Abecedar apicol pentru incepatoriDupa ce am facut oScurta introducere in lumea albinelorsi am incercat sa explicam diferenta intreApicultura si cresterea albinelor, astazi este cazul sa trecem un pic mai la subiect si sa dam o mana de ajutor celor care vor sa se apuce de asa ceva. Pentru aceasta voi incerca sa fac o scurta trecere in revista a modelelor de stupi, instrumentelor si termenilor folositori celor care vor sa se apuce de cresterea albinelor. Chiar daca v-am convins deja in articolele anterioare ca metoda Warre sau stupul traditional japonez ar fi varianta ideala pentru o astfel de activitate, nu strica sa cunoastem un pic si metoda "clasica" de apicultura. Asta pentru ca mai ales in prima faza veti fi probabil nevoiti sa achizitionati familii de albine de la apicultori clasici si trebuie sa aveti idee ce inseamna un roi sau o familie, un stup sau o rama stas, ca sa intelegeti mai bine pe ce dati banii. Cu timpul, sa speram ca pasionatii cu stupi populari in sistem Warre se vor inmulti, iar un roi sau o familie de albine oferite cadou pentru un tanar incepator se vor gasi mai usor in viitoarelecomunitati sustenabile.

Sa incepem in primul rand cu stupul. La noi in tara lazile se impart pe trei modele principale, iar ramele la fel.Stupul orizontaleste denumit astfel deoarece extinderea familiei de albine se face in lateral, prin adaugarea succesiva de rame. Este recomandat de obicei incepatorilor deoarece intretinerea lui este mai "usoara" si este foarte des intalnit in remorcile apicole cunoscute de toata lumea. Contine cam 20 de rame 1/1 numite rame intregi sau rame de cuib, care au dimensiunea exterioara de 435x300mm.Stupul verticaleste probabil cel mai intalnit stup de la noi, numit si stupul Dadant. Este format dintr-un corp principal numit si cuib, cu 9-12 rame 1/1, unde are loc cresterea puietului si iernarea albinelor. La acesta se adauga vara, deasupra cuibului, corpuri suplimentare mai mici numite magazie, care sunt destinate recoltarii mierii. Ele continramede 3/4 cu dimensiuni de 435x230mm saurame de 1/2 de435x162mm.Stupul multietajatseamana cel mai bine cu modelul Warre fiind compus din corpuri de aceeasi marime suprapuse vertical. Un corp are 10 rame de dimensiune 3/4 la stupii stas ME sau 10 rame 1/2 la varianta multietajat redus sau stup MER.

Aici poate ar fi utila o discutie legata de suprafata si volumul ideal al unui corp. Suprafata are legatura cu marimea ghemului de iernat, iar din acest motiv cred ca 10 dmp ar fi ideali. Volumul are legatura cu mierea recoltata, cu cat e mai mic se poate recolta mai usor si pe sortimente. Aici cred ca un 20 de litri ar fi cea mai buna alegere. Ca idee, un corp de stup Warre la 30x30x20cm are suprafata interioara de 9 dmp si volum de vreo 18 litri. Iernatul se face pe minim doua corpuri si vara se ajunge pana la sapte corpuri.Dintr-un corp de 18 litri se obtin cam 12 kg de miere, dar depinde si cat de plin este.Un corp traditional japonez mi se pare cam mic la 22x22x15cm adica la vreo 5 dmp suprafata si cam 7 litri volum. Iar lazile de la stupii clasici sunt mult prea mari. Un corp clasic cu 10 rame 1/1 are 45x38x32cm adica17 dmp si 55 litri, iar un corp de multietajat are45x38x25cm adica 17 dmp si 43 litri. Chiar si corpul de 1/2 cu 45x38x18 dmp are 17 dmp si 30 litri. La comparatii trebuie tinut evident cont ca in stupii clasici ocupa loc si ramele, plus spatiul dintre rame si scandura corpului. La warre ramele sunt inlocuite cu barete, iar la japonez nu mai avem decat doua traverse de sprijin si fagurii sunt lipiti de peretele cutiei.

Achizitionarea albinelor. Perioada ideala de start este luna mai sau iunie, cand este perioada roitului. Un roi inseamna de obicei cam 3-5 rame cu albine insotite de o matca. Roiurile se obtin la finalul primaverii atunci cand spuneam ca albinele incep construirea de botci pentru cresterea de matci tinere. In acel moment apicultorii care nu doresc sa lase albinele sa roiasca in mod natural, au de ales intre doua variante: sa distruga saptamanal botcile sau sa faca asa-numitul roit artificial. Adica sa scoata din familia care vrea sa roiasca botcile mai mari impreuna cu 2-3 rame de albine pentru a crea din ele un roi. Acesta se pune intr-o cutie separata in vederea vanzarii sau cresterii pentru formarea unei noi familii. Cand un roi creste si ajunge sa ocupe 8-10 rame se cheama ca am obtinut o familie adevarata, puternica si gata de produs miere. Pretul la care se vinde o rama de albine variaza intre 30 si 50 ron, functie de sezon, numarul de albine sau calitatea si cantitatea de puiet prezenta. Asadar puteti cumpara un roi pe 4-5 rame la 150-250 RON sau o familie de 8-10 rame la 300-500 RON. Acest cost include rama de lemn, fagurele construit, puietul sau mierea din celule plus albinele de pe fagure.

Fiecare roi sau familie vine cu matca ce este inclusa in pret, in schimb cutia trebuie de obicei adusa de cumparator. Pe mine m-au ajutat mult in acest sens stupii din polistiren pe care i-am primit cadou, deoarece sunt foarte usori si transportul era simplu de realizat. In rest, in ciuda faptului ca se manevreaza bine si ofera o izolatie buna, stupii din plastic sunt cat se poate de nesanatosi. Substantele chimice care intra in compozitia polistirenului sunt toxice, iar odata expusi la soare incep sa emane din ele. Cu toate acestea, se fac stupi din asa ceva, ba chiar sunt considerati ultima fita in materie de apicultura, fiind in general mai scumpi decat stupii din scandura de brad. La fel de nociva este si folosirea placilor de placaj, PAL sau OSB la construirea capacului sau peretilor stupului. Aceste placi prefabricate contin adezivi pe baza de formaldehida si nu sunt de obicei recomandate nici la construirea casei sau mobilei, ce sa mai spunem a stupilor care stau in soare si emana in interior toate aceste chimicale. Scandura simpla netratata ramane asadar cel mai sanatos material pentru realizarea stupilor.

Interesant este ca si in cartile Anastasiei gasim informatii legate de cresterea albinelor. Modelul de stup recomandat de aceasta seamana surprinzator de bine cu un stup octogonal de tip warre cu fund rabatabil si intrari multiple: "Grosimea scndurilor va fi de cel puin ase centimetri, spaiul interior al stupului cel puin patruzeci pe patruzeci, iar lungimea nu mai mic de un metru douzeci. n colurile mbinrilor interne vor trebui confecionate triunghiulee de lemn care vor trebui s dea o form rotunjit colurilor. Una din extremiti va trebui s-o nchidei, fcnd atenie s nu fisurai grinzile (scndurile) stupului. La cea de-a doua extremitate ns, vei face un fel de u, pentru care va trebui s adaptai o scndur n aa fel nct s oputei lua la nevoie. Scndura care va ine loc de u se va fixa provizoriu cu crpe sau cu buruiene. Pe toat lungimea uneia din mbinrile laterale vor trebui practicate fisuri de aproximativ un centimetru jumtate de nalte, fisuri care nu trebuie s fie mai aproape de treizeci de centimetri de extremitatea deschis. Acest stup se poate aranja pe nite pari n grdin, la o nlime nu mai mic de douzeci-douzeci i cinci de centimetri de la pmnt, latura cu fisuri va trebui s fie orientat spre sud, dar mai bine ar fi ca stupul s fie aezat sub streain casei."

Trecand pe plan local, poate ar merita amintite si cateva initiative interesante de pe la noi. Una ar fi stupul "bio" alprofesorului Ursude exemplu.Se bazeaza pe o rama asezata transversal unde matca depune oua in celule de trantor, preferate de varroa, iar prin distrugerea lor de apicultor scade si gradul infestarii. Il apreciez mult pe profesorul Ursu, am invatat multe din filmele sale de pe internet si l-am admirat inclusiv pentru partea legata de predarea matematicii online. Cu toate astea, stupul sau merge in continuare pe ideea de apicultura "industriala". Cu rame mobile, faguri artificiali si tot tacamul. Este tot ceva fortat, ca un fel de monocultura care foloseste piatra vanata in loc de cide, dar tot nu se poate numi permacultura. Ceva mai buna este metoda aplicata deMaximus, iar cartile acestuia sunt valoroase si merita citite. Chiar daca mai foloseste inca rame in stupi multietajati de 8 rame, Ciprian a renuntat la foitele de ceara artificiale si tratamentul il face natural. Adica acid oxalic si medicamente homeopate, ceea ce merita luat aminte. Pentru ca sunt cazuri in care aceste metode pot face mai usoara tranzitia de la tratamentele chimice cu Varachet-ul clasic catre o eliminarea totala a medicamentelor administrate albinelor.

Maximus recomanda de asemenea iernarea albinelor cu fundul stupului deschis. Ideea este ca albinele pot ierna linistit in stup cu fundul deschis, prin care se face o aerisire mult mai buna chiar si atunci cand urdinisul este acoperit cu zapada. Aerul cald se ridica sus iar CO2 produs prin respiratie coboara. Albinele sufera mult mai tare la vant, umezeala, mucegai si lipsa aerului decat la frig. Iernand "in fundul gol" cum se spune pe forum, consuma poate un pic mai multa miere pentru incalzire. Asta nu place apicultorilor clasici, motiv pentru care ei nu agreeaza metoda, ba chiar le infofolesc cat mai tare si micsoreaza cuibul cu diafragme de placaj. Asta si pentru ca ghemul nu acopera toata suprafata cutiei imense si patrate, iar la colturi apare mucegai. Ei incearca apoi sa elimine umezeala prin tot felul de pernute sau plapumioare absorbante, stau toata iarna cu ochii pe urdinise, curatand zapada, iar primavara adauga treptat rame laterale, pe masura ce familia creste. Toate acestea se pot rezolva mai usor prin iernatul cu fund deschis si stup de marime apropiata de dimensiunea naturala a ghemului. Pe masura ce familia scade sau se extinde, ghemul urca sau coboara in mod natural pe verticala, nu in lateral asa cum se intampla in stupii clasici. Iar daca cutia are forma rotunda, octogonala sau macar hexagonala, avem suprafata ideala pentru ghemul de albine care n-a avut niciodata forma patrata.

Trecand la experientele proprii, povestea mea in ale albinaritului a inceput de vreo trei ani si in mai se fac doi ani de cand am luat prima familie de albine. Am pornit cu stupi clasici si warre, incercand sa ajung treptat la o metoda naturala de crestere a albinelor. Daca veti citiaventurile melepovestite pe forum veti vedea ca am modificat in timp stupii warre pe care intial ii construisem conform instructiunilor din cartea abatelui. Tot in carte gasiti modul de trecere de la stupi traditionali la cei warre. Puteti gasi apicultori dispusi sa va vanda "roi la pachet" adica albinele scuturate intr-o cutie de carton, fara rame si faguri. Majoritatea prefera totusi sa le vanda cu tot cu rame, astfel ca va trebui sa aveti la inceput 2-3 stupi clasici din care sa faceti apoi transferul in cei naturali. Dupa cele doua sezoane am ajuns asadar sa mai invat cate ceva si sa fac modificari la stupii construiti de mine dupa cum urmeaza. Initial am crescut grosimea scandurii, de la 2 cm la 4,5 cm. Anastasia spunea 6 cm dar in cazul ala nu prea mai poti ridica cutia de la pamant, mai ales dupa ce se umple cu miere. Apoi am trecut la fundul deschis, cu sita anti-varroa din inox, adica o plasa metalica ce acopera fereastra pentru aerisire decupata in fundul stupului. Carpa cu faina de sub acoperisul Warre care facea probleme cu mucegaiul, mai ales in absenta aerisirii din fund, a fost schimbata cu cateva scandurele subtiri si late de lemn.

Ma tenteaza ca anul acesta sa fac macar vreo doi stupi de forma hexagonala cu multiple intrari de genulHexhiveca sa vad cum merge treaba si cu ei. Ulterior as dori, asa cum spuneam in episodul anterior, sa trec pe stupi octogonali sau ideal rotunzi, renuntand la cei vechi in momentul in care voi face mutarea la viitoarea comunitate. In interior voi renunta la baretele recomandate de Warre si voi merge pe varianta japoneza, folosind doar doua traverse de lemn, nu metalice, pentru sustinerea fagurilor. Prefer sa elimin pe cat posibil metalul la interior sau chimicalele la exterior. Singura exceptie ar fi sita anti-varoa care este din inox pentru a nu rugini. Aceasta permite aerului sa intre, dar tine afara soriceii de care albinele nu se pot apara iarna cand stau ghem. O modalitate de inlocuire a plasei metalice ar fi o scandura cu gauri mici pentru aerisire, dar aceea nu va rezista probabil la fel de mult. Pe exterior, deocamdata folosesc tabla galvanizata la capac, dar si acolo se poate merge doar cu lemn daca imbinarea este buna si apa nu patrunde la interior. Tratamentul aplicat scandurii este flambare la interior pentru distrugerea eventualilor microbi si ulei de in la exterior pentru o rezistenta mai buna la intemperii. Prefer sa evit vopselele chimice sau alte substante de protejare a lemnului, chiar si la exterior. Scandura groasa de 4 cm rezista ani buni, mai ales daca nu este plimbata anual in pastoral, incarcata, descarcata si trantita prin camioane.

Cu toate ca ma consideram bine informat cand am inceput, citind forumul veti observa ca am facut in doi anicam tot ce scria sa NU se faca la carte. Asta este diferenta intre teorie si practica, intre a sti si a face, intre povestile frumoase si experienta datului de grinda cu capul propriu. Imediat se incheie a doua iernare prin care am trecut si asa cum se spune, primavara se numara albinele. Iarna acestui an a fost totusi blanda din acest punct de vedere si sper ca totul sa decurga bine in noul sezon. Sunt sigur ca mai am multe de invatat, dar din putinul pe care l-am inteles, incerc sa-i luminez pe cat pot si pe altii.Pentru alte nelamuriri sau intrebari recomandcartea abatelui Warre, topicul dedicat de peforumul stuparitulsi zona de comentarii a acestui blog.Atentie totusi de la cine alegeti sa primiti indrumarile respective, nu toti apicultorii apreciaza aceste metode de stuparit natural, la fel cum nu toti agricultorii inteleg permacultura. Acestea fiind zise, inchei aici partea a treia si ultima din acest mini-serial apicol si nu-mi ramane decat sa va urez spor la treaba. Vine imediat primavara si se apropie momentul cel mai oportun pentru inceperea acestei indeletniciri plina de impliniri care este cresterea albinelor.