2 săptămâni), Germania (3 săptămâni).

Coordonator proiectC.S. I dr. LUCIAN NASTASĂ-KOVÁCS

30

PROIECTUL DE CERCETARE V/2/B

) Denumirea: Corespondenţa istoricilor clujeni (1920-1948)b) Colectivul de cercetare: C.S.I dr. Stelian Mândruţ c) Termen de realizare: 2012-2015 (I). În anul 2016 proiectul continuă cu Partea a

II-a. Se vor realiza aprox. 100 pag. (documentare şi redactare).d) Stadiul actual al cunoştintelor: segment de istorie epistolografică locală, minim

investigat istoriografic e) Scopul programului: sintetic corpus de scrisori, estimat la circa I-III volume. f) Materiale şi metode de lucru: literatură edită, lucrări de referinţă privind scrisul

istoric autohton interbelic, surse arhivistice interne/locale (biblioteci academice, universitare şi zonale, Arhiva Universităţii din Cluj, a altor instituţii de învăţământ superior din ţară, cea a Institutului de Istorie Naţională şi a altor institute de profil, de la Bucureşti şi Iaşi), presa inter – şi postbelică etc.

g) Rezultate scontate: introducerea în circuit ştiintific a materialului inedit valorificat. Repertoriul va include într-un dublu mod de abordare (alfabetic/cronologic) evoluţia profesională a dascălilor universitari şi a cercetătorilor ştiinţifici, in baza setului de scrisori depistat şi analizat. Se va investiga îndeosebi aportul specialiştilor care au beneficiat de burse în epoca respectivă, cu accent îndeosebi pe seria de relaţii de colaborare personală şi instituţională între istoricii români şi cei străini. Aleatorii extremităţi temporale, delimitate strict de anii 1919-1920, (redeschiderea Universităţii la Cluj şi apariţia graduală a seriei de instituţii de cercetare, şi 1948, motivat de cursul schimbat al evoluţiei edificiilor academice şi universitate în debutul unei noi epoci istorice.

h) Valorificarea rezultatelor: corpus de corespondenţă şi volum de documente privind devenirea Institutului de Istorie Naţională, de aproximativ câteva sute de pagini. .

i) Colaborări în localitate: Serviciul Judeţean Cluj al Arhivelor Naţionale, Biblioteca Universitară “Lucian Blaga”, Biblioteca Filialei Academiei Române, Biblioteca Judeţeană „Octavian Goga” şi Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei; în ţară: Arhivele Naţionale, Biblioteca Academiei Române, Biblioteca Centrală Universitară „Carol I.”, „Biblioteca Naţională”, Arhiva Universităţii din Bucureşti şi a unor institute de cercetare ştiinţifică („N. Iorga”, „V. Pârvan” etc.), Serviciul Judeţean Iaşi a Arhivelor Naţionale, Universitatea „Al. I. Cuza” şi Institutul de Istorie „A. D. Xenopol” etc.

k) Bugetul solicitat pentru anul 2016. - un salariu C.S.I

Coordonator proiect, C.S.I dr. STELIAN MÂNDRUŢ

31

PROIECTUL DE CERCETARE V/2/Ca) Denumirea: Raporturi culturale româno-italiene în anii postbelici: de la

crispare la detensionare.b) Realizarea: dr. Veronica Turcuş, C.Ş. IIc) Termen de realizare: 2 ani (2015-2016). În anul 2016 se vor realiza 60 pag.

(documentare şi redactare) pe baza continuării despuierii fondurilor arhivistice italiene conservate la Arhiva Istorico-Diplomatică a Ministerului Afacerilor Externe italian, de la Farnesina şi a celor de la Accademia Nazionale dei Lincei și a celor puține existente în arhivele românești (mai cu seamă la Ministerul Afacerilor Externe al țării noastre și la Arhiva Academiei Române).

d) Stadiul actual al cunoştinţelor: așa cum am evidențiat încă de anul trecut stadiul rămâne unul precar, neexistând la nivel de cercetare publică un real interes pentru relațiile culturale ale României în obsedantul deceniu; nerealizându-se despuiere sistematică a documentelor de arhivă pe tema raporturilor culturale bilaterale și multilaterale cunoștințele sunt disparate fiind dificil de realizat sinteza acestora; din cercetărle noastre rezultă că și cazul româno-francez, cu toate că a fost ceva mai soft prezintă destule similarități cu cel italian, ceea ce denotă că schema regimului comunist de demolare a relațiilor culturale bilaterale a fost unitară și radicală în manifestare. Franceza însă, spre deosebire de italiană, rezistă la nivelul predării în învățământul românesc în timp ce italiana a fost aneantizată.Ceea ce rămâne dureros e faptul că aneantizarea s-a datorat chiar unor frecventatori ai Școlii Române din Roma în perioada interbelică.

e) Scopul programului: evidenţierea situației particulare în care un regim ideocratic sacrifică una dintre cele mai solide relații culturale care a ubvenționat pozitiv elevarea culturală națională și modalitățile crude prin care s-a făcut aceasta. Pe de altă parte se va evidenția că în preambulul manifestării, din nou ideocratice, a regimului național-comunist relația a fost reluată pentru a motiva principalele caracteristici ale individualității românești. Se va accentua cum anume ideologia în funcție de flexiunile ei poate condiționa o relație culturală pluriseculară

f) Materiale şi metode de lucru: 1. cercetări de arhivă, mai ales în Italia, dar şi la Bucureşti, în Arhiva Ministerului Afacerilor Externe, pentru completarea bazei documentare pe care se sprijină în mare parte cercetarea.2. investigaţii bibliografice care să ofere punctele de reper în vederea transpunerii şi închegării materialului documentar în manieră restitutiv-interpretativă.3. studierea literaturii de specialitate din ţară şi din Italia.4. despuierea presei cotidiene, hebdomadare şi mensile pe tema dată.

g) Rezultate scontate: elaborarea unei cercetări care să ofere o imagine amănunţită asupra relaţiilor culturale româno-italiene în anii postbelici, accentul fiind pus pe dinamica şi evoluţia contrastantă ce evoluează de la un aspect predominant negativ (1948-1956), aşa cum era percepută de autorităţile italiene şi pe dorinţa vie, dar pragmatică a autorităţilor române, după 1956, de reluare a unui raport cultural bilateral onorabil şi activ care să valorizeze tezele naționale.

h) Valorificarea rezultatelor: o cercetare sintetică de aprox. 120 pag.i) Colaborări în ţară: investigaţii la Biblioteca Centrală Universitară (Bucureşti,

Iași şi Cluj-Napoca), Biblioteca Naţională din Bucureşti, Arhivele Naţionale ale României, Arhiva Ministerului Afacerilor Externe de la Bucureşti.

32

j) Colaborări în străinătate: Investigaţii în materialele online prezervate la Biblioteca Naţională Centrală din Roma şi Florenţa, Biblioteca de Istorie Modernă şi Contemporană Caetani, Biblioteca Institutului Pontifical Oriental din Roma şi Biblioteca Universităţii Catolice “Sacro Cuore” din Milano, la Arhivele Centrale ale Italiei, ale Accademiei dei Lincei şi Arhiva Istorico-Diplomatică a Ministerului Afacerilor Externe de la Roma.

k) Bugetul solicitat pentru anul 2016 - un salariu C.Ş. I

l) Alte subvenţii de cercetare: - deplasări de documentare la Roma (la Accademia di Romania şi Biblioteca Nazionale Centrale, Arhivele Centrale ale Italiei şi ale Accademiei Nazionale dei Lincei, la Arhiva Istorico-Diplomatică a Ministerului Afacerilor Externe de la Roma – 2 săptămâni anual) şi la Firenze (Biblioteca Nazionale Centrale – 1 săptămână)

Coordonator proiect C.S. II dr. VERONICA TURCUŞ

33

PROIECTUL DE CERCETARE V/2/D

a) Denumirea: Academia ca for ştiinţific suprem: modelul clasic italian. Origini umaniste şi evoluţii moderne.

b) Realizarea: dr. Veronica Turcuş, C.Ş. IIc) Termen de realizare: 2 ani (2015-2016). Pe parcursul anului 2016 vor fi

realizate 50 p. referitoare la evoluția constratantă a academismului modern după demarajul condiționat din secolele XV-XVI. Se va accentua tot mai progresiva detașare de umanocentrismul premodern și efectiva plonjare în oceanul cunoștintelor științifice cu riscul de a dezichilibra raportul cu Biserica (modelul Galileo Galilei este semnificativ).Se va insista pe procedurile de autonomizare instituțională și administativă, pe cuplarea cu mediul laic dispus să sprijine cercetarea, motivat ideologic sau nu și pe paravanul pe care-l oferă mediul laic pentru evoluția științifică și tehnică.

d) Stadiul actual al cunoştinţelor: Așa cum am subliniat și în precedență publicaţiile anterioare prezentului proiect de cercetare nu au subliniat până în prezent evoluţia academismului italian, fiind accentuate, în cheie ideologică sub influența marxistă dialectica progresului care era punctată prin momente și personaje memorabil. În publicistica ştiinţifică din România nu s-au evidențiat inițiativele multiple și multiforme ce au caracterizat ceea ce sintetic numim academismul italian, precum și dinamica teritorială extraorinară a acestuia. Dacă azi în general națiunile moderne au un număr rezonabil de academii de ramură și una națională, Italia a conservat cu gelozie o panoplie de academii cu inserție teritorială care descind direct din experiențele instituționale premoderne și moderne. Această rețea și transformările ei ne propunem să o realizăm.

e) Scopul programului: O perspectivă asupra evoluţiei instituţionale a academismului şi a academiilor în contextul umanist şi baroc pentru a evidenţia cum anume cunoaşterea ştiinţifică, fie ea de sorginte filologic-istorică, fie de extracţie fizico-astronomică sau chimico-medicală, se conciliază cu religia şi începe să formateze societatea modernă, care nu-l exclude pe Dumnezeu, ci îl restaurează pe om în valenţele-i naturale şi creative. Se va evidenţia maniera de creaţie a structurilor academice în medii laice, dar şi ecleziastice, în medii ostile religiei, dar şi cu patronaj religios, pentru a oferi o panoramă la 360˚ a unui curent modern ce reaşează priorităţile ştiinţifice alături şi uneori în dezacord cu cunoaşterea teologică şi mistică. Academismul marchează în istoria europeană balanţa dintre idealitate şi materialitate în destinul umanităţii, iar acesta este traseul care va duce la cuceririle ştiinţifice şi etice care caracterizează modernitatea şi contemporaneitatea.

f) Metode şi materiale de lucru: Pentru anul 2016 se prevede o investigaţie de documentare bibliografico-arhivistică destinată evidenţierii evoluţiei postumaniste detașarea mediului academic laical de controlul clerical. Folosirea perspectivelor comparatismului geografic şi tipologic în funcţie de condiţiile de coerciţie sau liberalizare a cercetării ştiinţifice în contexte locale italiene se impune ca o metodă de lucru imperios necesară.

g) Rezultate scontate: Pentru anul 2016 se prevede realizarea unei cercetări de 50 de pag. referitoare la evoluția climatul academic din Italia epocii clasice și a epocii luminilor, inventarierea rețelei academice si contribuția la tehnicizarea cunoașterii științifice atât în planul științelor exacte cât și a științelor umaniste.

34

h) Valorificarea rezultatelor: o lucrare de aprox. 100 pag. la finalizarea cercetării. i) Colaborări în ţară: Investigaţii la Arhivele Naţionale ale României, Biblioteca

Naţională a României (Bucureşti), Biblioteca Academiei Române (Bucureşti şi Cluj-Napoca), Biblioteca Centrală Universitară (Bucureşti. Iași şi Cluj-Napoca)

j) Colaborări în străinătate: Investigaţii la Biblioteca Naţională Centrală din Roma, Biblioteca Apostolica Vaticana, Biblioteca de Istorie Modernă şi Contemporană Caetani, Biblioteca pentru Studii Meridionale G. Fortunato, Biblioteca de Istoria Artei şi Arheologie din Roma, Biblioteca Fundaţiei Marco Besso, din capitala Italiei şi Biblioteca Universităţii Catolice “Sacro Cuore” din Milano, la Arhivele Centrale ale Italiei, Arhiva Accademiei Nazionale dei Lincei.

k) Bugetul solicitat pentru anul 2016 - un salariu C.Ş. I - cheltuieli de deplasare şi cazare la arhive din ţară (Bucureşti)

l) Alte subvenţii de cercetare: - deplasări de documentare la Roma (la Accademia di Romania, Biblioteca Nazionale Centrale şi Biblioteca Apostolica Vaticana, Accademia Nazionale dei Lincei, Arhivele Centrale ale Italiei, de la Roma – 2 săptămâni anual) şi la Firenze (Biblioteca Nazionale Centrale – 2 săptămâni).

Coordonator proiect C.S. II dr. VERONICA TURCUŞ

35

PROIECTUL DE CERCETARE V/2/E

a) Denumirea: Ştefan Pascu. Documentar. Corespondență. Interviuri.

b) Colectivul de cercetare: CS I, dr. Stelian Mândruţ

c) Termen de realizare: 2015-2107.

În 2016 se intentioneaza definitivarea a 100 de pagini pagini (documentare şi redactare) la volumul Ştefan Pascu. Documentar; 150 p. (doc./red.), Şt. Pascu. Corespondenţă profesională; 150 p. (doc./red.), Şt. Pascu. Interviuri.

d) Stadiul actual al cunoştinţelor: au fost depistate segmente din dosare personale şi fragmente de/din coresponenţă (Arhiva Institutului de Istorie, Arhiva Centrală a Universităţii”Babeş-Bolyai”, Serviciul Judeţean Cluj al Arhivelor Naţionale, şi Arhiva Filialei Cluj a Academiei).

e) Scopul programului: realizarea unui corpus de documente, structurat în trei volume

1. Dosare personale, 2. Corespondenţă personală şi 3. Interviuri în presa cultural istorică.

g ) Rezultate scontate: introducerea în circuitul ştiinţific a materialului arhivistic explorat şi exploatat ca preliminarii documentare la o viitoare monografie. Intervalul temporal circumscris: 1938-1998.

h) Valorificarea rezultatelor: Corpus documentar (3x 300 pag.)

i) Colaborări interne (Cluj Napoca, Bucureşti) şi externe (Budapesta).

j). Bugetul solicitat pentru anul 2016: un salariu de CSI

Coordonator proiect, C.S.I dr. STELIAN MÂNDRUŢ

36

PROGRAM DE CERCETARE VIA)Denumirea:ROMÂNIA ÎN RELAŢIILE INTERNAŢIONALE ŞI INTEGRAREA

ÎN UNIUNEA EUROPEANĂB) Coordonator: C.S.I Dr.Vaşile Puscas

PROIECTUL DE CERCETARE VI/3a) Denumirea: Reconfigurarea politicilor europene în contextul interdependențelor globale actualeb) Colectivul de cercetare: C.S.I dr.Vaşile Puscasc) Termen de realizare:2016-2017. În anul 2016 - documentare şi redactare 50 pag. studii + documente (finalizare proiect 2017 prin publicare volum studii+documente – cca 200 pag.)d) Stadiul actual al cunoştinţelor – Politicile europene implică politicile în evoluţie continuă ale continentului. Complexitatea lor este mult mai mare decât în cazul altor continente datorită unor factori specifici care includ lunga istorie a statelor naţiune, ca şi tendinţa actuală pentru unitatea politică a statelor europene.Politicile actuale ale Europei decurg din evenimentele istorice anterioare. Geografia, economia şi cultura au contribuit de asemenea la configurarea politicii actuale a Europei.Politicile europene moderne sunt dominate de Uniunea Europeană, de la căderea Cortinei de Fier şi a colapsului Blocului Estic al statelor comuniste. După terminarea Războiului Rece, UE s-a extins spre est incluzând foste ţări comuniste.Politica de coeziune (sau politica regională) a Uniunii Europene oferă un cadru pentru finanţarea unei game largi de proiecte şi investiţii, cu scopul de a încuraja creşterea economică în statele membre ale UE şi in regiunile lor. Politica este revizuită de către instituţiile UE, o dată la şapte ani. Politica de coeziune este principala politică de investiții a UE. Această politică se adresează tuturor regiunilor și orașelor din Uniunea Europeană, sprijinind crearea de locuri de muncă, competitivitatea întreprinderilor, creșterea economică, dezvoltarea durabilă și îmbunătățirea calității vieții.Politica de coeziune are un impact puternic în multe domenii:

- Investițiile contribuie la îndeplinirea multor altor obiective de politică ale UE. Politica de coeziune vine în completarea altor politici ale UE, precum cele din domeniul educației, ocupării forței de muncă, energiei, mediului, pieței unice, cercetării și inovării. Politica de coeziune asigură, în special, cadrul și strategia de investiții necesare îndeplinirii obiectivelor de creștere convenite (strategia Europa 2020 – ec.europa.eu/eu2020).

- Până în anul 2020, UE urmărește îndeplinirea a cinci obiective concrete – referitoare la ocuparea forței de muncă, inovare, educație, incluziune socială și climă/energie. Fiecare stat membru a adoptat propriile obiective naționale în aceste domenii.

În perioada 2014-2020, au fost alocate 351,8 miliarde de euro – aproximativ o treime din bugetul total al UE – pentru politica de coeziune, în vederea atingerii acestor obiective și a îndeplinirii diverselor nevoi existente la nivelul tuturor regiunilor din UE.Noutățile perioadei 2014-2020 sunt:– Accent mai puternic pe rezultate: ținte mai clare și măsurabile pentru un grad sporit de răspundere.– Simplificare: același set de norme pentru cinci fonduri.– Condiții: introducerea unor precondiții specifice anterior canalizării fondurilor.

37

– Consolidarea dimensiunii urbane și combaterea excluziunii sociale: o sumă minimă din FEDR alocată pentru proiectele integrate la nivelul orașelor și din FSE pentru susținerea comunităților marginalizate.- Conexiune cu reforma economică: Comisia poate suspenda finanțarea unui stat membru care nu respectă normele economice ale UE.e) Scopul programului: elaborarea unor strategii clare, simple, dar si a unor indicatori de impact care să răspunda sistemului de conditionalitati ex-ante si ex-post, sistem elaborat de Comisia Europeana în vederea reconfigurării cadrului general de implementare a fondurilor europene pentru perioada 2014 – 2020 f) Materiale şi metode de lucru: analiza documentelor Comisiei Europene, ghidurile pentru programele operationale, Acordul de Parteneriat. În primul rând, propunem să identificam documentele ce au stat la baza elaborarii arhitcturii intitutionale pt cadrul 2014-2020, axate pe configurarea programelor operationale. inspirate de mobilul schimbărilor interne şi internaţionale şi îndreptate spre inovări sociale, politice şi economice. Acestea vor fi verificate şi evaluate prin prisma unor analize ale instituţiilor decizionale. g) Rezultate scontate: Un set de studii şi articole care să aducă în dezbaterea actuală teme frecvent discutate mai ales în tonalitate politică referitoare la politicile europene si instrumentele de implementare ale acestora (fondurile structurale),aspecte considerate deficitare in literatura de specialitate din Romaniah) Valorificarea rezultatelor: Intenţionez publicarea mai multor studii şi articole în revistele de profil, dar şi întocmirea unui volum referitor la reconfigurarea politicilor europene; realizarea unor studii de impact pentru politici europene necesare factorilor decizionali locali si europeni. i) Colaborări în ţară: Biblioteca Academiei României, Biblioteca Centrală Universitară Cluj-Napoca, Biblioteca Universitară Iaşi, Biblioteca Documentara a Comisiei Europene-Bruxelles,Biblioteca si Arhiva Institutului European din Florenta.j) Colaborări în străinatate – Centrul de documentare ale Comisiei Europene din Bruxelles, Centrele Info Europa din diferite capitale ale Statelor Membre.k)Bugetul solicitat pentru anul 2016: -un salariu pentru C.S.I ;

-cheltuieli deplasare la institutiile mentionate din ţară (Bucuresti şi Iaşi) şi străinătate (Bruxelles,Florenta, Berlin, Paris, Londra, Roma)

l)Alte subvenţii necesare cercetării: nu

Coordonator proiect: C.S.I Dr. Vasile PUŞCAŞ

38

PROGRAM DE CERCETARE VII

a) Denumire: ASPECTE PARTICULARE ALE DINAMICII LEGĂTURII DINTRE REGLAREA EMOŢIONALĂ, PROCESELE DE RAŢIONAMENT ŞI

RELAŢIILE INTERPERSONALE

b) Coordonator: CS III dr. Lucia Faiciuc.

c) Termen de realizare: 1 ianuarie 2016 - 31 decembrie 2019

d) Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectivPână nu cu mult timp în urmă, reglarea emoţională, procesele de raţionament şi

relaţiile interpersonale au reprezentat domenii independente de studiu, între care nu au existat prea multe intersectări şi schimburi de informaţii. Primii paşi în direcţia studiului lor integrat au fost făcuţi într-un mod mai pregnant de-abia în ultimul deceniu. Acest mod de abordare se înscrie şi într-o tendinţă relativ recentă de a modela dinamic personalitatea umană (Richardson, Dale & Marsh, 2014; Vallacher, Read & Nowak, 2002). Într-un astfel de context mai larg, se cere o cercetare mai sistematică a legăturilor dintre diferitele aspecte şi procese ale sistemului psihic în dinamicitatea lor, caracterizată printr-o cauzalitate circulară. Pentru acest program de cercetare integrată au fost selectate reglarea emoţională, procesele de raţionament şi relaţiile interpersonale, din mai multe motive. Un prim motiv este acela că ele sunt aspecte esenţiale şi reprezentative pentru cele trei mari componente ale sistemului psihic în structurarea sa clasică: afectivă, cognitivă şi comportamentală. Un al doilea motiv, strâns legat de primul, ar fi acela că pentru multe dintre domeniile aplicative ale psihologiei (cum ar fi cel educaţional, clinic, organizaţional), reglarea emoţională, procesele de raţionament şi modul de relaţionare personală sunt chestiuni pe care le au in vedere în mod frecvent în rezolvarea problemelor practice cu care se confruntă. Un al treilea motiv este acela că cercetările privind reglarea emoţională au început să capete amploare în ultimii ani, fiind un domeniu de investigaţie de mare actualitate. Pe de alta parte, studiile proceselor de raţionament au cel mai mare grad de decuplaj de restul domeniilor de cercetare din psihologie, fiind şi într-un stadiu de relativ impas, ceea ce indică un potenţial de a beneficia cel mai mult de pe urma unei investigaţii integrate. Un alt motiv este cel al experienţei anterioare a colectivului de cercetare în ce priveşte cercetarea în cele trei domenii mai sus menţionate. Mai exact, temele de cercetare anterioare au fost orientate spre probleme ale psihologiei sociale, cognitive şi educaţionale, care au avut legătură cu cele trei domenii. Un ultim motiv ar fi acela al bazei teoretice existente referitoare la studiul interrelaţionat al acestor domenii, care sugerează direcţii de cercetare promiţătoare.

În ceea ce priveşte legătura dinamică dintre reglarea emoţională şi relaţiile personale, un început a fost făcut prin cercetările care au evidenţiat legătura dintre stilurile de ataşament formate în cadrul relaţiilor interpersonale din primii ani de viaţă şi strategiile de reglare cognitivă a emoţiilor (de exemplu, Cooper, Shaver, & Collins, 1998; Moutsiana et al., 2014).

Legătura dinamică a proceselor de raţionament şi a relaţiilor interpersonale a fost investigată într-un mod incipient mai ales prin prisma legăturii dintre schemele

39

pragmatice de raţionament formate în cadrul relaţiilor interpersonale şi performanţa la probe de raţionament formal. Până acum, studii în acest sens s-au realizat doar pentru raţionamentul ipotetico-deductiv (Cheng & Holyoak, 1985) şi pentru cel silogistic (Faiciuc, 2008), dar este nevoie de o cercetare mult mai elaborată şi sistematică. Într-un articol realizat de Jacobsen, Edelstein şi Hofmann (1994), este indicată o altă direcţie de investigare, cea referitoare la rolul stilurilor de ataşament în copilăria mică în ceea ce priveşte abilitatea de a raţiona deductiv.

Relaţia dintre procesele de raţionament şi reglare emoţională, după datele disponibile, nu a fost investigată empiric în mod direct, dar se întrevede posibilitatea unei astfel de legături dacă se are în vedere faptul că o parte din strategiile de reglare emoţională sunt de tip cognitiv şi ar putea fi influenţate de particularităţile individuale în desfăşurarea proceselor de raţionament. Reglarea emoţională ar putea fi privită ca fiind o problemă pentru care sunt mobilizate resurse cognitive similare celor mobilizate pentru orice altă problemă, iar aceste resurse implică şi procesele de raţionament. La rândul lor, procesele de raţionament pot fi influenţate de strategiile de reglare emoţională folosite, acestea putând să joace un rol în apariţia erorilor şi biasărilor din gândire. Puţinele date de până acum obţinute în acest sens s-au referit doar la influenţa stărilor emoţionale asupra gândirii logice (de exemplu, Blanchette & Campbell, 2012; Blanchette, Richards, Melnyk & Lavda, 2007), dar nu şi la cea a strategiilor de reglare emoţională.

Prin urmare, date fiind cele de mai sus, noul program de cercetare îşi propune să abordeze teoretic şi empiric aspecte particulare mai puţin explorate ale legăturilor dintre cele trei domenii de studiu menţionate mai sus, ţinând cont şi de deosebita lor relevanţă pragmatică. Grupele de vârstă avute în vedere în cadrul acestui program de cercetare vor fi predominant cele din perioada adultă tânără, datorită accesibilităţii mai mari a acestei categorii de subiecţi.(Bibliografie: Blanchette, I., & Campbell, M. (2012). Reasoning about highly emotional topics: Syllogistic reasoning in a group of war veterans. Journal of Cognitive Psychology, 24(2), 157-164; Blanchette, I., Richards, A., Melnyk, L., & Lavda, A. (2007). Reasoning about emotional contents following shocking terrorist attacks: A tale of three cities. Journal of Experimental Psychology: Applied, 13(1), 47; Cheng, P. W., & Holyoak, K. J. (1985). Pragmatic reasoning schemas.Cognitive psychology, 17(4), 391-416; Cooper, M. L., Shaver, P. R., & Collins, N. L. (1998). Attachment styles, emotion regulation, and adjustment in adolescence. Journal of personality and social psychology, 74(5), 1380; Faiciuc, L. E. (2008). Dinamica reprezentărilor mintale în procesele raţionamentului deductiv. Teză de doctorat. Accesibilă la adresa http://www.history-cluj.ro/SU/cercet/Faiciuc_lucrari/teza%20rezumat%20romana.pdf.; Jacobsen, T., Edelstein, W., & Hofmann, V. (1994). A longitudinal study of the relation between representations of attachment in childhood and cognitive functioning in childhood and adolescence. Developmental Psychology, 30, 112–124. doi:10.1037/0012-1649.30.1.112; Moutsiana, C., Fearon, P., Murray, L., Cooper, P., Goodyer, I., Johnstone, T., & Halligan, S. (2014). Making an effort to feel positive: insecure attachment in infancy predicts the neural underpinnings of emotion regulation in adulthood. Journal of Child Psychology and Psychiatry, 55(9), 999-1008; Richardson, M. J., Dale, R., & Marsh, K. L. (2014). Complex Dynamical Systems in Social and Personality Psychology. In H. T. Reis, C. M. Judd, Handbook of research methods in social and personality psychology (pp.251-280), Cambridge: Cambridge University Press; Vallacher, R. R., Read, S. J., & Nowak, A. (2002). The dynamical perspective in

40

http://www.history-cluj.ro/SU/cercet/Faiciuc_lucrari/teza%20rezumat%20romana.pdf

personality and social psychology. Personality and Social Psychology Review, 6(4), 264-273).

e) Scopul programului Studiul unor aspecte particulare ale legăturii reciproce dintre modul de relaţionare

interpersonală şi procesele de raţionament; Studiul unor aspecte particulare ale legăturii reciproce dintre modul de relaţionare

interpersonală şi procesele de reglare emoţională; Studiul unor aspecte particulare ale legăturii reciproce dintre procesele de

raţionament şi cele de reglare emoţională.

f) Rezultate scontate: Studii şi articole referitoare la rezultatele obţinute în cercetare. Instrumente (chestionare şi probe cu sarcini test) pentru investigarea diverşilor

factori avuţi în vedere din cele trei domenii cercetate în mod integrat.

g) Modul de valorificare a rezultatelor cercetării: Articole publicate în volume colective şi în reviste de specialitate; Comunicări la manifestări ştiinţifice naţionale şi, eventual, internaţionale; Elaborarea de rapoarte de cercetare/studii de sinteză; Baze de date în format electronic cu acces public; Work-shopuri, expuneri, dezbateri, mese rotunde pe teme referitoare la problema

cercetată.

h) Durata: 3 ani (2016-2019).

i) Proiecte de cercetare propuse în acest program:

VII/1: Aspecte particulare ale legăturilor relaţionării interpersonale cu procesele de raţionament şi cu procesele de reglare emoţională

VII/2: Instrumente de evaluare psihologică pentru cercetarea reglării emoţionale VII/3: Implicaţii ale unor trăsături de personalitate şi ale auto-reglării

emoţionale în relaţiile interpersonale

Coordonator program, CS III dr. Lucia Faiciuc

41

PROIECT DE CERCETARE VII/1

a) Denumire: Aspecte particulare ale legăturilor relaţionării interpersonale cu procesele de raţionament şi cu procesele de reglare emoţională

b) Colectivul de cercetare: CS III dr. Lucia Faiciuc (coordonator), CS III Marius Florea

c) Termen de realizare: 1 ianuarie 2016 - 31 decembrie 2016.

d) Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv Legătura dinamică a proceselor de raţionament şi a relaţiilor interpersonale a fost

studiată într-un mod incipient mai ales prin prisma legăturii dintre schemele pragmatice de raţionament formate în cadrul relaţiilor interpersonale şi performanţa la probe de raţionament formal. Până acum, cercetări în acest sens s-au realizat doar pentru raţionamentul ipotetico-deductiv (Cheng & Holyoak, 1985) şi pentru cel silogistic (Faiciuc, 2008), dar este nevoie de o investigare mult mai elaborată şi sistematică.

Şi în ceea ce priveşte relaţia dintre strategiile de reglarea emoţională şi atracţia interpersonală există extrem de puţine date. Cele câteva studii elaborate până acum în această direcţie s-au concentrat doar pe câteva strategii de reglare emoţională, predominant la vârsta copilăriei (English, John, Srivastava şi Gross, 2012; Schultz, Izard, Stapleton, Buckingham-Howes, & Bear, 2009; Yan-jie, 2007). Prin urmare, ar fi necesară o extindere a acestei cercetări şi la alte vârste, pentru alte strategii, ţinându-se cont şi de factorii psihoindividuali care ar putea influenţa relaţia aflată în discuţie.

Membrii colectivului au lucrat anterior şi au obţinut rezultate în domeniile de cercetare care au relevanţă pentru obiectivele specifice ale proiectului (psihologie socială şi, respectiv, psihologia raţionamentului deductiv).(Bibliografie: Cheng, P. W., & Holyoak, K. J. (1985). Pragmatic reasoning schemas. Cognitive psychology, 17(4), 391-416; Faiciuc, L. E. (2008). Dinamica reprezentărilor mintale în procesele raţionamentului deductiv. Teză de doctorat. Accesibilă la adresa http://www.history-cluj.ro/SU/cercet/Faiciuc_lucrari/teza%20rezumat%20romana.pdf; English, T., John, O. P., Srivastava, S., & Gross, J. J. (2012). Emotion regulation and peer-rated social functioning: A 4-year longitudinal study. Journal of research in personality, 46(6), 780-784; Yan-jie, P. M. M. S. (2007). The Relation between Young Children's Emotion Competence and Peer Acceptance [J]. Psychological Development and Education, 2, 001; Schultz, D., Izard, C. E., Stapleton, L. M., Buckingham-Howes, S., & Bear, G. A. (2009). Children's social status as a function of emotionality and attention control. Journal of Applied Developmental Psychology, 30(2), 169-181).

e) Scopul proiectului Studiul unor aspecte particulare ale legăturii reciproce dintre modul de relaţionare

interpersonală şi procesele de raţionament; Studiul unor aspecte particulare ale legăturii reciproce dintre modul de relaţionare

interpersonală şi procesele de reglare emoţională;

f) Ca obiective subordonate scopului şi care urmează a fi realizate în anul 2016: Studiul relaţiei dintre strategiile de reglare emoţionala şi atracţia interpersonală

(Marius Florea);

42

http://www.history-cluj.ro/SU/cercet/Faiciuc_lucrari/teza%20rezumat%20romana.pdf

Evidenţierea factorilor psihoindividuali modulatori ai relaţiei dintre reglarea emoţională şi relaţiile interpersonale (Marius Florea);

Evidenţierea legăturii dintre schemele de raţionament formate în cadrul relaţiilor interpersonale şi performanţa în sarcinile de raţionament formal în cazul raţionamentului deductiv (Lucia Faiciuc)

g) Materiale şi metode de lucru: Consultarea unor lucrări de specialitate; Elaborarea unei baze de date documentare; Construirea unor instrumente psihometrice, sarcini experimentale şi sarcini test; Administrarea instrumentelor de lucru; Cercetări experimentale şi corelaţionale.

h) Rezultate scontate: Studii şi articole referitoare la rezultatele obţinute în cercetare Instrumente (chestionare şi probe cu sarcini test).

i) Valorificarea rezultatelor: Articole publicate în volume colective şi în reviste de specialitate (3 titluri). Comunicări la manifestări ştiinţifice naţionale şi, eventual, internaţionale (4 titluri). Elaborarea de rapoarte de cercetare/studii de sinteză (aproximativ 30 de pagini). Work-shopuri, expuneri, dezbateri şi mese rotunde pe teme referitoare la problema

cercetată.

j) Colaboratori în ţară: profesori, psihologi şi pedagogi din unităţile şcolare clujene şi alte localităţi.

k) Colaboratori în străinătate: Nu.

l) Bugetul solicitat pentru 2016: Salarii pentru două posturi CS III. Cheltuieli de deplasare la unităţile şcolare din zonă şi la manifestări ştiinţifice

interne şi externe. Cheltuieli materiale şi servicii. Cheltuieli de regie şi investiţii. Cheltuieli neprevăzute.

m) Alte subvenţii de cercetare: Încercare de a obţine granturi.

Coordonator proiect, CS III dr. Lucia Faiciuc

43


a) Denumire: Instrumente de evaluare psihologică pentru cercetarea reglării emoţionale

b) Responsabil de proiect: Monica Albu

c) Termen de realizare: 1 ianuarie 2016 - 31 decembrie 2019

d) Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv:În ultimii ani, în România, pe tema reglării emoţionale au fost publicate câteva lucrări

(Chirilă, 2013; Dumbravă, 2014; Vraşti, 2015) şi au fost realizate mai multe teze de doctorat (Ciuluvică, 2011; Cristea, 2012; Cureluşă, 2014; Heilman, 2011; Matu, 2013; Şipoş, 2012; Ţincaş, 2010; Zaharia, Chirilă, 2009). În cercetările descrise de acestea au fost utilizate mai ales instrumente de evaluare a emoţiilor, adaptate în România (de exemplu, EMAS-S, EMAS-T, PANAS-X) sau traduse în limba română special pentru respectivele cercetări. Instrumente de evaluare a reglării emoţionale ale căror proprietăţi psihometrice să fi fost studiate în populaţia din România sunt puţine: Chestionarul de reglare emoţională (Emotion Regulation Questionnaire; ERQ), construit de J.J. Gross şi O.P. John (2003) şi adaptat în limba română, separat, de C. Ciuluvică (2011) şi de R.M. Heilman (2011); Scala dificultăţilor de reglare emoţională (Difficulties in Emotion Regulation; DERS), construită de K.L. Gratz şi L. Roemer (2004) şi adaptată în limba română de C. Ciuluvică (2011); Chestionarul de reglare emoţional-cognitivă (Cognitive Emotion Regulation Questionnaire, CERQ), construit de N. Garnefski, V. Kraaij şi P. Spinhoven şi adaptat în limba română de un colectiv coordonat de A. Perţe (2010); Chestionarul Strategia de reglare a emoţiilor (SRE), construit de D.V. Zaharia (2008). Cu excepţia chestionarului CERQ, aceste instrumente au fost adaptate pentru un interval de vârstă redus, au fost validate printr-o singură metodă şi nu au fost etalonate.(Bibliografie: Chirilă, T. (2013). Stilul de comunicare şi strategiile de reglare a emoţiilor ca predictori ai implicării emoţionale şi ai epuizării profesionale, la adresa http://www.researchgate.net/ publication/259973502_Stilul_de_comunicare_i_strategiile_de_reglare_a_emo_iilor_ca_predictori_ai_implicrii___emo_ionale_i_ai_epuizrii_profesionale; Ciuluvică (Neagu), C. (2011). Particularităţi ale gestionării emoţiilor la tineri, Teză de doctorat, Universitatea din Bucureşti; Cristea, I.A. (2012). Dysfunctional and functional beliefs in emotional regulation: reappraisal and acceptance based approaches, Teză de doctorat, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca; Cureluşă (Bujor), L. (2014). Reglarea emoţională. Determinanţi, consecinţe afective şi remedii, Teză de doctorat, Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iaşi; Dumbravă, E. (2014). Investigarea impactului emoţiilor negative asupra reglării emoţionale în organizaţii, Psihologia resurselor umane, 12, 48-58; Heilman, R.M. (2011). Diferenţe individuale în emoţie şi decizie, Teză de doctorat, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca; Matu, S. (2013). Reglare emoţională în psihopatologie: o analiză critică a dovezilor empirice, a mecanismelor cognitive şi a implicaţiilor clinice, Teză de doctorat, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca; Şipoş, R. (2012). Calitatea vieţii, mecanismele de reglare emoţională ale pacienţilor şi diagnosticul dimensional al copiilor cu tulburare de spectru autist, Teză de doctorat, Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu”, Cluj-Napoca; Ţincaş, I. (2010). Anxiety across development: Temperamental predictors, emotion regulation strategies and attentional mechanisms, Teză de doctorat, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca; Vraşti, R. (2015). Reglarea emoţională şi importanţa ei clinică, Bucureşti, Editura ALL.;

44

http://www.researchgate.net/%20publication/259973502_Stilul_de_comunicare_i_strategiile_de_reglare_a_emo_iilor_ca_predictori_ai_implicrii___emo_ionale_i_ai_epuizrii_profesionale



Zaharia, D.V., Chirilă, T. (2009). Anchetă exploratorie privind reglarea trăirilor afective în organizaţiile româneşti, la adresa http://www.researchgate.net/publication/259973684_Anchet_exploratorie_ privind_reglarea_tririlor_afective_n_organizaiile_romneti).

e) Scopul proiectului: Construirea unor instrumente de evaluare psihologică a emoţiilor şi/sau a reglării

emoţionale, care să poată fi utilizate în cercetarea relaţiilor dintre reglarea emoţională, procesele de raţionament şi relaţiile interpersonale.

f) Obiective subordonate scopului, care urmează a fi realizate în anul 2016: Identificarea instrumentelor de evaluare psihologică utilizate mai frecvent, pe plan

internaţional, în cercetările asupra reglării emoţionale. Identificarea instrumentelor de evaluare psihologică adaptate şi etalonate în

România care ar putea fi utilizate în cercetările asupra reglării emoţionale.

g) Materiale şi metode de lucru: documentare.

h) Rezultate scontate: realizarea unei baze de date cu instrumentele de evaluare psihologică utilizate mai

frecvent, pe plan internaţional, în cercetările asupra reglării emoţionale; realizarea unei baze de date cu instrumentele de evaluare psihologică adaptate şi

etalonate în România care ar putea fi utilizate în cercetările asupra reglării emoţionale.

i) Valorificarea rezultatelor (în anul 2016): 2 comunicări ştiinţifice şi 2 articole.

j) Buget solicitat pentru 2016: salariu pentru un post de CSI.

Coordonator, CS I dr. Monica Albu

45

http://www.researchgate.net/publication/259973684_Anchet_exploratorie_%20privind_reglarea_tririlor_afective_n_organizaiile_romneti

http://www.researchgate.net/publication/259973684_Anchet_exploratorie_%20privind_reglarea_tririlor_afective_n_organizaiile_romneti


a). Denumire: Implicaţii ale unor trăsături de personalitate şi ale auto-reglării emoţionale în relaţiile interpersonale

b). Responsabil de proiect: AC Carina Herbei

c). Termen de realizare: 1 ianuarie 2016 - 31 decembrie 2019

d). Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv:Acest poiect derivă din contextul mai larg al programului de cercetare integrată în

care au fost selectate pentru investigare reglarea emoţională, procesele de raţionament şi relaţiile interpersonale şi scopul acestuia, acela de a investiga aspecte particulare ale legăturii reciproce dintre modul de relaţionare interpersonală şi procesele de reglare emoţională dintr-o perspectivă dinamică. Din aceste considerente, proiectul doreşte să abordeze teoretic şi empiric aspecte particulare mai puţin explorate ale legăturilor dintre cele două domenii de studiu menţionate mai sus, pornind de la abordările literaturii de specialitate, de la studiile existente privind personalitatea şi reglarea emoţională.

Unul dintre principalele obiective ale cunoaşterii şi evaluării personalităţii umane îl reprezintă realizarea de predicţii privind comportamentul persoanei în anumite situaţii. Pentru a explica ce determină comportamentul uman: anumite dispoziţii interne sau situaţia în care se află, ori pentru a determina de ce persoanele nu reacţionează la fel în aceeaşi situaţie, este analizată trăsătura sau factorul de personalitate. Fiecare trăsătură sau factor se raportează la o anumită componentă a personalităţii, iar fiecare componentă fiind independentă de celelalte, conturează o anumită faţetă a persoanei, ca de exemplu anxietate, agresivitate, agreabilitate, extraversie, nevrotism (Cattell 1957, 1966; Eysenck, 1953; McCrae & Costa, 1987, 1999).

În interacţiunea persoanei cu mediul, în special cu mediul social, apar emoţiile, care reprezintă exprimarea comportamentală a gradului de adecvare între nevoile persoanei şi context. Ele au un rol adaptativ, deoarece mobilizează toate resursele în vederea restabilirii stării de echilibru al organismului. În interacţiunea cu ceilalţi, emoţiile au o funcţie de diferenţiere a individului, dar şi de integrare cu ceilalţi, atât la nivelul proceselor mentale ale persoanei, cât şi în comunicarea interpersonală. Există studii (Ekman, 2003/2011; Calvo & Lundqvist, 2008) care arată faptul că emoţiile se vehiculează, se comunică, se împărtăşesc, în primul rând, prin comportamentul nonverbal şi paraverbal. Mesajul emoţional se transmite prin expresia facială, fixarea cu ochii, tonul vocii, gesturile corpului, dar şi prin durata şi intensitatea unui răspuns. Există unele emoţii, numite negative, cum ar fi mânia, anxietatea, vina, ruşinea şi tristeţea, care pot fi numite emoţii stresante, deoarece, de cele mai multe ori, ele izvorăsc din situaţii stresante, care afectează, ameninţă sau provoacă organismul (Lazarus, 2006). Însă, chiar şi emoţiile care în mod obişnuit sunt considerate pozitive, cum ar fi fericirea, mândria, dragostea, recunoştinţa ş.a., sunt asociate de multe ori cu stres.

Reglarea emoţională se referă la abilitatea de a iniţia, menţine şi modula apariţia, intensitatea trăirilor subiective şi proceselor fiziologice care acompaniază emoţia; reglarea comportamentală se referă la abilitatea de a controla comportamentul declanşat de o emoţie. Un model explicativ relevant pentru reglarea emoţională care va fi utilizat în cadrul acestui proiect este modelul tranzacţional al stresului şi al coping-ului elaborat de

46

Lazarus şi Folkman (1988). Acesta se axează pe modul în care evenimentele nedorite pot provoca episoade stresante în contextul tranzacţiilor dintre persoană şi mediu. Bibliografie: Calvo, M. G., & Lundqvist, D. (2008). Facial expressions of emotion (KDEF): Identification under different display-duration conditions. În Behavior Research Methods. 40 1, p. 109-115. doi: 10.3758/BRM.40.1.109; Cattell, R. B. (1957). Personality and motivation structure and measurement. Yonkers-on-Hudson New York: World; Cattell, R. B. (1966). The scientific analysis of personality. Chicago: Aldine; Ekman, P. (2011). Emoţii date pe faţă: cum să citim sentimentele de pe chipul uman. (M. Costea & S. Gherman, traducători). Bucureşti: Editura Trei (lucrare iniţială apărută în 2003); Eysenck, H. J. (1953). The structure of human personality. New York: Wiley; Folkman, S., & Lazarus, R. S. (1984). Manual for the Ways of Coping Questionnaire. Palo Alto: Consulting Psychologists Press Inc.; McCrae, R. R., & Costa, P. T., Jr. (1987). Validation of the five-factor model of personality across instruments and observers. Journal of Personality and Social Psychology, 52, 81-90; McCrae, R. R., & Costa, P. T., Jr. (1999). A five-factor theory of personality. În L. A. Pervin (Ed.), Handbook of Personality: Theory and Research. New York: Guilford.

e). Scopul proiectului: Cercetarea implicaţiilor unor trăsături de personalitate, ale comportamentului nonverbal şi ale reglării emoţionale în tranzacţiile cu mediul social al persoanei.

f) Obiective subordonate scopului, care urmează a fi realizate în anul 2016: Identificarea relaţiilor dintre unii factori de personalitate, emoţiile exprimate în

relaţiile interpersonale şi strategiile de coping (implicate în procesul reglării emoţionale) adoptate în anumite contexte sociale specifice.

g) Materiale şi metode de lucru documentare; administrarea unor chestionare; prelucrări statistice de tip corelaţional.

h) Rezultate scontate un studiu referitor la rezultatele obţinute.

i) Valorificarea rezultatelor (în anul 2016): 2 comunicări ştiinţifice 1 articol (10 pagini).

j) Buget solicitat pentru 2016: salariu pentru un post de AC. cheltuieli de regie şi cheltuieli materiale.

Coordonator proiect, AC Carina Herbei

PROGRAMUL DE CERCETARE VIII

47

a) Denumire: ÎNTRE OGLINZILE SOCIALULUI: PERFORMATIVITĂŢI ALE

SOCIA(BI)LITĂŢII

b) Coordonator: CS II dr. Silviu G. Totelecan

c) Termen de realizare: 1 ianuarie 2016– 31 decembrie 2021

d) Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv:Odată cu apariţia mijloacelor de comunicare în masă şi diversificarea

instituţionalizată a producţiei culturale, cu constituirea societăţii în sensul modern al cuvântului, fragmentarea comunităţii şi (re)constituirea de entităţi socio-spaţiale devine din ce în ce mai posibilă. Existenţa preconstituită deopotrivă a unei societăţi agregate ca atare (spre deosebire de comunităţile mici şi disparate) şi a mijloacelor de comunicare de masă, prin care aceasta ia cunoştinţă de ea însăşi, supradetermină ipostazele în care noile câmpuri empirico-fenomenale de ordin socio-cultural prind viaţă şi se fac „vizibile” deopotrivă pentru segmentele/grupurile sociale care le corespund, cât şi „în sine”. Este vorba deci de o vizibilitate epistemică, prin care ele devin susceptibile de a fi interogate, conceptualizate şi studiate de către cercetătorul în ştiinţele sociale, în diverse maniere, potrivit arealului epistemico-teoretic şi arsenalului metodologic de care acesta dispune. Prin acest program propunem iniţierea unor cercetări care să surprindă şi entităţile socio-culturale, deloc atipice pentru dinamicile contemporane ale realităţii sociale, a acelor fragmente de societate mai mult sau mai puţin ancorată spaţial, cu grade mai mici sau mai mari de perenitate, cu un contur mai mult sau mai puţin difuz şi care presupune, deci, construirea unui ansamblu conceptual ce iese din canoanele sociologiei clasice – obișnuită cu structuri şi categorii sociale stabile şi solide. În consecinţă, astfel de entităţi dinamice şi/sau fluide pot fi cel mai bine abordate din perspectiva caracterului eminamente performativ al manifestărilor lor.

e) Scopul programului:Programul îşi propune ca scop central al investigaţiilor surprinderea, descrierea şi

analiza diverselor figuri/configuraţii ale instituirii socialului/socia(bi)lităţii contemporane. Acestea se vor desfăşura pe trei paliere, după cum urmează: dezvoltarea cadrului epistemico-teoretic în care vor fi aprofundate conceptele cheie ale cercetărilor (prezentate în cele cinci proiecte din cadrul programului); interogarea, analiza şi descrierea (cantitativă şi calitativă) a diverselor câmpuri/entităţi empirico-fenomenale relevante pentru cercetare; recalibrări teoretice şi sinteze prin prisma raportului teoretic-empiric decelat în fazele anterioare ale activităţilor de cercetare.

f) Rezultate scontate: identificarea câtorva entităţi/segmentări socio-culturale relevante pentru

specificităţile socia(bi)lităţii contemporane – studii de caz; explicitarea funcţionării şi a dinamicilor performative prin care se constituie

şi se manifestă obiectele socio-epistemice ale investigaţiilor realizate prin proiectele programului;

48

evidenţierea şi exploatarea beneficiilor teoretice ale perspectivelor epistemico-metodologice ale cercetării.

g) Modul de valorificare a rezultatelor cercetării: publicarea de studii/articole în reviste/volume de specialitate; susţinerea de comunicări ştiinţifice la manifestări naţionale şi internaţionale; organizarea de mese rotunde pe problematica programului de cercetare; constituirea de secţiuni ştiinţifice/paneluri în cadrul unor congrese,

conferinţe etc.; alte intervenţii în spaţiul public şi/sau academic.

h) Durata: 6 ani (ian. 2016 – dec. 2021).


VIII/1: (2016–2021). Scene, (auto)înscenări şi metanaraţiuni ale socialului. Colectivul de cercetare: CS II dr. Silviu G. Totelecan (coordonator), CS III dr. Adrian T. Sîrbu.

VIII/2: (2016–2017). Sociologi şi sociologii actuale: scena conferinţelor ştiinţifice din România. Colectivul de cercetare: CS dr. Cristian I. Pop.

VIII/3: (2016–2017). Evoluţia mişcărilor sociale în contextul noilor tehnologii comunicaţionale. Colectivul de cercetare: CS III dr. Corina Benea.

VIII/4: (2016-2017). Reglementarea relaţiei „emiţător – receptor – canale de comunicare – mesaj difuzat” din perspectiva dreptului de proprietate intelectuală. Colectivul de cercetare: CS drd. Narcisa Cozea.

VIII/5: (2016-2017). Învăţământul clujean preuniversitar în limba maghiară: experienţe, istorii şi reprezentări. Colectivul de cercetare: CS III drd. Salánki Zoltán.

Coordonator program, CS II dr. Silviu G. Totelecan

49

PROIECT DE CERCETARE VIII/1

a) Denumire: Scene, (auto)înscenări şi metanaraţiuni ale socialului

b) Colectivul de cercetare: CS II dr. Silviu G. Totelecan (coord.), CS III dr. Adrian T. Sîrbu

c) Termen de realizare: 31 decembrie 2021

d) Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv:Considerarea socialului/socialităţii relevă dualitatea trăsăturilor după care el/ea se

constituie şi funcţionează, pe dimensiuni statice/structurale, respectiv pe cele dinamice/performative. Aptitudinea socialului de a se structura implică, în acelaşi timp, desigur, şi capacitatea sa de a se destructura şi reconstitui. De exemplu, procesele transformative prin care trece societatea românească după 1989 vizează, deopotrivă, interacţiunea dintre determinanţii locali şi globali/ macro-sociali, angajarea de diverse metanaraţiuni (e.g., capitalist-neoliberale, social-democrate, consumeriste, ecologiste, post-naţionale, securitare etc.), dar şi dialectica real-virtual rezultată din noile moduri şi mijloace ale comunicării sociale şi mediatice. De la discursuri şi circulaţia lor până la decupajele perceptuale şi reprezentaţionale ale vieţii cotidiene ce ni se perindă zilnic prin faţa ochilor, precum şi în variatele situaţii/dispozitive de comunicare socială ce ne solicită şi interpelează, cercetătorul se confruntă cu serii largi de obiecte socio-epistemice care creează agregări sociale ale căror constituenţi ocupă diverse poziţii pe axele actor-spectator, flâneur-connaisseur sau, în genere, agent-public. Expunerea cercetătorului din ştiinţele sociale (ca şi a oricui din societate) la mesajele vehiculate pe scenele comunicării/interacţiunii sociale, expunere amplificată de condiţionările socio-pragmatice ale producţiei contemporane de cunoaştere ştiinţifică, şi care ar trebui să-l facă mai atent la reprezentările sociale vehiculate de proprii subiecţi (inclusiv a sa), reclamă elaborarea unui arsenal teoretico-metodologic novator, capabil să surprindă în mod adecvat procesele de recursivitate autoreflexivă („(auto)înscenare”) ce fenomenalizează, „de la sine”, socialul.

Cercetătorii din acest proiect se raportează (dialogic şi/sau critic) la perspective paradigmatice întâlnite la autori precum: Schütz (1967), Bourdieu (1989), Bauman (2000), Castells (2005), Baudrillard (1987), Derrida (1994), Debord (2004), Appadurai (1996). Antecedentele prezentului proiect se regăsesc în comunicări, publicaţii şi organizarea de paneluri/mese rotunde realizate de cei doi membri ai echipei de cercetare: The Disempowerment of Social Science Today (Sîrbu & Totelecan, 2013), The Social Relations between Social Atomization and Communicative Inflations (Sîrbu, 2015), Assessing the rule of social relations (Totelecan & Sîrbu, 2015), Eating Out: (Re)searching the Labs of Socia(bi)lity (Totelecan, 2015), Socio-spaţialităţi (re)modelate de publicuri imaginate (Totelecan, 2015), Artistically (re)designed and socially (re)constructed “we” (Totelecan, 2015), Producţie şi capitalizări în comunităţile artei (Totelecan & Sîrbu, 2015) etc.

e) Scopul proiectului: Intervenţia simultană şi convergenţa a trei factori: piaţa (capitalismul), telematica

(tehnologia informaţiei şi media) şi mondializarea (uniformizarea socio-culturală a lumii), efectele de întrepătrundere şi accelerare mutuală a influenţelor concomitente ale

50

acestora, penetrează complet toate compartimentele vieţii sociale şi orice aspect al ei. Ubicuitatea pieţei/pieţelor, transformarea (necesară) în marfă a produselor materiale sau simbolice ale activităţii şi/sau cooperării umane pentru a putea pătrunde pe circuitele valorificării socio-economice, necesitatea interconectivităţii tot mai extinse impusă de acestea, dimpreună cu medierea şi medialitatea tehnologică, duc la generalizarea spectacolului mărfii şi, o dată cu el, la transformarea socialului (autoproducţia umanului şi reproducţia socialului) în chiar scena pe care acesta (se) joacă şi se expune.

Propunându-ne drept obiect central al cercetării surprinderea diverselor figuri/configuraţii ale recurenţei autoreflexive, caracteristice pentru instituirea socialului/socia(bi)lităţii contemporane, considerăm că acestea se declină sau sunt determinabile tematic sub forma scenă-înscenare-metanaraţiune. Obiectivul de ansamblu al cercetării constă, aşadar, în elaborarea unui arsenal teoretico-metodologic novator, capabil să surprindă în mod adecvat, potrivit diverselor câmpuri empirice, recursivitatea autoreflexivă ce constituie şi fenomenalizează socialul. Asemenea fenomenalizări ar putea fi, de pildă, puse în lumină de: modul de funcţionare a comunităţilor/reţelelor de consuma-tori/producători culturali şi/sau de informaţie, inclusiv comunităţile savante de cercetători, profesori şi studenţi (de la cele locale până la cele de nivel trans-naţional), de mobilizările politico-telematice efemere (pentru cauze mergând de la ecologie la fluxurile migratorii), de supradeterminările socio-economice ale consumului solipsist de „bunăstare” individuală, de construcţia socio-ideologică a stratificărilor şi mobilităţii sociale post-criză ş.a.m.d.

În acelaşi timp, prin studierea câmpurilor empirico-fenomenale de genul celor menţionate se va putea obţine şi o elaborare mai aprofundată, respectiv o rafinare, a asumpţiilor teoretice de pornire (i.e., convergenţa piaţă-telematică-mondializare sesizată prin triplicitatea scenă-înscenare-metanaraţiune).

f) Obiective subordonate scopului, care urmează a fi realizate în anul 2016:Proiectul de cercetare e preconizat a se desfăşura pe o durată de şase ani (2016-

2021), cu activităţile din cadrul lui etapizate în 3 module a câte doi ani fiecare, după cum urmează: etapa I (2016-2017), se va axa pe dezvoltarea cadrului epistemico-teoretic în care vor fi aprofundate conceptele cheie enumerate în cele două triplicităţi amintite mai sus; etapa a II-a (2018-2019), în care vor fi cercetate diverse câmpuri empirico-fenomenologice din categoria agregări/dezagregări şi efemeralităţi „comunitare”; etapa a III-a (2020-2021), de recalibrări teoretice şi sinteze rezultate în urma privirii multiperspectivale a obiectelor, respectiv a obiectivului general al cercetării, prin prisma raportului teoretic-empiric decelat în anii precedenţi. În 2016 se va realiza:

documentarea teoretică (iniţială) a câmpului cercetării, colaţionarea de materiale ce se vor constitui într-un raport de cercetare de cca. 130 de pagini (Silviu G. Totelecan – 70 pagini, Adrian T. Sîrbu – 60 pagini);

organizarea şi participarea la manifestări ştiinţifice interne şi internaţionale; elaborarea de studii/articole şi prezentarea de comunicări ştiinţifice.

g) Valorificarea rezultatelor: elaborarea a cinci comunicări ştiinţifice la manifestări naţionale şi internaţionale; elaborarea, realizarea şi pregătirea pentru publicare a patru studii/articole; organizarea a două secţiuni la manifestări ştiinţifice şi a unei mese rotunde; Colaborări în ţară: nu.

h) Buget solicitat pentru 2016:

51

salarii anuale pentru CS II şi CS III; achiziţionarea de cărţi şi reviste de specialitate; abonamente la reviste online şi baze de date de specialitate; dotare tehnică pentru cercetare şi documentare de teren: reportofon digital şi

cameră video.

Coordonator proiect, CS II dr. Silviu G. Totelecan

52


a) Denumirea: Sociologi şi sociologii actuale: scena conferinţelor ştiinţifice din România

b) Colectiv de cercetare: CS dr. Cristian I. Pop


d) Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniu: În 2015 a apărut un volum coordonat de Cătălin Zamfir şi Iancu Filipescu,

intitulat Sociologie Românească: 1900-2010. O istorie socială. După cum declară unul dintre autori, „Cartea nu este o istorie a teoriilor din sociologia românească, ci o analiză sociologică a istoriei sociale a sociologiei româneşti. Este prezentată o imagine mai consistent a sociologiei româneşti din 1900 până în prezent. Atenţia se concentrează pe istoria recentă: perioada comunistă şi tranziţia” (Zamfir, 2015). Proiectul pe care îl propun este o continuare şi o completare a discuţiei din acest volum, dar pe alte unităţi de analiză. Este o continuare, deoarece perioada pe care o am în vedere începe din 2010, momentul primei conferinţe internaţionale organizată de nou-fondata Societatea Sociologilor din România (SSR). Pe lângă această dimensiune obiectivă, dimensiunea subiectivă a alegerii lui 2010 este dată şi de faptul că atunci am participat (cu o comunicare şi ca parte din echipa organizatoare) la prima mea conferinţă în calitate de doctorand. Este şi o completare a studiului propus de Zamfir şi Iancu, deoarece are în vedere analiza câmpului dintr-o perspectivă inedită a tematicilor propuse şi a participanţilor la conferinţele ştiinţifice de profil organizate în România. Deşi are şi o componentă temporală scurtă (mai puţin de o decadă), proiectul nu se vrea o istorie a sociologiei româneşti, ci o discuţie despre câmpul sociologic românesc actual.

e) Scopul proiectului: Am în vedere o radiografiere a câmpului sociologic românesc actual. Voi analiza

conferinţele sociologice (naţionale şi internaţionale) organizate de cele două mari asociaţii profesionale de specialitate din România: Societatea Sociologilor din România (SSR) şi Asociaţia Română de Sociologie (ARS), începând cu 2010. O serie de obiective îmi ghidează demersul analitic. În acest sens, sunt interesat să aflu care sunt tematicile propuse şi cum evoluează în timp, cum sunt reprezentate instituţiile de învăţământ şi cercetare (dar nu numai) în aceste conferinţe, cine sunt sociologii care merg cel mai des la astfel de conferinţe şi din ce motive. Mai mult, o analiză a tematicilor propuse la conferinţele din România, comparativ cu tematicile avute în vedere la conferinţele organizate de asociaţiile profesionale internaţionale, va releva gradul de conectare a comunităţii româneşti la cea internaţională. Totodată, voi urmări în ce măsură conferinţele, temele şi lucrările propuse fac referire la realităţile cotidiene a României şi cum sunt ele conectate la diversele evenimente care au loc în societate.

f) Obiective subordonate scopului, care urmează a fi realizate în anul 2016: Construirea bazei de date şi analize explorative pe aceasta cu participanţii la

conferinţele avute în vedere, ţinând cont de o serie de variabile dintre care amintesc: temele propuse, afilierea instituţională sau localitate de provenienţă;

53

Construirea unui cadru teoretic potrivit pentru explicarea rezultatelor, ce îmi va ghida atât demersul cantitativ, cât şi cel calitativ (e.g., discuţii, interviuri cu sociologi reprezentanţi ai mai multor instituţii de învăţământ şi cercetare).

g) Valorificarea rezultatelor în 2016: Elaborarea unui studiu în vederea publicării într-o revistă de specialitate; Susţinerea a două comunicări la manifestări ştiinţifice interne şi/sau

internaţionale; Raport de cercetare pe baza analizelor şi bibliografiei (cca. 40 de pagini).

h) Bugetul solicitat pentru anul 2016: Un salariu pentru CS, normă întreagă Laptop/PC – pentru construirea bazei de date şi Microsoft Office, SPSS – pentru

analize Costul unor consumabile şi abonament la reviste de specialitate.

Coordonator proiect, CS dr. Cristian Pop

54


a) Denumire: Evoluţia mişcărilor sociale în contextul noilor tehnologii comunicaţionale

b) Colectiv de cercetare: CS III dr. Corina Benea


d) Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: Teoretizarea mişcărilor sociale este o prezenţă constantă care a însoţit evoluţia

sociologiei încă de la începuturi, părinţii ei fondatori – precum Durkheim, Weber, Marx – acordându-i o atenţie deosebită. Apoi, începând din primele decenii ale secolului XX până în anii `60 s-a dezvoltat în SUA cercetarea mişcărilor sociale prin contribuţiile Şcolii de la Chicago, a sociologiei politice şi a teoriilor comportamentului colectiv ilustrate prin modelul deprivării relative şi cel al tensiunii sociale. Contribuţiile ulterioare ale cercetătorilor în domeniul mişcărilor sociale au avut drept rezultat constituirea unui domeniu matur de cercetare în sociologie, care s-a coagulat în principal în jurul câtorva mari paradigme: teoria mobilizării resurselor (Charles Tilly), teoria oportunităţilor/proceselor politice (P. Eisinger), teoria încadrării („framing theory” – D.A. Snow, R.D. Bendord), teoria opţiunii raţionale (Karl Dieter Opp) şi teoria noilor mişcări sociale (Alain Touraine, Claus Offe, Ronald Inglehard) pentru ca dezvoltările recente în teoretizarea mişcărilor sociale să includă curentul cotiturii culturale („cultural turn” – Alberto Melucci) şi pe cel al politicilor litigioase („contentious politics”, Sidney Tarrow).

Teoreticienii contemporani sunt consensuali în general în privinţa existenţei unei evoluţii în ceea ce priveşte structura, actorii, caracteristicile şi obiectivele mişcărilor sociale, care se consideră că merge mână în mână cu evoluţia societăţilor spre era postindustrială (de exemplu: recrutarea actorilor cu precădere nu din rândul claselor defavorizate, ci din rândul noii clasei de mijloc şi a grupurilor periferice, promovarea cu precădere nu a valorilor economice, ci a celor de tip postmaterialist etc. In schimb, o problemă mult mai puţin studiată şi în privinţa rezolvării căreia cercetătorii sunt mult mai puţin consensuali este cea a impactului pe care îl au noile tehnologii electronice, comunicaţionale şi dezvoltarea explozivă a acestora asupra evoluţiei mişcărilor sociale şi a societăţilor în general. Abia de foarte curând, impactul noilor tehnologii comunicaţionale asupra caracteristicilor mişcărilor sociale –exemplificate prin mişcări apărute în diverse puncte ale Planetei („Primăvara Arabă”, ”Occupy Wall Street”, ”Indignados” de la Puerta del Sol, „Euromaidan” etc.) cât şi în România („Salvaţi Roşia Montană”, mişcarea împotriva exploatării gazelor de şist prin fracturare hidraulică, mişcarea „Colectiv”) – a devenit vizibil, constituindu-se în temă de interes pentru cercetarea ştiinţifică. Dacă în 2007 Margolis susţinea că internetul nu schimbă nimic în ceea ce priveşte mişcările de protest şi caracteristicile participării politice, studii recente, axate pe unele dintre aceste mişcări, au reuşit să desluşească anumite diferenţe specifice. Nu s-a conturat încă o teorie cuprinzătoare care să evidenţieze o tipologie evolutivă a mişcărilor sociale şi care să ţină seama de contextul noilor tehnologii comunicaţionale, de noile mecanisme de decantare a valorilor, de coagulare a obiectivelor şi de mobilizare în cadrul reţelelor sociale bazate pe tehnologia electronică, după cum nu există încă o viziune clară în sânul comunităţii ştiinţifice privitoare la efectele posibile asupra evoluţiei societăţii în ansamblu.

55

e) Scopul proiectului: Elucidarea impactului noilor tehnologii în evoluţia mişcărilor sociale

contemporane şi în evoluţia raportului actor social – spectator social; construcţia conceptuală şi fundamentarea teoretică a unei tipologii evolutive cuprinzătoare a mişcărilor sociale care să ţină seama de impactul noilor tehnologii comunicaţionale asupra caracteristicilor lor; elucidarea mecanismelor prin care anumite aspecte ale relaţiilor sociale (cum ar fi importanţa şi ponderea relaţiilor familiare, clientelare etc., structurarea lor în diferite tipuri de reţele), precum şi ale culturii (de ex. preponderenţa valorilor individuale sau comunitare) fac ca societăţile să se diferenţieze din punctul de vedere a direcţiei lor de evoluţie şi a rolului mişcărilor sociale în cadrul lor.

f) Obiective subordonate scopului, care urmează a fi realizate în anul 2016: cercetare bibliografică, analiză şi reconstrucţie conceptuală, analiză de

documente, analiză secundară, cercetare empirică (interviuri, grupuri de intervenţie sociologică);

sistematizarea rezultatelor cercetării într-un raport de cercetare care va viza rolul şi locul noilor tehnologii comunicaţionale în conturarea diferenţelor specifice caracteristice mişcărilor sociale actuale (cca. 60 p.);

organizarea şi participarea la manifestări ştiinţifice; elaborarea de studii şi prezentarea de comunicări ştiinţifice.

g) Valorificarea rezultatelor în 2016: elaborarea a două studii în vederea publicării; elaborarea şi susţinerea a două comunicări la reuniuni ştiinţifice.

h) Buget solicitat pentru 2016: salariu pentru un CS III.

Coordonator proiect, CS III dr. Corina Benea

56


a) Denumire: Reglementarea relaţiei „emiţător – receptor – canale de comunicare – mesaj difuzat” din perspectiva dreptului de proprietate intelectuală

b) Colectiv de cercetare: CS drd. Narcisa Cozea


d) Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: Comunicarea reprezintă un proces esenţial de menţinere a legăturilor interumane, care

stă la baza organizării sociale. Majoritatea vorbitorilor percep cuvântul comunicare ca pe un schimb de mesaje, fapte, idei, impresii, între două sau mai multe persoane. Conceptului de comunicare nu i s-a stabilit încă o definiţie unică, încercarea de a găsi o definiţie universal valabilă fiind aproape imposibilă. În foarte multe situaţii, procesul comunicării este confundat cu stabilirea transferului de informaţie.

Pe parcursul existenţei sale, omul a căutat noi soluţii pentru a-şi face viaţa mai uşoară, a-şi procura şi prepara mai lesne hrana, a-şi confecţiona şi apăra bunurile dobândite. Astfel a apărut spiritul de proprietate asupra avutului personal. De la protecţia bunurilor până la protecţia creaţiei minţii omeneşti a fost doar un pas. În România, prima lege în domeniul proprietăţii intelectuale a apărut în 1879, printr-o hotărâre a Parlamentului, care se referea la Legea Mărcilor de Fabrică şi de Comerţ. Tot atunci s-a pus problema adoptării unei legi a Brevetelor de Invenţie, care a apărut abia în 17 ianuarie 1906, eforturi făcându-se încă din 1880. Cu această ocazie, s-a înfiinţat şi Oficiul de Brevete, care este în prezent Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci – OSIM. Proprietatea intelectuală se referă la creaţii ale minţii: invenţii, opere literare şi artistice şi simboluri, nume şi imagini utilizate în comerţ. Drepturile de proprietate intelectuală sunt drepturi de proprietate, ca toate celelalte – ele permit creatorului sau proprietarului să beneficieze de pe urma muncii sau a investiţiei sale.

e) Scopul proiectului: Există mai multe motive care fac ca protecţia proprietăţii să fie imperios necesară.

În primul rând, progresul şi prosperitatea umanităţii depind de creativitatea ei în domeniile tehnic şi cultural; în al doilea rând, protecţia juridică a creaţiilor noi încurajează investiţiile şi conduc la alte inovaţii; în al treilea rând, promovarea şi protecţia proprietăţii intelectuale stimulează creşterea economică, duc la crearea de noi locuri de muncă şi noi ramuri de activitate şi la îmbunătăţirea calităţii vieţii. Un sistem de proprietate intelectuală eficient şi echitabil poate fi de ajutor tuturor ţărilor în exploatarea potenţialului de proprietate intelectuală, care este un instrument puternic de dezvoltare economică şi de progres social şi cultural.

f) Obiective subordonate scopului, care urmează a fi realizate în anul 2016: cercetare bibliografică; analiza legislaţiei interne ş internaţionale.

g) Valorificarea rezultatelor: sistematizarea rezultatelor obţinute în urma consultării surselor bibliografice într-

un raport de cercetare (cca. 40 de pagini);

57

publicarea unui studiu privitor la rezultatele cercetării întreprinse, într-o revistă de specialitate; participarea la două conferinţe ştiinţifice interne şi/sau internaţionale;

Colaborări în ţară: nu.

h) Bugetul solicitat pentru anul 2016: un salariu anual de CS, normă întreagă; costul unor consumabile şi abonamente la reviste de specialitate.

Coordonator proiect, CS drd. Narcisa Cozea

58


a) Denumirea: Învăţământul clujean preuniversitar în limba maghiară: experienţe, istorii şi reprezentări

b) Colectivul de cercetare: CS III drd. Salánki Zoltán.

c) Termen de realizare: 31 decembrie 2017.

d) Stadiul actual al cunoştinţelor: Proiectul de cercetare propus valorifică experienţa anilor anteriori de studiu şi

cercetare privind formarea şi activitatea unor cadre instituţionale de educaţie şi cercetare socială transilvănene, un proiect de doctorat pe tema evoluţiei învăţământului maghiar din România, între 1948-2011. Această experienţă teoretică şi empirică a fost materializată în comunicări ştiinţifice prezentate la manifestări ştiinţifice, respectiv în studii publicate în reviste de profil: Privat vs. public. Negocierea normei sociale, în Studii şi cercetări din domeniul ştiinţelor socio-umane, vol. 11, Cluj-Napoca, Edit. Argonaut, 2003, p. 180-186; A. Negru, A., E. Pop, Z. Salánki, Fl. Stăvărache, S.-G. Totelecan, Sociologia clujeană interbelică. Repere teoretice şi empirice, Cluj-Napoca, Edit. Argonaut, 2002; Asociaţia Tinerii Ardeleni în Dicţionar de Sociologie Rurală, coord. Ilie Bădescu, Ozana Cucu-Oancea, Gh. Şişeşten, Bucureşti, Edit. Mica Valahie, 2005, p. 168-169; Învăţământul în limba maghiară din România, 1948-2011. Între multiculturalism şi autosuficienţă, comunicare la „Conferinţa Naţională a Societăţii Sociologilor din România şi Colocviul Internaţional de Ştiinţe Sociale şi ale Comunicării ACUM 2015”, Braşov.

Studiul şi cercetarea acestei teme reflectă o perspectivă de critică socio-politică, cu accent pe problemele şi clivajele dintre dezideratele etniei maghiare şi politicile educaţionale statale. Aceasta este tributară, pe de o parte, discursului politic şi istoriografic, de după 1971, cunoscută ca şi perioada naţional-comunismului iar, pe de altă parte, unui recul, de după 1989, a minorităţii maghiare din România, în încercările de recuperare istoriografică şi de reafirmare ca identitate culturală şi actor politic. Procesul de recuperare instituţional-funcţională şi reformare a învăţământului în limba maghiară, iniţiat odată cu Revoluția din decembrie 1989, continuă şi în zilele noastre, atât prin eforturile de adaptare la cerinţele propriului destinatar, cât şi, în consens cu sistemul educaţional naţional, prin adaptarea la cerinţele unui sistem modern centrat pe elev, educaţie integrată şi incluzivă.

În cele din urmă, s-a ajuns la un sistem educaţional segmentat după criteriul etnic, care, aşa cum afirmă şi Brubaker et al. (2010), contribuie la reproducerea unei societăţi segmentate, în care mesajul curricular şi mediul lingvistic al şcolii pot funcţiona ca baricade împotriva „statului naţionalizator” sau ca mijloace ale socializării naţionale/naţionaliste minoritare. Însă, pe fondul unei realităţi din ce în ce mai conectate la societatea globală, o asemenea funcţie dobândeşte un caracter simbolic. În acest sens, instituţia şcolară, cu structura şi curicula specifică, devine un mediu dar şi un vehicul al recontextualizării şi resemnificării sociabilităţii. Această resemnificare poate fi interpretată pe trei paliere ale realităţii sociale plurietnice. Retorica istorică este inerentă nivelului identitar grupal. Fiind structurată social şi dependentă de evoluţia socio-temporală (istorică), ea este mai puţin susceptibilă de reinterpretare. Reprezentările alterităţii interetnice îşi alimentează sursa din relaţionarea interpersonală, motiv pentru

59

care sunt mai maleabile faţă de contextele sociabilităţii. La nivelul identificării personale, conştientizarea liniilor de demarcaţie este difuză, acestea reconstruindu-se treptat. dar punctual în baza experienţelor cotidiene.

e) Scopul proiectului: În cadrul acestui proiect ne propunem construirea unui cadru teoretic pentru

delimitarea şi definirea nivelurilor de interpretare a sociabilității în raport cu sfera sistemului educaţional. Un scop subsidiar rezidă în descrierea contextelor educaţionale favorabile conştientizării realităţii plurietnice.

f) Obiective subordonate scopului, care urmează a fi realizate în anul 2016: documentare teoretică; delimitarea spaţiului de analiză a obiectului cercetării; analiză de surse secundare – date statistice, analiză de documente.

g) Valorificarea rezultatelor în 2016: elaborarea a 2 studii în vederea publicării; susţinerea a 2 comunicări la manifestări ştiinţifice; elaborarea unui raport de cercetare (50 p.);

h) Bugetul solicitat pentru anul 2016: Un salariu pentru CS III; Reportofon digital.

Coordonator proiect, CS III drd. Salánki Zoltán

60

PROGRAMUL DE CERCETARE IXa) Denumirea:

VALORIFICAREA GÂNDIRII SOCIOLOGICE ŞI FILOSOFICE DIN TRANSILVANIA

b) Coordonator: CS I dr. Ionuţ-Constantin Isac

c) Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: Este în creştere constantă, ca urmare a publicării de ediţii critice din manuscrise

ale unor renumiţi profesori şi cercetători din Transilvania (de ex: George Em. Marica, Curs de sociologie rurală, Satul ca structură psihică şi socială; „Societatea de Mâine”, indice bibliografic adnotat; Dumitru Isac, Introducere în istoria filosofiei eline; Dumitru Isac, Studii, prelegeri şi note de curs de istoria filosofiei antice şi medievale; Studii, prelegeri şi note de curs de istoria filosofiei moderne; Frumosul la Socrate, Platon şi Aristotel; reeditarea monografiei Aristotel etc.).

d) Scopul programului: Restituirea unor manuscrise inedite şi reeditarea unor lucrări meritorii semnate de

Eugeniu Sperantia, George Em. Marica, Virgil Bărbat, Dumitru Isac ş.a.; realizarea (atunci când există posibilitatea) a unor monografii, însoţite de articole şi studii publicate în literatura de specialitate, prezentarea de comunicări la sesiunile ştiinţifice de specialitate locale, naţionale sau/ şi internaţionale.

e) Rezultate scontate:

Investigarea unor texte reprezentative pentru gândirea sociologică şi filosofică din Transilvania, acoperind o bună parte din aria tematică a realizărilor sale notabile; iniţierea unei serii de volume care să evidenţieze evoluţia şi mutaţiile coordonatelor acestei gândiri ştiinţifice şi filosofice, concomitent cu deschiderea treptată a culturii româneşti spre paradigmele şi teoriile majore existente pe plan european şi universal.

f) Modul de valorificare a rezultatelor:

Prin publicarea periodică (cel mult o dată la doi ani) a unui volum din autorii anterior numiţi (alcătuit din manuscrise de carte, studii şi articole reprezentative), elaborarea de către participanţii la proiect a unor studii şi articole individuale oferite spre publicare unor reviste de specialitate şi de cultură, din ţară şi străinătate, în versiune clasică şi electronică, precum şi susţinerea unor comunicări ştiinţifice la sesiuni de specialitate.

g) Durata: 8 ani (2009-2016)

h) Proiecte propuse în acest program:

IX/1 Reeditarea monografiei Jean-Jacques Rousseau a lui Dumitru Isac, colectiv de cercetare: CS I dr. Ionuţ-Constantin Isac

X/2 Scrieri de filosofia dreptului în opera lui Eugeniu Speranţia, 2 volume, colectiv de cercetare: CS II dr. Codruţa Cuceu

Coordonator program, CS I dr. Ionuţ-Constantin Isac

61

PROIECTUL DE CERCETARE: IX/1

a) Denumirea: Reeditarea monografiei Jean-Jacques Rousseau a lui Dumitru Isac

b) Colectivul de cercetare: CS I dr. Ionuţ-Constantin ISAC

c) Termen de realizare: 31 decembrie 2016 (tehnoredactarea a cca. 250 pagini).

d) Stadiul actual al cunoştinţelor: pe linia valorificării manuscriselor lui D. Isac s-au editat anterior Cunoaştere şi transcendenţă, Editura „Grinta”, Cluj-Napoca, 2003; Introducere în istoria filosofiei eline, Editura „Grinta”, Cluj-Napoca, 2005; Scrieri filosofice şi literare, Editura „Casa Cărţii de Ştiinţă”, 2006; Studii, prelegeri şi note de curs de istoria filosofiei moderne, Editura „Argonaut”, Cluj-Napoca, 2007; Studii, prelegeri şi note de curs de istoria filosofiei antice şi medievale, 2 volume, Editura „Casa Cărţii de Ştiinţă”, Cluj-Napoca, 2006, 2008; monografia Aristotel, Editura „Argonaut”, Cluj-Napoca, 2009; Frumosul la Socrate, Platon şi Aristotel, Editura „Casa Cărţii de Ştiinţă”, Cluj-Napoca, 2013; e) Scopul proiectului:

reeditarea monografiei Jean-Jacques Rousseau a lui Dumitru Isac, în scopul repunerii acesteia în circulaţie atât în comunitatea academică cât şi în rândurile publicului larg, interesat de subiect

f) Material şi metode de lucru:

tehnoredactarea computerizată a textului original şi pregătirea pentru tipar.

g) Rezultate scontate:

relansarea dezbaterilor de specialitate în jurul monografiei lui D. Isac.

h) Modul de valorificare a rezultatelor:

înaintarea pentru publicare la finele anului 2016 a textului monografiei Jean-Jacques Rousseau

i) Colaborări în ţară: nu

j) Colaborări în străinătate: nu

k) Bugetul solicitat pentru anul 2016: un salariu pentru CS I (normă întreagă) – postul există;

l) Alte subvenţii de cercetare: nu

Coordonator: CS I dr. Ionuţ-Constantin ISAC

62

PROIECT DE CERCETARE IX/2

a) Denumirea: Scrieri de filosofia dreptului în opera lui Eugeniu Speranţia

b) Colectivul de cercetare: CS II dr. Codruţa Cuceu

c) Termen de realizare: 31 decembrie 2016 (aprox. 150 pagini)

d) Stadiul actual al cunoştinţelor: Proiectul de reeditare integrală a operei lui Eugeniu Speranţia presupune, înainte de

toate, un efort de sistematizare tematică. Dacă faza marginalizării operei lui Eugeniu Speranţia în fluxul publicaţiilor şi cercetărilor filosofice româneşti contemporane a fost deja depăşită, începând din anul 2009, prin reeditarea, în ediţii critice, a mai multor lucrări acoperind o arie tematică diversă, ce porneşte de la scrierile sociologice ale autorului şi trece prin cele de filosofia religiilor, de filosofia valorilor, de pedagogie şi psihologie, realizarea integrală a acestui amplu proiect impune şi reeditarea lucrărilor ce reflectă o altă direcţie fundamentală a preocupărilor intelectuale aproape enciclopedice ale omului de cultură Eugeniu Speranţia: cele de filosofia dreptului.

e) Scopul proiectului: Reeditarea unui prim volum din seria lucrărilor de filosofia dreptului ale lui E.

Sperantia: Lecţiuni de enciclopedie juridică: cu o introducere istorică în filosofia dreptului, apărută la Cluj, la Tipografia „Cartea Românească” în anul 1936 (264 p).

f) Rezultate scontate 2016: Transcrierea, corectarea şi pregătirea pentru tipar a unei ediţii critice a lucrării

intitulate Lecţiuni de enciclopedie juridică: cu o introducere istorică în filosofia dreptului.

f) Material şi metode de lucru:

tehnoredactarea computerizată a textului original şi pregătirea pentru tipar.

g) Rezultate scontate:

repunerea în circulaţie a publicisticii filosofice sperantiene.

g) Valorificarea rezultatelor: Publicarea unui volum din seria scrierilor de filosofia dreptului din opera lui

Eugeniu Sperantia.

h) Colaborări în ţară: nu

i) Colaborări în străinătate: nu

j) Bugetul solicitat pentru anul 2016: -

k) Alte subvenţii de cercetare: nu CS II dr. Codruţa Cuceu

63

PROGRAM DE CERCETARE Xa) Denumire:

DIMENSIUNI VALORICE ALE OMULUI CONTEMPORANb) Coordonator: CS I dr. Ionuţ Isac


d) Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv relativ avansat pe anumite planuri (estetică, teoria artei, antropologie, studii

culturale ş.a.), însă insuficient în ce priveşte reinterpretările conexiunilor şi interferenţelor disciplinare din perspectiva pe care o asumă membrii colectivului de cercetare;

e) Scopul programului: explorarea teoretico-metodologică interdisciplinară a conexiunilor ideatice dintre

filosofia teoretică social-politică, fenomenologie, psihanaliză şi metafilosofie privind elemente valorice ale personalităţii omului contemporan şi texturii sociale pe care o alcătuieşte împreună cu semenii săi; publicarea unor articole şi studii relevante în literatura de specialitate, prezentarea de comunicări la sesiunile ştiinţifice de specialitate locale, naţionale sau/ şi internaţionale;

f) Rezultate scontate: valorificarea unor filoane inter şi trans-disciplinare ale gândirii axiologice

autohtone şi universale, realizarea unor reinterpretări ale conceptelor supuse discuţiei (bunăstare, proprietate, ideaţie şi creaţie filosofică), în contextul dezbaterilor tematice existente pe plan naţional şi universal

g) Modul de valorificare a rezultatelor cercetării: elaborarea de către participanţii la proiect a unor studii şi articole individuale

(posibil şi multi-autor) referitoare la aspecte ale temei programului, care vor fi ofertate spre publicare unor reviste de specialitate din ţară sau/ şi străinătate, precum şi susţinerea unor comunicări ştiinţifice la sesiuni de specialitate

h) Durata: de la 1 ianuarie 2016 până la 31 decembrie 2019


CS II Dr. Codruţa-Liana Cuceu, Pragmatica bio-ameliorării capacităţilor umane: implicaţii asupra bunăstării (2016);

CS III Dr. Florenţa Lozinsky, O perspectivă contemporană „valorică” asupra proprietăţii funciare din spaţiul rural (2016);

CS I Dr. Ionuţ Isac, Interpretări contemporane în spaţiul filosofic românesc. Fenomenologia (2016);

Prof.univ. dr. CS I Virgil Ciomoş, Juisare şi corp propriu. O perspectivă fenomenologică şi psihanalitică asupra proprietăţii şi bunăstării (2016)

Coordonator program, CS I dr. Ionuţ Isac

64

PROIECT DE CERCETARE X/1

a) Denumire: Pragmatica bio-ameliorării capacităţilor umane: implicaţii asupra bunăstării

b) Colectiv de cercetare: C.S.II dr. Codruţa Cuceu


d) Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv:Dacă întreaga structură a cercetărilor pe care le-am derulat în ultimii doi ani a fost

susţinută de investigarea resorturilor necesităţii tot mai pregnante de a imagina şi legitima un nou tip de „intervenţie” transformatoare la nivelul comunităţilor morale şi, implicit la nivelul agenţilor morali, intervenţie ce presupune ameliorarea morală a indivizilor prin mijloace biomedicale, cercetarea pe care o propunem pentru anul 2016 urmăreşte consolidarea chestionărilor critice a acestor eforturi de legitimare, prin analiza relaţiei dintre ideea ameliorării capacităţilor umane şi gradul de bunăstare al indivizilor. Premisa de la care pornim cercetarea este că bunăstarea nu reprezintă doar un criteriu esenţial de evaluare a intervenţiei de bio-ameliorare a capacităţilor indivizilor, ci chiar fundamentul justificării moralităţii bio-ameliorării umane.

e) Scopul proiectului: Sistematizarea, pe trei paliere, a teoriilor filosofice ale bunăstării: 1. teoria

”hedonistă”, prefigurată în utilitarismului clasic din opera lui Jeremy Bentham, a lui John Stuart Mill şi a lui Henry Sidgwick; 2. teoria ”satisfacerii dorinţelor”; 3. teoria ”listei obiective”.

Analizarea diferenţelor dintre modul filosofic de tematizare a bunăstării şi cel din alte ştiinţe sociale.

Identificarea elementelor determinante ale bunăstării umane, analizarea posibilităţii lor de teoretizare şi/sau măsurare.

Chestionarea apartenenţei conceptului de bunăstare şi, implicit, a teoriilor bunăstării în filosofia morală contemporană.

f) Valorificarea rezultatelor: Două articole, fiecare de aproximativ 10-15 pagini; Două comunicări la manifestări ştiinţifice de specialitate;

g) Colaborări în ţară: nu

h) Bugetul solicitat pentru anul 2016: - un salariu pentru C.S. II

i) Alte subvenţii de cercetare: nu

Coordonator proiect: C.S.II dr. Codruţa Cuceu

65


a). Denumire: O perspectivă contemporană „valorică” asupra proprietăţii funciare din spaţiul rural

b). Colectiv de cercetare: CS III dr. Florenţa Lozinsky

c). Termen de realizare: 1 ian 2016 – 31 dec. 2019.

d). Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv:Cercetătorul valorifică experienţa anilor anteriori de cercetare în domeniu, precum

şi rezultatele anchetelor de teren desfăşurate în cadrul proiectelor anterioare. Experienţa teoretică şi empirică a fost materializată de către cercetător în comunicări ştiinţifice prezentate la manifestări naţionale, respectiv în studii publicate în reviste de profil. Exemplificăm activitatea desfăşurată prin câteva studii publicate în volume colective sau reviste de specialitate: O abordare teoretică a noţiunii de produs local, Gospodăria rurală: individualitate şi individualizare, Comercializarea tradiţionalului în „târgul de ţară”, Configuraţii mentalitare în două comunităţi din Câmpia Transilvaniei, Reprezentări ale schimbării sociale în mentalitatea ruralilor, Schimbări şi tendinţe în satul românesc contemporan, Realităţi, dileme şi proiecte în comunitatea montană Râşca.

e). Scopul proiectului: Satul românesc contemporan este un spaţiu al schimbării, al căutării şi

experimentării diferitelor modele de viaţă, în care sociologii descoperă cât de ofertant este acesta din punct de vedere a investigării realităţilor sociale. Interesul nostru se focusează pe conturarea semnificaţiilor actuale ale spaţiului rural aşa cum sunt ele reflectate în presa locală şi naţională, în literatura de specialitate, precum şi în reprezentările actorilor sociali din spaţiul rural. Ne propunem să realizăm o analiză a sensurilor „valorice” (istorice, economice, sentimentale) ale proprietăţii funciare din spaţiul rural contemporan. Prin acest proiect vom urmări să identificăm dimensiunea „valorică” a proprietăţii funciare din spaţiul rural care predomină în societatea românească la ora actuală, privită în contextul mai larg al mecanismelor mentalitare şi comportamentale ale indivizilor.

f). Obiective subordonate scopului, care urmează a fi realizate în anul 2016: Consultarea literaturii de specialitate ce vizează spaţiul rural; Identificarea sensurilor atribuite de mass-media scrisă (cel puţin una locală şi una

naţională) spaţiului rural şi implicit proprietăţii private; Realizarea unei pre-anchete în vederea realizării unui ghid de interviu.

g). Material şi metode de lucru: documentare teoretică, analiză de documente, interviuri.

h). Rezultate scontate în 2016: participarea la manifestări ştiinţifice de specialitate;

66

elaborarea, redactarea şi publicarea de studii/articole a căror tematică vizează: dimensiunea „valorică” a proprietăţii funciare din spaţiul rural (aproximativ 30 pagini).

i). Valorificarea rezultatelor în 2016: elaborare a două studii în vederea publicării; susţinerea a două comunicări la manifestări ştiinţifice de specialitate.

j). Colaborări în ţară: nu.

k). Buget solicitat pentru 2016: Un salariu pentru CS III; consumabile; reportofon; cheltuieli de deplasare în

ţară.

l). Alte subvenţii de cercetare: nu.

Coordonator proiect, CS III dr. Florenţa Lozinsky

67


a) Denumire: Interpretări contemporane în spaţiul filosofic românesc. Fenomenologia (2016)

b) Colectiv de cercetare: CS I Dr. Ionuţ Isac


d) Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: mediu spre avansat din punctul de vedere al hermeneuticii fenomenologice

„standard” (de sorginte husserliană); incipient din punctul de vedere al hermeneuticii fenomenologice „non-standard” (inspirată de opera fenomenologului contemporan Marc Richir)

f) Scopul proiectului: explorări ale dimensiunilor valorice conţinute în idei şi creaţii filosofice româneşti

contemporane, prin prisma analizei comparative inspirate de paradigmele fenomenologice de tip Husserl şi Richir, în conexiune cu psihanaliza

g) Obiective subordonate scopului, care urmează a fi realizate în anul 2016: precizări teoretico-metodologice ale cadrului hermeneutic de aplicat la tema de

proiect; regândirea unei interpretări a metafizicii lui Lucian Blaga din perspectivă

fenomenologică (tentativa lui Iosif Brucăr);

h) Valorificarea rezultatelor: elaborarea a două studii individuale (posibil şi multi-autor), de cca. 20-30 p.

referitoare la aceste interpretări fenomenologice, care vor fi ofertate spre publicare unor reviste de specialitate din ţară sau/ şi străinătate, precum şi susţinerea a două comunicări ştiinţifice la sesiuni de specialitate

i) Colaborări în ţară: nu

j) Buget solicitat pentru 2016: salariu pentru un post de CS I

Coordonator proiect, CS I Dr. Ionuţ Isac

68


a) Denumire: Juisare şi corp propriu. O perspectivă fenomenologică şi psihanalitică asupra proprietăţii şi bunăstării

b) Colectivul de cercetare: CS I dr. Virgil Ciomoş,

c) Termen final de realizare: 1 ianuarie 2016 – 31 decembrie 2018

d) Stadiul actual al cunoştinţelor: cercetări bibliografice prealabile în domeniul temei, conferinţe, seminarii, cursuri, publicaţii în acelaşi domeniu sau în domenii conexee) Scopul proiectului: analiza critică şi comparată a conceptelor de juisare şi de corp propriu, aşa cum sunt ele dezvoltate în cadrul fenomenologiei contemporane, în special cea a lui Maurice Merleau-Ponty şi Marc Richir, precum şi în cadrul psihanalizei contemporane, cu specială referire la cea a lui Donald Winnicott şi Jacques Lacan, pentru clarificarea unor noţiuni cu valenţe juridice, psihologice şi sociologice precum cele de proprietate şi de bunăstare

f) Material şi metode de lucru: cercetare bibliografică, stagii de documentare şi cercetare în străinătate, analiză şi interpretare de text, sinteză critică a unor concepţii esenţiale în domeniu, redactare de lucrări dedicate temei

g) Rezultate scontate: o perspectivă comparativă nouă asupra conceptelor mai sus amintite, stabilirea unor colaborari cu cercetători români şi străini specializaţi în aceste domenii

h) Valorificarea rezultatelor:

susţinerea de conferinţe şi seminarii pe această temă, redactarea de lucrări de plan – câte 40 de pagini pe an –, publicarea rezultatelor lor în cărţi şi reviste recunoscute naţional şi internaţional

i) Colaborări în ţară: UBB Cluj, Universitatea din Bucureşti, Centrul „Mara” din Timişoara

j) Colaborări în străinătate: Universitatea Paris I, Ecole de Psychanalyse des Forums du Champ Lacanien, Paris

k) Bugetul solicitat pentru anul 2016: un salariu de CS I (jumătate de normă) pe perioada amintită

l) Alte subvenţii de cercetare: nu

Coordonator proiect: CS I dr. Virgil Ciomoş

69

PROGRAMUL DE CERCETARE XI

a) Denumirea: ELITE POLITICE ŞI CULTURALE ÎN ROMÂNIA INTERBELICĂ

b) Coordonator: CS III dr. Mihaela Gligor,

c) Termen final de realizare: 1 ianuarie 2016 – 31 decembrie 2018

d) Stadiul actual al cunoştinţelor: Tematica a fost abordată punctual, mai ales cu privire la elitele culturale (Mircea

Eliade, Mihail Sebastian, Constantin Noica etc.), însă anumite personalităţi au fost lăsate în afară sau analizate doar fragmentar (Theodor Lavi, Horia Carp etc.). Tocmai de aceea, prezentul program are în vedere înţelegerea şi recuperarea felului în care, în perioada interbelică şi imediat după aceasta, (în special) intelectualii români de origine evreiască au emigrat în Israel şi au dus cu ei importante lucrări, încă necunoscute în România. De asemenea, se va avea în vedere modul de interacţiune a elitelor politice şi culturale în România interbelică.e) Scopul programului:

Prezentul program va oferi o perspectivă nouă şi, pe cât posibil, inedită asupra elitelor culturale şi politice din România interbelică şi a acţiunilor de redefinire a trecutului istoric al acelora care au ales - voluntar sau nu - spaţiul exilului. Într-o primă fază, dorim recuperarea şi valorificarea scrierilor lui Horia Carp, personalitate importantă, atât la nivel cultural, cât şi politic. Se doreşte participarea la şi organizarea unor manifestări ştiinţifice; publicarea unor materiale în revistele de specialitate şi în cele culturale; dezbateri; editarea unor volume de corespondenţă sau de documente.f) Rezultatele scontate:

Relansarea dezbaterilor de specialitate pe această temă; recuperarea unor manuscrise şi publicarea lor, organizarea unor manifestări ştiinţifice.g) Modul de valorificare a rezultatelor:

Prezentări în cadrul unor manifestări ştiinţifice (mese rotunde, seminarii, conferinţe), articole, studii, evenimente culturale şi ştiinţifice, participări la sesiuni ştiinţifice de specialitate, invitarea unor specialişti în domeniu etc.

h) Durata: 3 ani (2016-2018).

i) Colaborări în străinătate: dr. Miriam Caloianu, Hebrew University of Jerusalem.

j) Proiecte propuse în acest program:

XI/1 Recuperarea scrierilor lui Horia Carp, (2016) – CS III dr. Mihaela Gligor.

Coordonator program, CS III dr. Mihaela Gligor

70

PROIECT DE CERCETARE XI/1

a) Denumirea: Recuperarea scrierilor lui Horia Carp

b) Colectivul de cercetare: CS III dr. Mihaela Gligor


d) Stadiul actual al cunoştinţelor: Tema nu a fost studiată deloc, deşi are o importanţă deosebită pentru recuperarea

şi înţelegerea modului în care, în perioada interbelică şi imediat după, intelectualii de origine evreiască au emigrat în Israel şi au dus cu ei importante lucrări, încă necunoscute în România.

e) Scopul proiectului: Prezentul proiect va oferi o perspectivă nouă şi inedită asupra mişcării culturale a

evreilor din România şi a acţiunilor de redefinire a trecutului istoric a acestora în spaţiul exilului, impus sau ales. Se are în vedere în special recuperarea şi valorificarea scrierilor lui Horia Carp, personalitate importantă, atât la nivel cultural, cât şi politic. În acest sens, am în vedere participarea la Sesiunea ştiinţifică anuală a Departamentului de Cercetări Socio-Umane şi la alte manifestări ştiinţifice; cât şi publicarea unor materiale în revistele de specialitate şi în cele culturale; dezbateri; efectuarea unui stagiu la Hebrew University of Jerusalem, în cadrul schimbului inter-academic etc.

f) Rezultatele scontate: lansarea dezbaterilor de specialitate pe această temă.

g) Valorificarea rezultatelor:

prezentări în cadrul unor manifestări ştiinţifice, articole, etc.

h) Colaborări în ţară: nu.

i) Colaborări în străinătate: dr. Miriam Caloianu, Hebrew University of Jerusalem.

j) Bugetul solicitat pentru anul 2016: un salariu pentru CS III (normă întreagă);

k) Alte subvenţii de cercetare: nu.

Coordonator proiect, CS III dr. Mihaela Gligor

DIRECTORProf.univ.dr. Nicolae EDROIU

71

ACADEMIA ROMÂNĂ — FILIALA CLUJ-NAPOCA · Web viewŞişeşten, Bucureşti, Edit. Mica Valahie,...

Documents

Transcript of ACADEMIA ROMÂNĂ — FILIALA CLUJ-NAPOCA · Web viewŞişeşten, Bucureşti, Edit. Mica Valahie,...