Absenteismul scolar

ABSENTEISMUL SCOLAR1. DEFINIRE, CARACTERIZARE, FORME, SEMNIFICAII

2. CAUZE3. SUGESTII DE INTERVENIE N CAZUL ABSENTEISMULUI1. DEFINIRE, CARACTERIZARE, FORME, SEMNIFICAII

In literatura de specialitate se folosesc absenteismul este clasificata ca o devianta scolara impreuna cu alti termeni: indisciplina, rezistenta scolara, delincventa juvenila, inadaptare scolara, tulburare de comportament.

Daca abordarile psihologice si medicale interpreteaza devianta scolara ca pe un fenomen ce tine de patologic, abordarea sociologica sustine ca devianta scolara este un fenomen normal; conduitele ce ncalca normele scolare sunt inacceptabile, dar sunt forme normale de comportament, n sensul ca reprezinta ncercari ale elevilor de a rezista/nfrunta circumstantele scolare specifice n care se gasesc.

Daca acceptam devianta scolara ca pe un fenomen normal, atunci putem lua n considerare urmatoarele functii si semnificatii ale sale:

reprezinta un mijloc de explorare a limitelor si libertatii; elevii pun frecvent la ncercare profesorii pentru a vedea pana unde pot merge actiunile lor fara ca adultul sa riposteze; reprezinta un mijloc de exprimare a dificultatilor emotionale determinate de relatiile interpersonale din scoala sau din afara scolii; unii elevi recurg la conduite deviante pentru a riposta n conflictele cu parintii ( adultii semnificativi din viata lor); indica, ntre anumite limite, atitudinea fata de scoala a parintilor; exista si cazuri n care parintii ncurajeaza elevii sa ncalce normele/ valorile scolare; semnaleaza o serie de disfunctii sau deficiente n activitatea scolii: calitatea slaba a predarii, climatul excesiv de autoritar sau de permisiv, lipsa de implicare si indiferenta profesorilor fata de evolutia comportamentala a elevilor, normele scolare anacronice, lipsa de pertinenta a continuturilor n raport cu necesitatile de nvatare ale elevilor etc.; ofera elevilor care au experimentat esecul scolar posibilitatea de a accede la un status si la un prestigiu social; poate indica apartenenta elevilor la o "subcultura delincventa din scoala sau din afara ei.

FORMELE DE MANIFESTARE A DEVIANTEI SCOLARECele mai grave sau/si cele mai frecvente acte de devianta scolara sunt: fuga de la scoala, absenteismul, abandonul scolar, vandalismul, conduitele violente, toxicomania,copiatul si suicidul.

Absenteismul scolar. Fenomen cu o dinamica spectaculoasa n ultimele decenii, absenteismul scolar e definit ca o problema sociala, fiind explicata mai mult prin caracteristicile socioculturale ale mediului de provenienta si aparand mult mai frecvent n mediul urban si n familiile sarace. Desemneaza un tip de conduita evazionista stabila, permanentizata, ce prefigureaza sau reflecta deja atitudinea structurata a lipsei de interes, motivatie, ncredere n educatia scolara.

Atunci cand elevii ncep sa lipseasca sistematic si generalizat de la scoala, aceasta conduita reprezinta un semnal tardiv al existentei problemelor.

Absenteismul constituie o forma de agresiune pasiva mpotriva scolii, indicand ca elevii fug de la scoala chiar cu riscul de a fi pedepsiti. Reactiile negative ale scolii si ale parintilor ntretin mecanismele de aparare ale elevului, creand un cerc vicios, n care abandonul tinde sa apara drept unica solutie prin care se pot rezolva toate problemele.

Absenteismul este principalul factor asociat cu abandonul scolar, avand o nalta valoare predictiva n raport cu acesta; Numerosi autori care au studiat conduitele elevilor ce se coreleaza cu decizia lor de a abandona scoala au fost de acord ca cea mai mare probabilitate de a abandona se nregistreaza la cei care lipsesc excesiv de la scoala si au probleme de disciplina; variabila cheie a inadaptarii scolare este atitudinea parintilor fata de scoala; Se considera ca prin consiliere individuala, atat a elevilor, cat si a parintilor, se poate ajunge la o mai buna adaptare scolara.2. CAUZECauzele sunt multiple.

1. Familia si Societatea. Mutaiile din societate i din familia contemporan (problemele economice, problemele de relaionare ntre prini i copii, timp redus petrecut cu familia, redistribuirea rolurilor, suportul social i emoional redus, suprancrcarea profesional a prinilor sau munca n strintate etc.) determin mai multe probleme emoionale la copii dect n trecut.

2. Elevul si Societatea. Aici trebuie sa mentionam presiunea grupului, riscul consumului de droguri i a altor forme de dependen, metodele educative slabe, inconstante, suprancrcarea colar, disfunciile n evaluare i notare, frica de examene constituindu-se n adevrai factori de stres pentru elevi care, din pcate, uneori evit confruntarea cu ,,problema prin fuga de la ore. La acestea se poate adauga, comunicarea defectuoas elev-profesor (ironizarea, umilirea elevului), conflict cu colegii, practici educative percepute de elevi ca fiind nedrepte, frustrante, incompatibilitate ntre aspiraiile, trebuinele de nvare i oferta educaional a colii. Absenteismul este pentru ei o form de aprare. Vzut din aceast perspectiv, absenteismul devine o problem social, un semnal tardiv al existenei unor probleme, o conduit care reflect atitudinea structurat a lipsei de interes, motivaie, ncredere n educaia colar. Aceasta lipsa de incredere, din pacate este sustinuta de media, intarita de atitudinea guvernantilor fata de statutul cadrului didactic si de atitudinea familiei. Din pcate, absenteismul este n cretere, mai ales la nivel liceal, iar ignorarea sau pedeapsa excesiv pot doar contribui la cronicizarea fenomenului. CAUZE - care in de contextul colar specific (inclusiv relaia profesor-elev): presiunea grupului, suprancrcarea colar, foarte important este i variabila vrst:

la elevii mici - fuga de la coal poate fi o manifestare a ,,fobiei colare; cauze: dependen crescut de prini, prini care valorizeaz excesiv educaia colar; stiluri parentale supraprotectoare, autoritare sau indiferente; strategie defensiv fa de colegii violeni, eecul colar, situaii umilitoare

la elevii mari - fuga de la ore este rezultatul unei opiuni (proces de deliberare, luare a deciziei); cauzele pot fi: frica de evaluare, de eec, fobia / anxietatea social (frecvent n perioada adolescenei, manifestat prin anxietate fa de situaia de a fi observat de colegi, teama de a vorbi n public, teama de a interaciona cu persoane de sex opus, teama de critic, stim de sine sczut); teama de pedeaps, teama de pierdere a statutului n grup riscurile fugii de la coal: depresia, consum de toxice legale i ilegale, acte delictuale, abandon colar.

3. SUGESTII DE INTERVENIE N CAZUL ABSENTEISMULUI

Cred ca dirigintii trebuie sprijiniti in incercarile lor de a diminua acest fenomen social in special de familie. Ar trebui sa explice parintilor ca exista riscuri daca fug de la scoala: depresia, consum de toxice legale i ilegale, acte delictuale, abandon colar.

Ca sugestii ar trebui mentionate:

monitorizarea ( desi in ultima perioada se insista asupra monitorizarii, de ctre diriginte, a absenelor elevilor i prezentarea, eventual lunar, a situaiei absenelor ctre conducerea colii cred ca doar constatatarea acestui fenomen nu rezolva o problema de fond).

aplicarea de chestionare privind absenteismul (dac situaia o impune) urmate de centralizarea rspunsurilor la chestionar i identificarea principalelor cauze care au contribuit la situaia de fapt (numr mare de absene nemotivate) schiarea unui plan de intervenie intit pentru rezolvarea situaiei (identificarea de ctre diriginte a unor msuri amelioratorii);

discutarea, n particular, a incidentului / situatiei cu elevul cutarea mpreun a unor soluii pentru evitarea repetrii incidentului; eventual, consilierea psihologic individual / a familiei (n funcie de cauz);

cooperarea dirigintelui cu prinii; supravegherea discret a prezenei elevului la coal, legtura permanent cu dirigintele (reaciile negative ale colii i ale familiei ntrein mecanismele de aprare ale elevului, crend un cerc vicios, n care, la limit, abandonul tinde s fie vzut de elev ca unic soluie pentru ,,rezolvarea problemei)

Dac fuga de la coal este determinat de atitudinea unui profesor, dirigintele poate media rezolvarea situaiei conflictuale profesor-elev

Alte modaliti de profilaxie:

ieirea din coal pe parcursul orelor de curs doar pe baza unor bilete de nvoire, semnate de diriginte sau profesorul clasei, care s fie ritmic contabilizate la secretariat notarea riguroas a absentelor la fiecare or de curs confirmarea oficial a legitimrii elevului la vreun Club Sportiv i anunarea prealabil a programului competiional; aprobarea motivrii absenelor pentru participarea elevului la competiiile sportive de ctre conducerea colii respectarea Regulamentului colar i a Regulamentului de Ordine Interioar pentru elevi meninerea n clas a unei atmosfere care s asigure satisfacerea trebuinei de siguran afectiv pentru toi elevii metode de predare nvare atractive promovarea cooperrii n clas, astfel nct i elevii cu performane colare modeste s experimenteze succesul; evitarea constituirii unor elite, concomitent cu etichetarea, marginalizarea, celor care nu aparin elitei sistem echitabil de recompense sanciuni care s menin motivaia colar a elevilor; nota s fie doar o msur obiectiv a performanei i nu o modalitate de sancionare a elevului profesorii s comunice eficient (asertiv, s foloseasc ascultarea activ) s evite etichetarea elevilor, s critice constructiv, s se focalizeze pe recompensarea elevilor i nu pe sancionarea lor diversificarea i atractivitatea activitilor extracurriculare

Alte strategii de intervenie:

realizarea unui panou al elevilor cu cea mai bun frecven la coal

crearea unui forum al prinilor (pe site-ul colii)

publicarea, pe site-ul colii, a listei elevilor cu cele mai puine absene

programe de consiliere a prinilor (de tip ,,coala prinilor)

colaborare cu toate autoritile comunitii locale (poliia de proximitate, jandarmeria, alte asociaii i ONG uri).

Bibliografie

Neamu, C. (2003) Deviana colar, Ed. Polirom, Iai

Eliade, S. (2000) ABC ul consilierii elevului, Ed. Hiperborea, Turda

Cosmovici, A., Iacob, L. (1998) Psihologie colar, Ed. Polirom, Iai