ROMÂNIA

GUVERNUL ROMÂNIEI INSTITUŢIA PREFECTULUI – JUDEŢUL IALOMIŢA

24.01.2017

Informare de presă

Prefectul județului Ialomița, Gigi Petre, a participat marți, 24 ianuarie 2017, la manifestările dedicate împlinirii a 158 de ani de la înfăptuirea Unirii Principatelor Române, organizate de Instituția Prefectului – Județul Ialomița în colaborare cu Consiliul Județean Ialomița, Garnizoana Slobozia și Primăria Slobozia, în Piața Unirii din Slobozia.

La acest eveniment, marcat printr-o ceremonie militară şi religioasă, urmat de intonarea Horei Unirii și defilarea Gărzii de Onoare, au participat președintele Consiliului Județean Ialomița, reprezentanţi ai autorităţilor publice locale din judeţ, ai partidelor politice şi ai instituţiilor din cadrul Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Apărării Naționale și mass-media locală.

Cu acest prilej, domnul prefect a evocat semnificația zilei de 24 ianuarie:

” În urmă cu 158 de ani, prin dubla alegere ca domnitor a lui Alexandru Ioan Cuza la Iași și București, cele două principate, Moldova și Țara Românească și-au dat mâna, formând o singură patrie: România.

Astfel, se împlinea un vis, un ideal pe care poporul nostru îl nutrea dintodeauna, care, după spusele lui Bălcescu, era ”visarea iubită” a marilor noștri voievozi, sugestivă pentru entuziasmul românilor. Unirea din 1859 a fost un proces bazat pe puternica apropiere culturală şi economică, care a început prin desfiinţarea graniţelor dintre acestea în 1848, în timpul domniilor lui Mihail Surdza şi Gheorghe Bibescu.

Reformele din timpul domniei lui Al. I. Cuza au dus la crearea şi dezvoltarea instituţiilor statale, la modernizarea Statului Român pe temeliile trainice puse de Unirea celor două principate românești.

Împărţirea administrativă a teritoriului României, în judeţe, oraşe şi comune, a fost cea dintâi măsură adoptată în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, pentru unificarea administrativă şi organizarea instituţiilor moderne ale statului.

Crearea primului Parlament unic al României şi al primului Guvern unitar, prin reformele sale: adoptarea primei Constituţii româneşti, a Codului penal şi Codului civil modern (napoleonian), precum şi alte acte legislative, în spirit european, potrivit cărora se impunea egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi a impozitelor, organizarea comerţului, meseriilor, industriei şi transporturilor, au constituit bazele dezvoltării României moderne.

Ajutat de sfetnici apropiaţi, în frunte cu Mihail Kogălniceanu, Al.I. Cuza a desfiinţat claca şi a împroprietărit ţăranii, rămânând permanent în conştiinţa lor, a adoptat legea electorală şi a înfăptuit secularizarea averilor tuturor mănăstirilor, toate acestea fiind acţiuni energice şi curajoase, care au contribuit la progresul general al ţării şi racordarea României la cerinţele civilizaţiei europene.

Prin Unirea de la 1859 românii au dovedit puterea solidarităţii lor, au arătat că pot fi artizanii propriului destin, că sunt capabili să depăşească orizontul intereselor individuale pentru binele comun.”

Ziua de 24 ianuarie 1859 este înscrisă în istoria poporului român ca ziua renașterii naționale, un act de înaltă voinţă politică şi de solidaritate naţională. Acesta este momentul în care se pun bazele României moderne, temelia pentru formarea statului român, pentru obţinerea independenţei, ridicarea la rang de Regat şi mai ales pentru Marea Unire din anul 1918.