4

a.1. Rezumat în limba română

Istoriografie, frontiere și imaginar politic

După absolvirea studiilor universitare am fost angajat prin concurs la Universitatea

din Oradea din anul universitar 1993-1994. Am avut o evoluție firească în plan profesional,

respectiv am fost preparator (1993-1996), asistent (1996-1998), lector (1998-2005),

conferențiar (2005-2008) și profesor din anul 2008 până în prezent.

În privința direcțiilor de cercetare științifică investigate după obținerea titlului de

doctor în 2001 ne vom referi doar asupra celor mai importante. O primă direcţie de cercetare

urmăreşte să repună în circuitul ştiinţific activitatea științifică şi viața istoricului Silviu

Dragomir. Activitatea noastră a continuat pe această direcție și după susținerea și publicarea

tezei de doctorat. Lucrarea Silviu Dragomir-istoric, retipărită în 2008 într-o ediție revizuită și

adăugită, s-a bucurat de o bună primire în lumea științifică dovadă fiind și numeroasele

recenzii apărute în revistele de specialitate.

În paralel cu activitatea de reconstituire a vieții istoricului Silviu Dragomir după

eliberarea sa din detenție au fost editate și puse în circuitul ştiinţific câteva din lucrările sale

fundamentele, respectiv: Istoria desrobirei religioase a românilor ardeleni în veacul XVIII și

Vlahii din nordul Peninsulei Balcanice în Evul Mediu, dar și alte lucrări și studii aflate în

manuscris. În această direcție de cercetare se înscrie și publicarea studiului inedit al

istoricului Silviu Dragomir despre diploma cavalerilor ioaniţi. În acest sens, au fost tipărite

două ediţii, una în limba română şi alta în limba franceză, anume: Ioan-Aurel Pop, Sorin

Şipoş, Silviu Dragomir şi dosarul Diplomei cavalerilor ioaniţi şi Ioan-Aurel Pop, Sorin

Şipoş, Silviu Dragomir et le dossier du Diplôme des Chevaliers de St. Jean. În continuarea

acestor cercetări am publicat câteva studii prin care încercăm să surprindem contextul în care a

fost realizată unirea religioasă, reliefarea protestelor românilor din Transilvania care doreau să-și

păstreze credința ortodoxă, precum și rezultatele unor anchete realizate în Țara Făgărașului după

mișcarea religioasă condusă de Sofronie din Cioara.

O altă direcţie de cercetare are în vedere investigarea și editarea unor documente

inedite din arhivele franceze privind spațiul românesc, a rapoartelor călătorilor străini, dar și

teoretizări asupra conceptului de Europă și de frontieră. Tema supusă investigaţiei este

generoasă şi a suscitat atenţia a numeroşi autori români şi străini de-a lungul anilor. Interesul

nostru s-a focalizat pe realizarea de ediții critice și a unor lucrări de sinteză, dar și de studii

fundamentate pe surse documentare inedite. Toate aceste lucrări au în vedere cercetarea

spațiului româneasc, a imaginii românilor și a frontierei dintre Orient și Occident. Amintim

doar câteva din contribuțiile fundamentale, anume ediția bilingvă: Antoine-Françoise Le

Clerc, Memoriu topografic şi statistic asupra Basarabiei, Valahiei şi Moldovei, provincii ale

Turciei Europene și lucrarea bilingvă Ioan Horga, Sorin Şipoş, De la „Mica la Marea

Europă“ Mărturii franceze de la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-

lea despre frontiera răsăriteană a Europei. Studii şi documente. De la „Petite“ à la „Grande

Europe“ Témoignages français de la fin du XVIIIe

et du début du XIXe siècle sur la frontière

orientale de l’Europe. Études et documents.

Au fost abordate, de asemenea, și alte teme importante de cercetare, anume evoluția

frontierelor din Estul și Vestul spațiului românesc din Evul Mediu până în

contemporaneitatea noastră. Investigarea spațiului românesc, s-a făcut în durată lungă și

printr-o analiza comparativă a politicilor imperiale din Estul și Vestul lumii românești unde

au acționat Imperiul Habsburgic, Imperiul Austro-Ungar, Imperiul Țarist, Imperiul Otoman

și, mai apoi, URSS-ul. O altă problematică investigată a fost cea despre scrisul istoric din

5

România și Republica Moldova, pornindu-se de la o realitate evidentă și anume implicarea

politicului în cercetarea istorică. Dinspre spațiu și istoriografie ne-am concentrat pe

investigarea politicilor imperiale desfășurate de-a lungul secolelor de marile puteri din

vecinătatea spațiului românesc. O altă direcție de cercetare importantă pe care ne-am asumat-

o a fost aceea de a investiga noțiunea de document istoric, relația dintre istorie și filologie,

statutul istoriei în contemporaneitatea noastră, precum și puterea și reprezentările sale

politice, simbolice, antropologice și sociale.

Pe aceste direcții de cercetare amintite, dar și pe alte direcții novatoare am publicat

numeroase studii și articole. Fie că ne referim la analiza conceptelor de curaj și vitejie în

vremea regelui Ladislau al IV-lea Cumanul, la interogațiile asupra ceremoniilor care preced

proba fierului în Registrul de la Oradea, precum și la secvențe din viața unor domni și

voievozi români și la raporturile dintre politică și ideologie. O altă direcție de cercetare

dezvoltată în ultimii ani vizează investigarea unor microzone și punerea în valoare a

potențialului istoric, a patrimoniului material și imaterial, precum și conștientizarea de către

locuitorii zonei cercetate a valorilor trecutului și a tradiției.

Sunt câteva direcții de cercetare pe care le-am început deja și asupra cărora doresc să

mă concentrez și în viitor, dar sunt și altele noi. O altă direcție de interes pe care o avem în

vedere în viitor este de-a întări Școala Doctorală în Istorie de la Universitatea din Oradea.

În ceea ce privește activitatea științifică dorim fie să continuăm direcțiile de cercetare

pe care le-am dezvoltat până în prezent, fie să investigăm altele noi. În primul rând dorim să

continuăm să medităm asupra statutului istoriei românești, în mod special, și a istoriei

europene, în general, din societatea contemporană. În al doilea rând ne propunem să elaborăm

o lucrare privind simbolistica și perceperea frontierei la călătorii străini care au străbătut

spațiul românesc în intervalul 1691-1810. Tema pornește de la studiile noastre publicate deja

și debutează cronologic cu intrarea Transilvaniei sub dominația Curții de la Viena, fapt care

facilitează și prezența mare a călătorilor străini în spațiul românesc. O a doua temă de

cercetare are ca finalitate realizarea unei mongrafii a capitlului de la Oradea. Se impune în

mod obligatoriu o nouă monografie asupra capitlului de la Oradea cu o analiză modernă

asupra tipurilor de documente care s-au păstrat și asupra rolului și locului scrisului și a

documentului în Evul Mediu. Dorim în continuare să punem în valoare patrimoniul cultural și

memoria unor localități sau zone istorice ca Oradea și Valea Bistrei. Nu în ultimă instanță

suntem interesați să elaborăm o istorie a trădării, curajului și a vitejei din Țările Române în

Evul Mediu.