Volum ingrijit de Carmen Elena Andrei 9i tiplrit cu sprijinul

Episcopiei Greco-Catolice Oradea,

E&tor: CllinVlaeieCorecturl: Amalia Mlt[gescu, Andrci Dobog

Tehnoredactare: Mihail VladDesign copertl: Ionul Brottianu

Dcccricrce CIP a Bibliotccii Nagionrlc o RomlniciBALOTA,NICOIIIEAbfuullumtnrt/ Nicolae Balotl. - Bucuregti: Cartea Romincascl'2018

ISBN 978-973-23-3289-4821.135.1

Grupul editorid Crrtea Romlneasctr

Connight @ Editura Cartea Romineasctr Educagional,2018

Editura-Cartea Romlneasc[ este un imprint al Editurii Cartea Romeneasctr Educa$onal

www.cartearomaneasca.ro

Nicolae Balote

tIE

J

Cuprins

C.lnrsA, ixrAr^l. Preludiu la o coborlre ln infern

De profundis.................. .................... lllntilniri de gradul al treilea ................2j

Cu Blaga sub cerul lnstelat .................36

Cetatea riscolitiDragoste dupi gratii .......59

Vin american................. .....................S4

Se niruie Casa Domnului............... ......................,.g2

Et in Arcadia ego .............. ...........:,......................... l2llnchisoarea Militari....... ............"...... 135

Procesul......

Pedrumuldelntoarcere,zilpada... .......................190

C,rnrne A DouA. Interludiu tragicomic

Teorema lui Pitagora.. .......................201

ltrtoarc.rea ftului ln Casa Tatilui ......206Ctnd am deschis fereastra...... ..........215

ln hboratorul minotaurului ideologic..................... ..................231

Suferingele tlnirului Nego........... .....2j7Convorbire ln miez de noapte.... .....,.270Lucian Blaga lntre demoni gi mu2e....... ................27g

Nuflrul din mocirli .....301

Alma Mater, mattera sau deruta universitarilor.................. .......3I5

ilE

Maestrul Favorinus.... .......................335

Flashback: Alma Mater Napocensis. ............,....,...345

Doi gentilomi din Sodoma .................

Poveste de iarnl ............365

Cenrue A TRETA. Destine deviate

ln castelul Veturiei....... .................... ,....................387

Un mirturisitor ln catacombe... ........410

Elegie pentru Emi1y.......... ........,.......428

Horoscopul lui Nego

Flashback Cercul ciinilor muzicangi.... .....,..........461

Risipirea Cercului literar de la Sibiu........ ..............473

Dragoste la prima mugcituri... .........488

Munci gi zile .......... .......501

(1953) ......... ..................5r2

Baronul gi hornarul, contele gi gridinarul ............. 519

Cazul Meierhofer............. .,..,..,,,,....,.529

Fete pe toate fegele. Fragmente de educagie sentimentali...........541

Recviem pentru un lnger ci2ut........... .................,567

Flashback Moartea ln tablou german....... ............570

Moartea nebunului... ....583

Si ne mutim ln alti gari............. ...,,,603

^d

Ganrel iurArn

Preludiu la o cobordre in infern

ilIT

De profundis

lntuneric. Dupi noaptea petrecuti. in picioare intr-un colg al birouluide ancheti - mai demult un salon - cu focul celor douisprezece becuriaprinse ale lustrei de cristal in ochi, dimineaga si fii lmbrlncit lntr-o catcerilnrunecoasi din beci, ce ugurare! Mi izbisem, de indati ce gardianul, rrln-tind uga ln urma mia, trisese zlvorul, de o scAnduri la lnilgimea genun-chiului. Orbeciind, pipiind cind peregii, cAnd scindura, am dat repedeocol celulei. Nu depigea prea mult nici in lungime, nici in ligime, unuldin acele bitrine dulapuri Biedermeier care mai mobilau pe atunci odiilebunicilor nogtri. M-am atezar sau mai degrabr m-am pribugit pe scanduraintinsi din dreptul ugii pani in peretele din fund. Pusi pe doi cipriori,lnchipuia un soi de pat. Am lncercat si mi lungesc, dar era cu neputingi;chilia lncreagi nu mi lncrpea ctt eram de lung gi-apoi mi dureau prea riumijlocul, pulpele, tilpile incinse, mldularele roare, ca si mi pot intinde.M-am ghemuit pe blana de lemn gemAnd lnfundat, cu buzele strAnse. lmiardeau ochii din pricina luminii brutale de peste noapre. Beznarrcoroasidin celuli lmi alina arsura, mi lnviluia, mi ascundea, mi. cruga parci. Eramai bine aga, culcat ln sicriul duhnind din beci, in intuneric, si. nu vezinimic, sI te lagi lnviluit de acest ,,nimic". ln scurti vreme, vidul din celulascufundatr lmi devenea de-a dreptul familiar. cici, degi nevizugi, culcugulnu mai lat nici mai lung declt o scdnduri de cilcat, ca gi perelii din jur,li puteai pipii. Invizibili, reci gi umezi, erau totugi acolo, aievea. Totul, lngolul tenebros al celulei, exisra cu adevirat, ,nimicul" acela nu mi ami-gea, cum nu mi rningeau nici arsura ochilor, nici duhoarea ce-mi nipideanirile, ori lntunericul ocrotitor. cit de ireale mi se pireau, in schimb, catde mincinoase, de false fuseseri toate cite le vizusem, le triisem mai ina-inte, ln timpul nopgii! Revedeam iarigi gi iarigi, ca intr-un co$mar ce nu se

mai isprivea, scena jucati acolo sus de actori ageamii, interpretrnd ca un felde pantomiml, printre decoruri heteroclite, unele mizere, altele de un vechilux delabrat. De parci nu era nimic adevirat in spectacolul la care asista-sem, degi lmi dideam prea bine seama ci nu fusesem doar un spectator, ci

IIt

participasem la el, ci despre mine fusese vorba in piesa aceea mizerabili,jucati de nigte actori improvizaEi pe o scenl luminati strident.

,,Stai acolo!" * se ristise la mine cu o seari lnainte anchetatorul, sau cel

ciruia li atribuiam rolul Anchetatorului, aga cum i-ar fi poruncit unui bul-

dog, dar firi manie, doar plictisit, aritind spre singurul ungher al inciperiiin care nu se aflau maldire de hirtii ingilbenite, de dosare hirtinite, gilegi

cu bulgiri de var nesrins qi bitrine covoare persane ficute sul. Abia lnce-

puse interogatoriul siu de rudni, cu o voce de robot, de automat nici micar

atent la riqpunsuri: - Numele?, Adresa?, Vdrsta?, Profesia? -, cAnd fusese

lntrerupt d- un apel la telefon. Tot maginal, pirisise scena, iegise dupi ce

mi consemnase, ca pe un gcolar pedepsit - conform parci unor indicagii

regizorale - intr-un colg. Adiugase: ,,Si nu te prind ci te-ai atezat!" De

alifel, nici nu aveam unde si mi agez, daci nu pe jos, pe parchetul vechi,

unguresc, cu frumoase intarsii colorate, mAnjit lnsi cu var, noroi intirit9i urme de bocanci ln praful gros de ciment. Se intorsese Peste un timP,

rlsfoise alene intr-un dosar, privise pe fereastra ce se lntuneca, venise apoi

altul care se apucase si scotoceasci intr-un dulap doldora de acte gi bas-

toane negre de cauciuc, dar neglsind ceea ce ciuta se ricorise injurind pe

un o"r.."r. Dan, schimbaseri intre ei sotto-voce cXteva vorbe, gesticulaseri

ininteligibil firi si-mi arunce o privire, de parci nici n-ag fi fost acolo,

ficindu-se ci nu mi aud atunci cind ii lntrebasem cit timp mai trebuie

si agtept, sau poate nici nu mi puteau auzi deoarece igi interpretau rolu-

rile, iai spusele mele nu flceau parte din scenariu. Sunase in citeva rAnduri

telefonul, dar niciunul nul ridicase, de parci nici nul auziseri. Se inserase

de-a binelea cind au plecat amlndoi, dupi ce anchetatorul care mi luase

ln primire, tot firi si se uite la mine, a ficut un gest indicindu-mi unui

nou venit, probabil un ofiger de serviciu, primul pe care-l vedeam in casa

aceea purta;d o uniformi militari. Totul se desfigurase sub lumina ca de

proiector a lustrei, relicvi rimasi parci din decorurile unei piese jucate mai

demult, reprezentand probabil un salon burghez din secolul al XIXJea.

Rimas singur, cu mine Prolepit in col9, militarul, un comediant mai

tinir, nu prea lncercat, lgi juca rolul cu stlngicia 9i lipsa de degajare a

debutangilor. Pirea un muncitor scos de curand din fabrici, dresat lnsi lnpripi pentru rolul ofi;erului de poli;ie secreti. Deprinsese ln scurti vreme

o mimici secretoasi, adoptase atitudini, se grimase ln agent al Sigurangei

pe cale de a se preschimba ln Securitate, dar nu-;i stiplnea, rolul, nu

irrrt"r. inci in pielea personajului interprerar. Sirea in picioare, lua pozigia

de drepgi ori de cite ofi suna telefonul, rispunsurile sale se reduceau la o

singuri replici,'aceasta lnsi viguros gi ln repetate rinduri ricniti: ,,Da,

se tra4it" Nu a,rn "

nimic de ficut declt si stea langi telefon, insi rolul

12

acesta de valet il juca cu gravitatea unui protagonisr sau, cel pugin, cu aerulpitruns de propria sa importangi al unui conftdent al strpxnilor. Faptulci nu era sub ochii unui director de sceni nu-l ficea si se simti in laigulsiu. Abia lntr-un tdrziu - era, probabil, mult dupi miezul nopgii - rlzbitde foame, lndriznise si ia cateva imbucrturi din merindea adusi lntr-unpachet slinos gi pititi ln sertarul biroului. De mine cred cr ii era groazi cade un ciumat, un lepros sau o fiingi loviti de un tabu. imi ocolea privirea,ba evita si-mi cuprindi cu ochii lntreaga fipturi, mi plndea pe furig, tre-sirea la orice migcare a mea, se vedea ci se t€me si nu fac cumva o neficuti,si nu atrag asupra lui o nipasti. MAriia surd, ameningitor, ca un ciinedoberman pus si mi pizeasci, de cite ori mi migcam, lmi schimbam greu-tatea de pe un picior pe altul, iar atunci cind i-am spus ci am nevoie si iesla toaleti, lipsindu-i replica, gi-a pirisit rolul mut izbucnind lntr-un tumultde imprecagii ce se lncilecau, ca pentru a alunga de la sine pani gi gandulla o asemenea scandaloasi derogare de la scenariu. ii fusesem indicat deun superior 9i injelesese ci trebuie si. mi pi.zeascr in acel loc gi acea pozigiepini cand ii va veni schimbul de dimineagi. $i m-ar fi ginut acolo pini inzori dacd. nu intra, salvator, lntr-un tdrziu, un civil mai vArstnic, un perso-naj cu oarecare autoritate, de vreme ce, repetflndu-mi cererea, mi-a ficutsemn siJ urmez 9i m-a introdus lnrr-o cameri'de baie cu o vani sparri,peste care atarnau strd.vechi robinete de bronz coclit. ln jurul scaunuluide toaleti., giurit gi el, balta se intindea la fiecare folosire. intors ln sala deancheti, imi inchipuiam ci ag putea si schimb locul 9i dideam si mi agez,cind bitrlnul imi ariti cu o grimasi brusc scandalizari colgul meu, p'oba-bil prescris deginugilor ln regia spectacolelor lor.

Am ri.mas din nou cu cel pe care-l socoteam un ofiger de serviciu.Noaptea se scurgea greu; oboseala ne rizbise pe amandoi. Degi era instalatcomod la birou, sfrijit cum era, pirea chiar mai frdnt decit mine. oricitde pitruns de importanga personajului jucat de el, nu reugea si-gi pistrezemasca santinelei vigilente; ll vedeam de la un timp clipind tor mai insomno-rat, agipind minute lntregi, tresS.rind dupi ce-i cidea capul gi fixtndu-mi,lndati ce se trezea, cit mai fioros, speriat poate de ceea ce ag fi putut lntre-prinde in timpul mogiielii sale. Dar eu insumi, rizbit de oboseali, inchi-deam ochii, adormeam in picioare. ochii mei lnchigi ll nelinigteau de parcia9 fi putut evada ln somn. ciocinea furios cu tamponul de sugarivi rn masigi repeta: ,Aici nu se doarme!" Peste citeva clipeii cideau din nou ochii,iar eu profitam ca si-i inchid pe ai mei. Dialogul acesra mur al ochilor lntrepaznic ai pizit a conrinuat pini tn zori, cind se auzi poarra de fier de laintrarea in curte deschizindu-se, o maginr intrind gi frrndnd scrignit pe

t3

;It

pietrit, apoi voci, pagi, iar ofigerul de serviciu, treaz de'e binelea, cu masca

vigilengei pe obraz, sirea ln picioare gi aqtepta ln pozigie de drepgi.

Eram, oare, arestat' mi lntrebam nedumerit, frimfintindu-mi' negi-sindu-mi locul, ghemuit pe sclndura din celula lntunecoasi? imi lnchipu-iam lnci, pe vrernea aceea' cu aceeagi inocengi cu care mai credeam poate

ci nu pogisi iubegti sau si fii iubit flri si declari sau si ;i se declare ritos

,te iubesc", ci nu po;i fi arestat cu adevirat daci nu ii se rostegte rispicat lnfagi formula consacrati: ,,ln numele legii, egti arestat!" Or cuvintele ac€stea

nu le auzisem nici din gura agentului in civil care apiruse, lntovirigit de

un miligian, si perchezigioneze la noi acasi gi mi luase ln magini lmpre-

uni cu cirgile confiscate, nici din aceea a sergentului ln cameta de gardi,care-mi poruncise si mi dezbrac la piele gi lmi luase ceasul, stiloul, cureaua'

gireturile 9i altele, nici din aceea a anchetatorului care lmi pusese ln pripicele clteva lntrebiri gi-mi ordonase si stau la colg ln picioare. E bizari -lncercarn si mi linigtesc - o asemenea arestare nedeclarati. De altfel, nu

spusese Mamei cel ce venise la noi acasi sI caute cirgile ci nu mI duce cu ei

decAt pentru a da o ,,declaragie" ln legituri cu acestea gi ci mi voi lntoarce

lnci ln seara aceea? Nici n-o lisase si-mi dea un pardesiu: ,,N-are nevoie,

nu-i frig, la noapte-i acasi!" Ce e drept, nu-l crezusem nicio clipi; mi pre-

ficusem ciJ cred gi-i repetasem cuvintele fagi de ai mei' ca si-i linigtesc.

Vorbele lui nu pireau nicidecum ameninjitoare. Ele nu 9i se adresau, nu se

adresau niminui, erau cu adevirat vorbe goale. Ca gi privirea lui. Clnd te

uitai la el, nu vedeai declt albul ochilor unui nevizitor, pupilele te evitau,

se ascundeau. Ochi de pegte mort, lmi sPuneam, degi nu vizusem niciodatlasemenea ochi. Nu puteai si-i dai o vArsti anume, lntr-atAt era de ascuns lndosul ochilor acelora goi, al obrajilor livizi; totul era cenugiu ln omul acesta

ce se exersase parci si nu atragi prin nimic atengia, si treaci daci se poate

invizibil printre oameni. Vocea lui era gi ea sparti. Bunica mea n-a ingeles

ce voia, cdnd, deschizlnd uga, s-a pomenit cu el pe prag. Nici Mama, degi,

vizindul intovirigit de un miligian, gi-a dat seama din lntrebarea lui cu

privire la,,cirgile domnului doctor Baloti' ci e un individ primejdios'Atunci am apirut eu. M-am lntors cu el in odaia mea, de unde ieqisem.

Era plini de cirgi. I le-am aritat. Dar, firi si se uite Prea atent lmprejur,

individul mi-a spus pe un ton plictisit, cu vocea lui sparti: ,,Nu, nu miintereseazi cirgile astea. SI mergem ln gridini." Am in;eles. $tia.

Cu citeva luni ln urmi, pe la lnceputul verii lui'48, la Institutul de

Psihologie unde lucram, lmi cizuse ln mlni o listi, de fapt un tom des-

tul de voluminos, tipirit, cuprinzind o ingiruire de autori gi cirgi interzise.

Urmau si apari gi altele, dar acel prim index ce lovea cu interdicgia,ln dez'

ordine, cirgi de filosofie, de istorie, opere literare, scrierile unor politicieni,

14

autori clasici 9i moderni,^edigii vechi 9i recente, amintea rugurile de cirgidin Germania hitleristi. lnci inainte ie aparitia acestor inteidicaii, se zvo-nise ci au lnceput descinderi ale sigurangei prin casele unor intelicruali, iarcirgile descoperite la perchezigii gi confiscate deveniseri probe ln inculparealor ca

"dugmani ai poporului". Dar prni atunci ,r., "u"ir.- ca o asemenea

descindere si aibi ca obiect doar unele cirgi incrimin"te. ln vara aceea, uncilugir franciscan m-a chemat Ia casa comunitigii de lxngi biserica pe careo frecventarn gi mi-a spus ci se agteapti la persecugii, arJstiri, poate chiarla desfiin;area ordinului. Cirgile din tiblioteca lor vor fi, probalil, risipite,arse gi, de aceea, fragii ar dori ca micar unele si fie salvate 9i si-gi,tndepli-neascl menirea, ajungAnd ln mlinile unor cimurari 9i oameni de treabi.M-a lndemnat si iau la mine oriclte volume a9 dori, pentru ci lmi gtia pasi-unea, lmi cunofrea preocupirile. De cirgile din biblioteca franciscanilor mifolosisem cu pugin timp ln urmi scriind rocmai despre sfdntul lntemeietoral ordinului lor, despre iubitul meu Francisc deAssisi. cu pofta mea hulpavide cirgi, m-am bucurat de propunerea cilugirului 9i "- ru", o ,.**e d.cir$, printre carc Dogmaticalui Tanquerey, frataal dt Morakal lui Noldingi marea Kirchengeschichte a lui schmidt, toate rn mai multe volume. Nici eu,nici bunii mei franciscani, suflete nelnfricate, care aveau si sufere nu pesremult toate persecugiile, asupririle, deposedirile la care se atteprau, nu pureamsi prevedem ci urma si trec ai eu ln curind prin ceea ce considerau ei ci leeste oafecum rezerv€r prin vocagie. Dar sunt gi al$ chemagi decit cei ai casei,nu numai la ospegele Domnului, ci gi la incercirile Lui.

Era, agadar, un momenr din acela (cum aveau si. mai fie gi altele rnurmitoarele decenii comuniste) cind, sub ameningarea legilor nelegiuitegi mai ales a unor ucazuri obscure, nici mi.car pe faEd."r,u-rrg"t., oameniilnfricogagi gi-au ars cirgile vechi, documrttr. p"r"f"r. tu semnitu.a regilor,a minigtrilor regatului romi.n, decoragii gi lnsemne, drapele si emblerne aleRomlniei mici sau mari, tot ce ar fi putut fi folosit * gi d. atatea ori aveasi-fie folosit - pentru a-i invinovigi de

"deginere gi risplndire de materiale

subversive". N-ag fi fost niciodati ln stare si ard o ."rt.. ori.. fel de carte.De aceea, arunci ctnd amicul Rudy schuler, obignuit si scotoceasci prinbibliotecile prietenilor, vizind pe rafturile mele unele lucriri politice dincele de curand prohibite, insistase si. mi descotorosesc de ele, refuzasem sile distrug, considerind ci cele c6.teva volume mai deochiate politic se pier-deau ln masa mare a cirgilor. intrucit mi mulgumeam si dau din umerila repetatele lui avertismenre, a alarmat-o o dati pe Mama. Negoigescu, giel de fagi, a turnar ulei peste foc, spunand ci ln ceea ceJ privejte nu gi-adismus c,irlile cele mai primejdioase, dar, ,,ca o misuri de prevedere", le_ascos din biblioteci unde erau prea vizibile gi le-a ascuns. $tiam ci. avea unele

II

publicagii legionate din perioada adeziunii sale juvenile - pe cnt de frene-

tici, pe atAt de ilecitoare - la delirurile defunctei migciri, precum;i nume-

roase lucriiri achizigionate mai demult de tatil siu preocupat de doctrinelepolitice ale veacului. in faga coalifei dintre familie gi amicii mei, am cedat.

Am scos, agadar, din biblioteci vreo douizeci de volume dintre cele

mai ,,interzise" gi le-am cirat in "gridina de sus". Mai bine zis, le-a cirat,,femeia cu migirug", cum o numeam pe o unguroaici bitrlni, dar robace,

care-9i cAgtiga piinea fhcind transporturi pentru ,domnii" din ce in ce maiscipitagi, cu o telegu;i la care avea lnhimat un migar minuscul, ca dejucirie. Odati cu cirjile, mai pusesem lntr-o lidigi caiete ale Jurnalului gi

diverse alte scrieri ale mele, indeosebi cele ln care rni rifuiam cu piringiimarxism-leninismului gi cu ciracii lor mai noi. Mi vor fi vizut paznicii dingridini duclnd toate acestea ln pod? Cred, mai degrabi, ci le-au descoperit

cotrobiind prin casi ln lipsa noastri. Nu-i interesau citugi de pugin cirgileori hlr,toagele, dar li ducea mintea la rele gi-gi dideau seama ci toate aces-

tea fuseseri dosite acolo din anumite pricini nu prea binecuvlntate. Degi

suspiciunea gi delagiunea lncepuserisi pluteasci prin aerul din ce ln ce maideleter al vremii, nu vor fi lngeles de la lnceput ci ar putea trage vreun folos

din terfeloagele acelea. Scotoceau dupi alte lucruri mai de preg pentru ei.

ii impingea nevoia, ci.ci, nevrednici cum ereu, nu scoteau mai nimic dingorpodaiiu gi pimlntul dat lor in folosingi de ai mei. ln trlndiveala lor,se mulgumeau cu salariul lor de paznici. Erau trei fragi, tineri tustrei, din-tre care doi aveau neveste, al treilea, mezinul, fiind un biiegandru debilmintal. Vecinii nogtri se pllnseseri de furtigagurile la care se dedau ,,paz-nicii" nogtri prin fermele lor. Reprogurile Tatilui meu flcute lor, nu mi.lndoiesc, cu obignuita sa bllndege, nu i-au determinat si-gi schimbe deprin-derile. I-au figiduit, bineingeles, spisigi, ci se vor face oameni de treabigi, lntr-adevir, nu s-a mai auzit de vreo lovituri. dati prin casele gi liveziledin jur, de pe Hajongard. Dar, ferindu-se de a mai cilca fermele mai binepizite din vecini, au inceput si fure mai comod chiar ln ograda piziti, se

presupunea, de ei. ln lunile acelea de vari, prins lntre rigorile elaboririitezei de doctorat gi ardorile amorului, am avut rareori chef gi rigaz si urc la

,,gridina de sus". Singur Tata, mai atatat decat oricare dintre noi de loculacela, igi ficea drum ori de cite ori avea timp la livada lui dragi. $i totuginu el, prea distrat si ia seama la obiectele de prin odii, mai atent la stropitulpomilor, la curigirea crengilor, la culesul cipgunilor, la atdtea cdte erau de

fhcut ln lngrijirea celor peste cinci sute de pomi fructiferi, nu el, ci Mamaa bigat de seami ci lipseau unele gi altele din vechile gi frumoasele mobilerustice ardelenegti, din scoargele oltenegti, marile covoare basarabene sau

anticele chilimuri turcetti intinse pe dugumele, pe pereii. Luagi din scurt,

16

fratii incurcaji au pus repede vina pe cel mic, degi acesta, si.rac cu duhul,era un nevinovat, incapabil si priceapi preEul lucrurilor, necum si tragivreun folos din orice ar fi gterpelit. Tatil meu ar fi putut si depuni o plin-gere la poligie 9i si caute cu ajutorul ei s5. recupereze cele furate gi lnstri"i-nate. Dar cred ci nici nu i-a trecut prin glnd una ca asta. Nelncrederea inautoritigi gi lndeosebi ln PoliEia deveniti Militie comunisti. se strecurasede curd.nd, dar foarte adinc ln noi. Preferai si rimAi cu paguba decAt si-iaduci pe riuficitorii mai temugi decit tilharii ln casl. Agadar, am hotirAtcu togii concedierea ispravnicilor ce nu fuseseri de ispravi, iar Tata, blajinca intotdeauna, in loc si-i dea afari,pe dati, le-a acordat un tigaz de douiluni, pdni la 1 octombrie, si-gi caute o alti locuingi gi o alti slujbi.

Nu gtiu cine dintre noi a avut ideea de a dosi cirjile ln casa din ,,gridinade sus". Aga numeam, spre deosebire de gridina din jurul casei noastre,livada in care, spre sfdrgitul anilor'30, Tatil meu lncepuse si amenajeze unfel de fermi, pe o pajigte intinsi de vreo cinci-gase iugire, construind acoloo casi mai mare p€ntru noi, alta mai mici pentru familia unui paznic 9i o

;uri. Se vedea, bietul, la bitrlnege, gospodirind ca un gentlernan-farrner,bucurAndu-se de roadele acestei investiEii bucolice. Era mAndru de clidiriledin livada ce nu avea si devini niciodati o fermi gi lndeosebi de casa marecare se vedea de departe, din qoseaua ce urci gerpuind dealul Feleacului,il incA.ntau sutele de pomi pe rod plantagi sub diriguirea lui in siruri ros-tuite cu griji, din mijlocul c5.rora risirea acoperigul de Eigli rogie, gi stil-pii de lemn ai cerdacului ciopligi de megteri pricepugi din Ilva-Mici. Nu-ilmpirtigearn din picate incAntarea, iar plimbirile noastre spre ,,gri.dina desus" lnsemnaseri. mai demult, pentru copilul citadin care eram, o corvoadi..Cu trecerea anilor, dupi terminarea rizboiului gi intoarcerea noastrl. din,,refugiu", parci lmi rrecuse vechea aversiune;i ag fi ajuns chiar si indrigescacea livadi., daci. ea nu ne-ar fi prilejuit mai multe necazuri decit bucurii.

Pe la inceputul toamnei, mergind o dati ln podul casei din "grldinade sus", unde dosisem cirgile gi caietele, pentru a lua unul dintre manus-crisele mele polemice, de analizi critici a comunismului, pe care voiam sill'continui, am gisit volumele si hirtiile rivigite. Cineva umblase la celedoui lidige gi le riscolise, dar nu lipsea nimic. Eram convins ci fiptaqii erautot cei ce scotociseri. gi jos prin camere. Ascunzigul nu mai era cAtugi depugin sigur. ,,Femeia cu migirug" a ficut;i de asti dati. transportul inapoiln casa noastri din orag. Caietele cu insemni.ri zilnice, manuscrisele melegi-au reluat locul in sertarele biroului meu, iar cirgile ln rafturile bibliotecii.Nu voiam si mi mai despart de ele. Soarta mea va fi gi a lor, ata socoteam,neglijAnd destul de uguratic experienga care-i ficea pe cei vechi si spunihabent suafata libelli, atribuind scrierilor un destin propriu al lor.

17

IIt

in schimb, cedam gi de asti dati lndemnurilor la prudengi ale familiei.Cirgile trebuiau ascunse, aga se hotirise, ciutAndu-se un ascunzig potri-vit. if-n niciun caz.In casi, ci undeva afari, poate ln curte sau in gridinade lingi casi, cu alei printre pomi, cu straturi de flori qi un gazon camsilbiticit, mult mai pugin ingrijit decit fusese altidati, ln vremurile bunede dinainte de rizboi. Mai diinuia ln gridini, tot din acele timpuri, un felde pavilion, piriginit 9i el, care de la Viena incolo s-ar fi numit o glorieti,iar de la Istanbul lncoace se cheami chiogc, ciruia noi, insi, agezagi lntreacestea doui, ii ziceam filigorie - folosind un cuvlnt pe care nuJ mai intAl-nesc niciieri in lume de vreo gaizeci de ani lncoace, dar care mai desem-

neazl., poate, undeva lntr-o Transilvanie profundi, ca gi ln luminigurilescufundate adXnc ln mine, acel rnirunt licag de tihni din fundul umbra-tic al gridinilor noastre unde, ferigi de toropeala argigei, ca gi de ripiialasubiti a ploilor, gustam, in interminabile dupi-amiezi qi seri de vari, savoa-

rea vorbelor, visirii, voluptigilor minjii gi trupului. Copil, mi cigiram pe

acoperigul ei, ajutindu-mi de crengile unui prun de alituri, gi uitam delume citind intins pe burti, cu soarele ce se rotea lncet deasupra gi apunea

lent, discret, pe undeva prin gridinile vecinilor. Iar lAngi acea filigorie, ce

se scorojea nemaicercetati de nimeni, era un vechi stup din care albinele,surprinse de o iarni geroasi gi, mai mult poate, de iarna lnvrijbirilor noas-

re, a rizboiului, apoi a glaciagiunii staliniste ce coborAse peste noi, pieriserifiri urmi. ln acel stup de lemn uscat am depus lntr-o seari, ca lntr-unsicriag, cirgile pe care nu mi.lnduram si le dau flicirilor.

$i mXcar daci ar fi fost cir;i dragi, la care fineam, cilrora si le fi fostlndatorat pentru ci m-ar fi nutrit, precum atatee tomuri pregioase dinbiblioteca mea. Erau, dimpotrivi, cirgi blestemate cu care mi rlzboisemln anii adolescengei mele, volume pe marginile cirora lmi inscrisesem exe-

crarea, inddrjirea juvenili lmpotriva celor ce otrlviseri atmosfera Europeiinainte de a-gi ruina gara si continentul, textele otrivitoare ale unor Hitler,Rosenberg, Goebbels, Krieck gi algii. Pe lingl scrierile acoligilor francezi ainazismului, mai lnmormlntasem in stupul pirisit opul Pentru legionari,scrierea febricitantului apologet al terorii verzi, Corneliu Zelea Codreanu.Asupra acestor cirgi se aplecase cercetitor, dupi ce ridicase capacul de lemninvelit in hirtie gudronati, pe acestea le scosese, in dupi-amiaza aceea auriede octombrie, agentul cu ochi de pegte mort.

,,Buuun...", constatase el satisficut, de parci ar fi tras afari din api oplasi plini de pegti, vii aceia, apoi ordonase sergentului si ia cirgile 9i sile duci la magini. Am mai urcat cu el ln casi, si-mi iau o haini. Mama 9iBunica ne urmiriseri din marchiza de sus, le simEeam privindu-ne lngrozitecum ne indreptim spre filigorie, cum ridici individul capacul stupului, cum

18

ia cir$le, cum urcim din nou treptele. Le vedeam, pe Mama chinuindu-sesi explice ceva, si spuni ci eu nu gtiam de acele cirgi, ci ele erau de nu se

gtie clnd acolo, pe bitrina mea Matata tremurind toari., ea, at6.t de bravi.,de calmi ln imprejuririle cele mai grele, biete femei care infruntaseri atitea,deodati pierite, ni.ucite, livide, cu s6.ngele tot scurs din ele, negtiind ce simai faci si mi. scape, repezindu-se si-mi aduci o haini, un palton, ceva demdncare, implorAnd agentul impasibil, surd, orb. $i tremurAnd. Tremurulacela al vocilor, al mAinilor, al intregii lor fipturi mi urmi.rea acolo, ghe-muit ln bezna celulei (gi continui si mi urmireasci peste ani). Surorile meleapiruseri ln ultima clipi, ne lncruc\asem cdnd mi lndreptam lntovirlgitde agent spre iegirea din curte; ne priveau nedumerite, le aruncasem cAtevacuvinte linigtitoare, dar tocmai asta le inghegase de spaimi.

Din fericire, Thtil meu lipsise de acasi.; profitAnd de cAteva ore libere lndupi-amiaza plicuti de toamni, ficuse o plimbare la ,,gridina de sus", deunde neisprivigii de paznici igi luau tocmai in grabi tilpigiga, spre satisfacgialui. Bietul nu gtia ci o luau la goani, dupi ce lntirziaseri citeva zile pestetermen, gtiind ce ficuseri lmpotriva lui gi lnspiiminta! parci de proprialor mArgivie. Mi bucura gAndul absengei sale, singurul linigtitor dintre celeruminate in tenebrele acelor prime ore. $tiam prea bine cum ar fi reacgionatla aparigia celor doi indivizi. imi lnchipuiam iegirea sa nestipdniti, furiasubiti a omului iegit din firea sa atit de pagnici. S-ar fi opus din risputeriperchezigiei, ar fi strigat la ei ca la nigte oameni de nimic, n\te slugoi netreb-nici ai partidului comunist, ata cum a fbcut-o nu o dati ln ultimii doi ani,ori de clte ori lgi ficeau aparigia ln curte indivizi ,,cu o servieti. sub brag",care pe Mama o lnspiimlntau, iar pe Tata ll lnfuriau. AtXt doar ci acei ingitrimigi cu diverse misiuni de la ,,Sfat" sau mai gtiu eu ce alte oficii erau mai

tgor de alungat decAt ofigerul acesta ,,ln civil", lntovirigit de un miligian.infruntinduJ pe omul Sigurangei, nu se qtie la ce extremitigi s-ar fi ajuns,dar ele i-ar fi pricinuit bunului meu pirinte teribile necazuri. Orice s-ar filntimplat, eram convins ci, ln cele din urmi., vLzAnd ci n-are incotro, arfi susginut sus gi tare ci acele cirgi ii apargineau numai lui gi nicidecum mie.Ar fi aritat semnitura sa, ,,Dr. Gheorghe Baloti', de pe pagina de gardi aunor volume, cumpirate intr-adev5.r de el mai demult, pe vremea cind eraminci prea mic pentru a le putea citi. Iar agentul ar fi fost incintat siJ ingfacepe irascibilul careJ ocirise 9i vituperase impotriva "puterii populare", maiales cI fusese trimis si caute cirgile ascunse ale ,,bitrinului avocat" - cumsunase denunEul - nu pe ale fiului siu. ingelegeam ezitarea sa, cAnd mi.zdrise, intrebarea sa cu privire la cirgile ,,domnului doctor Baloti' (se refe-rea, binelngeles, la Tatil meu, doar eu eram pe vremea aceea inci departe dedoctoratul meu) atunci cind, iegind ln anticameri 9i auzindu.l intrebAnd,

l-am poftit si-mi vadi biblioteca. La drept vorbind, din anii studengiei, toate

cirgile din casi, adunate de ai mei, apoi de mine, deveniseri oarecum ale

mele" alcituiau biblioteca mea. Era cum nu se poate mai firesc si-mi asum

eu rlspunderea pentru ele. De aceea li multumeam Domnului ci ll ginuse pe

Tatil meu departe de casi in ora aceea a incercirii.Nici scrignetul zi.vorului, nici uga deschizindu-se gi lumina nivilind

in celuli nu m-ar fr trezit poate, atat de adinc, de sinltos mi scufundasemln somn, daci nu m-ar fi zgdlgdit viguros bragul unui sergent: ,,Dormi, n-aihabar!" $i o injurituri, prima dintr-un lung gir ce aveau si mi se azvdrle,Mi ridicasem buimac gi-l vedeam intinzdndu-mi o farfurie de tabli. Ugase trAntea, iar eu rS.mAneam ln mAni cu farfuria. in .a o zeami. ca o spi-lituri de vase ce mirosea a varzil. Firi linguri, la lnceput lipiind ca uncigel, apoi sorbind la buza talgerului gi stropindu-mi cu ciorba cildicicl,am dat-o pe gAt. Foamea mi lncerca abia acum, dupi acest ,,prinz", daci"nu cumva fusese o ,,cinf'. itr so*tt, pierdusem girul orelor. Mi simgeamlnsl reflcut, odihnit. Nu-mi mai doream si zac lncovrigat pe scAnduri.+Imi venea chiar si mi destind, si fac clgiva pagi, dar unde? M-am ridi-cat ln picioare si lncercam doi-trei pasi mirungi de la ugi pAni ln fundulcarcerei, strecurAndu-mi pe lingi scAndura intinsl. Trigind cu urechea lazvonurile din pivniga-celular - goapte, vociferiri depirtate, pagi, trAntituride u9i, murmure lnfundate, cite un oftat, toate mi interesau, mi priveauparci indeaproape, toate aveau tAlcuri pe care ag fi vrut si le deslu;esc -,am observat ci in partea de sus a celulei, lAng5. ugi, se auzea, pentru cine

ttie ce motive acustice, mai limpede decit in alte unghere ale ei. Pe incetulse isprivea impirgirea talgerelor de ciorbi, apoi se auzea un rostogolit de

hArdiu, voci ce se apropiau, se depirtau, se stingeau.Se ficuse de la un timp liniqte gi aveam sentimenrul ci intrlm ln

noapte ca intr-un tunel. intunericul nu se ingroga, riminea acelagi ca maiinainte, dar imi pd.rea c5. este acum al nopgii. intr-un tirziu, dupi ce s-a

auzit trintindu-se, in urma unei magini ce ie;ea din curte, poarta greade fier, ln ticerea ce se lisase ln toati clidirea am lnceput si aud ca ogoapti nedesluqiti de undeva, din apropierea carcerei mele. Lipindu-miurechea de u9i, surprindeam tot mai deslugit cuvinte rizlege, frAnturi de

frazi.:,,sicut uulnerati dormientes in sepulcris",,,in tenebrosis et in urnbramzrtis"... Vocea recita un text ladnesc, o rugiciune firi lndoiali. CAndam auzit, rostiti ceva mai limurit, formula: ,,Clamaai ad te Domine", numi mai puteam indoi: era un psalm. Din cind in cind, ca sub un impulsliuntric, vocea se lnilga pateticil' ,,Traditus sum" sau ,,Paaper surn ego" gi

ian ,,Et ego ad te, Domine, clamaui!" E unul din preogii nogtri, lmi spu-neam, 9i vecinitatea aceasta mi. bucura nespus de mult. Ag fi vrut si intru

20

cumva in legituri cu el, dar nu indrizneam si-l intrerup din rugiciune,cici eram sigur ci se roagi murmur6.nd mai inibugit ori mai avinrat verse-tele ,,Dornine Deus, salutis rneae, in die clamaui et nocte corarn te,.," Cind aajuns a doua oari la: ,,Posuerunt me in lacu inferiori: in tenebrosis et in urnbramortis", am recunoscut deodati psalmul. Exultam de parci ag fi relntilnitpe cineva nespus de drag. Luminat ca de o revelagie fericitoare, ingelegeamaproape toate versetele. De fapt, le ghiceam mai mult decAt le auzeam. Nuluasem decit rareori pini atunci in mAni Psaltirea latind, dar in tribulagiilemele din acea toamnl reluasem adeseori Biblia lui Galaction. Cu puqinezile chiar lnainte de arestare, citisem gi recitisem Psalmii gi Euanghelllle. $itotugi, nu acestea imi dideau acum cheia recunoagterii psalmului toptit, a$

putea spune gemut cu atata infocare de vocea necunoscur5.. in zbuciumulultimelor zile, orbeciind, ciutAnd o lumini ce se ascundea, mai deschise-sem de citeva ori Si SfAnta Scripturd tilmiciti de Luther. Pe alocuri, mai cuseami in psalmii de suferinEi ori de penitengi, vbrbul dur, greu, al germa-nului risuna mai puternic, pitrundea mai profund intr-o inimi. tulburati.in cartea veche, mult osteniti, o Heilige Schnrt astri.bunilor mei Regius, pefilele de la lnceputul gi sfrrgitul cireia Bunica mea 9i sora ei, miruga Emily,lnscriseseri pomelnicul tuturor celor morgi 9i vii din familie, mi oprisemindelung asupra psalmului 8S (87 in versiunea latini a Vulgatei). $i-acum,iati., pe lntuneric, rni-era dat si recunosc, ln latinea sca Vulgatei, acel strigitdin adlncul disperS.rii: ,,Du hast mich in die Grube hinunter gelegt, in dieFinsternis und in die Tiefe." M-ai scufundat in adAncul gropii, in intunecimigi-n abise. ,,Traditus sum" - gemea alituri necunoscutul - ,,et non egredie-bar", iar eu lmi aminteam: ,,Ich liege gefangen, und kann nicht auskorumen."Zac ln prinsoare ;i nu pot si ies! Strigitul Psalmistului izbucnea in noaptedin strifundul inimii mele. Cuvintele Psalmistului erau cuvintele mele. Nule ascultam doar rostite pe lntuneric de o voce necunoscuti., dar prieteni,nu le regS.seam doar ln amintirea Cirgii sfinte citite, ele gigneau chiar dinsufletul meu. Iar clnd vocea lnceti., izbucniri din mine, firi si vreau, firisi cuget, cuvintele psalmului 130 - singurul pe care-l gtiam ln latinegte:,,De profundis clarnaui ad te, Dominr..."" Doream si mi fac recunoscur depreotul de-alituri ca unul dintre ai sii? Si rispund tot printr-un psalmla cel pe care-l recitase? Si intru cumva ln legituri cu el? Mai mult lnsidec6.t toate acesrea, irumpea din mine febril, prin cuvintele Psalmistului:,,Din adincuri am strigar citre tine, Doamne! Doamne, auzi glasul meu!",speranfa, rispunsul meu la strigitul disperar al aceluiagi Psalmist. imi mir-turisisem neputinga odati cu el 9i acum imi strigam speranga. Da, eramneputincios, eram atezat printre cei coborAti in adAncul gropii, dar de