Abordarea Structurala a Administrarii - Modelul Birocratic a Administrarii

8/18/2019 Abordarea Structurala a Administrarii - Modelul Birocratic a Administrarii

1/6

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

Facultatea tiin e EconomiceȘ ț

Catedra Administrarea Afacerilor

Abordarea structural a administrrii ! modelulbirocratic al administrrii "#eber$ Merton%

elaborat de:Eu&en 'alta&

masterand( &ru)a AF*+,+

coordonator ştiinţific:Ion Munteanu(

Dr- conf- Un-

C.I IN/U( 01+,Ș


2/6

I. Introducere .

Termenul de birocra ie a fost pentru prima dată utilizat de Monsenior de Gournay, pe laț1745 !l este "ntr#un fel un barbarism pentru că pro$ine de la două cu$inte din două limbidiferite, una clasică i alta modernă !ste $orba de fran uzescul %bureau& i de 'recesculș ț ș%(ratos& )n elesul ini ial era, "n fond, c*iar acela de %re'uli ale celor de la birou&, adică aleț țoficialilor +uterea acestor oficiali a fost semnalată "n numeroase r"nduri, c*iar cu mult "nainte

ca birocra ia să de$ină subiect de analiză tiin ifică pre e-emplu, "n secolul al ./.#lea,ț ș ț0onor de 2alzac 317 1658 a definit poate cel mai plastic birocra ia, cațreprezent"nd “puterea uria ilor în mîna pigmeilor”ș i, "ntr#un fel, acesta este sensul pe careș

birocra ia l#a păstrat la ni$elul cunoa terii comune p"nă astăziț ș+entru sociolo'i, ca i pentru to i cei care studiază tiin ific societatea, birocra ia aș ț ș ț ț

reprezentat tipul cel mai important de or'aniza ie din modernitate i totodată principalulț șinstrument al sc*imbării societă ilor contemporaneț

9$em prin urmare, două tipuri de accep iuni +e de o parte, una care are o profundăț"ncărcătură peiorati$ă, fiind de fapt prima accep iune a cu$"ntului, utilizată "ncă din secolul alț.///#lea, sens pe care "nsă "l folosim i noi astăzi atunci c"nd spunem de e-emplu, că %ar trebuișredusă birocra ia& +e de altă parte, mai e-istă i o a doua accep iune, una tiin ifică, care are oț ș ț ș ț

dimensiune normati$ă i nu este "ncărcată $aloricș+entru sociolo'ie, birocra ia nu doar că nu reprezintă un calificati$ pentru lipsa deț

eficien ă a unei or'aniza ii, ci dimpotri$ă, ea este principalul factor al dez$oltării or'aniza iilor iț ț ț șimplicit al societă ilor "n modernitate +entru sociolo'i, ca i pentru to i cercetătorii care studiazăț ș țor'aniza iile, birocra ia este principalul factor al dez$oltării economice, sociale i politice, c*iar ț ț șspectaculoase, realizată "n modernitate

II- 'irocra ia ca ti) idealț la Ma2 #eber-

+rimul care a propus o analiză consistentă a birocra iei, "n eleasă ca un tip de or'anizareț țformală, a fost sociolo'ul 'erman Ma- ;eber +entru el, birocra ia re)re3int modul ra ionalț țde or&ani3are a 4ie ii socialeț , mod de or'anizare dominant "n cadrul societă ilor moderneț


3/6

e-emplu, Cudecătorii sau notarii erau, de fapt, persoane cu anumite ran'uri sociale, care prestauaceste ser$icii sporadic, pe l"n'ă alte acti$ită i, care le asi'urau $eniturile principale Da fel,ț

profesorii din uni$ersită i, "n e$ul mediu, nu a$eau salarii pentru munca de predare, ci trăiau dințdiferite alte surse, cadouri de la studen i, dona ii sau rente ale unor seniori, din publica iile peț ț țcare le scoteau etc

4 Birocra ia presupune separarea activită ilor personale de cele presupuse deț ț organiza ii.ț 9cest principiu decur'e direct din precedentul 9t"t timp c"t un func ionar esteț

an'aCat i plătit să desfă oare o anumită acti$itate, el poate fi controlat i obli'at să presteze doar ș ș șacea acti$itate epararea are loc at"t fizic, birocra ia impun"nd ideea de pro'ram stabil de lucru,țdar i func ional, "n sensul "n care birocratul " i desfă oară acti$itatea independent de orice alteș ț ș șconstr"n'eri e-terioare birocra ieiț

5 Birocra ia asigură separarea func ionarului atît fa ă de mijloacele de produc ie,ț ț ț țcît i fa ă de resurse. ș ț 2irocratul nu are la dispozi ie miCloace sau resurse personale pentru a# iț șdesfă ura acti$itatea !le apar in e-clusi$ or'aniza iei birocratice i tocmai din acest moti$,ș ț ț ș

birocratul, de i dispune de o putere uria ă, este controlat total de birocra ie i, mai mult, cumș ș ț șspunea 2alzac, ca simplu indi$id el este c*iar insi'nifiant pre e-emplu, militarul premoderndispunea c"nd dorea de propriile arme, pentru ca acestea erau ale lui, armura, sabia sau calul suntobiecte ale proprietă ii personale Militarul modern nu are arme personale, mai mult c*iar,ț

or'aniza ia birocratică 3armata8 "i dă dreptul de a le purta doar atunci c"nd ea consideră că esteț

necesar Duptătorul premodern a fost astfel transformat "ntr#un simplu func ionar birocratic,țaceasta fiind i cauza pentru care modernitatea a putut institui pentru prima dată "n istorie un nouș

tip de societate, non#militară, dar profund birocratică

III- Eficien a birocra iei-ț ț

9t"t ;eber c"t i al i sociolo'i care au analizat birocra ia au scos "n e$iden ă o serie deș ț ț țfactori care asi'ură eficien ă maCoră a acestui tip de or'anizare socială Trecem "n re$istă c" i$aț țdintre ace ti factori:ș

1 )n birocra ii, deciziile sunt luate "n baza unor criterii 'enerale 9stfel se elimină subiecti$itatea iț șarbitrariul la ni$elul acti$ită ilor birocraticeț

? )n birocra ii se apelează la e-per i pentru că birocra ia presupune profesionalizarea membrilor săiț ț ți, deci, se urmăre te formarea unor competen e speciale definite i ele normati$ș ș ț ș

A 2irocra ii sunt plăti i cu salarii i "n acest mod este eliminată corup iaț ț ș ț4 +erforman a birocra ilor este Cudecată prin e-aminări i proceduri impersonale, carieraț ț ș

birocra ilor depinz"nd de aceste e$aluări care au loc e-clusi$ "n interiorul aparatului birocraticț


4/6

5 9cti$ită ile or'aniza iilor birocratice sunt definite ra ional, "n baza unor scopuri precis formulateț ț ți sunt libere de cerin e personale, sau ale unor 'rupuri e-terioare aparatului birocratic !steș ț

ade$ărat că obiecti$ele sau scopurile birocra iei pot fi i sunt uzual determinate din e-terior, deț șsistemul politic spre e-emplu, dar odată definite scopurile, aparatul birocratic le transpune "nac iuni "n baza unui re'istru normati$, independent de alte constr"n'eri e-terneț


5/6

3 eful catedrei de sociolo'ie de atunci +itirim oro(in8 @in 141 de$ine profesor ș la


6/6

ele$ilor foarte cumin i i lini ti i care, c*iar dacă au performan e colare e-trem de slabe, tind săț ș ș ț ț ș promo$eze pentru că sunt măcar %copii cumin i&, "n timp ce ele$i c*iar mai bine pre'ăti i dec"tț țace tia, dacă sunt considera i %neast"mpăra i&, au anse mai mici de a promo$a 9cest lucru seș ț ț ș"nt"mplă pentru că disciplina, adică supunerea fa ă de normele colii 3or'aniza iei8 a de$enitț ș țdintr#o $aloare instrumentală 3un miCloc necesar pentru procesul didactic8, o $aloare finală, deciun scop al acti$ită ii colare, aCun'"ndț ș astfel să fie considerat un criteriu central de e$aluared) Pericolul spiritului de corp!. 9 a cum am precizat, func ionarul birocrat este totalș ț

independent, prin defini ie, de orice sursă posibilă e-ternă de inter$en ie !l depinde doar deț țstructurile de tip birocratic, iar cariera sa este definită doar de către aceste structuri Le aducemaminte că acesta era unul din elementele foarte importante care asi'urau eficien a birocra ieiț ț2irocra ii au con tiin a acestei independen e, dar această autonomie percepută i con tientizatăț ș ț ț ș șde ei permite apari ia unor tendin e de formare a unui ade$ărat %spirit de corp&

Abordarea Structurala a Administrarii - Modelul Birocratic a Administrarii

Documents

Transcript of Abordarea Structurala a Administrarii - Modelul Birocratic a Administrarii