ACADEMIA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI SILVICEGheorghe Ionescu Şişeşti

Planul sectorial ADER 2020

Contractor: Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Pajişti Braşov

Obiectivul general: ADESC Numărul /codul proiectului ADER 11.1.3Contract: (număr/an) 11.1.3/27.10.2015 Act Adiţional: (număr/an) 2/17.03.2016Anul începerii 2015 Anul finalizării 2018 Durata (luni): 39

Denumirea proiectului: CERCETAREA SISTEMELOR AGRO-PASTORALE ÎN ZONA MONTANĂ ÎN CONTEXTUL NOILOR SCHIMBĂRICLIMATICE ȘI AL APARIȚIEI FENOMENELOR EXTREME, MONITORIZAREA ȘI PROMOVAREA MODELELORFUNCȚIONALE

Denumirea fazei IV: Stabilirea unor gradienți altitudinali în corelație cu schimbările climatice din Carpații României – suport științific al factorilor naturali și umani limitativi pentru practicarea unei agriculturi ecologice și acordarea subvențiilor pentru susținerea acesteia.

Persoana de contact (Directorul proiect):Dr. ing. Teodor MARUȘCA

Date contact (Tel. fix/Tel mob./Fax, e-mail):0268-472781 / 0723175320 / 0268-475295 /office@pajisti-grassland.ro, maruscat@yahoo.comhttp://www.pajisti-grassland.ro/

Coordonator ProiectInstitutul de Cercetare Dezvoltare pentru Pajişti Braşov

- Director proiect: Dr. ing. MARUȘCA Teodor- Responsabil economic proiect: Ec. TOD Sorin

Partener la proiect- Stațiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Pajiști Timișoara

- Responsabil proiect: Prof. dr. Dragomir Neculai

PROIECT ADER 11.1.3

ADER 11.1.3 /Raport de activitate FazaIV

Activitatea IV.1- Stabilirea unor gradienți altitudinali în corelație cu schimbările climatice din Carpații României – suport științific al factorilor naturali și umani limitativi pentru practicarea unei agriculturi ecologice și acordarea subvențiilor pentru susținerea acesteia.

Obiectivul fazei: Realizarea ediției a II-a a cărții ”Elemente de gradientică și ecologiemontană” publicată în 2001, la care s-au adus îmbunătățiri și adăugiri privindschimbările climatice, incidența lor asupra spațiului montan și câteva soluții deatenuare a efectelor încălzirii globale.

IMPORTANȚA GRADIENTICII MONTANEExprimarea prin gradienţi a factorilor naturali şi socio-economici din zona montană prezintă numeroase avantaje din care enumerăm:

- sintetizarea unui volum imens de date din diferite domenii ale cunoaşterii pentru un nivel sau niveluri altitudinale.

- Posibilitatea determinării cu o oarecare exactitate a datelor lipsă la un anumit nivel sau ecart altitudinal.

- Uşurinţa cu care se stabilesc legăturile între diferiţi factori şi explicarea unor fenomene şi interacţiuni mai complexe, cu evoluţia lor pe altitudine.

- Crearea unui limbaj mai accesibil de comunicare între specialişti din diferite domenii de activitate, fiind util şi în procesul instructiv - formativ.

- Fundamentarea pe baze ştiinţifice a legislaţiei montane cu regulamentele ei de aplicare specifice şi multe altele.

Această nouă direcţie de sintetizare a numeroaselor acumulări de cunoştinţe intra- inter- şi trans-disciplinare pentru zona montană este la început de drum, existând multiple posibilităţi de dezvoltare şi îmbunătăţire a ei în continuare.

Evoluţia pe altitudine a temperaturilor medii ale aerului în zona pădurilor montane din România

După interpretarea datelor climatice au rezultat câţiva gradienţi ecologici montani, prin care sereconfirmă scăderea cu aproximativ 0,5°C a temperaturii medii anuale a aerului cu fiecare 100 m alt.pe intervalul 600-1800 m, scăderea cu - 0,3°C a temperaturii medii a lunii celei mai reci (ianuarie) şicu -0,7°C a lunii celei mai calde (iulie)

Evoluţia pe altitudine a duratei intervalelor cu unele temperaturi medii zilnice din Carpaţii României

Gradienţii ecologici pentru durata intervalelor cu temperaturi medii zilnice egale sau mai mari de0°C, 5°C şi 10°C sunt aceeaşi de -7,5 zile pentru fiecare 100 m altitudine, respectiv 4,0 zile la începutulperioadei şi 3,5 zile la sfârşitul ei.

EVOLUŢIA PRECIPITAŢIILOR, ZILE CU STRAT DE ZĂPADĂ ŞI VITEZĂ MEDIE A VÂNTULUI ÎNTRE 600 ŞI 1800 M ALTITUDINE

Astfel, pe ecartul 600-1800 m precipitaţiile medii anuale cresc cu 45 mm/100 m

altitudine, numărul mediu de zile cu strat de zăpadă creşte cu 7,5 zile/100 m şi viteza

medie anuală a vântului creşte cu 0,5m/s la fiecare 100 m altitudine.

Evoluţia pe altitudine a distribuţiei şi productivităţii pădurilor şi pajiştilor naturale

Altitudine (m) Producţia pajiştilor SU t/ha

Nr. viţele12-18

luni la ha

Durata medie a

păşunatului (zile)

Spor greutate g/cap/zi

Consum specifickg SU

1 kg spor

Randament spor în greutate vie

kg/ha kg/ha/zi1600 – 1800 1400 – 1600 1200 – 1400

5,46,88,2

5,45,55,6

85100115

440500560

292623

200280360

2,22,63,0

1000 – 1200 800 – 1000 600 – 800

8,47,77,0

5,24,74,2

130145160

620680740

201714

420460500

3,13,13,1

GRADIENŢIpt. 100 m

18001200

600

-0,05 -7,5zile

- 30 g+1,5kg

-40 - 0,2

-20 0+0,25

Sporul în greutate vie la tineretul taurin în sezonul de păşunat pe pajiştile fertilizate cu N200 P100 K100 kg/ha din Munţii Făgăraşului

GRADIENŢIpt. 100 m

18001200

600

-0,05 -7,5zile

- 30 g+1,5kg

-40 - 0,2

-20 0+0,25

Altitudine (m)Producţia pajiştilorfertilizate SU t/ha

Nr. vacilapte la ha

Durata medie a păşunatului

(zile)

Prod. medie lapte

l/cap/zi

Consum specific kg SU

1 l lapte

Randament prod. lapte

l/ha l/ha/zi

1600 – 1800 1400 – 1600 1200 – 1400

6,58,09,5

5,35,65,9

85100115

11,011,812,6

1,31,21,1

500068008600

606876

1000 – 1200 800 – 1000 600 – 800

9,68,88,0

5,44,84,2

130145160

13,414,215,0

1,00,90,8

96009800

10000

746862

Producţia de lapte de vacă în sezonul de păşunat pe pajiştile fertilizate cu N200 P100 K100 kg/ha din Munţii Bucegi – Piatra Craiului

Efectul altitudinii asupra duratei activităților umane în aer liber și cadrul general de creștere a animalelor în Carpații Meridionali

Etaje (zone) actuale Altitudinea(m)

TEMPERATURA medie anuală (0C)

PRECIPITAŢII anuale (mm)

Etaje (zone) schimbate după

zeci de aniActuală

Nivel an2070 Actuală

Nivel an2070

Alpin 2200 – 2400 - 1 2 1500 1250 MolidJneapăn 2000 – 2200 0 3 1450 1150 MolidJneapăn 1800 – 2000 1 4 1350 1050 Mo + FaMolid 1600 – 1800 2 5 1250 950 FagMolid 1400 – 1600 3 6 1150 850 FagMo + Fa 1200 – 1400 4 7 1050 800 GorunFag 1000 – 1200 5 8 950 700 StejariFag 800 – 1000 6 9 850 600 SilvostepăGorun 600 – 800 7 10 800 500 Stepă(Stejari)(Silvostepă)(Stepă)

Gradienţipentru100 m alt.

-0,5 0C -0,5 0C + 45 mm + 45 mm

(Subumed – uscate)

(Semiaride)(Aride - deşerturi)

Modificarea etajelor bioclimatice şi de vegetaţie la o creştere a temperaturii medii a aerului cu 30C ( prognoză anul 2070 )

Etaje (zone) actuale

Altitudinea(m)

Grosime strat sol (cm) Orizontul AActual Viitor

îndepărtatpH în apă V %

Actual Viitor mai apropiat

Actual Viitor mai apropiat

Alpin 2200 – 2400 20

Creşt

ere

foar

te le

ntă

(cca

.1 c

m l

a 10

0 de

ani

)

3,6 4,5 6 24Jneapăn 2000 – 2200 35 3,9 4,8 12 30Jneapăn 1800 – 2000 50 4,2 5,1 18 36Molid 1600 – 1800 65 4,5 5,4 24 42Molid 1400 – 1600 80 4,8 5,7 30 48Mo + Fa 1200 – 1400 95 5,1 6,0 36 54Fag 1000 – 1200 110 5,4 6,3 42 60Fag 800 – 1000 125 5,7 6,6 48 66Gorun 600 – 800 140 6,0 6,9 54 72

(Stejari)(Silvostepă)(Stepă)

Gradienţipentru

100 m alt.

- 7,5 mm - 0,15 - 0,15 - 3 % - 3 %

Modificarea condiţiilor de sol la o creştere a temperaturii medii a aerului cu 30C ( prognoză anul 2070 )

Aspecte privind gradul de defavorabilitate pe nivele altitudinale din zona montană faţă de zona de deal şi câmpie, considerateca nivel de referinţă (100%)

Limite altitudinale (m)

Posibilităţi de lucru în aer

liber

Dificultăţi activitate în climat

nefavorabil

Eforturi suplimentare

furajare animale în stabulaţie

Nivel realizare producţii

animali-ere

Cheltuieli estimative ptr. acelaşi produs

animalier

1400 – 1600 1200 – 1400 1000 – 1200

800 – 1000 600 – 800

0 – 600

7580859095100

125120115110105100

150140130120110100

5060708090100

200180160140120100

Evoluţie pentru 100 m altitudine

-2,5% +2,5% +5% -5% +10%

Nivelul necesar al subvenţiilor, compensaţiilor şi alte facilităţi suplimentare pentru locuitorii din zona montană faţă de celelalte zone mai favorizate socio-economic

Limite altitudinale

(m)

Subvenţii suplimentare

pentru produsele agricole

Compensaţii consum

energie pentru gospodărie

Scădere preţuri mat. construcţii, utilaje agricole, animale prăsilă,

etc.

Reducere impozite, taxe,

dobânzi pe credite, costuri

transport

Cotă cheltuieli utilităţi

folosinţă comună

1400 – 16001200 – 14001000 – 1200800 – 1000600 – 800

0 – 600

100806040200

75604530150

5060708090

100

7580859095

100

020406080

100

Evoluţie pentru 100 m altitudine +10% +7,5% -5% -2,5% -10%

EFECTUL SCHIMBĂRILOR CLIMATICE ASUPRA ECONOMIEI ȘI POPULAȚIEI MONTANE ȘI PROPUNERI PENTRU VIITOR

Echiparea spațiului rural cu arbori este una din primele măsuri urgente de pus în aplicare, ținândseama de încetineala cu care se instalează speciile lemnoase până devin efectiv funcționale ca pavăzăîmpotriva vântului, zăpezilor viscolite, umbră pentru animale și oameni, păstrarea umidității aerului,echilibru hidrologic și termic și multe altele;

Reținerea și păstrarea prin toate mijloacele a apei din precipitații și parțial râuri pentru distribuția eiulterioară în perioadele de criză pentru plante, animale și oameni;

Îmbunătățirea infrastructurii de acces în zona montană mai greu accesibilă, unde nu peste multăvreme o bună parte a populației se va refugia din zonele expuse deșertificării;

Inventarierea tuturor suprafețelor din zona montană apte pentru a fi transformate în terenuriarabile, necesare producției de legume, cereale, fructe, etc. și amenajarea teritoriului;

Îmbunătățirea și folosirea rațională a pajiștilor permanente existente aproape exclusiv pe suprafețeleinapte pentru a fi transformate în terenuri arabile;

Extinderea împăduririlor pe toate terenurile ce nu se pot utiliza eficient pentru culturi în arabil saupajiști permanente necesare creșterii animalelor și altor scopuri;

Instalarea și extinderea în zona montană a unor ferme individuale familiale subvenționate, care săgospodărească durabil spațiul montan expus proceselor de încălzire globală însoțite de fenomeneextreme, având în același timp toate facilitățile unui trai decent și atractiv.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVAAnghel Gh., K. Niedermaier, P. Burcea, 1965: Studiul şi cartarea păşunilor din Corpul Crinţ, Munţii Cibinului, Comunicări de botanică, vol. III, BucureştiBlaj V.A., T, Marușca, V. Mocanu, E.C. Haș, S.C. Constantinescu, 2012: The combined of paddoking, phosphorus fertilisation and oversowing on degraded Nardus sricta L., Pastures Journal of Mountain Agriculture on the Balkans, vol. 15, nr.3, pp.563-575, Published by: Research Institute of Mountain Stockbreeding and Agriculture, (RIMSA),Troyan, BulgariaBlaj V.A., T. Marușca, N. Dragomir, E. Ichim, Mariana Rusu, V. Mocanu, Doina Silistru, Monica A. Tod, T.A. Ene, 2014: Măsuri proactive de ameliorare a valorii pastorale a pajiștilor degradate, Ed. Capolavoro, BrașovDragomir Carmen, N. Dragomir, T. Marușca, A. Blaj, 2012: The effect of mineral and organic fertilisation on the nodulation capacity at leguminous species in permanent grasslands, Journal of Food, Agriculture&Environment, Vol.10 (2), WFL Publisher, Helsinki, FinlandDragomir N, Carmen Maria Dragomir, 2012: Fixarea azotului în ecosistemele de pajiști și leguminoase perene, Editura Eurobit, TimișoaraCaputa J., 1973: Potentiel de production du sol a differentes altitudes, Expériences fourragères nr. 17, pp. 11-18, ADCF, SuisseMaruşca T., N. Doniţă, 1994a: Studiul privind distribuţia şi structura pe altitudine a pădurilor şi pajiştilor naturale din Carpaţii României, Ses. jubiliară “45 de ani de cercetare şi proiectare silvică” în Staţiunea Braşov (ICAS) Maruşca T., N. Doniţă, 1994b: Aspecte de gradientică ecologică montană din Carpaţii României, Meteorologie, Studii şi cercetări, nr. 9 (I), pag.75-83, INMH Buc.Maruşca T., N. Spirescu, 1994: Studii asupra evoluţiei pe altitudine a înălţimii unor graminee perene de pajişti din Platoul Bucegilor (Carpaţii Meridionali), Conferinţa ştiinţifică a botaniştilor. Ocrotirea, reproducerea şi utilizarea plantelor, pag. 31-32, Chişinău, MoldovaMaruşca T., 1998a: Diferenţierea pe altitudine a productivităţii pajiştilor naturale în funcţie de substratul litologic acid sau bazic din Carpaţii Meridionali estici, Simpozionul “Contribuţii ale cercetării ştiinţifice la dezvoltarea socio-economică a zonei rural-montane”, Cristian-Sibiu, 15-16 maiMaruşca T., 1998b: Sisteme moderne de evaluare a condiţiilor staţionale şi al productivităţii pajiştilor permanente din România, Simpozion “Resurse biotehnologice şi evaluarea economică a terenurilor agricole”. SIAR – filiala Sibiu, 17 septembrieMarușca T., 2016: Praticultura pe înțelesul tuturor, Ed. Profesional Agromedia, BucureștiMarușca T., N. Dragomir, Doina Silistru, V. Mocanu, V.A. Blaj, E. Ichim, M.N. Horablaga, 2017: Prognoza privind impactul schimbărilor climatice asupra pajiștilor permanente și măsuri de atenuare, Dezbaterea națională ”Fenomene climatice extreme”, Editura Academiei Romîne, București (sub tipar)Marușca T., 2016: Pajiști alpine ecologice, Revista Ferma, an XVIII, nr.5 (166), 15-31 martie, TimișoaraMarușca T., 2016: Praticultura pe înțelesul tuturor, Ed. Profesional Agromedia, BucureștiMarușca T., N. Dragomir, Doina Silistru, V. Mocanu, V.A. Blaj, E. Ichim, M.N. Horablaga, 2017: Prognoza privind impactul schimbărilor climatice asupra pajiștilor permanente și măsuri de atenuare, Dezbaterea națională ”Fenomene climatice extreme”, Editura Academiei Romîne, București (sub tipar)Motcă Gh., C. Roşu, C. Belu, 1985: Pajiştile din Munţii Făgăraşului, Lucrări ştiinţifice a ICPCP Braşov, vol. X, pag. 247-264, Red. prop. tehn. agr. BucureştiMotcă Gh., I. Oancea, Lidia Geamănu, 1994: Pajiştile României, Tipologie şi Tehnologie, Editura tehnică agricolă, BucureştiOtiman P.I., 1997: Dezvoltarea rurală în România, Ed. “Agroprint” TimişoaraRey R., 2013: Munții și secolul XXI, Editura Terra Nostra, IașiRotar I., Mariana Rusu; Fl. Prica, 1995: Efectul unor lucrări luate în complex asupra pajiştilor de munte, Bul. USAMV Cluj-Napoca, 49/9Rey R., 1985: Civilizaţia montană, Ed. Ştiinţifică şi enciclopedică BucureştiVîntu V., Al. Moisuc, Gh. Motcă, I.Rotar, 2004: Cultura pajiştilor şi a plantelor furajere, Ed. Ion Ionescu de la Brad, IaşiRey R., 2013: Munții și secolul XXI, Editura Terra Nostra, IașiRotar I., Mariana Rusu; Fl. Prica, 1995: Efectul unor lucrări luate în complex asupra pajiştilor de munte, Bul. USAMV Cluj-Napoca, 49/9Vîntu V., Al. Moisuc, Gh. Motcă, I.Rotar, 2004: Cultura pajiştilor şi a plantelor furajere, Ed. Ion Ionescu de la Brad, Iaşi