Acad. Ioanei SINESCU Prof. Dr. Florian POPA Prof. Dr. Adrian STREINU-CERCELCULEGERE DE TESTE GRILĂPENTRU REZIDENŢIAT2012

EDITURA UNIVERSITARĂ „CAROL DAVILA" BUCUREŞTI, 2012ISBN: 978-973-708-614-3Editura Universitară „Carol Davila" Bucureşti a U.M.F. „Carol Davila" Bucureşti este acreditată de Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din învăţământul Superior(CNCSIS), cu avizul nr. 11/23.06.2004.în conformitate cu prevederile Deciziei Nr. 2/2009 a Consiliului Naţional din România - privind stabilirea sistemului de credite de educaţie medicală continuă, pe baza căruia se evaluează activitatea de perfecţionare profesională a medicilor, a criteriilor şi normelor de acreditare a educaţiei medicale continue, precum şi a criteriilor şi normelor de acreditare a furnizorilor de educaţie medicală continuă, Colegiul Medicilor din Româniaacreditează (recunoaşte) EDITURA UNIVES1TARĂ CAROL DAVILA, BUCUREŞTI CA FURNIZOR EMC.Coordonatori:Acad. Ioanei SinescuProf. univ. dr. Florian PopaProf. univ. dr. Adrian Streinu-CercelAutori:1. Dr. Bolocan Alexandra- medic specialist Chirurgie generală- doctor în ştiinţe medicale- asistent universitar2. Dr. Păduraru Dan Nicolae- medic rezident Chirurgie generală- doctorand3. Dr. Constantinescu Sorin-medic rezident Radiologie şi Imagistică medicală4. Dr. Alexa Laura- medic specialist Reumatologie5. Dr. Ion Daniel- medic primar Chirurgie generală- doctor în ştiinţe medicale- conferenţiar universitar6. Dr. Purcărea Monica Roxana- medic primar Medicină internă- doctor în ştiinţe medicale- asistent universitar7. Dr. Alexa Daniel

- medic specialist Neurologie- doctorand8. Dr. Stoian Vasile Răzvan- medic primar Chirurgie generala- doctor în ştiinţe medicale- şef de lucrări9. Dr. Guţu Cristian- medic rezident Cardiologie- doctorand10. Dr. Potârniche Alexandra- medic rezident Medicină internă11. Dr. Ciocan Dănuţ Nicolae- medic rezident Chirurgie generală12. Dr. Jantea Petruţa Violeta- medic rezident Medicină internă13. Dr. Ciocănel Andreea Cristina- medic specialist Anestezie şi Terapie intensivă14. Dr. Elian Viviana Iulia- medic specialist Diabet şi boli metabolice- asistent universitar15. Dr. Zamfiroiu Constantin Bogdan- medic rezident O.R.LPREFAŢĂ

începând cu anul acesta, pentru concursul de Rezidenţial în locul numeroaselor cărţi de specialitate care formau bibliografia obligatorie, candidaţii vor folosi un singur volum şi anume, ediţia în limba română a volumului "Book des ECN"(Epreuves Classantes Nationales (ECN) - Probe Clasificatoare Naţionale, apărută în Franţa sub coordonarea lui Laurent Karila).

Apariţia acesteia a fost posibilă ca urmare a unui acord deplin între rectorii celor şase universităţi, membre ale Asociaţiei Universităţilor de Medicină şi Farmacie din România (A UMFR) şi reprezintă soluţia optimă pentru tinerii medici de a beneficia de o carte de referinţă prin diversitatea temelor abordate, compactă şi completă şi, în acelaşi timp de a fi racordaţi la cerinţele europene ale momentului.

Expresie a înţelegerii, de către decidenţii din Sănătate a demersurilor întreprinse pentru calitate în învăţământul superior medical, de cei din "prima linie ", aceasta bibliografie unică standardizează pregătirea tinerilor medici, generează o competiţie corectă şi conduce la promovarea valorilor autentice.

Traducerea a fost efectuată de un grup de şase traducători români, în timp record, a fost verificată de 32 de medici, şi a apărut datorita eforturilor Universităţii de Medicină şi Farmacie "Iuliu Hatieganu " din Cluj Napoca, la Editura Universităţii.

Pe linia continuităţii în antrenarea tinerilor medici în eforturi calitative şi nu cantitative, rectorii celor şase universităţi au convenit asupra tematicii de examen de rezidenţial.

Pe baza acestei tematici, pe linia continuitatii amintite, a fost gandita aceasta CULEGERE DE TESTE GRILA PENTR U REZIDENŢI A T 2012

TEMATICA ŞI BIBLIOGRAFIA CONCURSULUI DE REZIDENTIAT2012

BIBLIOGRAFIE: Book Des ECN, ediţia în limba română, redactor Laurent Karila, Editura Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu" UMF Cluj-Napoca -20111. Starea de rău, pierderea cunoştinţei, criza comitială la adult (pag. 27-29)2. Palpitaţii (pag. 30-34)3. Electrocardiograma: Indicaţii şi interpretări (pag. 35-37)4. Fibrilaţia atrială (pag. 38-40)5. Tulburări de conducere intracardiacă (pag. 41-43)6. Hipertensiunea arterială la adult (pag. 52-58)7. Durerea toracică acută şi cronică (pag. 59-63)11 .Insuficienţa cardiacă la adult (pag. 84-92)12.Monitorizarea purtătorilor de valve şi de proteze vasculare (pag. 93-96)13.Endocardita infecţioasă (pag. 97-103)14.Pericardita acută (pag. 104-107)15.Insuficienţa aortică (pag. 108-111) 16.Insuficienţa mitrală (pag. 112-115) 17.Stenoza aortică (pag. 116-119)19.Accidenteale anticoagulantelor (pag.^24-126) ^20.Prescrierea şi supravegherea unui tratament antitrombotic (pag. 127-137)21.Prescrierea şi supravegherea diureticelor (pag. 138-141) 22.Suflul cardiac la copil (pag. 1123-1124)23.Prescrierea unui regim dietetic (pag. 1270-1272)24.Edemeale membrelor inferioare (pag. 1346)CUPRINS

(pag. 142-144) it) (pag. 145-147) la adult (pag. 148-150)151-156)

181-182)183-185) (pag. 186-188)

161-168) 169-175) 176-179)189-192)

(pag. 197-202) 203-205)

de şoc (pag. 220-223)217-219).95210-216)

cerebrale (pag. 250-259) 260-262) 274-276).122

,135la adult (pag. 309-311) 320-324) HIV (pag. 325-328)

(pag- 339-341) 370-375)(pag. 367-369)

(pag. 329-333),1951. 2.

la adult (pag. 403-407) 426-429)3 • i Icpcit X^C^ 1 ^ ^ * 111 ^ ^^ X 01 ^^^^^^^ i 0 ^ Sl^i^l^O It^l ^^îS IXÎÎ.^^(pag. 450-458)4. Ulcerul gastric şi duodenal (fară gastrită) (pag. 433-435)

5. Icterul (pag. 445-446)6. Ciroza şi complicaţiile acesteia (pag. 459-466)7. Boala Crohn şi rectocolita hemoragică (pag. 439-441)8. Patolologia hemoroidală (pag. 473-474)Chirurgie viscerală.................................................................................2521. Tumorile colonului şi ale rectului (pag. 475-478)2. Tumorile stomacului (pag. 479-480)3. Tumorile primitive şi secundare ale ficatului (pag. 481-484)4. Tumorile esofagului (pag. 485-487)traumatism abdominalŞ(pag. 491-493) P ' P P

7. Sindromul ocluziv (pag. 494-498)8. Apendicita la copii şi adulţi (pag. 499-500)9. Hernia parietală la copil şi adult (pag. 504-505)10. Litiaza biliară şi complicaţiile ei (pag. 508-512)11.Pancreatita acută (pag. 513-516)12. Pancreatita cronică (pag. 467-469)13.Peritonita acută (pag. 517-518):esitătile nutriţionale ale femeii gravide2. Principalele complicaţii ale sarcinii (pag. 525-532)3. Sarcina extrauterină (pag. 533-536)

...................300(pag. 521-524)

5 . Anomaliile ciclului menstrual. Metroragiile (pag. 559-561)8. Patologia tumorală genitală pelvină şi mamară la femei:9. Formaţiuni tumorale pelvine la femei (pag. 587-589)10. Tumorile ovariene (pag. 598-600)11. Tumorile mamare (pag. 601-604)3461. Poliartrita reumatoidă (pag. 628-631)2. Spondilita anchilozantă (pag. 634-635)3. Osteoporoza (pag. 636-640)4.

(pag. 645-650).3631.2. Fractura extremităţii superioare3. Fracturi la copil: (pag. 664)4. Infecţiile aci (pag. 669-670)(pag. 653-654) 655-656)ale părţilor moi (abces, panariţiu, flegmon al tecii).3781. Anomalii ale vederii cu debut brutal (pag. 678-685)

2. Ochiul roşu şi/sau dureros (pag. 686-688)Chirurgie O.R.L.......... ..........................................1. Otalgii şi otite la copiii şi adulţi (pag. 716-721)2. Angine şi faringite ale adultului (pag. 722-727)3. Epistaxisul şi tratamentul acestuia (pag. 737-739).389.4061.2. Pacientul (pag. 779-782)

biologice, (pag. 776-778)1. Tulburările(pag. 913-921) 2. Tulburăr 922-925).421

995-1001)1. Alimentaţia şi nevoile nutriţionale ale2. Febra acută la copil (pag. 1039-1041)............4521028-1030)

3. Diareea acută şi (pag. 1049-1051)4. Vărsăturile la su5. Convulsiile la6.7. Anginele şi8.9.10. 11. 12.13.14.la copil (pag.şi copil (şi tratament) (pag. 1062-1064) şi copil (pag. 1079-1081) (pag. 1082-1085)

1068-1069) la sugar şi copil (pag. 1099-1101) 1092-1094)1095-1098)

1105-1106) 1 şi 2 la copil. Complicaţii (pag. 1109-112) 1121-1122)la termen (pag. 1031-1034)

(pag. 1136-1137)1. Indicaţii şi strategii de (pag. 1149-1154).530(pag. 1138-1142) şi principii de.5401.1168-1172)..547

.559(pag. 1221-

1215-1220), 1224-1226) : tip 1 şi 2 la adult. Diagnostic (1236-1238)1 şi 2 la adult. Complicaţii acute (1239-1243) tip 1 şi 2 la adult.

Complicaţii cronice (1244-1248) tip 1 şi 2 la adult. Tratament (1249-1254) la adulţi (pag. 1276-1280).5871. 2.3.4.5. T6. Tumori de7. T1286-1292)(pag. 1295-1296) 1312-1315)1316-1318)1319-1322) (pag. 1323-1327) 1328-1331)

1350-1352) (pag. 1353-1357) 1364-1366) (pag. 1367-1369).624

(pag. 1390-1394)..6701383-1384)

.6991434-1435) cronice (pag. 1436-1437) (pag. 1438-1439)(pag. 1421-1425) (pag. 1426-1428)

CARDIOLOGIESTAREA DE RÂU, PIERDEREA CUNOŞTINŢEI, CRIZA COMIŢIALĂ LA ADULT (pag 27-29)

1. Nu face parte dintre cauzele cardiace de lipotimii una din următoarele afecţiuni:A. Tulburările de conducere şi bradicardiileB. Hipotensiunea arterialăC. Tahicardia ventricularăD. Embolia pulmonară masivăE. Sindromul Wolf-Parkinson-White2. Care din următoarele forme de pierdere a cunoştinţei nu necesită spitalizare:A. Sincopa vasovagală tipică, invalidantăB. Scurta pierdere a cunoştinţei asociată unor anomalii neurologiceC. Scurta pierdere a cunoştinţei de etiologie necunoscutăD. Cauze aritmice sau de conducere dovedite sau suspectate pe anomalii

indirecte ale ECGE. Hipotensiunea ortostatică3. Care dintre urmatoarele investigaţii nu sunt utile în explorarea pierderii de conştienţă?A. RMN cerebralB. înregistrare Holter/24oreC. Explorare electrofiziologicăD. Ecografie cardiacăE. Tilt test1Complement multiplu1. Nu sunt cauze vasculare de lipotimii sau sincope:A. Sindromul Wolf-Parkinson-WhiteB. Disautonomie neuro-vegetativăC. Embolie pulmonară masivăD. Furt de arteră subclaviculară

E. Fibrilaţia atrială2. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate?A. Caracterul complet (sincopă) este un argument în orientarea diagnosticuluiB. ECG-ul poate releva salve de TVC. ECG-ul poate arăta bloc trifascicularD. Durata pierderii cunoştinţei are valoare în orientareE. Prezenţa unei faze postcritice prelungite indică o cauză neurologică3. Care din următoarele explorări de a doua intenţie nu are valoare în explorarea sincopelor?A. înregistrarea Holter/24oreB. RMN cardiacC. Tilt testD. VentriculografieE. Coronarografie4. Care din următoarele disfuncţii nu reprezintă cauza cardică de sincopă?A. Stenoza pulmonarăB. Sincopa vasovagalăC. Tromboza de proteză valvularăD. Blocul sinoatrialE. Hipotensiunea ortostatică2PALPITAŢII (pag. 30-34)Complement simplu: 1. Nu caracterizează fibrilaţia atrială:A. Tahicardie neregulatăB. QRS îngusteC. Macroreintrare în atriul dreptD. Fără activitate atrială organizatăE. Multiple microreintrări2. Care dintre următoarele afirmaţii nu sunt caracteristice extrasistolelor ventriculare maligne?A. Extrasistole care se agravează la efortB. Fenomen R/TC. Fără lipotimie sau sincopăD. Extrasistole polimorfeE. QT lung3. Care dintre următoarele afirmaţii caracterizează sindromul Brugada?A. Mutaţia canalului de potasiuB. Zone diskinetice vizibile ecograficC. Cauza necunoscutăD. QT lungE. Cord morfologic sănătos4. Care dintre următoarele caracterizează tahicardia joncţională pe un fascicul Kent?A. Atriograme invizibile retrogradeB. Aspect de "dinţi de fierăstrău"

C. QRS îngusteD. QRS largE. Tahicardie neregulată35. Nu reprezintă cauză de tahicardii ventriculare:A. FeocromocitomulB. Cardiopatia ischemicăC. Tratamentul cu digitaliceD. Cardiopatii congenitaleE. Postoperator chirurgie cardiacă

1. Care dintre următoarele afirmaţii caracterizează displazia aritmogenă de VD?A. Displazie grăsoasă a VDB. Supradenivelare de segment ST în V1-V2-V3C. Moarte subită cardiacăD. Mutaţie pe canalul de sodiuE. QT lung2. Nu caracterizează tahicardia ventriculară:A. Tahicardii cu complexe QRS îngusteB. Frecvenţa între 100-250/minutC. Tahicardie neregulatăD. Susţinută (peste 5 secunde)E. Prezenţa unei disociaţie atrio-ventricularăA. Bloc de ramură dreptB. Mutaţie pe canalul de potasiuC. Sindrom Romano-WardD. Tahicardie ventriculară susţinutăE. QT corectat peste 450 milisecunde4. Caracterizează flutter-ul atrial:A. Tahicardie regulatăB. Multiple reintrări în cele două atriiC. Atriogramă prematură în raport cu ciclurile PP precedente şi următoareD. Conducere fixă la ventriculiE. Aspect negativ al undelor în DII, DIII, aVF4ELECTROCARDIOGRAMA INDICAŢII ŞI INTERPRETĂRI (35-37)

1. QT corectat se calculează astfel:A. QT măsurat/interval RRB. QT măsurat/rădăcină cubică interval RRC. Interval RR/QT măsuratD. QT măsurat/rădăcină pătrată interval RRE. QT măsurat/interval RR la pătratA. Indice Sokolov >35mmB. Axa normală 0-120 grade

C. Durata sub 80 milisecundeD. Durata peste 120 milisecundeE. Prezenţa undei R in VI3. Caracterizează unda P:A. Pozitivă in aVRB. Negativă in derivaţiile inferioareC. Durata peste 120 milisecundeD. Negativă in aVRE. Bifazică si negativă in VI in hipertrofia atrială dreaptă

1. Caracterizează axa dreaptă (> 120 grade):A) Infarct inferiorB) Hemibloc anterior stângC) Cord verticalizatD) Infarct lateralE) Bloc de ramura dreaptă52. Reprezintă etiologia unei subdenivelări de segment STA. Sindrom PrintzmetalB. Sindrom coronarian acutC. Wolf-Parkinson-WhiteD. Hipertrofia ventriculară stângăE. Digitală3. Care dintre următoarele sunt cauze de modificări difuze de repolarizare?A. Sindrom BrugadaB. Hipertrofia ventricularăC. DiselectrolitemiiD. PreexcitaţieE. Pericardita4. Caracterizează intervalul PR:A. Subdenivelare în pericardita acutăB. Alungirea PR în Wolf-Parkinson-WhiteC. PR normal între 100-200 milisecundeD. Blocaj intermitent al undelor P după alungirea progresivă a PR (Mobitz II)E. Blocaj intermitent al undelor P după alungirea progresivă a PR (Mobitz I)6

2. Bilanţul etiologic nu cuprinde:A. TSH

B. Holter ECGD. Ecografic abdomino-pelvinăE. Radiografie pulmonară3.A. AVKB. Pentru CHADS 2 =1C. Aspirina pentru CHADS 2 >2D. întotdeauna cuE. întotdeauna AVK4. ECG-ul în fibrilaţia atrială nu cuprinde:A. Tahicardie neregulatăB. Ritm ventricular regulatC. Unde atrialeD. QRS înguste cu excepţia blocului de ramură5. Care din următoarele elemente nu sunt incluse în scorul CHADS 2:A. Vârsta <65 aniB. Boala vasculară perifericăC. AVCD. Diabetul zaharatE. Infarctul miocardic6. Nu reprezintă metodă de cardioversie:A. Tratament cu betablocanteB. AmiodaronaC. DigitalaD. Metodă combinatăE. Chinidină7. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate?A. Este necesară o terapie cu AVK timp de 1 lună anterior conversieiB. FiA prost tolerată se converteşte imediatC. FiA necomplicată cu o durată de peste 48 ore se converteşteD. FiA necomplicată de mai puţin de 48 ore se convesteşteE. Eficienţa antiaritmicelor în prevenţia recidivelor este foarte ridicată8TULBURĂRI DE CONDUCERE INTRACARDIACĂ (pag. 41-43)

1. Nu este adevărat legat de anomaliile funcţiei sinusale:A. Tratamentul implică implantarea unui stimulator cardiac pentru pauze sinusale > 2 secundeB. Incompentenţa cronotropă semnifică insuficienta accelerare la efortC. Poate fi reprezentată de blocul sinoatrialD. La ECG nu există diferenţă între disfuncţie sinusală şi bloc sinoatrialE. Tratamentul implică oprirea medicaţiei cronotrop negative2. Conducerea atrioventriculară nu cuprinde unul din următoarele etaje:A. SuprahisianB. NodalC. Hisian

D. IntramiocardicE. Di stal3. Nu face parte dintre etiologiile blocurilor atrioventriculare:A. Boala ChagasB. LupusC. AmiloidozaD. Boala LymeE. Hipokaliemie

1. Caracterizează hemiblocul anterosuperior stâng:A. Asimptomatic când este izolatB. Rotaţie axială dreaptăC. Expune la risc de BAV grad IIID. Frecvent la vârstnicE. QRS îngust92. Caracterizează blocul atrioventricular de gradul II:intervalului PR P 8 P g

B. Tipul II presupune blocarea unei unde P după alungirea progresivă a intervalului PR

C. Sediul blocului este distal în tipul WenckebachD. Sediul blocului este distal în tipul MobitzE. Este frecvent simptomatic3 C ârEctcrizc âză blocul de ramură dreaptă *A. QRS îngustB. Asimptomatic dacă este izolatC. Apare în embolia pulmonarăD. Aspect de RSR' în DIE. Poate fi idiopatic

5. Care dintre următoarele afirmaţii sunt false?A. Endocardita aortică cu abces septal este cauză de BAVB. în BRS aspectul RR'este în VIC. Prezenţa BRS face imposibil diagnostic de infarct anteriorD. în BRS se va avea în vedere implatarea de stimulatorE. Blocul trifascicular include asocierea BRD+HBAS+BAV grad III10HIPETENSIUNE ARTERIALĂ (pag. 52-58)

1. Care dintre următoarele este adevărată?

A. Mortalitatea cardiovasculară globală crescută de 6 oriB. Risc de AVC de 7 oriC. Insuficienţă cardiacă de 5 oriD. Risc de arteriopatie de 4 oriE. Risc de coronaropatie de 6 ori2. Definirea HTA la MAPA în somn presupune:A. 120/65B. 125/70C. 125/65D. 120/70E. 125/753. Definirea HTA la MAPA la trezire presupune:A. 135/85B. 135/80C. 130/80D. 135/80E. 130/854. HTA de halat alb presupune MAPA normală cu valoare în cabinetA. 135/85B. 140/90C. 145/90D. 140/95E. 140/855. Sunt consideraţi factori de risc următorii, cu excepţia:A. VârstaB. DiabetulC. Antecedentele familiale de accident cardiovascular precoceD. FumatulE. HDL > 0,4g/lComplement multiplu1. Diagnosticul afectării de organ ţintă presupune:A. Test de efortB. CoronarografieC. Hipertrofie ventriculară stângăD. Clearance creatinină < 60 ml/minutE. Microalbuminuria semnificativă2. Semnele clinice de răsunet ale HTA sunt:A. Proteinurie (> 500mg/24ore)B. AVC ischemicC. Boala vasculară perifericăD. Disecţie de aortăE. Stenoză aortică3. Semnele clinice de răsunet ale HTA sunt:A. Insuficienţă cardiacă congestivăB. Accident ischemic tranzitoriuC. Edem papilar

D. Insuficienţă renalăE. Sindrom nefrotic12-4. Examinările sistematice în HTA:A. CreatininemieB. Bandeletă urinarăC. NatremieD. Acid uric ri. 1 ngiiceriaeA. Fund de ochiB. Viteza undei de pulsC. ProteinurieD. Ecografie transtoracicăE. Eco Doppler al aortei

E. Metildopa

HTAo. mniDitori caiciciC. IECD. ARAUE. Beta blocante139. Cauzele iatrogene de HTA secundară cuprind:A. Antidepresive tricicliceB. Acetazolamidă ciciosporinaD. AINS Jb. corticoizi10.Nefropatiile cauzatoare de HTA secundară: A. Glomerulonefrite acuteD. JNeiropatia aiaDeticaE. Nefropatii toxice

13.Sunt cauze de HTA secundară:A. HipertiroidismulB. Tumori carcinoideC. AcromegaliaD. Sindrom CushingE. Lupus1414.Sunt antihipertensive de a doua intenţie:A. DiureticeB. BetablocanteC. AliskirenD. Alfa blocanteE. Inhibitori calcici15.Cauze toxice de HTA secundară:A. CiuperciB. AlcoolC. VopseluriD. CocainaE. Amfetamine15DUREREA TORACICĂ ACUTĂ ŞI CRONICĂ (pag. 59-63)1. Nu iA.B.C. JunghiD. Foarte rapidă (angor)E. Arsură (digestivă)2. Febra asociată durerii toracice este cauzată de: A. Disecţie de aortă o. miarct miocardicD. Ulcer gastroduodenalE. Embolia pulmonară

3. Nu caracterizează modificările ECG din pericardita acută:A. Subdenivelare difuzăB. Supradenivelare concavă în sus bubdenivelare convexa in susD. Subdenivelare de PQE. Fără evoluţie spre undă Q4. Durerea toracică asociată cu asimetrie tensională şi ischemia membrelor se regăseşte în:A. PneumotoraxB. Infarct miocardicC. PericardităD. Disecţie de aortăE. Embolie pulmonară161. ECG-ul în durerea toracică este neinterpretabil în următoarele situaţii:A. QT lungB. Hipertrofie VSD. DigitalăE. Stimulator cardiac

17ANGINA PECTORALĂ ŞI INFARCTUL MIOCARDIC (pag. 64-74)1. în etiologia angorului stabil nu este inclus:A. Takayasu

B. Spasm coronarC.D. SifilisE. Lupus2. între testele de ischemie nu este inclus:A. ECG de efortB. Scintigrafie de efort cu dobutaminăC. Ecografie cu dobutaminăD. Ecografie de efortE. RMN cu dipiridamol3. Care din următoarele teste nu are specificitate excelentă?A. Ecografia cu dobutaminăB. Ecografie de efortC. Scintigrafie de efortD. ECG de efortE. Scintigrafie cu dipiridamol

1. Tratamentul angorului de efort cuprinde:2. Diuretic3. Betablocante4. Statina5. Revasculare prin angioplastie6. Clopidogrel18

A. DIB. V6C. V2D. V4E. aVF

ST înde ST în:A. VIB. V2C. DID. aVFE. V94. Infarctul miocardic acut cu supradenivelare ST în teritoriul apical prezintă supradenivelare de ST în:A. DIB. V3C. V4

D. V6E. aYL5. Tratamentul infarctului miocardic acut cu supradenivelare ST cuprinde:A. IEC din primele oreB. Reperfuzie coronariană pentru orice infarctC. ClopidogrelD. MorfinăE. Aspirină

197. Tulburările de ritm post infarct cuprind:A. TVB. RIVAC. BAVD. Fibrilaţie atrialăE. Extrasistole ventriculare8. Sindromul Dressler se caracterizează prin:A. Pericardită cu artralgiiB. Nu necesită tratamentC. Sindrom inflamatorD. Apare în a 4 săptămânăE. Se tratează cu antiinflamatoare9. ECG-ul în SCA ST -:A. Supradenivelare de STB. Subdenivelare de ST (în formele uşoare)C. Inversia undelor TD. Frecvent normalE. Posibil evoluţie spre undă Q10.Tratamentul presupune:A. FibrinolizăB. MorfinăC. PrasugrelD. FondaparinuxE. Tratamentul factorilor de risc11 .Tratamentul postinfarct cu eplerenonă este indicat în caz de:A. La toţi pacienţii post infarctB. După implantare de stentC. FEVS< 40%D. Semne clinice de IVSE. în asociere cu atorvastatina

2012.Complicaţii SCA ST - cuprind:A. Ruptură de cordB. Anevrism VSC. Tulburări atriale de ritmD. Insuficienţă cardiacăE. Moarte subită21ARTERIOPATIA OBLITERANTĂ AAORTEI ŞI MEBRELOR INFERIOARE (75-80)1. între etiologiile rare de anevrism de aortă abdominală nu este inclus:A. BehţetB.Q TeD.E.2. Complicaţiile anevrismul de aortă abdominală nu includ:A. TrombozaB. RupturaC. Grefa bacterianăD. EmboliaE. CompresiileA. Afectează bărbaţii sub 50 aniB. Frecventă la pacienţi cu mulţi factori de riscC. Fără răsunt clinic importantD. Este colagenozăE. Afectează frevent membrele superioare4. Clasificarea Leriche-Fontaine:A. Stadiu II: fară simptomeB. Stadiu IV: dureri permanenteC. Stadiu II: claudicaţie intermitentă de efortD. Stadiu III: tulburări trofice distaleE. Stadiu I: fară simptome225. Valorile IPS reprezintă:A. 0,9-1,3 normalB. < 0,4 ACOMI severăC. >1,3 normalD. 0,75-0,9 ACOMI severăE. 0,4-0,75 ACOMI severă6. Diagnosticul diferenţial al ACOMI în face cu:A. Disecţia de aortăB. Coarctaţia de aortăC.D.E.

7. Tratamentul ACOMI cuprinde:A. Repaus la patB. IECC. StatinaD. ClopidogrelE. Renunţarea la fumat8. Recomandările igieno-dietetice al ACOMI cuprind:A. Oprirea fumatuluiB. Corecţia obezităţiiC. Scăderea TAD. Repaus la patE. StatineISCHEMIA ACUTĂ A MEMBRELOR (pag. 75-80)

1. între mecanismele embolice de ischemie acută se numără:A. AteromulB. BehşetC. HortonD. Sindrom de hipervâscozitateE. Cardiomiopatia dilatativă2. între mecanismele embolice de ischemie acută nu se regăsesc:A. MixomB. Anevrism de VSC. Disecţia de aortăD. Fibrilaţia atrialăE. Stenoza mitrală3. Nu este unul din semnele clinice ale ischemiei acute:A. Membru rece, palidB. Puls abolitC. Durere brutală şi permanentăD. Vene plateE. Alungirea timpului de recolorare cutanată4. Absenţa pulsului la nivelul gleznei semnifică ocluzie la nivelul:A. AortaB. Arteră femurală comunăC. Arteră femurală superficialăD. Arteră popliteeE. Arterele gambei241. Scopul efectuării ECG în ischemia acută este:A. De rutinăB. EtiologicC. DiagnosticD. Hiperkaliemie severăE. Hiponatremie2. Bilanţul preoperator clasic include:

A. Radiografie toracicăB. Grupa sanguină şi RhC. HemogramăD. IonogramăE. ECG3. Embolectomia cu sonda Fogarty presupune:A. Abordare sub anestezie generalăB. Se realizează la nivelul triunghiului lui ScarpaC. Reprezintă tratamentul în ischemiile acute de tromboticăD. Reprezintă tratamentul în ischemiile acute de embolicăE. Realizează leziuni ale peretului vascular4. Amputaţia se realizează în caz de:A. GangrenăB. Eşec al tehnicilor de revascularizareC. Per primam în toate ischemiile acuteD. Ischemie depăşităE. Obstrucţiile bifurcaţiei aorteiINSUFICIENŢA CARDIACĂ LA ADULT (84-92)Complement simplu:1. Care este legea Laplace?A. Dilatarea VS cu scăderea volumului de ejecţieB. Dilatarea VS pentru a menţine un volum de ejecţie sistolicăC. Hipertrofia VS pentru a menţine un volum sistolic suficinetD. Hipertrofia VS pentru a reduce tensiunea parietalăE. Nici unul din răspunsurile de mai sus2. Semnul lui Carvalho este:A. Zgomotul Z3B. Zgomotul Z4C. Suflu de insuficienţă mitralăD. Suflu de insuficienţă tricuspidianăE. Nici unul din răspunsurile de mai sus3. Clasa IV NYHA înseamnă:A. Limitare francă a activităţilorB. Dispnee la activităţi obişnuiteC. Simptome care apar şi în repausD. Fără simptome de repausE. Nici unul din răspunsurile de mai sus4. Este cauză de insuficientă cardiacă cu debit crescut:A. HIVB. Boala ChagasC. Boala SteinertD. LupusE. Anemie cronică26

1. Insuficienţa cardiacă prin suprasarcină de presiune apare în:

A. Insuficienţă mitrală acutăB. Stenoza aorticăC. Cardiomiopatie hipertrofică obstructivăD. HTAE. Acromegalie2. Endocrinopatiile cu afectare miocardică sunt:A. TireotoxicozăB. SarcinăC. FeocromocitomD. AcromegalieE. Addison3. Factorii clinici de prognostic negativ sunt:A. Disfuncţia VDB. Rezistenţe pulmonare crescuteC. Vârsta înaintatăD. V02 max < 14ml/kgc/minutE. Sincope4. Regulile igieno-dietetice în insuficienţa cardiacă prespun:A. Regim sărac în sareB. Activitate fizică moderatăC. Restricţie hidrică în caz de hiponatremieD. Vaccinare antimeningococicăE. Vaccinare antigripală5. Medicaţia care şi-a dovedit eficienţa în scăderea mortalităţii este:A. BetablocanteB. NitraţiC. Diuretice de ansăD. AntialdosteroniceE. IEC276. Antiaritmicele indicate în insuficienţa cardiacă sunt:A. ChinidinăB. DisopiramidăC. PropafenonăD. BetablocanteE. Amiodaronă7. Care din următoarele sunt adevărate:A. TEC reduc mortalitatea prin prevenţia remodelarii VSB. Betablocantele se introduc în terapie înainte de IECC. Betablocantele se introduc în terapie în doza maximăD. Diureticele de ansă scad mortalitateaE. IEC reprezintă tratamentul de referinţă al insuficienţei cardiace8. Indicaţiile pentru terapia de resincronizare în insuficienţa cardiacă sunt:A. Insuficienţă cardiacă refractarăB. FEVS < 35% indiferent de clasa funcţională NYHAC. QRS > 120 milisecunde

D. Bloc de ramură stângăE. DTDVS > 30mm/m2

9. Intre etiologiile insuficienţei cardiace diastolice se numără:A. Hipertrofie miocardicăB. Insuficienţă mitralăC. Cardiopatie ischemicăD. Pericardită constrictivăE. Insuficientă aortică910.Complicaţiile transplantului cardiac sunt:A) Respingerea organuluiB) Insuficienţă hepaticăC) Insuficienţă renalaD) LimfoameE) Infecţii oportuniste2811.Tratamentului edemului pulmonar acut cuprinde:A. Teofină ivB. Betablocant în caz de tahicardieC. Derivaţi nitraţiD. OxigenoterapieE. Furosemid IVMONITORIZAREA PURTĂTORILOR DE VALVE ŞI PROTEZE VASCULARE (pag. 93-96)Complement simplu:1. Valvele cu bile sunt:A. Bjork-ShileyB. Saint Jude MedicalC. Starr-EdwardsD. BiotronikE. Nici una2. Intervenţia Ross este:A. Transpoziţia de valvă pulmonară în poziţie aorticăB. Protezare valvulară aorticăC. Protezare valvulară mitralăD. Protezare valvulară aortică şi mitralăE. Nici una3. Homogrefele sunt:A. Prelevate de la pacientul în cauzăB. Prelevate de la cadavreC. Realizate din pericard porcinD. Toate cele de mai susE. Nici una4. Endocardita tardivă este cel mai frecvent pe valva:A. AorticăB. Mitrală

C. PulmonarăD. TricuspidianăE. Sunt egale301. Principalii agenţi patogeni implicaţi în endocardita precoce deA. StafilococB. SteptococC. Steptococ de grup DD. PneumococE. Bacili Gram negativi2. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate despre trombozaA. Complicaţie frecventăB. Cu precădere pe protezele în poziţie aorticăC. Pot fi obstructive şi neobstructiveD. înlocuirea de urgenţă a protezei este obligatorieE. Frecvent apare pe INR corect therapeutic3. JUegenerescenţa oioprotezei.A. Mai frecventă la bătrâniB. Mai rapidă în insuficienţa renalăC Formele brutale necesită chirurgie cardiacăD. Mai frecventă la proteza în poziţie tricuspidăE. Se constată frecvent apariţia unei regurgităriENDOCARDITAINFECŢIOASĂ (pag. 97-103)

2. Din grupul HACEK nu face parte:A. HaemophilusB. ActinobacillusC. ChlamidiaD. EiknellaE. Kingella3. Dintre germenii atipici şi/sau intracelulari nu fac parte:A. BartonellaB. MycoplasmaC. BrucellaD. Coxiella burnetiiE. Cardiobacterium4.A. 2

B. 5C. 4D. 3E. 632Complement multiplu1. Semnele periferice de endocardită infecţioasă sunt:A. Noduli OslerB. Noduli RothC. Purpură peteşialăD. SplenomegalieE. Febră2. între criterii minore Duck nu este inclus:A. Febră > 38 grade CelsiusB. Purpura janewayC. Vârsta > 60 aniD. Hemoculturi pozitive pentru HACEKE. Anevrism micotic3. Tratamentul endocarditei cu stafilococi meticilinorezistenţi pe valvă nativă

include:A. Oxacilină 6 săptămâniB. Aminozide 5 zileC. Amoxicilină 6 săptămâniD. Vancomicină 6 săptămâniE. Penicilină G 6 săptămâni4. Complicaţiile renale ale endocarditei infecţioase includ:A. Pielonefrita acutăB. Infarct renalC. Glomerulonefrita acutăD. Insuficienţă renală acutăE. Abces renal33A. Gentamicină 15 zileB. Ceftriaxonă 6 săptămâniC. Vancomicină 6 săptămâniD. Oxacilină 6 săptămâniE. Rifampicină 6 săptămâni6.A. ŞocB. De rutinăC. înD.E.

34

PERICARDITA ACUTĂ (pag. 104-107)1. Nu este întâlnit laA. Durere precordialiB. FebrăC. Puls paradoxalD.E.2. ECG în pericardită acută nu arată:A. MicrovoltajB. Alternanţă electricăC. Tahicardie sinusalăD. Bloc atrioventricularE. Supradenivelare difuză ST

1. în etiologia pericarditelor acute se încadrează:A. Sindrom SjogrenB. LupusC. HodgkinD. MixedemE. Pancreatita acută2. în etiologia pericarditelor acute se încadrează:A. IdiopaticB. TuberculoasăC. NeoplazicăD. ViralăE. Limfom MALT353. Semnele clinice de tamponadă sunt:A. Şoc cardiogenB. Edem pulmonarC. Puls KussmaulD. Creşterea presiunii arteriale în inspir t. oemne drepte majore4. Drenejul chirugical al pericarditei se realizează în caz de:A) TamponadăB) Revărsat voluminos persistent sub tratamentC) în toate cazurile de lichid în pericardD) Explorator în scop diagnosticE) în caz de recidive5. Care dintre următoarele afirmaţii de spre pericardita cronică constrictivă suntA. Constricţia cavităţilor cardiace drepteB. Aspect tip "dip-plateau" al presiunilor intraventriculare stângiC. Revărsat pericardic în cantitate mareD. îngroşare pericardicăE. Tablou de anasarcă36

INSUFICIENŢA AORTICĂ (pag. 120-123)Complement simplu:1. Sindromul Laubry şi Pezzi reprezintă:A. Insuficienţa aortică pe endocardită acutăB. Insuficienţa aortică în sifilisC. Insuficienţa aortică în lupus eritematosD. Insuficienţa aortică şi comunicare interventricularăE. Insuficienţa aortică reumatismală2. Semnele Musset reprezintă:A. Dublu suflu intermitent cruralB. Hipus pupilarC. Balansarea capului la fiecare bătaie cardiacăD. Suflu diastolic în focarul mitralE. Puls capilar3. Sunt cauze de insuficienţă aortică acută, cu excepţia:A. Endocardita acutăB. Disecţie de aortăC. Boală MarfanD. Aortită sifiliticăE. Traumatism thoracicComplement multiplu1. Intervenţia chirurgicală Bentall presupune:A. înlocuire valvulară aorticăB. înlocuirea concomitentă a aortei ascendente cu tub dacronC. Reimplantare celor 2 coronareD. Se realizează pentru toate formele de insuficienţă aorticăE. Necesită întotdeauna anticoagularea permanentă37insuficienţă aortică se numără'

38INSUFICIENŢA MITRALĂ (pag. 112-115)

1. Reprezintă etiologie distrofică a insuficienţei mitrale:A. Dilatarea inelului mitralB. Boala BarlowC. ReumatismalD. Mixom al atriului stângE. Lupus

2. Click-ul mezosistolic urmat de un suflu telesistolic apare în insuficienţa mitrală de cauză:A. DegenerativăB. Sindrom MarfanC. SclerodermieD. Cardiomiopatie hipertroficăE. Boala Barlow3. Tipul 3 în clasificarea Carpentier este un mecanism de insuficienţă mitrală prin:A. RestricţieB. FuncţionalC. DilatativD. ProlapsE. Nici unul

Indicaţiile chirurgiei cardiace în insuficienţa mitrală sunt:A. Simptome de insuficienţă cardiacăB. FE < 60%C. Tahicardie ventricularăD. FiAE. Endocardită bacteriană39Insuficienţa mitrală prin ruptură de cordaj se caracterizează prin:A. Moarte subităB. Poate apare în context de febrăC. Lovitură de biciD. Edem pulmonar acutE. Edeme ale membrelor inferioareECG în insuficienţa mitrală:A. Fibrilaţie ventricularăB. Undă P bifazică în VIC. Hipertrofie atrială stângă diastolicăD. S în V5+R în VI > 35mmE. Fibrilaţie atrialăsBilanţul preoperator în insuficienţa mitrală include:A. Holter ECGB. CoronarografieC. Probe funcţionale respiratoriiD. Consult anestezieE. Cateterism cardiacSemnele funcţionale în insuficienţa mitrală include:A. DispneeB. Durere toracicăC. Hemoptizii frecventeD. Hepatalgii

E. Artralgii40STENOZA AORTICĂ (pag. 116-119)

A. stenoza supravaivuiara congenitalaB. Stenoza degenerativăC. BicuspidieD. Stenoza subvalvularăE. Nici una de mai sus2. Pentru un debit cardiac normal o stenoză stânsă realizează un de:A. 50-60mmHgB. 45-55mmHgC. 40-50mmHgD. 45-50mmHgE. 40-45mmHg3. Suprafaţa normală a orificiului aortic este de:A. 3cm 2B. 2,5cm2C. 2cm2D. 2,5-3cm2E. Nici una

1. Semnele funcţionale în stenoza aortică sunt:A. AngorB. SincopăC. DispneeD. Suflu mezosistolicE. Palpitaţii2. Complicaţii stenozei aorticeA. Moarte subităB. Insuficientă cardiacăC. Endocardită bacterianăD. Embolii calcareE. Embolie pulmonară

A. Eco Doppler aortă abdominalăB.C.D. Probe funcţionale respiratorii

42INSUFICIENŢA VENOASĂ CRONICĂ. VARICE (pag. 120-123)1.A. VârstaB.C. FumatulD.E.2. Returul venos nu este asigurat prin:A. Continenţa valvulelorB. Pompa musculară cardiacăC. Presiunea reziduală a reţelei arterialeD. Apăsarea boitei plantareE. Presiunea negativă generată de respiraţie3. Din tratamentul medicamentos al insuficienţei venoase nu face parte:A. EmbolizareaB. Medicamente venotoniceC. Scleroza varicelorD. Cure termaleE. Benzi de contenţie

1. Care dinA. Clasa 0:B. Clasa 3: tulburări trofice majore cu ulcereC. Clasa 2: insuficienţă venoasă cronicăD. Clasa 2: tulburări troficeE. Clasa 1: fară jenă funcţională432. Semnele funcţionale include:A. Jenă legată de varicele inesteticeB. Oboseală în ortostatismC. Sindromul picioarelor neliniştite

D. Claudicaţia venoasăE. Crampă în molet3. Tulburările trofice cutanate cuprind:A. Hipodermite croniceB. Ulcer varicosC. EczemăD. TeleangiectaziileE. Atrofia albă Killian4. Care din următoarele reprezintă măsuri generale de tratament:A. Scădere ponderalăB. Evitarea ortostatismului prelungitC. Repaus la patD. Contenţie elasticăE. Vaccinare antitetanică44ACCIDENTE ALE ANTICOAGULANTELOR (124-126)

1. în cazul unei alergii la streptokinază conduita terapeutică va fi: A. Antihistaminic uprirea aaministrarnC. CorticoterapieD. HeparinăE. Nici una de mai sus2. în cazul unei hemoragii majore necontrolate datorate tromboliticelor seA. Acid epacrinicB. Acid docosapentaenoicC. Acid aceticD. Acid tranexamicE. Nici una

3. în cazA. Obţinerea unui INR în limite terapeuticeB. TC. Vitamina KD. SpitalizareE. Oprire AVKantivitaminei K se va proceda la:4. în caz de TIH tip 2 se va proceda la:A. Continuarea terapiei deoarece nu este o formă severăB. Continuare cu AVKL . uprirea neparmeiD. Iniţiere imediată cu heparinoid de sinteză Administrare ae protamma5. Care patologii vresc riscul hemoragie la administrare de AVK?A. Insuficienţa renalăB. Insuficienţa hepaticăC. Insuficienţa cardiacă JJ. 1 romoocitopenie

E. Cancere46PRESCRIEREA ŞI SUPRAVEGHEREA UNUI TRATAMENT ANTITROMBOTIC (pag. 127-137)Complement simplu:1. Care din următoarele trombolitice nu este utilizat în infarctul miocardic?A. ActilyseB. StreptokinazaC. UrokinazaD. MetalyseE. Tenecteza2. Reprezintă contraindicaţie absolută de tromboliză:A. Vârsta > 70 aniB. HTA necontrolatăC. Endocardită infecţioasăD. AIT < 6 luniE. Disecţie de aortă3. Reprezintă contraindicaţie absolută de tromboliză:A. Ulcer < llunăB. Sângerare gastrointestinală < llunăC. Masaj cardiac recentD. CirozăE. Tratament cu AVK4. Reprezintă efecte secundare ale tromboliticelor:A. TrombocitopeniaB. PurpuraC. HemoragiaD. AnemiaE. Nici unaContraindicaţiilor absolute de administrare a heparinei sunt:A. AlergieB. Anomalia hemostazeiC. Injecţii intramusculareD. HTA severăE. PericardităFactorii de coagulare dependenţi de vitamina K sunt:A. ProtrombinaB. ProconvertinaC. Proteina C şi SD. Factor VIIIE. Factor StuartContraindicaţii ale AVK reprezintă:A. HTA malignăB. AVC ischemic recentC. Sarcină in al doilea tromestruD. Pericardită

E. AlergieInhibă activitatea AVK:A. CimetidinaB. CloramfenicolC. FibraţiD. GriseofulvinăE. CorticoiziCare din următoarele afirmaţii sunt adevărate referitor la clopidogrelA. Inhibă calea ciclooxigenazeiB. Se administrează obligatoriu o lună în caz de stent acoperitC. Blochează agregarea mediată de adenozin difosfatD. Trebuie continua timp de 1 an după infarct miocardic stentat Se

admmistreaza in caz de alergie la aspirina48PRESCRIEREA ŞI SUPRAVEGHEREA DIURETICELOR (pag. 138-141)

1. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate referitor la diureticele de ansă:A. Creşterea natriurezei în tubul contort proximalB. Efect calciuric în doze puterniceC. Efect intravenos în 3 oreD. Relaţii doză-efect logaritmicăE. Doza maximă de furosemid=500mg/zi2. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate referitor la diureticele tiazide:A. Efect calciuricB. Reprezentate de furosemid şi bumetanidC. Se administrează în insuficienţă renalăD. Relaţie doză-efect liniarăE. Efect antiADH utilizat în diabetul insipid nefrogen3. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate referitor la diureticele care economisesc potasiu:A. Se administrează în hiponatremieB. Se asociază cu IECC. Se administrează în hiperaldosteronismul primarD. Se poate administra împreună cu litiuE. Are efect inhibitor enzymatic

1. Indicaţiile diureticelor tiazidice:A. HTA 'B. Encefalopatie hepaticăC. Insuficienţă renalăD. Diabet insipid nefrogenE. Alergie la sulfamide492. Contraindicaţiile diureticelor de ansă: A. Ciroză hepatică Jts. riipercalcemie

C. AnasarcăD. Obstacol pe căile urinareE. Alăptare3. Efectele secundare ale diureticelor ,A.B.C.D.E. Acidoză metabolică hipercloremică4. Care dintre următoarele sunt adevărate despre inhibitorii anhidrazeiA. Efect diuretic importantB. HipercapnieC. Se indică în glaucomul acutu. rrovoaca niperaiaosteromsm secunaar E. Alcaloză metabolică50DISPNEEA ACUTĂ ŞI CRONICĂ (pag. 142-144)

1. Hipoxia + hipercapnia se întâlneşte în:A. Decompensarea BPOCB. Embolia pulmonarăC. Criza de astmD. EPAE. Insuficienţă renală2. între semnele de insuficienţă respiratorie acută nu se numără:A. CianozaB. PolipneeaC. TranspiraţiiD. Tiraj intercostalE. Agitaţia3. Dispneea cu asimetrie auscultatorie apare în:A. Embolia pulmonarăB. Pneumotorace spontanC. Astm paroxistiticD. Dispnee psihogenăE. EPAComplement multiplu4. Sunt cauze de dispnee cronică:A. EPAB. Embolia pulmonarăC. Acidoza metabolicăD. BPOCE. Pericardită cronică51D. AtelectazieE. EPA6. Hipoxia + hipocapnia se

A. Hipoventilaţia alveolarăB. Embolia pulmonarăC. EPAD. Pneumopatie acutăE. Decompensare BPOC52SUFLUL CARDIAC LA COPIL (pag. 1123-1124)Complement simplu1. Caracterizează suflurile funcţionale:A. Sunt rar beningneB. Sunt de obicei diastoliceC. Sunt variabile cu poziţiaD. Frecvent iradiazăE. Apar în caz de endocardită2. Nu caracterizează suflurile funcţionale:A. Sunt beningneB. Apar în context de anemieC. ZI şi Z2 sunt normaleD. Timp auscultatoriu diastolicE. Nici una3. Comunicarea interatrială se caraterizează prin:A. Dedublarea ZIB. Suflu interscapularC. Suflu holosistolicD. Suflu în spiţă de roatăE. Suflu în focarul pulmonareiComplement multiplu1. ECG în suflurile cardiace este utilă pentru determinarea:A. CardiomegalieiB. Tulburărilor de ritmC. Semne de supraîncărcare atrialăD. Frecvenţa cardiacE. Tulburări de repolarizare532. Caracterizează tetralogia Fallot:A. Suflu mezosistolic în focarul pulmonarB. Comunicare interatrialâC. DextrocardieD. Stenoză pulmonarăE. Uneori stare de rău anoxic3. Examenul Doppler la ecografia cardiacă decelează:A. Anatomia cardiacăB. Direcţia şi velocitatea sunturilorC. Măsurarea fracţiei de scurtare. Masurarea presiunii pulmonare E. Măsurarea fracţiei de ejecţie54

PRESCRIEREA UNUI REGIM DIETETIC (pag. 1270-1272)

1. Echilibrul alimentar presupune:A. Ritmul prizelor alimentare fixeB. Recomandări dietetice standardC. Evitarea perioadelor lungi ajeunD. Consum zilnic din cele 4 categorii principaleE. Nici una de mai sus2. Scăderea densităţii calorice nu este indicată în:A. HTAB. ObezitateC. Diabet de tip 2D. HipertrigliceridemieE. Hipercolesterolemie

1. Scăderea aportului de sare se recomandă în:A.Insuficienţă respiratorie cronicăB. HTAC. Sindrom nefroticD. Insuficienţă renalăE. Hepatopatie alcoolică2.Scăderea aportului de proteine se recomandă în:A. HipertrigliceridemieB. HipercolesterolemieC. HTAD. Sindrom nefroticE. Insuficienţă renală55

EDEME ALE MEBRELOR INFERIOARE Complement simplu1. Edeme unilaterale apar în:A. Insuficienţă renalăB. Anumite medicamenteC. Insuficienţă cardiacăD. FilariazăE. Nici una2. Edeme de retenţie hidrosalină sunt următoarele:A. Edeme ciclice idiopaticeB. Denutriţie proteicăC. TromboflebităD. Metastază ganglionară a unui cancerE. Erizipel1. Tratamentul edemelor include:A. Diuretic antialdosteronicB. Diuretic de ansăC. Retenţie hidrosalinăD. Supravegherea proteinelor serice

E. Tratament etiologic2. Sunt edeme unilaterale:A. Sindrom nefroticB. ErizipelC. Insuficienţă cardiacăD. TromboflebităE. Denutriţie proteică563. Bilanţul hepatic pentru edeme ale membrelor inferioare cuprinde:A. Funcţie hepaticăB. ParacentezăC. TransaminazeD. BilirubinăE. AlbuminemiePNEUMOLOGIE DISPNEEA ACUTĂ ŞI CRONICĂ (pag. 142-144)1. Hipoxia + hipercapnia sr>. c-mDoiia pulmonaraC. Criza de astmD. EPAE.

A. Embolia pulmonarăC. Astm paroxistiticD. Dispnee psihogenăE. EPA

4. Sunt cauze de dispnee cronică:A. EPAB. Embolia pulmonarăC. Acidoza metabolicăD. BPOCE. Pericardită cronică58D. AtelectazieE. EPA6.A.B.C. EPAD.

E.+

BPOCTUŞEA LA ADULT (pag. 145-147)1. Care dintre următoarele reprezintă cauză de tuse cronică cu radiografie toracică anormală?A. Embolia pulmonarăB. lnrecţia cailor aerine superioareC. Corpi străiniD. IECE. Sarcoidoza2. Nu reprezintă cauză de tuse cronică cuA. Astmul bronşicB.C.D.E. Cancer bronşic3. Nu reprezintă complicaţii ale tusei cronice:A. Traumatism laringianB. SincopăC. Fractură de coastăD. Ruptură de muşchi drepţi abdominaliE. Hernie inghinală4. Care dintre următoarele afirmaţii despre tratamentul antitusiv este falsă?A. bunt indicate la pacientul cu msuiicienţa respiratorie cronicaB. Sunt contraindicate în caz de hipersecreţie bronşicăC. Există antitusive cu efect centralD. Au ca efect secundar constipaţiaE. Codeina este antitusiv cu acţiune centrală60Complement multiplu5. Care sunt principalele cauze de tuse acută?A. MucoviscidozăB. Intoxicaţiile cu vapori iritanţiC. Corpi străiniD. Edemul pulmonarE. Anomalie a conductului auditiv extern6. Reprezintă cauze de tuse seacă:A. Refluxul gastroesofagianB. Pneumopatie infiltrantă difuză infraradiologicăC. Cancerul bronşicD. Tratament cu IECE. Bronşiectazia7. Reprezintă complicaţii respiratorii ale tusei:

A. PneumoperitoneulB. PneumomediastinC. Fractura de coasteD. Traumatism laringianE. Emflzem subcutanat8. Care sunt efectele secundare ale codeinei?A. ConstipaţieB. Risc de dependenţăC. DiareeD. Depresie respiratorieE. Somnolenţă9. Reprezintă cauze de tuse cronică cu radiografie toracică anormală:A. Imagini chistice difuzeB. Fibroza pulmonarăC. Cancerul bronhopulmonarD. Tumoră mediastinalăE. Sinuzita cronică6110. Despre tratamentul simptomatic al tusei sunt adevărate următoarele:A. Trebuie administrat cu mare precauţie la vârstnic sau copilul micB. Va ţine seama de sevraj tabagicC. Se poate asocia cu tratament anxioliticD. Este contraindicat în caz de hipersecreţie bronşică62AL]IATORII LA ADULT (pag. 148—150)

1. CareA) Apare înB) RinitaC)D) Nu există oE) După tipul denu ela 10-15 anisensibilizare, exista J tipuri de nnite2. Care dintre următoarele afirmaţii nu este adevărată în diagnosticul alergici la adult?A. Anamneza precizeaza condiţiile de mediu şi modul de viaţa obişnuit alB. Precizarea anchetei asupra mediului înconjurător domesticC. Teste cutanate (prick-test)D. Nu se dozează IgE serice specifice t. i est de provocare specitice3. Care dintre următorii nu reprezintă pneumalergeni?A. CâiniB. Pisici

C. Gândaci de bucătărieD. PaianjeniE. AcarieniA. în rinitele intermitente de primă intenţie sunt antihistaminiceleB. în rinitele persitente moderate spre severe se administreaza de prima

intenţie corticoterapie inhalatorie şi oralăC. Eficacitatea tratamentului este evaluată la 1 lunăE. Desensibilizarea este eficientă la pacienţii cu formă severă de "febră a

fânului"63Complement multiplu1. Diagnosticul alergiei la adult implică următoarele etape:A. Anamneză amănunţităB. HemoleucogramăC. PletismografieD. Teste multialergice de depistajE. Teste cutanate2. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate despre rinita moderat- severă?A. Activităţi sociale perturbateB. Activităţi şcolare/profesionale perturbateC. Somn normalD. Simptome puţin jenanteE. Simptome jenante3. Care dintre următoarele afirmaţii este adevărată?A. Noua clasificare ia în considerare mai mult simptomeleB. în funcţie de numărul de zile simptomatice exista 2 tipuri de riniteC. Rinita intermitentă se defineşte ca simptome de mai puţin de 4 ori/săptămânăD. Rinita persistentă se defineşte ca durata simptomatologiei > 4 săptămâniE. Rinita intermitentă se defineşte ca durata simptomatologiei > 4 săptămâni4. Care dintre următoarele afirmaţii privind dozarea de IgE serice specifice sunt adevărate?A. Este limitată la 5 pneumalergeniB. Este inutilă daca testele cutanate sunt negativeC. Este utilă când există diferenţe între istoricul clinic şi testele cutanateD. Este util cand testele cutanate nu sunt disponibileE. Este inutil daca examenul clinic este puţin evocator645. Care dintre următoarele sunt pneumalergeni?A. Ficus benjamina (planta verde)B. AcarieniC. MucegaiuriD. Gândacii de bucătărieE. Polen

6. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate despre tratamentul alergiei

la adult?A. Eficacitatea tratamentului trebuie evaluată la 3 luniB. în caz de ineficacitate se pot asocia 2 tratamente (antihistaminic si

corticoizi inhalator)C. Un rol important în conduita terapeutică îl are educaţia pacienţilorD. în rinita intermitentă tratamentul de elecţie este antihistamnic sau

corticoid inhalatorE. în rinita intermitentă tratamentul de elecţie este antihistamnic sau

corticoid oral65ASTMUL LA ADULT (pag. 151-156)1. Care dintre următoarele afirmaţii nu este adevărată?A. Astmul este o afecţiune inflamatorie cronică a căilor aerieneB. Se caracterizează prin episoade recidivante de wheezingC. La inflamaţie participa mastocitele, eozinofilele şi limfocitele T

Mmptomeie sunt asociate cu sinarom restrictivE. Inflamatia este asociatăcu hiperreactivitate bronşică2. Care dintre următoarele afirmaţii nu este adevărată despre simptomatologia astmului?A. WheezingB. DispneeC. Opresiune toracicăD. TuseE. Apare la amiază3. Care dintre urmatoarele afirmaţii nu este adevărată în legătură cu agravarea simptomelor astmului?A. Prezenţa de alergeniB. Efort fizicC. Factori iritanţiD. Simptomatologie nocturnăE. Paraziţi4. Care dintre următoarele afirmaţii legat de examenul fizic nu este adevărat la pacientul cu astm?A. Raluri sibilanteB. Expir prelungitC. îngroşarea mucoasei nazaleD. SinuzităE. Raluri subcrepitante66Complement multiplu1. Diagnosticul diferenţial al astmului pe radiografia toracică include:A. Corpi străini endobronşiciB. Cancer bronşic

C. Insuficienţă cardiacăD. Compresia bronşică extrinsecăE. Revărsat pleural2. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate privind exacerbarea

astmului?A. Reflectă un defect in managementul astmuluiB. Expunere la factori declanşatoriC. Pot ameninţa pe termen scurt viaţaD. Funcţional, PEF<40%9 ~E. Gazometric, criză severă cu normocapnie3. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate în legătură cu semnele de gravitate ale unui astm?A. PaC02> 40 mmHgB. Frecvenţa cardiacă >120/minC. AnxietateD. CianozăE. Frecvenţa respiratorie <30/min4. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate în legătură cu semnele de gravitate ale unui astm?A. PaC02<40 mmHgB. TranspiraţiiC. ComăD. Linişte auscultatorieE. Respiraţie paradoxală675. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate în legătură cu semnele care impun o ventilaţie spontană?A. Hipercapnie >50 mmHGB. CianozăC. Tulburări de conştiinţă E' AgkâţTe P ^6. Care dintreA. EvoluţieB.F

C. Suprainfecţia este des incrimiiD. Afectează bărbaţii <30 aniE. Exitus în ore7. Care dintre următoarele criterii de astm instabil sunt adevărate?A. Agravare în zoriB. Variaţii ala PEF<30%C. Crize pluricotidieneD. Agravare noaptea

E. Creşterea consumului de (32 agoniştio. Care dintre urmatoarele anrmaţn este adevarat despre tratamentul exacerbărilor severe?A. Tratamentul de fond al astmului se menţineB. Tratamentul de fond nu trebuie intensificatC. Este necesară corticoterapie orală în doză scurtăD. Se va administra Prednison 1-1,5 mg/kgc/ziE. Kinetoterapia de drenaj este indicată în caz de obstrucţie bronşică majoră689. Care dintre următoarele afirmaţii este adevărată în legătură cu astmul acut grav?A. Tratament imediat cu 02 agonflti inhalatorB. Necesity spitalizareC. Nu trebuie monitorizatD. Se administrează oxigen nazalăE. Nu necesită hidratare10. Care dintre următoarele afirmaţii caracterizează astmul persitent sever?A. Simptome cotidieneB. Exacerbări care pot influenţa activitatea şi somnulC. Frecvent simptome de astm nocturn > 1 dată/săptămânăD. Utilizare zilnică de (32 agonişti inhalator cu durată scurtă de acţiuneE. PEF sau VEMS <60% din valorile prezise, cu variabilitate >30%69TUBERCULOZA (pag. 157-160)

A. Transpiraţii nocturneB. HemoptiziiC. Radiografia toracică evidenţiază infiltrate, noduli, caverne ale lobilor

D. Explorarea bacteriologică - examenul direct al BAARE. Confirmare prin cultură în mediul solid (Bactec)3. Referitor la tuberculoza miliară, este falsă una din următoarele afirmaţii:B. Radiografia toracică pune diagnosticul pozitivC. Pe radiografia toracică: sindrom interstiţial micronodular difuz şi intensA. GanglioniB. RinichiC. UrogenitalD. Os

E. Miocard70A. Bilanţul biologic înaintea instituirii tratamentului tuberculostatic cuprinde:B. Serologie VHB, VHCC. Serologie HIVD. HemoleucogramăF. Anticorpi antifosfolipidici5. Cvadriterapia antituberculoasă cuprinde următoarele, cu excepţia:A. ProcainamidaB. IzoniazidaC. rirazmamiaaD. EsmololE. Rifampicină6. Următoarele afirmaţii sunt false, cu excepţia:A. Faza de contagiozitate maximă persistă 1-3 săptămâni după

administrarea tratamentuluiB. Izolarea pacientului este obligatorie în caz de afectare pulmonarăC. Pirazinamida are efecte teratogene. La copii, tratamentul cu etambutoi este obligatoriuE. La pacientul cu HIV in tratament se înlocuieşte rifampicina cu rifabutina7. Monitorizarea terapiei tuberculostatice implică:A. Bilanţ hepatic la 15 zile după iniţierea tratamentuluiC. Examen bacteriologic între a 10 şi a 15-a zi de tratamentD. Bilanţ hepatic o dată la 2 luniE. în caz de citoliză>5 ori normalul se va opri izoniazida8. Localizarea tuberculozei extrapulmonare cuprinde:A) PericardităB) MeningităC) Afectare hepaticăD) Afectare splenicăE) Afectare cutanatăBRONHOPNEUMOPATIA OBSTRUCTIVĂ CRONICĂ (pag. 161-168)

z. JNu caractenzeaza bronşita cronica obstructiva cu insuticienţa respiratorie cronică:A. be asociaza cu mpoxemii de repausB. Dispnee de repausC. Pa02>60 mmHgD. VEMS<35%

E. PaC02<2kPa3. Care dintre următoarele afirmaţii este falsă în legătură cu BPOC: A. Pentru diagnostic pozitiv se efectuează explorări funcţionale respiratorii cu test de reversibilitate bronşicap Kmticîfp r»mniVp nKotnmtta KfAtici^S^^^ JL Y VllIVV W V*- WwU wvwv VWbe caractenzeaza prin limitare cronica de debite aeriene4. Sunt adevărate următoarele privind emfizemul panlobular:A. PoliglobulieB. CardiomegalieC. CianozăD. ObezitateE. Bărbat tânăr725. Sunt adevărate următoarele privind emfizemul centrolobular:A. Arteră pulmonară normalăB. CPT foarte crescutC. DLCO scăzutD. Presiunea 02 scăzutăE. Presiunea 02 normalăComplement multiplu6. Sunt adevărate următoarele privind emfizemul panlobular:A. Afectează toate structurile lobilorB. Se datorează toxicelor exogeneC. Dispnee intensăD. Fără cianozăE. CPT subnormală7. Sunt adevărate următoarele privind emfizemul centrolobular:A. IVD frecventăB. Se datorează fumatuluiC. Arteră pulmonară mărită, fară cianozăD. Presiunea C02 normalăE. DLCO scăzut8. Care dintre următorii sunt factori de risc pentru BPOC?A. Praf de piatrăB. Deficit de alfa 1 antitripsinăc. so2D. PolenE. Bumbac9. Examenul clinic la pacientul cu BPOC poate releva:A. Semnul HooverB. Hipocratism digitalC. LeuconichieD. Scădere în greutateE. Calviţie73

A. Dispnee de efort inconstantăB. VEMS/CV <0,7C. Dispnee de efortE. 50%<VEMS<80%13. Reprezintă indicaţie de efectuare a gazometriei:A. Sa02<92%B. VEMS<45%C. VEMS<50%D. Comorbiditate cardiovascularăE. Discordanţă clinico-funcţională14. Reprezintă criterii de gravitate în BPOC:A. PaC02>45 mmHgB. Sa02<80%C. pH<7,2D. Frecvenţa respiratorie >25/minE. Pa02>60%7415. Reprezintă criterii de gravitate în BPOC:A. Febră >38,5 gr CB. Scăderea vigilenţeiC. Semne de şocD. PaC02>70 mmHgE. AlcoolismA. PaC02<60 mmHgB. pH<7,3C. ComăD. PaC02>70 mmHgE. Respiraţie abdominală paradoxalăA. ConfuzieB. Semne de şocC Tulburări recente ale funcţiilor superioare

V^ • A Wi, V WA vfcl X X VVV1XVV V A. V41AV V1XJL.VA w V» M V X. J.VVM VD. Pa02<45 mmHgE. PaC02>45 mmHg

în BPOC75A. Radiografie toracică 1 dată/anB. Spirometrie 1 dată la 2 aniC. Gazometrie arterială/ 3-6 luniD. Gazometrie arterială 1 dată/anE. Sa02 la intervale76INFECŢIIILE BRONHOPULMONARE LA ADULT (pag. 169-175)Complement simplu1. Legat de pneumonia la adult, următoarele afirmaţii sunt adevărate, cu

excepţia:A. Nu prezintă risc vitalB. Prezintă sindrom de condensareC. AV>100/minutD. Raluri crepitanteE. Febra >37,8 grC2. în pneumonie, radiografia toracică poate releva următoarele, cu excepţia:A. Opacităţi în focare multipleB. Opacităţi interstiţiale difuzeC. Opacitate parenchimatoasă cu bronhogramă aericăD. Imagine cavitarăE. Opacitate parenchimatoasă unică3. Nu reprezintă criterii de spitalizare în pneumonie:A. Afectarea mai multor lobi

B. Revărsat pleuralC. Presiunea arterială C02<50 mmHgD. TrombocitopenieE. Insuficienţă renală4. Scorul CRB65 cuprinde următoarele, cu excepţia:A. TA sistolică <90 mmHgB. Frecvenţa respiratorie >3 O/minutC. TA diastolică <50 mmHgD. ConfuzieE. Vârsta >65 ani77Complement multiplu1. Care dintre următoarele elemente recomandă spitalizarea?A. Frecvenţa cardiacă >100/minutB. Temperatura <35 gr CC. Temperatura >40 gr CD. CianozăE. TA >90/60 mmHg2. Reprezintă indicaţie de spitalizare în secţia de ATI:A. TA sistolică <90 mmHgB. Alte afectări organice severeC. Debit urinar >20 ml/orăD. Acidoză severăE. TA diastolică <50 mmHg3. Care dintre următoarele elemente sunt în favoarea pneumoniei cu pneumococ?A. Contextul "situaţie de risc"B. Junghi toracicC. Prezenţa unor semne extratoraciceD. Leucocitoză cu neutrofilieE. Opacitate alveolară sistematizată4. Care dintre următoarele elemente sunt în favoarea pneumoniei cu Legionella?A. Debut progresivB. Debut brutalC. Comorbidităţi frecventeD. Manifestări neurologiceE. Manifestări digestive785. Care sunt agenţii patogeni cel mai frecvent întâlniţi în pneumonia "la domiciliu"?A. Moraxella catarrhalisB. Klebsiella pneumoniaeC. Haemophylus influenzaeD. Stafilococul auriuE. Mycoplasma pneumoniae

6. Care dintre următoarele afirmaţii privind tratamentul antibiotic sunt adevărate?A. 21 zile pentru penumonia cu L. pneumophylaB. 10-14 zile pentru stafilococcus aureusC. 21 zile pentru pneumonia severăD. In caz de abces pulmonar: amoxicilină 1 g la 8 h + ac clavulanicE. Evaluarea răspunsului terapeutic după 24-48h7. Care dintre următoarele sunt caracteristice penumoniei cu pneumococ?A. Tratament cu amoxicilinăB. Tuse seacăC. Sindrom de condensareD. Hiponatremie moderatăE. Sindrom inflamator (CRP>200mg/l)8. Care dintre următoarele sunt caracteristice pneumoniei cu anaerobi?A. Tratament cu macrolide timp de 10-14 zileB. HiponatremieC. Eradicarea focarelor infecţioaseD. Hemoculturi frecvent negativeE. Excavaţie cu nivel hidroaeric9. Care dintre următoarele elemente sunt adevărate despre pneumoniile nozocomiale?A) Mortalitate 20-50%B) Sunt favorizate de vârsta înaintatăC) Semnele apar după 72 h de spitalizareD) Sepsisul este factor favorizantE) Imobilizarea este factor favorizant7910. Care dintre următoarele informaţii privind bronşita acută sunt adevărate?A. Este frecventă varaB. E favorizată de poluarea domesticăC. Se efectuează obligatoriu examen citobacteriologic al sputeiD. Tuşea poate persista chiar luniE. Radiografia toracică este golden standard11. Care dintre următoarele afirmaţii legate de tratamentul bronşitei acute sunt adevărate?A. Oprirea fumatuluiB. Sedative ale tuseiC. MacrolideD. Dietă hiposodatăE. Penicilina G80DETRESA RESPIRATORIE ACUTĂ LA ADULT. CORPI STRĂINI LA NIVELUL CĂILOR AERIENE SUPERIOARE(pag. 176-179)

1. Reprezintă cauză de SDRA prin traumatism extratoracic:

A. Arsuri întinseB. Sindrom MendelsonC. SepticemieD. HemopatiiE. Colagenoze2. Care dintre următoarele afirmaţii privind managementul SDRA este falsă?A. Necesită ventilaţie mecanică sub sedativeB. Uneori ventilaţie în decubit ventralC. Adminstrare de N02D. AntibioterapieE. Evitarea anumitor interacţiuni medicamentoase

3. Reprezintă principii de diagnostic etiologic al SDRA:A. Bronhoscopie pentru LBAB. Nu necesită bilanţ infecţios extrarespiratorD. CT toracic per primamE. Diagnostic diferenţial cu pancreatite, peritonite4. Reprezintă factori de risc pentru inhalarea de corpi străini:A. EpilepsieB. Dentiţie deficitarăC. Cretinism guşogenD. AlcoolismE. Parkinson815. Examenul clinic în cazul inhalării unui corp străin poate releva:A. FebrăB. Scădere ponderalăC. Wheezing. 1 use cmntoasaE. Murmur vezicular prezent bilateral6. Care dintre următoarele afirmaţii privind inhalarea de corpi străini sunt adevărate?A. Frecvent radiografia toracică este anormalăB. CT poate vizualiza corpul străinC. Nu se complică cu perforaţie bronşicăD. Poate evolua cu abces pulmonarE. Pe radiografie nu se evidenţiază deviaţie contralaterală a mediastinului7. Care este atitudinea terapeutică în caz de obstrucţie completă a căilor aeriene?A. Manevra HeimlichB. Extracţie manuală a corpului străinC. Frecvent, extracţie chirurgicalăD. Bronhoscopie rigidă sub anestezie localăE. Bronhoscopie rigidă sub anestezie generală82HEMOPTIZIA (pag. 181-182)

1. Care dintre următoarele afirmaţii în legătură cu hemoptizia este falsă?A. Reprezintă eliminarea de sânge roşu, aerat, pe guraB. Necesită supraveghere în spital 24-48hC. Provine din căile aeriene subgloticeD. Se are în vedere răsunetul hemodinamicE. Niciuna din cele de mai sus2. Referitor la necesitatea de a cunatifica hemoptizia este falsă următoarea:A. Hemoptizie masivă: mai mult de 300-500 ml/24hB. Hemoptizie fudroaiantă: deces în minuteC. Hemoptizie în cantitate mică: spută sanguinolentă 50 ml/24hD. Hemoptizie masivă: mai mult de 250 ml 1 datăE. Hemoptizie în cantitate medie: 50-200 ml/24h

1. Reprezintă cauză cardiovasculară de hemoptizie:A. Stenoza mitralăB. Tulburări de hemostazăC. Embolia pulmonarăD. Anevrism arterovenos al bolii Rendu-OslerE. Endometrioză bronşică2. Reprezintă cauză alveolară de hemoptizie:A. Cancer bronhopulmonarB. Tuberculoza pulmonară comunăC. Sindromul GoodpastureD. LupusE. Sindrom Churg-Strauss833. Reprezintă principii de management pentru hemoptizia masivă:A. Prevenirea asfixieiB. Perfuzarea cu soluţii macromoleculareC. Arteriografie bronşică +/- embolizareD. Nu se administrează oxigenoterapieE. Chirurgia hemostazei84PNEUMOTORACELE (pag. 176-179)Complement simplu1. Nu reprezintă semne funcţionale ale pneumotoracelui:A. Dispnee de intensitate variabilăB. Durere în barăC. Durere brutalăD. Durere de repausE. Quinte dureroase de tuse2. Nu reprezintă semne evidenţiabile la examenul clinic în penumotorax:A. Uneori examenul clinic poate fi normalB. Timpanism la percuţieC. Diminuarea vibraţiilor vocale

D. La auscultaţie murmur vezicular prezentE. Uneori, suflu tubarComplement multiplu1. Despre pneumotoracele spontan primitiv este adevărat că:A. Afectează predominant bărbaţiiB. Fumatul e factor favorizantC. 50% dintre pacienţi recidivează la 2 aniD. Afectează adulţii tineriE. Afectează adulţii brevelinis2. Reprezintă cauze de pneumotorace spontan secundar:A. PANB. BPOCC. Nodul reumatoidD. TuberculozăE. Astm853. Reprezintă semne radiologice de gravitate:A. Mediastin deplasat contralateralB. Nivel hidroaericC. DeglobulinizareD. Anomalii ale parenchimului pulmonarE. Pneumotorace bilateral86REVĂRSATUL PLEURAL (pag. 186-188)

1. Examenul clinic în caz de sindrom de revărsat pleural lichidian nu poate releva:A. Matitate declivăB. Diminuarea vibraţiilor vocaleC. Abolirea murmurului vezicularD. Suflu pleureticE. Semne de intoleranţă2. Legat de radiografia toracică în revărsatul pleural este falsă următoarea:A. Linia DamoiseauB. „Plămân alb"C. Deplasarea mediastinului contralateralD. Se efectuează în picioareE. Se efectuează doar în incidenţă de faţăComplement multiplu1. Reprezintă cauze de transudat:A. UrinotoraceB. Mixedem. bmdrom neiroticD. Pancreatită acutăE. Chilotorax

2. Sunt adevărate referitor la revărsatul pleural:A. Orice revărsat pleural de natură necunoscută trebuie puncţionatB. Pentru revărsatul închistat e necesara ecografie anterior puncţieiC. Aspectul macroscopic al lichidului nu conteazăD. Se vor recolta cel puţin 2 tuburi pentru analizeE. Exudat= raport LDH lichid/LDH sânge >0,687PNEUMOPATIA INTERSTIŢIALĂ DIFUZĂ (pag. 189-192)

A. imagini cnistice care predomina m îooii superioriB. Opacităţi lineare care desenează o reţea cu ochiuri miciC. La debut, aspect de sticlă matău. uistriDuţie penoronşica predominantaE. Nici una2. Alveolita cu neutrofile apare în:A. LupusB. Sindrom SjogrenC. SclerodermieD. Histiocitoză xE. Nici una3. Imaginea specifică de histiocitoză x la CT toracic este de:A. Opacităţi lineareB. Imagini chistice care predomină în lobii superioriC. Imagini reticulonodulareD. Distribuţie peribronşicăE. Nici una

A. Săruri de aurB. AmiodaronaC. Beta blocante ciproiioxacmaE. Acid nalidixicde

A. LBA: alveolită cu eozinofileB. Aspect de fagure de miere la CT toraceD. Vârsta medie de debut 60 ani

E. Hipocratism digital

5. Histiocitoza x se caracterizează prin:A. Afectează tinerii 20-40 ani, mari fumătoriB. LBA: celule care exprimă CD laC. Aspect de fagure de miere la CT toraceD. Asociat cu consumul de anumite medicarrE. LBA: alveolită cu eozinofileTUMORI PRIMITIVE ŞI SECUNDARE ALE PLĂMÂNULUI(pag. 197-202)

1. Cancerele fară celule mici nu cuprind:A. EpidermoidB. MezoteliomC. AdenocarcinomD. Cu celule mariE. Nici una2. Sindromul Schwartz-Bartter:A. Cecitate unilateralăB. Voce bitonalăC. Paralizie de membru superior unilateralD. Secreţie inadecvată de hormon antidiureticE. Tromboză de venă cavă superioară3. Extensia locoregională a cancerului bronhopulmonar se caracterizează prin următoarele, cu excepţia:A. Hipocratism digitalB. Sindrom de cavă superioarăC. Durere toracicăD. WheezingE. Disfagie4. Factorii profesionali implicaţi în cancerele fară celule mici includ:A. ManganB. CromC. FierD. NichelE. Azbest90Complement multiplu1. Cauzele sindromului de cavă superioară includ:A. Limfom

B. TimomC. Guşă endotoracicăD. Carcinom cu celule miciE. Carcinom cu celule mari2. Limfangita carcinomatoasă nu apare în cancerele de:A. PlămânB. SânC. ProstatăD. RinichiE. Esofag3. Care dintre următoarele sunt adevărate:A. Cancerul de colon evoluează cu limfangita carcinomatoasăB. Cancerul de rinichi poate da metastază de plămân la mai mulţi aniC. Cancerul de stomac dă frecvent noduli pulmonariD. Miliara metastazică este mai frecvent întâlnită în carcinomul medular al

tiroideiE. Adenopatiile mediastinale sunt frecvente în cazul cancerului testicularA4. In prezenţa unei mutaţii a genei EGFR tratmentul de primă linie are la

bază:A. Inhibitor al tirozin kinazeiB. GefitinibC. Chimioterapie de a treia generaţie în monoterapieD. CisplatinăE. Săruri de platină91CHIRURGIE TORACICĂEVALUAREA GRAVITĂŢII ŞI INVESTIGAREA COMPLICAŢIILOR PRECOCE LA UN PACIENT CU TRAUMATISM TORACIC(pag. 206-209)1. Particularitatea plăgilor penetrante toracice este reprezentată de:A. Numai de necesitatea de a determina tipul de armă utilizatăB. Numai de a reconstitui traseul plăgiiC. Necesitatea de a determina tipul de armă utilizată şi de a reconstitui traseul acesteiaD. Necesitatea intervenţiei chirurgicale întotdeaunaE. Toate afirmaţiile de mai sus sunt false2. Despre ruptura cupolei diafragmatice, sunt adevărate următoarele afirmaţii, cu excepţia:A. Este frecevent bilateralăB. Este mai freceventă pe partea stângăC. Diagnosticul se pune pe tomografia computerizată toracicăD. Prezenţa unui nivel hidroaerice intratoracic, poate preciza diagnosticulE. Ruptura diafragmatică expune la compresia parenchimului pulmonar3. Referitor la pneumomediastin, este adevarat că:A. Se defineşte ca prezenţa aerului în mediastin

B. Pune întotdeauna viaţa în pericolC. Numai tomografia computerizată toracică poate pune diagnosticulD. Uneori ameninţă prognosticul vitalE. Fibroscopia nu este obligatorie92

sunt adevarate urmatoarele atirmaţn.A. Este legată de o alterare a mecanicii ventilatoriiB. Este legată de o contuzie toracicăD. Este determinată de un soc cardiogenic legat de o contuzie miocardica sau o disecţie coronarăn. rişte determinata de apariţia unei tamponade nemoragice sau gazoase in caz de pneumotorace compresiv2. Detresa circulatorie, se paote datora:A. Unui şoc hemoragieB. Unei contuzii toracice simpleC. Unui şoc cardiogenic legat de o contuzie miocardica sau o disecţie coronaraD. Unei suprainfecţii a unei plăgi mai vechi penetranteE. Unei luxaţii extrapericardice a cordului3. Sunt considerate leziuni parietale rezultate după un traumatism toracic:A. Fracturile costaleB.C. VoletulD.E.4.A. PotB. Fractura primei coasteC. Pot_ jC _ A* * .animam.

datorită unei leziuni a

93A. Este mai frecventă pe partea dreaptăB. Este mai freceventă pe partea stângă

C. Se produce prin compresia toracelui cu contuzie abdominalăD. Diagnosticul se bazează pe Radiografia toracicăE. Prezenţa unui nivel hidroaeric intratoracic poate preciza diagnosticuldeferite de formareB. Este secundar unei leziuni vasculare şi/sau pulmonareC. Radiografia toracică cu pacientul în ortostatism şi uşor rotit spre dreapta

pune diagnosticulD. Radiografia toracică cu pacientul în poziţie alungită pune diagnosticul7. Sunt considerate leziuni cardiace, în cazul unui pacient cu traumatism toracic:A. HemopericardulB. Disecţia de aortăC. Leziuni valvulare traumaticeD. Contuzia miocardică fc. Disecţia coronaraA. EcografiaB. CT cordC. SeD. în cazul uneiE.cuundetermina rrecevent apariţia tulburărilor de ritm94STOPUL CARDIO-CIRCULATOR (pag. 217-219)

1. Principala cauză a stopului cardiac este:A. Accidentul vascular cerebralB. Edemul pulmonar acutC. Fibrilaţia atrialăD. Infarctul miocardic acutE. Trombembolismul pulmonar2. Disocierea electro-mecanică este definită ca:A. Persistenţa activităţii electrice a inimii sau eficacitate hemodinamicăB. Persistenţa activităţii electrice fară eficacitate hemodinamicăC. Lipsa activitătii electriceD.TVE. Asistola3. Care este cea mai frecventă formă de stop cardio- respiratorA. FVB. AsistolaC. Disociaţie electro- mecanicăD. TVE. FIA4. Care este doza de adrenalină de iniţiere a resuscitării stopului cardiac:A. 3 mgB. 4 mg

C. 1 mgD. lgE. 10 mg955. Care este intervalul de timp la care se poate administra noua doza de adrenalină în cadrul resuscitării cardiace:A. 1 minB. 2 minC.3 min0D.40 minE. 4 min

A. Eliberarea căilor respiratoriiB. Intubaţia şi ventilaţia mecanica nu sunt neapărat necesareC. Alternanţa a 30 de compresii toracice la 2 insuflăriD. Realizarea masajului cardiac este cea mai importantă manevrăE. Ritmului masajului cardiac este 100 compresii/minA. Masajul cardiac extern într-un ritm de 120 bpmB. Ventilaţie gură- la - gurăE. Alternanţa^a 30 de compresii toracice la 2 insuflări ? ?

lO.Alcanizarea prin administrarea de bicarbonat poate fi efectuată în următoarele cazuri, cu excepţia:

A. în orice caz de resuscitare cardio- respiratorieB. Hiperpotasemie confirmată c. Hiperpotasemie suspectataD. In caz de stop cardiac într-o intoxicaţie cu stabilizanţi de membranăE. în caz de stop cardiac într-o intoxicaţie cu antidepresive triciclice

adevărate următoarele afirmaţii, cu excepţia: A. Este indicată mai ales după recuperarea pacientului post- stop cardiac în FV d . V îzeaza protej area coronariana

C. Se realizează prin răcirea pacientului la 32-34 de gradeD. Răcirea se face timp de 12-24 oreE. Vizează protejarea creierului de reperfuzarea creierului12.Doza de adrenalină administrată intratraheal în cadrul resuscitării

cardiace prin asistolie este de:A. 4 mg diluate în lOml soluţie salinăB. 5-10 mg diluate în 20 ml soluţie salinăC. 5-10 mg diluate în 10 mg soluţie salinăD. 5-10 mg diluate în 10 ml bicarbonat de sodiuE. 5-10 mg diluate în 10 ml glucoză13.Primul SEE administrat în cadrul resucitării stopului cardiac prin FVA. 100JB. 50JC. 300JD. 150-200 JE. 150-250 Jbifazic9714.Care este doza de amiodaronă administrată în resuscitarea în caz de stop

cardiac prin FV este de:A. 150 mgB. 1 fiolaC. 300 mgD. 600 mgE. 1200 mg

1. Exemple de situaţii în care poate apărea disocierea electro-mecanică pot fi:

A. Embolia pulmonară masivăB. Anevrism de aorta neruptC. Disecţie de aortău. iscnemie ae membre interioare2. Din cadrul manevrelor de resuscitare de bază fac parte:A. Masajul cardiac internB. Alternanţa a 30 de compresii toracice cu 6 insuflăriC. Masaj cardiac extern cu 100 de compresii pe minutD. Masaj cardiac intern cu 100 compresii pe minutE. Alternanţa a 30 de compresii toracice cu 2 insuflăriA. Intubaţia oro- traheală cât mai rapidăB. Eliberarea căilor aerieneC. Masaj cardiac intern cu 100 compresii toracice pe minutD. Notarea orei începerii manevrerlor de resuscitare mtuoaţia oro-traneaie

nu reprezintă manevre imediat necC. Masaj cardiac extern 60 compresii pe minutD. Alternarea 30 compresii: 5 insuflăriE. Masaj cardiac extern 100 compresii pe minut

5. Referitor la TV sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. Nu declanşează niciodată stopul cardiaccardiacă rapidă ? ^C. Există cazuri de tv cu ritm lent la o inimă sănătoasă care prezenta puţine

o. Aicanimizarea prin administrarea ae DicarDonat poate ii etectuata inA. în orice caz de resuscitare cardio- respiratorieB. Hiperpotasemie confirmatăC. Hiperpotasemie suspectatăD. în caz de stop cardiac într-o intoxicaţie cu stabilizanţi de membranăE. în caz de stop cardiac într-o intoxicaţie cu antidepresive triciclice

A. Este indicată mai ales după recuperarea pacientului post- stop cardiac înB. Vizează protejarea coronarianăC. Se realizează prin răcirea pacientului la 32-34 de gradeD. Răcirea se face timp de 12-24 oreE. Se realizează prin răcirea pacientului la 26-30 de gradeadevărate următoarele afirmaţii,cu excepţia:A. Este indicată mai ales după recuperarea pacientului post- stop cardiacă înB. Vizează protejarea coronarianăC. Se realizează prin răcirea pacientului la 32-34 de gradeD. Răcirea se face timp de 12-24 oreE. Vizează protejarea creierului9.

în FVprin răcirea pacientului la 32-34 de de 12-24 ore de 48 de ore

10.Referitor la resuscitarea stopului cardio- circulator sunt adevărate afirmaţiile:

A. Dacă se presupune că FV a părut de mai mult de 4 minute se administrează un SEE de 150 j monofazic

B. După administrarea de SEE nu este necesară reluarea manevrelor deC. Adrenalina este singura catecolamină administrată în caz de asistolie

D. La administrarea de adrenalină în caz de asistolie se poate administra şi amiodaronă

administra un bolus de adrenalină pentru a restabili tonusul arterialA. JLiaocaina este recomandata ca tratament antiaritmicB. Scopul administrării de adrenalină în FV neresponsivă la SEE este de a

restabili tonusul arterialC. Administrarea de adrenalină este însoţită de administrarea de atropine înAmiodarona se admimstreaza in asistolie100

A. Are acţiune oatmotropa pozitivaB. Are acţiune vasopresivă susceptibilă de a reinstala presiunea diastolicăC. Poate fi administrată în asociere cu 3 mg de atropinăD. Asistolia este singura indicaţie de administrare a adrenalineiE. Doza iniţială este de lmg IV

A. Dacă nu există abord venos se adminstrează intratrahealC. Doza de administrare intratraheală este de 5-10 mg diluat în 10 ml soluiţieD. Odată administrată adrenalina via intratraheal nu necesită insuflări multipleE. Repetarea de lmg de adrenalină la 4 minute10116. Amiodarona administrată în resuscitarea prin FV are următoarele

caracteristici:A. Doza iniţială este de 150 mgB. Doza iniţială este de 300g

C. Bolusul este urmat de administrarea cu seringă automatăD. Se poate administra intratrahealE. Doza iniţială este 300 mg102STAREA DE ŞOC (pag. 220-223)1. Privind şocul hipovolemic este adevărată următoarea afirmaţie:A. Creşte volumul circulatB. Creşte debitul cardiacC. Creşte aportul de oxigen la celuleD. Scade volumul sanguine circulantE.2. Care este afirmaţia falsă referitoare la şocul cardiogen:A. Scade funcţiadepompăcardiacăB. Creşte debitul cardiac Creşte pre încarcarea cardiacaD. Scade aportul de oxigen la ţesuturiE. Scade debitul cardiac3. Care este valoarea de presiune arterială minimă la care ţinteşte în repleţia

volemică în cadrul şocului:A. <65 mmHgB. >=85 mmHgC. >=100mmHgD. >=65mmHgE. <=55mmHg1. Privind şocul hipovolemic sunt false următoarele afirmaţii:A. Debitul cardiac creşteB.C.D. Creşte aportul de oxigen tisularE. Scade volumul sanguine circulant1032. Privind şocul hipovolemic sunt adevărate următoarele afirmaţii:A. Scade funcţia de pompa cardiacăB. Creşte presarcina cardiacăC. Scade aportul de oxigen tisularD. Scade presarcinaE. Scade debitul cardiac3. Mecanisme adaptative în şocul hipovolemic sunt următoarele:A. Stimularea parasimpaticuluiB. Stimularea simpaticuluiC. Inhibarea simpaticuluiD. VasoconstricţieE. Tahicardie4. Mecanisme adaptative în şocul hipovolemic sunt următoarele:A. Stimularea simpaticuluiB. Bradicardie cu creşterea extracţiei de oxigen la nivel tisularC. Tahicardie

D. Inhibarea simpaticuluiE. Stimularea parasimpaticului

E. Stimularea simpaticului6. Dintre mecanismele patologice ale stării septice sunt adevărate:A. Vasodilataţie masivăB. Creşterea extracţiei de 02 prin ţesuturile periferice

D. Creşterea extragerii de 02 prin ţesuturile periferice1047. Dintre mecanismele patologice ale stării septice sunt false următoarele:A. Creşte preîncarcarea cardiacăB. Atingerea cardiacă este inconstantăC. Vasocostricţie perifericăD. Scade extracţia de 02 prin ţesuturile perifericeE. Vasodilataţie masivă8. Privind şocul anafilactic sunt false următoarele afirmaţii:A. Mecanismul patologic este vasoconstricţia masivăB. Mecanismul patologic este vasodilataţia masivăC. Mecanism adaptativ- stimularea parasimpaticăD. Eficienţa stimulării simpatice este crescutăE. Eficienţa stimulării simpatice este scăzută9. Privind şocul anafilactic sunt false următoarele afirmaţii:A. Scade funcţia de pompă cardiacăB. Mecanism patologic- vasoconstricţie masivăC. Mecanism adaptativ- inhibarea simpaticuluiD. Mecanism adaptativ- stimularea simpaticuluiE. Mecanism adaptativ- stimularea parasimpaticului10.Enumeraţi semnele clinice ale şocului:A. TahicardieB. MarmorareC. Scăderea timpului de recolorare cutanată (mai ales la copii)D. PoliurieE. Oliguria11.Enumeraţi semnele clinice ale şocului:A. BradicardieB. OliguriaC. BradipneeD. Marmorarea tegumentarăE. Creşterea timpului de recolorare cutanată

10617.Din cadrul tratamentului non-specific în cadrul şocului sunt adevărate:A. Spitalizarea în secţia de reanimare nu este necesarăB. Montarea de sondă nazo-gastrică este obligatorieC. Oxigeno-terapieD. Intubaţie oro-traheală în caz de detresă respiratorieE. Ventilaţie mecanica în unele cazuri18.Din cadrul tratamentului non-specifîc în cadrul şocului sunt false:

A. Necesitatea a 2 căi venoase central este obligatorieB. Sonda urinarăC. Oxigeno-terapia nu este necesarăD. în unele cazuri ventilaţie mecanicăE. Intubaţie oro-traheală în caz de detresă respiratorie19.Repleţia volemică din cadrul şocului se poate face cu:A. Crista'loizi (glucoză)B. Coloizi (hidroxietilamidon)C. Administrarea cât mai rapidă a 500ml ser fiziologicD. Albumina în caz de hipoalbuminemie din ciroza hepaticăE. Concentrat trombocitar în caz de anemie20.Repleţia volemică din cadrul şocului se poate face cu:A. Albumina-în anumite cazuriB. Cristaloizi ( ser fiziologic)C. Coloizi (glucoza)D. Concentrate eritrocitar în caz de anemie în cadrul şocului hemoragieE. Cristaloizi( hidroxietilamidon)21.Tratamentul vasopresor în cadrul şocului se poate face cu:A. NoradrenalinăB. DopamineC. Ser fiziologicD. ColoiziE. Adrenalină10722.Tratamentul vasopresor se poate administra în caz de:A. Hipotensiune neresponsivă la umplere volemicăB. Nu se poate administra decât după replaţia volemicăC. La începutul tratamentului împreună cu repleţia volemică în caz de

tensiune sistolică<=40mmHGD. La începutul tratamentului împreună cu repleţia volemică în caz de

tensiune sistolică <= 60 mmHgE. Nu se aministrează niciodată23.Referitor la administrarea de corticoizi în cadrul şocului sunt adevărate

următoarele:A. Se administrează în doze mariB. Sunt indicate în caz de şoc septic rezistent la vasopresoareC. Sunt indicate în prima oraD. Necesită tratament specializatE. Se administrează pentru a compensa insuficienţa renală funcţională108TROMBOZA VENOASĂ PROFUNDĂ DI EMBOLIA PULMONARĂ(pag. 210-216)Complement simplu*.1. Semne locale ale trombozei venoase profunde sunt următoarele, cu o

excepţie:A. Edemul gambei

B. Cordon venos durC. Pierderea capacităţii de balans al picioruluiD. Tegumente reciE. Edem inflamator2. Nu face parte din semnele funcţionale:A. Durere spontană la nivelul gambeiB. Semnul HomansC. Durere de-a lungul traiectului venosD. Durere provocată la nivelul gambeiE. Subfebrilitate3. Alături de semene locale în tromboflebita profundă venoasă apar semne

generale, cu excepţia:A. BradicardieB. TahicardieC. Pulsul căţărător al lui MahlerD. Tahicardie clasică progresivăE. Subfebrilitate4. Tratamentul trombozei venoase profunde nu necesită spitalizare în

următoarele condiţii:A. Localizare ilio-cavăB. Sindrom obstructiv venos severC. Pacienţii sunt trataţi exclusiv la domiciliuD. Dacă nu este posibilă îngrijirea optimă la domiciliuE. în caz de risc hemoragie109condiţii:A. Localizare ilio-cavăB. Sindrom obstructiv venos severC. în caz de insuficienţă renală severăD. Dacă nu este posibilă îngrijirea optima la domiciliuE. în caz de localizare poplitee6. Indicaţiile profilaxiei antitrombotice sunt următoarele, cu excepţia:A. Vârsta pacientului > 75 aniB. Pacienţii cu vârsta mai mică de 40 de ani imobilizaţi mai mult de 3 zile

pentru o decompesare cardiacăC. Pacienţii cu vârstă mai mare de 40 de ani imobilizaţi mai mult de 3 zile cu

antecedente tromboemboliceD. Pacienţii cu vârstă mai mare de 40 de ani imobilizaţi mai mult de 3 zile

pentru o infecţie severăE. Pacienţii cu vârstă mai mare de 40 de ani imobilizaţi mai mult de 3zile cu

sindrom mielo-proliferativ7. Indicaţiile profilaxiei antitrombotice pot fi: A. racienţi operaţi in sîera digestivet. racienţi ortopedici operaţiD. Toti pacienţii internaţi în'spitalE. Pacienţii operaţi în chirurgia oncologică

8. Semne clinice de embolie pulmonară pot fi, cu excepţia:D. JbradipneeC. TuseD. HemoptizieE. întărirea zgomotului 21109. Semen clinice de tromembolism pulmonar pot fi, cu excepţia:A. TahicardieB. AnxietateC. TranspiraţiiD. SincopăE. Comă - apare întotdeauna10.Modificările EKG care nu pot apărea în cadrul unei emboli pulmonare

sunt:A. Aspect de S1Q1B. Tahicardie sinusalăC. Aspect de S1Q3D. Bloc de ramură dreaptăE. Devierea la dreapta a complexului QRS11 .Radiografia pulmonară în embolia pulmonară poate prezenta

următoarele modificări, cu excepţia:A. HipertransparenţăB. Opacitate tringhiulară pe fond pleuralC. Semnul WestermarckD. Supraelevaţia domului pleuralE. Pahipleurită12.Dintre factorii predispozanţi petru embolia pulmonară cuprinşi în scorul

Wells nu fac parte:A. Antecedente de tromboză venoasă profundăB. Antecedente de embolie pulmonarăC. Frecvenţa cardiacă < 100 bpmD. HemoptizieE. Frecvenţa cardiacă >100 bpm111cu excepţia:A. O valoare a D-dimerilor <500micrograme/dl este sigur predictiv negativăB. Angio-CT spiralat al arterelor pulmonare are sensibilitate mare pentru

emboliile localizate în amonte de arterele sub-segmentareC. Scintigrafia pulmonară de ventilaţie- perfuzie evidenţiază un defect de

perfuzare corelat cu un defect de ventilaţieD. Geografia venoasă a membrelor inferioare este utilizată mai puţin

frecvent în algoritmul de diagnostic al emboliei pulmonareE. Angiografîa pulmonară evidenţiază un defect de perfuzare ale arterelor14.Doza de Fondaxaparin este următoarea:A. La o greutate de 50-100 kg- 7,5 UI/24 ore scB. La o greutate de <50 kg - 7,5 mg/24 ore sc

D. La o greutate de 50- lOOkg- 7,5 mg/24 h ivE. La o greutate > 100 kg - 10 mg/24h iv15. Anticoagularea în tromboza venoasă profundă se face cu:A. Heparina nefracţionată - bolus iv 80 Ul/kgc, apoi 2500 Ul/kg/zi ivB. Heparina nefracţionată - bolus iv 80 Ul/kgc, apoi 500 Ul/kg/zi ivC. Heparina nefracţionată - bolus iv 50UI/kgc, apoi 800 Ul/kg/zi ivD. Heparina nefracţionată - bolus iv 50 Ul/kgc, apoi 2500 Ul/kg/zi ivE. Heparina nefracţionată - bolus iv 50UI/kgc, apoi 500 Ul/kg/zi iv

1. Semnele clinice funcţionale ale trombozei venoase profunde sunt:A. Durere spontană la nivelul gambeiB. Semnul HomansC. Durere de-a lungul traiectului venosD. Cordon venos durE. Edem inflamator112

generale ca:A. BradicardieB. TahicardieC. Pulsul catarator al lui MahlerD. Nu apare nicidata febrăE. Subfebrilitate

pozitiv de D-

113

6. Tratamentul trombozei venoase profunde necesită spitalizare în următoarele

condiţii: A. Localizare ilio- cavă B Sindrom obstructiv venos severC. Nu necesită spitalizare niciodatăD. Dacă nu este posibilă îngrijirea optimă la domiciliuE. în caz de risc hemoragie7. Anticoagularea eficientă în tromboză venoasă profundă se poate realiza astfel: A. Se începe din momentul punerii dignosticului de certitudine

UI/kgc/hP

E. Administrarea de heparină nefracţionată necesită dozarea de a PTT

11410. Doza de fondaxaparin este următoarea:A. La o greutate de 50-100 kg- 7,5 UI/24 ore scB. La o greutate de <50 kg - 7,5 mg/24 ore scC. Doza nu depinde de clearance-ul creaţinineiD. La o greutate de 50- 1 OOkg- 7,5 mg/24 h ivE. La o greutate > 100 kg - 10 mg/24 ore, sc11.Despre tratamentul curativ al trombozei venoase profunde sunt

adevărateA. Durata totală este de 1 lunăB. Durata totală este de 3 saptamaniC. Tratamentul cu anticoaglante orale poate începe din prima ziD. Tratamentul cu heparină sau cu inhibitor de factor Xa va fi oprit la

asocierea cu anticoagulante orale când se atinge un INR optim la două determinări

E. Tratamentul cu anticoagulante orale este de cel puţin 3 luni12.Tratamentul preventiv al trombozei venoase profunde se poate face cu:A. Exclusive medicamentosB. Esclusiv prin metode mecanice

C. Mooizarea precoce postoperatorieD. Heparine cu greutate moleculară mică13.Tratamentul preventiv al trombozei venoase profunde se poate face cu:A. Exclusiv medicamentosB. Cu heparină nefracţionată în caz de clearance al creatininei > 30ml/minC. Cu heparină cu greutate moleculară mică în caz de clearance al

creatininei < 30 ml/minD. Fondaxiparinux (arixtra 2, 5 mg/24 ore) sxE. Heparină calcică11514.Indicaţiile profilaxiei antitromboticeA. Pacienţii cu vârstă mai mică de 40 de ani imobilizaţi mai mult de 3 zile

pentru o decompesare respiratorie acutăB. Pacienţii cu vârstă mai mare de 40 de ani imobilizaţi mai mult de 3 zile

pentru o decompesare cardiacăC. Pacienţii cu vârstă mai mare de 40 de ani imobilizaţi mai mult de 3 zile

pentru o infecţie severăD. Pacienţii cu vârstă mai mare de 40 de ani imobilizaţi mai mult de 3 zile

pentru o infecţie severăE. Pacienţii cu vârstă mai mare de 40 de ani imobilizaţi mai mult de 3 zile

pentru o afecţiune inflamatorie acută15.Indicaţiile profilaxiei antitromboticeA. Pacienţii cu vârstă mai mică de 40 de ani imobilizaţi mai mult de 3 zile

pentru o decompensare respiratorie acutăB. Pacienţii cu vârstă mai mică de 40 de ani imobilizaţi mai mult de 3 zile

pentru o decompensare cardiacăC. Pacienţii cu vârstă mai mare de 40 de ani imobilizaţi mai mult de 3 zile

pentru o infecţie severăD. Pacienţii cu vârstă mai mare de 40 de ani imobilizaţi mai mult de 3 zile

pentru o infecţie severăE. Pacienţii cu vârstă mai mică de 40 de ani imobilizaţi mai mult de 3 zile

pentru o afecţiune inflamatorie acută16.Indicaţiile profilaxiei antitromboticeA. Vârsta pacientului > 75 aniB. Pacienţii cu vârstă mai mică de 40 de ani imobilizaţi mai mult de 3 zile

pentru o decompensare cardiacăC. Pacienţii cu vârstă mai mare de 40 de ani imobilizaţi mai mult de 3 zile cu

antecedente tromboemboliceD. Pacienţii cu vârstă mai mare de 40 de ani imobilizaţi mai mult de 3 zile

pentru o infecţie severăE. Pacienţii cu vârstă mai mare de 40 de ani imobilizaţi mai mult de 3zile cu

sindrom mielo-proliferativ11617. Indicaţiile profilaxiei antitrombotice pot fi:A. Pacienţi operaţi în sfera digestivăB. Pacienţi operaţi în sfera urologică non-endoscopică

C. Pacienţi ortopedici operaţiD. Toţi pacienţii internaţi în spitalE. Pacienţi operaţi în chirurgia ambulatorie18. Semne clinice de embolie pulmonară pot fi:A. DispneeB. BradipneeC. TuseD. HemoptizieA #E. întărirea zgomotului 119. Semnele clinice de tromembolism pulmonar pot fi:A. TahicardieB. AnxietateC. TranspiraţiiD. Sincopa nu poate apărea niciodatăE. Coma - apare întotdeauna20. Semne clinice de trombembolism pulmonar pot fi:A. Asocierea întotdeauna a semnelor de tromboza venoasă profundăB. întărirea zgomotului 2 în focarul pulmonareiC. FebraD. Simptome congestive cardiace stângiE. Durere toracică21.Modificările EKG care pot apărea în cadrul unei embolii pulmonare suntA. Aspect de S1Q1B. Tahicardie sinusalăC. Bloc de ramură stângăD. Bloc de ramură dreaptăE. Devierea la stânga a complexului QRS22.Modificări EKG care pot apărea în caz de embolie pulmonară pot fi:A. Bloc de ramură dreaptăB. Devierea la dreapta a QRSC. Unde T negative în V1-V3D. Aspect S1Q3 care este specific emboliei pulmonare Jb. l anicaraie sinusaia

118Wells:B. Antecedente de embolie pulmonară nu reprezintă un factor de riscC. Semne clinice de tromboză venoasă profundăD. TuseE. Frecvenţa cardiacă > 60 bpmA. tcocaraiograriaB. Dozare de D- dimeriC. Angio- CT spiralat D . RMN

B. Troponina C cardiacăC. PCRD. VSHE. BNP11930.Enumeraţi cele 3 criterii de evaluare a riscului trombembolismului

pulmonar:A. Hipotensiunea arterialB. BradicardiaC. Afectarea miocardică susţinută de o creştere a troponinei I sau CD. Disfuncţie cardiacă dreaptăE. Hipertensiune arterială31 .Durata urmării tratamentului anticoagulant după un prim accident

tromboembolic este de:A. în absenţa unui factor favorabil - 3-6 luniB. în caz de neoplazie- 1 anC. Tratament pe viaţă în caz de deficit de proteina SD. în prezenta unui factor favorabil reversibil — 6 luniE. Tratamnet pe viaţă în caz de deficit de proteina C32.Tratamentul anticoagulant pe viaţă în caz de existenţa unui prim episod

de embolie pulmonară se face în următoarele cazuri cu excepţia:A. Prezenţa anticoagulantului lupicB. Deficit de protrombinăC. Deficit de factor VD. Deficit de proteina SE. Deficit de proteina C33.Care sunt testele genetice care se pot face pentru elucidarea unei

trombofilii:A. Factor XIB. Factor V LeidenC. HomocisteinemieD. Sindrom antifosfolipidicE. Factorul X12034.Referitor la embolia pulmonară masivă sunt adevărate afirmaţiile:A. Apare atunci când este obstrucţionate mai mult de 30-50% din patul

vascularB. Semnul clinic special este stare de ţoc cu o presiune artrială sistolică <

110mmHg

C. Diagnosticul diferenţiar se face cu tamponada cardiacăD. Ecografîa cardiacă sugerează dilataţia majoră a cavităţilor drepteE. Vizualizarea trombilor la nivelul cavităţilor drepte apare întotdeauna35.Tratamentul simptomatic al emboliei pulmonare masive cuprinde:A. Nu necesită spitalizare în reanimareB. 2 căi venoase periferice

C. Oxigenoterapia cu debit micD. Intubaţie şi ventilaţie mecanică în caz de hipoxemie severăE. Expansiune volemică de prim intenţie36.Enumeraţi substanţele care se administrează în caz de neresponsivitate

la expansiunea volemică a hipotensiunii din cadrul emboliei pulmonare masive:

A.Dobutamină 10 micrograme/kg/minutB.NoradrenalinăC.Dobutamină5 micrograme/ kg/oraD.Noeradrenalină 0, 5mg/hE.Dobutamină5 micrograme/ kg/minut37.Referitor la tromboliza intravenoasă din cadrul emboliei pulmonare

masivesunt adevărate afirmaţiile: Este indicată în emboliile pulmonare

confirmate, cu stare de şoc Se poate face cu alteplază, urmată de o soluţie de anticoagulare eficientă Se face cu alteplază, neurmată de un tratament anticoagulant ulterior Nu este indicată în formele fără hipotensiune arterială Nu necesită confirmarea formală probabilă a diagnosticului121NEUROLOGIEPATOLOGIA VASCULARĂ CEREBRALĂ ŞI MENINGEANĂ ACCIDENTELE VASCULARE CEREBRALE (pag. 250-259)

1. Orice deficit central focal instalat brutal trebuie să fie considerat până la proba contrarie:A. Tumoră cerebralăB. Accident vascular cerebralC. Tromboflebită cerebralăD. EncefalităE. Epilepsie2. Diagnosticul diferenţial al accidentelor vasculare cerebrale se face cu:A. HipoglicemiaB. Infarctul miocardicC. Hematomul retroperitonealD. Arteriopatia obliterantă perifericăE. Scleroza laterală amiotrofică3. în practică, proporţia dintre AVC ischemice şi AVC hemoragice este următoarea:A. 80% hemoragice şi 20% ischemiceB. 80% ischemice şi 20% hemoragiceC. 50% ischemice şi 50% hemoragiceD. 99% ischemice şi 1% hemoragiceE. 99% hemoragice şi 1% ischemice4. Sindromul locked-in este secundar unei leziuni localizate:A. în emisferul dominantB. în bulbul rahidian

C. Pontin bilateralD. Pontin unilateralE. Talamic bilateral122

E. Hiperpatie7.A. CarotideB. CerebraleC.D.E. Carotide8. în faţa unui AVC valoarea de:A. 140/90 mmHgB. 220/120mmHgC. 160/90 mmHgD. 135/85 mmHgE. 165/95 mm Hg9.AVC înA. 50%B. 60%C. 70%D. 80%E. 90%12310. Principala cauză de infarct cerebral la subiecţii sub 45 de ani este

reprezentată de:A. Diabetul zaharatB. Hipertensiunea arterialăC. FumatulD. Cardiopatiile emboligeneE. Disecţia unei artere cervicale

1. Infarctul sylvian total se caracterizează prin:A. Semne de aceeaşi parte cu leziuneaB. Afazie dacă este afectat emisferul minor (nondominant)C. Deficit senzitivomotor masiv şi proporţionalD. Hemianopsie laterală omonimăE. Tulburare de conştientă indiferent de mărimea infarctului2. Infarctul arterei cerebrale anterioare se caracterizează prin:A. Deficit motor cruralB. Sindrom cerebelosC. Afazie/apraxieD. Deficitul este controlateral leziuniiE. Sindrom frontal3. Sindroamele alterne, reprezintă:A. Semne de afectare a trunchiului cerebralB. Afectare senzitivă sau motorie pe hemicorpul contralateral leziuniiC. Afectare senzitivă sau motorie pe hemicorpul de aceeaşi parte cu leziuneaD. Afectarea nervilor cranieni de partea controlaterală cu leziuneaE. Afectarea nervilor cranieni de aceeaşi parte cu leziunea1244.A. Fonaţie normalăB. Mers'cu paşi miciC. Deglutiţie normalăD. Râs şi plânsE. Sindrom piramidal bilateral5.A. BoliB.C. Efortul fizic moderatD.E. Embolii6. Factorii de risc pentru ateroscleroza sunt:A. Hipotensiunea arterialaB. FumatulC. Diabetul insipidD. HipercolesterolemiaE. Vârsta tânără7. Despre CT-ul cerebral in infarctul cerebral, sunt adevărate următoarele afirmaţii:A. Nu este indicatB. Iniţial normalC. Uneori semne precoce de ischemie (lipsa de diferenţiere a substanţei albe deD. Vizualizarea trombului intravascular care apare hiperdensE. Hipersemnal pe secvenţele FLAIR la câteva ore de la ischemie

8. Semiologie evocatoare de AIT, poate fi:A. Cecitate monoculara tranzitorieB. Tulburări de limbaj (afazie)C. Hemianopsie laterală omonimăD. Ataxie cerebeloasăE. Incontinenţa sfincteriană;125. Hematoamele intraparencnimatoase legate de mpertensiunea arteriala se

localizează cu predilecţie:A. CorticalB. SubcorticalIn nucleu bazauD. Capsula internăE. Centrul semioval10. Tromboza venoasă cerebrală se manifestă clinic prin:A. Cefalee acută sau progresivăB. Crize de epilepsie parţialeC. Deficite neurologice focaleD. Sindrom parkinsonianiiiMA^AM^liiMn ÎM^nA^nMirtMnUneori nipertensiune intracraniana11. Despre tratamentul trombolitic intravenos în infarctul cerebral, suntA. Se poate face şi în cazul unor intervenţii chirurgicale recenteB. Permite ameliorarea prognosticului funcţional în timpC. Este indicat în infarctul cerebral datând sub 4 ore si 30 minuteD. Poate fi amânat până la 6 ore după debutE. Se aplică chiar dacă pacientul se află sub anticoagulare eficace12. Tratamentul antiplachetar în infarctul cerebral se face cu: A. AspirinaB. AtorvastatinaC. ClopidogrelD. Aspirina-dipiridamolE. Fenofibrat13. Infarctul de arteră cerebrală posterioară superficială se caracterizează prin:A. Hemianopsie omonimă laterală controlateralăB. Alexie şi agnozie vizuală (in emisferul dominant)C. Hemiplegie predominant facio-brahialăD. AfazieE. Confuzie (în emisferul minor)12614. Tratamentul neurochirurgical în infarctul cerebral intră în discuţie în

unele cazuri particulare rare:A. Infarct lacunarB. Infarct cerebelos cu efect de masăC. Infarct sylvian minorD. Infarct talamic

E. Infarct emisferic cu edem cerebral malign extensiv15. Profilaxia secundară după un infarct cerebral se face cu:A. AntiplachetareB. StatineC. Anti-HTAD. Sevraj de tutun total şi definitivE. Repaus fizic total16. Despre hematoamele intraparenchimatoase apărute sub tratament

anticoagulant, sunt adevărate următoarele afirmaţii:A. Apar in cursul unei subdozăriB. Apar in cursul unei supradozăriC. Apar in cursul unui puseu de HTAD. Sulfatul de protamină are o eficienţă clară şi dovedită în cazul

hematoamelor apărute sub heparinăE. Administrarea de heparină este total contraindicată17. Hematoamele intraparenchimatoase legate de angiopatia amiloidă:A. Diagnostic suspectat la un individ tânărB. Diagnostic suspectat la un individ vârstnicC. Arterele cerebrale mici sunt fragilizate de depozite amiloideD. Hematoame cu localizare mai ales profundă (ganglioni bazali)E. Hematoame cu localizare mai ales lobară (cortico-subcorticală)18. Terenuri favorizante pentru trombozele venoase cerebrale sunt:A. TrombofilieB. Cancere subiacenteC. Contraceptive estroprogestativeD. Post-partumE. Exces de proteine C,S12719.Trombozele venoase cerebrale se manifestă clinic:A. Cefalee acutăB. Cefalee progresivăC. Crize de epilepsie cu debut parţialD. Deficite neurologice focaleE. Edem al membrelor inferioare20. Referitor la malformaţiile arteriovenoase cerebrale, sunt adevărate

urmatoareie afirmaţii.A. Determină hematoame cu localizare profundă (ganglioni bazaii, capsulă

internă)B. Determină hematoame cu localizare în special lobară (cortico-sucorticală)C. Arteriografia cerebrală de urgenţă este contraindicată mai ales la subiecţii

tineriD. Consultul neurochirurgical nu este necesarE. Sunt între o arteră cu debit mare şi vene de drenaj fără capilare interpuse128HEMORAGIA MENINGIANĂ (pag. 260-262)1. Hemoragia meningianâ se defineşte prin:

A. Prezenţa sângelui în spaţiul subarahnoidianB. Prezenţa sângelui în spaţiul subduralC. Prezenţa sângelui în spaţiul periduralD. Prezenţa sângelui la nivel cerebral intraparenchimatosE.2. Incidenţa hemoragiei meningiene nontraumatice este de:A. 1/100.000B. 2/100.000C. 3/100.000D. 4/100.000E. 5/100.0003. Hemoragia meningianâ nontraumatică este determinată de o ruptură de

anevrism în următoarea proporţie:A. Un caz din douăB. Două cazuri din treiC. Trei cazuri din patruD. Patru cazuri din cinciE. Trei cazuri din cinci4. Explorarea imagistică de primă intenţie în caz de suspiciune de hemoragie

meningianâ nontraumatice este:A. Ecografic Doppler transcranianăB. IRM cerebralC. Ecografie Doppler carotidianăD. CT cerebralE. PET-CT1295. Orice cefalee cu debut brutal justifică efectuarea de CT (sau chiar puncţie

lombară) de urgenţă deoarece este considerată a fi, până la proba contrarie:

A. Disecţie arterialăB. Hemoragie meningeană prin ruptură de anevrismC. Tromboflebită cerebralăD. Necroza pituitarăE. Blocaj LCRComplement multiplu1. Sunt examinari complementare în caz de suspiciune de hemoragie

meningiană nontraumatice:A. IRM lombarB. CT cerebralC. Arteriografie cerebralăD. Puncţie lombarăE. PET-CT2. în caz de suspiciune de hemoragie meningiană nontraumatică trebuie

luate următoarele măsuri:A. Prevenirea vasospasmului prin administrare de nimodipinăB. Efort fizic moderat

C. Tratament antiepileptic la nevoieD. Tratament antalgic cu salicilaţiE. Combaterea hiperglicemiei, hipertensiunii, hipertermiei3. Hemoragia meningiana nontraumatica se manifesta prin:A. Cefalee brutalăB. Sindrom meningian inconstant (redoarea cefei, semn Kerning, semn

Brudzinski)C. AfazieD. Uneori tulburări de conştienţăE. Uneori asociat cu criză convulsivă1304. Complicaţiile precoce ale hemoragiei meningiene:A. Moarte subită în timpul rupturii de anevrismB. Vasospasm arterialC. Hidrocefalie acutăD. Sechele motoriiE. Epilepsie secundară5. Supravegherea paraclinică în caz de hemoragie meningiană presupune:A. PET-CTB. Ecografii Doppler transcraniene repetate pentru identificarea

vasospasmului arterialC. Radiografie craniană clasicăD. CT cerebral în caz de agravare (identificarea unei resângerari sau

hidrocefalii)E. IRM funcţional6. Triada Hakim şi Adams care apare în hidrocefalia cu presiune normală

constă în:A. HemibalismB. ApraxieC. Mers cu paşi miciD. Tulburări sfincterieneE. Deteriorare cognitivă131TUMORILE INTRACRANIENE (pag.274-276)Complement simplu:1. Sindromul de hipertensiune intracraniană (HTIC) se caracterizează prin:A. Poate fi cauzat doar de tumorile cerebrale;B. Cefalee vesperalăC. Nu este influenţat de efortD. Greaţă şi vărsaturi în jetE. Diplopie prin afectarea nervului VI cu valoare localizatoare2. Diagnosticul final al tumorilor intracraniene se bazează pe:A. Examen CT cerebralB. ElectroencefalografieC. Anatomopatologie (după biopsie sau exereza)D. Examen clinic

E. Examen IRM cerebral3. în caz de hidrocefalie acută se recomandă de elecţie:A. Tratament cu diuretice (furosemid iv)B. Derivaţie ventriculară externă de urgenţăC. Tratament cu blocante de calciu (nimodipina)D. Administrarea de antiepileptice (profilactic)E. Antalgice4. Metastazele cerebrale hemoragice apar in caz de:A. MelanomB. Cancer pulmonarC. Cancer mamarD. Cancer de colonE. Cancer gastric1325. Despre meningiom, sunt adevărate următoarele afirmaţii:A. Este o tumoră benignă a meningeluiB. Este o tumoră malignă a meningeluiC. Este localizată intracranian intraparenchimatosD. Este localizată extracranianE. Se tratează medicamentosComplement multiplu:1. Circumstanţele descoperirii tumorilor intracraniene intraparenchimatoase

sunt:A. Deficite neurologice periferice cu instalare progresivăB. CefaleeC. Epilepsie (în general cu debut parţial)D. Sindrom de hipertensiune intracranianăE. Deficit motor central cu instalare progresivă2. Tumorile intracraniene intraparenchimatoase sunt situate mai ales:A. In fosa posterioară la copilB. In fosa posterioară la adultC. în emisferele cerebrale la copilD. în emisferele cerebrale la adultE. în emisferele cerebrale indiferent de vârstă3. în funcţie de gradul de severitate şi malignitate glioamele cerebrale se

clasifică in:A. Astrocitom (grad înalt cu prognostic nefavorabil)B. Glioblastom (grad scăzut)C. OligodendrogliomD. Glioblastom (grad înalt cu prognostic nefavorabil)E. Astrocitom (grad scăzut);1334. In caz de suspiciune de tumoră cerebrală examenul CT este util pentru

evaluarea:A. Numărului tumoriiB. Riscului de angajare

C. DimensiuniiD. Efectului de masăE. Gradului de malignitate5. Combaterea edemului cerebral se realizează prin:A. Echilibrarea aporturilor hidroelectroliticeB. Poziţie în ortostatismC. Corticoterapie intravenoasăD. Tratament antiepileptic profilacticE. Tratament hiperosmolar (manitol)6. Leziuni intracerebrale suspicionate în caz de serologie HIV pozitivă:A. Scleroza multiplă malignăB. Sarcom KaposiC. Limfom cerebralD. TuberculomE. LEMP7. Despre schwannom (fostul neurinom) acustic, sunt adevărate următoarele

afirmaţii:A. Este tumoră benignă a celulelor tecii SchwannB. Este tumoră malignă a celulelor tecii SchwannC. Tratamentul este chirurgicalD. Tratamentul este în special medicamentosE. Afectează în principal nervul VIII cranian134BOLI INFECŢIOASE FEBRA ACUTĂ LA ADULT (pag. 309-311)Complement simplu:1. Semnele de gravitate ale febrei acute sunt următoarele, cu excepţia:A. Decompensarea unei afecţiuni concomitenteB. Sepsis gravC. Vârste extremeD. Subiecţi purtători de material străinE. Insuficienţă respiratorie cronică2. Dintre etiologiile parazitare care pot duce la apariţia febrei acute la adult, enumerăm:A. OxiurozaB. AmibiazaC. PaludismulD. AscaridiozaE. Lambiaza3. Apariţia febrei acute Ia toxicomani, se datoreaza următoarelor patologii, cu excepţia:A. Pneumopatie prin inhalareB. CelulităC. Infecţia cu HIVD. Endocardita dreaptăE. Endocardita stângă

4. Pacientul alcoolic poate prezenta febra acută, în următoarele situaţii, cu excepţia:A. Pancreatită acutăB. Infecţie cu HIVC. Infecţia lichidului de ascităD. Hepatita alcoolică acutăE. Delirum tremens1355. Contextul social precar, poate duce la apariţia febrei acute în următoarele situaţii, cu excepţia:A. TuberculozaB. Virusul hepatitei BC. Virusul hepatitei CD. Infecţia cu HIVE. Delirum tremens6. In faţa unei febre acute , urgenţele infecţioase sunt următoarele, cu excepţia:A. MeningoencefalitaB. Infecţiile lichidului de ascităC. Meningita bacterianăD. Malaria cu Plasmodium falciparumE. Febra la un pacient imunodeprimatComplement multiplu:1. Aspectele importante în febra acută la adult, sunt:A. Febra este sinonimă cu infecţiaB. Toate infecţiile provoacă febraC. Febra trebuie investigată cu atenţie în absenţa semnelor de gravitateD. Febra nu este sinonimă cu infecţiaE. Unele infecţii pot să nu provoace hipotermie2. Febrea acută la adult, se poate defini, astfel:A. Temperatura centrală mai mare de 38°C dimineaţaB. Temperatura centrală mai mare de 38,3°C searaC. O febră care evoluează de mai puţin de 20 de zileD. Temperatura poate fi masurată la nivelul timpanuluiE. Febra acută recentă dateaza de mai puţin de 15 zile1363. Pentru a identifica corect febra, este nevoie de următoarele:A. Nu are legătură cu masa bolnavuluiB. Se măsoară la nivel axilarC. Se măsoară la nivel bucalD. Se face distinctiv între febra acută recentă şi febra acută recentă de durată intermediarăE. La nivelul timpanului se adaugă o valoare de 0,5°C4. Despre febra acută, din punct de vedere fiziopatologic, sunt adevarate urmatoarele:A. Se datoreaza unei disfuncţii de termoreglare

B. Funcţia de termoreglare este asigurată de talamusC. Se datorează unor substanţe pirogeneD. Substanţele pirogene modifică echilibrul mecanismelor de producer/pierdere de căldură la nivel perifericE. Substanţele pirogene nu sunt produse de celulele organismului5. Referitor la substantele pirogene, sunt adevărate următoarele:A. Sunt produse de celulele organismuluiB. Sunt reprezentate de factorul de necroză tumoralăC. Sunt reprezentate de interleukineD. Sunt reprezentate de interferonE. Nu intervin în mecanismul de producer/pierdere de căldură la nivel periferic6. Conduita de urmat în cazul febrei acute la adult, este următoarea:A. Febra nu reprezintă o urgenţă imediatăB. Orice febra trebuie asistatăC. Se vor caută semnele de gravitate ale unei stări septiceD. Se va aprecia toleranţa febreiE. Febra trebuie investigată de urgenţă1377. Semnele de gravitate ale febrei acute sunt următoarele:A. ComaB. Situaţie socială precarăC. Deshidratare acutăD. PurpurăE. Semnele de gravitate nu influenţează evoluţia ulterioară a febrei8. "Terenul cu risc", poate fi un semn de gravitate în cadrul febrei acute. Acesta se referă la :A. Subiect recent operatB. SarcinaC. Vârste extremeD. Deshidratare acutăE. Infecţie respiratorie acută9. Anamneza în cazul febrei acute aduce date importante legate de :A. Consumul de substanţe toxiceB. Vaccinările pacientului sunt la ziC. Este purtător de material străinD. A fost consultat pentru aceasta febrăE. Mai important decât anamneza este examenul clinic al pacientului;lO.In cadrul anamnezei de febră acută la adult, se iau in considerare următoarele aspecte:A. Pacientul urmeaza tratamente de obiceiB. Care sunt caracteristicile febreiC. In ce măsură au fost eficiente aceste tratamenteD. Care sunt antecedentele pacientuluiE. Nu sunt importante circumstanţele de apariţie ale febrei138

11 .Etiologii ale febrei acute, pot fi:A. BacterieneB. ViraleC. ParazitareD. NeinfecţioaseE. Nu există patologii specific febrei acute12.Patologiile neinfecţioase incriminate în apariţia febrei acute sunt:A. Tumori solideB. Boli metaboliceC. Boala tromboembolicaD. Alergie medicamentoasaE. Prezenţa de corp străin13. In funcţie de terenul de apariţie al febrei acute ca şi etiologie, putem să amintim:A. Subiecţi indiferent de vârstăB. Apariţie în mediu sanitarC. ToxicomaniD. Pacient alcoolicE. Nu este implicat contextual social precar14. Apariţia febrei acute în mediul sanitar, se datorează:A. Infecţiilor de plagă operatorieB. Infecţiilor urinare la pacienţii sondaţiC. Bolii tromboemboliceD. Infecţiilor asociate materialelor străineE. Infecţiilor pulmonare15.Apariţia febrei acute la toxicomani, se datorează:A. Infecţiilor cu HIVB. Infecţiilor cu virusurile hepatice B si CC. Endocarditei stângiD. CeluliteiE. Tuberculozei13916. Apariţia febrei acute la pacienţii alcoolici, se datorează:A. Pancreatitei croniceB. Pneumopatiei prin inhalareC. Delirum tremensD. Hepatitei B sau CE. Infecţia lichidului de ascită17. Contextul social precar, poate duce la apariţia febrei acute în următoarele situaţii:A. Tuberculoza;B. Infecţii urinare deja existente la pacientC. Infecţii cu HIVD. CelulităE. Infecţii cu virusurile hepatice B si C18.In faţa unei febre acute , urgenţele infecţioase sunt:

A. SepticemiaB. Purpura fulminansC. Endocardita infecţioasaD. Celulita extensivăE. Boala tromboembolică19.Examinările complementare specifice pentru o anumită etiologic în cazul febrei acute, sunt:A. Serologii viraleB. Serologii bacterieneC. Radiografie panoramică dentarăD. Radiografia sinusurilorE. Hemoleucograma20.Examenele paraclinice orientative pentru o febra acută sunt:A. VSHB. Proteina C reactivăC. HemoculturiD. Bandeleta urinara ±Examen citobacteriologic de urinăE. Tomografii;14021. Probele pentru analizele microbiologice vor trebui realizate inainte de orice antibioterapie, cu excepţia:A. Celulita extensivăB. Şoc septicC. Febra la un pacient imunodeprimatD. Purpura fulminansE. Endocardita infecţioasă141GRIPA (pag. 320-324)Complement simplu:1. Aspectele importante ale gripei sunt următoarele, cu excepţia:A. Mortalitate directă scăzutăB. Evoluţie epidemicăC. Evoluţie endemicăD. Contagiozitate scăzutăE. Vaccinare anuală2. Fiziopatologic, în cadrul gripei se disting 4 etape, cu excepţia:A. Penetrarea celulară graţie hemaglutinineiB. Eliberarea virionilor, graţie neuraminidazeiC. Replicare intracelularăD. Fară liza celularăE. Reacţie inflamatorie şi suprainfecţii bacteriene potenţiale3. Despre evoluţia epidemică a gripei, sunt adevărate următoarele afirmaţii, cu excepţia:A. Se datorează unei alunecări geneticeB. Apare bianualC. Este cauzată de virusurile gripale A şi B

D. Apare modificare minoră a genomuluiE. Virusurile gripale A dau tablouri clinice mai grave4. Evoluţia pandemică a gripei se caracterizează prin următoarele, cu excepţia:A. Apare datorită unei breşe antigeniceB. Modificările genetice survin mai rar decât alunecările antigeniceC. Difuzarea pandemiei este rapidăD. Modificarea minoră a genomuluiE. Numai virusurile A au un potenţial pandemic1425. Podroamele sunt caracterizate de următoarele , cu excepţia:A. FrisoaneB. CefaleeC. Stare generală de răuD. AstenieE. Podroamele sunt puţin specifice6. Forma simplă în diagnosticul clinic al gripei se caracterizează prin, cu excepţia:A. FisoaneB. ArtromialgiiC. AstenieD. AnorexieE. Febra ridicată 38-40° C7. Complicaţiile gripei sunt următoarele ,cu excepţia:A. Decompensarea tarelorB. Suprainfecţii bacterieneC. Gripa malignăD. ArtromialgiiE. Pneumopatie cu pneumococ8. Explorările biologice ale secreţiilor respiratorii, presupun următoarele, cu excepţia:A. Izolarea virusului pe culturi celulare - metoda de referinţăB. Izolarea virusului pe culturi celulare se realizează în primele 3 zileC. Imunofluorescenţa indirect pe prelevat nazal, să se realizeze în primele 7 zileD. Detectarea antigenilor virali prin ELISAE. Detectarea directa a genomului prin RT-PCR1439. Tratamentul specific al gripei se realizează astfel, cu excepţia:A. Se administreazp ZanamivirB. Se administreazp OseltamivirC. Se administrează antiviraleD. Amantadina se administrează frecventE. Acţiunea antiviralelor este limitată10.Măsurile de întrerupere a transmiterii în cazul gripei constau in, cu excepţia:

A. Spălatul mâinilor cu soluţii hidroalcolice se realizează pentru personalul de îngrijire, pacienţi, vizitatoriB. Personalul de îngrijire trebuie să poarte ochelari, mănuşi, halat de protecţie la contactul cu pacienţiiC. Vizitele trebuiesc limitateD. Pacienţii şi cazurile suspecte nu trebuiesc izolate dacă au început tratamentul antiviralE. Pacienţii şi cazurile suspecte sunt izolate11. Următoarele afirmaţii legate de virusul HINlv sunt adevărate, cu excepţia:A. Combină secvenţe genomice aviare, porcine şi umaneB. A înlocuit vechea tulpină A/H1N1C. Nu a avut o rată mare de mortalitateD. A afectat mai ales persoanele în vârstăE. A permis dispunerea devreme a unui vaccin foarte eficaceComplemen multiplu:1. Aspectele importante ale gripei sunt:A. Legată de diversitatea geneticaB. Vaccinare anualăC. ContagiozitateD. Morbiditate ridicatăE. Are doar evoluţie endemică1442. Elementele virusologice incriminate în apariţia gripei sunt:A. Virusuri ARNB. Virusuri din familia OrthomyxoviridaeC. Patogene pentru om sunt Myxovirus influentzaD. Virusurile sunt responsabile de infecţii respiratorii acute doar la omE. Virusurile sunt responsabile de infecţii respiratorii acute la om şi la animal3. Myxovirusuri influenţează sunt urmatoarele :A. Myxovirus influenţează AB. Myxovirus influenţează B si CC. Myxovirus influenţează B este virus strict umanD. Myxovirus influenţează C, infectează diferite animaleE. Myxovirus influenţează A, este virus strict uman4. Despre virusurile A din familia Myxovirusuri influenţează, sunt adevărate următoarele:A. Infectează diferite animaleB. Infectează mamifere canineC. Infectează caiD. Infectează oiE. Păsările constituie rezervorul gripei5. Despre subtipurile virale ale Myxovirusurilor influente, sunt adevărate următoarele afirmaţii:A. Sunt clasificate în funcţie de tipurile de hemaglutininăB. Sunt clasificate în funcţie de tipurile de neuraminidază

C. Sunt clasificate doar în funcţie de tipurile de hemaglutininăD. Sunt clasificate doar în funcţie de tipurile de neuraminidazăE. Sunt identificate 16 tipuri de hemaglutinina, şi 9 tipuri de neuraminidază1456. Referitor la recombinările genetice din cadrul gripei, sunt adevărate următoarele afirmaţii:A. Sunt frecventeB. Se realizează în mod intrinsecC. Se datorează schimburilor de gene între speciiD. Sunt responsabile doar de epidemiile gripaleE. Sunt responsabile de epidemiile gripale anuale precum şi de pandemii7. Fiziopatologic, în cadrul gripei se disting 4 etape:A. Penetrarea celulară graţie neuraminidazeiB. Replicare intracelularăC. Eliberarea virionilor, graţie hemaglutinineiD. Liza celularăE. Reacţie infîamatorie şi suprainfecţii bacteriene potenţiale8. Din punct de vedere fiziopatologic, caracteristic pentru gripă sunt următoarele aspecte:A. Viremia este inconstantăB. Viremia este constantăC. Contagiozitatea începe inainte de debutul semnelor cliniceD. Contagiozitatea începe după debutul semnelor cliniceE. Contagiozitatea începe odată cu debutul semnelor clinice9. Epidemiologie, gripa se caracterizeaza prin:A. 1 ransmitere mterumanaB. Pe cale respiratorieC. Grad mare de contagiozitateD. Are doar evoluţie epidemicăE. Are evoluţie epidemică , dar şi pandemică10. Evoluţia epidemică a gripei, se caracterizeza prin:A. Modificare minoră a genomuluiB. Apare în perioada de toamnă - iarnăC. Epidemiile sunt datorate virusurilor A si BD. Virusurile B dau tablouri clinice mai graveE. Virusurile A dau tablouri clinice mai grave14611 .Evoluţia pandemicp a gripei este caracterizatp de :A. Modificare mare a genomuluiB. Morbiditate ridicatăC. Mortalitate ridicatăD. Numai virusurile A au un potenţial pandemicE. Numai virusurile B au un potenţial pandemic12. Diagnosticul clinic al gripei se realizează trecând prin următoarele etape:A. Noţiunea de contaminare şi epidemieB. Incubaţia

C. Forma simplăD. PodroameE. Fără complicaţii13. Diagnosticul clinic al gripei este sugerat de:A. Contextul epidemic este importantB. Incubaţie 1-3 zileC. Podroame cu apariţie bruscăD. Forma simplă nu este caracterizată de febrăE. Complicaţiile sunt reprezentate de suprainfecţiile bacteriene14.Noţiune de contaminare şi de epidemie, ca şi diagnostic clinic al gripei, este definit de:A. Contextul clinic este importantB. Perioada de contagiozitate se întinde de la 2 zile înainte de apariţia semnelor cliniceC. Perioada de contagiozitate ţine până la 6 zile după apariţia semnelor cliniceD. Noţiunea de contaminare trebuie căutată în cadrul anamnezeiE. Contextul clinic nu este important15. Podroamele sunt caracterizate de :A. Febra ridicataB. CefaleeC. ArtromialgiiD. Stare de rău generalE. Podroamele nu sunt caracterizate de simptome manifeste14716.Forma simplă în diagnosticul clinic al gripei se caracterizează prin:A. FrisoaneB. AstenieC. AnorexieD. Febră ridicată 38-40° CE. Febra şi frisoanele lipsesc în forma simplă a gripei17.Complicaţiile gripei sunt:A. Suprainfecţii bacterieneB. Decompensarea tarelorC. Gripa malignăD. Pneumopatie cu pneumococE. Semnele complicaţiilor se atenuează spontan în 4-7 zile18. Despre explorările biologice ce se pot face pentru diagnosticul de gripă, sunt adevărate următoarele:A. Ale secreţiilor salivareB. Ale secreţiilor respiratoriiC. Ale sângeluiD. Serologia sângelui are un mare interes diagnosticE. Explorările biologice nu sunt relevante pentru diagnostic19.Explorările biologice ale secreţiilor respiratorii, presupun:A. Izolarea virusului pe culturi celulare

B. Detectarea directă a genomului prin RT-PCRC. Detectarea antigenilor virali prin ELISAD. Imunofluorescenţa indirectă pe prelevat nazalE. Izolarea virusului pe culturi celulare se realizează în primele 5 zile20.Diagnosticul diferenţial se realizează cu alte virusuri cu tropism respirator, cum ar fi:A. CoronavirusB. AdenovirusC. Bacterii intracelulareD. EnterovirusE. Virusul Epstein- Barr14821.Despre tratamentul gripei, putem afirma:A. Este specificB. Sunt necesare măsuri de întrerupere a transmiteriiC. Este simptomaticD. Necesită supraveghereE. Nu necesită un tratament aparte22.Tratamentul specific al gripei se realizează astfel:A. Se administrează antiviraleB. Se administrează OseltamivirC. Se administrează ZanamivirD. Amantadina se administreză frecventE. Nu se administrează antivirale23.Tratamentul simptomatic al gripei constă în:A. RepausB. Concediu medicalC. AntalgiceD. AntipireticeE. Gripa nu necesită repaus24.Prevenţia în cazul gripei constă în :A. VaccinareB. AntiviraleC. Masuri de întrerupere a transmiteriiD. SupraveghereE. Simptomatic25. Despre vaccinarea în cazul gripei, sunt adevărate urmatoarele afirmaţii:A. Prezintă un interes major la nivel individualB. Prezintă un interes major la nivel colectivC. Trebuie repetată în fiecare anD. Nu trebuie repetată în fiecare anE. Vaccinarea este eficientă în raport cost-eficacitate14926.Despre vaccinul în cazul gripei, sunt adevărate:A. Este vorba de un vaccin inactivatB. Este un produs anual pe ou embrionat

C. Vaccinul porneşte de la o combinaţie de tulpini din epidemiile trecuteD. Vaccinul apare de mai multe ori pe anE. Vaccinul porneşte de la o singură tulpină din epidemiile trecute27.Referitor la vaccinarea în cazul gripei, sunt adevărate urmatoarele afirmaţii:A. Eficacitatea sa depinde de factori intrinseciB. Eficacitatea sa depinde de factori extrinseciC. Este eficientă pentru a reduce morbiditateaD. Este eficientă pentru a reduce mortalitateaE. Nu este influenţată de variaţiile genetice ale virusurilor gripale28. Vaccinul antigripal, este recomandat pentru :A. Subiecţii sub 65 de aniB. Personalul din străinatateC. Persoanele aflate în unităţile sanitare cu spitalizare de durată medie sau lungă, aflate peste 65 de aniD. Contacţii de familie ai sugarilor sub 6 luniE. Pacienţii care prezintă tare asociate (de peste 6 luni)29. Următoarele tare impun vaccinarea antigripală:A. Afecţiuni bronhopulmonare croniceB. Insuficienţe cardiace graveC. Drepanocitoze homozigote si dublu heterozigote S/CD. Infecţie cu HIVE. Doar diabetul insulinodependent30.Copiii care prezintă factori de risc ai gripei grave sunt:A. PrematuriiB. Copiii cu cardiopatie congenitalăC. Copiii cu patologie pulmonarăD. Copiii cu patologie neuromuscularăE. Orice copil expus unui risc de apariţie a gripei grave15031 .Despre antivirale, sunt adevărate următoarele afirmaţii:A. Sunt prescrise in mod sistematicB. Se poate administra OseltamivirC. Precocitatea tratamentului este elementul cheieD. Se tratează până la 7 zile după apariţia ultimului cazE. Se tratează până la 10 zile după apariţia ultimului caz32. Referitor la măsurile de întrerupere a transmiterii în cazul gripei, sunt adevărate următoarele:A. Nu sunt fundamentale pentru a evita propagarea unei epidemiiB. Nu sunt fundamentale pentru a evita propagarea unei pandemiiC. Constă în evitarea transmiterii aerieneD. Constă în evitarea transmiterii indirecte prin contactE. Sunt fundamentale pentru a evita propagarea unei epidemii sau pandemii33.Măsurile de întrerupere a transmiterii in cazul gripei constau în:A. Pacienţii şi cazurile suspecte sunt izolateB. Vizitele sunt limitate

C. Personalul de îngrijire si pacienţii trebuie să poarte măşti de protecţieD. Spălatul mâinilor cu soluţii hidroalcolice se realizează doar pentru personalul de îngrijireE. Vizitele nu trebuiesc limitate34. Virusul H5N1:A. Este un virus aviarB. A apărut în 2003C. Nu determină o mortalitate ridicatăD. Nu au fost confirmate cazuri de transmitere interumanăE. Poate duce la o pandemie deosebit de gravă dacă virusul se adaptează mai mult la om35.Virusul HINlv:A. A apărut in 2009B. Combină secvenţe genomice aviare si umaneC. A avut o rată mare de mortalitateD. A înlocuit vechea tulpina A/H1N1E. Combină secvenţe genomice aviare, porcine si umane151INFECŢIA CU HIV (pag. 325-328)

1. Bilanţul iniţial în infecţiile cu HIV se face luând în considerare următoarele, cu excepţia:A. Fund de ochi daca CD4<100/mm3

B. Bilanţ metabolicC. HemoleucogramăD. RMN toracicE. Test genotipic de rezistenţă2. Tratamentul antiretroviral nu este recomandat, dacă :A. Pacienţii sunt peste 50 de aniB. Dacă pacientul este simptomaticC. CD4>500/mm3

D. Scădere rapidă a CD4E. Co-infecţie VHB sau VHC3. Localizarea cea mai frecventă a infecţiei cu Citomegalovirus în infecţiile cu HIV este:A. CerebralăB. GinecologicăC. RetinianăD. DigestiveE. Respiratorie4. Afirmaţiile legate de pneumomatoaza pulmonară in infecţiile cu HIV sunt adevărate, cu excepţia:A. Arată ca o pneumopatie interstiţiala febrilăB. Rezistenţă la antibioticele clasiceC. Tratamentul se realizează cu CotrimoxazolD. Nu se administrează corticoterapie

E. Tratamentul cu cotrimoxazol se face timp de 3 săptămâni152

1. Aspectele importante în infecţia cu HIV sunt următoarele:A. Importanţa confidenţialităţiiB. Descoperire accidentalăC. Profilaxia infecţiilor oportunisteD. Serologie realizată numai cu acordul pacientuluiE. Infecţie cronică cu şanse de vindecare2. Referitor la istoria naturală a infecţiilor cu HIV, sunt adevărate urmatoarele afirmaţii:A. Este o infecţie cronică, care durează toata viaţaB. Nu există vindecare virusologicăC. Este determinată de un retrovirus cu ARND. Nu există variabilităţi genomice a virionilorE. Afectează anumite ţesuturi3. Referitor la infecţia cu HIV, sunt adevărate următoarele afirmaţii:A. Infecţie acutăB. Manifestări clinice dominate de infecţiile oportunisteC. Ineficacitatea răspunsului imunitarD. Deficit imunitar progresiv (limfocite CD4)E. Există vindecare virusologică4. Infecţia cu HIV are 4 faze. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate despre acestea?A. Primo-infecţia, este deseori asimptomaticăB. Faza latentă acutăC. Faza paucisimptomaticăD. Faza simptomaticăE. Faza SIDA1535. Faza de primo-infecţie în infecţia cu HIV, se caracterizează prin următoarele:A. Este o fază simptomaticăB. Scade tranzitor CD4C. Evoluţia este spontan favorabilăD. Apare un vârf de replicare viralăE. Creşte încărcătura virală6. Faza latentă în infecţia cu HIV, se caracterizează prin următoarele:A. Este o fază cronicăB. Diminuare progresivă a CD4C. Această fază durează în funcţie de fiecare pacientD. Apar infecţii oportunisteE. în această fază apare de obicei encefalita cu HIV7. Faza paucisimptomatică în infecţia cu HIV, se caracterizează prin următoarele:A. Fără deficit imunitar

B. Candidoze oraleC. Zona ZosterD. TumoriE. Leucoplazia paroasa8. Faza simptomatică în infecţia cu HIV, se caracterizează prin următoarele:A. Este faza SIDAB. CasexieC. Deficit imunitar gravD. Poate apare în această faza toxoplasmozaE. Deficit imunitar moderat9. Despre clasificarea CDC în infecţia cu HIV, sunt adevărate următoarele:A. A — primo-infecţia, faza latentăB. A - primo-infecţia, faza acutăC. B- simptomatică cu criteriile A sau CD. B- simptomatică fară criteriile A sau CE. C - simptome definind SIDA15410. Cele 3 stadii biologice în clasificarea CDC sunt:A. 1 (<500CD4/mm3 şi >29%)B. 1 (>500CD4/mm3 şi >29%)C. 2 (200-499CD4/mm3şi 14-29%)D. 3 (<200/mm3şi <14%)E. 3 (>200/mm3şi <14%)11 .Despre diagnosticul infecţiilor cu HIV, sunt adevărate următoarele afirmaţii:A. Se bazează pe serologieB. Serologia este fals negativă în timpul ferestrei serologiceC. Rezultatul nu trebuie comunicat pacientuluiD. Nu se vor testa partenerii sau copiiiE. Serologia nu se realizeaza decât cu acordul pacientului12. Referitor la diagnosticul serologie în infecţia cu HIV, sunt adevărate următoarele:A. Test negativ = infecţie absentăB. Test pozitiv = confirmat pe Western blot pe aceeaşi probăC. Dacă Western blot este negativ - se realizează o incarcatură viralăD. Dacă Western blot este pozitiv - infecţie recentăE. Nu se mai face serologie pe test ELISA13. Despre atitudinea terapeutică si monitorizarea din infecţia cu HIV, sunt adevărate următoarele:A. Nu este necesar bilanţul iniţialB. Tratamentul antiretroviralC. Asocierea a două retroviraleD. Doar urmărirea infecţiilor oportuniste este suficientE. Aderenţa la tratament este importantă14.Bilanţul iniţial în infecţiile cu HIV, cuprinde:A. Serologie HIV de confirmare

B. Căutarea altor infecţii cu transmitere sexualăC. Tipare limfocitară CD4/CD8D. încărcătura virală HIV plasmaticăE. Fără radiografie toracică15515.Indicaţia de terapie cu antiretrovirale în infecţiile cu HIV se face în următoarele condiţii:A. Pacientul are CD4<200/mm3

B. CD4<350/mm3

C. Nefropatie HIVD. La pacienţii peste 50 de aniE. CD4>500/mm3

16.Tratamentul cu antiretrovirale pentru infecţia cu HIV cuprinde:A. 3 antiretroviraleB. 2 inhibitori nucleotidici ai transcriptazei inverseC. Inhibitor al proteazeiD. Potenţare cu ritonavirE. Fără ritonavir17. Referitor la tratamentul infecţiilor cu HIV, sunt adevărate următoarele afirmaţii:A. Se face profilaxia infecţiilor oportuniste cu cotrimoxazolB. Este necesar şi tratament antialergenicC. Supraveghere clinică şi imunovirologicăD. Aderenţa la tratament este importantăE. Tratamentul se incepe cu 2 antiretrovirale18. Despre toxicitatea antiretroviralelor, sunt adevărate următoarele afirmaţii:A. Nu au toxicitate cutanatăB. Au toxicitate mitocondrialăC. Apar complicaţii cardio-vasculareD. Apare lipodistrofieE. Nu apare afectarea metabolismului lipidic19.Principalele complicaţii în infecţiile cu HIV sunt:A. Apariţia infecţiilor oportunisteB. La o valoare a CD4 sub 200/mm3

C. La o valoare a CD4 peste 200/mm3

D. Diverse neoplaziiE. Complicaţiile nu sunt legate de valorile CD415620. Principalele infecţii oportuniste în infecţiile cu HIV sunt:A. Pneumocitoza pulmonarăB. ToxoplasmozaC. Infecţia cu citomegalovirusD. Leucemia acutăE. Tuberculoza

21.Referitor la pneumocitoza pulmonară apărută în infecţiile cu HIV, sunt adevărate următoarele:A. Apare cel mai puţin frecvent in infecţiile cu HIVB. Este legată de un fung, Pneumocystis jiroveciC. Radiografia pulmonară arată o afectare alveolo-interstiţială;D. Nu se administrează antibioticE. Diagnosticul pozitiv se realizează prin evidenţierea unor chisturi sau trofozoiti in lavajul bronhoalveolar22.Despre Toxoplasmoza cerebrală in infecţiile cu HIV, se poate afirma:A. Reprezintă o reactivare a parazitului Toxoplasma gondiiB. în vederea diagnosticului, se realizează examene imagistice cerebrale (CT sau RMN)C. Serologie pozitivă pentru ToxoplasmaD. Imagistica arată leziuni rotunjite cu aspect de cocardăE. Nu apar semne neurologice clinice23. Despre tratamentul infecţiilor cu Citomegalovirus în cadrul infecţiilor cu HIV, sunt adevărate următoarele afirmaţii:A. Necesită management medical de urgenţăB. Se face cu GanciclovirC. Se face cu ValganciclovirD. Se face cu FoscarnetE. Se face cu Cotrimoxazol15724.Diagnosticul de infecţie cu citomegalovirus , în infecţiile cu HIV, se realizează cu ajutorul:A. HemoleucogrameiB. Antigenului pp65C. Secreţiei retinieneD. PCRE. Investigaţiilor imagistice25. Tipuri de infecţii oportuniste în cadrul infecţiei cu HIV sunt:A. CriptococcozaB. MeningiteC. LEMPD. Cu micobacterii atipiceE. Osteomielite26. Despre Leucoencefalopatia multifocală progresivă (LEMP) din cadrul infecţiei cu HIV, sunt adevărate următoarele:A. Este o afecţiune demielinizantăB. Se datorează virusului JCC. Este responsabilă de tulburări neurologice graveD. Este responsabilă de tulburări digestive graveE. Nu există tratament specific27. Despre Criptococcoza, sunt adevărate următoarele afirmaţii:A. Este responsabilă de tulburări digestive graveB. Determinată de Cryptococcus neoformans

C. Este responsabilă de meningoencefaliteD. Examenul direct din LCR cu tus de China pune diagnosticulE. Este responsabilă de meningite15828.Cancerele frecvente apărute în cadrul infecţiilor cu HIV sunt:A. Sarcomul KaposiB. Limfoame non hodgkinieneC. Limfoame primitive cerebraleD. Cancere solideE. Cancere digestive29.Despre Sarcomul Kaposi apărut în infecţiile cu HIV, sunt adevărate următoarele:A. Este o tumoră cutaneo-mucoasă, cu aspect violaceuB. Poate afecta organele profundeC. Diagnosticul este histologicD. Tratamentul antiretroviral face ca leziunile Kaposi să regreseze;E. Nu se administrează chimioterapii citotoxice30.Cancerele solide apărute în infecţiile cu HIV sunt:A. Cancerul ovarianB. Cancerul de col uterinC. Cancerul analD. Cancerul pulmonarE. Cancere digestive31 .Profilaxia în infecţiile cu HIV, presupune:A. Profilaxia sanguinăB. Atenţie la posibile accidente de expunereC. Profilaxia transmiterii maternofetaleD. Aducerea la zi a vaccinărilorE. Profilaxia digestivă32.Profilaxia sanguină în infecţiile cu HIV se realizează astfel:A. Excluderea donării de sânge la pacienţii infectaţiB. Selectarea donatorilorC. Nu este necesară selectarea donatorilorD. Depistarea produselor sanguineE. Terapie psihologică la pacienţii infectaţi15933.Profilaxia transmiterii maternofetale în infecţiile cu HIV, presupune:A. Tratarea mamei în timpul sarciniiB. Tratament profilactic pentru nou-nascut timp de 6 saptamaniC. Alăptarea este contraindicatăD. Naştere asistată de o echipă specializatăE. Alăptarea este permisă160BOLI CU TRANSMITERE SEXUALĂ: GONOCOCI, CHLAMIDIOZA, SIFILIS (pag 329-333)Complement simplu:

1. Sunt factori de risc ai infecţiilor cu transmitere sexuală:A. Sexul masculinB. Antecedente de ISTC. ImunodepresiaD. Antecedente de boli hepaticeE. Diabetul2. Sunt semne locale ale infecţiilor cu transmitere sexuală, mai puţin:A. Erupţie cutanatăB. ProstatitaC. Adenopatii inghinaleD. Dureri pelvieneE. Leucoree3. Despre semnele extragenitale ale infecţiei transmise sexual, este adevarată următoarea afirmaţie:A. Apare senzaţie de arsura uretralăB. Apare febraC. Apare sindrom Fiessinger-Leroy-ReiterD. Apare sindrom extrapiramidalE. Apar semne de iritaţie peritoneală4. Bilanţul clinic în infecţiile cu transmitere sexuală, cuprinde identificarea:A. Semnelor funcţionaleB. Serologie HIV 1 si 2 (cu acordul pacientului)C. Semnelor inflamatorii genitaleD. Prelevat vaginal in caz de leucoreeE. Obiceiurilor sexuale1615. Identificaţi afirmaţia greşită cu privire la bilanţul biologic în infecţiile cu transmitere sexuală:A. Prelevat uretral în caz de scurgeri sau senzaţie de arsurăB. TPHA-VDRLC. Serologie HIV 1 si 2 (cu acordul pacientului)D. VSHE. Serologia virusurilor hepatitelor A, B si C6. Sunt afirmaţii corecte despre profilaxia secundară în infecţiile cu transmitere sexuală, mai puţin:A. Vaccinul anti-HPV este recomandat tuturor fetelor in varsta de 14 aniB. Include informarea asupra ITS şi a factorilor de riscC. Include identificarea sistematică a ITS asociateD. Include depistarea şi tratarea partenerilorE. Presupune respectarea tratamentelor7. Sunt manifestări clinice in infecţia cu gonococ, cu o excepţie:A. Salpingita cu risc de sterilitate tubarăB. AnorectitaC. Orhiepididimita uni- sau bilateralăD. HematurieE. Cervicita

8. Este adevarată afirmaţia, privind tratamentul infecţiei cu gonococ:A. Se preferă tratament rapid cu ceftriaxona intramuscularB. Se administrează cefalosporine de generaţie III 7-14 zileC. Antiobioterapia asociată corticoterapiei este tratamentul de primă intenţieD. Se prescrie ampicilina+gentamicina i.v.E. Nici un răspuns corect1629. Sunt false următoarele afirmaţii privind manifestările clinice in infecţia cu chlamidia:A. Sindromul Fitz-Hugh-Curtis este o perihepatită ce mimeaza colecistită acutăB. Sindromul Fiessinger-Leroy-Reiter asociază uretrita, conjunctivita şi poli artritaC. Faza terţiară a LGV asociază fibroza si tulburări de drenare limfaticăD. Faza secundară a LGV presupune apariţia unor leziuni cutaneo-mucoase papulare la nivel analE. Chlamidia trachomatis este frecvent implicată in uretrite si cervicite10. Identificaţi afirmaţia adevarată despre tratamentul infecţiei cu Chlamidia:A. In prostatite se administrează CefalosporineB. In LGV Genatamicina i.v.C. In salpingite: Amoxici lina-Acid clavulanic+DoxiciclinaD. In uretrite si cervicite: Ciprofloxacina 7 zileE. In orhiepididimite Penicilina G i.v.1 l.Sunt adevărate următoarele despre sifilis:A. în sifilisul primar incubaţia este de aproximativ 3 luniB. Neurosifilisul poate apărea in stadiile secundar si terţiarC. Sancrul sifilitic apare în stadiul terţiarD. Sifilidele sunt leziuni precoce în cadrul stadiului secundarE. Rozeola sifilitică apare în stadiul primar12. Alegeţi afirmaţia falsă cu privire la manifestările clinice din sifilisul secundar:A. Apare la 2 săptămâni dupa sancruB. Rozeola sifilitică cuprinde macule roz, nepruriginoase, cu intervale de piele sănătoasăC. Leziunile tardive apar în general pe palme şi tălpiD. In acest stadiu pot fi prezente semne generale: febra, adenopatii, hepatosplenomegalieE. In acest stadiu poate să apară neurosifilisul16313.Sunt false cu privire la interpretarea diagnosticului serologie in sifilis:A. VDRL- /TPHA-: absenţa sifilisului sau perioadă de incubaţieB. VDRL+/THPA+: sifilisC. VDRL-/THPA+: cicatrice serologică a unui sifilis vechiD. VDRL+/TPHA-: fals pozitivE. VDRL-/THPA+: treponematoza venerică

14.Dintre afirmaţiile următoare despre tratamentul sifilisului, una singură este adevarată:A. Se utilizează Penicilina MB. în sifilisul tardiv: Benzatin benzilpenicilina: 2,4 M UI i.m. x 3 injecţii la 3

săptămâni distanţăC. în sifilisul latent precoce: Doxiciclina 200 mg/zi 30 zile, în caz de alergie la

PenicilinăD. în neurosifilis Gentamicina perfuziiE. în sifilisul primar: Penicilina M 18-24 M Ui/zi;15.Reacţia Herxheimer in sifilisul secundar si terţiar presupune următoarele, cu excepţia:A. Tratament cu paracetamol si corticoiziB. Erupţie cutanatăC. FebrăD. Spasm bronşicE. PoliadenopatiiComplement multiplu:1. Sunt semne locale în infecţiile cu transmitere sexuală:A. Sancru bucalB. Dureri pelvieneC. OrhiepididimitaD. SalpingitaE. Adenopatii inghinale1642. Sunt semne generale în infecţiile cu transmitere sexuală:A. ConjunctivităB. FebrăC. Erupţie cutanatăD. LeucoreeE. Sancru bucal3. Sunt false cu privire la bilanţul serologic în infecţiile cu transmitere sexuală, mai puţin:A. Serologie parazitozeB. TPHA-VDRLC. Prelevat vaginal în caz de leucoreeD. Examen coproparazitologicE. Uroculturi4. Sunt manifestări clinice în infecţia cu gonococ:A. PriapismB. Disfuncţie erectilăC. CervicităD. Anorectită, deseori asimptomaticăE. Dureri abdominale5. Sunt răspunsuri false cu privire la manifestările clinice în infecţia gonococică:A. Salpingita prezintă risc de sterilitate tubară

B. Secundar unei infecţii netratate poate sa apară o formă diseminată cu febra, poliartrita, pustulozaC. Adenopatiile inghinale sunt manifestări frecventeD. Cervicită este deseori evidenţiată prin leucoreeE. Laringita este deseori asimptomatică1656. Sunt afirmaţii adevărate referitor la diagnosticul infecţiei gonococice:A. Este sugerat de examenul clinic in formele purulenteB. Examenul direct este concludent doar la femeiC. în formele neclasice se realizează culturiD. Se realizează un prelevat uretral, înaintea primei micţiuniE. în caz de suspiciune se pot preleva probe din faringe şi anus7. Despre chlamidioza este adevarată următoarea afirmaţie:A. Chlamidia trachomatis este o bacterie extracelularăB. Chlamidia este responsabilă şi de infecţii digestiveC. Chlamidia poate da trahomD. Limfogranulomatoza venerică (LGV) evoluează in 4 fazeE. Sindromul Fiessinger-Leroy-Reiter asociaza uretrita, conjunctivita si poliatrita8. Sunt adevărate afirmaţiile despre limfogranulomatoza venerică:A. Evoluează in 3 fazeB. în faza primară apar leziuni cutaneo-mucoase papulare analeC. Faza secundară apare la ani dupa cea primarăD. în faza secundară apar adenopatii, cel mai frecvent inghinaleE. Faza terţiară este caracterizată de apariţia fibrozei şi a tulburărilor de drenare limfatică9. Cu privire la diagnosticul chlamidiozei, sunt false următoarele, cu excepţia:A. PCR este tehnică de referinţăB. Serologia este tehnica de referinţăC. PCR este puţin relevantă şi se realizează doar pentru diagnosticarea formelor profunde sau a complicaţiilorD. Serologia nu disociază Chlamidiae trachomatis de Chlamidiae pneumoniaeE. Se recolteaza o probă din mucoasa uretrală, o probă de urină, sau un frotiu cervico-vaginal16610. Sunt afirmaţii corecte privind tratamentul chlamidiozei:A. Depinde de locul infectatB. în leucogranulomatoza venerică: Penicilină G i.v.C. în prostatite şi orhiepididimite: fluorochinoloneD. în salpingite: Amoxicilină-Acid clavulanic (10 zile)+Doxiciclină (21 zile)E. în uretrite şi cervicite: Ciprofloxacina11. Sunt caracteristice sifilisului primar:A. în acest stadiu poate apărea neurosifilisulB. Sancrul sifilitic apare cel mai frecvent la nivelul palmelor şi tălpilor

C. Sancrul sifilitic este o ulceraţie frecvent unică» superficială, indolorăD. Sancrul cicatrizează spontanE. Pot apărea semne generale ca febra sau hepatosplenomegalie12.Sunt afirmaţii false despre sifilisul secundar:A. Sifilidele sunt leziuni tardiveB. Rozeola sifilitică este foarte contagioasăC. Semnele generale sunt absenteD. Apare la aproximativ şase săptămâni dupa sancruE. Se întâlnesc plăci mucoase sau alopecie13.Identificaţi afirmaţiile corecte referitoare la neurosifilis:A. Are ca forme tardive tabesul, goma sifilitică si paralizia generalăB. Poate sa apară în stadiile secundar si terţiarC. Se poate identifica o meningităD. Formele tardive apar frecventE. Se poate întâlni afectare oftalmică14.Sunt adevărate despre diagnosticul în sifilis:A. VDRL-ul este un test non-treponemicB. VDRL+/THPA-: cicatrice serologică a unui sifilis vechi (sau treponematoză non venerică);C. Testul de imunofluorescentă indirectă se face pentru confirmarea bolii in caz de VDRL-/THPA-;D. THPA este un test non treponemicE. Diagnosticul direct este specific, dar deseori greu de realizat în practică16715.Sunt afirmaţii adevărate despre sifilis:A. în sifilisul primar se administrează penicilina G 18-24 M Ui/zi in 6 perfuzii 14-21 zileB. în sifilisul terţiar apar manifestări generaleC. Sancrul este situat frecvent la nivelul glandului sau vulveiD. Diagnosticul direct presupune realizarea VDRL si THPAE. Sifilidele sunt leziuni papuloase, arămii, scuoamoase16.Despre sifilis sunt adevărate următoarele afirmaţii, mai puţin:A. în caz de alergie la Penicilină G, se administrează flourochinoloneB. VDRL+/THPA- semnifică un test fals pozitivC. în sifilisul primar se prescrie Benzatin benzilpenicilina M UI i.m. x 3 injecţii la o săptămână distanţăD. Sancrul prezintă adenopatie neinflamatorie satelităE. Rozeola sifilitică este o leziune precoce în sifilisul secundar17.Bilanţul care trebuie realizat în infecţiile cu transmitere sexuală, trebuie să cuprindă:A. Serologie HIV 1 si 2 (cu acordul pacientului)B. Examen clinicC. Anamneza semnelor funcţionaleD. Examen imunohistochimicE. Biopsii

18.Sunt afirmaţii false cu privire la infecţiile cu transmitere sexuală, cu excepţia:A. Chlamidia este responsabilă de infecţii oculareB. în infecţia gonococică tratamentul presupune administrare de Norfloxacina (250 mg i.m.)C. Sancrul este caracteristic sifilisului secundarD. Sindromul Fiessinger-Leroy-Reiter asociază balanita/vaginita, adenopatii inghinale si sterilitateE. în tratamentul sifilisului secundar, în caz de alergie la Penicilina G, se adiministrează Doxiciclina16819. Reacţia Herxheimer în sifilis presupune:A. Scurgeri uretraleB. FebrăC. PoliadenopatiiD. HepatosplenomegalieE. Erupţie cutanată20. Sunt factori de risc recunoscuţi pentru apariţia infecţiilor cu transmitere sexuală:A. Consumul de droguri i.v.B. Antecedente de infecţii cu transmitere sexualaC. Nivel socio-economic nefavorabilD. Sexul femininE. Perioada primelor doua decenii ale vieţii sexuale169INFECŢIILE NOSOCOMIALE (pag. 339-341)Complement simplu:1. Aspectele importante în infecţiile nosocomiale sunt următoarele , cu excepţia:A. Aspectele medicaleB. Aspectele economiceC. Aspectele profilacticeD. Aspectele administrativeE. Aspectele juridice2. Despre infecţiile nosocomiale, sunt adevărate următoarele afirmaţii, cu excepţia:A. Reprezintă infecţii prezente în perioada de incubaţie la începutul managementului medicalB. Sunt boli frecvente cu mortalitate importantăC. Se referă la îngrijirea curativăD. Se referă la îngrijirea profilacticăE. Se referă la activitatea de diagnosticare3. O singură afirmaţie dintre cele enumerate mai jos este falsă:A. Prevalenţa infecţiilor nosocomiale este de 10%B. Bacteriile sunt puţin rezistente la tratament

C. Mortalitatea cauzată de infecţiile nosocomiale este de câteva mii de cazuri pe anD. Infecţiile nosocomiale pot surveni şi în afara spitaluluiE. Infecţiile nosocomiale pot fi cauzate de infecţii de plagă operatorie4. Măsurile profilactice pentru combaterea infecţiilor nosocomiale sunt următoarele, cu exepţia:A. Informarea si formarea personaluluiB. Utilizarea corectă a antibioticelorC. Respectarea regulilor de igienăD. Neizolarea bacteriilor multirezistenteE. Izolarea bacteriilor multirezistente1705. Biologic pneumopatiile infecţioase se caracterizează prin următoarele, cu excepţia:A. Hemoculturi negativeB. Izolarea unei bacterii din căile respiratorii inferioareC. Lavaj bronhoalveolarD. Hemoculturi pozitiveE. Aspiraţie endotraheală6. Diagnosticul infecţiilor de plagă poate fi sugerat următoarele semne, cu excepţia:A. Cicatrice inflamatăB. Cicatrice purulentăC. Examene radiologice eventualeD. Nu necesită examen bacteriologic de plagăE. Semnele clinice trebuie să survină în primele 30 de zile de la intervenţia chirurgicală7. Afirmaţiile despre infecţiile legate de catetere sunt adevărate, cu excepţia:A. Sunt întotdeauna infecţii nosocomialeB. Diagnosticul este stabilit de o cultură pozitivă a cateteruluiC. Ele pot fi bacteriemiceD. Intervalul de pozitivitate al hemoculturilor recoltate pe cateter va fi mai scurt decât cel al hemoculturilor recoltate la periferieE. Intervalul de pozitivitate al hemoculturilor recoltate pe cateter va fi mai lung decât cel al hemoculturilor recoltate la periferieComplement multiplu:1. Următoarele, reprezintă aspectele importante în infecţiile nosocomiale:A. Sunt boli frecvente cu mortalitate si morbiditate crescutăB. SupraveghereaC. Izolarea bacteriilor multirezistenteD. IgienaE. Nu se administrează antibiotic1712. Ca şi definiţie, infecţiile nosocomiale reprezintă:A. Infecţii asociate ingrijirilor medicale

B. Orice infecţie care survine la un pacient în timpul managementului medicalC. Infecţia poate surveni într-o unitate sanitarăD. Infecţia poate surveni în afara unităţii sanitareE. Nu se referă la activităţile de îngrijire curative3. Despre infecţiile nosocomiale, sunt adevărate următoarele afirmaţii:A. Au prevalenţă înaltă, peste 30%B. Sunt cauzate de infecţiile urinareC. Sunt cauzate de infecţii pulmonareD. Sunt cauzate de infecţii de plagă operatorieE. Bacteriile sunt deseori multirezistente4. Despre profilaxia infecţiilor nosocomiale, sunt adevărate următoarele arirmaţii:A. Informarea pacientului este obligatorieB. Semnalarea infecţiilor nosocomiale este obligatorieC. Măsurile profilactice sunt fundamentale pentru combaterea infecţiilor nosocomialeD. Semnalarea infecţiilor nosocomiale nu este obligatorieE. Infecţia nosocomiala nu poate duce la despăgubirea pacientului5. Referitor la infecţiile urinare ca şi infecţii nosocomiale, sunt adevărate următoarele afirmaţii:A. Reprezintă procentul cel mai mic de infecţii nosocomialeB. Sunt definite pe criteriul epidemiologieC. Sunt definite pe criteriul clinicD. Sunt definite pe criteriul biologicE. Sunt definite pe criteriul radiologie1726. Din punct de vedere clinic, infecţiile urinare, se caracterieaza prin următoarele :A. FebrăB. FrisonC. PolachiurieD. Dureri pelvineE. Imperiozitate mictionala7. Infecţiile urinare ca şi infecţiile nosocomiale, se caracterizează prin următoarele:A. Sa fie infecţie dobândită într-o unitate sanitarăB. Clinca este puţin evidentăC. Bacteriuria în absenţa semnelor clinice semnalează o colonizareD. Sunt cea mai frecventă cauză de infecţii nosocomialeE. Examenul citobacteriologic al urinei nu este neapărat pozitiv8. Despre pneumopatiile infecţioase, din cadrul infecţiilor nosocomiale, se

A. Reprezintă 10% din infecţiile nosocomialeB. Diagnosticul se bazează pe semne cliniceC. Diagnosticul se bazează pe semne biologice

D. Diagnosticul se bazează pe semne radiologiceE. Principalul factor de risc este intubarea endotraheală9. Diagnosticul pneumopatiilor infecţioase, în cadrul infecţiilor nosocomiale, se face luând în considerare:A. FebraB. Opacităti pulmonare recent apăruteC. Hemoculturi negativeD. Nu se pot izola bacterii din căile aeriene inferioareE. Antigen urinar Legionella pozitiv17310. Despre infecţiile de plagă operatorie, din cadrul infecţiilor nosocomiale, se poate afirma :A. Reprezintă până la 15% dintre infecţiile nosocomialeB. Se caracterizează prin semne cliniceC. Nu apar semne radiologice niciodatăD. Apar semne biologiceE. Reprezintă 10% dintre infecţiile nosocomoiale11. Semnele clinice apar în cazul infecţiilor de plagă, din cadrul infecţiilor nosocomiale:A. La 45 de zile de la intervenţia chirurgicalăB. La 30 de zile de la intervenţia chirurgicalăC. La 2 ani în cazul implantării de material străinD. în decursul primului an în cazul implantării de material străinE. în cazul infecţiilor de plagă ca şi infecţii nosocomiale, semnele pot surveni oricând de la intervenţia chirurgicală12. Referitor la infecţiile legate de catetere, din cadrul infecţiilor nosocomiale, sunt adevărate următoarele afirmaţii:A. Reprezintă 10% dintre infecţiile nosocomialeB. Apar mai frecvent in cazul cateterelor perifericeC. Apar mai frecvent in cazul cateterelor centraleD. Reprezintă 15% dintre infecţiile nosocomialeE. Nu sunt întotdeauna considerate infecţii nosocomiale13.Măsurile de igienă în cazul infecţiilor nosocomiale vizează:A. Igienizarea zilnică a spaţiilor conform protocolului stabilitB. Purtarea mânuşilor numai sterileC. Purtarea măştilorD. Sterilizarea instrumentelor conform protocolului stabilitE. Eliminarea deşeurilor17414.în cazul infecţiilor nosocomiale, există situaţii care necesită izolarea, cum arfi:A. TuberculozaB. Pneumonii bacterineC. Bacterii multirezistenteD. Infecţii urinare

E. Pacient imunodeprimat

i175SEPTICEMIA (pag. 370-375)Complement simplu:1. Aspectele importante ale septicemiei sunt următoarele, cu excepţia:A. Evaluarea toleranţeiB. Căutarea semnelor de gravitateC. Identificarea unei porţi de intrareD. Fără identificarea localizărilor secundareE. Confirmarea bacteriemiei prin hemoculturi2. Definiţia clinică a sindromului de răspuns inflamator sistemic (SIRS), cuprinde următoarele, cu excepţia:B. Frecvenţa cardiaca peste 90/minC. Hiperleucocitoza peste 20000/mm3

D. Febra sub 36°CE. Leucopenia mai mult de 10% celule imature3. Tabloul de sepsis asociat cu disfuncţia de organ se manifestă astfel, cu excepţia:A. Insuficienţă respiratorieB. Consecinţe hematologiceC. HipotensiuneD. Insuficienţă cardiacă gravăE. Consecinţe hemodinamice4. Consecinţele neurologice care apar în tabloul de sepsis, asociat cu disfuncţia de organ, sunt:A. ConfuzieB. AgitaţieC. DezorientareD. TorpoareE. Febră1765. Riscul de hipoperfuzie tisulară ce caracterizează şocul septic, apare:A. Când [(PAS+2PAD/3)] este sub 70mmHgB. Când [(PAS+2PAD/3)] este sub 90mmHgC. Când [(PAS+2PAD/3)] este peste 70mmHgD. Când [(PAS+2PAD/3)] este peste 90mmHgE. Când [(PAS+2PAD/3)] este egală cu 70mmHg6. în diagnosticul de sindrom de răspuns inflamator sistemic, semnele de graviditate imediată sunt, cu excepţia:A. HipotensiuneB. MarmorareC. Scăderea locală a temperaturii cutanate (genunchi)D. OligurieE. Hipertensiune

7. Hemoculturile pot fi recoltate în orice moment în următoarele afecţiuni: A. Meningită lntecţn urinareC. EndocardităD. MeningoencefalităE. Pneumonii8. Elementele în favoarea unei insuficienţe de organ sunt, cu excepţia:A. Insuficienţă renalăB. Acidoză metabolicăC. TrombocitozăD. Coagulare intravasculara diseminatăE. Insuficienţă hepatocelulară9. Examene orientate clinic în cazul septicemiei sunt, cu excepţia:A. Examen imagistic specific al situs-ului infectatB. Radiografie toracicăC. Examen citobacteriologic al sputeiD. Puncţie sinusalăE. ECBU17710. Dacă poarta de intrare este tubul digestiv, factorii favorizanţi pentru apariţia septicemiei, sunt, cu excepţia:A. TumorileB. DiverticulozaC. Hipertensiune portalăD. Vârstă înaintatăE. Chirurgia11. Dacă poarta de intrare este sistemul urinar, factorii favorizanţi pentru apariţia septicemiei, sunt, cu excepţia:A. Prezenţa obstacolelor pe căile urinareB. Manipulare instrumentalăC. Sonda vezicală permanentăD. Alimentaţie parenteralăE. Sarcină12. Tratamentul antiinfecţios în caz de septicemie se realizează astfel, cu excepţia:A. Este iniţiat în urgenţă după recoltarea probelor microbiologiceB. Durata tratamentului este de 10-15zileC. Tratamentul poate fi prelungit la nevoieD. Antibioterapia de prima intenţie depinde de germenul suspectatE. Tratamentul nu este ghidat de contextul clinic13. Monitorizarea clinică în caz de septicemie, ia in calcul următoarele, cu excepţia:A. Frecvenţa cardiacă şi respiratorieB. Presiune arterialăC. Toleranţa la antibioticeD. Funcţii inferioareE. Examen clinic

17814. Supravegherea tratamentului din punct de vedere clinic, se face luând în considerare următoarele, cu excepţia:A. Starea generalăB. Poarta de intrareC. Curba termicăD. Localizările secundareE. Repetarea hemoculturilorComplement multiplu:1. Termenul bacteriemie desemnează:A. Prezenţa bacteriei în sângeB. Obiectivarea bacteriemiei într-o hemocultură;C. Obiectivarea bacteriemiei în mai multe hemoculturiD. Se preferă termenul de bacteriemie nu de septicemieE. Se prefera termenul de septicemie nu de bacteriemie2. Definiţia clinică a sindromului de răspuns inflamator sistemic (SIRS), cuprinde:A. Lipsa febreiB. Leucopenia < 4000/mm3C. Febra peste 38 grade CelsiusD. Hiperleucocitoza peste 12000/mm3E. Frecvenţa respiratorie si cardiacă normală3. Tabloul de sepsis asociat cu disfuncţia de organ, se manifestă prin următoarele:A. Fără consecinţe hemodinamiceB. MarmorareC. Respiraţie normalăD. Insuficienţă renalăE. Tulburări de coagulare4. Despre mortalitatea aparută în cazul şocului septic, sunt adevărate următoarele afirmaţii:A. Nu este mareB. Este relativăC. Este de 50%D. Nu este influenţată de alte comorbidităţiE. Este cu atat mai mare cu cât pacientul prezintă un teren fragil5. Semnele de gravitate imediată în diagnosticul de SIRS sunt:A. Diureza spontană sub 0,5ml/kg/orăB. HipotensiuneC. HipertensiuneD. Semne cutanateE. Semne de anomalie a perfuziei tisulare6. Purpura fiilminans:A. Uneori asociază febrăB. Purpura cu extensie rapidăC. Pacientul poate face tratament ambulator

D. Purpura fulminans este o urgenţă vitală absolutăE. Se manifestă cu sindrom meningeal7. Terenul cu risc in apariţia purpurei fulminans este:A. ToxicomanieB. Prezenţa de material străinC. Perioada postoperatorie tardivăD. Imunosupresie dobândităE. Fără imunosupresie congenital8. Referitor la hemoculturi, sunt adevărate următoarele afirmaţii:A. Se recoltează înainte de instituirea oricărei antibioterapiiB. Se recolteaza două flacoane pe serieC. Se fac 3 serii de hemoculturi/24 de oreD. Se recoltează aproximativ 30ml de sângeE. Se recoltează aproximativ 10ml de sânge1809. Referitor la hemoculturile pozitive in septicemie, sunt adevărate următoarele:A. Confirmă bacteriemiaB. Dacă identificarea arată mai mulţi germeni diferiţi se ia în considerare o poartă de intrare particulară (cutanată, digestivă)C. Este de preferat ca mai multe probe de hemocultură să fie pozitiveD. Este vorba de obicei de un singur germenE. Nu poate fi vorba de poarta de intrare cutanat10.0 singură hemocultură pozitivă sugerează:A. Germenul este un patogenB. Germenul este un comensal al pieliiC. Potenţial un contaminant în timpul actului recoltăriiD. Este un diagnostic de certitudine de bacteriamieE. Nu este necesară recoltarea altei probe11. Referitor la hemoculturile negative, sunt adevărate următoarele afirmaţii:A. Elimină diagnosticul de bacteriemieB. Pot fi germeni cu creştere lentă sau ciuperciC. Nu elimină diagnosticul de bacteriemieD. Pot exista hemoculturi negative în caz de tratament antibiotic recentE. în caz de recoltare nu există posibilitatea de a avea hemoculturi negative12.în cazul sindromului inflamator biologic, pot sa apară:A. HiperleucocitozaB. TrombocitozaC. PCR ridicatăD. Procalcitonina ridicatăE. VSH cu valori normale13.Elementele ce influenţează diagnosticul în favoarea unei insuficienţe de organ sunt:A. Creşterea ureei si creatininei în sângeB. Acidoza metabolicăC. Scăderea factorilor de coagulare

D. Insuficienţa hepatocelularăE. Alcaloza metabolică18114.Examene orientate clinic în cazul septicemiei sunt:A. Punctie lombarăB. Examen citobacteriologic al sputeiC. Examen imagistic specific al situs-ului infectatD. Fără radiografie toracicăE. ECBU15.Dacă poarta de intrare sunt tegumentele, factorii favorizanţi pentru apariţia septicemiei, sunt:A. Intervenţiile chirurgicaleB. Plăgile 'C. ToxicomaniaD. Montarea de cateterE. Arsurile16.Dacă poarta de intrare sunt căile biliare, factorii favorizanţi pentru apariţia septicemiei, sunt:A. Litiaza biliarăB. Cateterismul retrogradC. ChirurgiaD. AlcoolismulE. Toxicomania17. Dacă poarta de intrare este endocardul, factorii favorizanţi pentru apariţia septicemiei, sunt:A. Existenţa unei valvulopatiiB. Chirurgie dentaraC. Cateterism retrogradD. Cateter venosE. Toxicomanie18. Diagnosticul diferenţial al septicemiei, se face cu următoarele afecţiuni:A. Şoc cardiogenB. Febră acutăC. Embolie pulmonarăD. TuberculozăE. Şoc hipovolemic18219.Principiile de management în caz de septicemie constau în:A. Spitalizare de urgenţăB. Spitalizare ambulatorieC. Montarea unui cateter pentru abord venosD. Montarea unei sonde naso-gastriceE. Supraveghere clinică20. Menţinerea funcţiilor vitale în caz de şoc se realizează astfel:A. OxigenoterapieB. Fără intubare sau ventilare mecanică

C. Epurare extrarenală de urgenţăD. Expansiune volemicăE. Tratarea insuficienţei circulatorii11. L/e spre tratamentul antnntecţios in caz ae septicemie, sunt aaevarate următoarele afirmaţii:A. Este un tratament sigur de la începutB. Tratamentul antibiotic se face pe cale intravenoasăC. Cel mai adesea se face biterapieD. Durata tratamentului este de obicei peste 20 de zileE. Tratamentul este iniţial probabilist22.Monitorizarea clinică în caz de septicemie, ia în calcul următorii parametri:A. TemperaturaB. Intoleranţa la antibioticeC. Oximetria pulsuluiD. Funcţii superioareE. Diureza23. Supravegherea tratamentului din punct de vedere clinic, se face luând înA. Curba termicăB. Poarta de intrareC. Repetrea hemoculturilorD. Identificarea unei complicaţii iatrogeneE. Localizări secundare18324. Supravegherea tratamentului din punct de vedere biologic, se face luând în considerare următoarele: A. nemogramaB. Curba termicăC. CPRD. Localizările secundareE. Hemostaza25.în caz de persistenţă a febrei, sunt necesare următoarele:A. Repetarea hemoculturilorB. Verificarea porţii de intrareC. Identificarea unei complicaţii iatrogeneD. Verificarea caracterului adecvat al antibioterapieiE. Se determină CPR184PROFILAXIA TETANOSULUI (pag. 367- 369)Complement simplu:1 - Aspectele importante în profilaxia tetanosului sunt următoarele, cu excepţia:A. Bacterie ubicuitarăB. Boală mortalăC. Nu trebuie vaccinate persoanele afectateD. Boala trebuie declarată obligatoriuE. Boala permite vaccin cu eficacitate înaltă

2. Tratamentul simptomatic al tetanosului constă în următoarele, cu excepţia:A. Alimentaţie parenteralăB. Anticoagulant profilacticC. CurarizareD. IntubareE. Nu necesită traheotomie3. în faza de complicaţii a tetanosului apar următoarele semne, cu excepţia:A. TrombocitozaB. Sindroame disautonomeC. Decompensarea tarelor preexistenteD. TrombocitopenieE. Complicaţii de decubit4. Tratamentul curativ al tetanosului constă in următoarele, cu excepţia:A. VaccinareaB. SeroterapieC. Antibioterapie sigură de la începutD. Curăţarea plăgiiE. Debridarea plăgii185

A. Este o boală infecţioasăB. Produsă de bacii gram pozitiv, anaerobC. Produsă de bacii gram negativ aerobD. Bacilul se găseşte în tubul digestiv al animalelorE. Nu este o boală mortală2. Sunt caracteristici ale tetanosului:A. Pătrunderea în organism se face prin plăgi cutanate sau mucoaseB. Bacilul nu rezistă in condiţii de anaerobiozăC. Boala se caracterizează prin spasticitate muscularăD. Dezvoltarea bacteriei nu are efect decât dacă pacientul nu este vaccinatE. Toxina se deplasează în organism centrifugA. Este responsabil de 400000 decese/anB. Mortalitatea este mai crescută la nou-născuţiC. Este a treia cauză de mortalitate la nou-nascuţi, nxista transmitere interuniana in Căzui tetanosuiui E. O vaccinare în masă este singurul mijloc de a controla apariţia tetanosului4. Din punct de vedere clinic, în faza prodromală, boala se manifestă astfel:A. Caracteristica principală este apariţia trismusuluiB. Trismusul este permanentC. Trismusul este asociat cu febra foarte mareD. Trismusul este ireductibilE. Această fază nu este ameninţătoare de viaţă, pentru că progresia ei nu esterapidă186

5. Referitor la forma simplă a tetanosului, sunt adevărate următoarele afirmaţii:A. Nu apar semne de distonie neurovegetativăB. Este afectat mai întâi faringeleC. Contracturile sunt generalizateD. Nu sunt afectate trunchiul şi membreleE. Diagnosticul este clinic6. Referitor la tetanos, faza de complicaţii a bolii se caracterizează prin următoarele semne:A. Suprainfecţii, mai ales pulmonareB. Fără decompensarea tarelor existenteC. Complicaţii tromboemboliceD. Fără complicaţii de decubitE. Sindroame disautonome7. Diagnosticul diferenţial al tetanosului se face cu:A. Cauze dentareB. Cauze articulareC. Cauze neurologice centraleD. Articulaţia temporomandibularăE. Meningitele8. Tratamentul curativ al tetanosului constă în:A. Curăţarea si debridarea plăgiiB. Nu necesită vaccinareC. Tetanosul este o boală imunizantăD. SeroterapieE. Antibioterapie probabilistă187

A. Este obligatorieB. Prima vaccinare cuprinde trei injecţii la interval de o lună la varsta de 2,3 si 4C. La vârsta adultă este recomandat un rapel la 10 aniD. Vaccinul conţine anatoxina tetanicăE. Toxina cu putere patogenă

188MENINGITELE INFECŢIOASE ŞI MENINGOENCEFALITELEADULTULUI (pag. 289-293)

1. în cazul unei meningite cu lichid purulent, dacă examenul bacteriologic arată coci gram pozitivi, cel mai probabil este vorba, despre:A. Streptoccocus pneumoniaeB. MningocociC. Haemophilus influenzaeD. Haemophilus pneumoniaeE. Listeria monocytogenes2. Referitor la meningita cu lichid "purulent", dacă examenul bacteriologic direct arată "coci gram pozitivi", sunt adevărate informaţiile următoare, cu excepţia:A. Este determinată mai degraba de pneumocociB. Debutul este brutalC. în cazul în care pacientul are asplenie, atitudinea este de vaccinare şi adminsitrarea de Penicilină pe termen lungD. în cazul în care există antecedente de traumatism cranian, atitudinea de urmat este identificarea şi tratarea eventualei breşe osteomeningieneE. Apare de obicei ca urmare a unei Rinofaringite3. Referitor la meningita cu lichid "purulent" , la care examenul bacteriologic direct arată "coci gram negativi", sunt adevărate următoarele afirmaţii, cu excepţia:A. Debutul este de obicei brutalB. Apare ca urmare a unei rinofaringiteC. Tratament curativ durează 7 zileD. Este determinată mai degrabă de către miningococi;E. în cazul în care există în antecedente un traumatism cranian, atitudinea ce trebuie avută in vedere este aceea de identificare a eventualei breşe osteomeningiene1894. Referitor la meningita cu lichid "purulent", dacă examenul bacteriologic direct arată"bacili gram pozitivi", sunt adevărate următoarele afirmaţii, cu excepţia:A. Instalarea este brutalăB. Instalarea este subacutăC. Este vorba probabil de o Li sterioză

D. Pot fi afectaţi nervii cranieniE. Apare mai degrabă în cursul sarcinii5. Referitor la meningita cu lichid "purulent", dacă examenul bacteriologic direct arată "barili gram pozitivi", sunt false următoarele afirmaţii, cu excepţia:A. Instalarea este bruscăB. Nu sunt afectaţi nervii cranieni in această patologieC. Apare frecevent la purtătorii unei breşe osteomeningieneD. Apare mai frecevent la ciroticiE. Prevenţia constă în vaccinareComplement multiplu:15.Sindromul meningeal, se defineşte prin următoarele:F. FebrăG. FrisonH. Cefalee intensăI. Redoare meningeală J. Fotofobie16.Despre examenul LCR, sunt adevărate următoarele afirmaţii:A. Se realizează cu ajutorul puncţiei lombareB. Se realizează cu ajutorul puncţiei sternaleC. Diagnosticul de meningită se pune dacă există mai mult de 5 elemente/mm3

D. Meningita se numeşte "purulentă" dacă majoritatea elementelor sunt polinucleareE. Meningita se numeşte "purulentă" dacă majoritatea elementelor sunt limfocite;19017.Despre examenul LCR, sunt adevărate următoarele afirmaţii:A. Se realizează cu ajutorul puncţiei lombareB. Diagnosticul de meningită se pune dacă există mai mult de 10 elemente/mm3

C. Meningita se numeşte "cu lichid claf'dacă majoritatea elementelor sunt polinucleareD. Meningita se numeşte"cu lichid clar" dacă majoritatea elementelor sunt limfociteE. Meningita se numeşte "purulentă" dacă majoritatea elementelor sunt polinucleare18.Despre meningita cu lichid "purulent", la care examenul bacteriologic direct arată coci gram pozitivi, sunt adevărate următoarele afirmaţii:A. Debutul este în general insidiosB. Debutul este în general brutal, cu tulburări de vigilenţăC. Apare în special, la etilici, splenecetomizaţiD. Tratamentul curativ este de 15 zileE. în cazul existenţei în antecedente a unui traumatism cranian, se are în vedere identificarea şi eventual tratarea breşei osteomeningiene19.Despre meningita cu lichid "purulent", la care examenul bacteriologic direct arată "coci gram negativi", sunt adevărate următoarele afirmaţii:

A. Este vorba probabil de pneumocociB. Este vorba probabil de meningocociC. Vaccinarea este imposibilă pentru serotipurile A şi BD. De obicei debutul este insidiosE. De obicei debutul este brutal20.Referitor la meningita cu lichid"purulent" la care examenul bacteriologic arată "coci gram negativi", sunt adevărate următoarele afirmaţii:A. Debutul este brutalB. De obicei apare ca urmare a unei rinofaringiteC. Apare mai degrabă la bătrâniD. Apare mai degrabă la adulţii tineriE. Ca metodă de prevenţie, subiecţii diagnosticaţi, se declară obligatoriu19121.Referitor la meningita cu lichid "purulent", la care examenul bacteriologic direct arată" bacili gram pozitivi", sunt adevărate următoarele afirmaţii:A. Apare ca urmare a unei rinofaringiteB. Instalarea este brutalăC. Instalarea este subacutăD. Apare mai frecvent în sarcină, la nou născuţi şi la pacienţii ciroticiE. Tratamentul curativ durează 21 de zile22. Referitor la meningita cu lichid"purulent", la care examenul bacteriologic direct arată" bacili gram pozitivi", sunt adevărate următoarele afirmaţii, cu excepţia:A. Instalarea este brutalăB. Instalarea este subacutăC. Apare ca urmare a unei rinofaringiteD. Tratamentul curativ durează 7 zileE. Tratamentul curativ durează 21 de zile9. Referitor la meningita cu lichid "purulent", la care examenul bacteriologic direct arată "bacili gram negativi", sunt adevărate următoarele afirmaţii:A. Este vorba cel mai probabil despre Listeria monicytogenesB. Este vorba cel mai probabil despre Strepcoccus pneumoniaeC. Este vorba cel mai probabil despre meningocociD. Este vorba cel mai probabil despre Haemophilus influenzaeE. O cauză posibilă este o infecţie în sfera ORL la copiii nevaccinaţi23.Despre neuropaludism, sunt adevărate următoarele afirmaţii:A. Debutul este insidiosB. Debutul este rapidC. Pot apare convulsiiD. Se soldează cu decesul în absenţa tratamentuluiE. Valori mari ale glicemiei apar frecvent19224.Despre afecţiuni asociate cu neuropaludismul, sunt adevărate următoarele afirmaţii:A. Apare hipoglicemiaB. Apare hiperglicemia

C. Apare insuficienţa respiratorieD. Apare insuficienţa renalaE. Coagularea intravasculară este rareori asociată25.Diagnosticul diferenţial al unei meningite cu HSV se face cu:A. NeuropaludismulB. ListeriozaC. Tuberculozele neuromeningieneD. Infecţia cu HIV şi complicaţiile stadiului SIDAE. Astmul bronşic26.Complicaţiile meningoencefalitei cu HSV sunt următoarele:A. în faza acută - edem şi chiar decesulB. în faza cronică - edem şi chiar decesul . Epilepsie refractaraD. Tulburări de memorieE. Tulburări afazice27.Despre meningoencefalită cu HSV, sunt adevărate următoarele afirmaţii:A. Acest diagnostic se suspectează în cazul instalării brutale sau rapideB. Apare sindromul meningeal (tulburări de memorie, tulburări de comportament)C. Apar semne encefalice (tulburări de memorie, tulburări de comportament)D. Apare sindromul meningeal (cefalee intensă, redoarea cefei)E. Complicaţiile sunt mai frecevente, cu cât tratamentul este început mai târziu28. Despre meningoencefalita cu HSV, sunt adevărate următoarele afirmaţii:A. Tabloul clinic se instalează insidiosB. Tabloul clinic se instalează bruscC. Examenul direct al LCR, nu identifică un germeneD. RMN-ul sau CT-ul arată în mod tipic leziuni bilateraleE. RMN-ul sau CT-ul arată în mod tipic leziuni unilaterale19329.Următoarele reprezintă complicaţii ale meningitelor purulente:A. Şocul septicB. Hidrocefalie cu presiune intracraniană crescutăC. ComăD. EpilepsiaE. Tulburări hidroelectrolitice30.Următoarele reprezintă complicaţii ale meningitelor purulente:A. HidrocefaliaB. Coagularea intravasculară diseminatăC. Insuficienţa renalăD. Insuficienţa hepaticăE. Surditate194HEPATO-GASTROENTEROLOGIEDIAREEA ACUTĂ ŞI DESHIDRATAREA LA ADULT (pag. 403-407)Complement simplu:

1. Diareea acută se defineşte ca:A. Emisia de mai mult de 4 scaune/zi;B. Emisia de scaune moi/lichide;C. Emisia de scaune moi instalată insidios;D. Scaune diareice prezente de aproximativ 10 zile;E. Scaune diareice prezente de aproximativ o lună.2. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate referitor la diareea acută?A. Aproximativ 1% din diareile acute necesită spitalizare;B. Reprezintă o problemă majoră numai în ţările în curs de dezvoltare;C. Reprezintă aproximativ 5 milioane din consultaţiile de la medicul de familie;D. Nu are cauza infecţioasă în general;E. Reprezintă cauza a aproximativ 2 milioane din concediile medicale;3. Diareea acută asociază următoarele semne extradigestive:A. Vărsături;B. Sete;C. Alterarea stării generale;D. Febră;E. Artralgii;4. Următoarele afirmaţii reprezintă semne de deshidratare în diareea acută, cu excepţia:A. Palpitaţii;B. Vertij în ortostatism;C. Sete;D. Alterarea stării generale;E. Uscăciunea mucoaselor;1955. Sindromul gastroenteric este caracterizat de următoarele:A. Afectare colică invazivă;B. Diaree "banală";C. Diaree profuză şi apoasă;D. Sindrom septic franc;E. Diaree cu numeroase scaune;6. Sindromul dizenterie prezintă următoarele, cu excepţia:A. Distructie celulară;B. Megacolon toxic;C. Risc de perforaţie;D. Sindrom pseudogripal;E. Sindrom rectal;7. Diareea hidroelectrolitică se caracterizează prin:A. Diaree profuză;B. Diaree invazivă;C. Deshidratare uşoară;D. Prezenţa de glere;E. Prezenţa de sânge;8. Examenul parazitologic al scaunului, este indicat în caz de:

A. Diaree nosocomială;B. Diaree persistentă;C. Diaree mai mult de 7 zile, în ciuda tratamentului antibiotic;D. Diaree însoţită de deshidratare severă;E. Sindrom dizenterie;9. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate despre explorarea sangvină în diareea acută?A. Hemoculturi doar în caz de febră;B. CRP în mod uzual;C. Bilanţ hepatic dacă există suspiciune de febră tifoidă;D. hemoculturi doar dacă există hipotermie;E. nu este necesară ionograma;19610. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate despre Stafilococul auriu?A. Are perioadă de incubaţie lungă;B. Are peripoada de incubaţie scurtă;C. Există 2 enterotoxine;D. Produce un sindrom holeriform;E. Produce diareea călătorilor;11. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate despre holeră?A. Contaminarea este alimentară;B. Este freceventa în România;C. Vărsăturile reprezintă un simptom prezent în prim plan;D. Tabloul clinic este în general puţin sever;E. Produce deshidratare rapidă;12. Referitor la diareea turiştilor, sunt adevărate următoarele afirmaţii, cu excepţia:A. Se mai numeşte şi "turista";B. Este produsă de E.coli enterotoxigen;C. Incubaţia este scurtă;D. Conţine toxine termostabile;E. Conţine toxine termolabile;13. Care din următoarele afirmaţii caracterizează sindromul dizenterie produs de Campylobacter Jejuni?A. Tabloul clinic este severB. Poliradiculonevrita acută Guillain-Barre este recunoscută ca fiind o complicaţie postinfectioasa;C. Produce eritem nodos;D. Produce sindrom hemolitic;E. Produce sindrom uremie;19714. Următoarele afirmaţii caracterizează sindromul dizenterie produs de Salmonel, cu excepţia:A. Pete lenticulare;B. Serologia Widal pot ajuta la stabilirea diagnosticului;C. Scaune diareice cu aspect gălbui, de suc de pepene;

D. Declararea este obligatorie;E. Prognosticul este bun, chiar şi în absenţa tratamentului;15. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate despre principiile de tratament în diareea acută?A. Tratamentul este doar simptomatic;B. Derivate morfinice în diareea invazivă;C. Salmoneloza - macrolid 5 zile;D. Vibrio cholerae - Doxiciclina în doza unică;E. Clostridium difficile - tratament empiric cu Vancomicina i.v 10 zile;16. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate despre diareea acută cu Yersinia?A. Yersinia enterocolitică produce un sindrom dizenterie clasic;B. Există numeroase serotipuri;C. Tabloul clinic este sever;D. Incubaţia este scurtă;E. Produce o erupţie rozeoliforma;17. Diareea acută cu Shigela este caracterizată de următoarele:A. Produce faimosul sindrom hemolitic - uremieB. Produce un sindrom holeriformC. Există numeroase serotipuri;D. Conţine o enterotoxina termostabilă patogena;E. Diareea este un simptom ce apare în plan secund;18. Care din următoarele afirmaţii caracterizează diareea cu Clostridium perfrigens?A. Incubaţia este lungă;B. Tablou clinic analog celui din infecţia cu Stafilococul auriu;C. Se mai numeşte şi "turista"D. Produce deshidratare ameninţătoare de viaţă;E. Apar complicaţii postinfectioase;19819. Gastroenteritele virale sunt caracterizate de următoarele, cu excepţia:A. Sunt cele mai frecvente;B. Sunt produse de Calcivirus, Rotavirus;C. Transmiterea este interumana;D. Contagiozitatea este crescută;E. Survine frecevent vara;20. Deshidratarea globală din diareea acută este descrisă prin:A. Sete intensă;B. Uscăciunea mucoaselor;C. Febră;D. Tulburări neuropsihice;E. Semne de iritaţie peritoneală;Complement multiplu:1. Care din următoarele afirmaţii despre diareea acută sunt adevărate?A. Reprezintă prima cauză de mortalitate infantilă în ţările din lumea a Ill-aB. Reprezintă o problemă majoră de sănătate publică

C. Aproximativ 3% dintre diareile acute necesită management din partea unui medic specialist;

D. Un număr mic de diarei au cauza infecţioasă;E. Diareea este definită prin emisia de scaune moi sau lichide, cu durata de

peste 14 zile;2. Care din următoarele afirmaţii caracterizează diareea acută?A. Scopul principal este identificarea profilului diareei;B. Semnele generale asociate: sete, erupţie cutanată;C. Semnele digestive asociate: greaţă, vărsăturileD. Semne extradigestive asociate: erupţie cutanată, artralgii, mialgii;E. Semne de deshidratare: sete, senzaţie de uscăciune a mucoaselor1993 . Deshidratarea globală în diareea acută este descrisă prin:A. Uscăciunea mucoaselor;B. Febră;C. Şoc septic;D. Sete mai intensă;E. Tulburări neuropsihice;4. Deshidratarea extracelulară din diareea acută se caracterizează prin următoarele:A. Hipotensiune ortostatică;B. Palpitaţii;C. Pliu cutanat persistentD. FebrăE. Hipotonia globilor oculari5. Sindromul gastroenteric este definit prin următoarele:A. Afectare intestinală;B. Diaree profuză şi apoasă;C. Sindrom septic moderatD. Sindrom septic francE. Evoluţie rapid favorabilă6. Sindromul gastroenteric este definit prin următoarele, cu excepţia:A. Afcetare intestinala;B. Diaree banalăC. Diaree hidroelectroliticăD. Diaree invazivăE. Asociază sindrom pseudogripal7. Sindromul holeriform este caracterizat de următoarele:A. Afectarea intestinală prin mecanism toxicB. Diaree profuzăC. Diaree invazivăD. Asociază subfebrilitateE. Diagnosticul este elocvent prin prezenta de glere2008. Sindromul holeriform se caracterizează prin următoarele cu excepţia:A. Diaree hidroelectrolitică

B. Sindrom septic moderatC. Deshidratare severăD. Nu prezintă risc de mortalitateE. Afectare colică cu distructie celulară9. Sindromul dizenterie este caracterizat prin următoarele:A. Scaune numeroase;B. Scaune puţin abundente;C. Sindrom septic absentD. Risc de megacolon toxicE. Nu există risc de perforaţie colicălO.Coprocultura pe medii selective este indicată în următoarele situaţii:A. Sindrom dizenterie;B. Diaree mai mult de 7 zileC. Diaree cu deshidratare severăD. Diaree la un pacient imunodeprimatE. Diaree la revenirea din sejur în zone tropicale11 .Toxinele pentru Clostridium difficile sunt cauate în următoarele situaţii:A. Diaree ce persista după un tratament antibioticB. Diaree mai mult de 3 zileC. Diaree mai mult de 7 zileD. Sindrom infecţios sever inexplicabilE. Diaree nosocomiala12.Care din urmataorele investigaţii fac parte din examinările sangvine în

cazul unei diarei acute?A. Hemoculturi;B. HemoleucogramaC. CRPD. lonograma sangvinăE. Coprocultura20113.Examinarea endoscopică în diareea acută are următoarele indicaţii:A. Dureri abdominale difuzeB. Diaree invazivăC. Diaree mai mult de 3 zileD. Diaree persistentaE. Coproculturi negative14.Gastroenteritele acute virale sunt caracterizate de următoarele:A. Sunt rareB. Apar frecvent primăvaraC. Virusurile responsabile - Calvirus, RotavirusD. Transmiterea este interumanaE. Evoluţia este favorabilă spontan15.Sindroamele holeriforme pot genera următorii agenţi patogeni:A. Bacillus cereusB. E. Coli enteroinvazivC. Shigela

D. Campylobacter jejuniE. Stafilococul auriu16.Diareea cu Clostridium difficile se caracterizează prin:A. Incubaţia este scurtăB. Incubaţia este lungăC. Diareea şi durerile şi durerile abdominale sunt în prim planD. Tabloul clinic este puţin severE. Există doar două enterotoxine posibile17.Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate despre diareea acută cu

Bacillus cereus?A. Prezintă o toxină termostabila- tablou analog celui din infecţia cu

Stafilococul auriuB. Toxina patogenă induce un tablou holeriform cu deshidratare rapidăC. Prezintă o toxină termolabilă - tablou analog celui din infecţia cu

Clostridium perfrigensD. Produce o diaree invazivăE. Poate produce poliradiculonevrita Guillain-Barre20218.Diareea acută cu Yersinia poate avea următoarele particularităţi:A. Eritem nodos;B. Yersinia enterocolitică produce sindrom dizenterie clasicC. Există numeroase serotipuriD. Yersinia pseudutuberculosis - tablou apendicularE. Yersinia este responsabilă de majoritatea toxiinfecţiilor alimentare

colicative19. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate despre diareea acută cu

Salmonela?A. Produce frecvent manifestări extradigestiveB. Poate apare puls disociatC. Poate apare citoliza hepaticăD. Poate apare leucocitozaE. Hemoculturile pot stabili diagnosticul20.Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate cu privire la tratamentul

simptomatic din diareile acute infecţioase?A. Hidratare oralăB. Modulatoare de modilitateC. Antisecretoare per osD. Topice adsorbanteE. Chinolone21.Examenul parazitologic al scaunului este indicat în următoarele situaţii:A. Diaree mai mult de 3 zileB. Diaree mai mult de 7 zile în ciuda tratamentului antibioticC. Diaree persistenta posttratament antibioticD. Diaree la un pacient imunodeprimatE. Sindrom infecţios sever inexplicabil

22.Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate referitor la tratamentul diareei acute?

A. Nu se administrează modulatoare de motilitateB. Se poate administra RacecadotrilC. Nu se administrează antiemeticeD. Se pot administra preparate cu MorfinăE. Se poate administra tratament antibiotic empiric20323.Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate despre tratamentul antibiotic al diareei acute?A. Tratamentul empiric- aspect invazivB. în diarea cu Salmonela se administrează chinolona 5-7 zileC. în diareea cu Campylobacter jejuni se administrează Metronidazol 14 zileD. în diareea cu Vibrio cholerae, se administrează Doxiciclina 300 mg în doza

unicăE. în diareea cu Clostridium difficile se opreşte administrarea antibioticului

responsabil şi se admnistreaza Metronidalzol204HEMORAGIA DIGESTIVĂ (pag. 426-429)

1. Despre hemoragia digestivă superioară, sunt adevărate următoarele:A. Este determinată de leziuni ale tubului digestiv în aval de unghiul duodeno- jejunal;B. Cauza frecventa - Malory-Weiss;C. Cauza dominantă patologia ulceroasă;D. Se manifestă doar prin melena;E. Se manifesta prin rectoragii minore;2. Care din următoarele semne şi simptome pot fi luate în considerare în algoritmul diagnosticului diferenţial în hemoragia digestivă superiora?A. Hemoptizia;B. Sângerarea tip Ori;C. Vărsături cu conţinut gastric de sfeclă roşie;D. Toate variantele sunt adevărate;E. Nicio varianat nu este corectă;3. Despre clasificarea Forrest, sunt adevărate:A. Clasa IA- hemoragie în pânză;B. Clasa IB- hemoragie în jet;C. Clasa ÎI A- cheag aderent;D. Clasa IIA- cheag aderent;E. Clasa IIC- pete pigmentare;4. Gravitatea unei hemoragii digestive, se evaluează prin următoarele semne

clinice:A. Durere toracică;B. Vertij;C. Semne de şoc;D. Testele de coagulare;

E. Ionograma;2055. Hemoragia digestivă inferioară se caracterizează prin:A. Sursa sângerării este în aval de unghiul duodeno-jejunal;B. Se manifesta prin hematemeza;C. Rar hemoragii diverticulare;D. Se opreşte frecevent spontan;E. Frecvent sursa sângerării este o neoplazie rectală;6. Care dintre următoarele patologii reprezintă cauze frecvente de HDS?A. Hipertensiunea portala;B. Esofagita peptica;C. Epistaxisul posterior;D. Neoplasmul gastric;E. Sindromul Mallory-Weiss;7. Referitor la HDI, sunt adevărate următoarele afirmaţii:A. Cea mai frecventă cauză este neoplasmul de colon;B. îşi are originea în intestinul subţire în 90% din cazuri;C. îşi are originea în colon în 10% din cazuri;D. Tratamentul anticoagulant, reprezintă cauza frecvenţa de HDI;E. Hemoragiile diverticulare reprezintă sursa freceventa de HDI;8. Care dintre următoarele afirmaţii despre hemoragiile diverticulare sunt

adevărate?A. Survin depenedent de complicaţiile inflamatorii ale unei diverticulite;B. Nu se tentează niciodată hemostaza endoscopică datorită riscurilor

majore;C. Reprezintă cauza frecvenţa de HDI;D. Nu sunt dependente de consumul de AINS;E. Diagnosticul se realizează endoscopic;9. Următoarele, reprezintă cauza de HDS/HDI, cu excepţia:A. Medicamente gastrotoxice;B. Consumul de medicamente antiagregante;C. Insuficienţă hepatică;D. Insuficienţă renală;E. Consumul de anticoagulante;20610. Care dintre următoarele afirmaţii referitor la hemoragiile digestive, este adevărată?A. EDS se realizează chiar dacă pacientul este instabil hemodinamic;B. Clasificarea Forrest ghidează doar tratamentul endoscopic;C. Leziunile ulcerative sunt favorizate doar de aspirină;D. Tratamentul empiric este reprezentat de IPP pe injectomat;E. Endoscopia are doar rol diagnostic;Complement multiplu:1. Hemostaza endoscopică se poate realiza în cazul episoadelor de HDS, prin

următoarele:A. Adminsitrare de ser adrenalinat;

B. Ligaturi elastice pentru ulcer;C. Metode termice;D. Clips-uri pentru varicele esofagiene;E. A, C şi D sunt variante incorecte;2. Referitor la HDS, sunt adevărate următoarele afirmaţii:A. Sursa sângerării se afla în amonte de unghiul duodeno-jejunal;B. Nu generează niciodată instabilitate;C. Este frecvent gravă;D. Se manifesta prin hematemeza;E. Una dintre cauzele frcvente este esofagita peptica;3. Care dintre următoarele afirmaţii despre HDS, sunt adevărate?A. Clasificarea Forrest ghidează tratamentul farmacologic;B. Cele din clasa Forrest I1C şi III primesc tratament cu IPP p.o;C. în cazul celor din clasa Forrest IIC se poate folosi ser adrenalinat;D. în cazul celor din clasele Forest IA-B, se administrează tratament i.v cu IPP

timp de 72 de ore;E. în cazul celor din clasele IIA-B, se administrează tratament i.v cu IPP timp

de 24 de ore;2074. în cazul HDS conduita terapeutică, poate fi reprezentată de:A. Ligatura endoscopică a varicelor esofagiene;B. Administrarea de Octreotid în ulcerul peptic;C. IPP pe injectomat;D. Leziuni ulcerate - utilizare de ser adrenalinat;E. Clips-uri pentru VE;5. Sindromul Mallory-Weiss se caracterizează prin:A. Ruptura longitudinală subcardiala;B. Prognostic nefavorabil;C. Apare secundar efortului de vărsătura;D. Reprezintă frecvent o complicaţie a cirozei;E. Se instituie tratament analog leziunilor ulcerate;6. Care dintre

A. IPP pe injectomat;C. Administrare de Octeotrid i.v;D.

7. Care dintre următoarele patologii, reprezintă cauze rare de HDS?A. Ulceraţii Dieulafoy;B. Tumori;C. Wirsungoragn;D. Esofagitapeptica;E. Hemobilia;8. Clasificarea Forrest este caracterizată prin:

A. IA-hemoragii în jet;B. IB - vas vizibil nehemoragic;C. IIA - fond alb;D. IIB - cheag aderent;E. HC-pete pigmentare;2089. Care dintre următoarele afirmaţii reprezintă măsuri de reanimare?A. Oxigenoterapie;B. Administrarea de IPP;C. Administrarea de MER;D. Montarea unei căi venoase periferice;E. Umplerea patului vascular;10. Sunt considerate cauze de ulcer gastric/duodenal, următoarele:A. Prezenta Helicobacter pylori;B. Hipertensiunea portala;C. Consumul de AINS:D. Vărsăturile repetate;E. Consumul de Aspirină;11. Endoscopia digestivă superioară are următoarele roluri:A. Diagnostic;B. Scăderea hipertensiunii portale;C. Prognostic;D. Terapeutic;E. Golirea stomacului;12. Endoscopia digestivă superioară în urgenţă se poate efectua în următoarele condiţii:A. Pacient instabil hemodinamic;B. Doar dacă pacientul este intubat şi ventilat;C. La pacientul a jeun de 6 ore;D. După golirea stomacului cu PEV lentă cu eritromicina;E. în cazul apariţie tulburărilor stării de conştientă;13.Când funcţiile vitale au fost controlate, în HDS anamneza este completată

de examen clinicce constă în:A. Tuşeu rectal;B. Examinare ORL:C. Identificarea hipertensiunii portale;D. Palparea abdomenului ce poate decela o formaţiune tumorală;E. Identificarea insuficientei hepatocelulare;20914.Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la HDI, sunt adevărate?A. Sursa în 90% din cazuri este reprezentată de colon;B. Sursa în 10% din cazuri este reprezentată de rect;C. Cancerul de colon este frecevent sursa sângerării;D. Colitele frecvent se manifesta prin diaree şi rar prin rectoragii;E. Diverticulul Meckel reprezintă o şură frecvenţa de sângerare;15.Care din următoarele sedii aparţin intestinului subţire şi generează HDI?

A. Ulceraţii datorate AINS;B. Ulceraţiile din rectocolita ulcerohemoragica;C. Tumori;D. Diverticuli;E. Angiodisplazia;16.Care din următoarele afirmaţii caracterizează angiodisplazia?A. Se manifesta prin rectoragii repetate puţin abundente;B. Anomalii vasculare;C. Sunt favorizate de consumul de AINS;D. Sediu - colonul;E. Sediu - intestinul subţire;17.Care sunt afirmaţiile adevărate despre Colonoscopie?A. Se efectuează fară pregătirea colonului;B. Se efectuează sub anestezie generală;C. Se poate efectua în urgenţă;D. Se efectuează în scop diagnostic;E. Nu are rol terapeutic;18.în leziunile Forest IA, atitudinea terapeutică se caracterizează prin:A. Endoscopie cu hemostaza locală;B. Se poate reinterveni endoscopic dacă hemoragia continua;C. Tratament farmacologie cu Octreotid;D. Intervenţie chirurgicală;E. Embolizari arteriale sub control radiologie;210HEPATITELE VIRALE. ANOMALII BIOLOGICE HEPATICE LA SUBIECTUL ASIMPTOMATIC (pag. 450-458)Complement simplu:1. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate referitor la hepatită virală A?A. Virusul hepatitic A este un virs ADN;B. Se transmite prin produse de sânge;C. Diagnosticul se face cu ajutorul anticorpilor IgG;D. Este o infecţie frecvent simptomatica;E. Are o incubaţie de 2-6 săptămâni;2. Următoarele afirmaţii despre hepatită virală B sunt adevărate, cu excepţia:A. Virusul hepatitic B este un virsu ADN;B. Are o incubaţie de 6-12 săptămâni;C. Infecţie iniţială este frecvent simptomatica;D. în Franţa aproximativ 0,5% din populaţie este infectată;E. Contaminarea este orizontală;3. Despre hepatită delta, sunt adevărate următoarele afirmaţii, cu excepţia:A. Visurul hepatitic D este un virsu ADN;B. Presupune coninfectie cu VHB;C. Infecţia acută este adesea asimptomatica;D. Suprainfecţia cu VHB are prognostic prost;

E. Virusul hepatitic D este un virus defectiv;4. Referitor la hepatită virală E, sunt adevărate următoarele:A. Este produsă de un virsu ADN:B. Contaminarea este verticală;C. Incubaţia este de 6 saptamani-6 luni;D. Este endemica în Franţa;E. Poate genera o hepatită fulminantă la gravide;

2115. Referitor la hepatită virală C, sunt adevărate următoarele afirmaţii:A. Contaminarea este parenterala;B. Incubaţia virusului este de 6-8 săptămâni;C. Infecţia iniţială este frecvent simptomatica;D. Nu generează niciodată hepatite fulminante;E. Poate genera manifestări extrahepatice;6. Tratamentul antiviral în hepatită virală C, are următoarele indicaţii:A. Este indicat la un scor Metavir FO;B. Se indica administrarea unui astfel de tratament în cirozele decompensate;C. Nu se administrează la pacienţii cu manifestări extrahepatice;D. Este indicat inclusiv în absenţa fibrozei semnificative;E. Este propus la cei cu fenotip 1;7. Care din următoarele virusuri sunt nonspecific hepatotrope?A. VHA;B. VHB;C. VHC;D. HSV;E. VHE;8. Care forma clinica este cea mai frecvenţa în hepatită acută virala?A. Forma colestatica;B. Forma prelungită;C. Forma anicterica;D. Forma asociată cu manifestări extrahepatice;E. Forma fulminanta;9. Ecografia abdominală are următoarele indicaţii în infecţia cu VHB, cu excepţia:A. Ecografic anuală pentru pacienţii cu ciroza;B. Ecografie bianuală la pacienţii cu ciroza;C. Ecografia anuală pentru pacienţii cu hepatită;D. Ajuta la căutarea semnelor de ciroza;E. Poate detecta precoce prezenta carcinomului hepatocelular;

21210.Tratamentul antiviral este indicat la pacienţii cu hepatită cronică cu VHC,

în următoarele situaţii:A. ADN -VHB> 2000 de copii;B. Creşterea persistentă a ALAT cu viremie nedetectabilă;C. Scor Metavir < A2;D. Scor Metavir >F2;E. ADN-VHB > 10000 U/L;1 l.Care din următoarele afirmaţii reprezintă strategii terapeutice în hepatită

virală B?A. Monoterapie cu Interferon pegilat dacă ALAT >2N;B. Răspuns virusologie bun, ALAT >2N şi replicare virală moderată -

monoterapie cu IFN pegilat;C. La pacienţii cu ciroza se preferă analogii nucleotidici;D. La pacienţii cu ciroza se preferă Inteferonul pegilat;E. Tratamentul cu Netecavir, se administrează pe o perioadă nedeterminată;12. Bilanţul în hepatită virală B se bazează pe următoarele, cu excepţia:A. Determinarea încărcăturii virale;B. Puncţie - biopsie hepatică;C. Ecografic abdominală;'D. Bilanţ hepatic;E. AAN;13. Imunoeliminarea în VHB se caracterizează prin: A. Replicare virală mare;C. Seroconversie în sistem Hbe;D. Leziuni hepatice minime;E. Leziuni hepatice variabile;21314. Diagnosticul în HVB, ia în calcul următoarele:A. AgHBs;B. Ac anti HBs;C. Ac anti HVC;D. IgGanti HVD;E. lgA anti VHA;15. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate despre HVB?A. Momentan există 350.000 de persoane cu hepatită cronică;B. în Franţa aproximaţi 5% sunt infectaţi;C. în Franţa, prevalenta este de 2 ori mai mare decât a HVC;D. 2 miliarde de indivizi din populaţia mondială au intrat deja în contact cu

VHB;E. 2 din 3 persoane au intrat în contact cu VHB;16. Istoria naturală a unei hepatite are următoarea succesiune, cu excepţia:A. r aza iniţiala de contaminare;B. Faza de incubaţie;C. Faza preicterica;D. Faza icterică;E. Nici o variantă corectă;

17. Hepatită fulminantă se defineşte prin următoarele:A. Mortalitate < 50%;B. Encefalopatie hepatică la o săptămână după apariţia icterului;C. Ip<25%;D. Tratamentul se poate efectua şi ambulator;E. Nu reprezintă o formă gravă de boală;18. în hepatită virală C, se recomandă identificarea comorbiditatilor asociate,

urmărindu-se următorii parametri biologici, cu excepţia:A. Anticorpii antitiroperoxidaza;B. Anticorpi anti-fibra musculară netedă;C. Anti LKM1;D. TSH;E. Ac anti Ro;21419.Diagnosticul hepatitei virale E se realizează cu ajutorul:A. AgHVE;B. ADN-VHE-sânge;C. ADN -VHE - scaun;D. AC anti VHE;E. Nici o variantă nu este corectă;20.Care din următoarele virusuri fac parte din grupa Herpes:A. HVA;B. EBV;C. HVB;D. HVD;E. HVC;21.Următoarele afirmaţii despre hepatită virală E sunt adevărate, cu excepţia:A. Virus ARN;B. Contaminarea feco-orala;C. La femeile gravide este gravă;D. Incubaţie 2-6 săptămâni;E. Endemica în ţările dezvoltate;Complement multiplu:1. Care dintre următoarele afirmaţii despre hepatite sunt adevărate?A. Toate virusurile hepatotrope sunt ARN;B. VHA + VHE dau în mod excepţional hepatite fulminante;C. VHB + VHC sunt responsabile şi de hepatitele cronice;D. VHD poate doar să suprainfecteze o gazdă VHB +;E. Modul de transmitere este particular fiecărui virus;2. Faza preicterica în cazul hepatitelor acute, se caracterizează prin:A. Asimptomatica;B. Sindrom pseudogripal;C. Erupţie cutanată;D. Durează 2-6 săptămâni;E. Poate genera disconfort subcostal drept;

2153. Faza icterică în cazul hepatitelor acute, se caracterizează prin:A. Prurit facultativ;B. Icter cu bilirubina neconjugata crescută;C. Hepatomegalie sensibilă la palpare;D. Asociază poliradiculonevrite;E. Durata maximă - 2 săptămâni;4. Formele fulminante de hepatită sunt caracterizate prin:A. Mortalitate > 50% în absenţa tratamentului;B. IP > 25%;C. Tratamentul se face în secţiile AŢI;D. Se recurge la transplant hepatic în toate situaţiile;E. Encefalopatia hepatică apare la mai puţin de 2 săptămâni de la debutul icterului;5. Hepatită virală A, se caracterizează prin:A. în ţările în curs de dezvoltare este rară;B. Incubaţia este de 2-6 săptămâni;C. Frecvent este asimptomatica;D. Contaminarea este orizontală;E. Nu există tratament specific;6. Contaminarea în hepatită cu virus B, se poate face:A. Pe cale sexuală;B. Parenteral;C. Verticală;D. Orizontală;E. Feco-orala;7. Diagnosticul antiviral în HVB este indicat în următoarele situaţii:A. ADN - VHB > 2000 copii/ml;B. ADN - VHB > 10000 copii/ml;C. Creşterea persistentă a ALAT cu viremie detectabilă;D. Scor Metavir < A2;E. Scor Metavir F2;2168. Bilanţul hepatic în HVB îndeplineşte următoarele criterii:A. Bilanţ hepatic;B. Determinarea încărcăturii virale;C. Biopsia nu reprezintă standardul de aur pentru evaluarea fibrozei;D. Scor Metavir;E. Ecografic anuală la pacienţii cu ciroza;9. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate despre virusurile din grupa Herpes?A. Sunt hepatotrope;B. Hepatită este freceventa la pacienţii imunodeprimati;C. Febră şi angina caracterizează primoinfecţia HSV1;D. Hepatită virală este deseori asimptomatica;

E. Erupţia veziculară la nivelul mucoaselor caracterizează infecţia cu Zona Zoster;10. Următoarele afirmaţii sunt adevărate despre hepatitele cu virus Delta:A. Sunt produse de virus tip ADN;B. Sunt produse de un virus defectiv;C. Poate coinfecta sau suprainfecta VHB;D. Infecţia este frecvent asimptomatica;E. Suprainfecţia are un prognostic bun;11.Care sunt principalele efecte adverse ale Interferonului?A. Anemie;B. Anemie hemolitică;C. Trombocitopenie;D. Sindrom pseudogripal;E. Leucocitoza;12.Următoarele afirmaţii despre hepatită virală E sunt adevărate, cu excepţia:A. Este produsă de un virus ARN;B. Transmiterea este fecal-orala;C. Frecvent apare în Franţa;D. Ribavirina se administrează p.o empiric tuturor pacienţilor;E. Diagnosticul se bazează pe serologia Ac anti VHE;21713.Tratamentul antiviral este indicat la pacienţii cu HVC în următoarele situaţii:A. Metavir F2;B. Pacienţilor cu genotip 2;C. Doză de Ribavirina depinde doar de genotipul viral;D. Interferonul Pegilat se administrează de 3 ori pe săptămână;E. Metavir F4;14.Evaluarea noninvazivă a fibrozei hepatice, se realizează prin:A. Ecografie abdominală;B. Fibroscar;C. Biopsie hepatică;D. Fibrotest;E. Elastografie tranzitorie unidimensionala;15.Care din următoarele afirmaţii reprezintă contraindicaţii temporare sau definitive ale tratamentului antiviral?A. Xeroftalmii;B. Sarcina;C. Hipertiroidia;D. Afecţiuni psihiatrice;E. Boli reumatologice;16.Măsurile specifice în hepatită cu VHB sunt reprezentate de următoarele:A. Interzicerea consumului de medicamente hepatotoxice;B. Contact sexual neprotejat;C. îngrijirea afecţiunilor de lungă durată;

D. Vaccinarea pacientului;E. Limitarea consumui de alcool;17.Care sunt paşii de urmat dacă ARN-VHC este detectabil?A. Bilanţ hepatic complet;B. Alfa fetoproteina;C. Nu se determina genotipul viral;D. Nu se vor identifica alte comorbiditati;E. Determinarea încărcăturii virale este opţionala;21818.Hepatită delta se caracterizează prin următoarele, cu excepţia:A. Este determinată de un virus ARN;B. Contaminarea este identică cu VHB;« _ „4.— ____________________a_____ i-? _ - .lniecţia este rrecvent asimptomatica;.D. Diagnosticul pozitiv se bazează pe detectarea Ag VHD;E. Se indica aprecierea gradului de fibroză;19.Tratamentul în VHA se caracterizează prin următoarele:A. Nu este specific;B. Se recomandă repaus tranzitoriu;C. Se evita consumul de medicamente hepatotoxice;D. Ribavirina p.o;E. Interferon pegilat o dată pe săptămână;20.Hepatită acută virala este caracterizată de:A. Citoliza constantă;B. Valorile transaminazelor de 10 ori normalul;C. Predomina eolestaza importanta;D. IgGVHA;E. IgM-anti-HBc;21.Care din următoarele afirmaţii despre hepatitele virale sunt adevărate?A. Ag HBs, IgG-HBc - hepatită cronică HVB;B. IgG - VHA - hepatită acută VHA;C. Ac HBs - vaccinare VHB;D. Ag - VHE - hepatită acută VHE;E. Ag HBs + IgM - HBc + IgM -HVD coninfectie VHB + VHD;22.Formă de hepatită cu manifestări extrahepatice se caracterizează prin:A. Anemie hemolitică autoimuna;B. Encefalopatie hepatică;C. Glomerulopatie;D. Leucopeni 6 \ roliradiculonevrita,21923.Care din următoarele afirmaţii despre hepatite sunt adevărate:A. Hepatită cu VHA nu se cronicizează;B. VHB - virus ARN;C. Incubaţie VHC - 2-4 săptămâni;D. Hepatită acută severă este o hepatită acută cu IP>50%;E. în hepatitele fulminante IP<25%;

24.în hepatită VHB imunotoleranta se caracterizează prin:A. Replicare virală scăzută;B. Transaminaze crescute;C. Enzime hepatice absenţe;D. Transaminaze normale;E. Seroconversie în sistem Hbe;25.Imunoeliminarea în VHB are următoarele caracteristici:A. Scăderea replicării virale;B. Leziuni hepatice variabile;C. Creşterea transaminazelor;D. Se mia numeşte portaj inactiv;E. Se mai numeşte răspuns imun;26.Faza non-replicativa în VHB prezintă următoarele criterii:A. Transaminaze normale;B. Transaminaze crescute;C. Leziuni hepatice variabile;D. Seroconversie cu sistemul Hbe;E. Replicare virală nedetectabilă;27.Tratamentul antiviral se administrează în hepatită cu VHB dacă:A. în caz de ciroza decompensată, tratamentul se iniţiază de urgenţă;B. în caz de ciroza compensată, tratamentul se iniţiază dacă ADN -VHB > 2000 U.l/ml;C. Scor Metavir > A2;D. ADN -VHB > 10000 Ui/ml;E. Viremie detectabilă şi creşterea persistentă a ALAT;22028.Despre tratamentul antiviral în VHC, sunt adevărate următoarele:A. Tratamentul depinde de genotipul viral;B. După iniţierea tratamentului se face PCR cantitativă la 12 săptămâni;C. La 12 săptămâni încărcătura virală trebuie să scadă cu cel puţin 3 log;D. Dacă viremia nu scade la 12 săptămâni se continua tratamentul;E. Tratamentul antiviral se administrează fără întrerupere timp de un an;221ULCERUL GASTRIC ŞI DUODENAL (pag. 433-435)Complement simplu:1 - Care din următoarele afirmaţii cu referire la ulcer, sunt adevărate?A. Ulcer = pierdere de substanţă a peretelui digestiv, ce afectează seroasaB. Ulcer = pierdere de substanţă a peretelui digestiv ce afectează mucoasaC. Incidenţa este în creştereD. Ulcerul gastric este de 3 ori mai freceventE. Ulcerul duodenal este mai rar decât cel gastric2. Circumstanţele de diagnostic în ulcerul gastric şi cel duodenal pot fi:A. Durere ulceroasă tipică în 2/3 din cazuriB. Sediu în hipogastruC. Nu se ameliorează cu alimentaţiaD. Durerea este ritmata de mese

E. Durerea are caracter de arsură3. Care dintre următoarele afirmaţii despre tratamentul din ulcer, sunt adevărate?A. Se administrează tripla terapie indiferent dacă infecţia cu Helicobacter pylori este prezentă sau nuB. Eradicarea Helicobacter pylori se realizează doar prin administrea inhibitori de pompă de protoniC. Prescrierea tratamentului cu inhibotori de pompă de protoni are o perioadă fixăD. Tratamentul în ulcer cu risc provocat de antiinflamatoare nesteroidiene constă în admnistrarea de inhibitori de pompă de protoni timp de 6 săptămâniE. în ulcerul gastric se efectuează control endoscopic la 6 săptămâni4. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate cu privire la ulcerul perforat?A. Este urgenţă medicalăB. Este urgenţa chirurgicalăC. Apare durere difuză abdominalăD. Este o complicaţie rarăE. Tratamentul este endoscopic2225. Stenoza din ulcerul gastric sau duodenal se caracterizează prin:A. Localizare preferenţială la nivelul micii curburiB. Vărsături alimentare imediat postprandialC. Diagnostic endoscopic şi prelevare de biopsiiD. Tratament medical de prima intenţie cu blocanţi de pompă de protoniE. Tratament chirurgical de prima intenţieComplement multiplu:1. Care din următoarele afirmaţii despre ulcer pot fi adevărate?A. Ulcerul este definit prin pierderea de substanţă a peretelui digestiv afectant musculoasăB. Abraziunile şi exulceraţiile sunt superficialeC. Incidenţa este în creştereD. Ulcerul gastric apare mai frecventE. Freceventa ulcerului duodenal este de 3 ori mai mare2. Care sunt factorii principali ce favorizează apariţia ulcerului?A. Secreţia acidă gastrica crescutăB. Afectarea barierei mucoasei gastriceC. ConsumulD. Infecţia cu Helicobacter pyloriE. Ingestia de substanţe toxice3. Tabloul clinic din ulcer, se caracterizează prin următoarele:A. Durere ulceroasă tipicăB. Durerea tipică apare la aproximativ din pacienţiC. Sediul este epigastricD. Durerea are caracter de arsură

E. Durerea are caracter de foame dureroasă"2234. Care din următoarele afirmaţii pot constitui circumstanţe de diagnostic în ulcer?A. Durerea este atipică cu sediul epigastricB. PirozisC. Descoperire întâmplătoare la endoscopie - rarD. Durere tipică ritmata de meseE. Durere ameliorată de alimentaţie5. Care din următoarele afirmaţii reprezintă argumente pentru diagnosticarea unui neoplasm gastric?A. Alterarea stării generaleB. Masă abdominală palpabilăC. AdenopatiiD. Scădere ponderalăE. Noduli carcinomatoşi la tuşeu rectal6. Care din următoarele afirmaţii, sunt adevaarte cu privire la endoscopia digestivă superioară?A. Nu permite diagnosticarea ulceruluiB. Reprezintă un examen cheie pentru diagnosticC. Poate vizualiza una sau mai multe pierderi de substanţăD. Permite prelevarea de biopsiiE. Nu permite diagnosticarea neoplasmului gastric7. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate despre tratamentul ulcerului?A. Depinde de sediul leziuniiB. Depinde dacă există o infecţie Helicobacter pyloriC. Tratamentul este acelaşi indiferent de cauzăD. Consumul de medicamente gastrotoxice schimba perioada administrării tratemtnuluiE. Tratamentul ulcerului nu diferă în funcţie de sediul leziunii2248. Tratamentul de eradicare a Helicobacter pylori se caracterizează prin:A. De prima intentie- dublă terapieB. De prima intenţie - triplă terapieC. Tripla terapie = Inhibiotori de pompă de protoni în doza unică + Amoxicilină+MetronidazolD. Tripla terapie = Inhibitori de pompă de protoni în doza dublă +Amoxicilină +ClaritromicinaE. Tripla terapie se admnistreaza 7-10 zile9 . Tratamentul cu inhibitori de pompă de protoni se continua timp de 3 săptămâni în doza standard în următoarele situaţii:A. Ulcer duodenal necomplicatB. Ulcer gastricC. Administrarea de antiinflamatoare nesteroidiene

D. Administrarea de anticoagulanteE. Vârsta peste 50 de ani9. Care din următoarele afirmaţii, sunt adevărate cu privire la complicaţiile ulcerului?A. Hemoragia este doar acutăB. Perforaţia reprezintă o urgenţă medicalăC. Tratamentul chirurgical este de prima intenţie în stenozeD. Diagnosticul stenozei se realizează endoscopicE. Tratamentul de prima intenţie în stenoze constă în administrarea de inhibitori de pompă de protoni225ICTERUL (pag 445-446)Complement simplu:1. Care din următoarele afirmaţii referitoare la icter, sunt adevărate?A. Se defineşte prin coloraţia galbenă doar a pieliiB. Se defineşte prin coloraţia galbenă doar a mucoaselorC. Subicterul se defineşte prin bilirubina > 30 micromoli/1D. Icterul manifest se defineşte prin bilirubina > 30 micromoli/1E. Icterul manifest se defineşte prin bilirubina < 50 micromoli/12. Sindromul Gilbert, este caracterizat de următoarele afirmaţii, cu excepţia:A. Deficit total de glucuronoconugare a bilirubineiB. Transmitere autosomal recesivăC. Afectează 5% din populaţieD. Tablou clinic normal, excepţie icterul moderat şi fluctuantE. Nu există tratament3. Care din următoarele afirmaţii despre icterul cu Bilirubina neconjugata sunt adevărate?A. Hemoliza şi sindromul Gilbert sunt principalei cauze;B. Hemoliza are drept cauză deficitul parţial de glucuronoconjugare al bilirubineiC. Sindromul Gilbert - Hemoglobină are valori scăzuteD. Bilanţul hepatic este anormal în sindromul GilbertE. Tratamentul consta în administrarea de albumina umană i.v4. Care din următoarele afecţiuni maligne pot genera icter de origine extrahepatica?A. Litiaza biliarăB. Pancreatita cronicăC. Ampulom VaterianD. Colangita sclerozantă primitivăE. Ciroza biliară primitivă2265. Diagnosticul prezumtiv al unei tumori de regiune hilară se realizează prin:A. EcoendoscopieB. Punctie - biopsieC. RMND. Colangio - RMN

E. Ecografic abdominală

1. Icterul de defineşte prin:A. Coloraţia galbenă a tegumentuluiB. Coloraţie galbenă a mucoaselorC. Subicter- bilirubina > 30 micromoli/1D. Icter manifest - bilirubina > 50 micromoli/1E. Prurit2. Care din următoarele afirmaţii despre icter sunt adevărate?A. Icterul cu bilirubina mixtă nu are aceeaşi valoare semiologică cu icterul cu bilirubina conjugatăB. Icterul cu bilirubina conjugată asociază urină de culoare închisăC. Scaunele decolorate sunt specifice icterului cu bilirubina neconjugataD. Urina deschisă la culoare caracterizează icterul cu bilirubina neconjugataE. Icterul cu bilirubina mixtă asociază scaune decolorate3. Colesteza intrahepatica, poate avea următoarele cauze:A. Obstrucţia caii biliare principaleB. Obstrucţia cailor biliare intrahepaticeC. Distructia canaliculelor biliareD. Disfuncţia hepatocitaraE. Compresia caii biliare principale2274. Colestaza extrahepatica este generată de următoarele:A. Obstrucţia cailor biliare intrahepaticeB. Obstrucţia caii biliare principaleC. Compresia caii biliare principaleD. Disfuncţie hepatocitaraE. Distructia canaliculelor biliare5. Sindrom Gilbert are următoarele caracteritici, cu excepţia:A. Deficit parţial de glucuronoconjigare a bilirubineiB. Transmitere autozomal dominantăC. Afectează 5% din populaţieD. Determina creşterea moderatra a Bilirubinei conjugate <60 micromoli/1E. Hemoglobină are valori normale6. Care din următoarele patologii reprezintă cauze de Icter cu bilirubina neconjuagată?A. Ampulom VaterianB. Ciroza biliară primitivăC. Colangita sclerozantă primitivăD. HemolizaE. Sindrom Gilbert7. Care din următoarele afecţiuni maligne pot genera icter de origine extrahepatica?A. Neoplasmul de cap de pancreasB. Ampulomul VaterianC. Hepatită autoimună

D. Colangita sclerozantă primitivăE. Colangiocarcinom2288. Care din următoarele afecţiuni de origine benignă, pot genera icter de natură extrahepatica?A. Litiaza biliarăB. Tumori infiltrativeC. Pancreatita cronicăD. Colangita sclerozantă primitivăE. Ciroza biliară primitivă9. Icterul de origine intrahepatică poate avea următoarele cauze:A. Ubstrucţia caii biliare principaleB. Obstrucţia cailor biliare intrahepaticeC. Disfuncţie hepatocelularaD. Distrugerea canaliculellor biliareE. Compresia cailor biliare intrahepatice10.Diagnosticul prezumtiv al colestazei extrahepatice se poate realiza cu ajutorul următoarelor explorări:A. In pancreatita cronica: - ecoenaoscopieB. în litiaza biliară - de prima intenţie - colangio RMNC. Tumori ale regiunii hilare - CT şi colangio RMND. Litiaza biliară - de prima intenţie - ecografie abdominalăE. Tumori ale confluentului duodeno-pancreatic- CT şi ecoendoscopie/puncţie229CIROZA ŞI COMPLICAŢIILE ACESTEIA (pag. 459-466)Complement simplu:1. Care din următoarele afecţiuni produc frecvent ciroza?A. Hepatită autoimunăB. Boala WilsonC. Sindromul Budd - ChiariD. Steatohepatita non-alcoolicaE. Ciroza biliară primitivă2. Următoarele afecţiuni ce pot genera ciroza sunt rare, cu excepţia:A. Deficit ereditar de alfa 1 - antitripsinaB. HemocromatozaC. Boala WilsonD. Colangita sclerozantă primitivăE. Hepatită autoimună3. Sindromul Budd-Chiari este definit prin:A. Hepatită autominunaB. Ciroza biliară primitivăC. Colangita sclerozantă primitivăD. Ficat cardiacE. Tromboza venelor suprahepatice

4. Care din următoarele semne clinice reprezintă semne de hipertensiune portala?A. Angioame stelareB. Eritroza palmarăC. Ascita în caz unei ciroze decompensateD. LeuconichieE. Circulaţie venoasă colaterala abdominală de tip porto-cav2305. Următoarele semne clinice evidenţiază insuficientă hepatocelulara, cu excepţia:A. Hipocratismul digitalB. Eritroza palparaC. Ascita- ciroza decompensatăD. LeuconichieE. Incter - ciroza decompensată6. Următoarele modificări biologice sunt prezente în ciroza, cu excepţia:A. AnemieB. TrombocitopenieC. LeucopenieD. Gama GT scăzutE. Citoliza hepatică variabilă7. Ecografia doppler hepatica poate evidenţia următoarele complicaţii apărute în cadrul cirozei:A. Dilatarea trunchiului portalB. Căi de derivaţieC. Tromboza portalaD. SplenomegalieE. Inversarea fluxului portal8. în caz de ascita în ciroza, bilanţul biologic constă în ruamtoarele, cu excepţia:A. HemoleucogramaB. Alfa fetoproteinaC. CreatininaD. Electroforeza proteinelor sericeE. Hemoculturi la toţi pacienţii9. Tratamentul ascitei infectate spontan, se face cu:A. CetotaxmB. CeftriaxonaC. AmoxicilinăD. Acid clavulanicE. Albumina în ziua 1231lO.Diagnosticul infecţiei spontane a ascitei se realizează cu ajutorul:A. Culturilor care întotdeauna sunt pozitiveB. PMN > 500/mm3 în ascitaC. PMN > 1000/mm3 în ascita

D. PMN > 250 /mm3 în ascitaE. PMN <250 /mm3 în ascita11. Supravegherea eficacităţii tratamentului se realizează prin:A. Circumferinţa abdominalăB. AnorexieC. DenutriţieD. Insuficienţă renală funcţionalăE. Edem al membrelor inferioareF. Ginecomastie12.în cadrul cirozei hepatice, supravegherea toleranţei la tratament din punct de vedere al regimului se realizează prin:A. HiponatremieB. HipopotasemieC. HiperpotasemieD. DenutriţieE. Insuficienţă renală funcţională13.profliaxia secundară a HDS din varicele esofagiene, se realizează prin:A. TIPSB. Hemostaza endoscopicăC. Transplant hepaticD. Sonda BlakemoreE. Blocante noncardioselective14.Diagnosticul diferenţial al encefalopatiei hepatice se face cu următoarele, cu excepţia:A. HipernatremieB. HiponatermieC. HipoglicemieD. Delirium tremensE. Meningita23215.Care din următorii factori pot declanşa encefalopatia hepatică?A. TraumatismeleB. Consumul de alcoolC. Accidentul vascular cerebralD. Hemoragia digestivă superioarăE. Hipoglicemia16. Care din următoarele afirmaţii reprezintă un posibil factor declanşator al sindromului hepato-renal?A. HiponatremiaB. Hepatită alcoolică acutăC. HipoglicemiaD. Accidentul vascular cerebralE. Encefalopatia Gayet - Wernicke17. Criteriile majore de diagnostic ale sindromului hepato-renal, sunt:A. Diureza < 500 cm3/24 oreB. Natriureza < 10 mmol/1

C. Proteinurie < 0,5 g/24 pre, în absenţa obstrucţiei caiii urinareD. Natremie <130 mmol/1E. Osmoza urinara>Osmoza plasmatică18. Despre hidrotoraxul hepatic, sunt adevărate următoarele afirmaţii:A. Lichid bogat în proteine (> 20g/l)B. Se asociază cu ascitaC. Localizarea frecvenţa este cea stângăD. Nu există tratamentE. Nu se efectuează ecografie cardiacă233

1. Ciroza se defineşte histologic astfel:A. Proces difuzB. Fibroză mutilantăC. Nu distorsionează arhitectura normalăD. Izolează noduli cu structuri anormale2. Care sunt cele mai frecvente cauze de hepatopatie cronică?A. Hepatită autoimunăB. Consumul de alcoolC. Ciroza cailor biliare primitiveD. Steatohepatita non-alcoolicaE. Tromboza venelor suprahepatice3. Următoarele afirmaţii reprezintă cauze frecvente de hepatopatie cronică:A. Hepatită cronică cu VHBB. Boala WilsonC. Deficit ereditar de alfa 1 antitripsinaD. Ciroza biliară primitivăE. Hepatită cronică cu VHC4. Care din următoarele afecţiuni reprezintă cauze rare ce pot genera ciroza?A. Hepatită virală cu VHB+VHDB. Ficat cardiacC. Hemocromatoza geneticăD. Sindromul Budd - ChiariE. Ciroza biliară primitivă5. Care dintre următoarele afecţiuni sunt cauze rare ale hepatopatiei cronice?A. Ciroza biliară primitivăB. Ciroza biliară secundarăC. Colangita sclerozantă primitivăD. Steatohepatita non-alcoolicaE. Consumul cronic de alcool2346. Care dintre următoarele enunţuri reprezintă semne de hipertensiune

portala?A. Eritroza palmarăB. Splenomegalie

C. LeuconichieD. Ascita în caz de ciroza decompensatăE. Icter7. Următoarele semne pot sugera insuficientă hepatocelulara:A. Hipocratismul digitalB. Angioame stelareC. AscitaD. SplenomegalieE. Circulaţie colaterală abdominală8. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate despre circulaţia colaterală

abdominală de tip porto-cav?A. Sediu este epigastricB. Sediu este în mezogastruC. Sediu este pe flancuriD. Sediu este periombilicalE. Sediu este în hipocondrul drept9. Care din următoarele explorări biologice pot fi modificate în

hipersplenism?A. AnemieB. GGT crescutC. TrombocitopenieD. Fosfataza alcalină crescutăE. Leucopenie10.Insuficientă hepatocelulara poate cauza alterarea următoarelor constante

biologice:A. Fosfataza alcalină crescută;B. Indice de Protrombina scăzutC. Factorul V scăzutD. HipoalbuminemieE. Hiperbilirubinemie23511. La ecografia doppler hepatică următoarele pot fi semne de hipertensiune portală:A. Tromboza portalaB. Inversarea fluxului portalC. SplenomegalieD. Circulaţie colateralăE. Nodul suspect de carcinom hepatocelular12.Care din următoarele afirmaţii reprezintă complicaţii ale cirozei?A. Dilatarea trunchiului portal;B. Tromboza portalaC. SplenomegalieD. Nodul suspect de carcinom hepatocelularE. încetinirea fluxului portal13.Evaluarea gravitaţii cirozei se face cu ajutorul scorului Child-Pugh. Care

din următoarele afirmaţii sunt corecte?

A. Encefalopatia hepatică absenţa =1 punctB. Ascita controlată prin diuretice = 1 punctC. Bilirubina totală > 50 micromoli.l = 2puncteD. Albumina 28-35 g/l = 2puncteE. Indicele de Protrombina = 1 punct14.care din următoarele afirmaţii fac parte din managementul cirozei?A. Vaccinarea antiHaemophilusB. Vaccinare antigripalăC. Vaccinare anti VHAD. Nu se realizează tratamentul cauzeiE. Nu există contraindicaţii medicamentoase15.Care din următoarele enunţuri fac parte din bilanţul biologic de investigare a unei ascite?A. Ionograma sricaB. UreeC. CreatininaD. Ecografie abdominalăE. Examen bacteriologic al ascitei23616.Infecţia spontană a lichidului de ascită este pusă în evidenţă de următoarele semne:A. FebrăB. Absenţa durerilor abdominaleC. Starea generală alteralaD. Encefalopatie hepatică agravataE. Scăderea volumului de ascita17.Tratamentul de urgenţă în infecţia spontană a ascitei presupune:A. Antibioterapie empirică;B. Ceftriaxona;C. CefotaxinD. AmoxicilinăE. Albumina umană i.v în ziua 1 şi 318.Tratamentul ascitei se poate realiza cu:A. Regim desodatB. Diuretice distaleC. Puncţie evacuatorie doar în caz de ascita refractaraD. Administrarea doar de diuretice de ansaE. Tratamentul cofactorilor hepatotoxici19.Supravegherea eficacităţii tratamentului ascitei din punct de vedere clinic, se realizează prin:A. HiponatremieB. Reluarea natriurezeiC. HipopotasemieD. Edeme membre inferioareE. Hiperpotasemie20. Supravegherea toleranţei la tratament a ascitei se face prin următoarele:

A. Insuficienţă renală funcţionalăB. AnorexieC. Edeme membre inferioareD. GinecomastieE. Hipopotasemie23721. Supravegherea toleranţei la tratament a ascitei din punct de vedere a regimului, se face prin urmărirea:A. HiponatremieiB. GinecomastieiC. AnorexieiD. DenutriţieiE. Hiperpotasemiei22.Controlarea hemoragiei digestive din varice esofagiene rupte se realizează prin:A. HidratareB. Administrarea de OctreotidC. Endoscopie în urgenţă<4 oreD. Ligatura endoscopicăE. Vitaminoterapie23.Prevenirea encefalopatiei în hemoragia digestivă din varice esofagiene se face prin administrare de:A. VitaminoterapieB. Antibiotice per osC. Lactuloza per osD. HidratareE. Lactuloza prin clismă24.Stadializarea encefalopatiei hepatice, este următoarea:A. Stadiul I - asterixisB. Stadiul II- asterixis + inversarea ritmului nictemeralC. Stadiul ÎI - asterixis + sindrom confuzionalD. Stadiul III - comăE. Stadiul III - posibile semne extrapiramidale23825.Diagnosticul diferenţial al encefalopatieie hepatice se face cu următoarele afecţiuni de natură toxică:A. Beţia acutăB. HiponatremieC. Delirium tremensD. HipoglicemieE. Encefalopatie Gayet- Wernicke26.Care dintre următoarele afirmaţii, reprezintă factori de declanşare ai encefalopatieie hepatice?A. InfecţiiB. Hemoragie digestivăC. Consum de medicamente hepatotoxice

D. Accident vascular cerebralE. Hematom subdural27.Care dintre următorii factori pot declanşa sindromul hepatorenal?A. Hemoragia digestivăB. Traumati smeC. Hepatită alcoolică acutăD. InfecţiiE. Accident vascular cerebral28.Care din următoarele criterii sunt majore şi necesare în diagnosticul sindromului hepatorenal?A. Creşterea creatininei peste 130 micromoli/1 în absenţa tratamentului diureticB. Absenţa altor cauze de insuficienţă renalăC. Diureza < 500 cm3/24oreD. Proteinurie < 0,5g/24 ore, în absenţa obstrucţiei căilor urinareE. Natremie <130 milimoli/123929.Care din următoarele afirmaţii reprezintă criterii minore de diagnostic al sindromului hepatorenal?A. Absenţa ameliorării funcţiei renaleB. Natriureza< 10 milimoli/1C. Osmolaritate urinara> osmolaritatea plasmaticăD. Clearence-ul creatininei < 40 ml/minutE. Natremie< 130 milimoli/130.Profilaxia sindromului hepatorenal se realizează prin:A. Contraindicarea medicamentelor nefrotoxiceB. Antiinflamatoarele nesteroidiene se pot administraC. Tratamentul antibiotic al infecţiei spontane a asciteiD. Detectarea şi tratamentul unei hepatite alcooliceE. Compensarea puncţiei ascitei peste 3 1 prin administrarea de Albumina i.v31 .Hidrotoraxul hepatic, se caracterizează prin:A. Lichid bogat în proteineB. Se asociază cu ascitaC. Se localizează frecevent pe partea dreaptăD. Tratamentul asciteiE. Puncţia pleurală32.Care din următoarele afirmaţii caracterizează sindromul hepatopulmonar?A. prezenta de dilataţii vasculare pulmonareB. Hipoxemia nu este legată de existenţa şunturilor intrapulmonareC. Dispnee accentuată în decubit dorsalD. Se diagnostichează prin scintigrafie pulmonarăE. Singurul tratament este reprezentat de oxigenoterapie33. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate despre hipertensiunea port- pumonară?A. Complicaţie posibilă - insuficientă cardiacă dreapta

B. carcaterizata de platipneeC. Administrarea de betablocante este contraindicataD. Transplantul hepatic reprezintă opţiunea terapeutică adecvatăE. Se asociază cu prezenţa dilataţiilor vasculare pulmonare şi a şunturilor intrapulmonare240BOALA CROHN ŞI RECTOCOLITA HEMORAGICĂ (pag. 439-441)Complement simplu:1. Care din următoarele afirmaţii caracterizează rectocolita ulcero-hemoragică?A. Este o boală inflamatorie transmuralaB. Este o boală inflamatorie non-transmuralaC. Poate afecta în ansamblu întreg tubul digestivD. Afectează mai frecvent intestinul subţireE. Simptomatologia nu depinde de sediul leziunii2. Care din următoarele afirmaţii carcaterizează rectocolita

ulcerohemoragică dar şi boala Crohn?A. Sunt boli inflamatorii cu transmitere transmuralaB. Sunt boli inflamatorii cu transmitere non - transmuralaC. Afectarea anatomică este aceeaşiD. Au histologie comunăE. Sunt boli inflamatorii cronice cu afectare intestinală3. Colonoscopia totală reprezintă examenul cheie în diagnosticarea rectocolitei ulcerohemoragice. Care din următoarele afirmaţii carcaterizeaza rectocolita ulcerohemoragica?A. Leziuni continue şi omogeneB. Leziuni discontinue şi eterogeneC. Leziuni ulcerate +/- aftoideD. StenozeE. Fistule4. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate cu privire la aspectul histologie în rectocolita ulcerohemoragica?A. Leziuni continue şi omogeneB. Aspect eritematosC. Posibile ulceraţiiD. Fără granulom epiteloidE. Cu granulom epiteloid şi gigantocelular2415. Aproximativ 20-30% din pacienţi vor suferila un moment dat coloproctecto- mie totală cu anastomoza ileo-anala. Această intervenţie se realizează în funcţie de 3 indicaţii:A. în cazul rectocolitei ulcerohemoragice care răspunde la tratament medicalB. în cazul colitei grave ce răspunde la tratament medicalC. în cazul apariţiei displaziei de grad înaltD. în cazul apariţiei denutriţiei

E. în cazul apariţiei de megacolon toxic6. Care din următoarele afirmaţii caracterizează boala Crohn?A. Boala inflamatorie non-transmuralaB. Boala inflamatorie transmuralaC. Leziuni continue şi omogeneD. Afectează doar colonulE. Afectează doar rectul7. Care din următoarele afirmaţii caracterizează tabloul clinic al bolii Crohn?A. Simptomatologia nu depinde de localizarea boliiB. Este prezentă diareea cu glere şi sângeC. Este o boală autolimitataD. Este prezentă direea cronica la care se asociază dureri abdominaleE. Nu asociază manifestări extradigestive8. La colonoscopia totală în boală Crohn, poate evidenţia următoarele, cu excepţia:A. Leziuni continue şi omogeneB. Leziuni discontinue şi eterogeneC. Leziuni ulcerate +/- neulcerateD. StenozeE. Fistule9. Următoarele caracteristici histologice sunt specifice bolii Crohn, cu excepţia:A. Inflamaţie cronicăB. Infiltrat cu PMNC. Granulom epitelioidD. Granulom gigantocelularE. Necroza cazeoasa24210.Următoarele afirmaţii sunt adevărate despre videocapsula endoscopică în boala Crohn, cu excepţia:A. Nu există riscuri de retenţie a capsuleiB. Este utilă în diagnosticul diferenţial al bolilor inflamatorii intestinaleC. Evidenţiază afectarea ileonului terminal în boală CrohnD. Ajuta la căutarea sindromului KonigE. Există un risc crescut de retenţie a capsulei în caz de stenoza11. Următoarele afecţiuni extradigestive se asociază bolilor inflamatorii intestinale, cu excepţia:A. Pelvispondilita reumatismalaB. Colangita sclerozantă primitivăC. UveitaD. Eritem nodosE. Amiloidoza ÂÂ12. în boliel inflamatorii intestinale au fost descrise criteriile clinico-biologice Truelove şi Witts ce caracterizează gravitatea acestor boli. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate?A. Numărul de evacuări pe 24 de ore, sunt mai mult de 6 , fără sânge

B. Temperatura vesperală > 38 0 CC. Freceventa cardiacă > 90 /minD. Hemoglobina > 10,5 g/dlE. PCR> 30Complement multiplu:1. Referitor la bolile inflamatorii cronice, ale intestinului, sunt adevărate următoarele afirmaţii:A. Incidenţa anuală este de 10 la 100.000 cazuri pe an;B. Incidenţa anuală este de 5 la 100.000 cazuri pe an;C. Aproximativ 10% din pacienţi au antecedente familiale de boli inflamatorii cronice ale intestinului;D. Aproximativ 20% din pacienţi au antecedente familiale de boli inflamatorii cronice ale intestinului;E. Aproximativ 15% din pacienţi au antecedente familaiel de boli inflamatorii cronice ale intestinului;2432. Referitor la bolile inflamatorii cronice ale intestinului, sunt adevărate următoarele afirmaţii:A. Incidenţa anuală este de 5 la 100.000 de cazuri pe an;B. Tutunul este un factor protector pentru rectocolita hemoragică;C. Tutunul este un factor de risc pentru boala Crohn;D. Tutunul este un factor de risc pentru rectocolita hemoragică;E. Tutunul este un factor protector pentru boala Crohn;3. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate referitor la bolile inflamatorii intestinale?A. Sunt boli inflamatorii acuteB. Incidenţa anuală este de aproximativ 5 la 100000 de cazuriC. Aproxiamtiv 90% dintre pacienţi au antecedente familiale de boli inflamatorii cronice intestinaleD. Tutunul este factor de risc pentru apariţia bolii CrohnE. Tututnul este factor protector pentru apariţia rectocolitei ulcerohemoragice4. Următoarele afirmaţii sunt adevărate despre bolile inflamatorii cronice intestinale, cu excepţia:A. Sunt boli inflamatorii cronice ale intestinuluiB. Sex-ratio aproximativ 2C. Cele două boli au afectare anatomică comunăD. Cele două boli au afectare histologică comunăE. Sistemul imunitar intestinal poate fi implicat în declanşarea bolii5. Care din următoarele afirmaţii, sunt adevărate cu privire la rectocolita ulcerohemoragică?A. Este boală inflamatorie non-transmuralaB. Afectează şi intestinul subţireC. Simptomatologia depinde de localizarea leziunilorD. Examenul clinic este săracE. Examenele biologice sunt specifice

2446. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate cu privire la colonoscopia totală cu ileoscopie în rectocolita ulcerohemoragica? Leziunile sunt discontinue şi neomogeneA. Leziunile sunt continue şi omogeneB. Fără interval de mucoasa sănătoasăC. Există stenoze şi fistuleD. Există ulceraţii afioide7. Care din următoarele leziuni histoloce sunt specifice rectocolitei ulcerohe- moragică?A. Intlamaţie cronicaB. Infiltrat cu PMNC. Fără granulom epitelioid şi gigantocelularD. Granulom epiteloid şi gigantocelularE. Necroza cazeoasa8. Care sunt cele treiC. Cancerul colorectalD. ColitaE.9. Referitor la boală Crohn, sunt adevărate următoarele afirmaţii:A. Este o boală inflamatorie intestinala non-transmuralaB. Poate afecta tubul digestiv în ansambluC. Simptomatologia depinde de localizarea leziunilorD. Nu asociază manifestări extradigestiveE. Nu produce fistule sau stenoze24510.Care din următoarele explorări biologice ajuta la diagnosticul bolii Crohn?A. Explorări biologice specifice ce pun în evidenţă anemieB. Examen microbiologic al scaunului - negativC. ASCA + la 2/3 din pacienţiD. pAnca + la 2/3 din pacienţiE. Sindrom inflamator prezent11 .Colonocopia totală cu ileoscopie poate evidenţia în boală Crohn:A. Leziuni discontinue şi eterogeneB. Absenţa mucoasei sănătoaseC. Leziuni ulcerate +/-aftoideD. StenozeE. Nu evidenţiază fistule12.Umatoarele caracteristice histologice sunt specifice bolii Crohn:A. Inflamaţie cronicăB. Infiltrat PMNC. Granulom epitelioidD. Granulom gigantocelularE. Necroza cazeoasa13.Următoarele leziuni histologice sunt comune rectocolitei ulcerohemoragice şi bolii Crohn:

A. Granulom epiteloidB. Necroza cazeoasaC. Inflamaţie cronicăD. Infiltrat cu PMNE. Absenţa granulomului gigantocelular14.Care din următoarele explorări sunt esenţiale în diagnosticul afectării intestinului subţire din cadrul bolii Crohn?A. ColonoscopieB. Enterografie CTC. Enterografie RMND. Videocapsula endoscopicaE. Clismă baritata24615. Boala Crohn se poate complica cu următoarele:A. Poate deveni fistulizantaB. Nu produce stenozaC. 70% dintre pacienţi pot suferi intervenţii chirurgicaleD. Tromboza venoasă profundăE. Colita acută gravă , care în cazul acestei boli este mai frecventă decât în cursul rectocolitei ulcerohemoragice16. în boală Crohn, care din următoarele complicaţii acute pot surveni în cursul bolii?A. FistuleB. AbceseC. Tromboza venoasă profundăD. Colita acută gravăE. Stenoze digestive17.Care din următoarele manifestări extradigestive evoluează evoluează în paralel cu puseele bolilor inflamatorii cronice intestinale?A. Colangita sclerozantă primitivăB. UveitaC. Aftoza bucalăD. ArtriteE. Pelvispondilita reumatismala18.Care din următoarele manifestări extradigestive evoluează independent de puseele bolilor inflamatorii cronice intestinale?A. Eritemul nodos;B. Artritele;C. Pelvispondilita reumatismalaD. Colangita sclerozantă primitivăE. Uveita24719.Criteriile Truelove şi Witts, reprezintă criterii clinico-biologice de severitate în boliel inflamatorii intestinale. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate?A. Numărul evacuărilor pe 24 de ore >6, cu sânge

B. Temperatura vesperală < 37,5° CC. Freceventa cardiacă < 90 Im inD. Hemoglobina <10,5 g/dlE. Viteza de sedimentare a hematiilor >3020.Criteriile endoscopice de severitate în bolile inflamatorii cronice intestinale, sunt:A. Ulceraţii extinse cu dezlipirea mucoaseiB. Ulceraţii profundeC. Ulceraţii delabrante ce nu dezgolesc muscularăD. Ulceraţii extinse cu punţi mucoaseE. Absenţa ulceraţiilor profunde21.Care din următoarele "explorări" fac parte din bilanţul diagnosticului de boli inflamatorii cronice intestinale?A. AnamnezaB. Colonscopie totală cu ileoscopieC. Colonscopie în cazul suspiciunii bolii CrohnD. Radiografii osoase pentru manigestari extradigestiveE. Entero-RMN util în diagnosticul rectocolitei ulcerohemoragice22.Complicaţiile pe termen lung ale bolii Crohn sunt reprezentate de următoarele:A. AmiloidozaB. Stenoze digestiveC. DenutriţieD. Tromboza venoasă profundăE. Neoplasm colo-rectal248

PATOLOGIA HEMOROIDALĂ (pag. 473-474) Complement simplu:1. Referitor la hemoroizi, sunt adevărate următoarele afirmaţii:A. Sunt formaţiuni vasculare prezente numai la anumiţi indivizi;B. Hemoroizii externi sunt situaţi deasupra liniei pectinee;C. Hemoroizii interni sunt situaţi sub linia pectinee;D. Factorul mecanic implicat în apariţia patologiei hemoroidale, este reprezentat de alterarea ţesutului conjunctiv care ancorează hemoroizii de sfincterul intern;E. Factorul vascular implicat în apariţia patologiei hemoroidale, este reprezentat de alterarea ţesutului conjunctiv care ancorează hemoroizii de sfincterul intern;2. Referitor la patologia hemoroidală externă, sunt false următoarele afirmaţii, cu excepţia:A. Diagnosticul se face colonoscopic;B. Diagnosticul se face clinic şi colonoscopic;C. Durerea anală este de intenstitate variabilă;D. Durerea este ritmata de scaune;E. Durerea este atât de puternică, încât poate provoca trezirea din somn;3. Indicaţia de colonoscopie la un pacient cu hemoroizi interni, se pune după vârsta de:

A. 35 de ani;B. 40 de ani;C. 50 de ani;D. 45 de ani;E. 55 de ani;Complement multiplu:1. Referitor la hemoroizi, sunt adevărate următoarele afirmaţii:A. Sunt formaţiuni vasculare normale prezente la toţi indivizii;B. Sunt formaţiuni vasculare ce se găsesc doar la anumiţi indivizi;C. Hemoroizii externi sunt situaţi deasupra liniei pectinee;D. Hemoroizii interni sunt situaţi deasupra liniei pectinee;E. Hemoroizii interni sunt situaţi sub linia pectinee;2492. Reprezintă factori favorizanţi ai apariţiei patologiei hemoroidale:A. Factorul mecanic;B. Factorul vascular;C. Sarcina;D. Antecedentele familiale;E. Tulburările de tranzit - constipaţia;3. Referitor la patologia hemoroidală externă, sunt adevărate următoarele afirmaţii:A. Diagnosticul se face colonoscopic;Diagnosticul se face exclusiv clinic;Durerea anală este de intenstitate variabilă;Durerea este ritmata de scaune;Durerea este atât de puternică, încât poate provoca trezirea din somn;4. Referitor la patologia hemoroidală internă, sunt adevărate următoarele afirmaţii:A. Durerea este de intensitate variabilă;B. Sângerările sunt tipic nedureroase;C. Sângerările sunt neritmate de scaune;D. Sângerările survin în timpul defecaţiei;E. Hemoroizii interni sunt descrişi după clasificarea lui Goligher în 4 stadii;5. Stadializarea Goligher în cazul hemoroizilor interni, este următoarea:A. Stadiul I- hemoroizi congestionaţi, fără prolaps;B. Stadiul III- prolaps reductibili spontan;C. Stadiul ÎI - hemoroizi congestionaţi, fără prolaps;D. Stadiul II- hemoroizi reductibili spontan;E. Stadiul IV - prolaps permanent şi ireductibil;6. Tratamentul trombozei hemoroidale externe, presupune:A. Antialgice;B. Antiinflamatoare steroidiene;C. Antiinflamatoare nesteroidiene;D. Reglarea tranzitului;E. Topice;250

A. Reglarea tranzitului;B. Venotonice;C. Intervenţie chirurgicală de la început;D. Tromboza hemoroidală nu se sancţionează niciodată chirurgical;E. în caz de tromboze hemoroidale repetate, se va lua în considerare tratamentul chirurgical — hemoroidectomie;8. Următoarele modalităţi terapeutice reprezintă posibilităţi de instrumental pentru patologia hemoroidală internă:A A.» J-'AtaM'l'vU i» WAwk/ VA V4* W ivX vV* VAV/I. v AWVH V jB. Ligatura sub control doppler a arterelor hemoroidale;C. Hemoroidectomie clasică;D. Scleroza;E. Fotocoagularea vu infraroşii;9. Următoarele modalităţi terapeutice reprezintă posibilităţi de tratament chirurgical pentru patologia hemoroidală internă: A. Scleroza;T) 1— _ _ _ _ , - l _ „ _ _ __* («IJ-IL 1LC.J-I , .d. r otocoaguiarea cu întraroşn,D. Hemoroidopexie;E. Ligatura sub control doppler a arterelor hemoridale;251CHIRURGIE VISCERALĂ TUMORILE COLONULUI ŞI RECTULUI (pag. 475-478)

1. Numărul de cazuri de cancer de colon diagnosticate într-un an în Franţa, este de:A. 24000B. 12000C. 11000D. 23000E. 100002. Numărul de cazuri de cancer de rect diagnosticate într-un an în Franţa, este de:A. 24000B. 12000C. 11000D. 23000E.100003. Frecvenţa tipului histologic-adenocarcinom printre tumorile colonului şi rectului, este de:A. 90%B. >90%C. <90%D. 95%E. >90%4. în cazul cancerelor de colon şi de rect, cu invazie ganglionară, chimioterapia adjuvantă se face pe o perioadă de:A. 5 luni

B. 6 luniC. 12 luniD. 9 luniE. 18 luni2525. Tratamentul corect pentru cancerul de colon stâng perforat, cu peritonită,A. Hemicolectomie stângă cu anastomozăB. Operaţia HartmannC. Amputaţie de rect pe cale mixtă abdomino-perinealăD. Operaţia MIlligan-MorganE. Colectomie totală6. Tratamentul corect pentru un cancer cu distensie cecală majoră, este:A. Hemicolectomie stângă cu anastomozăB. Operaţia HartmannC. Amputaţie de rect pe cale mixtă abdomino-perinealăD.Colectomie subtotală cu ileo-recto anastomozăE. Colectomie totală7. în cazul cancerelor de rect mediu sau inferior, după terminarea radioterapiei, se intervine chirurgical la un interval de:A. 6-8 săptămâni;B. 4- 6 săptămâni;C. 4-8 săptămâni;D. 10 săptămâni;E. Nu se mai intervine chirurgical;Complement multiplu:1. Forma necomplicată de cancer colon şi rect se poate manifesta clinic prin:A. Tulburări de transitB. RectoragiiC. MelenaD. HematemezăE. Hematochezie2. Confirmarea diagnostică pentru tumorile colonului şi rectului se face prin:A. Tuşeu rectalB. Colonoscopie completăC. Colonoscopie virtualăD. IrigografieE. Rectoscopie2533. Forma complicată de cancer colon şi rect se poate manifesta clinic prin:A. HepatomegalieB. Prezenţa ganglionului TroisierC. Senzaţie de evacuare incompletăD.FebrăE. Apărare abdominală4. Forma complicată de cancer colon şi rect se poate manifesta clinic prin:A. Hiperleucocitoză

B. Sindrom inflamatorC. TenesmeD. Senzaţie de evacuare incompletăE. Alterarea stării generale5. Pentru bilanţul terapeutic al cancerului rectal mediu şi inferior, sunt indicate următoarele investigaţii, cu excepţia:A. IrigografieB. EcoendoscopieC. RMN pelvinD. CT toraco-abdominal b. iScmtigrane6. Referitor la tratatamentul cancerului de colon non-ocluziv, sunt adevărate următoarele:A. Pentru cancerul de colon drept se practică hemicolectomie dreaptă cu restabilirea continuităţii printr-o anastomoză ileo-colicăB. Pentru cancerul de colon stâng se practică hemicolectomie stângă cu restabilirea continuităţii printr-o anastomoză ileo-rectalăC. Limfadenectomia se face şi pentru cancerul de colon stâng la originea vaselor colice drepte din artera mezenterică superioarăD. Limfadenectomia se face şi pentru cancerul de colon stâng la originea vaselor colice drepte din artera mezenterică inferioarăE. Limfadenectomia se face şi pentru cancerul de colon drept la originea vaselor colice drepte din artera mezenterică superioară2547. Intervenţia chirurgicală cu intenţie de radicalitate oncologică pentru cancerul de colon drept, presupune:A. Hemicolectomie dreaptăB. Limfadenectomie pe vasele colice drepte, la originea acestora din vasele mezenterice superioareC. Limfadenectomie pe vasele colice drepte, la originea lor din vasele mezenterice superioare şi inferioareD. Limfadenectomie pe vasele colice drepte, la originea lor din vasele mezenterice inferioareE. Restabilirea continuităţii printr-o anastomoză ileocolică8. Intervenţia chirurgicală cu intenţie de radicalitate oncologică pentru cancerul de colon stâng, presupune:A. Hemicolectomie stângăB. Limfadenectomie cu ligatura vaselor mezenterice inferioareC. Lifadenectomie cu ligatura vaselor mezenterice superioareD. Lifadenectomie cu ligatura vaselor mezenterice superioare şi inferioareE. Restabiliarea continuităţii printr-o anastomoză colorectală9. în cazul invaziei ganglionare, se poate propune chimioterapie adjuvanta, care în cazul tumorilor de colon şi rect se face, cu:A. 5-FU (fluoro-uracil)B. OxaliplatinaCA ____A-. Metrotrexat

D.DiflucanE. Fluroblastin10. Tratamentul în cazul tumorilor de colon, complicat- ocluziv, presupune:A. Stomie în amonteB. Aplicare de endoprotezăC. Hemicolectomie carcinologică stângă şi în al doilea timp anastomoza colo-rectalăD. Hemicolectomie carcinologică stângă şi anastomoza colo-rectalăE. Reechilibrarea şi stabilizarea funcţiilor vitale25511. Tratamentul chirurgical corect pentru cancerul rectal superior, este:A. Colectomie stângă şi rezecţie parţială a rectului (2 cm sub tumora)B. Limfadenectomie cu ligatura vaselor mezenterice inferioareC. Excizia parţială a mezorectuluiD. Colectomie stângă şi rezecţia parţială a rectului (5 cm sub tumora)E. Excizia totală a rectului12. Pentru cancerele de rect localizate la nivelul treimii medii şi inferioare, la mai mult de 1 cm distanţă de sfincter, intervenţia chirurgicală corectă presupune:A. Rezecţie anterioară de rectB. Excizia totală a mezorectuluiC. Excizia parţială a mezorectuluiD. Ligatura vaselor mezenterice inferioareE. Sigmoidostomie iliacă definitivă13. Pentru cancerele de rect situate în treimea inferioară, la o distanţă mai mică de 1 cm faţă de sfincter, intervenţia chirurgicală corectă presupune:A. Amputaţie pe cale mixtă abdomino-perinealăB. Excizia parţială a mezorectuluiC. Excizia totală a mezorectuluiD. Limfadenectomie pe vasele mezenterice inferioareE. Sigmoidostomie iliacă definitivă14. Monitorizarea în cazul unui cancer de rect tratat, se face cu:A.TRB. Ecografie abdominalăC. Scintigrafie osoasăD. CT toraco-abdominalE. Radiografie toracică15. Monitorizarea în cazul unui cancer de rect tratat, se face cu:A. CT toracoabdominalB. ACEC. ColonoscopieD. CT pelvisE. Scintigrafie osoasă256

TUMORILE STOMACULUI (pag 479-480) Complement simplu:1. Al treilea tip de cancer ca frecvenţă în Franţa este:

A. Cancerul de colonB. Cancerul de prostatăC. Cancerul de sânD. Cancerul de rectE. Cancerul de stomac2. Frecvenţa adenocarcinoamelor printre tumorile gastrice, este de:A. Mai mult de 90%B. 90%C. Sub 80%D. Mai mult de 80%E. 50%3. în clasificarea TNM a cancerului gastric - stadiul II, reprezintă:A. T1N2M0, T2a/bNlM0, T3N0M0B. T2a/bN2M0/ T3N1 M0,T4N0M0C.T3N2M0D. T1N2M0, T2a/bN 1 M0,T2N0M0E. T1N2M0, T2a/bN 1 M0,T4N0M04. în clasificarea TNM a cancerului gastric - tumora tip T2a, reprezintă:A. Tumoră extinsă la subseroasăB. Tumoră extinsă la tunica muscularăC. Tumoră extinsă la seroasăD. Tumoră limitata la mucoasă sau submucoasă (cancer superficial)E. Tumoră invadează organele vecine5. în clasificarea TNM a cancerului gastric - tumora tip T2b, reprezintă:A. Tumoră extinsă la subseroasăB. Tumoră extinsă la tunica muscularăC. Tumoră extinsă la seroasăD. Tumoră limitata la mucoasă sau submucoasă (cancer superficial)E. Tumoră ce invadează organele vecine6. în clasificarea TNM a cancerului gastric - tipul N2 de invazie ganglionară, reprezintă:A. 1-5 ganglioni regionali metastaticiB. 1-6 ganglioni regionali metastaticiC. 7-15 ganglioni regionali metastaticiD. > 15 ganglioni regionali metastaticiE. Invadarea ganglionilor retropancreatici, mezenterici şi paraaortici7. în cazul cancerului gastric antral, atitudinea corectă presupune:A. Gastrectomie totală cu gastro-jejuno anastomoză, limfadenectomie, examen anatomopatologicB. Gastrectomie 2/3 cu gastro-jejuno anastomoză, limfadenectomie, examen anatomopatologicC. Gastrectomie 4/5 cu gastrojejunoanastomoză, limfadenectomie, examen anatomoaptologicD. Gastrectomie 2/3 cu gastro-duodeno anastomozăE. Gastrectomie 4/5 cu gastro-duodeno anastomoză

1. Sunt factori de risc pentru dezvoltarea unei tumori gastrice:A. Infecţia cu helicobacter pyloriB. Antecedente familiale de cancer gastricC. Antecedente familiale de cancer de colon transversD. Istoric personal chirurgical - rezecţie gastricăE. Maladia Menetrier2. Diagnosticul de tumoră gastrică, poate fi sugerat clinic de:A. Alterarea stării generaleB. DisfagieC. EpigastralgiiD. Tulburări de tranzit intestinalE. Episoade de HDS, exteriorizate prin hematemeză/melenă2583. Diagnosticul de tumora gastrică, poate fi sugerat clinic, de:A. Vărsaturi postprandialeB. Durere epigastrică ce cedează la ingestia de alimenteC. Episoade de hemoptizieD. Episoade de rectoragiiE. Sindrom paraneoplazic: flebită, acanthosis nigricans, anemie hemolitică4. Confirmarea diagnostică şi bilanţul extinderii, în cazul tumorilor gastrice, se face cu:A. EcoendoscopieB. RMN abdominalC. RMN abdomino-perinealD. CT cervico-toraco-abdomino-pelvinE. Endoscopie digestive superioară5. Tratamentul corect al tumorilor gastrice, presupune:A. în cazul unei tumori rezecabile: - intervenţia chirurgicală ca primă intenţie şi apoi chimioterapie postoperatorieB. în cazul unei tumori rezecabile — chimioterapie preoperatorie şi apoi intervenţia chirurgicală, fară chimioterapie postoperatorC. în cazul unei tumori metastatice: - chimioterapie ca tratament unicD. în cazul unei tumori nerezecabile, responsabilă de disfagie: - montarea unei gastrostomeE. în cazul unei tumori nerezecabile, responsabilă de disfagie: - montarea unei259TUMORILE PRIMITIVE ŞI SECUNDARE ALE FICATULUI (pag. 481-484)

1. Despre hiperplazia nodulară focală, sunt adevărate următoarele afirmaţii:A. Apare predominant la femei cu vârsta cuprinsă între 50 şi 60 de aniB. Apare predominant la bărbaţi cu vârsta cuprinsă între 20 şi 50 de aniC. Este o leziune asimptomatică depistată întâmplător, fară anomalii ale probelor hepaticeD. Este o leziune asimptomatică depistată întâmplător, cu anomalii ale probelor hepatice

E. Este o leziune simptomatică, fară anomalii ale probelor hepatice2. Referitor la adenomul hepatic sunt adevărate următoarele, cu excepţia:A. Apare predominant la femeile între 20 şi 50 de aniB. Este o leziune simptomatică în jumatate dintre cazuri (durere)C. Depistarea este întâmplătoare , fară anomalii ale probelor hepaticeD. Depistarea este întâmplătoare, cu anomalii ale probelor hepaticeE. Tratamentul presupune excizie chirurgicală3. Referitor la chistul biliar, sunt adevărate următoarele, cu excepţia:A. Este cel mai frecvent tip de leziune hepatică benignăB. Ecografic: - bine delimitat, margini neteC. Din punct de vedere biologic — in limite normaleD. Este cea mai frecventă formă de cancer hepatic primitivE. Este o formaţiune lichidiană înconjurată de epiteliu biliar4. Referitor la carcinomul hepatocelular, sunt adevărate următoarele afirmaţii, cu excepţia:A. Este cea mai frecventă formă de cancer hepatic primitivB. Apare în mai mult de 85% din cazuri pe fondul unui ficat ciroticC. Apare în 85% din cazuri pe fondul unui ficat ciroticD. Descoperirea se face de obicei în cursul monitorizării unei ciroze hepaticeE. Diagnosticul poate fi sugerat de decompensarea unei ciroze aflate în evidenţă2605, Diagnosticul de carcinoma hepatocelular, este aproape sigur dacă valoarea alfa fetoproteine, este:A. >500ng/mlB. >600ng/mlC. <600 ng/mlD. =500 ng/mlE. <500ng/ml6. Referitor la tumorile hepatice secundare (metastaze), este adevărat că:A. Apare predominant la femeile între 20 şi 50 de aniB. Atitudinea terapeutică este de abţinere dacă diagnosticul este sigurC. Ecografia descrie o leziune bine delimitată , anecogen, margini nete, întărire posterioarăD. Sunt cele mai frecvente tipuri de tumori hepaticeE. Tratamentul curativ este reprezentat de trasplantul hepatic7. Sunt consideraţi factori prognostici, în cazul tumorilor secundare hepatice

(metastaze), următorii cu excepţia:A. Numărul şi localizareaB. Localizarea extrahepaticăC. Starea generală a pacientuluiD. Funcţia hepaticăE. Funcţia renală8. Sunt considerate principii de tratament pentru tumorile secundare hepatice (metastaze) următoarele, cu excepţia:A. Chmioterapie preoperatorie

B. Rezecţie completă întotdeauna desfăşurată într-o singură etapăC. Embolizarea portalăD. Intervenţia chirurgicală se ia în considerare doar dacă excizia metastazei poate fi completăE. Tehnici de distrugere localizată261Complement multiplu:1. Sunt tumori hepatice benigne:A. AdenomulB. HemangiomulC. CarcinomulD. LimfomulE. Hiperplazia nodulară focală2. Referitor la hemangiomul hepatic, sunt adevărate următoarele:A. Este în majoritatea cazurilor simptomatic, determinând durere frecvent la nivelul hipocondrului dreptB. Este în majoritatea cazurilor asimptomatic, depistarea sa fiind întâmplătoareC. Probele biologice hepatice sunt frecvent modificateD. Probele biologice hepatice sunt frecvent în limite normaleE. Trebuie întotdeauna monitorizat după descoperire3. Referitor la hemangiomul hepatic, sunt adevărate următoarele:A. Ecografic este descris ca o formaţiune hiperecogenă, bine delimitată, neomogenăB. Ecografic este descries ca o formaţiune hipoecogenă, bine delimitată, neomogenăC. Ecografic este descrisă ca o formaţiune hiperecogenă, bine delimitată, omogenăD. Examenul CT fară substanţă de contrast o descrie ca o formaţiune hipodensăE. Examenul CT fără substanţă de contrast o descrie ca o formaţiune hiperdensă4. Despre hiperplazia nodulară focală, sunt adevărate următoarele afirmaţii:A. Apare predominant la femei cu vârsta cuprinsă între 20 şi 50 de aniB. Apare predominant la bărbaţi cu vârsta cuprinsa între 20 şi 50 de aniC. Este o leziune asimptomatică depistată întâmplător, fară anomalii ale probelor hepaticeD. Este o leziune asimtomatică depistată întâmplător, cu anomalii ale probelor hepaticeE. Este o leziune simptomatică, fară anomalii ale probelor hepatice2625. Referitor la adenomul hepatic, sunt adevărate următoarele:A. Apare la femeile cu vârsta între 20-50 de aniB. Este o leziune simptomatică în 25% din cazuriC. Este o leziune asimptomatică în 50% din cazuriD. Este o leziune simptomatică în 50% din cazuri

E. Apar întotdeauna modificări ale probelor hepatice6. Referitor la adenomul hepatic, sunt adevărate următoarele:A. Depistarea este întâmplătoareB. Apar întotdeauna anomalii ale probelor hepaticeC. Nu apar modificări ale probelor hepaticeD. Este o leziune simptomatică în 30-50% din cazuriE. Este o leziune asiptomatică în 20-50% din cazuri7. Referitor la adenomul hepatic, sunt adevărate următoarele:A. Este cel mai frecvent tip de leziune hepatică benignăB. Este cel mai frecvent tip de leziune hepatică benignăC. Se propune excizia chirurgicală, datorită riscului de trasformare malignăD. Se indică încetarea contracepţiei estroprogestetiveE. Apare la bărbaţii între 20 şi 50 de ani8. Referitor la chistul biliar, sunt adevărate următoarele afirmaţii:A. Este cel mai frecvent tip de leziuneB. Se propune excizia chirurgicală, datorită riscului de transformare malignăC. Este o formaţiune lichidiană înconjurată de epiteliu biliarD. Este în majoritatea cazurilor simptomaticE. Este în majoritatea cazurilor asimptomatic9. Referitor la chistul biliar, sunt adevărate următoarele:A. Tratamentul presupune excizia chirurgicală, datorită riscului de trasformaremalignăB. Indicaţia este de abţinere terapeutică, fară monitorizareC. Indicaţia este de abţinere terapuetică, cu monitorizare ecografică la 6 luniE. Analizele biologice sunt în limite normale26310. Referitor la carcinomul hepatocelular, sunt adevărate următoarele afirmaţi:A. Este cea mai freceventă formă de cancer primitivB. Este cea mai frecventă formă de tumoră secundară hepaticăC. Apare în mai mult de 85% din cazuri pe fondul unui ficat ciroticD. Ecografia descrie o leziune bine delimitată, cu margini nete cu întărire posterioarăE. Este o formaţiune lichidiană înconjurată de epiteliu biliar11. Confirmarea de carcinom hepatocelular prin puncţie biopsie hepatică nu este necesară în caz de:A. Nodul de 1-2 cm, cu hipervascularizare evidentă la 2 examinări imagistice, în caz de ficat ciroticB. Nodul>2 cm cu aspect tipic sau cu alfa fetoproteină >200ng/mlC. Nodul> 3 cm cu aspect tipic sau alfa fetoproteină >200 ng/mlD. Nodul <2 cm cu aspect tipic sau alfa fetoproteină >500 ng/mlE. Nodul >4 cm cu aspect tipic sau alfa fetoproteină > 200 ng/ml12. Un carcinoma hepatocelular, poate evolua spre:A. Ruptură, hemoragieB. Suprainfecţie

C. Tromboză portală care va accentua hipertensiunea portalăD. Trombembolism pulmonarE. Metastaze (Pulmonare, Osoase)13. Principalii factori prognostici pentru carcinomul hepatocelular, sunt:A. Dimensiunea şi numărul tumorilorB. Funcţia hepaticăC. AscitaD. Funcţia renalăE. Prezenţa metastazelor26414. Principalii factori prognostici pentru carcinomul hepatocelular, sunt:A. Scorul ChildB. Starea generală a pacientuluiC. Prezenţa metastazelorD. Prezenţa trombozei portaleE. Funcţia renală15. Pentru carcinomul hepatocelular, sunt considerate principii de tratament curativ, următoarele:A. Tratamentul hepatitei cronice B şi CB. Rezecţia chirurgicalăC. Distrugerea locală (radiofrecevenţă, crioterapie, alcoolizare)D. ChimioembolizareE. Transplantul hepatic16. Referitor la tumorile hepatice secundare - metastazele, sunt adevărate urmatoarele afirmaţii.A. Sunt cele mai rare tipuri de tumori hepaticeB. Sunt cele mai frecvente tipuri de tumori hepaticeC. Se descoperă frecvent în cursul monitorizării unei ciroze hepaticeD. Pot fi sincrone sau metacroneE. Dacă valoarea alfa fetoproteinei este mai mare de 500ng/ml, diagnosticul este aproape cert17. Sunt consideraţi factori prognostici în cazul diagnosticului tumorilor secundare hepatice (metastaze):A. Numărul şi localizarea lorB. Localizarea extrahepaticăC. Starea generală a pacientuluiD. Funcţia hepatică (după mai multe cure de chimioterapie)E. Hemoleucograma (dupa mai multe cure de chimioterapie)26518. în cazul tumorilor secundare hepatice (metastaze), sunt considerate principii de tratament corecte, următoarele:A. Chimioterapie preoperatorieB. Chimioterapie pre- şi postoperatorieC. Tehnici de distrugere localizatăD. Rezecţie completă în una sau mai multe etape

E. Intervenţia chirurgicală nu va fi luată în considerare decât dacă excizia metastazei poate fi completă266TUMORILE ESOFAGULUI (pag. 485-487)

1. Tipurile histologice de cancer esofagian întâlnite, sunt în număr de:A. 3B. 2C. 4D. 5E. 12. Raportul corect dintre cele două tipuri histologice de cancer esofagian, este:A. Adenocarcinoame (40%) şi Carcinom epidermoid (60%)B. Adenocarcinoame (60%) şi Carcinom epidermoid (40%)C. Adenocarcinoame (30%) şi Carcinom epidermoid (70%)D. Adenocarcinoame (70%) şi Carcinom epidermoid (30%)E. Adenocarcinoame (50%) şi Carcinom epidermoid (50%)3. Tipul histologic de carcer esofagian aflat în creştere, este reprezentat de:A. AdenocarcinomB. Carcinomul epidermoidC. Limfomul HodkinD. Limfomul NonhodkinE. Carcinom ductal4. în clasificarea TNM, stadiul IIA, este reprezentat de:A. PT1-T2N1M0B. pT2-3N0M0C. pT3NlD. T4N0-1 MOE. Toate cancerele Mia2675. Atitudinea terapeutică corectă în cancerele esofagiene, este:A. Esofag cervical: - Chimioterapie exclusivăB. Esofag cervical: - Radioterapie exclusivăC. Esofag toracic: -stadiul II - epidermoid :- radiochimioterapie exclusivăD. Esofag toracic stadiul III - întotdeauna esofagectomieE. Esofag toracic stadiul III - adenocarcinom - exclusiv radioterapie

1. Reprezintă factori de risc pentru apariţia cancerului esofagian:

A. Refluxul gastroesofagian cu esofag Barett pentru apariţia carcinomului epidermoidB. Antecedente de cancer ORL pentru apariţia carcinomului epidermoidC. Antecedente de cancer ORL pentru apariţia adenocarcinomuluiD. Refluxul gastroesofagian cu esofag Barett pentru apariţia adenocarcinomuluiE. Antecedente de esofagită caustică2. Reprezintă factori de risc pentru apariţia cancerului esofagian:A. Intoxicaţia alcooltabagicăB. AchalaziaC. Antecedente de esofagită causticăD. SclerodermiaE. Arsuri termice2683. Reprezintă semne de extindere în cazul cancerelor esofagiene:A. Durerile mediastinale, celiaceB. HepatopmegaliaC. Carcinomatoza palpabilă la tuşeul rectalD. Ganglionul TroisierE. Prezenţa simptomatologiei pulmonare4. Markerii tumorali ce trebuie dozaţi în vederea confirmării unui diagnostic de cancer esofagian şi evaluarea extinderii, sunt următorii:A. ACEB. Ag CSCC. CA 19-9D. CA 125E. Toţi cei de mai sus5. Contraindicaţiile chirurgicale în cazul cancerelor esofagiene, sunt reprezentate de:A. Ciroza B sau CB. Insuficienţa respiratorieC. Insuficienţa cardiacăD. Insuficienţa renalăE. Aderenţa tumorii la aortă6. Contraindicaţiile chirurgicale în cazul cancerelor esofagiene, sunt reprezentate de:A. Aderenţa tumorii la aortăB. Aderenţa tumorii la bronhiiC. Aderenţa tumorii la traheeD. Aderenţa tumorii la nervii recurenţiE. Prezenţa unei tumori sincrone la nivelul colonului2697. Referitor la atitudinea terapeutică în cazul cancerelor esofagiene, suntadevărate următoarele:A. Esofag cervical: - radiochimioterapie exclusivă

B. Esofag toracic: - stadiul II - esofagectomie precedată întotdeauna de chimioterapieC. Esofag toracic - stadiul II - esofagectomie precedată de radiochimioterapieD. Esofag toracic : - stadiul II - esofaghectomie precedată uneori de chimioterapieE. Stadiul III: - adenocarcinom - esofagectomie precedată uneori de chimioterapie sau ae raaiocnimioterapie8. în cancerele esofagiene, monitorizarea pe termen lung, se face prin:A. Examen clinicB. CT toracoabdominalC. CT cervi-toraco-abdomino-pelvinăD. Markeri tumoraliE. Endoscopie digestivă superioară270TUMORILE PANCREASULUI (pag 488-490)

1. Al 4-lea tip de cancer în Franţa, este reprezentat de:A. EsofagB. PancreasC. ColonD. SânE. Pulmon2. Cel mai frecvent tip histologic de cancer de pancreas, este:A. Adenocarcinomul 95%B. Adenocarcinomul 99%C. Carcinomul epidermoidD. Carcinomul scuamosE. Limfomul3. Localizarea tumorii la nivelul pancreasului este următoarea:A. Cap -70% şi corp -13%B. Cap - 60% şi corp - 20%C. Cap-67% şi corp-13%D. Cap - 30% şi corp - 40%E. Cap - 65% şi corp - 35%Complement multiplu:1. Reprezintă factori de risc pentru apariţia cancerului de pancreas: A. Episoade repetate de pancreatită acută . Pancreatita cronicaC. DiabetulD. FumatulE. Antecedentele familiale de cancer panereatic2. Pentru confirmarea diagnostică şi bilanţul extensiei, sunt necesare următoarele investigaţii:A. EcografiaB. Tomografia computerizatăC. EcoendoscopiaD. Markeri tumorali

E. RMN abdominal3. în cazul suspiciunii existenţei unei tumori pancreatice, ecografia poate decela:A. O masă pancreaticăB. Dilatare a căilor biliare intra- şi extrahepaticeC. Dilatare a canalului WirsungD. Prezenţa şi sau absenţa metastazelor hepaticeE. Raport al tumorii cu vasele (vena portă, artera mezenterică superioară)4. Reprezintă contraindicaţii ale exerezei în cazul unei tumori pancreatice: A. Prezenţa metastazelorC. Invadarea vaselor de sânge (mezenterice inferioare, vena portă)D. Invadarea vaselor de sânge (mezenterice superioare şi inferioare)E. Invadarea vaselor de sânge (mezenterice superioare, vena portă);5. Reprezintă contraindicaţii ale exerezei în cazul unei tumori pancreatice:A. Prezenţa metastazelorB. Prezenţa carcinomatozei peritonealeC. Invadarea vaselor de sângeD. Alterarea majoră a stării generaleE. Markeri tumorali cu valori duble decât normalul6. Intervenţii chirurgicale corecte în cazul prezenţei tumorilor rezecabile, sunt:A. Cancer al capului pancreasului - duodenopancreatectomie cefalicăB. Cancer al corpului sau cozii pancreasului - splenopancreatectomie cefalică

ln cazul tumorilor metastatice — radiocnimioterapieD. în cazul tumorilor nerezecabile sau pacienţilor inoperabili - raaiocnikmiotarapie sau doar chimioterapieE. în cazul în care intraoperator se dovedeşte că tumora este nerezecabilă - dubla derivaţie (biliodigestivă şi gastrojejunală)2727. Tratamentul paliativ în cazul cancerelor de pancreas, este reprezentat de:A. AnalgeziceB. Montarea de proteze biliareC. Montarea de proteze duodenaleD. Tratament pentru prurit L.nimioterapie8. Monitorizarea pe termen lung în cazul pacienţilor cu cancere deA. Examen clinicB. CT toraco-abdomino-pelvinC. CT toraco-abdominalD. Markeri tumoraliE. Controlul zilnic al glicemiei273EVALUAREA SEVERITATII SI IDENTIFICAREA COMPLICAŢIILOR PRECOCE LA PACIENTUL CU TRAUMATISM ABDOMINAL(pag. 491-493)Complement simplu:1. Atitudinea obligatorie în toate cazurile de plăgi abdominale, este:

A. Profilaxia tetanosului şi antibioticoprofilaxieB. Plaga nepenetranta- explorarea întregului tub digestiv;C. Plaga penetrantă - debridare, sutura plăgii;D. Plaga penetrantă - examen sub anestezie generalăE. Plaga nepetrnată - examen sub anestezie generală2. Complicatţiile traumatismului hepatic sunt următoarele, cu excepţia:A. Embolia gazoasăB. ColeperitoneuC. AngiocolitaD. HemobiliaE. Fistula pancreaticăComplement multiplu:1. Factorii prognostici implicaţi în evoluţia pacientului cu traumatism pancreatic sunt:A. Plagă a canalului WirsungB. Traumatism splenic asociatC. Afectarea duodenuluiD. Afectarea colonuluiE. Afectarea jejunului2. Sunt considerate complicaţii ale trauamtismelor pancreasului:A. NecrozaB. InfectareaC. Apariţia pseudochistelorD. Fistula pancreaticăE. Pancreatita cronică2743. Complicaţiile traumatismului hepatic sunt următoarele, cu excepţia:A. Embolia gazoasăB. ColeperitoneuC. AngiocolitaD. Pancreatita acutăE. Fistula pancreatică4. Managementul traumatismelor hepatice în cazul instabilităţii hemodinamice, presupune:A. ExplorareB. Control al hemoragiei prin compresia ficatului pe diafragmăC. Tamponare cu ajutor compreselorD. Rezecţii hepatice reglateE. Monitorizare275SINDROMUL OCLUZ1V (pag. 494-498)Complement simplu:1. Cea mai frecventă dintre etiologiile ocluzive ale intestinului subţire, este:A. VovulusulB. Invaginaţia intestinală acutăC. Diverticulul Meckel

D. Adenocarcinom al intestinului subţireE. Ocluzia prin bridă2. Toate ocluziile sunt însoţite de următoarele complicaţii, cu excepţia:A. Apariţia unui al treilea sectorB. Insuficienţa renală funcţionalăC. HipovolemieD. Alcaloza metabolicăE. Acidoza metabolică3. Reprezintă cauze de ocluzie intestinală la nivelul intestinului subţire, prin strangulare următoarele, cu excepţia:A. BridaB. Hernia strangulatăC. PolipiD. Diverticul MeckelE. Invaginaţia intestinală acutăComplement multiplu:1. Factorii de risc pentru volvulusul cecului:A. Vârsta > 60 de aniB. ConstipaţiaC. Vârsta între 50 şi 60 de aniD. Absenţa acolării posterioare a ceculuiE. Sindromul de intestin scurt2762. Factorii de risc pentru sindromul Ogilvie:A. Vârsta între 50 şi 60 de aniB. Vârsta >60 aniC. Insuficienţa cardiacăD. HiperpotasemiaE. Hipopotasemia3. Tratamentul sindromului Ogilvie, presupune:A. Rezecţia colonului şi trimiterea piesei la antomie patologicăB. Tratamentul medical al ocluzieiC. Tratamentul etiologic al hiperpotasemieiD. Tratamentul etiologic al hipopotasemieiE. în absenţa semnelor de severitate - suprimarea ocluziei4. Tratamentul sindromului Ogilvie în absenţa semnelor de severitate, presupune suprimarea ocluziei, cu:A. Tub FaucherB. Neostigmina- prostigmină i.v lentC. Colo-exuflare în caz de eşecD. Colostomie/colectomie subtotalăE. Cecostomie în conformitate cu constatările locale5. Reprezintă factori de risc pentru apariţia volvusului de sigmoid:A. Vârsta> 70 aniB. ConstipaţiaC. Megadolico-sigmoid

D. Absenţa acolării posterioare a sigmoiduluiE. Hipopatasemia6. Sunt implicate în etiologia ocluziilor prin strangulare la nivelul colonului,

următoarele patologii, cu excepţia:A. Volvusul sigmoidianB. Volvusul de cecC. Hernia strangulatăD. Diverticulul MeckelE. Brida7. Sunt implicate în etiologia ocluziilor prin obstrucţie la nivelul colonului:^^ * ^Vîsîâstăz©B. FecalomC. Diverticuloza cu pseudotumorăD. Corp străinE. Boala Crohn8. Sunt implicate în etiologia ocluziilor prin obstrucţie la nivelul intestinului subţire:A. PolipiB. Diverticuloza cu pseudotumorăC. Hematom al pereteluiD. Boala CrohnTI? PnuAlM/MMA^/xnXr,. carcinomatoza9. Tratamanetul chirurgical de urgenţă al ocluziilor presupune:A. ExplorareB. Prelevarea eventualului lichid peritonealC. Tratarea cauzei şi a unei complicaţiiD. Nu se realizează niciodată restabilirea continuităţii digestiveE. în caz de necroză digestivă, se va realiza o rezecţie şi un examen

278BOOKDESEdiţia în limba românăBIBLIOGRAFIE: Book Des ECN, ediţia în limba română, redactor Laurent Karila, Editura Medicală Universitară "Iuliu Haţieganu" UMF Cluj-Napoca 2011APENDICITA LA COPII ŞI ADULŢI (pag. 499-500)

1. Cea mai freceventă poziţie a apendiceluiA. LaterocecalăB. RetrocecalăC. PelvinăD. MezoceliacE. Subhepatic2. Apendicele nu poate fi vizualizat ecografic în:A. 30% din cazuri

B. 40% din cazuriC. 50 % din cazuriD. 25% din cazuriE. 20% din cazuri3. Investigaţia cu cea mai bună valoare predictivă negativă în diagnosticul apendicitei acute, este:A. RMN pelvinB. CTC. Ecografic abdominalăD. Radiografia abdominală simplăE. Ecografia pelvină4. Reprezintă forme complicate ale apendicitei acute, următoarele, cu excepţia:A. AbcesulB. Peritonita generalizatăC. Ocluzia febrilăD. PsoitaE. lnvaginaţia intestinală acută2805. Diagnosticul diferenţial al apendicitei acute, nu se face cu:A. Volvulusul ceculuiB. Limfadenita mezentericăC. Invaginaţia intestinală acutăD. Colica renalăE. Sarcina6. Tratamentul corect în cazul unui abces abdominal cu origine apendiculară, presupune:A. Tratament chirurgical imediat sau drenaj percutan şi apendicetomie la distanţăB. Tratament medical iniţial şi apendicetomie la distanţăC. Lavaj peritoneal abundentD. Antibioterapie timp de cel puţin 5 zileE. Nici una din variantele de mai susComplement multiplu:1. Sunt criterii clinice de diagnostic al apendicitei acute:A. Durere în fosa iliaca dreaptăB. VărsăturiC. GreţuriD. Febră 37.5 -38.5 grade CE. Tuşeu rectal dureros2. Reprezintă criterii de diagnostic ecografic în apendicita acută:A. Creşterea diametrului apendicelui > 5mmB. Creşterea diematrului apendicelui > 8 mmC. Creşterea grosimii peretelui >3mmD. Decelarea ecografică a unui stercolitE. Lichid liber periapendicular şi în fundul de sac Douglas

2813. Despre diagnosticul imagistic cu ajutor CT în apendicita acută, se poate

afirma că:A. Este examinarea cu cea mai bună valoare predictivă negativăB. Oferă semne suplimentare faţă de ecograficC. Oferă aceleaşi semne ca şi la ecografieD. Poate decela întărirea conturului mucoasei apendicelui, în cazul efectuării

CT cu substanţa de contrastE. Poate decela infiltrarea grăsimii periapendiculare4. Reprezintă forme complicate ale apendicitei acute:A. AbcesulB. PlastronulC. Peritonită generalizatăD. Ocluzia febrilăE. Invaginaţia intestinală acută5. Diagnosticul diferenţial al apendicitei acute, se face cu:A. Limfadenita mezentericăB. Infecţia urinarăC. Torsiunea testicularăD. Torsiunea ovarianăE. Boala Crohn6. Diagnosticul diferenţial al apendicitei acute, se face cu:A. TBCB. Mucocel apendicularC. SarcoidozăD. MucoviscidozăE. Salpingită7. Tratamentul etiologic la apendicitei acute presupune:A. ApendicectomieB. Antibioterapie intravenos 24-48 de oreC. Prelevare de lichid pentru examen bacteriologicD. Lavaj al cavităţii peritonealeE. Trimiterea apendicelui la examen anatomopatologi2828. Tratamentul simptomatic al apendicitei acute, presupune:A. AnalgeziceB. Corecţia tulburărilor electroliticeC. ApendicectomieD. Lavaj al cavităţii peritonealeE. Prelevare de lichid pentru examen bacteriologic9. Tratamentul simptomatic al apendicitei acute, presupune:A. AnalgeziceB. Corecţie a tulburărilor electroliticeC. Bilanţ preoperatorD. Consultaţie de anestezieE. Apendicectomie

10. Tratamentul corect în cazul unei peritonite de cauză apendiculară, este:A. Lavaj peritoneal abundentB. ApendicetomieC. Tratament antibiotic cel mult 5 zileD. Tratament antibiotic cel puţin 5 zileE. Tratament medical inţial şi apendicetomie la distanţă283HERNIA PARIETALĂ LA COPIL ŞI ADULT (pag. 504-505)Complement simplu:1. Referitor la defectele parietale la copil şi adult, sunt adevărate

următoarele_ jCt___A* . «afirmaţii:A. Hernia corespunde unei exteriorizări a conţinutului abdominal printr-un

orificiu nenaturalB. Hernia corespunde unei exteriorizări a conţinutului abdominal printr-un

orificiu natural al peretelui abdominalC. Eventraţia corespunde unei exteriorizări a conţinutului abdominal prin

cicatricea unei laparotomii la scurt timp după o intervenţie chirurgicalăD. Evisceraţiile se disting de eventraţii prin prezenţa peritoneului din jurul

viscerelorE. Tratamentul herniei ombilicale este una dintre cele mai frecvente

intervenţii chirurgicale practicate în Franţa2. Legat de principiile intervenţiei chirurgicale în cazul herniilor ,sunt adevă-rate urmatoarele, cu excepţia:A. Pentru hernia inghinală: - poziţionarea unei plase neresorbabile, fixate la

tractul ilio-pubicB. Pentru hernia inghinală - poziţionarea unei plase neresorbabile fixate la

arcada cruralăC. Pentru hernia femurală - sutura directă, prin coborarea tendonului comun

la ligamentul CooperD. Pentru hernia ombilicală - sutura simplă prin puncte separate , fără

montarea plasei, indiferent de dimensiunile defectuluiE. Pentru hernia ombilicală - sutura simplă prin puncte separate şi

poziţionarea unei plase neresorbabile în caz de orificiu mareComplement multiplu:1. Despre hernia ombilicală, sunt adevărate următoarele:A. Este mai frecventă decât hernia inghinalăB. Este mai puţin frecventă decât hernia inghinalăC. Se produce prin lărgirea inelului ombilical, care măsoară în mod normal 2-

3 mmD. Se produce prin lărgirea inelului ombilical, care măsoară în mod normal5-6 mmE. Este mai frecventă la nulipare284

2. Legat de simptomatologia digestivă apărută în cazul herniilor cu complicaţii

(strangularea), sunt adevărate următoarele:A. Când sacul de hernie conţine epiplon, tabloul clinic este atenuat, în afara

unui ileus reflexB. Când sacul de hernie conţine colon, apare o durere majoră şi apariţia

vărsăturilorC. Când sacul de hernie conţine intestin subţire, apare o durere majoră,

ocluzie intestinală înaltă ti vărsături precoceD. Când sacul de hernie conţine intestin subţire, apare o durere majoră şi

blocarea tranzitului pentru materii fecale şi gaze în primă instanţăE. Când sacul de hernie conţine colon, apare blocarea tranzitului pentru

materii fecale şi gaze în primă instanţă3. Principiile intervenţiei chirurgicale în cura herniilor, sunt:A. Laparotomia sau laparoscopiaB. Eliberarea sacului herniar şi reintegrarea conţinutului în cavitatea

abdominalăC. Reparaţia parietalăD. Pentru hernia ombilicală este necesară întotdeauna montarea unei

proteze indiferent de dimensiunile defectuluiE. Pentru hernia inghinală este necesară coborârea tendonului comun la

ligamentul Cooper285LITIAZA BILIARĂ ŞI COMPLICAŢIILE SALE (508-512)1. Reprezintă forme clinice de colecistită acută, următoarele cu excepţia:A. Colecistită alitiazicăB. Colecistită gangrenoasă cu abces subhepaticC. Sindromul Mirizii

. Colecistită gangrenoasa cu peri tom ta biliara E. Colecistită scleroatrofică2. Evoluţia unui calcul prezent în calea biliară principală, este:A. Asimptomatică, depistându-se ecografic sau printr-o colangiografie

intraoperatorieB. Poate provoca o reacţie de migraţie litiazicăC. Poate cauza o pancreatită acutăD. Determina frecvent o pancreatită cronicăE. Poate cauza o angiocolită3. Sunt factori de risc pentru apariţia litiazei veziculare:A. Vârsta < 50 de aniB. Sexul masculinC. ObezitateaD. Antecedente personale patologice de cancer de colon stângE. Antecedente personale patologice de cancer esofagian1. Diagnosticul clinic în colecistită acută, este sugerat de:A. Durere la nivelul hipocondrului drept, ce persistă mai mult de 4 oreB. Durere la nivelul hipocondrului drept, ce persistă mai mult de 6 oreC. Febră 38-38.5 grade C

D. IcterE. Fără semne de ocluzie2862.Ecografia abdominală la pacienţii cu colecistită acută, poate decela:A. Calculi în colecistB. Un calcul în infundibul sau în canalul cisticC. îngroşarea peretelui vezicular (>4mm), uneori cu aspect dedublatD. Prezenţa calculilor în calea biliară principalăE. Prezenţa dilataţiilor căilor biliare intra sau extrahepatice3. Tratamentul colecistitei acute litiazice presupune:A. SpitalizareB. Tratament simptomaticC. Antibioterapie intravenoasăD. Colecistectomie în primele 48 de ore de la debutE. Colecistectomie în primele 24 de ore de la debut4. Referitor la ileusul biliar, sunt adevărate următoarele afirmaţii:A. Apare secundar unei fistule între vezica biliară şi duodenB. Este sugerat clinic de episoade repetate de colecistităC. Este prezent întotdeauna icterulD. Prezenţa aerobiliazeiE. Se poate decela imagistic prezenţa unui calcul (hiperdens) în fosa iliacă dreaptă5. Referitor la triada Charcot, sunt adevărate următoarele:A. Presupune prezenţa durerii biliare, urmată de febră şi apoi icterB. Prezenţa de apar are muscularăC. Prezenţa tulburărilor de tranzitD. Decolorarea scaunului, urina de culoare închisăE. Prezenţa de frisoane6. Tratamentul angiocolitei presupune:A. Tratament simptomaticB. Atitudine de urgenţă, spitalizareC. Antibioterapie intravenoasă timp de 10 zileD. ERCP este prima atitudineE. în caz de evoluţie favorabilă, trebuie tratată litiaza căii biliare principale2877. Reprezintă factori de risc pentru apariţia litiazei veziculare:A. Vârsta>60 de aniB. Sexul femininC. ObezitateaD. Antecedentele de cancer gastricE. Hemoliza cronică8. Durerea tipică pentru litiaza veziculară simptomatică necomplicată are următoarele caracteristici:A. Este prezentă în epigastru sau în hipocondrul dreptB. Are un debut brutal cu iradiere spre umărul stângC. Are un debut brutal cu iradiere spre umărul drept

D. Este amplificată de inspiraţia profundăE. Durează mai mult de 6 ore9. Tratamentul etiologic al litiazei veziculare lipsite de complicaţii, presupune următoarele:A. Colecistectomia deschisă întotdeaunaB. Colecistectomie laparoscopicăC. Colangiografie intraoperatorie - în cazul depistării de calculi în calea

biliară principală - extracţia acestoraD. Trimiterea piesei pentru examen anatomopatologiE. Se recomandă întotdeuna regim igieno-dietetic, dupa colecistectomie, la

externarea din spital288PANCREATITA ACUTĂ (513-516)1. Sunt etiologii ale pancreatitei acute următoarele, cu excepţia:A. Consumul de alcoolB. Litiază vezicularăC. HipercalcemiaD. Intoxicaţia tabacicăE.2. Sunt etiologii ale pancreatitei acute următoarele, cu excepţia:A.HipercalcemiaB.HipertrigliceridemiaC.HipercalemiaD.Infecţiile viraleE.Mucoviscidoza4. Pancreatita este considerată gravă dacă scorul Ranson este:A. >3B.> 5C.> 7D.< 3E. < 55. Infecţia necrozei pancreatice, survine tipic în săptămâna:A. 3B. 2C. 5D. 4-6E. Prima2896. Diagnosticul clinic al pancreatitei acute, este susţinut de:A. Creşterea lipazemiei > 3NB. Creşterea lipazemiei > 2NC. Creşterea lipazemeiei > 4ND. Creşterea lipazemiei > 5 NE. Creşterea lipazemiei > 6 N

1. Despre durerea pancreatică specifică pancreatitei acute, este adevărat că:

A. Este la nivel epigastricB. Este transfixiantăC. Iradiază spre posteriorD. Iradiază în umărul dreptE. Este calmată de anteflexia trunchiului2. Sunt considerate semne de gravitate în pancreatita acută:A. Obezitatea, creşte riscul de PA severăB. Hipotensiunea arterialăC. OliguriaD. Prezenţa echimozelor periombilicale şi infiltrarea hematică a flancurilorE. Infarctul miocardic în antecedente3. Calcularea scorului Ranson la internare presupune următoarele elemente:A. Valoarea glicemieiB. Vârsta >45 de aniC. Leucocitoza > 18000/mm3D. Vârsta > 55 de aniE. Leucocitoza > 16000/mm32904. Calcularea scorului Ranson la internare presupune următoarele elemente;A. Scăderea bicarbonaţilor > 4 mmol/1B. Scăderea bicarbonaţilor < 4 mmol/1C. A SAT > 6ND. LDH > 1,5 NE. ASAT < 6 N5. Calcularea scorului Ranson la 48 de ore, presupune următoarele elemente:A.Scădereabicarbonaţilor > 4 mmol/1B.Scăderea bicarbonaţilor < 4 mmol/1C.ASAT > 6ND.Calcemia < 2.00 mmol/1E.Scăderea hematocritului la > 10%6. Reprezintă complicaţii locale ale pancreatitei acute:A.ColecţiiB.AbceseC.Infecţia necrozei pancreaticeD.Perforareaorganelor din vecinătateE.Hiperglicemia7. Reprezintă complicaţii generale al pancreatitei acute:A.Şocul septicB.Insuficienţa multiogranicăC.HiperglicemiaD.Infecţia necrozei pancreaticeE.Insuficienţa renală acută cu hipercalcemie8. Reprezintă complicaţii generale al pancreatitei acute:A. Şocul septicB. Insuficienţa multiorganică

C. HiperglicemiaD. Insuficienţa renală acută cu hipocalcemieE. Insuficienţa renală acută cu hipercalcemie2919. Despre infecţia necrozei pancreatice, sunt adevărate următoarele

afirmaţii:A. Survine tipic în cea de-a treia săptămânăB. Este complicaţia cea mai gravă, mortalitatea fiind de 50%C. Este complicaţia cea mai gravă, mortalitatea fiind de 20%D. Confirmarea se face prin puncţie a necrozei şi examinare directă +

culturăE. Germenii cel mai frecvent întâlniţi sunt: Stafilococul auriu şi Streptococul

beta hemolitic10. Referitor la infecţia necrozei pancreatice sunt adevărate următoarele

afirmaţii:A. Este complicaţia cea mai gravă, mortalitatea fiind de aproximativ 80%B. Tabloul clinic este brutalC. Germenii cei mai frecvenţi sunt Stafilococul auriu şi E.ColiD. Tabloul clinic este discretE. Confirmarea se face prin puncţia necrozei ţi examinare directă + cultură11. Tratamentul iniţial al pancreatitei acute presupune:A. Spitalizare obligatorie în secţia de reanimareB. Montarea de sondă nazogastrică întotdeauna, fară excepţieC. Corectarea tulburărilor electroliticeD. Repaus absolutE. Tratament etiologic12. Tratamentul pancreatitei acute grave presupune:A. ReanimareB. Corectarea deficienţelor de organC. Nutriţie artificială - parenterală în mod ileal sau enteralăD. Nutriţie artificială - enterală in mod ileal sau parenteralăE. Antibioterapie intravenoasă întotdeauna13. Tratamentul pancreatitei acute grave presupune:A. Montarea de sondă nazogastrică la toţi pacienţiiB. Nutriţie artificială - enterală în mod ileal sau parenteralăC. Drenaj al necrozei, colecţiilor - endoscopic sau chirurgicalD. în caz de angiocolită sau icter obstructiv sunt indicate ERCP şi SE,

indiferent de gradul de severitate al PAE. Antibioterapie intravenoasă cu spectru larg chiar şi în cazurile în care

infecţia la nivelul necrozei nu este dovedită29214. Despre pancreatita acută de etiologie litiazică sunt adevărate

următoareleafirmaţii:A. Tratamentul formei grave se face la distanţă de complicaţiiB. Tratamentul formei grave se face odată cu complicaţiile

C. Tratamentul formei benigne a pancreatitei acute de etiologie litiazică presupune colecistectomia cu colangiografia intraoperatorie ce poate fi realizată în cursul aceleiaşi internări

D. Etiologia biliară trebuie eliminată prin realizarea unei ecografii abdominaleE. Calculii veziculari mai mici de 5 mm sunt mai frecvent implicaţi în apariţia

episoadelor de pancreatită acută293PERITONITA ACUTĂ (517-518)

1. Despre peritonita acută este adevărată, următoarea afirmaţie:A. Este o urgenţă medicalăB. Principalul factor de prognostic este vârsta pacientuluiC. Este caracteristică pentru aceasta patologie durerea abdomianală cu

caracter colicativD. Majoritatea peritonitelor sunt terţiareE. Agenţii infecţioşi sunt de cele mai multe ori multipli, în cazul peritonitelor

secundare2. Despre peritonita acută, este adevărată următoarea afirmaţie:A. Peritonita postoperatorie (dehiscenţa anastomotică), este întotdeauna

uşor de diagnosticat, tabloul clinic al unui astfel de pacient fiind tipicB. Principalul factor prognostic este vârsta pacientuluiC. CT abdominal se face la toţi pacienţiiD. Durerea abdominală brutală ce creşte progresiv este caracteristicăE. Doar peritonitele secundare sunt monomicrobiene3. Referitor la peritonita acută sunt adevărate următoarele afirmaţii, cu

excepţia:A. Peritonita secundară corespunde unei perforaţii de organ cavitarB. Numai peritonitele primitive sunt monomicrobieneC. Agenţii infecţioşi sunt de cele mai multe ori multipli în cazul peritonitei

secundareD. Pincipalul factor prognostic este intervalul de timp scurt până la

intervenţia chirurgicalăE. Antibioterapia cu spectru larg se începe întotdeauna la 12 ore de la

internare4. Lavajul cavităţii abdominale se face cu:A. 8 1 de serB. 5 1 de serC. 2 1 de serD. 20 1 de serE. 10-15 Ide ser2945. Tratamentul etiologic al peritonitei acute presupune următoarele, cu

excepţia:A. LaparotomieB. Explorarea cavităţii peritonealeC. Toaleta locală cu soluţie diluată de antibiotice

D. Tratamentul cauzeiE. Lavaj al cavităţii peritoneale6. Referitor la tratamentul etiologic al peritonitelor acute, sunt adevărate următoarele, cu excepţia:A. Laparoscopia nu se ia niciodată în considerare când tabloul clinic

sugerează o perionită acutăB. LaparotomieC. Explorarea cavităţii peritonealeD. Prelevare de probe bacteriologice multipleE. Tratamentul cauzei

1. Referitor la peritonita acută sunt adevărate următoarele afirmaţii:A. Se descriu trei tipuri de peritonită acutăB. Peritonita primitivă corespunde infecţiilor intraabdominale persistente

după o infecţie deja diagnosticatăC. Peritonita primitivă corespunde peritonitelor de origine hematogenă

(tuberculoza, infecţia ascitei, dializa peritoneală)D. Peritonita secundară corespunde unei perforaţii de organ cavitarE. Majoritatea peritonitelor acute sunt terţiare2. Referitor la pertonitele acute, sunt adevărate următoarele afirmaţii:A. Peritonita localizată apare doar atunci când mecanismele de apărare ale

cavităţii abdominale sunt depăşite de procesul infecţiosB. Agenţii infecţioşi sunt de cele mai multe ori multipli în cazul peritonitei

secundareC. Agenţii infecţioşi sunt de cele mai multe ori multipli în cazul peritonitei

terţiareD. Numai peritonitele primitive sunt monomicrobieneE. Bacteriile sunt cel mai frecvent rezistente la antibiotice în cazul

peritonitelor secundare2953. Diagnosticul peritonitei produse prin perforaţia diverticulului sigmoidian, este sugerat de:A. Durere abdominală brutală, ce creşte progresivB. Contractura abdominalăC. Tuşeu rectal în limite normaleD. Prezenţa sindromului septicE. Hiperleucocitoza pe baza creşterii PMN4. Tratamentul simptomatic medical presupune: A. Reanimare t>. uxigenoterapieC. Montarea de 2 căi venoaseD. AnalgezieE. Montarea de sondă urinară şi sondă nazogastrică5. Sunt semne ale unei peritonite postoperatorii:A. FebraB. Tulburări de cunoştinţăC. Agitaţie

D. Insuficienţa renală acutăE. Radiografia abdominală simplă este cel mai adesea necesară pentru a

confirma diagnosticul296PANCREATITA CRONICA (pag. 467-469)1. Următoarele reprezintă cauze ale pancreatitei cronice, cu excepţia:A. AlcoolulB. Hipocalcemia cronicăC. Hipercalcemia cronicăD. Prezenta unei tumori ce obstrueaza canalul pancreatic principalE. Moştenirea genetică2.Principala manifestare iniţială a unei pancreatite cronice, este:A. GreaţaB. VărsăturăC. DurereaD. Scaderea in greutateE. Balonarea3. Din punct de vedere al evoluţiei naturale a unei pancreatite cronice, suntadevărate urmatoarele afirmaţii cu excepţia:A. In timpul primilor 5 ani ai bolii, durerile sunt cele care predomină tabloul

clinicB. In timpul primilor 5 ani ai bolii nu apar niciodată complicaţiiC. In timpul următorilor 5 ani, dupa primii 5 se observa o diminuare a durerilorD. In timpul următorilor 5 ani, dupa primii 5 se observa o oarecare dispariţie

a puseelor acuteE. Dupa cam 10 ani de la diagnosticul unei pancreatite cronice, durerile

dispar total, iar manifestările de insuficienta pancreatică, sunt in prim plan

4. Examenele morfologice urmăresc identificarea mai multor tipuri de anomalii. Care din urmatoarele nu sunt decelate?A. Calcificari parenchimatoaseB. StenozeC. DilatatiiD. ChisturiE. Pseudochisturi2975. Referitor la tratamentul complicaţiilor din pancreatita cronică, sunt adevarate următoarele afirmaţii, cu excepţia:A. Pseudochist- supraveghere, tratament endoscopicB. Pseudochist - supraveghere si daca este cazul tratament chirurgicalC. Compresiune de organ - tratament chirurgical de prima intentieD. Pleurezie sau ascita - implantarea pe cale endoscopica a unei proteze in

canalul pancreaticE. Insuficienta pancreatică exocrina - enzimoterapie cu enzime pancreatice

6. Urmarirea si monitorizarea clinica, biologica, morfologica a unui pacient cu pancreatita cronica, presupune minatoarele, cu excepţia:A. Bilanţ renalB. Examen clinicC. Glicemie ajeunD. Bilanţ hepaticE. Ecografie abdominală1. Referitor la diagnosticul diferenţial al pancreatitei acute, sunt adevărate

urmatoarele afirmaţii:A. Diagnosticul unei tumori de pancreas poate fi luat in seama mai ales dupa

varsta de 50 de aniB. O tumora de pancreas poate fi cauza unei pancreatite acute sau croniceC. Se ia in considerare o tumoră de pancreas atunci cand apar dilatatii

chistice ale canalelor pancreaticeD. Riscul de transformare malignă a epiteliului canaliculelor pancreatice,

trebuie luat in considerare mai ales cand apar dureri pancreatice recidivante la un subiect in varsta

2. Referitor la pseudochistul aparut in cadrul unei pancreatite cronice, sunt adevarate urmatoarele afirmaţii:

A. Este o colecţie extra - sau intrapancreatica de lichid pancreatic, al cărui perete este fibroinflamator

B. Mecanismul este retentional sau necroticC. Dupa formarea unuia sau mai multor pseudochiste nu mai apare durereaD. Poate apare compresiunea de organ (Coledoc, vase portale,duoden)E. Poate apare suprainfectie2983. Referitor la pseudochistul aparut in cadrul unei pancreatite cronice, sunt

adevarate urmatoarele afirmaţii:A. Se poate complica cu ruptura pseudochistului cu apariţia ascitei

pancreaticeB. Se poate complica cu hemoragie prin eroziune arterialaC. Se poate suprainfectaD. Nu poate regresa niciodataE. Mecanismul de formare este intotdeauna retentional4. Examene complementare morfologice de diagnostic al pancreatitei acute,

sunt urmatoarele:A. CT abdominal - de prima intentieB. RMN pancreatic - de prima intentieC. RMN pancreatic - de a doua intentieD. EcoendoscopieE. Ecografie5. Referitor la tratamentul durerii din pancreatita cronica, pot reprezenta

variante de atitudine:A. Se administreaza antalgice in paliere succesiveB. Litotritie pentru distrugerea calculilorC. Proteza canalara

D. Drenaj transgastric al pseudochistuluiE. Administrarea de AINS6. Referitor la tratamentul complicaţiilor din pancreatita cronica, sunt

adevarate urmatoarele afirmaţii:A. Pseudochist - urmărire si tratament chirurgical la nevoieB. Compresiune de organe - tratament chirurgical de prima intentie datorita

riscurilor majore la care este expus pacientulC. Compresiune de organe - tratament endoscopic de prima intentieD. Pleurezie sau ascita - implantare pe cale endoscopica a unei proteze in

canalul pancreatic "fistulizafE. Diabet - insulinoterapia este frecvent necesara299GINECOLOGIE-OBSTETR1CĂSARCINA NORMALĂ. NECESITĂŢILE NUTRIŢIONALE ALE FEMEII GRAVIDE (pag. 521-524)Complement simplu:1. Data primei ecografii prescrise în sarcina este:A. Săptămâna 10 de amenoreeB. Săptămânile 11-13 de amenoreeC. Săptămâna 11 de amenoreeD. Săptămâna 12-13 de amenoreeE. Săptămâna 12 de amenoree2. Consultaţia preanestezica în sarcina, are loc în:A. Lună 9 'B. Lună 8C. Lună 7D. în timpul travaliuluiE. După ce se rup membranele3. Indicele lui Magnin în sarcina reprezintă:A. PRR + TMB. PRP + TLC. PRP + TMD. PRR + TLE. PR + TM4. în sarcina, recoltarea vaginală pentru portajul streptococului B are loc în:A. Luna 9B. Luna 8C. Luna 7D. Luna 6E. Luna 53003. 1 ratamentui antibiotic împotriva streptococului Jt> m caz ae sarcina, seA. După naştere la fatB. După naştere la mamaC. După naştere atât la fat cât şi la mamaD. în luna 9

E. în timpul travaliului6. Suplimentarea dozei de acid folie pentru femeile însărcinate, care prezintă un grad de risc se face cu:A. 3mg/ziB. 4mg/ziC. 5mg/ziD. 6mg/ziE. 7mg/zi7. Referitor la sarcina, factorii de risc sunt reprezentaţi de următorii, cu oA. VârstăB. TaliaC. GreutateaD. Antecedentele medicale obstreticale şi ginecologiceE. Naţionalitatea părinţilor8. Referitor la sarcina, următoarele afirmaţii sunt adevărate cu o singurăA. Termenul teoretizata ultimului ciclu - 14 zile (începutul gestaţiei) + 9 luniB. Regulă calculării termenului teoretic se aplică femeilor care nu au ciclu regulat la 28 de zileC. Trimestrul I: de la 0 la 15 săptămâniD. Trimestrul II: de la 15 săptămâni la 28 de săptămâniE. Trimestrul III: de la 28 de săptămâni la 42 de săptămâni3019. Modificările normale din timpul sarcinii sunt următoarele cu o singură excepţie:A. Tensiunea arterială: normală < 14/8 cm HgB. Proteinuria: normală <300 mg/lC. Hiperleucocitoza fiziologică: leucocite <14-16 000/mm3D. Modificarea profilului lipidicE. Creşterea VSH-ului10. Sunt examene paraclinice obligatorii în timpul primei consultaţii, cu excepţia:A. Grupă şi factorul RhB. Serologia rubeolei şi a toxoplasmozeiC. Serologie HIV, CMVD. Identificarea aglutininelor neregulateE. Proteinuria şi glicozuria

1. Se suplimentează pentru toate gravidele:A. Vitamina AB. Vitamina DC. FeD. Acid folieE. Vitamina E2. Sunt elemente de radiopelvimetrie normală:A. PRP >10cmB. Indicele lui Magnin >23

C. TM>12.5cmD. PRP>10.5cmE. TM> 12cm3. Scopurile primei ecografii în sarcina sunt:A. Confirmarea vârstei sarciniiB. Diagnosticul precoce al sarcinilor multipleC. Depistarea sindromului DownD. Depistarea anencefalieiE. Corectarea vârstei sarcinii3024. Bilanţul paraclinic în luna a 6-a de sarcină cuprinde:A. AgHbsB. HemogramaC. Serologia toxoplasmozeiD. RadiopelvimetriaE. Depistarea diabetului în sarcina prin testul McDonald5. Identificaţi afirmaţia corectă cu privire la definiţia trimestrelor în sarcina:A. Trimestrul I de la 0 la 14 săptămâniB. Trimestrul II de la 14 la 28 săptămâniC. Trimestrul I de la 0 la 13 săptămâniD. Trimestrul III de la 28 la 42 săptămâniE. Trimestrul II de la 15 la 28 săptămâni6. Sunt modificări fiziologice în timpul sarcinii:A. Tensiunea arterială <15/8 cm HgB. Proteinurie > 300 mg/lC. VSH crescutD. Hemoglobina >10g/100mlE. Leucocite < 14-17000/mm37. Sunt consultaţii obligatorii în lunile 3-9 de sarcină:A. HemoleucogramaB. AnamnezaC. CântărireaD. Identificarea edemelorE. Glicozuria8, Sunt examene paraclinice obligatorii la prima consultaţie în sarcina:A. Serologie HIVB. VDRLC. TPHAD. ProteinuriaE. Hemograma3039. Sunt examene paraclinice recomandate la primă consultaţie în sarcina:A. Serologie CMVB. GlicozuriaC. HemogramaD. RAI

E. VDRL10. Sunt semne simpatice de sarcină:A. Greţuri matinaleB. Col violaceuC. Uter moaleD. Tuberculii MontgomeryE. Polakiuria11. în cazul sarcinii, obiectivele primei consultaţii sunt reprezentate de:A. Confirmarea stării sarciniiB. Precizarea debutului sarciniiC. Precizarea termenului teoreticD. Informarea pacientei asupra depistării sindromului DownE. Evaluarea factorilor de risc12. Semnele clinice sugestive pentru diagnosticul de sarcină sunt următoarele:A. Creşterea tensiunii sânilorB. Greţuri matinaleC. PoliuriaD. Vărsături frecventeE. Creşterea volumului sânilor cu bombarea areolei şi creşterea glandelor sebacee13. Referitor la semnele clinice sugestive pentru diagnosticul de sarcină, putem afirma că:A. Semnele simpatice de sarcină sunt inconstanteB. La examenul cu speculul: col violaceu, glera cervicală prezentaC. La tuşeul vaginal: uter moale, mai accentuat la nivelul istmuluiD. La tuşeul vaginal: volumul uterului normalE. Auscultaţia bătăilor inimii fătului la detectorul ultrasonic, începând din luna a 4-a30414. în primul trimestru de sarcină, este adevărat că:A. Apare creşterea în greutateB. înălţimea uterului nu este măsurabila la palparea abdominalăC. Bătăile inimii fătului nu sunt auzibile cu stetoscopul lui PinardD. Luarea în greutate este minimă sau absenţaE. Bătăile inimii fătului sunt auzibile cu stetoscopul lui Pinard15. Care sunt examenele complementare necesare pentru confirmarea sarcinii?A. Uneori nu este necesar nici un fel de testB. Beta-hCG urinar sau plasmaticC. Ecografic transvaginalaD. Ecografic pelvinăE. RMN pelvin16. Modificările fiziologice din timpul sarcinii sunt reprezentate de:A. Tensiunea arterială normală: <13/7 cm HgB. Proteinuria normală <200 mg/l

C. Leucocite: normal < 14-16 000/mm3 (hiperleucocitoza fiziologică)D. Trombocite: normal > 150 000/mm3E. Hemoglobina: normal > lOg/lOOml (hemodiluţie fiziologică)17. Referitor la consultaţiile obligatorii, nu sunt adevărate următoarele:A. Sunt 9 consultaţii obligatoriiB. Se fac în lunile:' 1,2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9C. Totdeauna anamnezaD. Efectuarea unui examen clinic complet cu: cântărire, măsurarea tensiunii arteriale şi a temperaturii rectale, măsurarea înălţimii uterului şi identificarea eventualelor edemeE. Bandeleta reactiva urinara: albuminuria, glicozuria şi identificarea nitriţilor şi a leucocitelor în urină30518. Nu sunt examene paraclinice obligatorii în timpul primei consultaţii, cu excepţia:A. Grupă şi factorul Rh + grupă şi factorul Rh a soţului dacă femeia este Rh negativB. Serologie HIV, CMVC. Depistarea biochimică a sarcinilor cu risc de trisomie 21D. VDRL şi TPHAE. Proteinuria şi glicozuria19. Examenele paraclinice recomandate în timpul primei consultaţii în sarcina sunt:A. Hemograma pentru depistarea anemieiB. Frotiu cervico-vaginal, dacă a trecut mult timp de la ultima analizăC. Depistarea biochimică a sarcinilor cu risc de trisomia 21D. Serologia rubeolei şi a toxoplasmozeiE. Grupă şi factorul Rh21. Referitor la prima ecografie în sarcina:A. Cel mai indicat este a se efectua între săptămânile 8-12 de amenoreeB. Se confirma sau se corectează vârsta sarcinii prin măsurarea lungimii craniocaudale şi a diametrului biparietalC. Diagnostic precoce al sarcinilor multipleD. Depistarea precoce a unor malformaţii severeE. Depistarea trisomiei 21 prin măsurarea translucentei nucale22. Referitor la depistarea trisomiei 21, estimarea riscului combinat se calculează în funcţie de următorii parametrii:A. Vârsta pacienteiB. Rh-ul mameiC. Dimensiunea translucentei nucale în primul trimestruD. Rh-ul fătuluiE. Markerii serici în primul trimestru30623. Referitor la depistarea trisomiei 21, în sarcina, sunt adevărate următoarele :A. în prezent depistarea are lor prin estimarea riscului combinat

B. Femeilor care se afla în grupa de risc crescut li se recomandă efectuarea unor biopsii a trofoblastului în săptămâna 13C. Femeilor care se afla în grupa de risc crescut li se recomandă efectuarea unei amniocenteze în săptămâna 20D. Analiza cariotipului este singura care poate stabili diagnosticul trisomiei 21E. Riscul pierderii fătului după biopsia trofoblastului sau după amniocenteza este de 7-10%24. Bilanţul paraclinic în luna a 6-a de sarcină presupune :A. Ag HbsB. Ag HbcC. HemogramaD. Serologia toxoplasmozeiE. Serologie HIV25. Bilanţul paraclinic în luna a 6-a de sarcină presupune :A. Ac anti-VHCB. TrombociteleC. Depistarea diabetului în sarcina la cazurile de riscD. Identificarea albuminei în urinăE. Identificarea glucozei în urină26. Referitor la radiopelvimetrie, în sarcina :A. Se efectuează în săptămâna 37B. Se calculează diametrul promonto-retropubian (PRP)C. Se calculează diametrul transvers median (TM)D. Se calculează indicele lui Magnin conform: TM - PRPE. Se calculează diametrul bispinos al strâmtorii mijlocii pelvine30727. Din punct de vedere al tratamentului medicamentos, în sarcina, se administrează următoarele elemente suplimentare :A. Acid folie (pentru toate gravidele)B. Vitamina D (pentru sarcina gemelară)C. Fier (pentru sarcina gemelară sau anemie)D. Complexul vitaminic BE. Calciu28. Referitor la elementele suplimentare administrate în sarcina, sunt adevărateurmătoarele :A. Suplimentarea cu acid folie previne anomaliile de închidere a tubului neuralB. Pentru femeile care prezintă un grad de risc : suplimentarea dozei de acid folie cu 5 mg/zi din momentul conceperii unei sarciniC. Suplimentarea dozei de vitamina D : doza unică de 100 000 UI de vitamina D (per os : o fiolă) la începutul lunii a 7-aD. în caz de anemie (depistata la numărarea globulelor în luna a 3-a), se recomandă o suplimentare de 30-60 mg de fier/zi, până la corectarea anemiei

E. Suplimentarea cu acid folie la femeile cu medicaţie antiepileptica308PRINCIPALELE COMPLICAŢII ALE SARCINII (pag 525-532)

1. Referitor la hipertensiunea arterială gestationala, următoarele afirmaţii sunt adevărate cu o singură excepţie:A. TAs >/= 140mmHg şi/sau Tad >/= 90mmHg, fară proteinurie începând cu

săptămâna 20 de amenoree (de sarcină), în absenţa antecedentelorB. Manşeta tensiometrului adaptată morfotipului pacienteiC. Măsurarea HTA se va efectua după o perioadă de repaus de 15 minuteD. Măsurarea HTA se efectuează cu pacienta în poziţie şezândă, cu braţul la

înălţimea inimiiE. Măsurarea HTA se efectuează cu pacienta în ortostatism2. Preeclampsia severă se poate asocia cu următoarele semne, cu excepţia :A. Dureri în epigastruB. VărsăturiC. Cefalee persistentaD. ASAT de 5 ori mai mare decât valoarea normalăE. Hemoliza3. Reprezintă factori de risc ai preeclampsiei, cu excepţia :A. Antecedente de preeclampsie la mama sau la sorăB. PrimiparitateaC. Viaţa la altitudine micăD. Stresul fizic şi psihicE. Perioadă scurtă de expunere la sperma tatălui/donatorului/inseminatorului4. Reducerea oxigenării placentare are următoarele efecte, cu excepţia:A. Producerea de radicali liberi ai oxigenuluiB. Producerea de peroxizi toxici pentru celuleC. Scăderea nivelului de prolactinaD. Posibilă creştere a apoptozeiE. Producţia de VEGF placentar3095. Următoarele reprezintă indicaţii pentru întreruperea sarcinii (inducerea travaliului sau operaţie cezariană), cu o singură excepţie :A. HTA necontrolatăB. EclampsieC. Edem pulmonar acutD. Hem atom retroplacentarE. Trombocitopenie < 100 0006. Referitor la Sindromul HELLP, o singură afirmaţie nu este adevărata :A. Este o complicaţie a preeclampsieiB. Tratamentul este realizat prin terminarea sarcinii, prin operaţie cezariană sau naştere pe cale vaginală, după cazC. Diagnosticul diferenţial se face cu colecistita acutăD. Presupune asocierea ; hemoliza+citoliza hepatică+trombopenieE. Sindromul poate apărea în absenţa oricărui semn de preeclampsie

7. Prevenţia medicamentoasă a recidivei preeclampsiei se face cu:A. AspirinăB. BiseptolC. ParacetamolD. NexiumE. Ampicilina8. Hemoragia genitală în al doilea şi al treilea trimestru al sarcinii are ca diagnostic posibil:A. MFAUB. MFIUC. MI AU D MOCO E. HAP9. Conduita impusă în cazul riscului de avort tardiv nu cuprinde:B. Efort fizicC. HemogramaD. PCRE. Tocoliza medicamentoasă310

1. Preeclampsia:A. Se mai numeşte toxemia gravidicaB. De obicei debutează în a doua jumătate a sarciniiC. Se caracterizează prin hipertensiune arterială gestationala asociată cu proteinurie > 300 mg/ziD. în unele cazuri, proteinuria poate lipsi iniţialE. Este întâlnită cel mai frecvent la adolescente2. Este justificată suspectarea unei preeclampsii, în cazul unei HTA de novo, asociată cu:A. Edeme apărute brutal sau agravate rapidB. Uricemia > 300 ^mol/lC. Creşterea ASAT peste valoarea normalăD. Trombocite < 140 000/mm3

E. Retard de creştere intrauterină3. Preeclampsia severă se poate asocia cu :A. Hiperreflectivitate osteotendinoasaB. Tulburări de vedereC. InapetentaD. Tulburări neurologiceE. Edem pulmonar acut4. Următoarele semne nu se asociază cu preeclampsia severă, cu excepţia :A. Proteinuria <3.5 g/ziB. Creatininemia > 100 ^imol/1C. Oliguria însoţită de diureza < 50 ml/hD. Trombopenia < 100 000/ mm3

E. Sindromul HELLP3115. Nu reprezintă factori de risc ai preeclampsiei, cu excepţia :

A. Vârsta înaintată a mameiB. ObezitateaC. InsulinorezistenţaD. TrombofiliaE. Intervalul mic între două sarcini6. Sunt consideraţi factori de risc ai preeclampsiei:A. Afecţiunile autoimuneB. HTA cronicăC. Sarcinile multipleD. Consumul de alcoolE. Fumatul7. Referitor Ia fîziopatologia şi anatomo-patologia placentara, sunt adevărate următoarele afirmaţii:A. Se produce un defect de invazie vasculară trofoblasticaB. Apar leziuni patognomonice placentare : leziuni ischemiceC. Apare reducerea oxigenării placentareD. VEGF induce o alterare a permeabilităţii capilareE. VEGF perturba coagularea8. Managementul cazurilor de preeclampsie presupune:A. Tratament în ambulatoriul spitaluluiB. OdihnăC. Internare în urgenţăD. Aşteptarea are ca rol evitarea naşterii premature, fară a expune la o serie de complicaţiiOdihnăInternare în urgenţă

Aşteptarea are ca rol evitarea naşterii premature, fară a expune la o serie de complicaţiiSupraveghere permanenta materno-fetala

E. Supraveghere permanenta materno-fetala9. Referitor la tratarea hipertensiunii arteriale sunt adevărate următoarele:A. Tratamentul antihipertensiv este indicat dacă: TAd > 110 mmHg sau TAs

> 160 mmHgB. Se practică o corectare progresivă, mentinan TA la 140/9C. Antihipertensivele utilizate sunt nicardipin, labetalol, clonidinD. Se recomandă expansiunea volemica sistematică31210. în sarcina, bilanţul HTA în evaluarea complicaţiilor nu presupune:A. Hemograma, trombociteB. ASAT, ALATC. GlucozăD. Bilirubina totală şi directăE. CRP11. în sarcina, bilanţul HTA în evaluarea complicaţiilor presupune:A. GGTB. Creatinemie

C. IonogramaD. LDHE. Sumar de urină12. Nu reprezintă indicaţii pentru întreruperea sarcinii (inducerea travaliului sau operaţie cezariană) cu excepţia:A. Hematom subcapsular hepaticB. HTA controlatăC. Semne persistente de iminenta a unei eclampsiiD. Sindrom HELLPE. Fibrilaţia arterială13. Monitorizarea maternă presupune :A. DiurezaB. DispneeC. EdemeD. Măsurarea TA dimineaţă şi searăE. Monitorizarea cardiorespiratorie14. Referitor la post-partumul pacientei care a avut o preeclampsie, sunt adevărate următoarele afirmaţii, cu excepţia :A. Se recomandă monitorizarea pacienteiB. Eclampsia sau HELLP nu mai sunt posibile în zilele post-partumC. Este contraindicata bromocriptina dacă mama vrea să alăptezeD. în post-partum HTA şi disfuncţiile organice regresează bruscE. în post-partum HTA şi disfuncţiile organice se pot agrava uneori31315. Referitor la eclampsie, sunt adevărate următoarele :A. Se caracterizează prin apariţia convulsiilor şi/sau a tulburărilor de

conştientă la o pacientă preeclampticaB. Poate fi prima manifestare a preeclampsieiC. Din punct de vedere fîziopatologic se produce vasospasm cerebral sau

encefalopatie hipertensivăD. Se va trata după obţinerea rezultatului IRM sau CTE. Pacienta se aşează în decubit dorsal, cu eliberarea cailor respiratorii superioare16. Tratamentul eclampsiei presupune:A. Tratament anticonvulsivant (diazepam sau clonazepam)B. Tratament hipotensorC. Tratament contra vasospasmului cerebral şi pentru prevenirea recidivelorD. Este contraindicata administrarea sulfatului de magneziuE. Operaţie cezariană de urgenţă17. Referitor la Sindromul HELLP, următoarele afirmaţii sunt adevărate, cu excepţia:A. Presupune asocierea : hemoliza + citoliza hepatică + trombopenieB. Este o complicaţie a preeclampsieiC. Nu pune în pericol mama sau fătulD. Diagnosticul diferenţial se face cu steatoza acută gravidica

E. Sindromul nu apare post-partum18. Hematomul retroplacentar:A. Este o complicaţie frecvenţă a preeclampsiei severeB. Simptomatologia presupune: metroragie, contracţii şi suferinţa fetalăC. Riscuri: CIVD, şoc hemoragie maternD. Operaţie cezariană de urgenţăE. Tratamentul preeclampsiei asociate31419. Este justificată suspectarea unei preeclampsii dacă HTA de novo se asociază cu:A. Edeme apărute lentB. Scăderea ASATC. Trombocite< 150000/mm3D. RCIE. Uricemia>35Ommol/120. Sunt factori de risc ai preeclampsiei:A. Viaţa la altitudini joaseB. Antecedente la mama sau o sorăC. Stresul fizic şi psihicD. ObezitateaE. Insulinorezistenţa21. Nu sunt factori de risc ai preeclampsiei:A. TabagismulB. Intervalul scurt între două sarciniC. Originea asiaticăD. TrombofiliaE. Nefropatiile22. Reducerea oxigenării placentare are ca efecte:A. Producerea de radicali liberi ai oxigenuluiB. Scăderea apoptozeiC. Producerea de peroxiziD. Producerea de VEGF placentarE. Creşterea VSH23. Factorul de creştere vasculară endoteliala(VEGF):A. Creşte VSHB. Perturba coagulareaC. îmbunătăţeşte coagulareaD. Creşte permeabilitatea capilarăE. Alterează permeabilitatea capilară31524. Indicaţii pentru întreruperea sarcinii:A. HAPB. HRPC. Trombocitopenie<50000D. EBAE. HTA necontrolată

25. Eclampsia:A. Poate fi prima manifestare a preeclampsieiB. Se va trata după rezultatul IRM sau al CTC. Operaţie cezariană de urgenţăD. Tratament anticonvulsivE. Tratament hipotensor26. Sindromul HELLP:A. Este o complicaţie a preeclampsieiB. Diagnostic diferenţial facil cu steatoza acută gravidicaC. Poate fi incompletD. Nu se trateazăE. Poate apărea postpartum în 5% din cazuri27. Etiologia metroragiilor primului trimestru de sarcină cuprinde:A. Sarcină extrauterinăB. Avortul spontanC. Sarcina multiplăD. Sarcina oprită în evoluţieE. Chisturile ovariene28. Etiologiile MFIU sunt:A. HRPB. PPRC. DiabetD. HAPE. FIU31629. Sunt complicaţii degenerative grave ale sarcinii femeii diabetice:A. Retinopatie floridăB. CoronaropatieC. HTA normalăD. Insuficienţă renalăE. Exoftalmia30. Din echipa diabetologică care supraveghează femeia gravidă nu fac parte:A. MediculB. InfirmieraC. DieteticianulD. AsistentaE. Chirurgul31. Sunt consecinţe fetale şi neonatale ale diabetului gestaţional:A. Sensibilitate la infecţiiB. Avort spontanC. MacrosomieD. Exces de lichid amnioticE. Complicaţii metabolice neonatale32. Factori de risc pentru diabetul gestaţional nu sunt:A. Obezitatea

B. Vârsta<35 aniC. MFIUD. Absenţa malformaţiilorE. Macrosomie317SARCINĂ EXTRAUTERINĂ (pag 533-536)Complement simplu:1. Sarcină extrauterină poate avea următoarele localizări, cu excepţia:A. TubaraB. InterstiţialăC. IntrauterinD. PeritonealaE. Cervicală2. Următorii sunt consideraţi a fi factori de risc ai sarcinii extrauterine fară contracepţie, cu excepţia:A. Antecedente de sarcini extrauterineB. Endometrioza pelvinaC. Antecedente de salpingitaD. Antecedente de intervenţii chirurgicale tubareE. Fecundaţia în vitro şi transferul intratubar al gârneţilor3. Următoarele reprezintă indicaţii ale tratamentului chirurgical în cazul unei sarcini extrauterine, cu excepţia :A. Hemodinamica instabilăB. Dureri abdominale severeC. Hematosalpinge>2 cm la ecografieD. Insuficienţă hepaticăE. Insuficienţă renală4. Scorul Fernandez al sarcinii extrauterine se calculează în funcţie de următorii parametrii, cu excepţia:A. Vârsta gestationalaB. Nivelul hCGC. Nivelul progesteronuluiD. Vârsta mameiE. Dureri abdominale3185. Localizarea posibilă a sarcinii extrauterine nu poate fi:A. TubarăB. IntrauterinăC. InterstiţialăD. PeritonealăE. Cervicală6. Sarcina heterotopică presupune coexistenta a:A. Două SEUB. SEU şi SIUC. Două SIUD. Toate cele de mai sus

E. Nici o variantă

1. Sunt consideraţi factori de risc ai sarcinii extrauterine fară contracepţie:A. Vârsta >45 de aniB. TabagismulC. Frecvenţă crescândă a bolilor cu transmisie sexualăD. Tratamente cu clomifen citratE. Steriletele conţinând progesteron2. Referitor la tabloul clinic al sarcinii extrauterine care nu s-a rupt,

următoarele afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:A. Necesită internare de urgenţăB. Apar dureri pelvine violenteC. Apare metroragie la începutul sarciniiD. Prezintă greaţă, vărsăturiE. Tuşeul vaginal evidenţiază masa laterouterina palpabilă uneori3. Tabloul clinic al sarcinii extrauterine rupte cuprinde :A. Durere violenta sincopalăB. Semne de anemieC. BradicardieD. HipertensiuneE. Marmorare a tegumentelor3194. Bilanţul biologic în cazul unei sarcini extrauterine cuprinde :A. Hemograma şi trombociteB. Dozajul urinar al beta-hCGC. Dozajul plasmatic al progesteronuluiD. Grupă sangvinăE. Factorul Rh5. Diagnosticul diferenţial al sarcinii extrauterine care nu s-a rupt se face cu :A. AvortulB. Ruptura unui chist hemoragieC. Torsiunea anexialăD. Ruptura unui anevrism al arterei spleniceE. Anexita6. Diagnosticul diferenţial al sarcinii extrauterine care s-a rupt se face cu :A. Ruptura unui chist hemoragieB. Apendicită acutăC. Ruptura unui anevrism al arterei spleniceD. Ruptura de folicul ovarianE. Chist de ovar torsionat7. Referitor la tratamentul chirurgical al sarcinii extrauterine, sunt adevărate următoarele afirmaţii:A. Se va efectua o laparotomie , în prima instanţăB. Se poate opta pentru salpingotomie (tratament conservator)C. Se poate opta pentru salpingectomie (tratament radical)

D. Alegerea tipului de tratament chirurgical nu depinde starea trompelor şi vârsta pacienteiE. Alegerea tipului de tratament chirurgical depinde de terenul biologic şi de dorinţa unei sarcini ulterioare3208. Nu reprezintă indicaţii ale tratamentului chirurgical, în cazul unei sarcini extrauterine :A. Durerile abdominale severeB. ObezitateaC. Diabetul zaharatD. Beta-hCG plasmatic < 10 000 UIE. Insuficienţă renală9. Scorul Fernandez al sarcinii extrauterine se calculează în funcţie de

următorii parametrii:A. HemoperitoneuB. Dimensiunea hematosalpingeluiC. Nivelul prolactineiD. Gradul de obezitate al marneiE. Nivelul hCG10. Particularităţile tratamentului unei sarcini extrauterine rupte sunt:A. Reumplere vasculară precoceB. Tratament medicamentos de urgenţăC. Transfuzie de masă eritrocitaraD. Transfuzie de PPCE. Intubare oro-traheala11. Sunt factori de risc ai sarcinii extrauterine fară contracepţie:A. Vârsta<35 aniB. Endometrioza pelvinăC. Tratamente cu clomifen citratD. Antecedente de intervenţii chirurgicale tubareE. Tabagismul12. Semne indirecte ale sarcinii extrauterine sunt:A. Absenţa sacului gestational intrauterinB. HematosalpingeC. HemoperitoneuD. Endometru grosE. Sac gestational extrauterin32113. Sunt indicaţii de tratament chirurgical ale sarciniiA. Hemodinamica instabilăB. Hematosalpinge>3 cm laC.D.E. Scor FernandezdOScor14. Nu

A.B.C.D.E.>14<10 <12 >11 >1515. Au 3 puncte în scorul Fernandez alA. Dureri abdominale absenţeB. Hemoperitoneu> 1 OOmlC. Vârsta gestationala >9D.E.16. Sunt particularităţi ale tratamentului pentru sarcinăA. Reumplerea vasculară precoceB. Oxigenarea prin sondă nazogastrica (_ . 1 ranstuzia ae masa entrocitaraD. Transfuzia de PPCE. Montarea a două căi venoase de calibru adecvat322TRAVALIUL, NAŞTEREA ŞI POST-PARTUMUL NORMAL(pag 533-536)1. Travaliul are:A. 2 fazeB. 3 fazeC. 4 fazeD. 5 fazeE. Nici o fază2. Prezentaţia nu poate fi:A. DistocicaB. în şezutC. AbdominalăD. OblicăE. Transversală3. Referitor la prezentaţie, următoarele afirmaţii sunt adevărate cu excepţia:A. Reprezintă partea fătului care se prezintă prima la strâmtoarea superioară a bazinuluiB. Prezentaţia cefalică reprezintă prezentaţia cu capul în extensie maximăC. Prezentaţia pelvina poate fi în şezut complet sau în şezut incompletD. Prezentaţia transversală se mai numeşte şi distocicaE. Prezentaţia pelvina în şezut complet: cu picioarele înainte4. Monitorizarea în timpul travaliului nu presupune urmărirea:A. Frecvenţei contracţiilor uterineB. Intensitătii contracţiilor uterine . Înălţimii prezentaţiei tetaleD. Densitatii lichidului amnioticE. Nivelului de analgezie epidurala323

Complement multiplu:1. Debutul travaliului presupune:A. Lipsa contracţiilor uterineB. Contracţii uterine neregulateC. Modificări cervicaleD. Contracţii uterine nedureroaseE. Contracţii uterine dureroase2. Prezentaţia poate fi:A. CefalicaB. OblicăC. OrizontalăD. TransversalăE. Pelvina3. Distocia reprezintă:A. O naştere uşoară prin operaţie cezarianăB. O naştere uşoară vaginalaC. O naştere imposibilă vaginalaD. O naştere dificilă prin operaţie cezarianăE. O naştere dificilă vaginala4. Radiopelvimetria în distocie are următoarele indicaţii:A. Făt în prezentaţie pelvinaB. Făt în prezentaţie cefalicăC. Făt în prezentaţie distocicaD. Cicatrici uterineE. înălţimea gravidei<150cm5. Sunt monitorizate în timpul travaliului:A. Culoarea lichidului amnioticB. Mirosul lichidului amnioticC. Consistenta lichidului amnioticD. Frecventa contracţiilor uterineE. Frecventa ritmului cardiac fetal3246. Nu sunt monitorizate în timpul travaliului:A. Culoarea lichidului amnioticB. Mirosul lichidului amnioticC. Consistenta lichidului amnioticD. Compoziţia lichidului amnioticE. Aspectul lichidului amniotic7. Delivrenţa poate fi:A. SpontanăB. SecundarăC. NaturalăD. ArtificialăE. Dirijată8. Prima menstruaţie postpartum apare la:A. 5 săptămâni dacă femeia nu alăptează

B. 6-8 săptămâni dacă femeia nu alăpteazăC. în termen de 5 luni dacă femeia alăpteazăD. în termen de 3 luni dacă femeia alăpteazăE. La înţărcare dacă femeia alăptează9. La consultaţia postnatală:A. Se verifică involuţia uterinăB. Se verifică absenţa dureriiC. Se verifică continentaD. Nu se prescrie contracepţieE. Se pot prescrie exerciţii perineale10. Referitor la travaliu, sunt adevărate următoarele afirmaţii:A. Se caracterizează prin contracţii uterine dureroase şi neregulateB. Poate asocia modificări cervicaleC. Debutul travaliului poate fi precedat de pierderea dopului mucosD. Prezintă 3 faze: ştergerea şi dilatarea colului uterin, expulzia şi delivrenţaE. Se caracterizează prin contracţii uterine dureroase şi regulate32511. Indicaţiile radiopelvimetriei sunt următoarele, cu excepţia:A. Făt în prezentaţie cefalicăB. înălţimea gravidei >1.50 mC. Antecedente de fractură a bazinuluiD. Făt în prezentaţie pelvinaE. Suspiciune de macrozomie fetală12. Monitorizarea în timpul travaliului presupune urmarirea:A. SângerariiB. Densitatii lichidului amnioticC. Dilataţiei cervicalăD. Hemogramei la fiecare 30 de minuteE. Stării de conştientă13. Referitor la ritmul cardiac fetal, următoarele afirmaţii sunt adevărate cu excepţia:A. Ritmul bazai presupune 120-160 de bătăi pe minutB. Bradicardia fetală presupune un ritm bazai < 90 bpmC. Tahicardia fetală presupune un ritm bazai > 180 bpmD. Bradicardia fetală presupune un ritm bazai < 110 bpmE. Tahicardia fetală presupune un ritm bazai > 160 bpm14. Alegeţi afirmaţiile false referitoare la delivrenţa:A. Reprezintă desprinderea şi expulzia placenteiB. Delivrenţa naturală : placenta iese din tractul genital fară nici o intervenţie externăC. Delivrenţa dirijată: facilitata de o injecţie de 10 unităţi de oxitocina, în momentul ieşirii umărului anterior al copiluluiD. Delivrenţa spontană: delivrenţa ajutată de tragerea de cordonul ombilical pentru a facilita ieşirea acesteia din vaginE. Delivrenţa artificială: extragerea manuală a placentei şi a membranelor326

15. Monitorizarea post-partum presupune:A. Monitorizarea în sala de naşteri în timpul primelor 12 ore după naştereB. Sângerări genitale exteriorizateC. Cunoştinţa mameiD. Tratament cu anticoagulante oraleE. Contracţii uterine fiziologice16. Tratamentul la ieşirea din maternitate presupune următoarele, cu excepţia:A. Microprogestativ în doza continuă, de iniţiat la ieşirea din maternitateB. Dispozitiv intrauterin (DIU) - se va aplica la ieşirea din maternitateC. Administrarea suplimentelor de magneziuD. Vaccinarea împotriva rubeolei în caz de seronegativitateE. Dacă este necesar se vor administra inhibitori ai alăptării327ANOMALIILE CICLULUI MENSTRUAL. METRORAGIILE(pag 559-561)Complement simplu:1. Durata maximă a unei menstruaţii:A. 5 zileB. 6 zileC. 7 zileD. 8 zileE. 9 zile2. Amenoreea secundară este:A. Sângerarea în afară menstruaţieiB. Menstruaţia în cantitate micăC. Absenţa menarheiD. Absenţa menstruaţiei pentru mai mult de 3 luniE. Menstruaţie prea abundenţă3. Sindromul ovarului polichistic nu este asociat cu:A. SpaniomenoreeaB. AmenoreeaC. HiperandrogenismulD. HipomenoreeaE. Numărul crescut de foliculi antrali4. Tratamentul sindromului de ovar polichistic nu presupune:A. Creşterea greutăţiiB. MetforminC. Anticoncepţionale oraleD. Clomifen citratE. Drilling ovarian3285A. >90B.>100C.<100

D. >80E. <906. Diagnosticul diferenţial al metroragiilor cauzate de raportul sexual se face cu:A. Cancerul de col uterinB. Polipul endometrialC. EctropionulD. AdenomiozaE. Chistul ovarian7. Este factor major de riscA. FumatulB. Consumul de alcoolC. ObezitateaD. DiabetulE. Consumul de droguri8. La femeile aflate la menopauza, este vorba de o hipertrofie, dacăA. >lmmB. >2mmC.D.E. >5mm9. Biopsia endometrială se realizează cu ajutorulA.B. MirenaC.D.E. William329

1. Sângele menstrual este:A. RoşuB. NegruC. CoagulabilD. IncoagulabilE. Coagulat2. Spaniomenoreea presupune:A. Cicluri prea neregulateB. Sângerare în afară menstruaţieiC. Cicluri prea rare (>30 zile)D. Menstruaţie în cantitate micăE. Cicluri prea rare (>45 zile)3. Sindromul ovarului polichistic este asociat cu:A. MenoragieB. MetroragieC. HiperandrogenismD. Spaniomenoree

E. Amenoree4. Tratamentul sindromului ovarului polichistic presupune:A. Reducerea greutăţiiB. Creşterea greutăţiiC. MetforminD. Anticoncepţionale oralE. Anticoncepţionale i.v.5. Sunt cauze de metroragie în timpul sarcinii:A. EctropionulB. Sarcina extrauterinăC. Sarcina molarăD. EndometritaE. Chistul ovarian3306. Sunt cauze de metroragie în afara sarcinii:A. Cancerul endometrialB. Cancerul de col uterinC. Hematomul retroplacentarD. Hiperplazia endometrial ăE. Endometrita7. Sunt factori de risc pentru metroragiile cauzate de raportul sexual, infecţiile cu:A.HPVB. VHBC. VHCD.HAVE. HIV8. Diagnosticul metroragiilor cauzate de raportul sexual nu se face cu:A. EctropionulB. Sarcina extrauterinăC. Sarcina molarăD.Fibromul uterinE. Hiperplazia endometrială331HEMORAGIA GENITALĂ LA FEMEIE (pag 583-586)

1. Cea mai severă hemoragie genitală în timpul sarcinii este:A. SEUB. Avort spontanC. Hemoragia delivrenţeiD. Placenta praeviaE. Ruptura uterină2. Se impune miomectomia prin laparotomie sau laparoscopie în caz de fibrom:A. >lcmB.>2cm

C.>3cmD.>4cmE.>5cm

l.Cu privire la hemoragia genitală la femeie, sunt semne de anemie greu tolerabila:A. LipotimiaB. TranspiraţiileC. VertijulD. AsteniaE. Marmorarea2. Sunt semne de şoc, în hemoragia genitală la femeie:A. TahicardiaB. MarmorareaC. VertijulD. LipotimiaE. Dispnea3323. Sunt cauze cervicale de hemoragie genitală în afară sarcinii:A. Cancerul endometrialB. EctropionulC. Cancerul de col uterinD. CervicitaE. Adenomioza4. Sunt cauze tubare şi ovariene de hemoragie genitală în afară sarcinii:A. Chistul ovarianB. Cancerul ovarianC. Polipul endometrialD. Sângerarea pe steriletE. Endometrita5. Sunt cauze uterine de hemoragie genitală în afară sarcinii:A. Sângerarea pe steriletB. AdenomiozaC. Polipul endometrialD. Fibromul uterinE. Hiperplazia endometrului6. Tratamentul menometroragiei asociate cu adenomioza cuprinde:A. AntifibrinoliticeB. MirenaC. VenoferD. Vitamina CE. EstrogeniINFECŢIILE GENITALE LA FEMEI. LEUCOREEA (pag 576-578)

1. Piosalpingele este un abces al:A. Vulvei

B. UteruluiC. Ovarului stângD. Ovarului dreptE. Trompei uterineComplement multiplu:1. Vulvovaginitele dau:A. FebrăB. Dureri abdominopelvineC. Febra nu apareD. Nu există dureri abdominopelvineE. Dispariţia lactobacililor2. Leucoreea din endometrita este:A. HemoragicaB. SterilăC. PurulentaD. SeroasaE. Murdară3. Sunt caracteristice clinice ale piosalpingelui:A. FebraB. Lipsa febreiC. Dureri abdominopelvineD. Dureri toraciceE. Leucoreea sterilă334

PATOLOGIA TUMORALĂ GENITALĂPELVINĂ ŞI MAMARÂ LAFEMEI

FORMAŢIUNI TUMORALE PELVINE LA FEMEI (pag 587-589) Complement simplu:1. în cazul unui chist ovarian, următoarele semne ecografice sunt evocatoare

ale malignităţii, cu excepţia:A. AsciteiB. Componentei solide importanteC. Existenţei vegetaţiilorD. Vascularizaţiei centraleE. Unui indice de rezistenţă Doppler crescut2. Referitor la CT-ul abdominopelvin în cazul unei formaţiuni tumorale

pelvine la femeie, următoarele afirmaţii sunt greşite, cu excepţia:A. Reprezintă o analiză complementara a ecograficiB. Este uşor accesibilăC. Este mai scumpă ca RMN-ulD. Are o doză mare de iradiereE. Prezintă risc de alergie la injectarea de gadolinium3. Managementul tumorii anexiale suspecte presupune următoarele, mai

puţin:A. Evaluarea morfologică a tumoriiB. RMN pelvin

C. CT toracoabdominopelvinD. CA 125E. CA 19-9Complement multiplu:l.Piosalpinxul:A.Este un abces tubarB.Reprezintă o complicaţie a salpingiteiC.Apare rar pe steriletD.Sindromul biologic inflamator este absentE.Se va căuta o imunosupresie3352.Adenomioza:A.Reprezintă infiltrarea zonei joncţiunii cu ţesut endometrial în cadrul miometruluiB.Dismenoreea debutează la câteva zile după menstruaţieC.Uterul poate fi complet invadat de adenomiozaD.Patologiaeste foarte rarăE.Poatefi asociată cu un fibrom uterin3.Ipotezele diagnostice înainte de descoperirea unei formaţiuni tumorale pelvine sunt:A. Sarcina avansatăB. Tumori benigne ale uteruluiC. Tumori pancreaticeD. Carcinoza peritonealăE. Ascita4.în cazul unei formaţiuni tumorale pelvine la femeie, bilanţul clinic

presupune:A.Tuşeu rectalB.Tuşeu pelvin destinat determinării originii formaţiunii tumoraleE.Căutarea adenopatiilor periferice5. Referitor la ecografia pelvina in formaţiunile tumorale la femei,

următoarele afirmaţii sunt adevărate exceptând:A.Reprezintăo investigaţie de prima intenţieB.Este o examinare ieftinăC.Este greu accesibilăD.IradiazăE.Nu prezintă risc iatrogen

3366.1nvestigaţiile complementare în cazul unei formaţiuni tumorale pelvine la femeie sunt:A.Beta-hCG (urinara sau plasmatică)B.Ecografia pelvinaC.Radiografia pelvinaD.RMN pelvin

E.CT abdominopelvin7.Natura organică a unui chist ovarian va fi evocată de prezenta unuia din următoarele semne:A.Una sau mai multe vegetaţii intrachisticeB.Diametrul chistului mai mic sau egal cu 6 cmC.Componenta solidăD.CaracterulmultilocularE.Peretelesubţire8.Referitor la markerii tumorali (CA 125, CA 19-9, CEA), următoarele afirmaţii sunt adevărate în contextul unei formaţiuni tumorale pelvine la femeie, cu excepţia:A.Sunt specificiB.Fără scop diagnosticC.Singurul scop: preterapeuticDLa femeia tânără cu un chist presupus benign, dozajul sistematic al CA 125 este recomandatE.Femeii aflate la menopauza şi care prezintă un chist benign, nu îi va fi recomandat dozajul de CA 1259. în cazul chisturilor ovariene organice, indicaţia operatorie este:A.în caz de chist cu aspect organic evidenţiat de ecografieB.în caz de creştere în volum a chistuluiC.în caz de modificări morfologice ale chistuluiD.în caz de alterare a stării generaleE.în situaţia unei femei tinere337lO.în formaţiunile tumorale pelvine la femei, ecografia pelvina:A. Iradiază'B. Este ieftinăC. Are risc iatrogenD. Este de prima intenţieE. Este uşor accesibilă11. Sunt markeri tumorali ai tumorilor pelvine la femeie:A. CA 125B. CA 19-9C. CA 19-10D. CEAE. CCA12. în caz de suspectare la ecografic a unui cancer ovarian se impun:A. RMN pelvinB. RMN toracicC. CT toracoabdominalD. CT cerebralE. CA 13513. Piosalpinxul este un abces:A. TubarB. Uterin

C. VulvarD. OvarianE. Tubo-ovarian338TUMORILE OVARIENE (pag 598-600)

1. Sunt tumori ovariene epiteliale cu excepţia celor:A. EndometrioideB. Cu celule clareC. Cu celule miciD. NediferenţiateE. Seroase2. Tumorile ovariene, altele decât epiteliale, sunt:A. MucinoaseB. Cu celule germinaleC. Epiteliale mixteD. Cu celule clareE. Cu celule tranziţionale3. Sunt afirmaţii false cu privire la chistul de ovar:A. Chisturile ovariene funcţionale dispar spontan în câteva luniB. Dacă un chist organic prezintă caracteristici sugestive pentru malignitate , se va aplica anexectomie de prima intenţieC. Nu este necesară administrarea de anticoncepţionale pentru a-1 face să disparăD. Chisturile organice vor fi operateE. Nici o afirmaţie nu este corectă4. Sunt particularităţi ale chisturilor dermoide:A. La radiografia simplă se pot vedea dinţiB. Sunt tumori maligneC. RMN este puţin specific pentru grăsimea din interiorul chistuluiD. Chisturile peste 6 cm nu prezintă risc de torsiuneE. Investigaţia imagistică specifică, ce evidenţiază grăsimea din interior este ecografia3395. Clinic, hemoragia intrachistica are următoarele semne:A. Apărare musculară abdominalăB. HemoperitoneuC. Durere lombarăD. Beta-hCG negativE. Sângerări vaginale6. Sunt factori de risc în cancerul ovarian:A. FumatulB. DiabetulC. Parteneri sexuali multipliD. Mutaţia BRCAl sau BRCA2E. Endometrioza

7. Sunt semne de depistare ale cancerului ovarian, mai puţin:A. MetroragieB. Colecţie pleuralăC. Colecţie pericardicăD. Adenopatii periferice inghinaleE. Dureri pelvine8. Bilanţul preterapeutic în caz de masă ovariana suspecta presupune, cu excepţia:A. Scintigrafie osoasăB. Ecografie abdominopelvina de referinţăC. CT (toraco)-abdominal şi pelvinD. RMN abdominopelvin cu injecţieE. Examen clinic

1. Sunt tumori ovariene epiteliale:A. Rete ovariiB. MetastazeC. SeroaseD. Cu celule germinaleE. Endometrioide3402. Factor de risc al cancerului ovarian, este mutaţia:A. BRCAlB. BRCAOC. BRCA2D. BRCA3E. BRCC3. Sunt afirmaţii adevărate cu privire la chisturile ovariene benigne:A. Nu este necesară administrarea de anticoncepţionale pentru a le face să disparăB. Chisturile ovariene funcţionale vor fi operateC. Dacă un chist organic prezintă caractere de malignitate se aplică anexectomie de prima intenţieD. Chisturile ovariene funcţionale dispar spontan în câteva luniE. Chisturile ovariene organice nu se pot transforma malign4. Selectaţi afirmaţiile corecte privind chisturile dermoide:a /**i _„ „ _ „ .^„y , .,, -l-»,-»A. conţin rar grăsimeB. Sunt inoperabileC. Toate chisturile dermoide simptomatice trebuie operateD. Pot conţine dinţi, fragmente de osE. Sunt tumori benigne5. Privind torsiunea ovariană:A. Durerea este însoţită de vărsăturiB. Se practică laparoscopie de urgenţă cu detorsionare ovariană şi eliminare a cauzei

C. Apărarea abdominală este minimăD. Ovarul se răsuceşte în jurul pediculului săuE. Netratat, poate cauza peritonita septică6. Sunt semne de depistare în cancerul ovarian:A. Colecţia pleuralăB. ConstipaţiaC. Durerile pelvineD. MetroragiileE. Adenopatiile axilare3417. în cazul unei tumori ovariene aparent rezecabila spontan:A. Se practică histerectomie subtotalaB. Se realizează confirmarea rezecabilităţii tumoriiC. Dacă la examenul extemporaneu se descoperă tumora non-epiteliala, se practica laparotomie meaianaD. Se practică anexectomieE. Procedura laparoscopica este contraidicata datorită riscului de diseminare

342TUMORILE MAMARE (pag 601-604)

1. Argumentele clinice în favoarea unei tumori benigne sunt următoarele cu excepţia:A. Prezintă tumefiere rotunjităB. Este imobilăC. Este bine delimitatăD. Are margini neteE. Fără adenopatie suspecta asociată2. Referitor la chisturile mamare solitare, afirmaţiile următoare sunt adevărate cu excepţia:A. Prezintă tumefiere unicăB. Sunt imobileC. Sunt regulateD. Sunt uneori dureroaseE. Pot fi prezente adenopatii axilare homolaterale non-suspecteComplement multiplu:1. Argumentele clinice în favoarea unei tumori benigne sunt următoarele:A. Tumefiere rotunjităB. Are retragere cutanată supraiacentaC. Are margini neregulateD. Prezintă consistenta duraE. Fără adenopatie suspecta asociată2. Adenofibromul mamar:A. Apare la femeile peste 40 de aniB. Mamografia şi ecografia vor confirma aspectul benign şi tipic al adenofibroamelor

C. Biopsia sub ghidaj ecografic este contraindicataD. Dacă nodului nu cauzează probleme, se va indica abstinenta terapeuticăE. Dacă nodului incomodează pacientă, acesta va fi eliminat chirurgical3433. Referitor la adenofibromul mamar, următoarele afirmaţii sunt adevărate, cu excepţia:A. Este un nodul mamar izolatB. Este profundC. Este durerosD. Este imobilE. Este constant indiferent de momentul ciclului4. Următoarele afirmaţii despre mastoza sunt false, cu excepţia:A. Asocierea leziunilor de diferite tipuri, non inflamatorii, non-neoplaziceB. Simptome: mastodinia ciclică cronica cu agravare postmenstrualaC. Examinare: unul sau mai mulţi noduli, chiar un placard, însoţite uneori de scurgeri mamelonareD. Mărimea chisturilor nu este variabilă în funcţie de momentul cicluluiE. Necesita tratament chirurgical5. Papilomul intraductal:A. Este o tumoră benignă care se dezvolta din canalele galactoforiceB. Este o tumoră malignă care se dezvolta din canalele galactoforiceC. De obicei, determina o scurgere mamelonară uneori hemoragicaD. Se efectuează mamografie, ecografie şi galactografieE. Se practică tratamentul medicamentos6. Abcesul mamar:A. Cele mai multe nu complica alăptarea maternăB. Cele mai multe complica alăptarea maternăC. Există abcese aseptice, favorizate de fumatD. în cazul abceselor aseptice se recomandă drenarea abceselorE. Tratamentul: antiinflamatoare + antibiotice7. LipomulA. Reprezintă o proliferare benignă a ţesutului adipos înconjurat de o capsulăB. Este o masa moale, imobilă, nedureroasăC. Vârsta medie de apariţie - 45 de aniD. Mamografiile deceleaza zone hiperclare înconjurate de o capsulă fină şi opacăE. Tratament: chirurgical3448. Sunt tumori mamare benigne:A. MastozaB. AdenofibromulC. AdenocarcinomulD. Chistul solitarE. Abcesul mamar9. Factori de risc pentru cancerul mamar:

A. ObezitateaB. Menopauza precoce. rrima sarcina precoceD. NuligestitateE. Mutaţia BRCA1345REUMATOLOGIEPOLIARTRITA REUMATOIDĂ (pag.628-631)

1. Reumatismul cronic inflamator cel mai frecvent este reprezentat de :A. Poliartrita reumatoidăB. Spondilita anchilopoeticăC. Lupus eritematosD. Artrita psoriazicăE. Artrite seronegative2. Poliartrita reumatoidă este de obicei o poliartrită "goală", adică nu

prezintă :A. Tumefacţii articulareB. Factor reumatoidC. Simptome/semne extraarticulareD. SinovităE. Artralgii3. Scopul tratamentului de fond în poliartrita reumatoidă este:A. Tratarea simptomelor cliniceB. Vindecarea boliiC. Dispariţia factorului reumatoid din serD. Dispariţia anticorpilor anti CCP din ser E Blocarea apariţiei leziunilor radiologice1 / »av vwa vv» wmmj-1wv1 ivuavmllw^ * wv»* v i vgaw v4. Despre anticorpii anti-CCP în poliartrita reumatoidă, sunt adevarate:A. Sunt utili în urmarirea ulterioara a bolii dupa ce s-a stabilit diagnosticulB. Sunt prezenţi şi în alte reumatisme inflamatorii (sclerodermie, lupus

sistemic, sindrom Sjogren)C. Semnează diagnosticul de poliartrită reumatoidăD. Au sensibilitate scăzută pentru diagnosticul de poliartrită reumatoidăE. Prezenta lor este obligatorie pentru diagnosticul de poliartrită reumatoidă3465. Diagnosticul diferenţial al poliartritei reumatoide cu debut la vârstnici cu prezentare rizoraelică se face cu:A. Spondilită anchilopoeticăB. Polimialgia reumaticăC. Lupus eritematos sistemicD. PolimiozităE. Artrita psoriazică6. Tratamentul de fond, de referinţă în poliartita reumatoidă este reprezentat de:

A. LeflunomidăB. HidroxiclorochinăC. SulfasalazinaD. MetotrexatE. Solumedrol7. Următoarele articulaţii sunt respectate în poliartrita reumatoidă :A. Interfalangiene proximaleB. MetacarpofalangieneC. Interfalangiene distaleD. MetatarsofalangieneE. Articulaţiile mari1. Autoanticorpii pe baza cărora se poate susţine diagnosticul de poliartrită reumatoidă sunt:A. Factorul reumatoid (FR)B. Anticorpii anti-mielinăC. Anticorpii anti MuskD. Anticorpii anti-ADNE. Anticorpii antipeptide ciclice citrulinate (anti-CCP)3472. Articulaţiile interfalangiene distale sunt afectate de preferinţă în :A. Spondilita anchilopoeticăB. Artroza digitalăC. Artrita psoriazicăD. Artrita reumatoidăE. Lupus sistemic3. Lichidul sinovial inflamator în poliatrita reumatoidă, prezintă, cu excepţia:A. Cristale de acid uricB. LimfociteC. NeutrofileD. Bacterii gram-negativeE. Proteine4. Factorii de prognostic ai severităţii poliatritei reumatoide sunt:A. Debutul acut poliarticularB. Afectare extraarticularăC. Prezenţa de eroziuni radiografice la diagnosticD. Sindromul inflamator ridicatE. Venituri materiale ridicate5. Complicaţiile poliartritei reumatoide sunt:A. Nodulii reumatoiziB. Vasculita reumatoidăC. Fibroza pulmonarăD. Sindrom Sjogren secundarE. Sinovita articulaţiilor interfalangiene distale6. Sindromul Caplan reprezintă asocierea de:A. Lupus sistemicB. Poliartrită reumatoidă C Silicoză

D. AmiloidozăE. Pneumocistoză3487. Sindromul Felty reprezintă :A. Spondilită anchilopoeticăB. SplenomegalieC. HepatomegalieD. Poliatrită reumatoidăE. Neutropenie8. Tratamentul de fond al poliartritei reumatoide se poate face cuA. AspirinăB. MetotrexatC. LeflunomidăD. DiclofenacE. Sulfasalazină9. Terapia biologica în poliartrita reumatoidă se poate face cu :A. PrednisonB. EtanerceptC. AdalimumabD. InfliximabE. Hidroxiclorochină10.Tratamentul chirurgical în poliartrita reumatoidă presupune:A. Sinovectomie artroscopicăB. înlocuire articulară (proteză)C. OsteotomieD. ArtrodezăE. Sinovectomie deschisăSPONDILITA ANCHILOZANTĂ (pag. 634-635)

1. Următorul antigen este prezent în spondilita anchilopoetică:A. HLAB17B. HLA B27C. HLA DR 18D. HLA DR 4E. HLA DQ 82. Semnul Romanus semnifică :A. Aspect radiologie de "vertebre pătrate"B. Prezenţa uveitei anterioareC. Prezenţa osteofitelor calcaneeneD. Durere la mobilizarea coloanei vertebrale cervicaleE. Distincţii articulare periferice3. Un tratament eficient al entezopatiilor din spondilita anchilopoetică se face cu:A. SulfasalazinăB. SalazopirinăC. Metotrexat

D. AINSE. Eritromicină4. Tratamentul spondilartropatiilor a fost revoluţionat prin apariţia :A. ImunosupresoarelorB. AspirineiC. Anti-TNF alfaD. PrednisonuluiE. Salazopirinei3505. în cazul iniţierii tratamentului de fond cu anti-TNF alfa pentru spondilita anchilopoetică trebuie exclus istoricul de:A. Tuberculoză primarăB. Rectocolită ulcerohemoragicăC. Boală CrohnD. Uveită anterioarăE. Psoriazis1. Sindromul SAPHO cuprinde urmatoarele entităţiA. SinovităB. AcneeC. PustulozăD. OsteităE. Psoriazis2. Sponilita anchilozantă cuprinde următorul grup de boli:A. Lupusul eritematos sistemicB. Artrita reactivăC. Artrita psoriazicăD. Spondilartrite asociate cu boli inflamatorii intestinaleE. Poliartrita reumatoidă3. Examenul cu bandeleta urinară este indicat în spondilita anchilopoetică pentru a depista:A. Nefropatia cu IgAB. AmiloidozaC. Glomerulonefrita cu complexe imuneD. Sindromul GoodpastureE. Glomerulonefrita membranoproliferativă3514. Afectarea sacroiliaca din spondilita anchilopoetică se manifestă prin:A. Edem fesierB. Durere toracicăC. Durere fesierăD. Durere la mobilizarea genunchiuluiE. Durere la manevrele sacroiliace5. Afectarea entezelor din spondilita anchilopoetică se manifestă prin:A. Durere în molet la mersB. Durere în călcâi inflamatorieC. Manevra Lasegue pozitivă

D. Dureri trohanterieneE. Dureri steraale6. Manifestările extraarticulare din spondilita anchilopoetică suntA. UveitaB. ConjunctivitaC. Boala inflamatorie intestinalăD. PsoriazisE. Retinita7. Afectarea rahidiană cervicală în spondilita anchilopoetică se evidenţiaza prin:A. Indicele SchoberB. Distanţa occiput-pereteC. Distanţa C7-pereteD. Distanţa menton-sternE. Distanţa acromion-ureche8. Un test de diagnostic al spondilitei anchilopoetice îl reprezintă sensibilitatea la A INS astfel:A. Rapiditatea de acţiuneB. Lentoarea acţiuniiC. Simptomele nu sunt influenţate de tratamentul cu A INSD. Recul al simptomelor în urmatoarele 48 de ore dupa oprireE. Simptomele nu mai apar la întreruperea tratamentului352OSTEOPOROZA (pag. 636-640)Complement simplu:1. Următoarele afirmaţii despre osteoporoză sunt adevarate, cu excepţia:A. Este o maladie difuză a scheletuluiB. Asociază scăderea masei osoaseC. Determină deteriorarea microarhitecturii ţesutului ososD. Prezintă fragilitate osoasă crescutăE. Are risc scăzut de fracturi2. Scorul T pentru osteopenie este:A. > -lB. între - l si -2,5C. >-2D.< -2,5E.<-3,53. Teriparatidul reprezintă fragment recombinant de:A. STHB. FSHC. Hormon paratiroidianD. TiroxinăE. Prolactină4. La pacienţii cu osteoporoză înainte de vârsta de 70 de ani predomină riscul de:A. Fracturi vertebrale

B. Fractură de şoldC. Fractură de antebraţD. Fractură de humerusE. Fractură de femur3535. Tratamentul osteoporozei se face pe o perioadă de cel puţin:A. 1 anB. 6 aniC. 3 aniD.4 aniE. 5 ani1. Localizările uzuale ale fracturilor osteoporotice sunt:A. Fracturi vertebraleB. Fracturi ale falangelor distaleC. Fracturi ale extremităţii superioare a femuruluiD. Fracturi ale extremităţii distale a antebraţuluiE. Fracturi costale2. Sunt argumente în favoarea originii osteoporotice a fracturilor vertebrale:A. Nu prezintă semne/deficite neurologiceB. Liza pedicululuiC. Asimetrie vizibilă din faţa a vertebreiD. Recul al peretelui posteriorE. Nu afectează coloana cervicală3. Cauzele de osteoporoză secundară sunt:A. Hipercorticism endogenB. Hiperparatiroidism primarC. GastrectomiaD. Mastocitoza sistemicăE. Acromegalia4. Sunt cauze generale de osteopatie fragilizantă non-osteoporotică :A. MielomulB. Metastazele osoaseC. Diabetul zaharatD. Osteodistrofia renalăE. Hipercolesterolemia3545. Indicaţiile pentru prescrierea unei densitometrii osoase sunt:A. Fractura vertebrală în contextul unei tumori evidenteB. Terapie sistemică cu corticosteroizi cel puţin trei luni consecutive la o doză >7,5 mg/zi echivalent al prednisonuluiC. Menopauza înainte de 40 de aniD. Fractura de col femural după un accident rutierE. Istoric documentat de hipogonadism prelungit6. Prevenirea osteoporozei primare, se face prin :A. Lupta împotriva fumatuluiB. Creşterea în greutate

C. SedentarismulD. Lupta împotriva alcoolismuluiE. Aport de calciu şi vitamina D7. Care din urmatoarele medicamente pot fi folosite pentru tratamentul osteoporozei?A. AlendronatB. AdalimumabC. RisendronatD. NatalizumabE. Rituximab8. în tratamentul osteoporozei ranelatul de stronţiu, are urmatoarele efecte:A. Reduce riscul de fractură cranianăB. Reduce riscul de fractură a degetelorC. Reduce riscul de fractură de şoldD. Reduce riscul de fracturi costaleE. Reduce riscul de fracturi vertebrale9. Decizia terapeutică în osteoporoză se ia în funcţie de următorii factori:A. Vârsta > 40 de aniB. Tratament sistemic cu corticoizi timp de 1 lunăC. Tulburări ortopediceD. Scăderea acuităţii vizualeE. Greutate corporală sub 19 kg/m2

35510.Care din urmatoarele fracturi este considerată a nu fi osteoporotică:A. Fractura de şoldB. Fractura Pouteau-CollesC. Fracturi ale vertebrelor cervicaleD. Fracturi ale craniuluiE. Fracturi ale vertebrelor dorsale356RADICULALGIA ŞI SINDROMUL DE COMPRESIUNE NERVOASA(pag. 625-627)

1..Alo C/5B. C6C. €7D. €8E. Dl

» *2. Durerea lombară iradiată pe faţa anterioară a coapsei şi a gambei şi care asociază eventual deficit motor al cvadricepsului şi gambierului anterior se întâlneşte în afectarea rădăcinii:A. LIB. L2C. L3D. L4E. L53. în cazul unui pacient peste 65 de ani cu sindrom de canal carpian nu trebuie pierdută din vedere posibilitatea diagnosticului de :A. AmiloidozăB. Hipertensiune arterialăC. HipertrigliceridemieD. HipertiroidieE. Diabet insipid

5, Teritoriul senzitiv C5 cuprinde :A. Partea de sus a umerilorB. Faţa externă a antebraţului

C. Faţa posterioară a braţuluiD. Faţa internă a braţului £. Faţa externă a coapsei

L Diagnosticul diferenţial al afecţiunilor radieulare se face cu:A. Sacroiliita (pseudosciatica în basculă)B. Afectarea tronculară a nervului sciatic popliteu externC. Boala arterială obliterantă a membrelor inferioareD. Cardiopatia ischemicaE. Pancreatita acută2. Indicaţiile chirurgicale în cazul unei lombocruralgii, sunt:A. Durere radiculară cu iradiere pe faţa anterioară a coapsei şi a gambeiB. Deficit motor recent, inferior sau egal eu 3 din 5C. Sindromul de coadă de calD. Radiculalgie hiperalgicăE. Tulburări recente ale sfmctemlui legate de afecţiunea radiculară3. Urmatoarele semne şi simptome apar în sindromul de tunel carpian :A. Acroparestezie nocturnăB. Manevra Tinel pozitivăC. ROT bicipital abolitD. Atrofie tenarăE. Hipoestezie în teritoriul nervului radial4. Indicaţiile chirurgicale în sindromul de tunel carpian sunt:A. ROT tricipital abolitB. Atrofia musculară in loja tenarăC. Semne de denervaţie la electromiogramăD. Parestezii în teritoriul nervului median accentuate de hiperflexia mâiniiE. Deficit motor al opozantului şi abductorului scurt al policelui5. Semnul Lasegue pozitiv semnifică afectarea rădăcinilor :A. L5B. SIC. S2D. S3E. S46. Semiologia afectarii radiculare L3 cuprinde:A. Hipoestezie pe faţa anterioară a coapsei până la genunchiB. Hipoestezie pe faţa externă a coapseiC. Deficit motor al cvadricepsului şi psoasuluiD. Deficit motor al gluteusului mediusE. Fără influenţarea ROT57. Semiologia afectării radiculare C7 cuprinde:

A. Hipoestezie pe faţa internă a braţului şi antebraţuluiB. Hipoestezie pe faţa posterioară a braţului şi antebraţuluiC. Deficit motor al muşchilor extensori ai antebraţului pe braţD. Deficit motor al flexorilor degetelor şi interosoşilorE. ROT tricipital abolit sau diminuat359PRESCRIEREA SI MONITORIZAREA ANTIINFLAMATOARELOR CORTICOSTEROIDIENE SI NECORTICOSTEROIDIENE(pag. 645-650)Complement simplu:1. Coxibii sunt AINS care inhibă în mod specific :A. Ciclooxigenaza 1B. Ciclooxigenaza 2C. Ciclooxigenaza 3D. Ciclooxigenaza 4E. Ciclooxigenaza 52. Aspirina are următoarele efecte, cu excepţia:A. AntiinflamatorB. AntiagregantC. AntipireticD. AnalgezicE. Imunosupresor3. Administrarea AINS prezintă risc de insuficienţă renală acută atunci când sunt asociate cu:A. Antivitamine KB. Inhibitori ai ECAC. LitiuD. SulfamideE. Fenitoina4. Doza de atac pentru administrarea prednisonului în poliartrita reumatoidă este de:A. 0,01 mg/kgc/ziB. 0,1 mg/klgc/ziC. 1 mg/kgc/ziD. 10 mg/kgc/ziE. 100 mg/kgc/zi3605. în terapiiile de scurtă durată cu prednison se scade :A. Cu 2,5-5 mg/ziB. Cu 10 mg/ziC. Cu 0,1 mg/kgc/ziD. Cu 10 % din doza anterioarăE. Nu este necesară descreşterea progresivăComplement multiplu:1. Care sunt afirmaţiile adevărate privind calea de administrare rectală a AINS?

A. Toxicitate mai mică pentru stomac comparativ cu administrarea oralăB. Toxicitate mai mare pentru stomac comparativ cu administrarea oralăC. Toxicitate identică pentru stomac comparativ cu administrarea oralăD. Risc de rectită hemoragicăE. Risc de hemoroizi2. Complicaţiile digestive intestinale ale AINS sunt:A. Ulcer intestinalB. Polipoză colonicăC. Crize de diverticulită sigmoidală în caz boală diverticulară colonicăD. Polipoză jejunalăE. Pusee intestinale ale maladiilor inflamatorii3. Complicaţiile renale ale AINS sunt:A. Insuficienta renală funcţională5B. PielonefritaC. Nefrita acută interstitială imunoalergicăD. Leziunile glomerulare minimeE. Hiperkaliemia3614. Adaugarea sistematică de IPP la AINS neselectivi:A. Vârsta peste 65 de aniB. Antecedente de ulcer gastroduodenalC. Antecedente de intoleranţă la AINSD. Terapie concomitentă cu clopidogrel în scop antiagregantE. Terapie concomitentă cu aspirină în scop antiagregant5. Tratamentul cu steroizi este indicat în :A. Poliartrita reumatoidăB. Polimialgia reumaticăC. Maladia HortonD. OsteoporozăE. Boala Cushing6. Efectele adverse ale corticosteroizilor sunt:A. Creştere în greutate prin retenţie de lichideB. Hipertensiune arterialăC. Diabet insipidD. liipopotasemieE. Cataractă7. Infiltraţiile cu corticosteroizi sunt indicate în:A. Artrita septicăB. ArtrozăC. Lombalgie comunăD. Sindrom de canal carpianE. Tendinită8. Complicaţiile infiltraţiilor cu corticosteroizi sunt:A. Artrita acută microcristalinăB. Hemartroza

C. GonartrozaD. CoxartrozaE. Ruptura de tendon362CHIRURGIA ORTOPEDICĂFRACTURA EXTREMITĂŢII INFERIOARE A RADIUSULUILA ADULT (pag. 653-654)Complement simplu:1. Sunt fracturi extraarticulare ale extremităţii inferioare a radiusului la adult:A. Fractura în "T"B. Fractura Putteau-CollesC. Fractura în cruceD. Fractura lui Gerard-MarchandE. Fractura diafizara in"lemn verde"2. Sunt fracturi articulare ale extremităţii inferioare a radiusului la adult, cu o excepţie:A. Marginală anterioarăB. Marginală posterioarăC. în cruceD. Prezintă deplasare anterioarăE. Cuneană externă3. Identificaţi afirmaţia eronată cu privire la fracturile extremităţii inferioare a radiusului la adult dintre următoarele:A. Fractura cu deplasare anterioară este extraarticularăB. Fractura cuneană externă este articularăC. Se poate asocia cu o luxaţie a capului ulnar la nivelul articulaţiei radio-ulnare proximale (fractura lui Galeazzi)D. Se poate asocia cu o fractură a colului ulneiE. Fractura lui Destot este o fractură articulară4. Diagnosticul pozitiv al fracturii extremităţii inferioare a radiusului la adult, presupune analiza, pe radiografia de profil, a:A. Orientaţiei glenei radialeB. Indicelui radio-ulnarC. Liniei bistiloidieneD. Demineralizării osoaseE. Cartilajului articular3635. Sunt afirmaţii adevărate cu privire la fractura extremităţii inferioare a radiusului la adult, cu o excepţie:A. Durerea şi impotenţă funcţională sunt elemente de diagnostic pozitivB. Pe radiografia de faţă a pumnului, analiza orientaţiei glenei radiale, reprezintă un element de diagnosticC. Daca deplasarea este posterioară, apare deformarea pumnului "în dos de furculiţă"D. Se pot realiza şi radiografii în tracţiune, sub anestezieE. Edemul reprezintă un element de diagnostic pozitiv

6. în fractura extremităţii inferioare a radiusului la adult, postoperator, se face diagnosticul următoarelor complicaţii:A. Compresie a nervului medianB. Leziune vascularăC. Leziune periostalăD. Embolie grăsoasăE. Sindrom de compartiment7. Cu privire la fractura extremităţii inferioare a radiusului la adult, următorele afirmaţii sunt false, cu excepţia:A. Radiografia în supinaţie a antebraţului oferă elemente de diagnostic pozitivB. Apare edem extins al antebraţuluiC. Fractura în "T" este o fractura articularăD. Fractura marginală anterioară este o fractură extraarticularăE. Durerea şi impotenţa funcţională sunt elemente de diagnostic etiologicComplement multiplu:1. Sunt fracturi ale extremităţii inferioare a radiusului la adult, articulare:A. Marginală anterioarăB. Marginala medialăC. Putteau-CollesD. Cuneană externăE. în cruce3642. Fractura extremităţii inferioare a radiusului la adult se poate asocia cu:A. Fractură a stiloidei ulnareB. Fractură a colului ulneiC. Luxaţie a capului ulnar la nivelul articulaţiei radio-ulnare distaleD. Fractură Putteau-CollesE. Fractură în "lemn verde"3. Sunt elemente de diagnostic pozitiv ale fracturii extremităţii inferioare a radiusului la adult următoarele,cu excepţia:A. Impotenţa funcţionalăB. FebraC. Deformarea pumnului "în dos de furculiţă", dacă deplasarea este anterioarăD. Radiografia de faţă şi profil a pumnuluiE. Edemul4. Pe radiografia de faţă a pumnului, în cazul unei fracturi a extremităţii inferioare a radiusului la adult, se analizează următoarele pentru un diagnostic pozitiv:A. Orientaţia glenei radialeB. Interlinia articularăC. Linia bistiloidianăD. Indicele radio-ulnarE. Reacţia periostală asociată

5. Cu privire la fractura extremităţii inferioare a radiusului la adult, selectaţi afirmaţiile false:A. Compresia nervului median face parte din categoria complicaţiilor iniţialeB. Fractura cuneană externă se poate asocia cu o entorsă scafolunarăC. Sindromul de compartiment este o complicaţie iniţialăD. Fractura în cruce este o fractură extraarticularăE. Pe radiografia de profil a pumnului se analizează indicele radio-ulnar3656. în cazul fracturii extremităţii inferioare a radiusului la adult, fac parte din categoria fracturilor extraarticulare următoarele, mai puţin:A. Fractura în cruceB. Fractura cu deplasare anterioarăC. Fractura cu deplasare posterioarăD. Fractura Putteau-CollesE. Fractura cuneană externă7. Sunt complicaţii postoperatorii ale fracturilor extremităţii inferioare a radiusului la adult:A. Sindromul de compartiment al lojelorB. Compresia nervului medianC. Decompensare a tarei la pacientul vârstnicD. Pierderea autonomiei la pacientul vârstnicE. Deschiderea cutanată366FRACTURA EXTREMITĂŢII SUPERIOARE A FEMURULUI LAADULT (pag. 653-654)Complement simplu:1. Sunt fracturi ale masivului trohanterian, cu excepţia celor:A. intertrohanterieneB. SubtrohanterieneC. PertrohanterieneD. TrohanterodiafizareE. Trohanteroepifizare2. Identificaţi afirmaţia adevărată cu privire la clasificarea Garden a fracturilor cervicale reale ale extremităţii superioare a femurului la adult:A. Garden III: valgus (angrenată)B. Garden II: fară deplasare (angrenată)C. Garden IV: varus cu persistenţă a unui angrenaj al articulaţiei posterioare şi orizontalizarea traveelorD. Garden I: varus cu rupturi incompleteE. Nici una din cele de mai sus3. Fracturile cervicale reale ale femurului:A. Sunt extraarticulareB. Sunt intertrohanterieneC. Sunt intraarticulareD. Nu prezintă necroză, cu posibilitatea consolidării în poziţie vicioasăE. Sunt subtrohanteriene

4. Sunt adevărate afirmaţiile următoare cu privire la fracturile masivului trohanterian femural, cu o excepţie:A. Sunt fracturi fară risc de necroză, dar cu posibilitatea consolidării în poziţie vicioasăB. Fracturile pertrohanteriene sunt oblice, de la marele la micul trohanterC. Prezintă risc de hematrozăD. Fracturile intertrohanteriene sunt orizontale, între cele doua trohantereE. Sunt extraarticulare3675. Sunt false următoarele afirmaţii privind fracturile cervicale reale ale femurului la adult, mai puţin:A. Prezintă risc de necroză secundară a capului femuralB. Sunt extraarticulareC. Clasa Garden II reprezintă varus cu persistenţă a unui angrenaj al articulaţiei posterioareD. Clasa Garden III reprezintă varus cu rupturi complete a traveelorE. Nu prezintă risc de necroză6. Diagnosticul pozitiv al fracturilor extremităţii superioare a femurului la adult se susţine în baza următoarelor argumente:A. Durere şi impotenţă funcţională , cu excepţia fracturii dezangrenate IRM

şold - profil chirurgical Deformare Febră CT şold7. Identificaţi afirmaţia eronată cu privire la diagnosticul pozitiv al fracturilor extremităţii superioare a femurului la adult:A. Impotenţa funcţională este un criteriu, mai puţin pentru fractura angrenatăB. Se efectuează radiografii seriate:bazin faţă+ şold faţă+ şold profil chirurgical al lui ArcelinC. Durerea este un criteriu de diagnosticD. Deformarea constă în răsucire, abducţie şi rotaţie interneE. Nici una din variantele de mai sus8. Diagnosticul diferenţial al fracturilor extremităţii superioare a femurului la adult se face cu:A. Fractura cadrului obturatorB. Fractura ramului inferior al pubisuluiC. Fractura diafizară femuralăD. Luxaţia de şoldE. Fractura de ischion3689. Complicaţiile postoperatorii ale fracturilor extremităţii superioare ale femurului la adult sunt, exceptând:A. Infectarea zonei operateB. DeshidratareaC. AlunecareaD. Leziuni de decubitE. Pierderea autonomiei la pacientul vârstnicComplement multiplu:

1. Sunt afirmaţii reale cu privire la fracturile cervicare reale ale extremităţii superioare a femurului la adult:A. Sunt fracture extraarticulareB. Prezintă risc de necroză secundară a capului femuralC. Sunt fracturi trohanterodiafizareD. Prezintă risc de hemartroză şi hipertensiuneE. Fracturile Garden II sunt fară deplasare2. Găsiţi afirmaţiile false cu privire la fracturile masivului trohanterian femural:A. Sunt fracturi intraarticulareB. Pot fi fracturi pertrohanterieneC. Prezintă risc de hemartrozăD. Posibilitatea consolidării vicioase este rar întâlnităE. Fracturile intertrohanterienc sunt orizontale3. Sunt adevărate următoarele, cu privire la clasificarea Garden a fracturilor cervicale reale femurale:A. Garden II: cu deplasare (angrenată)B. Garden IV: varus cu ruptură completaC. Garden I: valgus (angrenată)D. Garden III: valgus fară deplasareE. Clasificarea Garden se aplică şi fracturilor masivului trohanterian3694. Sunt fracturi ale masivului trohanterian femural:A. Fracturile subtrohanterieneB. Fracturile trohanterodiafizareC. Fracturile pertrohanterieneD. Fracturile intertrohanterieneE. Fracturile parcelare5. Selectaţi afirmaţiile adevărate cu privire la clasificarea fracturilor extremităţii superioare a femurului:A. Fracturile masivului trohanterian sunt intraarticulareB. Fractura Garden II este o fractură angrenatăC. Fracturile parcelare interesează rareori marele trohanterD. Fracturile intertrohanteriene sunt oblice, de la marele la micul trohanterE. Fracturile cervicale reale prezintă risc de necroză secundară a capului femural6. Cu privire la fracturile cervicale reale femurale, sunt afirmaţii false, mai puţin:A. Sunt fracturi fară necrozăB. Pot interesa micul trohanterC. Clasa Garden I semnifică valgus cu rupturi completeD. Prezintă risc de hemartroză şi hipertensiuneE. Sunt fracturi intraarticulare7. Cu privire la diagnosticul fracturilor extremităţii superioare a femurului la adult, sunt adevărate afirmaţiile:A. Apare durerea şi impotenţa funcţională, cu excepţia fracturii angrenate

B. Se efectueaza radiografii seriate de bazin faţă + şold faţă + şold profil chirurgical al lui ArcelinC. Diagnosticul diferenţial se face cu fractură de simfiză pubianăD. Deformarea constă în răsucire, adducţie şi rotaţie externe, cu excepţia fracturii angrenateE. Investigaţia imagistică de referinţă este IRM de şold3708. Complicaţiile postoperatorii ale fracturii extremităţii superioare femurale la adult constau în:A. DeshidratareB. Decompensarea afecţiunilor asociateC. AlunecareaD. Leziuni de decubitE. Infectarea zonei operate9. Sunt complicaţii preoperatorii ale fracturii extremităţii superioare a femurului la adult:A. AlunecareaB. DeshidratareaC. Leziuni de decubitD. Pierderea autonomiei la pacientul vârstnicE. Decompensarea afecţiunilor asociate10. Diagnosticul diferenţial al fracturilor extremităţii superioare femurale se face, mai puţin:A. Cu luxaţia congenitală de şoldB. Cu fractura cadrului obturatorC. Cu necroza septică a capului femuralD. CoxartrozaE. Fractura de bazin371FRACTURI LA COPIL: PARTICULARITĂŢI EPIDEMIOLOGICE,DIAGNOSTICE ŞI TERAPEUTICE (pag 664)Complement simplu:1. Selectaţi afirmaţia adevărată cu privire la particularităţile diagnostice ale fracturilor la copil:A. Deformarea plastică presupune angulare epifizarăB. Fractura în "butoiaş de unt" implica impact metafizarC. în clasa Salter 1 apare compresiune axială şi leziunea cartilajului de creştereD. Clasa Salter 2 presupune o fractură articularăE. în dezlipirea epifizară cartilajul de creştere nu este afectat2. Sunt afirmaţii adevărate cu privire la clasificarea Salter Harris privind fracturile la copil, cu o excepţie:A. în clasa 4, urma se prelungeşte spre metafiza de o parte şi spre metafiza de cealaltă parteaB. In clasa 2 urma se prelungeşte spre o metafiză

aC. In clasa 1 radiografia este normală daca nu este deplasatăD. In clasa 3 apare compresiune axială şi leziune a cartilajului de creştereE. Toate afirmaţiile de mai sus sunt adevărateComplement multiplu:1. Selectaţi afirmaţiile corecte cu privire la fracturile la copil:A. Se înregistrează mai multe cazuri la băieţi decât la feteB. Prevenţia tromboembolică este indicată şi la copilC. Fractura în "butoiaş de unt" implică impact metafizarD. în clasa Salter 2 a dezlipirii epifizare urma se prelungeşte spre epifizăE. Deformarea plastică presupune angulare diafizară3722. Sunt false afirmaţiile privind clasificarea Salter Harris a fracturilor la copil:A. Leziunea este localizată la nivelul cartilajului de creştereB. Clasa 5 presupune compresiune axială şi leziune a cartilajului de creştereC. In cadrul clasei 3 urma se prelungeşte spre metafizăD. în clasa 1 radiografia poate fi normală dacă nu este deplasatăE. Clasa 2 presupune o fractură articulară373INFECŢIILE ACUTE ALE PĂRŢILOR MOI (ABCES, PANARIŢIU, FLEGMON AL TECII) (pag 669-670)Complement simplu1. Flegmonul digital prezintă următoarele caracteristici de diagnostic pozitiv:A. Durere pulsatilăB. Inflamare pulparăC. Durere la extensia pasivă a degetuluiD. Impotenţă funcţională a membrului afectatE. Colectarea periunghială2. în infecţiile acute ale părţilor moi, biologic, se identifică:A. Tulburări de coagulareB. Complexe imune circulanteC. HiperpotasemieD. Valoare ridicată a CRPE. Hipoleucocitoză3, Este fals, cu privire la simptomele locale în infecţiile acute ale părţilor moi:A. în abces, durerea este pulsatilă şi poate provoca insomnieB. Flegmonul reprezintă o infecţie propagată într-un compartiment anatomicC. Apare febrăD. în flegmonul digital durerea apare doar la extensia activă a degetuluiE. în panariţiu apare colectarea periunghială4. Este un factor favorizant în apariţia infecţiilor acute ale părţilor moi:A. DiabetulB. FumatulC. Insuficienţa hepaticăD. HipertensiuneaE. Hipercoagulabilitatea

3745. Identificaţi afirmaţia falsă privind infecţiile acute de părţi moi:A. Tetanosul poate apărea ca şi complicaţieB. Radiografia poate identifica nivele hidroaerice gangrenoaseC. Febra este un simptom generalD. Biologic apare frecvent scăderea CRPE. O complicaţie posibilă este endocardita6. Managementul terapeutic în caz de artrită (ca situaţie de urgenţă în infecţiile acute de părţi moi) presupune:A. Terapie cu antibiotic cu spectru larg timp de 45 de zileB. Amputaţia segmentului afectatC. Terapie cortizonicăD. Terapie cu antibiotic cu spectru larg timp de 7 zileE. Imobilizare gipsată7. Tratamentul iniţial în infecţiile acute ale părţilor moi, în absenţa colectării, presupune:A. Chirurgie de debridareB. Terapie cu penicilină timp de 10 zileC. Imobilizarea membrului afectatD. Administrare de antipiretice per osE. Administrare de cefalosporine de generaţie IIIComplement multiplu:1. Selectaţi afirmaţiile false despre infecţiile acute ale părţilor moi, cu excepţia:A. în abces apare colectare fluctuantă sau reţinutăB. Febra este un simptom generalC. Imunodepresia poate reprezenta un factor favorizantD. Radiografie este imposibilă detecţia nivelelor hidroaerice gangrenoaseE. Biologic se întâlneşte hiperpotasemie3752. în flegmon:A. Durerea apare doar la flexia activă a degetuluiB. Apare creşterea volumului degetuluiC. Durerea este electivă de-a lungul învelişului până la obstrucţia 'în deget de mânuşă' proximalD. Infecţia este propagată într-un compartiment anatomicE. Degetul este încovoiat datorită tensiunii dureroase legate de lichidul din teaca de înveliş3. în stuaţiile de urgenţă ce implică infecţiile acute de părţi moi:A. în caz de artrită terapia cu antibiotic trebuie să fie de maxim 7 zileB. în stadiul 2 al flegmonului digital se practică deschidere în Z a degetului şi sinovectomie digitalăC. Iniţial, în absenţa colectării se practică chirurgie de debridareD. Iniţial, în caz de colectare, nu sunt necesare antibioticele după excizia completă, în absenţa semnelor generaleE. Stadiul 3 al flegmonului digital presupune necroza tendonului

4. Despre flegmonul digital sunt adevarate, mai puţin:A. în stadiul 3 se practică amputaţiaB. Stadiul 2: lichid purulentC. în stadiul 1 se practică ablaţie prin cele 2 contraincizii de la extremităţiD. Terapia cu antibiotic cu spectru larg face parte din protocolul terapeuticE. în stadiul 3 sechelele sunt rare5. Sunt afirmaţii adevărate cu privire la infecţiile acute de părţi moi:A. în cazul existenţei protezei articulare, o complicaţie posibilă este artrozaB. Bilanţul biologic cuprinde hiperleucocitoză şi creşterea CRPC. în abces apare o colectare fluctuantă sau reţinutăD. în artrită, terapia cu corticosteroizi este una din opţiunile în urgenţăE. Iniţial, pentru a preveni extinderea septică, tratamentul în caz de absenţă colectării presupune chirurgia de debridare3766. Privind flegmonul digital, sunt corecte:A. In stadiul 3 tendonul este nccroticB. Apare durerea la extensia pasivă a degetuluiC. Durerea este pulsatilă si provoacă insomnie/vD. In stadiul 2 se practică deschidere în Z şi sinovectomie digitalăE. Infecţia este propagată într-un compartiment anatomic.OFTALMOLOGIEANOMALII ALE VEDERII CU DEBUT (pag. 678-685)Complement simplu1 .Cea mai frecventă etiologie a ocluziei arterei centrale a retinei este: A. Disecţia carotidianăB C DEBoala Horton Keratita acută Ateroscleroza Spasmul arterial2.Factori favorizanţi ai glaucomului acut prin închiderea unghiului sunt următorii,cu excepţia:A. HipermetropiaB. întunericulC. ParasimpatomimeticeleD. SimpatomimeticeleE. Stresul3.Următoarele sunt semne funcţionale de keratită acută,cu excepţia:A. DurereaB. Scaderea acuitatii vizualeC. BlefarospasmulD. LacrimareaE. Senzaţia de vedere dubla4.Următoarele sunt cauze de scădere a acuităţii vizuale cu ochi roşu şi dureros,cu excepţia:A. Keratita acutăB. Hemoragia intravitreană

C. Glaucomul acut cu unghi închisD. Sclerita posterioară cu hialităE. Traumatisme3785.în anomaliile vederii cu debut brutal examenele complementare cele mai utilizate sunt urmatoarele:A. Perimetria Goldmann: explorarea căilor opticeB. Angiografia cu fluoresceină: explorarea căilor opticeC. Rezonanţa magneticăD. Tomografia în coerenţă opticăE. PET CT6 Anomalia brutala a vederii cu ochi alb,calm şi dureros de cauză vasculară poate fi dată de urmatoarele,cu excepţia:A. Ocluzia arterei centrale a retineiB. Compresiunile nervoaseC. Cecitatea monoculară tranzitorieD. Ocluzia venei centrale a retineiE. Complicaţia neovascularizaţiei din cadrul unei degenerescenţe maculare legate de vârstă7.Următoarele afecţiuni ale nervului optic determină anomalii brutale ale vederii cu ochi alb,calm şi dureros, cu excepţia:A. Compresiunile nervoaseB. HialitaC. Neuropatia optică retrobulbarăD. Neuropatia optică ischemică acută anterioară sau posterioarăE. Neuropatia optică ereditară degenerativă Leber8.Tratamentul ocluziei arterei centrale a retinei nu include:A. SpitalizareB. Corticoterapie intravenos, dacă se suspectează boala HortonC. Terapia anticoagulantă e contraindicată dacă se suspectează cardiopatie emboligenăD. Managementul factorilor de risc cardio-vascularE. Antiagregant plachetar3799.Următoarele nu sunt semne clinice ale ocluziei venei centrale a retinei:A. Edem papilarB. Vene dilatate şi sinuoaseC. Noduli albi,pufoşiD. Hemoragii retiniene striateE. "Cireaşa maculară"10. Despre bilanţul minimal în caz de uveită se pot afirma următoarele:A. Include hemogramaB. Se face tipizarea HLA-B27C. Include ionograma sanguinăD. E pozitiv în 30 % din cazuriE. E negativ în 30 % din cazuri

Complement multiplu1 .Cauzele vasculare ale anomaliei brutale a vederii cu ochi alb,calm si nedureros sunt:A. Ocluzia arterei centrale a retinei(OACR)B. Compresiunile nervoaseC. Cecitatea monoculara tranzitorieD. Hemoragia intravitreanaE. Ocluzia venei centrale a retinei(OVCR)2.Următoarele sunt cauze ale afectării brutale a vederii pe ochi roşu şi dureros:A. Keratita acutăB. Dezlipirea de retinăC. Glaucomul acut prin închiderea unghiuluiD. HialitaE. Glaucomul neovascular3803.Fundul de ochi în cazul ocluziei arterei centrale a retinei evidenţiază:A. Edem papilarB. Edem retinian ischemicC. Artere subţiri si filiformeD. "Cireaşa maculară"E. Noduli albi,pufoşi4.0cluzia arterei centrale a retinei poate avea următoarele etiologii:A. Disecţia de aortăB. Ateroscleroza-foarte rarC. Ateroscleroza-cel mai frecventD. Boala HortonE. Dislipidemia5.Următoarele afirmaţii privind tratamentul ocluziei arterei centrale a retinei sunt adevărate:A. Necesită spitalizareB. Corticoterapie per os,dacă se suspectează boala HortonC. Corticoterapie intravenos,dacă se suspectează boala HortonD. Managementul factorilor de risc cardio-vascularE. Tratament anticoagulant dacă la CT cerebral se evidenţiază sechele după AVC recent6. în etiologia ocluziei venei centrale a retinei sunt implicaţi următorii factori:A. HTAB. Diabet şi alţi factori de risc vascularC. Hipertonie ocularăD. Stenoze şi ocluzii ale carotidei interneE. Boala Horton7. Neuropatia optică retrobulbară poate să aibă următoarea etiologie:A. HTAB. Scleroza multiplăC. Intoxicaţie alcoolo-tabagică

D. AterosclerozaE. Sarcoidoza3818.Următorii sunt factori favorizanţi ai glaucomului acut prin închiderea unghiului:A. MiopiaB. AstigmatismulC. HipermetropiaD. SimpatoliticeleE. Simpatomimeticele9.Următoarele sunt semne clinice ale glaucomului acut prin închiderea unghiului,cu excepţia:A. Edemul corneanB. Midriaza areactivăC. MiozaD. Unghi închis la gonioscopieE. Hipotonie ocularălO.Keratita acută prezintă următoarele semne funcţionale:A. DurereB. FotofobieC. LăcrimareD. MidriazaE. Blefarospasm11. Semne clinice ale uveitei anterioare acute sunt:A. Efectul TyndallB. Sinechiile irido-cristalinieneC. Precipitate pe endoteliul corneanD. Unghi închis la gonioscopieE. Hipertonie oculară majoră12.Bilanţul minimal în caz de uveită cuprinde:A. HemogramaB. Radiografie pulmonarăC. Tipizarea HLA-B27D. CT cerebralE. TPHA-VBRL38213.Despre endoftalmită se poate afirma că:A. Cel mai adesea este de origine exogenă(postchirurgicala)B. Uneori este endogenăC. Trebuie făcută puncţia camerei anterioare in urgenţă(determinări bacteriologice)D. Tratamentul local este antibiotic,antiinflamator,midriaticE. Este nevoie doar de tratament localM.Următoarele afirmaţii sunt adevărate despre evoluţia ocluziei arterei centrale a retinei:A. Dispariţia edemului retinian în 4-5 zile

B. Atrofia optică definitivă se constituie în câteva săptămâniC. Glaucom neovascular în 10-15% din cazuriD. Dispariţia edemului retinian în 10-15 zileE. Atrofia optică definitivă se constituie în câteva luni15.Următoarele sunt semne clinice de uveită anterioară acută:A.Ochi roşu nedurerosB. Cerc perikeratikC. Scăderea acuităţii vizuale: variabilăD. Durere oculară intensăE. Ochi alb şi nedureros383OCHIUL ROŞU ŞI/ SAU DUREROS (pag.686-688)Complement simplu1 .Despre hemoragia sub-conjunctivală este adevarat că:A. Trebuie eliminat un puseu de hipertensiune arterialăB. Nu trebuie eliminat un corp străinC. Determina fotofobieD. Fluorochinolone ca prima intenţie de tratamentE. Tratament: evitarea alergenului2.Următoarele sunt semne funcţionale de conjunctivită,cu excepţia:A. LăcrimareB. Senzaţie de „nisip în ochi"C. Scaderea severă a acuităţii vizualeD. Senzaţie de corp străinE. Senzaţie de arsură3.Conjunctivita poate avea următoarea etiologic, cu excepţia:A. Bacteriana: Stafilococ,StreptococB. Bacteriana: HaemofilusC. Virala: adenovirusD. Virala: virus gripalE. Alergică4.Despre conjunctivita de etiologic virală este fals :A. Apare în context epidemicB. Apar secreţii clareC. Apare adenopatic pretragianăD. E foarte contagioasăE. Apar secreţii purulente3845.Conjunctivita trachomatoasă la copil se tratează cu:A. Azitromicină localB. Rifampicină per osC. VitabactD. Azitromicină per osE. Picloxydine6.Criteriile de gravitate a unei conjunctivite bacteriene sunt următoarele, cu excepţia:

A. Secreţii clare abundenteB. ChemozisC. FotofobieD. Lăcrimare abundentăE. Scăderea acuităţii vizuale7.Despre episclerită este adevărat că:A. E rar idiopaticăB. Roşeaţa dispare după aplicarea unui vasoconstrictorC. Tratament: corticoterapie sistemicăD. Roşeaţa nu dispare după aplicarea unui vasoconstrictorE. Tratament: corticoterapie locală în doză ridicată8.în etiologia scleritei pot fi implicate următoarele boli articulare,cu excepţia:A. Lupusul eritematos diseminatB. Periartrita nodoasăC. Spondilita anchilozantăD. Poliartrita reumatoidăE. Psoriazisul9.0chiul roşu dureros asociat cu scăderea acuităţii vizale nu apare în:A. Glaucom neovascularB. EndoftaImităC. Keratite acuteD. TraumatismeE. Uveite posterioare acute385lO.Bolile infecţioase in care apare sclerită sunt următoarele, cu excepţia:A. SifilisB. HerpesC. Boala LymeD. ScarlatinăE. MicozăComplement multiplu1. Etiologia conjunctivitei poate fi:A. Bacteriană(stafilococ, streptococ, Haemophilus)B. Virală(adenovirus)C. AlergicăD. AutoimunăE. Traumatică2.Tratamentul conjunctivitei trachomatoase la copil se face cu:A. Tetraciclină localB. Tetraciclină per osC. Azitromicină per osD. Rifampicină localE. Penicilină3.Următoarele nu sunt criterii de gravitate a unei conjunctivite bacteriene: A. FotofobiaB C D E

Lăcrimarea abundentă Pruritul Chemozisul Secreţiile clare3864.Tratamentul conjunctivitei alergice cuprinde:A. Lavaje oculareB. Evitarea alergenuluiC. Fluorochinolone ca prima intenţieD. Coliruri antihistaminice si antidegranulante mastocitareE. Cefalosporine5.Următoarele afirmaţii sunt adevărate despre episclerită:A. Reprezintă roşeaţa localizatăB. Nu dispare după aplicarea unui vasoconstrictorC. Dispare după aplicarea unui vasoconstrictorD. Este adeseori idiopaticăE. Pacientul prezintă durere oculară importantă,intensificată de mişcările oculare6.Ochiul roşu dureros asociat cu scăderea acuităţii vizuale poate fi dat de:A. Glaucom neovascularB. Uveite anterioare acuteC. EndoftalmităD. TraumatismeE. Episclerită7 .Factori de risc pentru infecţia suprafeţei oculare sunt:A. Grefa de corneeB. Sindrom de ochi uscatC. Diabet neechilibratD. Obstrucţia căilor lacrimaleE. Midriaza idiopatică8.Despre conjunctivitele alergice este adevărat că:A. Sunt bilateraleB. Sunt unilateraleC. Determina pruritD. Apar secreţii purulenteE. Apar în context epidemic3879.Despre sclerită este adevărat că:A. Determină durere oculară importantăB. Nu determină durereC. Roşeaţa dispare după aplicarea unui vasoconstrictorD. Roşeaţa nu dispare după aplicarea unui vasoconstrictorE. Adeseori este idiopatică10. Ochiul roşu dureros asociat cu scăderea acuităţii vizale apare în:A. TraumatismeB. Glaucom cu unghi deschisC. Sclerită posterioară cu hialită: frecventD. Sclerită anterioară cu hialită: excepţionalE. Keratite acute

388CHIRURGIE O.R.L.OTALGII ŞI OTITE LA COPII ŞI ADULŢI (pag. 716-721)Complement simplu1. Următoarele sunt complicaţii ale otitei medii acute,cu excepţia:A. MastoiditaB. Abccs cercbralC. Pericondrita pavilionuluiD. Paralizie facialăE. Labirintită2. Cauza principală a paraliziei faciale la copii este:A. MeningitaB. Trombollebita sinusului lateralC. MastoiditaD. Otita medie acutăE. Abcesul cerebral3.0talgia poate fi determinată de următoarele,cu excepţia:A. Stimularea fibrelor nociceptive care inervează urechea internaB. Stimularea fibrelor nociceptive care inervează urechea externaC. Stimularea fibrelor nociceptive care inervează urechea medieD. Localizarea eronată a unei dureri provenite dintr-o structură limitrofaE. Stimularea fibrelor nociceptive care inervează urechea externa si urechea medie4.1nervaţia senzitiva a urechii externe nu este asigurată de :A. Nervul auriculotemporal- ramură a nervului facialB. Nervul WrisbergC. Ramul auricular al nervului vagD. Plexul cervical superiorE. Nervul auriculotemporal- ramură a nervului trigemen3895. Inervaţia senzitiva a urechii medii este asigurata de:A. Nervul WrisbergB. Nervul auriculotemporalC. Plexul cervical superiorD.Nervul timpanic şi ramurile sale(ramuri ale nervului glosofaringian)E. Nervul timpanic şi ramurile sale(ramuri ale nervului facial)6.Următoarele sunt otalgii de origine otologică,cu excepţia:A.Catarul tubarB. Prezenta de corp străinC. Osteită a temporaluluiD. Furuncul al CAEE. Schwanoame ale unghiului ponto-cerebelos7.Cauza cea mai frecventă a otitei medii acute (OMA) este:A. Schimbare brutală de presiuneB. Călătoria cu avionulC. De cele mai multe ori este de natură infecţioasă

D. O boală sistemică inflamatorieE. Granulomatoza Wegener8.Principalul semn clinic în otita medie acută este: A. Hipoacuzia Tinitusul

Instabilitatea Vertijul Otalgia9.Despre otita medie acută la copii, sunt adevarate urmatoarele afirmaţii:A. Cazurile cu disfuncţie funcţionala otologică sunt frecventeB. Tabloul clinic este dominat de tinitusC. Formele bilaterale sunt rareD. Cazurile de febra sunt rareE. Deseori,tabloul clinic este dominat de febră390lO.In cadrul diagnosticului otitei medii acute,asocierea febra > 38,5 + otalgie importantă sugerează:A. Infecţie cu virus CoxackieB. Infecţie cu Haemophilus influenzaeC. Infecţie cu pneumococD. Labirintizarea infecţiei9E. Infecţie cu Proteus mirabilis>Complement multiplu1. Inervaţi a senzitivă a urechii externe este asigurată de:A. Nervul auriculotemporalB. Nervul WrisbergC. Ramul auricular al nervului vagD. Plexul cervical superior(Cl-C2)E. Nervul glosofaringian2.Dureri asemănătoare otalgiilor proiectate prin fibrele nervului IX sunt date de:A. AnginăB. Tumori maligne ale cavumului si orofaringeluiC. EsofagităD. Dureri dentareE. Migrenă3.Otita medie acută de natură infectioasă poate fi dată de: A. PneumococB C D EHaemophilus influenzae Pseudomonas aeruginosa Menigococ Legionella3914.Miringita virală:A. Se manifestă prin durere intensăB. Se manifestă prin prezenţa unor bule(flictene)pe membrana timpanicăC. De obicei există şi exudat retrotimpanicD. Poate fi asociată cu complicaţii precum labirintitaE. De obicei nu există exudat retrotimpanic5.Complicaţiile otitei medii acute sunt:A. Mastoidita

B. Paralizia facialăC. Abcesul cerebralD.Tromboflebita sinusului cavernosE. Labirintita6.Complicarea unei otite medii acute cu meningita se face prin diseminarea germenilor:A. In LCR cu punct de plecare in lichidele labirinticeB. Pe cale hematogenăC. Pe cale limfaticăD. Prin contact de-a lungul dura rnaterE. Prin contact de-a lungul arahnoideiT.Tromboflebita sinusului lateral:A. Complicaţie a mastoiditeiB. Complicaţie senzorială a OMAC. Simptome: cefaleeD.Uneori determină crize comiţiale E .Dă anizocorie3928.Semnele si sipmtomele otitei externe sunt:A. OtalgiaB. Hipoacuzia dacă obliterarea CAE este completăC. Hipoacuzia dacă obliterarea CAE este incompletăD. întotdeauna febraE. De obicei pacientul nu are febră9.0tita externă malignă:A. Este o infecţie cronică a CAE ce apare pe fondul imunodepresieiB. Infecţia se extinde progresiv până la forma de ostcită a osului temporalC. Determină durere intensăD. Pielea CAE este inflamată si necroticâE. Se poate complica cu hipoacuzie neurosenzorială10. Otita seromucoasă:A. Se manifestă în principal prin hipoacuzieB. Se manifestă prin otalgieC. La otoscopie se pot observa bule de aer cu nivel hidroaericD. Caracterul cronic este dat de durata evoluţiei > 3 luniE. Afectarea este de cele mai multe ori unilaterală11 .Indicaţiile antibioterapiei în otita medie acută sunt:A.Copil sub 2 ani: antibioterapie de primă intenţieB.Copil peste 2 ani: este permisă neaplicarea antibioterapiei dacă există posibilitatea de reevaluare în 48-72 de ore si în lipsa simptomelor marcante(febră si durere)C.Adulţi: antibioterapie de primă intenţieD.Copil peste 2 ani: antibioterapie de primă intenţieE.Nici una din variantele de mai sus39312.Durata tratamentului antibiotic per os in otita medie acută este:A.Copii < 2 ani : 14 zile

B.Adulţi: 14 zile9C.Copii > 2 ani: 5 zileD.Copii < 2 ani: 8-10 zileE. Adulţi: 10-12 zile513.Indicaţiile paracentezei pentru precizarea bacteriologică in otita medie acută sunt:A.Copii < 3 luniB.Copii < 3 aniC.Imunodepresie severăD.Eşec al primei încercări de tratamentE.Complicaţii14.Tratamentul otitei externe cuprinde următoarele măsuri:A. Tratament topic auricular cu antibiotic si antiinflamatoareB. Aplicarea unui dren in cazul in care conductul prezintă stenozeC. Antiinllamator nesteroidianD. Antibiotic i.m./i.U.E. Evitarea pătrunderii apei in conduct pe parcursul tratamentului15. Hipertrofia vegetaţiilor adenoide este favorizată de:A. Despicături velopalatineB. ColectivitateC. Mediu alergicD. Reflux gastroesofagianE. Alcool394ANGINE ŞI FARINGITE ALE ADULTULUI (pag. 722-727)Complement simplu1 .Agentul patogen în angina eritemato-pultacee sau eritematoasă este:A. Bacterie în cele mai multe cazuriB. Virus în cele mai multe cazuri: Haemophilus influenzaeC. Virus în cele mai multe cazuri: rmovirus,VRS...D. Streptococ beta hemolitic grup B în 25% din cazuriE. Streptococ beta hemolitic grup A în 25% din cazuri2.Următoarele sunt angine ulcero-necrotice,cu excepţia:A.HerpanginaB.Mononucleoza infecţioasăC. Sancrul sifiliticD. Angina VincentE. Angina dată de Treponema pallidum3.Tratamentul antibiotic în angina eritemato-pultacee se face cu:A. Penicilina V timp de 7 zileB. Amoxicilină 14 zileC. Azitromicină 3 zileD. Amoxicilină 10 zileE. Penicilina V 3 zile

4.în cazul alergiei la penicilină,tratamentul antibiotic recomandat pentru în angina eritemato-pultacee este:A.AmoxicilinaB.NitrofurantoinC.ClotrimazolD.AzitromicinăE.Tetraciclină3955.Angina pseudomembranoasă poate fi dată de :A.SifilisB.HerpanginăC. Streptococ DAngina Vincent E.Corznebacterium diphteriae6.Angina difterică determină formarea de false membrane care au următoarele caracteristici,cu excepţia:A. Sunt îngroşate,griB. Cu aderenţăC. SângerîndeD. Acoperă uvulaE. Nesângerânde7.Următoarele afirmaţii despre tratamentul anginei difterice sunt false:A. Este o urgenţă terapeuticăB. Seroterapie de urgenţăC. Antibioterapie i.v.D. VaccinareE. Seroterapia este imunizantă8.Tratamentul anginei lui Vincent cuprinde următoarele, cu excepţia:A. Penicilina V 1 MUI per os de 3 ori /ziB. îngrijire dentarăC. Tratament simptomaticD. Penicilina V 10 zileE. Penicilina G 10 zile9.Herpangina: A Apare la copii peste 7 aniB.Erupţir veziculară unilateralăC.Este dată de virusul Coxackie AD.Este dată de virusul Coxackie BE.Evolutie afebrilă39610. Amigdalectomia:A.Este propusă în cazul anginelor care se repetă( 2 pe iarnă,două ierni consecutive)B. Este propusă în cazul anginelor care se repetă( 4 pe iarnă,două ierni consecutive)C.Nu este indicată în cazul recidivei flegmonului periamigdalianD.Se face sub anestezie localăE.Complicaţia postoperatorie principală: sepsisComplement multiplu

1 .Angina este asociată clinic cu:A. OdinofagieB. DisfonieC. FebrăD. Otalgie reflexă frecventăE. Disfagie2.Angina eritemato-pultacee sau eritematoasă este dată de următorii agenţi patogeni:A. In cele mai multe cazuri virus(rinovirus,VRS,adenovirus)B. Bacterii în 40% din cazuriC. Bacterii într-un sfert din cazuriD. Streptococ beta hemolitic grup AE. Ilaemophilus influenzae3.Următorii sunt factori de risc ai RAA:A. Antecedente personale de RAAB. Antecedente heredo-colaterale de RAAC. Vârsta cuprinsă între 25 şi 50 de aniD. Călătorii în regiuni cu endemie RAAE. Vârsta între 5 şi 25 de ani asociată antecedentelor de episoade multiple de angină cu SGA(streptococ de grup A)3974.Tratamentul flegmonului periamigdalian cuprinde:A. Puncţie/drenaj sub anestezie generalăB. Antibioterapie amoxicilină-acid clavulanic Ig de 3ori/zi per osC. Augmentin i.u. în caz de disfagieD. AntalgiceE. Amigdalectomie la distanţă după al doilea episod5.Angina pseudomcmbranoasă este dată de următorii agenţi patogeni:A. Corynebacterium diphteriae(difterie)B. Streptococ beta hemolytic grup AC. Mononucleoza infecţioasăD. Herpes(HSVl)E. Pneomococ6.Tratamentul anginei difterice: A.Este o urgenţă terapeuticăB .Spitalizare+izolare+căutarea persoanelor cu care a luat contactC.Seroterapie de urgenţăD.Antibioterapie i.v. :penicilina G timp de 10 zileE.Antibioterapie per os7.Angina pseudomembranoasă difterică are următoarele caracteristici:A. False membrane îngroşate,gri,cu aderenţă si sângerândeB. False membrane extensive,deseori întinse dincolo de pilierii amigdalieni si care acoperă uvulaC. Posibilă paralizie velopalatinăD. Adenopatii cervicale bilateralE. False membrane limitate la amigdaleS.Angina ulceroasă se întâlneşte in următoarele situaţii:

A.Angina lui VincentB.SifilisC.DifterieD.HerpanginaE.Angina streptococică3989.Următoarele sunt caracteristici clinice ale anginei lui Vincent:A. Ulceraţie amigdaliană nedureroasăB.Ulceraţieamigdaliană neindurată,unilateralC.Ulceraţieacoperită de o falsă membrană gri,aderentăD.Semne generale deseori marcateE.Sunt asociate respiraţie urât mirositoare si stări bucodentare proastelO.Referitor la clinica herpanginei,următoarele afirmaţii nu sunt false:A. Apare la copii cu vârsta < 6 luniB.Erupţieveziculară unilateralăC.Este cauzată de virusul coxsackie AD.Vindecare rapida in 2-4 zileE.Dacă se asociază veziculelor extremităţilor: sindromul mână-picior-gură11 .Următoarele afirmaţii sunt adevărate despre amigdalectomie:A.Propusăîn cazul anginelor care se repetă(4 pe iarnă,în două ierni consecutive)B.Indicatăin cazul recidivei flegmonului periamigdalianC.Complicaţii principale: hemoragie precoce sau în timpul căderii escarelorD.Se realizează sub anestezie localăE. In cazul adultului, foarte dureros postoperator12.Clinic,flegmonul periamigdalian prezintă:A. TrismusB. Edem al uvuleiC. Semne generale diminuateD. Voce nazonataE. Incurbarea vălului palatin13.Angina pseudomembranoasă difterică:A. Difteria- letală în 10% din cazuriB. Clinic- pacient nevaccinatC. Adenopatii cervicale bilateraleD. Falsele membrane nu depăşesc pilierii amigdalieniE. Adenopatii cervicale unişaterale39914.Diagnosticul pozitiv al mononucleozei infecţioase cuprinde:A.Reacţia lui Paul-Bunnel-DavidsohnB.SerologiaEBVC.Hemograma: sindrom mononucleozicD.TPHA VDRLEAsociere fusospirilară la examinarea directă15 Angina veziculară bilaterală:A.Primo-infecţiaherpetică(HSV 1)

B.Primo-infecţia herpetică(HSV 2)C.Clinic- febră ridicatăD.Clinic-disfagie intensăE Asociată de obicei cu o gingivostomatită marcată400EPISTAXISUL ŞI TRATAMENTUL ACESTUIA (pag. 737-739)Complement simplu1 .Pentru aprecierea abundenţei epistaxisului se iau în considerare:A. Originea sângerăriiB. Culoarea sângeluiC. Durata sângerăriiD. Debitul sângerăriiE.Dacă sângele este sub formă de cheaguri2. Epistaxisul foarte abundent are următoarele caracteristici, cu excepţia:A. Sângerare bilateralaB. Sângerare unilateralăC. Sângerare anterioară şi posterioarăD. Voma cu sângeE. Sângerare foarte mare3. Epistaxisul nu poate fi confundat cu:A. O sângerare de origine bucalaB. O hemoragie digestivăC. HemoptizieD. MelenăE. Hematemeză4. Următorii nu sunt factori agravanţi ai epistaxisului:A. AnxietateaB. HTAC. CoagulopatieD. Boala Rendu - OslerE. insuficienţa renală cronică4015. Tamponamentul nazal anterior:A. Este eficient in epistaxisul cu originea in partea anterioară a foselor nazaleB. Este eficient in epistaxisul cu originea in partea posterioară a foselor nazaleC. Nu este eficient in epistaxisD. Face compresie între cavum şi coaneE. Nici o variantă corectă6.în tratamentul epistaxisului dacă toate măsurile eşuează se pot face următoarele, cu excepţia:A. Explorarea originii sângerării sub AGB. Cauterizare vascularăC. LigaturăD. Arteriografie

E. Nici una din variantele de mai sus7. Următorele nu sunt examinări complementare în diagnosticul epistaxisului:A. Bilanţ de coagulareB. Bilanţ al factorilor de risc cardiovascularC. Angiografie obligatorieD. CT dacă in urma nazofibroscopiei se indentifică leziuni vizibileE. RMN dacă in urma nazofibroscopiei se indentifică leziuni vizibile8. Următorele nu sunt cauze locale de epistaxis:A. Insuficienţa hepaticăB. TraumatismeC. Corpi străini în fosele nazaleD. Fibrom nazo-faringianE. Epistaxis esenţial9. Boala Rendu- Osler :A. Este angiomatoză autozomal recesivăB. Epistaxisul se poate trata prin scleroterapieC. Anticorpii anti VEGF nu sunt eficienţiD. Determină malformaţii vasculare doar la nivelul mucoaselorE. Are o transmitere erditară legată de cromozomul X40210. Epistaxisul esenţial:A. Se intalneste frecvent la batrîniB. Este favorizat de frigC. Este favorizat de efortD. Este o cauză generală de epistaxisE. Apare în fractura de piramidă nazalăComplement multiplu1 .Cauze generale ale epistaxisului sunt:A. RinosinuzitaB. EclampsiaC. HemofîliaD.Tumori ale sinusurilor nazaleE. Carenţa de vitamina K2. Semne care pot indica o origine tumorală a epistaxisului sunt:A. Obstrucţie nazală unilaterală progresivăB. AnizocorieC. Dureri localizateD. Tulburări ale oculomotricităţiiE. Anosmie3. Aigurarea hemostazei în tratamentul epistaxisului se poate face prin:A. Compresie bidigitalăB. Tamponament anteriorC. Tamponament posteriorD. Embolizarea vaselor incriminateE. Antibiotice

4034. Tumorile maligne ale foselor nazale, sinusurilor si cavumului care pot determina epistaxis sunt:A. CilindromulB. MelanomulC. AdenocarcinomulD. Fibromul nazofaringianE. Polipii5. Boala Rendu-Osler se caracterizeză prin apariţia de formaţii vasculare la nivelul mucoasei:A. Foselor nazaleB. Tubului digestivC. Tractului urinarD. Arborelui respiratorE. Uterului6.Următorele sunt cauze locale de epistaxis:A. TrombopatieB. AntiagreganteC. HemofîlieD. RinosinuzităE. Traumatism7. Fibromul nazo-faringian :A. Este o tumoră slab vascularizatăB. Este mai frecvent la femeiC. Exista risc de sângerare ridiatD. Necesită biopsie pentru diagnosticE. Tumoră bogat vascularizată404GERIATRIEÎMBĂTRÂNIREA NORMALĂ: ASPECTE BIOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI RELAŢIONALE. DATE EPIDEMIOLOG1CE ŞI SOCIOLOGICE. PREVENŢIA ÎMBĂTRÂNIRII PATOLOGICE (pag.776-778)Complement simplu:1. Principiile fundamentale ale prevenţiei îmbătrânirii patologice sunt, cu excepţia:A. Renunţarea la fumat şi alcoolB. întreţinerea capitalului de bază fizicC. întreţinerea capitalului de bază relaţionalD. Practicarea regulată a unei activităţi fizice de durată - 60 de minute de mers pe jos zilnicE. Stimulare familială2. Următoarele afirmaţii legate de vârsta "fiziologică" sunt adevărate, cu excepţia:A. Este determinată de patologiile acute actualeB. Este determinată de patologiile cronice evolutiveC. Nu este determinată de patologiile acute actuale

D. Efectele îmbătrâniriiE. Este determinată de eventualele sechele ale unor patologii non-evolutive3. Cauzele îmbătrânirii sunt, cu excepţia: A. Fără alterarea AND-uIuiDeterminate de factori intrinseci Determinate de factori extrinseci Determinate de factori metabolici Scurtarea telomerelor4. Factorii metabolici implicaţi în cauzele îmbătrânirii sunt, cu excepţia:A. Acumularea radicalilor liberiB. Moştenirea geneticăC. Stresul oxidativD. Glicozilarea proteinelorE. Pierderea elasticităţii ţesuturilor conjunctive4178. Bilanţul imagistic în diagnosticul epistaxisului poate cuprinde :A.CTB.RMNC. AngiografieD. EcograficE. PET CT9. Factori agravanţi locali ai epistaxisului sunt următorii:A. AlergiaB. Prizarea de substanţe toxiceC. Fragilitatea mucoaseiD. CoaguloptieE. Anxietatea10. Urmatorele afirmaţii despre diagnosticul diferenţial între epistaxisul posterior înghiţit şi hematemeză sunt adevărate:A. Sângele din epistaxis este sub formă de cheaguriB. Sângele din epistaxis este roşu,necoagulatC. In cazul hemoragiei digestive sângele este necoagulatD. Prezenţa sângelui roşu pe peretele posterior faringian ,exceptând voma,indică originea nazalăE. Toate afirmaţiile sunt false4185. îmbătrânirea cardiacă reprezintă, cu excepţia:A. Este un proces degenerativB. Adaptare la îmbătrânirea vascularăC. Diminuarea progresivă a numărului de miociteD. Hipertrofie ventriculară dreaptăE. Hipertrofia miocitelor restante6. Procesul degenerativ care apare în cazul îmbătrânirii cardiace reprezintă, cu excepţia:A. Diminuarea progresivă a numărului de miociteB. Hipertrofia miocitelor restanteC. Creşterea complianţei miocarduluiD. Fibroza miocardicăE. Alterarea fazei de umplere ventriculară

7. Consecinţele clinice ale îmbătrânirii cardiace sunt, cu excepţia;A. La efort, scăderea sensibilităţii receptorilor adrenergiciB. Debitul cardiac este normal în repausC. La efort creşterea mai puţin accentuată a frecvenţei cardiaceD. Există risc de insuficienţă cardiacă în cazul pierderii sistolei atriale şi mai ales în cazul fibrilaţiei atrialeE. La efort, creşterea sensibilităţii receptorilor adrenergici8. îmbătrânirea vasculară reprezintă, cu excepţia:A. Scăderea sensibilităţii receptorilor (3-adrenergiciB. Scăderea sensibilităţii baroreceptorilorC. Creşterea complianţei vasculareD. Diminuarea cantităţii fibrelor elastice la nivelul pereţilor arterelor mariE. Diminuarea calităţii fibrelor elastice la nivelul pereţilor arterelor mari9. Consecinţele clinice, în cazul îmbătrânirii vasculare sunt, cu excepţia:A. Diminuarea presiunii arteriale diastoliceB. Creşterea presiunii arteriale sistoliceC. Tendinţă la hipotensiune ortostaticăD. Tendinţă de hipertensiune ortostaticăE. La persoanele tinere factorul de risc principal în cazul îmbătrânirii vasculare este reprezentat de creşterea presiunii arteriale diastolice40710. îmbătrânirea aparatului respirator reprezintă, cu excepţia:A. Diminuarea suprafeţei schimburilor gazoaseB. Diminuarea volumelor pulmonare mobilizabileC. Diminuarea eficacităţii tuseiD. Diminuarea amplitudinii mişcărilor cutiei toracice în timpul respiraţieiE. Creşterea funcţiilor ciliare11. Consecinţele clinice în cazul îmbătrânirii pulmonare sunt, cu excepţia:A. Scăderea VEMSB. PC02 stabilC. Creştere uşoară a P02D. Toleranţa crescută la fracturile costaleE. Toleranţa scăzută la imobilizările toracice pe durata tratamentului ortopedic al fracturilor de humerus12. îmbătrânirea funcţiei renale reprezintă, cu excepţia:A. Scăderea fluxului sanguin renalB. Scăderea numărului de nefroniC. Creşterea activităţii sistemului renină-angiotensină-aldosteronD. Diminuarea capacităţii de diluare şi concentrare a urineiE. Diminuarea posibilă a clearance-lui creatininei până la 60ml/min13. Consecinţele clinice, în cazul îmbătrânirii funcţiei renale sunt, cu excepţia:A. Frecvenţa hipernatremieiB. Toleranţa scăzută la regimurile desodateC. Frecvenţa hiponatremieiD. Scăderea complicaţiilor renale iatrogene

E. Frecventa deshidratării extracelulare914. îmbătrânirea neuro-cognitivă, reprezintă, cu excepţia:A. Creşterea timpului de reacţieB. Diminuarea atenţieiC. Rarefierea substanţei albeD. Diminuarea capacităţii de învăţareE. Creşterea neuronilor corticali408Complement multiplu:1. Speranţa de viaţă la naştere în Franţa în 2009 era de :A. 84,5 pentru femeiB. 84,5 pentru bărbaţiC. 77,8 pentru bărbaţiD. 77,8 pentru femeiE. Aceste date apar datorită scăderii mortalităţii între vârstele de 70 şi 90 de ani2. Evoluţia preconizată între 2005-2050:A. Numărul persoanelor în vârstă de 75 de ani şi peste vaB. Numărul persoanelor în vârstă de 85 de ani şi peste vaC. Numărul persoanelor în vârstă de 75 de ani şi peste vaD. Numărul persoanelor în vârstă de 85 de ani şi peste vaE. Numărul centenarilor va creşte de 5 ori3. Speranţa de viaţă fară incapacitate (la naştere în 2007),A. 63,1 pentru bărbaţiB. 64,2 pentru femeiC. Creşte odată cu speranţa de viaţă globalăD. 64,2 pentru bărbaţiE. 63,1 pentru femei4. Consecinţele sociologice prevăzute de evoluţia preconizată este:A. Creşterea raportului dintre populaţia activă şi cea inactivăB. Creşterea populaţiei foarte vârstnice, cel mai adesea bolnavi, deci spitalizaţiC. Diminuarea raportului dintre populaţia activă şi cea inactivăD. Necesitatea de a anticipa atât creşterea cererii în ceea ce priveşte unităţile şi păturile de îngrijire instituţionalizată, colectivă, cât şi creşterea ofertei de îngrijiri medicale şi de ajutor la domiciliuE. Diminuarea populaţiei vârstnice5. Definiţia îmbătrânirii este:A. Totalitatea proceselor fiziologiceB. Totalitatea proceselor psihologiceC. Procesele ce modifică structura şi funcţiile unui organ, începând cu vârsta adultăD. îmbătrânirea nu include procesele psihologiceE. îmbătrânirea nu include procesele fiziologicecreşte de 3 ori creşte de 4 ori creşte de 4 ori creşte de 3 ori

în Franţa este:4096. Despre îmbătrânire, sunt adevărate următoarele:A. Este un fenomen lentB. Este un fenomen progresivC. Este un fenomen evitabilD. Este un fenomen cu o mare variabilitate inter- şi intra-individualăE. Este un fenomen inevitabil7. Cele trei forme de îmbătrânire sunt:aA. îmbătrânire reuşităB. îmbătrânire neobişnuităC. îmbătrânire patologicăa «D. îmbătrânire obişnuităE. îmbătrânire nereuşită8. îmbătrânirea reuşită reprezintă:A. Simplul efect al timpului care treceB. Fără patologii evolutiveC. Cu patologii evolutiveD. Consevarea capacităţilor funcţionaleE. Fără consevarea capacităţilor funcţionale9. Următoarele afirmaţii legate de îmbătrânirea reuşită sunt false:A. Fără patologii evolutiveB. Cu limitarea relativă a capacităţilor funcţionaleC. Conservarea capacităţilor funcţionaleD. Simplul efect al timpului care treceE. Cu patologii cronice evolutive10, îmbătrânirea obişnuită reprezintă:A. Patologii cronice evolutiveB. Limitarea relativă a capacităţilor funcţionaleC. Fără patologii evolutiveD. Simplul efect al timpului care treceE. Conservarea capacităţilor funcţionale41011 .îmbătrânirea patologică reprezintă:A. Patologii cronice evolutiveB. Provocarea de handicapuriC. Dependenţa care poate ajunge până la dependenţa totală pentru toate activităţile vieţii cotidieneD. Fără patologii cronice evolutiveE. Fără provocarea de handicapuri12.Următoarele afirmaţii legate de îmbătrânirea patologică sunt false:A. Patologii cronice evolutiveB. Fără patologii cronice evolutive

C. Dependenţa care poate ajunge până la dependenţa totală pentru toate activităţile vieţii cotidieneD. Provocarea de handicapuriE. Fără provocarea de handicapuri13.în funcţie de vârstă se disting 3 stadii ale îmbătrânirii:A. "Bătrânii tineri" între 60 şi 70 de aniB. "Bătrânii" între 75 şi 85 de aniC. "Bătrânii bătrâni" 85 de ani şi pesteD. "Bătrânii tineri" între 65 şi 75 de aniE. "Bătrânii" între 70 şi 80 de ani14.în funcţie de stadiile îmbătrânirii, se pot afirma următoarele:A. Este mai puţin de luat în considerare vârsta "fiziologică"B. Geriatria se ocupă în general de pacienţii de peste 80 de aniC. Geriatria se ocupă în general de pacienţii de peste 75 de aniD. Este mai puţin de luat în considerare vârsta "cronologică"E. Cele doua vârste, cea "fiziologică" si cea "cronologică" sunt la fel de importante în procesul de îmbătrânire15.Vârsta "fiziologică" este determinată de:A. Patologiile cronice evolutiveB. De eventualele sechele ale unor patologii non-evolutiveC. De patologiile acute actualeD. Efectele îmbătrânirii \ "E. Nu are legătură cu nici o afirmaţie enunţată mai sus16.Cauzele îmbătrânirii sunt:A. Complet elucidateB. MultifactorialeC. Alterarea AND-uluiD. Scurtarea telomerelorE. Incomplet elucidate17.Factorii metabolici implicaţi în cauzele îmbătrânirii sunt:A. Glicozilarea proteinelor responsabilă pentru pierderea elasticităţii tesuturilor conjunctiveB. Stresul oxidativC. Acumularea radicalilor liberiD. Factorii metabolici nu reprezintă cauze de îmbătrânireE. Moştenirea geneticăa, t18.îmbătrânirea cardiacă reprezintă:A. Adaptare la îmbătrânirea vascularăB. Hipertrofie venticulară dreaptăC. Este un proces degenerativD. Hipertrofie ventriculară stângăE. Diminuarea progresivă a numărului de miocite19.Procesul degenerativ care apare în cazul îmbătrânirii cardiace reprezintă:A. Sporirea contribuţiei sistolei atriale la umplerea ventricululuiB. Diminuarea progresivă a numărului de miocite

C. Hipertrofia miocitelor restanteD. Fibroza miocardicăE. Scăderea complianţei miocardului cu alterarea fazei de umplere ventriculară20.Consecinţele clinice ale îmbătrânirii cardiace sunt:A. Debitul cardiac este normal în repausB. Există risc de insuficienţă cardiacă în cazul pierderii sistolei atriale şi mai ales în cazul fibrilaţiei atrialeC. La efort, scăderea sensibilităţii receptorilor adrenergiciD. La efort creşterea mai puţin accentuată a frecvenţei cardiaceE. Debitul cardiac nu este normal în repaus41221. îmbătrânirea vasculară reprezintă:A. Diminuarea calităţii fibrelor elastice la nivelul pereţilor arterelor mariB. Diminuarea cantităţii fibrelor elastice la nivelul pereţilor arterelor mariC. Diminuarea complianţei vasculareD. Creşterea sensibilităţii baroreceptorilorE. Scăderea sensibilităţii receptorilor P-adrenergici22.Consecinţele clinice în cazul îmbătrânirii vasculare sunt:5A. Diminuarea presiunii arteriale diastoliceB. Scăderea presiunii sistoliceC. Tendinţa de hipotensiune ortostaticăD. Tendinţa de hipertensiune ortostaticăE. Creşterea presiunii arteriale diastolice23.îmbătrânirea aparatului respirator reprezintă:A. Asocierea vârstei cu expunerea la factorii de mediuB. Diminuarea funcţiilor ciliareC. Creşterea suprafeţei schimburilor gazoaseD. Diminuarea volumelor pulmonare mobilizabileE. Diminuarea eficacităţii tusei24. Consecinţele clinice în cazul îmbătrânirii pulmonare sunt:A. Scăderea uşoară a P02B. Creşterea VEMSC. Toleranţa scăzută la febră sau infecţiiD. Toleranţa scăzută la fracturile costaleE. PC02 instabilă25. îmbătrânirea funcţiei renale reprezintă:A. Creşterea fluxului sanguin renalB. Creşterea numărului de nefroniC. îmbătrânirea funcţiilor tubulareD. Diminuarea activităţii sistemului renină-angiotensină-aldosteronE. Slaba reactivitate a sistemului renină-angiotensină-aldosteron26. Consecinţele clinice în cazul îmbătrânirii funcţiei renale sunt:9 JA. Frecvenţa complicaţiilor renale iatrogene

B. Dispariţia hiponatremieiC. Frecventa deshidratării extracelulareD. Toleranţa crescută la regimurile desodateE. Frecvenţa insuficienţei renale acute27. îmbătrânirea neuro-cognitiva reprezintă:A. Diminuarea timpului de reacţieB. Diminuarea neuronilor corticaliC. Diminuarea capacităţii de învăţareD. Creşterea atenţieiE. Rarefierea substanţei albe28. Consecinţele clinice în cazul îmbătrânirii neuro-cognitive sunt:A. Răsunet puternic asupra autonomiei în stare bazalăB. Sindroamele confuzionale apar în cazul stresului postoperatorC. Sindroamele confuzionale apar în cazul stresului psihologicD. Nici un răsunet asupra autonomiei în stare bazalăE. Sindroamele confuzionale apar în cazul patologiei medicale acute29.îmbătrânirea sistemului muscular reprezintă:A. Creşterea masei grase cu repartiţie androidăB. Diminuarea progresivă a forţei musculareC. SarcopeniaD. Scăderea masei graseE. Diminuarea progresivă a forţei musculare poate fi şi cauza lipsei de exerciţii fizice30. Consecinţele clinice în cazul îmbătrânirii sistemului muscular sunt:A. Consecinţe metabolice cu insulinorezistenţăB. Dificultăţi de deplasareC. în mod normal nu afectează activitatea motorieD. Fără dificultăţi de deplasareE. Dificultăţile de deplasare apar de obicei după un repaus prelungit la pat41431 .Definiţia prevenţiei îmbătrânirii patologice cuprinde:A. Prevenţia primară - evitarea apariţiei unor boliB. Prevenţia secundară - evitarea agravării şi a recidivelor unor boliC. Prevenţia secundară - evitarea consecinţelor unor boliD. Prevenţia terţiară - evitarea complicaţiilor unor boliE. Nu există prevenţie terţiară32.Principiile fundamentale ale prevenţiei îmbătrânirii patologice sunt:A. întreţinerea capitalului de bază intelectualB. Prevenţia bolilor infecţioase prin vaccinareC. Profilaxia cardio - vascularăD. Tratarea precoce a afecţiunilor susceptibile de a provoca decompensarea cascadă a patologiilor comice evolutiveE. Fără conservarea capitalului muscularPACIENTUL VÂRSTNIC: PARTICULARITĂŢI SEMIOLOGICE, PSIHOLOGICE, TERAPEUTICE (pag. 779-782)Complement simplu:

1. înainte de a face prescrierea, trebuie să se ţină cont de următorii factori, cu excepţia:A. Greutatea şi estimarea funcţiei renale prin formula CockroftB. Se va determina dacă pacientul poate să-şi administreze singur medicamentulC. Nu este obligatoriu să se cunoască întotdeauna ansamblu reţetei/reţetelorD. Se va verifica dacă îngrijirile în cazul patologiei respective sunt rambursate 100% de asigurarea de sănătateE. Se vor revedea indicaţiile fiecărui pacient2. Regulile de management pentru un pacient vârstnic bolnav sunt, cu excepţia:A. După faza acută, evaluarea şi adaptarea tratamentului pe termen lung al patologiilor comice, stabilind pentru fiecare doza raportul beneficiu/risc şi planul de supraveghereB. Daca pacientul este spitalizat, se vor evita complicaţiile nosocomialeC. Daca pacientul este spitalizat, se vor evita accidentele iatrogene medicamentoaseD. Se vor avea în vedere întotdeauna componentele cognitiveE. Managementul poate fi realizat doar de un singur medic3. Managementul pacientului trebuie să cuprindă întotdeauna, cu excepţia:A. Cunoaşterea tratamentului pacientuluiB. Fără să se omită automedicatia5C. Examen clinic complet, inclusiv tuşeu rectalD. Anamneza nu este importantăE. ECG4. Următoarele situaţii pot creşte riscul iatrogen la persoanele în vârstă, cu excepţia:A. Polipatologia şi polimedicaţia cresc riscul de interacţiuni medicamentoaseB. Comunicarea între diverşi medici este necesară în acestă situaţieC. Pot apărea modificări ale capacităţii de eliminare a medicamentelorD. Sensibilitatea scăzută a unor organe la tratamentE. Lipsa reevaluării tratamentelor prescrise şi reînnoite pe termen lung416Complement multiplu:1. Polipatologia:A. Pacientul de 75 de ani şi peste suferă în medie de 5 până la 7 boli croniceB. Aceste boli interferă cu alteleC. Tratamentul unei boli poate decompensa o altă boalăD. Tratamentele bolilor nu pot interacţiona între eleE. Cele mai frecvente boli sunt cele cardio-vasculare, diabetul, fîbrilaţia atrială, demenţa2. Vulnerabilitatea:A. Diminuarea rezervelor funcţionaleB. Diminuarea capacităţilor de adaptareC. Pacientul nu va reacţiona într-o fază acută

D. Este o stare dinamicaE. Creşterea capacităţilor de adaptare3. Vulnerabilitatea poate fi definită ca o :A. Fragilitate socialăB. Fragilitate psihologicăC. Fragilitate medicalăD. Vulnerabilitatea se situează între îmbătrânirea reuşită şi dependentă totală, evoluţia sa putând fi accelerată de orice patologie acută intercurentăE. Tipurile de fragilităţi nu se asociază niciodată4. Consecinţele asupra diagnosticului:A. Pacientul este examinat de obicei în stadiul de decompensareB. Investigarea şi tratarea patologiei acute intercurente permit o revenire completă la starea de echilibru anterioarăC. întotdeauna trebuie făcut un bilanţ complex al afecţiunilorD. Investigarea şi tratarea patologiei acute intercurente permit o revenire incompletă la starea de echilibru anterioarăE. Un eveniment acut poate demasca o patologie cronică nediagnosticată până atunciMl5. Consecinţele asupra prognosticului:A. Decompensarea unei funcţii este un prognostic mai bun atunci când este vorba de o afecţiune acută intercurentăB. Decompensarea unei funcţii este un prognostic mai bun în cazul unei evoluţii terminale a unei patologii croniceC. Diferenţa dintre decompensarea în fază acută şi decompensarea în fază cronică permite fixarea obiectivele globale de tratamentD. Diferenţa dintre decompensarea în fază acută şi decompensarea în fază cronică permite transmiterea unei informaţii clare aparţinătorilorE. Reprezintă obiectivul de a trata patologia acută6. Consecinţele terapeutice:A. Reprezintă obiectivul de a trata o boală cronică preexistentăB. Intensifică temporar tratamentul patologiei acuteC. Reprezintă obiectivul de a trata o boală acutăD. Intensifică temporar tratamentul patologiei cronice decompensateE. Permit fixarea obiectivele globale de tratament7. Regulile de management pentru un pacient vârstnic bolnav:A. Este un management globalB. Efectuat de o echipă multidiscipUnarăC. Identificarea rapida a patologiilor acuteD. Se vor avea în vedere întotdeauna componentele socialeE. Nu este nevoie de un management global8. Managementul pacientului trebuie să cuprindă întotdeauna:A. Reconstituirea tuturor antecedentelorB. Se poate omite automedicaţiaC. Analiza situaţiei cu studierea factorului declanşatorD. Contactarea medicului currant

E. Consultarea biletelor de externare recente4189. Riscul iatrogen este mai crescut la persoanele în vârstă, deoarece:A. Pot apărea modificări farmacocinetice datorate vârsteiB. Pot apărea modificări ale capacităţii de eliminare a medicamentelorC. Polipatologia şi polimedicaţia nu cresc riscul de interacţiuni medicamentoaseD. Din cauza polipatologiei, creşte numărul de medici care prescriu medicaţieE. Sensibilitate scăzută a unor organe la tratament10.Următoarele situaţii pot creşte riscul iatrogen la persoanele în vârstă:A. Polipatologia şi polimedicaţia cresc riscul interacţiunilor medicamentoaseB. Sensibilitatea crescută a unor organe la tratamentC. Lipsa reevaluării tratamentelor prescrise şi reînnoite pe termen lungD. Problemele de respectare a tratamentuluiE. Comunicarea între diverşi medici nu este necesară în acestă situaţie/v11 .înainte de a face prescrierea:A. Trebuie să se cunoască întotdeauna ansamblu reţetei/reţetelorB. Ierarhizarea patologiilor, ţinându-se cont de părerea pacientuluiC. Explicarea efectelor benefice aşteptate de la medicamentD. Explicarea modalităţilor de supraveghere şi planificarea controalelorE. In aceste situaţii nu se ţine cont de părerea pacientului12.Momentul prescrierii reprezintă:A. Alegerea medicamentului cu cele mai puţine efecte secundare cunoscuteB. Stabilirea duratei tratamentului, fară stabilirea criteriilor întreruperiiC. Redactarea reţetei corespunzătoare personalizateD. Stabilirea datei următorului controlE. Informarea tuturor medicilor care consulta pacientul13.Dupa prescriere:A. Nu se măreşte niciodată doza fară a verifica în prealabil modul în care a fost administrat medicamentulB. Se va verifica în mod regulat dacă raportul beneficiu/risc este în continuare favorabilC. Nu se va înceta niciodată supraveghereaD. încetarea tratamentului atunci cand nu mai este indicatE. Raportul beneficiu/cost nu se va lua în discuţie în acestă situaţie41914.încetarea tratamentului se realizează :A. Când nu mai este indicatB. Dacă devine contraindicatC. în cazul reacţiilor adverseD. In cazul în care nu se respectă prescriereaE. Tratamentul nu poate fi întrerupt15.încetarea tratamentului se realizează, cu excepţiile:A. Când se măreşte doza, indiferent de modul în care a fost administrat

B. Când apar contraindicaţiiC. în cazul în care nu se respectă prescriereaD. în cazul reacţiilor adversesE. Chiar când este indicat, dar starea pacientului se îmbunătăţeşte420PSIHIATRIETULBURĂRI ANXIOASE, TULBURĂRI FOBICE, TULBURĂRILE OBSESIV - COMPULSIVE,TULBURĂRILE CONVERSIVE, STAREA DE STRES POSTTRAUMATIC ŞI TULBURĂRILE DE ADAPTARE(pag 913-921)Complement simplu1. Diagnosticul diferenţial al tulburărilor de panică se face cu:A. AdicţiiB. SchizofrenieC. DepresiiD. Carenţă de vitamină B6E. Sindrom coronarian acut2. Diagnosticul diferenţial al tulburărilor de panică se face cu următoarele afecţiuni, cu excepţia:A. FeocromocitomB. PneumonieC. HipertiroidismD. HipoglicemieE. Tulburări electrocardiografice3. Evoluţia tulburărilor de panică poate fi descrisă astfel, cu excepţia:A. Vindecarea durează între câteva săptămâni şi câteva luniB. Implicaţii socio-profesionaleC. Risc suicidarD. Posibilitatea recidivelor ulterioareE. Remisie în peste 50% din cazuri4. Managementul tulburărilor de panică, reprezintă, cu excepţia:A. Psihoterapie de inspiraţie analiticăB. în formele grave şi invalidante, instituirea unei reţele de îngrijiriC. Se administrează inhibitori selectivi ai recaptarii serotonineiD. Durata tratamentului cu inhibitori selectivi ai recaptarii serotoninei este de 6 săptămâniE. Tratamentul simptomatic cu benzodiazepine se face timp de 12 săptămâni4215. Diagnosticul de tulburare anxioasă generalizată se realizează astfel, cu excepţia:A. Afectează mai ales persoanele de sex masculinB. La copii, anxietatea generalizată se manifestă prin simptome somatice mai puţin variate decât la adulţi

C. Simptomele trebuie să persiste mai mult de şase luni şi se manifestă prin:astenie, insomnie,palpitaţiiD. Nu apar comorbiditatiE. Pot apare depresii, adicţii6. în evoluţia tulburării anxioase generalizate pot apare următoarele fenomene, cu excepţia:A. Tulburări de panicăB. DependenţăC. Izolare socialăD. CronicizareE. Acutizare7. Managementul tulburării anxioase generalizate se realizează astfel, cu excepţia:A. Psihoterapie de inspiraţie analiticăB. Tratament curativ pe bază de antidepresive, fără efectuarea bilanţului preterapeuticC. Tratament simptomatic pentru a controla manifestările anxioase acuteD. Antidepresive triciclice pentru tratamentul de a doua intenţieE. Psihoterapie cognitivă şi comportamentală8. Diagnoticul anxietăţii sau fobiei sociale se realizează pe baza unor criterii, cu excepţia:A. Conştientizarea caracterului morbid al tulburăriiB. Teama de a tremuraC. Teama de a nu se comporta umilitor sau ridicol în faţa unor persoane de sex opusD. Fără inhibiţie comportamentalăE. Dificultăţi potenţiale pe plan social, profesional, afectiv4229. Agorafobia se poate manifesta astfel, cu excepţia:A. Teama de spaţii largiB. Teama de transporturi în comunC. Teama de consultaţii prelungiteD. Teama de tuneluriE. Afectează 6% din adulţi de obicei de sex masculin (18-35 ani)lO.Obsesiile cele mai frecvente sunt, cu excepţia:A. Cele de contaminareB. Nevoia de a aranja lucrurile într-o ordine precisăC. îndoieli repetateD. VerificareaE. Imagini sexuale1 l.Compulsiile cele mai frecvente sunt, cu excepţia:A. Imagini sexualeB. Spălatul pe mâiniC. AranjareaD. VerificareaE. Rectificarea

12. Actele mentale cele mai frecvente sunt:A. RectificareaB. Imagini sexualeC. Cele de contaminareD. Spălatul pe mâiniE. Aritmonania13. Comorbiditatile întâlnite în cazul TOC, pot fi următoarele, cu excepţia:A. Sindromul Gilles de la TouretteB. BulimieC. Depresie concomitentăD. Mişcări anormaleE. Tulburări de dispoziţie42314. Diagnosticul diferenţial al TOC se face cu următoarele afecţiuni, cu excepţia:A. Amintiri vivide repetitiveB. Patologie organicăC. Tulburare delirantăD. AdicţiiE. Tulburări anxioase15.Tipurile de psihoterapie cognitivă - comportamentală în caul TOC sunt, excepţia:A. Metode de relaxareB. Forma interactivăC. DesensibilizareD. Scala Y-BOCSE. Fără putere de afirmare individuală16.Caracteristicile clinice ale tulburărilor conversive sunt, cu excepţia:A. Variabilitatea evoluţiei simptomuluiB. Poate lua aspectul oricărei patologii psihiatrice sau somaticeC. Indiferenţa pacientului faţă de tulburările saleD. Urmărirea beneficiilor secundareE. Prezenţa unei cauze organicc17.Manifestările acute ale tulburării de conversie sunt, cu excepţia:A. LipotimieB. Agitaţie psihomotorieC. Mişcări anormale, tremurăturiD. AnosmieE. Crize pscudo-convulsive18.Manifestările cronice ale tulburării de conversie sunt, cu excepţia:A. Afecţiuni urologiceB. SincopeC. ParaplegieD. AnestezieE. Dureri diverse424

19. Stresul acut se manifestă astfel, cu excepţia:A. AnxietateB. HipervigilenţaC. Tulburări de somnD. Flash-backE. Reamintirea evenimentului este voluntară20.Simtomele disociative în traumatismele violente sunt reprezentate de, cu excepţia:A. Simptomele disociative sunt asociate cu un risc crescut de evoluţie către o stare de stres posttraumaticB. DetaşareC. Dificultăti de concentrare9D. DerealizareE. Depersonalizare21.Manifestările clinice ale stării de stres posttraumatic sunt următoarele, cu excepţia:A. AnxietateB. HipervigilenţaC. Sindromul de repetiţieD. Pacientul are capacitate de concentrareE. Tendinţa la izolare22.Complicaţiile stării de stres posttraumatic sunt următoarele, cu excepţia:A. Implicaţi sociale şi/sau profesionaleB. DependenţeC. AdicţiiD. Depresie secundarăE. Alte tulburări anxioase23.Managementul stării de stres posttraumatic se realizează astfel, cu excepţia:A. Desensibilizare prin mişcări oculareB. Tratament cu antidepresive inhibitorii ai recaptarii serotoninei dacă tulburarea durează mai mult de un anC. în caz de eşec utilizarea unor antidepresive din clasa IMAOD. în caz de eşec administrare de tricicliceE. Tratamentele se fac minimum 3 luni42524. Anxietatea de separare este caracterizată de următoarele afirmaţii, cu excepţia:A. Survine în urma unui eveniment traumatizantB. Anxietatea este de intensitate considerabilă, declanşată de o separareC. Conduita de evitare apare numai la copiiD. Afectează 1-5% din copiiE. Poate apare exacerbarea tulburării25.Simptomele tulburării de adaptare sunt următoarele, cu excepţia:A. Simptome emoţionale

B. ObosealăC. CefaleeD. Tulburări de memorie sau cognitiveE. Nu sunt influenţate simptomele de factorii stresanţi26. Factorii de stres sunt următorii, cu excepţia:A. Dificultăţi socialeB. Teama de înălţimiC. Problemele familialeD. DivorţE. PensionareComplement multiplu1.Tulburările anxioase cuprind:A. Fobie specificăB. Tulburare anxioasă nespecificăC. Starea de stres posttraumaticD. Anxietate socialăE. Starea de stres cronic4262.Urmăloarele tipuri de afecţiuni se încadrează ca şi tulburări anxioase:A. Tulburări de panică cu sau fără agorafobieB. Tulburări obsesiv - compulsiveC. Starea de stres acutD. Agorafobie cu sau fără tulburări de panicăE. Fobie nespecifică3. Diagnosticul tulburărilor de panică:A. Debut între 35-45 de aniB. Asociere posibilă cu agorafobieC. Evitarea anumitor situaţii pentru a preveni declanşarea unui nou atac de panicăD. Tulburare mai frecventă la bărbaţiE. Declanşată de diferiţi factori stresanţi4. Evoluţia tulburărilor de panică poate fi descrisă astfel:A. Remisie în 30-40% din cazuriB. Cronicizare pe fondul agravării agorafobieiC. Fără posibilitatea recidivelor ulterioareD. Vindecarea durează peste 1 anE. Pot apare complicaţii5. Managementul tulburărilor de panică, reprezintă:A. Tratarea crizei de angoasăB. Tratament simptomatic cu benzodiazepineC. Psihoterapie de susţinereD. Fără risc de dependenţă al benzodiazepinelorE. Tratament curativ cu antidepresive6. Diagnosticul de tulburare anxioasă generalizată se realizează astfel:A. Afectează mai ales persoanele de sex feminin

B. Apariţia involuntară a unei anxietăţi provocate de anumite evenimente negative din viaţa pacientuluiC. Prezenta comorbiditatilor9D. Preocupări pe care pacientul nu reuşeşte să le controlezeE. La adulţi, anxietatea generalizată se manifestă prin simptome somatice mai puţin variate decât la copii4277. Evoluţia tulburării anxioase generalizate:A. Fără complicaţiiB. AcutizareC. RemisiiD. CronicizareE. Tulburări depresive8. Managementul tulburării anxioase generalizate se realizează astfel:A. Tratarea crizei de angoasă acutăB. Pacientul îşi controlează singur anxietateaC. Psihoterapie de susţinereD. Depistarea şi tratarea unei cauze organice acute şi/sau a unei comorbidităţi organiceE. Nu se administrează tratament simptomatic9. Diagnoticul anxietăţii sau fobiei sociale:A. Afectează 8-10% din adulţiB. Inhibiţie comportamentalăC. Frica de a fi judecat negativ de cei din jurD. Teama de a susţine examene oraleE. Evoluţie variabilă fară remisii10. Tratamentul medicamentos în cazul anxietăţii sau fobiei sociale este:A. BenzodiazepineB. Antidepresive, inhibitori selectivi ai rccaptarii serotonineiC. Beta blocante noncardioselectiveD. Antidepresive, inhibitori selectivi ai recaptarii serotoninei pe o durată de 3 luniE. Benzodiazepine pe o durată de cel puţin 12 luni11. Diagnosticul agorafobiei este caracterizat de următoarele situaţii:A. Teama de spaţii largiB. Anxitate care sc poate transforma într-un atac de panică în caz de expunere la situaţie fobogenaC. Conduite de evitareD. Persoane sau obiecte contrafobiceE. Evoluţie variabilă fară remisii42812. Agorafobia poate fi asociată cu anumite tulburări din copilărie, cum ar fi:A. Teama de consultaţii prelungiteB. Anxietatea de separareC. Ambuteiaje

D. Terori le nocturneE. Fobia şcolară13. Complicaţiile agorafobiei sunt reprezentate de:A. DepresieB. Nu apar tulburări anxioaseC. Implicaţii socialeD. Fără comportamente adictiveE. Imlicatii profesionale14. T ratamentul medicamentos în cazul agorafobiei se face cu următoarele tipuri de medicamente:A. Betablocante noncardiosclectiveB. Benzodiazepine pentru o perioadă scurtă de timpC. Antidepresive inhibitori selectivi ai recaptarii serotoninei pe o durată de cel puţin 6-12 luniD. Benzodiazepine pentru o perioadă de 6-12 luniE. Nu se administrează betablocante noncardioselective15. Atât în cazul anxietăţii cât şi în cazul agorafobiei, pe lângă tratamentul medicamentos, se poate face:A. Psihoterapie de susţinereB. Hipnoză doar în cazul agorafobieiC. Terapie cognitivă comportamentalăD. Psihoterapie psihodinamicăE. Psihoterapie de susţinere se face doar în cazul anxietăţii42916. Fobia şcolară, se caracterizează prin:A. Afectează 1% din populaţie, preponderenţă masculinăB. Copiii au dificultăţi şcolareC. Rămâne păstrarea interesului pentru şcoalăD. Apariţia bruscă a fricii de a merge la şcoală , indiferent de vârstaE. Anxietate asociată cu teama copilului de a fi separat de mama sa înainte de vârsta de 6 ani17. Fobia şcolară cuprinde următoarele aspecte, cu excepţiile:A. Copii fară dificultăţi şcolareB. Apariţia bruscă a fricii de a merge la şcoală , după vârsta de 8 aniC. Anxietate asociată cu teama copilului de a fi separat de mama sa înainte de vârsta de 6 aniD. Se pierde interesul pentru şcoalăE. Afectează 2% din populaţie, preponderenţă masculină18. Simptomatologia fobiei de şcoală este:A. Imobilizare prelungităB. Anxietate cu tulburări somaticeC. EnurezisD. Tulburări de somnE. Fără simptome regresive19. Evoluţia fobiei de şcoală poate fi astfel:A. Nefavorabilă în toate cazurile , indiferent de schema terapeutică aplicată

B. Favorabilă pe plan şcolar şi social la jumătate din cazuriC. Frica de şcoală persistă , dar se reuşeşte integrarea socială la o treime din cazuriD. Favorabilă pe plan şcolar şi social la o treime din cazuriE. Frica de şcoală persistă, dar se reuşeşte integrarea socială la jumătate din cazuri43020. Diagnosticul TOC este reprezentat de:A. Asociază în mod variabil 2 tipuri de simptome: obsesii şi compulsiiB. Afectează 3% din populaţia generalăC. Compulsiile sunt în stare pură la copiiD. Obsesiile în stare pură sunt mai rareE. Este o boală care afectează numai adulţii21. Ce sunt obsesiile?A. Pierdere de timp importantă mai mult de 2 ore pe ziB. Anxietate sau detresă considerabilăC. Imagini recurente persistenteD. Pacientul face eforturi pentru a le ignora şi reprima prin alte afecţiuni sau gânduriE. Obsesia nu are consecinţe asupra activităţilor sociale, profesionale sau şcolare22. Ce reprezintă compulsiile?A. Comportamente sau acte mentale repetitive cu scopul de a se opune unei obsesiiB. Pacientul se foloseşte de aceste acte mentale pentru a reduce anxietateaC. Neconstientizarea caracterului morbid al tulburăriiD. Pierdere de timp importantă mai mult de 1 oră pe ziE. Fără consecinţe asupra activităţilor sociale23. în cazul TOC, pot fi întâlnite comorbiditati, de exemplu:A. TricotilomaniaB. Ticuri motoriiC. Ticuri verbaleD. SchizofreniaE. Tulburare delirantă24. Evoluţia TOC este caracterizată de:A. Fără implicaţii socialeB. CronicizareC. RecidiveD. RemisiiE. Răspuns slab la tratament - factor nefavorabil43125. Managementul în cazul TOC:A. Antidepresive cu acţiune curativăB. Psihoterapia de sprijinC. Psihoterapia cognitiv comportamentală este capitală în această afecţiuneD. Terapie familială

E. Fără psihoterapie psihodinamică26. Tratamentul medicamentos în TOC constă în:A. Inhibitori selectivi ai recaptarii serotoninei (ISRS)B. TricicliceC. IMAO în caz de chimiorezistenţaD. Toleranţă mai bună a IMAOE. Durată tratamentului 6 luni27. Caracteristicile clinice ale tulburărilor conversive sunt:A. Se raportează la nevroza isterică descrisă de FreudB. Reversibilitatea simptomuluiC. Absenţa unei cauze organiceD. Simptomele nu sunt simulateE. Are aspectul doar a unei patologii somatice28. Argumentele clinice în favoarea diagosticului de tulburare conversiva sunt:A. Bilanţ somatic modificat5B. Personalitate histrionică sau pasivă dependentăC. Raport specific cu îngrijitorii sau îngrijirileD. Simptomatologie histrionică tipicăE. Relaţie comprehensivă între tulburările prezentate şi contextul psihologic29. Manifestările acute ale tulburării de conversie sunt:A. SincopeB. IndispoziţieC. HemiplegieD. CecitateE. Contracturi musculare generalizate43230. Manifestările cronice ale tulburării de conversie sunt:A. Contracturi musculare localizateB. DiplopieC. TremurăturiD. SurditateE. Hiperestezie31. Care dintre următoarele manifestări psihice ale tulburărilor de conversie sunt adevărate?A. Crize pseudo-convulsiveB. TristeţeC. DiplopieD. AnxietateE. Fobie32. Diagnosticul diferenţial al tulburărilor de conversie se face cu următoarele patologii:A. Tulburare delirantăB. Patologie organicăC. Adictii

?D. Tulburări somatoformeE. Tulburări de dispoziţie33. Managementul tulburărilor de conversie, se referă la:A. Spitalizare obligatorie indiferent de formă de manifestare a boliiB. Indentificarea şi excluderea unei cauze organiceC. Psihoterapie analitică sau de inspiraţie analiticăD. Tratament psihotrop în cazul decompensării unei alte patologii psihiatriceE. Evitarea prescripţiilor de medicamente inutile34. Stresul acut se manifestă astfel:A. Repetarea evenimentuluiB. Apare imediat după un eveniment traumatizantC. Retrăire spontană sau provocatăD. în stresul acut nu apar gânduri obsedante sau coşmaruriE. Evitare43335. Simtomele disociative în traumatismele violente sunt reprezentate de:A. Pacient conştientB. RătăciriC. DezorientareD. Fără depersonalizareE. Amnezie36. Următoarele afirmaţii caracterizează starea de stres posttraumatic:A. Apare după o lună de la eveniment, în prelungirea stării de stres acutB. Poate apare la câteva săptămâni, luni, sau chiar ani după evenimentul traumatizantC. Interesează mai mult sexul masculinD. Sunt importante antecedentele psihiatrice ale pacientuluiE. Sunt importante tulburările de personalitate ale pacientului37. La copii, principalele argumente clinice ale stării de stres posttraumatic sunt:A. EvitareB. Sindromul de repetiţieC. Angoasă de separareD. Comportament regresivE. Acuzc somatice38. Evoluţia stării de stres posttraumatic este:A. VindecareB. Evoluţie cronică în 50% din cazuri9C. StabilizareD. Agravarea tulburăriiE. Nu se poate vorbi de vindecare în cazul unui stres posttraumatic39. Managementul stării de stres posttraumatic se realizează astfel:A. Identificarea şi tratarea comorbiditatilorB. Furnizarea de informaţii pacientului şi anturajului său

C. Terapie de susţinereD. Fără tehnici de hipnozăE. Terapie cognitivă comportamentală43440. Anxietatea de separare este caracterizată de următoarele afirmaţii:A. Afectează 10% din copiiB. Apare înainte de pubertateC. Se remiteD. Anxietatea este de intensitate micăE. Conduita de evitare poate persista şi la maturitate41. Diagnosticul în cazul tulburării de adaptare se referă la:A. Afectează mai ales sexul masculinB. Este o tulburare tranzitorieC. Poate să se repete în mod regulat sau să evolueze spontanD. Apare la 3 luni după evenimentul stresant şi nu trebuie să persiste mai mult de 6 luni după dispariţia factorului de stresE. Investigarea unei tulburări de personalitate» a unei tulburări depresive, anxioase şi a unei adicţii42. Factorii de stres sunt următorii:A. ConjugopatiiB. CăsătoriaC. Locuri aglomerateD. Dificultăţi şcolareE. Stres de avion43. Tulburarea de adaptare poate îmbrăca mai multe forme clinice, cum ar fi:A. Tulburare de adaptare fară modificări emoţionaleB. Tulburare de adaptare cu anxietateC. Tulburare de adaptare fară perturbări de conduităD. Tulburare de adaptare cu dispoziţie depresivăE. Tulburare de adaptare mixtă44. Managementul tulburării de adaptare se referă la:A. Tratament medicamentos în funcţie de forma clinicăB. Administrare de antidepresive chiar şi în cazul formei cu dispoziţie depresivăC. Terapie comportamentală - cognitivăD. Intervenţii scurteE. Terapie de grup în caz de expunere normală la un factor de stres435TULBURĂRI PSIHICE ÎN PERIOADA SARCINII ŞI TULBURĂRI ALEPOST- PARTUMULUI (pag 922-925)Complement simplu1. Tulburările psihopatologice minore şi tranzitorii din perioada sarcinii sunt următoarele, cu excepţia:A. Anxietate în timpul sarciniiB. Greaţă în primul trimestru de sarcinăC. Vărsături în primul trimestru de sarcină

D. Atitudine ambivalenţă faţă de sarcinăE. Perioada disforică de scurtă durată2. Următoarele afirmaţii legate de depresia din timpul sarcinii sunt adevărate, cu excepţia:A. Atitudine ambivalenţă faţă de sarcinăB. AutodepreciereC. Labilitate emoţionalăD. AnhedonieE. Ruminaţii anxioase3. Negarea sarcinii este reprezentată de, cu excepţia;A. Atitudine ambivalenţă faţă de copil înainte de naştereB. Creşterea numărului de complicaţii obstetricaleC. SomatizareD. Rată mare a mortalităţii perinataleE. Tulburări de interacţiune mamă - copil4. Următoarele afirmaţii sunt adevărate în ceea ce priveşte post - partumul blues, cu excepţia:A. Tulburare caracterizată prin manifestări disforice acute tranzitoriiB. Durează o lunăC. Apare între a IlI-a şi a IV-a ziD. Apare concomitent cu lactaţiaE. Nu se va evoca niciodată un sindrom depresiv sau o depresie4365. Elementele diagnostice ale post - partum-ului blues, cuprind, cu excepţia:A. Hiperestezie afectivă cu stări de tristeţeB. Depistarea sistematică a ideilor de suicidC. DevalorizareD. CulpabilizareE. Iritabilitate6. Diagnosticul depresiei postpartum, se conturează după următoarele aspecte, cu excepţia:A. Depistarea sistematică a ideilor de suicidB. Fobie de impulsieC. DevalorizareD. AstenieE. Alte semne clinice de depresie7. Următoarele afirmaţii legate de depresia postpartum sunt adevărate, cu excepţia:A. Durează 3-12 luniB. Recidivă în 30-50% din cazuriC. Alterarea precoce a relaţiei mamă - copilD. Perturbarea dezvoltării psihologice a copiluluiE. Depresie acută8. Tabloul clinic al melancoliei delirante se caracterizează prin, cu excepţia:A. Risc suicidarB. Risc infanticid

C. AutoacuzareD. Risc de abandonE. Depresie severă cu anxietate4379. Diagnosticul diferenţial în cazul depresiei postpartum se face cu următoarele afecţiuni, cu excepţia:A. InfecţiiB. Retenţie azotatăC. Tromboflebită cerebralăD. ManieE. Melancolie10.Tratamentul depresiei postpartum constă în, cu excepţia:A. Consiliere psihologicăB. Participarea activă a tatălui la psihoterapieC. Monitorizare în ambulatoriuD. TimoregulatoareE. Antipsihotice atipice11 .Următoarele afirmaţii legate de episodul maniacal sunt adevărate, cu excepţia:A. Survine în primele 15 zileB. Poate apare un tablou clinic cu elemente depresive melancolice coexistenteC. Episodul se încheie cu elemente depresiveD. Poate apare un tablou clinic de episod maniacal cu tematică de grandoare centrată pe copilE. Apare riscul infanticidComplement multiplu1. Tulburările psihopatologice minore şi tranzitorii din perioada sarcinii sunt:A. Episod delirant acutB. Labilitate emoţională5C. Dependenţă afectivăD. Posibile perturbări de somn şi alimentaţieE. Evoluţie posibilă spre schizofrenie4382. Tulburarea psihotică din timpul sarcinii:A. Este o afecţiune mai puţin frecventă în timpul sarciniiB. Are rol "protector" în timpul sarciniiC. Poate evolua spre schizofrenieD. Se poate caracteriza prin episod delirant acutE. Somatizare3. Depresia din timpul sarcinii se caracterizează prin:A. Identificarea antecedentelor personale şi/sau familiale de depresieB. Dependenţă afectivăC. Vărsături incoergibileD. Are rol "protector" al sarcinii

E. Episod depresiv major cu elemente melancolice4. Tulburările anxioase din timpul sarcinii, sunt reprezentate de:A. AgorafobieB. Agravarea TOCC. Atitudine ambivalenţă faţă de copil înaintea naşteriiD. Stare de stres posttraumatic (după naştere) la o femeie care a avut o primă sarcină traumatizantă sau o naştere dificilăE. Ameliorarea tulburărilor de panică5. Negarea sarcinii este reprezentată de:A. Creşterea numărului de naşteri prematureB. AgorafobieC. Absenta monitorizării obstetricale9D. Agravrea TOCE. Patologii psihiatrice preexistente6. Managementul tulburărilor psihice trebuie realizat astfel:A. Tratamente medicamentoaseB. Spitalizare în caz de simptomatologie delirantăC. Psihoterapie de sprijinD. Spitalizare în caz de risc suicidarE. Tratament ambulatoriu în orice situaţie4397. Managementul în primul trimestru de sarcină se realizează astfel:A. Anxiolitice nonbenzodiazepiniceB. Sismoterapie înaintea anesteziei generaleC. Evitarea prescrierii medicamentelor psihotropeD. Neuroleptice din clasa fenotiazinelorE. Dacă este necesar în primul trimestru de sarcină se va realiza stricta supraveghere obstetricală şi psihiatrică8. în al doilea şi al treilea trimestru de sarcină, managementul se realizează astfel:A. Antidepresive imipraminiceB. Nu se administrează medicamente psihotropeC. Tratamente de substituţie pentru opiaceeD. TimoregulatoareE. Antipsihotice atipice9. Factorii de risc ai post - partum-ului blues sunt:A. Apariţia lactaţieiB. Antecedentele personale de depresieC. Naşterea propriu - zisăD. Antecedentele familiale de depresieE. Antecedente de sindrom premenstrual invalidant10.Elementele diagnostice ale post - partum-ului blues, cuprind:A. AnxietateB. NelinişteC. Tulburări de somn

D. PlânsE. Fobie de impulsie11 .Evoluţia post - partum-ului blues:A. Durează 1-7 zileB. Regresie parţialăC. Depresie postnatalăD. Psihoză puerperală după o săptămână sau douăE. Regresie spontană44012.Tratamentul post - partum-ului se realizează astfel:A. Antidepresive după bilanţul preterapeuticB. Sprijin din partea anturajuluiC. Abordare psihodinamicăD. Sprijin din partea echipei medicaleE. Nu se administrează tratament medicamentos13.Următoarele afirmaţii legate de depresia postpartum, sunt adevărate:A. Survine la 2-8 săptămâni de la naştereB. Concomitent apariţiei lactaţieiC. Poate prelungi un post - partum bluesD. Caracterizată prin manifestări disforice acute tranzitoriiE. Survine la o lună după naştere14.Diagnosticul depresiei postpartum, se conturează după următoarele aspecte:A. AstenieB. CulpabilizareC. Plâns repetatD. Conduite contrafobiceE. Iritabilitate15.Evoluţia depresiei postpartum:A. Depresie cronicăB. Fără alterarea relaţiei mamă - copilC. Perturbarea dezvoltării psihologice a copiluluiD. Durează 3 luniE. Perturbarea dezvoltării psihologice a adolescentului16.Managementul depresiei postpartum se realizează astfel:A. Antidepresive după bilanţul preterapeuticB. Psihoterapie de sprijinC. NeurolepticeD. Abordare psihodinamicăE. Abordare cognitivă şi comportamentală44117.Tabloul clinic al melancoliei delirante se caracterizează prin:A. AgitaţieB. Durere moralăC. MoarteD. Rutină

E. Conduite contrafobice18. Psihoza puerperală:A. Apare după primele 2-3 săptămâni de la naştereB. Are ca risc antecedentele personale de tulburări de dispoziţieC. Are risc de abandonD. Are risc de suicidE. Are risc infanticid19.Prodromurile caracteristice psihozei puerperale sunt enumerate mai jos:A. InsomnieB. Plâns repetatC. CoşmaruriD. Comportament bizarE. Manifestări depresive în cursul ultimelor săptămâni de sarcină20.Tabloul clinic al psihozei puerperale cuprinde:A. Stări delirante acuteB. Sindrom confuzionalC. Fluctuaţii de dispoziţie şi tematică delirantă centrată pe copilD. Stări delirante nesistematizateE. Comportament bizar21. Evoluţia depresiei postpartum:A. Este nefavorabilăB. Recidive în postpartum de 50% sau 30% în cazul unei sarcini ulterioareC. Poate evolua către o tulburare bipolarăD. Poate evolua spre schizofrenieE. Are o evoluţie favorabilă44222.Tratamentul depresiei postpartum constă în:A. Spitalizare voluntarăB. Spitalizare la cererea unui terţC. Separarea precoce dintre mamă şi copilD. BenzodiazepiniceE. Neuroleptice sedative23.Episodul maniacal:A. Survine în primele 20 de zileB. Poate apare un tablou clinic mixtC. Poate apare un tablou clinic cu elemente delirante halucinatoriiD. Episodul se încheie cu elemente maniacaleE. Apare riscul suicidalPSIHIATRIE PEDIATRICADEZVOLTAREA PSIHOMOTORIE A SUGARULUI ŞI A COPILULUI:ASPECTE NORMALE ŞI PATOLOGICE (SOMN, ALIMENTAŢIE, CONTROL SFEVCTERIAN, PSIMOTRICITATE, LIMBAJ, INTELIGENŢA) CREAREA UNEI LEGĂTURI PRECOCE PARINŢI-COPIL ŞI IMPORTANŢA EI. TULBURĂRI DE ÎNVĂŢARE (pag. 995-1001)Complement simplu:

1. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate despre motricitate la naştere?A. Motricitate spontană, simetricăB. Tonus axial este puternicC. Tonusul segmentar al membrelor este puternicD. Este permisă dezvoltarea controlului posturalE. Prehensiune cubito-palmara prezenta2. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate despre prehensiune?A. Dispariţia grasping-ului spre 5 luniB. La 3 luni este posibilă prehensiunea cubitopalmarăC. La 4 luni este prehensiunea medianăD. La 6 luni copilul trece obiectele dintr-o mână în altaE. Activitatea motrică este subordonată de reflexele primare3. Referitor la relaţia copilului cu corpul şi cu ceilalţi, următoarele afirmaţii sunt adevărate, cu excepţia:A. Răspunde la zâmbet la vârsta de 4-6 săptămâniB. între 0-3 luni este capabil să fixeze cu privireaC. La 4 luni prezintă zâmbet selectivD. Imită mişcăriE. La 6 luni se priveşte în oglindă4444. Care din următoarele afirmaţii legate de motricitatea sugarului, sunt adevărate?A. La vârsta de 6-7 luni poate executa mişcări alternative de flexie-extensie a membrelor inferioare cu sprijinB. La 9 luni stă în şezut fară sprijinC. La 6 luni poate ridica capul când este în decubit dorsalD. La 24 de luni poate urca scările fară să alterneze picioareleE. La 18 luni loveşte mingea cu piciorul5. Care din următoarele afirmaţii cu privire la prehensiune sunt adevărate?A. La 8 luni face pensă digitalăB. La 15-18 luni prinde şi dă drumul unui obiect finC. începând cu vârsta de 2 ani are independenţă manualăD. La 18-24 de luni introduce un obiect în altulE. Mănâncă singur la 3 ani6. în relaţia cu corpul şi cu ceilalţi a sugarului, următoarele afirmaţii sunt adevărate cu excepţia:A. Recunoaşte persoanele apropiateB. Are frică de străini, la 8 luniaC. începe să se opună la 9 luniD. Conştientizează sexulE. Controlul sfincterian nocturn prezent la 3-4 ani7. Legat de vederea nou-născutului şi a sugarului sunt adevărate următoarele,cu excepţia:

A. La naştere nou-născutul percepe formele şi luminaB. La naştere reflexul fotomotor este prezentC. Sugarul urmăreşte cu privirea şi vede un unghi deschisD. La 3 luni urmăreşte un obiect care se mişca la 180°E. La 9 luni priveşte în toate direcţiile8. Care din următoarele afirmaţii legate de auz sunt adevărate?A. Nou născutul tresare la 2 săptămâni de la naştereB. Reflexul cohleo-palpebral este prezent de la naştereC. La 2 luni identifică sursa de unde vine zgomotulD. La o lună anumite stimulări auditive modifica comportamentul copiluluiE. La 4 luni întoarce capul spre sursa sonoră4459. Următoarele afirmaţii despre vorbire la sugar, sunt adevărate, cu excepţia:A. La sfârşitul celei de a Il-a luni gângureşteB. La 6 luni articulează primele silabeC. La 8-9 luni silabiseşte repetată automat "tata", "mama"D. La 10-12 luni - cuvinte- frazaE. La 18-22 luni - primele propoziţii juxtapuse10.întârzierea achiziţiilor corespunzătoare vârstei prezintă următoarea cronoligie, cu excepţia:A. Peste 5 luni nu-şi poate susţine capulB. Peste 7 luni - absenţa prehensiunii voluntareC. Peste 9 luni - hipertonia membrelorD. Peste 12 luni - nu găseşte obiectul ascunsE. Peste 18 luni - nu distinge formă de conţinut1 l.Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate cu privire la enurezis?A. Apare frecvent la feteB. Este un reflex dobânditC. Apariţia este diurnăD. Evoluţia este favorabilă spontanE. Retenţia este voluntară12.Următoarele afirmaţii sunt adevărate cu privire la encoprezis, cu excepţia:A. Defecaţia este involuntară în absenţa unei afecţiuni organiceB. Apariţia este nocturnăC. Forma secundară este mai frecventăD. Este mai grav decât enurezisulE. Retentia este voluntară?13.Pica se caracterizează prin următoarele:A. Vârsta de debut este 6-12 luniB. Ingerare de ghipsC. Frecvent este asociată cu o altă tulburare mentalăD. Timp de 2 luni ingerează substanţe nealimentareE. Apare la copii cu vârste între 1 şi 3 ani

446M.Mericismul se caracterizează prin următoarele, cu excepţia:A. Apare la copii cu vârste între 3 şi 12 luniB. Regurgitarea alimentelor parţial digerateC. Prezintă mişcări de sucţiune cu limbaD. Copilul este uşor iritabil, flegmatic între episoadeE. Nu asociază tulburări psihologice15.Următoarele afecţiuni reprezintă tulburări psihotice, cu excepţia:A. Autismul KannerB. Sindromul RettC. Sindromul AspergerD. Tulburare dezintegrativa a copilărieiE. Mericismul16.Următoarele afirmaţii despre perturbarea relaţiei parinte-copil sunt adevărate, cu excepţia:A. Stimularea excesivăB. Stimularea necorespunzătoareC. Perturbarea reciprocităţii relaţieiD. Fenomene de regresieE. Fenomene de progresie17.Dificultăţile de scris se caracterizează prin următoarele afirmaţii, cu excepţia:A. Apare în jurul vârstei de 7-8 aniB. Greşeli de ortografie, gramaticăC. Organizare incoerentă a paragrafelorD. Exprimare incorectă în scrisE. Eşec şcolarComplement multiplu:1. Următoarele afirmaţii despre prehensiune, sunt adevărate:A. La 4 luni face prehensiune cubito-palmarăB. La 6 luni face prehensiune medianăC. La 4 luni trece obiectele dintr-o mână în altaD. Tonusul axial este diminuatE. Imita mişcările2. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate în relaţia copilului cu corpul şi ceilalţi?3A. Rivalitate familialăB. Control sfincterian nocturn la 1-2 aniC. La 15- 18 luni face turnuri din cuburiD. La 9 luni face pensă digitalăE. Răspunde Ia prenume3. Următoarele afirmaţii cu privire la motricitate, sunt adevărate, cu excepţia:A. La 6-7 luni stă în poziţie şezândă cu sprijinB. La 8 luni se deplasează prin întoarcere

C. La 8 luni stă în picioare fară sprijinD. La 18 luni merge singurE. La 4 ani copiază triunghiul4. Următoarele afirmaţii sunt adevărate despre vedere, cu excepţia:A. La o lună fixează cu privireaB. La 9-24 de luni lărgeşte progresiv câmpul vizualC. La 5 luni urmăreşte un obiect care se mişca la 180°D. La naştere nu prezintă reflex fotomotorE. La 9 luni priveşte în toate direcţiile5. Care din următoarele afirmaţii, sunt adevărate despre vorbire?A. La 4 luni - lalalizareB. La 6 luni - silabe repetate automatC. La 9-10 luni reacţionează la mai multe cuvinte familiareD. La 16-18 luni - cuvinte frazaE. La 2 ani - construieşte propoziţii corecte4486. Care din următoarele afirmaţii definesc întârzierea achiziţiilor corespunzătoare vârstei?A. Peste 6 luni nu poate susţine capulB. Peste 7 luni - absenţa prehensiunii voluntareC. Peste 9 luni îşi priveşte mâinile şi se joacă cu eleD. Peste 12 luni aruncă obiectele oferiteE. Peste 24 de luni - mers neachiziţionat7. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate cu privire la retardul mintal?A. IQ < 80B. 70 <IQ<85 - debilitate moderatăC. 50< IQ<70 - debilitate uşoarăD. 30< IQ<50 - debilitate profundăE. IQ<30 - întârziere profundă8. Diagnosticul diferenţial al encoprezisului, se face cu:A. MalformaţiiB. EpilepsieC. FecalomD. Boala HirschprungE. Somnambulism9. Pica se caracterizează prin:A. Se întâlneşte la 10-30 % din copiii cu vârsta de 1-6 aniB. Vârsta de debut este la 24 de luniC. Copiii ingeră ghips, vopseleD. Ingerarea de substanţe nealimentare are loc cel puţin o lunăE. Nu asociază tulburări mentalelO.Mericismul reprezintă o tulburare de conduită alimentară, care se caracterizează prinA. Apare la copii cu varsta de 1-6 aniB. Regurgitare repetată a alimentelorC. Regurgitare de alimente total digerate

D. Are poziţii caracteristiceE. Copilul este coleric între episoade44911 .Enurezisul se caracterizează prin:A. Micţiuni active» completeB. Micţiuni involuntareC. Frecvent se întâlneşte la feteD. Apariţia este diurnăE. Are evoluţie spontană favorabilă12.Diagnosticul diferenţial al autismului Kanner se face cu:A. Sindrom de X - fragilB. Sindromul RettC. Afecţiuni metaboliceD. Tulburare dezintegrativă a copilărieiE. Sindrom Asperger13.Diagnosticul autismului Kanner, este sugerat de:A. Apariţia frecventă după 3 aniB. Apare mai frecvent la fete decât la băieţiC. Apar tulburări de coordonare motorieD. InflexibilitateE. Absenţa contactului vizual14.Perturbarea relaţiei parinte-copil, apare în:A. Stimulare excesivăB. Stimulare necorespunzătoareC. Tulburarea reciprocităţii relaţieiD. Fenomene de progresieE. Fenomene de regresie15.Dificultăţile de calcul matematic se caracterizează prin:A. Apare la copii de 7 aniB. Poate fi afectată componenta lingvisticăC. Pot fi afectate componentele perceptive şi atenţionaleD. Pot apare perturbări emoţionaleE. Competenta intelectuală este normală45016.Dificultăţile de scris se caracterizează prinA. Apar între vârstele de 7 -10 aniB. Greşeli de ortografie şi gramaticăC. Afectarea componentei atenţionateD. Afectarea componentei perceptiveE. Tulburare de comportament, depresiePEDIATRIEALIMENTAŢIA ŞI NEVOILE NUTRIŢIONALE ALE SUGARULUI ŞICOPILULUI (pag. 1028-1030)Complement simplu:1. Sunt adevărate următoarele afirmaţii referitoare Ia alimentaţia copilului cu o excepţie:

A. Până la vârsta de 4-6 luni - lapte sau formule pentru sugariB. Vârsta de 4 luni reprezintă perioada de diversificare alimentarăC. De la 4-6 luni la 12 luni - lapte sau formule de continuareD. 4-6 luni - 12 luni reprezintă perioada de diversificare alimentarăE. 1-3 ani- lapte de creştere şi alimentaţie diversificată2. Care este vârsta optimă de începere a diversificării alimentaţiei?A. 4 luniB. înainte de 3 luniC. După 12 luniD. 4-6 luni - 12 luniE. După 3 ani3. Nevoile nutriţionale ale copilului la 3-6 luni sunt, cu o excepţie:A. Apa - 150 ml/kg/ziB. Calorii - 90 kcal/kg/ziC. Proteine - 2 g/kg/ziD. Calciu - 400 mg/ziE. Fier - 8mg/zi4. Nevoile nutriţionale ale copilului la naştere sunt, cu o excepţie:A. Apa - 80-100 ml/kg/ziB. Calorii - 90 kcal/kg/ziC. Proteine - 2 g/kg/ziD. Calciu - 400 mg/ziE. Fier - 6 mg/zi4525. Care este cantitatea de alimentaţie lactate la vârsta de 4-6 luni - l an?A. 250 mlB.400mlC.300mlD.500mlE. 1000 ml6. Introducerea proteinelor animale în alimentaţie se face la vârsta de:A. 6 luniB. 4 luniC. 1 anD. 9 luniE. 7-8 luni7. Introducerea cerealelor cu gluten se face de la vârsta de :A. 4 luniB. Peste 1 anC. 7-8 luniD. Peste 9 luniE. Peste 6 luniComplement multiplu:1. Care sunt contraindicaţiile excepţionale pentru alăptarea maternală?A. HIVB. Infecţie maternală cu herpes

C. GalactozemieD. Febra sugaruluiE. Viroza respiratorie a mamei2. Care sunt beneficiile alăptarii materne?A. Avantaje psiho-afective în relaţia mama - copilB. Prezenţa proteinelor cu proprietăţi protective - Ig EC. Compoziţie perfect adaptabilă nevoilor copiluluiD. Nu conţine proteine alergizanteE. Conţine acizi graşi esenţiali pentru dezvoltarea cerebrală3. Care sunt principiile alăptarii materne?A. Precoce, în primele zile de viaţăB. La cererea sugaruluiC. De 6-8 ori pe ziD. Durata de >30 min la fiecare sânE. De 10-14 ori pe zi4. Care sunt suplimentele necesare administrate copilului în cazul în care alăptarea maternală este exclusivă?A. Vitamina AB. Vitamina K o dată pe lunăC. Vitamina D zilnicD. Vitamina K o data pe săptămânăE. Vitamina E5. Laptele hipoalergic are următoarele proprietăţi:A. Este obţinut prin hidroliza proteinelor de vacăB. Se utilizează în caz de alergie la laptele de vacăC. Prezintă risc de alergii încrucişateD. Se utilizează în caz de atopii familialeE. Se administrează în caz de glicogenoza6. Laptele fară lactoză are următoarele indicaţii:A. Gastroenterocolita severă a copilului peste 1 lunaB. GalactozemieC. GlicogenozaD. Atopie famililăE. Alergie la lapte de vacă7. Nevoile nutriţionale ale copilului la naştere sunt:A. Apa - 120-150 ml/kg/ziB. Calorii 90 kcal/kg/ziC. Proteine 2 g/kg/ziD. Calciu - 40 mg/ziE. Fier - 6 mg/zi4548. Nevoile nutriţionale ale copilului la naştere sunt:A. Apa - 80-1 OOml/kg/ziB. Calorii - 90 kcal/kg/ziC. Proteine - 2,2 g/kg/ziD. Calciu - 40 mg/zi

E. Fier - 8mg/zi9. Nevoile nutriţionale ale copilului lalO zile de la naştere sunt:A. Apa - 120-150 ml/kg/ziB. Calorii - 90 kcal/kg/ziC. Proteine - 2,2g/kg/ziD. Calciu - 400 mg/ziE. Fier - 8 mg/zi10.Nevoile nutriţionale ale copilului lalO zile de la naştere sunt:A. Apa - 120-150 ml/kg/ziB. Calorii - 120 kcal/kg/ziC. Proteine - 2 g/kg/ziD. Calciu - 40 mg/ziE. Fier - 6 mg/zi11.Nevoile nutriţionale ale copilului la 3-6 luni sunt:A. Apa -150 ml/kg/ziB. Calorii - 90 kcal/kg/ziC. Proteine - 2 g/kg/ziD. Calciu - 400 mg/ziE. Fier - 6 mg/zi12. Nevoile nutriţionale ale copilului la 3-6 luni sunt:A. Apa - 150 ml/kg/ziB. Calorii - 110 kcal/kg/ziC. Proteine - 2,2g/kg/ziD. Calciu - 400 mg/ziE. Fier - 6 mg/zi13. Nevoile nutriţionale ale copilului la 6 luni sunt:A. Apa -150 ml/kg/ziB. Calorii - 110 kcal/kg/ziC. Proteine - 2 g/kg/ziD. Calciu - 400 mg/ziE. Fier - 8 mg/zi14. Nevoile nutriţionale ale copilului la 1 an sunt:A. Apa-110 ml/kg/ziB. Calorii - 110 kcal/kg/ziC. Proteine - 2 g/kg/ziD. Calciu - 400 mg/ziE. Fier - 1 Omg/zi456FEBRA ACUTĂ LA COPIL (pag. 1039-1041)Complement simplu: 1. Febra este definită ca :A. Temperatură periferică mai mare de 38 grade CelsiusB. Temperatură centrală mai mare de 39 grade CelsiusC. Temperatură centrală mai mare de 38 grade CelsiusD. Temperatură periferică mai mare de 38,5 grade CelsiusE. Temperatură centrală mai mare de 38,5 grade Celsius2. Sunt semne de gravitate care apar la copiii cu febra, cu excepţia:

A. Tegumente marmorateB. FrisoaneC. Tulburări neurologiceD. Nu apar tulburări hemodinamiceE. Tahicardie3. La copilul cu vârsta sub 3 luni cele mai frecvente infecţii sunt următoarele, cu excepţia:A. EnterococciB. Streptococ grup AC. E. coliD. Listeria monocytogenesE. Streptococ grup B4. Sunt indicaţii de examinări paraclinice la copiii între 3 şi 36 de luni în caz de febră următoarele, cu excepţia:A. Febra rău toleratăB. Febra cu semne de gravitateC. Febra fară semne de gravitate care durează mai mult de 24 de oreD. Teren cu risc particular - de exemplu uropatie cunoscutăE. Febra fară semne de gravitate care durează mai mult de 48 - 72 de ore4575. Semnele care apar în meningocemie sunt următoarele cu excepţia:A. PurpuraB. Redoare de ceafaC. Timp de recolorare cutanată < de 3 secundeD. Aspect toxic al copiluluiE. Leziuni purpurice >2mm diametruModificări care apar în meningite sunt următoarele, cu excepţia: Fontanela bombată Tulburări de conştienţă PurpuraStare de rău epileptic Redoare de ceafa7. în infecţia urinară apar următoarele semne şi simptome la copiii > 3 luni, cu excepţia:A. LetargieB. Tulburări de conştienţăC. IritabilitateD. DisurieE. Vărsături8. în infecţia urinară apar următoarele semne şi simptome la copiii > 3 luni:A. LetargieB. Tulburări de conştienţăC. IritabilitateD. PolakiurieE. Urină tulbure9. în pneumopatii apar următoarele, cu excepţia:A. TahipneeB. Sa02<95%C. Raluri ronflante

D. Raluri crepitanteE. Cianoză45810. Sunt semne ale bolii Kawasaki, cu excepţia:A. Conjuctivită asepticăB. Adenopatie cervicalăC. Erupţie polimorfaD. ExantemE. Edem al extremităţilorComplement multiplu:1. Enumeraţi semnele de gravitate care apar la copii cu febră:A. Tegumente marmorateB. FrisoaneC. Tulburări neurologiceD. Nu apar tulburări hemodinamiceE. Tahicardie2. La copilul cu vârsta sub 3 luni cele mai frecvente infecţii sunt cu:A. EnterococciB. Streptococ grup AC. E. coliD. Listeria monocytogenesE. Streptococ grup B3. Care sunt investigaţiile care se fac în caz de febră la sugarii sub 6 săptămâni?A. HemogramaB. HemoculturaC. Puncţie lombarăD. CT cerebralE. Examen de urină4594. Managementul în caz de febră la sugari sub 6 săptămâni cuprinde:A. Nu necesită spitalizareB. Tripla antibioterapie cu cefalosporină de generaţia a doua, amoxicilină şi aminoglicozidC. Adaptarea antibioterapiei la germenii evidenţiaţi în culturiD. Tripla antibioterapie cu aminoglocozide, amoxicilină şi cefalosporină de generaţia a treiaE. întreruperea antibioterapiei după 48 ore, dacă culturile sunt negative5. Investigaţiile care trebuie făcute la copiii între 6 săptămâni şi 3 luni în caz de febră:A. HemoleucogramaB. HemoculturiC. RMND. Ecografie abdominalăE. Puncţie lombară

6. Enumeraţi indicaţiile de examinări paraclinice la copiii între 3 şi 36 de luni în caz de febră:A. Febra rău toleratăB. Febra cu semne de gravitateC. Febra fără semne de gravitate care durează mai mult de 24 de oreD. Teren cu risc particular - de exemplu uropatie cunoscutăE. Febra fără semne de gravitate care dureazămai mult de 48 - 72 de ore7. Care sunt indicaţiile de puncţie lombară la copilul febril între 3 şi 36 luni?A. Se face de rutinăB. Febră greu de toleratC. Prezenţa semnelor de gravitateD. Prezenţa semnelor neurologiceE. Nu se practică la aceşti copii4608. Cauzele cele mai frecvente de febră la copilul între 3 luni şi 36 de luni sunt:A. Infecţii urinare5B. MeningiteleC. Infecţii ORLD. Infecţii digestiveE. Infecţii respiratorii9. Despre antibioterapia în caz de febră la copiii între 3 şi 36 de luni sunt adevărate:A. Are indicaţie dacă punctul de plecare bacterian este evidentB. Se administrează aminoglicozide de primă intenţieC. Se administrează cefalosporine de generaţia a doua de primă intenţieD. Se administrează macrolide de primă intenţieE. Se administrează cefalosporine de generaţia a treia de primă intenţie10. Semnele care apar în meningocemie sunt:A. PurpuraB. Redoare de ceafaC. Timp de recolorare cutanată < de 3 secundeD. Aspect toxic al copiluluiE. Leziuni purpurice > 2mm diametru11 .Modificări care apar în meningite sunt:A. Fontanela nemodificatăB. Tulburări de conştienţăC. PurpuraD. Stare de rău epilepticE. Redoare de ceafa12.în infecţia urinară apar următoarele semne şi simptome la copiii> 3 luni:A. LetargieB. Tulburări de conştienţăC. IritabilitateD. Polakiurie

E. Di surie46113.în infecţia urinară apar următoarele semne şi simptome la copiii> 3 luni: A. Letargie VărsăturiPoftă de mâncare crescută Iritabil itate Disurie14.în pneumopatii apar următoarele:A. TahipneeB. BradipneeC. Raluri romflanteD. Raluri crepitanteE. Cianoză15. în pneumopatii apar următoarele:A. Raluri bronsiceB. Sa02> 98% CianozăRaluri crepitante Tahipnee16. Enumeraţi cel puţin 4 semne din boala Kawasaki: A. Conjuctivită septică Adenopatie cervicală Erupţie polimorfă EnantemEdem al extremitătilor17.Managementul febrei la copilul între 3 şi 36 de luni cuprinde următoarele măsuri:A. Tratament de primă intenţie - MetamizolB. Alternanţa Paracetamol cu AINS pentru febra greu toleratăC. Băuturi caldeD. Acoperirea copiluluiE. Tratamentul se indică la o temperatură peste 38,5 grade Celsius462DIAREEA ACUTĂ ŞI DESHIDRATAREA LA SUGARI ŞI COPII(pag. 1049-1051)Complement simplu:1. Deshidratarea extracelulară are următoarele semne, cu o excepţie:A. TahicardieB. OligurieC. HipotensiuneD. Hipotonia globilor oculariE. Extremităţi reci2. Deshidratarea extracelulară prezintă următoarele semne cu excepţia:A. Extremităţi marmorateB. FebrăC. Vene jugulare colabateD. Alungirea timpului de recolorareE. Tahicardie3. Sunt semne de hipovolemie din cadrul deshidratării extracelulare, cu o excepţie:A. Mucoase uscateB. TahicardieC. Hipotensiune

D. Vene jugulare turgescenteE. Tegumente marmorate4. Sunt semne de deshidratare intracelulară, cu o excepţie:A. Tulburări neurologiceB. Mucoase uscateC. Hipotonia globilor oculariD. FebraE. Vene jugulare colabate4635. Managementul deshidratării în caz de pierdere mai mică de 5% din greutatea corporală se face prin :A. Rehidratare intravenoasăB. Expansiune volemicăC. Soluţii de rehidratare orală, în cantităţi mariD. Rehidratare cu sondă nazogastricăE. Soluţii de rehidratare orală, în cantităţi mici6. Sunt semne ale sindromului hemolitic uremie, cu o excepţie:A. Purpura trombocitopenicăB. OligoanurieC. PoliurieD. AstenieE. PaloareComplement multiplu:1. Sunt semne de deshidratare intracelulară:A. Tulburări neurologiceB. Tegumente marmorateC. Lipotonia globilor oculariD. FebrăE. Vene jugulare colabate2. Sunt semne de deshidratare intracelulară, cu o excepţie:A. Extremităţi reciB. Mucoase uscateC. Hipotonia globilor oculariD. FebrăE. Sete puternică4643. Sunt semne de hipovolemie din cadrul deshidratării extracelulare:A. Mucoase uscateB. TahicardieC. HipotensiuneD. FebrăE. Tegumente marmorate4. Sunt semne de hipovolemie din cadrul deshidratării extracelulare, cu excepţia:A. Tulburări neurologiceB. Tahicardie

C. HipotensiuneD. Vene jugulare turgescenteE. Hipotonia globilor ocular5. Sunt semne de hipovolemie din cadrul deshidratării extracelulare:A. Mucoase uscateB. TahicardieC. HipotensiuneD. Sete puternicăE. Tegumente marmorate6. Deshidratarea extracelulară prin contracţia sectorului interstiţial duce la apariţia următoarelor semne:A. Piele uscatăB. Sete puternicăC. CearcăneD. Depresia fontaneleiE. Tegumente marmorate7. Sunt semne de hipovolemie din cadrul deshidratării extracelulare, cu o excepţie:A. CeărcaneB. TahicardieC. Depresia fontaneleiD. Vene jugulare turgescenteE. Tegumente marmorate4658. Managementul deshidratării cu mai mult de 10% din greutatea corporală se face astfel:aA. încercare de rehidratare oralăB. Rehidratare numai pe sonda nazogastricăC. Expansiune volemicăD. Rehidratare intravenoasăE. Soluţii de rehidratare orală - GES 459. Enumeraţi criterii de spitalizare în caz de deshidratare:A. Deshidratare > 5%B. Intoleranţă digestivă parţialăC. Vârsta < 3 luniD. PrematuritateE. Boală cronică preexistentă10.Enumeraţi criterii de spitalizare în caz de deshidratare:A. Deshidratare >10%B. Intoleranţă digestivă totalăC. Deshidratare >5% în caz de eşuare a rehidratării oraleD. Boală cronică preexistentăE. Vârsta < 6 luni11 .Anamneza pentru diagnosticul diareei acute trebuie să precizeze:A. Noţiunea de contagiozitate

B. Teren predispozantC. Tratament antibioticD. Mod de instalare, evoluţieE. Nici un răspuns correct12.Examenul clinic la pacienţii cu diaree cuprinde:A. Semne de deshidratareB. Semne de sindrom hemolitic uremie în infecţia cu E. Coli O 157-H17C. Semne de denutriţie în caz de diaree acutăD. Semne de sepsisE. Oligoanurie46613.Enumeraţi semne ale sindromului hemolitic uremie:A. Purpura trombocitopenicăB. OligoanurieC. PoliurieD. AstenieE. Paloare14.Enumeraţi virusuri care pot da diaree acută:A. AdenovirusB. Rotavirus- cel mai puţin frecventC. CMVD. Herpes virusE. Vibrio cholera15.Enumeraţi cauze bacteriene de diaree acută: A. Shigella B C D ESalmonella CMVClostridium difficile Escherichia coli pathogen16.Cauze parazitare de diaree acută:A. Giardia intestinalisB. Entamoeba hystolitycaC. Vibrio choleraD. Cryptosporidium hominisE. Borelia17.Enumeraţi analize utile pentru evidenţierea statusului de deshidratare severă:A. lonograma urinarăB. lonograma sangvinăC. BicarbonatD. HemoleucogramaE. VSH46718.Enumeraţi examinări complementare care se pot face în caz de semne septice din diareea acută:A. PCRB. HemoculturiC. Exudat faringianD. Coprocultură

E. Hemogramă19.Enumeraţi indicaţiile pentru efectuarea coproculturii:A. Prezenţă de sânge în scaunB. ImunocompetenţăC. Scaune numeroaseD. Revenirea pacientului dintr-o zonă endemicăE. Este obligatorie la toţi copiii cu diaree20.Tratamentul diareei acute se face cu:A. Repaus digestivB. Lapte cu lactozăC. Hidrolizat de proteină de lapte de vacă pentru vârsta de <3 luniD. Antibioterapie adaptată în caz de diaree bacteriană dovedităE. Antisecretorii468VĂRSĂTURILE LA SUGAR Şl COPIL (pag. 1062-1064)Complement simplu:1. Cauze medicale ale vărsăturilor sunt cu excepţia:A. Insuficienţa hepatică acutăB. Tulburări hidroelectroliticeC. MeningiteleD. Hemoragie meningianăE. Insuficienţă renală acută2. Cauze chirurgicale ale vărsăturilor acute sunt, cu excepţia:A. Sindrom ocluzivB. Gastroenterocolită acutăC. VolvulusD. In vagi narea intestinală acutăE. Apendicita acută3. Cauze chirurgicale ale vărsăturilor acute sunt, cu excepţia:A. Invaginare intestinală acutăB. BridaC. Apendicita acutăD. Insuficientă renală acută5E. Ştrangulare hernială4. Examenul clinic al copilului cu vărsături cuprinde următoarele cu excepţia:A. Evaluarea unui focar infecţios asociatB. Palpare abdominală pentru decelarea unei cauze chirurgicaleC. Evaluarea semnelor digestive şi extradigestiveD. Existenţa deshidratăriiE. Existenţa denutriţiei4695. Cauze medicale infecţioase care pot duce la apariţia vărsăturilor la copil pot fi cu o excepţie:A. Focar ORLB. Focar pulmonar

C. Apendicita acutăD. Gastroenterocolita acutăE. Meningita6. Cauze neurologice care determină apariţia vărsăturilor acute sunt, cu o excepţie:A. MeningitaB. Hemoragie meningealâC. Hematom intracerebralD. ToxiceE. Traumatism cranian7. Referitor la stenoza pilorică sunt adevărate afirmaţiile cu o excepţie:A. Predomină la sexul masculinB. Tratamentul este chirurgicalC. Apetit păstratD. Alcaloză hipercloremicăE. Stare de denutriţic8. Referitor la stenoza pilorică sunt adevărate afirmaţiile cu o singură excepţie:A. Palpare abdominală- olive piloricăB. Diagnosticul poate fi confirmat numai prin CT abdominalC. Starea de denutriţieD. Stare de deshidratare variabilăE. Vărsătura în jet9. Care este doza de Domperidona indicată în vărsătură?A. 0,1-0,4 mg/kg/24 h i.v.B. 0,2- 0,4 mg/kg/24 h p.o.C. 0,2-0,4 mg la 8 ore p.o.D. 0,2-0,4 mg/kg/8 ore p.o.E. 0,2- 0,4 mg/kg/8 ore i.v.470Complement multiplu:1. în cazul prezenţei vărsăturilor, anamneza poate oferi următoarele informaţii:A. Vârsta şi antecedentele personale şi familialeB. Semne digestiveC. Consecinţele asupra stării pacientuluiD. Focarul infectios asociat9E. Caracterul vărsăturilor (frecvenţă, aspect)2. Enumeraţi cauze metabolice de apariţie a vărsăturilor:A. ToxiceB. Cetoacidoză diabeticăC. AminoacidopatiiD. Reflux gastro-esofagianE. Stenoză pilorică3. Enumeraţi cauze neurologice de apariţie a vărsăturilor:

A. EpilepsieB. Hipertensiune intracranianăC. AminoacidopatiiD. ToxiceE. Tulburări hidro-electrolitice4. Enumeraţi cauze medicale infecţioase:A. Apendicita acutăB. Gastroenterocolita acutăC. Stenoza piloricăD. MeningitaE. Focar infecţios ORL5. Despre stenoza pilorică sunt adevărate următoarele, cu excepţia:A. Predomină la sexul femininB. Diagnosticul este confirmat de CT abdominalC. Apare la un interval de 2-8 săptămâniD. Vărsături în jetE. Are agravare progresivă4716. Despre stenoza pilorică sunt adevărate următoarele, cu excepţia:A. Tratamentul chirurgical este de primă intenţieB. Vărsăturile apar imediat dupa masăC. DenutriţieD. DeshidratareE. Diagnosticul e confirmat de Rx7. Despre stenoza pilorică sunt adevărate următoarele:A. Predomină la sexul masculinB. Vărsăturile sunt bilioaseC. Vărsăturile apar la distanţă de meseD. Diagnosticul e confirmat de ecografia abdominalăE. Scade apetitul8. Despre stenoza pilorică sunt adevărate următoarele:A. Oprirea creşterii ponderaleB. Alcaloza hipocloremicăC. Acidoza hipercloremicăD. Vărsături în jetE. Vărsături la distanţă de mese9. Despre stenoza pilorică sunt adevărate următoarele:A. Diagnosticul este confirmat de ecografia abdominalăB. Tratamentul - echilibrare hidro - electroliticăC. Predomină la sexul masculinD. Scade apetitulE. Palpare abdominală - olive pilorică10.Enumeraţi investigaţiile paraclinice care ne pot orienta asupra stării copilului cu vărsături acute:A. IonogramaB. PCR

C. Uree, creatininăD. PHE. Radiografie toracică47211 .Enumeraţi investigaţiile paraclinice care ne pot orienta asupra stării copilului cu vărsături acute:A. GlicemieB. Uree, creatininăC. Radiografie abdominalăD. PHE. Ionogramă12.Investigaţiile paraclinice pentru evidenţierea unui focar infecţios sunt:A. PCRB. HLGC. PHD. CalcemieE. Hemoculturi13. Investigaţii le paraclinice pentru evidenţierea unui focar infecţios sunt:A. HLGB. Puncţie lombarăC. IonogramăD. PCRE. Sumar de urină473CONVULSIILE LA SUGAR ŞI COPIL (pag. 1079-1081)Complement simplu:1. Despre encefalita herpetică sunt adevărate următoarele afirmaţii, cu excepţia:A. Pacienţii prezintă crize focale brahiocefaliceB. Crizele sunt subintrante cu evoluţie spre rău epilepticC. Are un debut bruscD. Vârsta < 1 anE. Starea de constienţă este afectată progresiv2. Despre encefalita herpetică sunt adevărate următoarele afirmaţii, cu excepţia:A. Vârsta medie este de 7,5 luniB. Are un debut progresivC. Are un debut cu sindrom febrilD. Alterarea bruscă a stării de conştientăE. Convulsiile sunt întârziate3. Doza de Acyclovir în tratamentul epilepsiei herpetice este de:A. 500 mg/m2/12 oreB. 500g/m2/8oreC. 500mg/8 oreD. 500 mg/ m2/ 8oreE. 50 mg/m2/8 ore

4. Durata tratamentului encefalitei herpetice este de:A. 21 zileB. 15-21 zileC. 15 zileD. 30 zileE. 10 zile4745. Caracteristicile encefalitei post- infecţioase sunt următoarele, cu excepţia:A. Debut bruscB. Febra este ridicatăC. Tulburările de conştienţă apar de la debutD. EEG evidenţiază unde lente difuzeE. Vârsta - 5 ani6. Caracteristicile encefalitei post- infecţioase sunt următoarele, cu o excepţie:A. Convulsii - stare de mal epilepticB. Febra este moderatăC. Tulburările de conştienţă sunt progresiveD. EEG evidenţiază unde lente difuzeE. Vârsta- 5 ani7. Caracteristicile encefalitei acute cu replicare virală are următoarele caracteristici, cu o excepţie:A. CT- hipodensităţi focaleB. EEG- unde lenteC. Anomalii neurologice - puţin importanteD. Debut - progresivE. Varsta - <1 an şi adolescent8. Pot da convulsii ocazionale, cu o excepţie:A. AVC la sugarB. Boli metabolice ale ciclului ureeiC. Insuficienţă respiratorieD. Insuficienţă renalăE. Sindrom de sevraj la nou- născut9. Crizele convulsive simple febrile au o durată de:A. Mai mult de o orăB. Mai puţin de 30 minC. Mai puţin de 5 minD. Mai puţin de 15 minE. Mai mult de 15 min47510.Crizele generalizate pot avea caracteristicile, cu o excepţie:A. Absenţe atipiceB. Crize tonico - cloniceC. Crize atoniceD. Au debut parţial simpluE. Crize mioclonice

1 l.Care este doza de valium administrată la copilul cu convulsii:A. 0,5 mg/kg i.v.B. 0,5 mg/kg i.m.C. 0,5 mg/ziD. 0,5 mg/kg intrarectalE. 1,5 g/kgComplement multiplu:1. Sunt manifestări paroxistice neepileptice:A. SincopaB. Mişcări piramidaleC. Mişcări oculare normaleD. MigreneE. Mioclonii şi manifestări motorii2. Sunt manifestări paroxistice neepileptice:A. TicuriB. Fenomene paroxistice diurneC. MiocloniiD. Spasmul hohotului de plânsE. Sincopa4763. Despre encefalita herpetică sunt adevărate următoarele afirmaţii:A. Vârsta medie este de 12 luniB. Are un debut progresivC. Are un debut cu sindrom febrilD. Alterarea bruscă a stării de conştienţăE. Convulsiile sunt întârziate4. Despre encefalita herpetică sunt adevărate următoarele afirmaţii:A. Pacienţii prezintă crize focale brahiocefaliceB. Crizele sunt subintrânte cu evoluţie foarte rară spre rău epilepticC. Are un debut bruscD. Vârsta <1 anE. Starea de conştienţă este afectată progresiv5. Diagnosticul de encefalită herpetică se face prin:A. EEG - unde rapideB. PCR pentru virusul HSVC. Dozarea interferonului alfaD. RMN- hipodensităţi corticaleE. CT- hiperdensitate T2 frontoparietală6. Tratamentul encefalitei herpetice se face cu: A. Antiedematos I. Anticonvulsivante

Acyclovir timp de 21- 30zile ). Acyclovir timp de 10 zile l. Acyclovir timp de 15-21 zile7. Caracteristicile encefalitei post- infecţioase sunt:A. Debut progresivB. Febra este moderatăC. Tulburările de conştienţă apar de la debut

D. EEG evidenţiază unde lente difuzeE. CT- hipodensităţi focale8. Caracteristicile encefalitei post - infecţioase sunt:A. Debut bruscB. Febra este ridicatăC. Tulburările de constienţă apar de la debutD. EEG evidenţiază unde lente difuzeE. Vârsta - 5 ani9. Caracteristicile encefalitei post - infecţioase sunt:A. Convulsii - stare de mal epilepticB. Febra este moderatăC. Tulburările de conştienţă sunt progresiveD. EEG evidenţiază unde lente difuzeE. Vârsta - 5 ani10.Caracteristicile encefalitei acute cu replicare virală are următoarele caracteristici:A. CT- hipodensităţi difuzeB. EEG - unde lenteC. Anomalii neurologice - focaleD. Febra - moderatăE. Vârsta - <1 an şi adolescent11 .Caracteristicile encefalitei acute cu replicare virală are următoarele caracteristici:A. CT- hipodensităţi focaleB. EEG - unde lenteC. Anomalii neurologice - puţin importanteD. Debut - progresivE. Vârsta - <1 an şi adolescent12.Pot da convulsii ocazionale:A. Hematom subduralB. Intoxicaţii cu alcoolC. Insuficienţă hepaticăD. Insuficienţă renalăE. Sindrom hemolitic - uremie dat de E. coli O 14747813. Pot da convulsii ocazionale:A. AVC la sugarB. Boli metabolice ale ciclului ureeiC. Insuficienţă respiratorieD. Insuficienţă renalăE. Sindrom de sevraj la nou - născut14.Convulsiile febrile simple sunt definite ca:A. Apar la sugar şi copil între 1 luna şi 5 aniB. Asociază febraC. Pot exista semne de infecţie intracranianăD. Apar la sugar şi copil între 3 luni şi 5 ani

E. Nu asociază febra15. Crizele generalizate pot avea caracteristicile:A. Absenţe atipiceB. Crize tonico- cloniceC. Crize atoniceD. Au debut parţial simpluE. Crize mioclonice16.Crizele parţial complexe au următoarele caracteristiciA. Au debut parţial simpluB. Pot fi vegetativeC. Pot fi psihiceD. Debutul este urmat de tulburări de conştienţăE. Pot fi senzoriale17.Managementul convulsiilor la copii cuprinde:A. Poziţie de siguranţăB. Anticonvulsivant- valium administrat intravenosC. AntipireticeD. Antibioterapia va fi evitatăE. Anticonvulsivant- valium administrat intrarectalEPILEPSIA COPILULUI (1082-1085)Complement simplu:1. Mutaţia genei SCNA1 este caracteristicăA. Sindromului DownB. Sindromului hemolitic- uremieC. Sindromului DravetD. Sindromul TouretteE. Sindromul Titze2. Epilepsiile idiopatice au următoarele caracteristici cu o excepţie:A. Apar la subiecţi normaliB. Apar la pacienţi cu leziuni cerebraleC. Pot exista antecedente familialeD. Apar la pacienţi fără deficit motorE. Pacienţi fără antecedente semnificative3. Caracteristicile crizelor grand - mal sunt următoarele, cu o excepţie: A. Au prognostic prost Apar dimineaţa, la trezire Sunt favorizate de privarea de somn Apar la pubertate Crize tonico - clonice generalizateB C DE4. Sindromul West este caracterizat de următoarele, cu o excepţie:A. Epilepsie severa în primul an din viaţăB. Spasme în flexieC. Hipsaritmie la EEGD. Regresia achiziţiilorE. Apare în context febril480

5. Sindromul Lennox- Gastaut se caracterizează prin următoarele, cu o excepţie:A. Hipsaritmie la EEGB. Crize tonice axialeC. Anomalii bifrontale pe EEGD. Retard intelectualE. Epilepsie severă cu debut la 3-5 ani6. Sindromul Doose se caracterizează prin, cu excepţia:A. Epilepsie rarăB. Debut înjur de 3 aniC. Prognostic foarte variabilD. Debut cu crize violente generalizateE. Anomalii bifrontale pe EEG7. Epilepsia generalizată se caracterizează prin următoarele, cu o excepţie:A. Descărcare epileptică cu origine într-o zona cerebrală localizatăB. La EEG- anomalii difuze bilateraleC. AbsenţăD. AtonieE. Criză tonicăComplement multiplu:1. Evaluarea iniţială a epilepsiei are următoarele obiective:A. Căutarea argumentelor clinice, paraclinice care să permită diagnosticul sindromicB. Nu este necesară eliminarea altor afecţiuni care pot da aceleaşi simptomeC. Se va preciza evoluţia sindromuluiD. Se va anunţa diagnosticulE. Se va adapta managementul la pacient4812. Bilanţul neurologic şi neoropsihic al pacienţilor cu epilepsie cuprinde:A. Teste psihometrice standardizateB. Măsurarea perimetrului cranianC. Evaluarea dezvoltării psihomotorii nu este necesarăD. Evaluarea semnelor morfologiceE. Evaluarea consecinţelor epilepsiei asupra funcţiilor cognitive3. Bilanţul paraclinic în cazul pacienţilor cu epilepsie cuprinde:A. EEG - numai de somn la toţi copiiiB. RMN cerebral - pentru evidenţierea unui focar epileptogenC. SPECT în caz de epilepsie uşoarăD. Examinări genetice - mutaţia genei SCNA2E. Examinări biologice4. Epilepsiile idiopatice au următoarele caracteristici:A. Apar la subiecţi normaliB. Apar la pacienţi cu leziuni cerebraleC. Pot exista antecedente familialeD. Apar la pacienţi fară deficit motorE. Pacienţi fară antecedente semnificative

95. Caracteristicile epilepsiei petit mal sunt:A. Debutează înjur de 10 aniB. Apare într-un procent de 5-10% dintre copiiC. Bolnavul nu prezintă pierderi ale contactului cu mediulD. EEG - aspect de vârf - unda de 3 HzE. Favorizată de privarea de somn6. Caracteristicile crizelor grand - mal sunt:A. Au prognostic prostB. Apar dimineaţa, la trezireC. Sunt favorizate de privarea de somnD. Crize tonico - clonice generalizateE. Apar la pubertate4827. Sindromul West este caracterizat de:A. Epilepsie severă în primii 3 ani din viaţăB. Spasme în flexieC. Hipsaritmie la EEGD. Regresia achiziţiilorE. Apare în context febril8. Sindromul Dravet este caracterizat de:A. Crize miocloniceB. Crize tonicocloniceC. Absenţe tipiceD. Epilepsie severă in primul an de viaţăE. Apare în context febril înainte de 3 luni9. Sindromul Lennox- Gastaut se caracterizează prin:A. Hipsaritmie la EEGB. Spasme în flexieC. Anomalii bifrontale pe EEGD. Retard intelectualE. Epilepsie severă cu debut la 3-5 ani10.Sindromul Doose se caracterizează prin, cu excepţia:A. Epilepsie rarăB. Debut înjur de 3 luniC. Prognostic foarte favorabilD. Debut cu crize violente generalizateE. Anomalii bifrontale pe EEG11.Epilepsia generalizată se caracterizează prin:A. Descărcare epileptică cu origine într-o zonă cerebrală localizatăB. La EEG - anomalii difuze bilateraleC. AbsenţăD. AtonieE. Criză tonică48312.Epilepsia parţială se caracterizează prin:

A. Descărcare electrică care interesează de la început majoritatea creieruluiB. Simptomele clinice sunt în funcţie de topografieC. Anomaliile EEG= difuze bilateralD. Există posibilitatea de generalizare secundarăE. Anomaliile EEG - focale13.Managementul terapeutic al epilepsiilor cuprinde:A. Tratament farmacologic - monoterapie de primă intenţieB. Tratament chirurgical - de primă intenţieC. Tratament chirugical - în caz de epilepsie rezistentă la tratamentD. Rezecţia focarului epileptogen se face de rutinăE. Calostomie484ANGINELE ŞI FARINGITELE COPILULUI (pag. 1068-1069)Complement simplu: 1. Rinofaringită poate fi definită prin:A. Afecţiune inflamatorie a faringelui şi foselor nazale, care afectează exclusiv copiii mariB. Afecţiune inflamatorie a faringelui şi amigdalelor palatine, foarte frecventă la copiii miciC. Afecţiune inflamatorie a faringelui şi foselor nazale, cel mai frecvent de origine bacterianăD. Afecţiune inflamatorie a faringelui şi foselor nazale, cel mai frecvent de origine viralăE. Afecţiune inflamatorie a amigdalelor palatine2. Tratamentul rinofaringitei se face cu următoarele, cu excepţia:A. Antibioterapie întotdeaunaB. AntipireticeC. Antibiotic local şi colir nu este eficient în caz de conjuctivită purulentă izolatăD. Spălături ale foselor nazale cu ser fiziologic nu ajutăE. Febră persistentă mai mult de 2 zile justifică administrarea de antibiotic3. Angina poate fi definită ca:A. Afecţiune inflamatorie a amigdalelor palatine, cel mai adesea de origine bacterianăB. Afecţiune inflamatorie a faringelui, foarte frecventă la copiii miciC. Afecţiune inflamatorie a amigdalelor palatine, cel mai adesea de origine virală, mai ales la vârsta de peste 3 aniD. Afecţiune inflamatorie a faringelui şi foselor nazaleE. Afecţiune inflamatorie a amigdalelor palatine, cel mai frecvent de origine virală, mai ales la copii sub 3 ani4854. Tabloul clinic de angină cuprinde următoarele semne şi simptome, cuexcepţia:A. FebraB. OdinofagieC. Poate asocia

sinuziteD.Adenopatii

cervicaleE. Otalgie reflexă5. Anginele veziculoase se caracterizează prin următoarele, cu excepţia:A. Apar vezicule pe fond eritematos la nivelul amigdalelor palatineB. Apar eroziuni pe fond eritematos la nivelul amigdalelor şi vălului palatinC. Evocă mai degrabă etiologic viralăD. Evocă mononucleoza cu EBVE. Evocă angina herpetică cu HSV tip I6. Tratamentul anginelor dacă testul TDR este pozitiv se face cu amoxicilină timp de:A. 6 săptămâniB. 14 zileC. 7 zileD. 6 zileE. 10 zile7. în tratamentul anginelor, copiilor alergici la amoxicilină li se administrează:A. Cefalosporină de generaţia întâiaB. Cefalosporine de generaţia a doua sau a treia timp de 2 săptămâniC. Cefalosporine de generaţia întâia timp de 4-5 zileD. Cefalosporine de generaţia a doua sau a treia timp de 4-5 zileE. Macrolide de primă intenţie486Complement multiplu:1. Tabloul clinic din rinofaringite este cu:A. Rinoree anterioarăB. Tuse iritativă, cu accentuare dimineaţaC. Otita congestivă apare întotdeaunaD. Rinoree posterioarăE. Rinoree seroasă sau purulentă2. Tabloul clinic din rinofaringite este cu:A. Rinoree posterioară seroasăB. Tuse iritativă, cu accentuare nocturnăC. Otita congestivăD. Conjuctivita nu poate apăreaE. Rinoree seroasă sau purulentă3. Tabloul clinic din rinofaringite este cu:A. ConjunctivităB. Nu apare febrăC. Otită congestivăD. Tuse productivăE. Adenopatii cervicale4. Despre rinofaringită sunt adevărate următoarele:

A. Este o afecţiune inflamatorie a faringelui şi foselor nazale de origine exclusiv viralăB. Evoluţia este spontan favorabilă în mai puţin de o săptămânăC. Se poate complica cu otită medieD. Se poate complica cu pneumonieE. Se poate complica cu sinuzită5. Despre rinofaringită sunt adevărate următoarele afirmaţii:A. Este cea mai puţin frecventă patologie infecţioasă la copiiB. Are evoluţie spontan favorabilă în mai puţin de o săptămânăC. Se poate complica cu sinuzităD. Este cel mai frecvent de origine viralăE. Nu se poate complica cu otita medie4876. Tabloul clinic din rinofaringite este cu:A. Rinoree seroasă şi purulentă care poate duce la obstrucţia nazalăB. Otită congestivăC. ConjunctivităD. Adenopatiile cervicale nu pot apăreaE. Tuse productivă7. Tratamentul rinofaringitei se face cu:A. Spălătura foselor nazale cu ser fiziologicB. Antipiretice în caz de febrăC. Antibioterapie în mod constantD. Antibioterapie sistemică în caz de conjunctivită izolatăE. Tratament antibiotic în caz de complicaţie bacteriană8. Tabloul clinic al anginelor cuprinde:A. Adenopatii cervicale unilateraleB. Febră, adesea ridicatăC. Otalgie reflexăD. OdinofagieE. Nu apar modificări ale orofaringelui9. Tabloul clinic al anginelor cuprinde:A. Febră ridicatăB. Pot asocia tulburări digestiveC. Otalgie reflexăD. Adenopatii cervicale unilateraleE. Febra apare rar10. Următoarele afirmaţii sunt adevărate despre angine:A. Sunt afecţiuni inflamatorii ale amigdalelor palatineB. Sunt adesea de origine viralăC. Apar cel mai frecvent la vârsta de peste 6 aniD. Apar cel mai frecvent la vârsta sub 3 aniE. Apar cel mai frecvent la vârsta de peste 3 ani48811. Anginele cu streptococ se complică cu :A. RAA

B. Abces retrofaringianC. PielonefrităD. GlomerulonefrităE. Sinuzită12.Următoarele afirmaţii sunt adevărate despre anginele pseudomembranoase:A. Vezicule şi eroziuni pe amigdaleB. False membrane groase şi aderente de amigdale şi pilieriC. Infecţia se poate extinde la luetaD. Trebuie să se suspecteze o infecţie fusospirilarăE. Trebuie să se suspecteze o infecţie herpetică13.Următoarele afirmaţii sunt adevărate despre anginele pseudomembranoase:A. Vezicule şi eroziuni pe amigdaleB. False membrane groase şi aderente de amigdale şi pilieriC. Trebuie să se suspecteze o mononucleoza cu EBVD. Sugerează angina VincentE. Trebuie să se suspecteze difteria14.Anginele ulcero- necrotice au următoarele caracteristici:A. Sunt frecvente la copiiB. Sugerează o angină herpeticăC. Sugerează o angină VincentD. Sunt rare la copiiE. în caz de ulceraţii unilaterale sau agranulocitoză relevă o leucemie15.Anginele veziculoase au următoarele caracteristici:A. Sugerează angina VincentB. Evocă o etiologie bacterianăC. Evocă o hepangină cu Coxsackie BD. Evocă o angină herpetică cu HSV tip IE. Apar vezicule şi eroziuni pe fond eritematos pe amigdale şi vălul palatin48916. Anginele veziculoase se caracterizează prin:A. Apar vezicule pe fond eritematos la nivelul amigdalelor palatineB. Apar eroziuni pe fond eritematos la nivelul amigdalelor şi vălului palatinC. Evocă mai degrabă etiologic viralăD. Evocă mononucleoză cu EBVE. Evocă angină herpetică cu HSV tip I17. Anginele pseudomembranoase necesită următoarele investigaţii speciale:A. Exudat faringianB. Serologie pentru HVS tip IC. Serologie pentru EBVD. HemoleucogramaE. Serologie pentru virusul Coxsackie A490INFECŢIILE BRONHOPULMONARE LA SUGAR ŞI COPIL

(pag. 1099-1101)Complement simplu:1. Diagnosticul de bronşiolita acută la sugar se pune pe următoarele» cu excepţia:A. Tuse productivă asociată cu detresă respiratorieB. Sugar sub 2 aniC. Raluri crepitante care evocă o bronho-alveolitaD. Apar în epidemii de iarna, de obicei viraleE. Este precedată de o faza de rinofaringită2. Diagnosticul diferenţial al bronşiolitei se face cu următoarele afecţiuni, cu excepţia:A. Tuse convulsivăB. CardiomiopatieC. PericardităD. Cardiopatie congenitalăE. Infecţie pulmonară bacteriană3. Fac parte din criteriile de gravitate ale bronşiolitei următoarele, cu excepţia:A. HipoxemiaB. HipercapniaC. SomnolentasD. Tuse seacă în cvinteE. Polipnee superficială4. Tratamentul în ambulatoriu al bronşiolitei constă în:A. Kinetoterapie respiratorieB. Dezobstrucţie nazală cu ser fiziologicC. Antibioterapie întotdeaunaD. Fracţionarea meselorsE. Asociere amoxicilină - clavulinat4915. Diagnosticul de bronşită acută la copil se pune pe următoarele, cu excepţia:A. TuseB. FebraC. Raluri crepitanteD. Detresă respiratorieE. Raluri bronşice6. Indicaţiile de efectuare a unei radiografii pulmonare în caz de bronşită sunt, cu excepţia:A. Pneumonii recidivanteB. Febră inexplicabilăC. Raluri crepitante, subcrepitanteD. Tuse febrilă fară tahipneeE. Suspiciune de inhalare de corp străin

7. Diagnosticul de pneumonii la copii se pune pe următoarele, cu excepţiaA. PolipneeB. TuseC. FebrăD. Raluri bronşice la auscultaţieE. Insuficienţă respiratorie8. Doza de Amoxicilină la copiii sub 3 ani este de:A. 80-100 mg/kg/zi în 2 prizeB. 100-120 mg/zi în 3 prizeC. 80- 100 mg/zi în 3 prizeD. 100-120 mg/zi în 3 prizeE. 80-100 mg/kg/zi în 3 prize9. Doza de Ceftriaxone la copiii mai mici de 3 ani este de:A. 100 mg/kg/ziB. 100 mg/ziC. 50 mg/ziD. 50 mg/kg/ziE. 80-100 mg/kg/zi49210.Doza de Amoxicilină la copiii peste 3 ani este:A. 80- 100 mg/kg/zi în 3 prizeB. 80-120 mg/kg/zi în 2 prizeC. 100-120 mg/zi în 3 prizeD. 100-120 mg/zi în 2 prizeE. 100-120 mg/kg/zi în 3 prize11 .Tratamentul cu Amoxicilină pentru pneumoniile la copii durează:A. 14 zileB. 5 zileC. 7 zileD. 2 săptămâniE. 10 zile12.Care este clasa de antibiotic administrat în pneumoniile la copii în caz de alergie la peniciline:A. Cefalosporine de generaţia a douaB. MacrolideC. CarbapenemiD. FluoroquinoloneE. Cefalosporine de generaţia a treiaComplement multiplu:1. Diagnosticul de bronşiolita acută la sugar se pune pe:A. Tuse productivă asociată cu detresă respiratorieB. Sugar sub 2 aniC. Raluri crepitante care evocă o bronho - alveolităD. Apar în epidemii de iarnă, de obicei viraleE. Este precedată de o faza de rinofaringită493

2. Diagnosticul de bronşiolită acută la sugar se pune pe:A. Tuse seacă asociată cu detresă respiratorieB. Sugar sub 2 luniC. Raluri crepitante care evocă o bronho - alveolităD. Apar în epidemii de iarnă» de obicei viraleE. Tuse seacă asociată cu raluri sibilante3. Diagnosticul diferenţial al bronşiolitei se face cu:A. Tuse convulsivăB. CardiomiopatieC. PericardităD. Cardiopatie congenitalăE. Infecţie pulmonară bacteriană4. Tuşea convulsivă se caracterizează prin următoarele:A. Tuse uscată care este continuăB. Apare la copilul imunizatC. Apare la copilul la care există contaminareD. Apare în cvinteE. Este o boală cu care se face diagnosticul diferenţial al bronşiolitei5. Enumeraţi criterii de gravitate în bronşiolită:A. HipotonieB. SomnolenţăC. Tuse seacă în cvinteD. HipercapnieE. Bradipnee6. Enumeraţi criterii de gravitate în bronşiolită acută:A. HipoxemieB. Polipnee superficialăC. Epuizare respiratorieD. HipertonieE. Dificultăţi de alimentare4947. Reprezintă criterii de spitalizare în caz de bronşiolită:A. Sugar de vârsta mică < 6 luniB. CardiopatieC. Patologie respiratorie cronicăD. Polipnee marcată >60 respiraţii/minE. Diflcultăti de alimentatie9 98. Reprezintă criterii de spitalizare în caz de bronşiolită:A. SomnolenţăB. Aspect toxicC. ApneeD. Prematuritate <35 săptămâniE. Sugar de vârsta mică < 3 luni9. Reprezintă criterii de spitalizare în caz de bronşiolită:A. Dificultate de alimentaţie - <1/3 din numărul obişnuit de mese pe zi

B. Polipnee - > 60 FR/minC. ApneeD. Insuficienţă respiratorieE. Vârsta sugarului < 6 luni10.Tratamentul în ambulatoriu al bronşiolitei constă în:A. Kinetoterapie respiratorieB. Dezobstrucţie nazală cu ser fiziologicC. Antibioterapie întotdeaunaD. Fracţionarea meselorE. Asociere amoxicilină - clavulinat11 .Tratamentul în spital al bronşiolitei constă în:A. Menţinerea hidratării şi nutriţiei corecte - 90-100 ml/kg/ziB. Oxigenoterapie în caz de insuficienţă respiratorieC. Poziţie proclivă dorsală la 30 de gradeD. Supravegherea atentă a frecvenţei respiratoriiE. Hidratare intravenoasă obligatorie49512.Tratamentul în spital al bronşiolitei constă în :A. Oxigenoterapie în caz de insuficienţă respiratorieB. Supraveghere atentă a Sa02C. Supravegherea stării hemodinamiceD. Alimentaţie intravenoasă dacă alimentaţia enterală este greu toleratăE. Poziţie proclivă dorsală la 60 de grade13.Diagnosticul de bronşită acută la copil se pune pe:A. TuseB. FebrăC. Raluri crepitanteD. Detresă respiratorieE. Raluri bronşice14.Indicaţiile de efectuare a unei radiografii pulmonare în caz de bronşita sunt:A. Pneumonii recidivanteB. Febră inexplicabilăC. Raluri crepitante, subcrepitanteD. Tuse febrilă fară tahipneeE. Suspiciune de inhalare de corp străin15.Tratamentul bronşitei acute Ia copii constă în:A. Antibioterapie în caz de febră < 38 grade CelsiusB. Tratament simptomatic al febreiC. Dezobstrucţie nazală cu ser fiziologicD. Macrolide de primă intenţieE. Amoxicilină + acid clavulanic16.Diagnosticul de pneumonii la copii se pune pe:A. PolipneeB. TuseC. Febră

D. Raluri bronşice la auscultaţieE. Insuficienţă respiratorie49617.Criteriile de gravitate în caz de pneumonie sunt:A. Sindrom infectios sever9B. Insuficienţă respiratorieC. Vârsta peste 1 an a copiluluiD. Alterarea stării generaleE. Patologie cardiacă cronică18.Tabloul clinic din pneumonia cu Streptoccoc pneumonia este :A. Este instalat progresivB. Are semne generale marcateC. Febră importantăD. Erupţie polimorfă asociatăE. Poate asocia otita medie19.Pneumonia cu Mycoplasma pneumonia prezintă următorul tablou clinic:A. Debut progresivB. Asociază frecvent otita medieC. Febră de intensitate mareD. Erupţie polimorfăE. Semne generale marcate20.în pneumonii radiografia toracică poate evidenţia:A. Focarul pulmonar alveolarB. Complicaţii ca şi pleureziaC. PahipleuritaD. AbcesE. Caverne21.Se pot efectua următoarele examinări complementare în pneumonii:A. Hemocultura în caz de suspiciune de bacteriemie cu Mycoplasma pneumoniaB. PCR din secreţiile nazale pentru decelarea mycoplasmeiC. Hiponatremie în caz de infecţic cu pneumococD. HemogramăE. PCR49722.Tratamentul pneumoniilor la copilul sub 3 ani se face cu:A. Amoxicilină în doză de 100-120 mg/kg/zi în 2 prizeB. Cefalosporine de generaţia a doua în caz de alergie la penicilineC. Cefotaxime în doză de 50 mg/kg/ziD. Ceftriaxone în doză de 50 mg/kg/ziE. Amoxicilină în doză de 80-100 mg/kg/zi în 3 prize, timp de 10 zile23.Diagnosticul pleropneumopatiilor se pune pe:A. Matitate la percuţieB. Diminuarea murmurului vezicularC. Dureri abdominale importante

D. Radiografia toracică este irelevantăE. Hipersonoritate pulmonară24.Diagnosticul de pleuropneumopatii se pune pe:A. Radiografia toracică evidenţiază revărsat pleuralB. Matitate la percuţieC. Radiografia toracică relevă hipertransparenţa pulmonarăD. Diagnosticul este confimat de puncţia pleuralăE. Durerile abdominale nu sunt de mare amploare25.Etiologia cea mai frecventă a pleuropneumopatiilor este dată de:A. PneomococB. Mycoplasma pneumoniaC. Streptococ beta hemolyticD. StafîlococE. Streptococ A498ALERGIILE RESPIRATORII LA COPIL (pag. 1092-1094)Complement simplu:1. Care este prevalenţa astmului la copil:A. 2-10%B. 2-6%C. 2-12%D. 6-12%E. 12%2. Care este prevalenţa astmului la adult:A. 2-12%B. 6-12%C.2-6%D. 10%E. 2-10%3. Care este sex ratio în astmul alergic:A. 1,5-3% fete - baietiB. 1,3- 3,3% baieti - feteC. 1,5-3,3 baieti - feteD. 1,5- 3,5 fete - baietiE. 1,5- 2,3 baieti - fete4. Sunt factori de risc endogeni pentru astmul alergic următorii, cu o excepţie:A. Stres psihologicB. ObezitateC. Teren geneticD. Infecţii respiratoriiE. Factori emoţionali4995. Definiţia astmului alergic este, cu excepţia unei afirmaţii:A. Astm însoţit de eczemăB. Astm însoţit de rinită alergică

C. Nu are legăură cu atopia familialăD. Astm însoţit de alergie alimentarăE. Astm însoţit de rinită sezonieră6. Astmul persistent sever se caracterizează prin următoarele, cu excepţia:A. Exacerbari - >2 în ultimele 6 luniB. Simptome nocturne - >2 nopţi /'lunăC. Simptome diurne - >2 zile/ săptămânăD. Are repercusiuni uşoare asupra vieţiiE. Administrarea de beta 2 mimetice cu durată scurtă de acţiune - > 4 zile/luna7. Astmul persistent uşor spre moderat se caracterizează prin următoarele, cu o cxcepţie:A. Exacerbări- >2 în ultimele 6 luniB. Simptome nocturne - 1-2 nopţi /lunaC. Simptome diurne - 1-2 zile/ săptămânăD. Are repercusiuni importante asupra vieţiiE. Administrarea de beta 2 mimetice cu durată scurtă de acţiune - 1 sau 2 zile/săptămână8. Definiţia rinitei alergice cuprinde următoarele, cu o excepţie:A. Rinita cronicăB. Inflamaţia mucoasei nazale indusă de alergeniC. Include obstrucţie nazalăD. Este însoţită de rinoreeE. Nu este însoţită de secreţii posterioare9. Rinita alergică cuprinde un procent de:A. 10-20% din populaţia generalăB. 10-30% din populaţia generalăC. 20-40% din populaţia generalăD. 10-40% din populaţia generalăE. 30% din populaţia generală500Complement multiplu:1. Enumeraţi factori endogeni implicaţi în patologia astmului alergic:A. Teren geneticB. Stres psihologicC. Poluare la domiciliuD. ObezitateE. Factori emoţionali2. Enumeraţi factori exogeni implicaţi în patologia astmului:A. Pneumoalergeni prezenţi în aerB. AcarieniC. PolenD. ObezitateE. Mucegai3. Enumeraţi factori exogeni implicaţi în patologia astmului:A. Tabagismul

B. Materialele de construcţiiC. Dioxidul de azotD. Acidul sulfuricE. Terenul genetic4. Definirea astmului alergic la copilul sub 36 de luni se face pe baza:A. Orice episod dispneic cu raluri sibilanteB. Repetarea episodului dispneic de cel puţin 5 ori de la naştereC. Este strâns legată de vârsta de debutD. Nu este legat de cauza declanşatoareE. Nu este legat de existenţa sau neexistenţa unor atopii5. Definiţia astmului alergic este:A. Astm însoţit de eczemăB. Astm însoţit de rinită alergicăC. Nu are legătură cu atopia familialăD. Astm însoţit de alergie alimentarăE. Astm însoţit de rinită sezonieră6. Examinări complementare necesare pentru diagnosticarea astmului alergicsunt:A. Prick - test cutanat permite testarea sensibilităţii de tip 1B. Teste la alergeni alimentari - pneumalergeniC. Teste la alergeni respiratori la copiii > 36 luniD. Dozare de IgE la copiii sub 36 luniE. Teste la alergeni alimentari - trofalergen7. Astmul intermitent se caracterizează prin:A. Exacerbări - >2 în ultimele 6 luniB. Simptome nocturne - <1 noapte /lunăC. Simptome diurne - <1 / săptămânăD. Are repercusiuni uşoare asupra vieţiiE. Administrarea de beta 2 mimetice cu durată scurtă de acţiune - < 1 zi/semestru8. Astmul intermitent se caracterizează prin:A. Exacerbări - 0-1/anB. Simptome nocturne - 1-2 nopţi /lunăC. Simptome diurne - <1 / săptămânăD. Nu are repercursiimi asupra activităţilor zilniceE. Administrarea de beta 2 mimetice cu durată scurtă de acţiune - 1-2 zile/saptamana9. Astmul persistent uşor spre moderat se caracterizează prin:A. Exacerbări- >2 în ultimele 6 luniB. Simptome nocturne - <1 noapte /lunăC. Simptome diurne - 1-2 zile/ săptămânăD. Are repercusiuni uşoare asupra vieţiiE. Administrarea de beta 2 mimetice cu durată scurtă de acţiune - <1 zi/semestru502

10. Astmul persistent uşor spre moderat se caracterizează prin:A. Exacerbări- >2 în ultimele 6 luniB. Simptome nocturne - 1 -2nopţi /lunăC. Simptome diurne - 1-2 zile/' săptămânăD. Are repercusiuni importante asupra vieţiiE. Administrarea de beta 2 mimetice cu durată scurtă de acţiune -1 sau 2 zile/săptămână11 .Astmul persistent sever se caracterizează prin:A. Exacerbări- >2 în ultimele 6 luniB. Simptome nocturne - <1 noapte /lunaC. Simptome diurne - >2 zile/ săptămânăD. Are repercusiuni uşoare asupra vieţiiE. Administrarea de beta 2 mimetice cu durată scurtă de acţiune - > 4 zile/lună12.Astmul persistent sever se caracterizează prin:A. Exacerbări - >2 în ultimele 6 luniB. Simptome nocturne - >2 nopţi /lunăC. Simptome diurne - 1-2 zile/ săptămânăD. Are repercusiuni importante asupra vieţiiE. Administrarea de beta 2 mimetice cu acţiune scurtă - >4 zile/lună13.Tratamentul astmului alergic se face în funcţie de gradul de severitate astfel:A. Astmul intermitent - corticoizi inhalatori în doză micăB. Astmul sever - corticoizi inhalatori în doză mare, cu sau fară beta mimetice cu durată lungă de acţiuneC. Astmul uşor - corticoizi inhalatori în doză mareD. Astmul intemitent - fară tratament de fondE. Astmul uşor - corticoizi inhalatori în doză mică/medie14. Definiţia rinitei alergice cuprinde:A. Rinita cronicăB. Inflamaţia mucoasei nazale indusa de alergeniC. Include obstrucţie nazalăD. Nu este însoţita de rinoreeE. Nu este însoţita de secreţii posterioare50315.Definiţia rinitei alergice cuprinde:A. Rinita cronicăB. Inflamaţia mucoasei nazale indusă de alergeniC. include prurit nazalD. Nu poate fi asociată cu conjunctivitaE. Nu poate fi insotită de simptome bronşice16.Despre rinita alergică polenica intermitentă sunt adevărate următoarele afirmaţii, cu excepţia:A. Debutează între 1 an şi 30 de aniB. Apare frecvent la pubertateC. Se mai numeşte boala "fânului"

D. Are simptome ca: secreţie nazală, strănutE. Are manifestări de hipersensibilitate imediată depinzând de Ig G17.Tratamentul rinitei alergice intermitente polenice cuprinde:A. Imunoterapie specificăB. Evicţiune alergicăC. AntibioterapieD. Corticoizi intravenosE. Antihistaminice18.Tratamentul rinitei alergice intermitente polenice constă în:A. Corticoizi inhalatoriB. CromoneC. DecongestionanteD. Antiinflamatorii nesteroidieneE. Antialgice19.Despre rinita alergică persistentă sunt adevărate afirmaţiile:A. Este indusă de expunerea cronică a pacientului sensibilizat la alergeniB. Simptomele sunt prezente >4 zile/săptămână timp de cel puţin 4 săptămâniC. însoţită de strănut, rinoreeD. Pruritul nazal este mai important ca în rinita intermitentăE. Are o prevalenţă între 10-40%504ASTMUL LA COPIL (pag. 1095-1098)Complement simplu :1. Astmul moderat se caracterizează prin următoarele, cu excepţia:A. Puls paradoxal - absentB. PEF- 60- 80C. Pa02- >60 mmHgD. PaC02< 45 mmHgE. Sa02-90-95%2. Astmul uşor se caracterizează prin următoarele, cu excepţia:A. Puls paradoxal- absentB. PEF>80%C. Pa(!)2- normalD. PaC02> 45 mmHgE. Sa02->95%3. Astmul uşor se caracterizează prin următoarele, cu excepţia:A. Dispnee - la mersB. Vorbire - normalăC. Stare de conştienţă - agitaţie de obiceiD. Utilizarea muşchilor accesori - neobişnuităE. Raluri sibilante - moderate4. Astmul sever se caracterizează prin următoarele, cu excepţia:A. Dispnee - alimentaţie imposibilăB. Vorbire - normalăC. Stare de conştienţă - agitaţie de obicei

D. Utilizarea muşchilor accesori - obişnuităE. Raluri sibilante - importante5. Iminenţa de stop respirator se caracterizează prin următoarele, cu excepţia:A. SomnolenţăB. ConfuzieC. Asinergie toraco-abdominalăD. BradicardieE. Raluri sibilante importante6. Astmul sever se caracterizează prin următoarele, cu excepţia:A. Puls paradoxal - prezentB. PEF<- 60C. Pa02- <60 mmHgD. PaC02< 45 mmHgE. Sa02-<90%7. Astmul necontrolat se caracterizează prin următoarele, cu excepţia:A. Simptome diurne >6/ săptămânăB. Limitarea activităţilorC. Simptome nocturneD. Utilizarea beta 2 agoniştilor - <2/ săptămânăE. VEMS/PEF- scăzut8. Tratamentul crizei de astm nu se va face cu:A. OxigenoterapieB. Nebulizări cu beta 2 mimetice sau cu acţiune scurtă timp de 30 minC. Corticoterapie generalăD. AnticolinergiceE. Poate necesita ventilaţie mecanicăComplement multiplu:1. Astmul uşor se caracterizează prin:A. Dispnee - la mersB. Vorbire - fraze izolateC. Stare de conştienţă - agitaţie posibilăD. Utilizarea muşchilor accesori - neobişnuităE. Raluri sibilante - absente5062. Astmul uşor se caracterizează prin:A. Puls paradoxal- absentB. PEF<80%C. Pa02- normalD. PaC02< 45 mmHgE. Sa02-90-95%3. Astmul uşor se caracterizează prin:A. Dispnee - la mersB. Vorbire - normalăC. Stare de conştienţă - agitaţie de obiceiD. Utilizarea muşchilor accesori - neobişnuită

E. Raluri sibilante - moderate4. Astmul uşor se caracterizează prin:A. Puls paradoxal - poate fi prezentB. PEF>80%C. Pa02- normalD. PaC02> 45 mmHg F. Sa02->95%5. Astmul moderat se caracterizează prin:A. Puls paradoxal - absentB. PEF - 60- 80C. Pa02 - >60 mmHgD. PaC02< 45 mmHgE. Sa02 - 90-95%6. Astmul moderat se caracterizează prin:A. Dispnee - dificultăţi de alimentaţie, sugar prea liniştit, sunete mai scurteB. Vorbire - normalăC. Stare de conştienţă - agitaţie de obiceiD. Utilizarea muşchilor accesori - obişnuităE. Raluri sibilante - moderate507Astmul sever se caracterizeaza prin:Dispnee- in repausVorbire- cuvinte izolateStare de conştienta- agitatie de obiceiUtilizarea muşchilor accesori- neobişnuitaRaluri sibilante- moderate8. Astmul sever se caracterizează prin:A. Dispnee - alimentaţie imposibilăB. Vorbire - normalăC. Stare de conştienţă - agitaţie de obiceiD. Utilizarea muşchilor accesori - obişnuităE. Raluri sibilante - importante9. Iminenţa de stop respirator se caracterizează prin:A. SomnolenţăB. Confuzie-C. Asinergie toraco-abdominalăD. TahicardieE. Raluri sibilante importante10. Iminenţa de stop respirator se caracterizează prin:A. Absenţa pulsului paradoxal care sugerează epuizare respiratorieB. Silentium la auscultaţieC. Frecvenţă respiratorie >30/ minD. De obicei agitaţieE. Confuzie11 .Astmul sever se caracterizează prin:A. Puls paradoxal - presentB. PEF<- 60%

C. Pa02- >60 mmHgD. PaC02< 45 mmHgE. Sa02-<90%50812. Astmul controlat se caracterizează prin:A. Simptome diurne - <=2/ săptămânăB. Limitarea activităţilor - daC. Simptome nocturne - niciunulD. Utilizarea beta 2 agoniştilor - <=2/ săptămânăE. VEMS/PEF - normal13. Astmul parţial controlat se caracterizează prin:A. Simptome diurne - <=2/ săptămânăB. Limitarea activităţilor - daC. Simptome nocturne - daD. Utilizarea beta 2 agoniştilor - >2/ săptămânăE. VEMS/PEF- normal14. Astmul necontrolat se caracterizează prin:A. Simptome diurne > 6/ săptămânăB. Limitarea activităţilor - daC. Simptome nocturne - daD. Utilizarea beta 2 agoniştilor - <2/ săptămânăE. VEMS/PEF- scăzut15.Tratamentul crizei de astm se va face cu:A. OxigenoterapieB. Nebulizări cu beta 2 mimetice cu acţiune scurtă timp de 30 minC. Corticoterapie generalăD. AnticolinergiceE. Nu poate necesita ventilaţie mecanică16.Criza de astm severă se caracterizează prin:A. PEF<60% din valoarea teoreticăB. Semne clinice importanteC. Tratamentul poate dura 1-3 oreD. Ameliorarea bună după 1 oră de tratamentE. Tratamentul se face cu beta 2 adrenergice cu acţiune rapidă, anticolinergice, corticoterapie generală0917.Tratamentul de fond al astmului cuprinde:A. AntileucotrieneB. CorticosteroiziC. BetablocanteD. Alfa mimeticeE. Beta 2 adrenergice cu acţiune lungă510INFECŢIILE URINARE LA COPIL. LEUCOCITURIA (pag. 1105-1106)Complement simplu:1. Scintigrafia renală cu DM SA se poate face la un interval de:

A. 6 ani de la infecţieB. 6 luni de la infecţieC. 1 lună de la infecţieD. 3 luni de la infecţie5E. 6 săptămâni de la infecţie2. Diagnosticul de pielonefrită este confirmat în caz de leucociturie de: A. Peste 10 4/ml Peste 103/mlPeste 10/ml Peste 104/dl Sub 10 5/ml3. Diagnosticul de pieonefrită este confirmat de prezenţa unei bacteriurii unicede:A. Peste 103/mlB. Peste 104/mlC. Peste 105/mlD. Peste 104/1E. Peste 105/1Spitalizarea copilului cu pielonefrită se face la vârsta de:Sub 3 aniSub 1 anSub 6 luniSub 3 luniSub 2 ani5115. Tratamentul antibiotic în caz de pielonefrită durează:A. 2 săptămâniB. O lunăC. 14 zileD. 5 zileE. 10 zile6. Care este doza de Ceftriaxon administrată la copiii cu pielonefrită?A. 2g/ziB. 50 mg/ziC. 50 mg/kgc/ziD. lg/kgc/ziE. 50 mg/kgc/zi în 2 prize7. Care este doza de amoxicilină administrată la copiii cu pielonefrită?A. 50 mg/kgc/zi, doză unicăB. 100 mg/kgc/zi în doză unicăC. 100 mg/kgc/zi în 2-3 doze, fară a depăşi 3g/ziD. lOOmg/kgc/zi în 3-4 doze, fară a depăşi 4g/ziE. lOOmg/kgc/zi în 3-4 doze, fară a depăşi 1 g/zi8. Doza de Gentamicină administrată la copiii cu pielonefrită este de:A. 3g/ziB. 3 mg/kgc/zi p.o o dată pe ziC. 3mg/zi iv, im doză unică

D. 3 mg/kgc/zi iv, im, în 2 prizeE. 3 mg/kgc/zi iv, im doză unicăComplement multiplu:1. Semne funcţionale urinare ale pielonefritei sunt:A. DisurieB. OliguriaC. FebrăD. Urina urât mirositoareE. Polakiurie5122. Diagnosticul clinic al pielonefritei poate fi pus pe:A. FebrăB. Dureri lombare - apar întotdeaunaC. FebrăD. VărsăturiE. Disurie3. Elemente care fac parte din tabloul clinic al pielonefritei sunt:A. Tegumente palideB. Dureri lombare - inconstanteC. Alterarea stării generale - apare întotdeaunaD. PolakiurieE. Disurie4. Elemente care fac parte din tabloul clinic al pielonefritei sunt:A. Tegumente marmorateB. HipotensiuneC. Vărsăturile nu apar în pielonefriteD. Dureri lombare - constantE. Nu apar tulburări hemodinamice5. Bandeleta urinară identifică prezenţa următoarelor elemente:A. LeucociturieiB. HematurieiC. EozinofilelorD. GlicozurieE. Nitriţi prezenţi6. Care sunt excepţiile care nu exclud diagnosticul de infecţie urinară în cazul în care bandeleta urinară este negativă:A. Sugarii sub 3 săptămâniB. AntibioterapieC. Copii sub 3 aniD. LeucocitozaE. Leucopenie5137. Ecografia renală în caz de pielonefrită poate evidenţia:A. Abces renalB. Reflux vezico-uretralC. Anomalii de căi excretoare

D. Uropatie subiacentăE. Se practică în cazuri excepţionale8. Despre cistografia retrogradă sunt adevărate afirmaţiile, cu excepţia:A. Se realizează întotdeauna la primul episod de pielonefrită, fiind o metodă de diagnostic eficientăB. Se efectuează la 6 luni de la infecţieC. Se efectuează în caz de dilatare uretralăD. Se efectuează în caz de dilatare pielocalcealăE. Nu necesită repetarea în caz de recidivă a infecţiei9. Hemocultura se recoltează în pielonefrită în caz de:A. AfebrilitateB. Tulburări hidro-electroliticeC. FrisoaneD. Tulburări hemodinamiceE. Se recoltează la orice pacient cu pielonefrită10.Enumeraţi examinările complementare care ajută la diagnosticarea pielonefritei:A. Sumarul de urinaB. UroculturaC. Hemograma care evidenţiază leucocitoza cu polinucleare scăzuteD. Hemocultura în caz de afebrilitateE. Procalcitonina crescută11 .Enumeraţi examinările complementare care ajută la diagnosticarea pielonefritei:A. PCRB. Cistografia retrogradă la toţi pacienţiiC. Examenul sumar de urinăD. Scintigrafia renală cu DMSA de la primele ore ale diagnosticăriiE. Hemocultura în caz de bacteriemie51412.Asocierea de aminoglicozid în tratamentul pielonefritei se face în cazurile:A. Vârsta > 3 aniB. Uropatie malformativă cunoscutăC. SepsisD. Nu se asociază niciodatăE. Vârsta > 3 luni13.Tratamentul oral de întreţinere în pielonefrite se face cu:A. CotrimoxazolB. Fluoroquinolone la sugarC. AminoglicozideD. CefiximE. Ceftriaxone14. Tratamentul oral de întreţinere în pielonefrite se face cu:A. Cefixim la sugari sub 6 luniB. Cotrimoxazol de la 6 luniC. Gentamicina în doză de 3 mg/zi

D. Cefixim de la 6 luniE. Fluoroquinolone la adolescent15.Diagnosticul de cistită se pune pe:A. Dureri lombareB. Sindrom inflamator prezentC. Absenţa febreiD. Di surie, polakiurieE. Incontinenta urinară515BOLI DE NUTRIŢIE LA COPIL DIABETUL ZAHARAT TIP II SI II LA COPIL (pag. 1109-1112 )Complement simplu:1. Sindromul cardinal cuprinde următoarele, cu o excepţie:A. PolifagieB. Creştere în greutateC. PolidipsieD. Poliurie osmoticăE. Scădere în greutate2. în cetoacidoza diabetică se întâlnesc următoarele, cu o excepţie:A. DispneeB. Deshidratare globalăC. PolipneeD. GreţuriE. Astenie3. în cetoacidoza diabetică se întâlnesc următoarele, cu o excepţie:A. PolipneeB. Respiraţie KussmaulC. Dureri abdominaleD. VărsăaturiE. Tulburări de conştienţă apar întotdeauna4. Diagnosticul de confirmare a diabetului zaharat se face prin:A. O glicemic a jeun > 7 mmol/1B. Glicozurie şi cetonuieC. 2 glicemii a jeun > 11 mmol/1D. Glicemic plasmatică < 11 mmol/1E. Glicemie plasmatică < 7 mmol/15165. Insulinodependenţa este confirmată de valoarea foarte redusă a :A. Insulinemia şi peptidul CB. GlucagonemiaC. AmilazemiaD. LipazemiaE. PCR6. Fac parte din criterii de severitate a diabetului următoarele, cu o excepţie:A. Acidoza severţB. Vârsta < 5 ani

C. Tulburări hemodinamiccD. Tulburări de conştienţăE. HipercapnieFac parte din criterii de severitate ale diabetului următoarele, cu o excepţie:Deshidratare severăAlcaloză severăHipocapniePaC02<l 5mmol/lTulburări hemodinamice8. Care este un semn neuroglicopenic al hipoglicemiei?A. TahicardieB. ConvulsiiC. TremurăturiD. AnxietateE. Transpiraţii9. Este un semn adrenergic al hipoglicemiei:A. AstenieB. ConvulsiiC. Tulburări de vorbireD. ParesteziiE. Tulburări de vedere517lO.Nivelul Hb glicozurate trebuie menţinut la nivelul:A. > 7,5% .B.<7,5%C. <5%D. <75%E.<2.5%Complement multiplu:1. Sindromul cardinal din DZ cuprinde:A. OliguriaB. PolidipsieC. Poliurie osmotică datorită hematurieiD. Scădere în greutateE. Polifagie2. Cetoacidoza cuprinde următoarele:A. PolipneeB. DispneeC. Respiraţie KussmaulD. AstenieE. Bradicardie3. Cetoacidoza cuprinde următoarele:A. GreţuriB. Dureri abdominaleC. Tulburări de conştienţă - întotdeaunaD. Comă - întotdeauna

E. Deshidratare globală4. Cetoacidoza cuprinde următoarele:A. VărsăturiB. PolipneeC. BradipneeD. BradicardieE. Astenie5185. Diagnosticul de confirmare al diabetului zaharat se face prin:A. Glicemie plasmatică>l 10 mmol/1B. Glicemie plasmatică> 7 mmol/1C. Glicemie plasmatică> 11 mmol/1D. Glicozurie+ cetonurieE. 2 glicemii a jeun >7 mmol/16. Caracterul autoimunal DZ este confirmat de:A. Anticorpi anti GADB. Anticorpi anti IIA-1BC. Anticorpi antiinsulinăD. Anticorpi anti celule - insulareE. Anticorpi antiglucagon7. Fac parte din criteriile de severitate ale DZ:A. Alcaloza severăB. DeshidratareaC. Tulburări hemodinamiceD. Vârsta < 10 aniE. Hipocapnia8. Fac parte din criteriile de severitate ale diabetului zaharat:A. Vârsta < 5 aniB. Hiperglicemii neglijateC. AlcalozaD. HipercapniaE. Tulburări de conştienţă9. Ionograma din cetoacidoza diabetică are următoarele modificări:A. HipersodemieB. HiposideremieC. HipopotasemieD. HiperpotasemieE. Hiposodemie10.Managementul iniţial al cetoacidozei cuprinde:A. Na CI 9%o- 30 ml/kgc/30 minB. KC1C. Insulină i.v continuuD. Insulină 0,5 Ul/kg/hE. NaCl 9%o 20 ml/kg/20 min11 .Monitorizarea pacienţilor cu cetoacidoză cuprinde:A. Gliccmii din sângele capilar

B. GazometrieC. HLGD. lonogramă sericăE. PCR12.Hipoglicemia din diabetul zaharat prezintă următoarele semne adrenergice:A. BradicardieB. AnxietateC. TranspiraţiiD. ConvulsiiE. Tulburări de echilibru13.Hipoglicemia din diabetul zaharat prezintă următoarele semne adrenergice:A. TahicardieB. Tulburări de vorbireC. Tulburări de vedereD. ParesteziiE. Tremurături14. Hipoglicemia din diabetul zaharat prezintă următoarele semne neuroglicopenice:A. AstenieB. AnxietateC. TranspiraţiiD. ConvulsiiE. Tulburări de echilibru52015.Hipoglicemia din diabetul zaharat prezintă următoarele semne neuroglicopenice:A. Tulburări de vorbireB. Tulburări de conştienţăC. ParesteziiD. TremurăturiE. Tulburări de vedere16.Managementul hipoglicemiei constă în:A. p.o- numai glucide cu absorbţie rapidăB. p.o- numai glucide cu absorbţie lentăC. i.v- glucagonD. Glucoza 30% ivE. p.o- glucide cu absorbţie rapidă şi lentă17.Fac parte din complicaţii pe termen lung al DZ:A. RetinopatiaB. NeuropatiaC. HepatopatiaD. NefropatiaE. Insuficienţa respiratorie18. Raţia calorică la pacienţii cu diabet zaharat constă în:

A. 50% proteineB. 30% lipideC. 30% glucide cu absorbţie lentăD. Limitarea glucidelor cu absorbţie rapidăE. 20 % proteine19. Schema de insulină la copii cu diabet zaharat autonomi este:A. 2- 3 injecţii/ziB. Insulină cu acţiune rapidă înainte de meseC. Gustare ora 10D. Insulina cu acţiune lentă searaE. Doza totală de insulină 1 Ul/kg/zi

OBEZITATEA LA COPIL (pag. 1121-1122) Complement simplu:1. Obezitatea de gradul 1 se defineşte la un copil printr-un IMC superior:A. Percent lei

67B. Percent lei

90C. Percent lei

97D.Percent lei

98E. Percent lei

952. Obezitatea de gradul 2 se defineşte printr-un IMC care depăşeşte:A. 20 kg/m2

B. 30kg/m2

C. 50 kg/ m2

D. 25 kg/ m2

E. 35 kg/m2

3. Care este prevalenţa obezităţii la vârstele 3-10 ani?A.21,2%B. 35%C. 30%D. 15%E.16,5%4. Care este prevalenţa obezităţii la vârsta de 11-14 ani:A.21,2%B.16, 5%C. 15%D. 25%E. 20%522Complement multiplu:1. Enumeraţi complicaţiile cardiovasculare şi metabolice ale obezităţii:A. Hipotensiunea arterialăB. Steatoză hepatică

C. HTAD. DislipidemiiE. Trigliceride normale2. Enumeraţi complicaţiile cardiovasculare şi metabolice ale obezităţii:A. HiperinsulinismB. Insulin-rezistenţăC. HTAD. Hiper HDL-colesterolE. Steatoză hepatică3. Pot fi complicaţii ale obezităţii:A. Astmul bronşicB. Sindromul de apnee obstructivă de somnC. Emfizemul pulmonarD. Fibroza pulmonarăE. HTA4. Pot fi complicaţii ale obezităţii:A. Epifizita şolduluiB. Genu- valgumC. AdipomastiaD. Tulburări depresive nu pot apăreaE. Steatoză hepatică5, Enumeraţi afecţiuni care pot da obezitate:A. HipertiroidismB. HipercorticismC. Sindromul Prader WiliD. HipotiroidismE. AnorexieEVALUAREA ŞI ÎNGRIJIREA NOU-NĂSCUTULUI LA TERMEN(pag. 1031-1034)Complement simplu:1. Care este greutatea normală a unui nou-născut?A.2000gB.2500gC.3000gD.5000gE. între 2200 şi 2500g2. Care este lungimea normală a nou-născutului?A.70 cmB.65 cmC.40 cmD. Nu există o lungime normalăE. 50 cm3. Sunt datele care trebuie cunoscute în legăură cu istoricul sarcinii, cu o excepţie:A. Serologia HIV maternalB. Serologia HBV maternal

C. Rezultatul ecografiilor prenataleD. Paritatea nu intereseazăE. Rh-ul mamei4. Referitor la scorul Apgar 2 puncte se acordă pentru următoarele, cu o singură excepţie:A. Frecvenţă cardiacă - peste 100 batai pe minut (bpm )B. Respiraţie - normalăC. Culoare - cianoza extremităţilorD. Flectarea celor 4 membreE. Reactivitate - puternică5245. Referitor la scorul Apgar 1 punct se acordă pentru următoarele, cu o excepţie:A. Frecvenţă cardiacă - sub 100 bbmB. Respiraţie - normalăC. Culoare - cianoza extremităţilorD. Flectarea membrelor inferioareE. Reactivitate - slabă6. Imediat dupa naştere, nou- născutului i se vor administra, cu excepţia:A. Vitamin KB. Vitamin DC. Colir oftalmic antibioticD. Punere la sânE. Primul biberon în primele ore7. Bolile cele mai frecvente depistabile în primele zile de la naştere care au tratament accesibil sunt, cu o excepţie:A. Hipotiroidisin congenitalB. Hiperplazie congenitală de suprarenaleC. Sindromul DownD. FenilcetonurieE. MucoviscidozăPrematuritatea este definită ca vârsta gestaţională sub:28 s36 s 39 s37 s 32 s9. Prematuritatea foarte mare este, la o vârstă gestatinală, sub:A. 32 sB. 37 sC. 35 sD. 34sE. 28 s525lO.Prematuritaea mare este la o vârsta gestatinală:A. 28-32 s •B. Sub 37 sC. Sub 35 s

D. Sub 28 sE. Sub 27 s11.Cauze pentru retard de creştere intrauterină pot fi, cu o excepţie:A. Vârsta mamei <20 aniB. Vârsta mamei>30 aniC. Hipertensiune arterială a mameiD. Anomalii de poziţie a placentciE. Infecţii fetale5Complement multiplu:1. Care sunt datele care trebuie cunoscute în legătură cu istoricul sarcinii?A. ParitateaB. Grupa sanguine ABOC. Rh-ul mamei nu are importanţăD. Medicamentele administrate în sarcinăE. Prezenţa sau absenţa intravaginală a streptococului B2. Care sunt datele care trebuie cunoscute în legătură cu istoricul sarcinii?A. Serologia HIV materna!B. Seroligia HBV maternalC. Rezultatul ecografiilor prenaleD. Paritatea nu intereseazăE. Rh-ul mamei5263. Care sunt datele care trebuie cunoscute în legătură cu naşterea?A. Prezentaţia fătului nu influenţează naştereaB. Caracteristicile lichidului amnioticC. Durata rupturii membranelorD. Administrarea de antibiotic în timpul travaliului nu poate influenţa copilulE. Ritmul cardiac fetal4. Referitor la scorul Apgar 2 puncte se acordă pentru:A. Frecvenţă cardiacă - sub 1 OObbmB. Respiraţie - normalăC. Culoare - rozD. Flectarea membrelor inferioareE. Reactivitate - puternică5. Referitor la scorul Apgar 2 puncte se acordă pentru:A. Frecvenţă cardiacă - peste 1 OObbmB. Respiraţie - normalăC. Culoare - cianoza extremităţilorD. Flectarea celor 4 membreE. Reactivitate - puternică6. Referitor la scorul Apgar 1 punct se acordă pentru:A. Frecvenţă cardiacă - peste 1 OObbmB. Respiraţie - neregulatăC. Culoare - cianoza extremităţilorD. Flectarea celor 4 membre

E. Reactivitate - slabă7. Referitor la scorul Apgar 1 punct se acordă pentru:A. Frecvenţă cardiacă - sub 1 OObbmB. Respiraţie normalăC. Culoare - cianoza extremităţilorD. Flectarea membrelor inferioareE. Reactivitate - slabă8. La examenul cardio-vascular la naştere se pot decela:A. Auscultarea unui sufluB. Auscultaţie pulmonară - FR < 30/minC. Timpul de recolorare cutanată - normal > 30 sD. Absenţa pauzelor respiratorii mai mari de 10 sE. Anomalii ale pulsurilor9. Managementul nou-născutului în primele zile constă în:A. Supravegherea curbei ponderale - nou-născutul pierde 20% din greutatea iniţială în primele 10 zileB. Verificarea calităţii alimentaţieiC. Depistarea celor mai frecvente boli congenitaleD. Examinarea clinica la ieşirea din maternitateE. Depistarea precoce a icterului10.Enumeraţi bolile cele mai frecvente depistabile în primele zile de la naştere care au tratament accesibil:A. Hipotiroidism congenitalB. Hiperplazie congenitală de suprarenaleC. Sindromul DownD. FenilcetonurieE. Mucoviscidoza11 .Despre infecţia materno-fetală sunt adevărate:A. Germenii cei mai frecvenţi- Stafilococ, Streptococ AB. Riscul cel mare este în caz de rupturi premature de membraneC. Trebuie să se ia în considerare în caz de orice prematuritate inexplicabilăD. Tratamentul de primă intenţie - dubla antibioterapieE. Depistarea semnelor de instabilitate hemodinamică12.Tripla antibioterapie în cazul de infecţie materno-fetală se face cu:A. Cefalosporina de generaţia a douaB. Cefalosporina de generaţia a treiaC. AminoglicozidD. MacrolidE. Ampicilină52813.Enumeraţi riscurile la care sunt supuşi prematurii:A. Risc de detresă respiratorie - imaturitatea surfactantului înainte desăptămâna 32B. Risc digestiv - imaturitate intestinalăC. Risc infecţios- indiferent de vârsta gestaţionalăD. Risc hemodinamic - persistenţa canalului arterial

E. Risc major de hipotermie14.Cauze pentru retard de creştere intrauterină pot fi:A. Vârsta mamei < 20 aniB. Vârsta mamei >30 aniC. Hipertensiune arterială a mameiD. Anomalii de poziţie a placenteiE. Infecţii fetale15.Cauze pentru retard de creştere intrauterină pot fi:A. Infecţii cu toxoplasmăB. Anomalii cromozomialeC. Sarcină unicăD. Infarct de placentăE. Tromboză de placentă16.Enumeraţi cauzele pricipale ale depresei respiratorii neonatale:A. Infecţie pulmonarăB. Cardiopatie congenitalăC. Boala membranelor hialine - poate apărea la toţi nou-născuţiiD. PneumothoraxE. Inhalare de lichid amniotic17.Diabetul gestaţional poate duce la :A. Hiperglicemii neonatale - principalul riscB. PrematuritateC. MacrosomieD. Risc de traumatism obstetrical din cauza greutăţii fătuluiE. Moartea fătului în uterMEDICINĂ INTERNĂLUPUSUL ERITEMATOS DISEMINAT. SINDROMUL ANTIFOSFOLIPIDIC (pag. 1138-1142);1. Referitor la Lupusl sistemic, sunt adevărate următoarele afirmaţii, cu

excepţia:A. Boala sistemică prin excelenţăB. Afectează în principal femeile peste 45 aniC. Autoimunitatea este îndreptatăD. Poate fi indus de medicamenteE. Debutul poate fi brusc2. Următoarele reprezintă criterii de diagnostic în LED, cu excepţia:A. Rash malarB. Artrită erozivăC. FotosensibilatateD. PleurezieE. Pericardită3. Afectarea hematologică în LED este caracterizată de următoarele:A. Anemie normocromă normocitarăB. Leucopenie < 5G/L constată de 2 oriC. Trombopenie < 150 G/LD. Limfopenie <1,8 G/L constată de 2 ori

E. Anemie hemolitică autoimună4. Anomaliile imunologice asociate LED sunt următoarele, cu excepţia:A. Anticorp anti-AND nativB. Anticorp anti -RoC. Anticorp anti-SmD. Anticorpi anticardiolipinăE. Anticoagulant lupic5305. Afectarea cutanată în lupus este caracterizată de următoarele:A. Este monomorfaB. Asociază vasculita a vaselor mariC. Se distinge doar lupus acutD. Frecvenţa este de 60-75%E. Depozite de complement sunt prezente doar în pielea cu leziuni6. Artralgii şi artrite în LED sunt caracterizate de:A. Frecvenţa este de 10-30%B. Afectează articulaţiile mariC. Sunt forme cronice în generalD. Afectează frecvent şoldul su umărulE. Afectează frecvent articulaţiile mici şi mijlocii7. Afectarea sistemului nervos în LED, este caracterizată de următoarele

afirmaţii, cu excepţia:A. Cefalee migrenoasăB. EpilepsieC. CoreeD. MielităE. Polinevrită multiplex8. Următoarele afirmaţii caracterizează anticorpii antifosfolipidici:A. Anticoagulantul lupicB. Anti-beta-2-glicoproteina 1C. AnticardiolipineleD. Toate afirmaţiile sunt adevărateE. Nici o afirmaţie nu este adevărată9. Care din următoarele afirmaţii definesc un eveniment obstetrical în LED?A. Cel puţin- o naştere prematură înainte de săptămâna a 36-a de sarcinăB. < 3 avorturi spontane consecutivC. Cel puţin o moarte fetală înainte de săptămâna a 10-a de sarcina cu făt

normal la autopsieD. Mai multe episoade de tromboză venoasă profundăE. Nou-nâscut morfologic anormal în legătură cu o preeclamsie10. Bilanţul iniţial în lupus urmăreşte următoarele criterii:A. Electroforeza proteinelor urinareB. Proteina C reactivăC. Ecografie abdominalăD. Computer tomografie toracicăE. Test Coomb globular

1 l.Care din următoarele afirmaţii caracterizează LED?A. Este favorizat de administrarea de anticoncepţionale progesteroniceB. Este favorizat de consumul de contraceptive cu cantitate mică de

estrogenC. Este favorizat de traumatismeD. Este favorizat de consumul de contraceptive cu cantitate mare de

estrogenE. Este favorizat de medicamente (blocante de Ca)12.Ncfropatia lupică este caracterizată de următoarele anomalii histologice:A. Clasa 6 - fibroză difuzăB. Clasa 3 - afectare mezangialăC. Clasa 2 - leziuni glomerulare minimeD.Clasa

4-glomerulonefrită extraraembranoasă

E. Clasa 5-

leziuni proliferative focale

532Complement multiplu:1. Care din următoarele afirmaţii despre afecatarea cutanată în LED sunt adevărate?A. Orice leziune cutanată trebuie biopsiatăB. Lupusul acut şi cel subacut se limitează la afectarea cutanată exclusivăC. Biopsia evidenţiază modificări histologice doar în ţesutul sănătosD. Examinarea în IF evidenţiază depozite de Ig G şi IgME. Vasculita în această patologie afectează vasele mijlocii2. Afectarea hematologică în LED este caracterizată de :A. Poliadenopatia cervicală este rarăB. SplenomegalieC. Leucopenia apare în puseu de activitateD. Purpura trombocitopenicăE. Anemie hemotică autoimună3.Care din următoarele afirmaţii fac parte din criteriile ARA hematologice, de diagnostic al LED?A. Anemie hemolitică autoimunăB. Trombopenie < 100G/LC. Limfopenie < 1.5G/L constantă de 2 oriD. Titrai anormal de AANE. Leucocitoză> lOOg/L4. Care din următoarele afirmaţii referitoare la imunologia LED sunt adevărate?A. A AN sunt prezenţi la 95% din LEDB. AAN sunt specifici LEDC. Anti ADN sunt specifici LEDD. Anti-ECT prezenţi în diferite colagenozeE. Antihistonele sunt asociate cu lupusul indus medicamentos

5335. Bilanţul în LED include:A. Radiografie toracicăB. Biopsii cutanate doar din ţesutul afectatC. Examinare RMN cerebralăD. Puncţie articularăE. EKG sistematic indiferent de simptomatologie6. Care din următoarele reprezintă criterii ARA imunologice?A. Serologia sifilisului disociatăB. Anticorpi anti- Adn nativC. Anticorpi anti- SMD. Antirombina IIIE. Anticogulantul lupic7. Care din următorii sunt factori predictivi ai puseelor de LED?A. C5B. AANC. C3-C4-CH-50D. Anti-ADNE. Anti-ECT8. Diagnosticul diferenţial al lupusului se face cu sclerodermia, luând în considerare, următoarele:A. Raynaud severB. Anti-scl70C. ArtriteD. SjogrenE. Anti -ECT de tip centromer9. Monitorizarea pacientul cu lupus trebuie să ţină seama de următoarele criterii:A. Control oftalmologie anul sub hidroxicloroxhinăB. Dozarea AANC. Anticorpi anti-ADN se normalizeazăD. Creşterea fracţiunilor C3E. Normalizarea fracţiunilor C4 si CH 5053410. Criteriile ACR folosite în diagnosticul LED, sunt reprezentate de:A. Titrul normal de AANB. Artrite eroziveC. FotosensibilitateD. ConvulsiiE. Ulceraţii ale mucoasei esofagiene1 l.Care din următoarele pot reprezenta afectare cutanată în LED?A. AlopecieB. Depozite de complement la nivelul joncţiunii dermo-epidermicăC. Prezente în 60-70% din cazuriD. FotosensibilitateE. Leziuni şi la nivelul pielii sănătoase

12.Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate despre afectarea renală din LED:A. Leziunile din clasele 2, 3, 4 necesită tratament imunosupresorB. PBR are rol diagnostic în lupusC. Leziunile din clasele 4 şi 5 justifică tratament imunosupresorD. Afectarea clasică este sindromul nefrotic purE. Depozite lg A în 1F13. Afectarea sistemului nervos în lupus se caracteriezează prin:A. Cefalee neobişnuităB. Tromboflebită cerebralăC. Nu asociază epilepsieD. Polinevrite multiplexE. Poate mima o scleroză multiplă14.în timpului puseului de lupus următorii parametrii imunologici pot fi afectaţi:A. Fracţiunile de C3 scad9B. Falsa serologie VDRL pozitivăC. Anticardiolipine Ig AD. Posibil deficit ereditar de C4E. Hipogamaglobulinemie53515.Sindromul antifosfolipidic poate fi caracterizat de:A. Insuficienţa aorticăB. Endocardita Libman-SachsC. Livedo cutanatD. Trombopenie centralăE. Falsa serologie VDRL pozitivă16. Afectarea pulmonară din LED, se caracterizează prin :A. Embolie pulmonarăB. Afectare interstiţială fibrozantă frecventC. HTAPD. Pleurezie trasudativăE. Pleurezie exudativă17.Diagnosticul diferenţial al lupusului se face cu :A. Granulomatoza WegenerB. Boala HortonC. SclerodermieD. Poliarterita nodoasăE. Poliartrita reumatoidă18. Bilanţul iniţial în lupus cuprinde:A. AAN 'B. Anti-ADNC. HemoleucogramaD. TransaminazeE. Proteinurie

536PATOLOGII AUTOIMUNE (pag. 1136-1137)Complement simplu:1. Anticorpii antihistone sunt caracteristici:A. Sindrom SjogrenB. PolimioziteiC. SclerodermieiD. Boala WegenerE. Lupusului indus medicamentos2. Boala Waldenstrom este caracterizată de:A. IgMB. IgGC. Ig AD. IgDE. Complement scăzut3. Anticorpii Anti-ADN sunt caracteristici următoarelor afecţiuni imunologice:A. CRESTB. Poliartrită reumatoidăC. Lupus eritematosD. PolimiozitaE. Boala mixtă de ţesut conjunctiv4. Care din următoarele afirmaţii reprezintă principii de tratament şi sugerează necesitatea monitorizării pe termen lung în patologiile autoimune?A. Imunosupresoarele sunt indicate în toate formele de boalăB. Tratamentul simptomatic este suficient întotdeaunaC. Corticoterapia dă rezultate în toate formele de boalăD. Imunosupresoarele sunt indicate în formele coprticorezistentcE. Nu există efecte adverse5375. Următoarele afirmaţii referitoare la patologiile autoimune sunt adevărate,

cu excepţia: ,A. Există predispoziţie geneticăB. Frecvenţa este crescută la barbaţiC. Factorii de mediu pot declanşa boli autoimuneD. Se produc autoantigeneE. Nu incidenţă crescutăComplement multiplu:1.Următoarele afirmaţii despre factorul reumatoid, sunt adevărate:A. Prezent în poliartrita reumatoidăB. Specific poliartriteiC. Identificat în colagenozeD. Prezent în crioglobulinemiiE. Reflectă activitatea bolii2.Sindromul Gougerot-Sjogren este caracterizat de:A. Anti-RNPB. Anti CCp

C. Anti-SSAD. Anti-SSBE. Anti-Sm3. Anticorpii antisintetaze asociaţi miozitei inflamatorii sunt următorii:A. Anti-Jo-1B. Anti-SCL-70C. Anti-PM-1D. Anticorpi antifosfolipidiciE. Anticorpi anticentromer5384. Care din următorii anticorpi reprezintă anticorpi anti-ECT?A. AntnPM-1B. Anti- SmC. AAND. AntihistoneE. Anticentromer5. Imunoglobulina monoclonală poate fi găsită şi în:A. LLCB. LimfoameC. Infecţii croniceD. LupusE. CRESTRADIOLOGIEINDICAŢII ŞI STRATEGII DE UTILIZARE ALE PRINCIPALELOR EXAMENE IMAGISTICE (pag. 1149-1154)Complement simplu:1. Selectaţi afirmaţia incorectă cu privire la radiografie:A. Se folosesc în realizarea ei radiaţiile XB. Există posibilitate a injectării de substanţe de contrast vascularC. Oferă o analiza tridimensionalăD. Este contraindicată în sarcinăE. Are costuri reduse de realizare2. Riscurile pentru pacient în cazul radiografiei sunt:A. Insuficienţă cardiacăB. Insuficienţă renală acută în caz de utilizare a substanţelor de contrast

vascularC. Nu există riscul iradieriiD. Disecţie esofagiană în cazul efectuării pasajului esogastroduodenal albariuluiE. Nu prezintă riscuri sau contraindicaţii3. Investigaţiile radiografice care presupun administrarea unor produse de contrast non vasculare sunt, cu o excepţie:A. HisterografiaB. ColangiografiaC. ArtrografiaD. Irigografia

E. Arteriografia4. Ecografia:A. Prezintă riscul iradierii cu radiaţii XB. Este contraindicată la pacienţii politraumatizaţiC. Se pot utiliza substanţe de contrast specificeD. Are costuri ridicate de efectuareE. Prezenta de pacemaker reprezintă o contraindicaţie absolută5405. Afirmaţia falsă cu privire la ecografic este:A. Principiul realizării este cel al ultrasunetelorB. Prezintă posibilitatea analizei Doppler arterial sau venosC. Nu prezintă riscuri sau contraindicaţiiD. Nu se realizează la pacienţii ce prezintă arsuri peste 25% din suprafaţa

corpuluiE. Este neinvazivă6. Contraindicaţiile în computer tomografie sunt:A. La iradiere: femei gravideB. Insufienţă multiplă de organeC. Nu se efectuează la sugari şi copiii cu vârsta sub 4 aniD. Prezenţa de corpuri străine intraoculareE. Nu se efectuează la pacienţii oncologici în stadiu terminal7. Cu privire la computer tomografie sunt false următoarele, cu excepţia:A. Se realizează cu ajutorul ultrasunetelorB. Are ca avantaj rezoluţia spaţialăC. înainte de examenul computer tomografie se verifică întotdeauna

fosfatemiaD. Există posibilitatea folosirii produselor de contrast vascular:

fluorodezoxiglucozaE. Nu se poate efectua în urgenţă datorită timpului îndelungat de examinare8. Identificaţi afirmaţia falsă dintre următoarele:9 9A. Radiografia şi computer tomografia se realizează cu ajutorul radiaţiilor XB. Ecografia este operator dependentăC. Unul dintre riscurile în computer tomografie este extravazarea

substanţelor de contrastD. Examinarea prin rezonanţă magnetică este o investigaţie iradiantăE. Imagistica prin rezonanţă magnetică prezintă posibilitatea de injectare a

substanţelor de contrast vascular5419. înainte de a efectua un examen computer tomografie se verifică următoarele, cu o excepţie:A. Absenţa sarciniiB. Creatininemia şi se calculează clearance-ul la creatininăC. Prezenţa antecedentelor heredo-colaterale de neoplazieD. Prezenţa unui teren atopic alergicE. Protocol de hidratare în caz de clearance al creatininei între 30 si 60

ml/min10. Alegeţi afirmaţia incorectă cu privire la scintigrafie şi PET-CT:A. Scintingrafia foloseşte radiaţii radioactiveB. Sunt contraindicate în sarcină şi alăptareC. Prin scintigrafie şi PET-CT se poate realiza un bilanţ global al întreguluicorpD. Scintigrafia prezintă printe limite lipsa de rezoluţie spaţialăE. PET-CT-ul prezintă risc de fîbroză nefrogenică11. Reprezintă urgenţe de diagnostic în radiologie următoarele, cu o excepţie:A. în ecografie: colecistită acutăB. în RMN: compresiunea medularăC. în CT: politraumatismD. în RMN: pneumomediastinE. în radiografie: fracturi12. în caz de compresiune medulară, diagnosticul în urgenţă este pus de:A. RMNB. CT+RMNC. RadiografieD. EcografieE. Scintigrafie54213. Diagnosticul de urgenţă în cazul disecţie de aortă se pune prin:A. Radiografia toracelui şi abdominală pe golB. RMN mediastinalC. CTD. EcografîeE. PET-CT14. în caz de traumatism cranian, la pacientul simptomatic, se efectuează:A. Angiografie RMN a vaselor intracerebraleB. CT cerebralC. Ecografîe transfontanelarăD. Radiografia sinusurilor anterioare ale feţeiE. RMN cerebrala15. In caz de meningoencefalită se efectuează:A. CT cerebral cu administrare a substanţei de contrast iodateB. Radiografie craniană în incidenţa de faţă şi profilC. RMN cerebralD. RMN al coloanei vertebrale cervicaleE. CT al regiunii cervicale16. în patologia coloanei vertebrale, scintigrafia se realizează în caz de:A. Tumori osoaseB. Compresiune medularăC. SpondilodiscităD. Rahialgii

E. Hernii discale17. Identificaţi excepţia dintre afirmaţiile următoare, cu referire la examinările radi o logice ce se efectuează în embolia pulmonară:A. Angio CT toracicB. Ecografîe transtoracicăC. Scintigrafie pulmonarăD. RMN pulmonarE. Ecografîe Doppler venoasă a membrelor inferioare54318. CT-ul abdomino-pelvin se efectuează în următoarele patologii abdomino- pelvine, cu o excepţie:A. PeritonităB. ApendicităC. Ischemie vascularăD. DiverticulităE. Condromalacie19. în pielonefrita complicată se realizează:A. Radiografie renovezi cală simplăB. CT abdominalC. UroRMND. UrografieE. Cistografie20. în scleroza multiplă se efectuează:A. RMN cerebralB. CT cerebral cu administrare de substanţa de contrast I.V. Angiografîe

cerebrală Radiografie de şa turcească PET-CTComplement multiplu:1. Contraindicaţiile în cazul efectuării radiografiei sunt:A. Prezenţa de proteze metaliceB. SarcinaC. Insuficienţa hepaticăD. Insuficienţa renală în caz de administrare de substanţă de contrast

vascularăE. Efectuarea unei alte radiografii cu mai puţin de o lună în urmă5442. Computer tomografia, spre deosebire de ecografie, are următoarele particularităţi, cu excepţia:A. Este contraindicată la femei gravideB. Nu prezintă riscuriC. Este rapidăD. Are avantajul folosirii substanţelor de contrastE. Prezintă riscul de a produce decompensarea unei insuficienţe cardiace stângi3. înainte de efectuarea unei computer tomografii se verifică întotdeauna:A. CreatininemiaB. Antecedentele alergice

C. Absenta sarciniitD. Funcţia tiroidianăE. Hemoleucograma4. Alegeţi afirmaţiile incorecte cu privire la contraindicaţiile examinării prin rezonanţa magnetică:A. Nu se efectuează la pacienţii cu stimulator cardiacB. Se poate efectua la pacienţii cu pace-maker, doar în prezenţa medicului

cardiologC. Prezenţa de valve cardiace este o contraindicaţie absolutăD. Claustrofobia este o contraindicaţie absolutăE. Nu prezintă contraindicaţii absolute5. în cazul unui traumatism cranian, la un pacient simptomatic, se efectuează următoarele investigaţii imagistice, cu excepţia:A. RMN cerebral cu angioRMN a veselor intracerebraleB. CT cerebralC. Radiografie calotă cranianăD. Radiografie sinusuri anterioare ele feţeiE. Radiografie a piramidei nazale5456. CT-ul cerebral se efectuează în următoarele situaţii:A. Scleroză multiplăB. Traumatism cranianC. MeningoecefalităD. CefaleeE. Tulburări ale stării de cunoştienţă7. în cazul unei tumori osoase la nivelul coloanei vertebrale se pot realiza:A. RMN medular în urgenţăB. ScintigrafieC. RadiografiiD. Angio CT al coloanei vertebraleE. RMN al coloanei vertebrale8. Radiografia toracelui se realizează în următoarele patologii:A. SarcoidozăB. Disecţie de aortăC. Embolie pulmonarăD. Edem pulmonar acutE. Pneumopatie9. în pancreatită investigaţiile imagistice sunt, mai puţin:A. AmilazemiaB. WirsungoRMNC. CT abdominopelvinD. IrigografieE. Radiografie abdominală pe gol10.CT-ul abdominopelvin se efectuează în:A. Peritonită

B. Tumori hepaticeC. ApendicităD. Obstrucţie biliară mecanicăE. Sângerări abdominale546DERMATOLOGIEINFECŢII CUTANEO-MUCOASE BACTERIENE ŞI MICOTICE(pag. 1168-1172)

INFECŢII CUTANATE BACTERIENE Complement simplu:1. Despre foliculită sunt false următoarele afirmaţii:A. Din punct de vedere clinic leziunea elementară este o maculăB. Agentul în cauză este cel mai des Staphylococcus aureusC. Tratamentul presupune antiseptice localeD. Reprezintă o inflamaţie a foliculului pilosebaceuE. Toate afirmaţiile sunt adevărate2. Identificaţi afirmaţia adevărată despre furuncul:A. Furunculoza reprezintă repetarea furunculilor timp de mai multe luniB. Tratamentul presupune antiseptice sau antibiotice locale şi reguli de igienăC. Reprezintă o infecţie profundă a foliculului pilosebaceu cu StreptococcusD. Furunculul antracoid reprezintă o aglomerare de furunculi» cu febra şi adenopatiiE. Clinic» starea generală este conservată3. Complicaţiile în cazul furunculului sunt următoarele, mai puţin:A. FurunculozaB. Furunculul antracoidC. Stafilococia malignă a feţeiD. Foliculita agravatăE. Repetarea furunculilor timp de mai multe luni5474. Tratamentul formelor complicate ale furunculului cuprinde:A. CorticoterapieB. Internare de urgenţăC. Măsuri de carantinăD. Tratament ambulatoriuE. Tratament cu Diflucan5. Identificaţi afirmaţia falsă privind impetigo:A. Este o infecţie cutanată superficială cu Staphylococcus aureusB. Este o infecţie contagioasăC. Impetigo bulos apare în special la copii şi vârstniciD. Vindecarea este lentă, implicând cicatrici cheloideE. Este foarte frecventă la copii6. Sunt adevărate afirmaţiile cu privire la tratamentul infecţiilor cutanate stafilococice:A. în formele localizate este suficientă o toaletă cu apă şi săpun şi măsuri de igienă asociate

B. Pentru formele severe se recomandă antibioterapie per osC. în formele moderate se administrează antibiotic per os activ peStaphylococcus aureusD. în formele localizate se prescriu antiseptice localeE. Oxacilina în formele moderate se administrează până la 45 de zile7. Diagnosticul clinic în erizipel presupune:A. Debut insidiosB. Diabetul reprezintă un factor favorizantC. SubfebrilitateD. Adenopatie satelită sensibilăE. Stare generală profund alterată5488. Sunt complicaţii hemoragice în cazul erizipelului, cu o excepţie:A. FlebitaB. LimfedemeC. RecidivaD. AbcesulE. Şoc septic9. Sunt complicaţii generale în cazul erizipelului:A. Decompensarea tarelorB. RecădereaC. Fasceita necrotizantăD. FlebitaE. Gangrena10. Selectaţi afirmaţia corectă despre fasceita necrotizantă:A. Biologic apare hepatocitolizaB. Este însoţită de alterarea majoră a stării generaleC. Se poate trata la domiciliuD. Local apare o erupţie papulopustuloasăE. Nu necesită tratament chirurgical de urgenţă11. Tratamentul erizipelului sever sau al pacientului cu comorbidităţi presupune:A. Administrare AINSB. Tratamentul simptomatic presupune administrare presupune monoantibioterapieC. Tratament ambulatoriuD. Tratamentul preventiv implică şi contenţie elastică pentru prevenţia limfedemuluiE. Macrolidele se prescriu ca tratament simptomatic12. în caz de erizipel sever, tratamentul etiologic se bazează pe:A. Penicilina MB. Penicilina GC. Eritromicina, în caz de alergie la spiramicinăD. AzitromicinaE. Ampicilina

13. Privind tratamentul erizipelului sever sau al pacientului cu comorbităţi, sunt false următoarele, mai puţin:A. Prevenţia implică vaccinare antitetanicăB. Tratamentul antialgic presupune administrare AINSC. Tratamentul anticoagulant este contraindicatD. Tratamentul simptomatic se face cu antibiotic localE. Montarea unui cateter central este obligatorieComplement multiplu:1. Sunt afirmaţii adevărate cu privire la diagnosticul şi tratamentul foliculitei:A. Agentul care determină această patologie este Staphylococcus aureusB. Reprezintă o inflamaţie a foliculului pilosebaceuC. Leziunea elementară este o papulopustulă centrată pe firul de părD. Este o afecţiune contagioasăE. Se tratează cu antibiotic per os2. Circumstanţele favorizante în cazul furunculului sunt:A. Antibioterapie prelungităB. DiabetC. Manipulare intempestivăD. Igienă precarăE. Imunodepresie3. Cu privire la diagnosticul şi tratamentul furunculului, sunt false:A. Reprezintă o infecţie profundă a folicului pilosebaceuB. Este o urgenţă dermatologicăC. Tratamentul presupune antiseptice sau antibiotice localeD. Clinic, leziunea este o maculă centrată pe firul de părE. Stafilococia malignă a feţei, ca şi complicaţie, prezintă risc de tromboză a sinusului cavernos5504. Despre impetigo sunt adevărate următoarele afirmaţii, cu excepţia:A. Impetigo bulos apare mai ales la copii şi vârstniciB. Diagnosticul se face prin examenul sub lampa UVC. Absenţa febrei este caracteristicăD. Boala este auto/hetero-inoculabilăE. Erupţia este caracterizată de prezenţa unor vezicule sau bule superficiale, conţinut tulbure5. Despre epidermoliza stafilococică, sunt adevărate următoarele afirmaţii:A. Are drept cauză toxina secretată de stafilococul auriuB. Se face diagnostic diferenţial cu sclerodenniaC. Afectează în general vârstniciiD. Clinic, apare eritemul difuzE. Este o urgenţă medicală6. Identificaţi afirmaţiile false cu privire la tratamentul infecţiilor cutanate stafilococice:A. Pentru formele severe: spitalizare şi antibioterapie i.v.B. în formele moderate se prescrie oxacilina per os timp de 8-10 zileC. în formele localizate se utilizează antiseptice locale

D. Se recomandă corticoterapie topicăE. în formele moderate penicilina G este antibioticul de primă intenţie7. Selectaţi afirmaţiile adevărate privind diagnosticul clinic în erizipel:A. Arteriopatia obliterantă reprezintă factor favorizantB. Debutul este brutal cu febră mare (39-4(f C)C. Poarta de intrare poate fi reprezentată de o eroziuneD. Starea generală este marcat alteratăE. Adenopatia satelită sensibilă şi limfangita sunt întotdeauna prezente8. în erizipel, sunt examinări complementare în caz de teren fragilizat suspiciune de complicaţie următoarele, cu excepţia:A. HemoculturaB. UroculturaC. VSHD. Proteina C reactivăE. Fibrinogen9. Sunt forme clinice de erizipel:A. Erizipel bulohemoragicB. Erizipel ulceronecroticC. Erizipel recidivantD. Erizipel gangrenosE. Eriziper bilateral (rar)10. Sunt complicaţii hemoragice ale erizipelului:A. FlebitaB. LimfedemC. NecrozaD. Fasceita necrotizantăE. Gangrena11. Sunt complicaţii generale în erizipel, cu excepţia:A. Complicaţii poststreptocociceB. AbcesC. Nedecompensarea tarelorD. MSOFE. Ulceraţie12. Referitor la fasceita necrotizantă sunt adevărate următoarele:A. Nu constituie urgenţă medico-chirurgicalăB. Apariţia ei e favorizată de administrarea de AINSC. Biologic se identifică un sindrom inflamator moderatD. Clinic apar zone hiperesteziceE. Este însoţită de alterarea majoră a stării generale55213. Tratamentul etiologic al erizipelului sever sau al pacientului cu comorbidităţi implică:A. Monoantibioterapie activă asupra streptococului beta hemoliticB. Tratament antialgicC. în caz de alergie la penicilina G se folosesc macrolideD. Durata antibioterapiei este de 10-14 zile

E. Eritromicina este antibioticul de primă intenţie14. Afirmaţiile următoare cu privire la tratamentul preventiv al erizipelului sever sunt false:A. Se face contenţie elastică pentru prevenţia limfedemuluiB. Tratamentul antialgic profilactic se face în caz de erizipel rccidivantC. Tratamentul anticoagulant preventiv se face în caz de pierdere a mobilităţiiD. Se face vaccinare antitetanică dacă vaccinarea nu este la ziE. Se prescriu antimicotice topice15. Cu privire la complicaţiile erizipelului sunt false următoarele, cu excepţia:A. Coagularea intravasculară diseminată este o complicaţie generalăB. Şocul hemoragie face parte din categoria complicaţiilor generaleC. Fasceita necrotizantă este o complicaţie frecventăD. Printre complicaţii se poate număra şi decompensarea tarelorE. Dintre complicaţiile hemoragice face parte tromboza venoasă profundă553INFECŢII CUTANATE MICOTICEComplement simplu:1. Clinic, în candidozele cutanate se disting:A. Candidoza marilor pliuriB. OnicomicozaC. PerionixisD. Candidoza bucalăE. Onichie secundară2. în candidoza mucoaselor se disting clinic următoarele, cu excepţia:A. Candidoza bucală se poate extinde la mucoasa esofagiană la imunodeprimaţiB. Gustul metalic apare în glosita candidozicăC. în candidoza comisurilor labiale apare perles fisurat şi maceratD. In candidoza genitală, mucoasa este eritematoasă şi edematiatăE. Toate afirmaţiile sunt adevărate3. Despre tratamentul candidozelor, sunt adevărate:A. Profilactic se administrează antibiotic cu spectru larg de acţiuneB. Tratamentul antifungic local se prescrie timp de 2-4 săptămâni pentru unghiiC. Se face toaleta locală cu soluţii antisepticeD. Tratamentul general la imunodeprimaţi presupune administrare de amfotericina BE. Nici un răspuns corect4. Sunt false cu privire la diagnosticul candidozelor:A. Se confirmă prin examen micologicB. în cea unghială, presupune decuparea unui fragment din lama unghialăC. Se bazează pe suspiciunea clinicăD. Cultura se face pe mediu SabouraudE. Presupune examen cu lampa Wood554

5. Sunt adevărate următoarele afirmaţii despre dermatofiţi, cu excepţia:A. Sunt ciuperci întotdeauna patogeneB. Sunt keratinofileC. Pot afecta şi mucoaseleD. Sunt ciuperci filamentateE. Se clasifică după specie sau modul de transmitere6. Kerionul reprezintă:A. O infecţie bacterianăB. O infecţie viralăC. O tricofitie supuratăD. Onicomicoză supuratăE. Panariţiu suprainfectat7. Este adevărat despre dermatofitoza pielii glabre:A. Afectează, în general, pielea feţeiB. Leziunile necesită diagnostic diferenţial cu sclerodermiaC. Leziunile sunt foarte pruriginoaseD. Leziunile sunt de tip nodularE. Dermatofitoza pliurilor nu contaminează mâna8. Examenul cu lampa Wood în dermatofitoze poate evidenţia:A. Genul şi specia incriminatăB. Fluorescenţa galben gălbuie a firului de păr pentru dermatofitoza cuMicrosporumC. Fluorescenţa este absentă în cazul dermatofitozei cu MicrosporiumD. Fluorescenţa verde pal în dermatofitoza cu TrichophytonE. Toate răspunsurile sunt false9. Sunt antifungice locale folosite în dermatofitoze:A. KetoconazolB. MetronidazolC. KetonalD. CiclopiroxolaminaE. Ciprofloxacina10. Sunt adevărate cu privire la tratamentul dermatofîtozelor:A. Antifungicele locale se prescriu pentru 7-10 zileB. Tratamentul tricofitiilor poate dura până la peste 6 săptămâniC. Griseofulvina este un antifungic localD. Presupune izolare sub carantinăE. Toate răspunsurile false11. Cu privire la pitiriazisul verşi color, sunt false următoarele afirmaţii:A. Este provocat de o levură saprofită a epidermuluiB. Tratamentul se face cu derivaţi topici ai imidazoluluiC. Prezintă contagiozitate ridicatăD. Apare în special la adultul tânărE. Prezintă fluorescentă verde-pal la examenul cu lampa WoodComplement multiplu:1. Sunt afirmaţii adevărate cu privire la candidoze:A. Sunt afecţiuni provocate de ciuperci din genul levuri

B. în candidoza bucală apar depozite albicioase, gust metalic iar limba este lăcuităC. Tratamentul presupune antibioterapie cu spectru largD. în candidoza genitală mucoasa este edematiată şi eritematoasăE. în candidoza pliurilor mici apare perionixis;2. Referitor la tratamentul candidozelor, sunt adevărate următoarele afirmaţii:A. Obiectivul este suprimarea factorilor favorizanţiB. Toaletă cu săpun acidC. Toaletă cu săpun alcalinD. Tratament local la imunodeprimaţiE. Tratament general la imunodeprimaţi5563. Selectaţi răspunsurile corecte în cazul candidozei unghiale:A. La nivelul patului unghia! se întâlnesc depozite albicioase ca şi la nivelul limbiiB. Diagnosticul se pune prin confirmarea prin examen micologic, printr-un examen directC. Diagnosticul se pune prin confirmarea prin examen micologic, realizat prin decuparea unui fragment de lamă unghialăD. Tratamentul se face timp de 2-4 săptămâniE. Tratamentul se face timp de 6 luni4. Despre dermatofitoze, sunt adevărate următoarele:A. Dermatofitie: - infecţie derinatofitică datorată unui tropism pilarB. Tricofitie: - infecţie dermatofitică datorată unui tropism pilarC. Tricofitia este legată de un răspuns imun excesiv al gazdei împotriva dermatofituluiD. Kerion reprezintă tricofitie supurată cu inflamaţie majoră, legat de un răspuns imun excesiv al gazdeiE. Nici un răspuns nu este corect5. Despre pitiriazisul versicolor, sunt adevărate următoarele afirmaţii:A. Reprezintă o afecţiune cauzată de o bacterie (Pytyrosporum ovale)B. Reprezintă o afecţiune cauzată de o ciupercă de tip levura {Pytyrosporum ovale)C. Pytyrosporum ovale este o levură saprofită a epidermuluiD. Pytyrosporum ovale este o levură saprofită a dermuluiE. Pytyrosporum ovale este o levură saprofită a hipodermului6. Despre pitiriziasul versicolor, sunt adevărate următoarele afirmaţii:A. Apare în special la copiiB. Apare în special la vârstniciC. Apare în special la adultul tânărD. Are contagiozitate crescutăE. Are contagiozitate scăzută5577. Despre pitiriazisul versieolor, sunt adevărate următoarele afirmaţii, cu excepţia:

A. Apare în special la adultul tânărB. Apare în special la copiiC. Leziunea tipică este macula cu scuamă fină de culoare roz/bejD. Leziunile sunt situate tipic în partea superioară a trunchiuluiE. Leziunile sunt situate tipic în jumătatea inferioară a trunchiului8. Despre tratamentul pitiriazisului versieolor, sunt adevărate următoarele afirmaţii:A. Se face cu derivaţi topici ai ImidazoluluiB. Aplicarea este unică întotdeaunaC. Aplicarea se face întotdeauna repetatD. Aplicarea se poate face în doză unică sau repetatăE. Se face tratamentul animalului, în caz de agent zoofil9. Despre dermatofitoza unghială, sunt adevărate următoarele afirmaţii:A. Nu se asociază cu afectarea interdigitalăB. Se asociază cu afectarea plantarăC. Se asociază cu afectarea interdigitalăD. Nu se asociază cu afectarea planatarăE. Afectează partea distală şi laterală a lamei unghiale10. Tratamentul dermatofîtozelor, presupune:A. Antifungice locale pentru afectările extinseB. Antifungice locale pentru afectările locale - tratament cu durata de 6-12 luniC. Antifungice locale pentru afectările locale - tratament cu durata de 1-8 săptămâniD. Examen al familiei în caz de agent antropofilE. Tratarea animalului în caz de agent zoofil558ENDOCRINOLOGIE-DIABET-BOLI METABOLICEGUŞA ŞI NODULUL TIROIDIAN. HIPERTIROIDISMUL. HIPOTIROIDISMUL (pag. 1215-1226)Complement simplu:1. Prezenţa unei consistenţe lemnoase la palparea tiroidei este sugestivă pentru:A. Guşa endemicăB. Cancerul tiroidianC. Guşa multiheteronodularăD. Tiroidita De QuervainE. Boala Basedow2. Inflamaţia guşii poartă denumirea de:A. Struma ovariiB. TiroidităC. Strumită acutăD. Distiroidie£. Sindrom Schmidt3. Tratamentul frenator al axului tireotrop cu levotiroxină:A. Este cu atat mai eficient cu cât guşa este mai mare

B. Este un tratament curativ al guşiiC. Are ca obiectiv menţinerea TSH în limite normaleD. Are ca obiectiv menţinerea TSH la limita de jos a valorilor normaleE. Este de elecţie în cazul nodulilor tiroidieni4. Examenul cheie în managementul diagnostic al nodulilor tiroidieni suspecţi ecografic este:A. Puncţia aspirativă cu ac finB. Scintigrama tiroidianăC. Dozarea anticorpilor antireceptor TSHD. Radioiodocaptarea tiroidianăE. Dozarea FT3 şi FT45595. Tratamentul de elecţie în cazul nodulilor tiroidieni este:A. AlcoolizareaB. Tratamentul cu iod radioactivC. ChirurgicalD. Tratament supresor cu levotiroxinăE. Monitorizarea clinică şi ecografică6. Care dintre următoarele caracteristici clinice ridică suspiciunea malignităţii în cazul unui nodul tiroidian?A. Consistenta moale a nodulului?B. Dimensiuni <3 cmC. Creşterea rapidă în dimensiuniD. Nodul mobil faţă de planurile supra sau subiacentE. Margini regulate la palpare7. Care dintre următoarele examinări confirmă diagnosticul de Boala Basedow?A. TSH scăzut + FT4 crescutB. Anticorpi antitireoperoxidază pozitiviC. Anticorpi antitireoglobulină pozitiviD. CRP crescutăE. Anticorpi antireceptor TSH pozitivi8. Tratamentul iniţial în majoritatea hipertiroidismelor este:A. Administrarea de iod radioactivB. ChirurgicalC. Administrarea de ATSD. Administrarea de corticoiziE. Administrarea de soluţie Lugol9. Monitorizarea toleranţei la tratamentul cu ATS a unui pacient cu Boala Graves Basedow se face prin:A. Hemograma şi TSHB. Hemograma şi VSHC. TSH şi FT4D. Hemograma şi bilanţ hepaticE. TSH, FT4 şi anticorpi antireceptori TSH

56010.Diagnosticul hormonal de certitudine ai hipotiroidismului se face când:A. TSH«crescut + FT4 scăzutB. TSH scăzut + FT4 crescutC. TSH scăzut + FT4 normalD. TSH crescut + FT4 normalE. TSH crescut + anticorpi antiTPO pozitivi11. Diagnosticul de insuficienţă hipofizară tireotropă se pune atunci când:A. TSH crescut + FT4 scăzutB. TSH scăzut + anticorpi antitireoglobulină pozitiviC. TSH crescut + FT4 scăzutD. TSH scăzut + FT4 normalE. TSH scăzut + FT4 scăzut12.Tratamentul de substituţie cu levotiroxină:A. Se administrează după masăB. Se monitorizează prin dozarea TSH şi FT4C. Se administrează întreaga doză necesară de la începutD. Se administrează în doze progresiv crescândeE. TSH trebuie menţinut la limita de jos a valorilor normaleComplement multiplu:1. în care din următoarele afecţiuni apare jenă sau durere la palparea tiroidei:A. Boala Graves BasedowB. Tiroidita cronică autoimunăC. Tiroiditele subacute şi acuteD. Gusa polinodularăE. Hematocelul5612. Cretinismul endemic se caracterizează prin:A. Retard mintal reversibilB. Diplegie spasticăC. Tulburări neurologice cu pierderea sensibilităţii perifericeD. MixedemE. Retard statural3. Putem spune că este vorba de o guşă dacă volumul tiroidian măsurat

ecografic este: A>15 ml la femeieB. >18 ml la femeieC. >20 ml la bărbatD. >18 ml la bărbatE.>16ml la adolescent4. Complicaţiile tiroidectomiei sunt:A. Hipercalcemie temporarăB. Paralizia recurenţialăC. Cicatricea hipertrofică sau cheloidăD. Criza acută tireotoxicăE. Hipotiroidismul

5. Caracteristicile clinice şi ecografice sugestive pentru nodul tiroidian malign sunt:A. Creşterea rapidă a nodululuiB. Dimensiuni >3 cmC. Adenopatii submandibulareD. Hiperecogenitate la ecograficE. Hipervascularizatie la ecografia Doppler6. în cazul unui nodul tiroidian care dintre următoarele argumente anamnestice pledează pentru o cauză malignă?A. Administrarea de iod în copilărieB. Antecedente familiale de carcinom medular tiroidianC. Vârsta între 20 şi 60 de aniD. Sexul masculinE. Antecedente familiale de boli autoimune tiroidiene5627. Tratamentul cu iod radioactiv:A. Reprezintă tratamentul de elecţie al nodulilor tiroidieniB. Este neindicat ca primă intenţie în nodulii tiroidieni maligniC. Este total contraindicat în caz de oftalmopatie BasedowD. Este contraindicat în caz de sarcinăE. Se face în cazurile în care chirurgia este contraindicată8. Semnele clinice de hipertiroidism sunt:A. TranspiraţiileB. TremorulC. FotofobiaD. DepresiaE. Semnul taburetului9. Diagnosticul hormonal de certitudine al hipertiroidismului presupune efectuarea dozării: A. TSHBC D ETransaminazelor hepatice FT4Anticorpilor antireceptor TSH CRP10.Contraindicaţiile scintigrafiei cu iod sunt: A. Alergia la iodB C DSarcinaNodului tiroidian malign Insuficienţa cardiacă Boala Basedow11 .Diagnosticul de tiroidita De Quervain presupune:A. TSH scăzutB. TSH crescutC. CRP crescutăD. CRP scăzutăE. FT4 crescut6312.Absenţa captării iodului la scintigrafie (scintigrafia albă) apare în caz de:A. Tiroidită De Quervain

B. Tiroidită cronică autoimunăC. Hipertiroidism prin administrare de hormoni tiroidieniD. Hipertiroidism post-partumE. Hipertiroidism Ia amiodarona tip II13.Hipertiroidismul De Quervain se tratează cu:A. A INSB. ATSC. Iod radioactivD. ChirurgieE. Corticoizi14. Opţiunile terapeutice pentru hipertiroidism sunt:A. Antitiroidiene de sintezăB. Iod radioactivC. A INSD. PrednisonE. Chirurgie15.în hipertiroidismul indus de amiodarona de tip I:A. Ecografia Doppler tiroidiană este normalăB. Tratamentul se bazează pe administrarea de ATSC. Tratamentul este cu corticoiziD. Există o patologie tiroidiană preexistentăE. Tratamentul se face cu AINS16.Care din următoarele semne clinice sunt sugestive pentru hipotiroidism:A. AstenieB. FrilozitateC. BradicardieD. ConstipaţieE. Dismenoree56417. Asocierea a două dintre următoarele afecţiuni reprezintă sindromul Schmidt:A. Tiroidita HashimotoB. Boala Graves-BasedowC. Insuficienţa hipofizarăD. Insuficienţa suprarenală autoimunăE. Anemia Biermer18.FT4 normal asociat cu TSH scăzut poate semnifica:A. Boala BasedowB. Hipertiroidism T3C. Nodul tiroidian malignD. Tiroidita cronică autoimună cu hashitoxicozăE. Hipertiroidism frust565DIABETUL ZAHARAT DE TIP 1 ŞI 2 LA ADULT DIAGNOSTIC (pag 1236-1238)Complement simplu:1. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate?

A. Diabetul MODY este o formă de diabet zaharat tip 2B. Diabetul zaharat de tip 2 poate avea componentă ereditarăC. Diabetul zaharat de tip 2 presupune distrugere autoimunăD. Pacienţii cu diabet zaharat de tip 2 sunt frecvent normo sau subpoderaliE. Pacienţii cu diabet zaharat de tip 2 sunt în general tineri2. Despre diabetul zaharat tip 2 următoarele afirmaţii sunt adevarate, cu excepţia:A. Este insulinodependentB. Cel mai frecvent apare la tineri sub 35 aniC. Presupune distrugere autoimună în 95% din cazuriD. Reprezintă 25% din cazurile de diabet;E. Simptomatologia debutează rapida3. In diabetul zaharat de tip 1 evoluţia:A. Implică complicaţii microangiopatice indiferent de tratamentB. 75% din cazuri intră în remisieC. Recidiva post remisie nu este obligatorieD. Peptidul C negativ presupune un echilibru glicemic dificilE. Faza de remisie presupune creşterea necesarului de insulină4. Se pot asocia diabetului zaharat tip 2 următoarele, cu excepţia:A. DislipidemiaB. Deficitul absolut de insulinăC. Hipertensiunea arterialăD. ObezitateaE. Steatoza hepatică5665. Diagnosticul de excludere al diabetului zaharat de tip 2 se face cu:A. Diabetul cortico-indusB. HemocromatozăC. Diabetul tip MODYD. Neoplasmul pancreaticE. Toate cele de mai susComplement multiplu:1. Bilanţul în diabetul zaharat tip 2 include:A. FSH 'B. Fierul şi transferinaC. GlicemiaD. TransaminazeleE. Serologia HIV2. Diabetul tip LADA presupune:A. Debut tardiv şi progresivB. Absenta anticorpilor anti GADC. Insulinodependenţă după 5-10 aniD. Instalarea rapidă a cetoacidozeiE. Glicemie a jeun peste 126mg/dl în două ocazii diferite3. Despre diabetul tip MODY se poate spune că:

A. Este un tip de diabet zaharat ce presupune o mutaţie geneticăB. Apare după vârsta de 20 aniC. în diabetul MODY 3 apare mutaţia genei HNFlaD. Există o ereditate familială importantăE. Este o formă de diabet zaharat tip 24. La debutul diabetului zaharat tip 1 apare:A. Creştere în greutateB. Sindrom poliuro-polidipsicC. Durere abdominalăD. CetozăE. Tulburări vizuale5675. Următoarele afirmaţii sunt false:A. Diabetul MODY 3 se transmite auzomal dominantB. Diabetul tip 2 este diabet pancreaticC. Cetoacidoza poate fi favorizată de infecţii acuteD. în diabetul tip 1 apar autoanticorpiE. Diabetul tip LADA este o formă de diabet tip 26. Pacienţii cu diabet zaharat:A. Prezintă un deficit relativ sau absolut de insulinăB. Au glicemia a jeun peste 106mg/dl la două determinări diferiteC. 95% prezintă cetoacidoză inauguralăD. Pot asocia HTA, dislipidemie, obezitateE. Au vârsta peste 35 ani568DIABETUL ZAHARAT DE TIP 1 ŞI 2 LA ADULT COMPLICAŢII ACUTE (pag. 1239-1243)Complement simplu:1. Factor declanşator al cetoacidozei diabetice nu poate fi:A. Infecţia acutăB. SarcinaC. CorticoterapiaD. Steatoza hepaticăE. Infarctul miocardic acut2. Cetoacidoza diabetică este:A. Determinată de o carenţă severă de insulinăB. Favorizată de infecţii acute, patologie cardio-vasculară, sarcinăC. Diagnosticată prin prezenţa glicemiei peste 200mg/dlD. Caracterizată prin tulburări de constienţă, obnubilare, stuporE. Diagnosticată şi tratată de urgenţă3. Cetoacidoza diabetică:A. Complică 15% din cazurile de diabet zaharat tip 2B. Are o rată de mortalitate peste 5%C. Reprezintă întotdeauna o complicaţie inaugurală a diabetuluiD. în peste 20% din cazuri pacienţii intră în comăE. Presupune un pH>7,3

4. Tratamentul cetoacidozei nu impune:A. InsulinoterapiaB. Aport de potasiuC. Administrare de soluţii glucozateD. Aport de calciuE. Administrare de ser izoton5. Complicaţiile cetoacidozei pot fi următoarele, cu excepţia:A. Trombembolia pulmonarăB. Pancreatita acutăC. Hemoragia digestivă superioarăD. Pneumonia acutăE. Edemul cerebral6. Despre coma hiperosmolară sunt adevărate următoarele:A. Este cauzată de un deficit absolut de insulinăB. Apare la tinerii cu diabet zaharat tipC. pH >7,3D. Nu apare acidozăE. Deshidratrea este moderată7. Factor favorizant al comei hiperosmolare nu poate fi:A. O infecţie intercurentăB. Diareea prelungităC. Lipsa senzaţiei de seteD. Infarctul miocardic acutE. Consumul de sulfonilureice8. Acidoza lactică indusă de metformin este:A. FrecventăB. Agravată de hipoxieC. Indusă de o producţie exagerată de lactatD. Favorizată de insuficienţa suprarenalăE. Determinată de scăderea metforminemiei9. în starea hiperosmolară:A. Deshidratarea este mai puţin severă decât în cetoacidozăB. Nu este necesar aport suplimentar de potasiuC. Insulinoterapia se începe cu 0,1 U/kg/hD. Glicemia trebuie adusă cât mai repede la normalE. Nu se foloseşte glucoză pentru reechilibrare57010.Următoarele simptome nu sunt întâlnite în acidoza lactică:A. Transpiraţii profuzeB. Crampe musculareC. VărsăturiD. PolipneeE. ColapsComplement multiplu:1. Sunt complicaţii acute ale diabetului:A. Retinopatia proliferativă

B. CetoacidozaC. Coma hiperosmolarăD. Neuropatia vegetativăE. Insuficienţa coronariană2. în cetoacidoză apare:A. ObnubilareB. Respiraţie KussmaulC. EdemeD. Greaţă3E. Durere abdominală3. Care este ordinea corectă?A. Poliurie—»deshidratare —►hiperglicemieB. Producţie de corpi cetonici—>acidoză—>lipolizăC. Hiperglicemie —* poliurie—♦deshidratareD. Lipoliză—^producţie de corpi cetonici—>acidozăE. Hiperglicemie —►lipoliză—»Acidoză4. Despre cetoacidoza diabetică sunt adevărate afirmaţiile:A. Are o rată de mortalitate sub 1%B.Incidenţă între 4,6 şi 8 la mai de pacienţi diabeticiC.Estemai frecventă la pacienţii cu diabet tip MODYD. Poate fi corectată prin scăderea dozei de insulinăE.Se poate complica tromboembolic, infecţios, hemoragie5. Fiziopatologia comei hiperosmolare:A. Lipoliza este moderatăB. Deshidratarea este majorăC. Apare deficit absolut de insulinăD. Acidoză importantăE. Asociază hiperglicemie cu hiperosmolaritate6. Acidoza lactică este agravată de:A. Boală renală incipientăB. Şoc septicC. Anemie severăD. Insuficienţă hepatică gravăE. Hemocromatoză7.Factori favorizanţi ai comei hiperosmolare pot fi:A. Consumul de diureticeB. Diareea, vărsăturileC. Infarctul miocardic acutD. BPOC-ulE. Sarcina8.Complicaţii ale comei hiperosmolare pot fi:A. Pneumonia acutăB. PielonefritaC. TireotoxicozaD. Trombembolismul pulmonar

E. Hemoragia digestivă superioară5729.Acidoza lactică- parametrii biologici:A. Metforminemia poate fi normalăB. Presiune C02 scăzutăC. Bicarbonat scăzutD. Gaura anionică scăzutăE. pH scăzut10. In legătură cu starea hiperosmolară sunt false afirmaţiile:A. Echilibrarea volemică se face cu ser fiziologic şi soluţii glucozateB. Insulinoterapia se temporizează până la ieuirea din comăC. Este necesară corectarea deficitului de potasiuD. Antibioterapia creşte riscul de edem cerebralE. Se administrează heparină în doză profilactică11 .Prevenţia apariţiei comei hiperosmolare se face prin: A. Aportul de apă adecvat la vârstnicEvitarea administrării de corticoizi la pacienţii diabetici Tratarea promptă a infecţiilor Trecerea de pe insulină pe antidiabetice orale Monitorizarea zilnică a tensiunii arteriale12.în cetoacidoza severă se întâlnesc următoarele perturbări:A. pH sub 7B. Bicarbonatul sub 20mmol/lC. Qsmolaritate peste 330m0sm/kgD. Gaura anionică sub 10 mmol/1E. Corpi cetonici absenţi13.Hipokaliemia:A. Este rar prezentă în cetoacidozăB. Creşte riscul de stop cardiacC. Se corectează în funcţie de ionogramăD. Nu modifică electrocardiogramăE. Poate fi corectată după normalizarea glicemiei14.Despre acidoza lactica sunt adevarate următoarele afirmaţii:A. Mortalitatea poate ajunge la 50% din cazuriB. Nivelul de lactat sanguin depăşeşte 5-6mmol/lC. Este întâlnită doar la cei în tratament cu metforminD. Declanşată de un episod de insuficienţă renală acutăE. Excesul de metformin poate fi înlăturat prin hemodializă15.Poate duce la apariţia cetoacidozei:A. O infecţieB. Un accident vascular cerebralC. Adminstrarea excesivă de insulinăD. Administrarea de dexametazonăE. Anxietatea574DIABETUL ZAHARAT DE TIP 1 ŞI 2 LA ADULT COMPLICAŢII CRONICE (pag. 1244-1248)

Complement simplu:1. în retinopatia diabetică neproliferativă nu apar:A. MicroanevrismeB. ExudateC. HemoragiiD. NeovaseE. Dilatare capilară2. Prevalenţa retinopatiei diabetice:A. Este de 50% după 15 ani de evoluţieB. Ajunge la 90% după 20 ani de evoluţieC. Este invers proporţională cu nivelul glicemieiD. Este definită ca număr de cazuri noi raportat la numărul total de diabeticiE. Nu depinde de durata diabetului3. Despre maculopatie este falsă afirmaţia:A. Poate avea formă ischemică sau edematoasăB. Forma cea mai severă este cea edematoasăC. Este diagnosticată prin angiografie cu fluoresceinăD. Edemul macular localizat este inconjurat de exudateE. Edemul macular difuz trebuie fotocoagulat în grilă4. Nefropatia diabetică incipientă:A. Apare în primii ani de la diagnosticul diabetuluiB. Tensiunea arterială este crescutăC. Nu sunt prezente leziuni anatomiceD. Albuminuria este între 30-300mg/g creatininăE. Pacientul este simptomatic5755. Despre nefropatia diabetică este greşită afirmaţia:A. Apare la aproape 50% din cazurile de diabet tip 1B. Rar debutează la peste 25 de ani de la diagnosticC. Este favorizată de un control glicemic slabD. Hipertensiunea arterială reprezintă un factor de riscE. Vârful de incidenţă este la 10 ani de la debutul bolii6. La pacientul diabetic:A. Cea mai frecventă cauză de AVC este fibrilaţia atrialăB. Angioplastia dă rezultate mai bune decât bypassulC. Prognosticul pe termen scurt este mai prost decât la nediabeticiD. Nu se face coronarografie din cauza afectării renale frecventeE. Durerile toracice sunt frecvente7. Afectarea piciorului la un diabetic poate fi dată de următoarele, cu excepţia:A.NeuropatieB. OsteoartropatieC. ArteriopatieD. Retracţie DupuytrenE. Ulceraţii8. Osteoatropatia diabetică:

A. Precede un mal perforant plantarB. Poate duce la prabusirea boitei plantareC. Succede o leziune cutanată superficialăD. Constă în distrugerea articulaţiilor metacarpieneE. Este o complicaţie acută a diabetului tip 19. Arteriopatia membrelor inferioare:A. în stadiul 4 durerea este de repausB. în stadiu 5 apare necrozăC. De obicei sunt leziuni uniceD. Tratamentul este conservatoraE. In stadiul 2 apare claudicaţia intermitentă576Complement multiplu:Panfotocoagularea:Are indicaţie în retinopatia proliferativăSe face pentru îndepărtarea microanevrismelorEste indicată în dezlipirea de retinăEste contraindicată în sarcinăReprezintă coagularea întregii suprafeţe retiniene2. Complicaţiile microangiopatice sunt determinate de:A. Distensia peretelui capilarelorB. Ruptura peretelui vascularC. Scăderea presiunii intracapilareD. Tromboza capilarelorE. Scăderea porozităţii membranei bazale3. Tratamentul retinopatiei diabetice presupune:A. Tratament anticoagulantB. Control glicemic strictC. Control bun al tensiunii arterialeD. Terapie laserE. Tratament chirurgical4. Infecţiile la pacientul diabetic:A. Micozele pot fi cutanate, bucale, genitaleB. Pielonefritele sunt frecvent asimptomaticeC. Sunt rar tratate cu antibiotic deoarece poate creşte glicemiaD. Pot evolua până la osteolizăE. Complică leziunile trofice ale membrelor inferioare5. Neuropatia vegetativă:A. Depistată prin testarea cu monofîlamentulB. Afectează cel mai frecvent membrele inferioareC. Poate da şi gastroparezăD. Poate aparea hipotensiune ortostaticăE. Diareea diabetică este predominant diurnă, postprandială6. Polineuropatia diabetică:A. Afectarea este bilaterală şi simetrică

B. Afectează centripet membreleC. Durerile sunt predominant diurneD. Afectarea motorie apare de la debutE. Reflexele osteotendinoase pot fi diminuate sau abolite7. Despre neuropatia diabetică sunt adevărate afirmaţiile:A. Mononevrita poate afecta nervii cranieni IV,V,VIIB. Simptomatologia este predominant nocturnăC. Neuropatia vegetativă poate afecta aparatul digestiv şi genito-urinarD. Afectarea senzitivă artrokinetică este evidenţiată cu monofilamentulE. Tratamentul este preventiv (echilibrarea diabetului) şi simptomatic8. în arteriopatia membrelor inferioare:A. Apariţia gangrenei distale duce de multe ori la amputaţieB. Chirurgia de revascularizaţie este mai puţin eficientă faţă de nediabeticiC. Leziunile sunt frecvent uniceD. Predomină la nivel proximalE. Neuropatia este frecvent asociată9. Sunt adevărate afirmaţiile:A. Testul ECG de efort este frecvent negativ la diabeticiB. Ischemia miocardică silenţioasă este mai răspândită la diabeticiC. Este nevoie de screening al bolii cardiace ischemice la diabeticiD. Durerile toracice sunt rare sau chiar absenteE. Nu se face coronarografie din cauza riscului de insuficienţă renală10.în nefropatia diabetică incipientă:A. Apare în primii aniB. Sunt prezente leziuni anatomice ale glomerulilor şi membranei bazaleC. Poate apare şi glomerulosclerozăD. Microalbuminurie între 30 şi 300 mg/g creatininăE. Tensiunea arterială este normală57811.Despre nefropatia diabetică sunt adevărate afirmaţiile:A. Este Tecomandată reducerea aportului proteicB. Tensiunea arterială trebuie menţinută sub 120/60mmHgC. Echilibrarea glicemică trebuie să fie cât mai bunăD. Se foloseşte corticoterapia pentru scăderea inflamaţieiE. Terapia nu este influenţată de proteinurie12. Sunt adevărate afirmaţiile:A. Distensia peretelui capilarelor duce la apariţia de microanevrismeB. In arteriopatie apar leziuni multiple, seriateC. în neuropatie evoluţia simptomelor este centrifugăD. Tromboza capilarelor duce la edeme şi exudaţiiE. In nefropatia macroalbuminurică apare glomerulosclerozăDIABETUL ZAHARAT DE TIP 1 ŞI 2 LA ADULTTRATAMENT (pag. 1249-1254)Complement simplu:1. Nu este o complicaţie a tratamentului cu insulina:A. Hipoglicemia

B. AlergiaC. CetoacidozaD. Creşterea în greutateE. Lipodistrofia2. Monitorizarea biologică la o persoană cu diabet se face prin:A. Glicemie venoasă saptămânalB. HbAlc lunarC. Microalbuminurie de 4 ori pe anD. Creatinină serică de 4 ori pe anE. Bilanţ lipidic anual3. Obiectivele controlului ponderal la un diabetic sunt:A. Circumferinţa taliei sub 80 cm la bărbaţiB. Circumferinţa taliei sub 94 cm la femeiC. IMC sub 25 kg/m2D. IMC sub 30 kg/m2 la bărbaţiE. Toate cele de mai sus4. Este adevărată afirmaţia:A. în diabetul zaharat tip 1 deficitul de insulină este absolutB. Tratamentul cu insulină este rezervat pacienţilor cu diabet zaharat tip 1C. în diabet nu se administrează antiagregante plachetare din cauza riscului de sângerareD. Dieta hipoglucidică este obligatorie doar la pacienţii cu diabet tip 2E. Diabetul zaharat contraindică sarcina5805. Următorii factori de risc cadio-vascular trebuie combătuţi la un diabetic:A. FumatulB. Hipertensiune arterialăC. HipercolesterolemiaD. ObezitateaE. Toate cele de mai susComplement multiplu:1. Dezechilibrul glicemic în sarcină poate duce la:A. Malformaţii3B. Hiperglicemie neonatalăC. PreeclampsieD. MacrosomieE. Insuficientă coronariană2. Insulinorezistenţa poate fi scăzută prin:A. Activitate fizicăB. Scădere ponderalăC. MetforminD. Sulfamide hipoglicemianteE. Acarboză3. HbAlc:A. La o persoană nediabetică are valori între 6% şi 7%

B. Se recomandă determinarea standardizată prin HPLCC. Reflectă echilibrul glicemic din ultimele 3 luniD. Poate fi fals scăzută în anemiiE. Poate influenţa decizia de schimbare a tratamentului5814. Despre insulină sunt false afirmaţiile:A. Nu se folosesc două tipuri de insulină la acelaşi pacientB. Există variaţii de absorbţie intra şi interindividualeC. Schema terapeutică poate fi modificată de pacient în funcţie de aportul alimentarD. Doza nu trebuie sa depaşească lu/kgc/ziE. Creşte riscul de apariţie a hipoglicemiei5. Absorbţia insulinei poate fi influenţată de:A. Lipodistrofiile hipertroficeB. Lungimea acului cu care se injecteazăC. Ora la care se face injecţiaD. DozăE. Cantitatea de glucide ingeratea6. In sarcină poate apare:A. Ameliorarea retinopatieiB. Scăderea HbAlcC. Creşterea necesarului de insulinăD. Macrosomia fetalăE. Agravarea nefiropatiei7. Despre tratamentul diabetului zaharat tip 2 sunt incorecte afirmaţiile:A. Prima etapă este reprezentată de regimul igienodieteticB. HbAlc peste 7,5% sub tratament cu metformin impune iniţierea insulinoterapieiC. Metfonninul este cel mai bine tolerat antidiabetic oralD. La persoanele vârstnice riscul de hipoglicemie impune un tratament mai puţin intensivE. Sulfamidele cresc secreţia de insulină5828. Prevenţia evenimentelor cadiovasculare la pacientul diabetic impune:A. Tratamentul cu statină doar dacă LDL depăşeşte 1,9g/lB. Angiografia la toţi pacienţii cu suspiciune de arterităC. Menţinerea TA sub 130/80mmHgD. Asocierea de antiagregant plachetar la pacienţii cu risc crescutE. Sevrajul tabagic9. Regimul igienodietetic în diabetul zaharat este:A. Prima linie terapeutică în diabetul tip 2B. Hipocaloric hipoglucidic în tipul 1 de diabetC. Hipocaloric hipolipidic în tipul 2 de diabetD. Necesar pentru atingerea echilibrului glicemicE. Bazat pe alimente cu index glicemic crescut

OBEZITATEA LA ADULT (pag. 1286-1280)Complement simplu: 1. Circumferinţa taliei:A. Se măsoară la o treime de spina iliacă anterosuperioară pe linia medioaxilarăB. Este corelată cu grăsimea visceralăC. Conferă risc cardiovascular crescut dacă depăşeşte 88cm la femei Di 104cm la bărbaţiD. Conferă risc cardiovascular crescut dacă depăşeşte 90cm la femei Gi 102cm la bărbaţiE. Conferă risc cardiovascular crescut dacă este sub 80cm la femei si 102cm la bărbaţi2. Una din următoarele afecţiuni nu este o complicaţie a obezităţii:A. Astmul bronşicB. Hipertensiunea arterialăC. Diabetul zaharat tip 1D. Hernia hiatalăE. Limfedemul3. Una din următoarele afecţiuni nu este o complicaţie a obezităţii:A. Trombembolismul pulmonarB. Infarctul miocardic acutC. Sindromul ovarelor polichisticeD. Sindromul de apnee în somnE. Sarcoidoza4. Despre tratamentul obezităţii este falsă afirmaţia:A. Ţinta este o scădere ponderală de 5-10%B. Iniţial este recomandat regimul alimentar şi exerciţiile fiziceC. Medicaţia poate fi administrată dacă IMC >30Kg/m2

D. Chirurgia bariatrică este indicată în caz de eşec al celorlalte metodeE. Complicaţiile odată apărute, nu mai pot fi influenţate de tratament584Complement multiplu:1. între cauzele obezităţii secundare nu se numără:A. HipertiroidismulB. Insul inorezistenţaC. Factorii geneticiD. Factorii comportamentaliE. Tumorile hipotalamice2. Evaluarea de rutină a unui pacient obez include: A Antecedentele familiale de obezitateB.AnchetaalimentarăC.SpirometrieD.Evaluarea IMCE.TestulECG de efort3. în investigarea cauzelor creşterii în greutate la un pacient obez se urmăresc:A. Tulburările psihologice

B. Intervenţiile chirurgicaleC. Consumul de A INSD. Modificarea stilului de viaţăE. Modificări hormonale4. Sunt contraindicaţii ale chirurgiei bariatrice:A. IMC < 39kg/m2

B. Tulburările severe de comportament alimentarC. AlcoolismulD. Afecţiunile grave cu risc vitalE. Diabetul zaharat5. Despre anorexia nervoasă sunt false afirmaţiile:A. Este caracterizată prin perioade de scădere ponderală alternând cu creştere importantă în greutateB. Are drept cauză o percepţie alterată a imaginii corporaleC. Asociază tulburări hidroelectrolitice: hiponatremie, hiperpotasemie, hipocloremieD. Asociază amenoree, tulburări de dinamică sexualăE. Are incidenţă crescută la femei tinere5856. Conferă risc de apariţie a obezităţii:A.Antecedentele heredocolaterale de obezitateB.Bulimia nervoasă C Anorexia nervoasăD.Nivelul crescut de activitate fizică (culturism)E.Regimul de viaţă dezorganizat7. Despre obezitate sunt adevărate afirmaţiile:A. Este definită ca IMC>30 kg/m2

B. Este cauză de insulinorezistenţă şi sindrom metabolicC. Poate duce la complicaţii grave, ameninţătoare de viaţăD. Iniţierea tratamentului se face în spitalE. Este necesară o intervenţie promptă cu regim alimentar restrictiv şi scădere ponderală cât mai mare8. Despre obezitate sunt adevărate afirmaţiile:A.în sindromul metabolic se asociază cu hipertensiunea arterială, dislipidemia, tulburări ale metabolismului glucidicB.în hipercorticism obezitatea este de tip ginoid şi asociază semne de hipercatabolismC. Pot apare modificări ale glicemiei, profilului lipidic, transaminazelor, ionogrameiD. Spitalizarea se impune pentru iniţierea tratamentuluiE. Tratamentul urmăreşte atât scăderea ponderală cât mai ales menţinerea greutăţii obţinute586UROLOGIEINFECŢIILE URINARE LA ADULT. LEUCOCITURIA (pag. 1286-1292) Complement şimplu:

1. Referitor la infecţiile urinare la adult, sunt adevarate următoarele cu excepţia:A. Afecteaza cel mai adesea femeileB. In cazul barbaţilor infecţiile apar rar şi in majoritate <50 aniC. La femei exista 2 vârfuri de incidenţa?D. Apar rar prin infecţii hematogeneE. La bărbaţi apar rar şi in majoritate>50 ani2. Criterii de cistita acută complicâtă sunt următoarele, cu excepţia :A. UropatieB. SarcinaC. ImunodepresieD. Femeie intre 15 şi 65 de aniE. Diabet3. Nu reprezintă complicaţii ale prostatitei acute :A. Retenţia acută de urinaB. AbcedareaC. Şocul septicD. ProstatodiniaE. Evoluţia spre o forma cronică4. Referitor la prostatita cronică, putem afirma că sunt adevarate următoarele , cu excepţia:A. Reprezintă o infecţie cronică a glandei prostatice, din cauza absenţei sau

insuficienţei tratamentului unei prostatite acuteB. Sunt prezente semne urinare funcţionale : disurie, arsuri micţionale,

dureri la ejaculareC. ECBU este cel mai adesea negativD. Se efectuează ECBU de control la 3 luni de la oprirea tratamentuluiE. Prostatidiniile pot fi foarte invalidante5875. Nu reprezintă factori de risc in infecţiile urinare nosocomiale :A. Sondajul vezicalB. Vârsta peste 50 de aniC. ConstipaţiaD. Sexul femininE. Diabetul6. In cazul leucocituriei» leucocite nealterate apar in A. Imunodepresie; Tumora de vezicăNefropatie tubulointerstiţiala cronică Infecţie vaginală Litiaza vezicalăComplement multiplu:1. Nu sunt factori favorizanţi ai infecţiilor urinare la adult, cu excepţia:A. SarcinaB. DiabetulC. BilharziozaD. AntibioticeleE. Dispozitive de contraceptie intrauterine

2. Examenul citobacteriologic al urinei (ECBU) presupune următoarele:A. Se efectuează inaintea oricărei antibioterapiiB. Se efectuează la mai puţin de 4 ore de la ultima micţiuneC. Se colectează urina de la inceputul jetului;D. Presupune examen direct, cultura şi antibiogramaE. Presupune analiză imunohistochimica5883. Din punct de vedere clinic, in cistita acută avem următoarele semne :A. Semne funcţionale urinare : arsuri micţionale, imperiozitate, polakiurieB. Urina tulbure fără mirosC. Câteodată hematurie macroscopicăD. FebrăE. Durere in fosa iliacă dreaptă, imitând patologie apendiculară4. Vorbim despre cistite acute simple recidivante cand sunt intrunite următoarele :A. <4 episoade pe anB. ECBU sistematicC. La un pacient diabeticD. Tratament antibiotic lung adaptat la antibiogramăE. Istoric de litiaza urinară5. Nu reprezintă factori de risc in pielonefrita acută, cu excepţia :A. Sexul femininB. Raport sexual cu micţiune postcoitalaC. Contraceptivele oraleD. Refluxul vezico-ureteralE. Avortul spontan6. îngrijirea unei pielonefrite acute simple se face ambulator, cu excepţia :A. SarciniiB. Vârstei intre 15-65 de aniC. VomeiD. Bunei toleranţe cliniceE. Diabetului7. îngrijirea unei pielonefrite acute obstructive presupune :A. SpitalizareB. Drenaj al urinei in urgenă prin montarea unei sonde ureterale sau

efectuarea unei nefrostomii percutanateC. Tratament al obstacolului in urgenţăD. Antibioterapie dublă, parenterală, cu o durată totală de 10 zileE. Tratament ambulator5898. Referitor la prostatita acută sunt adevarate următoarele :A. Exista semne funcţionale urinare : disurie, polakiurie, arsuri micţionale,

dureri perinealeB. Absenţa febreiC. Efectuare de ECBU, hemoculturi, bilanţ inflamatorD. Nu este recomandată efectuarea unei ecografii pelviene postmicţionale

E. Apare exclusiv la vârstnici9. In timpul sarcinii se produc urmatoarele modificări ale tractului urinar, cu excepţia:A. Compresia ureterului stângB. Inhibarea peristaltismului căilor urinareC. Acidifierea urineiD. Glicozurie patologicăE. Mărirea încărcării microbiene vulvo-perineale10. Infecţiile urinare aparute in timpul sarcinii prezintă următoareleparticularitaţi de ingrijireA. ECBU sistematic in caz de febră sau de simptomatologie urinară izolatăB. Bacteriuriile asimptomatice nu necesita tratamentC. După un episod de infccţie urinară, realizarea sistematica a unui ECBU la

2 luni pană la naştereD. Rifampicina, sulfamidele, chinolonele şi tetraciclinele sunt contraindicate

in timpul sarciniiE. Orice pielonefrita trebuie spitalizată şi trebuie să beneficieze de ecografîe

renală11. Referitor la infecţiile urinare nosocomiale, sunt adevarate următoarele :* 7

A. Pentru infecţiile din blocul operator se pastrează o intarziere de 30 de zileB. Este infecţia nosocomiala cea mai frecventăC. Germenii sunt cel mai adesea multirezistenţiD. Dacă pacientul sondat are ECBU pozitiv la 24 de ore de la suprimarea

sondei, trebuie tratâtE. Diareea şi diabetul sunt consideraţi factori de risc590RETENŢIA ACUTĂ DE URINA (pag. 1295-1296)Complement simplu :1. Referitor la retenţia acută de urină, sunt adevarate următoarele cu excepţia :A. Este vorba de o imposibilitate totală şi brutală de a urinăB. Diagnosticul de retenţie acută de urină este clinicC. Sunt necesare şi examinări complementareD. Managementul constă in drenajul de urgenta al urineiE. Globul vezical, la palpare, trezeşte nevoia de a urinaComplement multiplu:1. Referitor la globul vezical, putem afirma că :A. Apare bombarea regiunii hipogastriceB. Este durerosC. Este convexD. Palparea nu trezeşte nevoia de a urina E. Este o urgenţă chirurgicală2. Câteterul suprapubian, ca şi masura de management in retenţia acută de urina, este contraindicât in:A. Prostatita acutăB. Traumatism de bazin

C. Absenţa de glob vezicalD. Portaj aorto-femuralE. Tumora de vezică3. In cazul managementului retenţiei acute de urină, sunt măsuri asociate :A. ECBU pe urina drenatăB. Golire vezicală progresiva cu clampare (10 minute) la fiecare 300 ml

pentru a evita hemoragia ex vacuoC. Cuantificarea urinei recoltateD. Slaba hidratare a pacientuluiE. Punerea unui dispozitiv de drenaj sub asepsie strictă5914. In retenţia acută de urină din cauza formării de cheaguri intravezicale, sunt adevarate următoarele afirmaţii:A. hematurie macroscopică anterioara frecventăB. Indepartarea manuală a cheagurilorC. Punerea unui câteter suprapubianD. Lavaj continuu pana la obţinerea de urină limpedeE. Cistoscopia este este o metoda indispensabilă de diagnostic592LITIAZA URINARĂ (pag. 1312-1315)Complement şimplu :1. Referitor la litiaza urinară, sunt adevarate următoarele cu excepţia :A. Apare la 5-10% din populaţia generalăB. Sex-ratio : 3 bărbaţi la 1 femeieC. Varf de incidenţă : intre 20 şi 60 de aniD. Recidive frecventeE. Afectează cu preponderenţă rasa albă2. In litiaza urinară, diagnosticul clinic se pune pe următoarele, cu excepţia :A. Colică renalăB. Insuficienţa renală acutăC. HematurieD. AnurieE. Iradierea spre organele genitale externe homolaterale3. Referitor la tratamentul colicii renale complicate nu este adevarat:A. Oprirea alimentaţiei oraleB. Supraveghere ambulatorie, apoi intoarcere la domiciliu cu

autosupraveghere durerii, diurezei şi febreiC. In caz de febră, antibioterapie parenteralăD. Antialgice, antispasmodiceE. Tratarea unei eventuale hiperkaliemiiComplement multiplu:1. Litiaza calcica :A. Are o frecvenţă de 85%B. Calcul ii sunt radioopaciC. Compoziţia calculului poate fi reprezentată de oxalat de calciu sau fosfat

de calciu

D. Factori favorizanţi: hipercalcemie, hiperuricemie, hiperoxalurieE. Este cea mai intalnită5932. Litiaza fosfoamoniacomagneziană :A. Are o frecvenţă de 15 %B. Calculii sunt radioopaciC. Creştere rapida, deseori voluminoasă (coraliformă);D. Factori favorizanţi: pH urinar acid (<6), infecţii urinare cu germeni

producători de ureazeE. Prezintă risc inalt de pielonefrită3. Referitor la colica renală sunt adevarate următoarele cu excepţia :A. Durere lombara acutăB. Iradiere spre organele genitaleC. Existenţa poziţiei antalgiceD. Absenţa semnelor funcţionale digestiveE. Risc de insuficienţă ranală cronică4. Sunt utile in examinarea litiazei urinare următoarele:A. Radiografia abdominală simpla;B. Ecografia renalăC. Urografie intravenoasăD. Uretrografie retrogradăE. CT abdomino-pelvin fară injecţie (nativ)5. Din punct de vedere al examinarii litiazei urinare, nu sunt adevarate cu excepţia :A. Radiografia abdominală simplă permite identificarea calculilor radioopaciB. Ecografia renală precizează topografia unui calcul migrat pelvinC. Urografia intravenoasă precizează topografia calcululuiD. CT abdomino-pelvin fară injecţie nu pune in evidenţă calculii milimetrici

transparenţiE. Uro-CT oferă avantajele UIV şi CT abdomino-pelvin5946. Tratamentul colicii renale simple presupune:A. AINS i.v. apoi per osB. Antialgice i.v. apoi per osC. Oprirea alimentaţiei oraleD. Filtrarea urineiE. Restrictie hidrica in timpul perioadelor dureroase7. Reprezintă indicaţii de ablatie a calculului renalA. >10 mmB. Calculi bilateraliC. Calculi pe rinichi unicD. Durere rezistenţa la tratamentul medical bine efectuatE. Calcul unic8. Referitor la regulile igieno-dietetice ce au ca scop prevenirea recidivelor litiazei urinare, putem afirma ca :A. Litiaza calcică : cură de diureză, lupta contra reziduului postmicţional

B. Litiaza fosfoamoniacomagneziana : cură de diureza, dezinfecţie urinarăC. Litiază uri că : cură de diureza , tratament hipouricemiantD. Litiază cistinica : cură de diureză, alcalinizarea urineiE. Sunt contraindicate in caz de diabet9. In cazul unei colici nefretice, diagnosticul diferenţial se face cu :A. Compresie extrinsecă : adenopatie, fîbroza retroperitonealăB. Obstacol endoluminalC. Colecistită acutăD. Ulcer perforatE. Apendicită acută10. Referitor la evoluţia litiazei renale, sunt false următoarele afirmaţii:A. Eliminare spontana a calcululuiB. Recidivă rarăC. Complicaţiile sunt reprezentate de : insuficienţa renală acută, ruptură caii

excretoare, urinomD. Nu determină secheleE. Predispune la infecţii urinare595PATOLOGIA TUMORALĂ BENIGNĂ ŞI MALIGNĂ A APARATULUIUROGENITAL MASCULIN HIPERTROFIA BENIGNĂ DE PROSTATA (pag. 1316-1318)Complement şimplu:1. Scorul IPSS cu privire la hipertrofia benignă de prostata presupune :A. 20-30 puncte : simptome severeB. Evalueaza simptomele şi impactul asupra vieţiiC. 8-19 puncte : simptome moderateD. 0-7 puncte : simptome absenteE. Are o valoare clinica puţin importantă, având mai mult scop didactic2. Identificaţi afirmaţiile adevarate cu privire la bilanţul complementar al hipetrofiei benigne de prostata, cu excepţia :A. Presupune efectuarea CT pelvin cu substanţă de contrast LV.B. Presupune dozarea PSAC. Presupune efectuarea debitmetriei şi măsurarea reziduului postmicţionalD. Efectuarea ECBUE. Efectuarea ecografiei reno-vezico-prostatice3. Semnele funcţionale urinare obstructive in hipertrofia benignă de prostată

sunt următoarele, cu o excepţie :A. DisurieB. Picături retardateC. UrgenturieD. Jet urinar intreruptE. Retenţie vezicală cronică4. Sunt semne funcţionale urinare iritative in hipertrofia benignă de prostată :A. DisuriaB. Nicturia

C. Retenţia vezicală cronicăD. Jetul urinar intreruptE. Anuria5965. Identificaţi afirmaţia eronată cu privire la complicaţiile hipertrofiei benignede prostata :A. Hidronefroza este o complicaţie cu impact asupra aparatului urinar

superiorB. Poate să apară retenţie acută de urinăC. Prostatita este o complicaţie cu impact vezi calD. Pielonefrita este o complicaţie cu caracter imediatE. La nivelul vezicii poate să apară litiază de stază6. Afirmaţia corectă cu privire la efectele secundare ale medicaţiei folosite in

tratamentul hipertrofiei benigne a prostatei:A. Alfablocantele pot da impotenţăB. Inhibitorii 5 alfa-reductazei pot avea ca efect secundar ginecomastieC. Fitoterapia este cea mai agresiva din punct de vedere al efectelor

secundareD. Greaţa poate să apară post administrare de inhibitor al 5 alfa-reductazeiE. Alfa blocantele pot avea ca efect secundar scaderea libidoului7. Sunt adevarate următoarele afirmaţii cu privire la managementul terapeutic al hipertrofiei benigne de prostată, cu o excepţie :A. Alfa blocantele au ca mod de acţiune deschiderea colului vezica!sB. Scorul IPSS mic impune abţinere de la terapie şi supraveghereC. Eficacitatea tratamentului cu inhibitor de 5 alfa reductaza apare dupa 6

luniD. Alfa blocantele au acţiune imediatăE. Biterapia este de prima intenţie8. Mijloacele chirurgicale de tratament al hipetrofiei benigne de prostată sunt

următoarele, mai puţin:A. Rezecţie transuretrală a prostateiB. Endoproteză uretrală FabianC. Adenomectomie transvezicalăD. Incizie cervicoprostaticăE. RTUP5979. Sunt indicaţii ale tratamentului chirurgical in hipetrofia benignă a

prostatei:A. Tumora vezicala asociată ;B. Adenom > 60 g = RTUP ;C. Adenom < 30 g = adenomectomie transvezicală ;D. Tratament medicamentos eficient, dar pacient tanar ;E. Adenom < 60 g = ICP ;10.Monitorizarea pacienţilor cu hipertrofie benignă de prostată se face prin

următoarele mijloace, mai puţin :

A. Tuşeu rectalB. EcograficC. Masurarea PSAD. Scor IPSSE. Masurarea creatinieiComplement multiplu :1. In hipertrofia benignă prostatică, la tuşeul rectal prostata are următoarele

caracteristici:A. Prostata netedaB. Prostata indolorăC. Şanţul median păstratD. Prostata mărită de volumE. Prostă regulată2. Sunt semne funcţionale obstructive in hipetrofia benignă a prostatei

următoarele :A. PolakiuriaB. NicturiaC. UrgenturiaD. Retenţia vezicală cronicăE. Disuria5983. In hipetrofia benignă a prostatei sunt semne funcţionale iritative

următoarele, cu excepţia:A. Jet urinar intreruptB. UrgenturiaC. PolakiuriaD. NicturiaE. Disuria4. Nu sunt corecte următoarele afirmaţii cu privire la diagnosticul clinic al

hipertrofiei benigne a prostatei, cu excepţia :A. La tuşeul rectal şanţul median al prostatei păstratB. Urgenturia este un semn funcţional iritativC. Prezenţei de simptome moderate li se atribuie un scor IPSS intre 8 şi 19D. Retentia vezi cală cronică este un semn funcţional obstructiv5 ?E. Simptomele aparatului urinar inferior se vor clasa in simptomatologia

severă5. Bilanţul complementar in hipertrofia benignă a prostatei presupune

efectuarea următoarelor:A. ECBUB. IRM pelvinC. PSA totalD. CT pelvinE. Ecografic reno-vezico-prostatică6. Complicaţiile cu impact vezical ale hipertrofiei benigne a prostatei sunt:A. Insuficienţa renală cronică obstructivă

B. HematurieC. ProstatităD. Litiaza de stazăE. Diverticuli vezicali5997. In hipertrofia benignă a prostatei pot să apară următoarele complicaţii:A. HidronefrozaB. Micţiuni prin revarsareC. AnuriaD. PielonefritaE. Pielonefroza8. Alfa blocantele, in tratamentul medicamentos al hipertrofîei benigne a

prostatei, au următoarele caracteristici:A. Au ca mod de acţiune relaxarea muşchilor netezi prostaticiB. Ca efect secundar poate aparea ginecomastiaC. Au acţiune imediataD. Pot da ejaculare retrogradă, ca efect secundarăE. Prezintă risc de retentie urinară acută, dacă administrarea este oprită

brutal9. Cu privire la tratamentul medical in hipertrofia benignă a prostatei, nu

sunt adevarate afirmaţiile urmatoare, cu excepţia :A. Tratamentul medical se adreseaza doar pacienţilor simptomaticiB. Inhibitorii 5 alfa-reductazei prezintă eficacitate dupa 6 luniC. Se prefera in HBP complicată cu insuficienţa renală cronicăD. Alfa blocantele pot avea ca efect secundar scaderea libidouluiE. La pacienţii cu jena simptomatică uşoară şi scor IPSS mic se practică

supraveghere şi abţinere de la terapie10. Efectele secundare ale inhibitorilor de 5 alfa-reductaza in tratamentul

HBP sunt:A. Hipotensiune ortostaticăB. GinecomastieC. Greaţă' 5D. ImpotenţaE. Aritmii6001 l.Sunt afirmaţii eronate cu privire la tratamentul chirurgical HBP :A. Se efectuează in caz de HBP complicâtă cu calculi vezicaliB. Rezecţia transuretrală se efectuează dacă greutatea adenomului depăşeşte 60gC. Adenomectomia transvezicală se facc prin laparotomieD. Incizia ccrvicoprostatică nu retrage adenomulE. In caz de tumoră vezicală asociată se preferă abţinerea de la tratamentul chirurgical12.In tratamentul chirurgical al HBP :

A. Rczecţia transuretrala a prostatei prezintă risc de sindrom de RTUP in caz de rezecţie > 1 oraB. Are indicaţie in caz de tumoră vezicală asociată5C. Adenomectomia transvezicală se efectuează in cazul unui adenom < 60 gD. Incizia cervicoprostatică asigura ejaculare conservatăE. In cazul unui adenom < 30g se practica ICP13.Tratamentele alternative in HBP sunt:A. ICPB. Endoproteză uretrală FabianC. Sonda vezicală a demcureD. Sc preferă in caz de tumoră vezicală asociatăE. Nici una de mai sus14.Monitorizarea HBP se realizează prin următoarele metode, cu excepţiaA. Catalog micţionalB. Tuşeu rectalC. Scor IPSSD. Biopsie prostaticaE. RMN pelvin60115.Indicaţiile-tratamentului chirurgical in HBP suntA. HBP complicată cu hematurieB. Dorinţa pacientuluiC. Tratament medical eşuatD. Tumoră vezicală asociatăE. RTUP in caz de adenom > 60 g602TUMORI DE PROSTATA (pag. 1319-1322)Complement simplu:1. Sunt factori de risc pentru tumorile prostatice, cu o excepţie :A. Originea etnicăB. Antecedente personale de cancer de sânC. Antecedente personale de hipertrofie benignă a prostateiD. Tratament cu androgeniE. Forme familiale2. Identificaţi afirmaţia eronată cu privire la diagnosticul tumorilor de prostată :A. Creşterea izolată a PSA totalB. Hematurie/hemospermieC. Anomalie la tuşeul rectalD. Dureri in regiunea analăE. Insuficienţa renală cronică obstructivăExamenul clinic in tumorile prostatei presupune : Identificarea la tuşeul rectal a unui nodul dur Tuşeul rectal Întotdeauna pozitiv Antecedente familale de tumori testiculare in anamneză Palparea unei formaţiuni perianale Modificări ale scaunului

4. Creşterea PSA poate sa apară in raport cu umatoarele etiologii, mai puţin :A. ProstatitaB. Sondaj vezicalC. Ejaculare recentăD. Hipertrofie benignă de prostatăE. Retenţie acută de urină6035. Cu privire la examenul anatomopatologic, in cazul tumorilor prostatice, este adevarată afirmaţia :A. Un scor Gleason 4 traduce un grad mediu diferenţiatB. Un scor Gleason 2 traduce un grad bine diferenţiatC. Dă informaţii asupra extinderii sau nu de capsula prostateiD. Adenocarcinomul este prezent in peste 50% din cazuriE. Cu cât scorul Gleason este mai scăzut, cu atât prognosticul este mai rezervat6. Identificaţi afirmaţia greşita cu privire la precauţiile prealabile biopsiei in tumorile prostatice:A. ECBU sterilB. Verificarea bilanţului hemostazeiC. Preparare rectalăD. AntibioprofilaxieE. Repaus sexual7. Principalele complicaţii ale biopsiei prostatice sunt:A. Prostatita acutăB. Prostatita cronicăC. DisurieD. PeritonitaE. Diseminare locoregională8. Identificaţi afirmaţia eronată privind riscul D'AMICO in tumorile prostaticeA. Riscul intermediar se traduce prin PSA intre 11-20 ng/mlB. Riscul ridicât apare la pacienţi in stadiu clinic T2c ;C. Scor Gleason < 6 indică risc scăzut de efracţie capsularăD. RMN-ul prostatic se efectuează doar in cazurile cu risc crescutE. La pacienţii cu risc scăzut nu se face bilanţ de extensie6049. Bilanţul de extensie in tumorile prostatice in cazul pacienţilor cu risc intermediar sau ridicât de efracţie capsulară cuprinde :A. Ecografie transrectalăB. Dozare PSA totalC. Scintigrafie osoasăD. RMN pelvinE. Disecţie ganglioni inghinali10. Nu este adevarată afirmaţia cu privire la tratamentul curativ chirurgical al tumorilor prostatice :A. Presupune ablaţia prostatei şi a veziculelor seminaleB. Se prefera in stadiile T1/T2/T3, NI, MO

C. Reprezintă prostatectomie totalăD. Are ca efecte secundare incontinenţa urinară cel mai adesea tranzitorieE. Disfunctia erectilă este un efect secundar frecvent>11. Cu privire la radioterapia prostatica conformatională in tumorile prostatice nu este adevarata afirmaţia:A. Presupune o doza de cel puţin 65 GyB. Este fractionatăC. Are ca efecte secundare cistita şi rectita rădiceD. Are rezultate mai bune decât chirurgia in cazul disfuncţiei erectileE. In caz de recidivă la un pacient ca a avut o primă radioterapie, chirurgia secundară este imposibilă12. Managementul terapeutic al tumorilor prostatice presupune :A. Prostatectomia totala implică ablaţia prostatei şi a ampulei rectale, cu colostoma definitivăB. In stadiul metastatic se practică doar hormonoterpieC. In stadiul avansat local se practică prostatectomie totală cu evidare ganglionarăD. Efectul de flare up presupune creşterea ireversibila a secreţiei de LH la inceputul tratamentului cu agonist LHRHE. In stadiul localizat, de primă intenţie este supresia androgenică60513.Monitorizarea in tumorile prostatice presupune, mai puţin :A. Dozaj PSA regulatB. In stadiu metastatic scintigrafie osoasă anualăC. Ecografic transrectală la 6 luniD. Tuşeu rectalE. In stadiul metastatic se supraveghează testosteroneinia14.In stadiul metastatic al tumorilor prostatice :A. Radioterapia se cuplează cu hormonoterapia de lunga durataB. Ca urmare a efectului de fiare up, orice hormonoterapie trebuie sa inceapa cu 15 zile de tratament cu antiestrogeniC. Pulpectomia testiculară se propune la pacienţii ce refuză tratamentul radioterapieD. Blocajul androgenic complet presupune administrare de agonist LHRH şi antiandrogenE. Tratamentul simptomatic asociat are eficacitate redusăComplement multiplu :1. Diagnosticul in tumorile prostatice are ca moduri de relevăre :A. Anomalie la tuşeul rectalB. HematurieC. Dureri hipogastrice chiar in stadiile puţin avansateD. Descoperire anatomopatologică pe fragmente de rezecţie pentru hipertrofia benignă a prostateiE. Tulburări de tranzit intestinal2. In tumorile prostatice, la tuşeul rectal se observă :

A. Asimetrie de consistenţă a prostateiB. Ştergerea şanţului medianC. Infiltrarea veziculelor seminaleD. Poate fi normalE. Identificarea unui nodul dur6063. Referitor la cancerul prostatic, sunt adevarate următoarele :A. Este -a doua cauza de deces de cauze neoplaziceB. Este hormonodependentC. Ca şi origine etnică, populaţiile cele mai afectate sunt caucazienii şi cele asiaticeD. Antecedentele persoanale de cancer renal reprezintă un factor de riscE. Are o incidenţa de 20/50000/an4. Creşterea PSA poate fi intalnită in următoarele cazuri, altele decât tumorile prostatice, cu excepţia:A. Sondaj vezicalB. Tuşeu rectal recent cu masaj prostatic aplicatC. Biopsie prostaticăD. Infecţii urinare repetateE. Prostatita5. Privind diagnosticul de certitudine al tumorilor prostatice :A. Se face prin biopsii prostatice ecoghidateB. Biopsia prostatica se face sub rahianestezieC. Se preiau minim 5 biopsii din fiecare lobD. Biopsia poate avea ca şi complicaţie hematuriaE. Ca şi precauţii prealabile biopsiei se executa antibioprofilaxia, prepararea rectală a bilanţul hemostazei şi ECBU (steril)6. Complicaţiile principale in urma efectuării biopsiei prostatice sunt următoarele, cu excepţia :A. RectoragiiB. ConstipaţieC. Fistula perianalăD. Infecţie urinarăE. Prostatită acută6077. Scorul Gleason in tumorile prostatice :A. Cu cât este mai scăzut, cu atât prognosticul este mai slabB. Reprezintă gradul de diferenţiere celularăC. Un scor Gleason 2 reprezintă un grad bine diferenţiatD. Un grad nediferenţiat reprezintă prognostic slabE. Un scor Gleason 8 reprezintă grad mediu diferenţiat8. Nu sunt afirmaţii adevarate in legătură cu bilanţul de extensie al tumorilor prostatice, mai puţin:A. Pacienţii cu risc scăzut de efracţie capsulară au scor Gleason 6/7B. PSA> 20 ng/ml traduce un risc ridicat de efracţie capsulară

C. La pacienţii cu risc intermediar de efracţie capsulară se efectuează CT pelvinD. La pacienţii cu risc scăzut de efracţie capsulară este obligatorie scintigrafia osoasăE. RMN-ul prostatic face diferenţierea intre stadiul T2 şi T39. Stadiul T2 al tumorilor prostatice reprezintă :A. T2a > 50 % dintr-un lobB. Tumora limitată a prostateiC. T2c afectare a ambilor lobiD. T2b > 50 % dintr-un lobE. Cancer non-palpabil10. In clasificarea TNM 2010 (a şaptea ediţie) a tumorilor de prostată :A. N 1 traduce adenopatii metastaticeB. Mlb traduce metastaze visceraleC. T3b traduce invazie a veziculelor seminaleD. MO traduce metastaze la distanţă, neevaluateE. Tic traduce cancer detectat prin biopsii realizate pentru PSA normal11 .In stadiul localizat al tumorilor prostatice se practica :A. Ablaţia prostatei şi a veziculelor seminaleB. Prostatectomia totală are ca efecte secundare anejacularea, disfuncţia erectilă şi incontinenţa urinară tranzitorieC. Radioterapia prostatică conformaţională cu o doză de minim 65 GyD. Supraveghere activă dacă speranţa de viata depăşeşte 10 aniE. Hormonoterapie60812.Tratamentul simptomatic asociat in stadiul metastatic al tumorilor prostatice presupune următoarele , mai puţin :A. Decompresie medulară chirurgicalăB. Radioterapie prostatică conformaţionalăC. Antialgice de palier 3D. Rezecţie transuretrală prostaticăE. Medicaţie antiemetică13.Cu privire la stadiul avansat local al tumorilor prostatice :A. Tratamentul este paliativB. Radioterapia se face in doză de 70 Gy intre şapte şi opt săptămâni;C. Reprezintă stadiul T3, NO, MOD. Hormono-terapie, dar nu mai mult de trei luni datorită efectelor adverseE. Se efectuează doar hormonoterapie14.Monitorizarea in tumorile prostatice presupune : A. Dozaj PSA regulatScintigrafie prostatică anuală CT toraco-abdomino-pelvin in stadiul metastatic Tuşeu rectalEvaluarea testosteronemiei in stadiul metastatic15.Sunt afirmaţii false cu privire la efectul de fiare up in tumorile prostatice :A. Reprezintă creşterea tranzitorie a secreţiei de LH la inceperea tratamentului cu agonist LHRHB. Poate antrena o creştere a masei tumorale

C. Se poate asocia cu compresie medulara pe metastaza osoasăD. Orice tratament cu agonist LHRH trebuie sa inceapă cu 5 zile de tratament cu antiandrogeniE. Apare ca urmare a radioterapiei prostatice conformaţionale60916.Examenul histopatologic in cancerul de prostată :A. Relevă adenocarcinom in peste 95% din cazuriB. Presupune întocmirea scorului GleasonC. Evaluează extinderea in raport cu capsula prostateiD. Un scor Gleason de 2,3,4 reprezintă un grad nediferenţiatE. Un scor Gleason de 5,6,7 reprezintă un grad mediu diferenţiat17.Cu privire la explorările biologice in tumorile prostatice, sunt afirmaţii false următoarele, cu excepţia:A. Un dozaj al PSA total < 4 ng/ml reprezintă un dozaj normal, eliminând suspiciunea de cancer prostaticB. Un dozaj al PSA total > 4 ng/ml este peste limita normală, fiind necesare biopsii prostaticeC. Creşterea PSA poate să apară şi in hipetrofia benignă a prostateiD. PSA-ul este o proteină specifică a cancerului prostateiE. PSA poate creşte după sondaj vezical610TUMORI DE RINICHI (pag. 1323-1327)Complement simplu:1. Cu privire la epidemiologia şi factorii de risc in tumorile renale sunt adevarate următoarele, cu o excepţie :A. Este o forma rară de cancerB. Apare la adulţii < 40 aniC. Transplantul renal reprezintă un factor de riscD. Este al treilea tip de cancer urologicE. Tabagismul este un factor de risc2. Sunt factori de risc pentru tumorile renale :A. Litiaza renală cronicăB. Pielonefrite repetateC. Consumul de droguriD. Scleroza tuberoasa BournevilleE. Infecţii urinare repetate3. In diagnosticul clinic al tumorilor renale sunt adevarate următoarele, mai puţin :A. Reprezintă o descoperire intâmplătoare ca urmare a imagisticii abdominaleB. Apar dureri lombareC. Apare hematuria microscopicăD. Apare varicocelul, mai ales de parte stangaE. Ca semne generale se pot intalni: febra, transpiraţia, alterarea stării generale

4. Dintre următoarele afirmaţii despre sindroamele paraneoplazice in tumorile renale, una singura este adevarată :A. Sunt frecvente apărând in peste 25% din cazuriB. Scăderea vitezei de sedimentareC. HiperuricemieD. HiponatremieE. Anemie inflamatorie6115. Următoarele reprezintă indicaţii ale puncţiei- biopsie renale, mai puţin :A. Suspiciune tumora de suprarenalăB. Suspiciune de tumora benignă la imagisticăC. Suspiciune de limfom sau metastază intrarenalăD. Pacient cu risc chirurgical ridicat(rinichi unic)E. înaintea unui tratament adjuvant in formele metastatice extinse6. In tumorile renale, ecografia renală şi abdominală relevă :A. Tumora slab vascularizatăB. Invazia venei renaleC. Tumora neomogenă, hipoecogenăD. Afectarea capsulei renaleE. Tumora hiperecogenă7. Sunt false următoarele afirmaţii cu privire la examenele imagistice in tumorile renale:A. Uro-CT este un examen de referinţăB. Se evalueaza rinichiul contralateral datorita posibilităţii existenţei cancerului sincronC. Ecografia renală evidenţiază o tumoră cu invazie intraparenchimatoasă, vascularizată, neomogenă, hipoecogenăD. Prin uro-CT este imposibilă evaluarea adenopatiilor lombo-aorticeE. Tromboza venei renale sau cave inferioare se demonstrează prin uro-CT8. Managementul in tratamentul tumorilor renale presupune :A. Nefrectomia parţială are ca indicaţii tumora in stadiu T2 a şi bB. In nefrectomia lărgită se practică ablaţia rinichiului, a grăsimii perirenale pana la fascia Gerota şi eventual la suprarenalăC. Tratamentul cu antiangiogenice are eficientă redusă datorită hipovascularitatii tumorilor renaleD. In nefrectomia parţială este obligatorie clamparea pediculului vascularE. Nefrectomia lărgită este de prima intenţie in cazul tumorilor metastatice6129. Sunt afirmaţii false cu privire la angiomiolipom :A. Este compusă din ţesut gras, muscular neted şi vase sanguineB. Poate aparea bilateralC. Imagistica este cvasipatognomonicăD. Este cea mai rară tumoră solidă a rinichiuluiE. Dacă tumora depăşeşte 4cm există risc de hemoragie in retroperitoneu sau calea excretoare superioarălO.Cu privire la chistul renal sunt adevarate următoarele :

A. Impune tratament chirurgical obligatoriuB. CT : leziune tisulară cu efect invazivC. Clasificarea Bosniak cuprinde şase stadiiD. Este o afecţiune ereditarăE. Este foarte frecvent asimptomaticComplement multiplu :1. Nu sunt factori de risc pentru tumorile renale, cu excepţia :A. Litiaza renalăB. Transplantul renalC. Dializa cronicăD. Consumul de alcoolE. Facomatoze2. Diagnosticul clinic al tumorilor renale presupune apariţia :A. Contactului lombarB. PolakiurieiC. HematurieiD. Insuficienţei renale croniceE. Feocromocitomului3. Sunt sindroame paraneoplazice in cancerul renal:A. HiperkaliemiaB. AnemiaC. Febra de lungă duratăD. HTAE. Poliglobulia4. Sunt adevarate afirmaţiile cu privire la sindroamele paraneoplazice din cancerul renal:A. Anemia apare datorită pierderilor renale de FeB. Febra de lungă durată apare datorită eliberării de substanţe pirogene sau de citokineC. HTA apare datorită retenţiei salineD. Poliglobulia apare datorită secreţiei inadecvate de EPOE. Colestaza anicterică are prognostic slab5. Sunt false cu privire la uro-CT in tumorile renale :A. Este un examen de referinţaB. Nu se efectuează de rutină datorită complicaţiilor secundare administrării substanţei de contrast iodateC. Relevă o masă ce deformează conturul renalD. Urmăreşte detecţia adenopatiilor IomboaorticeE. Masa descoperita este omogenă, cu densităţi lichidiene6. Cu privire la puncţia-biopsia renală in cazul tumorilor renale sunt adevarate :A. Se recomandă de rutinaB. Este indicată in suspiciunea de angiomiolipomC. Se execută inaintea unui tratament in formele metastatice extinseD. Are indicaţie pentru excluderea unui chist de tip II BosniakE. Se indică in caz de suspiciune de tumoră benignă la imagistică

6147. Nu sunt adevarate următoarele afirmaţii cu privire la nefrectomia parţială» in cancerul renal, cu excepţia :A. Reprezintă o tehnică de chirurgie conservatoareB. Are indicaţie in tumorile de talie mică9C. Presupune analiza histopatologică a pieseiD. Se practică in stadiul T2, NO, MOE. Se execută clamparea pediculului vascular8. Nefrectomia lărgită in tumorile renale presupune :A. Extirparea masei tumorale cu pastrarea rinichiului restantB. Analiza anatomopatologică a piesei operatoriiC. Clampare prealabilă a pedicului vascularD. Pastrarea obligatorie a glandei suprarenale datorită dezechilibrului hormonal ce l-ar produce extirparea acesteiaE. Este indicată tumorilor < 4 cm9. Sunt adevarate afirmaţiile cu privire la evoluţia şi monitorizarea tumorilor renale :A. Supravieţuirea globală este de 60%, foarte variabilă conform stadiului TNMB. Dupa chirurgia conservatoare se supraveghează creatininemia şi VSH-ulC. Are ca scopuri supravegherea funcţiei renale şi a rinichiului controlateralD. Se urmăreşte diagnosticul precoce al unei recidive locale sau la distanţăE. După nefrectomie lărgită se urmăreşte funcţia renală prin urografii10. Angiomiolipomul:A. Este o tumoră rară a rinichiuluiB. Poate să fie bilateralC. Este avascularăD. Tratamentul presupune embolizare sau chirurgie conservatoare dacă este simptomaticE. Imagistica trebuie susţinută de examen anatomopatologic6151 l.Sunt adevarate următoarele cu privire la oncocitomul renal :A. Este o tumoră malignă renalăB. Diagnosticul diferenţial cu cancerul de rinichi este dificilC. Imagistica relevă cicatrice centrală in mijlocul leziuniiD. Este necesară explorarea chirurgicală pentru proba histopatologicăE. Administrarea de chimioterapice este obligatorie preoperator12. Identificaţi afirmaţiile false cu privire la chistul renal:A. Impune tratament chirurgical, datorită riscului crescut de malignizareB. La examinarea CT se observă o leziune cu conţinut lichidian hipodens, cu contururi regulateC. Clasificarea Bosniak permite clasificarea de la benign la foarte suspectD. Tratamentul este conservatorE. La eco Doppler se constată vascularizaţia importantă616

TUMORI DE TESTICUL (pag. 1328-1331)Complement simplu:1. Referitor la tumorile de testicul, sunt adevarate următoarele afirmaţii:A. 5% dintre tipurile de cancer la barbatB. Varf de frecvenţă intre 25 şi 35 de aniC. Fără depistare in masa : instruirea autopalpariiD. >60% dintre cazurile diagnosticate la un stadiu limitat la testiculE. Este un tip de cancer intalnit la copii2. In cazul tumorilor de testicul, nu sunt consideraţi factori de risc cu excepţiaA. Antecedente de cancer de prostatăB. Atrofie testiculară postraumaticăC. Sindromul DovvnD. HermafrodismulE. Hernia inghinală3. Diagnosticul diferenţial al tumorilor testiculare se face cu următoarele, cu excepţia :A. Traumatism testicularB. EpididimitaC. OrhitaD. Periorhita nodularăE. Orhiepididimita4. In cazul tumorilor de testicul, bilanţul extinderii (realizat dupa chirurgie) presupune următoarele, cu excepţia :A. CT cerebralB. CT toraco-abdomino-pelvinC. Radiografie toracică standardD. Scintigrafie osoasăE. PET-scan in caz de seminom6175. Referitor la managementul imediat al tumorilor testiculare, este falsă afirmaţia:A. Este o urgenţă chirurgicalăB. Este necesara o informare clară, loială şi adecvată a pacientuluiC. Este necesar consimţământul in scris al pacientuluiD. Necesita tratament chirurgicalE. Se impune dozaj al markerilor tumorali serici 4 luni dupa orhiectomie6. Din punct de vedere anatomopatologic sunt considerate tumori non-germinale cu excepţia:A. GonadoblastomB. SarcomC. TeratomD. Tumori cu celule SertoliE. Tumora adenomatoida7. Următoarele afirmaţii referitoare la clasificarea postoperatorie a cancerelor testiculare - TNM 2009 sunt adevarate, cu excepţia:

A. pT3 tumora care invadează cordonul spermatic, cu sau fără invazie vasculară sau limfaticăB. pT4 tumora care invadează peretele scrotalC. N3 adenopatie >4 cmD. Mx metastaze la distanta non-evaluabileE. S0 Markeri normali8. Referitor la clasificarea postoperatorie a cancerelol testiculare TNM 2009, nu este adevarat:A. SI LDH <1.5 NB. S3 AFP>10000C. S2 hCG 5000-

50000D. S3 LDH >10 NE. SI AFP 1000-100006189. Referitor la tratamentele complementare ale tumorilor de testicul, este adevarată urmatoarea afirmaţie:A. Seminomul nu este chimiosensibilB. Seminomul nu este radiosensibilC. Stadiu localizat NO, MO: chimioterapie a zonelor lomboaortice şi a ramurii iliace homolateraleD. Stadiu localizat NO, MO : radioterapie a zonelor lomboaortice şi a ramurii iliace contralateraleE. N3 sau Ml : polichimioterapie cu BEP10. Următoarele afirmaţii referitoare la tratamentele complementare aplicate in cazul tumorilor testiculare nu sunt adevarate, cu excepţia:A. Seminomul nu este chimio- şi radio sensibilB. Stadiu localizat NI, MO : radioterapie a zonelor lomboaortice şi a ramurii iliace homolateraleC. Stadiu localizat NO, Ml : radioterapie a zonelor lomboaortice şi a ramurii iliace homolateraleD. Stadiu localizat NO, MO : radioterapie a zonelor lomboaortice şi a ramurii iliace homolateraleE. N2 sau Ml : polichimioterapie cu BEPComplement multiplu:1. Referitor la tumorile de testicul sunt adevarate următoarele, cu excepţia:A. Cancer la bărbatul tânărB. Un examen testicular normal elimină diagnosticulC. Reprezintă 1% dintre tipurile de cancer la barbatD. Disgenezia testiculară (Klinefelter) nu reprezintă un factor de riscE. Vârful de frecvenţă intre 20 şi 35 de ani2. Sunt consideraţi factori de risc pentru apariţia cancerului de testicul:A. Ectopia testiculară inghinalăB. CriptorhidiaC. Disgenezia testiculara (Klinefelter)

D. Factorii geneticiE. Atrofia testiculară infectioasă6193. In cazul unei tumori de testicul, anamneza evidenţiază :A. Identificarea factorilor de riscB. Marirea in volum a burselorC. Durere testiculara de tip intepatura, junghiD. Antecedente personale patologiceE. Durere testiculara acută prin necroza sau hemoragie intratumorală4. Despre diagnosticul clinic in cazul tumorilor de testicul, sunt adevarate :A. Examenul testicular nu se face bilateral şi comparativB. Identificarea unei mase dure, dureroaseC. Semnul Chevassu pozitivD. Leziune opacă la transiluminareE. Un examen testicular normal nu elimină diagnosticul5. in cazul tumorilor testiculare, examenul testicular trebuie sa indeplineasca următoarele condiţii:A. Să fie bilateral şi comparativB. Să identifice o masă durăC. Să identifice o masă dureroasăD. Să constate conservarea şanţului epididimotesticularE. Să pună in evidenţă o leziune opacă la transiluminare6. In cazul unei tumori de testicul, examenul general presupune :A. Palpare doar a ganglionilor inghinaliB. Alterarea stării generaleC. HepatomegalieD. Identificarea edemelor membrelor inferioareE. Ginecomastie (prin secreţie crescută de estrogen)7. Diagnosticul diferenţial al tumorilor testiculare se face cu :A. EpididimităB. OrhităC. OrhiepididimităD. Hidatita Morgagni;E. Hidrocel6208. In cazul tumorilor testiculare, diagnosticul diferenţial nu se face cu :A. HematocelB. Chist epididimarC. Traumatism testicularD. Hernia inghino-scrotală încarceratăE. Torsiune a cordonului spermatic9. Examinarile complementare in cazul unei tumori testiculare, cuprind :A. Ecografie Doppler testiculară bilateralăB. Radiografie toracică standardC. Ecografie testicularăD. CT toraco-abdomeno-pelvin

E. Biopsie10. Ecografia Doppler testiculară :A. Se face unilateralB. Este indispensabilăC. Evidentiaza masa omogenă, hipoecogenăD. Câteodata masa hipervascularizatăE. Masa neomogenă, hipoecogenă11. Sunt markeri serici tumorali :A. LDHB. AlfafetoproteinaC. HCGD. GUTE. Dozaj la diagnostic şi 2 săptămâni dupa orhiectomie12. Referitor la tratamentul chirurgical al tumorilor testiculare, următoarele afirmaţii nu sunt adevarate cu excepţia :A. Orhiectomie pe cale scrotalăB. Clampare prealabilă a cordonului spermaticC. Prelevări de markeri tumorali in cordonD. +/ - montarea de proteză testiculară (indiferent de prezenţa sau absenţa infecţiei);E. Trimiterea piesei pentru analiza anatomopatologică62113. Referitor la tumorile testiculare, din punct de vedere anatomopatologic nu sunt adevarate următoarele:A. Tumorile germinale reprezintă 60%B. Seminomul este o tumoră non-germinalaC. Coriocarcinomul este o tumora non-seminomatoasăD. Tumorile non-seminomatoase reprezintă 60 % din totalul tumorilor germinaleE. Tumora Brenner aparţine tumorilor germinale14. Sunt considerate tumori non-germinale din punct de vedere anatomopatologic, cu excepţia:A. Tumori cu celule LeydigB. AndroblastomC. Carcinom embrionarD. MezoteliomE. Tumori de sac vitelin15. Tumorile non-germinale se clasifică in :A. SeminomB. Tumori ale cordoanelor sexuale şi ale stromei gonadaleC. Tumori ale primordiului gonadalD. Tumori non-seminomatoaseE. Tumori ale anexelor şi ale ţesuturilor de susţinere16. Referitor la clasificarea postoperatorie TNM 2009 a tumorilor testiculare, următoarele sunt adevarate cu excepţia :A. pT= tumori primitive

B. pT0=fară tumori primitive evidenţăC. pTl= tumora limitată la testicul fară atingerea epididimuluiD. pT2- tumora limitată la testicul şi epididim, fară invazie limfatică, vasculară sau a vaginaleiE. pT4= tumora care invadează peretele scrotal62217. Referitor la clasificarea postoperatorie TNM 2009 a tumorilor testiculare» următoarele nu sunt adevarate cu excepţia:A. pTis carcinom in situB. Nx adenopatii non-evaluabileC. NI adenopatie <2 cm cel mai mare diametruD. N2 adenopatie intre 2 şi 4 cmE. N3 adenopatie >4 cm18. Referitor la clasificarea postoperatorie TNM 2009 in cazul tumorilor testiculare, SI presupune:A. LDH < 1.5NB. hCG 5000-50000C. LDH 1.5-10 ND. hCG <5000E. AFP 1000-1000019. Referitor la clasificarea postoperatorie TNM 2009 in cazul tumorilor testiculare, S2 presupune următoarele, cu excepţia:A. LDH 1.5-10 NB. hCG >50000C. AFP <1000D. hCG 5000-50000E. AFP >1000020. Următoarele afirmaţii referitoare la tratamentele complementare aplicate

încazul tumorilor testiculare sunt adevarate, cu excepţia:A. Seminomul este chimio- şi radio sensibilB. Stadiu localizat NI, MO : radioterapie a zonelor lomboaortice şi a ramurii

iliace homolateraleC. Stadiu localizat NO, Ml : radioterapie a zonelor lomboaortice şi a ramurii

iliace homolateraleD. Stadiu localizat NO, MO : radioterapie a zonelor lomboaortice şi a ramurii

iliace contralateraleE. N3 sau Ml : polichimioterapie cu BEP623NEFROLOGIE

INSUFICIENŢA RENALĂ ACUTĂ. ANURIA (pag. 1350-1352) Complement simplu1. Insuficienţa renală acută presupune:A. Scădere bruscă şi importantă a filtrării glomerulareB. Calcul obişnuit al ratei filtrării glomerulare (RFG)C. Este însoţită mereu de oligoanurie

D. Nu se asociază cu diureza conservatăE. Este ireversibilă2. Criteriile clinice de gravitate în insuficienţa renală acută:A. Hiperkaliemie periculoasă(manifestări EKG)B. Encefalopatia uremicăC. Uree >40 micromoli/1D. Acidoză metabolicăE. Alcaloză metabolică3. Sunt criterii biologice care necesită epurarea extrarenală de urgenţă în cazul IRA:A. Edem pulmonar acut rezistent la tratamentul medicamentosB. Encefalopatie hipertensivăC. Encefalopatie uremicaD. Acidoza metabolică severăE. Alcaloză metabolică4. Ecografia abdominală este utilă în stabilirea diagnosticului de:A. IRA funcţionalăB. IRA organiceC. IRA obstructiveD. Necroza tubulara acutăE. Fibroza pulmonară6245. Anamneza sugerează IRA obstructivă prin urmatoarele, cu excepţia:A. Pacienţi vârstniciB. Antecedente litiaziceC. Semne funcţionale urinareD. Expunere la substanţe toxiceE. Cancer prostatic6. Urmatoarele elemente sugerează IRA obstructivă, cu excepţia: A. Dureri lombareB C DEHTAPolachiurie nocturnă Hematurie microscopică Hipertrofie prostatică la tuşeu rectal7. Examenul în IRA obstructivă evidenţiază următoarele, cu excepţia:A. Uneori polirieB. Glob vezicalC. PurpurăD. Hipertrofie prostatică la tuşeu rectalE. Polachiurie nocturnă8. Sunt cauze de obstrucţie a căilor urinare sunt următoarele, cu excepţia:A. DiureticeB. Litiază urinarăC. Fibroză retroperitonealăD. Adenom de prostată

E. Masă abdomino-pelvină9. Tratamentul IRA obstructivă se referă la:A. Sondă vezicală în cazul unui obstacol supravezicalB. Nefrostomie în cazul unui obstacol subvezicalC. Cateter suprapubian în cazul unul unui obstacol subvezicalD. Tratament diureticE. Repaus hidric62510. Tratamentul IRA obstruetivă presupune următoarele, cu excepţia:A. Drenaj urinar în urgenţăB. Clampaj în glob vezical cronicC. Compensarea diurezeiD. Administrarea de diureticeE. Prevenirea hemargiei a vacuoComplement multiplu1. Punctia biopsie renala (PBR) este indicată în:A. Necroza tubul ară acutăB. Este obligatorie în nefropatia interstiţială acutăC. Aproape întotdeauna sindrom glomerularD. Inutilă în suficienţă renală acută postrenalăE. Se practica in caz de incertitudine diagnostică2. Glomerulonefrita rapid progresiva (GNRP):A. Se caracterizează prin semiluneB. Este o urgenţă nefrologicăC. Este o urgenţă urologicăD. Poate avea cauze postinfecţioaseE. Se clasifică în funcţie de prezenţa depozitelor3. Vasculite pauci-imune asociate cu GNRP:A. WegenerB. SarcoidozăC. Poliangeită microscopicăD. Churg StraussE. Sindromul Goodpasture6264. Sindromul Goodpasture se caracterizeaza prin:A. Prezenţa anticorpilor antiMGBB. Depozite liniare de IgG pe membranele bazale glomerulareC. Depozite granulareD. Absenţa depozitelorE. Sindrom pulmo-renal5. Sunt Cauze de GNRP cu depozite granulare:A. Lupus eritematos acut diseminatB. Granulomatoza WegenerC. Nefropatie cu IgAD. CrioglobulinemieE. Purpură reumatoidă

6. GNRP se caracterizează prin:A. Existenţa unei proliferări extracapilareB. Poate avea cauze postinfecţioaseC. Este clasificat în funcţie de prezenţa depozitelorD. Vasculitele cu ANCA au depozite granulareE. Afectează vasele mari7. Sindromul nefritic se caracterizează prin:A. Este tipic glomerulonefriţelor postinfecţioaseB. Diminuarea complementului sericD. Există un interval liber de 1-6 saptamani între debutul infecţiei şi semnele renaleD. Creşterea complementului sericE. Cauză secundară poate fi sarcoidoză8. Insuficienţa renală acută reprezintă:A. Scăderea bruscă şi importantă a filtrării glomerulareB. Se asociază cu creşterea creaţinineiC. Scăderea lent progresivă a filtrării glomerulareD. Calculul RFG prin metodele obişnuite nu poate fi utilizatE. Diureaza este păstrată6279. Insuficienta renală acută poate fi însoţită de:A. OligoanurieB. Diureză conservatăC. Diureză <500 ml/24hD. Rinichi mici ecograficE. Diureză nu poate fi conservată10. Criteriile clinice de gravitate în insuficienţa renală acută se refera la:A. Encefalopatie uremicăB. Encefalopatie hepaticăC. EPA rezistent la tratament medicamentosD. K > 6.5 micromoli/1E. Acidoză metabolică severă11. Criteriile biologice de gravitate în insuficienţa renală acută:A. BLBT > 4 mg/dlB. K > 6.5 micromoli/lC. Acidoza metabolică severăD. Uree > 40 micromoli/1E. Alcaloză metabolică12. Criteriile de epurare extrarenală de urgenţă în cazul insuficienţei renale acute sunt:A. Hiperkaliemie periculoasă (K>6.5 micromoli/1)B. Encefalopatie uremicăC. Acidoză metabolicăD. Alcaloză metabolicăE. Edem pulmonar acut13. Sugerează o cauză obstructivă a insuficienţei renale:

A. Dilatare pielocaliceale la ecografia renalăB. Globul vezica!C. Expunerea la substanţe toxiceD. Semnele funcţionale renaleE. Masă tumorală palpabilă62814. Examenul clinic în insuficienţa renală acută obstructivă evidenţiază:A. Diureză variabilăB. Glob vezicalC. Edeme gambiereD. Masă pelvianăE. Hipertrofie prostatică15. Sunt cauze de insuficientă renali acută obstructivă:9A. Fibroza retroperitonealăB. Administrarea de AINSC. Litiază urinarăD. Masă abodmino-pelvinăE. Diabet zaharat16. Tratamentul insuficienţei renale acute obstructive presupune:A. Montare de sondă vezicală sau cateter suprapubian în cazul unui obstacol subvezicalB. Ureterostomie în cazul unui obstacol supravezicalC. Nefrostomie în cazul unui obstacol supravezicalD. Administrarea de diureticeE. Restricţie hidrică17. Tratamentul insuficienţei renale acute obstructivă trebuie să ţină cont de prevenirea:A. Hemoragiei vezicale a vacuoB. Sindrom de îndepărtarea a obstacolului dupa dczobstrucţieC. Necrozei tubulare acuteD. Trombozei de arteră renalăE. Compensarea diurezei18. Tratamentul insuficienţei renale acute obstructivă presupune:A. Intervenţie chirugicală în urgenţa în caz de febrăB. Clampaj în caz de glob vezical cronicC. Compensarea diurezei pentru prevenirea sindromului de îndepartare a obstacoluluiD. Administrarea de anticoagulantE. Administrarea de hipocalcemiante62919. Medicamente implicate în etiologia insuficienţei renale acute funcţională:A. RifampicinăB. IECC. J3- lactamineD. AINS

E. Cisplatină20. Sunt cauze de hipovolemie relativă şi insuficienţă renală acută funcţională:A. CirozăB. Sindrom nefroticC. ArsuriD. Insuficienţă cardiacăE. Fistulă digestivă21. Cauze de hipovolemie reală şi insuficienţă renală acută funcţională: A. Fistulă digestivăB C DDiureticeInsuficienţă suprarenaliană CirozăInsuficienţă cardiacă22. Tratamentul insuficienţei renale acute funcţionale presupune:A. Intervenţie chirurgicală de urgenţă în caz de febrăB. Tratament etiologicC. Prevenirea hemoragiei vezicale a vacuoD. întârzierea tratamentului poate duce la necroză tubulară acutăE. Restaurarea hemodinamicii în caz de şoc23. Insuficienţa renală acută organică se referă la afectarea:A. TubilorB. GlomerurilorC. InterstiţiuluiD. Este reversibilă în majoritatea cazurilorE. Vaselor63024. Diagnosticul insuficienţei renale acute organice presupune:A. Ecografie renală modificatăB. Ecografie renală normalăC. Semne clinice legate de patologia cauzalăD. Urina diluată şi natriureză conservatăE. Hiperaldosteranism secundar25. Necroză tubulară acută se asociază cu:A. Hematurie sau albuminurieB. Fără HTA, hematurie sau albuminurieC. Este o cauză rară de insuficienţă renală acută organicăD. Este o cauza frecvenţă de insuficienţă renală acută organicăE. Rash cutant26. Necroza tubulara acuta (NTA) apare în context de:A. Ischemie renală prelungităB. Obstrucţie şi /sau precipitare intratubulară de "toxice"C. Obstrucţie subvezicalăD. Administrare de substanţe toxiceE. Insuficienţă renală funcţională prelungită27. Următoarele substanţe pot fi incriminate în etiologia NTA:

A. VancomicinaB.IECC. CisplatinaD. Substanţe de contrast iodateE. Fenitoina28. NTA poate apărea în următoarele situaţii: A. Mielom multipluB C D EAdministrare de AINSHemoliză intravasculară acutăŞoc şi insuficienţă renală funcţională prelungităAdministrare de chinolone29. Următoarele medicamente pot determină NT A:A. MetotrexatB. RifampicinaC. AciclovirD. A INSE. Fenitoină30. NT A prin precipitare intratubulară de "toxice" se referă la:A. Enzime musculareB. Acid uric si fosfat de calciuC. Lanţ uşor de imunoglobineD. CisplatinpE. Gamaglobuline31. Nefropatia interstiţiala acută (NIA) reprezintă:A. O cauza de insuficienţă renală acuta organicăB. Cel mai frecvent apare prin mecanism imunC. Poate apărea în contextul administrării unor medicamenteD. Este cea mai frecventă cauza de insuficienta renală acută organicăE. Diureza este rar pas trată32. Privind NT A sunt adevărate urinatoarele:A. PBR este obligatorieB. Este necesar tratamentul cauzei subiacenteC. Are evoluţie cel mai ades favorabilă9D. Mecanismul este imunoalergicE. Poate produce GNRP33. NIA poate prezenta clinic:A. Diureză adesea conservatăB. Rash cutanatC. ArtralgiiD. Hipotensiune arterialăE. Febră63234. Medicamentele incriminate in etiologia NI A:A. CisplatinăB. Allopurinol

C. RifampicinăD. ChinoloneE. Sulfamide35. Cauzele glomerulare de insuficienţă renală acută sunt:A. Sindrom nefrotic impurB. Sindrom nefriticC. Necroza tubulară acutăD. GNRPE. NIAINSUFICIENŢA RENALĂ CRONICĂ (pag. 1353-1357)Complement simplu:1. Care din următoarele reprezintă o complicaţie metabolică în insuficienţa renală cronică:A. HiperkaliemiaB. GutaC. Acidoza metabolicăD. HipocalcemiaE. Impotenţa2. Care din următoarele afirmaţii reprezintă o complicaţie hidro-electrolitică a insuficienţei renale cronice? A. Hipocalcemia BC D EHiperpotasemia Hiperfosfatemia Hipernatremia Hipopotasemia3.Rinichiul are rol hormonal. Care din următorii hormoni este sintetizat de către rinichi?A. SomatotropB. TSHC. ACTHD. Eritopoietină (EPO)E. ADH4. Rinichiul are rol în:A. Sinteza de EPOB. Sinteza renineiC. Hidroxilarea alfa a vitaminei DD. Toate afirmaţiile sunt adevărateE. Toate afirmaţiile sunt false6345. Care din urmatoarele afirmaţii reprezintă un semn clinic în uremie:A. ArtralgiileB. CrampeleC. CefaleeaD. AnorexiaE. Pirozisul6. Care este tratamentul de elecţie în insuficienţă renală cronică ?A. HemodializaB. Dializa peritronealăC. Epurarea extrarenală

D. Tratament cu EPOE. Transplant renal7. Epurarea extrarenală este începută la o RFG de:A. 15 ml/minB. 10 ml/minC. 5 înl/minD. 100 ml/minE. 30 ml/min8. Care dintre următoarele reprezintă contraindicaţii în dializa peritoneală?A. TraheostomaB. Insuficienţa respiratorie acutăC. CasexiaD. Bolile inflamatorii croniceE. Antecedente de diverticul Meckel9. Nefroprotecţia se realizează prin controlul proteinuriei:A. < 0.5g /24lîB. < 1 g / 24hC. >lg / 24hD. > 3g / 24hE. < 3g / 24 h10. Care din următoarele reprezintă obiective clinice în insuficienţa renală cronică?A. Menţinerea hipocalcemieiB. Menţinerea hipofosfatemieiC. Menţinerea anemieiD. Menţinerea calcemiei la nivele normaleE. Menţinerea hipopotasemiei1 l.Care din următoarele afirmaţii sunt adevarate:A. Std 1- 60-90 ml/minB. Std 2 >90 ml/minC. Std 4 15-29 ml/minD. Std 5 30-59 ml/minE. Std 3 <15 ml/min12.Conduita terapeutică în stadiul 3 este:A. Std 2 - se începe tratamentul de substituţieB. Std 1 - diagnostic etiologicC. Std 3 - corectarea factorilor de progresieD. Std5 - tratatarea efectelor insuficienţei renale croniceE. Std 4 - vaccinarea anti VHB13.Care din următoarele reprezintă indicaţii absolute pentru iniţierea tratamentului de epurare extra-renala (EER):A. HipopotasemieB. HipernatremieC. Acidoza respiratorie severăD. Alcaloza metabolicăE. Acidoza metabolică severă

14.Controlul tensiunii arteriale se realizeaza prin:A. IECB. SpironolactonăC. Beta blocantD. Blocant de calciuE. Nitrati563615.Care din următoarele sunt reguli de nefroprotecţie:A. Aportul de sare >6g/ziB. Aportul de sare >100 mmol/ziC. Aportul de sare <6g/ziD. Aportul de sare 2g/ziE. Aportul de sare >10 g/zi16. EER la pacienţii diabetici este iniţiată la o RFG de:A. > 15 ml/minB. <15 ml/minC. 15 ml/minD. >10 ml/minE. <10 ml/min17.înscrierea pe lista de transplant se realizează dacă:A. RFG < 1 Oml/hB. Indiferent de vârstăC. In funcţie de comorbidităţiD. Chiar dacă există contraindicaţii chirurgicaleE. înainte de începerea EER18.Care din următorii sunt factori de risc cardio-vascular:A. HipopotasemiaB. HiperfosfatemiaC. HipocalcemiaD. HipercalcemiaE. Hiperpotasemia19.Hemodializa necesită:A. Cateter arterialB. Cateter venos centralC. Fistula arteriovenoasăD. Cateter femoralE. Cateter epidural20.Dializa peritoneală:A. Se poate realiza toată viaţaB. Nu este bine tolerată hemodinamicC. Se realizează doar într-un centru specializatD. Nu are contraindicaţiiE. Permite cruţarea capitalului venos21. Aportul de calciu în insuficienţa renală cronică este de:A. > 1200mg/24h

B. 2000 mg/24hC. 1500 mg/24hD. <1200mg/24hE. 1 OOOmg /24h22. Nefroprotecţia se realizează prin:A. FumatB. Regim limitat de fosfaţiC. Acidoza metabolicăD. Scăderea absorbţiei de calciuE. Scăderea absorbţiei de potasiu23.în insuficienţa renală cronică obiectivele clinice sunt:A. Corectarea anemiei > 12g/dlB. Evitarea acidozei mixteC. Concentraţia de bicarbonat > 23 mmol/1D. Menţinerea K < 4,5 mmol/1E. Scăderea în greutate24. Următoarele afirmaţii reprezintă complicaţii cardio-vasculare, cu excepţia:A. PericardităB. Cardiopatie hipertroficăC. Ateroscleroza accelaratăD. Cardiopatie dilatativăE. HTA63825. Care din următoarele afirmaţii reprezintă o complicaţie

imunohematologică:A. Anemia feriprivăB. Anemia megaloblasticăC. Anemia aregenerativă macrocitarăD. Anemia prin carenţă de EPOE. Anemia periferică26. Neuropatie periferică reprezintă o complicaţie:A. HormonalăB. MetabolicăC. NeurologicăD. Metabolismului ososE. Hidro-electrolitică27. Care din următoarele reprezintă consecinţe imunohematologice?A. Anemia prin deficit de fierB. Anemia prin deficit de folaţiC. Anemia prin deficit de EPOD. Scăderea timpului de sângerareE.Anemiaprin deficit de B1228.La ce RFG insuficienţa renală cronică este un factor de risc cardio-

vascular independent?A. 60-90

B. <60C. 45-59D. <44E. 30-4429. Trombopatia uremică are următoarele consecinţe :A. Creşte INR-ulB. Creşte PTC. Creşte timpul de sângerareD. Creşte TCAE. Scade timpul de sângerare63930. Următoarele afirmaţii reprezintă obiective clinice în IRC, cu excepţia:A. Menţinerea calcemiei în limite normaleB. Asigurarea unui status nutriţional satisfăcătorC. Menţinerea volemiei in limite normaleD. Evitarea acidozei metaboliceE. Tratarea factorilor de risc cardio-vascular31. Scăderea fertilităţii şi amenoreea sunt consecinţe de cauză:A. ImunologicăB. NeurologicăC. HormonalăD. MetabolicăE. Lipidică32. în IRC este necesară identificarea şi corectarea factorilor de risc cardio-vascular, însă unul din următorii reprezintă un factor de risc independent:A. Diabetul zaharatB. DislipidemiaC. ObezitateaD. HiperfosfatemiaE. Insuficienţa renală cronică33. Menţinerea unei concentraţii de bicarbonat peste 23 mmol/1 este necesară pentru:A. Corectarea acidozei metaboliceB. Evitarea acidozei metaboliceC. Corectarea alcalozei metaboliceD. Menţinerea kaliemieiE.Evitareascăderii dozelor de diuretice34. Insuficienţa renală discretă este carcaterizată de o RFG de:A. 30-59 ml/min/1.73m2

B. > 90 ml/min/1.73m2

C. < 15 ml/min/1.73m2

D. 60-90 ml/min/1.73m2

E. 15-29 ml/min/1.73m2

64035. Insufiecienţa renală preterminală este caracterizată de o RFG de:A. 60-90 ml/min/1.73m2

B. 30-59 ml/min/1.73m2

C. < 15 ml/min/1.73m2

D. 15-29 ml/min/1.73m2

E. > 15 ml/min/1.73m2

36. Printre contraindicaţiile de efectuare a dializei peritoneale se numără următoarele, cu excepţia:

A. Antecedente de sigmoidită diverticularăB. Condiţii de locuit insalubreC. Insuficienţă respiratorie cronicăD. Rectocolită ulcero-hemoragicăE. Neoplasm37. Indicaţiile absolute iniţierii terapiei de substituţie în IRC sunt

următoarele, cu excepţia:A. Pericardită uremicăB. Hiperkaliemia rezistenţă la tratamentul medicalC. Acidoză metabolică uşoarăD. Sindrom uremieE.Acidoză metabolică severăComplement multiplu:1. Care din următoarele reprezintă complicaţii hidro-electrolitice în insuficienţa renală cronică:A. Creşterea acidului uricB. Acidoza metabolicăC. HipocalcemiaD. HiperpotasemiaE. Hiperpotasema6412. Care din următoarele reprezintă consecinţe hormonale:A. ImpotenţaB. Anemie normocitarăC. AmenoreeaD. TrombopeniaE. Anemia normocromă3. Ateroscleroza accelarată reprezintă o complicaţie a insuficienţei renale

cronice şi este favorizată de:A. HTAB. HipernatremieC. Acumulare de toxineD. DislipidemieE. Hiperfosfatemie4. Rinichiul are rol hormonal:A. Sinteza EPOB. Sinteza renineiC. Sinteza vitaminei SD. Activarea vitaminei DE. Hidroxilare P a vitaminei D

5. Care din următoarele reprezintă consecinţe în metabolismul fosfo-calcic şi osos

A. Hipocalcemia iniţialăB. Hipocalcemia tardivăC. HiperparatoroidismulD. HiperfosfatemiaE. Hipofosfatemia6. Care din următoarele reprezintă consecinţe neurologice:A. Neuropatia centralăB. Neuropatia perifericăC. Deficitul motorD. Crizele tonico-cloniceE. Encefalopatia6427. RFG corespunzătoare stadiilor insuficienţei renale sunt:A. Std 2: 60-90 ml/minB. Std 1: 100 ml/minC. Std 5: < 15 ml/minD. Std 4: 10-30 ml/minE. Std 3: 30-59 ml/min8. Care dintre următoarele semne clinice fac parte din uremie:A. CrampeB. MialgiiC. AstenieD. PruritE. Anorexie faţă de carbohidraţi9. în insuficienţa renală cronică aportul de fosfaţi se realizează prin:A. LactateB. LegumeC. OuăD.CarneE. Peşte10.Controlul TA in IRC se realizează prin:A. SpironolactonăB. Diuretice de ansăC. Diuretice tiazidiceD. p blocanteE. IEC11 .Controlul K in IRC se realizează prin:A. Regim restrictiv de KC1B. Corectarea alcalozei metaboliceC. Administrarea de răşini schimbătoare de ioniD. InsulinaE. PEV cu glucoză64312. Care din următoarele afirmaţii reprezintă obiective clinice in IRC?

A. Menţinerea Ca în limite normaleB. Volemia în limite normaleC. Evitarea alcalozei metaboliceD. Corectarea anemiei >10g/'dlE. Menţinerea K <5 mmol/113.Nefroprotecţia are următoarele reguli:A. Aport de proteine 1 g/ziB. Aport sare <6 g/ziC. Proteinuria <0.5g/24hD. TA< 130/80 mmHgE. Hipofosfatemie14.Terapia de substituţie se iniţiază:A. Mod normal la 10 ml/minB. RFG< 20ml/minC. RFG 15ml/minD. RFG 15-29 ml/minE. RFG < 90 ml/min15. Dializa peritoneală are următoarele contraindicaţii principale:A. Boli inflamatorii intestinaleB. Insuficienţa respiratorie acutăC. Denutriţie şi hipoalbuminemieD. CaşexieE. Intervenţii chirurgicale şi aderente16. Principalele contraindicaţii ale dializei peritoneale sunt:A. ObezitateaB. Stoma digestivăC. Ulcer gastricD. Insuficienţa respiratorie acutăE. Boala Crohn64417.Supravegherea regulată în IRC se realizează la:A. 1 consult pe lună daca RFG= 1 Oml/minB. La 2 luni dacă RFG > 10 ml/minC. La 6 luni dacă RFG> 30 ml/minD. La 3 luni dacă RFG > 30 ml/minE. La 1 an dacă RFG > 30 ml/min18. înscrierea pe lista de transplant se realizează:A. Daca RFG < lOml/hB. In absenţa neoplaziilorC. In absenţa infecţiilorD. în funcţie de vârstă9E. în funcţie de comorbidităţi19.1ndicaţii absolute pentru EER la iniţiere sunt:A. Pericardita uremicăB. Hipovolemia

C. Acidoza metabolică severăD. AnemiaE. Hiperpotasemia refractară20.Care din următoarele reprezintă consecinţe imunohematologice în IRC:A. Anemia prin deficit de B12B. Anemia prin deficit de folaţiC. Anemia prin deficit de fierD. Anemia prin deficit de EPOE. Creşterea timpului de sângerare21.Pentru transplantul renal sunt necesare:A. ABOB. ANAC.RhD.HLAE. ANCAp54522.Ag anti HLA se vor doza la anumite intervale de timp:A. 3 luniB. 1 lunăC. Dupa transfuziiD. 2 luniE. Niciodată23.în vederea transplantului este necesară explorarea vaselor iliace externe

şi a vezicii urinare cu ajutorul:A. Doppler aorto-iliacB. Ecografie abdominalăC. Uretrocistografie ascendentăD. Uretrocistografie micţionalăE. Radiografie abdominală simplă24. Dializa peritoneală:A. Este ambulatorie continuăB. Se rcalizeaza intr-un centru specializatC. Se realizeaza la domiciliuD. Este automatizatăE. Este bine tolerată hemodinamic25. Afirmaţiile adevarate cu privire la hemodializa sunt:A. Se realizeaza intr-un centru specializatB. Se realizeaza la domiciliuC. Presupune montarea unui cateter venos centralD. Fistula arteriovenoasăE. Presupune montarea unui cateter arterial26.Reprezintă reguli de nefroprotecţie, următoarele:A. încetarea fumatuluiB. Echilibrarea diabetului zaharatC. Proteinurie > 1 g/ziD. Proteinurie < 0.5 g/zi

E. Corectarea dislipidemiei64627.Care din următoarele reprezintă semne clinice rare în uremie:A. AsteniaB. AnorexiaC. Pericardita uremicăD. CrampeleE. Neuropatia periferică28.Care din următoarele reprezintă semne clinice rare în uremie: A. Neuropatia periferică AnorexiaEncefalopatia uremică PruritulPericardita uremică29.Care din următoarele afirmaţii sunt adevarate?A. EER se iniţiază doar dacă apar semne cliniceB. Transplantul se realizează dacă RFG > 20 ml/minC. Hipervolemia este uşor de controlatD. Sunt obligatorii Rh, ABOE. Dozarea la 3 luni de Ac anti HLA30.Controlul bilanţului fosfo-calcic se realizează prin:A. Aport de calciu < 1000mg/24hB. Corectarea carenţei de vitamina DC. Regim bogat în carneD. Administrarea de chelatori de fosfatE. Administrarea de derivaţi hidroxilaţi al vitamina D31 .Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate?A. Tiazidele se administreaza la RFG < 30mlB. Diureticele de ansă RFG> 30mlC. Controlul proteinuriei cu IECD. Controlul proteinuriei cu ARAE. Furosemidul se administrează RFG < 30ml32.In stadiul 3 al IRC conduita terapeutică este caracterizată de :A. Diagnostic etilogicB. Tratamentul eficient al IRCC. Corectarea factorilor de progresieD. Păstrarea capitalului venosE. Tratament de substituţie33.In stadiul 2 al IRC conduita terapeutică este: A. Căutare şi corectarea factorilor de progresie TratamentVaccinarea anti VHBCăutarea şi tratamentul factorilor de risc cardio-vasculari Tratament de substituţie34.Obiectivele clinice în IRC sunt următoarele:A. Atenţie la medicaţia nefrotoxicăB. Volemie normalăC. Scăderea în greutateD. Menţinerea K la < 5.5 mmol/1

5E. Evitarea alcalozei metabolice35.Care din următoarele afirmaţii reprezintă markeri ai afectării renale? A. PoliurieB C DEDisurie Hematurie Leucociturie Proteinurie36.Care din următoarele reprezintă consecinţe metabolice ?A. HiperpotasemieB. HiperuricemieC. Dislipidemie mixtăD. Acidoza metabolicăE. Hiperpotasemie64837.Rinichiul are rol în reglarea volemiei prin?A. Sinteza renină-angiotensinăB. Natriureza de presiuneC. Reglare electroliticăD. Sinteza de EPOE. Activarea vitaminei D38.Consecinţele cardio- vasculare in IRC sunt:A. HTAB. Cardiopatie dilatativăC. Ateroscleroză acceleratăD. PericardităE. Hiponatremie39.Care dintre următoarele afirmaţii reprezintă consecinţe cardio-vasculare

ale IRC?A. Cardiopatie hipertroficăB. Retenţie hidrosodatăC. HipotensiuneD. PericardităE. Hipopotasemie40.Insuficienţa renală cronică reprezintă:A. Scăderea acută a RFGB. Este ireversibilăC. RFG <90 ml/minD. RFG< 60 ml/minE. Este reversibilă41. Stadiul 3 de IRC a fost divizat în doua substadii, care sunt acestea?A. 3a RFG 15-29 ml/minB. 3b RFG 30-44 ml/minC. 3a RFG 30-44 ml/minD. 3a RFG 30-44 ml/minE. 3b RFG 30-59 ml/min649

42.Insuficienţa renală cronică este caracterizată prin:A. Scăderea cronică a RFGB. Scăderea RFG cel puţin 3 luniC. Adesea reversibilăD. RFG > 1 Oml/minE. RFG< 60ml/min43.Care dintre următoarele afirmaţii sunt false cu privire la IRC?A. std 1 RFG > 90 ml/minB. std 3 RFG= 44-59 ml/minC. std 2 RFG= 60-90 ml/minD. std 4 RFG- 30-44 ml/minE. std 5 RFG< 15 ml/min44.Următoarele reprezintă consecinţe neurologice ale IRC, cu excepţia:A. Encefalopatia hepaticăB. Neuropatia perifericăC. Encefalopatie uremicăD. Neuropatie centralăE. Deficit motor45.Următoarele reprezintă obiective clinice in IRC, cu excepţia:A. Corectarea anemiei>l j g/dlB. Evitarea acidozei mixteC. Administrarea de bicarbonat 23 mmol/1D. Menţinerea K la 5.5 mmol/1E. Menţinerea volemiei la limite normale46.Corectarea anemiei in IRC se realizează prin:A. Admin strare de B12B. Admin strare de FierC. Admin strare de MERD.Admin strare de acid

folieE. Admin strare de PPC65047. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate despre anemia din

insuficienţa renală cronică ?A. Anemie normocromă normocitarăB. Consecinţa imunohematologicăC. Consecinţa metabolicăD. Anemie macrocitarăE. Consecinţa hormonală48.Care din următoarele reprezintă obiective clinice în insuficienţa renală cronică?A. începerea tratamentului de substituţie daca este necesarB. Corectarea anemieiC. Căutarea şi tratarea efectelor IRCD. Evitarea acidozei metaboliceE. Menţinerea kaliemiei la < 6 mmol/1

49. Următoarele semne clinice sunt frecvente în uremie, cu excepţia:A. AstenieB. CrampeC. Pericardita uremicăD. PruritE. Encefalopatia uremică50. Următoarele afirmaţii reprezintă markeri de afecţiune renală în IRC, cu excepţia: A. Nitriţi prezenţi în sedimentul urinarB C D ELeucociturie Hematurie Cilindrurie Proteinurie51. Una din regulile de nefroprotecţie este reprezentată de corectarea

factorilor cardiovasculari, aceştia fiind reprezentaţi de:A. GreutateB. DislipidemieC. Diabet zaharatD. HiperfosfatemieE. Hipercalcemie65153. Controlul acidozei metabolice se realizează prin:A. Menţinerea concentraţiei de bicarbonat la valori de > 23 mmol/1B. Administrare de apă VichyC. Creşterea dozelor de diureticD. Administrare de apă SalvetatE. Scăderea dozelor de diuretic21. Care din următoarele reprezintă reguli de nefroprotecţie?A. Aport de protide echivalent cu 0.8-1 g/kg/ziB. Supraveghere medicală regulată (lunar dacă RFg = 30ml/min)C. Existenţa unui echilibru a valorilor glicemiceD. Controlul proteinuriei < lg/24 hE. Controlul aportului de sare > lOOmmol/zi22. Care din următoarele consecinţe sunt de origine cardio-vasculara?A. HTAB. Cardiopatie dilatativăC. PericardităD. Ateroscleroză accelaratăE. Hiperkaliemia23. La realizarea nefroprotecţiei controlând presiunea arteriala şi proteinuria

se pot utiliza:A. Regim desodatB. Diuretice tiazidice daca RFG < 30ml/minC. Diuretice de ansă daca RFG < 30ml/minD. IECE. ARA224. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate?A. Corectarea anemiei se realizează prin administrare de EPO IVB. Aportul de calciu nu va depăşi 1200mg/zi

C. Neoplazia reprezintă o contraindicaţie pentru dializei peritonealeD. Pericardita uremică reprezintă o indicaţie absolută de EERE. Supravegherea medicală este recomandată o dată la 3 luni dacă RFG >

30 ml/min65225. Care din următoarele reprezintă complicaţii ale insuficienţei renale

cronice?A. Deficit imunitar moderatB. HipopotasemiaC. ImpotenţaD. Dislipidemia mixtăE. Obezitatea26. Terapia de substituţie în insuficienţa renală cronică se realizează în

funcţie de stadializare. Care din următoarele stadii sunt descrise corect?A. std I- RFG 60-90 ml/min/1.73m2

B. std II- insuficienţă renală severăC. std III- RFG 30-59 ml/min/1.73m2

D. std IV- RFG 15-29 ml/min/1.73m2

E. std V- RFG < 15 ml/min/1.73m2

27. Terapia de substituţie la diabetici se va instala la o RFG de 15 ml/min, deoarece:

A. Valorile glicemice sunt greu de corectatB. Supraîncărcarea hidrosodată este frecvenţaC. Nu se pot administra diuretice tiazidiceD. Nu se pot administra medicamente din clasa IECE. Este imposibil de controlat retenţia hidrosodată28. Dializa peritoneală reprezintă o terapie de substituţie ideală în IRC. Care

din următoarele afirmaţii sunt adevărate:A. Este bine tolerată hemodinamicB. Permite cruţarea capitalului venosC. Se poate efectua la pacienţii cu boli inflamatorii croniceD. Se poate efectua chiar dacă pacientul prezintă hipoalbuminemieE. Poate fi ambulatorie continuă sau automatizată653NEFROPATIIGLOMERULARE (pag. 1364-1366)1. Nefropatiile glomerulare sunt caracterizate prin:A. Depozite glomerulare cu localizare variabilăB. Proliferarea de celule endocapilareC. Alterarea MBGD. Proliferarea de celule extracapilareE. Toate afirmaţiile sunt adevărate2. Sindromul glomerular este definit prin:A. Proteinurie < 3g/dlB. LeucociturieC. Corpi cetoniciD. Hematurie

E. Nitriţi prezenţi3. Sindromul nefrotic este caracterizat de:A. Protenurie < 3g/24hB. Hipoalbuminemie>3g/lC. Protenurie >3g/24hD. Hematurie bruscăE. Leucociturie4. Bilanţul imunologic în nefropatiile glomerulare curpinde:A. HIVB. Ac anti ADNC. VHBD. VHCE. HBAlc6545. Bilanţul inflamator în nefropatiile glomerulare este realizat prin dozarea:A. ANCAB. C4C. AAND. C3E. PCR6. Următoarele reprezintă cauze primare de nefropatii glomerulare, cu excepţia:A. LGMB. GEMC. HSFD. AAE. MPGN7. Următoarele reprezintă nefropatii glomerulare neproliferative, cu excepţia:A. LGMB. Nefropatia cu IgAC. GEMD. HSFE. Amiloidoza8. Următoarele sunt nefropatii neproliferative, cu excepţia:A. LESB. Vasculite ANCAC. Glomerulonefrita membrano-proliferativăD. Nefropatia IgAE. Glomerulonefrita extramembranară9.Sunt afirmaţii adevarate privind sindromul Alport:A. Apar anomalii ale structurii colagenului IIB. Are transmitere autosomal dominantă la 75%C. Hematurie adesea microscopicăD. Evoluează către IRC la femeiE. Afectare vestibulară655

10. MPGN este caracterizată prin:A. Proliferare celulară extracapilarăB. SN impurC. SN purD. Anomalii ale colagenului tip IVE. Sindromul Goodpasture11. Sindromul nefrotic este caracterizat de următoarele, cu excepţia:A. Hematurie macroscopicăB. EdemeC. Insuficientă renală acutăD. HTAE. Hematurie microscopică12. Tratamentul etiologic in LGM se realizează cu:A. ImunosupresoareB. lECC. ARAD. CorticoterapieE. StatineComplement multiplu:12. GNRP este caracterizată prin:A. Insuficienţă renală progresivăB. Hematurie macroscopicăC. Proteinurie glomerularăD. Hematurie microscopicăE. Proteinurie moderată65613. Următoarele fac parte din bilanţul imunologic:A. VHCB. C3C. AAND. ANCAE. CRP14. Puncţia biopsie renală (PBR) are urmatoarele indicaţii:A. La adulţi se realizează sistematicB. Diabet zaharatC. AmiloidozăD. Copii cu sindrom nefrotic ce nu răspund la tratamentE. Nefropatii genetice15. Tratamentul simptomatic al glomerulopatiilor se realizează cu:A. IECB. CorticoterapieC. ARA2D. ImunosupresoareE. Statine16. Care din următoarele reprezintă cauze de nefropatii glomerulare?A. Amiloidoză

B. LESC. Nefropatia cu Ig AD. HSFE. GEM17. Care din următoarele reprezintă cauze de glomerulonefrite proliferative: A. Nefropatia IgAB C DAmiloidoză LGMGMPVasculite ANCA +65718. Cauze secundare în glomerulopatii pot fi:A. Infecţii virale (V gripal)B. Infecţii streptocociceC. LupusD. NeoplasmeE. Amiloidoză19. Nefropatia cu Ig A este caracterizată de:A. Cea mai frecventă GN cronicăB. FemeiC. BătrâniD. Hematurie microscopică persistentăE. HTA20.MPGN este caracterizată prin:A. SN purB. Glomerulopatie proliferativă focalăC. Proliferarea celulelor endocapilareD. Sindrom nefriticE. Poate avea cauza secundară (VHC)21.Clasificarea LEAD este:A. Cls 1 -glomeruli normaliB. Cls 2- depozite vizibile la IFC. Cls 4 -GN proliferativ difuzăD. Cls 6- glomeruloscleroză incipientă (> 90% glomeruli sclerozaţi)E. Cls 3- GN proliferativă focală22. Sindromul Alport este caracterizat de:A. Asocierea hematuriei macroscopiceB. Afectare ocularaC. Hiperacuzie de percepţieD. Sn purE. Alterarea structurii colagenului tip V65823.Tratamentul etiologic în GEM constă în:A. CorticoterapieB. StatineC. Imunosupresoare

D. AntibioticeE. Antiinflamatoare24.MPGN este caracterizată prin:A. Grup heterogen de glomerulopatiiB. Prezenţa de depoziteC. SN purD. Sindrom nefriticE. Proliferea cel endocapilare25.Sindromul Alport se caracterizează prin:A. Transmitere x-linkatăB. Rară transmitere autosmal recesivăC. Hematurie microscopicăD. Insuficienţă renală cronică la barbaţiE. Anomalii ale structurii colagenului IV26. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate referitor la PBR?A. Nefropatia Ig A- proliferare mezangială IFB. Clasa 1 LEAD- depozite vizibile IFC. MPGN- proliferare endocapilarăD. Clasa 3 LEAD- GN proliferativ difuzăE. Nefropatia Ig A- proliferare mezangială la MO27.Nefropatia Ig A:A. Frecvent este secundarăB. Hematurie macroscopică post episoade infecţioaseC. Persoane tinereD. Tratament simpromatic în formele moderateE. IRC la 10 ani28.Care din următoarele principii de tratament sunt adevărate?A. LGM - corticoterapieB. Nefropatia Ig A - tratament simptomatic şi in formele uşoareC. GEM- tratament simptomaticD. Nefropatia Ig A forme severe- corticoterapieE. GEM- imunosupresoare29.Hematuria microscopică apare în:A. SNB. Sindrom nefritic acutC. Sd AlportD. GNRPE. Nefropatia Ig A30.Nefropatia neproliferativă este caracterizată de:A. Absenţa hematurieiB. Hematurie microscopică> 100.000/mlC. Hematurie < 100.000/mlD. Hematurie macroscopică> 100.000/mlE. Hematurie microscopică <1 Q3/ml31.Serologia virală în nefropatiile glomerulare cuprinde:A. ANCA

B. HIVC. VHBD. VHCE. PCR.32.GNRP este carcaterizată prin:A. IR rapid progresivăB. Proteinurie tubularăC. Hematurie macroscopică abundentăD. Proteinurie moderatăE. Proteinurie glomerulară66033.Care din următoarele reprezintă excepţii de la PBR?A. Diabet zaharatB. LupusC. AmiloidozăD. Sd AlportE. Nefropatia Ig A34.Următoarele reprezintă GN proliferative:A. Nefropatia Ig AB. Vasculite ANCAC. MPGN;D. AmiloidozăE. Lupus35.Glomerulopatiile pot apărea secundar următoarelor patologii:A. LupusB. AmiloidozăC. HSFD. VHBE. VHC36. Despre nefropatia Ig A, sunt adevărate următoarele:A. Hematurie macroscopicăB. Proliferare mezangială Ia IFC. Apare frecvent la bărbaţiD. Hematurie microscopică persistentăE. Proteinurie variabilă37.Despre Sindromul Alport sunt adevărate următoarele afirmaţii:A. Transmitere autosomal dominantă rarB. Transmitere autozomal recesivă rarC. Anomalii ale colagenului IVD. Hematurie microscopicăE. IRC la bărbaţi66138.Sindromul Alport se caracterizează prin:A. Afectare ocularăB. Hipoacuzie de percepţieC. IRA

D. Transmitere autosomal dominantă rarE. IRC în special la bărbaţi39.LEAD se caracterizează prin:A. Cls 1 glomeruli normali la MOB. Cls 5 glomerulonefrită proliferaţi văC. Cls 6 glomerulosclerozăD. Cls 4 glomerulopatii proliferative difuzeE. Cls 2 glomerulopatii mezangiale vizibile IF40.Urmatoarele reprezintă leziuni în glomerulopatii:A. Proliferearea membranei bazaleB. Proliferare endocapilarăC. Proliferarea celulelor extracapilareD. Depozite glomerulareE. Alterarea MBG662NEFROPATIILE VASCULARE (pag. 1367-1369)1. Sindromul hemolitic uremie are următoarele cauze:A. Ocluzia arterei renaleB. CoronarografiaC. Nefropatiile glomerulareD. Tratamentul antigoagulantE. Stenoza de arteră renalăSimptomatologia în ocluzia arterei renale este:Durere abdominalăLombalgieDiareeIcterDisurie3. Simptomatologia în boala embolilor cu cristale de colestrol este:A. AstenieB. LivedoC. Durere abdominalăD. LombalgieE. Insuficienţă ventriculară dreaptă4. Diagnosticul endarteritei fibroase se realizează prin, cu excepţia:A. Proteinurie redusăB. Absenţa hematurieiC. Hipertrofie ventriculară stângăD. Retinopatie hipertensivăE. Hipereozinofilie5. Diagnosticul fibrozei interstiţiale se realizează prin?A. Protenurie masivăB. HematurieC. Hipertrofie ventriculară dreaptăD. Retinopatie hipertensivăE. Rinichi de dimensiuni crescute ecografic

6. Nefroangioscleroza malignă este definită prin:A. Retinopatie hipertensiva gr IIB. Edem pulmonar acutC. Creşterea haptoglobineiD. Teste Coombs +E. Hiperpotasemie7. Boala emboliilor cu cristale de colesterol are ca etiologic:A. Bărbaţi peste 50 aniB. Pacienţii fară factori de riscC. Tratament anticoagulantD. Manoperă endovasculară (trombendarterectomie)E. Coronarografie8. Angioplastia percutanată se realizează frecvent în stenoza arterei renale în următoarele situaţii:A. Stenoza ateromatoazăB. Femei cu displazie fibromuscularăC. Stenoza de peste 75%D. Rinichi mai mici de 8 cmE. HTA controlată9. Care din următoarele afirmaţii reprezintă cauze ale sdr hemolitic-uremic?A. Cardiopatie emboligenăB. Disecţie arterialăC. E. CoiiO 157D. Tromb aorticE. Feocromocitom66410.Tratamentul ocluziei arteriale constă în: A. CorticoterapieBC D ERevasculare chirurgicală IECARA2Controlul volemiei11 .Diagnosticul stenozei şi ocluziei arterei renale se realizează cu ajutorul:A. EcograficB. Angio-Ct spiralC. ArteriografieD. Angio-RMNE. Ecografie Doppler12. Următoarele reprezintă cauze ale stenozei arterei renale: A. Disecţie arterialăB C D ETromb aortic Stenoză ateromatoasă Displazie fibromusculară Cardiopatie emboligenă12.Următoarele reprezintă cauza de stenoză arterei renale, cu excepţia:A. Disecţie arterialăB. Tromb aortic

C. Stenoza ateromatoasăD. Displazie fibromuscularăE. Cardiopatie emboligenă13.Care din următoarele reprezintă simptome în ocluzia arterei renale?A. HTA acutăB. Creşterea LDHC. EncefalopatieD. Insuficienţa renală acută cu hematurie microscopicăE. Lombalgii66514.Care din următoarele pot fi cauze de sindrom hemolitic-uremic?A. HTA acutăB. NeoplasmC. GemcitabinaD. CiclosporinaE. Preeclamsia15.Care din următoarele medicamente pot cauza sindrom hemolitc-uremic?A. Mitomicina CB. GemcitabinaC. 5-fluorouracilD. CiclosporinaE. Tacrolimus16.Sindromul hemolitic uremie postinfecţios este caracterizat prin:A. Diaree mucosanguinolentăB. TrombopenieC. HematurieD. ProteinurieE. ictcr17.Nefroangioscleroza benignă urmăreşte următoarele criterii de diagnostic:A. MicroalbuminurieB. HematurieC. Hipertrofie ventriculară dreaptăD. Retinopatie hipertensivăE. Proteinurie redusă18.Diagnosticul emboliei cu cristale de colesterol se realizează prin: A. HipereozinofilieBC D ESindrom inflamator IRCEdem pulmonar acut Teste Coombs +66619.Angioplastia percutanată în stenoza de arteră renală se face în:A. HTA uşoarăB. Edem pulmonar acutC. IR progresivă cu rinichi mai mari de 8 cmD. Stenoza arterei >75% bilaterală sau pe rinchi unic

E. Displazie fibromusculară20.Tratamentul nefroangioslcerozei maligne presupune:A. Revascularizare chirurgicalăB. Controlul volemieiC. Angioplastia percutanatăD. SimptomaticE. Tratament anti HTA (TAs< I lOmmHg)21 .Nefroangioscleroza malignă microangiopatică este caracterizată de:A. Anemie hemoliticăB. Scăderea haptoglobineiC. BLB directă normalăD. Creşterea LDHE. Creşterea haptoglobinei22.Arteriografia este o metodă:A. InvazivăB. NefrotoxicăC. Un examen de referinţăD. SensibilăE. Studiază fluxul arterial23.Angio-CT spiral este o metodă:A. Contraindicată la cei cu implant spiralB. Puţin fiabilăC. Are sensibilitate crescutăD. Examinare invazivăE. Nefrotoxică24.Diagnosticul stenozei de arteră renală se realizează prin :A. Agravarea IR dupa administrarea de IECB. HiperpotasemieC. Proteinurie >3g/24hD. Suflu abdominalE. Edeme pulmonare repetate25.Diagnosticul emboliei cu cristale de colesterol se realizează prin:A. TrombopenieB. HipopotasemieC. Encefalopatie hepaticăD. Insuficienţă ventriculară dreaptăE. Hematurie26.Diagnosticul emboliei cu cristale de colesterol se realizează prin:A. La F.O- emboli de cristale de colesterolB. Purpura degetelor de la piciorC. Insuficienţă ventriculară dreaptăD. LivedoE. Microangiopatie trombotică27.Tratamentul nefroangiosclerozei se realizează prin:A. Tratarea factorilor de risc cardiovasculariB. Tratamentul HTA

C. Angioplastie percutanatăD. Revascularizare chirurgicalăE. Nefroprotecţie28.Sindromul hemolitic-uremic este caracterizat prin următoarele leziuni:A. Displazie fibromuscularăB. Stenoza lumenului arterei prin tromb fibrinosC. Stenoza ateromatoasăD. Microangiopatie tromboticăE. Ocluzia arterei renale66829.Nefroangioscleroza malignă este caracterizată de următoarele leziuni:A. Proliferare miofibroblastică a arterelor arcuate şi interlobulareB. Ocluzia trombilor fibrinoşiC. Microangiopatia tromboticăD. Displazia fibromuscularăE. Stenoza ateromatoasăHEMATOLOGIE-ONCOHEMATOLOGIEANEMIA (pag. 1376-1378)Complement simplu:1. Anemia macrocitară este definită printr-un VEM de:A. >_ 80£LB. 81-90fLC. > lOOfLD. <lOOfLE. <80 fi2. Sindromul clinic anemic este caracterizat de următoarele, cu excepţia:A. Paloare cutaneo-mucoasăB. Suflu sistolic degenerativC. CefaleeD. AstenieE. Dispnee3. Care din următoarele afirmaţii este adevărata?A. Carenţa marţială este caracterizată de feritină scăzută9 9B. Hemoglobina la nou-născut < 14 g/dlC. Anemia la barbat Hb< 15g/dlD. Anemiile hemolitice sunt caracterizate de test Coombs negativE. Tratamentul cu Fe p.o lOOmg4. Anemia aregenerativ normocitară este reprezentată de următoarele, cu excepţia:A. Aplazie medularăB. Leucemie acutăC. Disfunctie tiroidiană9D. MelanoameE. Inflamaţie cronică

6705. Următoarele sunt cauze de anemie hemolitică, cu excepţia:A. ToxiceB. PaludismC. Deficit de G6PDD. MedicamenteE. Boală celiacă6. în anemia microcitară dacă feritina şi PCR sunt normale, se vor efectua:A. Electroforeza proteinelor sericeB. Numărătoare de retioculocitcC. Electroforeza HbD. SideremieE. Test Coombs7. Tratamentul anemiei macrocitare este cu:A. FeB. B12 si folaţiC. HidroxiureeD. ContraceptiveE. Bl si B68. Următoarele afirmaţii sunt adevărate, cu excepţia:A. Thalasemia heterozigotă PCR -normalăB. Carenţa marţială PCR- normalăC. Anemia inflamatorie are feritina scăzutăD. In carenţa marţială feritina este scăzutăE. Anemia inflamatorie PCR crescutăComplement multiplu:1. Următoarele pot fi cauze ale carenţei marţiale:A. Afecţiuni psihiatriceB. Afecţiuni digestiveC. Sîngerari ginecologiceD. AlcoolismE. Boală celiacă671Primele examinări efectuate în anemia hemolitică sunt:Testul Coomb indirectFrotiu sanguinFeritinaPCRBilirubina indirectăîn cancerul de colon putem avea:Feritina normalăAnemie mixtăAnemie macrocitarăPCR crescutăCarenţă marţială4. Anemia aregenerativă macrocitară se găseşte în următoarele situaţii:

A. Hemopatii mieloideB. Leucemie acutăC. AlcoolismD. Tratament cu hidroxiureeE. IRC5. Sindromul anemic este definit prin:A. VertijB. Suflu sistolic funcţionalC. CianozăD. Suflu sistolic în focarul mitralE. Dispnee6. în anemie normo/macrocitară aregenrativă se vor efectua:A. Numărătoare de reticulociteB. PCRC. Electroforeza proteinelor urinareD. MielogramaE. TSH6727. Tratamentul carenţei marţiale se face cu:A. Fe po 200 mg/ziB. Contraceptive oraleC. Chirurgia tumorilor de colonD. Administrare de Bl2E. Administrarea folaţilor8. Anemia aregenerativă normocitară se caracterizează prin:A. Toate invaziile medulareB. MielodisplaziiC. Metastaze medulareD. Inflamaţii croniceE. Eritroblastopenia9. Principalele anemii hemolitice sunt reprezentate de:A. Anemii autoimuneB. MecaniceC. PaludismD. LimfoameE. Drepanocitoză10. Următoarele afirmaţii sunt adevărate în anemia microcitară:A. Anemie carenţialăB. Se dozeaz feritinaC. VEM < 90 fLD. Anemie inflamatorieE. Se dozează reticulocitele11.Cauze de anemie normocitară sau macrocitară regenerativă sunt:A. Sângerare ginecologicăB. Anemie hemoliticăC. Deficit de G6PD

D. IRCE. Hemoragie acută12.în anemia carenţială a 2-a strategie de diagnostic este reprezentată de:A. SideremieB. Endoscopie digestivă superioarăC. TransferinăD. Endoscopie digestivă inferioarăE. PCR13.Următoarele afirmaţii sunt adevărate:A. Dacă nu există un diagnostic evident se efectuează mielogramaB. Se efectuează transfuzii înainate de a preciza diagnosticulC. Microcitoza se administrează B l 2D. Anomaliile hemogramei se indică mielograma sistematicăE. Se administrează Fe indiferent de tipul anemiei14.Confirmarea hemolizei se realizează prin:A. Haptoglobină crescutăB. Bilirubină indirectă crescutăC. Teste Coomb +D. Frotiu sangiunE. Electroforeza proteinelor serice15.Referitor la anemie, următoarele afirmaţii sunt adevărate, cu excepţia:A. în anemia inflamatorie feritina este scăzutăB. în thalasemia heterozigotă feritina este normalăC. în carenţa marţială PCR este scăzutăD. în anemia inflamatorie PCR crescutăE. în carenţa marţială feritina este scăzută16.Complicaţiile tratamentului cu Fe sunt următoarele:A. GreaţăB. VărsăturiC. MelenăD. Dureri abdominaleE. Colorarea scaunului în negru67417. Referitor la anemie, următoarele afirmaţii sunt adevărate, cu excepţia:A. în cazul anemiilor procedura de diagnostic debutează cu valoarea VEMB. Nou-născutul are o Hb> 16 g/dlC. Femeia însărcinată în trimestrul II< 10.5 g/dlD. Boala celiacă asociază deficit de absorbţie B12E. Anemia periferică este o anemie aregenerativă18.Despre anemia macrocitară sunt adevărate:A. Examinarea fundamentală debutează cu reticulocitele (Rt %)B. PCR crescutăC. VEM> lOOfLD. Rt %> 150.000/mm3 (regenerativă)E. Dozarea TSH19.Alcoolismul poate determina:

A. Anemie macrocitarăB. Anemie normocitarăC. Anemie aregenerativăD. Defict de vitamina B12E. Anemie microcitară20.Mielograma sistematică se efectuează in caz de:A. Blaşti circulanţiB. Feritina normalăC. TrombopenieD. NeutropenieE. PCR crescută21. Anemia aregenerativă normocitară este caracterizată de:A. VEM 81-99fLB. VEM > lOOfLC. Aplazie medularăD. PCR crescutăE. IR acută67522. Anemia aregenerativă macrocitară se caracterizată prin:A. HiposideremieB. PCR crescutăC. HipotransferinemieD. Carenţa de B12E. Carenţa de folaţi31. în diagnosticarea unei anemii, endoscopia digestivă superioară este necesară în următoarele situaţii:A. La bărbaţiB. La femeile fără o cauză evidentăC. Când există o simptomatiologie digestivăD. în cazul prezenţei menoragiilorE. In cazul bolii celiace32. în thalsemia heterozigotă întâlnim următoarele :A. Feritina normalăB. Feritina crescutăC. PCR normalăD. Electroforeza proteinelorE. PCR crescută676ANOMALII ALE HEMOSTAZEI SI COAGULĂRII (pag. 1383-1384)1. Următorii factori ai coagulării sunt dependenţi de vitamina K, cu excepţia:A. IIB. VIIC. VD. IXE. XPT explorează activitatea următorilor factori, cu excepţia:

IIIVIIIXX3. TCA oferă detalii legate despre:A. Calea intrinsecăB. Hemostza primarăC. Calea extrinsecăD. Calea comunăE. Factorul VII4. PT oferă detalii despre:A. Calea intrinsecăB. Calea extrinsecăC. Hemostaza primarăD. Factorul IXE. Factorul XIPFA are rol în: Hemostaza primară Calea comună Calea intrinsecă Cale extrinsecă Hemostaza primară6. în ce condiţii PT este scăzut şi TCA este normal?A.Deficit de IXB.Factor VIII scăzut; CAnticoagulant lupicD.Deficit de vitamina KE.Tratament cu heparină7. PT normal şi TCA prelungit caracterizează următoarele afecţiuni, cu excepţia:A. Boala Von WillebrandB. Hemofilie BC. Insficienţă hepaticăD. Deficit de factor XIIE. Hemofilie A8. CIVD este caracterizată de următoarele, cu excepţia:A. TCA scăzutB. PT scăzutC. Fibrinogen scăzutD. TrombopenieE. D-dimeri crescuţiMaladia Von Willebrand este caracterizată de:T scăzuteTCA scăzutPT normalPT crescutTCA crescut10.Deficitul de vitamina K este cauzat de următoarele:A. Carenţe alimentareB. Malabsorbţie

C. ColestazăD. Toate de mai susE. Niciuna678Complement multiplu:1. Prin TCA este explorată activitatea următorilor factori:A. IIB. VIIC. ID. IXE. XIII2. PT explorează următoarele:A. Calea comunăB. Hemostaza secundarăC. Calea intrinsecăD. Calea extrinsecăE. Hemostaza primară3. PT explorează activitatea următorilor factori:A. IIB. VIIC. IXD. XE. XI14. Următoarele afecţiuni sunt cauze de PT normal şi TCA prelungit:A. CIVDB. Boala Von WillebrandC. Deficit de factor IID. Factor VII scăzutE. Deficit de factor IX15. Dacă PT este normal, TCA este normal, trombocitele au valori normale pacientul sângerează, explorarea paraclinica va urmări (pg 1384):A. PFAB. D-dimeriC. Dozarea factor XIIID. Dozarea de factor IXE. Dozarea factorului X16. Care din următorii factori sunt dependenţi de vitamina K?A. IIB.VIIC.VIID.IXE.X17.Fibrinogenul explorează: A. Hemostaza primarăB C D ECalea comună Calea intrinsecă Calea extrinsecă Hemostaza secundară18. PT scăzut şi TCA normal apar în următoarele afecţiuni:

A. Deficit de factor VIIB. Deficit de factor XIC. Carenţe alimentareD. ColestazăE. Malabsorbtie19. PT scăzut şi TCA normal nu apar în următoarele afecţiuni:A. Hemofilie BB. Deficit de factor VIIC. Deficit de factor IXD. Deficit de factor XIIIE. Deficit de factor XI20.Boala Von Willebrand este caracterizată de:A. TCA normalB. TCA prelungitC. Factor Von Willebrand scăzutD. PFA prelungitE. Factor VIII adesea scăzut68021.La pacienţii cu deficit de factor VII la care nu s-au administrat vitamina K se pot face următoarele investigaţii:A. Dozarea factorului VIIB. Se administrează vitamina KC. Nu se dozează factorul VIID. Se dozează factorul IIE. Se dozează factorul V22. Care din următoarele reprezintă cauze frecvente de PT scăzut şi TCA prelungit?A. Deficit de factor VIIB. Insuficienţă hepaticăC. CIVDD. Defict de factor IXE. Administrare de vitamina K23. Ce factori sunt dozaţi dacă PT este cu valori normale şi TCA este prelungit?A. Factor VIIB. Factor VIIC. Factor IXD. Factor XE. Anticoagulant lupic24.Care din următoarele afirmaţii referitoare la factorul XIII sunt adevărate?A. Explorează PTB. Intervine în hemostaza secundarăC. Este factor de consolidare a cheaguluiD. Intervine în calea intrinsecăE. Explorează TCA25. Anticoagulantul lupic este caracterizat de următoarele :

A. Timp de reptilază prelungitB. Depinde de vitamina KC. PT prelungitD. Contribuie la consolidarea cheguluiE. Este alterat în tratamentul cu heparină68126. Despre hemostază, sunt adevărate următoarele afirmaţii:A. PFA are rol în hemostaza secundarăB. TCA are rol în hemostaza secundarăC. Fibrinogenul are rol în hemostaza secundară şi cale comunăD. PT are rol în calea intrinsecăE. Trombocitele au rol în calea intrinsecă682MIELOMUL MULTIPLU (pag. 1390-1394)Complement simplu:Următoarele afirmaţii despre mielomul multiplu sunt adevărate, cu excepţia:A. Incidenţa este de 4/1 milionB. Incidenţa crescută la barbaţiC. Mai puţin de 2% din cazuri apar la vârsta de > 40 aniD. Mai frecvent la asiaticiE. Mai frecvent la negriMielomul multiplu se caracterizează prin:A. Prezenţa imunoglobulinei monoclonale Ig A 60-65%B. Ig G 60-65%C. Lanţuri uşoare 20%D. Lanţuri grele 15%E. Lanţuri uşoare 5%Rata de supravieţuire în mielomul multiplu este de:A. 10 aniB. 15 aniC. 5 aniD. 5 luniE. 5 săptămâni4. Manifestările clinice în mielomul multiplu sunt următoarele , cu excepţia:A. Dureri mecaniceB. Fracturi patologiceC. Dureri mai ales la nivelul situsurilor hematopoiezei activeD. Fracturi în special la nivelul coloanei vertebraleE. Fracturi de metacarpiene6835.Următoarele aspecte radiologice pot fi evidenţiate în mielomul multiplu, cu excepţia:A. Osteopenie difuzăB. Fracturi cu tasări vertebraleC. Leziuni osoase expansive cu întindere în părţile moiD. Leziuni osteolitice cu contur neregulat

E. Demineralizare6. Aspectul RMN sugestiv pentru mielomul multiplu:A. Leziuni focale hiperdense in TI, hipodense in T2B. Aspect de " piper şi sare" ca urmare a zonelor de osteocondensareC. Infiltraţie difuză a măduveiD. în caz de contraindicase a RMN, CT nu este utilE. Leziuni focale, triunghiulare7. Mielomul osteocondensant se caracterizează prin următoarele:A. Apare frecvent la 30-40%B. Prezintă leziuni osteocondensante focale sau difuzeC. Incidenţa rară de 3-4%D. Incidenţa scade odată cu vâstaE. Leziuni osteolitice plurifocale sau difuze8. Sindormul POEMS se asociază cu:A. Hipertrofia bulei lui BichatB. OrganomegalieC. Fără endocrinopatiiD. Mononevrita multiplexE. Unghii albastre9. Sindromul POEMS se caracterizează prin următoarele, cu excepţia:A. Se încadrează în categoria mielomulio osteoliticB. Edem papilarC. Disglobulinemie monoclonală (Ig A, Ig G lambda)D. PolineuropatieE. Nivel de VEGF mic68410.Complicaţiile afectării osoase în mielomul multiplu, sunt:A. HipocalcemieB. Afecţiuni neurologiceC. HipoproteinemieD. OrganomegalieE. Hiperfosfatemie11 .Neuropatia periferică declanşată de imunoglobulinemia monoclonală se asociază cu:A. Amiloidoza ALB. ThalidomidaC. LenalidomidaD. Compresie medularăE. Amiloidoza AA12. Complicaţii le hematologice în mielomul multiplu sunt următoarele, cu excepţia:A. AnemiaB. PolicitemiaC. Sindrom hemoragieD. Sindrom infecţiosE. Sindrom mielodisplazic

13.Cauze frecvente de anemie în mielomul multiplu sunt:A. Sindromul anemic autoimunB. Sindorm carenţialăC. Sindrom infecţiosD. Insuficienţa renală cronicăE. Sindrom mielodisplazic68514.Sindromul hemoragie în mielomul multiplu se datorează următoarelor mecanisme, cu excepţia:A. TrombopenieB. Activitate pro-X a amiloidozei ALC. Trombopatie indusă de hiperproteinemieD. Dereglări ale coagulării induse de proprietăţile imunoglobulinei monoclonaleE. Tmunodepresie15. Sindromul infecţi os în mielomul multiplu este asociat cu:A. Diminuarea imunoglobulinelor monoclonaleB. Risc ridicat prin chimioterapie prin limfopenieC. ImunodepresieD. Cel mai puţin frecvente sunt infecţiile pulmonareE. Infecţii cu strafilococ16.Insuficienţa renală prerenală în mielomul multiplu este consecinţa a:A. AmiloidozeiB. Necrozei tubulară acutăC. Deshidratării celulară în cursul hipercalcemieiD. Bolii depozitelor monotipice neorganizateE. Afectării glomerulare secundar crioglobulinemiei17. Insuficienţa renală organică glomerulară din mielomul multiplu, se datorează:A. Afectării glomerulare secundară crioglobulinemieiB. Necrozei tubulare acuteC. Litiazei secundare unei hipercalciurii croniceD. Sindromului de hipervascozitateE. Amiloidozei AA18. Sindromul Randal reprezintă:A. Glomerulonefrită imunotacticăB. Boala depozitelor monotipice neorganizateC. Tubulopatie mielomatoasăD. Afectare glomerulară datorată crioglobulinemieiE. Afectare tubulară proximală68619.Factori favorizanţi ai complicaţiilor tromboembolice în mielomul multiplu sunt:A. Imuglobulina cu proprietăţi trombemboliceB. Activitatea anti-X a amiloidozeiC. Trombopenie

D. Sindrom carenţialE. Sindrom nefritic20.Poliartrita cu aspect hipertrofie al articulaţiilor poate apărea în mielomul multiplu ca o consecinţă a:A. AmiloidozeiB. Leziunilor osteoliticeC. Sindromului mielodisplazicD. Infiltraţiei măduvei osoaseE. Sindromului carenţial21. Următoarele afirmaţii legate de amiloidoză sunt adevărate, cu excepţia :A. Infiltrarea cu lanţuri uşoare monoclonale solubileB. Diagnosticul se face cu coloraţie roşu de CongoC. Presupune infiltrare la nivelul tubului digestivD. Hematomul periorbitar " în ochelari" quasi patognomonicE. Neuropatie periferică senzitivo-motorie preogresivă distală22.Manifestările clinice şi biologice legate de mielomul CRAB se referă la următoarele, cu excepţia:A. Insuficienţă renalăB. AnemieC. Leziuni osoaseD. Sindrom de hipervâscozitateE. Osteopenie severă68723.Următoarele investigaţii sunt utile în evaluarea mielomului multiplu, cu excepţia:A. Dozarea cantitativă a imunoglobulinelorB. Creatinina sericăC. EEGD. LDh, PCRE. Calcemie24.Criteriile CRAB în mielomul multiplu se referă la următoarele:A. Leziuni osoase: liză osoasăB. Calcemie crescută cu cel puţin 2.5 mmol/1 faţă de limita superioară a

valorii normaleC. Creatinina serică > 1.73 mmol/1D. Anemie cu Hg < 12g/dlE. Infecţii bacteriene recidivante (> 10 episoade/ an)25.Gamapatia monoclonală cu semnificaţie nedeterminată se caracterizează prin următoarele, cu excepţia:A. Prezenţa a cel puţin unui criteriu CRABB. Plasmocitoză medulară < 10%C. Prezenţa unei proteine monoclonale în ser < 3g/100mlD. Absenta criteriilor CRABsE. Se prescurtează MGUS26.Criteriile diagnostice în mielomul multiplu sunt:

A. Plasmocitoza medulară > 10%B. Prezenţa a minim 2 criterii CRABC. Plasmocitoza medualară > 30%D. Calcemie > 1.75 mmol/1E. Osteocondensare68827.Mielomul indolent se carcaterizează prin:A. Prezenţa unei proteine monoclonale în ser > 5g/100mlB. Prezenţa a cel puţin unuia din criteriile CRABC. Plasmocitoza medulară > 30%D. Plasmocitoza medulară < 10%E. Prezenţa unei proteine monoclonale în ser > 3 g/lOOml28.Care din următoarele caracterizează plasmocitomul solitar:A. Prezenta criteriilor CRABB. Maduva osoasă cu > 10% plasmociteC. Localizare unică a plasmocitelor monoclonale la nivelul oaselor sau tisularD. RMN coloană vertebrală şi pelvis ce evidenţiaza leziuniE. Biopsia nu este necesară29.Stadiul I al clasificării Solomon şi Durie în mielomul multiplu presupune:A. Hemoglobina < lOg/dlB. 0.6 x 102 celule/m2

C. Calcemia > 3 mmol/1D. Multiple leziuni liticeE. Os normal sau plasmocitom izolat30.Stadiul II al clasificării Solomon şi Durie în mielomul multiplu presupune:A. 2 din criteriile stadiului IB. 1 din criteriile stadiului IIC. Hb< 8.5 g/dlD. Masă tumorală intermediarăE. Calcemie normală31. Stadiul II al clasificării Solomon şi Durie în mielomul multiplu presupune:A. Funcţie renală anormalăB. Calcemie> 5 mmol/1C. Multiple leziuni liticeD. < 102 celule/m2

E. Ig G < 70%68932. Factorii cu prognostic negativ în mielomul multiplu sunt:A. Vârsta tânărăB. Albumina serică crescutăC. Anomali cromozomialeD. Prezenţa plasmocitelor matureE. Hipocalcemia33.Următoarele anomalii cromozomiale indică un prognostic negativ în mielomul multiplu, cu excepţia:A. t(4.,14)

B. AneuploidieC. del (17p)D. 13/13qE. Hipodiploidie34.Indicele de prognostic internaţional în mielomul multiplu se referă la:A. std I rata de supravieţuire medie este de 44 luniB. std I p2m<3.5 mg/dl, albumină < 35g/dlC. std II rata de supravieţuire medie este de 29 luniD. std II P2m >3,5mg/dl şi albumină < 55g/lE. std III are o rata de supravieţuire de 44 luni35.Stadiul III în mielomul multiplu, conform indicelui de prognostic internaţional se referă la:A. Rata de supravieţuire medie de 29 de luniB. P2m< 5,5 mg/lC. f32m< 3,5 mg/lD. Rata de supravieţuire medie de 44 luniE. Rata de supravieţuire medie de 62 luni690Complement multiplu:1. Următoarele afirmaţii despre mielomul multiplu sunt adevărate:A. Incidenţa este crescută la tineriB. Incidenţa este mai mare la bărbaţiC. Media de supravieţuire este de 5 aniD. Rar apare înainte de 40 aniE. Apare frecvent la asiatici2. Mielomul multiplu se caracterizează prin:A. Imunoglobulina monoclonală Ig G 60-60%B. Imunoglobulina monoclonală IG A 60-65%C. Lanţuri uşoare 15%D. Profil rar IG F, Ig M, Ig EE. Ig A 35%3. Care din următoarele reprezintă manifestări clinice în mielomul multiplu?A. Fracturi patologice în special la nivel toracalB. Dureri la nivelul oaselor plate şi lungiC. Dureri mecaniceD. Dureri la nivelul articulaţiilor pumnuluiE. Fracturi patologice ale coloanei dorso-lombare4. Leziunile radiologice sugestive pentru mielomul multiplu sunt:A. Leziuni osteolitice cu contur netB. Osteopenie difuză fără leziuni osteoliticeC. Leziuni osteolitice cu contur neregulat infiltrativD. Fracturi şi tasări vertebrale cu aspect osteoporoticE. Leziuni osoase expansive în părţile moi6915. în mielomul multiplu leziunile RMN caracteristice sunt:A. Rar apar modificări la nivelul oaselor plate şi lungi

B. Aspect de "sare şi pipef'cu anomalii de semnal discrete, punctiformeC. Leziuni focale, rotunde, hipodense în TID. Evidenţierea epiduriteiE. Infiltrarea uniformă a maduvei6. Radiografiile standard în mielomul multiplu se fac la nivelul următoarelor segmente:A. CraniuB. HumerusC. RadiusD. FemurE. Metatarsiene7. RMN de coloană şi bazin în mielomul multiplu are următoarele obiective:A. Cercetarea compresiei medulare sau radiculareB. Starea peretelui posterior al vertebreiC. Evidenţiarea epiduriteiD. Leziunile sunt numai de tip osteoliticE. Evidenţiază aspect de inflitraţie uniformă a măduvei8. Sindormul POEMS se asociază cu:A. PolineuropatieB. Edeme gambiereC. Anomalii cutanateD. Lezuni osteoliticeE. Endocrinopatii6929. Care din următoarele reprezintă complicaţii ale afectării osoase în

mielomul multiplu?A. HipercalcemieB. HipofosfatemieC. Neuropatie indusa de tratamentD. AnemieE. ImunodepresieIG.Complicaţiile hematologice în mielomul multiplu sc referă la:A. AnemieB. Compresie medularăC. Sindrom hemoragieD. Insuficientă renală acută5E. Sindrom infecţios11. Sunt cauze rare de anemie în mielomul multiplu:A. Sindrom infecţiosB. Sndrom carenţialC. Apoptoza precursorilor eritrocitariD. Insuficienţa renală cronicăE. Activitatea anti-Xa amiloidozei AL12. Sindromul hemoragie în mielomul multiplu se datorează următoarelor

cauze:

A. TrombopenieB. Sindrom carenţialC. TrombocitozăD. Trombopatii induse de hiperproteinemieE. Activitatea anti-X a amiloidozei AL13.Sindromul infecţios în mielomul multiplu este caracterizat de:A. Infecţii pulmonareB. Pneumocistoză postehimioterapieC. Scăderea limfocitelor postehimioterapieD. Diminuarea imunoglobulinelor rezidualeE. Infecţii cu Klebsiela69314.Cauze frecvente de anemie în mielomul multiplu sunt:A. Falsă anemie prin hemodiluţieB. Sindrom anemic autoimunC. Infiltraţie medulară osoasăD. Iatrogenă (chimioterapie)E. Sindrom mielodisplazic15.Neutropenia indusă de chimioterapie în mielomul multiplu este responsabilă pentru:A. HemoragiiB. Infecţii urinareC. Infecţii cu HSV, VZVD. PneumocistozăE. Infecţii cu Pneumococ16.Complicaţiile determinate de componenta monoclonală în mielomul multiplu sunt:A. Complicaţii trombemboliceB. Insuficienţa renalăC. Sindrom de hipervâscozitateD. Sindrom infecţiosE. Sindrom nefritic17.Insuficienţa renală prerenală în mielomul multiplu este consecinţaurmătoarelor cauze:AmiloidozaNecroza tubulară acutăDeshidratare extracelulară în cursul hipocalcemiei Pierderi digestive (vărsături) Tubulopatie mielomatoasă69418.Insuficienţa renală organică glomerulară apare prin următoarele mecanisme:A. Tubulopatie mielomatoasăB. Litiază secundară unei hipercalciurii croniceC. Afectare glomerulară datorită crioglobulinemieiD. Sindrom RandallE. Sindrom Fanconi

19.Factorii favorizanţi ai complicaţiilor tromboembolice în mielomul multiplu sunt:A. Tratamentul: thalidomida, lenalidomideB. Starea neoplazicăC. Vârsta tânără a pacienţilorD. Mobilittea redusă datorită complicaţiilor neurologiceE. Sindromului de hipervâscozitate20.Următoarele afirmaţii legate de amiloidoză sunt adevărate:A. Apare numai în mielomB. Lanţul uşor poate avea o activitatea anti-X cu sindrom hemoragieC. Lanţul uşor al imunoglobulinei este adesea lambdaD. Infiltrare cu lanţuri uşoare monoclonale insolubileE. Diagnostic prin biopsie vaginală21 .Amiloidoză presupune infiltrarea următoarelor organe:A. RinichiB. InimăC. Aparat genitalD. Tub digestivE. Ficat22.Diagnosticul în amiloidoză presupune următoarele:A. Coloraţie cu roşu de CongoB. Biopsie rectalăC. Biopsie hepaticăD. Biopsie a glandelor accesoriiE. Biopsie grăsime subcutanată abdominală69523.Amiloidoză se caracterizează prin următoarele:A. Poliartrită cu aspect hipertrofie al articulaţiilorB. Sindrom SiccaC. Sindrom infecţiosD. Cardiopatie restrictivăE. Neuropatie periferică asimetrică24.Manifestările clinice sau biologice legate de mielom CRAB presupun:A. HipercalcemieB. AnemieC. Insuficienţă renalăD. FebrăE. Leziuni osoase25.Evaluarea mielomului multiplu presupune următoarele investigaţii:A. Electroforeza proteinelor serice cu imunofixareB. Electroforeza proteinelor urinare cu imunofixareC. Mielograma cu studiu citogeneticD. Puncţie biopsie renalăE. Proteinurie pe 24 h26.Care din următoarele reprezintă criterii diagnostice în mielomul multiplu:A. Plasmocitoza medulară > 10%

B. Prezenţa a cel puţin 2 criterii CRABC. Prezenţa în ser/urina a unei proteine monoclonaleD. Prezenţa a cel puţin unia din criteriile CR ABE. Infecţii bacteriene recidivante (> 2 episoase/ an )27.Criteriile CRAB se referă la:A. Calcemie > 2,75 mmol/1B. Creatinina serică > 173 mmol.lC. Anemie < lOg/dlD. Anemie cu < 4 g/dl fară de limita superioarăE. Osteopenie uşoară69628.Gamapatia monoclonală cu semnificaţie nedeterminată se carcterizează

prin:A. Prezenţa unei proteine monoclonale în ser > 3g/100mlB. Prezenţa unei proteine monoclonale în ser < 3g/100mlC. Absenta criteriilor CRAB?D. Plasmocitoza medulară < 10%E. Plasmocitoza medulară > 10%29.Mielomul asimptomatic se caracterizează prin:A. Prezenţa unei proteine monoclonale în ser > 3g/100mlB. Plasmocitoza medulară < 10%C. Absenţa criteriilor CRABD. Plasmocitoză medulară > 10%E. Prezenţa unei proteine monoclonale în ser < 3g/100ml30.Plasmocitomul solitar este definit prin:A. Măduvă osoasă normalăB. Absenta criteriilor CRAB9C. Localizare multiplă a plasmocitelor monoclonale la nivelul oaselor sau

tisularD. RMN coloană şi pelvis întotdeauna în limite normaleE. Se confirmă prin biopsie31.Calsificarea lui Solomon şi Durie în mielomul multiplu se referă la:A. std I presupune 0.6x1012celule/m2

B. std II presupune 0.6-1,2x 1012celule/m2

C. std III se referă la > 1012celule/m2

D. Hb< lOg/dl intră în criteriile std IE. Std III calcemie <3mmol/132.Std III al clasificării lui Solomon şi Durie în mielomul multiplu constă în:A. Masă tumorală >1012celule/m2

B. Calcemie > 5 mmol/1C. Multiple leziuni liticeD. Niveluri ridicate de Ig monoclonaleE. Ig monoclonal urinar >12g/24h697

33.Factorii de prognostic negativ în mielomul multiplu sunt:A. PCR ridicatăB. Citologie plasmoblasticăC. Vârstă tânărăD. Hemoglobină serică scăzutăE. Albumină serică scăzută34.(Î2microglobulina în mielomul multiplu indică următoarele aspecte:A. Valoarea > 5,5 mg/dl caracterizează std III ISSB. Valoarea crescută -prognostic severC. Valoarea < 3,5 mg/dl şi albumina > 3,5g/dl se asociază cu o rată de

supravieţuire de 62 luniD. Std II ISS se carcaterizează prin > 5,5 mg/dlE. Std I ISS rata de supravieţuire medie de 62 luni35.Factorii de prognostic negativ în mielomul multiplu:A. Vârsta înaintatăB. Plasmocitoza medulară crescutăC. Albumina serică scăzutăD. LDH scăzutE. Crestinina serică crescută698ONCOLOGIE

CANCERUL: EPIDEMIOLOGIE, CANCEROGENEZA, DEZVOLTARE TUMORALĂ, CASIFICARE (pag. 1421-1425)Complement simplu:1. Cel mai frecvent tip de cancer (ca mortalitate), la bărbat este:A. ProstataB. PlămânC. ColorectalD. Cavitate bucală, faringeE. Vezica urinară2. Cel mai frecvent tip de cancer (ca mortalitate), la femeie este:A. ColorectalB. PlămânC. EndometruD. OvarE. Sân3. Dintre următoarele tumori, una singură nu are origine ectodermică:A. EpendimomB. Tumori de plex coroidC. Carcinoame paramalpighieneD. MelanoameE. Simpatoblastoame4. Dintre alterările moleculare în cadrul oncogenezei, una singură este răspunzătoare de moartea celulară: A.Potenţialul de neoangiogenezăB C DE

Activarea căilor de transducţia a semnalului Potentialul invaziv metastatic ApoptozăIndependenţa în raport cu semnalele de inhibare a creşterii6995. "Terapia moleculară ţintită"se referă la, cu excepţia:A. Terapia aplicată la o singura anomalie geneticăB. Apariţia unei noi generaţii de medicamente, paralelă cu dezvoltarea unei viziuni moleculareC. Poate fi individualizat tratamentul în funcţie de pacientD. Terapiile ţintite vizează toate anomaliile moleculare incriminate în apariţia neoplazieiE. Terapiile moleculare ţintite se disting de medicamentele citotoxice vechiComplement multiplu:1. Cancerul este o boală:A. MonoclonalăB. Cu populaţii policlonaleC. GeneticăD. MultifactorialăE. Unifactorială2. Principalii factori de risc incriminaţi în apariţia diverselor forme de cancer sunt:A. Sân - estrogeniB. Prostata - tutunC. Colorectal - alimentaţie incorectăD. Vezica urinară - tutunE. Prostata - androgeni3. în apariţia cancerului sunt incriminate:A. Oncogena- transformă o celulă normală în celulă tumoralăB. Anti- oncogene se numesc şi gene supresoare tumoraleC. Oncogena nu are rol în transformarea malignăD. Oncogenele au efect dominantE. Anti- oncogenele sunt regulatori pozitivi ai creşterii celulare7004. Despre neoangiogeneză, este adevărat că:A. Este indispensabilă când tumora depăşeşte 5mm3

B. Celulele tumorale au capacitatea de a dezvolta vase de neoformaţie sanguine, permiţând dezvoltarea unor tumori

C. Inhibarea angiognezei reprezintă o noua abordare terapeuticăD. Principalii factori angiogenici sunt: VEGF,FGF,PDGFE. PDGF - factor de creştere derivate din trombocite5. Carcinogeneza se explică astfel:A. Carcinogeneza de câmpB. Carcinogeneza într-o singură etapăC. Carcinogeneza de câmp explică apariţia cancerelor sincrone sau

metacroneD. Pentru formarea cancerului sunt necesare mai multe anomalii moleculare

E. Carcinogeneza în mai multe etape6. Carcinoamele de origine epitelială sunt:A. MeningioameB. MelanoameC. Carcinoame epidermoideD. EpendimomE. Adenocarcinoame7. Carcinoamele dezvoltate având originea în ţesutul mezenchimal, sunt:A. Se numesc sarcoameB. Au punct de plecare în muşchiul striat şi se numesc leiomiosarcomC. Au punct de plecare în grăsime şi se numesc liposarcomD. Au punct de plecare în ţesutul conjunctiv şi se numesc fibrosarcoameE. Au punct de plecare în muşchiul striat şi se numesc rabdomiosarcoame8. Tumorile cu origine ectodermică sunt:A. GlioameB. SchwanoameC. NeuroblastoameD. Tumori germinaleE. Osteosarcomul7019. Tumorile embrionare sunt:A. Tumori germinaleB. Carcinoame epidermoideC. NeuroblastomD. GanglioneuroniE. Nefroblastomul10.Clasificarea TNM:A. Este clasificarea prognostică principalăB. Este o clasificare clinicăC. Permite foarte adesea stabilirea strategiei terapeutice (tip de tratament şisecvenţa)D. Este o clasificare esenţiala în majoritatea tipurilor de cancerE. Nu poate impune o strategie terapeutică1 l.în funcţie de clasificarea TNM , cancerele se mai pot clasifica în funcţie de extensia tumorală în:A. Clasificarea FIGO pentru ovarB. Clasificarea Breslow pentru sânC. Clasificarea Dukes în cancerele colorectaleD. Clasificarea Breslow pentru melanoameE. Clasificarea FIGO pentru uter12.Clasificarea în grade de histoprognostic:A. Ţine cont de diferenţierea tumorilorB. Este o clasificare rafinatăC. O tumora bine diferenţiată, va avea un prognostic mai bun decât o tumoră nediferenţiatăD. Acesta clasificare ia în considerare criteriile morfologice (anizocitoză)

E. Nu ia în considerare numărul de mitoze70213.Clasificarea în funcţie de markerii tumorali:A. Markerii tumorali au o valoare prognostică foarte importantăB. Pentru tumorile germinale alfa-fetoproteina ajută la stabilirea diagnosticului şi prognosticuluiC. Pentru tumorile germinale LDH ajută la stabilirea diagnosticului şi prognosticuluiD. Pentru tumorile germinale HCG ajută la stabilirea diagnosticului şi prognosticuluiE. Markerii tumorali nu au o valoare prognostică14.Clasificarea în funcţie de biologia moleculară:A. Se bazează pe prezenţa alterărilor moleculareB. Alfa-fetoproteina este un marker de biologie molecularC. Se bazează pe expresia receptorilor pentru diverşi factori de creştereD. Activarea factorilor de creştere favorizează proliferarea tumoralăE. Activarea factorilor de creştere conferă tumorii un caracter mai agresiv15.Din punct de vedere anatomopatologic, constanta R se referă la:A. R1 - invazie macroscopică a marginilorB. RO - margini libere, fără invazieC. R2 - margini invadate microscopicD. R1 - margini invadate microscopicE. Constanta R nu are relevanţă pentru examenul anatomopatologic703FACTORII DE RISC, PREVENŢIA ŞI DEPISTAREA CANCERELOR(pag. 1426-1428)Complement simplu:1. Fumul de tutun conţine o multitudine de agenţi chimici, cu excepţia:A. NitrozamineB. BenzenC. Polonium -210 radioactivD. Hidrocarburi heterocicliceE. 20 de agenţi chimici sunt cancerigeni2. Factori incriminaţi în apariţia cancerelor profesionale sunt următorii, cu excepţia:A. ArseniculB. Radiaţii ionizante3C. Praf de lemnD. Clorura de viniiE. Nu există hepatita C sau D profesională3. Scopul depistării neoplaziilor este, cu excepţia:A. Să aibă o bună sensibilitateB. Să aibă o bună specificitate;C. Să fie cu puţine efecte secundareD. Să permită depistarea cancerului în orice stadiu de evoluţie

E. Să fie o metodă fiabilă, puţin costisitoareComplement multiplu:1. Principalii factori de risc în apariţia cancerului sunt:A. Expunerea la ultravioleteB. AlcoolulC. AzbestulD. TutunulE. Hipoestrogenie în cancerul de sân7042. Referitor la tutun, sunt adevărate următoarele:A. Este cel mai important factor de risc în apariţia canceruluiB. Poate fi evitat în totalitateC. Este responsabil de 45% de decese prin cancerD. Este implicat în oncogeneza numeroaselor tipuri de cancereE. Cea mai bună prevenţie este evitarea începerii consumului de tutun3. Despre factorii profesionali implicaţi în apariţia cancerului, sunt adevărate:A. Azbestul este agentul cel mai frecvent implicatB. Azbestul produce aproximativ 550 cazuri de mezoteliomC. Azbestul produce aproximativ 2200 cazuri de cancer pulmonarD. Radiaţiile ionizante sunt factorul cel mai frecvent de apariţie a neoplaziilorE. Cancerele profesionale trebuie să facă obiectul unei declaraţii specific4. Principalele ocupaţii care implică expunerea la azbest, sunt următoarele:A. ConstructoriiB. Constructorii industrialiC. Muncitorii care prelucrează metalulD. Mecanicii autoE. Sudorii5. Arsenicul cauzează următoarele cancere profesionale:A. AngiosarcomulB. Cancerul hepaticC. Carcinomul epidermoid cutanatD. Cancer de vezica urinarăE. Cancer etmoidal6. Gudronul şi derivatele cărbunelui, duc la apariţia următoarelor forme de cancer profesional, cu excepţia:A. Cancer pulmonarB. Cancer de vezica urinarăC. Carcinom epidermiod cutanatD. Cancer al sinusurilor feţeiE. Cancer hepatic7. Praful de lemn duce la apariţia următoarelor tipuri de cancere profesionale:A. Cancer hepaticB. Cancer al etmoiduluiC. LeucemieD. Cancer al sinusurilor feţei

E. Osteosarcom8. Radiaţiile ionizante, duc la apariţia următoarelor tipuri de cancere profesionale:A. LeucemieB. Cancer pulmonarC. Cancer de vezică urinarăD. OsteosarcomE. Cancer hepatic9. Expunerea la ultraviolete:A. Poate provoca apariţia melanoamelorB. Poate provoca apariţia cancerelor de pieleC. Lezează direct AND-ulD. Aceste ipuri de cancere apar mai ales la populaţia cu fototip deschis la culoareE. Nu reprezintă tipuri de cancere în creştere10. Alimentaţia joaă un rol probabil în apariţia următoarelor tipuri de cancere:A. Cancerul colorectalB. Cancerul hepaticC. Cancerul de sânD. Cancerul de vezică urinarăE. Cancerul de stomac11 .Infecţiile pot duce la apariţia neoplaziilor, prin următoarele tipuri de virusuri:A. Virusul papiloma umanB. Virusurile hepatitice B sau CC. Infecţia cu HIVD. Virusul HTLV1E. Numai virusul HTLV270612. Virusul papiloma uman (HPV) şi cancerul:A. Dintre tipurile HPV, 16 şi 18 sunt oncogeneB. Rol recunoscut pentru provocarea cancerelor analeC. Rol recunoscut pentru provocarea cancerelor anogenitaleD. Cea mai întâlnită infecţie virală cu transmitere sexuală din lumeE. Nu există în prezent un vacin disponibil pentru prevenirea cancerului de col13.Despre relaţiile unor virusuri şi cancere, sunt adevărate:A. HTLV1 si HTLV2 responsabile pentru apariţia anumitor limfoameB. Epstein-Barr responsabil pentru apariţia carcinoamelor naso-faringieneC. HHV8 responsabil de sarcomul KaposiD. VHB şi VHC incriminate în apariţia cancerelor hepaticeE. în cazul infecţiilor cu HI V, acestea nu pot fi incriminate în apariţia cancerelor14.Principiile de prevenţie în cazul neoplaziilor sunt:A. Prevenţia primară

B. Prevenţia secundarăC. Prevenţia tertiarăD. Prevenţia primară reprezintă împiedicarea apariţiei unui al doilea cancerE. Prevenţia secundară reprezintă evitarea apariţiei cancerului pornind de la o leziune precanceroasă15.Tipurile de prevenţie în cazul cancerelor se definesc astfel:A. Prevenţia primară - evitarea apariţiei canceruluiB. Prevenţia secundară - reprezintă evitarea apariţiei cancerului pornind de la o leziune precanceroasăC. Prevenţia terţiară - împiedicarea apariţiei unui al doilea cancerD. Prevenţia primară - diminuarea fumatului şi a consumului de alcoolE. Prevenţia terţiară - principalul aspect asupra căruia putem acţiona este diminuarea fumatului70716. Scopul depistării neoplaziei:A. Rcducc mortalitatea specifică a cazurilor de cancer depistateB. Depistarea trebuie să fie fiabilă, puţin costisitoareC. Să permită depistarea cancerului în stadiu incipientD. Să iniţieze un tratament în scop curativE. Depistarea unui cancer precoce este utilă chiar dacă beneficiile legate de supravieţuire lipsesc17. Despre depistarea generalizată a cancerelor, sunt adevărate următoarele afirmaţii:sA. Este asemănătoare cu cea individualizatăB. Se bazează pe o politică de sănătate publicăC. Se bazează pe o politică de depistare a canceruluiD. Există bugete specifice pentru screeningE. Cu rambursare 100% a ţestului de depistare18.Despre depistarea individuală a cancerelor, sunt adevărate:A. Se bazează pe responsabilitatea individuală a pacientuluiB. Pacientul trebuie să solicite aceasta depistare medicului săuC. Există bugete specifice pentru screeningD. Se bazează pe o politică de sănătate publicăE. Este distinctă de depistarea generalizată19.Genele implicate în apariţia diferitelor forme de cancer sunt:A. Mutaţia genei p53 în Sindromul Li-FraumeniB. Gena MLH1 în cancerul de sânC. Gena MLH2 în cancerul colorectalD. Gena BRCA1 în cancerul de sânE. Gena RET în neoplaziile endocrine multiple20. Principalele politici de screening în Franţa sunt:A. Mamografie - cancer de sânB. Test hemocult - cancerul colorectalC. Frotiu de col uterin - cancerul de col şi endometruD. Ecografie san - cancerul de sân

E. Nu sunt relevante teste de screening708LEUCEMII ACUTE (pag. 1434-1435)Complement simplu:1. Diagnosticul şi prognosticul leucemiei acute (LA) se bazează pe următoarele afirmaţii, cu excepţia:A. Studiul molecularB. Studiul citogeneticC. Examinarea morfologică a blaştilor doar din maduva osoasăD. ImunofenotipareE. Examinarea morfologică a blaştilor din sânge2. Insuficienţa medulară în cadrul leucemii lor acute se manifestă cu excepţia:A. AnemieB. NetropenieC. Infecţii în sfera O.R.LD. Coagulare intravasculară diseminatăE. Fără sepsis3. Proliferarea blastică în diagnosticul clinic al LA, poate duce la apariţia, cu excepţia:A. Localizări cerebraleB. Localizări testiculareC. SplenomegalieD. Localizări digestiveE. Adenopatii4. Hiperleucocitoza blastică se manifestă prin următoarele, cu excepţia:A. Febra aproape constantăB. Hemoragie cerebromeningealăC. Coagulopatia asociată este frecventăD. Poate apărea detresă respiratorieE. Nu apar fenomene neurologice7095. Examinarea medulară prin mielogramă şi biopsie osteomedulară arată următoarele elemente cu excepţia:A. Măduvă bogată în celuleB. Măduvă bogată în megacariociteC. Maduva conţine cel puţin 20% blaştiD. Măduvă săracă în megacariociteE. Uneori poate conţine 100% blaşti6. Grupul de prognostic favorabil al leucemii lor acute, în funcţie de citogenetică, se caracterizează prin următoarele, cu excepţia:A. Include t (8;21), t (15;17) şi inv.(16) sau t (16;16)B. 20% dintre cazuri între 15-60 de aniC. Vindecarea pare sa depăşească 2/3 din cazuri, aproximativ 75% în caz LAPD. Rata de supravieţuire la 5 ani este de 40%

E. La pacienţii tineri se caracterizează prin rate ridicate de răspuns complet(>85%)7. Grupul de prognostic nefavorabil al leucemiilor acute, în funcţie de citogenetică, se caracterizează prin următoarele, cu excepţia:A. 30% din cazuri între 15-60 de aniB. Cariotipuri complexe (3 anomalii asociate sau mai multe)C. Monosomice 5 sau 7D. Anomalii ale 3qE. Anomalii în 18p8. Alte teste pentru diagnosticul leucemiilor acute sunt, cu excepţia:A. Căutare CIDB. HiperkaliemieC. HiperuricemieD. HipocalcemieE. Hipercalcamie710Complement multiplu1. Leucemiile acute reprezintă:A. Un grup heterogen de proliferări clonale maligne ale celulelor susa hematopoeticeB. Celule progenitoareC. Precursori medulari ai celulelor sanguineD. Prezintă blocaj al maturării într-un stadiu imaturE. Nu se produce sindrom tumoral în LA2. Diagnosticul şi prognosticul LA se bazează pe:A. Examinarea morfologică a blaştilor din sângeB. Examinarea morfologică a blaştilor din maduva osoasăC. ImunofenotipareD. Studiul molecularE. Fără studiul citogenetic3. Cele 3 mari subtipuri de leucemii acute sunt:A. Leucemia acută de novoB. Leucemia acută secundarăC. Leucemia acută indusă de chimio/radioterapieD. Leucemia acută iatrogenăE. Leucemia acută etanolică4. Proliferarea blastică în diagnosticul clinic al LA, poate duce la apariţia:A. Fără adenopatiiB. Fără splenomegalieC. HepatosplenomegalieD. Localizări gingivaleE. Localizări testiculare7115. Hiperleucocitoza blastică se caracterizează prin:A. Nu are semne clinice decât atunci când este majoră >100000B. Apare sindromul de leucostază

C. Semnele clinice sunt neurologiceD. Nu apar semne respiratoriiE. Nu apare febră6. LA se mai poate manifesta clinic astfel:A. Sindrom hemoragie prin coagulopatie de consumB. Trombopenie centralăC. Liza blastică declanşată de chimioterapieD. Poate apare fibrinolizaE. Nu apare fibrinoliza în LA7. Coagulopatia de consum (CID), în cazul leucemiilor acute:A. Poate fi însoţită sau nu de fibrinolizăB. Este mai frecventă în cazurile de LAM3C. Este mai frecventă în cazul LAM monocitarăD. Nu afectează sistemul nervosE. Este mai frecventă în LAM hiperleucocitară la acţiunea tratamentului8. Coagulopatia de consum (CID), în cazul leucemiilor acute, apare în următoarele situaţii, cu excepţia:A. La orice tip de LAB. LAM3C. LAM monocitarăD. LAM hiperleucocitară la acţiunea tratamentuluiE. Numai în cazul LAM39. Hemoleucograma, în LA:A. Este normalăB. Apare trombopenie importantăC. LeucopeniaD. HiperleucocitozăE. Anemie non-regenerativă71210.Imunofenotiparea în cazul leucemiior acute:A. Este indispensabilăB. Identifică antigene de suprafaţă CD, cluster of differentiationC. Facc distincţia între LAL şi LAMD. Există cazuri de LA bifenotipicăE. Nu există difereţe între LAM şi LAL11. Citogenetica în cazul leucemiilor acute:A. Permite caracterizarea alterărilor moleculare ale LAB. Evidenţiază translocaţiiC. în funcţie de citogenetică se disting 3 grupe de prognostic al leucemiilor acuteD. Face distincţia între LAL şi LAME. Identifică antigene de suprafaţă CD, cluster of differentiation12. Grupul de prognostic favorabil al leucemiilor acute, în funcţie de citogenetică:A. 40% dintre cazuriB. Include t (8;21), t < 15; 17) şi inv.(16) saut(16;16)

C. La pacienţii tineri se caracterizează prin rate ridicate de răspuns complet(>85%)D. Rata de supravieţuire este de 10% la 5 aniE. Vindecarea pare sa depăşească 2/3 din cazuri13. Grupul de prognostic nefavorabil al leucemiilor acute, în funcţie de citogenetică, se caracterizează prin următoarele:A. Monosomice 5 sau 7B. Deleţia 5qC. Anomalii ale 7qD. Anormalităţi în 1 Iq, t (6,9); t (9;22)E. Anomalii în 17p71314. Grupul de prognostic intermediar al leucemiilor acute, în funcţie de citogenetică, se caracterizează prin următoarele:A. Cariotipuri normaleB. Rata de supravieţuire la 5 ani este de 40%C. 30% din cazuri între 15-60 de aniD. Rata de supravieţuire este de 10% la 5 aniE. 20% dintre cazuri între 15-60 de ani15.Biologia moleculară în cazul leucemiilor acute:A. Punerea în evidenţă a amplificării geniceB. Punerea în evidenţă prin PCR a transcrierilor diverseC. Trancricrile sunt corespunzătoare anomaliilor citogeneticeD. Transcrierile pot avea rol terapeuticE. Transcrierile nu au rol prognostic16. Alte teste pentru diagnosticul leucemiilor acute sunt:A. Bilanţ al hemostazei9B. Bilanţ metabolicC. Puncţie lombarăD. Puncţie pleuralăE. Aspirat bronşic714LEUCEMII LIMFOIDE CRONICE (1436-1437)Complement simplu:1. Diagnosticul clinic are următoarele caracteristici, cu excepţia:A. AdenopatieB. SplenomegalieC. AnemieD. TrombopenieE. Zona zoster2. Imunofenotipul limfocitelor B se caracterizează prin ,cu excepţia:A. Exprimă lanţ greu adesea IgMB. Două lanţuri de tip uşor kappa sau lambdaC. Markeri de diferenţiere BD. Marker CD5

E. Marker CD 193. Diagnosticul diferenţial al leucemiilor limfoide comice se face cu următoarele patologii, cu excepţia:A. Limfom de mantaB. Boala WaldenstromC. Limfoame maligneD. Infecţii viraleE. Infecţii bacterieneComplement multiplu:1. Leucemia limfoidă cronică se defineşte :A. Proliferare monoclonalăB. Infiltrare medularăC. Infiltare sanguinăD. Fenotip B sau uneori Fenotip TE. Fără infiltrare ganglionară2. Monoclonalitatea populaţiei limfocitare în leucemiile limfoide comice:A. Este afirmată pentru proliferările de tip BB. Prezenţa unei Ig monoclonale de intensitate crescută la suprafaţa limfocitelorC. Cel mai adesea de natură IgMD. Leucemia limfatică cronică, rămâne o boală incurabilă pentru marea majoritate a pacienţilorE. Prezenţa unei Ig monoclonale de intensitate scăzută la suprafaţa limfocitelor3. Monoclonalitatea populaţiei limfocitare în leucemiile limfoide comice este cuprinsă în următoarele afirmaţii corecte, cu excepţia:A. Prezenţa unei Ig monoclonale de intensitate scăzută la suprafaţa limfocitelorB. Cel mai adesea de natură IgGC. Este afirmată pentru proliferările de tip BD. Leucemia limfatică cronică, rămâne o boală incurabilă pentru marea majoritate a pacienţilorE. Descoperită la timp, această boală se poate trata4. Clasificarea Binet în cazul leucemiilor limfoide comice:A. Stadiul A mai puţin de trei arii ganglionare afectateB. Stadiul B mai mult de trei arii ganglionare afectateC. Stadiul C anemie şi/sau trombopenieD. Stadiul A - supravieţiurea este de 6 aniE. Stadiul C - supravieţiurea este de 4 ani5. Diagnosticul clinic are următoarele caracteristici:A. Pacienţi sub 50 de aniB. Fără complicaţii infecţioaseC. Sindrom tumoralD. HiperlimfocitozăE. Fără insuficienţă medulară716

6. Hemoleucograma în cazul leucemiilor limfoide comice arată:A. AnemieB. TrombopenieC. Trombopenie autoimunăD. Marker de diferenţiere BE. Marker CD57. Diagnosticul diferenţial al leucemiilor limfoide comice se face următoarele patologii:A. Hiperlimfocitoza reacţionalâB. Limfom de mantaC. Leucemie cu tricoleucociteD. Boala WaldenstromE. Limfoame maligneLIMFOAME MALIGNE (pag. 1438-1439)Complement simplu:1. Următoarele afirmaţii despre Limfomul Burkitt sunt adevărate, cu excepţia:A. Apare la copii sş adulţi tineriB. Risc mare de liză, în cazul unei mase tumorale mariC. Sindromul de liză tumorală este caracterizat print-o eliberare importantă de produse intracelulare în circulaţia pacienţilorD. Apare de obicei la persoanele mai în vârstăE. Poate duce la apariţia unui risc de insuficienţă renală acută2. Bilanţul de extensie al limfoamelor agresive la adult cuprinde, cu excepţia:A. Endoscopic digestivă superioarăB. CT toraco-abdomino-pelvin, PET/CTC. Explorări biologiceD. Nu necesită determinări serologiceE. ECG şi ecocardiografie înainte de administrarea antraciclineiComplement multiplu:1. Despre limfoamele maligne la adulţi sunt adevărate următoarele afirmaţii:A. Grup heterogen de proliferări limfoide maligneB. Sunt formate din 2 subgrupuriC. Unele reprezintă o urgenţă terapeutică - Boala HodgkinD. Cele 2 subgrupuri sunt: Boala Hodgkin şi limfoamele non-HodgkinE. Urgenţă terapeutică este limfomul Burkitt2. Circumstanţele de descoperire a unui limfom malign sunt:A. Sindromul tumoralB. Alterarea stării generaleC. Sindrom de venă cavă inferioarăD. Sindrom ocluzivE. Fără adenopatii7183.Despre prelevarea biopsiei ganglionare, sunt adevărate:A. Trebuie realizată adecvatB. Trebuie sa fie suficient de mare

C. Cu ţesut intact, care nu este necrozatD. Trebuie să permită o clasificare precisăE. Ţesutul de biopsie dacă este suficient poate fi şi necrozat4.Tehnicile de laborator folosite pentru diagnosticul limfoamelor maligne sunt:A. HistologiceB. CitologiceC. CongelareD. CitogeniceE. Fără tehnica de amprentă4.Referitor la fenotipare, sunt adevărate:A. O singura identitate este suficientă pentru identificarea unor anomalii geneticeB. în limfoamele agresive Burkitt anomalia genetică este c-mycC. în limfoamele de manta, anomalia este t(l 1;14)D. Clasificarea Ann Arbor permite prezicerea prognosticului pacienţilorE. Două identităţi sunt suficiente pentru identificarea unor anomalii genetice5. Principalele forme de limfoame maligne se pot clasifica astfel:A. Limfoame B cu celule miciB. Limfom Burkitt la bătrâniC. Limfom HodgkinD. Limfom BurkittE. Limfoame B cu celule mari6.Limfoamele B cu celule mari:A. Reprezintă un grup heterogen de LNH (limfom non Hodgkin)B. Reprezintă 1/3 din LNHC. Reprezintă 1/2 din LNHD. Cele mai frecvente sunt afectările ganglionareE. Printre afectările extraganglionare pot fi cele din sfera ORL şi digestive7197.Bilanţul de extensie a limfoamelor agresive la adult cuprinde:A. ClinicB. HistologicC. Nu necesită controale radiologiceD. Serologie HIV,HBV,HCV,HTLV-1E. Bilanţ pretransfuzie8. Referitor la clasificarea Ann-Arhor în cadrul limfoamelor maligne, sunt adevărate următoarele afirmaţii:A. Stadiul I - un singur teritoriu afectat şi o singură afectare visceralăB. Stadiul 1 - un singur teritoriu afectatC. Stadiul II - cel puţin două teritorii ganglionare afectate de aceeaşi parte a diafragmeiD. Stadiul III - afectare supra- şi sub diafragmaticăE. Stadiul IV - afectare visceral hepatică, pulmonară sau medulară720ERATĂ la CAPITOLUL PNEUMOLOGIE

INSUFICIENŢA RESPIRATORIE CRONICĂ (pag. 203-205)

D. scleroza laterala amiotroricaC. Sindromul Guillan-BarreD. Spondilartrita anchilozantăE. Hipocalemiat tmm si- _ -1 _ i" * „ „__ tl_. ... _'__ jjj ' j * •__z. urmatoareie aiectiuni nu reprezintă cauze mecanice ae insuficienta respiratorie cronică restrictivă, cu excepţia:A.ObezitateaB.BotulismulC.MiopatiileD.MioziteleE.Hipofosforemie3. Următoarele afirmaţii nu reprezintă cauze musculare si neurologice de insuficientă respiratorie cronică restrictivă, cu excepţia:A. Afectarea parietalăB. CifoscoliozaC. Deformare toracică importantăD. HipokalemiaE. Spondilartrita anchilozantă

5 in 5 ani2. Următoarele afirmaţii reprezintă măsuri de ameliorare a oxigenării in

^ C t ^ytClT^I j310 gpi 1*3.^0 1*10B. Oprirea fumatuluiC. Prevenirea infecţiilor respiratoriiD. Oxigenoterapie de lungă duratăE. Ventilaţie asistatăinsuficienta respiratorie cronica:A. Kinetoterapie respiratorieB. Oxigenoterapie de scurtă duratăC. Ventilaţie spontană cu presiune pozitivă inspiratorieD. Ventilaţie asistatăE. Ventilaţie spontana cu presiune pozitivă expiratorie4. Următoarele reprezintă mecanisme de acţiune ale asistentei ventilatoriimecanice:A. Creşterea ventilaţiei alveolareB. Punerea in repaus a muşchilor respiratoriC. Scaderea ventilaţiei pulmonareD. Normalizarea comenzii respiratorii secundare corecţiei alterarilor nocturne ale schimburilor gazoaseE. Creşterea compliantei pulmonare si toracice secundare utilizării de volume curente importante in timpul nopţii5. Următoarele reprezintă metode de ventilaţie la domiciliu:A. Ventilaţie cu presiune pozitiva intermitentăB. Ventilaţie cu presiune pozitiva continuăC. Ventilaţie cu presiune negativa continuăD. Ventilaţie prin traheotomieE. Ventilaţie cu presiune negativă pe masca nazală in timpul nopţii6. Urmatoarele atitudini terapeutice, reprezintă metode de tratament etiologic:A. Chirurgie corectoare a unei scoliozeB. Decorticare pleuralaC. Corticare pleuralaD. Pierderea in greutate este necesara la toti pacienţiiE. Stimularea diafragmei prin pacemaker diafragmatic in cursul unor afecţiuni neurologice:

Director: Conf. Dr. Ing. Victor Lorin Purcărca Secretar Ştiinţific: Conf. Dr. Bogdan Voi cui eseu Tehnoredactare: Dan Nicolae Păduraru, Alexandra Bolocan, Sorin Constantinescu, Graziella Grozavu Coperta: Graziella GrozavuFormat A4 Bun de tipar: Aprilie 2012, Apărut: Aprilie 2012 O Copyright 2012 Toate drepturile aparţin Editurii Universitare „Carol Davila"Editura Universitară „Carol Davila" B-dul Eroii Sanitari nr. 8, sector 5, BucureştiTel: 021.318.08.62 int. 199CARDIOLOGIESTAREA DE RAU, PIEDEREA CUNOSTIINTEI, CRIZA COMITIONALA LA ADULT (27-29)COMPLEMENT SIMPLU: 1.B 2.E 3.ACOMPLEMENT MULTIPLU:

1.ACE 2.BCE 3.BD 4.BE

PALPITATII (30-34)

COMPLEMENT SIMPLU: 1.C 2.C 3.E 4.C 5.ACOMPLEMENT MULTIPLU:

1.AC 2.AD 3.AD 4.AE

ELECTROCARDIOGRAMA - INDICATII SI INTERPRETARI (35-37)

COMPLEMENT SIMPLU: 1.D 2.C 3.DCOMPLEMENT MULTIPLU:

1.CDE 2.BCDE 3.CE 4.AE

FIBRILATIA ATRIALA (38-40)COMPLEMENT SIMPLU: 1.C 2.D 3.ACOMPLEMENT MULTIPLU: |

4.BC 5.ABE

6 ACE 7.BD W

TULBURARI DE CONDUCERE INTRACARDIACA (41-43)COMPLEMENT SIMPLU: 1.A 2.D 3.ECOMPLEMENT MULTIPLU:

1.ADE 2.AD 3.BCE 4.CD 5.BDE

HIPERTENSIUNEA ARTERIALA (52-58)

COMPLEMENT SIMPLU: 1.A 2.D 3.A 4.B 5.ECOMPLEMENT MULTIPLU:

1.CDE 2.BC 3.ABCD 4.ABDE 5.ABCD

6.AD 7.DE 8.AB 9.CDE 10.ABC11.BDE 12.ACD 13.ABCD 14.CD 15.BDE

DUREREA TORACICA ACUTA SI CRONICA (59-63)

COMPLEMENT SIMPLU: 1.D 2.E 3.C 4.DCOMPLEMENT MULTIPLU:

1.BCDE 2.CD 3.ABD 4.DE

ANGINA PECTORALA SI INFARCTUL MIOCARDIC (64-74)COMPLEMENT SIMPLU: 1.E 2.C 3.DCOMPLEMENT MULTIPLU:

1.BCDE 2.CD B 3.CDE 4.BC 5.CDE

6.CDE ^

7.ABDE 8.AC 9.CDE 10.CDE

11.CD 12.DEARTERIOPATIA OBLITERANTA A AORTEI SI MEMBRELOR INFERIOARE (75-80)COMPLEMENT SIMPLU: ■

1.D 2.A 3.E

COMPLEMENT MULTIPLU:

4.BC 5.AB 6.BE 7.BCD 8.ABC

ISCHEMIA ACUTA A MEMBRELOR (75-80)

COMPLEMENT SIMPLU: 1.E ™ ^

2.C " 3.C 4.E

COMPLEMENT MULTIPLU:

1.BD 2.ABCD 3.BD 4.ABD

INSUFICIENTA CARDIACA LA ADULTA (84-92)

COMPLEMENT SIMPLU: 1.E 2.D 3.C 4.ECOMPLEMENT MULTIPLU:

1.BCD 2.ACD 3.CDE 4.ABCE 5 .ADE

6.DE 7.AE 8.CDE 9.ACD 10.ACDE11.CDE

MONITORIZAREA PURTATORILOR DE VALVE SI PROTEZE VASCULARE (93-96)

COMPLEMENT SIMPLU: 1.C 2.A 3.B 4.ACOMPLEMENT MULTIPLU:

1.AE 2.CD 3.BCE

ENDOCARDITA INFECTIOASA

(97-103)

COMPLEMENT SIMPLU:

1.D 2.C 3.E 4.B

COMPLEMENT MULTIPLU:

1.ABCD 2.CD 3.BD 4.BCE 5.ACE

6.ADEPERICARDITA ACUTA (104-107)COMPLEMENT SIMPLU: 1.E 2.DCOMPLEMENT MULTIPLU:

1.BCDE 2.ABCD 3.ACE 4.AB 5.ADE

INSUFICIENTA AORTICA (120-123)

COMPLEMENT SIMPLU: 1.D 2.C 3.DCOMPLEMENT MULTIPLU:

1.ABC 2.CDE 3.ABC

INSUFICIENTA MITRALA (112-115)COMPLEMENT SIMPLU: 1.B 2.E 3.ACOMPLEMENT MULTIPLU:

1.ABD 2.BCD 3.BE 4.CDE 5.ABD

STENOZA AORTICA (116-119)COMPLEMENT SIMPLU: 1.B 2.C 3.ACOMPLEMENT MULTIPLU:

1.ABCE 2.ABCD 3.ABE 4.CDE 5.BD

INSUFICIENTA VENOASA CRONICA. VARICE (120-123)

COMPLEMENT SIMPLU: 1.C 2.B 3.ACOMPLEMENT MULTIPLU:

1.BD 2.ABCD 3.C 4.ABDE

ACCIDENTE ALE ANTICOAGULANTELOR (124-126)

COMPLEMENT SIMPLU: 1.C 2.DCOMPLEMENT MULTIPLU:

3.BCDE 4.CD 5.ABD

PRESCRIEREA SI SUPRAVEGHEREA UNUI TRATAMENT ANTITROMBOTIC (127-137)

COMPLEMENT SIMPLU: 1.C 2.E 3.B 4.CCOMPLEMENT 1.ABC 2.ABCE 3.ADE 4.DE 5.CDE

MULTIPLU:PRESCRIEREA SI SUPRAVEGHEREA DIURETICELOR (138-141)

COMPLEMENT SIMPLU: 1.B 2.E 3.CCOMPLEMENT MULTIPLU:

1.AD 2.ADE 3.AE 4.CD

DISPNEEA ACUTA SI CRONICA (142-144)

COMPLEMENT SIMPLU: 1.A 2.E 3.BCOMPLEMENT MULTIPLU:

4.DE 5.AB 6.BCD

SUFLUL CARIDAC LA COPIL (1123 -1124)

COMPLEMENT SIMPLU: 1.C 2.D 3.ECOMPLEMENT MULTIPLU:

1.BDE 2.ADE 3.BD

PRESCRIEREA UNUI REGIM DIETETIC (1270-1272)COMPLEMENT SIMPLU: 1.C 2.BCOMPLEMENT MULTIPLU:

1.BCD 2.DE

EDEME ALE MEMBRELOR INFERIOAREACOMPLEMENT SIMPLU:

1.D 2.B

COMPLEMENT MULTIPLU:

1.BCE 2.BD

3.CE

PNEUMOLOGIEDISPNEEA ACUTA SI CRONICA (142-143)COMPLEMENT SIMPLU: 1.A 2.E 3.BCOMPLEMENT MULTIPLU:

4.DE 5.AB 6.BCD

TUSEA LA ADULT (145-147)

COMPLEMENT SIMPLU: 1.E 2.A 3.E 4.ACOMPLEMENT MULTIPLU:

5.BCD 6.ABCD 7.ABCE 8.ABDE 9.ABCD

10.ABDE

ALERGIILE RESPIRATORII LA ADULT (148-150)

COMPLEMENT SIMPLU: ^

1.E 2.D 3.E 4.B |

COMPLEMENT MULTIPLU:

1.ABDE 2.ABE 3.ABCD 4.ABE 5.ABCD

6.BCDASTMUL LA ADULT (151-156)

COMPLEMENT SIMPLU: "

1.D 2.E 3.E 4.E

COMPLEMENT MULTIPLU:

1.ABCD 2.ABCE 3.ABCD 4.BD 5.ACD

6.ABD 7.BCE 8.ACE 9.ABD 10.CETUBERCULOZA (157-160)

COMPLEMENT SIMPLU: 1.C 2.E 3.B. 4.ECOMPLEMENT MULTIPLU:

GRESIT 5.AD 6.ABCE 7.ABC 8.ABCD

BRONHOPNEUMOPATIA OBSTRUCTIVA CRONICA (161-168)

COMPLEMENT SIMPLU: 1.A 2.C ^^^F 3.D 4.E 5.DCOMPLEMENT MULTIPLU:

6.ABCD 7.ABC 8.ABCE 9.ABD 10.BCE

11.B 12.BC 13.ACDE 14.AD 15.ABE16.BCDE

17.ABD 18.BD 19.ABCD 20.ACE

INFECTIILE BRONHOPULMONARE LA ADULT (169-175)COMPLEMENT SIMPLU: 1.A 2.D 3.C 4.CCOMPLEMENT MULTIPLU:

1.BCD 2.ABD 3.BDE 4.ACDE 5.ACDE

6.ACD 7.ACDE 8.CDE 9.ABD 10.BD11.ABC

DETRESA RESPIRATORIE ACUTA LA ADULT .CORPI STRAINI LA NIVELUL CAILOR AERIENE SUPERIOADE (176-179)

COMPLEMENT SIMPLU: 1.A 2.CCOMPLEMENT MULTIPLU:

3.ACE 4.ABDE 5.ACD 6.BD 7.ABE

HEMOPTIZIA (181-182)

COMPLEMENT SIMPLU: 1.B 2.DCOMPLEMENT MULTIPLU:

1.ACD 2.CDE 3.ABCE

PNEUMOTORACELE (176-179)

COMPLEMENT SIMPLU: 1.B 2.ECOMPLEMENT MULTIPLU:

1.ABD 2.BCDE 3.ABDE

REVARSATUL PLEURAL (186-188)

COMPLEMENT SIMPLU: 1.B 2.ECOMPLEMENT MULTIPLU:

1.ABC 2.ABE

PNEUMOPATIA INTERSTITIALA DIFUZA (

189-192)

COMPLEMENT SIMPLU: 1.C 2.C 3.BCOMPLEMENT MULTIPLU:

1.ABC 2.ABE 3.ACE 4.BD 5.ABC

TUMORI PRIMITIVE SI SECUNDARE ALE PLAMANULUI (197-202)

COMPLEMENT SIMPLU: 1.B 2.D 3.A 4.ACOMPLEMENT MULTIPLU:

1.ABCD 2.DE 3.BDE 4.ABD

CHIRURGIE TORACICAEVALUAREA GRAVITATII SI INVESTIGAREA COMPLICATIILOR PRECOCE LA UN PACIENT CU TRAUMATISM TORACIC (206-209)COMPLEMENT SIMPLU: 1.C 2.A 3.ACOMPLEMENT MULTIPLU:

1.ABC 2.ACE 3.ACD 4.ACE 5.BCE

6.BD 7.ACDE 8.AD

STOPUL CARDIO-CIRCULATOR (217-219)

COMPLEMENT SIMPLU: 1.D 2.B 3.B 4.C 5.E

6.E 7.B 8.A 9.A 10.A11.B 12.C 13.E 14.C

COMPLEMENT MULTIPLU:

1.AC 2.CE 3.ABD 4.ABE 5.BCDE

6.BCDE 7.ACD 8.CDE 9.ABCD 10.CE11.ACD 12.ACE 13.ABE 14.ABC 15.ACE16.CE

STAREA DE SOC (220-223)

COMPLEMENT SIMPLU: 1.D 2.B 3.DCOMPLEMENT MULTIPLU:

1.ACD 2.CDE 3.BCE 4.AC 5.BDE

6.ADE 7.AC 8.ACD 9.ABCE 10.ABE11.BDE 12.ACD 13.BDE 14.BC 15.BCD16.BCD 17.CDE 18.AC 19.BCD 20.ABD21.ABC 22.AC 23.BDE

TROMBOZA VENOASA PROFUNDA SI EMBOLIA PULMONARA

(210-216)

COMPLEMENT SIMPLU: 1.D 2.E 3.A 4.C ■ 5.E6.B 7.D 8.B 9.E 10.A11.E 12.C 13.C 14.A 15.B

COMPLEMENT MULTIPLU:

1.ABC 2.BE 3.BCE 4.CDE 5.ABD

6.ABDE 7.AE 8.ADE 9.ABE 10.DE11.CDE 12.CDE 13.DE 14.BCDE 15.CD16.ACDE

17.ABC 18.ACD 19.ABC 20.BCE

21.BD 22.ABCE 23.BCD 24.ABC 25.ABDE26.AC 27.ABC 28.ABDE 29.ABE 30.ACD31.ACE 32.BC 33.BCD 34.ACD 35.BDE36.BDE 37.ABD

NEUROLOGIEPATOLOGIA VASCULARA CEREBRALA SI MENINGEANA.ACCIDENTELE VASCULARE CEREBRALE (250-259)COMPLEMENT SIMPLU: 1.B 2.A 3.B 4.C 5.A

6.C 7.D 8.B 9.C 10.DCOMPLEMENT 1.CD 2.ADE 3.ABE 4.BDE 5.DE

MULTIPLU:6.BD 7.BCD 9.CD 10.ABCE8.ABCD11.BC 12.ACD 13.ABE 14.BE 15.ABCD16.BC 17.BCE 18.ABCD 19.ABCD 20.BE

HEMORAGIA MENINGIANA (260-262)COMPLEMENT SIMPLU: 1.A 2.E 3.E 4.D 5.BCOMPLEMENT MULTIPLU:

1.BCD 2.ACE 3.ABDE 4.ABC 5.BD

6.CDETUMORILE INTRACRANIENE (274-276)COMPLEMENT SIMPLU: 1.D 2.C 3.B 4.A 5.ACOMPLEMENT MULTIPLU:

1.BCDE 2.AD 3.CDE 4.ABCD 5.ACE

6.BCDE 7.ACEBOLI INFECTIOASE

FEBRA ACUTA LA ADULT (309-311)COMPLEMENT SIMPLU: 1.E 2.C. 3. E 4.B 5 .E

6.BCOMPLEMENT MULTIPLU:

1.CDE 2.ABCD 3.BCD 4.ACD 5.ABCD

6.BCDE 7.ABCD 8.ABC 9.ABCD 10.ABCD11.ABCD

12.ABCD ■ 13.BCD 14.ABCD 15.ABD

16.BCE 17.ACE 18.ABCD 19.ABCD 20.ABCD21.BD

GRIPA (320-324)

COMPLEMENT SIMPLU: 1.D 2.D 3.B 4.D 5.D6.B 7.D 8.C 9.D 10.D11.D

COMPLEMENT MULTIPLU:

1.ABCD 2.ABCE 3.ABC 4.ABCE 5.ABE

6.ABCE 7.BDE 8.AC 9.ABCE 10.ABCE11.ABCD

12.ABD 13.ABCE 14.ABCD 15.ABCD

16.ABCD

17.ABCD 18.BC 19.ABCD 20.ABCD

21.ACD 22.ABC 23.ABCD 24.ABC 25.ABCE26.ABC 27.ABCD 28.BDE 29.ABCD 30.ABCD31.ABC 32.CDE 33.ABC 34.ABE 35.ADE

DINFECTIA CU HIV (325-328)

COMPLEMENT SIMPLU: 1.D 2.C 3.C 4.DCOMPLEMENT MULTIPLU:

1.ABCD 2.ABC 3.BCD 4.ACDE 5.BCD

6.ABC 7.BCE 8.ABCD 9.ADE 10.BCE11.ABE 12.ABCD 13.BE 14.ABCD 15.ABCD16.ABCD

17.ABCD 18.BCD 19.ABD 20.ABC

21.BCE 22.ABCD 23.ABCD 24.BC 25.ABCD26.ABCE

27.BCDE 28.ABCD H | 29.ABCD 30.BCD

31.ABCD

32.ABD 33.ABCD

BOLI CU TRANSMITERE SEXUALA: GONOCOCI, CHLAMIDOZA, SIFILIS (329-333)COMPLEMENT SIMPLU: 1.B 2.A 3.C 4.C 5.D

6.A 7.D 8.A 9.D 10.C11.B 12.A 13.E 14.B 15.D

COMPLEMENT MULTIPLU:

1.ACDE 2.ACE 3.BC 4.CD 5.CE

6.ACDE 7.CE 8.BDE 9.ADE 10.ACD11.CDE 12.BC 13.ABC 14.ACE 15.BCE16.AC 17.ABC W 18.AE 19.BCE 20.BCDE

INFECTIILE NOSOCOMIALE (339-341)

COMPLEMENT SIMPLU: 1.D 2.A 3.B 4.D 5.A6.D 7.E

COMPLEMENT MULTIPLU:

1.ABCD 2.ABCD 3.BCDE 4.ABC 5.BCD

6.ACDE 7.ACD 8.BCDE 9.ABE 10.ABD11.BD 12.AC 13.ACDE 14.ACE

SEPTICEMIA (370-375)

COMPLEMENT SIMPLU: 1.D 2.C 3.D 4.E 5.A6.E 7.C 8.C 9.D 10.D11.D 12.E 13.D 14.E

COMPLEMENT 1.ABCD 2.ABCD 3.BDE 4.CE 5.ABDE

MULTIPLU:6.BDE 7.ABD 8.ABC 9.ABC 10.ABC11.BCD 12.ABCD 13.ABCD 14.ABCE 15.BCDE16.ABC 17.ABDE 18.ACE 19.ACE 20.ACDE21.BCE 22.ACDE 23.ABE 24.ACE 25.ABCD

PROFILAXIA TETANOSULUI (367-369)COMPLEMENT SIMPLU:

1.C 2.E 3.A 4.C

COMPLEMENT MULTIPLU: *

1.CE 2.ACD 3.ABCE 4.ABD 5.BDE

6.ACE 7.ABCD 8.ADE 9.ABCD 10.ABCD11.D

MENINGITELE INFECTIOASE

SI MENINGOENCEFALITELE ADULTULUI (289-293)

COMPLEMENT SIMPLU: 1.A 2.E 3.E 4.A 5.DCOMPLEMENT MULTIPLU:

15.CDE 16.ACD 17.ADE 18.BCDE 19.BE

20.ABDE

21.CDE 22.ACD 9.DE 23.BCD

24.ACE 25.ABCD 26.ACDE 27.ACDE 28.BCD29.ACDE

30.ABE

H EPATO-GASTRO ENTEROLOGIEDIAREEA ACUTA SI DESHIDRATAREA LA ADULT (403-407)COMPLEMENT SIMPLU: 1.B 2.A 3.E 4.D 5.B

6.D 7.A 8.C 9.C 10.B11.E 12.C 13.B 14.E 15.D16.A 17.C 18.A 19.E 20.E

COMPLEMENT MULTIPLU:

1.AB 2.CDE 3.ABDE 4.ACE 5.AE

6.CD 7.AB 8.DE 9.ABD 10.AC11.AE 12.ABCD 13.BDE 14.CDE 15.AE16.BC 17.AC 18.ABD 19.BCE 20.BCD21.ABD 22.BD 23.ABDE

HEMORAGIA DIGESTIVA (426-429)

COMPLEMENT SIMPLU: 1.C 2.C 3.E 4.C ^^^^ 5.D6.A 7.E 8.C 9.E 10.D

COMPLEMENT MULTIPLU:

1.ABCD 2.ACD 3.ABD 4.ACDE 5.CE

6.BDE 7.ABCE 8.ADE 9.ACE 10.ACE

11.ACD 12.CDE 13.ACE 14.AD 15.ACE16.BDE 17.BCD 18.ABDE

HEPATITELE VIRALE. ANOMALII BIOLOGICE HEPATICE LA SUBIECTUL ASIMPTOMATIC (450-451)

COMPLEMENT SIMPLU: 1.E 2.C 3.A 4.E 5.C6.D 7.D 8.C 9.A 10.D11.C 12.E 13.C 14.A 15.D16.E 17.C 18.E 19.D 20.B21.E

COMPLEMENT MULTIPLU:

1.BCD 2.BC 3.AC 4.ACE 5.BCE

6.ABCD 7.BCE 8.ABD 9.ABD 10.BC11.ACD 12.CD 13.AB 14.BDE 15.ABD16.ACE 17.AB 18.CD 19.ABC 20.ABE21.ABCE

22.ACE 23.ACE 24.CD 25.BCE

26.ABCE

27.ACE 28.AB

ULCERUL GASTRIC SI DUODENAL (433-435)

COMPLEMENT SIMPLU: 1.B 2.D 3.E 4.B 5.C

COMPLEMENT MULTIPLU:

1.ABE 2.CD 3.ACE 4.ADE 5.ABCE

6.BCD 7.ABD 8.BDE 9.CD 9.DEICTERUL (445-446)COMPLEMENT SIMPLU: 1.C 2.A 3.A 4.C 5.DCOMPLEMENT MULTIPLU:

1.ACD 2.BDE 3.BCD 4.BC 5.BD

6.DE 7.ABE 8.ACD 9.BCD 10.CDECIROZA SI COMPLICATIILE ACESTEIA (459-466)

COMPLEMENT SIMPLU: 1.D 2.B 3.E 4.E 5.C6.D 7.C 8.E 9.A 10.D11.C 12.D 13.E 14.A 15.D16.B 17.C 18.B

COMPLEMENT MULTIPLU:

1.ABD 2.BD 3.AE 4.BDE 5.ABC

6.BD 7.AB 8.AD 9.ACE 10.BCDE11.BCD 12.BD 13.ADE 14.BC 15.ABC

16.AD 17.ACE 18.BE 19.BD 20.ADE21.CD 22.BD 23.CE 24.CDE 25.ACE26.ABC 27.ACD 28.ABD 29.BCE 30.ADE31.BCE 32.AD 33.ACD

BOALA CROHN SI RECTOCOLITA HEMORAGICA (439-441)

COMPLEMENT SIMPLU: 1.B 2.E 3.A 4.D 5.C6.B 7.D 8.A 9.E 10.A11.E 12.C

COMPLEMENT MULTIPLU:

1.BC 2.ABC 3.DE ! 4.BCD 5.ACD

6.BC 7.ABC 8.ACD 9.BC 10.BCE11.ACD 12.ABCD 13.CD 14.BCD 15.ACD16.ABCD

17.BCD 18.CD 19.ADE 20.ABD

21.ABD 22.ACEPATOLOGIA HEMOROIDALA (473-474)

COMPLEMENT SIMPLU: 1.D 2.C 3.BCOMPLEMENT MULTIPLU:

1.AD 2.CDE 3.BC 4.BDE 5.ADE

6.ACDE 7.ABCE 8.ADE 9.CDECHIRURGIE VISCERALATUMORILE COLONULUI SI RECTULUI (475-478)COMPLEMENT SIMPLU: 1.A 2.B 3.

B4.B " 5.B

6.D 7.ACOMPLEMENT MULTIPLU:

1.ABC 2.BCDE 3.DE 4.AB 5.AE

6.ABE 7.ABE 8.ABE 9.AB 10.ABCE11.BCD Â

12.ABD 13.ACDE 14.ABDE 15.ABC

TUMORILE STOMACULUI (479-480)COMPLEMENT SIMPLU: 1.E 2.A 3.A 4.B 5.A.

6.B 7.CCOMPLEMENT MULTIPLU:

1.ABDE 2.ABCE 3.AE 4.ADE 5.CE

TUMORILE PRIMITIVE SI SECUNDARE ALE FICATULUI (481-484)

COMPLEMENT SIMPLU: 1.C 2.D 3.D 4.C 5.A

6.D 7.E 8.BCOMPLEMENT MULTIPLU:

1.ABE 2.BD 3.CD(481) 4.AC 5.AD

6.AC 7.CD 8.ACE 9.BE 10.AC11.AB 12.ABCE 13.ABCE 14.ABCD 15.BDE16.BD 17.ABCD 18.ACDE

TUMORILE ESOFAGULUI (485-487)

COMPLEMENT SIMPLU: 1.B 2.A 3.A 4.B 5.B6.A

COMPLEMENT MULTIPLU:

1.BDE 2.ABCD 3.ABCD 4.AB 5.ABCE

6.ABCD 7.ADE 8.ABDETUMORILE PANCREASULUI (488-490)

COMPLEMENT SIMPLU: 1.B 2.A 3.ACOMPLEMENT MULTIPLU:

1.BCDE 2.ABCD 3.ABCD 4.ABE(489) 5.ABCD

6.ABDE 7.ABCD 8.ABCDEVALUAREA SEVERITATII SI IDENTIFICAREA COMPLICATIILOR PRECOCE LA PACIENTUL CU TRAUMATISM ABDOMINAL(491-493)COMPLEMENT SIMPLU: 1.A 2.ECOMPLEMENT MULTIPLU:

1.AC 2.ABCD 3.DE 4.ABCE______|

SINDROMUL OCLUZIV (494-498)

COMPLEMENT SIMPLU: 1.E 2.E 3.CCOMPLEMENT MULTIPLU:

1.ABDE 2.BCE 3.BDE 4.ABC 5.ABC

6.DE 7.BCD 8.ACDE 9.ABCE

APENDICITA LA COPII SI ADULTI (499-500)

COMPLEMENT SIMPLU: 1.A 2.B 3.B 4.E 5.A6.A

COMPLEMENT MULTIPLU:

1.ABCD 2.BCDE 3.ACDE 4.ABCD 5.ABDE

6.ABCE 7.ACDE 8.AB 9.ABCD 10.ABDHERNIA PARIETALA LA COPIL SI ADULT (504-505)

COMPLEMENT SIMPLU:

1.B 2.D

COMPLEMENT MULTIPLU

1.BC 2.ACE

3.ABC

LITIAZA BILIARA SI COMPLICATIILE SALE (508-512COMPLEMENT SIMPLU: 1.E 2.ABDE 3.CCOMPLEMENT MULTIPLU:

1.ABCE 2.ABC 3.ABCE 4.ABDE 5.ADE

6.ABCE 7.ABCE 8.ACDE 9.BCDPANCREATITA ACUTA (513-516)COMPLEMENT SIMPLU: 1.D 2.C 4.A 5.A 6.ACOMPLEMENT MULTIPLU:

1.ABCE 2.ABCD 3.ADE 4.CD 5.ACE

6.ABCD 7.ABC 8.ABCD 9.ACD 10.CDE11.CDE 12.ABD 13.BCD 14.ACDE

PERITONITA ACUTA (517-518)COMPLEMENT SIMPLU: 1.E 2.D 3.E 4.E 5.C

6.ACOMPLEMENT MULTIPLU:

1.ACD 2.BD 3.ABDE 4.ABCD 5.ABCD

PANCREATITA CRONICA (467-469)COMPLEMENT SIMPLU: 1.B 2.C 3.B 4.D 5 .C

6.ACOMPLEMENT MULTIPLU:

1.ABDE 2.ABDE 3.ABC 4.ACD 5.ABCD

6.ACDEGINECOLOGIE-OBSTETRICASARCINA NORMALA.NECESITATILE NUTRITIONALE ALE FEMEII GRAVIDE (521-524)COMPLEMANT SIMPLU:

1.B 2.B 3.C 4.B 5.E

6.C 7.E 8.B 9.D 10.CCOMPLEMENT MULTIPLU:

1.BD 2.CD 3.ABDE 4.ABC 5.BE

6.CD 7.BCDE 8.BCD 9.AC 10.ADE11.ABCE 12.ABE 13.AC 14.BCD 15ABD16.CDE 17.AB 18.ADE 19.ABC 21.BCDE22.ACE 23.ABD 24.ACD 25.BCDE 26.ABCE27.AC 28.ACDE ■ _

PRINCIPALELE COMPLICATII ALE SARCINII (525-532)COMPLEMENT SIMPLU:

1.E 2.D 3.C 4.C 5.E

6.C 7.A 8.B 9.BCOMPLEMENT MULTIPLU:

1.ACD 2.ACE 3.ABDE 4.CDE 5.ABCD

6.ABCE 7.ACDE 8.BCE 9.ABC 10.CE11.ABCD 12.ACD 13.ABCE 14.BCD 15.ABC16.ABCE 17.CE 18.BCDE 19.CD 20.BCDE21.BC 22.ACD 23.BE 24.BCE 25.ACDE26.AC 27.ABDE 28.AC 29.ABD 30.DE31.BCDE 32.BD

SARCINA EXTRAUTERINA(533-536)COMPLEMENT SIMPLU:

1.C 2.E 3.C 4.D 5.B

6.BCOMPLEMENT MULTIPLU:

1.ABD 2.CE 3.ABE 4.ACDE 5.AC

6.AC 7.ABCE 8.BCD 9.ABE 10.ACD11.BCDE12.ABCD 13.ACD 14.BCD 15.BD16.ACDE

TRAVALIUL, NASTEREA SI POST-PARTUMUL NORMAL (533-536)COMPLEMENT SIMPLU:

1.B 2.C 3.D 4.D

COMPLEMENT MULTIPLU:

1.CE 2.ABDE 3.CE 4.ADE 5.ADE

6.BCDE 7.ACDE 8.BD 9.ABCE 10.BCDE11.AB 12.ACE 13.BC 14.BD 15.BCE16.BC

ANOMALIILE CICLULUI MENSTRUAL.METRORAGIILE(559-561)COMPLEMENT SIMPLU: 1.C 2.D 3.D 4.A 5.B

6.C 7.C 8.E 9.DCOMPLEMENT MULTIPLU:

1.AD 2.AE 3.CDE 4.ACD 5.BC

6.ABDE 7.AE 8.BCDEHEMORAGIA GENITALA LA FEMEIE(583-586)

COMPLEMENT SIMPLU: 1.C 2.DCOMPLEMENT MULTIPLU:

1.CD 2.BD 3.BCD 4.ABD 5BCDE

6.ABINFECTIILE GENITALE LA FEMEI. LEUCOREEA(576-578)COMPLEMENT SIMPLU: 1.ECOMPLEMENT MULTIPLU:

1.CDE 2.CE 3.AC

PATOLOGIA TUMORALA GENITALA PELVINA SI MAMARA LA FEMEI.FORMATIUNI TUMORALE PELVINE LA FEMEI(587- 589)COMPLEMENT SIMPLU: 1.E 2.B 3.ECOMPLEMENT MULTIPLU:

1.ABE 2.ACE 3.ABDE 4.BCE 5.CD

6.ABDE 7.ACD 8.ADE 9.ABC 10.BDE11.ABD 12.AC 13AE

TUMORILE OVARIENE(598-600)

COMPLEMENT SIMPLU: 1.C 2.B ■ 3.E 4.A 5.D6.D 7.C 8.A

COMPLEMENT MULTIPLU:

1.CE 2.AC 3.ACD 4.CDE 5.ABD

6.ABCD 7.BDTUMORILE MAMARE(601-604)

COMPLEMENT SIMPLU: 1.B 2.BCOMPLEMENT MULTIPLU:

1.AE 2.BDE 3.BCD 4.AC 5.ACD

6.BCE 7.ACD | | 8.ABDE 9.ADEREUMATOLOGIEPOLIARTRITA REUMATOIDA(628-631)COMPLEMENT SIMPLU: 1.A 2.C 3.E 4.C 5.B

6.D 7.CCOMPLEMENT MULTIPLU:

1.AE 2.BC 3.AD 4.ABCD 5.ABCD

6.BC _ 7.BDE 8.BCE 9.BCD 10.ABDESPONDILITA ANCHILOZANTA(634-635)

COMPLEMENT SIMPLU: 1.B 2.A 3.D 4.C 5.ACOMPLEMENT MULTIPLU:

1.ABCD 2.BCD 3.AB 4CE 5. BDE

6.ABCD 7.BCDE 8.ADOSTEOPOROZA(636-640)

COMPLEMENT SIMPLU: 1.E 2.B 3.C 4.A 5.DCOMPLEMENT MULTIPLU:

1.ACD 2.AE 3.ABCD 4.ABD 5.BCE

6.ADE 7.AC 8.CE 9.CDE 10.CDRADICULALGIA SI SINDROMUL DE COMPRESIUNE NERVOASA(625-627)

COMPLEMENT SIMPLU:

1.C ^JM ■ 2.D ^^P M 3.A ■ ■ 4.B 5.A

COMPLEMENT MULTIPLU

1.ABC 2.BCDE 3.ABD 4.BCE 5.AB

6.AC 7.BCEPRESCRIEREA SI MONITORIZAREA ANTIINFLAMATOARELOR CORTICOSTEROIDIENE SI NECORTICOSTEROIDIENE(645- 650)COMPLEMENT SIMPLU: 1.B 2.E 3.B 4.B 5.E

1.CD 2.ACE 3.ACDE 4.ABCE 5.ABC6.ABDE 7.BCDE 8.ABE

CHIRURGIA ORTOPEDICAFRACTURA EXTREMITATII INFERIOARE A RADIUSULUI LA ADULT(653-654)COMPLEMENT SIMPLU: 1.B 2.D 3.C 4.A 5.B

6.E 7.CCOMPLEMENT MULTIPLU:

1.ADE 2.ABC 3.AC 4.BCD 5.CDE

6.AE 7.ADFRACTURA EXTREMITAII SUPERIOARE A FEMURULUI LA ADULT(653-654) ■ ■

COMPLEMENT SIMPLU: 1.E 2.B 3.B 4.C 5 .A6.C 7.D 8.A 9.B

COMPLEMENT MULTIPLU:

1.ADE 2.ACD 3.BC 4.ABCD 5.BCE

6.DE 7.ABD 8.CDE 9.BE 10.ACDEFRACTURI LA COPIL. PARTICULARITATI EPIDEMIOLOGICE, DIAGNOSTICE SI TERAPEUTICE(664)COMPLEMENT SIMPLU: 1.B 2.DCOMPLEMENT MULTIPLU:

1.ACE 2.CE

INFECTIILE ACUTE ALE PARTILOR MOI(ABCES, PANARITIU, FLEGMON AL TECII) (669-670)COMPLEMENT SIMPLU: 1.C 2.D 3.E 4.A 5. D

6.A 7.BCOMPLEMENT MULTIPLU:

1.ABC 2.BCDE 3.BD 4.AE 5. BDE

6.ABDEOFTALMOLOGIEANOMALII ALE VEDERII CU DEBUT(678-685)COMPLEMENT SIMPLU: ■

1.D 2.C 3.D 4.B ^^^ 5.A

6.B 7.B 8.C 9.E 10.DCOMPLEMENT MULTIPLU:

1.ACE 2.ACE 3.ABCD 4.CD 5.ACD

6.ABCD

7.BCE 8.CE 9.CE 10.ABCE

11.ABC12.ABCE 13.ABCD 14.ABC 15.BCOCHIUL ROSU SI/SAU DUREROS (686-688)

COMPLEMENT SIMPLU: 1.A 2.C 3.D 4.E 5.D6.A 7.B 8.B 9.E 10.D

COMPLEMENT MULTIPLU:

1.ABC 2.CD 3.CE 4.ABD 5.ACD

6.ABCD

7.ABCD 8.AC 9.AD 10.AE

CHIRURGIE ORLOTALGII SI OTITE LA COPII SI ADULTI(716-721)COMPLEMENT SIMPLU:

1.C 2.D 3.A 4.A 5.D

6.E ™ 7.C 8.E 9.E 10.CCOMPLEMENT MULTIPLU:

1.ABCD 2.AB 3.ABC 4.ABDE 5.ABCE

6.ABD 7.ACD 8.ABE 9.ABDE 10.ACD11.ABC 12.CD 13.ACDE 14.ABE 15.ABCD

ANGINE SI FARINGITE ALE ADULTULUI(722-727)

COMPLEMENT SIMPLU:

1.C 2.A 3.C 4.D 5.E

6.E 7.E 8.E 9.C 10.BCOMPLEMENT MULTIPLU:

1.ACD 2.ACDE 3.ADE 4.BCDE 5.AC

6.ABCD 7.ABCD 8.AB 9.BDE 10.CDE11.ABCE

12.ABDE 13.ABC 14.ABC 15.ACDE

EPISTAXISUL SI TRATAMENTUL ACESTUIA(737-739)

COMPLEMENT SIMPLU:

1.C 2.B 3.D 4.E 5.A

6.E 7.C 8.A 9.A 10.

C

COMPLEMENT 1.BCE 2.ACD 3.ABCD 4.ABC 5.ABD

MULTIPLU:6.DE 7.CE 8.ABC 9.ABC 10.ACD

GERIATRIEIMBATRANIREA NORMALA: ASPECTE BIOLOGICE, FUNCTIONALE SI RELATIONALE. DATE EPIDEMIOLOGICE SI SOCIOLOGICE. PREVENTIA IMBATRANIRII PATOLOGICE(776-778)COMPLEMENT SIMPLU:

1.D 2.C 3.A 4.B 5.D

6.C 7.E 8.C 9.D 10.E11.D 12.C 13.D 14.E

COMPLEMENT MULTIPLU:

1.ACE 2.ABE 3.ABC 4.BCD 5.ABC

6.ABDE 7.ACD 8.ACD 9.BE 10.BC11.ABC 12.BE 13.BCD 14.CDE 15.ABCD16.BCDE

17.ABC 18.ACDE 19.BCDE 20.ABCD

21.ABCE

22.AC 23.ACDE 24.ACD 25.CDE

26.ACE 27.BCE 28.BCDE 29.ABCE 30.ABCE31.ABCD

32.ABCD

PACIENTUL VARSTNIC: PARTICULARITATI SEMIOLOGICE, PSIHOLOGICE, TERAPEUTICE(779-782)COMPLEMENT SIMPLU: 1.C 2.E 3.D 4.DCOMPLEMENT MULTIPLU:

1.ABCE 2.ABCD 3.ABCD 4.ACDE 5.ACD

6.CD 7.ABCD 8.ACDE 9.ABD 10.ABCD11.ABCD

12.ACDE ■ 13.ABCD 14.ABCD 15.AE

PSIHIATRIETULBURARI ANXIOASE, TULBURARI FOBICE, TULBURARILE OBSESIV-COMPULSIVE, TULBURARILE CONVERSIVE, STAREA DE STRESS POST-TRAUMATIC SI TULBURARILE DE ADAPTARE(913-921)COMPLEMENT SIMPLU:

1.D 2.B 3.E 4.D 5.D

6.E 7.B 8.D 9.E 10.D11.A 12.E 13.E 14.A 15.E16.E 17.D 18.B 19.E 20.C21.D 22.B 23.E 24.C 25.E26.B

COMPLEMENT MULTIPLU:

1.ABCD 2.ABCD 3.BCE 4.ABE 5.ABCE

6.BCD 7.CDE 8.ABCD 9.ABCD 10.ABC11.ABCD

12.BDE 13.ACE 14.BCE 15.ACD

16.ACE 17.DE 18.BCD 19.CD 20.ACD21.BCD 22.ABD 23.ABCD 24.BCDE 25.ABCD26.ABC 27.ABCD 28.BCDE 29.AB 30.ABDE31.BDE 32.ABDE 33.BCDE 34.ABCE 35.BCE36.ABDE

37.BCDE 38.ACD 39.ABCE 40.BCE

41.BCDE

42.ABD 43.BDE 44.ACDE

TULBURARI PSIHICE IN PERIOADA SARCINII SI TULBURARI ALE POST-PARTU MULUI (922-925)COMPLEMENT SIMPLU:

1.D 2.C 3.C 4.B 5.B

6.C 7.E 8.D 9.B 10.D11.E

COMPLEMENT MULTIPLU:

1.BCD 2.ABCD 3.ACE 4.ABDE 5.ACE

6.ABCD 7.CE 8.ACDE 9.BDE 10.ABCD11.ACDE

12.BDE 13.AC 14.ACDE 15.ACE

16.ABDE

17.ABCD 18.ABDE 19.ACDE 20.ACD

21.BCDE

22.ABCE 23.BC

PSIHIATRIE PEDIATRICADEZVOLTAREA PSIHOMOTORIE A SUGARULUI SI A COPILULUI: ASPECTR NORMALE SI PATOLOGICE (SOMN, ALIMENTATIE, CONTROL SFINCTERIAN, PSIHO-MOTRICITATE, LIMBAJ, INTELIGENTA) CREAREA UNEI LEGATURI PRECOCE PARINTI COPIL SI IMPORTANTA EI. —TULBURARI DE INVATARE(995-1001)COMPLEMENT SIMPLU:

1.C 2.D 3.C 4.C 5.C

6.E 7.C ■ 8.B 9.D 10.C11.D 12.B 13.B 14.D 15.E16.E 17.A

COMPLEMENT MULTIPLU:

1.AB 2.AE 3.CDE 4.CD 5.ACD

6.BCE 7.DE 8.ACD 9.ACDE 10.BDE11.ABE 12.ABC 13.CDE 14.ABCE 15.BCE16.ABE

PEDIATRIEALIMENTATIA SI NEVOILE NUTRITIONALE ALE SUGARULUI SI COPILULUI(1028-1030)COMPLEMENT 1.B 2.D 3.B 4.C " ^^ ■ ^ 5.D

SIMPLU:6.E 7.E

COMPLEMENT MULTIPLU:

1.AC 2ACDE 3BC 4CD 5.AD

6.BC 7.BE 8.ABC 9ACD 10.ABE11.ACD 12.ABD 13.BCE 14.ABCE

FEBRA ACUTA LA COPIL(1039-1041)

COMPLEMENT SIMPLU:

1.C 2.D 3.B 4.C 5.C

6.C 7.B 8.B 9.C 10.DCOMPLEMENT MULTIPLU:

1.ABCE 2.ACDE 3.ACE 4.CDE 5.ABE

6.ABDE 7.BCD 8.CE | 9.AE ^^ 10.ABDE11.BDE 12.ACDE 13.ABDE 14.ADE 15.CDE16.BCDE 17.BE

DIAREEA ACUTA SI DESHIDRATAREA LA SUGARI SI COPII(1049-1051)

COMPLEMENT SIMPLU: 1.D 2.B 3.A 4.E 5.E6.C

COMPLEMENT MULTIPLU:

1.ACD 2.BCDE 3.BCE 4.AE 5.BCE

6.ACD 7.BDE 8.CD 9.CDE 10.ABCD11.ABCD

12.ADE 13.ABDE 14.AC 15.ABDE

16.ABD 17.ABC 18.ABDE 19.AD _ ■ _ 20.CDEVARSATURILE LA SUGARI SI COPIL (1062-1064)

COMPLEMENT SIMPLU: 1.A 2.B 3.D 4.C 5.C6.D 7.D | 8.B 9.D

COMPLEMENT MULTIPLU:

1.ABE 2.ABC 3.AB 4.BDE 5.AB

6.ABC 7.ACD 8.ABDE 9.ABCE ■ " 10.ACD11.ABDE

12.ABE 13.ABDE

CONVULSIILE LA SUGAR SI COPIL (1079-1081)

COMPLEMENT SIMPLU: 1.C 2.D ■ 3.D ■ 4.B 5.B

6.C 7.C 8.C 9.D 10.D11.D

COMPLEMENT MULTIPLU:

1.ADE 2.ACDE 3.BCE 4.ADE 5.ABC

6.ABE 7.BCD 8.ACDE 9.ABDE 10.BCE11.ABDE

12.ABD __ _ 13.ABDE 14.BD 15.ABCE

16.AD 17.ACDE ^^EPILEPSIA COPILULUI (1082

- 1085)

COMPLEMENT SIMPLU: 1.C 2.B 3.A 4.E 5.A6.E 7.A

COMPLEMENT MULTIPLU:

1.ACDE 2.ABDE 3.BE 4.ACDE 5.BD

6.BCDE 7.BCD 8.ABC 9.CDE 10.BCE11.BCDE

12.BDE 13.ACE

ANGINELE SI FARINGITELE COPILULUI (1068-1069)

COMPLEMENT SIMPLU:

1.D 2.B 3.E ^E—■ 4.C 5 D

6.D 7.DCOMPLEMENT MULTIPLU:

1.ADE 2.ABCE 3.ACE ™ 4.BCE 5.BCD

6.ABC 7.ABE 8.BCD 9.ABC 10.ABD11.ABD 12.BC 13.BCE 14.CDE 15.DE16.ABCE

17.ACD

IMFECTIILE BRONHOPULMONARE LA SUGAR SI COPIL (1099-1101)COMPLEMENT SIMPLU:1.A2.C3.D4.C5.C6.D7.D8.E9.D10.E11.E12.E

COMPLEMENT MULTIPLU:1.BCDE2.ACDE3.ABDE4.CDE5.ABD6.ABCE7.BCDE8.ABC9.BCD10.ABDE11.BCD12.ABCD13.ABDE14.ABCE15.BCE16.ABCE17.ABDE18.BCE19.AD20.ABD21.BCDE22.CDE23.ABC24.ABD25.ADEALERGIILE RESPIRATORII LA COPIL (1092-1094)COMPLEMENT SIMPLU: 1.D 2.E 3.C 4.D 5.C

6.D 7.D 8.E 9.DCOMPLEMENT MULTIPLU:

1.ABDE 2.ABCE 3.ABCD 4.ADE 5.ABDE

6.ACE 7.BCE 8.ACD 9.ACD 10.ABCE11.ACE 12.ABDE 13.BDE 14.ABC 15.ABC16.AE 17.ABE 18.ABC 19.ABC

ASTMUL LA COPIL (1095-1098)COMPLEMENT SIMPLU: 1.A 2.D 3.C 4.C 5.E

6.D 7.D 8.BCOMPLEMENT MULTIPLU:

1.ACD 2.ACD 3.ABDE 4.BCE 5.BCDE

6.ACD 7.ABC 8.ACDE 9.ABC 10.ABE11.ABE 12.ACDE 13.BCD 14.ABCE 15.ACD16.ABE 17.ABE

INFECTIILE URINARE LA COPIL. LEUCOCITURIA (1105-1106)COMPLEMENT SIMPLU: 1.B l 2.A 3.C 4.D 5.E

6.C 7.D 8.E

COMPLEMENT MULTIPLU:

1.ADE 2.ACDE 3.BDE 4.AB 5.AE

6.BE 7.ACD 8.ABE 9.CD 10.ABE11.ACE 12.BC 13.AD 14.DE 15.CDE

BOLI DE NUTRITIE LA COPILDIABETUL ZAHARAT TIP 1 SI 2 LA COPIL (1109-1112)COMPLEMENT SIMPLU: 1.B 2.A 3.E 4.B 5.A

6.E 7.B 8.B 9.D 10.BCOMPLEMENT MULTIPLU:

1.BDE 2.ACD 3.ABE 4.ABE 5.CDE

6.ACD 7.BCE 8.ABE 9.CE 10.BCE11.ABD 12.AB 13.ADE 14.ADE 15.ABE16.DE 17.ABD 18.BDE 19.BD

OBEZITATEA LA COPIL (1121-1122)COMPLEMENT SIMPLU: 1.C 2.B 3.E 4.ACOMPLEMENT MULTIPLU:

1.BCD 2.ABCE 3.ABE 4.ABCE 5.BCD

EVALUAREA SI INGRIJIREA NOU NASCUTULUI LA TERMEN (1131-1134)

COMPLEMENT SIMPLU: 1.C 2.E 3.D 4.C 5.B6.B 7.C 8.D 9.E 10.A11.B

COMPLEMENT MULTIPLU:

1.ABDE 2.ABCE 3.BCE 4.BCE 5.ABDE

6.BCE 7.ACDE 8.ADE 9.BCDE 10.ABDE11.BCE 12.BCE 13.BDE 14.ACDE 15.ABDE16.ABDE

17.BCDE

MEDICINA INTERNA

LUPUSUL ERITEMATOS DISEMINAT. SINDROMUL ANTIFOSFOLIPIDIC (1138-1142)COMPLEMENT SIMPLU: 1.C 2.B 3.E 4.B 5.D

6.E 7.E 8.D 9.C 10.E11.D 12.A

COMPLEMENT MULTIPLU:

1.AD 2.BCE 3.ABD 4.ACDE 5.ACD

6.ABCE 7.CD 8.ABE 9.ACE H 10.CD11.ABD 12.BC 13.ABE 14.ABD 15.BCE

E16.ACE 17.ACE 18.ABC

■PATOLOGII AUTOIMUNE (1136-1137)

COMPLEMENT SIMPLU: 1.E 2.A 3.C 4.D 5.BCOMPLEMENT MULTIPLU:

1.ACD 2.CD 3.AC 4.ABDE 5.ABC

RADIOLOGIEINDICAŢII SI STRATEGII DE UTILIZARE ALE PRINCIPALELOR EXAMENE IMAGISTICE (1149-1154)COMPLEMENT SIMPLU: 1.C 2.B 3.E 4.C 5.D

6.A 7.B 8.D 9.C 10.E11.D 12.A 13.C 14.B 15.C16.A 17.D 18.E 19.E 20.A

COMPLEMENT MULTIPLU:

1.BD 2.BDE 3.ABC 4.BCE 5.ACDE

6.BDE 7.BCE 8.ADE 9.BC 10.ACEDERMATOLOGIEINFECTII CUTANEO-MUCOASE BACTERIENE SI MICOTICE (1168-1172)INFECTII CUTANATE BACTERIENECOMPLEMENT SIMPLU: 1.A 2.C 3.D 4.B 5.D

6.C 7.D 8.E 9.A 10.B11.D 12.B 13.A

COMPLEMENT MULTIPLU:

1.ABC 2.BCE 3.BD 4.ACDE 5.AD

6.DE 7.BC 8.BE 9.ACE 10.ABD11.BCDE

12.BE 13.ACD 14.BE 15.BE

INFECTII CUTANATE MICOTICE

COMPLEMENT SIMPLU: 1.A 2.C 3.E 4.E 5. C6.C 7.C 8.B 9.D 10.B11.C

COMPLEMENT MULTIPLU:

1.ABD 2.ACE 3.CE 4.BD 5.BC

6.DE 7.BE 8.AC 9.BCE 10.CDEENDOCRINOLOGIE-DIABET-BOLI METABOLICEGUSA SI NODULUL TIROIDIAN, HIPERTIROIDISMUL, HIPOTIROIDISMUL (1215-1226)COMPLEMENT SIMPLU: 1.B 2.C 3.D 4.A 5.C

6.C 7.C 8.C 9.D 10.A11.E 12D

COMPLEMENT 1.CE 2.BDE 3.BCE 4.BCDE 5.ABE

MULTIPLU:6.BD 7.BDE 8.ABE 9.AC 10.AB11.ACE 12.ACDE 13.AE 14.ABE 15.BD16.ABCD

17.AD ^^ ^ 18 BE ^

DIABETUL ZAHARAT DE TIP 1 SI 2 LA ADULT. DIAGNOSTIC (1236-1238)

COMPLEMENT SIMPLU: 1.B 2.D 3.D 4.B 5.ECOMPLEMENT MULTIPLU:

1.BCD 2.ACE 3.ACD 4.BCDE 5.BE

6.ADDIABETUL ZAHARAT DE TIP 1 SI 2 LA ADULT. COMPLICATII ACUTE (1239-1243)COMPLEMENT SIMPLU: 1.D 2.C 3.A 4.D 5.E

6.C 7.C 8.B 9.C 10.ACOMPLEMENT MULTIPLU:

1.BC 2.ABDE ^ ™ . 3.CD _ _ ■ 4.BE 5.ABE

6.BCD 7.ABC 8.ABD 9.ACE 10.BD11.ABC 12.AC 13.BC 14.ABDE 15.ABD

DIABETUL ZAHARAT DE TIP 1 SI 2 LA ADULT. COMPLICATII CRONICE (1244-1248)

COMPLEMENT SIMPLU: 1.D 2.A 3.B 4.D 5.E6.C 7.D 8.B 9.E

COMPLEMENT MULTIPLU:

1.AC 2.ABD 3.BCDE 4.ABDE 5.CD

6.ABE 7.ACE 8.ABE 9.BCD 10.BCE11.AC 12.ABE

DIABETUL ZAHARAT DE TIP 1 SI 2 LA ADULT. TRATAMENT (1249-1254)

COMPLEMENT SIMPLU: 1.C 2.E 3.C 4.A 5.ECOMPLEMENT MULTIPLU:

1.ACD 2.ABC 3.BCDE 4.AD 5.ABD

6.BCDE 7.CDE 8.CDE ^ 9.ACDOBEZITATEA LA ADULT (1280-

1286)

COMPLEMENT SIMPLU: 1.B 2.C 3.E 4.ECOMPLEMENT MULTIPLU:

1.CE 2.ABD 3.ABDE 4.BCD 5.AC

6.ABE 7.ABC 8.ACEUROLOGIEINFECTIILE URINARE LA ADULT.LEUCOCITURIA (1286-1292)COMPLEMENT SIMPLU: 1.B 2.D 3.D 4.D 5.C

6.CCOMPLEMENT MULTIPLU:

1.ABC 2.AD 3.AC 4.BD 5.AD

6.AC 7.AB 8.AC 9.ACD 10.ADE11.ABCE

RETENTIA ACUTA DE URINA (1295-1296)COMPLEMENT SIMPLU: 1.CCOMPLEMENT MULTIPLU:

1.ABC 2.CDE 3.ACE 4.ABC

LITIAZA URINARA (1312-1315)

COMPLEMENT SIMPLU: 1.E 2.B 3.BCOMPLEMENT MULTIPLU:

1.BCE 2.AC 3.CD 4.ABCE 5.ACE

6.ABDE 7.BCD 8.BCD 9.ABC 10.BDPATOLOGIA TUMORALA BENIGNA SI MALIGNA A APARATULUI UROGENITAL MASCULIN. HIPERTROFIA BENIGNA DE PROSTATA (1316-1318)COMPLEMENT SIMPLU: 1.C 2.A 3.C 4.B 5.D

6.B 7.E 8.B 9.A 10.BCOMPLEMENT MULTIPLU:

1.ABDE 2.DE 3.AE 4.BCD 5.ACE

6.BCDE 7.AB 8.ACDE 9.ABE 10.BD11.BE 12.ABDE 13.BC 14.DE _ ■ _ 15.BCD

TUMORI DE PROSTATA (1319-1322)

COMPLEMENT SIMPLU: 1.C 2.D 3.A 4.E 5.C6.E 7.A 8.D 9.C 10.A11.D 12.B 13.C 14.D

COMPLEMENT MULTIPLU:

1.ABD 2.ADE 3.AB 4.CD 5.ACDE

6.AE 7.BCD 8.BE 9.BCD 10.AC11.ABC 12.BE 13.BC 14.ACDE 15.DE16.ABCE

17.BCE

TUMORI DE RINICHI (1323-1327)

COMPLEMENT SIMPLU: 1.B 2.D 3.C 4.E 5.A6.C 7.D 8.B 9.D 10.E

COMPLEMENT MULTIPLU:

1.BCE 2.AC 3.BCDE 4.BDE 5.BE

6.CE 7.ABC 8.BC 9.ABCD 10.BD11.BCD 12.AE

TUMORI DE TESTICUL (1328-1331)

COMPLEMENT SIMPLU: 1.C 2.B 3.D 4.C 5.E6.C 7.C 8.E 9.E 10.D

COMPLEMENT MULTIPLU:

1.BD 2.BCE 3.AE 4.CDE 5.ABDE

6.BD 7.ABC 8.ABD 9.AD 10.BDE11.ABC 12.BCE 13.ABE 14.CE 15.BCE16.CD 17.AB 18.AD 19.AD 20.BCD

NEFROLOGIEINSUFICIENTA RENALA ACUTA. ANURIA (1350-1352)COMPLEMENT SIMPLU:1.A2.B3.D4.C5.D6.B7.C8.A9.C10.DCOMPLEMENT MULTIPLU:1.CDE2.ABDE3.ACD4.ABE5.ACDE6.ABC7.ABC8.ABDE9.ABC10.AC11.BCD

12.ABCE13.ABDE14.ABDE15.ACD16.ABC17.ABE18.ABC19.BD20.ABD21.ABC22.BD23.ABCE24.BCDE25.BD26.BDE27.ACD28.ACD29.AC30.ABC31.ABC32.CD33.ABCE34.BCDE35.ACDINSUFICIENTA RENALA CRONICA (1353-1357)COMPLEMENT SIMPLU: 1.B 2.B 3.D 4.D 5.B

6.E 7.B 8.D 9.A 10.D11.C 12.E 13.E 14.A 15.C16.C 17.E 18.B 19.C 20.E21.D 22.B 23.C 24.D 25.D26.C 27.C 28.B 29.C 30.E31.C 32.E 33.B 34.D 35.C36.E 37.C

COMPLEMENT MULTIPLU:

1.BE 2.ABCE 3.ACDE 4.ABD 5.BCD

6 BE 7 ACE 8 ACD 9 ADE 10 BCE11.AC 12.ABD 13.BCD 14.AC 15.BCE16.ABE 17.AD 18.BC 19.ACE 20.DE21.ACD 22.AD 23.ACD 24.ACDE 25.ABD26.ABDE

27.CE 28.ACE 29.DE 30.BDE

31.CDE 32.BCD 33.AD 34.ABD 35.CDE36.BC 37.AB 38.ACD 39.ABD 40.BD41.BD 42.ABE 43.BD 44.ADE 45.ABC

46.BD 47.ABE 48.BD 49.CE 50.AD51.ABCD

52.ABCD 21.AC 22.ACD 23.ACDE

24.BDE 25.ACD 26.CDE 27.BE 28.ABENEUROPATII GLOMERULARE (1364-1366)COMPLEMENT SIMPLU: 1.E 2.D 3.C 4.B 5.E

6.D 7.B 8.E 9.D 10.B11.A 12.D

COMPLEMENT MULTIPLU:

12.ACDE

13.BCD 14.AD 15.ACE 16.CDE

17.BC 18.CDE 19.ADE 20.CDE 21.ACE22.AB 23.AC 24.ABDE 25.ABE 26.BCE27.BCD 28.ADE 29.BDE 30.AC 31.BCD32.ADE 33.ACD 34.ABCE 35.ABDE 36.ACDE37.ABC 38.ABD 39.CD 40.BCDE

NEUROPATIILE VASCULARE (1367-1369)COMPLEMENT SIMPLU: 1.C 2.B 3.B 4.E 5.D

6.B 7.E 8.B 9.C 10.BCOMPLEMENT MULTIPLU:

11.BCDE

12.CD 12.ABE 13.ABE 14.BCDE

15.ABDE

16.ACDE 17.ADE 18.AB 19.BCD

20.BE 21.ABD 22.ABC 23.CE 24.ADE25.ABE 26.ABD 27.ABE 28.BD m 29.AC

HEMATOLOGIE-ONCOHEMATOLOGIEANEMIA (1376-1378)COMPLEMENT SIMPLU: 1.C 2.B 3.A 4.C 5 .E

6.C 7.B 8.CCOMPLEMENT MULTIPLU:

1.ABCE 2.BE 3.ABDE 4.ACD 5 .ABE

6.ABDE 7.ABC 8.CDE 9.ABCE 10.ABD11.BCE 12.ACE 13.AD 14.BCD 15.AC16.ADE 17.ADE 18.ACDE 19.ACD 20.ACD21.ACD 22.DE ■ 31.ABCE 32.ACD

ANOMALII ALE HEMOSTAZEI SI COAGULARII (1383-1384)

COMPLEMENT SIMPLU: 1.C 2.D 3.A _ 4.B _ 5.E6.D 7.C 8.A 9.C 10.D

COMPLEMENT MULTIPLU:

1.ACDE 2.BD 3.ABD 14.BD 15.AC

16.ABDE

17.BE 18.ACDE 19.ACDE 20.BCDE

21.BC 22.BCE 23.BCE 24.ACE 25.AC

26.BCEMIELOMUL MULTIPLU (1390-1394)

COMPLEMENT SIMPLU: 1.B 2.B 3.C 4.A 5.D6.C 7.C 8.B 9.A 10.B11.A 12.B 13.D 14.B 15.C16.C 17.A | 18.B 19.A 20.A21.A 22.D 23.C 24.A 25.A26.A 27.E 28.C 29.E 30.D31.C 32.C 33.B 34.D 35.A

COMPLEMENT MULTIPLU:

1.BCD 2.ACD 3.ABCE 4.ABDE 5.BCD

6.ABD 7.ABC 8.ACE 9.AC 10.ACE11.AB 12.ADE 13.ABD 14.ACD 15.BCD16.ABC 17.CD 18.CD 19.ABD 20.BCD21.ABD 22.ABDE 23.ABD 24.ABDE 25.ABCE26.ACDE

27.ABC 28.BCD 29.ACD 30.ABE

31.ABC 32.ACDE 33.ACDE 34.ABCE 35.ABCEONCOLOGIECANCERUL:EPIDEMIOLOGIE, CANCEROGENEZA, DEZVOLTARE PULMONARA, CLASIFICARE (1421-1425)COMPLEMENT SIMPLU: 1.A 2.E 3.C 4.D 5.A

COMPLEMENT MULTIPLU:

1.ABCD 2.ACDE 3.ABD 4.BCDE 5.ACDE

6.CE 7.ACDE 8.AB 9.ACE 10.ABCD11.ACDE

12.ABCD 13.BCDE 14.ACDE 15.BD

FACTORII DE RISC, PREVENTIA SI DEPISTAREA CANCERELOR (1426-1428)

COMPLEMENT SIMPLU: 1.E 2.E 3.DCOMPLEMENT MULTIPLU:

1.ABCD 2.ABDE 3.ABCE 4.ABCD 5.AC

6.ABC 7.BD 8.ABD 9.ABCD 10.ACE11.ABCD

12.ABCD 13.ABCD 14.ABCE 15.ABCD

16.ABCD

17.BCDE 18.ABE 19.ACDE 20.AB

LEUCEMII ACUTE (1434-1435)COMPLEMENT SIMPLU: 1.C 2.E 3.D 4.E 5.B

6.D 7.E 8.ECOMPLEMENT MULTIPLU:

1.ABCD 2.ABCD 3.ABC 4.CDE 5.ABC

6.ABCD 7.ABCE 8.AE 9.ACDE 10.ABCD11.ABD 12.BCE 13.ABDE 14.AB 15.ABCD16 ABC

LEUCEMII LIMFOIDE CRONICE (1436-1437)COMPLEMENT SIMPLU: ■

1.E 2.B 3.C

COMPLEMENT MULTIPLU:

1.ABCD 2.ACDE 3.CE 4.ABCE 5.CD

6.ABC 7.ABCDLIMFOAME MALIGNE (1438-1439)

COMPLEMENT SIMPLU: 1.D 2.DCOMPLEMENT MULTIPLU:

1.ABDE 2.ABD 3.ABCD 4.ABCD 4.BCDE

5.CDE 6.ABDE H 7.ABDE 8.BCDEERATA LA CAPITOLUL PNEUMOLOGIEINSUFICIENTA RESPIRATORIE CRONICA (203-205)COMPLEMENT SIMPLU: 1.D 2.A 3.D 4.A 5.ECOMPLEMENT MULTIPLU:

1.AC 2.ADE 3.ADE 4.ABDE 5.AD

6.ABE