Anul KMU B l a j . 1 8 A i f r . 33

Proprietar. I U L I U M A I O R j u n i o r | lascrisg Î B «gbtrui p a b i i c a ţ i u n i U ^ S n i M ^ ^ u T AB0NAMENTUL PLĂTIT ÎNAINTE: i

pe un an 10.000 Lei, pe o jumătate de an 5000 Lei. pe trei luni 2500 Lei.

Târnava-Mlcâ sub Nr. 3-1933

întemeietori i Al . Lupeanu-Mel in şi lu l iu Maior Director: ION POPU-CÂMPEANU

Adresa i BLAJ, pid. Tamava-Mlca. Telefon Nr. 168 I

ABONAMENTELE încep la 1 Ianuarie, 1 Aprilie,

1 Iulie şi 1 Octomvrie.

P r e ţ u l a ce s tu i n u m ă r 200 Le t

r e s

Omul dela începutul vieţii lumii şi-a dat silinţa să-şi întocmească traiul cât mai îmbelşugat în cele materiale şi cu 0 tot mai multă mulţumire şi împăcare sufletească. E drept că oricât s'a făcut In această privinţă, omul tot n'a fost şi nu este îndestulii, căci spiritul din noi, care este o scântee din nemărginirea lui Dumnezeu, niciodată nu va putea fi ajuns, prin cele ale lumii acesteia, în dorul ce-i poartă spre mai mult şi spre mai bine. Totuşi, cei mai vârstnici dintre cetitori vor vedea chiar din vieaţa ior cât de mult a înaintat lumea în ce priveşte or­ganizarea traiului omenesc. Această si­linţă împreună cu înfăptuirile de înain tare a vieţii omeneşti se numeşte progres.

Progresul sau înaintarea vieţii ome­neşti răspunde unei cerinţi înfiptă adânc în firea omului. Progresul a existat şi trebue să existe totdeauna în veaţa oa­menilor. El este chiar o lege a desfăşu­rării vieţii omeneşti. Dacă omenirea într'o bună zi n'ar mai râvni spre înaintare, spre progres, ea ar ajunge atunci, cu si-

1 guranţă, în descompunere. Omenirea fără. •j Progres ar ajunge într'o stare asemănă-j toare cu a copacului care lipsit de mu­

stul vieţii, venit din rădăcini, se usucă şi aP°i se putrezeşte.

Vieaţa omenească se desfăşoară în două laturi: cea materială, a bunurilor trecătoare, materiale şi cea sufletească a bunurilor spirituale, care rămân totdeauna i n sufletul celui care le-a câştigat odată, ^te uşor de înţeles că bunurile sufle-J?ti sau spirituale sunt cu mult mai pre ţloase decât ceie materiale. Despre acea-J a s'a convins de mult un grec foarte b°gat, eare plecând din ţara sa cu. toate tăriile pe corabie, datorită unei furtuni, a {°st lipsit de toate bogăţiile. Abia a J*pat el şi cu un servitor al său pe o îndură. Ajuns într'un port oarecare s'a

a ° n v i n s îndată că din toată averea ce a j^» tot mai muit se foloseşte de bunu-^sale spirituale căci acestea nu i-î-ea

iţ a r â p i f u r t u n a El a scris atunci la s ă i * despre păţania cu furtuna şi îi

8 a s ă 'Ş i înmulţească mai ales averile,

de N. Comşa

adecă ştiinţa spiritului, căci prin aceasta oricând se pot câştiga averile cele ma­teriale -

Din istoria acestui grec, care s'a în­tâmplat înainte de naşterea Iul Isus şi care se dovedeşte adevărată pentru foarte mulţi oameni de azi, rămaşi fără averile materiale, în urma pustiirilor războiului, noi putem vedea că progresul adevărat, continuu şi nepieritor se poate realiza numai în cele ale sufletului sau ale spi­ritului. Latura cealaltă a vieţii omeneşti» adecă averile materiale sunt numai un rezultat, un produs al progresului spiritual.

Să nu ne speriem deci de cuvântul progres. Să înţelegem cu toţii, că progre­sul este chiar o lege a vieţii, omeneşti Dar să ne dăm cu toţii seama că pro' gres, adecă înaintare în vieaţă, nu putem înfăptui numai în bunurile materiale. Progres adevărat nu putem realiza decât prin îmbogăţirea sufletului. Mijlocul prin­cipal pentru îmbogăţirea sufletului este cartea sau scrisoarea. Despre felul cum se îmbogăţeşte sufletul prin carte vom mai vorbi.

România M a t ă la Conferinţa de pace Aela Paris

Conform hotărîrii luate de Conferinţa de pace, toate statele foste aliate cu Germania, au fost invitate la Paris, pentru a-şi expune punctele lor de vedere în legătură cu .trata­tul de pace, cu începere dela 10 August. O astfel de invitaţie a fost trimisă şi guvernu­lui român. In acest scop s'a format o dele­gaţie care va reprezenta România la confe­rinţa de pace, în frunte cu d-1 Gh. Tătărescu, vice-preşedintele consiliului de miniştri şi mi­nistru al afacerilor străine.

Avem de partea noastră nu numai dreptatea, ci şi p r i e t e n i şi simpatii ne-desminţite. De aceea, întreaga ţara aşteaptă cu nerăbdare semnarea-tratatului de pace, ca un prim pas spre reintrarea României In rân­dul Naţiunilor U n i t e . '

peler inagi i la Sf. Mănăst i r i . I. P. S. Iuliu Hossu, episcopul Clujului şi In anul a-S a va merge la sfintele Mănăstiri Vupşa, Znuntiiapuseni în 8 Septemvrie şi * * * *

Munţii Lăpuşului, în 14 Septemvrie, pentru î p o S a pelerfnagiile credincioşilor, cari vor a , e rga acole şi de astădată cu muie.

întoarcerea cea mare Peste rănile nenumărate şi cu anevoie

de vindecat ale răsboiului, oamenii de pretu­tindeni se străduiesc din răsputeri, să clădea­scă o lume nouă, mai dreaptă şi mai bună, în care să stăpânească dragostea între oameni şi frăţietatea între popoare.

In acest fericit s c o p , lucrează Capul Creştinătăţii dela Roma, şi alături de Prea­fericitul Părinte, ostenesc din greu toţi Con­ducătorii din Biserica lui Hristos din toate ţările. Cine de altfel, este chemat să propage între oameni frăţietatea, dragostea şi pacea mai mult decât Biserica lui Hristos, căci ea pentru asta a fost rânduită de Hristos pe pământ. Şi cine poate mai mult decât Bise­rica să întoarcă pe credincioşi la Dumnezeu, poruncile căreia sunt lumină şi vieaţă, pen­tru mântuirea sufletelor. In prezent ca şi în trecut Biserica merge pe vechiul drum, face rugăciuni pentru pacea între popoare şi cu deosebire pentru întoarcerea oamenilor la Dumnezeu, spre a ne face vrednici de cer­cetarea Cerului, ca având darul dumnezeesc să se aşeze pe baze creştine viitorul de mâne al popoarelor.

Călăuzită de aceleaşi învăţături creştine. Biserica lui Hristos în Franţa de trei ani în­coace, trăieşte momente cu adevărat vred­nice de încrestat. In anul 1940, din pricina răsboiului, statuia Preacuratei Fecioare Măria dela Boulogne sur Mer (din jud. Pas-de-Calais, din nordul Franţei), s'a refugiat în sudul Fran­ţei Ia Lourdes. In seara zilei de 28 Martie 1943, statuia Preacuratei Fecioare Măria a părăsit Lourdes-ul spre a face . întoarcerea cea mare" în oraşul Boulogne sur Mer de unde s'a refugiat. Statuia este aşezată pe un cărucior (aşa scrie Părintele Gh. Surdu din Paris), care este tras iarna, vara, prin ploaie, prin frig, de tineri francezi desculţi. Trece prin toate oraşele şi satele din. Franţa. De aceea drumul este lung, deja au trecut trei ani şi mai are mult de făcut. S'a ales acest fel de transport al statuei ca prin acest drum să se trezească la adevărata credinţă toţi aceia cari au rătăcit dela vieaţa creştinească şi trăiesc în păcat.

La Paris a sosit în Decemvrie 1945. A trecut, scrie scrisoarea amintită, dela biserică la biserică şi din parohie în parohie. In Paris sunt 200 de parohii, şi fiecare parohie are între 20.000 până la 90.000 de credincioşi.

Pag. 2 U N I R E A P Q P ® R L J L U i Kt. 33

După opt luni de rămânere în Paris, statuia Preacuratei avea să-şi continue dru­mul spre cetatea sa Boulogne sur Mer. Bise­rica Iui Hristos a ţinut să-i facă o sărbătoare mare pentru a arăta Preacuratei cinstea cu­venită. In noaptea de 29 Iunie 1946, s 'a or­ganizat deci în cinstea Preacuratei o mare sărbătoare pe arena „Colombes" din apropie­rea Parisului. De jur împrejur în această arenă mare, cât Câmpia Libertăţii dela Blaj, au fost ridicate tribune şi au luat parte peste 100.000 de credincioşi. Serbarea a avut loc

.la 12 noaptea. într'o parte a stadionului Co-lombes s'a instalat o tribună mai înaltă decât celelalte, iar pe ea un altar la care a slujit Eminenta Sa Cardinalul Parisului. Ceva mai jos erau aşezate alte 200 altare pe o tribună mai jos aşezată, la cari în acelaş timp au slujit sf. Liturghie în numele credincioşilor lor cei 200 de parohi ai Parisului. Stadionul era admirabil împodobit, frumos luminat, cu un cer limpede de vară. însufleţirea scotea de pe buzele credincioşilor rugăciuni curate, pornite din adâncul tainic al sufletelor şi pe­ste aerul curat al nopţii se auziau şoapte de închinare sfântă: „Mărie, mama noastră, ai milă de noi; Mărie, mama celor necăjiţi, r o a g ă t e pentru noi,.." Cântări religioase în cinstea Preacuratei, răsunau a biruinţă, a cre­dinţă curată şi neclintită, a pace între oameni şi de îndemn pentru întoarcerea oamenilor. In semn de pocăinţă, şiruri nesfârşite de su­flete spovedite, s'au apropiat de masa sfân-

• tului Altar, primind cu sfinţenie pe Isus din sf. Taină a Cuminecăturii. Cardinalul Parisului a ţinut poporului drepteredincios o predică plină de învăţături creştineşti, îndemnând pe toţi francezii să facă cu mic cu ai are „în­toarcerea cea mare dela păcat la vieaţa creştinească". .Pe feţele credincioşilor se pu­teau vedea lacrimi de pocăinţă şi întoarcere dela păcat, ce mărturiseau nădejdea într'o viitoare viea{ă cu adevărat creştinească, trăită după poruncile lui Dumnezeu şi în fo­losul mântuirii sufletului.

Biserica lui Hristos din Franţa prin acea­stă serbare a căutat să răsplătească cinstea de care s'a învrednicit din partea Preacuratei Fecioare Măria, care, oarecumva în chip văzut prin statuia ei, a cercetat yreme de opt luni fiecare parohie din Paris, ca, apoi în noaptea de 29 Iunie 1946, după ce a făcut mult bine poporului francez, întorcândul dela păcat la vieaţa sfintelor Taine, să-şi reia drumul spre cetatea sa Boulogne sur Mer. Această sărbătoare, pentru -noi creştinii, e o dovadă că după suferinţe Hristos a intrat întru mărirea Sa, tot aşa Biserica — Mireasa lui Hristos — va birui, pentrucă la cârma ei veghiază Păstorul cel Mare, Hristos, care i-a făgăduit pentru to tdeauna că porţile iadu­lui nu o vor birui şi Biserica are o Mamă sfântă, care este Apărătoare în primejdii şi liman de mântuire celor ce cu credinţă aleargă sub ocrotirea ei.

Şt. B ă l a n

P e n t r u b i s e r i c a din Ceica au mai dă­ruit; Dr. Ştefan Venter, notar public 500.000 Lei, Corbuţiu Zosim, plugar 50.000 Lei; Sovrea Petru a Vanciului 20.000 Lei; Petrila Florean a lui Mitroc 100,000 Lei; Corbuţiu Gheorghe a Cubi 50.000 Lei; Augustin Polunciac, plugar 100.600 Lei; Bulcan Dumitru 100.000 Lei; Văd. Măria Vantii 10.000 Lei; Corbuţiu Catiţia a Gyurky 10.000 Lei.; N. N. 10.000 Lei. Total 950.000 Lei Totnl general. 4.690.000.

Nu trebue să aşteptăm timpuri mai bune, ci t rebue să le pregătim nei.

Amintirea suferinţelor tale păstrează-o bine, căci e comoara cea mai scumpă plătită.

Un român erou în armata americană

Este fiul comerciantului L. Bercea din Bucureşti, cu numele Morry Burke. Până. în 1939, Morry a fost elev al liceului „Matei Ba/ sarab" din Bucureşti. Când a văzut că atmo­sfera în Europa se învolburează şî-a trimis copilul în Statele Unite. In 1942 s'a înscris voluntar la psraşutişti. A participat la de­barcarea trupelor generalului Eisenhower, în Iunie 1944. în Franţa. A luat parte Ia 3 lupte pe uscat. A comandat o grupă de 12 para-şutişti, dintre cari 5 au fost ucişi, 4 răniţi, iar el şi cu alţi 2 au scăpat teferi. Paraşuta i-a fost găurită de gloanţe" şi — conform făgă­duielii făcute logodnicei sale, o tânără sco­ţiană — i-a adus-o acesteia ca dar de că­sătorie. In 1944 a fost trimis în Armata generalului Mac Arthur, şi a luptat în Africa, în India, în China şi în Japonia. E ser­gent în armată şi are 12 decoraţii, între cari „Silver Star" cea mai mare decoraţie pentru grade inferioare.

In Octomvrie 1945 a fost demobilizat şi astăzi este bursier al unei înalte şcoli comer­ciale, din oraşul Champagne, statul Illinois, având întreţinerea complectă împreună cu soţia sa şi primind 150 dolari lunar.

Cântece de dragoste Prin pădurea deasă 'n jos Merge badea, om frumos, Cu cisa-e şi cu peptar, Cu năframa 'n buzunar. Dă-mi bade năframa mie Să fac la fete mânie. Dă mi-o să o săpunesc, Pe două sâ otrăvesc.

Multe fete ar vrea să mor Să rămână badea lor. Dar de mor îl duc cu mine Şi tot lor nu le rămâne. Că-mi fac copârşeu de fag Şi 'n groapă cu mine-1 bag. îmi fac copârşeu de nuc Şi 'n groapă cu mine-î duc. Bădiţă, când îi veni Hai prin fundul grădinii, Că pe drum îs bolovani, Nu poţi veni de duşmani. Şi pe drum îs petricele, Nu poţi veni de guri rele. Măi bădiţă, bădişor, Semăna-ţi-aş numele Prin toate grădinile, Să răsară flori domneşti Să vii iar să mă iubeşti, Că de când tu m'ai lăsat Nici o cină n 'am cinat Num'am plâns şi am oftat, Nici un prânz nu am prânzit Num'am plâns de-am veştejit

Culese de P e t r u P . Bac iu Sf. Nicolae — Tr. M c ă

Strigături Mori, mândro, să-ţi pui pomană Şi apoi să merg cătană; Să te ştiu moartă 'n mormânt Să nu te mai am în gând. In grădina cu flori multe Se şterge mândra pe frunte, Nu se şterge de-asudată, Se şterge de supărată C a plecat badea 'n armată. Dragă m i e lelea chioruşă, Suflă'n foc şi vede'n uşă; Chioruşă de ochiul stâng, Suflă'n foc şi vede'n hârb.

Culese din Căpâln* de jos de / . C. Căpâlaeana

Scut i r i d e e x p r o p r i e r e . Ministerul Agri-culturii şi a Domeniilor a dat o decizie prin care sunt scutite de expropriere carierele de argilă, carierele de piatră şi nisip, precum şi zăcăminte 'e miniere a căror exploatare începe dela suprafaţă.

Acolo unde s'au produs exproprieri în astfel de locuri, se vor da hotărîri de scoa­tere de sub expropriere.

P l ă t i r e a c e r e a l e l o r . Oficiul naţional al cooperaţiei va primi dela Banca Naţională, pentru plătirea cerealelor^ un împrumut de 484 miiiarde 600 milioane Lei, din cari 197 miliarde pentru restituirea împrumutului luat din Uniunea Sovietică şi i!87 miliarde 600 mi­lioane Lei pentru colectarea cerealelor nece­sare consumului de acasă.

Aceste sume Banca Naţională le va da Oficiului cooperaţiei în 5 luni, începând cu luna Iulie. Până acum a dat 100 miliarde.

P â n ă c â n d v o r func ţ iona c a z a n e l e de f i e r t r a c h i u . Administraţia comercială M. A. T. a dispus ca pe data de 1 Septemvrie toate cazanele de fiert rachiu să şi înceteze func­ţionarea, întru cât perioada pentru fabricarea ţuicii şi a rachiului din fructele de vară se încheie pe data de 31 August 1946.

Pe data de 1 Septemvrie fiecare pro­ducător va raporta M. A. Tului cantităţile de beuturi ce are în depozit.

A r ă t u r i l e d e v a r ă . Până acum s'au fă­cut arături de vară pe o întindere de 375.000 ha în 51 judeţe. Deşi se fac cu mare greu­tate din cauza că pământul e foarte uscat, totuşi până acum s'au făcut arături multe.

P ă ş u n i l e . Vitele duc mare l ip;ă de nu­treţ, întru cât păşunile sunt uscate.

Pentru a veni în ajutorul sătenilor, Mi­nisterul Agriculturii a luat o măsură foarte bună, anume de a îngădui şi în anul acesta păşunatul în păduri şi de a se face frunzare, ca nutreţ de iarnă pentru vite.

Di fe r i t e p r o d u s e î m p ă r ţ i t e p e s a t e . In timpul dela 25 Mai şi până la 1 Iulie a. c , au fost împărţite la sate următoarele produse de fabrică şi a l t e le : pânză şi piele în valoare de 40 miliarde Lei, unelte agricole de 4 mi­liarde Lei, materiale de zidit de 2 miliarde Lei, sare în valoare de 6 miiiarde Lei, ţigări şi tutun în valoare de 26 miliarde Lei, chibri­turi de un milion Lei şi petrol în valoare de 2 miliarde Lei. ,

O s c r o a f ă cu 31 p u r c e i . La crescăto­ria de porci din raionul Pocrovsko-Bagaciansk, din Ucraina, cea mai pricepătoare în creşte­rea porcilor este Evdochia Novac. In toţi anii, scroafele pe cari le îngrijeşte ea, fată câte 21—22 purcei fiecare. In anul trecut a avut dela 5 scroafe 154 purcei, iar scroafa „Ptaşka" a fătat 31 de purcei. După un an de zile purceii aceşt ia au atins fiecare greu­tatea de 130 kilograme.

Un a v i o n a s c ă p a t d e l a m o a r t e 69 p e s c a r i . Un sloiu de gheaţă a târît în mare 69 pescari cari se aflau pe el. Pescarii erau în primejdie să se înece. Cât ce s'a auzit de primejdie, un avion condus de Pavel Osipov, unul dintre cei mai vechi aviatori din ţinutul Volga-Caspica numai decât a plecat în aju­torul pescarilor. După cât-va timp i-a des­coperit, dar n 'a putut coborî la ei, le-a arătat însă un drum pe unde puteau ieşi spre ţăr-mure. Astfel cei 69 pescari au scăpat dela moarte folosindu-se de drumul arătat de a-viator.

Ferice de acela căruia îi spui o vorbă şi înţelege zece — vai de acela căruia u spui zece şi nu înţelege niciuna.

NR. 3 3

Condiţiile L i c e u l R o m â n Uni t d e bă i e ţ i „Sf. Vas i l e

ce l M a r e " Blaj Nr. 1833-1946

Prospect p e n t r u a n u l ş c o l a r 1946—1947

1. Ia conformitate cu art. 19 din Regu. lament şi în conformitate cu ord. Sf. Mitro­polii Nr. 3417—1946, anul şcolar 1946—47 va începe la 1 Septemvrie, iar cursurile vor în­cepe la 16 Septemvrie 1946, ora 8 a. m.

2. Primirea şi reprimirea în liceu a ele­vilor se face pe bază de cerere timbrată legal şi prezentată direcţiunii până la 25 August 1946. Imprimate de cerere se găsesc la Direc­ţ iune, contra cost. Cererea va fi semnată de pâr nţii sau tutorii elevilor (conf. art. 25 din Reg.) şi va fi însoţită, pentru elevii nou?, d e : certificat de studii, act de naştere, act de botez, certificat de revaccinare, certificat de cetăţenie.

3. Elevii care cer înscrierea în clasa V (a cincla) vor fi împărţiţi de către Direcţiune in doaă secţii egale (germană şi italiană) conf. ord. min. Nr. 295254-1945 (Nr. 739—1945/46).

4. Elevii care cer înscrierea în clasa VII (a şaptea) vor specifica în cerere secţia (lite­rară sau ştiinţifică) pe care vor să o urmeze. Fără această specificare, cererea nu va fi luată în considerare.

5. Tot până la 25 August 1946 vor îna­inta cere r i :

a) elevii corigenţi, achitând şi taxa de 2000 Lei de fiecare materie,

b) elevii repetenţi achitând şi taxa de 7000 Lei.

6. Examenele de corigentă, integrale, de diferanţă, particulare ses. II. şi de amânare, se vor ţine în 2 şi 3 Septemvrie 1946.

7. Examenele de admitere în clasa V (a cincla) vor avea loc în 9 şi 10 Septemvrie 1946 t

8. Cererile nesosite în timpul indicat mai sus, nu vor fi luate în considerare (art. 29 din Reg.).

9. In anul şcolar 1946—47 nu vor mai fi primiţi in liceu elevi care vin la şcoală cu trenul jcolar. Elevii liceului vor avea toţi lo­cuinţa în Blaj (conf. ord. Mitrop. Nr. 3417 din 1946, p . 3).

10. înscrierea definitivă în liceu se face în zilele de 13, 14 şi 15 Septemvrie 1946.

11. Taxa şcolară pentru întreg anul şco­lar 1946—47 s'a fixat la suma de 100.000 Lei (Una sută mii Lei). La înscriere, se va achita cel puţin 50.000 Lei, iar restul se va achita în ziua de 8 Ianuarie 1947 (conf. art. 195 din Reg ) .

12. In cazul când valoarea banului ar scădea simţitor, Direcţiunea, cu aprobarea Sf. Mitropolii, îşi rezervă dreptul de a impune o suprataxă corespunzătoare.

13. Elevii, fără excepţie, sunt obligaţi să poarte numărul de ordine dat de către Direc­ţiune, cusut pe mâneca stângă a hamei (cont. ord. min. Nr. 227018-1945).

14 Elevii din cursul inferior şi cei din clasa V'(a cincîa) vor fi tunşi scurt, fără nici o freză; cei din clasele VI, VII şi VIII vor purta freze modeste şi bine îngrijite.

15. Cvartire în oraş nu pot să fie anga­jate decât la persoane care au aprobarea prea-labilă şi scrisă a Direcţiunii (conf. art. i u din Reg. şcolar)

16. Cererile pentru internat se prezintă Internatului „Vancean".

Blaj, 3 August 1946. piRECŢIUNEA

AVIZ Persoanele care doresc să tină elevi in

gazdă vor cere autorizaţia necesara priiiţ. o c W e timbrată, adresată Direcumn.liceului, conf. art. 172 din Regulamentul şcolar. .

Această cerere va fi P ^ e n M a p a ° a

mai târziu la 1 Septemvrie 194b. ^ Fără aprobarea prealabila scrisa a Direc

HUNII, nimeni nu va putea TINE elevi în gazaa Modele de cerere se găsesc la Directul-

nea liceului, con t racos ţ .

U N I R E A P O P O R U L U I Pag . 3

Liceul R o m â n Uni t de fe te „Sf. E c a t e r i n a " • Blaj

Nr. 2032—1946

Prospect p e n t r u a n u l şcolar 1946-1947

• i h J n conformltate cu ord. Preaven. Con-sistor.Nr. 3417-1946 şi in conformitate cu art. ia din Regulament, lucrările preliminare încep

• f^Pjemvrie, iar cursurile la 10 Septem­vrie 1946.

2. înscrierea: a) Reînscrierea şi înscrie­rea m liceu se face pe formulare tip, ce so primesc dela Direcţiune contra cost.

b) Cererea va fi semnală de părinţii sau tutorii elevelor, ea va fi însoţită (la eleve noui)

V , c ® r t i f i c a t u l Q e s t udi i , actul do naştere, actul de botez, certificatul de cetăţenie, cer­tificatul de revaccinare şi certificatul do do­miciliu.

c) Cererile pentru înscrierea în liceu şi pentru orice fel de examen, se înaintează până la data de 25 August 1946.

d) Elevele care cer înscrierea în clasa VII-a (a şaptea), vor specifica obligatoriu în cerere, secţia (literară sau ştiinţifica) ce vor să o urmeze.

e) Elevele care cer înscrierea în clasa V a (a cincea) vor fi împărţite de către Di­recţiune în două secţii egale (italiană şi ger­mană) conf. ord. Min. Nr. 295 254—1945 (Nr. 739-1945/46).

3. Examene : a) Examenele de corigentă, integrale şi diferenţa sa vor tine în 2 şi 3 Septemvrie 1946.

b) Examenele particulare ses. H-a încep în 2 Septemvrie 1946.

c) Examenul de admitere în clasa V a (a cincea) va avea loc în 12 Septemvrie 1946.

4. Taxe şcolare: a) Taxa şcolară pentru anul şc. 1946—47, este da 100,000 (una sută mii Lei) platibilă în 2 rate, 50,000 Lei la în­scriere, 50,000 Lei la reîntoarcere din vacanţa Crăciunului.

b) Taxa de corigentă 2000 Lei. c) Taxa de repetentă 7000 Lei. 5. Dispoziţii: Conform ord. Nr. 3417 din

1946, al Preaven. Consistor elevele nu vor mai putea veni la şcoală cu trenul şcolar.

6 Uniforma: Elevele sunt obligate^ să poarte tot timpul uniforma reglementară şi numărul de ordine dat de Direcţiune.

7. Cvartire: Cvartire în oraş nu pot să fie angajate decât, la familiile care au aproba­rea prealab lă şi scrisă a Direcţiunii, conf. art. 172 din Reg. şcolar. Formulare pentru cereri la Direcţiune.

8. Internat: Cererile pentru internat, se înaintează forurilor din Institutul Recunoştinţei.

________ DIRECŢIUNEA

Şcoala Normală de fete „Mitropolit Vasi le Suciu" Blaj

PROSPECT pe anul şco la r 1946-1947

Elevele care se înscriu în cl. I. vor îna­inta cerere până la 31 August 1946 însoţită de următoarele acte: 1. Certificat de studii, 2. Extras de naştere 3. Extras de botez,-4. Bu-ljtin de revaccinare 5. Certificat de naţiona­litate.

Ia zilele de 11—12 Septemvrie a. c. so ţiu examenele do corigentă, in 13 Septemvrie examenul ds admitere iu cl. V.

Cursurile vor începe îa ziua do 16 Sep­temvrie 1946.

Taxa şcolară: Lei 100.000 Sa a hită în' două rate egale, la înscriere şi dupa vaca tija de Crăciun.

Elevele sunt obligate să locuiască în in­ternat. ,

Uniforma obligatorie în zilele comune: şort pepit. Uniforma de gală sa va comunica ulterior.

Blai, la 8 August 946. o l i ' • DIRECŢIUNEA

I n t e r n a t u l Şcoli lor S e c u n d a r e d e fe te _ _ _ _ _ B I a j '

Condiţiile de primire p e anu l şcolar 1946-47

A) înscrierea. Pentru elevele cari dorrsc primirea în Intern.'it, părinţii sau tutorii vor înainta cel mai târziu până la 1 Saptemvrie o cerere in care vor menţiona:

1) Numele şi pronumele elevei. 2) Şcoala şi clasa în care este înscrisă. 3) Confesiunea, ocupaţia şi adresa complectă a părinţilor. In ecrero părinţii vor declara cu lo sunt cunos­cute şi că vor obst'ivft întru loato condiţiile de primire in Internat.

B) Taxele. In bani: Taxa do înscriere Lei 10.000. Ttixi pentru infirmerie Lei 5000. Taxa pentru reparaturi Lei 5000. Tt.xn de în­treţinere lunară pentru elevele deJ;i Ş.-oala Normală este: 78.003 Lei, iar pentru eiovele celor două Hceo este 80.000 Lei.

Dacă în decursul anului preţurile se vor urca, ne rezervăm dreptul de mojorare, iar dacă preţurile vor Scădea, taxele vor fi reduse. Taxa de pe prima lună se va achita cu oca­zia înscrierilor.

In natură: Alimentele se vor aduce Ia Internat în trei rate, afară de cartofi, caro se vor aduce cu ocazia începerii anului şcolar.

Sa va achita: a) Făină de grâu 150 kgr. b) Porumb 40 kgr. c) Cartofi 100 kgr. d) Fa­sole 6 kgr. e) Grăsime 5 kgr. f) Uleu de floa­rea soarelui 5 kgr. g) Brânză de oaie 8 kgr. h) Marmeladă 3 kgr. i) Nuci 3 kgr. j) Slănină afumată 2 kgr. 1) Ouă 150 buc. m) S^pun do rufe 4 kgr. n) Ştergare de bucătărie 1 buc.

Elevele nu se vor putea instala în In­ternat înainte de a achita cel puţin o treime din cantitatea totală a alimentelor. Alimentele să fie de bună calitate, altfel nu se vor primi.

Uniforma şi trusoul: In Internat elevele sunt obligate să poarte tot timpul uniforma şcolii pe care o frecventează. Le este cu de­săvârşire interzis să poarte rochii fără mâneci, decoltate ssu prea scurte şi sunt obligate să fie pieptănate. Bijuteriile, parfumeriile afară de apă Colonie, sunt oprite.

La instalarea în Iaternat elevele vor aduce cu sine:

a) Una saltea, 1 perină, 1 plapomă, 1 pătură da lână, 1 acoperitoare de pat albă.

b) Cel puţin trei rânduri albituri de corp. c) Două perechi încălţăminte, ciorapi,

şosete şi tot ce e necesar pentru îmbrăcă­mintea de iarnă.

d) Un săculeţ cu 12 cârpo igienice, e) Tot co o necesar pentru toaletă şi

pentru lucru de mână. f) Tacâm do masă complect. O farfurie

adâncă de porcelan. 1 pahar, ceaşcă pentru cafea şi farfurioară.

g) 2 şerveţele de masă şi 2 şerveţele groase de şters tacâmuri, cu dimensiunile de 40 cm. Toate aceste şervetele vor fi marcate.

h) Un I'ghean pentru spălat. Pe toato albiturile şi pe toate obiectele

de îmbrăcăminte se va marca numele şi pro­numele întreg al elevei, clasa şl şcoala din care face parte. Aceasta o cerem pentru a so evita pierderea lucrurilor şi pentru un cât mai bun control. Obiectele cari nu vor fi marcate nu.vor putea fi date la spălat şi nu ne luăm nici o răspundere pentru ele,

In Internat se pot lua în mod facultativ lecţii de pian.

întreg serviciul din Iaternat este împlinit de membrele Congregaţiei „Maicii Domnului".

Blaj, 7 August 1946. Dlreo(Iunea Internatului

U N I R E A P O P O R U L U I Nr. 33

In t e rna tu l „Vanccnn" d e b ă i e ţ i - Blaj Şcoa la Română Unită de Gospodarie,_BlaJ

Condiţiuni de primire în I n t e r n a t u l „ V a n c e a n " p e anu l

şco lar 1946—1947: 1. La începutul anului şcolar: se va a-

thitfi: 1. In bani: f.) IV-xa de înscriere pcnlru

cei vechi 5.G00 lei; b) T.ix*' do înscriere pen­tru elevii noni 6.000; c) Taxa de refacere a

. internatului 10.000 lei; d) Ttxa de întreţinere 200 000 Iei.

II. In natură; ») Făină de grâu cernută: 75 kg.; b) Faină de porumb: 20 kg. c) Gră-s me: 3 kg., d) Brânză da oaie 3 k g ; e) Oua: 60 buc.; f) Cartofi: 70 kg.; g) Fasole: 8 kg.; h) Săpun de rufe: 1 kg.; i) Ştergar do bucă­tărie: 1 buc.

2. La întoarcerea din vacanţa de Cră­ciun: sa va achita: I) In bani: 150.000 lei.

If) In natură: aj Făină de grâu cernută: 50 kg.; b) Făină de porumb: 15 kg.; r) Gră­sime; 4 kg. d) Brânză do oa:e: 2 kg.; <-) Ouă: 50 buc. ; ' f ) Cartofi: 40 kg.; g) Fasole: 4 kg.; h) Săpun de rufe: 2 kg.

3. La întoarcerea din vacanţa de Paşti se va aduce: I) In bani 50.000 lei.

II: In natură: p) Făină de grâu cernuta: 25 kg.; b) Făină de porumb .10 kg.; o) Gră­sime: 1 kg.; d) Brânză de oaie: .3 kg ; e )Ouă: 40 buc ; f) Cartofi: 20 kg.; g) Fasole 4 kg. h) Săpun de rufe: 1 kg.

Proviziile vor trebui să fie de buuă ca­litate, altfel nu vor fi primite. Ele se pot a-ih.ta şi în bani, cu preţul pieţii din Blaj.

Jumătate din cantitatea de grăsime do pore topită poate fi înlocuită cu 5 kg. untde­lemn. — Cantitatea de brânză de oaie poate fi înlocuită cu 10 kg, bsânză de vacă.

Dacă în cursul anului şcolar preţurile s'ar urca simţitor faţă de cele curente, Prea-veneratul Consistor îşi rezervă dreptul de a urca taxale, iar la caz eă preţurile vor scădea taxele vor fi reduse.

Internatul va servi elevilor 3 mâncări la zi (dejunul, amiaza şi cina).

Elevii nu se vor putea instala în Inter­nat înainte de a achita întreagă rată cuvenită. Rectoratul însă va putea îngădui o amânare parţială a ratelor, după împrejurări.

Fiecare elev va achita o taxă suplimen­tară pentru repararea stricăciunilor, propor­ţională cu pagubele cauzate Internatului, care va fi stabilită în timpul anului şcolar.

La fiecare sumă ce, se achită, se vor plăti şi timbtele prevăzute de lege.

La intrarea în internat elevii trebuie să aducă: 1 saltea; 2 cearceafuri; 1 plapomă sau pătură şi 2 feţe de plapomă (cearceafuri pt. pătură); 1 perină şi 2 feţe perină; 2 cămăşi de noapte; 3 ştergare; 3 şervete de masă; 1 acoperitoare de pat de mărimea 180/140 cm.; 3 cămăşi de zi; 3 perechi indispensabile; 4 perechi de ciorapi (sau obiele), 5 batiste; 1 palton de iarnă; 2 rânduri de haine; un cos­tum de baie de culoare închisă; 2 perechi de ghete bune; 1 pereche de pantofi de casă; 1 perie de haine; 1 pieptene de?; 1 perie de ghete; 1 pahar; 1 perie de dinţi — Pe toate rufele şi vestmintele se va coase numărul ce se va indica în rezoluţia de primire. Albitu­rile care nu au număr nu vor fi primite la spălat.

Primirea se face po baza unei cereri t imbrate, semnală de părinţii sau tutorii ele­vilor (nu de elevi), care se adresează Prea-veneratului Conslstor din Blaj, dar se t r imte deadreptul la Rectoratul Iaternatului până la 1 Sept. Io cerere se va menţiona: a) Nu­mele copilului şi clasa ce va urma; b) Adresa exactă a petiţionarului, pentru a se putea da răspuns .

Elevii primiţi din clasa VIII vor facce o declaraţie în scris prin care se vor obliga a se supune regulamentului Internatului întru toate, până la sfârşitul anului şcolar.

RECTORATUL

Prospect p e n t r u anul şcolar 1946-î 947

Părinţii, care doresc să şi crească fetiţele în spiritul vremii de astăzi când toată lumea îmbrăţişează carierile practice, sunt invitaţi să-şi înscrie ficele la şcoala care dă cultura generală şi bune orientări practice.

In clasa I se primesc eleve absolvente a IV clase primare. In clasa II-a se primesc şi absolventele cursului supTa primar pe lângă un examen de diferenţă la limba franceză şi se mai primesc şi absolventele a III clase se­cundare de orice grad. In clasa a IV-a sa pri­mesc şi absolventele a IV clase secundare de orice grad. După regulamentul şcolii noastre, toate elevele vor fi numai interne afară de acele cari loeueso cu părinţii îu localitate. Ab­solventele a IV clase primare, indiferent de vârstă, care doresc să se înscrie ia curs liber de predică vor plăti lunar taxa de 10.000 lei şi vor participa numai Ia atelierele care doresc Taxele sunt următoarele: Taxa lunară în bani de 50.000 Lei pentru internat. Taxa anuală şcolară de 100.000 L^i. Taxa anuală în natură pentru internat: Făină de grâu cernută 150 kg. Porumb 40 kg. Grăsime 5 kg., Ulei de floarea soarelui 5 kg. Magiun sau marmeladă 4 kg., Brânză de oaie 7 kg. sau de vacă 9 kg., Să­pun de rufe 3 kg., Ouă 150 buc. Slănină a-fumată 4 kg., Fasole 15 kg., Nuci 2 kg. Şter­gare de bucătărie 2 buc. Lâaă &Ibă ncscărmă­nată 1 kg., Aceste aiimeste se consideră pt. un an şcolar compus din 10 luni de şcoală şi se vor plăti în trei rate: I a la intrarea în şcoală, a Il-a rată la 7 Ianuarie, a IU-a rată la 15 Aprilie. Lâaa se va achita toată la înce­putul acului şcolar. Toate elevele şcolii sunt obligate să aibă uniformă de gală care constă din foi bleumarin în 4 clini cu bretele şi bluză crem; Confecţionarea se va face numai in şcoală. Pentru zile de şcoală şorţul negru cu guleraş alb la clasă, şi 2 halate albe la ate­liere.

Paltoane-pardesie de culoare închisă. Trusoul pentru internat este cel obişnuit. Fie­care elevă îşi va aduce pe lângă recvzltele necesare un lighian, 1 pahar, 1 ceaşcă, 1 cu­ţit, 1 lingură, 1 linguriţă, furculiţă, farfurie adâncă şi întinsă şi o f ; iţă de masă. Anul şco­lar începe deodată cu al celorlalte şcoii se­cundare din localitate.

DIRECŢIUNEA

Gimnaz iu l indus t r ia l „Sf. î o s i f din Blaj

Nr.763—1946

AVIZ Se aduce la cunoştinţă că anul şcolar

1946—1947 începe la 1 Septemvie. Cei ee do­resc să se înscrie la şcoala noastră vor îna­inta cerere legal timbrată şi însoţită de actele necesare (act de naştere de botez, de cetăţe­nie, de vacc nare, de avere şi certificat şco­lar), până cel mai târziu 30 August.

Examenele de. absolvire a gcoslei au loc între 1—10 Sspt. Eximenele de adm tere îu clasa V-a, între 10 -14 Sept. Examenele in­tegrale între 2 şi 10 Smt. Examenele de co­rigentă în 10 Sept.

Plătirea taxelor şcolare se va face în zilele de 13 şi 14 Sept, Taxele pentru noul an şcolar sunt de 100.000 Lei; , elevii dela sacţia Iăcătuşcrie vor mai plăti o suprataxă do 8.000 Loi; La începutul anului sa achită cel puţin o jumătate din taxă.

Internatul şcoalei va funcţiona în locali T său din str. Avram Iancu. Condiţiile de pri­mire se află la direcţiunea internatului.

DIRECŢIUNEA.

Şcoala Normală R o m â n ă Unită de î n v ă ­ţători din Blaj

Nr. 1,277 1946.

Prospect p e n t r u a n u l ş c o l a r 1845—1946 ,

Elevii caro se. înscriu în cl. I vor înainta cerere până la 31 Aug. 1946, însoţită de ur­mătoarele acte: 1. Certificatul de studii, 2. Ex­tras de naştere, 3. Extras de botez, 4. Bule­tin de revaccinare, 5. Certificat de cetăţenie

In zilele de 11 — 12 Sept. se ţin exame­nele de corigentă, in 13 Sept. examenul de admitere în cl. V. Cursurile vor începe la 16 Septemvrie.

Taxa şcolară: Lei 100.000. Se achită în 2 rate egale, la înscriere şi după vacanţa de Crăciun.

Toţi elevii (excepţie, cei caro locuesc la . părinţi) sunt obligaţi să locuiască în internat.

Taxa la Internat: I) Lei 60.000 lunar. II) Ia natură, pe anul întreg (10 luni) 150 kg. făină de grâu cernută, 50 kg. porumb boabe, 8 kg. unsoare (jumătate poate fi uleiu) 6 kg. brânză da oaie, 150 bac. ouă, 2 kg . săpun, 15 kg. fasole, 1 ştergar de cânepă, mărimea 4 0 - 1 0 0 .

Achitarea se face în trei rate. Rata I. la începutul anului şcolar, pa 4 luni: Lei 240.000, 60 kg. făină de grâu, 20 kg. porumb, 3 kg. unsoare,'.2 kg. brânză, 60 buc. ouă, 8 kg. fa­sole, 1 kg. săpun, rata II, egală cu rata I, după vacanţa de Crăciun; rata III, ce a mai rămas, după vacanţa de Paşii. Ştergarul se aduce la început.

Elevii bursieri achită drept taxă In bani numai diferenţa dintre bursă şi taxa fixată, dacă va fi cazul.

Notăm că pentru cl. I avem vacante 40 burse, deasemenea mal sunt vacante şi pentru celelalte clase.

DIRECŢIUNEA

Liceul Comercial Român Unit de f e t e „Regina Păci i" Blaj

Nr. 2021-1946

Prospect p e n t r u a n u l ş c o l a r 1946—1947

1. Anul şcolar 1946—47 va începe Ia 1 Septemvrie 1946, iar cursurile vor începe la 16 Septemvrie 1946, ora 8 a. m.

2. Toate elevele care cer înscrierea sau reînscrierea în liceu, vor înainta cerere tim­brată Direcţiunii, până la 25 August 1946. Im­primate de cerere sa găsesc la Direcţiune contra cost. Cererea va fi semnată de părinţii sau tutorele elevei şi va fi însoţită, pentru elevele noui, d e : certificatul de studii, act de naştere, act de botez, certificat de revaccinare certificat de cetăţenie. . '

3. Până la 25 August 1946, vor înainta cereri şi elevele corigente, achitând taxa de 2000 Lei de fiecare materie, deasemenea şi elevele repetente,*achitând taxa de 7000 Lei.

4. Taxa şcolară pentru anul şcolar 1946/47, este de 100,000 (una sută mii Lei) plătibilă în două rate, 50,000 Lei. la înscriere, iar restul la întoarcerea din vacanţa Crăciunului.

5. Examenele de corigentă, integrale şi de diferenţă se vor ţinea în 2 şi 3 Septem­vrie 1946.

6. Examenele particulare sesiunea Il-a încep în 2 Septemvrie 1946.

7. Examenul de admitere în clasa V-a (cincia) va avea loc în 12 Septemvrie 1946.

8. Conf. ord. Nr. 3417—1946, al Preaven. Consistor, elevele nu vpr mai putea veni Ia Ş'-oală cu trenul şcolar.

9. Elevele sunt obligate să poarte numă­rul de ordine dat de Direcţiune şi să aibă uniforma reglementară. Modelul de uniformă se află Ia Direcţiune.

10. Cvartirele în oraş nu pot să fie an­gajate decât la persoane care au aprobarea prealabilă şi scrisă a Direcţiunii.

DIRECŢIUNEA Blaj, Ia 7 August 1946.

POPORULUI

D i n l e g e a a l e g e r i l o r

Votarea femeilor despre care s'a scris j n numărul trecut este 0 învoire pe care o a duce noul Decret-lege privitor la alegerile pentru adunarea Deputaţilor. Legea poartă numărul 560 şi s'a publicat în Monitorul Ofi­cial Nr. 161 din 15 Iulie 1946. Legea aceasta este a tâ t de importantă încât ea t r tbue cu­noscută de toţi cetăţenii, cei puţin în unele părţi ale ei. Importanţa aceasta a legii elec­torale reese şi din declaraţiile tuturor part i­delor politice, căci atât partidele dela guvern cât şi cele din opoziţie susţin că dela aces te alegeri, în preajma cărora ne nîiâm, va de­pinde tot viitorul ţârii noastre.

Acum, deci, mai mult decât de alte daţi, alegătorul va trebui să fie cât mai lămurit şi p a i documentat asupra lucrărilor ce se înde-pli nesc în legătură cu alegerea deputaţilor-De aceea în câteva articole vom expune cât mai clar, folosind cât se poate mai mult chiar textul legii din Monitorul Oficial, acele părţi 'din lege cari credem noi că sunt mai de lipsă

- cunoaşterii alegătorilor, aşa încât votarea viitoare să nu fie făcută numai ca o împli. rare a legii, ci să fie o lucrare voită de noi şi în deplină cunoştinţă a cauzei pentru care

,0 îndeplinim. O noutate a Decretuîui-lege Nr. 560 este

faptul că votul nu este obiigator. Legea elec­torală de mai înainte obliga pe cetăţean să meargă la vot, prevăzând chiar pedepsirea celor cari nu se prezentau la vot cu o anu­mită amendă în bani. Libertatea aceasta de a vota ori nu, nu trebue înţeleasă aşa ca şi când legiuitorul ar z ice: cel care votează bine face, dar şi cei care nu votează tot bine face. După noul Decret-iege votul rămâne numai un drept legai al cetăţeanului nu şi o obligaţie ori o datorie impusă prin lege. Ale­gătorii cari îşi dau însă cât de cât seama ce este statul şi ce este aceea vieaţă ce tă ţe ­nească înţeleg foarte uşor că votul rămâne totuşi o mare obligaţie sufletească pentru fiecare cetăţean. Să ne închipuim că ar fi în ţară numai o sută de alegători. Din aceştia, fiindcă pe de o par te legea nu i obligă, iar pe de altă parte au oarecari lucruri de inte­res mare pentru ei, 50 inşi nu merg la vot. Din ceilalţi 50 cari votează, treizeci se unesc într'o părere şi astfel formează majoritate faţă de cei douăzeci. Aceşti treizeci hotăresc prin votul ior mersul viitor al vieţii statului. Chiar dacă celorlalţi cincizeci cari n'au votat nu le convine viitoarea organizare a vieţii de stat, ei nu mai pot zioe nimic. Putem pune in loc de o sută numărul de un milion ori chiar zece milioane, situaţia rămâne aceeaşi. Din aceasta reese limpede că trebue să mer­gem la vot cu convingerea, că suntem obli­gaţi de interesul nostru şi al copiilor noştri.

Art. 1 din lege spune : .Alegerea depu­taţilor se face de cetăţenii români, în vârstă de cei puţin 21 ani împliniţi". Asta nu însem «ează însă că toţi cetăţenii români, bărbaţi Şi femei, cari au vârsta de 21 de ani' vor_ fi alegători. Art. 7 din lege prevede un şir în­treg de cetăţeni cari, prin purtarea lor cetă­ţenească de până ' acum, sunt nedemni să vo­teze. Cetăţenii cari vor avea drept de vot vor " înscrişi în registrul electoral, ce se întoc­meşte la fiecare primărie. întocmirea acestui fegistru a şi început. Cetăţenii trebue sa se totereseze de felul cum se întocmeşte acest 'egistru. După acest registru se va elibera fiecărui alegător un certificat de alegător-Acest registru se v a afişa la primărie 20 de

f i e . Cei cari nu sunt înscrişi trebue să ceara «scrierea ori dacă văd că sunt înscrişi ceta-îeni streini de comună au dreptul să conte­l e înscrierea lor. Atenţiune dar la . uitoc • ^"•ea registrului electoral.

In număru l t r e c u t al gazetei noastre, în articolul „Tratatul de pace" s'a strecurat o greşeală - din lipsă de atenţie — de aceea facem aici cuvenita îndreptare: Este vorba de art'. 21 din proiec­tul tratatului de pace cu România, referitor la^ retragerea forţelor aliate din ţara noastră. Iată cuprinsul întreg al acestui articol: „Toate forţele armate aliate vor fi retrase din Româ­nia într'un termen de 90 de zile cu începere dela intrarea în vigoare -a prezentului tratat, Uniunea Sovietică rezervându-şi dreptul de a păstra pe teritorul român, forţele armate care i-ar putea fi~necesare pentru menţinerea li­niilor de "comunicaţii ale Armatei Roşii cu zona sovietică de ocupaţie din Austria".

Comisia pol i t ică de pace care, va discuta tratatul da pace cu ţara noastră, e s t e ' formată din următoarele state: Franţa, Statele-Unite, Uniunea Sovie­tică, Marea Britanic, India, Australia, Noua Zeelandă, Bielorusia, Cehoslovacia, Canada, Ucraina şi Uniunea Sudaîricană. .

Conferinţa dela P a r i s Mai bine de o săptămână din preţiosul

timp al Conferinţei de pace întrunită la Paris, a trecut cu discuţii de procedură. Toată dis­cuţia a urmat asupra chestiunii, dacă hotărî-rile Conferinţei trebue să se ia cu majoritatea absolută a voturilor sau cu o majoritate de două treimi (14 din 21). Rezultatul la care s'a ajuns este că amândouă soluţiile au fost alese, cu adausul că, hotărîrile cari vor în­truni două treimi din voturi să f e socotite ca mai importante, să aibă întâietate. Aceste hotărîri ale conferinţei — indiferent de voturi — nu au însă un caracter definitiv. Ele merg apoi iar ia Conferinţa celor patru miniştri de externe ai marilor puteri aliate, pentru a fi sau a nti fi acceptate de ei, de cari totul atârnă până la urma urmei.

Lumea întreagă aşteaptă cu nerăbdare hotărîrile Conferinţei, pentru ca omenirea să iasă din starea de răsboi în care continuă să trăiască, după ce a trecut mai bine de un an, de când bubuitul tunului a încetat. Toţi suntem dornici de pace, de atmosfera aceea de linişte sufletească, in care toate popoa­rele pot purcede la refacerea lor, la norma­lizarea condiţiunilor lor de vieaţă, după cel mai crâncen răsboi.

Odată soluţionată chestiunea procedurii, care a prilejuit desbateri aprige, conferinţa de pace va putea să-şi înceapă lucrările pro­priu zise, trecând la examinarea problemelor asupra cărora cei 'patru miniştri de externe au căzut de acord, cât şi a acelora asupra cărora se aşteaptă o rezolvare din partea reprezentanţilor celor 21, de naţiuni unite.

Pa t r i a rhu l Alexei al Moscovei a declarat, cu prilejul vizitei ce

S o la Viena, că: .StaUries te unu mari apărători ai bisericii", şi

N. Comşa a"

t i d l i comunist f . 0 btoenca « " « " = a l ă -Execu ta rea lui Vlasov

Postul de radia Moscova a anunţat câ ,• • ««1 Andrei Vlasov, care în 1942 a fostul general Andrei v

alcătuit - ^ ^ . S S S . t o r i ' d e ai săi

^ ^ ^ ^ ^ ^

adus de tribunalul sovietic ce i-a jud;cat şi au fost spânzuraţi.

Alte şt ir i m ă r u n t e — M ni sterul in'ormaţiilor j igoslav a fost

desfiinţat. — In Grecia, elementele naţionaliste de

o parte şi cele democratice de altă parte, au pornit campania în vederea plebiscitului re­feritor la chestiunea readucerii regelui sau a Îndepărtării lui definitive.

— Trupele nord-americane din Berlin vor face manevre între 6 August şi 1 Noemvrie.

— Guvernul grec este hotărit să ceară Statelor Unite şi Angliei să supravegheze ope­raţiunile plebiscitului ce 8e va ţine în Grecia în cursul lunii Septemvrie.

— D l Bevin a sosit Vineri la Paris, preluând şefia delegaţiei britanice la confe­rinţa de pace.

Dumnezeu dă omului, dar în traistă nu-i pune.

Sârguinţa ţese pânza, iară lenea pierde vremea.

CunoştiinţQ folositoare Suc mirositor din Flori

— Parfumul — Florile au miros plăcut. Acest miros e

dat de un suc ce se găseşte în ele. Acest suc se poate stoarce din flori, aşa cum se stoarce rachiul din poame. Sucul mirositor scos din flori se numeşte parfum.

Cei dintâi oameni cari au întrebuinţat parfumul au fost Egiptenii. Dela ei l-au luat Evreii şi Grecii.

Biblia încă pomeneşte parfumul. Când Esthira a mers la Ahasverus, şase luni s'a uns cu oleiu de smirnă şi alte şase luni cu alifii scumpe şi mirositoare, cari fac femeile frumoase (Esth, II. 12).

Romanii făceau mare risipă de parfum. Femeile romane îşi parfumau părul şi hainele aşa că mirosul se simţia dela depărtare.

In Franţa, pe vremea lui Ludvic XV s'a întrebuinţat cel mai mult parfum. Doamna " Pompadour cheltuia anual peste o jumătate milion franci numai pe parfum.

In Anglia pe vremea reginei Elisabeta întrebuinţau parfumul, mai ales femeile pentru a ademeni bărbaţii Ia căsătorie. Din cauza aceasta, Parlamentul englez, în 1770. opreşte întrebuinţarea parfumului. „Fiecare fată, fe­meie măritată sau văduvă să ştie, că dacă după publicarea acestui ordin, va mai între­buinţa parfum, alifie de faţă, corset, sau căl­câie înalte pentru a ademeni pe bărbaţi la căsătorie, va fi pedepsită ca o vrăjitoare şi căsătoria va fi desfăcută."

Parfumul se scoate din frunzele, florile şi fructele unor plante

Plantele din cari se scoate parfum sunt: Levenţica, Magheranul, Mintă, Mătăcina, Ros-marinul, J ilea, Cimbrişorul, Trandafirul, Pelar-gonia, Rezeda, Narcisul.Nu mă uita, Iasminul, Lăcrămioarele şi altele.

Se scoate prin distilare. Cea mai mare fabrică de parfum din lume este cea din Grasse, în Franţa.

In Italia se scoate parfum "din portocali şi lămâi. In Spania din Pelargonii, Busuioc, Mintă, Mirt şi Cimbru; în Anglia din Leven­ţica şi în Bulgaria din Trandafiri.

Surt şi arimale cari dau parfum. Aşa este Mo: cui, un fel de căprioară din Asia, Civeta, un mic animal cernivcr tot din Atia şi Ccşalolul, o specie de balenă din oceanul

Pacific. Parfumurile întrebuinţate cu măsură pio-

duc plăcere. Folosite prea mult pricinuesc dureri de cap şi ameţeli.

In India, paifimul s c g s din Lotus, se în­trebuinţează pentru executarea condimneţi-lor la moarte.

Se spune că după întrebuinţarea iarfu-mului se poate socoti caracteiul cmului: „Spune-mi ce pariiim iţi place şi îţi voi spune cine eşti".

Cei cari iubesc parfumul de trandafir alb sunt leneşi şi clevetitori.

Cei cari iubesc parfumul de vi ort le sunt plăcuţi şi au atragere spre frumos.

Femeile serioase se mulţumesc cu câteva picături de parfum de viorele. Femeile îrgân-fate întrebuinţează parfum de vanilie.

Nu numai oamenii, ci şi animalele iu­besc parfumul. Privighitoarea începe să cânte, dacâ-i pui parfum în colivie. Pisica iubeşte mirosul «ădăcinii de odoleen. Cânii sunt ne­păsători faţă de parfum.

Ion P o p u - C â m p t a n u

păstrarea hainelor de lâna pe timpul verile pentru a ti ferite de molii

Astăzi când hainele formează partea cea costisitoare, e de datoria noastră să ştim cum să le îngrijim mai bine pentruca să le putem prelungi cât mai mult durata. îmbră­cămintea de lână mai ales rochii, ciorapi, pantaloni, paltoane, cojoace şi căciuli, lucruri de care nu ne mai servim acum în timpul de vară, e bine de ştiut că, dacă nu le vom da grija cuvenită e deajuns un mic îluturaş care se chiamă molie ca să pătrundă în ladă sau în dulap şi să le toace făcându-le de a nu mai putea să fie purtate. Deaceia le curăţiţi bine de praf şi le înpachetaţi in ziare'proas-pete — pentrucă molia fuge de mirosul de tipar — le veţi baga în căte-o straiţă de bumbac care apoi se va strânge sau coase la capăt. Naftalina presărată printre îmbrăcă­minte este încă un leac bun contra lor, dar cum nil se găseşte şi lasă un miros foarte greu, se poate înlocui foarte bine cu foi de tutun şi chiar tutun tocat care se răspân­deşte printre haine. Tot aşa de bun este o-biceiul de a se presăra hainele cu boabe de piper sau chiar piper pisat. Se înfăşoară în­tr'un cearceaf, şi se strânge bine la capete. Nu se umblă la ele peste vară pentrucă vreo molie neobservată să nu-şi depună ouăle pe haine şi atunci toată străduinţa voastră va M zadarnică.

Prof. Emi l i a B â r n a

Poştaf gazetei A. Dan, 14,865. Lei 700 conUţi pe 1945 şi 93C0

pe 1946. Bărbat A. 13384. Primit Lei E00O, mai-aveţi de

plătit încă 5000 Lei pe 1B46. Pr. N. Şandru, 2579. Lei 1500 trecuţi pe 1945,

Lei 10.000 pe 1946 şi restul ajutor la gazetă. Dr. V, Spinean 6142. Achitat până la finea anu­

lui curent. Lei 13,800 s'a contat ca ajutor pt. gazetă. /. Câmpean Copşa mare 6365. Lei 1000, Intro­

dus pe 1945 şi Lei 1500 pe 1946. Preţul Noului Testa­ment e 10000 Lei.

V. Dancu 14398. Cu Lei 1000 s'a complectat a-bonamentul pe 1945 şi 10.000 Lei în contul anului 1946. Restul ajutor.

C r i ş a n I. cantor, Frunzeni: Au trimis abonrmente: Lazar V. lui Teodor, Crişan Ion Simion, Costea Gavril, Crişan Zaharie, Vultur Ion Huruban, Crişan David, Crişan Liviu, Crişan Qligorie, Sâtbu Qavril, Crişan Ion Petru, Gorcea Teodor, Şerban Vas. Gavril, Crişan Teo­dor Ionuţ, Gros Ioan Ştefan, Chirteş Zaharie.

Mai au de trimis abonamentul: Crişan Ion Sofia, Chirteş Teodor, Harpa Gavril, Sârbu Ion Gavril, Gros Iacob Ştefan, Fiscutean Dănilă, Pintican Teodor Ioan, Vultur Gavril Dănilă, Crişan Ion Vizuc, Lazar Tecder, Şerban Mihail, Vultur Nicolae, Hurubean şi Sârbu Iacob, Pe aceştia îi rugăm să-şi facă datoria cât mai neîntârziat.

Cine ş t ie dacă trăieşte şi unde se află soldatul Petru Lupulescu din cemuna Belo-tinţi ctg 1944 Reg. 3 Dor. Comp. 12 PI. Anti­car dispărut la Iaşi în August 1944, să fie aşa de bun să-i comunice pe adresa mamei sale Livia Lupulescu — Donesie — comuna Beio-tinţi of. p. Chelmac jud. Timiş.

De V â n z a r e u n a t r ă s u r ă p e arcur i c u c o ­v i l t i r , m o d e l u l t r ă s u r i l o r d e

p i a ţ ă . I n f o r m a ţ i u n i l a Dl. R. SÂ1U, Blaj, str. Regina Măria Nr. 4.

Ştirile săptămânii Cer b i s e r i c e s c ia Coş ia r . La îndemnul

Părintelui Isi'dor Aldea, elevii şi elevele din comuna Ccşlariu, dela şcolile secundare, au aranjat un h u m e s cer bisericesc, sub con­ducerea dlui Teiuşan Titus. In fiecare Dumi­necă şi sărbătoare, tir.eni corişti şi coriste, prin cartările lor, ridică fastul Sf. Liturghii, per.tiu care merită toată lauda.

Noui că r ţ i d e ş c o a l ă . Cărţile vechi de şcoală t u fost complect înlocuite. Pentru anul şcolar viitor apar alte cărţi, cari la începutul lunei Septemvrie vor fi puse la îndemâna ş c o l a r i l o r . — I a r pentru ca preţul a-cestor cărţi să fie cât mai ieftin, Ministerul Educaţiei Naţionale încă a dat un mare aju­tor bănesc pentru tipărirea lor.

O fap tă l ă u d a b i l ă . Domnul Dr. Ioan Radu, prefectul jud. Sa tuMare , a donat suma de un milion lei pentru fundamentul Bisericii române unite din comuna Doba. D S a parti­cipând personal şi la slujba pentru punerea pietrii fundamentale a bisericii, în cuvântarea ce a ţinut a spus credincioşilor frumoase cu­vinte de îndemnuri la fapte creştineşti. I. P. S. Dr. Alex. Rusu, episcopul Maramureşului i-a trimis în numele credincioşilor Eparhiei o scriscare de mulţărnită.

P r ă b u ş i r e a u n u i a v i o n la B l a j . Pe aerodromul dela Blaj s'a întâmplat o mare nenorocire. S'a prăbuşit un avion I. A. R. 39. Au murit dnii Căp. Vasile Pretorian, pilotul V. Stancescu Marin şi maestrul militar Mierla. Căpv Pretorian era singurul pilot de ncapte , numit şi erou^ dela Mişcolţ, u rde a doborît î n l u p i e aeriene 30 de avioane germane.

P e d e a p s ă cu m o a r t e a p e n t r u s p e c u l ă cu m o n e d e . Dela 1 August în Ungaria s'a pus în circulaţie florinul Vice-pieşc dintele Consiliului de Minişiri, Matei. Rakosi a spus că toţi aceia, cari vor încerca să facă specu­laţii cu florinul vor ii pedepsiţi cu moartea prin spânzurătoare.

L in ie T e l e g r a f i c ă p e fundul u n u i l a c . Intre oraşele Petrezavvelsk şi Pudoj, aşezate pe cele dcuâ maluri aie lacului Onega, s'a început ccnstriîirea unei linii telegrafice şi telefonice. Cablul ei trece direct pe fundul lacului. In cursul lunei August această linie va fi pusă în funcţiune.

G r e v a c u m p ă r ă t o r i l o r ; In Statele Unite s'a adus legea încetării controlului asupra preţurilor. Din cauza aceasta preţul mărfurilor a început să se urce tare . Cumpărătorii însă s'au pus în grevă şi nu mai cumpără nimic. In New-York, două milioane de oameni au demonstrat pe străzile oraşului strigând „Nu cumpăraţi nimic".

Ţ i g ă r i ce p o t fi s c o a s e din ţ a r ă . Di­recţia generală a vămilor face cunoscut, că toate perseanele cari părăsesc ţara, pet trece peste graniţe, fără nici o autorizaţie 600 de ţigări S6Ú 600 gr. tutun, de persoană.

Aviz important 0. R. A. P. face cunoscut următoarele: Pentrii pieile provenite din gospodăriile

proprii ţărăneşti justificate cu certificat din partea primăriei, aducătorul primeşte imediat la Centrul de colectare Ia preţ oficial

1. pentru piei de viţel, malaci şi porci până la 12 kgr. una,pereche pingele;

2. pentru piei dela 12—25 kgr. piele sau talpă necesara pentru una pereche încălţăminte;

3. pentru piei dela 25 kgr. în sus, un kgr. de talpă;

4. pentru 5 piei de miel sau ied, una pereche pingele; .

5. pentru 3 piei de oi, cârlan sau capră, iot o pereche pingele.

Autorităţile comunale sunt rugate a în­druma toţi producătorii a aduce pieile numai la Centrele noastre de colectare.

Producătorul respective aducătorul pri-meştepreţul oficial al pielei şi pentru materia­lul ce i-se dă în schimb, plăteşte tot preţul oficial.

Centrul de c o l e c t a r e O. R. A. P . Mediaş - Str. Sibiului Nr. 4. Telefon 508

40 (l—l)

Un m o n u m e n t p e n t r u s o l d a t u l r o m â n Un comitet, în frunte cu d. Eugen Chişiu n r e îectul judeţului Sălaj, a luat frumoasa hotă rîre de a ridica un monument în oraşul 2ă-lau, pentru veşnicirea jertfei soldatului român care a luptat pentru eliberarea Ardealului Monumentul va fi ridicat în Piaţa Libertăţii din acel oraş.

Un a v i o n a m e r i c a n l a P o l u l Nord Un avion de bombardam nt american, deo­sebit de puternic, de tipul „Cetate zbură­toare" a sburat deia r 'erbaus la Polul Nord şi înapoi. In avion se aflau 12 oameni Zborul s'a făcut la o înălţime de 8000 metri şi a du­ra t 23 de ore.

Mi t ropo l ia R o m â n ă - U n i t ă — Bla j

Nr. 3877—1946

Catedre vacante Potrivit Art. 12 din Legea specială Nr.

2799—1829, se publică vacante următoarele catedre dela şcolile confesionale române unite de băieţi şi fete din Blaj:

I. Liceul de băeţl ,Sf. Vasile cel Mare": 1 catedra de religie rom.-unită, 1 catedră de religie ortodoxă, 2 catedre de 1. română, 1 catedră de 1. latină, 2 catedre de 1. franceză, 1 catedră de 1. italiană, 1 catedră de geogra­fie, 3 catedre de matematic?, 1 catedră de fizicc-i himfee, 1 catedră de fizico-chimice-ma-tematici. 1 catedră de muzică, 1 catedră ed. fizică, 2 catedre de igienă, 1 catedră de istorie.

II. Liceul de fete xSf. Ecaterina": 1 ca­tedră de 1. română, 1 catedră de 1. latină, 1 catedră de 1. italiană, 2 catedre de matematici, 1 catedră de fizico-chimice cu matematici, 1 catedră de ed. fizici», 1 catedră de igienă, 1 catedră de religie ortodoxă, 1 catedră de L franceză.

III. Şcoala Normală de băieţi: 1 catedră de religie rom. unită, 1 catedră de 1. franceză, 1 catedră de pedagogie II, 1 catedră de istorie, 1 catedră de geografie, 1 catedră de mate­matici, 1 catedră de ffzlco-chimie, 1 catedră de şt. naturale, 1 catedră de desen-caligrafic, 2 catedre de muzică; 1 catedră de educaţie fizică, 1 catedră de igienă, 2 posturi de învă­ţători la şcoala de Aplicaţie.

IV. Şcoala Normală de fete: 2 catedre de !. română, 1 catedră de 1. franceză, 1 c a t de istorie, 1 cat. de matematici, 1 cat. de fi» zico-chimie, 1 cat. de ed. fizică, 1 catedră de ţesut, 1 cat. de igienă, 2 posturi de învăţă ' toare la Şcoala de Aplicaţie.

V. Lieeul comerciarde^băieţî:* l~*cat de şt. comerciale, 2 catedre de mărfuri, lv c a t de ş t juridico-econ., 2 cat. de 1. germană, 1 catedră de 1. franceză, 1 c a t de 1. română, 1 cat. de istorie, 1 c a t de calJgrafie-desen, I cat. de igienă-medicină 2 c a t de ore răsleţe^

VI. Liceul comercial de fete: 2 cat. de ; ş t comerciale, 1 cat. de mărfuri, 2 e a t de 1. franceză, 1 ca t de matematici, 1 c a t de geo­grafie, 1 c a t de 1. română, 1 c a t de igienă-medicină, 2 c a t de ore răsleţe, 4 catedre Ia gimnaziul unic.

VII. Gimnaziul Industrial „Sf. Iosif: 2 catedre de partea literară, 2 cat. de partea ştiinţifică, 4 catedre de lăcătuşerie, 1 cat. de îgienă-cosult-medicale, 2 catedre pt. gimna­ziul unic.

VIII. Şcoala urb. de gospodărie gr. / . j 1 cat. partea literară, l c a t partea ştiinţifica 1 c a t spălat-călcat, 1 c a t ornamentaţie, 1 ca t menaj, 1 c a t bucătărie, 1 catedră ore răsleţe (franceză-română), î cat. ere răsleţe (mărfuri), 1 cat. ore răsleţe (matematici, fizico-chimie), 1 c a t ore răsleţe (muzică-desen), 1 c a t ş t menajului.

Cei cari doresc să ocupe cu titlu provizor sau prin suplinire vre-una din aceste catedre pe lângă îndeplinirea condiţiilor prevăzute de legea învăţământului secundar, potrivit Art^ 10 din Legea Nr. 2799—1929, trebuie să fie Şi de religie română-unită.

Cererile de numire , însoţite, de actele ne­cesare, se vor înainta Mitropoliei Romane Unite din Blaj până la 25 August a. c.

Blaj, 10 August 1946. Episcopul Orăzii

D r . V a l e r i u T r a i a n F r e n ţ i u Administrator Apostolic

îHWaf la seminarului - Bial

Taxa poştală plătită în numerar, eonfoasm aprobării Nr. 13.8t7—4S.