Fi unii anii 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe t rei lu n i 3 fior.

România şi străinătate:

Pe anii 40 fr., pe ş6se Iun! 20 fr., pe t rei l u n i 10 franci.

KRDACŢIl'.VKA ŞI ADMIXISTRA j l l X E A :BRAŞOV0, piaţa mare Nr. 22.

,GAZET A“ IESE ÎN F IE C A R E DI.

NR 251.

ANULÜ XLIX.

Vineri, 7 (19) Noemvre.

A N U N 0 1 U S 1 L E :

O seriă garmondű 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicar

SË PRENUMERA:la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi.

Sorlserî nefranoate nu •• prlmesoâ. — üanusorlpte nu «e retrimltQ.

1886.

Braşovti, 6 Novembre 1886.E ridiculű de totü modul u cum înţelege

pressa maghiaro-iidană şi susţiitorii ei patriotis- mulü, dér totü atâtü de nefastü e, că urmările acestei monopolisărî a patriotismului le sufere nu numai naţionalităţile, ci şi poporulü maghiarü. Deosebirea e, că naţionalităţile le sufere în mai mare măsură şi în tóté direcţiunile.

După pătura, care esploatézá patriotismulű, a fi patriotü nu ínsemnéza a’ţi iubi pàmêntulü în care te-ai născutu şi trăesci, ci a iubi isvo- rulü din care’ţî poţi îndopa punga şi sătura pân­tecele; patria şi naţiunea suntű numai perdeaua după care’ţî poţi juca mendrele.

Şi pentru ca să’şi pótá satisface poftelorü şi dorinţelom ce le urmăresce pătura maghiaro-ji- dană, adecă pentru ca sè nu le sece isvorulü din care se ímbuibézá în contulű naţionalităţilor şi a poporului maghiar u, nu lasă nici o ocasiune bine venită së trécá, fără a se bate’n peptu, că décá n’ar fi ei cu patriotismulű lorű celű mare s’ar prăpădi ţâra.

După ei, a ii patriotü ínsemnéza a’ţî lă- pëda opinca şi ţundra, şi a îmbrăca atila, a-ţî pune péná’n pălăriă şi pinteni la cisme, a nu mai vorbi şi a nu te mai închina în limba ta, ci a pretinşilorti patrioţi, a nu respecta legile, ci ordinaţiunile care le înlocuescü, a corteşi la alegeri, fiă comitatense fiă dietale, a vota pentru un candidatü séu altulü totü patrioticű, a nu-ţî mai apéra interesele nici în comună nici în comitatű, $ lua parte la jubileuri şi la banchete totü pa jtriotice, a lucra în contra intereselorü scólei şi j)isericei tale, a-ţi lèpëda credinţa strámoséscá, a aduce poporulü la sapă de lemnü cu biruri grele, a face pe Săcui sè ia lumea ’n capü pă- răsindu-şi vatra părintâscă, a supune (Jecï de fa­milii învăţătoresci maghiare la încercările lui Succi, a contribui pentru Kulturegylet, ham- barulű în care se grămădesce patriotismulű, ş. a.

Etă atâtea acte de patriotismű, care dau garanţiă, că pănă când acestea vorü avea tre­cere, isvorulü îmbuibării nu sécá.

Ducă-se numai patrioţii maghiaro-jidani în Sëcuime, séu în alte părţi printre Unguri, unde şovinismul şi falsulü patriotismü n’a infectatű inimele, cerceteze bine în poporü, şi se vorü con­vinge că nu se simte nicidecum încântatü de asemenea acte de patriotismü ; le va spune, că mai pujinű patriotismü de soiulű acesta, şi mai multü patriotismü pentru bunăstarea poporului, pentru împuţinarea esecutorilom şi a lefegiiloru, pentru îmblânzea gendarmeriei, ale cărei acte de selbătăciă au a se mulţămi totű agitatorilorü maghiaro-jidani, pentru respectarea drepturilor ü tuturora deopotrivă, pentru buna înţelegere între toţi, pentru încetarea agitaţiunilom şi uneltirilorü jidano-maghiare, le vorü spune, (Jicecnü, că ase­menea patriotismü le-ar cădea multü mai bine, pentru că numai unu asemenea patriotismü do- vedesce iubire de patria.

Gruvernulil ungurescü cu tóta céta lefegii­loru, începêndü delà măria sa solgabirëulü pănă la mai măria sa fispanulü, negreşitii că nu potű sè refuse sprijinulü lorü unorü patrioţi de talia maghiaro - jidanilorű, pentru că de, împreună’şi íacü trebş0rele ; puterea e dulce şi atacerile stră­lucite nenumărate, cu una cu doué nu te poţi despărţi de ele.

E bătătorfl la ochi însè, că aceste agitaţi­uni nu au nici o măsură. A striga în continuu,

; că Românii gravitézá spre România, Serbii spre Sêrbia, Germanii spre Germania, Slovacii spre Rusia, nu credemü că suntü acte de patriotismü. Pressa jidano-maghiară face rău serviciu d-lui Tisza. Acum, când situaţiunea din afaiă e atât de critică, n’au altceva de fácutü agitatorii ji- dano-maghiari, dtcâtü a scrie ellenzekiane ca

cea urmátórel :

„Aceştia — adecă Românii — voiescü să ne dispute acestü páméntü; (Jicü că noi — Un­gurii — suntemü străini aici; voiescü să răpescă femeilorű nóstre sonorulü cuvéntű ungurescű; ei credü că marele transformări politice ale Orien­tului ce clocotesce vorü duce lucrurile acolo, ca Ardealulü să ca^ă ca o pómá cóptá în braţele României. Acésta e acjí numai o poftă, mâne este nebuniă, poimâne rămâne cugetulű acesta o cronică stupiditate. Dér stupiditatea acésta îşi câştigă unü statornicü nutrimentü pănă atunci, pănă când naţionalităţile nóstre nu mai consimtü cu noi. A face pe cei ce vorbescü românesce cetăţeni, cari să simţă şi să gândescă unguresce: etă problema Kulturegyletului î îndată ce va fi aşa, se va împrăştia acea negură daco-română, care revarsă orbiă şi produce nebuniă.u

Intr’adevérü că numai orbia şi nebunia póte împinge pe patrioţii jidano-maghiari a scrie ase menea insanităţi, care nu potü folosi nicidecum ţării. Avemü însă noi unü folosü; graiulü duş- manilorü noştri ne avertiséza mereu să fimű la pândă: Kulturegyletulű n’are gândii bunü cu noi.

0 sciamü acésta, dér nu e rău că ni se spune mereu, negreşitii fără voiă, căci t0tă pa­sărea pe limba ei pere.

Printulu Waldemar şi tronulft bulgara.

ţ)iarulu daneză „Avisen“, într’unu articulu, probabilă inspirată de cercurile influente daneze, arată motivele ce au făcută pe prinţulă Walde­mar să refuse, prin tatălă său, a primi tronulu bulgară. Motivele suntă acelea, care le-amu arătată şi noi în articulii de fondu ai f6iei n6s- tre. Etă ce (Jice „Avisen“ între altele:

A primi una trona, pe care îlă pote oferi Sobra- nia bulgară prinţului Waldomar, este mai pre josă de

demnitatea unui fiu ala regelui din Danemarca. Posiţi-

unea de principe ala Bulgariei, vasală Rusiei şi Turciei,

şi cea de guvernatorii generală ală Sultanului în Ru-

melia orientală nu va duce în ispită pe nici ună prin­

cipe danes, Chiar şi eventuala coronă de rege al Ci Bul­

gariei unite, presupuneudă că ea va fi acceptată de că-

tră puteri, ar avea prea puţină putere de atracţiune

pentru fratele împărătesei din Rusia şi ală regelui Greciei.

Tocmai aceste relaţiunî de rudeniă ar îngreuna posiţia sa şi în curendă l’ar face imposibila.

O convorbire cu generalul îl Brialmont.

Generalula Brialmont, într’o convorbire privitóre

la situaţiunea din Europa, a declarata — scrie , Pest.

Lloyd« — că modula cum se urmézá cu tractatele im­

pune tuturora statelor celora slabe datoria d’a se gândi

seriosă la apărarea ţârei, pentru ca să nu le găsăscă

evenimentele nepregătite.

Decă la 1877 România nu ar fi avută o armată

gata de bătaiă, care a scăpată pe Rusia de o catastrofă la Plevna, póte că pacea ar fi costat’a independinţa ei

Belgia înainte de tófre trebue se se gándéscá la a-

părarea liniei Maas. Anversulă este destula de apărata,

chiar şi în contra proiectileloră torpile, ală cărora efect

sdrobitoră va fi zădărnicită prin largile şanţuri umplute

cu apă; celă multă âr trebui întărite zidurile boltituri-

lora şi ală casemateloră. Şi apoi mai lipsesca încă 26

de baterii pentru apărare.

Cestiunea principală este d’a apăra Liegiula prin

două capete de poduri, de óre-ce actuala fortificare a

Liegiului este espusă pericolului d’a fi atinsă de focula

duşmanului, séu d’a fi ocupată.In împrejurările actuale generalula Brialmont nu

crede că s’ar putea înfiinţa servioiula militară personala.

Ceea ce doresce densulă este, ca parlamentula să alégá

o comisiune micstă, însărcinând’o d’a studia organisa-

ţiunea apărărei |ţ0rei şi a armatei. Bugetula armatei

în sumă de 50 milióne nu corespunde în resultatele sale

acestei mari cifra.

SOIRILE PILEI.La 2 Decemvre n. 1888, Maiestatea Sa monarhulă

nostru împlinesce 40 de ani de când domnesce. Con-

siliulă comunala ia mésurí, ca acea <Ji sé o sérbáto-

rescă prin publicarea unei cărţi, care sé tracteze des­

pre desvoltarea Vienei în privinţa zidiriloră în aceşti 40 de anî.

—x—

In 12 Noemvre s’a ţinută în Turda adunarea or­

dinară a învâţătorilora unguresc! din comitatulă Turda-

Arieşu. In acestă adunare unuia din învâţătorî discrise

în *aşa termini lămuriţi starea miseră a învâţătoriloră poporali unguresc! din acela comitata, încâtă raporto-

rula lui »Magyar Polgár“ <Jice, că décá este adevărată

acésta atunci nu e mirare, décá învâţătorii pier^ându-şl

voia faţă cu cariera lora iau în mână sapa în locfl de

condeiö, biciuia de visitiu în locuia cerusei, |şi în loculă

cărţei îmbrăcişâză o altă lucraie, ,cu care mai si­

gură îşî câştigă pânea lora. Cestiunea miseriei în-

văţătorescî a data locă unei discuţii sgomotóse: unii

erau de părere să recurgă la dieta ţărei, pentru t

ca 'sé ceră ímbunétáfirea sortii lora, alţii !nsé.\ a

cărora părere în fine fu şi majorisată, s’au îndestulită

cu încredinţarea, ce le-a dat’o înspectorula scolastica, că se va stărui ea înv0ţătorii s0-şi potă primi atâtă sa-

lariele dela comune, câtă şi ajutórele în restanţă din

partea statului. — Dér Kulturegyletiştii, pentru ce adună

banii? Pentru banchete? De ce nu schimbă banchetarii

numele „Kulturegylet“ în „Diszebédegylet«, ca sé cores­pundă numirea întru’ tóté cu practica?]

— x—

Comisiunea pentru armată a delegaţiunei ungurescl

a primita bugetula ordinara ala résboiului fără mo­dificări.

—x—

Lui »Magyar Polgár« i se pare de necrezută scirea comunicată de o fóiá unguréscá, că adecă direcţiunea

financiară din Sibiiu ja hotărîtă ca tóté anunţurile lite-

•rare (bibliografiele), concertele, balurile şi alte publica-

ţiunî de soiulă acesta, apărute |n <Jiare, sé fiă supuse la

timbru, séu la câte o taxă de 30 cr. pentru fiăcare.

Fóia cluşiană cjice, că deşi nu o interesézá directă or­

dinaţiunile direcţiunei financiare din Sibiiu, fiindcă Clu-

şiulă nu cade sub cercula aceleia, dér ar dori ca di­

recţiunea din Sibiiu sé-i dea informaţiunî despre acésta

scire, fiinda că ar voi sé caute pe altă cale mântuirea

pressei de una asemenea eventuala periculă. — Ca sé

cré(Já „Magyar Polgár«, îi facemă noi cunoscuta, că fóia

nostră plătesce deja asemenea taxe şi că fără a mai

aştepta informaţiunî din Sibiiu, s0-şl ridice guvernamen- tala’i voce în contra acestui bira.

—x—

Talerii Maria Ieresianî suntă scoşi din cursă. Ei

au ac}* numai vaiórea argintului, adecă 1 fl. 70 cr. Pănă acum se schimbau cu 2 fl. 10 cr.

— x—

Joi, séptémána trecută, locuitorii din Vesprimu

fură deşteptaţi din somna de una cutremura de pămentă.

Trei case au fostă ruinate: omeni însă n’au fostă omo-

rîţî. Tota în séptémána trecută, Duminecă, a fosta cu­

tremura de pămenta si la Timişâra, care a durată vre-o

doué secunde, dér n’a causata nici o stricăciune. După

cutremura a urmata una vénta mare şi în urmă píóiá.

—x—

In opereta »Der Bettelstudent“, ce s’a jucata Mer­

cur! séra de trupa teatrală germană, a debutată pentru

prima órá D-ş0ra Auguste Koleit, cântăreţă dela teatrulă

germana din Budapesta. D-şora Koleit dispune de o voce forte plăcută şi bine cultivată. Apiausele, cu care

a fosta întempinafă din partea publicului, au fostă me­

ritate. — Astă sâră Joi se va juca „Die Rantzau“ séu

,Die feindlichen Brüder," dramă de sensaţiune în 4 acte,

de Erckmann-Chatrian.—x --

încă (Jece preoţi gr. or. au mai fosta „pricopsiţi*

de ministruia Trefort. Décá Mântuitorulă neamului o-

menescă ar fi avută asemenea înv0ţăcei, de sigură că

nu-la mai mântuia.

Nr. 251. GAZETA TRANSILVANIEI. 1886.

In 24 Noemvre n. se vorii alege jumătate din mem­

brii comnităţilorii orăşane Sibiiu şi Sebeşu, ală căroră

mandatü espiră Ia sferşitula anului 1886.

—x—

Gimnasiulü superiorü rom. cat. din Cluşm va serba

la 12 Decemvre n. aniversarea (Jilei de 300 ani dela

mörtea fostului principe alü Transilvaniei Stefanü Batori,

ca fundatorii alü acestui şi altorü mai multe institute

unguresc! de învăţămentă.

—x—

Representanţa orăşenăscă a Gluşiului a dată 7000

fl. subarhivarului ţării lakab din Pesta pentru trei vo­

lume de manuscrisü, în care se tracteză istoria Clu-

şiului. Cartea se va tipări pe cheltuiala oraşului.— Afa­

cerea nu e rea!

—x—

In curendă se va înfiinţa în Budapesta de nisce

intreprintjötori privaţî o fabrică de puscî repeţitore, cu

cari se va înarma armata comună, şi pe câtă va cere

trebuinta, şi honvedimea.

Br. Heine-Geldern, editorulü (iiarului »Fremden­

blatt«, a muritü. Averea lui se socotesce la mai multe

miliöne.

Epidemia de versatü e încă totü în crescere în

Pesta. Se bolnävescü pe di pănă la 30 de persöne.

In săptămâna acesta, vaporulü „Rottweil,* sub co­

manda căpitanului Iosef Greikl, trecu pe Dunăre în josü

încărcată cu 87.650 chilograme de prafü de puşcă din

fabrica Rottweil dm Württemberg. Prafulü se lifereză

României şi Serbiei.

Prinţulă Leopold de Hohenzollern cu fiulü său, prin-

ţulQ Ferdinandö, înainte de a pleca în România, au vi-

sitatü pe împăratulă Vilhelm. Cu acestă ocasiune se

4ice, că împăratulă i-ar fi adresatQ prinţului Ferdinandö

cuvinte fdrte seriöse şi i-ar fi (Jisă între altele: »Credü

că-ţl va fi plăcută mai bine în Potsdam, decâtă cum îţi

va plăcea mai târziu în România.« După *Corespon-

dance de Vienne“ i-ar fi cjisă: „Nu-ţî urezü decätü unü

lucru: ca să-ţi placă în Bucuresci cum îti place în Pots

dam“. Cu aceste cuvinte împăratulă i-a amintitü greua

chiămare ce o are ca viitorii moştenitorii alü tronului

română.

Acum câteva dile, substitutulü de primü-procurorü

Dr. Franz Szekely de!a procuratura din Becichereculü

mare fäcü o investigaţiune, cu care ocasiune, spune

»E-s“, descoperi numäröse neregularităţi. In urma a-

căsta, procurorulü Alexius Almasij cerü suspendarea sa

din postii. Se cjice că unele persöne au abusatü de în­

crederea lui Almasy. Agendele procuraturei le conduce

acum unü viceprocurorü.

—x—

Din Bistriţa se scrie, că ucigaşii bogatului jidovii

Jantei Khan din EntradamQ s’au descoperită. Principa-

lulü criminală e Kalman Simon, fostă visitiu ală ucisu­

lui. Şăse părtaşi suntă arestaţi. Crima s’a comisă în

Septemvre anulă trecută.

Deunăcjile studenţii universitari Dionisiu Kovacs şi

Alexandru Werlheimer din Pesta certându-se, se deciseră

la ună duelü americanü. Sörtea că^u pe Weitheimer,

care îşi şi trimise ună glonţă în peptO, fără să mdră

F O I L E T O N U .

Untt firii de perii albit.— Noveletă. —

(Urmaae.)

Amiculu meu Corneliu începu a’mî istorisi astfelă,

cu seriositatea şi obicinuita lui linişte:

— înainte de acesta cu câteva săptămâni, într’o (ji

negur6să, mă preumblamă singură pe stradele oraşului.

Am umblată mai multe 6re singură, fără a mă întelni

cu vr’ună cunoscută, — eram ostenită şi indispusă. —

Lumea ce trecea pe lângă mine nu mă interesa. Aerulă

era umedă şi rece, — şi eu totă umblamă ca pier­

dută.... — Deodată, pe neaşteptate m’a cuprinsă ună

farmecă misteriosă! 0 simţire, ce de multă — — —

de multă s’a fostă stinsă în pieptulă meu, o dulce sim­

ţire mî-a cuprinsă totă interiorulă. — Mi se părea că

negura gr6să se ridică încetă — încetă din jurulă meu,

aerulă se încăl^esce, cerulă e mai azuriu ca de altă

dată, e mai înaltă şi mai sublimă.. ..! Eu stamă ca în­

ţepenită într’ună locă, şi cuprinsă de ună doră ne-

esplicabilă, mă delectamă în privirea unui frumosă

portreta.

Am trecută pe lângă esposiţia unui stabilimentă

totografică şi portretulă frumdsei Laura m’a oprită în

însë. Afacerea are së o judece tribunalulă. Kovacs a

dispărută din Peşta.

Inaugurarea unei şcole.

Sâmbătă, 25 Octomvre curenţii, s’a inaugu­raţii în Buuuresci deschiderea cursuriloru şc61ei normale primare de institutori. Cu acostă oca­siune d, Dimitrie Sturza, ministrulii instrucţiunei publice şi alu cultelorii, ţinu discursulu următorii:

Domniloră profesori! 0 nouă şcolă se deschide,

menită a da o nouă impulsiune şi o nouă desvoltare

învăţământului publică.

Şcola este ună sanctuariu, o biserică, în care totă

gândirea trebue să fiă purtată de o consciinţă curată şi

sinceră, în care cei ce o conducă şi cei ce ascultă tre­

bue se fiă egală însufleţiţi de o singură idee şi de o

singură simţire. Şcola trebue să fiă mai nainte de tote

ună sanctuară nebânuită de nimeni şi iubită de toţi.

Pentru acesta ea trebue să fiă oglinda adevărului şi a

ordinei, a dreptăţei şi a disciplinei.

Sciinţele suntă basate pe adevără şi pe cercetarea

lui, şi de aceea şi şcola e nedespărsiţă de adeveră.

Numai o expunere clară şi corectă e în stare să cu­

prindă mintea şi inima şi să se întipărescă în consciinţă

nostră astfelă ca se fiă una cu noi. O expunere clară

şi corectă este însă şi adevărată; er o asemenea expu­

nere nu pote exista unde adevărulă nu a intrată şi în

practica dilnică a vieţii.Omulă e o fiinţă, care are în tote o construcţiune

de o logică axtraordinară. Neadevărată în sciinţă şi ade­

vărată în vieţă, neadevărată în vieţă şi adevărată în

sciinţă suntă situaţiuni ce nu potă să fiă. Primulă pasă

spre rău, ca şi exemplulă răului suntă cantagiose, şi

precum ună preotă viţiosu este o monstruositate, de

care ori ce omă se înfioreză, asemenea şi ună învăţă -

toră, care nu calcă în vieţa sa pe calea adevărului, nu

p6te să fiă ună învăţătorii bună şi de o influenţă pă-

trundătore asupra eleviloră săi.

La ce ar şi servi o plângere bine făcută, decă, ca

răscumpărare sciinţei date, se sădesce în inima elevului

nerespectarea adevărului pe tăremulă practică ală vieţei.

Mâne ori poimâne şi sciinţă va trebui să plătescă b i­

ruia ei neadevărului,

De lumina adevărului ne încâl(|ima noi toţi şi prin

urmare şi şcola, Omulă celă adevărată scie ce vre şi

unde merge: elă e totdeuna împăcata cu consciinţă sa

şi nu şovăeşte nici odată.

De aceea în şc6lă trebue să strălucăscă adevărulă

la profesori şi la elevi. Nici unii nu trebue să’şi des­

carce pe alţii vina minciunei, care e sorgintea tuturora

viţiiloră. Fiăcare trebue să urmărăscă adevărulă, să’şi

impună adevărulă, să gândescă la elă 4iua Ş* noptea,

să nu se depărteze de elă ună singură minută, şi să cu­

gete necontenita, că celă mai mică neadevără ce ne ese

din gură seu care îşi ia trupă în faptele n6stre nu se

pote acoperi, ci este înscrisă pe pagina cea negră a

vieţei nostre de acelă care însuşi este adevărulă şi ju-

decătorulă cela dreptă ală tuturora.

Decă acesta este aşa pentru orice şcolă, cu atâtă

mai multă în şcola în care crescă viitorii învăţători ai

poporului. Ar fi celă mai mare păcat ce amă pută comite,

când în acâstă şcdlă, prin vorbe seu prin fapte, în ex­

punerea obiecteloră ce suntă a se învăţa său în vieţa

dilnică, nu s’ar răspândi şi nu s’ar respecta cultulă şi

cunoscinţa adevărului, când încă s’ar ajunge a se falşi-

fica şi a se rătăci mintea şi inima tineriloră ce ni s’au

încredinţată de naţiune intr’ună mare scopă culturală.

mersulă meu‘ Era espusü de o parte de celelalte por­

trete, căci era neasămenată mai frumosă şi mai per­

fectă. — De când m’a făcută Dumnedeu ună aşa por­

tretă nu am văzută. — Pe fruntea-i înaltă domnea o

adevărată demnitate femeiascâ şi de pe buzele-i deii-

cióse sbura ună surîsă — — — care te atrăgea ca

radele sörei ui de primăvără. In ochii ei ardea ună focă

pătruntjătoră — — — faţa’i senină esprima blândeţea

şi intelig’nţa. Era o apariţiune fenomenală, a cărei pri­

vire am simţită că lasă urme în eternă neşterse în

inima mea.

E lucru ciudată, — continua vorbitorulă totă mai

mişcatei — că am cunoscută pe Laura de un timpă órecare,

şi numai acum i-am descoperită calităţile eminente... mai

nainte nici că o luamă în sămă. Portretulă acela mî-a

deschisă ochii să vădă lumina — — — să simţă a-

morulö cu tóté urmările lui dulci şi chinuitöre.... — Am

stată multă timpă înaintea acestui portretă minunată,

m’am delectată în privirea lui.... — pănă când ună ser­

vitorii a închisă esposiţia. — Mî-am continuată preum­

blarea, dér nu ca mai nainte, fără nici ună scopă, ci

cu hotărîrea firmă, că voiu căuta orice ocasiune să mă

întelnescă cu Laura ca să-i spună câtă de multă o iu-

bescă, să-i spună că o admiră — ---- !

Din momentulă acela nu am mai avută o cji bună.

Nu, căci surîsula acela nu-lă puteamă uita. Aci îmi lu-

Cultivarea adevărului însă duce la practicarea drep-

ţâţei, fără de care societatea omenéscà nu póte së existe,

căci simţămăntulă dreptăţei este care alinézà şi orbirile

şi pornirile omeniloră.

Şi unde este dreptatea mai necesară decâtă în

şcolă, unde o abatere dela ea póte deveni mai uşorii

germinele unei cangrene morale ce arde consciinţele cele

tinere, fragede şi neoţelite ineă.

Dér adevărulă nu póte prinde rădăcini acolo, unde

nu e stabilită ordinea. Pentru şcolă ordinea e totü aţâţi

de necesară ca şi aerulă pentru omă. In atmosfera ce

se produce de ordinea şcolară învăţătura şi moralitatea

crescă şi se întărescă.

0 şcolă fără ordine este o moră fără apă, a (Jisi

Amos Cornenius, unulă din fundatorii sciinţei pedago­

gice. Precum adevărulă trebue să fiă în tóté, asemenea

şi ordinea. Cea mai mică desordine în şcolă ca şi in

vieţa omenăscă este colţulă celă mică, de unde se acaţâ

viţiulă ca să se introducă şi să distrugă cele mai mă

reţe concepţiuni Ordinea începe dela curăţenia externi,

se întinde asupra regulei de pălită în ocupaţiunile nóstre

de tote dilele, asupra mersului întregü ală vietei nóstre,

Ordinea este inima disciplinei, căreia fiăcare dela mici

pănă la mare, dela copii pănă la bătrâni, trebue së sí

supună, pentru că respec-tulă legei şi supunerea la lege

pentru indivizi ca şi pentru popóre e singurulă mijloci

de propăşire şi de înaintare sigură în cultură.

Practicarea adevărului şi a dreptăţei, a ordinei şi a

disciplinei de cătră profesori, pentru ca şcolarii să înveţe

a iubi şi a practica şi ei la rendulă lora aceste virtuţi

acésta este condiţiunea cea mai esenţială a unei şcoli,

carea vré să fiă fundată pe base solide.

Căci în fine, care e scopulă finală ală şcolei, de

nu a forma omeni muncitori şi oneşti părinţi de familii,

cari să scie să’şi aducă rênduiala casei şi să’şi créscà

copii, vrednici cetăţeni, cari să-şi iubăscă şi să-şi res-

pecteze din fundulă inimei patria lorii, legile sub cari

trăescă şi Suveranulă care îi povăţuesce.

Sunt convinsă, d-loră profesor*, că pe lângă partea

sciinţifică, unde veţi căuta a introduce metódele de în-

văţămăntă practicate cu succesă în ţările conducătore a

culturei, d-vostră vă veţi da tote silinţele pentru ca si

rădicaţi partea morală a şcdlei atâtă de susă, ca şi d-

vostră şi şcolarii d-vostră să trăiţi în ea şi prin ea,

afiândă în şcolă mie<Julă vieţei şi ală acţiunei d-vóstre.

Sunt convinsa că şi d-vostră, scoiariloră, veţi

căuta, prin silinţe neîncetate, prin o purtare esemplarâ,

prin iubirea şi respectulă scólei şi a învăţătoriloră voştri,

se vă faceţi demni de solicitudinea ce are pentru voi M.

S. Regele, a căruia ochiă neadormită veghézá asupfij

scólei. Elă scie că scóla este viitorulă naţiunei şi di

prin ea are să se întărâscă totă mai tare edificiulù, d

înţelepciunea şi vitejia sa a clădită.

Faceţi cu toţii, ca la încheiarea anului, acéstij

scóla să fiă ca o stea strálucitóre, la care cu toţii si

ne uitămă cu draga şi de care cu toţii să ne încăldiini

inimile şi sufletele.

Să trăiască pré iubitulă nostru Rege şi pré graţi-

ósa nóstrá Regină !

Së prospereze acéstà scôlâ şi poporulă românù!

Conierinţe preoţesc!.

Selagiu, 12 Noemvre 1886. |

Onorată Redacţiune ! In sensulü punctului I alú constituţiunei a VI emisă cu ocasiunea sinodului diece-l sană ţinută în Gherla la 12— 14 Noemvre 1882, pentru j de a se Jiné conferinţe preoţescî în tote tractele proto*

mina viitorulă cu colori aurii... aci îmi întuneca presen- [

tulă... Eram o uneltă în mâna unei puteri supranaturale,

pănă atunci mie necunoscută. Portretulă acestei fete ti­

nere era acestă putere.

Eu frate, — continuă Corneliu cu ună surîsă uşorii |

— care am umblată atâta lume şi în variata şi lunga

mea juneţe am fostă espusă la atâtea ispite şi intrigi de­

licate de inimă, eu, care treceamă uşoră preste cestiunileI

de amoră... căci încependă dela feta cea mai naivă dela'

sată, pănă la dama cea mai cochetă de salonă nu au

putută să mă oprescă în mersulă meu voiosu.... eu se

fiu fermecata de ună portretă ? Ai crezută acestă mi-1

nune!? — Eu nu! — îşi răspunde elă însuşi, apoi conţi-1

nuâ mai departe:

Cum (jieă, portretulă acela m’a fermecată. După

câteva cjile am convenita cu Laura. O-am aflată mai!

frumosă şi mai perfectă decâtă portretulă. Da, căci ii I

puteam admira spiritulă ei înaltă şi bogăţia cunoscinţe-1

toră... apoi surîsulă acela.... cu una cuvăntă, în jurulfi

ei eram fericită, său espnmându-mă mai prosaică, eram

amoresată. Nu aveam altă cugetă, altă dorinţă, decâtfl s

să esă biruitoră şi să’i câştigă inima. Apoi amorulâ, |

frate, e puternică. Nu cunosce pedeci, nu etate şi nu ţ

are m ilă------ şi dăcă te opui lui, te nimicesce! Şi cai

să nu mă nimicescă m’am hotărîtă să trăescă... şi încă ̂

multă, — să trăescă în fericire.... M’am hotărîtă aH le

Nr. 251. GAZETA TRANSILVANIEI. 1886.

popesc! ale diecesei, cu viuă recunoscinţâ faţă cu prea- bunulQ şi eruditul Arhiereu ala nostru, Dr. Ioană Szabo, suntemâ în favorabila posiţiune de a anunţa, că punerea în praxă a acelora conferinţe deja s’a făcuta încă în primăvera anului trecuţii, aşa ^icendfl în tote tractele protopopesc! ale diecesei nostre. Despre demersulil aces­tora conferinţe încă pănă acum prea puţinii s’a strecu­rata prin foile n6stre, causa de sigurii a foştii: „Er’ celu ce se laudă, laude-se în Domnulu. Căci nu celu ce se laudă însuşi este aprobată, ci pre care-lu laudă Dom­nulu. II Corinth X v. 17. Avenda însă în vedere verita­bila educaţiune, care emaneză din desbaterile şi conclu­sele acelora conferinţe pentru poporuia românii, îmi iau libertate a descrie decursulă unei conferinţe, în părţile sale mai generali, ca astfel ii publiculă binevoitorii mi- reanii, luânda actă despre neobosita nisuinţă a clerului intru edificarea morală-sciinţifică, atâtă a sa propriă, câtâ şi a poporului credincioşii, să se conducă cu bună­voinţă faţă cu resoluţiunile acelora conferinţe şi mână în mână cu preoţimea să se nisuescă a le validita întru tericirea poporului nostru oropsitei, însă credincioşii şi bunfl.

Preoţimea din tractulă protopopescă ală Crasuei îşi ţinu conferinţa de tomnă în 4 Septemvre în comuna CăţelulO Română, sub presidiul Reverendissimului domnO Alimpiu Barbaloviciu. Pe terminulă fixata, 8 ore a. m. ca la una semnala data, toţi preoţii din tractO au fostO presenţT, pentru de a servi sub pontificat ulii Reverendis­simului Domnii Vicariu sf. Liturgiă în salutea preoţiloră şi poporeniloru din acesta tractii. Biserica cea frumosă şi spaţi6să, de curendă pictată, ne-a servită de unO puter nicâ stimulO de a ridica fierbinţi rugăciuni şi pentru aceea cari: „ Didit-amu ţie casă de locuinţă şi locu ca si locuescî în eternii“ II Cronica VI 2. Şi aci pe lângă bravulQ poporO din CăţelulO Română suntemă datori a aminti ca vrednică de tributulG recunoscinţei pe Reve- rendissimulii DomnO Simeonă Bocşia, emerită Archi-Dia­conii ală Logiardului şi actualulO parochu alo Căţelului RomânO, care cu ună desinteresă admirabilii faţă de bătrâneţele sale, cu putere şi voinţă juvenilă n’a pre­getată de a conlucra la edificarea acestui monumente frumoşii ală creştinătăţii. Sub decursulă St. Liturgii, as­cultată cu pietate de cătră poporulă din locă, ne-a înăl­ţaţii inimele corulă scolariloră condusă de d-lQ docente din locu Ioanil Selăgianu, care se vede a ave o anumită întocmită ehiămare spre acesta. La finea Sf. Liturgii, on. D-nQ Vasilie Marincaşiu, parochă în Pria, prin o vorbire forte frum<5să şi instructivă, a făcută ca toţi cre­dincioşii să se depărteze cu o credinţă viuă îr. Dumne4eu şi cu ună respecta cuvenita faţă cu pers6na Domniei Sale. — După S. Liturgiă, toţi preoţii ne ama întrunită la ospitaliera me^ă a Reverendissimului Domnă Simeonă Rocşia, pentru de a lua ună mică dejună. După acâsta se începu conferinţa preoţăscă la 11 ore a. m. în sala de învăţămenta a edificiului scolastica, care încă este unO monumentă vrednică de a fi numărata între cele mai frum6se edificii de instrucţiune din Silvania, — şi a că­rui edificare este in strînsă neesă cu persona vetera­nului anteluptătora în căuşele bisericesc! şi şcolare, Re- verendissimulă DomnO Simeonă Bocşia. On6re lu i!

Reverendissimulă Domnă Vicariu printr’ună discursu bine definită şi rostită la înălţimea causei, revocându-ne In memoriă patronagiulă lui Is. Chr. „unde suntu coa- lunatî doi seu trei în numele meu, eu acolo suntu“ ne accentuezâ necesitatea, ca cei coadunaţî să fimO conduşi de acelaşi «pirită creştinesca, nutrindă speranţa, credinţa şi iubirea în inimile n6stre, căc! astfelO putemQS siguri de triumfula causei sacre ce represintămă, şi ca gagiu succesului conferinţei învocămă una .Tafăla Nos­tru", după care conferinţa şe dechiară deschisă.

După formalităţile necesare şi obicinuite la adunări, presediula prov6că pe on. D-nă Alexandru Vicaşiu preot.0 in Stîrciu, ca să-şi citescă disertaţiuneâ „Sacramentulă Penitenţiei“, care i s’a fosta designata ca temă în con­ferinţa precedentă. Adunarea a ascultată cu o atenţi­une încordată elaboratulă d-lui disertante, şi din ce în ce a trebuita să se convingă mai multă, că d-la diser­tante tractâză tema cu atâta devotamentă şi cunoscinţă de eausă, încâtă cu toţii amă învăţata din acea prele­gere, şi amă remasă impresionaţi de conţinutula celă atâtă de premeditată ală disertaţiunei. Esenţa confe-

spunü ióte acestea Laurei, să-i spună că o iubescă. Am

cáutatü dără o ocasiune bună, ca să-mi descoperă sim

ţimentele !..

Şi când am convenită érá cu ea, crecji că i am

spusă? Nu. In jurulă ei eram ferice, dér totdéuna în

perplesitate. Nu sciam cum să începa... Nu aveam cu­

tezanţa să-i spună că o iubescă. Odată o am intrebatO

câ are inimă? Şi scii ce răspunsa mi-a dată? A rîsa,

- da, a rîsa cu dispreţă! Dér amorezatulă nu aude,

nu vede şi nu pricepe../ — ţ)i şi nópte mă cugetam,

\ mé consultam cum se-i spună... cum să-i descoperă

secretulü inimei mele.

Pe când mă frământam aşa, étá mi se ivesce o

j ocasiune bună. Capătă ună anunţă de teatru cu danţă.

Diletanţii aveau să represinte o piesă în care şi Laura

avea rolü, şi încă ce rolă ?! Rolula Reginei Da, regina

aspiraţiuniloră mele va debuta pe scenă, şi eu înaintea

unui publică numerosă, ii voiu da espresiune simţimen-

telorü mele.... printr’ună frumosa buchetă de flori, îi voiu

aşterne la piciórele ei devotamentulă meu, admiraţiunea

mea---! Inteligenta fétá, sărbătorita artistă nu va re­

tusa-----! Aşa îmî cugetama eu, şi acesta plana in-

tó l’am şi pusă în esecutare, — se întrerupse Cor-

neliu cam ostenita.

rinţei o formeză disertaţiunea, ala căreia autoră şi ma* teriă totdéuna se designézá prin conferinţa precedentă, dându-se asttelă ierenCi şi ocasiune preoţimei, de a-şî validita sciinţa câştigată prin praesă şi scoli, precum şi aceea a o augmenta. „Prefaceţi-ve prin învoirea mintii vóstre, ca se cercaţi care este voia lui Dumnedeu cea bună, plăcută şi deplină.“ Rom. XII. 2 După diser- taţiune au urmată desbaterile punctă de punctă ale pro­gramei conferinţei cu respectO la referinţele morale cul­turale ale credincioşilorO.

In referinţele sociale ale poporului nostru concurăo datină condamnabilă prin formarea unora conveniri nocturne aşa numite „şedătore«, „haba“, unde părinţii amăgiţi de vechimea acestei datini îşi lasă ficele, ca ast- felă să aibă — precum dică ei — puţină distragere, şi să potă tórce în societate; bine, însă durere, în acele conveniri , precum atâtu trista esperienţă, câta adesea şi lacremile părinţilora desamăgiţi arată, că inima junimei se infectézá şi cade jertfă aleşiuirei pofteloră trupeşei, — apoi unde este înţelepciunea preotului, unde este resul- tatula osteneleloră sale întru educarea morală a junimei ? tóté suferă naufragiu în aceste conventicule viţiOse; pen­tru aceea conferinţa a adusü unO condusă recerulă în acéstá privinţă, ca convenirile nocturne, adică „şecîătocea“ în tote parochiele tractului strînsă să se oprăscă, ve- gliiândă cu agerime în respectulo acestui condusă, pre­cum şi jocurile, convenirile sgoruotóse şi crâştnăritulă în Dumineci şi sărbători înainte de cele două servicii bise­ricesc! să se opéscá, şi în casa de obstinaţiune să se cérá intermediarea autorităţii civile, deobligată fiindă fiăcare preotă a relata minuţiosă despre esecutarea conclusului séu obstaculele ivite, în procsima conferinţă.

Mai apoi s’a discutată statuia instrucţiunei poporale din tóté parochiele tractuale, îndatorându-se fiesce care preotă a veghia strictă peste frecventarea scólei de că tră elevi, precum să se formeze coră în fiesce care pa- rochiă, ca ună puternică stimula pentru ridicarea mora lităţii. Atâtă scólele, câtă şi parochiele nó4re. fiinda avi- sate materialminte Ia propria subsistinţă, s'a desbătuto şi decisa ca în tóté parochiele tractuali să se facă „fun- daţiune de bucate«, ca acuşi din venită să se susţină scólele nóstre şi altcum misere. In punctele mai prin­cipali aceste cestiuni s’au discutată în conferinţă, după cari şedinţa se ridică printr’o párintéscá alocuţiune a Re­verendissimului domnă Vicariu, invocândO asupra celora decise binecuvântarea ceréscá.

După conferinţă cu toţii amă fostO întruniţi la prân- (JulO oferită cu multă ospitalitate de Reverendissimulă domna Simeonă Bocşia, unde ne-amö petrecutö cu o cordialitate adevărata frăţăscă, E. V.

Ultime sciri.Berlinü, 16 Noemvre. — „Nordd. Alig. Zei­

tung“ îşi esprimă speranţa, că politicii unguri vorü sci apreţia, că unitatea armatei. în care se cuprinde şi limba germană, e o garanţiă pentru esistenţa celui mai importantă factorü alü im­periului.

Sofia, 16 Noemvre. — Se vorbesce în cer­curile dátátóre de măsură, că deórece nu se ţine séma de reclamarea generalului Kaulbars, d’a se concedia din funcţiune comandantulü Filipo- polei, Kaulbars va părăsi în curéndü Bulgaria. La 7 (19) Noemvre, aniversarea luptei dela Slivniţa, se aştâptă o demonstraţiune pentru prin­ţulă Alexandru.

Parisü, 16 Noemvre. — „Temps“ scrie: Cercurile oficiale din Petersburg suntii nemulţă- mite cu discursurile lui Salisbury şi Kalnoky şi se temu că evenimentele vorü duce la o ocu­pare a B u lg a r ie i._________

SCffil TELEGRAFICE.(Serv. part. a »Gaz. Trans.«)

PESTA, 17 Noemvre. — In comisiunea pentru esterne a delegatiunei ungare, ministrulű

După o mică pausă continuă:

— Era séra representaţiunei. După programă în­

cepea la 8 óre, avea să ţină pănă la 10, — şi după a-

ceea urma danţO. Eu îmbrăcată sărbătoresce, aşteptam

cu nerăbdare ora fixată. 0 iritaţiune febrilă mă alunga

în susă şi în josă prin odaiă. Totă minulula mi se pă­

rea ună seculă. Pe mésâ era aşezata frumosula buchetă

destinată pentru Laura. Ca së-mï trécá inai curéndö tim-

pulă, mă oprescă înaintea Iui, îlü ridică cu amendouă

mânile, ca şi când l’aşă ţină în braţe, şi-la esamineză érá

cu de-amăruntulă, că óre întocmită e după cum dispuse

sem eu ? Florile suntă frumóse, fragede şi culorile suntă

aşezate in ordinea cuvenită ? Da, căci aici totă flórea

avea însemnătate şi totă colórea era o espresiă a inimei

mele esaltate ! Aceste fior! trebue să-i spună Laurei, câtă

de multă o iubescă ! ------

Şi cum mă delectam în privirea floriloră — vedéma

surîsulă dulce ala Laurei sburânda de pe fiăcare garofă...

trandafirii fragezi im! înfăţişau obrajii ei rumen!... Apoi

îmbătată de mirosula aromatică ce exalau diferitele fior!

vorbiam : Mergeţi------ mergeţi frumóse fior! la sora

vóstrá, la Laura, la flórea vieţii mele, şi-i spuneţi în limba

vóstrá că eu v’am trimisa. Spuneţi’i că parfumulă vos­

tru e dorulă meu, ér voi sunteţ! fior! de pe câmpulă

speranţeloră mele.. Să vă priméscà cu dragoste!... Spu­

neţi’i, că eu o iubescă mai multa, decâtă cum iubit! voi

de esterne Kalnoky, réspun^éndü la întrebarea ce i s’a pusii în cestiunea raporturilorü comerciale cu România, declară că acestea suntü în tótá privinţa de mare importanţă. Elü regretă, că n’a succesű, ca sé ducă la unü resultatű favo­rabilii trădările asupra prelungirei convenţiei co­merciale. De faptu greutăţile n’au fostü aşa de mari, dér prin regretabilulű amestecű alü rapor- turilorü de partidă s’a provocatű ín Bucurescio violentă agitaţiune contra convenţiunei comer­ciale dinainte. Kalnoky crede, că de atunci s’a fácutű órecare schimbare în. opiniunea publică a României; au ajunsă la pătrunderea, că ce e dreptü suntü în stare a păgubi monarhia vecină prin ruperea relaţiunilorfl comerciale, dér că nu se potü scuti ei inşişi de o pagubă şi mai mare. Şi la noi e disposiţiunea astfelü, câ cu plăcere ar întinde mâna pentru restabilirea raportului de mai nainte. Tractările actuale confidenţiale suntü íntr’unü stadiu, care deschide perspectiva că, după bunele disposiţiuni ce domnescă de améndoué părţile, se va putea pune capétü si­tuaţi unei actuale nedorite de nici o parte.

D I V E R S E .

Prinţulti Niculae de Mingrelia. — »Gazetta de

Colonia“ scrie asupra acestui personagiu urmátórele:

»Prinţulă Nicolae Davidowici Dadian de Mingrelia este

acum ună bărbată de 36 an! şi trece de una omă ne­

însemnată, frivolă, dér bună de inimă. Elă este urmaşă

directa ală ultimului prinţă domnitoră în Mingrelia.

Némula lui cela străvechiu a trecută de vécur! la legea

greco-ortodoxă, ca multe némur! caucaziene din M.n-

grelia, Georgia, Imereţia, etc. Deja străbunii să-i erau

în serviciu rusescă. Elă a intrată în copulă pagiloră,

mai târejiu în şcola iunkerilorO cavaleriei de gardă şi pe

la 1869 deveni ofiţera în Garde du Corps. Pe la 1875 s’a căsătorită cu fica ministrului de atuneî ală Ţarului

Alexandru II, corniţele Alexandru Wladimirovicî Adler-

berg. A avé de ginere pe ună tînără aşa distinsă a

convenita multă familiei Adlerberg, a cărei nobleţă data

numai dela Niculae I şi a înflorită prin favórea Curţii.

La începută tînărula prinţă avă numai plăceri din partea

căsătoriei Corniţele Adlerberg a reuşită a face, ca să

se restitue tînărului prinţă o moşie mare, ce fusese odi-

nioră a familiei de Mingrelia pănă la anexarea acestui

principală de cătră Rusia. Prinţulă deveni in curéndü

adjutanta şi apoi colonela. Răsboiulă turco-rusa l’a fă­

cută în cartierulă generală imperiala şi fără multă oste-

nélá a câştigată diferite decoraţii. Dér noroculă nu tmü

multă. Căsătoria devine prea nefericită, mai multa din

vina femeei, aşa că de mulţî an! deja a urmată o des­

părţire de faptă, deşi nu formală. Prinţulă e ataşată

ministerului de interne, dér nu face serviciu, nici nu se

ocupă seriosă cu ceva. Situaţia’i financiară e forte cri­

tică în urma vieţii luxóse dela începutulă căsătoriei. Elü

e totă colonela şi nu prea e speranţă să înainteze în

cariera militară. Celă puţină Bulgarii ar face unO pro­

gresa alegându-lă, căci ar pune pe tronulă loră pe unii

colonelü, ér nu pe unű locotenentű.“

Numere singuratice din „ Gazeta Transilva­nieiil ă 5 cr. se potü cumpéra în totungeria lui I. GROSS, şi în librăria d-lui Nicolae I. Ciurcu.

Editorii: lacobă Mureşianu.

Radactoră responsabilă ])r. Anrel Mureşianu

roua récoritóre a nopţiloră misterióse------ mai ferbinte

decâta cum iubiţi voi racjele calde ale sórelui binefăcă-

toră, car! vă dau vi0ţa !...

Vorbindă aşa, dintr’ună bobocă de garófá 0răşl vădă

sburândă surîsulă acela fermecătora ală Laurei. In ima-

ginaţiunea mea iritată vedéma în buchetulă de flori fi­

gura gingaşă a Laurei. Me aplecă spre buchetă... să-i

săruto rumenii obraji—---fragezii (trandafir!!... Atunci

îmî cade din capă ună firă de pără albü — da, albă ca

zăpada din munţi, chiar pe trandafirulă, care voiama sé-lü

săruta. Acesta firă de pără părea că protestézá în con­

tra acestei crime... Mi se părea că audă strigându-mi-se:

Nu mă atinge!

Acăstă părută voce m’a deşteptată din estasulü ce

mă domina... In momentulă următoră visulă a sburată

------ilusiunile au dispăruta. Buchetulă de flori fu

ruptă şi aruncată sub mésá. £răş! începui a mă pre­

umbla prin odaiă cu paşi repe(|i. Nu sciu cum mî-a

venita în minte, dér recitamă frumósa poesiă a lui

Sion :

Dómne, câtă e de frumosă Lizişora mea...

Ea e jună şi frumdsă... —

Şi eu sunt bătrână...!

(Va urma).

Nr. 251. GAZETA TRANSILVANIEI 1886,Our su in la borsa da V iena

din 17 Noemvre st. n. 1886,

Rentă de aurii 4°/0 • • • 103 35 Rentă de hârtiă 5% . . 92 75 Imprumutulti căilorii ferate

u n g a r e .......................151.30

Amortisarea datoriei căi- lorfl ferate de ostd ung.(1-ma emisiune) . . . 99.40

Amortisarea datoriei căi- lorâ ferate de ostii ung.(2-a emisiune) . . . . 127 —

Amortisarea datoriei căi­lorii ferate de ostii ung.(3-a emisiune) . . . . 115 50

Bonuri rurale ungare . . 104.75 Bonuri cu cl. de sortare 1C4.75 Bonuri rurale Banat-Ti-

/ n i ş i i ........................... 104 75

Bonuri cu cl. de sortare 104.75 Bonuri rurale transilvane 104.80

Bonuri croato-slavone .. . 105.50 Despăgubire p. dijma de

vinii ung....................... 98.75Imprumutulti cu premiu

ung................................ 122 60Losurile pentru regularea

Tisei şi Segedinului . 124 75 Renta de hărtiă austriacă 83.60 Renta de arg. austr. . . 84 65 Renta de aurii austr. . . 113 50 Losurile din 1860 . . . 138 75 Acţiunile băncel austro-

ungare ....................... 870—Act. băncel de credită ung. 295.— Act. băncel de creditâ austr. 284.80 Argintulii —. — GalbinI

împărătesc! ............... 5.94Napoleon-d’orI . . . . 9.93 Mărci 100 împ. germ. . . 61.75 Londra 10 Livres sterlinge 125.70

B u r s a die K u e u r e s c î.

Cota oficială dela 4 Noemvre st. v. 1886.

Cump. vend.

91— 92 Va 93 V* W U 858/i 861/* 34— 35—

103 V2 104—87^2 88—

101 Va 102—92— 93— 84— 84Va

Banca naţională a României 500 Lei 1015 1025Ae. de asig. Dacia-Rom. 268 270« » » Naţională 210 215

Aurii contra bilete de bancă . . 16.— 16.25Bancnote austriace contra aurii. . 2.03— 2.04

Renta română (5°0). . Renta rom. amort. (5%)

» convert. (6%) împr. oraş. Buc. (20 ir.) Credit fonc. rural (7°/0)

* 11 }> (5°/o)» » urban (7 °/0)

> (6°/0) (5%)

Cursulu pieţei Braşovu

din 18 Noemvre st. n. 1886.

Bancnote românesc! . . . . Cump0 8.43 Vend,

Argint românesc................... » 8.36 *

Napoleon-d’o r i ...................... » 9.88 »

Lire turcesc!.......................... » 11.22 »

Imperiali.............................. » 10.22 *

Galbeni.................................. » 5.90 »

Scrisurile fonc. »Albina» . . » 100.50 *

Ruble Rusesc!....................... » 117.— »

Discontulii . . . » 7—10°/9 pe ană.

11.25

10.2s

5,9!

1011

118.-

Nr. 4732— 1886.

Pnblicatiune3

referitore la mesurarea dărei de casă pentru anii 1887, 1888 şi 1889.

Spre scopulft măsurărei şi conscrierei dărei de casă pro 1887, 1888 şi 1889, conformii §§-lor0 11 şi 12 ai art. de lege 44 din 1883, se provrică toţi po­sesorii de casă de pe teritorulo braşoveanO, ca să-şi procure dela oficiolatuld oră- şenescfi de dare din 15—30 Novembre a. c. c61ele pentru fasionarea dărei de casă, qentru ca să se p6te detîge fasionarea dărei. Aceste fasiunî au ca să se aştearnă erăşî ofîciolatului amintită de dare celti mult»! pănă în 30 Noemvre a. c. de ore ce la casă contrariiîaceste fasiunî se vorîi defige din oficiu pe socotela părţiloru respective.

La compunerea fasionărilorO suntd de a se induce în c6lele de fasionare atâtti singuraticele părţi de locuinţe, câtă şi chiriile lord încassate pro 1886.

Chiriile suntă a se declara pe deplinii şi nu este permisQ a se scădea din ele sub nici unii titlu ca de esemplu întreţinerea locuinţeloru său compensaţiuni din partea chiriaşilor ̂ ş. a.

La casă decă o localitate a rămasă în decursulii anului 1886 golă şi ne­închiriată, atunci are de a se induce în c6lele de fasionare suma de chirie, care s’ar 6 căpătată închiriându-se localitatea.

In urmă se observă, cumcă fasionările dărei după chiria de casă, aşternute în decursulii amintitului termină, vorâ avea valore pro 1887, 1888 şi 1889, consi- derându-să chiriile căpătate pro 1886 ca basă la computarea dărei după chiria de casă pentru aceşti 3 ani următori.

Braşovă, 15 Noemvre 1886.Oliciulu de dare orăşenescu.

Nr. 12,743/1886.

Amentire de dajdiă!Pe basa §-lui 58— 74 de lege XLIV. din anulu 1883 suntu tof

plătitorii de dajdiă din Braşovâ, cari au rămaşii cu vre-o sumă în

toria lorii curentă pe dajdiă, din cadenţiile pentru comerciu şi industrii,

cu taxa militară, cu dajdiă pentru sc61ă, drumulu şi comunale în ro

tanţă. suntu seriosu provocaţi, să o plăt^scă acesta la oficiulâ de da

alu oraşului, nesmintittt p ăn ă în 24 Noemvre a. c. 6 rele 5 dupi

am£(Ji, că la din contră se voră sc6te restanţiile acestea cu esecuţiune

fără respectă la pers6nă.

Braşov ti, 15 Noemvre 1886.

Magistratulu urbană,

Avisu d-loru abonaţi!Rugămii pe d-nii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei să bine

voiască a scrie pe cuponulu mandatului postalu şi numerii de pe făşia

sub care au primiţii (J^rulii nostru până acuma.

Domnii ce se abonăză din nou să binevoiască a scrie adresa li

muntu şi să arate şi posta ultimă. ADMINISTR. „GAZ. 7RANS*

ersulii trenurilorüValabilù delà I Octomvre st. n. 1886.

pe linia Predealü-Budapesta şi pe linia Telustt-Aratlü-Budapesta a calei ferate orientale de statú reg. ung.

PredealA-Budapesta

BucurescI

Predealù

Timişii

Feldióra

ApatiaAgostonfalva

Homorodü

Haşfaleu

Sighifóra j

JElisabetopole

MediaşO

Copsa micii

Micăsasa

Blaşiu

Crăciunelă

Teiuşft

Aiudü

Vinţulă de susti

Uióra

Cucerdea

Ghirisű

Apahida

Cluşiu I

Ghirbëu

Aghirişă

Stana

Huiedinö

Ciucia

Bucia

B#atca

Rév

Mező-Telegd

Fugyi-Vásárhely

Vârad-Velinţe

Oradia-mare

P. Ladány

Szolnok

Buda-pesta

Viena

Trenüde

persóne

Tren j Trenü Trenù accelerat i omnibus omnibus

7.47 8.24 8 519.14 9.51

11.0311.29 11.26 12 0012.29 12.441.051.341.462.09 2.39 3.01 3.083.14 3.535.10 5.30

.50

9.32

9.56

10 29

6036.21

7.147.43

8.48

9.139.18

10.3812.202.15

4.16 5.02 5 436.15

7.068.52 9.19 9.31

10.1610.57

il.19 11.31

11.52

12.31 12.481.222.182.482563 644 51 5.285 56

10.551.233.2410.05

2.15

8.008.369.02 9.32

10.11 10.5 i 12 1612.50 1.212.02 3.06 3.38 3.54 4.054.50 7.28

Budapesta—P redea lù

Trenü. de pera.

Viena

BudapestaSzolnok

P. Ladány Oradea mare

Várad-Velencze

Fugyi-V ásárhely

Mezö-Telegd

Rév

Bratca

Bucia

Ciucia

Huiedin

Stana

Aghiriş

Ghirbéu

Nedeşdu

Cluşiu

Apahida

Ghin»

Cucerdea

Uióra

Vinţulă de susö

Aiudö

Crăciunelă

Blaşă

Micăsasa

Copşa mie

Mediaşă

Elisabetopole

Sigiş6ra

Haşfaleu

Homorod

Agostonfalva

Apatia

Feldióra

Bra^ovă

Timişii

Predealù

BucurescI

8.00 6.05

Nota : Orele de nâpte suntă cele dintre liniile gr6se.

11.107.40

11.05 2 02 4.12

Trenaccelerat

11.0011 1912 30 1.01 106 1.13 1.20 1.41 2.00 2.35 2.48 3.20 3 36 4.C0 4.3- 5.12

5.37 7.02 7.43 8.11 8.41 9 21

2.—3.585.28

Trenüomnibus

Trenü I Trenü de I omnibus

persóne |

6.58

7.338.04

8.589.28

10.28

5.456.226.47

11.45

3.107.38

5

9.14 9,24 9.41

10.1911.3812.1812.541.57 3.11 3.404.15 4.364.58 5.26

6.209.34

11.26i.382.062.172.403.243.474.074.335.155.315.556.07

6.246.43

8.0011.402.31

7.087.369.069.53

10.-10.C910.1910.4811.1412.1212.301.121.322.183.033.494.286.167.067.468.259.15

Teiuşft- Iradù-Budajiesta

Tipografia ALEXI Braşovii. Hârtia din fabrica d-lorii Königes & Kopony, Zernesc*.

TeiuşftAlba-Iulia Vinţulă de josü Şibotă OrăştiaSimeria (Piski) Deva Branicica IliaGurasadaZamSoborşinBărzovaConopüRadna-LipovaPaulişăGyorokGlogovaţăAradft

Trenüomnibus

Szolnok

BudapestaViena

11.24

11.5912.30 12.521.01 2.03 2 52 3.23 3.55 4.08 4.255.30

Treiüomnibus

5.566.27

6.477.28 7.43 7.598.28 8.42

Trenü de persóne

Budapesta-Aradft-Teiuşft.

2.40

3.144.224.505.185.47

6.35 7.02 7.28 7.40 8.11 8.46 9.33 9.53

10.27 10.42 10.58 11 25 11.39 4 52 5.128.20

6.05

VienaB udapesta

Szolnok

AradftGlogovaţăGyorokPaulişăRadna-LipovaConopüBêrzovaSoborşinZamGurasadaIliaBranicicaDevaSimeria (Piski)OrăştiăŞibotăVinţulă de josüAlba-InliaTeiuşft

Trenü de Trenü persóne Ide persóne

11.108.20

11.20 4 104 30 4.435 07 5.19 5.41

6(9 6.28 7 25

8 01 8348 55 9.199 51

10.35 11.11 11.43 12 1812.36 1.29

12.10

Trenüomnibo

9.05

12.415.45

6.—6.136.386.517.107.377.558.429.129.41 9.-'8

10.17 1042 11 07 11.37 12.— 12.29 12.461.41

7.0*7.227.58817836

Aradft-TinAiş6ra

AradftAradulü nouNémeth-SághVingaOrczifalvaMerczifalvaT im işdra

Treuâomnibus

5.48

Trenü de persóne

0.19

6.447.167.47

9.02

TreDÜmixt

6.05

6.336.587.297.55

9.08

T,imiş0ra- Aradft

Trenü de persóne

Trenü de persóne

TimisóraMerczifalvaOrczifalvaVingaNémeth-Ságh Aradulü nou Aradft

6.25

7.468.158.369.119.27

Trenüomnibus

5.00

S im eria (Piski) JPetroşenl

SimeriaStreiuHaţegăPuiCrivadiaBaniţaPetroşenI

Trenű de persóne

11.2511.5812.461.37 2.24 3.053.37

Traafiomnibus

Trenămixt

2.423.254165.115.58fiii7.12

PetroşenI—Simeria (Piski)

6.327.026,238.018.17

Trenü de pers.

Trenüomnibus

Trenimiit

PetroşenI 10 07 6.10Baniţa 10 48 - 6.531Crivadia 11.25 - 7 37Pui 12.05 - 8.20Haţegă 12.42 - 9.011Streiu 1.22 — 9.52!üfimer!» 1 53 - 10.31 I