Anul II. Arad, Vineri 25 Maiu (7 Iunie) 1912 N-rul 1 1 3 . ABONAMENTUL:

Pe nn an . . 28'— Cor. P» jumătate an 14"— , Pe 3 Ioni . . 7 — „ Pe o lună . . 2 4 0 ,

Pentru România şi străinătate :

Pe nn an. . 40'— franci T e l e f o n

pentru oraş şi interurban Nr. 750. ROMÂNUL

R E D A C Ţ I A şi A D M I N I S T R A Ţ I A: Strada Zrinjî N-rul l /a .

INSERŢIUNILE se primesc la adminis­

traţie. Mulţumite publice şi Loc deachh costă şirul 20 lil.

Manuscripte'e nu se in-napoiază.

Zburdări ale oligarchiei. Cu l o v i t u r a do s t a t din B u d a p e s t a se

petrece u n l u c r u c i u d a t de t o t . În t r eaga p r e s ă m a g h i a r ă în l e g ă t u r ă

mai a p r o p i a t ă s a u m a i î n d e p ă r t a t ă de partidele în joc , c h e l t u i e ş t e v a l u r i de cer­neală spre a m i ş c a p u b l i c u l f a ţ ă de a c t e l e ce se pe t r ec în p a r l a m e n t .

Acum şi z i a r e l e d in s t r ă i n ă t a t e c a r e nu cunosc b ine î m p r e j u r ă r i l e de là no i , sur­prinse de o a s e m e n e a î n d r ă z n e a ţ ă c ă l c a r e de cons t i tu ţ i e şi î n g r i j o r a t e de a c e a s t ă neaşteptată d o v a d ă a s lăb ic iun i i r e g i m u ­lui p a r l a m e n t a r c a r e le face să se gân­dească la s i g u r a n ţ a o rd ine i pub l i c e d in propria lor ţ a r ă , a u î n c e p u t să se a la r ­meze.

Numai popoa re l e din U n g a r i a , inc lus iv marea m a s ă a ce lu i m a g h i a r , n u a r a t ă nici o ne l in i ş te , nici o n e r v o z i t a t e ; z a d a r ­nic se t i pă ree sc . pe nes fâ r ş i t e c o l o a n e , pe-repeţile d r a m a t i c e , a le î n t â m p l ă r i l o r ur­mate, z a d a r n i c se r ă s fo ie sc v o c a b u l a r e l e spre a se găs i , cele m a i e x a g e r a t e , ce lé mai dras t ice e x p r e s i u n i p e n t r u î n f i e r a r e a lui Tisza. L u m e a r ă m â n e l in i ş t i t ă . Sen t i ­mentul ce î n c e a r c ă n u s e a m ă n ă nic i pe departe cu a c e a -mişcare de r e v o l t ă ce a-prinde sufletul o m e n e s c în f a ţ a m a r e l o r ndreptăţi reale şi c a r e î m p o t r i v a a s u t e de mii de b a i o n e t e , m ă t u r ă pe rep rez in -tanţii ne legiur i i c u m m ă t u r ă u n u r a g a n frunzele u s c a t e . S e n t i m e n t u l m u l ţ i m e i în faţa r a p o a r t e l o r a t â t de b o g a t e în a/mă-nunte m e l o d r a m a t i c e , în d e c l a r a ţ i i m a r i , nu este de câ t a c e l a care-1 î n c e r c ă m în f a ţ a unei r ep rez in ta ţ i i s p e c t a c u l o a s e de t e a t r u ,

s a u la ce t i r ea u n u i r o m a n , a i c ă r e i e ro i n u a u e x i s t a t decâ t în f an t áz i a a u t o r u l u i .

C a r e să fie c a u z a a c e s t e i c i u d ă ţ e n i i ? D e u n d e a c e s t c a l m al m a s e l o r ? D e u n d e a c e a s t a l in iş te d in p a r t e a toc ­

m a i a a c e l o r a pe c a r e s ' a r p ă r e a că ches -t iune- i p r i v e ş t e m a i m u l t c a p e o r i - c a r e ?

R ă s p u n s u l e s t e foa r t e s i m p l u . M a s a cu p u t e r n i c u l ei s i m ţ de i n t u i ţ i e

îşi dă s e a m ă că cea ce se p e t r e c e n u a r e de a face n i m i c a cu t r a g i c u l f a t a l i t ă ţ i l o r i s t o r i ce .

P e n t r u c ă o c iocn i re î n t r e f ac to r i i v ie ţ i i pub l i ce să .p rovoace o m i ş c a r e vie în m a s a pub l i cu lu i , o- m i ş c a r e c a r e la u n m o m e n t d a t să imp l i ce i n t e r v e n i r e a lui a t â de pu t e r ­n ică , p e n t r u unu l s a u a l tu l d i n t r e c o m b a ­t a n ţ i , ,se ce re c ă ace i a c a r e o .p rovoacă să r e p r e z i n t e a s p i r a ţ i i l e a c e s t u i pub l ic , se cere ca conf l ic tu l lor să fie nu un conf l ic t de p e r s o a n e — d i s i m u l a t sub o f razologie b o m b a s t i c ă — ci u n confl ic t de i n t e r e s e şi t e n d i n ţ i o p u s e a l e u n o r c lase soc ia le s au a le u n o r g r u p e e t n i c e pe c a r e ei să le re­p r e z i n t e în realitate^

P r i v i ţ i l uc ru r i l e în l u m i n a a c e s t u i cri­t e r i u şi î n t r e b a ţ i - v ă . Ce r e p r e z i n t ă T i s z a şi ce r e p r e z i n t ă o p o z i ţ i a ?

O a r e vo i e ş t e u n u l să s f a r m e o l iga rh ia , pe c a r e ce la la l t o s u s ţ i n e . V o i e ş t e v r e -unu l d i n t r e ei să î n l ă t u r e r e g i m u l f ă răde leg i i c a r e o p r i m ă n a ţ i o n a l i t ă ţ i l e şi p e r p e t u i e a z ă s t ă p â n i r e a o l iga r i lo r dec rep iz i ce a p a s ă g r e u c h i a r iş a s u p r a m a r e i p ă r ţ i a p o p o ­r u l u i a n a g b i a r ; să o m ă t u r e d e n u n ţ â n d a b s u r d i t a t e a p r e t e n ţ i i l o r n imic i r i i n a ţ i o ­n a l i t ă ţ i l o r c a r e le s e r v e ş t e p e n t r u m e n ţ i ­n e r e a r e g i m u l u i l o r ?

U r m ă r e ş t e v r e -unu l e m a n c i p a r e a vre­u n e i a d in c lase le soc ia le a p ă s a t e ?

D e loc . Şi un i i şi a l ţ i i r e p r e z i n t ă in te ­rese le ace l e i a ş c lase . T o t s p e c t a c o l u l e s t e o c o m e d i e .

C u m vo i ţ i ca pub l i cu l să î n c e r c e alte s e n s a ţ i i d e c â t cele p e c a r e le a r e în f a ţ a s p e c t a c o l u l u i mie i piese, de t e a t r u m a i bi­n e s au m a i p r o s t j u c a t ă ?

O b s e r v a ţ i a t i t u d i n i i l e şi d e c l a m a ţ i i l e e r o i l o r ? N u v ă s u r p r i n d poze le lor a t â t de d r a m a t i c e şi f razele lor a t â t d e r ă s u n ă ­t o a r e . A s e m e n e a a t i t u d i n i şi a s e m e n e a fraze n u se p o t î n t â l n i d e c â t în piese le t ea ­t r a l e s a u în r o m a n e . A c o l o a u t o r u l a r e t o t t i m p u l să se g â n d e a s c ă la e fec tu l ce v a p r o d u c e .

C â n d în.să o m u l e s t e î n t r ' a d e v ă r cu­p r ins de s e n t i m e n t u l de r e v o l t ă , c â n d su­fletul lui î n c e p e s ă c l o c o t e a s c ă sub pu lmui -r e a n e d r e p t ă ţ i i pe c a r e o a p ă r ă , l uc ru r i l e se s c h i m b ă t o t a l . A t u n c i o m u l n u m a i a r e t i m p şi n ic i p u t i n ţ a s ă r o s t e a s c ă i m p r e c a -ţ i un i şi înjurăitu-u şi n ic i să-şi s t ud i eze a t i ­t ud in i l e .

R e v o l t a r e a l ă e s t e m u t ă . E,ste ceva foa r t e g r a v , o r e a l i t a t e înfio­

r ă t o a r e pe c a r e g e n e r a ţ i i l e u r m ă t o a r e po t să-o t r a n s f o r m e în r o m a n fo i le ton d a c ă voiesc , d a r în f a ţ a c ă r e i a pub l i cu l c o n t i m ­p o r a n , e s t e ori c u p r i n s de g r o a z ă , o r i îm­pins în l u p t ă pr in n e c e s i t a t e a de a c ţ i u n e ce se d e z l ă n ţ u i e în el în f a ţ a d r e p t ă ţ i i sa le c a r e trebuie să b i r u i a s c ă s a u a i n t e r e su lu i s ău c a r e e s te p r i m e j d u i t .

S c e n e l e d in B u d a p e s t a s u n t a ş a d a r re­p r e z i n t a ţ i i t e a t r a l e în c a r e n u c r e d nic i cei

V R E M U I E Ş T E !

Ce zi duioasă! ,•<*'

Se 'nvăluisă '

0 feerie...

Nu mai adi«

Dulci mângâieri

De primăveri!

.rr -

Domol coboară

Umbre ce 'nfioară j

Plăpândele flori...

Pe când dintre nori

Cad picuri grei

Pe ochii mei!...

Viora dia Bftor.

Vasile Conta (Cu pr i le ju l celor treizeci de ani delà moar­

tea, f i lozofului ) . De Oclav Slinar

'Simbolul e t e rn i t ă ţ i i şi al morţ i i — ui ta rea , a început s 'acopere cu vălul său f igu ra n e m u r i ­toare a lui Vasi le Conta, cugetă toru l care îm­p r e u n ă cu Eminescu a închega t o g â n d i r e filozo­fică şi or ig ina lă , în t r ' o v r eme când a g â n d i filo-zoficeşte — era i expus r id icolului în ţ a ra noastră.

D i n cauza aceasta, Conta a t rebu i t să înveţe alte ş t i in ţe p e n t r u cari n u a avut nici o încl ina-ţ iune , dar care îi deschideau d r u m u l spre orizon­tur i le fermecătoare ale a p u s u l u i 1 ) .

U n erou al sărăciei şi al pre judecă ţ i lo r so­ciale, Conta a lup ta t ca şi Eminescu cu va lur i le vieţ i i d in copilăr ie , n u m a i să poată a junge ma i cu r înd spre l i m a n u l dori t . T r i u m f ă t o r , el a avut soarta celor înv inş i , căci a p lă t i t cu moar te t im­p u r i e c l ipele de fe r ic i re aparen tă .

D i s p r e ţ u i m ! sgomotu l şi l auda nechibzui tă , Conta s'a călăuzit în scur ta lui viaţă d u n adevăr — pe ca r e 1-a s inte t izat admi rab i l în u r m ă t o r u l axiom :

„Van i t a t ea este un călător î n t â r z i a t ice ba te

1) A făcut studii comerciale şi dreptul 1» Aovers , trimis de societatea de ajutor Fătu-Pogor, a cărui scop era să formeze profesori pentru şcolile comercial» eari •Pftm la toc»pmit. _ ^

la poar ta suf le tu lu i omenesc. Cei slabi, dornic i i de glorie , î n f ine indiviz i i car i eperă să se r id ice în societate fă ră de muncă , vor p r i m i cu mul t ă dragoste şi alai pe a«est s t ră luc i t oaspete. I n s ă oameni i de ş t i in ţă , filozofii v isător i i t impu lu i car i u rmăresc u n ideal în v ia ţă , n u se vor osteni să deschidă măcar o poar tă acestui d rumeţ , temân-du-se să nu li-se t u lbu re lmi ş t ea lor suf le tească 2 .

Totuşi î m p r e j u r ă r i l e l-au s i l i t să pr imească sub guvernu l I . C. B r ă t i a n u un portofol iu min i ­s ter ia l , căci de fapt d i sp re ţu ia poli t ica l ips i tă de un ideal măre ţ — de idealul na ţ iona l i smulu i no-pă t imaş , prefăcut în vorde de p a r a d ă î n g u r a de­magogi lor polit ici d 'a tunci , cari găseau că acest sen t iment e de prisos cul ture i şi vie ţ i i publ ice ro­mâneşt i .

Conta şi Eminescu erau d e al tă pă re re . Cu toate că amândoi s tudiase î n s t r ă ină ta t e , u n d e de pe catedrele un ive r s i t a r e se v â n t u r a u idei subver­sive şi problematice , ei au r ămas nea t inş i î n cre­d in ţa s t r ă b u n ă din mij locul căreia se r idicase .

Alecsandr i îşi avea pa r t ea de m e r i t de a fi re înv ia t şi poetizat cu s incer i ta tea s i m ţ ă m â n t u l na ţ iona l i smulu i , dar această f lacără n u ma i avea o aşa de m a r e t ă r i e ca să poată î n t r e ţ i n e că ldura en tuz iasmulu i p e n t r u v r e m u r i l e noi . A t rebu i t u n Conta , u n Eminescu , ca să fie s imţ i tă cu ini-

2 ) Maximă inedită, dia colecţia mea de manuscrise ce le posed delà artista Mari« Băiuşescu, o prietenă intimă a iil»zoftil«i,

ts.g. 2 „ H O M A N T J L " Nr. 1 1 3 — 1 9 1 2

c a r e le j o a c ă , cu t o t l i m b a j u l u m f l a t al p re s se i lor . Cel m u l t p o t fi i nduş i p e n t r u c â t v a t i m p în e r o a r e s t r ă in i i c a r e n u cu­n o s c re l a ţ i i l e de a ic i .

A s e m e n e a r e p r e z e n t a ţ i i s u n t f oa r t e o-b i c i n u i t e în r â n d u r i l e d i fer i te lor o l iga rh i i c â n d — n e v ă z â n d p r i m e j d i a s i t u a ţ i e i lor — s e s i m t des tu l de t a r i sp re a z b u r d a .

E l e c a r a c t e r i z a o r b i r e a c lase i d o m n i ­t o a r e în c a r e se p e t r e c şi s u n t t o t d e a u n a u n p r e l u d i u al p r ă b u ş i r i i r e g i m u l u i lor .

Nic i o d a t ă o c l ică n u e d i s p u s ă să z b u r d e m a i m u l t d e c â t a t u n c i a c â n d deţ i ­n e p u t e r e a f ă ră a c o r ă s p u n d e u n e i neces i ­t ă ţ i în s t a t , f ă r ă a îndep l in i o f u n c ţ i u n e r e a l ă c a r e să î m p u i e o m u n c ă r e a l ă . Ş i n ic i o d a t ă u n r e g i m n u e m a i a p r o a p e de p r ă ­b u ş i r e .decât c â n d ' .ac t iv i ta tea lu i e s t e o m i n c i u n ă .

I n v r e m e ce î n s ă a c e a s t a c o m e d i e par ­l a m e n t a r ă se des fă şu ră , a m u z â n d l u m e a , în a d â n c u l m a r e l o r m a s e soc ia le şi e t n i c e f e r m e n t e a z ă d r e p t a t e a s t r i v i t ă în p i c i o a r e p e s t e c a r e s a l t ă în d a n t u r i o r g i a c e co­m e d i a n ţ i i de az i p r e g ă t i n d a d e v ă r a t a cioc­n i r e de m â i n e .

E x p l o s i a aces t e i d r e p t ă ţ i s t r i v i t e v a m ă ­t u r a pe z b u r d ă t o r i i de a s t ă z i f ă c â n d loc a d e v ă r a t u l u i r e g i m d e m o c r a t i c în a c e a s t ă ţ a r ă .

A t u n c i nu v a fi nevo i e de c u v i n t e d ra s t i ce , căc i d r a s t i c e vo r fi însuş i f ap te le .

Presa străină despre anarhia parlamentară din Budapesta. P r e s a vieneză î n g e n e r e se exp r i ­mă eu regrete desp re cele pe t recu te M a r ţ i î n ca­m e r a u n g a r ă .

„Neue F re i e P r e s s e " s e r i e : „Şi laistăzi s t ăm u imi ţ i , când n e gând im cum

a p u t u t i n t r a pol i ţ ia în cameră , c u m a t â r î t de-acolo 38 de depu ta ţ i ei c u m î n u r m a aces te i fap te nema i pomeni te a p u t u t să t reacă o zi în t reagă , f ă r ă să se des lăn ţu iască u n u r a g a n de revol te delà u n capăt l a a l t u l a l ţăr i i . Tab lou îngroz i to r , când u n pa r l amen t european poa te fi p â n g ă r i t de t e roa rea pol i ţenească, f ă ră c a , î n momentu l a-cela să izbucnească eu for ţă e l emen ta ră revol ta ţăr i i . I n felul acesta toa tă î nc rede rea ce o iare po­poru l în făur i to r i i de legi , se d i s t r amă . In t rodu­cerea lui P a v l i k în c a m e r a u n g a r ă r ă m â n e o ve-cinică p a t ă de ruş ine p e n t r u p a r l a m e n t a r i s m u l

ma şi nu vorbi tă cu gura . Ceeace se s imte şi se respectă adânc, se p r o n u n ţ ă a r a r e o r i 3 ) " .

La acest dual ism sufletesc înăecut , s'a a l ip i t mai tâ rz iu şi personal i ta tea v iguroasă a povesti­torului Creangă .

Socie ta tea l i t e ra ră „ J u n i m e a " a cărui membru a fost Conta, — n u putea să se împace de loo cu idei le aşa zise ant i semite a noulu i membru . I n special d. P . P . Ca rp i roniza pă re r i l e na ţ iona­l i s te a lu i Conta , — p ă r e r i care l-au î ncununa t cu l au r i în z iua de p a t r u Septeinvre 1879 — când a ros t i t în şedinţa a d u n ă r i i deputaţ i lor , acel ma­g i s t r a l discurs p e n t r u combaterea ar t . 7 din Con­s t i tu ţ ie p r o p u s spre revizui re .

iChiar d. Maiore&cu p r imi se cu răceală idei­le na ţ ional i s te a lui Conta.

F i i n d c ă cuge tă to ru l avea o f ire închisă, ne-di&cutând sau necenînd aprobăr i le n i m ă n u i , era tolerat la „ J u n i m e a " , mai ales că s tudi i le sale a t ingeau probleme de filozofie p e n t r u care socie­tatea avea o deosebită înc l ina ţ iune . Şi dovada afir­măr i l o r mele, va face-o f r agmen tu l de scrisoare inedi tă , pe care Conta o adresează lui Vasile Po­gor, la 6 Sep temvre 1879 d i n B u c u r e ş t i :

„Poa t e d i n toţi j u n i m i ş t i i : tu, Eminescu , Creangă şi Iacob Negruzzi aveţ i d rep tu l l a s t ima mea.

3) Eminescu. Din manuscrisele inedita cUla „Aoadâ' mia Româna".

modern . E o adevănată ca tas t rofă p e n t r u soar ta u n u i pa r l amen t , când 1 p reşed in te le Iu i t recând pes te r egu lamen tu l camere i , lasă ca le l i be ră te -r-oarei, spr i j inindu-se n u m a i p e p u t e r e a ce i o d ă o major i t a te fanatiziată. Aus t r i a de azi îna in te î ng r i jo ra t ă va t rebu i s ă pr ivească desvol tarea cr izei pr imejdioase a vieţi i p a r l a m e n t a r e u n g a r e . P a t i m i urâ te se vor des lănţui în c a m e r a u n g a r ă şi e chestie de t imp numa i , când o să s t r ă b a t ă şi î n s t r a d ă l up t a p a r l a m e n t a r ă ş i ee p ropor ţ i i o să ia aici, c u m s'ia în t âmpla t sub Badeni î n Viena .

„ F r e m d e n b l a t t " laudă procedura e n e r g i c ă ( ! ) a lui Tisza şi se bucură că în sfârşi t , p r i n în f r în -ge rea opoziţiei , s 'au p u t u t vota şi î n în c a m e r a u n g a r ă reformele mi l i t a re .

„Beichspos t" p u n e lov i tura de s ta t a lui Tisza în con tu l i n t r i g i lo r poli t ice d in Unga r i a . Judecă­torul păca te lo r pa r l amen tu lu i u n g a r n u a fost de as tăda tă aus t r i acu l Bach, ci u n u n g u r neaoş , con­tele Tisza.

Ziarele berl ineze se ocupă numa i fug i t iv cu evenimente le d in U n g a r i a . Cele l ibera le condam­nă fără escep ţ iune p rocedura i legală a lui Tisza.

*

Comedie parlamentară. A m spus î n t r ' u n pr im-art icol d in zilele t recute, pen t ruce n u se pot în­sufleţi massele de ceea ce se petrece în par lamen­tul ţ ă r i i , pn t ruce a t i tud inea opoziţiei uu i t e n u deşteaptă s impa t i i în jos l a popor , ci din cont ra îl lasă rece şi nepăsător . P e n t r u c ă n i m i c din ceea ce se face acolo sus n u are în vedere binele po­poru lu i , nu u rmăreş t e în făp tu i r ea de re forme fa­vorabile intereselor mu l ţ imi i şi p r i n ele creia-rea U n g a r i e i moderne , ci exclusiv n u m a i in terese personale. ISTu p en t ru interesele ţ ă r i i s'a însce­na t comedia de ieri şi de a la l tă ier i în camera un­gară , dar şi dacă pu tem vorbi de o lup tă parla­m e n t a r ă în momentele de faţă, mobilul ei depar te de-a fi un ideal sfânt p e n t r u care să se poată în­sufleţ i popoarele ţ ă r i i , r ă m â n e să-1 formeze inte­resele de cari ne-am ocupat în ar t icolul menţio­nat , in terese de o rd in pu r personal . Am accen­tua t că î n t r e pro iec tu l de re formă electorală al opoziţiei şi acela al guvernu lu i n u găs im nici o deosebire esenţ ia lă . Ambele u rmăresc deopotrivă m e n ţ i n e r e a s tăr i i p r iv i leg ia te a rasei m a g h i a r e şi a claselor suprapuse .

Şi acum vine „Budapes t i I l i r l a p o rganu l ofi­cios al claselor pr iv i legia te , cel mai în m ă s u r ă d e a cunoaşte g â n d u r i l e şi in ten ţ i i l e potenta ţ i lor m a g h i a r i , şi conf i rmă deplin spusele noastre . Căci ia tă cescrie la s fârş i tu l p r i m u l u i său articol de astăzi, ocupându-se în par tea p r i m ă de cauzele a-na rh ie i pa r l amen ta re , dându-ne şi aici nouă drep­tate î n toate :

„Avem convingerea n e s t r ă m u t a t ă că or i care ar fi s fârş i tu l lupte i pa r l amen ta re , f ie că ar în­v inge opoziţia, fie guvernu l , p rea p u ţ i n ă impor-

A m avut în to tdeauna o admi ra ţ i e p e n t r u oa­meni i car i sunt conduşi în acţ iuni le lor d e o sin­cer i ta te neprefăcută . E ceva par ' că născut în fi­rea mea de a descoperi şi a înţe lege caracterele . Des igur că şi (d. Maiorescu şi d. Carp sun t per­sonal i tă ţ i , — dar p r e a îna in ta t e p e n t r u s p i r i t u l vremii în care t r ă i m . Cum vrei p r i e t ene Pogor să fiu cosmopolit , îivainte de a fi înţeles o doc­t r i n ă mai folositoare sp i r i tu lu i românesc ?

E u cred că b u n u l s imţ e suficient să n e în­veţe, dacă ' l avem că : u n popor şi mai ales u n u l aşa de mic şi duşmăn i t ca al nos t ru , ar t rebu i să cunoască acea mărea ţă doc t r ină , acea re l ig ie a popoarelor ca re se în t rupează în u r m ă t o a r e a ax iomă: cunoaşte-te pe t ine, de ai t imp , (vezi cuvântul d e t i m p joacă la mine ro lu l de cauza­l i ta te) — cunoaşte p e vecini , — apoi cunoaşte l umea!

Observă di ferenţa , totuşi d. 'Carp a găsi t că discursul meu d in pa r l amen t a fost mai mult isto­ric de-cât practic şi dacă a făcut senzaţie se dogo­reşte faptului că toate discursurile patriotice im­presionează. O fi având drep ta te d. Carp , da r tre­buie să înţeleagă că tot ce porneş te din i n i m ă e frumos, e un gest pe care u n pol i t ic ian din g r u ­pa rea j u n i m i s t ă n u b a r p u t e a face n ic ioda tă cu a tâ ta s incer i ta te şi conv ingere ; de ce! d-ta p r ie ­tene Pogor o şti mai b ine decât m ine" .

M i r a r e a delà început c ă : u i t a r e a a voit să ne facă par ' că în c iudă acoperind cu vălul eău f i g u r a lui Va»il« Conta, îşi are expl icare în dwşmfinia

t an ţă poate avea acest sfârşi t asupra sor ţ i i mar i ­lor probleme ce aşteaptă să fie rezolvite. Acelea le va rezolvi deopot r ivă şi în acelaş sens major i ­tatea actală ori o nouă major i ta te , ac tualul gu­vern ori u n nou guvern . Căci c ine ar pu tea afir­ma că în momen tu l în care am ajuna la f r înge-rea pânei , J u s t h n u va r ă m â n e a s ingur cu so­c i a l i ş t i i , f rancmazoni i şi ag i ta tor i i săi na ţ iona­lişt i . Cine ar pu tea crede că un conte Károlyi", preşedin te le lui Omge, ar putea p r i m i vre-odată să fie s t e g a r u l lu i Kr i s to f fy? Cutează cineva să presupună, că autorul „Clopotelor amuţite" s'ar putea alia vre-odată cu un Vlad şi cu ceilalţi to­varăşi ai acestuia? Or i crede c ineva că un Kos­suth, Appony i or i Andrássy îşi vor' pu tea renega vre-odată t recutu l , j e r t f indu-ş i credinţe le pe al­ta ru l loz inceloT moderne?

L u p t a actuală d in p a r l a m e n t nu va produce nici o sch imbare esenţială, de tact ică or i de p r in ­cipii , şi n u va fi î n reg i s t r a t ă îm istorie, decât cura t n u m a i ca o lup tă de o rd in personal" .

Şi „B . H , " e azi de o s incer i ta te ca nici u n u l d in celelalte z iare maghia re .

Serbările presei în Bucureşti. (Delà corespondentul nostru.)

I d e i a u n e i a p r o p i e r i î n t r e z ia r i ş t i i ro­m â n i de p r e t u t i n d e n i es te , f ă r ă î ndo ia l ă , d in t r e cele m a i fer ic i te — şi s i n d i c a t u l con­f ra ţ i lo r b u c u r e ş t e n i n u p u t e a a lege u n m o ­m e n t m a i po t r iv i t , m a i s imbo l i c d e c â t a-ce la c â n d p u n p i a t r a f u n d a m e n t a l ă a pa l a ­tu lu i , a casei lor . F i i n d c ă m a r i l e s e r b ă r i p o p u l a r e car i s ' a u d e s f ă ş u r a t în zi lele de 19, 20 şi 21 m a i u a u a v u t a c e a s t ă m e n i r e de a a c c e l e r a î n c e p e r e a z id i re i . S e n ă d ă j ­d u i e ş t e că în s c u r t ă v r e m e a d ă p o s t u l socie­t ă ţ i i con f r a ţ i l o r n o ş t r i din c a p i t a l a r e g a t u ­lui va fi z id i t — şi, î u t r ' a d e v ă r , r e u ş i t a , a-t â t m a t e r i a l ă c â t şi m o r a l ă a s e rbă r i l o r , în­d r e p t ă ţ e ş t e a c e a s t ă spe ran ţă , .

I d e i a une i a p r o p i e r i î n t r e m u n c i t o r i i conde iu lu i d in t o a t e h o t a r e l e roanâne-şti a t r ez i t în suf le te le n o a s t r e , a le z i a r i ş t i l o r r o m â n i dc pestet hotare, b u c u r i a şi a p r o ­b a r e a cea m a i v ie .

C a r e p r e z e n t a n ţ i a i sp i r i tu lu i pub l i c din a t â t e a ţ ă r i , n o i z i a r i ş t i i s u n t e m cei în­t â i c h e m a ţ i a d e s ă v â r ş i u n i t a t e a de suflet

şi laşi tatea con t imporană care nu p r ivea cu ochii mulţămiţii r id icarea acestui filozof pa t r io t .

Adag iu d. Iacob Negruzz i , d in necrologul pu­bl ica t cu ocazia mor ţ i i lu i Conta, n e dovedeşte încă odată că : „el a fost mai m u l t aprec ia t î n s t r ă ină t a t e decât în ţ a r a sa".

Azi , când trei-zeoi de ani se împl inesc delà moar tea lui Conta, — mormân tu l p ă r ă s i t de Iaş i n ' a fost uda t de l ac r imi le recunoşt in ţe i — tocmai de acei oari în orice oca<zii n e asurzesc cu far i ­seismul lor naţ ional is t .

O d u r e r e adâncă î m i s t r î nge in ima, p a r ' c ă văd u m b r a filozofului care n e zâmbeşte i ronie repe tând ca o r u g ă c i u n e de seară :

„Târziu . . . când îşi vor verif ica conşt i in ţa , vor înţelege că t r ebu ia să î n l ă tu r e ceaţa, mi-sterioasă în care a fost învă lu i t suf le tu l lor r ă t ă c i t 4 ) .

Iaşi, A p r i l i e 1912. : l

0 opiniune poate avea o origine afectivă, mis­tică sau raţională. Originea raţională e cea mai rară.

Medicul crevază opiniunile noastre. Pasiunile şi interesul le transformă.

Gustave Le Bon.

') Frasrmsnt diafcr'o cugetare iaediti. . j

Nr. 1 1 3 — 1 9 1 2 „ R O M Â N U L F a g . 8 .

a poporului n o s t r u r i s ip i t . P r i n conde ie l e noastre un p u b l i c c o m u n i c ă cu ce la la l t , nă­zuinţele, bucu r i i l e şi s u f e r i n ţ e l e - u n o r a s u n t împărtăşite de c e i l a l ţ i ; p r i n n o i se s ă v â r ­şeşte zilnic, î n t r e m i l i o a n e l e de s u b a t â t e a stăpâniri, s c h i m b u l su f l e t e sc î n t r u desă­vârşirea u n i t ă ţ i i de suf le t . D e a c e i a n o i — şi fără î n d o i a l ă pub l i cu l n o s t r u c e t i t o r — am pr imit c u v ie b u c u r i e i d e i a u n u i con­gres al z i a r i ş t i lo r r o m â n i de p r e t u t i n d e n i .

Dar n ' a p u t u t fi u n c o n g r e s — şi ori­cât ar fi c o n t r i b u i t la a c e a s t a c a u z e l e ca r i pândesc o r i c e (început, t r e b u i e s 'o m ă r t u ­risim c ă p r i c i n a c e a m a r e a m fost n o i zia­riştii cei d i n a f a r ă de r e g a t , c a r i n ' a m r ă s ­puns inv i t ă r i i d e c â t p r i n 6 de l ega ţ i , î n t r e cari ab ia 4 p ro fes ion i ş t i . Ş i se a n u n ţ a s e r ă peste 20.

P e n t r u c e a m l ips i t în n u m ă r a t â t de frumos? S ă fie l ipsa de î n c r e d e r e în posi­bilitatea u n u i c o n g r e s al t u t u r o r z i a r i ş t i l o r români ş i în r o d n i c i a l u i ? . . . N u p u t e m să ne a s c u n d e m r e g r e t u l c ă a ü a v u t conf ra ţ i i noştri din B u c u r e ş t i să fie c e r c a ţ i de m â h ­nire şi de o u ş o a r ă des i luzie . . .

T r e b u i e t o t u ş i s ă n e b u c u r ă m şi de roa ­dele m o d e s t e p e ca r i le-a a v u t î n t â l n i r e a celor câ ţ i -va g a z e t a r i din a f a r ă de h o t a r e l e României cu cei m u l ţ i d in B u c u r e ş t i . S ' a u stabilit, în p r i m u l r â n d , l e g ă t u r i d in ca r i interesul u n o r a p e n t r u ce i la l ţ i v a fi în câş ­tig, l e gă tu r i p r in c a r i pub l i cu l c e t i t o r al u-nora şi al ce lo r la l ţ i se v a î m p ă r t ă ş i . I n cer­curi m a i r e s t r â n s e p r i e t e n e ş t i s'a p u t u t dis­cuta ches t i a p a r t i c i p ă r i i n o a s t r e în s ind ica ­tul z ia r i ş t i lo r b u c u r e ş t e n i ; s ' au d i s c u t a t tot felul de pos ib i l i t ă ţ i . S ' a î n c e p u t a m putea s p u n e , p r e g ă t i r e a t e r e n u l u i p e n r t u lucrările v i i t o r u l u i cong re s , i a r desăvâ r ş i ­rea p regă t i r i l o r se v a p u t e a face de f iecare până la d a t a c o n g r e s u l u i c a r e v a a v e a loc, probabil, t o t în B u c u r e ş t i .

L e g ă t u r i l e d i n t r e no i şi conf ra ţ i i din România s e v o r s t r â n g e şi se v o r î n m u l ţ i şi cu pri lejul b a l u l u i p rese i r o m â n e ş t i de là noi, ca re v a a v e a loc, n e a p ă r a t , î n c a r n a ­val şi, p r o b a b i l , în A r a d şi la c a r e v o m a-vea b u c u r i a s ă s a l u t ă m pe n u m e r o ş i i re­prezentanţi a i p r e s e i d in R o m â n i a .

Serbările şi banchetul. Cu toate că în aceleaşi zile capi ta la Eomân ie i

mai avea serbăr i popu la re ale Societăţ i i p e n t r u protecţia animalelor i n g r a d i n a Cismegiu apoi alergări de cai şi bă ta ie cu f lori , pa rcu l Carol a fost foarte cercetat de bucureş ten i ca şi de nu­meroşii provincia l i , ca r i au av rut obişnui ta redu­cere de 5 0 % pe căi le ferate .

Timpul, deşi î n a junu l serbăr i lor se a ră t a ne­statornic, a fost numai f rumos în cursul celor 3 iile, aşa încât toate punc te le bogatu lu i p r o g r a m de distracţii publ ice au p u t u t fi executate .

Numeroşii a r t i ş t i ai tea t re lor bucureş tene au stat la dispoziţ ia s ind ica tu lu i — şi p e scena d in palatul I ndus t r i e i , î n f iecare seară, s 'au juca t piese «curte de a r t i ş t i r epu ta ţ i , s'a cân ta t , s'a recitat.

Pe ziua de D u m i n c ă la ora 10 şi j u m ă t a t e era fixat „congresul" , dar cum până la această ora abia veniseră de peste ho ta re a tâ ţ ia z iar iş t i câţi au venit, a t r ebu i t să se r enun ţ e la congres — şi pe a doua zi L u n i s'a d a t de că t ră S ind ica t o masă în onoarea ziar iş t i lor-oaspeţ i şi pe ca re au

onorat-o şi un i i inv i ta ţ i mânu i to r i d in afară de redacţ i i ai condeiului . Masa a avut loc în t r ' o sală a pav i lonulu i regal la ora 1 p . m.

Au p a r t i c i p a t dn i i N . Procop iu , p res iden tu l s i nd i ca tu lu i şi d i rectorul z ia ru lu i ^ ' I n d é p e n ­dance R o u m a i n e " , V i r g i l Ar ion preş . L ige i Cul­tu ra le Lahovary , d i rec to ru l z ia ru lu i „ L a R o u m a n i e " ; A u r e l C. Popov ic i ; Z a m f i r , A r b o r e , Io­nel Protopopescu-Pache , a jutor de p r i m a r al ca pi ta le i , N i c u Popovici , deputat , J e a n Th .F lores -cu, N e r v a Hodoş, bibliotecar a jutor al Academiei Române , M a r i n Demetreacu, d i rec toru l l iceului „G. L a z ă r " ; Ion Scur tu , Vasi le Rusu , advocat, I g n a t i e Mircea , Ioan Ţeţu , preş . soc. „ C a r p a ţ i i " Baboianu-Droc.

Apoi u r m ă t o r i i 6 Oaspe ţ i : dd. Dor i Popovici deputa t în dieta Bucovinei , Chisanovici , depu ta t în dieta Bucovinei , Cavaler de Zopa, redactor al z i a ru lu i românesc scris î n nemţeş te „ D i e W a r bei t" , Voicu Niţescu, director al „Gazetei T r a n ­s i lvanie i" , I . Brotea , redactor la acelaş z iar şi R. Cioflec, redactor la „ R o m â n u l " .

I n t r e membr i i s indica tu lu i a m remarca t pe dni i I . Gorun (Al . Hodoş) cas ieru l s ind ica tu lu i , G. Rane t t i , secre taru l . G. Dumi t r e scu Câmpina , d i rec toru l z i a ru lu i „ U n i v e r s u l " ; I . Popescu, şef-redactor al aceluiaş ziar , S t r e i t m a n n şef-redactor al z ia ru lu i „La Po l i t ique , A. R a n e t t i iun ior , şe­ful b i roulu i de presă şi z iar is t , N . Mar inescu , Vasi le Rusănescu, C. Scur tu , D u ţ u , Boţan, Du­rand G. Cris todorescu, f ra ţ i i G. ş i I . Vasi l iu-Bereş t i , G. "Nicolau, R. Dragomirescu , I . G. Sto-ian, N . I s t r a t i ( z i a r i s tu l ) , N . Şeişanu.

S'au rost i t la şampanie numeroase d i scu r su r i . I a t ă , î n t r e altele, în î n t r e g i m e frumoasele cu­

v in te p r i n car i d. N . Procop iu , p reşed in te l e sin­dica tu lui salută pe z iar i ş t i i de peste h o t a r e :

„Domni i mei şi s t imaţ i confraţ i , „Sunt fericit şi mândru de a vă aduce aici

salutul de bunăvenire în numele „Sindicatului ziariştilor" din Bucureşti.

Serbările organizate de sindicat au negreşit un mobil piofesional. Ele au drept scop de a ne procura mijloacele băneşti pentru a clădi un adă­post acestor păsări căutătoare ce sunt ziariştii.

Dintre toate menirile, în adevăr, aceea d zia­rist implică cel mai mare idealism, cea mai de­săvârşită uitare de sine. Soldat al unor principii şi al interesului general, fie într'un câmp, fi4 într'altul, ziaristul luptă fără ambiţiune decât aceea de a birui, ştiind că onorurile izbândei vor reveni generalilor cari au condus bătălia.

Este dar un act de înaltă dreptate ca la rîndul nostru, ca gruparea profesională, să ne gândim-la aceea ce ziaristul nu se gândeşte individual, adică să avem grija zilei de mâne, i>

Dar, Domnii mei şi stimaţi confraţi, aceste serbări cu caracter profesional capătă o amploare adevărat naţională prin participarea d.-v. gaze­tari distinşi şi încercaţi din ţările locuite de Ro­mâni.

Dacă, mulţămită unor împrejurări fericite, ziaristica din regatul român, a putui să ia o des-voltare tehnică mai mare şi să capete un răsunet mai adânc în opinia publică, noi nu uităm însă că primii dascăli ai românismului ne-au venit de peste munţi, nu uităm întâietatea d-v. pe dome­niul tipai-ului, nu uităm marile pilde de bărbăţie cetăţenească ce ni-le-aţi dat şi continuaţi a ni-le da cu o vitejie admirabilă pentru apărarea taluri­lor naţionale.

Prezenţa d-v. printre noi este un eveniment fericit, care nu poate avea decât consecinţe feri­cite. Ea va stabili o solidaritate şi mai sirînsS între toţi aceia cari ţin în mână o pană românea­scă, dincolo şi dincoace de graniţe politice, graniţe de stat, iar nu de neam. Şi nu mă îndoiesc că în­tr'un viitor apropiat ziaristica română va fi consi­derată ca o adevărată putere în stat, după cum este în ţările occidentale.

Atunci aceasta formulă după carê presa este a patra putere în stat şi care până acum la noi-este mai mult un cuvânt de spirit va deveni o sin­ceră realitate.

Şi fiindcă este vorba de puterea presei în Oc­cident, să'mi daţi voie să vă citez următoarele cu­vinte, rostite de dl Poincarré, actualul prim-mini-stru al Franţei, la banchetul anual al presei re­publicane:

„Opera pe care am întreprins-o cu ajutorut atât de binevoitor şi de desinteresat al bărbaţilor celor mai eminenţi din partidul republican nii ş'ar putea ajunge ţânta fără colaborarea d-v. fal­nică. Sub controlul d-v. gândim, vorbim, lucrăm. D-v. explicaţi opiniei publice proiectele şi hotărî-rile noastre. Fără d-v. nu ne-ar cunoaşte nimeni,

nu ne-ar înţelege nimeni, şi nici noi nu am cunoaşte pe nimeni fără ajutorul d-v. Nu am avea nici auz, nici glas fără ajutorul presei. Şi puteţi fi convinşi că intenţiunile şi actele noastre vor fi totdeauna inspirate de sentimentele ce vor căpăta aprobarea d-voastre".

Din nenorocire noi jurnaliştii români nu am ajuns încă să avem situaţiunea pe care oamenii de stat din celelalte ţări civilizate o recunosc pre­sei.

Acolo însă trebuie să tindem şi negreşit că asi­gurară independenţei materiale a ziaristului este o condiţiune a prestigiului său. Aceasta şi este una din principalele meniri ale sindicatului.

încă odată, în numele ziariştilor din sindicat, vă exprim călduroase salutări şi mulţămiri pentru venirea d-v. printre noi.

Bine a'ţi venit. f Trăiască fraţii Români! D. G. R a n e t t i , secre taru l s ind ica tu lu i oeteşt»

o f rumoasă scr isoare a dlui N . Io rga . Ia t -o în î n t r e g i m e : La masa care reuneşte pe răspânditarii de

idei, din tot cuprinsul neamului nostru, a-şi 'fi venit bucuros să-mi iau locul îndeplinimdu-mi şi o datorie.

A fi ziarist este astăzi o cerinţă a timpului" pentru ori cine simte în el că poate ajuta curăţi­rea morală, conştiinţa naţională, înălţarea ideali­stă a unui neam care şi caută încă şi hotare fireşti şi originalitate sufletească şi solidaritate în urmă­rirea celor mai înalte scopuri ale vieţii unui popor.

Gând urmând pe calea care începe a s,e lă­muri, poate prea încet, presa va lua asupra'şi în­treaga ei sarcină, a fi ziarist, va fi un titlu de gloriefaţă de naţiune care va şti să fie recunos­cătoare celor ce var fi ajutaţi la ridicarea ei prin scrisul lor de credinţă şi de îndemnuri nobile.

Rugându-vă a mă crede şi pe mine ziarist şi a acorda aceeaş binevoitoare atenţie operei grele de care mi-am legat viaţa şi care pentru a fi înde­plinită cere multă bunăvoinţă, vă urez bună petre­ce". N . Io rga .

* D u p ă cet irea acestei scr isori dd. V. Ar ion , p re ­

şedintele Ligei Cul tura le , şi N . I o r g a secre tarul ei genera l sun t aclamaţi membr i onora r i ai s indi­catului z iar iş t i lor .

D. Dori Popovici, în cuvinte calde a ra tă ro lu l presei în România ca şi al celei d i n afară de hotarele ei.

Adresează celor de faţă sa lutul Bucovinei şi u r ă r i p e n t r u lup te le v i i toare ale presei româneşt i .

D. Vo-icu Niţescu schiţează în câteva l in i i f i g u r a luminoasă a lui Ba r i ţ , ca re n 'a fost numa i z iar is t , ci totodată factor hotărâtor p e n t r u cu l tu ra româ­nească d in acele v r e m u r i .

D. Ioan^ T. Florescu, în cuvin te mişcătoar* face apologia z iar i s tu lu i român d e pes te ho ta re .

Dl Gh. Ranetti ia cuvân tu l adesea sp r e a co­mun ica , î n cal i tate de secretar , da ru r i l e făcute p e n t r u pa la tu l s ind ica tu lu i de d n i i : Mar inescu-B r a g a d i r u , 5000 l e i ; I . Dumit rescu- iCâmpin* 6000 lei, Ione l Protopopescu-Pak© 500, I . T e ţ u 200, I g n a t i e Mi rcea 300, Dumi t rescu , pr im-ea-s ier al p r i m ă r i e i Bucureş t i , 400, J e a n T. F lorescu 500 şi M e u Popovic i 300 lei.

I n t r e alţi o ra to r i au ma i vorbi t la cererea ge­nerală , dn i i Zamfir C. Arbore. Dnsa vorbeşte des­p r e Basarabia , a r ă t ând pol i t ica ce t rebu ie urmatei

!!Gratis n o r i ! ! dar cu preţuri i e f t ine

DANTELE, CORDELE, ARTICLII, ŢESUŢI, se capătă nu-

mai în filiala magazinului Budapestan de dantele în ARAD,

bulevardul Andrássy numărul 20 [Palatul El. Fischer].

J

Pag. 4. •« „ROMANUL1 Nr. 113—1912.

de fraţii noştri de acolo. I i răspunde, în câteva cuvinte, d. Nerva Hodoş.

Virgil Arion, preşedintele Ligei Culturale, pune în adevărată lumină figura omului de ştiinţă şi apostolului neobosit ş i modest totuş, caTe a, fost Gheorghe Bariţ. Cuvintele preşedintelui Ligei, care a ştiut să evoce icoana marelui nostru î n a i n ­taş, au stârnit îndelungi aplause.

In sfârşit d. Aurel C. Popovici, luptătorul neobosit şi totuşi veşnic tânăr, neputând să re­ziste oererei generale, ne-a desfăşurat, în frumoa­se cuvinte, toată bărbăţia şi căldura sufletului său. D-sa a găsit o notă în adevăT mişcătoare, făcând ziariştilor rugămintea să cultive unii pentru alţii dragostea propovăduită de Isus Cristos. A făcut apel la bunăvoinţa şi sentimentele lor Tomâneşti ca să contribuie la încetarea luptelor personale în presă.

Oratorul în a cărui minte, ca ş i în ale noaistre ale tuturor, stârneşte obsedant gândul acestor noui nenorociri căzute pe Banatul românesc, a făcut ziariştilor rugămintea să vie în ajutorul celor rui­naţi, pe calea -tiparului.

Au fost frumoase cuvintele cu cari d. I. Pro­topop escu-Pake şi-a însoţit darul. Şi au mai vorbit frumos dnii I. Ţeţu şi V. Euisănescu.

Ziariştii de peste hotare nu vor putea să uite niciodată dovezile de ospitalitate românească pe cari le-au avut delà toţi membrii sindicatului, în­cepând cu preşedintele; dar nu pot să uite îndeo­sebi pe preşedinte, pe d. O. Banetti, secretarul, pe dnii: Atanasie Banetti, Ion Gorun, I . Popescu şi V. Rusănescu.

îndureraţi dar nu umiliţi C o r e s p o n d e n t u l d in B u c u r e ş t i ne -a co­

m u n i c a t l a t i m p u l s ă u , m o d u l c u m s'a des­f ă ş u r a t c o m e m o r a r e a B a s a r a b i e i d i m p r e u ­n ă cu u n r e z u m a t a ş a c u m a u p e r m i s l imi­te le u n e i c o r e s p o n d e ţ e , m o n u m e n t a l u l dis­c u r s ţ i n u t de d. N . I o r g a în s e a r a de 16/29 m a i u .

I n a ş t e p t a r e a pub l i că r i i t e x t u a l e a a-ce s tu i d i scu r s dăon a s t ă z i u n r e z u m a t m a i l a r g t r i m i s de d. T r a i a n Ţ ă r a n u , a a c e s t u i d i s cu r s c a r e p r i n î n ă l ţ i m e a lu i de c u g e t a r e şi p r in s i n t e z a p u t e r n i c ă a s i m ţ ă m â n t u l u i r o m â n e s c f a ţ ă de a c t u l h o ţ i e i B a s a r a b i e i c o n s t i t u e , u n m o n u m e n t de e l o q u e n ţ ă , de g â n d i r e şi de s i m ţ i r e r o m â n e a s c ă .

I n c u v i n t e l a p i d a r e , în f o r m u l e de o pu­t e r e c u m n u m a i a c e s t u i t i t a n al c u l t u r e i ro ­m â n e îi e s t e d a t s ă c reeze , g ă s i m conc re t i ­z a t ă n u n u m a i m â n d r i a r ă n i t ă , d a r n u în-g e n u n c h i a t ă a su f l e tu lu i r o m â n e s c f a ţ ă de d u r e r o a s a î m p r e j u r a r e c a r e a p r o v o c a t a-ceist d i scurs , d a r b ă t ă i l e de i n i m ă ale î n t r e ­gu lu i n e a m r o m â n e s c s u b j u g a t a le c ă r u i s p e r a n ţ e n u vo i e sc s ă m o a r ă ş i n u v o r m u r i n ic i o d a t ă .

Apărând pe scenă uriaşul blând al gân­dirii naţionale democrate şi muncitorul ne­obosit pe ogorul românismului, a fost pri­mit cu ropote puternice, care au durat midte minute. Ni-se tot spune, că Bucu-reştiul ar fi cosmopolit. Un afiş roşu lipit pe străzile capitalei, anunţă că noi ne vom aduna aici ca să plângem, să oftăm. Nu ne-am adunat, n i c i c a s ă p l â n g e m , n ic i ca s ă •oftăm, nici ca să aruncăm şi să sămă-riăm cuvirite de ură ori de răsbunare. Nu facem nimic din toate acestea, fiindcă este vorba de dreptul nostru. Pornirile senti­mentale se îndreaptă către lucruri pe care nu le-ai avut şi pe care n'ai 'dreptul să le ai. Dar noi vorbim aici "de un drept pe care l-am 'avut şi avem dreptul să-l avem.

A avea o ţară, nu însemnează ca să ai răspândiţi acolo funcţionarii cu apucătu­

rile lor rele. A avea o ţară însemnează să ai p e t o ţ i ace ia , c a r i m u n c e s c p ă m â n t u l în m o d p a ş n i c , a a v e a t o a t e ace l e su f l e t e cu­r a t e . Şi dacă este aşa, atunci n o i a v e m Ba­s a r a b i a . P ă m â n t u l ace l d i n t r e P r u t şi Nis­t r u , es te p ă m â n t r o m â n e s c în o r i ce co l ţ , d e - a s u p r a c ă r u i a p l u t e ş t e î n s ă c a o i a z m ă o s t ă p â n i r e s t r ă i n ă .

Apoi înţepând cu o ironie aspră pe so­cialiştii români, cari nu văd mântuirea Ba­sarabiei decât prin revoluţie, urmează ast­fel: Omul este un suflet, care târeşte după el un trup, iar nu trupul lui îi tireşte sufle­tul. Noi nu suntem o naţie de mişei, o na­ţie de săraci. Cel dintâi pas spre nevoie este o înaintare biruitoare, lucru care se vede acum la noi. Pentru perderea Basara­biei, noi nu suntem umiliţi, căci riam per-dut-o, ci m - s ' a răpit. Luar&a acestei bucăţi din tnipul ţării noastre, d a c ă e s t e o d u r e r e , n u e n î s ă o r u ş i n e . Ea nu a fost operă decât a câtorva oameni fără de lege, cari se în­chinau împărăţiei turceşti, singura învin­să de noi în răsboiul din 1812, învingere care a fost plătită cu Basarabia noastră. Nu am fost noi românii învinşi, noi poporul care plângem astăzi ţara răpită, ci alţii pentru cari noi am plătit. In răsboiul franco-german din 1870, perderea Alsa­ciei şi Lorenei de către Franţa, nu e pri­vită de francezi, decât ca înfrângerea im­periului lui Napoleon III, iar nu a poporu­lui francez, care speră că va redobândi provhiciile subjugate de germani. Tot aşa şi cu noi, cari riam fost părtaşi direcţi ai acestei răpiri. Afară de aceasta în anul ră­pirii 1812, România nu era, o Românie mare şi liberă, care putea să aspire la idea­luri mari. Eram desbinaţi în două ţărişoa­re, care erau aproape mereu în ceartă. Ni­meni nici nu prevedea măcar vremea în care România va putea exista. Erau în a-ceea vreme boieri, cari s'au bucurat timp mai mult sau mai puţin de stăpânirea creş­tină şi peste Prut. Ceva şi mai mult. In a-cele vremi erau despărţiţi în două tabere şi nici nu exista conştiinţa naţională în su­fletele lor, cari au trecut fără protestări, sub scutul pravoslavnicei Rusii. Nu plân­gem dar răpirea Basarabiei, ea a fost o-pera câtorva oameni ticăloşi, iar nu opera de durere a unor învinşi. Aceste împreju­rări fac ca nouă să nu n'e fie ruşine de a-ceastă perdere, ci să simţim durere. Şi du­rerea noastră este cu atât mai puternică, cu cât oricât am răscoli acele timpuri, nu găsim un nume pe care să-l slăvim, înain­tea căruia să ne plecăm geriunchii, u n e-rou , în p e r s o a n a c ă r u i a s ă se r e z u m e d u r e ­r e a n o a s t r ă . In toată Moldova nu s 'a găsit în aceea vreme u n s i n g u r boer , care să în­trupeze pe acest erou naţional. Când as­tăzi s'au făcut slujbe în biserici, noi riam ştiut pentru cine le facem. S'au făcut în li­nele părţi pentru feciorii din Basarabia, morţi în pustiile asiatice, ca să scoată din noroi un steag, pe care fii lui, Vau lăsat

să se terfelească. Aceiaş durere o are şi Suedia, care când a perdut în aceiaş an cu noi Finlanda la 1812, nu poate rosti as­tăzi un nume măcar, de care să fie legat un act de eroism săvârşit în această împre­jurare. Nouă m - s ' a răpit Basarabia în tim­pul când nu exista o Românie, când nil exista o clasă stăpâniioafe, care să repre­zinte toată mâridria neamului, cultura na­

ţională şi spiritul .acelei vremi. Noi riam suferit această perdere de pe urma înfrân­gerii noastre, ci de pe urma înfrângerii turcilor. Ruşii creştini, au smuls pământ, drept recunoştinţă, tot delà creştinii, cari -au ajutat să câştige o biruinţă aproape

perdută. Să fim mândrii, că am perdut ceeace am perdut, n u fi ind b i r u i ţ i , c i din-t r ' o g r e ş a l ă a a l t o r a . Ori un popor plin de energie, a cărui bază e munca, care nu pri­veşte spre alt cer decât al idealului, poate îndrepta orice greşală. Basarabia noastră, să rio aşteptăm delà Rusia liberă, căci un popor conştient nu îngenunche, nu cere de milă dreptul său. Iată de ce eu riaş fi iscălit nici anumite telegrame, ce s'au ad­resat liberalilor ruşi. Aceasta este milo­geală. Un popor îşi câştigă dreptul perdut în două chipuri, sau prin avântul nebiruit a sufletului său, sau prin mâna înarmată. In sufletul său trebuie să sălăşluiască du­rerea de urgia trecutului şi să răsară spe­ranţa viitorului. Ne-am adunat aci, nu ca să plângem, ci ca să ne îmbărbătăm şi să aşteptăm viitorul. Oricât ar fi de mare du­rerea noastră, noi nu ne plângem şi nu blăstămăm, ci aprindem candela sfântă a speranţelor, că ceeace n i - s 'o luat, va deveni iarăşi avutul nostru, prin vrednicia între­gului neam românesc şi prin dreptatea lui Dumnezeu. Acestea le propovăduim noi, în vreme ce în altă sală, unii — socialiştii — bat câmpii. Aceşti oameni, cari pretind că luptă pentru libertate, nu fac altceva decât să sădească ura între clasele acelu-iaş popor, pe când aici noi propovăduim iubirea şi speranţa. Căci orice s ' a r face, orice ne-ar despărţi, suntem un popor şi unul singur.

Noi nu rnai putem da crezământ nici făgăduielilor nesincere ale unui Durnovo, glas de sirenă, nici iluziilor naive, că revo­luţia socialistă din Rusia va distruge odată cu ţarismul, şi lanţurile Basarabiei. Spe­ranţele noastre vii trebuie să le punem nu­mai în p u t e r i l e p r o p r i i . ş i în b i r u i n ţ a cul tu­r e i n a ţ i o n a l e , pe care trebuie să o desăvâr­şim şi să o răspândim în toate straturile noastre sociale şi peste toate provinciile româneşti.

Ni-se aduce învinovăţirea că ne lipseşte energia. Noi astăzi nu facem d'e'cât să for­măm curentul conştiinţei. Dacă astăzi du­rerea noastră a găsit atâta răsunet, când sus nu pătrunde după cum trebuie, iar jos, unde sunt cei mai curaţi, cei mai harnici, domneşte întunerecul, ce va fi atunci când mii de mii se vor trezi, se vor ridica la gla­sul conştiinţei naţionale? Când un neam întreg va învia, atunci, stăpânitorul străin va dispare fără de urmă, goriit de puterea irezistibilă a sufletului naţional românesc şi va face să ne întrebăm, pe ce drum a dispărut străinul.

C o n f e r i n ţ a a v â n t a t ă a d-lui I o r g a , a fost c u v ă d i t i n t e r e s a s c u l t a t ă de n u m e r o ­sul p u b l i c în su f l e ţ i t şi f o a r t e des î n t r e r u p t ă de a p l a u s e b i n e s i m ţ i t e .

F e s t i v a l u l a l u a t s f â r ş i t l a o r a 12 din n o a p t e .

L a ieş i re d in s a l a A t e n e u l u i , n u m e r o s u l t i n e r e t , s t a t u l de m â n e î n formaţ ie ' , i-a fă­c u t d-lui I o r g a o m a n i f e s t a ţ i e de s impa t i e •sinceră p â n ă î n C a l e a V i c t o r i e i .

Traian Tăraua.

Nr. 1 1 3 - 1 9 1 2 . „ R O M Á N U L ' Pag. 5

„Dame inconştiente, Bărbaţi minori'4.

In n u m ă r u l n o s t r u de a l a l t ă e r i , s u b acest t i t lu, a m p u b l i c a t o c o r e s p o n d e n ţ ă din T imi şoa ra , î n c a r e n i -se a d u c e a la cu­noştinţă, c ă m a i m u l t e r o m â n c e d e e l i t ă din loca l i t a te a u fost v ă z u t e c a c o l e c t a n t e pe străzi , la m e s e l e şi u r n e l e de c o l e c t ă publică a ^societăţii m a g h i a r e de c a r i t a t e „jCruoea A i b ă " . C o r e s p o n d e n t u l n o s t r u ocazional a r ă t a ş i s copu r i l e a c e s t e i socie­tăţi, — c u n o s c u t e de a l t fe l n o u ă t u t u r o r —- şi conc ludea , c ă f a p t a f emei lo r r o m â n e promovează i n t e r e se l e cele m a i d u ş m ă n o s e nouă, p e n t r u c ă p r i n a c e a s t ă f a p t ă s 'a d a t un concurs cu a d e v ă r a t i n c o n ş t i e n t l a de­săvârşirea o p e r e i de m a g h i a r i z a r e a c i n e ştie c â t o r cop i i s ă r a c i ai n o ş t r i .

M ă r t u r i s i m c ' a m r ă m a s s t upe f i a ţ i în faţa une i f ap te a t â t de s t r a n i i , în f a ţ a aces ­tui s i m p t o m ce n u s 'a m a i p u t u t î n t â l n i niciodată în s o c i e t a t e a r o m â n e a s c ă , n ic i chiar la cele m a i e x t r e m e per i fer i i a le ei, unde ba r i e r e l e i so la ţ i e i n o a s t r e soc ia le «unt a p r o a p e def in i t iv s u r p a t e şi s e n t i m e n ­tul de d e m n i t a t e n a ţ i o n a l ă s t r i v i t p â n ă la inconş t ien ţă de m u l t i p l e l e i n f luen ţ e a le unui m e d i u de a u s t e r i t a t e a b s o l u t ă .

Ce I m o b i l le-a î m p i n s pe d a m e l e d in Timişoara — n e î n t r e b a m — s ă se exhi ­beze pe s t r a d ă la me.se de co l ec t ă , p e n t r u o soc ie t a t e c a r e p r a c t i c ă pe s e a m a n o a ­stră r a p t u l ce lu i m a i m i z e r a b i l i e n i c e r i s m mora l? S e p u t e a să f a c ă a c e s t l u c r u fe­meile n o a s t r e de e l i t ă în S ib i iu , în B r a ş o v , în A r a d , în B l a j , în A b r u d , în B i s t r i ţ a , în Ş imleu or i în O r a d e a - m a r e , î n S i g h e t u l -m a r m a ţ i e i şi în S ă t m a r c h i a r ? Şi r ă s p u n ­deam .singuri, c ă n u !

Şi i a r ă ş m ă r t u r i s i m , — e r a m s u p u ş i de-un s e n t i m e n t d in ce în ce m a i d é s o l a n t în faţa ro lu lu i l a c a r e s ' a u p u t u t p r e t a fe­meile r o m â n e din T i m i ş o a r a . N u g ă s e a m nici o exp l i ca ţ i e , n i c i o î m p r e j u r a r e a t e ­nuan tă în f a v o a r e a lo r şi m â h n i r e a , du re ­rea ce ne-a c u p r i n s , n e - a s t o r s expres i i de desaprobare , p o a t e p r e a t a r i , p o a t e p r e a n e c r u ţ ă t o a r e , o r i p o a t e p r e a p u ţ i n c u m ­pănite ch ia r , — d i c t a t e însă , f ă r ă î n d o i a l ă de s e n t i m e n t u l u n e i d a t o r i i i m p e r i o a s e , deşi p r e a d u r e r o a s ă p e n t r u n o i , f i indcă trebuia s ă n e f a c e m o d a t o r i e e l e m e n t a r ă tocmai î m p o t r i v a une i s o c i e t ă ţ i de femei , asupra că r e i och i i n o ş t r i s ' au o p r i t î n to t ­deauna cu c e a m a i c a l d ă a d m i r a ţ i e . Ş i poate t o c m a i a t i t u d i n e a p a r a d o x a l ă ce trebuia s ă a d o p t ă m p e n t r u o c l ipă în f a ţ a acestei s o c i e t ă ţ i , e x p l i c ă — d a c ă a fost — o exagera re de zel în s a r c i n a n o a s t r ă .

A v e a m c o n v i n g e r e a c ă f ac to r i i de că­dere din T i m i ş o a r a n e v o r ş t i d a u n r ă s ­puns, c a r e s ă n e r id ice de pe suf le t p o v a r a , — s p u n e a m a t u n c i . S p e r a m s ă ni-se dove­dească sp r e s a t i s f a c ţ i a n o a s t r ă , c ă f a p t a femeilor ro-mâne a fos t n u m a i o s c ă p a r e m o m e n t a n ă , pe ca re -ş i v o r d a t o a t ă s i l in ţa să o r e p a r e .

D a r ne-aan î n ş e l a t în a ş t e p t ă r i l e noa ­s t r e . Răspuoisul c e p r i m i m azi e cu t o t u l de a l t ă n a t u r ă . E u n r ă s p u n s d i c t a t şi m a i m u l t de i m p r e s i a m o m e n t a n ă , d e c â t c u m a u fost expres i i le n o a s t r e de d e s a p r o b a r e . O s e a m ă din cei m a i v a l o r o ş i m e m b r i a i p a r t i d u l u i n o s t r u n a ţ i o n a l din T i m i ş o a r a , o e a d r e s e a z ă , a n u m e , o t e l e g r a m ă azi , în c a r e ce r pe a u t o r u l c o m e n t a r i i l o r n o a s t r e şi d e c l a r ă c ă p â n ă s ă se p o a t ă ră fu i depl in cu a u t o r u l , p â n ă să p o a t ă p r i m i o r e p a r a ­ţ ie dep l ină , r e fuză a l i m i n e z i a r u l n o s t r u .

L a s ' că , în a r t i c o l u l n o s t r u cu p r i c ina , n ' a fos t n u m i t ă n ic i u n a din d a m e l e co­l e c t a n t e şi n i c i u n u l d in b ă r b a ţ i i d-lor în p r i m u l loc r e s p o n s a b i l i , — î n t r e b ă m t o ­tuş i : în .senzul c ă r u i p r inc ip iu n a ţ i o n a l ro ­m â n e s c se î n c e a r c ă p e d e p s i r e a u n u i o m , c a r e n ' a a v u t a l t s e n t i m e n t , c â n d a scr is r â n d u r i l e î m p r i c i n a t e , d e c â t p e ce l a l da­to r i e i r o m â n e ş t i ? A u t o r u l , p o a t e s ă fie u n o m c a r e ,să n u c u n o a s c ă , n u pe d a m e l e din c h e s t i u n e , d a r n ic i pe i n t e l e c t u a l i i n o ş t r i c a r i v in az i să-i c e a r ă r e p a r a ţ i e . S e p o t a t r i b u i o a r e în a c e s t caz a n u m e i n t e n ţ i i ? Şi p o a t e să ş t i e oa r e , c h i a r r e d a c ţ i a zia­r u l u i n o s t r u , c a r i a u fost d a m e l e colec­t a n t e ? N e p u t e a m n o i o a r e î nch ipu i , c ă ele s u n t d i n t r e soţ i i le ce lor m a i v a l o r o ş i şi c o n ş t i e n ţ i m e m b r i i ai p a r t i d u l u i n o s t r u din T i m i ş o a r a ? P u t e a m n o i să s ă f im aş­t e p t a ţ i la o d e s t ă i n u i r e i n d i r e c t ă a t â t de d ine — c u m să z i c e m i a r ă ş — p a r a d o x a l ă l u c r u m u l t m a i î n ţ e l ep t , s ă fi fost p reve­n i ţ i p e n t r u g r e ş e a l a n o a s t r ă , p e n t r u exa­g e r ă r i l e n o a s t r e — d a c ă v o r ? L a r â n d u l n o s t r u ş t i a m şi n o i s ă p r e v e n i m o a t i t u ­d ine —• c u m |S ă z i c e m i a r ă ş — p a r a d o x a l ă a i n t e l e c t u a l i l o r n o ş t r i din T i m i ş o a r a şi p u t e a m să p u n e m m a i m u l t ă g r i j ă pe vii­t o r în a s e m e n e a c h e s t i u n i , s ă le l ă s ă m la d i s c r e ţ i a — d u r e r e — a ,unor conde ie , a c ă r o r a u s t e r i t a t e m o r a l ă , e m a i î m b l â n z i t ă de-o. c u n o a ş t e r e a d â n c ă şi i n d u l g e n t ă a a t â t de m u l t i p l e l o r n o a s t r e mize r i i de t o a t ă ca­t egor i a . . .

P e n t r u c ă , d a c ă v o m ce re s ă a p l i c ă m r e t o r s i u n e a d o r i t ă de i n t e l e c t u a l i i n o ş t r i d in T i m i ş o a r a , î n s e a m n ă să n e l ips im de î n suş i senzu l l u p t e i n o a s t r e n a ţ i o n a l e , î n p u n c t e l e ei cele m a i dificile şi de l i c a t e . Ş i d a c ă a d e v ă r u l a c e s t a e s c ă p a t d in v e d e r e c h i a r şi î n t r ' o s o c i e t a t e de o a m e n i a t â t de cu l ţ i şi a t â t de î n ă l ţ a ţ i în d e m n i t a t e a lo r n a ţ i o n a l ă c u m e cea a ( in te lec tua l i lor n o ş t r i a c t i v i d in T i m i ş o a r a , care mai poate să fie perspectiva luptei noastre?!

D e ce n e - a m m a i s b a t e a t â t a în gh ia -re le i sp i te lor , d a c ă a c e s t e a u în a d e v ă r pu­t e r e a s u p r a n o a s t r ă şi de ce n ' a m să r i din c a p u l locu lu i , i m p i n ş i de-o s u p r e m ă des-n ă d e j d e , în ab izu l c e ni-1 c a s c ă l a r g n a ­ţ i o n a l i t ă ţ i i n o a s t r e — m a g h i a r i z a r e a ? . . .

D a r s p e r ă m s ă n e a l e g e m î m p r u m u t a t cu o p r e ţ i o a s ă î n v ă ţ ă t u r ă m a i m u l t din a-ces t caz , a s u p r a c ă r u i a să c a d ă vă lu l ui­t ă r i i d in p a r t e a n o a s t r ă .

Ştiri politice din Viena. Impresia în Viena a primire! en-bloc a legei mili­

tare în parlamentul ungar.

Azi s'a mer i t a t iarăş odată a ceti z iarele. P ă ­rer i le şi expuner i le , car i se află în p resa l ibera lă din Viena, despre evenimente le mai recente din pa r l amen tu l unga r , sunt a tâ t de in t e resan te şi -caracteristice, încâ t n u se poate t rece cu nepăsa re peste ele, ci t r ebu ie p r o m p t reg i s t ra te . î n a i n t e de toa te t r ebu ie cons ta ta t , că demer su l p reşed in te ­lui pa r l amen tu lu i unga r , contele Tisza, este apro­b a t de „ N e u e F r e i e P r e s s e " , de „Neues W i e n e r Tagiblat t" etc., fă ră nici o res t rângere şi rezervă. Dacă şi p r i v i m cu cea m a i m a r e obiect ivi tate la „ l u p t a " d in t r e g u v e r n u l unga r , p r ecum şi „par t i ­dul na ţ iona l .al m u n c i i " şi î n t r e a şanumi ta „opo­zi ţ ie" , to tuş t rebu ie să credem că aceea, ce a făicut contele Tisza ier i , n u se poate îndreptăţii şi scuza p r i n nimic. Aces ta a r fi cazul şi a tunci , dacă ţ i n t a u r m ă r i t ă de conte le Tisza ar fi adevăra t pa­t r io t ică şi de fap t aceea, d e a sjalva r e fo rma mil i ­t a ră , amen in ţ a t ă de obs t rucţ ie . D a r este cunoscut doar , felul de cuge ta re a par t ide lor magh ia re în îmtregi ta tea lor despre ins t i tu ţ iun i le a rma te i co­mune , se ştie doar, că ele mai bucurtols ar voi să rupă cât mai în gr.abă l egă tu r a cea mai pu te rn ică , oaire leagă de olal tă ambele pă r ţ i ale monarh ie i . Dacă guve rnu l m a g h i a r şi t r aban ţ i i lu i ar fi a-vu t de là începu t în serios in ten ţ i a de a t rece în p a r l a m e n t r e fo rma mi l i t a ră , ar fi avut ei des tul t imp şi ocaziune în cursu l de un an şi j u m ă t a t e , ca să înfrângă obs t ruc ţ ia p r i n mij loace de neob-ieeţ ionat , î n cadrele r egu l amen tu lu i cameri i . D a r aceasta nici p r i n gând n u i-a t r ecu t guve rnu lu i , oi a pr iv i t l iniş t i t , f ă ră ca să facă cea mai mică! încerca re serioasă de opunere , cum se anropie d i n zi î n zi t e r m i n u l lua t î n perspect ivă p e n t r u rezolvirea legei mi l i ta re . „ P a r t i d u l n a ţ k m a l al m u n c e i " împreună cu p r im-min is t ru l de mai na-inte, contele K h u e n - H é d e r v á r y , ba î m p r e u n ă chiar şi cu abs t ruc ţ ioniş t i i , a făur i t u n complot împo­t r iva legei mi l i ta re , împot r iva d r e p t u r i l o r mili­taire ale coroanei , nen t ruca să poa tă val idi ta „re-zioduţiunea cu p r iv i r e la rezerviş t i" .

N u m a i dupăce s'a aflat că absolut nu, se vor d a nici u n fel de concesiuni na ţ iona le sau consti­tu ţ iona le p e n t r u p r i m i r e a legei militaire, şi pe lângă aceasta s'a a ră t a t , că soluţ ia chestii mili­t a r e nu se poate amâna mai depar te , s 'a decis de a p r i m i cu ori ce pre ţ legea mi l i t a r ă în speranţa , că p r i n aceasta even tua l se v a pu tea împiedeca încă pe scur tă v r eme l ă rg i r ea d rep tu lu i electoral î n U n g a r i a şi căderea hegemoniei magh ia re . A-ceasta judeca tă s ingur corectă a evenimente lor din p a r l a m e n t u l u n g a r es te n u m a i isiojat expr i ­m a t ă în presa vieneză. „ N e u e F r e i e P r e s s e " şi „Neues W i e n e r T a g b l a t t " , car i sub r eg imul lu i Baden i au în f ie ra t cu d rep t samavolnici i le gu­ve rnu lu i şi a prez id iu lu i î n pa r l amen tu l aus t r iac , ap robă aai f ă ră nici o rezervă p e contele Tisza. D i n inconisequenţa aceasta se vede l ămur i t ce in­te res m a r e are l ibera l i smul d e bursă i n t e rna ţ iona l la m e n ţ i n e r e a şi pe ma i depar t e a s i s temului co­rup t de p â n ă acum în U n g a r i a .

I n cercur i le p a r l a m e n t a r e aus t r iace e convin­gerea., că contele Tisza cu toa tă l up t a la aiparinţă a tâ t de pă t imaşă d in t re el şi opoziţie, a fost asi­gu ra t , că violniciile lui nu vor afla nici o opunere m a i serioasă. I n împiedecarea re formei e lectorale sun t doar pe-o formă in te resa te toa te par t ide le magh ia re . I n fa ţa u n u i pa r l amen t , care nu şi-ar mu l ţumi ex is ten ţa „a leger i lor u n g a r e " , ci care a ieşit d in popor, n ' a r fi cutezat Tisza nici câmd să joace pe d ic ta toru l . D a r în socioata lui Tisza e o greşa lă foar te m a r e . E l se va convinge în scur t t imp că p r i n volmiciile Bale, s'a r ă s t u r n a t def in i t iv şi s is temul pe care voia să J l menţnă .

V i e n a , 5 iunie. Austriacus.

P R I M A Ş X C E Ä M Â I Y E C H E C A S A D È C L A V I R E e s t e a, l u i

FRANZ şi ALBERT RENNER Timişoapa-Josefln stx>. Hunyadi 12

Mare asortiment de

P I A N E , P I A N I N E şi „ A R M O N I I . Calitatea cea tuai bună, Preţuri ie f t ine .

Pag. 6 „ R O M Â N U L " Nr. 1 1 3 — 1 9 1 2 .

Cronică externa. O notă circulară a portei cătră puteri. P o a r t a

publ ică o notă c i rcu lară pe care .a trimis-o pute­r i lor şi p r in oare mot ivează expulzarea i ta l ieni lor . N o t a a ra t ă că în u r m a dif icul tă ţ i lor înt impimate de i ta l ieni în expedi ţ ia din Tr ipol is şi Benghaz i şi fa ţă de nepu t in ţ a în ca re se află încă de a pu tea îmfrînge rez i s ten ţa pe uscat , I t a l i a a crezut că poiate uza de toa te mijloacele spre a sili guve rnu l turcesc la s u p u n e r e şi ca otomani i să cedeze pro­vincii le pe car i i ta l ieni i n u pa rv in a le ocupa. Gu­vernul o toman nu are nimic de obiectat f a ţă de avantagi i le pe car i I t a l i a le are d e pe u r m a su­per ior i t ă ţ i i sale pe mare , dar are d rep tu l să pro­testeze con t r a mij loacelor î n t r e b u i n ţ a t e de I t a l i a cari sunt con t ra r i i d rep tu lu i g inţ i lor şi pr incipi i ­lor confer in ţe i delà H a g a , în d ispre ţul uman i t ă ţ i i şd a civilizaţiei.

N o t a r eamin teş t e masacre le din Tripolitaniia zicând că P o a r t a şi-a impus a tunci s t ăpân i rea a-supra f r eamătu lu i de i nd igna re şi cererei de re­presal i i şi n ' a r ă spuns c u m e ra pe dep l in îndrep­t ă ţ i t ă să facă p r i n expulzarea i tal ieni lor . Aceas tă rezervă a Turcied a încura ja t pe i ta l ieni să con­t inue a viola in t en ţ iona t usagi i le u n u i răoboi mo­dern bombardând oraşe deschise, a runcând din baloane şi aeroplane bombe asupra populaţ ie i şi a t rupe lo r în marş , opr ind um vas-spital . Debar ­când la Rodos, i ta l ieni i au făcut pr izonier i p e a-genţ i i au tor i tă ţe i cari n ' aveau nici o l egă tu r ă cu operaţ i i le mi l i t a re şi chiar judecă tor i în scopul de a s ămăna discordia în popula ţ iune , afectau să favorizeze pe creşt ini punând piedeci l iber tă ţ i i musulmani lor . Aceste t en ta t ive au pus capăt in-d ignăre i otomanilor . P o a r t a , după înde lunga tă r ăbda re , a fost s i l i tă să procedeze la exţpulzarea i ta l ieni lor . Cea mai m a r e pa r t e d in procedăr i le I t a l i e i sunt formal interzise de confer in ţa delà H a g a pe câtă v reme drep tu l de expulzare face p a r t e d in măsur i l e de răsboi , contrai cărora confe­r in ţ a n ' a voit să se p ronun ţe .

Zile sângeroase în Belgia . D i n toa te pă r ţ i l e Belg ie i sosesc ş t i r i le cele mai îngroz i toare . Greva a lua t m ă s u r i de tot ne l in i ş t i toa re şi se răspân­deşte cu repeziciune peste î n t r e a g a ţară .

I n Bruxe l les în noaptea de m a r ţ i sp re mer-euri demons t ran ţ i i au spar t feres t r i le biserici lor, c laus t re lor , şcolilor, v i t r ine le prăvă l i i lo r şi poli­ţia cu gardiş t i i ce tă ţeneş t i numai cu m a r e g r e u i-a p u t u t împrăş t ia . Mai mul ţ i d e m o n s t r a n ţ i au fost de ţ inu ţ i . Greviş t i i au voit să apr indă o bi­serică, dar j a n d a r m e r i a i-a împiedecat în aceasta. I n Liege popora ţ iunea se iaflă în mare nel iniş te deoarece mai mul te mii de greviş t i sunt în d r u m s p r e oraş. D i n Bruxe l les a fost t r imis la Liege în cursul nopţ i i un t r e n p l i n cu soldaţi . Au to r i t ă ţ i l e au lua t toate măsur i l e necesar» pen t ru preveni­rea tu rbu ră r i l o r .

I n păr ţ i l e u n d e g reva iai luait măsur i de to t a m e n i n ţ ă t o a r e că lugăr i i şd că lugăr i ţe le d in clau­s t r e şi mănăs t i r i s 'au îna rma t , ca să poa tă res­p i n g e cu focul a rmelor eventuale le a t acur i din p a r t e a greviş t i lor . Bi roul c en t r a l al munc i to r i l o r indust r ieş i , d in capi ta lă , a liuat m ă s u r i ca să pre­v ină t u r b u r ă r i l e . I n oraşele indus t r ia le waSlone munci to r i i n u voiesc să se supună ins t ruc ţ iun i lo r date de b i rou l cen t ra l socia ldemocrat din Bruxe l ­les, în u r m a c ă r o r a t r ebu ie să se r e ţ i nă delà or i ce fel de demolăr i ş i devas tă r i . Min i s t ru l de răs-iboi a dat ordin te legraf ic t u t u r o r comandamen­te lor mi l i ta re , ca să înăbuşe fără nici o c r u ţ a r e o r i ce fel de t u lbu ra r e . I n mul te oraşe g a r d a ce tă ţenească a refuzat supunerea şi s'a a l ia t cu munci to r i i răscula ţ i .

I n Lü t t i ch g reva e genera lă . I n H e n e g a u au t r e b u i t să închidă şcolile. Grevişt i i au a taca t mă­năs t i r i l e şd au amen in ţa t cu moar t e pe conducă­

tor i i socia ldemocrat i , dacă se vor opune mişcăr i i lor. I n Bruggs , Char lero i şi a l te oraşe cu fabr ic i au fost m a r i t u l b u r ă r i sângeroase , la car i foar te mul ţ i au fost împuşcaţ i . Dispozi ţ ia popula ţ iune i d i n provinci i le wallone e revo lu ţ ionară şi agita­tor i i socialişt i agi tează î n toa te pă r ţ i l e p e n t r u revoluţ ie . Miner i i au incendia t mai mul te bi­serici.

P a r t i d u l socialdemocrat a convocat pe 30 a lu-nei curen te u n congres , în oare să se hotăreasică a t i tud inea cari vor lua-o pe mai depar te . A t â t socialdemioicraţii, cât şi l iberal i i încearcă să do­molească poporaiţiunea p r i n proclamaţiaini în în­t reagă ţara .

Rezu l t a tu l definit iv al a leger i lor s'a publ ica t oficios. A u fost aleşi 101 catol ic i , 44 l iberal i , 39 soeialdaniocrat i şi 2 creş t ini democraţ i . Dupăce n u m ă r u l manda te lo r î n u r m a c reş te re i popula ţ ie i s'a u r ca t de là 166 la 188 mai f iecare pa r t id are un câşt ig de manda te .

Răsboiul italo-turc. I t a l i a paTe ea p r i n toa te mijloacele pasibile doreşte să cons t r îngă pe Tur ­cia la încheierea păci i . Blocarea Turc ie i d inspre m a r e a Med i t e rană n u are rezu l ta tu l dori t , căci T u r c i a nu p a r e apl icată n ic i acum la încheierea păci i î n t r e condiţ i i le dor i te de I t a l i a . I n faţa a-cestei poziţ i i a Turc ie i I t a l i a cont inuă ocuparea insulelor dim marea Egee .

I n t r e insula Samos şi S m i r n a vapoarele ita­liene au scufundat mai mul t e bărc i cu pânze , tur ­ceşti. Guve rnu l otoman în vederea acţ iunei flotei i ta l iene în contra S m i r n e i concentrează pu te rn ice t rupe în această locali tate. Guve rnu l i ta l ian des-m i n t e ş t i rea despre o i m i n e n t ă a tacare a Smir ­nei a f i rmând , că î n t r eaga acţliune a flotei are de scop n u m a i zădărn ic i rea î n t ă r i r e i insulelor tu r ­ceşti încă neocupate, cu m u n i ţ i u n i de răsboi de că t r ă Turc ia .

U n torpiilor i ta l ian a debarcat aproape de M a r m a r i s 58 condamnaţ i tu rc i , car i e rau de ţ inu ţ i în închisor i le din Rodos. D i n aceştia 26 au fost areataţi d in nou de că t r ă au to r i t ă ţ i l e turceşt i .

I n cont ra p l a n u l u i I t a l i e i , d e a anexa p e n t r u totdeauna insulele Rodos şi S t ampa l i a A n g l i a a lua t o poziţie opotentă. I n ohestia aceasta şi-a şi făcut observaţ i i le sale la Roma , car i dacă n u vor avea rezul ta tu l dor i t se vor naş te noui î ncu rcă tu r i şi foarte grave .

Z ia ru l parisfian „ E c l a i r " p r imeş te d in L o n d r a ş t i rea , că în cercur i le d ip lomat ice din Londra se crede, că încheierea păci i î n t r e I t a l i a şi Turc i a e chestie de vre-o câteva zile numa i . Aceasta o deduc din fap tu l , că în u l t imele zile t rupe le i ta l iene au înce ta t o r i co acţ iune a tâ t î n marea Egee , cât şi în Tr ipo l i t an ia . Zilele t recu te f lota i t a l i ană a debarcat pe insula Coş peste 1800 soldaţi . I n S m i r n a s'a fo rmat o societate p e n t r u a ju torarea locuitori lor de p e insule refugia ţ i î n S m i r n a .

Vapo ru l i ta l ian „ P i e m o n t e " a bombarda t ma­lu r i l e arabe d in m a r e a Roşie. Intâlninldu-ise cu u n vapor turcesc de comerţ a t r im i s o barcă ita­l i ană că t ră vapor ea să cerceteze mar fa aflătoare pe acest vas turcesc. I n momentu l ce barca italia­n ă a a juns l ângă vaporul turcesc, tu rc i i au înce­p u t a t r age focuri a sup ra celor din barcă r ă n i n d u n soldat i ta l ian . Barca i ta l iană s'a în tors în­dără t , i a r vaporul turcesc a fost scos î nda t ă din luptă p r i n vre-o câteva împuşcă tu r i făcute de pe vasul i ta l ian .

— „ R o m â n u l " se găseşte de vânzare la chioşcul de ziare delà gara căilor ferate a statului (Staatsbalmhof) din V i e n a . .

Un preot care'şi îndeplineşte datoria. P r i m i m u r m ă t o a r e l e r ându r i că rora le facem

loc cu p lăce re : La socie ta tea căi lor fe ra te austro-umgare din

Anima s u n t e m angaja ţ i mai mul ţ i r o m â n i d e a-(proape 20 de ani de zile şi ca a t a r i neavând nici conducător i , n ic i aşezăminte cu l tu ra le în decursul vremi lor rămăsesem pă răs i ţ i p r in t r e ce le la l te con­fesiuni, cari formează p a r t e a covârş i toare a lo­cui tor i lor din această comună . I ţ i era ma i m a r e mila când vedeai că în m a r e a aceea de naţ ional i ­tă ţ i , notmânii noş t r i şi-au u i ta ch ia r şi l imba, pe care s t rămoşi i lor a u apărat-o cu a t â t a vredni­cie.

D e soiartea noas t r ă a t â t de t r i s t ă n u se ocupă n ime . Aceas tă t r i s t ă s t a r e a noas t r ă a d u r a t până la anul 1908, când venerab i lu l nos t ru oonsistor d in Caransebeş d u p ă m a i mul te p lânger i ne-a t r i ­mis de admin i s t r a to r în mij locul n o s t r u u n preot v redn ic în pe r soana p ă r i n t e l u i Nicolae Câmpiau d in Maidan , c a r e s 'a pus î n d a t ă î n conţe legere cu uni i mai in te lec tua l i d i n t r e no i , ca as t fe l să ne tsoajpe d i n p răpas t i a în care am zăcut aproape 20 de an i , şi ne-a povăţu i t cu s fa tu r i l e l u i b l ânde la fapte c reş t ineş t i , a ţ inu t cu noi ma i m u l t e adu­nă r i ©a să punem u m ă r la u m ă r şi să n e croim o soar tă ma i bună , cu c a r e şi noi români i să pu tem ocupa u n loc î n t r e na ţ iona l i t ă ţ i şi as t fe l d u p ă o muncă de aproape p a t r u a n i de zile i-a succes ca să pună bază une i „ f u n d a ţ i u n P b i se r iceş t i " cu scopul do a zidi cu ' t impul o biser ică gr.-or. rom. în comuna Anina . Aceas tă funda ţ iune are până acum u n capi tal f rumos şi c reş te l u n a r c u sumă delà 150 cor în isus. A v e m însă m a r e nădejde , c ă dacă bunu l D u m n e z e u î l va ţ inea ma i m u l t t imp în mij locul n o s t r u pe pă r in t e l e Câmlpian, susnu-mi ta funda ţ iune ise va u rca î n scur t t imp la o su­mă de 10—15 mii cor., d i n care apoi Bă n e pu tem zidi ş i noi o biser ică .

M u l ţ u m i m Venerab i lu lu i Oonsistor d in Ca­ransebeş ca re cunoscând mer i te le şi vrednic ia pă­r in te lu i Câmpian ni-l 'a t r im i s ca să ne deştepte din amor ţea la d e demul t şi să ne creeze astfel u n vi i tor m a i bun , m u l ţ u m i m încodată şi pe a-ceastă cale pă r in t e lu i Câmpian p e n t r u munca şi zelul desvol ta t m i n u m a i în interesul nos t ru , ei şi al n e a m u l u i şi biser ici i .

Dee Dumnezeu ca toţi preoţ i i s ă fie asemenea oonşti i d e chemarea lor .

An ina , la 18 maiu 1912.

Cu s t imă p e n t r u comi te tu l funda ţ iun i i

Pctrn Manciu.

Convocare Comi | te tuJ des/p^ir y a m a n t u l u i Djicio-

s â n m ă r t i n al A s o c i a ţ i u n i i p e n t r u l i t e r a t u r a r o m â n ă şi c u l t u r a p o p o r u l u i r o m â n v a ţi­n e a l a 9 iun ie a. c. t r e i prelegeri poporale şi a n u m e : la 9 o a r e a. m . în c o m u n a Po­cea de l â n g ă C u ş t e l n i c , la 11 o a r e a. m. în c o m u n a S u b p ă d u r e şi la 3 o a r e p . m . în L ă s c u d , la c a r e I n v i t ă cu d r a g o s t e p e toţ i din P o c e a , S u b p ă d u r e , L ă s c u d şi ju r , cari do re sc î n a i n t a r e a c u l t u r a l ă a p o p o r u l u i ro­m â n . Comitetul despărţământului.

Rétay şi Benedek întreprindere industrială de a r t ă biseri­cească, sculptare de atnvoane, altare şi statui, — aurire şi decorare de biserici.

Budapest, IV., Váczi-utca 59. (saját ház).

In atelierul nostru se execută: altare, amvoane, presbi-teriî, bănci, rame pentru icoane şi tot ce este necesar Ia împodobirea bisericilor. — Odăjdii, prapore, potire, candelabre, sfeşnice, etc. etc. — Altare vechi se auresc şi se renovează. — Liferează statui sfinte, icoane, cruci lucrate artistic, pe lângă preţurile cele mai ieftine.

Nr. 1 1 3 — 1 9 1 2 „ R O M Â N U L " Pag. 7.

Pen t ru f r a ţ i i r â m a ş i p e d r u m u r i

p r a d ă p e i r e i

Glasul de durere al fraţilor noştri râmaşi pe drumuri, al cărui echou n e a m făcut alături cu qporata societate „Concordia" începe să fie au­zit de publicul român.

Lista pe care o publicăm mai jos, constituie o dovadă că publicul român acest admirabil pu­blic, a cărui putere de jertfă nu are de egal de­cât nesfârşitele nevoi ale năcăjitului nostru neam tratat ca duşman In propria sa tară, îşi dă seamă de datoria de solidaritate ce i-se impune în faţa anei împrejurări atât de supreme, cum este, pen tru inundaţii români, clipa de astăzi, când spec trai morţii, prin foame, se ridică în faţa fie-că roia dintre dânşii.

Mulţumind generoşilor donatori, care au răs­puns până acum în chip atât de frumos chemării deznădăjduite a inundaţilor, rugăm publicul ro­mân de pretutindeni să continue şi să accelereze mişcarea începută.

Să nu uite că cei loviţi de catastrofă se nu­miră cu zecile de mii şi că pentru a ş i mântui via­ţa, nu au altă nădejde decât în obolul său.

Să nu uite că este în joc existenţa lor, în ade­vărata accepţiune a cuvântului, şi că pentru mân­tuirea acestei existenţe fiecare dintre noi, delà cel mai bogat până la cel mai sărac, poate con­tribui jertfind o cât de neînsemnată sumă.

Să ne lipsim ficare de câte o plăcere trecă­toare, să ne impunem fiecare câte o privaţiune de un moment, dacă fiecare dintre noi vom înţelege aceasta se va putea constitui o sumă care să le poată aduce o mică alinare.

Altfel , numai cu jertfa celor câteva suflete de elită, ori cât de mare ar fi contribuţia ce şi-o vor impune, ne vom alege cu o picătură de apă într'un pustiu.

Pentru aceasta este necesar, precum am spus, ca mişcarea de ajutor şi de solidaritate frăţească, să se organizeze punându-se în sprijinul ei toate instituţiile române de pretutindeni, în frunte cu pressa pe care o rugăm să dea tot sprijinul.

Orice sumă cât de mică e bine venită şi se poate trimite la :

„Românul"

r ; Arad (Ungaria) ,

î* ' Zrinyi utcza Nr. 1.

Ia tă lista mar in imoş i lo r con t r ibu i to r i :

„Eonianul se înscr ie cu 50.— D. Dr . Şt . C. P o p . d e p u t a t 50 .— D. V. Goldiş 20 .— Delà Remua Borteş , înv. în iCubin pt.

fraţi i nenoroci ţ i 50 .— Delà Auro ra P e r v u , soţie de p r i m funcţio­

nar la posta d in Budapes ta p e n t r u nef. din corn. Solnoc-Doboca 2 .—

Delà „ B i h o r e a n a " Oradea-mare pt . nenoro­ciţii d in Bre ţ c 200.—

Delà Victor , E u g e n şi Mior ica To rdăş i anu Sibi iu pt . nenoroci ţ i i d i n Solnoc-Dobâca 5 .—

Delà Coriolan Ternovan , p reo t gr.-cat. pt . pt. nenoroci ţ i i d in Sălaj şi Ardea l 10.—

Ioan Philiímon, Szombathe ly p t . nefer ic i ţ i i din Ardea l 5 .—

Ioean V a n e 1. Iosif, Galşa p t . catas t rofa din Ardea l 2 .—

George Neşcu, F i scu t p t . nenoroci ţ i i d in Ardea l 2.

I . Boer iu , Mostar , pt. f ra ţ i i rămaş i pe d ru ­m u r i din no rdu l Ardea lu lu i 20.

Colecta dlui I o a n Baciu, p r e o t Sajósoly-mos pt . nenoroci ţ i i din j u r u l R e g h i n u l u i 86.42

Colecta d lu i Vic to r Gi t t a , p a r o h gr . cat. Siria pt . păgubi ţ i i de u r a g a n u l din 13 ma iu 30.

De là „ S ă t m ă r e a n a " Se in i , pt . nenoroci ţ i i p r i n " ciclon d i n Sokioc-iDobâca şi

Ardea l 50.— I l ie J u c u , Cuptor ia , pen t ru nenoroci ţ i d in

Ardea l 5 .— Colecta dlui Vic tor F lor ia , p reo t gr . cat .

H á m o r o d , p t . cei r ămaş i f ă ră adăpost în u r m a u r a g a n u l u i din 13 ma i 17.—

I l a ţ e g a n Torna, Dubeş t i , pt. f ra ţ i i r ămaş i p e d r u m u r i d in cauza u r a g a n u l u i 14.70

Colecta dlui Mi l i ton Buzdugan , paroh, Ma­ros -Kápta lan , pt . nenoroci ţ i i de u r a g a n d in j u r u l De ju lu i 13.30

Pave l P u p u , Gaoova, pt . f ra ţ i i nefer ic i ţ i de f u r t u n ă 1.-

Szegfü Manó , Arad , pt . inunda ţ i i d in co­m u n a S î lha Ï .—

Dr . Tecdor Bot iş , A r a d pt . inunda ţ i i d in comuna S î lha 6.—•

Ioan Sizabo, econom, Szamosveresmar t pt . f ra ţ i i păgub i ţ i de ciclonul din Ardea l 1.-

0 . Muşlea, Braşov, pt . inunda ţ i i din B a n a t 5 .— Laicu Vasi le , Heroules fürdő , pt . inunda ţ i i

d in Szi lha şi Costei 5 .— Tr i fu Boj in , An ina , p t . nenoroci ţ i i din co­

m u n a B r e ţ c 1.— Colecta d lu i Georg iu Dani lă , preot gr . cat. Maros-Keoze, pt . nenoroci ţ i i d in D e j şi R e g h i n 21.60

De là Ioan Aleman , inspector silvic I l idza p t . nefer ici ţ i i din Ardea l şi B a n a t 20 .—

Dancaş iu Pé t e r , of. la posta din Budapes t , pt . f ra ţ i i rămaş i pe d r u m u r i 5 .—

Ic lăuzan D u m i t r u , Ic landul -mic , pt . f ra ţ i i i nunda ţ i 10.—

Colecta dlui S. Cioc, negustor Kevevára.

pt . f ra ţ i i nenoroci ţ i de -uraganul d in 13—16 mai . S. Cioc n e g u s t o r 5 .— Nicolae Cocora, econom . 6.— Gligore Goată , econom 3 . — Sfetozar Drencea , econom 5 .— Torna Radivoi , econom 5.— Milos Drenc ia , econom 4 .— Zahar i e Lungu , econom 10.— Vasil ie Drenc ia , econom 5.— Iuon S a n n e s , econom 1.— Todor Radivoi , econom 1.— Costa Bucaci , econom 5.— Mate i Garmeş , econom 1.—. Nicolae Bor toş , înv. penz. 1.— Io iach im Mia tu 5.—• Delà Svetozar Sarmeş , econom în Cubin

pt . f ra ţ i i i nunda ţ i 20 .— Colecta dlui V a l e n t i n Câmpean, îmv. Lic iu

Somlyószécs, delà membr i i Reuniumei t iner i lor de lec tură , CIOT şi t e a t r u a plu­gar i lo r din comuna Sic iu , pt. păgubi ţ i i de vânt în com. Solnoc-Dobâca *23.60

Colecta dlui Demetriu Boitor, Oraviţa^Rom. pentru cei inundaţi;

D e m e t r i u Boi tor 20 .— C o n s t a n t i n Laza 5.— Jancsuos A l b e r t 10.'— Cornel ia Laza r 2 .— A n a B i n d e r 2 .— I r m a Lazar 2 .— Josef A u g s t e r 8.—i A l e x a n d r u Laiza 2 . — S u m a rezul ta tă d i n contr ib . an t e r ioa re 422.— :

Total 1274.62

C R O N I C A Ş C O L A R A

Revizoraiul şcolar. Idea revigoratului şcolar a p reocupa t pe în­

văţă tor i , cum zice î nvă ţ ă to ru l Iosif Moldovan în mot iva rea p ropune r i i dsale că t r ă s inodul diecezan din Arad , pub l ica tă în „ R o m â n u l " n r . 83 a. c. sub t i t l u l : „ I n chest ia revizor i lor şcodari", i-a p reocupa t v reme de 30 de ani de-a rândul.

O dure re mora lă a dat naş t e r e acestei idei, p e n t r u că o p a r t e din cei mai harn ic i ş i modeş t i munc i to r i pe t e r enu l î n v ă ţ ă m â n t u l u i şcolar, e rau pre tena ţ i şi ned rep tă ţ i ţ i fa ţă cu majo r i t a t ea celor comozi, dar ş ireţ i şi l inguş i tor i , ce se ş t iau scoate la suprafa ţă în societate p r i n d i fer i te mij loace, car i numa i in te rese le şcoalei nu le p r o m o v a u ; ia r lumea s t r iga mereu , cum s t r igă şi astăzi , că şcoala cu î n v ă ţ ă m â n t u l ei n u dă succesele dor i te , cu toa te că p lanul nos t ru de învă ţămân t , p l anur i l e de lecţ i i , p lanu l orelor etc., s u n t şi e r au conforme cu cele ale ce lor la l te n e a m u r i conlocui toare , car i nenau în t recu t .

N u vedeau deci bieţ i i învă ţă tor i ha rn i c i a l tă scăpare , decât î n revizui rea munc i i şcolare în ge­nere de că t ră bă rba ţ i p r i cepă to r i .

S e în ţe lege , că învă ţă to r i lo r comozi or i re t ro­grazi n u le ardea sufletul , să li-se ma i şi revizu­iască munca , nici păcătoşi i nu se duceau cu gân­dul p e s t e in te rese le p ropr i i la foioasele mulţ imea ; da r s ta t i s t ica inexorabi lă ne dovedea ne înce ta t , că noi români i avem cel mai m a r e con t ingen t de analfabeţ i , şi pen t ru învă ţă to ru l , oare şi-tai făcut da tor ia în conşt i inţă , a fost aceasta n u n u m a i o dure re m a r e d a r şi o ruş ine u r î t ă .

In curs de j u m ă t a t e de ve*aic, de pe la f inea deceniului 1860 când s'au in t rodus confer in ţe le învă ţă to r eşti, conduse de comisari consistorial i , când s 'au înf i in ţa t şi r eun iun i le învă ţă toreş t i în scopul formăr i i con t inua t ive a învă ţă to r i lo r se lu­crează ne înce ta t până azi la desvol tarea pract icei didact ice , f ă ră însă ca să fi pu tu t îmblânzi ne-c ru ţ ă toa rea s ta t i s t ică , căreia şi p rez iden tu l As t re i , d. A n d r e i Bâr seanu , î n a d u n a r e a jub i l a r ă delà Bla j , şi p reas f in ţ i tu l episcop al A r a d u l u i I o a n I . P a p p , î n pas tora la sa delà C r ă c i u n i-a da t drep­t a t e declar înd să rbă to reş te , că s t ăm rău cu pro­grese le cul tur i i , ceea ce se crestează mai cu sea­mă pe răvaşul şcoalei şi pe f run tea învă ţă tor i lor , d a r şi a t u t u r o r ins t i tu ţ iun i lo r noas t re cu l t u r a l e şi în genere a in te l igenţe i noas t re . Căci poporu l b ie tu l şi biser ica lui , au je r t f i t ş i je r t fesc de 50 de ani p e n t r u f iecare învă ţă to r , care a pa r t i c ipa t şi pa r t i c ipă la confer in ţe &au la adunăr i l e reu­n i u n i l o r învăţă toreş t i î n tot anu l cel p u ţ i n cu câte 20 cor.—eu şt iu mu l t e cazur i cu câte 60 cor .—din cassa epi t ropiei paroh ia le . Şi dacă iam socoti, mă rog, de exemplu numai la 1000 de învă ţă to r i şi mimai cu câte 20 cor. face 20.000 cor . pe an, iar în 50 de ani 1,000.000 adecă u n mi l ion de coroane, oare j e r t f ă a parohi i lor noas t re române or todoxe, computându^se p e n t r u toţ i î nvă ţă to r i i din met ro-polie, sun t foar te î n semna te ea să se verse din vis t ier ia bisericii , p e n t r u c u l t u r a continuaitivă a învăţă tor i lor , fă ră ca rezul ta te le î nvă ţ ămân tu lu i , aş tep ta te de là p rac t i ca lor să se poată dobândi .

Mai p o a r t ă v ina şi absentele m u l t e a şcolar i­lor , dar în m a r e p a r t e şi vas ta povară a şcoalelor noas t re cu câte 6 clase pe capul u n u i s ingur în­vă ţă to r , adeseori cu p â n ă la câ te 140 de şcolari î n t r ' o sală de î n v ă ţ ă m â n t ! Obligamentuil şcolar, şi vra ja ar te i d idact ice faţă de aceşti monistrii n ' au efect, şi ochii de A r g u s ai revizorulu i vor t r ebu i să nu-i scape la t imp din vedere .

U n d e am fi noi, dacă am fi luc ra t c u p lan şi a m fi cont ro la t mai cu deadinisul niunoa noas t ră şcolară în decursul deceniilor, p recum şi cu l tu ra u l t e r ioa ră a prac t ice i învă ţă to r i lo r la r eun iun i l e şi despăr ţămin te le lor, pen t ru cari a tâ ta s'at chel­tu i t !

(Sfârş i tu l în n ru l viitor.)

Operează şi vindecă boli de piele şi sexuale cu razele Röntgen. Operarea polipilor şi a altor formaţiuni cu aceleaşi raze. Electroliză. Metode electrice de vindecare. Massage electrice. Vin­

decarea bolilor de beşică prin electricitate.

Institut pentru consultaţiuni medicale, Consultaţiunl pentru operare şi boli de piele delà 8—9 ore a. m. şi delà 2—5 p. m TIMIŞOARA* filtra Palatul M 61*1)1. Celor din provincii cărora se recere Îngrijire mai îndelungată, le stă Ia dispoziţie camere confortate anume

Dr. Balázs Emil

Pag. 8. „ R O M Â N U L " Nr. 113—1912

INFORMAŢIUNI Arad, 5 Iunie n. 1912

O rugare. Toţ i acei dioimni şi domne, cari au p r i m i t lozur i delà R e u n i u n e a femei lor române d in loc, s u n t r u g a ţ i isă le înapoieze imedia t Reu-niunei . T r a g e r e a lozur i lor seva face în 12 Iun i e e. aşa eă până la acest t e rmin toa te lozur i le t re­buie să le avem la dispoziţie.

Presid. Beun. femeilor române.

Domnul Aurel Vlaicu premiat de Academia română. D . Aure l Vla icu p e n t r u ac t iv i ta tea des­făşura ta pe t e r e n u l aviat icei r o m â n e a fost p re ­miat de Academia română cu 10,000 de lei, mai-rcle p r emiu p e n t r u lucră r i l e technice.

Spionagiul din Austria. Zilele t r ecu te au fost a res ta ţ i în Lemberg , sub bănu ia la despionaj , ba­ronul K ö n i g dş soţia acestuia, (sora cunoscutului publ ic is t Maximi l ian H a r d e n ) şi a l te 3 persoane. E r i a foist descoper i tă în Cracovia o nouă ş i în­t insă organizaţ ie despionaj , căreia îi apa r ţ in nu­meroş i funcţ ionar i şi al cărei şef e un d i rec tor al une i bănci d in local i ta te . A s u p r a lor s'au găsi t mul te documente compromiţătoaire. Cele ma i mu l t e din aceste persoane a u fost a res ta te . Cele­la l te se află s u b pază pol i ţ ienească.

Potopul din Bănat. Re fe r i t o r la groaznicul H » t o p d i n B ă n a t şi la pagub i le cauza te mai af lăm u rmă toa re l e :

D u p ă r apo r tu l p re fec tu re i comi ta tu lu i Timiş , pagube le cauzate de inundiaţii î n acest ţ inut se r idică la 5,335,356 coroane. I n această cifră nu sunt cupr inse s t r icăc iuni le făcute semănă tu r i lo r în c i rcumscr ip ţ i i le Timiş-Recaş îşi Biser ica-Alba, car i sunt evaluate la câ teva mil ioane.

I n cercul Ciacova, valur i le , iau acoperi t 14 uiii 500 j ughe re de pămân t . P a g u b e l e în recol tă «unt dc 4 mil ioane cor., în c lădir i u n mil ion şi în •obiecte de a r tă 80.000 cor. I n cercul Buziaş valu­ri le au acoper i t 6169 j ughe re de ipământ pr icinu­ind pagube i n va loare de 197.090 cor. I n cercul Rec aş anii fost acoperi te de apă 8000 j ughe re . P a ­gubele în c lădir i sunt de 31.650 cor. I n va lur i au pe r i t şi 5 persoane. I n cercu l D e t a au fost acope­r i t e de va lur i 15.000 j ughe re de pămân t . A u pe­r i t 4 persoane . P a g u b e l e în recol tă sunt de 1 mii . 300.000 conaane, în an ima le 35.450, în clădiri 103.800 şi î n obiecte de 500.000 coroane.

I n cercul Vârşeţuluii iau fost acoperi te de va­lu r i 9270 jughe re . P a g u b e l e în recol tă sunt de 559.000 cor., şi în c lădir i 100.000 coroane. I n cer­cul Biserica-Albă pagube le s u n t de 100.000 cor.

Victimele maniacilor religioşi în Rusia. A făcut mare senzaţ ie în cercuri le societăţ i i îna l te diu P e t e r s b u r g cazul unei noui vict ime ale „vin­decătorulu i p r in rugăc iun i " , Raisputin. Vic t ima este soţia consi l ierului comunal Locht in , care a părăs i t b ă r b a t şi copii p e n t r u a u r m a pe R a s p u t i n în pa t r i a sa, Siberia . S u b in f luen ţa aces tu ia ea a fost apucată de mania re l ig iosă ; iar R a s p u t i n p ro f i t ând de acest lucru , o goni de l ână dânsu l . Nefe r ic i t a femee a fost găs i tă ră tăc ind aproape des'brăcată în apropierea sa tu lu i Poknoskow.

Nou tren în Maramureş. D u p ă cum aflăm, l inia fe ra tă care » r f i men i t ă să lege S ighe tu l -M'armaţiei dead rep tu l cu Bucovina a început să se zidească. L in ia f e r a t ă va fi condusă p r i n va lea Vişăului . Gctmitatul M a r a m u r e ş a vo ta t u n ajutor de 9 mil ioane coroane, care î l vor încasa tot delà comunele destul de sărace, pe car i le va a t inge noua l inie .

Expoziţie românească de industrie casnică la Paris. I n zilele acestea s'a deschis la P a r i s , în R u e Roya le N r . 13, o expozi ţ ie de indus t r ie cas­nică românească . In i ţ i a t iva a fost lua tă de dna M a r g a r e t a Alber t u n i c a şi î n t r e p r i n d e r e a este pusă sub pa t rona ju l min i s t ru lu i nos t ru la P a r i s , d. Al. E. Lahiovary, şi al d-nei Lahovary .

L a i n a u g u r a r e a fost de fa ţă colonia r o m â n ă d in P a r i s p recum şi mul ţ i s t ră in i ca r i au admi ra t p roduse le noas t re na ţ iona le .

Mirele schimbat. Aceas t a to t n u m a i în Ame­rica s'a p u t u t în tâmpla . I n oraşul Gainesvi l le din S t a t e l e -Un i t e treibuia fata p r i m a r u l u i isă ise mă­r i te . I n momentu l , când nun taş i i e rau să plece la biseric,ă mireasa să u rcă în automobi lu l u n u i m a r t o r de cunun ie , al mi re lu i , u n s tudent t î n ă r şi f i ind oda tă cu s tuden tu l î n automobi l p â n ă în A t a l a v t a u n oraş în apropiere , n ic i n u s'a opri t . Aici s'a c u n u n a t î nda t ă cu s tuden tu l . D u p ă cu­nunie , chiemă p e mamasa la telefon şi-i spune că a t r ebu i t s ă sch imbe mire le , căci d u p ă care o si l iseră p ă r i n ţ i i să se m ă r i t e nu-1 poa te sufer i , nu-1 iubeşte. Mirele pă răs i t a p r i m i t ves tea cu o l iniş te filosofică, 'ba a t r imis fostei mirese şi u n dar de nuntă l

Succesele unui câne. F a t a de 13 ani a apote-carului Oscar E i r ich din B e r l i n în t impu l d i n ur­mă a cet i t foar te m u l t e r o m a n e despre d i fe r i ţ i detect ivi , ba m a i ce tea cu o m a r e predi lec ţ ie şi ş t i r i le din ziare despre tot fe lu l de cr ime. Cele ceti te i-s 'au u r c a t însă î n t r ' a t â t a în cap, încâ t zi­lele t r e c u t e a pă răs i t casa păr in tească , f ă r ă a spune cuiva ceva şi a p e r i t f ă r ă de u r m ă . Deoare ­ce delà p e r i r e a fetei t r ecuse ră vre-o câteva zile şi fa ta tot n u se înapoiase t a t a fe te i a făcut a ră ­t a re la pol i ţ ia d in Ber l in , p r edând la pol i ţ ie si o i lus t ra tă t r imisă de fa tă d in H e r m s d o r f î n d a t ă d u p ă p lecarea neaş tep ta tă . Po l i ţ i a a cons ta ta t înda tă , că fa ta la 20 de ore după t r i m i t e r e a ilus­t r a t e i s'a p r ezen t a t la o famil ie d in H e r m s d o r f u n d e a cerut de p r ânz şi u n d e a şi p r ânz i t pe ur­mă. Doi de tec t iv i au plecat î n d a t ă d in Ber l in cu cânele numi t Lux , care şi-a câş t igat deja r enume în mai mul te cerce tăr i c r imina le , la Hermsdor f , unde au descins la famil ia la c a r e prânzise fata. Acolo a fost mi ros i t de că t r ă cânele detect iv scaunul , pe care a fast şezut fata. Cânele L u x în­dată a p lecat miros ind p ă m â n t u l spre comuna Te­ge lgrund . Aici s'a cons ta ta t î n d a t ă că fa ta um­blase mană îna in t cu o zi în comună. Aici cânele a pe rdu t u r m a , u m b l a n e d u m e r i t p e toa te s t ră­zile. S u b o a lee însă d in t r ' oda t ă a î ncepu t să l a t r e şi a porn i t în t ins pe d r u m u l de ţa ră . Detec­tivii numa i cu automobi lu l l ' au p u t u t u r m a p â n ă în Hei l igensee unde pe u n scaun au găs i t fe t i ţa obosi tă d u r m i n d .

Apel. Cu groază n e aducem aminte de dezas­t ru l cauza t p r i n u r a g a n u l d in 13 m a i u 1912.

N ic i nod n ' a m fost c ru ţ a ţ i de această pacoste crudă şi neaş tep ta t ă , care a devas ta t ma i mul to comune locuite de români i d i n cercul Teaca. B i ­serici masiv zidite au fost p re făcu te î n ru ină , oa­meni a u fost omorâţ i si schi lodi ţ i de t i tan ica pu­tere a v â n t u l u i nemaipomeni t . P e s t e zece mi i de •oameni au rămas fără adăpost de noapte . Boga t şi sărac î m p r e u n ă cerşesc d u p ă » buca tă de pâne . P a g u b e l e t r ec pes te u n mil ion. P o p o r u l şi a l t c u m să rac cu g r e u poate î n d u r a l ov i tu ra aceasta;. I n numele copiilor rămaş i orfani , a văduvelor şi a români lor deveni ţ i cerşetori apelăm la m a r i n i -mos i ta tea publ icu lu i darn ic r u g â n d ,să a l ine du­rer i le g r e u încercaţ i lor .

Cunoscând şi marinimoizitatea d-nei Voas t re ne l u ă m voie a Vă a l ă tu ra 2 'buc, l is tă d e con t r i -budre n r . 84—85 cu ruga rea ş i 'binevoiţi a o re­t r imi t e cu sumele colectate la a d r e s a : E m i l Bir -tolonu, Teke (Kolozs-m.) p â n ă î n 1 iu l ie 1912. Teaca , ,1a 31 m a i u 1912. P e n t r u comi te tu l d e aju­t o r a r e : E m i l B i r to lonu cassar, D r . E u g e n B r a n preşedin te .

Donaţiune. D . Atanas ie Oiancea of ic iant cer-cua l î n Borossebeş şi soţ ia sa E l i save ta Oaneea a dona t sf intei biser ici d i n Borossebeş doi pralpori în p re ţ de 80 cor. , p e n t r u care diair le m u l ţ u m i m şi pe această -cale., Borossebeş V/20 1912. Augus­t in Mihul in , p a r o h gr.-or. rom. preşedin te le co­mi te tu lu i parohia l ,

O Expediţie în craterul unui vulcan „ T e m p s " a n u n ţ ă d i n New-Yoirk că u n cah logram d i n H o ­nolu lu ves teş te că profesoru l D a y a î n t r ep r in s o expedi ţ ie dn c a r t e r u l vu lcanu lu i K i l eanea . E l s'a coborâ t la o adâncime de 370 m. ş i a cules dei acolo lavă f ie rb in te . Ana l i za rea ce emanua din lavă , pa­re să r ă s toa rne teori i le ce ex i s t au p â n ă aicum des­p r e vulcani .

Noi invenţiuni în aviaţie. Avia to ru l Wi'lbur W r i g h t , decedat zilele aceste, î na in te de a m u r i a t r imis o scr isoare u n u i m a r e învă ţ a t d i n Iohan-nis tha l , î n c a r e se ocupa cu n o u a sa inven ţ iune rpe t e renu l avia ţ ie i . D i n scr isoare rezu l tă că W r i g h t se ocupa cu cons t ru i rea u n u i nou s i s tem de aeroplan, f ă r ă hélice. W r i g h t spunea că n u m a i helicea este cauza nes igu ran ţe i ae rop lane lor , ş i că acesta e mot ivu l principial al none i sale invenţ i i care t inde să î n l ă t u r e cu desăvârş i re helicea. I n cercuri le aviatice se crede că se vor găs i av ia tor i ca r i w r pune în p rac t i că p lanu l av i a to ru lu i dece­dat.

f Preotul Ioan Surlaşiu, d i n Jeibel (ppopia tu l Buziaşului ) d u p ă m a r i şi î nde lunga te su fe r in ţ e a răposa t în D o m n u l dn 16—29 ma iu a. c. în a l 3 1 -lea an ial vieţi i şi al 7-lea al (preoţiei. î n m o r m â n ­ta rea a avut loc v iner i a. m. în 18—31 maiu , î n t r e condolenţe genera le . I I dep l ânge văduva şi t r e i copii.

Odihnească î n p a c e !

Notificare. P r i m i m următoiairele cu r u g a r e a de ale publ ica : Aducem la cunoş t in ţă on. ipublic cet i ­tor că răspunsu l pot r iv i t la inzulba d in coresipon-d e n ţ a în t i t u l a t ă „De la cap se i m p u t e Ipeştele" de „ A r g u s " publ ica tă î n „Rev i s ta P r e o ţ i l o r " d i n T imişoa ra n r . 20 d i n 13—26 miaiu a. c. î l vor da fo ru r i lo r judecă toreş t i competente . Ioachim Mun­tean protopop, E u g e n Muntean preot .

Soc. rom .ort. din Viena. „Socie ta tea r o m â n ă gr.-ort . p e n t r u zidirea une i biser ic i şi î n f i i n ţ a r ea unei comun i t ă ţ i b iser iceşt i în V e n a ne comunică două acţ iuni de s incer şi p r e a însuf le ţ i t in te res pen t ru scopul u r m ă r i t de : „ I n s t i t u t u l de cre­di t şi economii „B i s t r i ţ e ana" d i n B i s t r i ţ a (corn. B is t r i ţ a -Năsăud) s'a înscr is în su snumi t a socie­ta te ca m e m b r u pe v ia ţă cu s u m a s t a t u t a r ă de 200 coroane . I n aceJiaş t i m p d. M. Ionescui-Căli-neşt i , prolptrietarul moşiei Drăgăneş t i (Vlaşoa) a înapoia t l i s ta de subscr ip ţ ie n r . 30 cu s u m a d e lei 570 colecta tă de d-sa, d-sa înscri indu-se ca mem­b r a pe viajţă a l acelei societăţ i . Cu deosebi t entu-s iasm publ icăm ş t i r e a aceasta, c a r e a r a t ă alesele mani fes tăr i a s en t imen te lo r neobos i te şi energ ice a aces tor mod m e m b r i ai societăţ i i d i n Vienia, şi inimile noas t re se re înv iorează d e d o r i n ţ a c a toţ i români i buni şi d rep te red inc ioş i să n u înceteze a imi ta p i lda numi ţ i lo r şi numeroş i lo r p rede­cesori, şi a o r e înprospă ta p â n ă vom >putea da de ş t i r e , că scopul acelei socie tă ţ i , z idirea bisericei şi fundarea casei comuni tă ţ i i române d in Viena , s 'a rea l iza t . "

E C O N O M I E Adunarea generală a „Solidarităţii". D i n cau­

za ipotopolui, «a re a bân tu i t d in nou o p a r t e a Bă­na tu lu i ţ i ne rea adunăr i i gene ra l e a însoţ i r i i noas­t re în Caransebeş era să dev ină problemat ică . To­tuş i cons iderând scu r t imea t impu lu i şi f ap tu l că Caransebeşul însuş i a su fe r i t m a i p u ţ i n d i n cauiza ploilor aduna rea gene ra l ă ise va ţ inea la locul şi t i m p u l f ixat , duminecă în 16 c r t .

Confe ren ţ a revizor i lor exţpe/rţi se va ţ inea în z iua p r e m e r g ă t o a r e s âmbă tă , în 15 c r t . ; inv i tă r i le i a aceas ta se v o r expedia în zilele acestea.

Comi t e tu l i n s t i t u i t de bănci le „ B a n c a Popo­r a l ă " şi „Sebeşana" fac toate p regă t i r i l e , ca adu­narea genera lă să reuşească b ine d i n t oa t e punc­tele de vedere. P r o g n a m a specia lă se v a (publica î n n u m ă r u l v i i to r al „Revis te i Economice" , da r şi până a tunci î n d e m n ă m cercur i l e bănc i lo r noas-

C i n c v o i e ş t e

să cumpere IOAN VUIA încălţăminte C^mar •—-SrAtmár ricate în ţară într'adevăr o a i l l i a r O Z d U H c i r , fabricate în ţară

fine, comoade, elegante şi du rabile acela sa cumpere cu

încredere la - - Deák-tér - -

In casa lui Keresztes András,

care ţine în magazinul său de ghete bogat asortat numai ghete şi ciobote pregătite în ţară din piele fină veritabilă ca preţuri foarte mo­derate, fabricate imitate nu are şi marfele sale în privinţa ezecuţiunel drăgălaşe sunt neîntrecute.

La dorinţă s ă pregătesc to t felul d e g h e t e şi c i o b o t e d u p ă măsură.

Nr. 113-1912 „ R O M Á N U L " Pag. 9.

tre -să ia par te în n u m ă r câ t mai mare la această adunare, proieetându-se 'cu pr i le jul acesto toto­dată frumoase excur s iun i la Băi le H e r c u l a n e , Porţile de fier, T u r n n Sever in .

Situaţia financiară. S i t ua ţ i a p ie ţe i de bani este neschimbată şi se res imte p r e t u t i n d e n e a a-ipropierea lui u l t imo, care va r idica m a r i propen­siuni faţă de p ia ţ a de bani . I n .u rma acesteia în Berlin s'a şi u r c a t ban i i p r o u l t imo la 4 3 / 4 </c, . iar ipeotru termine -scurte d u p ă u l t i m o is'a s t i pu l a t chiar îşi 5 % . Disoomtul p r iva t cotează în Be r l i n constant ic/r în Londra 3—3Vio% şi î n P a r i s

In piaţa in ternă d e bani , cerer i le s'au, mia.i re­dus şi au fost sa t i s făcute m a r e pa r t e p r i n bănci le mari din capi ta lă . Ofer te le de ban i d in s t r ă i n ă t a t e şi din Vienia. au l ipsi t cu t o tu l , ceeace a şi cont r i ­buit Ja urcarea disoontuilui p r iva t , care .a cotat în Budapesta 4 3 / 4 % ; încolo s'au dis>contat cambii le c u 5i] 4 —6% şi şi pes te 6 % . I n V i e n a d iscontul privat s'a u rca t la 4 7 / i 0 % . „Rev. Econ."

L I T E R A T U R A .

Testamentul lui George Bariţ. Comunicare făcută de

Dr. Horia P©tra-Petret«n. (Continuare ,i fine.)

- „In 1 Mai 1866, după morbul cel greu şi în­delungat, î nche ind u n in vent ari u văzusem că aş fi păstrat din economii o avere de peste 10 mii fl. v. a. D u p ă câţiva ani însă, în u r m a nenumă­ratelor crize genera le şi pa r ţ i a le , economice şi politice, p recum alte m u l t e î n t r e p r i n d e r i , aşa şi fabrica de Zerneşt i , a m e r s din r ău în mai r ău , iar tehnicii, u n i i mai b lăs tămaţ i decât al ţ i i , ua lucrat mereu la r u i n a averei consorţ iului . : „In a. 1877 am cunoscut că ni-s 'au perdvt toate

capitalele băgate în acea î n t r e p r i n d e r e . In t r ' a ceea mă văzusem necesitat a p lă t i famil ie i Ioan I I . Cîuircu va loare^ j u m ă t a t e d in casele lua te în schimb delà comuna Braşovulu i . Cu acea escon-tentere numi t a fami l ie a scăpat de sărăc ie extre­mă, dară casele d in dos în cur te ru ina te , nu mai puteau fi locuite. Le-am făcut d in noii cu 2.200 fl. val. a. Acum însă nu-mi mai rămăsese alia avere în bani , decât aceea ce păs t rase nevasta mea, parte moşteniţ i delà mama sa, p a r t e mai maire dăruiţi delà mine , după î m p r e j u r ă r i .

,yNici la „Gaze tă" n u mai pu team lucra , pen­truca cu familia Mureşianu, d u p ă debi l i tarea ca­pului famil iei , a fost peste p u t i n ţ ă a mă m a i în­ţelege. Al tă gene ra ţ iune , al te idei şi t end in ţ e con­fuze. In t r ' aceea ca membru al „Academiei Ro­mâne", delà 1867, pa r t i c ipând n e c u r m a t la lucră­rile aceleia, e ram remunerat în f iecare an peste aşteptarea mea, eeeace 'mi fu de ajutor în mijlo­cul calamităţi lor cu fabr ica delà Zerneşt i , îmi este şi până astă.zi de 25 d e ani încoace.

„Câţiva bărba ţ i din Sibiiu foar te ne îndes tu la ţ i cu mersul l uc ru r i lo r române mă invi taseră d in 1876 ca să fundăm u n nou ziar pol i t ic . E u însă nu mai aveam suma ceru tă p e n t r u cauţ iune. Am venit la Sibiiu cu 35 fl. v. a. în pungă. D u p ă multe t r ă g ă n ă r i , am reuş i t a p u n e cau ţ iune în efecte, d i n care însă u n u l d in b inefăcă tor i mi-a şi eerut-o la doi ani. . . M'a scos apoi d in e t r îm-toarè Mi t ropol i tu l I oan (Vancea- t ranscr i i to ru l ) cu toată bunăvoin ţa , dăruindumi şi 200 fl. ma i târziu, în 1885, a l te 500 fl.

„In 1 I a n u a r i e 1878 am fonda t „Observato­rul", la care în acelaş an au i n t r a t pes te 8.000 fl. bani de p r e n u m e r a ţ i u n e , d in cari s 'au coperi t toa­te spesele t i pa ru lu i ş. a. ; îmi mai r ă m a s e r ă şi aţâţi bani, ca să pot m ă r i t a pe fi ica mea a pa t r a .

„Intr 'aceea, tot în 1878, mă a junse alt dezastru, că murind g inere le A l e x a n d r u Vlad , r ămase fi ica mea Aurel ia , văduvă, cu t re i prunci . . . D e a tunci înainte aveam să î m p a r t ven i tu l câş t igat cu mun­că cruntă în trei pă r ţ i . Acele g r e u t ă ţ i e ra cura t peste put inţă să le mai por t î n d e l u n g a t , dacă de o parte nu i n t r a m în consi l iul „Alb ina" , de un-de'nii venia câte -W0—500 fl. pe an, pe lângă cele WO fl. delà reducţ iunea foaiei „Transilvania", iaîă de alta mi-se votară, în 1884, d in fondul ti-părirei documentelor 5.000 lei noi pen t ru adu-mn de documente.

„Acum începusem a răsuf la şi m ' am decis ca să închid „Observa toru l" , a tât din cauza proce­selor de presă, cât şi că b ă t r î n i i , con temporani i mei , t r ebu ia să lase pe genera ţ i a nouă ca să'şi cerce ea norocul , să'şi dea în capete un i i la al ţ i i , ut figura docet..." \

* U r m a z ă o d a r e de seamă despre averea eâşti-

ga tă şi despre zestrea d a t ă fiicelor sale. B e ţ i n de aici u rmătoare le a m ă n u n t e : „Academia îmi mai votase... 1. n. 2.500". „32 ani am ţ i nu t pe soacra mea.. ." „ P e s t e 40 de ani am î n g r i j i t de sora-sa, Ma­

r ia P a n a i o t în nebun ia e i " . „ A m zid i t tot d in al meu casele d in cur te , cu

2.200 fl. Am r ep a ra t radical pe cele vech i"*) .

Urmează u r m ă t o r u l pasaj : „Aşa eu am rămas n u m a i cu casele şi alt n imic ,

decât penele mele de scris. Cu acestea Dumnezeu î m i a jută , ca. pe lângă munca necu rma tă şi eco­nomie de s ihas t ru să a jung ia răş i la o avere mică •în bani , în căr ţ i t i pă r i t e şi î n alte obiecte de va­loare, p e n t r u ca d u p ă moar tea mea să le a ibă he-rezii mei , î n să n u m a i sub cond i ţ iune , dacă eu aeum, la 80 de ani , voiu ma i fi în s tare să mai luc ru şi să câşt ig p â n e a d e toate zilele, sau să t răesc câ te zile voi mai avea n u m a i d in ce am câşt igat până a c u m a ; da ră să mă apere D u m n e -zu ca să a jung la u ş a v reunu ia d u p ă legea cre­şt ină, că pe oameni i t recuţ i d e 70 de ani sun t dator i să-i ţ ie t ine r i i . . . "

î n c e p e să înş i re libelele de depuner i , real i tă­ţile şi ob l iga ţ iun i le , pes te car i este s tăpân , ca să ne a ra te „substanţa , de ca r e d i spune" . I n t r e ele e şi „ I s to r ia T r a n s i l v a n i e i " despre care scrie cum urmează :

„Opul meu „Părţi alese din Istoria Transil­vaniei pe 200 de ani d in u r m ă " , î n trei volume. D i n acest op, la care am lucrat 6 1 / 2 ani aproape necurmat şi cu încordare obositoare de pu t e r i , ar mai fi p â n ă când scriu acestea vre-o 800 exem­plare nevândute . S'au- t i pă r i t d in f iecare volum câte 1300 exempla re . D i n acelea s 'au î m p ă r ţ i t gratis aproape 100, anume la toţi memb r i i ac­tual i ai „Academiei R o m â n e " , cari îmi făcuseră mul t b ine cu votur i le lor, apoi la biblioteci şi la ins t i tu te le ş t i in ţ i f i ce române şi la une le persoane pa r t i cu la re , car i au ş t iu t s ă 'mi p re ţu iască laboa-rea mea. D i n câte exempla re s 'au vândut , am scos cei 2300 fl., p resen tu l făcut mie la confer in ţa elec­torală d in 1887, p r e u m şi pa r t ea cea ma i m a r e a celorlal te spese de t ipar , legat , ş. c. 1. I n 6 1 / 2

*) Iată documentul interesant privitor la zidirea ca­sei din Braşov:

„Copia documentului depus în fundamentul caselor ce am început să edific în Braşov, strada Furcoaiei, alias Catharina Nr. 402, de cătră vale, în 25/13 Octom-vre. S'a pus în cutioară de ifier de cătră apus în un­ghiul din curte, în 1876, Oct. 25/13.

Eu George Barltiu, cetăţean din Braşov, dară năs­cut în «omitatul Cluj al Transilvaniei, din familia preo­ţească după tată şi mamă, membru al Societăţii aca­demice române, decorat de principele Carol I pentru merite literare cu medalia Bene merenti clasa I, se­cretar I al Asociaţiunei transilvane române, am pus fun­damentul acestei căscioare, alăturate lângă una veche de cătră apă, în anul una miie opt sute şaptezeci şi şase (1876) în 25/13 October, în zilele împăratului şi marelui principe al Transilvaniei Francise Iosif I, ade­că tocmai în acel timp epocal, în care oestiunea orien­tului era pusă la ordinea zilei, pe când belul cel mai crunt decurgea între turci şi între slavii meridionali, ajutaţi do Rusia, iară armata României era preparată ca să intre în acţiune belică, şi maghiarii ruinaseră pa­tria noastră!

Mă aflu în etate de 64 şl 5 luni, iară soţia mea Maria de 571/s ani. Am în viată pe fiul-meu Ieronim, de 28 de ani, trei fiice măritate: Victoria, Aurelia, Octavia, cu bărbaţii lor Constantin C. Iuga, Alexandru CI. Vlad, Mihail G. Stănescu, «ari toţi au copii, şi fiica mea Maria, cea mai mică din toti pruncii mei, în casa pă­rintească.

Cel care voieşte să afle mai multe despre mine, nu'şi va pregeta de a căta în multele mele scrieri publicate în curs de ani patruzeci, asemenea şi în acte publice transilvane, municipale din Făgăraş si Braşov, cum şi în actele societăţii academica ţî ale 'A«oc!'aţiunei tran­silvane".

ani însă am căuta t să fac şi călă tor i i , să şi t ră iesc , să şi adaog peste una mi ie la r es taura rea caselor arse ale famil iei Vlad , respective a le fiacei şi a nepoţi lor mei , d u p ă ce acelea arseseră.

„Opul meu, computa t cu 10 c re i ţa r i coala de t ipar , p recum se compută în ţe r i le acestea, n u ar fi scump, dacă n u ar l ipsi publ icu l p e n t r u s tudi i , p recum este al meu. I n caz î n s ă de a m u r i eu mai c u r î n d , herezi i i-ar putea scădea p re ţu l delà 14 la 10 fl. p en t ru toate t re i t o m u r i legate, sau la 9 fl. p en t ru cele broşura te (s ic ) , apoi şi la 2 5 % r aba t la l i b r a r i , ş i totuşi s'ar mai realiza în 2—3 ani un veni t de 4 până în 5 mi i fl. d in acel op. M a i având eu viaţă , va t rebu i să m ă a ju t şi d in acel ven i t la l ipsele mele d toate zi­lele. V a rămânea însă p e n t r u herezi toată sub­stanţa cupr insă în cele 7 punc te anter ioare . . ."*)

iSulb p u n c t 10 scrie despre d ic ţ ionaru l ungu­resc-românesc:

„ D i n „dicţionarul unguresc-românesc" mai sunt mu l t e exempla re ; acelea se vând foarte ane­voie, pen t ruca persecuta tă f i ind l imba noas t ră , e s t e uirgiisiti i îşi *abel d ic ţ ionar . T rebu ie să i-s© scază p r e ţ u l la 2 fl. 50 or., şi adecă scăzând şi ra­batul la 2 fl. v. a.

„Peana de aur d a t ă m i e de că t ră damele ro­mâne d in Budapes ta este p r e ţ u i t ă la 70 f l . v. a., cum ara tă contul a lă tu ra t .

„ D i n toată substanţa mea mobiliară îmi re­zervasem pen t ru persoana mea ceva a rg in t ă r i e , o tavă şi un covor ant ic . D e s p r e acestea voiu dis­pune separat , adecă le voiu d ă r u i . "

„Di spun şi comit her tz i lo r mei ea să împl i ­nească voinţa mea în u rmătoare le punc t e :

„Dacă Dumnezeu va voi ca să mor î n Sibiiu, să mi-se ceară loc lângă biserică undeva, sau. î n c imi t i ru l greco-eatolicilor cel eon te rmin cu âl or iental i lor . P r e ţ u l locului mi-se pa re că este 50 f lor ini pen t ru casa bisericei . Taxa de înmormân­tare l eg i t imă în arhidieceza de Alba - Iu l i a să ,S9 dea la cei doi preoţ i , adecă pro topop şi capelan, în t re i t ă . Pes t e tot spesele î n m o r m â n t ă r i i mele să nu treacă, peste 400 (pa t ru sute) f lo r in i val. a. ; acestea corespund depl in pozi ţ iunei sociale în care m 'am af la i ca simplu cetăţean al unei ţări spoliate şi ca fiu al u n u i popor (supus de veacuri la goane şi a sup r i r i barbare . Acilea nu încape pompă nici vanitate.

„Herezfi mei să n u lase ca să fiu î n m o r m â n t a t cu spese delà vre-o cassă publică. La 6 săp tămâni să mi-se facă pa ras tas cu spese din averea rămasă" .

S u r o r i i sale „nefer ic i te , preotesei Veronica , r ămasă după pa rohu l Amfi loch ie P o p delà Mólo­sig, aproape de H u i e d i n " , îi lasă 200 fl

F r a t e l u i „şi mai nefe r ic i t " din Vaida-Recea (comit. F ă g ă r a ş u l u i ) , l u i Leon B a r i ţ î i lasă 100 fl., „mante lu l cel m a r e de postav vână t şi albi­tur i le câte le-ar putea folosi..." (fratele avea a-tunci 65 de a n i ) .

Sub 4 scirie despre condeiul de aur p r imi t delà doamnele române d in Budapesta :

„Condeiul de aur să se ofere muzeului delà liceul d in Blaj, în semn de recunoşt in ţă , că acolo la liceu am învă ţa t să r ă m â i român şi să scr iu româneşte, p a t r u ani ca şcolar, 4 ca seminar i s t în facultatea teologică şi u n an ca profesor" .

S f â r ş i t u l t es tamentu lu i este acesta: •„iCunosc mare le şi î n t r i s t ă to ru l adevăr cu­

p r i n s în vechea sent in ţă l a t i n ă : Rara concordia fratrum, ( R a r ă este bună în ţe legerea î n t r e f r a ţ i ) , c a r e mai ales în această epocă a genera ţ i i lo r ne r ­voase sau mai b ine enerva te se mani fes tă foarte des. Cu dor in ţa de a evi ta după moar tea mea scene de oameni nervoşi , r o g pe g inere le m e u Mi­hai l Bontescu ca să ia a supra sa g ingaşa sarcină de executor t es tamenta r relat iv la modestele ace­lea legate c u p r i n s e acilea, cum şi la ca re pot să mai urmeze re la t ive la biblioteca şi la colecţiunea de manusc r ip t e câte am să aleg sp re conservare. . .

...Cu acestea Vă las în ş t i rea şi sub protec-ţ iunea Dumnezeu lu i pă r in ţ i lo r noş t r i .

Sibiiu, în 31 Deoemvre n. 1891.

Georgiu Bariţiu, cu mâna mea şi depl in să­nătos" .

*) La sfârşitul testamentului adaogă un an mai târ­ziu, în 1892:

„In 28 Mai 1892 îmi ajută Dumnezeu, ca din vân­zarea celor trei volume ale Istoriei să mai depun ia iib#lu] «1 doü«* delà „Albina" încă v. a. fl, 1.000".

Pag 10. . R O M Â N U L " Nr. 113—1912

C R O N I C A S O C I A L A

Concertul domnişoarei Melánia Brân­duşan în Bistriţa

Ou. Redacţiune!

Vin a Vă r apo r t a p e scur t d e s p r e concertul da t î n Bis t r i ţ a , la 1 i u n i e c. de că t ră dşoara Me­lánia B r â n d u ş a n , cunoscuta a r t i s tă d e p i an d in B la j , cu concursul r eun iune i d e c â n t ă r i d in lo­cali tate.

Dşoara M. Brănduişan a ţ i n u t 3 punc te din p rog ram şi a n u m e :

2. a) Beethoven: „Appasiionata I — I I I . " b) G r i e g : „Sona ta E-moll" .

4. a) Schumann : „ E t u d e s Syanphoniques" ; b) Lisz t : Rapsodie n r . 11 .

6. I . MuTeşan: „Capr ice de Concer t" . Dşoa ra B r ă n d u ş a n o elevă excelentă a u n u i

conservatoT g e r m a n de r enume , a ş t iu t să storacă admi ra t i unea români lor şi neromâni lor din Bis­t r i ţ a şi j u r , d e j a delà p r i m a păş i re , cu pres ta ţ iu-ni le dsale d e p i an , şi cu condui ta sa.

P r e s t a ţ i u n e a dsale la p ian a fost delà început p â n ă în capăt capt ivantă , d in toate puncte le de vedere. A r e o tehnică u imi toare , precisă , absolut s igură , a d m i r a t ă de toţi . Ţ i n u t a corpului , a ma­ni lor , aşezarea degetelor, e na tu ra lă , e legantă, u-şoară, şi e la n ive lu l rec lamat de tehnica modernă . D e aci se expl ică faptul , că dşoara Brănduşam, trece cu cea mai m a r e uşoră ta te peste cele ma i m a r i g r eu t ă ţ i tehnice. Mai d i s p u n e de o l in i ş te perfectă, d e o e leganţă Tară în ţ i n u t ă ; are m a r e s t ă p â n i r e pe t ema sa ; u n fapt ce impune .

P e l ângă tehnica sa r a ră , mai d i spune şi de u n t empe ramen t po t r iv i t , ce-1 p u n e în servic iul ar te i , — pe în t r eaga î n t i n d e r e de p iano şi forte, — le redă UŞOT, n a tu ra l , trecându-uie p r i n cele m a i var ia te emoţ iun i ar t is t ice sufleteştii.

Succesul a r t i s t ic al concer tului a fost desăvâr­şit cucer ind in imi le şi mai ales cucer ind şi jude­ca ta cr i t ic i lor g e r m a n i şd u n g u r i , car i nu sun t o-bioinuiţii a face elogii nemer i t a t e ar t i ş t i lor noşt r i .

D a r dşoara B r â n d u ş a n nu s'a a f i rma t n u m a i pe sine, ca excelentă a r t i s tă d e p ian , ci a r id ica t eu s ine şi n ive lu l cu l tura l şi ar t is t ic , ş i conşt i inţa noatetră, a pă tu r e i intelectuale , a t â t în ochii no­s t r u , cât şi în p r i v i r e a altora. La aclamărdle gene­rale dşoara B r â n d u ş a n a t rebui t să m a i execute la p i an şi a l te bucăţ i , afară de p rog ram. Astfel a ma i executa t u n po tpu r iu de I . Mureşan , r ăp ind cu sine, cu a r ta sa, î n t r e g publ icu l din sală, t re-eându-1 p r i n dulci emoţ iuni ar t is t ice , car i vor rămânea neui ta te . Aplauze f renet ice ş i înde lun­ga te au însoţ i t f iecare punc t d in p rog ramă , fie­care p res ta ţ iune . P e dşoara B r â n d u ş a n o a jută în a r t a sa o memor ie colosal de fidelă. Toate punc­tele sale le-a executat de rost, f ă r ă de note.

Res tu l p r o g r a m u l u i încă a fost bine. Corul nos t ru mix t a cânta t două bucăţ i d r ă g u ţ e : „Cân­tec de p r i m ă v a r ă " (po tpu r iu ) şi „Cântec de vară" , P r ö d a r e a bucăţ i lor a fost precisă, a rmon ică ; s 'au remarca t foar te b ine toate vocile, m a i ales sopra­nul dominan t al doamnei V e t u r i a D r . P o p . Corul , mic la n u m ă r , s'a achi ta t foarte bine, şi coristele noastre p rezen tau publ icului u n tablou foarte dră­gu ţ , de care suntem m â n d r i . A mai cânta t eorul bărbătesc 2 bucăţ i f rumoase: „Toarce le le" şi „ Ţ a r ă m â n d r ă " quar t e t de bă rba ţ i . P r e d a r e a a succes p e depliin. Toate bucăţ i le de cor au fost r ă sp lă t i t e cu aplauze d i n pa r t ea publ iculu i . U n alt p u n c t d r ă g u ţ din p r o g r a m a fost ţ i n u t de dna E lena Chiffa, solo de alt , cu aoompaniare d e p ian (dl H . 'Clee). I a t ă -1 : a ) „ P e m a r e " de Schu­ber t , b) „ S e r e n a d ă " de Meglio, c) „Bade , băd işor" de I . I u g a .

D n a E l e n a Chiffa e o membră zeloasă a coru­lu i nos t ru , o d i l e t an t ă foar te b u n ă ; a re o voce de alt foarte melodioasă, dulce şi mlădioasă. S'a achi ta t foarte b ine de tema s a ; a fost r ă sp lă t i t ă cu aplauze î nde lunga te , şi a t r ebu i t să m a i cânte afară de p r o g r a m încă o doină, cu acelaş succes f rumos , ca şi al puncte lor d in p r o g r a m .

O bună pa r t e din m e r i t r ev ine dlui maes t ru de cor H e r m a n n Klee , c a r e pume m u l t ă conşt i in ţă şi p r i cepere la p regă t i r ea concertelor noastre , pre­cum în g e n e r e la toate probele de cor.'

(Succesul mora l şi ma te r i a l încă a fost foar te mult. u imi tor . Sala cea mar« delà hotelul „Regele

U n g a r i e i " a fost înţesată d e lume. (Sala delà Ge-werbe-verein a fost ocupa tă ) . F r u n t a ş i i societăţ i i ne române au ţ i nu t să onoreze acest concert cu fré­quenta numeroasă. I a r societatea română s'a pre­zentat în t reagă , afară de famil i i le af lătoare în doliu. Am avut şi oaspeţi d in a f a ră : Bec lean: (fa­mil ia P r . Pavelea) şi d in al te pă r ţ i .

I n genere concertul dşoarei B r â n d u ş a n r ămâne un punc t luminos în via ţa B is t r i ţ en i lo r

Gabrus.

Ultima oră Lupta continuă.

Ajurnarea camerei prin autograf r e g a l .

P a r t i d e l e din opos i ţ i e . în p r i m u l r â n d p a r t i d u l lu i J u s t h , s u n t dec i se .să d u c ă l u p t a p â n ă ' n s fârş i t . A s t ă z i c a m e r a n ' a ţ i n u t ş ed in ţ e din c a u s a s ă r b ă t o r i i c a to l i c e , m â n e î n s ă scene le de eri şi de a l a l t ă e r i se po t i a r ă ş r e p e t a .

P o s t u r i l e de po l i ţ i ş t i , j a n d a r m i şi mi­li ţ ie s t a u şi a s t ă z i la locur i l e lor în locu­ri le m a i e x p u s e a le cap i t a l e i şi e p r o b a b i l

. că vo r r ă m â n e a î n c ă c â t e v a zile, ca să pre­î n t â m p i n e or ice t u l b u r ă r i .

I n cons i l iu l m i n i s t e r i a l ce a a v u t loc azi sub p r e s i d e n ţ i a lu i L u k á c s şi la c a r e a u l u a t p a r t e t o ţ i m i n i ş t r i i . ,s'a decis ca î n d a t ă d u p ă v o t a r e a p r o i e c t u l u i ce preve­de m o d i f i c a r e a r e g u l a m e n t u l u i p a r l a m e n ­ta r , c a m e r a să fie a j u r n a t ă p â n ă la t o a m ­n ă . A j u r n a r e a se v a face pr in a u t o g r a f re­gal , ca în felul a c e s t a s ă p r e v i n ă o even­t u a l ă c o n v o c a r e a c a m e r e i , în t i m p u l va­c a n ţ e l o r , d in p a r t e a d e p u t a ţ i l o r . L a t o a m ­nă , se zice, va î n a i n t a g u v e r n u l şi p ro iec­tul de r e f o r m ă e l ec to ra l ă , iar a p o i v a u r m a d e s b a t e r e a b u g e t u l u i pe a n u l v i i t o r .

In jurul mandatului lui Tisza. P a r t i d u l independis t din Arad a ho tă râ t , în

u r m a celor pe t r ecu te e r i şi a la l tăer i în cameră , să convoace în t r , una din zilele u r m ă t o a r e o m a r e adunare poporală . La această adunare vor fi in­vi ta ţ i să ia pa r t e şi deputaţ i i d in opoziţie, car i au fost escorta ţ i de poli ţ ie , şi vor f i ruga ţ i ca înşişi <să povestească t e roa rea ce au văzu t şi actele de b a r b a r i e la care au fost supuşi . A d u n a r e a va provoca pe Tisza să renun ţe la manda tu l de de­p u t a t ce i-au înc red in ţa t cetăţeni i oraşului A r a d şi de care s'a făcut nedemn pr in pur ta rea- i me­dievală.

Par t idu l guve rnamen ta l din local i ta te încă nu stă cu mani le în sân. Va convoca şi acesta o adu­n a r e , care va vota înc rede re p a t r o n u l u i par t idu­lui contelui Tisza.

Critica scandalurilor din camera ungară. Cele pe t recu te er i şi a la l tăer i în camera u n g a r ă au aflat u n viu ecou î n sânul pa r t i de lo r democra te din pa r l amen tu l austr iac. Im şed in ţa de ieri a

Re ichs ra t lmlu i p a r t i d u l soci al-democrat boem a des voltat în această ches t iune o in terpe la ţ ie , ţi­nu t ă în t e rmin i i cei mai violenţ i la 'adresa ol igar­hiilor magh ia r i . P r o c e d u r a mapor i t ă ţ i i d i n parla­men tu l u n g a r — se spune î n in terpe la ţ ie — t re­bui esă revolte î n t r eaga lume cul tă . Reichisrathul e da tor să-şi ridice cuvân tu l împot r iva s i s temulu i te ror is t , i n a u g u r a t de po ten ta ţ i i m a g h i a r i î n t r ' o ţ a ră cu care Aus t r i a a re interese comune. Vo­tarea re formelor mi l i t a re n u s'a făcu t î n mod le­gal şi p r i n u r m a r e noui le legi mi l i t a r e nu pot avea valoare de d rep t î a monarh ie .

Depu ta ţ i i Choc şi Bre i t e r deasemenea con­damnă că lcarea 'brutală a leg i lor în t r ' o ţ a ră >a monarh ie i şi p r in asta p r egă t i r ea u n u i t e ren pr i ­incios p e n t r u anarhie .

D e p u t a t u l Adle r spune că în (momentul în ca re p a r l a m e n t u l u n g a r a lăsat s ă se calce î n pi­c ioare cele mai e lementa re legi laie ţă r i i , &an«-ţ/ionând p r i n aprobarea major i tă ţ i i ba t jocur i rea d r e p t u l u i de imun i t a t e al deputa ţ i lor , taCest par­l amen t şi-a p i e rdu t or ice d r e p t de exis tenţă ,

Mulţumită. D . A n t o n P r e c u p p ro topop , Kis-rebia în loc de a n u n ţ u r i fnnebra le p e n t r u f iul său Anchidim P r e c u p teolog abs. de Gher la , reposâ t în 2 iunie , în e ta te de 27 an i a dă ru i t p e n t r u fon­dul z iar iş t i lor cor 20. T r i m i t e m î n d u r e r a t u l u i pă­r i n t e condodenţele noas t re şi m u l ţ u m i m p e n t r u fru.mn.ai.sa d-sale faptă.

Bibliografie

Alexandru Cium: „Foi le toane" . (1907—1910) á cor. 1.60 -f fii . por to . De vânzare la l i b r ă r i a „ T r i b u n a " , Arad .

/. Novicov: „ E m a n c i p a r e a femeii". Txsdu* cu autor izaţ ia au toru lu i de Bogdan I . Goilav. á cor. 2 + 20 fii. porto. De vânzare la Librăria „ T r i b u n a " , Arad .

* Noua Rvistă Română de sub di rec ţ iunea dlui

C. R ă d u k s c u - M o t r u are u r m ă t o r u l s u m a r : -Noutăţ i : Gheorghe Ba r i ţ i u . — Pol i t i ca colo­

nială a Europen i lo r . Ac tua l e : N . D u r n o v o : Greşel i le diplomaţiei

ruseşt i în o r i en tu l Europe i , — A r t u r Gorovei: U n poet basa rabean : D i m i t r i e Donia . Ri r ia : Ba­sarabia.

iCrit ică: I . Ne tz le r : Delà Kle i s t la Ibsen. L i t e r a t u r ă : D . Iacobesou: Că lă toru l în tuneca t

(după L e n a u ) . N . E m . Teoha r i : „ D u p ă ce Ulysse revăzu I t aca" .

D ă r i de seamă: C. Sude ţeanu : „Sociologia" de H . F u n d ă ţ e a n u .

Expozi ţ ia „ T i n e r i m e i ar t i s t ice" . F r a n k Brang-w y n : Delà luc ru . G. Mărculescu: F e r e a s t r ă des­chisă. O. Spae the : Doamna S t r îmbu . L. Basa-r a b : C i m i t i r u l d in Rucă r . Theodorescu S ion : Moş I l ie . T. S t e r i a d i : P e D u n ă r e .

Î n s e m n ă r i : Minis te r iab i l i i . . . — L i t e r a t u r a de 10 Maiu. — Examenu l în şcoalele secundare . — Moşii.

* !

Revis ta revistelor: Economia Naţ iona lă . — Luceafărul . — Floare-Albas t ră . — Revue Con­temporaine .

* Memento . Abonamentu l pe un an, 10 lei. 25

bani exemplarul . N u m ă r d e probă la cerere. * i

— In ed i tu ra Tipograf ie i şi L ib ră r i e i „Doina" d in Beiuş a a p ă r u t : „Fo i l e toane" de Alexandru Orara \m volum e legan t şi bogat , ca re va fiaca p lăce re ama to r i lo r d e o l ec tu ră selectă . P r e ţ u l : Cor. 1.60 -f" 10 bani por to . P e n t r u R o m â n i a Lei 1.80 + 20 bani . Comande le să se adreseze Libră­riei „ D o i n a " în Beiuş (Belényes) Ungaria).

POŞTA ADMINISTRAŢIEI

T. P . Cudalbu, Bucureş t i . S u m a ăi 4fJ c»r. am pr imi t 'o ca re , se va conta î n abon. dv.

1. Albini , s tud . Aachen . Abon. dv. e achitat până în 1 Iu l i e s t . n. 1912.

L. P . Jebel i . N e învoim la cele scrise de dv. „ R e u n i u n e a de l ec tu r ă " Majer . Cu poş ta de

azi am expedia t foile cerute . Ziarul nu e sistat l a adresa dv., n e r e g u l a r i t a t e a e la poş ta d e acolo, vă r u g ă m a face o î n t r eba re , că de ce n u ee în-manuiază z iarul r egu la t .

Redactor responsabil: Constantin Sayn,

Nr. 113-1912 „ROMANUL," -fr* 1 1

„ARDELEANA" inslltot de credit şi de economii, societate pe

acţll fn Orăştle.

Concurs. Pentru ocuparea posturilor de director

executiv şi secretar al institutului nostru să eserie concurs cu termin până la 20 Iunie a. c. stil nou.

Beneficiile înpreutate cu aceste posturi sunt : Pentru director : &) Salar fundamental 4800 Cor. la a n ; b) Bani de evartir 3 0 % a salarului funda­

mental 1 c) 5 adause cvincvenale de câte 1 0 % a

salarului fundamental; d) tantiemă în suma de 1 % a venitului

net anual computată conform statutelor; e) diurne şi spese de călătorie conform re­

gulamentului special; f) drept la pensiune în condiţiile normati-

Tului referitor. Pentru secretar : &) Salar fundamental 2400 Cor. la a n ; b) şi e) ea la director d; tantiema statutară e) şi f) ca la director. Concurenţii la postul de direetor au să

arate competenţa lor teoretică şi practică pentru conducerea afacerilor institutului, iar delà re­flectanţii la postul de secretar, să cere cvalifi-carea iuridică şi praxă de bancă premearsă, sau cvaliflcare comercială teoretică.

Eventualele informări ce s'ar dori să pot cere delà direcţiunea institutului.

Dat din şedinţa plenară a direcţiunii ţi-nutăţla 24 Maiu 1912.

Direcţiunea.

Caut

un c a n d i d a t de a d v o c a t cu praxă pe lângă condiţii favorabile. A se adresa: Dr. Emil Monţia, advocat Siria (Vi­lágos).

v e c h i s i n o u i e l e v â n d u t .

Adresaţivă cu toată încrederea la proprie­tarul de vii din Siria (Világos) Petru Benea, căci V ă trimite numai vinuri bune, curate şi pe lângă preţurile cele mai moderate.

Vinuri vechi: Vin alb K —68 litru. Rizling —-70. Roşu —-94. Şiller —•62. Carbenet alb K — 90 litru.

Vin din anul 1911 K—-54 şi 56 litru. Vinul să expedează cu rambursa delà 50

litri în sus sub îngrijirea mea proprie. Vase dau împrumut po t imp de doauă luni. Pentru Calitatea vinului garantez.

P e t p u B e n e a propr. şi neg. de vinuri

Y i l á g r o s (Arad m).

AYAYAVAYAYATAVAVAV Distins cu medalia d8 aur la expoziţia din Paris!

MARGIT Cel mai bun cosmetic este

CREMA SĂPUNUL PUDRA Cel mai bun şi mai sigur mijloc în contra

beţiei se capătă la

BRAUN ERNŐ Farmacia la „SFÂNTA TREIME"

Temesvár-Józsefváros, strada Bem nrul 30.

VATAVATAVAVAVAVATA

Gustaţi

Berea SLEPING •car din fabrica „Bragadiru".

VIRÁG és FARAGÓ FABRICANT DE ARTICLII pentru INDU­STRIA FERULUI şi pentru ECONOMIE

BUDAPESTA, VIL, str. Ilka nr. 11. R.

E X E C U T Ă OBIECTE DE FER

PENTR U FABRICI, GRAJD URI,

SUPEREDIFICATE ECONO­

MICE, FLORĂRII ŞI VERANDE

C U P R E Ţ U R I L E C E L E MAI

C O N V E N A B I L E . — L A C E R E R E

C U P R O V O C A R E L A Z I A R U L

„ R O M Â N U L " , T R I M E T C A T A ­

L O G D E P R E Ţ U R I GRATIS şi

; : FRANCO

YY X A

A N U N Ţ U R I se primesc cu preţuri moderate la administra­ţia ziarului „Romanul." Y

L" J r

M A X I M I. V U X . C 1 7 rZZÛ ", A R A D , S t r a d a F á b i á n L á s z l ó n - r u l 5 — 6 . Telefon nr. e o s .

Schimbarea locomobilelor de treerat, să umble singure, o efeptuesc în preţuri moderate, după sistemele cele mai prac­tice şi cunoscute culant, cu roate şi cu

transmission.

tus,.*. A

•

Totfelul de maşini pentru agricultori, precum: pluguri, grape, maşini de semănat, de tăiat nutreţ, de secerat, băţoase complete de treerat cu aburi; Motor de oleiu brut sau cu benzină. Mai departe instalez totfelul de mori cu abur, motoare sau mori de apă, joagăre sau ferestreu, ţiglărie şi alte stabilimente mechanice-tehnice după cele mai noui şi mai moderne şi bine recunoscute sisteme. Á se adresa la firma M A X I M l . Y U L C U Arad, strada Fábián László, (lângă gara mare). : : :

Se caută o maşină de 10 ori de 12 puteri de cai spre cumpărare.

1 1 1

P a s 12 . „ROMANUL' Nr. 1 1 3 - 1 9 1 2

ghete primiţi gratuit! Imi socotesc numai preţul muncii; pune­rea tălpilor la ghete pentru bărbaţi şi femei încă se execută cu preţuri foarte

ieftine la

I

Eberstein Henrik p a n t o f a r LUGOJ-LUGOS (Edificiul bazarului.)

Traian Tártaiéin lăcătuş artistic şi de edificii

Bistr i ţă—Besztercze. 10% economie la comande — de lucrări artistice. —

Lucrătoare aranjată cu maşini moderne. X i a n tiu n a k cuptoarele economice AlCllţlUIlC de bucătărie vestite în Transilvania. — Catalog şi desemnări

să trimit Ia cerere.

Gratis nu, dar pentru preţuri foarte ieftine poţi să cumperi cele mai bune oroloage, oroloage ca pendul, de părete şt deşteptătoare, precum şi bijuterii de aur şl argint

şi articlii optiei la

Szentgyörgyi Gy. Gyula opologier

Sătmar—Szatmár, sír. Atilla nr. 1.

Pentru orice fel de reparări şi cumpărări de oroloage ofer ga­

rantă.

IRING HENRICH fabrică de unelte pentru ciobotarî Újpest, Lörincz-u. 50.

a

Recomandă pantofarilor şi dobo-tarilor precum şi pielarilor unelte de branşe, calitate bună, preţuri moderate. — Comersanţilor se dă rabat — Catalog gratuit şi francat

I

l F o l o s e ş t e D o a m n ă

„ C r e m a M a r g i t " a l u i F ö l d e s oa fsbţa. să-ţi fie curata, tinerä şti plAovttA

„Crema-Margit" este materia cea mai plăcută de înfrumuseţare a doamnelor din elită şi este cunoscută în toată lumea. Putere neîntrecută, stă în compunerea ei norocoasă, pielea o întinereşte şi résultat favorabil se poat6 vedea în decurs de câteva ore.

Deoarece „Crema-Margit" o imitează şi falsifică, Vă rugăm a cere numai în cutii în­chise cu marca originală, pentruca numai pentru aceia îşi ia orice răspundere fabricantul.

„Crema-Margit" e nestrieăcioasă, nu conţine untură, compozite neamestecată, care în străinătate a produs mare senzaţie. Preţul 1 cor. Săpun Margit 7o fii. Pudra Margit 1.20 cor.

F A B R I C A :

I iaborator iu l lu i F ö l d e s K e l e m e n A R A D .

Leittier Sándor ÄS»fi Cluj-Kolozsvár, str. Deák Ferencz nr. 30.

Vinde şi repară pe lângă preţuri moderate: casse de bani, biciclete, maşini de cusut, grama-foane şi maşini de scris. Primeşte orice muncă de branşă, precum: introducerea soneriilor, a luminii de electrice

şi a diferitelor motoare.

Kiss János fabricant de cuptoare şl magazin de

cuptoare de lut Alba- Iu l i a (Gyulafehérvár* Recomandă on. public din loc şi jur magazinul lui bogat asortat cu cuptoare de o lane şi maio l icä , s igure de foo, in sti l modern şi în diferite culori, cu aparat de fert în grabă, 25% economie în material de încălzit. — Pre­găteşte, reparează şi clădeşte cäminuri ş i

vetre de fiert Comandele din provincie se execută grabnic, punctual şi cu preţuri convenabile, pe lângă garantă de 2 ani.

M â n u ş i b r e t e l e şî j a r ê t i e r e , îm­p l e t i t o a r e de c iorapi , cor­de le de g u m a , per in i de g u m a p e n t r u b o l n a v i ,

irigatoare, precum şi cele mai sigure prezer­vative igienioe de gumă şi bandaje — cio­rapi de guma se vând cu cele mai moderate

preţuri la

GUIDO BECSI mănuşer şi bandagist SIBIIU (Nagyszeben) Reispergasse nr. 7.

D u l a p u r i d e g h i a ţ ă , — sunt indispensabile pentru orice casă! —

Dacă vrei să cumperi un dulap de g h i a ţ ă bun, trainic şi ieftin, atunci comandă invenţia proprie de dulapuri a lui M O S K O -Y I T Z a căror părţi constitutive se pot desface uşor şi curaţi, făcând în ghiaţă o economie de 5% la sută. — Preţuri foarte mo­derate. Prospecte de preţuri ilustrate trimite gratis şi franco :

MOSKOVITZ S. fabricant de dulapuri de

ghiaţă tn

B U D A P E S T A Bérkocsis utca nr. 1. (Guttenberg palota).

Nr. 113. E S * „ROMÂNUL" Pag. 13

Fabrica budapestană de casse de bani

Gelléri ş l Schul ler B U D A P E S T

Fabrica: IX., Rákos-utca4. Depozitul orăşenesc şi biroul: V. Széchenyi-u.7.

Liferanţii ministerului de agricultură, de honvezi, căilor ferate ungare si al poştelor.

Efectuiază casse de bani, libere contra focului şi spargeri­lor, casse pancelate pentru păstrarea do­

cumentelor. Catalog gratuit el

franco.

Dacă stropeşti cu FORHIN

lo1

Ioan Avrai

Á A A A A A A A • A A k < Sk : Atelier de croitorie : •

•

Bistriţa ' Strada lemnelor Nr. 6 3 . ^ ni casa Dr. Onişor, peste d r u m ^

de casa comitatului. ^

P . T . * Am onoare a aduce la ^

cnuoştinţa on. public, că rai-am deschis modestul meu

^ atelier de croitorie ^ ^ In strada lemnelor nr. 63, unde l-am ^ ^ mărit şi aranjat după cele mai nouă rece- ^

rinţe, astfel că acum sunt în plăcuta poziţie ^ de-a putea ţinea In depozit permanent o ^

cantitate însemnată de ştofe şi alţi articli ^ de branşă. — Materialul este cel mai bun, ^

. preturi cât se poate de moderate, comandele ^ ^ urgente se efectuează tn cel mai scurt timp. •

f T T T T T T T T T T k

i i i i i i i i i m H i i i m m

Horváth Béni m e h a n i c

Nagyvárad. Kossuth Lajos-u. 18. Recomandă In atenţia pu­blicului din loc şi pro­vincie, a t e l i e r u l s a u m e h a n i c a-ranjat din nou, unde pri­meşte comande şi r e ­p a r ă r i de lucruri ce aparţin In branşe, precum

Maşini de cusut Maşini de scris Biciclete şi Oramafoane etc.

Utensiliile acestor maşini le are in de­pozit.

R e p a r a t u r i l e se efectuează r e p e d e şi prompt

I l I H l H H l I i l i J l l l l l l l l

- ă l mai pu­tină bătaie

de cap, r*a lucru

mai puţin,

f a cheltuială mai puţină!

deoarece »FORHIN«-uI este MICTURA DE BORDÓ adesea îmbunătăţită. Se lipeşte uşor chiar şi de franzele umede. La ori-ce brumă poţi s e stropeşti, nelăsând ni J> un

fel de sediment (drojc1 ). Multime de scrisori de mul-

ţămită şi recunoştinţă. P r e g ă t i m I n v e n ţ i a d r u l u l A s c h e n ­b r a n d t d e R é z k é n p o r şl B o r d o l p o r .

Cere prospect gratuit şi franco delà fabrica

„FORHIN" 5 » l

H e g y i J á n o s (Casa proprie)

m a e s t r u l â c a t u ş d e l u c r u r i p e n t r u z i d i r i «g A t e l i e r d e m a ş i n i ş i d e p o z i t d e m a ş i n i

A i u d - X a g y e n y e d , S t r a d a T ö v i s i -Primeşte ori-ce lucrare de lăcătuşerie artistiscă şi pentru zidiri, precum şi lucrarea şi repararea be maşini agricole şi industriale. La acele ma­şini cari nu se pot executa in atelierul meu, am luat reprezentanta şi depozitul, mai multor fa-drici, despre a căror fabricaţii m'am convins în decursul anilor, că sunt neexcepţionabile. Rog să se adreseze în ori-ce afacere referitoar la branşa aceasta, — la mine, servind ori şi cui cu lămuriri. Ţin în depozit şi maş in i d e cusut , cele mai

Pik bune fabricaţii, precum şi c u m p e n e , cântare, "dec imale . — Preturi ieftine. — Catalog gratuit.}

„ „,„„,..- S e d a u c u g a r a n t e s i c o n d l ţ l u n l d e p l ă t l r e ş l i n r a t e . !

' t

•O 1 u m

D l l l ä / D U r i n e u t r i i C h i t i t ă » . D e s P r e excelenţa dulapurilor mele de ghiaţă se SÎ * 2 -Ï poate oricine convinge deja la prima vedere, drept

aceia recomand fiecăruia s ă - m i cerceteze magazinul aflător în Budapesta VI. , Terézkör-ut nr. 8, sau fabrica. Deoarece toate fabricatele me le se execută sub conducerea şi supraveghierea mea, de aceea ofer cea mai deplină garantă pentru calitatea lor bună. N u - fl-îfifirw-p'f Tcfvan măroase scrisori de mulţumită dovedesc exactitatea afirmaţiunei mele . v * l l l t l u l li J.O li V Al l Fabrica : IV., str. Klapka nr. 5. Magazinul : VI. Terézkör-ut nr. 8. Budapesta. Catalog de preţuri în l imba ungurească, germană şi franceză trimit gratuit.

A A A A A A A A

Á

A

i A A

i A

à

•••• •••• •••• ••••

••••

..•1

..«• •••• •••• •••• •••• •«•< • • ( ,

i : : : : : t : : s i i { ( : : : ( i : t : ( : : : : : : ( ( : t : : t : : ! : ) : : : : : < ( : < > > : : i : : : : i : i : : < ! : : > t : : : : : : : t : : : t : i : u : : : : : : : i t ; : : : i • * • • • • • • • • • • • • • • • • • • * • • • • • • * » • • • • • • • • • • • I * » * *

Gleichmann atelier aranjat cu putere electrică pentru repararea motoarelor şi a rnaşinelor

DEVA, 7. Primeşte spre reparare grabnică şi conştiinţioasă motoare, maşini cu aburi, maşini de îmblătit, precum şi totfelul de maşini economice, instalaţ'iuni de pompe pentru vin, bere şi fântâni, precum şi aranjarea d u n o u a conductului de apă. Execută tot­felul de lucrări de arhitectură, precum : uşi de efier, fereştri de fier, balcoane, gratii, porţi, trepte de fier şi fiere pentru legatul pereţilor. Primeşte spre reparare specială gramofoane, maşini de scris, biciclete şi cumpen. Cu oferte de preţuri servesc la cerere.

Pag,7l4. Nr. 113—1912

Să ne eredeti ftâîJtJSsS coasa „Koronagyémánt"

O u c o a s a „Koronag yésnaatit" bătută odată se poate cosi ziua întreagă deoarece e făcută din otel-diamant, c o a s e rele şl mo l nu s e g ă s e s c între ele. Pentru trăinicia fiecărei bucăţi garantăm,

75 80 85 90 95 100 110 cm. ]a comande de 10 Preţul : í buc. 1-80 1-90 2.— 2-20 2-40 2-50 2-60 cor. buc. 1 se dă rabat Comandele se pot face prin trimiterea banilor înainte sau pe lângă rambursa

Kaposvár,

S Lengyel Testvérek £ £ 5 F ^ ö - u t o a 22 T .

Májerszky Barnabás fabricant de maşini

= în Nyíregyháza. = Fabrichează după o experienţă bogată ca specialitate prese de olei mânate cu apă.

Piue de olel , construcţie simplă ori complicată. Prăjitorl d e o le l pentru încălzire cu aburi ori foc Teasc pentru sâmburi de bostan. Maşini pentru per­fecţionarea oleiuiul şi aranjamentul com­plect pentru fabricarea oleiului. Unelte de melijat floarea soarelui, ş. a. Exportul până acum In 237 uzine. O v i m p £ l x ° £ t ţ i f a t o r i c £ v £ i o i n d i g e n ă !

CARL H E M P E R «şti f i u l ,

prăvălie de tricouri şl împletituri,

SIBI IU, strada Kempel 9. Recomandă fabricaţiile sale pentru cari garantează anume: ciorapi, călţiuni, mănuşi, jachete pentru dame şi copii, ciorapi pentru turişti din păr de capră, haine

de copii şi alte multe lucruri: Ciorapi se pregătesc ieiftin şi bine.

En gros. En detail.

Viitorul e al maşinilor de treerat de sine umblătoare! Dacă locomobilul d-voastră nu este provăzut cu automat de sine umblător, adr«sa{ivă la fabrica Friedrich Testvérek

T e m e s Yá r - József Yáros, unde căpătaţi ori-ce infor­maţii de lipsă. In atelierele acestei fabrici să transformă la an peste 100 locomobile în automobile după cel mai nou sistem şi cu piese noui brevetate. — Mare cruţare de timp şi de bani se poate ajunge cu maşinile aceste automobilice. Maredepozitîn \ locomobile cu aburi. Preţuri ieftine ! Condiţii favorabile !

Fabrica nouă de OROLOAGE DE TURN

Sarkadi Zoltán & Comp. fabricanţi de oroloage pentru turnuri în

Nagyvára 4 Ûamjanics-u. 30. | { C u i proprie}

Keoom&ndà introducerea admirabilelor oro­loage de aramă, cari trebuiesc trase tot la 8 eile odată, pentru biserici, palate, primării, fabrice fi căsărmi. Se pregătesc oroloage pentru preţuri oonTenabile, garanţie mai mulţi ani< ßepan&rea oroloagelor 'de turn •• exeoută ou mînuţîoiîtate.

BBBBBBBBBBBBEBBBBBBBBBB Fabrica de maşini LAUFER JÓZSEF f

BUDAPEST, VI, PALOTAI-ÜT 15-H. Linii funiculare, şghia-buri de precipitat va­goanele pentru mine, osii de transmisii bre­vetate >Balon«, căngi automate de descărcat, macazuri, maşini de re-morsaj cu lanţuri sau frânghii. Aranjamente Skips şi de încărcat, elevatoare şi transpor-teure, etc. BlIllllllBIIIIIIIIIIIII

Feivel Lipót utódai Budapest, IX. lpar-u. 4.

Fabrică de bănci pentru şcoală, aran-amente pentru bi­rouri, accesorii de

gimnastică etc.

Catalog i lustrat la dorinţa s e trimite gra tu i t

m i n u n i 1111111111111 Gel mai bun şi mai ieftin izvor de cumpărat !

Cel mai mare asortiment în

PĂLĂRII DE DOMNI ŞI COPII numai fabricaţii veritabi le în cele mai moderne colori şi fason elegant, — apoi în O i l i n c l r o ş i Ol£ tqvte -u r i la

Gustav Schuster Specialitate: labricaţie prq: r — prie de pălării pentru ţăranii români şi saşi.

III! III I II II IIIIII IIIIII -A

Nr. 113 R O M Â N U L Pag. 15.

V . : - ; - - '

130 filiale f în ţară şi {^străinătate

G h e t e / e

„ T U R U L " sunt de primul rang

elegante şi convenabilei . Cea mai mare fabrică de ghete din ţară

\ „ TURUL' soc. pe acţii ! în TIMIŞOARA.

Filiala, : * \ ARAD, Andrássy-tér 13.

Palatul Minoriţilor. •

• • n a » m m • • • • I

Dacă suferi în dureri de stomac, daca eşti lipsit de apeti t , dacă ţi-e rea mis tu i rea

sau dacă ai dure r i cari provin din aseasta , c u m

sun t dureri de dinţ i , sgârciuri , arsur i , apăsare

in s tomac, ir i taţ ie de vomare, grea ţă , răgăieli , e t c .

foloseşte :

Purgativul de fiere (epehajtó) de ü o z s n y a i ,

care e cel mai b a n mijloc pen t ru vindecare în

vreme scur tă , chiar şi în cele mai neglijate cazuri

de boală.

0 sticla costă 40 filerl ; o duzină 4 coroane . — — 80 Meri. —

£| H Se capătă la singurul preparator

m F a r m a c i a

S ROZSNYAY M. A B> A D .

81 81 H fÊÊ. Bl B

Telefon nv. 18S.

Banca Post gparcaasa ung. 28,349.

societate pe acţii in

Sibiiu —- Nagyszeben. este prima bancă de asigurare românească, înfiinţată de institutele financiare (băncile) române din Transilvania şi Ungaria.

Prezidentul direcţiunii:

PARTENIU C0SMÁ, om. executiv a l „albinei" şi prezidentul „solidarităţii". FtailPA nPfWSSä Úü 9QÍniirarQ^ ^ a c e t o t d e asigrur&ri, ca a s i g u r ă r i c o n t r a focu lu i şi a s i g u r ă r i a s u p r a v ie ţ i i

ffUdllüfl yullulaiu Ud Qulljulatu în toate combinaţiunile. Mai departe mijloceşte: a s i g u r ă r i c o n t r a s p a r g e r i l o r , o o n t r a a c c i d e n t e l o r şi o o n t r a g r i n d i n e i .

Toate aceste asigurări „Banca generală de asigurare" le face in condiţiunile cele mai favorabile,

Asigurările se pot face prin orice bancă românească, precum şi la agenţii şi bărbaţii de încredere ai societăţii. — Prospecte, ta­rife şi informaţi uni se dau gratis şi imediat. — Persoanele cunoscute ca acvizitori buni şi cu, legături — pot fi primita

oricând în serviciul societăţii.

„Banca generală de asigurare" dă informaţiuni gratuite în orice afaceri de asigurare fără deosebire că aceste afaceri sunt făcute la ea sau la altă societate de asigurare.

Cei Interesaţi să se adreseze cu încredere la :

Ral l ia ÎTOTlArala rlft a c i m i r a r ß " D I R E C Ţ I U N E A . SIBIIU—NAGYSZEBEN (CASA „ALBINA"). „ J J d l l O d g ü l l t t t d l d Ut) d b l g U r d r e AGENTURA PRINCIPALĂ P E N T R U COMITATUL ARAD, B E . KÉS, CSANÁD, BIHOB, TIMIŞ, T 0 B 0 N T Á L , CARAŞ^SEYERIN Apad st*». Lázáv Vilmos nr. 2. Telefon nr. 850 .

». «4

1

I T I T T W l T T I T r i T

P a g 1 6 . „ROMÂNTJt" Nr. 1 1 3 — 1 9 1 2

GHEORGHE CIOROGARIU MAESTRU T Â M P L A R .

L U G O J . STRADA ÂTAHÂSlOYiOi No. 10. (Casa proprie) .

îşi roeornandâ atelierul bine asortat cu materiale uscate. Întreprinde şi execută tot felul de lucrări aparţinător acestei branşe, aranjamente interne şi lucru pentru edificii ori unde, şi în ori ce stil, cu : : : preţuri moderate. : : :

l ţ A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A £

^ ^ ^ f f j ^ v Cele mai bune

^ 'Ty^pi '*^ cele mai solide şi cele mai moderne

^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ f c . atât pe bani gata, c â t s i î n p a t e pe lângă c h e ­z ă ş i e d e IO a n i şi preţuri ieftine, liferează cea

bună prăvălie în aceasta privinţă în întreagă Ungaria mai

• • • • • • • • • • • • • • •

I T T f T T T f V T T T T T T T T T T T T T V T T T T T T T T T V y V T ^

B r a n s w e t t e r J á n o s orologer în SZEGED

CATALOG CU 2000 C H I P U R I SE TRIMITE GRATUIT. Notez că numai aceia ror primi catalogul gratuit cari îl cer cu provocare la ziarul ,Românul" (adecă scriu că a cetit anunţul In „Românul"). Cores­

pondenţei» ie fac în limba maghiară, germană şi franceză.

Schwalb Adolf fia Vilmos tinichigiu şi m ier.

J B t v i c i í i p e s t j " V I I . V e r s e n y - u . 8 , (Col ţu l s t r ă z i i M u r á n y i ) Pregăteşte totfelul de lucrări de tinichigiu, articole pentru bucătărie şi gospodărie, u-nelte pentru stupărie, vase pentru miere. Fabricate de specialitate: măsuri de litru din tinichea albă ori nickel, cane pentru olei, lack ori pe-troleu, facle, lămpi de carbid şi alte a r t i c o l e technice.

C a s s e te pentru bani. Catalog trimit gratuit şi franco.

*ï* \ 2 EL

American Sho C e l e m a i p e r f e c t e

C e l e m a , i c o m o d e m a i dLur»a,t>ile

ghete americane

//

Made by Rïce S Hlik: : Boston, Mass.

din t impul modern pen­

t r u dame , domni şi

copii se află n u m a i în

asor t imentu l prăvăliei de

ghe te , pălări i şi articlii v de modă pen t ru băr-Jkîv ba ţ i alui

e s T-sa T e l e f o n 4 4 2 .

G e r » e ţ i p r o s p e c t !

ATELIERUL DE FOTOGRAFIAT A LUI

C s i z h e g y l S á n d o r Clüj-Koiozsvár, plaja Mátyás k i rá l y - t é r r,r, 2 6 .

(Lângă farmacia lui Hintz). Aci se fac şi se măresc cele mai frumoase fotografii deasemenea ncvarcle, jnvtun in olei, sp> cialitfiţi în jânze ori mătase, caii prin spălare nu se strică. La firmă fiţi cu băgare de seamă să n'o confundaţi, C l u j (Kolozsvár), Piaţa Mátyás kirúly-iér nr. 26, lângă far­macia lui Hintz, — Refcriiidu-vft la acest ziar veţi avea — — favor în preţuri. — —

B f í a r e a t e n ţ i u n e ! t

o Prima turnătorie de fer sibiiană,

şini agricole. — Atelier de meri şi prăvălie de fer.

Recomandă cu cea mai mare că ldură bogatul său asor t iment de totfelul de motoare delà prima fabrică, delà cel mai mic şi p â n ă la cel mai m a r e ; a semenea şi maşini de t r ee ra t din r enum ita fabricA IIOFHERIi delà cea mai mică şi până la cea mai m a r e ; n u m a i puţ in r ecomandă şi totfelul de ar t icle pen t ru edificări p recum Cement de Portland şi Hornau din Beociu, traverse, trestie, carton c ă t r ăn i t pen t ru învălit , pânză de sâ rmă pen t ru îngrădit , p recum şi orice fel de ferărie apar ţ ină toare la edificări.

Toate pe lângă cea mai s t r ic tă ga ran tă cu pre ţur i foarte modera te şi condiţ iuni de p la tă avantagioase .

Nu vă grăbiţ i a comanda din alt ioc, p ână n u veţi vizita în pr ima linie aceas tă m a r e şi bine asor ta tă fabrică.

Efec tuarea se face prompt şi con-Q ş t i inţios. £ Feri ţ i -vă s t imaţ i agricultori a n u Q

Lcumpăra imitaţ i i , şi vă feriţi de excroci . 9

i X

TIPARUL TIPOGRAFIEI «CONCORDIA" ARAD