KEDACTrUHEA, a fi Adafaűrtr»ţ iu « « mmmmmmt0? i ű

f f rU ţa-B in M.• ta a d k n m rX M N .

INSERATE* ’«•primesc la Administra* ţta» Braşov pi la birsn-

rile următoare:«taft te ■ . Ónkat Naohf., Hatettek Maiak, Bodaif Moua. - In M a ­ia n te Kok*tahi Barnát, latta l K a ­

póit, Bloeknar I. ■PfSŢUL IISERATELOH. "

Ua fir petit 20 báni pen- fel o publicare. Publicări■al daaa dupi tarUS fi tevoteU.

BigL ne pe pag. a 8>a 1 lir 20 báni.

^GAZETA- apar« ZILNJO.M n m i ă «Sfttr* Ak •trtMJnfkr.****** pe onas : ;24 oor. pa 6 luai 12 oor. pa trai (uni S oor. —S-rll Sa OamMaoâ

patra csr. pe ta.Pfntra Eoialiia ii itrilaitate:

A W Ü L L X X T I ITelefon: Mr. 226.

na an M fr u d r p tţa w franci, pa trai luni 10 franci.,to» *î

N-rlI de OaBlaeea 8 fr. aa.;"a poate pre o lunara la toata oAcliia poftala precum fi la d-aii colectori.

Aboiameatal peitra Braşov:La Admlnlatratla .GAZETEI*, pa 1 an 20 C.Pe 6 Inni IOC. pe trei luni 5 0. Cu dusulaeaai: Pa an an M Cor. Pa • luai 1> Cor. Pa trei Inni • Cor. On exem­plar 10 bani. — Atât abonamanaela o tt fi inearthuOa «a p lite*. n 'V ,

Nr. 257

Cele câte-va rânduri.

Braşov Lnni-Marţi, 23 Noemvrie 6 Decemvrie)iii t

IVf.-1.'

Iii.

In fine sosim la bârfirea ultimă

puse de înaintaşi. Ne vom lua ocazie la neblejijiciile „Autorului părerilor li- de altădată a arăta rolul tinerimii în bere“, care nu are alt scop, decât a luptele şi silinţele noastre naţionale, i produce neînţelegeri şi certe, precum Azi ne mărginim a accentua, că să îi este firea, aruncând cu noroiu din

i „Autorului părerilor libere“ din cele 1 c.uvin® a conzidera espe- tufe,’ unde se crede la adăpost,„câte-va rânduri“, publicate în „Tri- fiente .e f1 convingerile câştigate de Buna“, în cari loveşte în „Gazeta“ şi bărbat«, cari s au afirmat pe on-ce nrovoacă ne tinerii de aici să eri- i teren al vle!11 publice, căci numaifească, ca la reorganizare ziarul acesta ! ??a„ să Poate 8U?ţinea continuitatea ] mitalul Braşovidw, se fac, cum am

nu ajungă în mâni ostenite. ^ Z t u T 'ş i "am Ajunge la ! de votare este dela orele 9 a. m pănăv Cum vedem, „Autorul“ nostru se Îngrijeşte de soarta şi viitorul „Gaz. Trans.“ E frumos aceasta din par­tea dânsului şi i-am fi mulţumitori, dacă aceasta îngrijire nu ar părea a fi îngrijirea vulpei de cocoş din fa­bula Iui Esop...

II asigurăm însă pe d-1 „Autor“ că îngrijirea dânsului este de prisos, Îe oare-ce sunt aici bărbaţi de va­loare, cari grijesc şi vor griji de soar- fea acestui vechiu ziar naţional, sunt aici şi în toate părţile locuite de Români.

Alegerile eongregaţionale in co-itul Braşovulw, se fac, cum am

Altcum amintit, M iercuri, in 7 l c. Timpul

anarhie, cum durere, să ivesc deja simptoame de felul acesta.

încât pentru „ Gazeta“, îl asigu­răm pe „Autorul“ şi pe toţi „bine­voitorii“ de tagma dânsului, că acest organ, în viitor, ca şi în trecut, va sbiciui defectele vieţii noastre pu­blice, va combate cu energie neade­vărurile, va stigmatiza lipsa de inte­res pentru afacerile publice, şovăirile şi trădările.

Dar personalităţile, scorniturile inventate şi scrise cu intenţie per-

Nimenea nu doreşte şi de sigur nu j versă, tendenţele de-a batjocori şi dis- să va admite, ca „Gazeta“ să ajungă : credita persoane, cari muncesc pen- când-va în „mâni ostenite“, dar se va tru binele public şi au adus jertfe griji şi de aceea, ca ea să nu ajungă ' reale, zorul de-a nimici cu ori-ce preţ a fi predominată de condeie rebele, tot ce există — acestea şi altele de sşprbagiste, cari produc zizanie, duş- felul acesta, cari sunt cultivate siste- jp$nii şi anarhie în sînul poporului, matic şi cu predilecţie de „Autorul“ cflm este de prezent cazul la neno- şi de ortacii lui, nu vor avea loc tocita „Tribuna“ din Arad. j nici când în coloanele „Gazetei“.

Se vor face ameliorări negreşit | Şi precum în privinţa formei de şi îi se va da şi tinerimii rolul, ce îi se tratare, nu ne vom abate nici în fond cuvine, ceea-ce este tradiţional la dela calea dreaptă şi cinstită a vieţii „Gazeta“. Regretatul Dr. Mureşianu, noastre politice naţionale, cum se vede şi din cele publicate în j „Gazeta“ este şi va rămânea pe n-rul iubi Iar şi reproduse de noi în baza programului naţional stabilit în

• n-rul de Joi, în tot-deauna a împin- conferenţele noastre politice şi nu se Jenat tinerimea la luptă şi muncă na- va abate dela hotărârile acelora, până

j ţională, ba pretindea chiar ca tineri- când opinia publică românească nu mea să ia parte la luptă în şirurile va afla de bine, prin reprezentanţii dintâiu. | săi legali, a face vre-o schimbare în

Aceasta o cerem şi acum şi o program şi în direcţia străduinţelor Y0m cere şi în viitor, însă nu ca noastre politice Şi în privinţa aceas- ijnerimea să aibă un rol destructiv,, ta nu ţinem pe nimenea îndreptăţit cţim îşi ia aiere azi la „Tribuna“ d. • a trata în numele poporului român şi e. „Autorul“ din nucureşti şi amicul a lua hotărâri privitoare la viitorul său d-nul Octavian Goga, ci cu un lui, pe alte baze.

^tol de a crea continuativ, pe bazele j Aceste sunt răspunsurile noastre

Zfşrşle partidului naţional. Cetim în»Lupta« de eri următoarele:

(Ja alt moment, care a contribuit mult la desorientarea opiniei publ'ce a fost şi chestia ziarelor »Lupta« şl * Popo­ru l Român*. După cum am amintit la tim­pul spo, chestia e pe deplin aranjată şl peste câteva zile, numitele fo i vor a pure in ediţia partidului naţio hal.

/. l i *. » . . . .* t \„; i i , ,

Ştirile tendenţioase ale ziarului arS- dan nu sunt altceva, decât produsul unor fantazii împătimate, cari nu mai ştiu cum să-şi verse amarul.*'•' ' t ' / '*• ’*• ' 'i • • ••

De altcum comitetul naţional, după şedinţa sa va da publicităţii comunicatul redactat în şedinţa din zilele trecute, prin care sperăm, că se va face lumină.>.4 ",-t * r pi t i • * :■ * »- V' ; rr *

Dacă aceste anunţate de »Lupta« se vor realiza, precum credem, n avem de­cât să ne bucurăm, că lucrurile au înţrat în făgaşul regulat şi natural. Acest scop l-am urmărit noi şi când am dst apelurile tinerimif, care protesta contra unei stări intolerabile în ce priveşte ziarele comite­tului naţional şi n-am avut în vedere ni­micirea acestor foi, cum au dorit-o şi o doresc alţi confraţi ai noştri!

la 4 d. a. neîntrerupt. In cercul 111,Schei, localul de aleg're este sala de gimnastică a gimnaziului nostru

Rugăm cu insistenţă pe alegă­torii noştri a vota cu to ţii per tru cei 6 candidaţi naţionali, ale căror nume le-am publicat în numărul ăin urmă.

încât pentru cercul Şăceltlor în urma pactului, rugăm pe alegătorii de acolo a se conforma poveţei şi or­dinului frun 'aşilor de acolo.

Malfumlrea naţionalităţilor. Vineri aţinut o şedinţă comisia financiară a ca­merei ungare, în care s’a primit proiectul de budget al ministerului de interne.

Cu acest prilej a ţinut primul minis­tru Khuen un discurs mai lung, în care a vorbit şi despre mulţumirea naţionalităţi­lor în legătură cu reforma administraţiei.

La primăvară, a spus primul minis­tru, se vor reorganiza serviciile adminis­trative.

Din punct de vedere al naţionalită­ţilor, a spus, că va face tot posibilul sâ mulţumească pe toţi.

Funcţionarii inferiori nu-şi fac dato­ria conştiinţios, aşa că se fac neajunsuri şi agitaţii printre naţionalităţi.

Funcţionarii sunt prost plătiţi, şi deci va stărui ca situaţia lor să fie îm­bunătăţită. Prlmmlnietrul român la Constaotino-

In timpul cel mai scurt reforma de POl- Primul ministru român d-1 l. Biătfanu organizare va fi supusă parlamentului spre va sori zilele acestea la Constantinopol, aprobare. ’ f unde va fi primit oficial.

Este aceasta un capitol din împăciui­rea mult trimbiţatâ?

Interpelaţia dep. Grigorovici. Deputa-: g . . ■ i f l f > f 7

tul Qrigorovici a interpelat în parlamen­

tul austriac pe ministrul de războiu cu

privire la ţăranii români din Bucovina

cari sunt trimişi să facă armata în G ali-

ţi a, unde, necunoscănd limba, cu greu pot să-şi îndeplinească îndatoririle militare.

D -l Qrigorovici a cerut, că Rom ânii

bucovineni să facă armata în regimente

româneşti.

:«V\%>\V.\.'V\ \w v x'XN .VWWWWVW .XN\X\\V\\'V\''.'V\\X\\XN- .'te.V .XWX\\A:Cn%\' ,,v\w\w\\mFOILETONUL «GAZET. TRANSILVANIEI» plin* d® obidă. Ii arunca gologani şi îl pu- dânsul, i-a pregătit o sticlă cu vin şi un

nea să i mai cânte. pahar:Tito era un om cam de vre-o şase- j — Bătrânule, uite vin, bea şi poves-

zeci de ani. De statnic potrivit. Părul dat teşte-mi viaţa d tale. Ce lucru te îndure- pe spate, iar barba mare, tăiată rotundă j rează atât de m ult:Spre prăbuşire.

Nuvelă.

Nimic nu l oprea din mersul lu i: El, pe timpul cel bun ca şi pe o vreme rea, Tenia în uliţa unde hălăduia Fruozeanu,

şi cam în neregulă, erau albe ca ninsoa­rea. 0*hii cu toată vârsta, tot mai erau vii şi inteligenţi. Covârşit mai mult de beutură, decât de povara anilor, totuşi se mai zărea ia dânsul, când era senin la

rlmânea une-ori câre un cias, învârtind la J minte, un rămas din trecuta vioiciune. Era flaşnetă şi întovărăşind răguşitele i sunete vesel în acele momente şi cu toate, că cu alte aşijderea tânguiri O glăsuire glasul îl iertase mai de mult, tot se mai spartă, care în tinereţaei, atunci când pa | vedea, că cântă cu patimă şi simţire. Par- tlma băuturei nu o încătuşase încă, a fost i că une-ori îşi cânta întreaga-i viaţă fră- de sigur frumoasă, dulce şi puternică în mântată şi haină 1 Atunci, erau jalnice suitorul glas. Astăzi însă, de-abia se mai notele pe care le scotea flaşneta şi gra- limurea miâdierea-i de altă dată. Cânta j iul său! Iar din străinele melodii, par că prreum gră a, pentru ca să-şi uite durerea se întrezărea durerea pe care şi-o plân- sufletului. Iar, dacă hainele îi erau cam geal... Iar, la colţul ochilor, lacrimi îi scân-

hi şi cam spălăcite, totuş> erau curate teiau! .. Iar, când nu mai putea, când sim- nu dovedea pornirea-i pătimaşă. Se mai ţea, că amarul îl copleşeşte, îşi lua flaş­

neta la spinare şi da buzna în cârciumarea o oare-care ingrij re la dânsul.Era de obârşie italiană şi îl chema

Tito.Frunzeanu, când îl auzia, deschidea

jNresstra şi asculta, nu doar pentru-că abia se mai ved^a ceva din artistul de

din fa ţă ; atunci, şi-l îneca în băutură. Ceasuri întregi bea!... Târziu Impleticin- du se, eşia şi se pierdea în noaptea nea­g ră .. . .

Odată Frunzeanu a voit să ştie ceodinicară, dar flind-că, din prăbuşitele to- I colcăie în acest suflet desn&dăjduit. L’a lâ­nuri se desluşa o vieţuire zbuciumată şi j sat să cânte o vreme, apoi l a chemat la

m>. ■ *

— E 'I Ia o viaţă pricăjită, îi răs­punde, dând pe gât un pahar plin...

— Dar, cum te rhiamă?— Cum sâ mă chLme? T ito ! Cum

n’ai auzit d-ta de numele acesta? E ! Ce slăvit a fost pe ale vr* muri! Toate mări­rile ar fi putut să Ie aibă...

îşi descheiă haina şi din buzunarul dinăuntru, scoase uu pachet, pe care veş­nic îl purta cu dân -u), înfăşurat într’o hâr­tie Îngălbenită de vremuri şi legat cu o sforicică, îi desfăcu şi luă mai multe ga­zete în diferite limbi, pe care i-le înfăţişă. Frunzeanu deschise la întâmplare un nu­măr din »11 Secolo«, cu daia de mai bine de trei-zeci de ani, în care, ch>ar pe pa­gina întâia se cetea o corespondenţă din Neapole care glâsuia astfel:

»Eri, la Teatrul St. Carlo, cu Rigo- letto, a fost al patrulea debut ai lui Tito,

vins toate greutăţile unui rol zdrobitori Glas, joc de scenă, toate la olaltă le în­trupa în cel mai înalt grad ! Nimic nu-i lipseşte. Tito, neîndoios va fi foia Italiei«.

Aşa sfârşia corespondenţa... Frunzea­nu răsfoi pe râud toate ziarele, caro aveau aproape aceleaşi Dude şi date. Le puse pe masă, apoi îl privi câte va minute. Desluşi cum se bucura şi se Înviora la auzul tre­cutelor amintiri.

— Oh 1 Domnu?e, vremurile de avân­turi s-au dus! Astăzi Tito nu i decât un nenorocit, care de-abia îşi câştigă pâinea. Uite în ce hal m-a adus un moment de rătăcire.

— Dar bine ce-ai făptuit? «Spune-mi îi zise Frunzeanu.

Dădu pe gât un alt pahar, apoi începu:

•— Et... O istorie veche şi lungă... Să nu te plictiseşti.

— Nu 1 nu 1 Spune-mi-o...— >M-am născut la Neapole, dfntr-o

familie modestă şi cinstită. Tată m u a fost funcţionar intr-o mare casă de bancă,

cel mai mare bariton al timpului. Mai rar | iar mumă-mea profesoară de piano. Eaca lin artist să întrupeze toate însuşirile. Şi cu toate, că debutantul este tânăr şi la începutul carierei sale, totuşi el a în-

ajunse să câştige bine. Mulţumită belşu­gului, educaţiunea noastră — am uitat să vă spui câ, mai aveam şi o soră — s-a

Pagina 2. G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I Nr. 257 —1910

La chestiunea împăcării.In chestiunea împăcării, care e la or­

dinea zilei, credem că se va face In cu­rând lumină. Mai mulţi membrii ai parti­dului nostru naţional îşi vor spune cuvân­tul tn chestiune, ca publicul să fie deplin orientat. Iată informaţiile ce le avem:

Memoriul lu i Dr, Maniu.

Cum suntem informaţi, d-1 Dr. lu liu M aniu a sosit alaltăieri la Budapesta şi primind pe mai mulţi ziarişti români (din redacţia »Luptei«, Red. >G. Tr.«), le-a de­clarat, că dânsul va publica în curând un memoriu în chestia împăcării, în care va desvolt* mai pe larg punctul său de ve-

, dere. Din declaraţiile de până acum, tă­cute de d-1 Maniu, reese că fostul deputat reprezintă un punct de vedere mult mai radical decât cel arătat de d-1 Mihu în »Tribuna«.

Cercurile româneşti aşteaptă cu ne­răbdare declaraţiile distinsului fruntaş.

Părerile d-lui Goldiş.

Fostul deputat naţ'ond d-nul Vasile . Goldiş, va publica şi dânsul, după cum

suntem informaţi, părerile şi reflexiunile sale asupra chestiunii împăcării româno- maghiare.

Un interviem cu Dr. Vaida.

Corespondentul »Universului« având ocazia să vorbească la Budapesta cu depu­tatul Va da Voivod, l-a întrebat ce va face partidul nafonal român în urma declara-

~ ţiilor d-rului Mihu?D l Vaida i-a spus, că partidul se o-

cupă acum d» această chestiune şi va ţine mai multe conferinţe, în cari se va discuta pun t >l de vedere al membrilor săi. D-sa cede, că in c 1 mai scurt timp afacerea va fi clar>fi ată.

Deo amdată partidul păstrerză cea mai mare discreţie asupra mersului lucră­rilor, uar imediat după ce va lua o hotă­râre definitivă, îşi va publica punctul său de vedere.

Partidul naţional român a hotărât ' convocarea comitetului executiv pentru ziua

de 16 Dec. când va discuta ch stiunile ce vor fi apoi date publicităţei: apropierea ro-

' mâne maghiară] declamaţiile d-rului Mihu, şi mai multe chestiuni interne ale parti­dului.

Se impun desluşiri.

Ziarele noastre principale sunt toate i de acord, că în chestiunea împăcării şi faţă

de declarările d-lui Dr. M hu, se impun desluşiri Intre altele »Lupta« de eri, în prima parte a articolului său, »Să se facă lumină«, are pretenţii identice cu ale noa­stre, ca să se clarifice chestiunea împă­ciuirii din partea celor competenţi. Ba »Lupt?« merge mai departe şi cere ca d-1 Dr. M hu să publice memoriul său, împre­ună cu răspuosul, ce l-a primit dela gu­vern.

Negre-it, că acest fapt ar aduce de­plină lumină In chestiune, dar cel puţin pentru prez-ni, nu credem, că d-nul Dr. Mihu va putea satisface acestei dorinţe.

săvârşit bine până la vârsta de 20 ani... Atunci insă, nişte speculaţiuni nenorocite, împinseră banca la ruină şi tată meu ră­mase fără slujbă. El, care nu se gândise niciodată, că această nenorocire ar fi pu­tut să se Ir tâmple, nu pusese mai nimic deoparte. Cheltuia aproape tot, pentru ca să facă tuturor traiul fericit şi senin. Când Insă, pă8truriie se sfârşiseră, toţi ne găsi­răm lipsiţi de mijloacele Îndestulătoare; aceea ce câştiga mumă-mea cu lecţiunile, nu ne era întru ajungere... in sfârşit, după mai multe cercetări soră-mea găsi un loc de protesoară la contele Morini, una din­tre cele mai vechi familii italiene. Tot atunci, mumă-mea căzu bolnavă la pat şi la câtva timp, îşi dădu sfârşitul. Sărmana! Fusese o făptură delicată şi nobilă, pe care înduioşările mari o zdrobiseră! Şi avusese destule In viaţă, până tn momentul mări­tişului, când pentru dânsa începu liniştea. Douăzeci de ani îi petrecuse într-o feri­cire desăvârşită... Dar, bine că se izbăvise! Astfel a fost scutită ca să mai vază şi s& simţă cea din urmă şi mai grozavă lovi­tură I... Tată meu găsi un loc de copist la un mare autor dramatic ; câştiga in dea- jnns. Eu mă pregăteam să-mi săvârşesc dt butul la Teatrul S t Carie; lucram cu

Din Arad.— Corespondenţă particulară. —

— Demisionarea comitetului central comit, din Arad. — Atacurile » Tribünéit. — E >Tribuna« ziarul partidului naţional român?

Arad, 2 Decemvre n. 1910.

Azi, la 11 oare s-a ţinut conferenţa membrilor partidului naţional dia comita­tul Aradului, convocată în urma renunţă­rii şefilor conducători ai comitetului cen­tra) ctts, Dr. Ştefan C. Pop şi Vasile Gol- diş dela postul lor. Conferenţa s-a adunat în sala mare a hotelului »Vas« din Arad.

Prezenţi au fo s t: Dr. Ştefan C. Pop, deputat al Şiriei, foştii deputaţi naţionali Dr. Nicolae Oncu, Vasile Goldiş şi Dr. loan Suciu, P. C. S. Roman Ciorogariu, di­rector seminarial, Sava Raicu secret, dir. al »Victoriei«, advocaţii din Arad şi comi­tat : Petru Truţia, Vasiiiu Papp, Dr. Iacob Hotăran, Dr. George Popoviciu, Dr. Cornel Ardelean, Dr. Ioan Német, Dr. Lazar Ghe- beleş, D r S“ver Ispravnic, Dr. Vasile Avramescu, Dr. Cornel Iancu, Dr. Iustin Marşieu, Dr. Aurel Grozda, Dr. Teodor Burdan. Dr. Aurel Novac, Dr. Ioan Ursu, Dr. Romul Velici, Dr. Alesandru Morariu, protopopii: Deorge Popovici, Protasie Gi- vulescu, Cornel Lazar, — preoţii: Fabriciu Mănuilă, Augustin Mihulin, Traian Văţan, loan Micloşi, George Turic, Petru Pelle, Virgil Mihuiin, Ioan Iercoşan, Constantin Mihulin, Iustin Popa, Mihai Cosma, Nico­lae Codrean, — învăţătorii: Iosif Moldo- V8D, Petru Vaneu, luliu GrofşoreaD, — proprietarii: Axente Secula, Cornel Grozda, Todor Cismaş, Titus Guleş, Ion Burza, Teodor Orga, Trăilă Teretean, Avram Bor-» cuţa, I. Codrean, Todor Hălmăjan, Vasile Mornăilă, Nicolae Grecu, — redactorii »Tribunei«: Sever Bocu şi Ioan Montani, mai dnparte Ioan Moldovan funcţionar sup. al »Victoriei«, Dr. Teodor Roxin, Dr Ge­orge Crişan, L. Fazecaş, Sever Miclea şi Încă o seamă de fruntaşi: preoţi şi ţărani aleşi, a căror nume l-am scăpat

Dr. SUfan G. Pop deschide confe­renţa şi arată motivele, cari îl îndeamnă pe d-sa şi colegul său, d-1 Vasile Goldiş să se retragă dela conducerea comitetului central. Espune, oum d-sa şi comitetul central a încercat tot ce le stătea în pu­tere, ca alegerile congregaţionale decurse in luna Noemvre, să reiese cu succes pen­tru noi şi în faţa acestui fapt constată, că învinuirile continue, ce apar în »Tribuna« aproape zilnic la adresa conducerii cen­trale a comitetului comitatens, par a fi Îndreptate cu anumit scop împotriva per­soanei d-sale şi a colegului său în şefie, d-1 Vasile Goldiş. Cere conferenţei să-l ab- soalve şi pe d-sa şi pe vicepreşedintele Vasile Goldiş de postul lor din comitet. Promite, că în rolul de simplu gregar, stă cu toate puterile sale şi pe mai departe la dispoziţia clubului român din comitat.

După ce vicepreşedintele Vasile Gol­diş îşi prezintă socotelile în calitatea sa de cassar-substitut, cari, cenzurate prin o

sârguinţă. Totul era gata. Directorul fă­cuse mari jertfe; montase Rigoletto cum rar s a mai văzut. Ziua mult aşteptată so­sise. Seara, la cabina mea, pe când »mă- estrul« meu mă Încuraja şi îmi mai tăl­măcea toate flueţele rolului, aşa dintr-o- dată gândul mi-se răslăţi în spre chipul mamei. îmi ziceam >ce fericită s-ar fi sim­ţit s& mă vază acum, ea, care nădăjduia viitorul meu musioal î Dar nu, soarta nu a voit astfel«... Uo sunet de clopoţel pre­lung şi ascuţit mă deşteptă din visarea mea. Orchestra începu uvertura şi dintr-un moment într-altul, trebuia să fiu gata... Intrând pe scenă, sfiala care mă călăuzise o vreme, pieri ca prin farmec. Doi ochi blajini, încurajetori, îmi glăsuiau in tainica lor vorbire, ca să nu mi pierd cumpătul; să păşesc cu încredere în izbândă; erau ochii surorei mele. Era iu loja contelui Morini... Opera se sfârşise. Aplauzele nu mai conteneau! Eram mulţumit de cea dintâi a mea izbândire. In cabină, măes- trul mă luă In braţe şl îmbrăţişându-mă, Îmi spuse eă »era mândru de mine şi că aveam să ajung un artist mare«.

(Va urm».)

comisie specială se află în deplină regulă, şi după ce atât d-sa, cât şi membrii din comitet, Dr. Iustin Marşeu, Dr. Cornel Iancu, Dr. Crişan se solidarizează cu pre­zidenţii abzişi şi cerşi dânşii absolvarea lor, coDferenţa intră în desbatere asupra ab- zicerii prezidiului şi a membrilor din co­mitetul central comitatens.

Dr Nicolae Oncu ia cuvântul in apă­rarea procedeului »Tribunei«, care după zisa d-sale, este a neamului întreg.

Dr. Ioan Suciu combate părerile d-iui Dr. Oncu, arată trebuinţa imperativă, ca şi »Tribuna« să se supună disciplinei de partid şi să se ştie, că cine primeşte res­ponsabilitatea pentru discuţiunile, cari le provoacă mereu >Tribuna<. Propune spre primire 2 rezoluţiuni, menite a provoca o regulare muiţămitoare a raportului dintre partidul naţional şi conducerea acestui partid şi dintre diriguitorii »Tribunei«.

Mai vorbesc la o lrect: Sava Raicu* părintele protosinghel Roman Ci. rogariu, Vasile Goldiş, Dr. Iustin Marş;eu şi Sever Bocu. Deosebit caldă impresie au făcut vorbirile ţăranilor fruntaşi Nic. Lazarescu şi Avram Borcuţă.

Nicolae Lazarescu face propunerea intermecietoaie, că adecă: să nu >e pri­mească abzicerea şefilor, ci să se reproabe învinuirile aduse în » Tribuna* comitetului central şi cu asta să se treacă la ordinea zilei.

Conferenţa insă primeşte cu mare maioritate de voturi rezoluţiuniie propuse de d-1 Dr. loan Suciu.

Iată textul rezoluţiuniior primite de arădanii adevăraţi în aceasta memorabilă conferenţă de primenire.

In semnul închiegărif rândurilor ce­lor sinceri, liberi de orice veleităţi perso­nale şi ambiţii deşerte, în semnul organi­zării. care reclamă disciplină şi responsa­bilitate, în semnul lucrării cu vizirui des­chis — Înainte 1

In faţa abzicerii comitetului central comitatens ai partidului naţional român din comitatul Aradului,

couferenţa membrilor acestui par­tid, ţinută la 2 Decemvrie n. în Arad, ia următoarea

R e z o 1 u ţ 1 u n e ;Considerând, că comitetul central co-

raitatens al Aradului este de un timp mai îndelungat stânjenit în activitate” sa pi in ţinuta ostilă a « Tribunei» faţh de acest comitet şi p rin echivocitatea acestui ziar\

considerând, că ziarul «Tr-buua» să girează a fi organ de publicitate, care susţine lupta politică a partidului naţional român din patrie, dar tot atunci este sub- tras dela ingerinţa, controla şi discivlina acestui partid şi este dirijat de factori necontrolabil/, necunoscuţi obştei româ­neşti şi astfel iresponzabili faţă de partidul naţional român;

considerând, că aceasta regretabilă situaţie în ale raportului dintre comite­tul central comitatens al partidului na­ţional român şi dintre ziarul «Tribuna» produce mereu neînţelegeri şi grave per- turbaţiuni în mersul afacerilor partidului naţional român din acest comitat, mai ales prin faptul, că Înaintea multor ade­renţi neorientaţi ai partidului, ostilităţile şi echivocităţile acestui ziar primesc im­portanţa inacuzaţiunilor şi directivelor unui organ incontestabil naţional;

considerând, că între astfel de îm­prejurări nime nu poate garanta succesul dorit în conducerea acestui partid în co­mitatul Aradului, până-ce responzabila conducere va avea în coastă critica pre­ocupată şi ţinuta echivocă a z ar' lui lo­cal, înstăpânit de o conducere ocultă, care să subtrage pe sine dinaintea responzaoi- lit&ţii şi disciplinei de partid:

conferenţa membrilor partidului ro­mân din comitatul Aradului, espnmându-şi deplina sa încredere faţă de membrii din comitetul central — abzişi şi îndeosăbi faţă de abzişii conducători Dr. Ştefan C. Pop şi Vasile Goldiş, şi desaptobând cu toată energia ţinuta preocupată şi echivo­citatea « Tribunei» faţă de comitetul cen­tral eomUatens al partidului naţional

român din comitatul Aradului — ia eu regret la cunoştinţă sbzicerea comitet şi deocamdată decide a nu alt comitet în locul celui acum abzis.

Iar în faţa gravei crize provocată sânul partidului naţional român din mitatid Aradului p rin ţinuta « Tribunei) din Arad,

conlerenţa aderenţilor din comitat ai acestui partid ia următoarea

R e z o l u ţ i u n e :Pentru clarificarea situaţiei şi pentru

îndrumarea afacerilor partidului naţiona român din comitatul Aradului spre meri normal,

conferenţa supune întreaga afacere deliberării şi deciderii comitetului centri electoral al partidului naţional român din patrie cu deosăbita rugare, că aceşti să constate în publicitate, dacă ziar* <Tribuna» este ori ba organ al partidul* naţional român, pentru-ca toţi aderen sinceri ai partidului să-şi poată conform în conse<quenţă ţinuta lor faţă cu ziam de su*t întrebare şi pentru-ca astfel se poată restitui autoritatea indispen» bilă fiecărui partid politic cu pretenţii j seriozitate.

larăş agitatorii.— Discarsul dep. Farkas în cameră. —

In şedinţa de ' 7ioeri, 2 Dec. e. camerei ungare a vorbit deputatul Oii tiei Farka-, răspunzând d lu Dr. Ştefan C Pop. Deputatul jidan in un mod neru­şinat afirmă, că Românii de la Orăşti sunt cari au terorizat pe Maghiari în cer< cui Oiăştiei, în campania electorală şi aceasta sunt de vină conducătorii, cart agită poporul. Aserţiunile şi le bazesi pe «documenie», cum a zis dânsul, caii însă nu sunt altceva decât neste publi­caţii de ziar.

Iată ce a glăsuit perciunatul:Ocupându-*e cu discursul d-lui Di

St. C. Pop, Farkas spune, câ de mai mult luni de z Ie se aflâ în posesiunea uns documente, cari dovedesc, că Rom n’au drepiate când a.-uzâ pe maghi că îi asupresc şi că la alegeri au f< victimele unui terorism săibatec.

D. Ştefan C no Pop, spune Far n’a vorbit către Camera ungară ci pen streinătate, în faţa -ăreia v*ea să Ja deascâ, cum că R mânii din Ungaria sui persecutaţi. Nu num-i că Românii o’i fost persecutaţi şi terorizaţi în alegeri,I ei au fost, care au atacat tot >eauna jandarmii unguri şi aceştia n’au tras c t pentru-câ erau în legitimă apăra (Mişcare pe băncile deputaţilor nalişti.)

Apoi Farkas prezintă Camerei <dt> cumenteie», prin care crede a putea vedi, că toare plângerile Românilor, ar fi i< st terorizaţi şi chi r măcelăriţi alegeri, sunt neîntemeiate şi că dinpt trivă conducătorii politici ai Românilor pus la cate agitaţiuni fârâ măsură fără «crupule contra Ungurilor. AceşM « iocutneme» nu sunt altceva, decât i articole din ziaiul român din Oră «Libertatea», prin care Sc îndeamnă mânii a boicota pe toţi industriaşii comercianţii de ori ce naţionalitate, şii ales pe cei români, cari au votat coou candidatului român.

Farkas mai spune, că Românii frânţi n alegeri au inaugurat un adi rat sistem do răzbunare contra unguri« că spre exemplu un proprietar ungur comit. Hunedoara » ’a putut să găse lucrători printre ţăranii români, cari boicotau, şi a trebuit să aducă lucrâM din altă parte, suferind o pierdere 2000 coroane. (Mişcare pe băncile ţiior naţiuna'işti).

Deputatul ungur aduce şi alte tie pie, arătând cât e de mare ura Roinâ lor şi cum poporul maltratează pe Rob nii, cari au votat cu candidatul str Aşa preotul Gheorghe Merianu, un mân, care e aderentul ideei de Stat_ gbiar, a fost insultat de credincioşii şi ameninţat cu b&tae. (Zgomot m* Asemenea aşa numitul măcel de la ' este opera Românilor, căci aceştni aiacat întâi pe jandarmi aruncând pietre şi numai apoi jandarmii au focuri. (Vii protestări pe băncile naţio liştilor: Nu e adevărat! Se ştie de lumea, c& jandarmii au fost vinovaţii),

Dar de acestea toate nu este vat poporal, ci conducătorii fără

'■i'-ÍW

i?

G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Pagina 3.Nr. 257— 1910

*ari agită poporul şi-l lasă apoi In gura punţilor jandarmilor. Aduce apoi încă un exemplu: Notarul maghiar Horvat şi un

.proprietar maghiar au fost atacaţi şi bă­tuţi de ţăranii români.

Teodor Mi hali: «Acestea sunt ca­lomnii!» (Zgomot enorm. Deputaţii ma­ghiari strigă: «La ordineI La ordine!)

Preşedintele cheamă la ordine pe deputatul român Mihali pentru cuvântul

1 «calomnie».Farkas îşi continuă discursul spu-

Bând, că Românii pe de o parte urmează .tratativele de pace cu Ungurii şi pe de altă parte continuă să agite contra lor.

Din parlamentul român-Proiectul de adresa al camerei, ca

r&spuns la mesagiul tronului, a cărui dis- ’ tuţiune se începe azi, este de următorul \ «aprins:

^Sire!

In grele şi neobişnuite împrejurări, j precum Majestatea Voastră o constată i Adunarea deputaţilor a tost chemată a în- l deplini o mare sarcină.

Ou mândrie şi mulţumire Adunarea '.deputaţilor a auzit rostindu se de Majes- |&$aa Voastră cuvintele de răsplată, că şi a '!od»ilinit această sarcină dând concursul leal şi hotărât guvernului Maiestăţii Voa- itre spre a readuce liniştea şi a asigura

j dreptatea în sânul populaţiunii rurale.A fost o fericire mare pentru ţară

ca ea şi în aceste împrejurări grele să fie ■ sub scutu* înţelepciunii Maiestăţii Voastre.

I'

t

Sire !Reformele agrare, ce s au desăvârşit

încep o eră nonă în viaţa noastră politică şi socială. Ele constituesc o temelie pu­ternică şi nestrămutată pentri desvoltarea noastră naţională.

Opera a e>stane va fi pururea scumpă.E datoria tuturor de a o apăra şi

întări neîncetat ca să de« toate roadele binefăcătoare, precum Majestatea Voastră cu atâta bunăvoinţă şi dreptate ie-a prezis.

Sire !

\ S-a aşezat magistratura pe temelii, Icafi dau toată chezăşia că se va împ >ni fără deosebire, o hună şi grabnică justiţietuturor straielor sodetaţei.

Un m ire avânt a luat starea noastră S economică şi financiară, mulţumită unei bune administraţiuni şi unor legi chib- mite.

Ţara a putut să-şi desfăşure toată activitatea sa şi să-şi asigure o prosperi- tlte p'Ogresivă.

Creditul nostru s-a întărit înn&untru şi înafară.

Desvoltarea noastră culturală şi mo- filă a luat o deosebită întindere.

Orice ch Ituială a fost cumpănită ca, ftră a depăşi mijloacele avuţiei noastre aaţionale şi fără a impune noul sarcini asupra contribuabililor, să îndestulăm toate

rbuinţele noroaie ale ţării.Excedentele bugetare ne-au dat pu­

tinţa de a face faţă' la trebuinţele excep­ţionale.

Nu vom cruţa niciodată orice sacri- âciu, ni-se va cere pentru organizarea scumpei noastre armate. Adunarea depu­taţilor împărtăşeşte pe deplin dreapta pre­ocupare a Maiestăţii Voastre că, prin în­tărirea şi desvoltarea armatei, vum ga­ranta împlinirea în pace a menirii pe care oea dat-o Dumnezeu.

S ire !

Am ascultat cu adâncă mulţumire, că întreţinem raporturi amicale cu toate puterile streine.

Avem toată încrederea în guvernul Maiestăţii Voastre, că situaţia însemnată ce am dobândit ca regat va fi păstrată şi olt mai mult întărită.

■ Sire I

Şi In această ultimă sesiune ordinară Adunarea deputaţilor nu va pregeta de a continua să conlucreze cu guvernul Majes- ttţii Voastre cu aceeaşi râvnă şi cu ace­laşi spirit de solidaritate ca pănă acum Irtnd în cercetare toate proiectele de leg! «ari li sunt supuse sau cari i-se vor mai ^ipine.

S ire !Adunarea deputaţilor a simţit o mare

bucurie, văzând pe Majestatea Voastră în deplină sănătate la deschiderea acestei ul­time sesiuni ordinare.

Eu Vă urez, Sire, din tot fundul ini­mii, să trăiţi ani mulţi şi fericiţi.

Să trăiască mult iubita noastră Re­gină I

Să trăiască Augusta Dinastie!Raportor B. M. Missir.

Ş T I R I .— 21 Noemvrie v.

NOD doctor. Ni se scrie, că Sâmbătă în 3 Decembre s’a promovat de doctor în medicina universală la universitatea din Budapesta d-nul Dr. Demetnu Borca, fiul bravului econom Eftimie Borca, din comuna Apadia (corn. Caraş-Severiu).

D~na Lucia Or. Coama la Făgăraş.Din Făgăraş ni se scrie, că acolo vor fi de anul nou sărbări mari. D-na Lucia Dr. Cosma, va concerra atunci în Făgăraş şi din acest incident se va arangia o petre­cere în stil mare, de cătră un comitet arangiator, compus din doamnele din elita românească fâgărăşană, în frunte cu d na M.ria Dr. Şerban. Din aceasta cauză, Reuniunea femeilor rom. gr. cat. şi-a amânat proiectata petrecere cu produc- ţiune, pe ziua de 12 Februarie. (Trei Sfinţi Archierei.)

Dela universitatea din Cluj. Consiliul universităţei din Cluj a ţinut o şedinţă şi a hotărât a numi doctori „honoris causa“ pe: împăratul Wilhelm II. şi pe medicii Paul Ehrlichşi EUtta. împăratul Wilhelm II a fost numit doctor de onoare, fiindcă cu prilejul recentului jubileu al universităţei din Berlin a făcut o colectă de 9 milioane pen­tru scopuri culturale. Iar savanţii Ehrlich şi Hatta au fost. distinşi fiindcă şi-au câş­tigat ca bine făcători ai întregei omeniri merite nepertoare prin inventarea serului antisifilitic.

0 nouă piesă a Carmen Silvei. Socie­tatea pentru ajutorarea copiilor săraci, din Reichenberg, — în Germania, a dat în tea­trul comunal, în beneficiul propriu o re- prezentaţiune teatrală, la care s’a jucat o piesă originală a Reginei Elisabeta a Ro­mâniei, întitulată „Păstorul bun“ şi pe care M. S. a scris-o anume pentru această re­prezentaţie.

Piesa a avut mare succes.

Moştenitorul tronului austro-ungar, ar- chiducele Franz Ferd nand, în călătoria sa spre Hanovra, se va opri o zi la Potsdam, unde se va da un prânz de gală în onoa­rea lui.

Necrolog. Subscrişii cu inima frântă de durere aduc la cunoştinţă, cum-câ prea­iubitul soţ, frate, cumnat şi consângean losif Onciu preot gr. cat al Iclodului mare, membru al „Asociaţiunei* al congregaţiei comiiatenze, al reprezentanţei oraşului Gheila etc. în al 45 lea an al vieţii, 19-lea an al fericitei căsătorii şi 19-lea al preo­ţiei după un morb scurt şi plin de suferinţe în 30 Novembre st. n. a. c. la 6 oarep m. împărtăşit cu Ss. Sacramente ale muribun­zilor şi-a dat blândul său suflet în inânile Creatorului. Serviciul bis. funebral asupra osemintelor scumpului decedat s’a ţinut în 2 Decembre st. n. a. c. la IO1/* oare în I- clodul mare, şi după săvârşirea aceluia s’au aşezat spre eternă odihnă în cimiteriul gr. cat. din Gherla; iar parastasul înpreunat cu 8. iiturgie pentru odihna sufletului re- pausatului s’a ţinut în 3 Decembre s t n. a. c. în biserica parochială gr. cat. din Iclo- dul mare. Elena Onciu născ. Raţiu ca soţie Văd. Catarina Cassa născ. Onciu, Maria Po- poviciu născ. Onciu şi pruncii ca surori şi nepoţi. Maria Raţiu născ. Moldovenesou ca soacră. Maria Podoabă născ. Raţiu şi prun­cii, Văd. G. Sima născ. Raţiu şi pruncii, Sa­bina Stoiculescu născ. Raţiu ca cumnate şi nepoate şi alte rudenii.

— întristaţii: Eufrosinasoţie, George, Nicolae, Marioara şi Mişu fii;mamă, soacră surori, cumnaţi, unchi, mătuşi; nepoţi, ne­poate, veri, verişoare şi rude, au durerea a vă anunţa încetarea din viaţă a prea iubitului lor George G. Perlea comerciant în Brăila, originar din Ardeal. Fost preşe­dinte al Consiliului Judeţian,fostVjce Pre­şedinte ai Camerei de Comerciu, Oficer al Ordinului Coroana României. încetat din viaţă in ziua de 20 Noembrie v. în etate de 63 ani. Ceremonia funebră a avut loc Duminecă 81 Noemvrie v.

Import do carne în Anstria. Camera austriacă a vetat legea, prin care se acor­

dă guvernului dreptul de a importa carne din Argentina în cantitate nelimitată, cât timp va crede de cuviinţă. Guvernul se grăbeşte a aplica cât mai curând conven­ţia comercială cu Serbia, care prevede un import mare de carne de porc din Serbia

înnodaţii în Francia şi In Rusia. Caîntregire acelor publicate în ultimul nos­tru număr, despre inundaţiile din Francia mai dăm următoarele noutăţi:

Regiunea de Vest a Franţei este, aşa zicând, în întregime inundată de râurile cari s’au revărsat d n causa cantităţilor mari de apă, căzute sub formă de ploaie, lapoviţă şi zăpadă. Furtunile şi vânturile au cauzat de asemenea pagube mari. Ora- şui Caen a fost în mare parte inundat Apa a pătruns în subsolurile caselor. Cir­culaţia tramvaelor este întreruptă. In alte oraşe apa a inundat fabrici şi edificii pu­blice. Locuitorii din multe case s’au refu­giat pe acoperişurile caselor. Vaporul »Fortunioc, care plecase din Cherbourg cu destinaţia Cadix, a fost surprins de furtună în golful Biscaya şi luptă acum cu valurile. De asemeni au dispărut 4 bărci de pescari. Mai multe orăşele de pe coasta oceanului Atlantic au fust inundate. Oraşul Amada e sub apă.

La Cherbourg comunicaţia vapoa­relor e imposibilă. Un vas american s’a înecat cu 7 oameni. Ţinutul Loarei e inundat şi o parte a oraşului Angers se afla sub apă. Mii de locuitori sunt b ocaţi în case, neputând comunica din cauza apei.

— Din P e t e r s b u r g încă se scrie, că râul Volga s’a revărsat, şi în satele de la deltele ei, vre o sută de case au fost inundate, 60 s’au prăbu­şit. Număroasa vase de pescuit s’au sfă­râmat. Situaţiunea sinistraţilor este des- nădăjduită. Din cauza întreruperii comuni- caţiumlor, este cu neputinţă a se duce ajutoare.

Clama la Charbin. Medicul rus v «n - joc din Chaibin a trimes guvernului rus o telegramă prin care arată, <ă stuaţia sanitară la Charbin lasă foarte mult de dorit. Oraşul este un focar de ciumă, ca­zuri mortal« sunt zilnice. Ciuma a fost a- dusă din Siberia. Dacă guvernul rus nu va lua măsuri severe pentru combaterea teribilei epidemii, boala se va răspândi şi în restul Rusiei.

Complot ÎO RllSia. Ziarul „Times* din Londra aduce ştirea că poliţia din Mos ova a dat în oraş şi împrejurimi de urmele u nui mare complot ai organizaţiei r*vo uţi- onare, care i-a fost adus la cunoştinţă de un trădător.

Au fost arestate o mulţime de per­soane. Asupra acestor arestări se păstrează cel mai mare secret, aşa că nu s’a putut afla până acum cine sunt arestaţi d r se crede că ei aparţin clasei muncitoare.

Cook mărturiseşte. Din Londra se a- nunţă că faimosul explorator al regiunilor polare, Ctok, şi-a mărturisit, în sfârâit, în­şelătoria.

EL a declarat că după o îndelungată chibziJre s’a hotărât. să mărturisească cum că nu ştie dacă a ajuns la polul Nord.

Lunile de singurătate şi foame pe cari le-a petrecut în regiunile polare l’au îne- bunit pe jumătate, şi ast-lela ajuns la cre­dinţa că a atins polul.

Toată viaţa l’a urmărit dorinţa de a explora ceva, mai ales polul Nord. Urcând a văzut extinderea, p« care o • au ziarele călătoriei sale, s’a zăpăcit cu totul.

Fugind din America, Cook nu s’a de­ghizat nici odată. Cel mai mult a stat ia Londra, unde n’a fost recunoscut de ni­meni.

‘ Incurând Cook speră să se întoarcă în America, unde va petrece Crăciunul.

Concert. D-ra Márkus L ili va da în 14 1. c. în sala de concert a Redutei din Braşov un concert. Acompaniamentul ii va face d-1 G. K ref, artist în vioiină şi pro­fesor la Conservatorul diu Bucureşti. De- taiuri în nrii viitori.

ApollO BiOSkOp. Luni şi Marţi are ur­mătorul program: Sfârşitul bun, toate bune (Humor). Umbrela Slântului Petru (Humor) Mirele (Humor). Rubin (Dramă). Mâna neagră (Dramă). Cânele miraculos (Colorat). Lacurile din Pontini (Vedere). Vânătoarea Hipopotanului (Vedere). Mier­curi şi Joi program nou.

C o n v o c a r e .Avem onoare a convoca adunarea ge­

nerală ordinară a despărţământului Cluj al Asociaţiunei pe 11 Decembre 1910 in co­muna Măcicaşiul unguresc.

Şedinţa se va ţ*nea la 1 oară d. a. în localitatea şcoalei române gr. cat. din loc.

Ordinea de zi.1. Deschiderea adunărei.2. Raportul Comitetului.3. Alegerea alor 3 membri pentru

verificarea şi înscrierea noilor membrii.4. Alegerea noului Comitet ai despăr­

ţământului Cluj.5. Prelegere poporală.6. închiderea adunărei.

Cluj, la 4. Decembre 1910.

Dr. Valentin Poruţiu D r. Victor Poruţiusecretar. vice-preşedinte.

Bibl iograi i e .A apărut revista ilustrată „ Răvaşulu

Nr. 11. Cuprins, Z. Pâclişan: Monarhismul la Români Episcopia Fleacului: Un nou document. Poesii poporale. Un preot ort: Scrisoare din Bucovina. D. A. Gladu: Cres­tături medicale. Peregrinus: Pe urmele lui Nicodim. E. Bianu: Omul faptelor. Trad. A. P: Adunarea învăţătorilor. Cronică.— Cărţi Reviste-Ziare.

Revista Idealistă. Revistă creştină-so- cială în Bucureşti. Director: Mihail G. Hói­ban. Anul VIII A apărut No. 9 — 10 Sep­tembrie — O tombrie, 1910, cu următorul cuprins; D. G tgliemo MVrrero; Roma în cultura moderni. D. Dr. Florea Simionescu: Un capitol d n Istoria medicinei. D. N Za- h iria: S'nu iderea, II. D. Cincinat Pavelescu: Poezii D. Delacerna: Spre orăbuşire, nuvelă. D. Mihail G. Hóiban: Politica internă. Bu­letin bibliograiie şi literar. Dăm în nrul nostru de azi nu eia „Spre prăbuşire“ din această revistă.

ULTIME ŞTIRI.Viena, 5 Dec. c. Ministrul de

externe Aehrenthal va pleca In Ia- du ine, dtpâ închiderea delegaţi ani­lor, intr-un concediu mai lung spre sud.

Belgrad, 5 Dec. Prinţul Alexan­dro se va duce înainte de Crăciun la Viena, unde împăratul Francisc losif ii va primi In audienţă specială.

Prinţul va călători incognito până la Viena sub numele de con­tele avalo.

Londra , 5 Decemvrie. Telegra­me din Mexic anunţă următoarele: Iu provine.ile dela Nord revoluţia îucă n’a fost înăbuşită. Populaţia re­fuză a da soldaţilor guvernului ali­mente şi îi ata ;ă îrapuşcând asupra lor d n terestrele caselor.

Londra, 5 Decemvrie. Pâoă Sâmbăta noaptea ia l i ore au fost aleşi 44 depilaţi liberali, 57 unio- oişti. 6 deputaţi de-ai muncitorilor şi 5 Irla »d«zi din partidul lui Redmond,

Londra , 5 i decemvrie. Lord Mii- ner a vorbit alaltă-bri în circums* crippa din nordul oraşului Adversa­rii poli uni ai lordului Miluer au pă­truns io sală, spărgând uşa. S’a în­cins o îucâerare. Milner s’a salvat prin fugă

Berlin , 5 Dec. Aichiducele Frân­ase Ferdmand se va duce ia Hano- \ra şi în drum se va opri la caste­lul de vânătoare al împăratului din Potsdam.

La 8 Decemvre se va da on prânz de gală în onoarea archiduce- lui Francisc Ferdinand şi a archidu- celui Frederic.

Acesta din urmă va sosi la Pot­sdam la 7 Decemvre spre a face o vizită surorei sale.

C i doi archiduci însoţiţi de îm­păratul Wilhelm se vor duce cu un tren special la Hanovra.

Atena, 5 Dec. Primul ministru Veni zelos a declarat, că va demi- sio >a in caz când nici in urma ale­gerilor actuale nu se va putea cons­titui o adunare naţională capabilă de muncă. Venizelos a spus, că nu vrea să-şi compromită politica sa prin intrigi şi compromisuri meschine.

Proprietar : Dr. Aurel Mureşiann.Succesorii

Redactor resp. Ioan Spuderoa

Pagina 4. G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Nr. 267.— 1910.

Cereţi Ga drept în ori ce prăvălie să vă vânză

câlcâe „Kauciuc“ p. gheteCu preţuri orig’nale ti-

t h 4 ** 4-1 vii * fpărite pe Cutii, heîptre- cute, trainice şi ela­stice. = = = = = = = = =

Jţ'iţf atenţi In ţnarcâ, ca să nu cumpăraţi Imitaţii. — Dacă nu \ â pot serii liferanţii l}-Vo**siă9 ia

Cerere Vâ trimite inm fl at firma;

Palma-Kautsuk A. G. Wien5,

sau dela Budapest, IV. = Szerecsen-u. 12. =Se caută vânzători.

La croitoria universalăW>

Braşov, strada Miliuil Weiss ţir 0. ---------- (Casa proprie). ~

Subscrisul îmi i-au voia a atrage atenţiunea On. Public asupra croitoriei mele militare şi civile ia care se con-

feeţioneză

R E V E R E N Z Işi tot felul de uniforme după croiala cea mai nouă.Totdeauna stau la dispozitiunea Onoratului Public a

pregăti un lucru solid şi deplin corăspunzătorPentru comande cât mai multe4 rog pe On. Public

a mi oferi binevoitorul sprijin. - Comandele urgente se efeptuesc în tin ru lce l mai scurt, — Semnez cu toată stima:

//

Mâestru croitor-

ù iz

Unica ocazie favorabilPentru comercianţi, mamulari şi privaţi.

4 0 —4 5 m e t r i re-turi i-ortate Cor 16 cele bune constă d*n : î-> • ţ;FâlXrâ de in pentru <*«b.tUIi de bărbaţi şi dame, |Resturi de Zcfir frânt. pentru cămăşi, bluze şi rochii.OxHd ca itate dură pentru cămăşi bărbăteşti. îŢesâ-turi v i ie t e pentru şorţuri şi rochi.Canaias (albituri de pat) colori modeme. |Fiarele l-a calitate pentiu confectiuni bărbăteşti ţi de dame

Resturile sunt de 3 —12 metri lungime, fără cusur» se P afco im re- | buinta bine ori şi care rest. Cumpărare minimală 4 0 —45 uaetn cu f

ccr- 16 cu rambursă Se afla încă o cantitate mai mare. \

Ciarşiafuri ţâră cusătură j150 cm. late 225 cm. lungi de in, po{rivite pentru trtisonri. bucata f

Cor. 2 80 b- Cumpărare minimală 6 bucăţi ca ram bursa \Atenţiune! Mărfurile mele sunt incomparabile cu a’e c neuren- - ţti, fiind-tă trimit cei mai bun. Pentru ce nu convine returnez banii. \

S. Stein lŢesătorie, N a ch id (in Boomia).

Important pentru dameflecare să cetească acest inserat :

In magazinul de modă “m i

Weiner MátyásBudapest, VI., Andrássy-ut 3.

Cu începere din 15 Nov. până în 24 Decemvrie cu preţuri colosal de reduse şi ieftine se ţîne mare

TÂRG DE CRĂCIUNVine spre vânzare :

Sport-flanel calitate bună i f ’/î— • • 1/j > 'l»n e l-en g le « colori închise #9 er. B u reh rn t ş ia o r mostre turc şi altele

acum 53 er.I ie v m t in Cret«* bun de spălat 200

mostre acuma 1 9 —32 er. şi mal sus. S to fe*en g leze 120 cm. late, desen ce­

nuşiu acum 45—55-65 cr. şi mai sus. S to fe p en tru d«nae în colori închise,

120 cm. late acuma 49—85 er. S tofe de eo<*tun»e 186 cm. fabricate

după gust eng*. acuma I 75 e r 2 f l . IVovităţi de c a tife a ;pentru “Costume,

halaturi şi Bluse acum 65,75, şi 9S cr.

La cerere să trimit în provincie mos­tre gratis şi franco.

Comande de 20 cor. se trimit franco.

Nr. 686/910.

P u b liea ţiu n e .Pentru facerea a 21 ferestrii

duple la edificiu l gim naziu lu i rom ân g r or. din Braşovj se p u b ică lic ita ţiune cu oferte încinse, cari au să se înain teze subsemnatei E forii şco­lare până la 4/i7 D ecem cre 1910 la 2 o *re p. m.

Supraoi erte nu se adm it.Cendiţiumle pentru txacutarca

lucrărei se pot vedea in c*neelcria Eforiei şcolare.

B raşov în 18 Nov. 1910.Eforia şcoalelor centrale gr. or.

rom. din Bra ov.

Kalmár &.F abriră de motoară §iDeposit şi Bureau mm i nm m ' Fabfifcâ— V I ii p étrin ^ « * K Renume mondial ULDiU IA

O R IG IN A L

VI t i t f l a Bénáit

Instalaţie motor Sauggas. Cea mai ief­tină exploatare.

„B en zu M o to r eu u le i brut*

Diesel Sistem-

Cel m a l recu n oscu t fa b r ic a t ţRecomândă Locomobile Renzin. Garni­turi de îmblătit, construite miraculos!

simplu.

5

Garanţie deplină Condiţii favorabile de plată Devisiuni şi preţuri curente gratis şi franco,

WILHELM SCHMIDTS,I , i* i i « e ! A rie f ln ă d e lux, B ru tă rie , P lani eţl, co-

M : s zo n ă r i şl fă in& rle. t :

jf răpi, rn ip M l principi 1 Strada Aţii 3, j j- Filiala Strada Hirscter 2.

La toate expoziţ i o distins cu ce e dintâi M premii 1157 1—62.'*|R( _

Mare asortiment de broderii,5^Lg.

m

CQ

rd>ocotn03

OS

N

Cadouri de Crăciun miraculos de ieftine 100 perini de divangata şi în cep u te .......................

20 perini de in desinate ...................â100 covoare cu metru gata şi începute »100 Milieus gata şi începute . . . . >10 Wandschoner 170 cm. lung stofă Aida »

Cad u r i le cele i»»ai frumoase m mai ieftine se ii ti A înmiit i la

Magazin cu tapiserie, împletituri şi mărnn'işuri. Str. Vămii 29

inCD

O3-4-mom m

«3*5 ’CD

Asortiment bogat de lână şi tort

Plecarea ei sosirea trenărilor ie stal m nng. î i BraşovValabil din 1 0:t. st. n. 1910 şi până în 1 Maiu st, n. 1911.

Plecarea trenurilor din Braşov.Dela Braşov la budapesta:

1. Trenul mixt la óra 6 36 mm. dimin.Li. Tr. accel. (peste Cluşiu> la ó. 2*20 m. p. m. II. Trenul de pers. la óra 7A0 min sóra. V. Tr. accel. p. Atad la orele 10*05 m. sera. V. Tr. aooe . p. Arad ia o»eie 6 00 min. dim.

Dela Braşov la Bucirescî:1. Trenul de persóue la Ora 316 m. dim

I I Tr-nul mixt la orele 12*32 uu. p. m. i i . Trenul accel. la óra 2'34 min. p. m.

(ce vine pe la Cluşiu).IV. Tren mixt la óreie 6*40 sera. *

* (cere circulă numai la Predeal .V . Tren accel. -a orele 5 26 ruin. dimin.*

(* păDă la 15 Noemvrie;

lela Braşov la Zérnescí (gara BartolGmeiu;I. Trenul mixt la óra 9*27 min a. m.

II. Trenul mixt la ora 2 48 min. p. m.. I i i . Tren mixt ia or 10*11 séra.

I. Dela gara Eartolomeiu la Făgăraş:II. Tren de pers. la ora 4 S7 m n. dimin.

} V. Tren lâ oia 8 51 minute d mineaţa.*III. Tren la ora 107 m n< • te p. m.are legătură pănă ia Nagyszeben sos. 8 69 seara). V. Tren ia ora 3 27 minute p. in.*

IV. Tren la or-- 5 56 mmute p. ra.Feketehaiom.)

Sosirea trenurilor în BraşovOela Budapesta la Braşov:

I. Tren ace. p Arad la orele f *16 m. dia*II. Trenul de persóue la óra 7*53 dim. ii. Tr. accel. peste Cluşiă la Ó.219 m. p.al

IV. Trenul mixt la óra 8 66 min. sóra,IV . Trenul accel. la ora 10 04 seara.

Oeta Bucurescî la Braşov:

I. Tren. de pers. la óra 6'50 min. dim1!(numai dela Prede*»1).

II. Trenul accel. la óra 2 0 min. p. m,(Are legătură cu Sibiiu şi Cluj).

III. Trenul pers., la óra 5 09 m. p. m.*IV . Trenul mixt. la óra 10 6 mia. sóra.V. Treuul a-cel. la ora 9 41 mn, sear»,*]

(* pănă la 15 Noemvrie).

Oala Zernescî la Braşov (g tr. SartolomiiiI. Trenul mixt la óra 7 30 min. dini.'

II. Trenul mixt la óra 1*20 min. p. imIII. Tren mixt la óra 7 27 sóra.

Dela Făgăraş la gara Bartolomîlu:I. Tren la ora 7 01 rain. dimineaţa, ii. Tren la ora 10 20 mm. a, m *

III. Tren la ora 11*55 miu. a. m.IV. Tren ia ora 71— no nute p. m.*V. Tren la or* 9*59 minute

(* dela Feketehaiom.)

T ipogra fia Murăşanu Braşov.