A fi rom si a vorbi romaneste In Serbia 1 , , Biljana Sikimic

Prezenta lucrare se ba.zeaza pe interviuri de teren cu romi i baiei din provincia Voivodina i examineaza discursurile liderilor romi i baiei deo-potriva. Am selectat fragmente din interviuri mai ample pentru a aduce laolalta atitudinile personale ale acestora fata de limba i de identitate. Interviurile cu lideri baiei [1-4] i romi [5-6] sunt comparate cu afinnatii Ia.cute de oameni obinuiti, de etnie roma, din satele Straja i Ritior din Banat [8-9], locuite in majoritate de etnici romani, i chiar cu afirmatiile unui copil de etnie roma din satul majoritar romanesc Torac [7]. Ca abordare de baza am folosit lingvistica antropologica de tip calitativ, dar studiul se axeaza partial i pe metode de analiza sociolingvistica.

Materialul folosit in cadrul l!Cestui studiu este rezultatul unei ample cer-cetari de teren, de orientare calitativa, realizata in Serbia i in tarile inveci-nate de echij:>a de cercetare a Institutului de Studii Balcanice din Belgrad. Materialul este accesibil publicului in intregime sub fonna unei arhive digi-tale multimedia, continand aproape patru sute de ore de interviuri realizate in diferite graiuri romaneti din Serbia, Croatia, Bosnia-Hertegovina i Bulgaria, vorbite intr-o proportie semnificativa de romi i baiei. 0 parte a

1. Acest studiu se bazeaza pe proiectul ,,Limba, folclor, migratii in Balcani" (nr. 178010), destaurat de Institutul de Studii Balcanice i finantat de Ministerul Educatiei, Stiintei i Dezvoltarii Tehnice din Republica Serbia. Traducerea din limba engleza a fost realizata de Ana Chiritoiu. Nota traduci'ttoarei: unele selectii din interviuri figureaza in lin1ba romana sau in dialecte ale limbii romane in original. Am marcat aceste selectii, pentru a le delimita de restul traducerii, prin folosirea caracterelor italice i printr-un asterisc aezat la finalul secventei respective .. Acolo unde interviurile cu vorbitori romi sau baieilor sunt consemnate in engleza, deoarece au fost purtate in limba sarba in original, neputand sa reconstitui graiurile baiee, am aproximat interventiile respective in traducere printr-un idiom familiar al limbii rom~ne standard.

92 CONDITIA ROMA SI SCHIMBAREA DISCURSULUI

materialului inregistrat in comunita1ile vorbitoare de limba romana este in sarbete, deoarece toti aceti vorbitori s~t eel pu!in bilingvi, in vreme ~e mul!i dintre ei sunt chiar multilingvi. In aezarile predominant sarbetr, interviurile cu romi au fost realizate in limba sarba. in satele majoritar roma-neti din Banat, conversa1iile cu romii au avut loc atilt in romiina, cat i in sarba.

Din punct de vedere sociolingvistic, prezenta lucrare achieseaza la no1i-unile de ideologie lingvistica discu1ii despre statutul limbilor minoritatilor din domeniul studiului masurilor privind limba i negocierile identi.tare din lingvistica antropologica. Ea se concentreaza asupra a doua grupuri etni~e din Serbia care folosesc limba romana in comunicarea zilnica. Populatra neroma considera ca membrii ambelor grupuri sunt romil!igani, dar este contienta ca exista unele diferente intre cele doua grupuri, diferen1e pe ca~e persoanele din afara comunitatii le percep ca fiind de natura lingvistica. In afara de baieii vorbitori de limba romana care locuiesc in regiunile Banat i Backa din Voivodina i cu precadere in nordul Serbiei, mai exista grupuri de romi i in regiunea Banat din Voivodina, care traiesc in zone unde majo.:. ritatea locuitorilor sunt romani, astfel ca romana este a doua limba pe care o vorbesc (L ) , prima fiind romani. in randul generatiilor tinere insa, din ce in ce mai fre~vent prima limba (L

1) este romana. Aiaturi de romii autohtoni,

pentru care romana este a doua limba, mai exista i comunitati rome destul de numeroase (de exemplu, gaborii), care s-au stabilit in Voivodina du pa revolutia din Romania (1989), pentru care limba romiina este tot a doua limba, dupa romani, dar aceste grupuri folosesc deopotriva i romana standard, nu doar graiul romanesc local din Banat.

Cu toate acestea, principalul reper geografic va fi provincia Voivodina. Lucrarea de fata se constituie din doua parti : prinia se ocupa de baiei i pune accentul pe un studiu de caz din zona Backa - mai exact, baiei care locuiesc in satul Sonta, intr-un context lingvistic i etnic dominant slav iar partea a doua se ocupa de romi i discuta trei studii de caz din regiune~. Banat (satele Torac, Straja i Ritior) - mai exact, este vorba despre populatn rome situate intr-un corttext lingvistic i etnic dominant romanesc.

Baiesii vorbitori de romana din Serbia J

Se pare ca interesul ridicat pentru studiul contemporan al baiei~?r se da~oreaza in mare masura unui grup de lingviti de la Institutul de Studu Balcamce din cadrul Academiei Sarbe de ~tiinte i Arte din Belgrad, ca i publicarii, in limba sarba, a unei colectii intemationale de lucrari : Bate~ii din Balcani. Identitatea unei comunitafi etnice, in 2005, urmara de doua colectii intema-tionale de lucrari pe tema sacrificiului ritualic : Kurban in the Balkans

A Fl ROM SI A VORBI ROMANESTE iN SERBIA 93

(Kurbanul fn Balcani), in 2007, i Jertfa de siinge. Transformarile unui ritual, in 2008. Revista Pframida, publicata de Institutul de Cultura al Romanilor din Voivodina (Zrenjanin, 2011), a dedicat un numar special baieilor din spatiul sudic slav. Aceasta colectie interdisciplinara de lucrari in limba romana reprezinta o selectie din studiile contemporane aparute in urma cer-cetarilor de teren efectuate asupra baieilor aflati in contact cu slavii din sud in teritorii care astazi se regasesc in Bosnia-Hef!egovina, Bulgaria, Croatia i Serbia. 0 contributie istorica insemnata au avut-o fragmentele traduse din lucrarea clasica din 1906 a bine-cunoscutului etnograf sarb Tihomir Djordjevic. Aiaturi de un studiu dialectologic asupra posibilelor abordari lexicografice ale dialectelor baieilor din Serbia, Annemarie Sorescu Marinkovic (2011a: 32-38) face i o trecere in revista a situatiei sociolingvistice curente, incluzand observatii asupra interferentelor din dialectele romaneti ale altor comunitati din Serbia (romani i vlahi), racand totodata comentarii asupra ideologiei lingvistice a baieilor.

Interesul pentru baiei, ca i pentru alte comunitati vorbitoare de limba romana din Serbia, a inceput odata cu cercetarea contactelor slavo-romane din Balcani, precum i de la abordarea unei ample preocupari lingvistice i antropologice : strangerea de dovezi care sa ateste stare.a reala a limbii i modul cum este ea folosita. Neexistand inregistrari academice cu privire la graiurile romaneti ale baieilor din Serbia, prioritatile cercetarii de teren s-au centrat asupra chestiunilor de istorie orala, cultura traditionala, folclor i constructii identitare. Cercetarile despre baiei s-au desraurat, ori de ciite ori a fost posibil, in contextul comunitatilor locale, in ansamblul lor, majoritatea fiind rurale sau periurbane, in special unde populatia conlocu-itoare era vorbitoare de limba romana, cum se intampJa in nord-estul Serbiei (vlahii) i in Banat (romanii, in majoritatea zonelor romaneti gasindu-se i romi vorbitori de limba romana).

in urma experientei noastre de teren, putem spune ca baieii din Serbia au vorbit, initial, eel putin doua dialecte romaneti : eel din Muntenia i eel din Ardeal. Satele mixte, cu baiei i sarbi, din sudul raului Sava i al Dunarii, folosesc dialectul muntenesc ca baza a graiurilor acestora, intre care sunt diferente semnificative.

Spre deosebire de graiurile baiee (sau rudareti) vorbite in Romania, cele din centrul Serbiei (ca i cele din Bosnia, Macedonia i Ungaria) nu sunt influentate de limba romiina standard. Toti baieii de la sud de Sava i Dunare apartin de Biserica Ortodoxa Sarba i sunt Colarizati in limba sarba.

in Banatul sarbesc i in nord-estul Serbiei, graiurile baiee sunt influ-entate puternic de dialectul romanesc local, folosit de majoritatea popula-tiilor romaneti i vlahe invecinate. in satele mixte de romani i baiei sau de vlahi i baiei, se vorbete dialectul romanesc non-baie, care se bucura de un prestigiu mai mare, in special in randul generatiei mai tinere. in

94 CONDITIA ROMA SI SCHIMBAREA DISCURSULUI

conditiile date, e foarte greu de reconstituit dialectul original al stramoilor acestora.

Grupu1 baie romano-catolic din regiunea Backa, traitor de-a lungul Dunarii, aproape de granitele cu Croatia i Ungaria, vorbete dialectul arde-lenesc. in aceeai regiune, un grup de bii'.iei ortodoc:i-, mult mai mic, pro-babil ca a vorbit dialectul muntenesc, dar in mediul mixt din oraul Apatin, acest dialect este acum influentat puternic de majoritatea baiea, vorbitoare a dialectului ardelenesc. Dialectul muntenesc este vorbit de baieii din estul Croatiei, in cateva sate de peste Dunare. Aceti baiei ortodoqi, vorbitori ai dialectului muntenesc, inca mai au legaturi personale cu baieii de pe malul sarbesc al Dunarii1.

Baieii din Adorjan, aproape de Senta, in regiunea Backa din Voivodina de nord-est, traiesc intr-un mediu maghiar i sunt catolici. in afara de limba romana, care e limba lor materna, vorbesc i maghiara, i sarba.

in ultimii ani, au existat cateva tentative ale organizatiilor nonguverna-mentale din estul regiunii Backa de a introduce ore optionale in limba romana in satul Vajskai iar in Backi Monostor s-a infiintat o gradinita cu predare in dialectul ardelenesc local, frecventata de 20 de elevi. Acelai dialect ardele-nesc se mai aude uneori i la Radio Sombor, eel mai apropiat post de radio local, in cadrul unei emisiuni cu durata de o ora, adresata romilor, difuzata duminica. Deocamdata, baieii din alte zone nelocuite de romani nici macar n-au inceput sa initieze vreuna dintre urmatoarele doua posibilitati : a) intro-ducerea limbii romane standard sau b) a dialectului local intr-o emisiune culturalii'. sau educativa. Mai