Abecedarul Nostru Economic
2
„Abecedarul nostru economic” În articolul publicistic al lui Mihai Eminescu “Abecedarul nostru economic”, apărut în data de 21 decembrie 1877, expune problemele de atunci și de acum ale societății noastre bolnave. Probleme, cum ar fi: Furtul valorilor străine („de atâtea ori pune mîna-n raft și scoate la iveală o carte nemțească sau una franțuzească și răsfoește pînă găsește ce-i trebuie.”, “Chiar învățații noștri , cînd vor să polemizeze , polemizează cu citate. Cutare minune a străinătății, d. X sau Y a vorbit cutare lucru, deci trebue să fie neapărat adevărat și să se potrivească, pentru că a ieșit dintr-o minunată morișcă de creier.”), altă problemă ar fi Implementarea greșită a ideilor străine în circumstanțele românești(„Să fie d. X sănătos, împreună cu toată casa, dar de se potrivește , e altă căciulă.” ), Asemănare românilor cu un popor de ciobani (“El are mâini și picioare mici,pe când națiile care muncesc mult au mâini mari și picioare mari.”), Risipa banilor - pierderea identității românești ( “Dacă hrănim cu acest prisos străinătatea de idei, de instituții ..., al căror complex liberalii au apucat a-l numi “tot ce este românesc”, atunci nu ne mai rămâne nimic pentru ceea ce este într-adevăr românesc.”). Eminescu, discută o temă actuală cum ar fi Lichelismul Politic: “Astăzi avem zeci de mii de liberali, cari nici îmblă cu zilele în palmă, pentru că nici turc, nici leah, nici ungur nu caută să-I taie, nici vrun duh așa subțire nu se bucură, nici compensează prin ceva munca social, pe care o istovesc din rădăcini, mâncând chiar condițiile de existență ale claselor producătoare , nu prisosul lor.” El consideră că rezultatul muncii fiecărui om, dacă este împărțit cum trebuie, țara va progresa, însă pe vremea lui, pe baza Lichelismului Politic, țăranii munceau de zori, iar cei de la putere trăiau pe “prisoasele țăranilor”. “Prisoasele economiilor individuale constituie o sumă certă. Dacă vei hrăni cu ele câteva mii de stârpituri liberale, de unde îți rămân condițiile pentru întreținerea unei culturi sănătoase și temeinice?” Totuși Mihai Eminescu speră la o utopie, vorbind deschis de planuri economice, când el singur afirmă că “ciobănismul ” românesc nu are leac :”De-acolo cumințenia românului, care ca cioban a avut multă vreme să se ocupe cu sine însușii, de acolo limba spornică și plină de figuri, de acolo simțământul adânc
-
Upload
constanta-tarna -
Category
Documents
-
view
1 -
download
0
description
vzbzcbz
Transcript of Abecedarul Nostru Economic
Abecedarul nostru economic
n articolul publicistic al lui Mihai Eminescu Abecedarul nostru economic, aprut n data de 21 decembrie 1877, expune problemele de atunci i de acum ale societii noastre bolnave.Probleme, cum ar fi: Furtul valorilor strine (de attea ori pune mna-n raft i scoate la iveal o carte nemeasc sau una franuzeasc i rsfoete pn gsete ce-i trebuie., Chiar nvaii notri , cnd vor s polemizeze , polemizeaz cu citate. Cutare minune a strintii, d. X sau Y a vorbit cutare lucru, deci trebue s fie neaprat adevrat i s se potriveasc, pentru c a ieit dintr-o minunat moric de creier.), alt problem ar fi Implementarea greit a ideilor strine n circumstanele romneti(S fie d. X sntos, mpreun cu toat casa, dar de se potrivete , e alt cciul. ), Asemnare romnilor cu un popor de ciobani (El are mini i picioare mici,pe cnd naiile care muncesc mult au mini mari i picioare mari.), Risipa banilor - pierderea identitii romneti (Dac hrnim cu acest prisos strintatea de idei, de instituii ..., al cror complex liberalii au apucat a-l numi tot ce este romnesc, atunci nu ne mai rmne nimic pentru ceea ce este ntr-adevr romnesc.).
Eminescu, discut o tem actual cum ar fi Lichelismul Politic: Astzi avem zeci de mii de liberali, cari nici mbl cu zilele n palm, pentru c nici turc, nici leah, nici ungur nu caut s-I taie, nici vrun duh aa subire nu se bucur, nici compenseaz prin ceva munca social, pe care o istovesc din rdcini, mncnd chiar condiiile de existen ale claselor productoare , nu prisosul lor. El consider c rezultatul muncii fiecrui om, dac este mprit cum trebuie, ara va progresa, ns pe vremea lui, pe baza Lichelismului Politic, ranii munceau de zori, iar cei de la putere triau pe prisoasele ranilor. Prisoasele economiilor individuale constituie o sum cert. Dac vei hrni cu ele cteva mii de strpituri liberale, de unde i rmn condiiile pentru ntreinerea unei culturi sntoase i temeinice?Totui Mihai Eminescu sper la o utopie, vorbind deschis de planuri economice, cnd el singur afirm c ciobnismul romnesc nu are leac :De-acolo cuminenia romnului, care ca cioban a avut mult vreme s se ocupe cu sine nsuii, de acolo limba spornic i plin de figuri, de acolo simmntul adnc pentru frumuseile naturii, ... , de acolo si nepsarea lui pentru forme de civilizaie, care nu i se lipesc de suflet i n-au rsrit din inima lui.Nu lipsete nici problema Cosmopolitismului, Precum ni s-aduc toate de-a gata din strintate i n-avem alt chin dect s ne bgm minile n mnicile paltonului venit de la Viena i piciorul n cizma parizian, fr a ne preocupa mai departe din cte elemente economice se compun lucrurile. S nu credem c Eminescu ignor pseudo-intelectualismul romnilor tot astfel facem i cu cunotinele, le lum frumos din cri strine, le aternem n limba psreasc i facem ca negustorul care nu-i d seama nici el de unde-I vine marfa, numai s se treac. Citind articolul Abecedarul nostru economic, am realizat c poporul romn e infectat de o nepsare incurabil, i aceast stagnare nu poate fi eliminat fr promovarea i ntreinerea geniilor n condiii sntoase, fr ca ei s plece din ar, renegnd apartenena lor aici. Trebuie s distrugem viciile romneti, pstrate n timp ca s nu ne ucidem n continuare viitorul.
Andreea Godoroja
