A fliia istratieea fi Tipucralls.B2AŞ0V, piaţa mare Nr. 30.

Scrisori ne francate nn 90 prinţese. Manuscripte nu ae reirimet.IISERATE so primesc la AD-

MKI3TRAŢIUNE In Braşov şi la axmătrtrele Birouri de anunolurl:

In V i e n a : M. Duke* Nachf. ■ax. Augenfeld 4 Emerloh Lesner fMnrloh Sohaltk. Rndolf Ho*$e. A. Oppellks Nachf. Anton Oppalik. I n B u d a p e » t a : A. V. floldber-

Sar, Eksteln Bsrnat. In H a m ­urg .- Harolyf 4 tlebmann. PREŢUL WSERŢIUJHLOR : o se­

r i i rarmond pe o colbnft 6 or. i i 30 cr. timbru pentru o pu­blicare. — Publicări mai dese după tarifă şi Învoială.

RECLAME pe pagina a B.a o e e r iă 10 or. 30 bani.

KEDACŢIUNEA,

j£ L . T J L J 1 "Ţ" *T"BMHi tmm mm «

„gazeta* iese îaMcare (Ji.Abonamente pentru Austro-Ungaria:Pe un an 12 f l., pe s6se luni

6 f l. , pe trei luni 3 f l. N-rii de Duminecă 2 fi. pe an.

Pentru România şi străinătate:Pe un an 40 franol, pe ş6se luni 20 fr., pe tre i luni 10 fh

N-rii de Duminecă 8 franci. Se prenumeră la tote ofi-

ciele poştale din întru şi din afară şi la d-nii colectori.

Abonamentul pentru BraţttAdmmidraţiunea, Piaţa xcaie

Târgul Inului Nr. 30, e tse ii I . : Pe un an 10 fl., pe şist luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. £0 or. Cu dusul în c a să : Pe un a i 12 fl., pe 6 luni 6 fl.. p* trei luni 3 fl. — Un esemplar 5 or. v. a. s6u 15 bani. — Atât abo­namentele cât şi inserţiunile sunt a se p lăti înainte.

Nr. 211. Braşov, Vineri 24 Septemvre (6 Octomvre).

Nou abonamentl a

Gazeta Transilvaniei.Cu 1 Octomvre st. v. 1899

se deschide nou abonament, la care în vitám pe toţi amicii şi sprijinitorii fóiei nóstre.

Preţul abonamentului:Pentru Austro-U ngaria:

pe un a n ................... . . . 12 fl.pe şâse lun i . ........................6 „pe trei l u n i .............................3 „pe o lună . . . . . . . . 1 „

Pentru România şi străinătate:pe un a n ................... .... franci, 40pe şâse lu n i. . . . . „ 20pe trei l u n i ................... „ 10pe o lu n ă ....................... „ 3.50

Abonarea se póte face mai uşor prin mandate poştale.

A dministraţiunea.

Cerem lămuriri.Au trecut doi ani de cjile, de

când, în urma conchiămării congre­sului catolic unguresc pentru aşa nu­mita „regulare a autonomiei cato- lice“, au eşit din nou la ivelă ve­chile uneltiri, cari tind la contopi­rea bisericei române unite cu bi­serica romano-catolică. Primatele un­guresc, ignorând autonomia bisericei române, a dispus, ca şi diecesele nostre unite se alegă delegaţi pen­tru congresul catolic. Faptul acesta însu-şi constituia un atac fâţiş îndrep­tat contra independenţei Metropoliei de Alba-Iulia.

Atunci, în urma marei irita- ţiunî şi indignări, căreia i-a dat nas- cere în sînul Românilor uniţi acestă pornire, s’au produs doue fapte. Pe la finele lui Iunie 1897 Metropoli- tul cu episcopii sufragani au ţinut la Blaşiu o conferenţă; er câte-va 4ile mai târejiu s’a întrunit în Cluşiu

o conferenţă a Românilor uniţi, la care au luat parte în nunaer mare representanţî din sînul clerului şi a poporului întregei provincii metro­politane, luând posiţiă în faţa noue- lor uneltiri. Resoluţiunile conferen- ţei din urmă culminâză în declara- ţiunea solemnă, că „Românii uniţi stau firm pe basele de desvoltare ale dreptului istoric a bisericei ro­mâne unite şi ţin neclintit la con- diţiunile de esistenţă ale acestei bi­serici : independenţa, caracterul ei naţional românesc şi instituţiile sale resăritenea, şi în pretensiunea, ca „şi provinciei bisericesc! unite de Alba-Iulia şi Făgăraş se ’i-se asi­gure organisare autonomică proprie şi independentă de ori-ce alt orga­nism autonomie din patria“.

Ya se c|ică, conferenţă dela Cluşiu şi-a manifestat nestrămutata voinţă, de a susţine nealterate basele de drept public ale bisericei şi condi- ţiunile ei de esistenţă, de altă parte a reclamat organisarea deosebită şi independentă a autonomiei sale; er dela Metropolitul şi dela ceilalţi epis- copi provinciali a cerut „se inter­vină cu totă autoritatea lor la lo­curile competente pentru realisarea postulatelor sale“.

Numai incidental conferenţă dela Cluşiu a protestat tot-odată „în po­triva încercărilor de a contopi pe credincioşii bisericei române unite în orî-şi*ce organism strein de drep­tul seu public, vie acele încercări din ori şi-ce partew.

Conclusele conferenţei au fost aduse, precum seim, la cunoscinţa I. P. S. Sale Metropolitului printr’o deputaţiune, 6r P. S. S.-lor episcop! provinciali în scris.

Ce au făcut şi cum au lucrat Prea Sânţiile Lor pentru realisarea postulatelor clerului şi poporului?

Deja la conferenţă din Cluşiu se scia, că archiereii români uniţi au decis în conferenţă lor dela Blaşiu, că nu pot alege şi trimite deputaţi la congresul romano-catolic. Mai târ- 4iu s’a aflat, că conferenţă episco-

péscâ din Blaşiu a decis a adresa o remonstraţiune primatului unguresc, arătând motivele pentru cari bise­rica, susţinându-şi dreptul ei public garantat, nu pôte lua parte la lucră­rile congresului catolic, ci reclamă un congres deosebit şi propriu al ei, spre a-şi organisa autonomia sa. Am mai aflat, că prin ministrul de culte, episcopii au mai adresat o represen- taţiune motivată şi la prea înaltul tron, ca se concéda convocarea con­gresului Românilor uniţi

Téte acestea însë le-am fost aflat numai prin nisce comunicate scurte şi forte necomplete şi acum ni-le reamintesce din nou fôia bise- ricéscâ din Blaşiu.

Ni-le reamintesce acésta f6iă după-ce constată, că pasul întreprins de corul episcopesc unit pe lângă vlădicii romano-catolici, ca se renu- nôscâ dreptul ce-l reclamă, a rëmas fără succes.

întrebăm acum : cum se pot uni aceste doue acţiuni întreprinse de archiereii români uniţi? In ce ra­port stă remonstraţiunea făcută pri- matelui în 1897 şi representaţiunea adresată monarchului pentru convo­carea congresului deosebit al Româ nilor uniţi cu atitudinea aceloraşi ar- chierei, doi ani mai târejiu, în conferenţă episcopilor romano-cato- lici, luând mai mult séu mai pu­ţin faţă cu acésta rolul de petenţi ca se fiă sprijiniţi în stăruinţele lor cu privire la un congres separat de al bisericei romano-catolice? Cum pôte conglăsui atitudinea basată pe posiţiunea de drept a bisericei, ce ni-se spune că au luat’o episcopii noştri uniţi faţă cu primatele ungu­resc şi cu preaînaltul tron, cu ati­tudinea lor din urmă, care — ori cum ar fi fost declaraţiunea, ce au făcut’o înaintea conferenţei episco­pilor romano-catolici — nu-şî află motivarea sa, dată fiind indepen­denţa bisericei române unite de ori­ce altă biserică din ţ0ră.

Pănă în cjiua de aeji nu înţelege nimeni, de ce episcopii români uniţi,

cu totă independenţa declarată şi recunoscntă a biseri&ei lor, de un şir de ani încoce iau totuşi parte regulat la conferenţele episcopilor romano-catolici. Şi nimeni nu se va mira, că aceeaşi nedumerire a cu­prins pe credincioşi în deosebi acum, când se tratézá de validitarea drep­tului de independenţă al bisericei.

Fóia bisericéscá din Blaşiu cere ca mirenii şi cu toţii împreună se sprijinéscá pe archierei în posiţiu­nea şi resoluţiunile, ce le-au luat faţă de plănuita autonomiă a cato­licilor unguri. Cum se-i potă înse sprijini, dâcă pănă în c|iua de as“ tăcţi încă ei nu cunosc pe deplin şi cum se cuvine acésta posiţiune şi acele resoluţiunî?

Ce posiţiune au luat şi iau ar­chiereii noştri uniţi în genere şi în special în cestiunea autonomiei ?

Ce posiţiune au luat şi iau faţă cu resoluţiunea prea înaltă a Ma- jestăţii Sale, prin care s’a convocat „congresul catolic“ din Ungaria?

Ce posiţiune iau în fine faţă cu cestiunea mult încurcată şi amenin- ţătore a Congruei ?

Despre tóté acestea credem, că este timpul suprem, ca credincioşii bisericei se fiă pe deplin lămuriţi. Nu-s de ajuns nisce comunicate ne­isprăvite, cari nici nu au vr’un carac­ter oficial şi din cari în meritul lu­crului nu putem înţelege nimic. Este, credem, absolut necesar se cunóscem cuprinsul întreg al representaţiilor şi declarărilor făcute de cătră episcopî, se 1 cunóscem din fir în pér, ca se seim : unde am ajuns şi ce trebue se facem şi se întreprindem în viitor.

Cerem dér cu urgenţă lămuriri dela forul competent clerical al bi­sericei

Taxele dela Porţile-de-Fier.*)Intr’un artioul următor, „Timpulu esa-

minézà mai întâiü resultatele, ce le-a dat procedarea Ungariei, ca delegatà a Aus-

*i A se vedé nrii. 2C5 şi 206 a. c. din .Gaz. Trans“.

FOILETONUL „GAZ. TBANS“.

Eufemisme in limba română.De

Nicolae Sulică.(6) ( U r m a r e).

Mai mult decât aceste numiri ale dia­volului de origine streină, şi mai mult sâu mai puţin generale la poporul nostru, ne interesezi pe noi nomenclatura direct creată a necuratului de pornirea eufemistică a po­porului nostru. Acostă bogată poîionimiă se pote grupa în următârele 2 clase:

a) Atribute caracteristice, indicând vre-o însuşire fiă internă, fiă esternă a diavolu­lui, precum:

Mititelul,Micuţul,Nodea;Cornoratul,Cornea ;Cel cu codiţă,Codea;

Impeliţatul,Împănatul;Necuratul,Întunecatul;Bâlosul,Bală,Bală spurcată,Spurcatul,Scârba lumii;Ucigaşul,Perdalnicul (care pricinuesce perejarea

omului);Cel cu fesul roşu,Tichiuţă, numit astfel dela tichiuţa

(scufiă, căciuliţă), care-’l face nevgcjut.Aghiuţă. Originea acestui cuvânt a

fost mult controversată. Domnul Haşd&u în al său Etymologicum Magnum pag. 511 îl aduce în legătură cu albanesul Ago (Dum- nedeu), şi-l consideră ca rest dacic în 1. ro­mână, <&r acestă hipotesă a sa voesce sâ şi-o motiveze şi prin afirmaţiunea, că tran- siţiunea logică „sânt — drac“ are loc nu­mai când un popor îşi schimbă religiunea cea veche, cum a făcut şi poporul remân

adoptând religiunea creştină şi abandonând pe cea păgână. Peii de mai înainte sesd acum în hierarchiă la trepta de sfinţi mărunţi s6u devin chiar demoni. Acesta este argu- mentaţiunea d-lui Haşdău.

Din parte-’ml am avut ocasiune să mă esprim1) asupra neprobabilităţii teoriei dacis melor în limba română, susţinută cu atâta tă- riă de d-1 Haşdău, şi în consecinţă, întru cât privesce cuvântul Aghiuţă, mai curend sunt aplecat a vede în el adjectivul grecesc aghios (ayiog, sfânt), păstrat şi în locuţiu­nea : „a trage aghioseu, în sensul de a hor- căi în somn seu a cânta ceva monoton2).

Erca derivaţiune din adjectivul aghios, cuvântul aghiuţă cu sensul fundamental de

') Doina şi dama „Gazeta Transilvauiei“ 1899, Nr lb3.

2 La Dosofteiâ, L ît f. 29 b. cetim : „Şi cânta pereţii aghiosele, iară poporianii încâ le dzâcii cu clirosulii a ş îa : svantU, svăntîi, svăntit Domnulii Savaotii. . . “ Aşa-deră a cânta aghiose însemneză atât, cât a cânta sfânt, sfânt, apoi a cânta peste tot ceva într’un ton monoton, er figurat a trage aghiose e atât, cât ? horeai în somn, a durmi dus.

sfânt, trebue să-l considerăm drept o indi­care eufemistică a diavolului, deja în limba grecescă. Cât despre limba românâscă tre­bue, că cuvântul aghiuţă — format din &yiog cu sufixul „uţă“, probabil după analo­gia lui Tichiuţă, — a avut la înce­put sensul de sfânt; căci altmintrelea nu s’ar putâ esplica espresiunile sinonime paralel întrebuinţate în graiul poporului nos­tru : îl fură sfântul şi îl fură aghiuţă, cu sen­sul: a adormit greu. Aceeaşi identitate de sens o întâlnim şi în locuţiunile asemenea sinonime: Pa luat sfântul şi l ’a luat aghiuţă, cu sensul de a murit.

Din contaminarea, seu fusiunea lui Aghiuţă şi Tichiuţă, s’a născut probabil forma Ghighiuţă (Haşdău Et. Mag. 509), alt apelativ românesc al diavolului.

b) A doua clasă a indicărilor eufe­mistice ale diavolului, o formâză acele cir­cumscrieri, cari nu indică, decât o hotă- rîtă aversiune şi viuâ dorinţă, ca necuratul să stea cât mai departe. Etă câte-va spe­cimene :

Ucigă-H petrile,

Pagina 2.

tro-Ungariei în oeprivesce eseoutarea lucrări­lor de corectare a Dunărei.

Părerea unanimă a tuturor ómenilor com­petenţi — serie „Timpulw — este, că lucrările esecutate de Ungaria la Porţile-de-Fier sunt departe d’a fi adus o îmbunătăţire seriosă stărei de lucruri anterioră şi că în unele privinţe îu loc d’a réalisa un progres, au adăogat pentru navigaţiune noue dificul­tăţi peste cele ce esistau mai înainte.

In loc d’a adopta sistemul recomandat de inginerii competenţi, pe carî îi consulta­se, adecă acela al unor canale cu stavilare {écluses), care ar fi suprimat dificultăţile ce provin în acea parte a cataractelor din di­ferenţele marî de nivel ale albiei rîului şi din impetuositatea curentului, Ungaria a ales sistemul unui canal adênc mărginit prin diguri, care concentrézá în albia lui o cantitate mai mare de apă, fără nioï o Iu crare menită a modera curentul rîalui.

Resultatul a fost cel următor: s’a atins în adevër scopul urmărit de a crea în acea parte a Dunărei un canal naviga­bil cu o adâncime destul de mare, ca navi- gaţiunea së fiă posibilă în cursul anului, adecă şi în timpul apelor micî; dér rapidi­tatea curentului în acest, canal îngust şi prea scurt — o miie şâpte sate metri lun­gime - este aşa de mare, încât a agravat mult dificultăţile navigaţiuuei pentru vasele, carî merg în susul Dunărei.

Curentul în adevèr are enorma iutélá de patru-cinc! metri pe secundă. De unde altă dată un remorcher de 400 cai putere, pu­tea së mérgá în susul Dunărei trăgând un şlep încărcat cu 600 tone greutate, adi pentru acelaşi şlep, cu aceeaşi povară, tre bue doi remorcher! de o putere de 500— 600 cai.

Asadér, îu ceea-ce privesce înlesnirea navigaţiunei, folosul, ce aduce canalul prin mărimea adêncimei apei, este în mare parte compensat prin paguba ce resultă din es- tra-ordinara rapiditate a curentului în canal.

Deunădl un remorcher al serviciului nostru fluvial, cu o putere de 280 cai şi cu o iutélá normală, când mergea în sus, d e '16 kilometri, a avut nevoe de trei cuarturï de cés, casë percurgâcele 1.700 de metri lungi­me ale canalului, ceea-ce représenta o iuţâlă de doi kilometri şi o fracţiune pe oră în loc de 16 chilometri.

Pe lângă acest inconvenient, mai este şi acela, că albia adâncită a rîului pe o distanţă de 70 chilometri aproximativ este forte îngustă, astfel încât nu pot naviga în aceeaşi vreme douë convoiurl, mergênd unul în sus, celalalt în jos, şi prin urmare este necesitate, ca pe când un convoiu s’a an­gajat într’unul din canale, tote celelalte care vin în sens contrariu, së aştepte ca së fie calea liberă.

Cum se vede, resultatul technic obţi­nut este departe de a fi strălucit; în ceea-ce privesce partea financiară, este destul së arătăm, că cheltuelile evaluate la început,18.000.000 de corone, au atins, după arătările guvernului ungar, o cifră îndoită, 36.000.000 de corone, pentru plata căreia guvernul dela Budapesta a trebuit së contracteze un împrumut de 45.000.0C0 de corone amor- tisabil abia în curs de 90 ani.

Aşa dér cheltueli enorme, résultat practic puţin satisfăcător, étá care a fost conciusiunea finală a misiunei încredinţată de puterile europene Austro-Ungariei, cu scopul de a face së dispară obstacolele dela Porţile-de-Fier şi dela cataracte, şi de a înlesni ast-fel desvoltarea navigaţiunii şi a comerciului pe Dunăre.

TJcigă-l tóca,Ucigâ-’l vederea,TJcigă-l tămâia,Ucigă-l crucea,Ducă-se pe pustii,Departe fiă de ést loc,N’ai avé parte de el.Afară de aceste numiri strict deter­

minate, enumérate sub cele 2 clase, dracul (grec. şârpele) séu diavolul (grec. calumnia- torul) mai e ounoseut în graiul poporului nostru şi sub numele de Idolul séu Sarsailă, cuvént de origine de-ocamdată nestabi­lită, ér în Braşov se mai numesce şi Ne- ne-séu, întru cât se crede, că diavolul e frate, séu nene cu toţi aceia, cari stau în legătură cu el.

Cărţile nóstre poporale scrise, şi mai ales „Minunile sfântului Sisoe* gonitorul de draci, în multele sale variante şi redao- ţiun! înşiră de regulă 19 nume ale diavo­lului, cum sunt d. e. următorele: „Aves- tita, Navodar, Salomnia, Zurica, Nicara, Aveziha, Scarbola, Miha, Puha, Cripa, Iii a, Nevaţa, Pesia, Cilipina, Igra, Fosfor, Luţi-

GAZETA

După acéste trece la esaminarèa ta xelor cum au fost elaborate şi decretate de cătră guvernul ungar. Basele tarifului, pe care l’a decretat Ungaria singură, susţinând, că nu era datore së consulte nici pe pute­rile riverane, nici pe puterile semnatare ale tratatului dela Berlin, şi carî trebuiau së între în vigôre delà 1 Maiü, erau următ6- rele :

1. Se împărţia partea Dunărei corec­tată în 2 secţiuni ; Moldova-Orşova şi Or- şova-Turnu Severin ;

2 Se impunea o taxă de 20 hellerî (21 centime) de fiăcare toDă de capacitate a vaselor, care treceau prin partea Dunărei corectată.

3. Pe lângă aeéstà taxă se plătea 18 hellerî (20 bani aproximativ) de suta de chilograme de ori ce marfă transportată pe vase (2\ei de tonă greutate aproximativ);

4. Pentru încărcăminte complete de anumite producte grele şi de puţină va lore, aeéstà taxă era redusă la 6 hellerî pe suta de chiiograma.

In aceste taxe întră şi taxa de pilo-tagiü

Printre vasele, care nu trec decât printr’una din cele 2 secţiuni, adecă care se opriau la Orşova, taxa se reducea la jumëtate.

Cabinetul Clary.Alaltăerî miniştrii noului cabinet

austriac au depus jurământul. înainte de a-se face acésta, fóia oficială „ Wiener Zei­tungu a publicat rescriptele preaînalte, cari vestesc sfîrşitul crisei ministeriale în Aus­tria. Prin aceste rescripta se primesc* tie- nrsiunea fostului cabinet Thun şi se nu­mesce noul cabinet Clary,

Pressa cisleitană întîtnpină noul ca­binet după-cum singuraticele organe apar­ţin grupărilor şi partidelor din parlament. „Fremdenblatt*, organul ministeriului de es­tem e, dice, că în noul guvern se află ómen! forte capabili, cari în împrejurări normale ar avé pe partea lor simpatia tuturor par­tidelor. Fluxul naţional trebue sé fiă ur­mat acum de raţiunea minţii sanétóse. La partidele germane va fi introdusă acesta prin desfiinţarea ordonanţelor de limbă, ér clubul Cehilor va recunósce acum, că par­tidele germane n’au putut fi învinse şi că ei numai pe cale constituţională pot ajunge1& victoriă. Apropierea statului de Germani, nu ínsémná la nici un cas contradicţia faţă cu naţiunile slave.—vNeues Wiener Tagbattu dice, că ar fi un necavalerism politic, décá s’ar pune piedeci noilor miniştri.— „ Vater- landu apreţiâză pe contele Clary ca pe unul din cei mai distinşi funcţionari, şi-l salută ca pe-un bărbat cu bune porniri. Décá noul ministeriu va sci coréspunde in- tenţiunilor monarchului, viforele ce au bân­tuit până acum în viâţa publică a Austriei se vor linişti şi pe tóta terenele se va faceo muncă politică roditóre.

Pressa slavă, în deosebi pressa cehică, manifestă sentimente forte ostile faţă de noul cabinet. nNarodni Listyu e de părere, că acest cabinet va guverna timp mult mai îndelungat decum cred unii. p iaru l apelézá

fer, Avie, Berzebuti, despre care se 4i°e> că unde se vor găsi scrise, diavolul nu se va apropia 7 mile de loc de acea casă, pănă va fi cerul şi pământul, în veci amin*).

O veche variau tă a acestei istorii ni-a păstrat-o codicele Măhăcean al lui popa Gri- gorie din Măhaci, sub t it lu l: „Rugăciunea sântului Sisin contra afurisitului drac“.

Aceste sunt cele mai însemnate nu* miri eufemistice ale diavolului în graiul poporului român, âr c|icala românescă: „Dracul n:are nume de botez11, nu e, decât aşa cjicend 0 codificare a tendinţei eufe- miste a poporului nostru, manifestată în consecventa evitare a numelui propriu in­dividual, — să-i cjicem de botez — al dia­volului.

Un interesant studiu etnopsichologic asupra acestei presupuse puteri funeste a numelor duhurilor necurate, a scris Nyrop sub titlul Navnets Magt, (Puterea numelor), En folkepsykologisk Studie, Copenhaga,

3) Haşdeu, Cuvente II, 27Ş.

TRANSILVANIEI.

la solidaritatea Slavilor şi »crier că în easuî când toţi Slavii vor procédé solidar, ei pot së conteze la victoriă sigură, căcî e un.1 fapt simplu matematic, ca 8 milióne de Ger­mani së nu esercite putere şi infiuinţă asu­pra a 16 milióne de Slavi.—Celelalte фаге slave încă se pronunţă în felul aoesta, pu­nând în vedere cea mai neîmpăcată oposiţiă în contra guvernului.

Despre disposiţia, ce domnesce între Cehi, se anunţă din Viena unei foi din Peşta, că viforul în Boemia va isbucni cu atâta putere, încât deputaţii cehi nu vor puté résista curentului. Se фее, că depu­taţii cehi u ltra iştl, influinţaţi de acest curent, vor întîmpina pe noul guvern în cameră cu cântecul „Ilej Slovaneu. Ori vor face acésta, ori nu, fapt este, că Cehii se pregătesc la cea mai straşnică oposiţiune pentru a face parlamentul incapabil de lu­crare.

încât privesce prima acţiune a noului cabinet, o soire telegrafică din Viena asi­gură, că el va convoca parlamentul pe фиа de 17 Octomvre; mai înainte însë va desfiinţa ordonanţele de limbă şi va ela­bora un proiect de lege de limbă, cu con­siderare esclusiv la raporturile din Boemia.

0 enunciaţiune a Cehilor.In faţa nouei stări de lucruri şi

după-ce noul ministeriu de funcţio­nari din Austria e decis, séu mai bine cjis însărcinat, a procede ime­diat la desfiinţarea ordonanţelor de limbă, ca ast-iel se potă scăpa de obstrucţiunea germană, — Cehii au pornit o mişcare energică în totă Boem ia, manitestându-se de-ocam­dată prin enunciatiuni ale represen* tanţelor comunale din totă ţâra în în contra desfiinţărei ordonanţelor de limbă.

Cea mai importantă este de si­gur enunciaţiunea colegiului repre- aentantilor oraşului Praga. Acâstă enunciaţiune a fost cetită în şedinţa consiliului comunal dela 2 Octom vre de cătră secretarul presidial, şi este de următorul cuprins :

Principiul drept şi singur posibil în monarchia habsburgică, enunciat prin legea fundamentală în articulul XÍ.X şi stabilit la început de cătră representanţii popo­rului german, principiul egalei îndreptăţiri şi al egalei valon a naţiunilor şi limbilor, a fost răsturnat şi violentat mai târziu de cătră membrii acestui popor, şi printr’asta s’a fă­cut o nedreptate celorlalte naţiuni, er în deosebi Slavilor.

îndeosebi în ţările coronei S-lui Ven- zeslau, unde odinioră limba cehică era sin­gura limbă admisă în vieţa publică, unde pe la mijlocul reculului al 17-lea limba germană a dobândit drept egal cu limba cehică, şi unde după preaînalta serisóre de cabinet dela 8 August 1848 limba cehică a fost pe deplin egal îndreptăţită cu cea germană în tote ramurile administraţiei de

18874), din oare remarcăm următorele in­structive circumscrieri ale diavolului în di­feritele limbi străine:

La Francesi : Le petit bonnet rouge (mica tichiă roşiă, comp. Tichiuţă), Geor- geon, le grand Biquiou (ţap), le vieux Jé ­rôme, le Malin (rëutâoiosul, viclénul), le Vilain (spurcatul). La Eaglesï : The old gen- teleman, old Harry, old Davy; la Grecii moderni: ó itlavijtrig (vagabondul), ő xara- Qcciiévog (blăstătnatul), ô âfislstrjtog (cel de care nu se vorbesce), ô tádenoiog (cutare şi cutare) etc.

Cele 19 nume mai sus citate din „Mi­nunile sfântului Si8oe“ sunt de origine sa­vantă în literatura poporului nostru , Şi împrumutate din limba slavă, din care s’a tradus istoria sfântului Sisoe. Tot de ori­gine savantă sunt la poporul nostru şi nu­mirile Scaraoschi şi Lucifer în composi- ţiunea Luceflenderu, precum s’a amintit mai sus.

Dér nu numai Românii şi Slavii sunt

4) Apud Şăineanu, Studii folclorice pag. 70.

Nr. 211.—1899'

stat şi ale instrucţianei publice,.—s’a intro­dus prin sisteme nedrepte egemonia limbei germane, care egemoniă adese-orï a fost

’ tolerată prin nepăsarea organelor publioe, ér nu arare-orï a fost cu intenţiune prote- giată şi promovată.

Când s’a ridicat vocea apăsată a po­porului cehic în oontra acestei nedreptăţi strigătore la ceriü şi în contra procederei nedrepte, cerând îndreptare, atunci în cel© din urmă avea së se pună în parte stavilă acestor violenţe trufaşe şi asprimi nenumă­rate prin ordonanţele de limbă. De fapt însë acésta nu s’a întâmplat de loc, de óre- ce partida duşmană nouă^a adus prin ma* chinaţiumle ei lucrurile acolo, ca să or- béseá ochii ómenilor eu dréptá judecată.- Şi acum umblă së delâture şi acéstâ puţină egală îndreptăţire şi dreptate în monarchia habsburgică.

Noi (Cehii) daţi la o parte, ca o ce- nuşotoă, deşi am adus imperiului şi coronei mari servicii, cu cari nu ne fălim, am su­portat multe impacienţe ou rabdare şi am răbdat pe cât timp am contat la dreptate, ca asupra fundamentului statelor (funda­mentum regnorum). Nu putem suferi însă mai departe, ca nedreptatea să fiă procla­mată ca dreptate.

Prin ordonanţe nu se pot schimba disposiţiunila legale. întregul popor cehic trebue së protesteze cu totă puterea sa în contra scurtârei dreptului, în contra ne­dreptăţii fără părechiă, ca în acest regat limba cehică së nu aibă pretutindeni în­dreptăţirea ei şi ca nicï së nu fiă respec­tată de Se-care cetăţân.

Ca şi limba polonă în Galiţia, aşa are şi limba ceho-sla^ă în ţările coronei S lui Venzeslau deplinul ei drept. Faţă cu aceia, cari vor lucra contra acestui drept, vom sei së ne aperăm pretenţiunile nóstre, şi de-órece suntem convinşi, că îu acestă apă­rare întréga naţiune ceho-slavă va urmări în unire aceeaşi ţîntă, vom sci să ne opu­nem cu energiă ori-cărei nisuinţe, care ar avé de scop a scurta dreptul limbei nós­tre în ţările coronei boeme.

Acésta enunciaţiune a fost pri­mită cu vii aplause de câ t ra repre- sentanţii comunali. S’au au^it şi voci, cari strigau : Nedejme se (së nu ne dăm !).

Dieta şi „martirii“ dela Arad.In şedinţa de alaltăerî a dietei din

Peşta s’a pus în discuţiuae propunerea lui Franeiso Kossuth, ca guvernul încă să par­ticipe la sărbătorirea celor „13 martiri14, trimiţându-şi la Arad un représentât în 6 Octomvre (mane), ér in 8 Octomvre să fiă representat în Budapeşta la serbarea în memoria esecutării primului ministru un­guresc Batthanyi ; mai departe, dieta să se represenfceze la ambele sërbârï prin o de- putaţiune condusă de preşedintele ei, care va depune şi o cunună pe statua „mar­tirilor", ér în 6 Octomvre dieta să nu ţiu& şedinţă.

atât de darnici în privinţa numelui Sata­nei. In dosarele faimoselor procese de fer- meoătoriă din Germania, dracul portă mai multe Zecimi de nume: Bickelhut, Breitt- kop, Bolomolo, Federbusch, Frohlich, Ger- laoh, Griinwald, Hundskopf, Kehrauss, Lim- per, Lucifer, Montz, Pompernickel, Selten- froh, Strule etc. etc. Aprope fiă-care fer- mecătoresă cunoscea pe acest gentleman sub un altfel de nume, când semnificativ, când cabalistic, când fără nici un căpă- tâitt5). In Francia o demonologiă din secolul XVI ne spune de asemenea, că statul ma­jor al infernului se compune din: Lucifer, Belzebut, Astarot, Lucifuge, Satanachia, Fleuretty, Nebiros, Bael, Agares, Marbas, Pruslas, Aamon, Barbatos, Buer, Gusoyn, Botis, Bathim, Pursan, Abigar etc. etc.*)

(Va urma.)

5) Wolf. Zeitschr. f. deutsche Mythol., t. 2, pag. 64.

®) Apud Haşdău Cuvente II, 282—28‘d.

Nr. 211.—1899. GAZETA TRANSILVANIEI.

La acésta propunere a luat mai în- tâiü cuvântul ministru-preşedinte Coloman Szell. El dise. că află forte firesc şi corect ca parlamentul së daa espresiune pietăţii sale, însë părerea lui este, că decisiunea în acéstâ afacere trebue sô se aducă. în cadrele prescrise. Drept aceea propune, oa, ou abatare dela modalitatea propusă de Francisc Kossuth, camera së decidă a tri­mite la Arad pe preşedintele ei, care re- presentându-o, së depună o coronă, în nu­mele sëu, pe statua k celor „13 martiri44 din Arad.

A urmat după acésta o înfocată dis- cusiune la oare au participat corifeii par­tidei independente. Combătând propunerea ministrului-preşedinte Szell, Thaly Kalman ^ise între altele, că în Ungaria armata for- mâză stat în stat şi guvernul unguresc n’are forţă suficientă, de a interzice ser­bări à là Hentzi; n’are puterea de-a tri-

1 mite la Arad măcar o companiă de *hon-I vei^î, care së Închine stégul înaintea mo­

numentului „martirilor.44 NicI-odatăs dise, nu vom désarma cercurile, a căror influenţă am vë^ut’o manifestându-se la serbarea Hentzi, dâcă mereu vom fi concesiv!, ma- rinimoşî şi iertători.

Polonyi a vorbit cu foc şi ou amără­ciune. După el ministrul preşedinte Szell stă într’o posiţiă falsă. Intrâbă pe Szell, oare este causa,, ce-1 împedecă pe guvern a nu merge la mormântul primului mi­nistru responsabil maghiar, cu o cunună, şi care este causa, că puterea esecutivă se sustrage delà obligamentul a sta alături ca naţiunea în esprimarea sentimentului pie­tăţii. Oratorul constată, că în propunerea lui Coloman Szell vede un progres şi con­simte cu ea, însë totuşi îl rogă së spună motivele, care-l conduc a respinge propu­nerea lui Kossuth.

Vorbesce şi Kossuth F. recunoscând şi el, că punctul de vedere al ministrului preşedinte însémnà un progres ; îl dore însë, că totuşi el nu-i primesce propunerea.

Madarász Iozsef începe prin a spune, că de 32 de ani íncóce, din causa sistemului dominant, naţia maghiară a trebuit së mérgà din ce în ce spre decadenţă. Se ocupă pe larg cu rolul ministrului Batthanyi la 1849 şi declară, că primesce propunerea lui Kossuth.

Visontai S. întrâbă, că după 50 de ani statul şi naţiunea maghiară sunt de sine stătătore, orî numai o provinciă aus­triacă cucerită? (Hentaller: Transwaal Eu­rópán). Francisc Kossuth, fiul lui Ludovic Kossuth, s’a ridicat, şi pëtruns de lealitate a constatat faptul împăcării dintre naţiune şi tron, propunând guvernului së participe la amintitele sărbări. Guvernul însë se re­trage, şi retragerea lui îl dóré cumplit pe orator.

împrejurarea acésta îl îndémnà şi mai mult a recomanda spre primire propunerea lui Kossuth.

Urmând votarea, majoritatea a primit propunerea ministrului-preşedinte Szell.

Rësboiul sud-african.Acest rësboiü nu s’a declarat de fapt

în tótá forma. Transwaalul însë a prevenit pe Anglia şi, înainte de a fi primit o de­clarare formală de rësboiü din partea An­gliei, a comunicat puterilor faptul, că se află în ajunul isbucmrii inimiciţiilor. Gu­vernul engles pare că stă pe gânduri. El n’a luat pănă adl mësurile decisive nece­sare, asupra cărora însë va hotărî un con­siliu de stat, (Privy Council), ce se va ţinâ Sâmbătă sub presidenţia reginei Victoria. Acest consiliu e compus din 282 membri, între carî sunt şi prinţii regesc!, membrii guvernului şi toţi consilierii de sâmă ai coronei, precum şi somităţi distinse şi po­litician! cu renume.

Dér şi pănă atunci, guvernul engles s’a hotărît totuşi a face un pas însemnat. Din Londra se comunică, că guvernul a îndrumat pe ageotul sëu din Pretoria (Transwaal) a părăsi oraşul şi a-se reîntorce la Londra. Faptul acesta e considerat ca un semn al începutului ostilităţilor.

Guvernele din Transwaal şi Oranje au stabilit un plan comun de operaţiune.

Soirile, ce sosesc din Pretoria, spun, că Burii au mobilisat ou o rară punctualitate, şi primele lucrări militare s’au făcut ou o repediciune uimitóre. Englesii însă au cam întâr4iat. Lui „Daily M ail44 i-se anunţă din Pretoria, că Burii au trecut deja graniţa Natalului şi oă posturile englese dela gra­niţă şi-au părăsit locurile.

Un fapt caracteristic se comunică din Frankfurt. La representanţii europeni ai republicelor din Africa-sudică forte mulţi se anunţă ca voluntari în armata Burilor. Faţă de aoésta guvernele republicelor din Africa-sudică fac cunoscut, că véd bu­curos pe astfel de voluntari, décá ei merg în Transwaal pe cheltuiala şi pe răspunderea lor proprie; guvernul din Transwall însă nu póte lua asupră-şl mi siunea, de a aduna soldaţi în Europa şi de a-i transporta pe spesele sale.

Din Bruxella sosesce o soire şi mai interesantă. Doi verişori ai preşedintelui Krtiger, Eloff şi Richert, cari erau aplicaţi la agenţia transwaaliană de acolo, s’au reîntors în Africa-sudică, ca sé între în armata Burilor. Tote cjiarele belgiene, fără deosebire de partid, iau posiţiă pentru Buri şi în contra Englesilor.

Se pare, că Anglia şl-a aprins paie ’n cap cu politica ei răpitore şi specula­tivă. Şi fără acest résboiü, ea avea destui de lucru îa Africa-superioră, unde Kaliful învins începe din nou sé se misce. Apoi din Indii sosesc cu grămada soirile despre mişcări bănuitore. Anglia, de va isbucni în totă forma flacăra răs'boiului, póte uşor sé se trezéscá cu o mulţime de duşmani în cóstele ei, pe cari pentru a-i învinge, ori a-i ţine în frâu, va trebui să-şi împartă armata din colonii, ici mai mult, colo mai puţin. Apoi ce va face Rusia? Imperiul moscovit pândesce tot momentul din care ar puté să-şî făurescă pretext pentru a ni­mici influenţa englesă în China, şi nu e de loc imposibil, ca tocmai răsboiul din Trans­waal sé fiă binevenit Rusiei, de a-şl îm­pinge niţel mai departe în Turkestan gra­niţa, în paguba Angliei.

S C1R IL E D EL E i,— 2B Septemvre v.

0 nouă publicaţia politică în Bu curescî. In curând va apàré în BucurescI o publicaţiune politică în genul corespon­denţelor politice din străinătate, care va fi distribuită in abonament diarelor strëine şi care va servi de manuscript redacţiilor. Tit­lul acestei publicaţiunl va fi „Rumănische Corespondenz44 şi va apàré odată pe săp- tëmânà.

Geseft cu atestatele de maturitate.чAlois Szabo, cavaler al ordinului Francisc Iosif, profesor pensionat şi consilier regesc, e conducëtorul unui institut privat de în­văţământ din apropierea Pestei, ér decora- ţiunile şi titlurile şi-le-a câştigat în urm*, „zelului44 sëu desvoltat pe terenul instruc- ţiunei. Ei bine, de ce natură a fost acest zel şi cari sunt meritele d-lui „cavaler*1, ne spun acum foile unguresc!. D-1 profesor pensionat şi-a făcut o avere frumuşică din estradarea unei mulţimi, întregi de ates­tate false de maturitate, pe cari complicele sëu Isidor Klein le vindea cu câte cinci până ’n şés6 sute de florini. Până acum s’au descoperit vre-o 20 de funcţionari vechi în oficiu, cari posed asemenea testi­monii falsificate.

Cea mai mare dare în comitatul B i­horului o plătesce cardinblul Schlauch, a căruia contribuţiă anuală este de 66,618 fl. ; la locul al doilea vine contele Almassy D. cu 17,625 fl. Prea Sânţia Sa episcopul Mi- hail Pavel ocupă locul al şâptelea între vi- riliştii comitatului, fiindu-i socotită darea ou 6976 fl.

L ip sa între Ruteni. In părţile nor­dice ale comitatului Bereg, în urma recol­tei slabe din anul acesta, se prevede mare lipsă între Ruteni. In urma secetei conti­nue cartofii şi meiul, singurul nutriment al Rutenilor, au fost cu totul nimiciţi. Se фее, că Rutenii s’au şi adresat la guvern pentru ajutor.

Semne de tomnă lungă. Pe bule­vardul Bucureştilor,^serie „V. Naţ“, se vëd castani ale căror frunze vechi, cu totul sfocjite, cad, ér altele nouë apar; alţi cas­tani sunt cu totul împodobiţi cu frunc^a nouë şi cu frumose flori conice, întocmai ca primă-vara, când sunt în puterea ve- getaţiunii. Afară de acésta, într’o grădină din str. S-lor Apostoli a înflorit şi liliacul. Acestea, după oredinţa bëtrânilor, sunt semne de o tomnă lungă.

Nou vapor român. Direcţiunea ge­nerală a căilor ferate române a decis cum- përarea dela Millas din Brăila a vaporului „Eleni44 pentru suma de 600.000 lei, restul îl va plăti în condiţii uşore. Cu acest va­por, care are o capacitate de 5 mii tone, se va completa flota maritimă a liniei Ro- terdam.

Sinuciderea unui jurist. In Buda­pesta s’a sinucis tînërul jurist Vécsey Lajos în etate abia de 20 de ani. De mai mult timp el nu avea ou ce së se susţină şi tote încercările de a câpëta vre-o ocupaţiune, prin care să-şi p0tă agonisi pânea de tote 4ilele, i-au rëmas zadarnice. Din causa acésta nenorocitul tîner s’a întristat atât de mult, încât s’a hotărît së sa sinucidă. Şi-a zălogit tot ce mai avea, şi cu banii primiţi şi-a cumpërat un revolver, cu care pe la miedul nopţii s’a împuşcat în odaia sa. Ajutorul medicului, care a fost chiămat mai târdiu, a rëmas zadarnic, căci glonţul străbătând prin inima nenorocitului, i-a ră­pit viaţa.

Concert. Musica orăşenâscă va con­certa Duminecă în 8 Octomvre în salonul hotelului „Europa14 din loc. începutul la 7% óre.

Ciuma în Oporto.Dr. Calmette, directorul institutului

Pasteur din Lille, care plecase în fruntea misiunei francese în Oporto pe la începu­tul lui Septemvre, s’a reîntors în 4il©ie tre­cute, ér constatările făcute le-a espus re­prezentanţilor mai multor 4̂ are> a Şa Pr6 ‘ cum urmézà :

Ciuma în stadiul sëu actul în Oporto e fôrte vehementă, mai vehementă decât în Bombay, şi e primeidiă chiar de a de­veni o epidemiă pentru întréga Europă, décâ nu se vor lua mësurile necesare păuă ce mai e încă timp. Ciuma grasézà mai ales în cele doué suburbii locuita de po- pulaţiunea mai sëraeâ, unde domnesce o murdăriă ne mai pomenită, şi singurul es- pedient, după Dr. Calmette, ar fi, ca subur­biile së fie arse pănă la pământ.

Caşurile de ciumă oficial declarate, nu sunt decât douè-trei pe 4*- In rea- litate însë sunt mai muite, căci de multe ori obducerea morţilor e cu totul neglijată ér alte-orl nu e chemat nici chiar medicul. De câte-va séptëmânl ciuma a străbătut din cele douë suburbii şi în suburbiile lo­cuite de aristocraţi. Pănă acum a fost cu neputinţă a erua genesa primelor caşuri de ciumă, constatate la descărcarea coră­biilor în porc. Cora'oiă indiană de mult n’a întrat în port. E posibil însë, că ciuma së fi fost rëspândità între cloţanl şi pureci deja cu mult înaintea pr>melor caşuri con­statate în Iunie, căol locuitorii îşi aduc de fapt aminte së fi vëdut cloţanl morţi pe stradă deja mai înainte.

Misiunea francesă a făcut o mulţime de esperimente şi inoculaţiuol cu serul an­tiseptic din institutul frances, ér resultatele au fost din cele mai mulţămitore.

Dr. Calmette îşi va publica în curând esperienţele într’o foiă de specialitate, re­levând mai ales mijlôcele preventive şi eficace, ce le pot aplica medicii în cas de ciumă.

RfSulţămită publică.C.-Gârbău, 3 Oct. n. 1899.

Senatul scolastic din Ciachi-Gârbău îşi ţine de strictă şi plăcută datorinţă a esprima şi pe calea publicistică cea mai profundă şi cordială mulţămită on. d-n losif Yttlcan, redactorul foiei „Familia44 din Oradea-mare, pentru bunăvoinţa şi spriji­

Pagirr-1 3

nul, ce ne presteză jprin gratuirea preţi6- sei d-sale foi la cultivarea poporului nostru român.

In numele senatului soolastic: Jovian Andreii2,

preşedintele sen. scol.

NECROLOG. Mateiu T. Mocanu, co­merciant în Azuga, unul dintre harnicii fii ai Săcelelor, care prin stăruinţa şi munca sa cinstită s’a ridicat la o stare materială frumosă, după o scurtă dér grea suferinţă a răposat Marţi în 21 Septemvrie st. v. în etate abia de 47 ani şi în 22-lea an al oă- 8étoriei. înmormântarea s’a săvârşit a4i, Jo i, în cimiterul bisericei S-lui Nioolae din Cer- natul Săcelelor.

Pe răposatul îl jălesce întristata sa soţiă Ana cu fiicele şi fiii săi Marióra, Elena, Mateiü şi Nicolae’; Teodor Mocanu ca tată; Ioan, Nicolae şi Teodor ca fra ţi; Maria Muntean ca socră; Elena Mocanu, Reveica Russu, Maria şi Ioan Zangor, Su- sana şi George Ghimbăşan, ca cumnate şi cumnaţi; apoi număroşi nepoţi, nepóte şi alte rudenii. — Fiă-i ţărîna uşoră şi me­moria binecuvântată!

ULTIME SCIRI.Viena, 5 Octombre. Consiliul de

miniştri a decis se desfiinţeze fără amâ­nare ordonanţele de limbă. După acésta va fi convocat „Reiclisrat“-ul pe c}iua de 17 Octomvre a. c.

Viena, 4 Octomvre. Ministrul preşedinte Szell e aşteptat aici.

Bloemfontein, 4 Octomvre. După un raport al şefului districtului Bos- hof, trupele englese au trecut graniţa statului liber Oranje pe la Kimberley.

Londra, 4 Octomvre. O tele­gramă din oraşul Fok anunţă, că guvernul transwaalian ar fi secuestrat 500,000 fanţi şterlingî, ce au fost trimişi acolo.

8* I VO lu p tă în tre ş e rp î u r ia ş i . O ast­

fel de luptă s’a dat de curând în parcul de animale al lui Hagenbeck din Ham­burg. Un numër de 12 şerpi uriaşi din in­sula Borneo, în lungime dela 3 pănă la 8 metri, sosiţi cu câte-va 4il0 înainte, s’au luat la duşmăniă şi la luptă. Un şerpe mai mic ca de 3 metri, s’a încolăcit de unul mare de 8 metri, şi l ’a muşcat aşa de rëu, încât când luptătorii au fost despărţiţi cu mare greutate de cei doi îngrijitori, au căzut făşii mari din pielea şerpelui. Lupta s’a început într’un mod ciudat. Monştrii s’au încolăcit mai întâitt unul de altul cu virfurile eo4ilor şi au început sé se repédá cât mai sus unul spre altul cu gurile căscate. După-ce au fost despăr­ţiţi, şerpele cel mic s’a repe4it ca turbat asupra unui alt şerpe mare şi i-a luat şi acestuia o făsiă lungă de piele. Atunci a fost prins cu nisce cleşte făcute într’adins şi introdus singur într’o coliviă. A doua 4i> unul din cei doi şerpi, care se luptase întâiu, a» fost găsit mort, ér celalalt îşi îngrijea rana într’un colţ. De când esistă acest parc în care au fost adăpostiţi mii de şerpi, acésta e a doua luptă, ce s’a observat între şerpi. Cea dintâiü s’a petrecut acum câţl-va ani între pitoni indian!. Insë aceştia nu s’au muşcat, ci cuprinşi amândoi de o mare furiă, s’au încolăcit teribil şi căutau së se înăbuşe prin puterea muşchilor. îngrijitorii au voit së-i despartă, dér n’au putut. I-au lăsat së se lupte şi a doua 4* i_au găsit pe fie-c*re în colţul sëu, fără să-şi fi făcut nici un rău.

W& Domnii abonenţi, cari шей nu şi-au reînoit abonamentul, sè binevoiéscü a-1 reînoi neamânat ca sé nu li-se întrerupă regulata espedare a diarului.

Administraţiunea

^Gazetei Transilvaniei^

Pagina 4. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 2 1 0 .^ 1 8 9 9 .

Dela Tipografia „A. Mureş !ann“ din B raşo v ,

se pot procura urmàtôrele cărţi

C ărţi de rugăciiunî şi predici.Anghira M ăntuirei, cărticea de

rugăciuni şi de cântări pentru mângăerea sufletéscà a drept credincioşilor creştini, Ediţiunea IV corectata. Gherla, Tipografia diecesană 1899, Un esemplar în păreţi tarï coloraţi 35 or. (plus 5 cr. porto.)

M ărgăritaru l Sufletului, carte de rugăciuni şi cântări, întocmită pentru tote trebuinţele vieţii. Ediţiunea IV. Gherla, Tip. ^,Auroraw A Todoran 1899. Conţine peste 884 pag. Legată în păreţi tari coloraţi, costă 50 cr. (cu posta 55 cr.)

Micul m ărg ăritar sufletesc, căr­ticică de rugăciuni şi cântări, întocmită mai ales pentru copiiî mai mărişori. Gherla, Tip. „Aurora" A. Todoran 1898. Un esemplar legat în păreţi tari coloraţi costă 22 cr (cu posta 23 cr.)

Carte de rugăciuni, cereri şi laude încruonôrea Preacuratei Feciôre Maria, pen tru folosul şi mângăiarea sufletelor. Gherla, Tip. Diecesană, 1898. Preţul unui esemplar legat în păreţi tari coloraţi 20 cr. (cu posta 23 cr.)

Cuvântări bisericesci pe sărbăto­rile de peste an, scrise de Prepositul ca- pitular loan Paviu. Pe lângă predici, se mai află în text câte-o instructivă notiţă istorică privitôre la însemnătatea diferitelor sărbători. Conţine vre-o 400 pag. Preţul 1 fl. 50 cr. (în loc de 2 fl. cum era la început ), prin postă 1 fl. 60 cr. Aceste predici sunt favorabil apreţiate şi dm partea clerului înalt din Romania.

Cuvântări funebralî şi iertăciuni pentru diferite casurï de morte9 întoc­mite de Jonn Pnpiu. cunoscutul scriitor bi­sericesc. Conţin vre-o 400 pag. Preţul nu­mai 1 fl. 50 cr. (prin postă 1 fl. 60 cr.)

Predici pentrti Dumineci de Ius­tin Popfiu, învăţatul scriitor bisericesc, ma­rele orator şi bunul Român de odinioră. E o carte de vre-o 500 pag. format mare, tipar modern, cuprinclând predici frumôse pentru tote Duminecele de peste an. Pre­ţul 2 fl. 20 cr. (prin postă recomandat 2 fl. 35 cr.)

jPredice pentru Duminecile de peste an, compuse după catechismul lui Decharbe, de Vasi/iu Christe. Conţine pre­dici dela Dumineca XI după Rosalii pănă la Dumineca Vameşului. Preţul 80 cr. (prin postă 85 cr.)

Predici pe tote Duminecile şi săr­bătorile de peste an , de Em. Eleţterescu, ounoscuf stat de biDe in oercurile româ­nesc! dm nuroôrôsele »a.le s -nerl atât de mèdutSse, instructive şi on 8tat& gust ce­tite. E o o rte tn&re, de 360 psg. Preţul 1 fl. 60 er. (4 lei).

S c rie r i isto rice .Memorii din 18 4 8 —49 de regre­

tatul Vasilte Moldovan, fost prefect al Legiu- nei III în 1848 - 49. Istorisirile cuprinse în acestă carte sunt de cel mai mare interes istoric şi naţional, sunt scrise într’o limbă uşoră şi plăcută. Preţul 50 cr. (cu posta 55 cr.)

,,Colonel D avid baron Urs de M ar gina la Solferino şi Lissa“, interesanta şi eminenta conferenţă, ce a ţinut’o d-nul colonel c. şi r. Francise Rieger anul trecut în reuniunile militare dela Braşov şi Sibiiu. Broşura conţine şi doué portrete bine reu­şite ale baronului Urs, unul din anii de mai înainte, când încă era major, ér altul din timpul mai recent; mai conţine şi o hartă a Lissei, cum şi ilustraţiunea mor- mântului eroului nostru. Preţul 40 cr. (plus 3 cr. porto.)

Din cartea d lui Axentie Severu, vete­ranul nostru luptător dela 1848, întitulată „Këspuns la cartea négraü, cu un bogat adaus despre arderea Aiudului, se mai pot càpëta esemplare cu preţul de 1 fl. -j- 5 cr. porio,

„Pintea Vitea&id“, tradiţiuni, le­gende şi schiţe istorice, de loan Pop-Rete- ganul. Cea mai completă scriere despre eroul Pintea. In ea se cuprind forte in­teresante tradiţiuni şi istorisiri din tôte părţile, pe unde a umblat Pintea. Preţul 20 cr. (cu posta 23 cr.).

„David Alm ăşianu* , schiţe biografice de loan Popea>. Broşura acésta, atât de bine scrisă, présentă şi multe momente de în­semnătate istorică, Preţul 30 cr. (cu posta 33 cr.)

„Povestea unei Corone de oţelu} opul mult dorit şi aşteptat al d-nului G. Coşbuc, a apărut în editura librăriei C. Sfetea din Bucurescî şi costă un leu şi 50

bani. E scrisă şi acéstá carte la înţelesul tuturor şi este atât de interesantă, încât cine o ia în mână, nu se mai póte despărţi de ea. In istoria acésta ni-se arată oglinda viuă a faptelor măreţe, prin cari a trecut România pănă a ajuns la independenţă. Scenele, ce se descriu din résboiul peutru neatârnare, sunt la culme mişcătore şi in- sufieţitore. Cartea e prov0(}ută ou numé- róse portrete şi ilustraţiunl. Ea stă în le­gătură cu „Résboiul nostru pentru neatârnare* scris tot de d-1 G. Coşbuc, aşa că cine şi-a procurat pe acesta, trebue sé şl procure şi „Povestea unei Corone de oţel“. Sperăm, că fruntaşii noştri, înţelegând importanţa aces­tor scrieri, vor stărui din résputerí a-le réspándi cât mai mult în popor. Se pot procura ambele cărţi dela „Tipografia A. Mureşianuu din Braşov. „Résboiul nostru pentru neatârnareu costă 50 cr. (cu posta 65 cr.), ér „Povestea unei Coróne de oţelu 75 cr. (cu posta 80 cr.)

Vivia, séu Biserica din Carta- gine, naraţiune istorică, tradusă din ita- lienesce de Dr. luliu Dragoş, preot şi pro­fesor. Se vinde cu preţul redus dela 1 fl. la 70 cr. (plus 5 or. porto.)

„Preotul din Woieniu, naraţiune istorică din veacul nostru, scrisă de Arghi- robarbu. Acéstá interesantă naraţiune pri- vesce evenimente din 1848—49. Preţul 10 cr. (plus 2 cr. porto.)

Pentru comercianţi funcţionari şitoţi omenii de afaceri, precum şi studenţi putem recomanda următorele că rţi:

M anul de dreptul cambial, lucrat de loan Socaciu, profesor la şcola română gr. or. din Braşov. Cartea e tipărită pe spesele „Albinei44 şi e menită a face mari servicii tuturor, cari au afaceri cu cambii poliţe). Preţul 2 fl. (cu posta 2 fl. 10 cr).

Un capitol din Contabilitatea duplă de 1. C. Panţu, prof. la şcola comercială âuperioră din loc. Tractézá principiile conta­bilităţii duple ilustrate cu diferite esemple, pe cari studiindu-le cu atenţiune, póte ori şi cine sé înveţe contabilitatea, adecă ţ i­nerea socotelelor în economia proprie şi în afacerile comerciale. Preţul 50 cr. -j--5 cr. porto.

„Curs complet de corespondenţa comercială“, de l. G. Panţu. Conţine mo­dele de circulare, scrisori de informaţiunl, recomandaţiuni şi acreditive; scrisori în comerciul cu mărfuri, comisiune şi spedi- ţiune; cestiunl cambiale, afaceri cu efecte, monede şi cupóne etc. Preţul 1 fl. 60 cr.

Procent, Prom il, Interese şi Teoria conturilor curente de I. C. Panţu. Arată calcularea intereselor pe ani, pe luni şi pe dile într’un mod practic; sunt mai multe esemple esplicate amănunţit, aşa ca sé fie înţelese de ori şi cine; de-asemenea modul de calculare al intereselor la bănci şi teo­ria conturilor curente. Preţul 40 cr. plus 3 cr. porto.

Cursul ia bursa din tiiena.Din 4 Octomvre 1899.

ftenta ung. de aur 4% . . . 115.95 Eenta de coróne ung. 4%* • • * 94.25 impr. oăil. fer. ung. în aur 4% % . 119.50 [mpr. căii. fer. ung. în argint 472%- 99.30 Oblig. căii. fer. ung. de ost. I. emis. 119.— Bonuri rurak ungare 4% . . . . 92.75 Bonuri rurale croate-slavone : . . —.—Impr. ung. cu p r e m i i .......................161.-—Losurî pentru r e T i s e i şi Seghedin , 137.50Eenta de argint austr.......................... 99 50Renta de hârtie austr...........................99.40Renta de aur austr............................... 117.30Loauri din 1860...................................... 135.—â.eţii de-ale Bánóéi austro-tmgară . 901.— 4-oţii de-ale Băncei ung. de credit. 368.50 Aoţii de-ale Băncei austr. de credit. 362 60M apoleondorI................................. ..... 9 57Máról imperiale germane . . . 59.^5London vista . • ..........................121.—Paris v i s t a ........................................ 47.82 VaRente de coróne austr. 4% • •• 99.20 Note i t a l i e n e ...................................... 44.40

Cursul pieţei B raşov.Din 5 Octomvre 1899.

Bancnota rom. Cump. 9.37 Vând. 9*39 Argint român. Cump. 9.30 Vând. 9.35 Napoleond’ori. Cump. 9.63 Vend. 9.57 G-albeni Cump, 5.62 Vend. 5.67Ruble Rusesc! Cump. 127.75 Vend. 127.25 Mărci germane Cump. 68.70 Vând. 58.85 Lire turcesci Cump. 10.73 Vend. 10.87 Scris. fonc. Albina 10 !.— V^nd 5% 101.50

P rop r ie ta r : Dr. Aure! Mureşianu.

Redactor responsabil: Gregoriu Maiorţ\

se

Câ n î m i r a c u l o ş i . Cei mai I e cânî Ia l i ese vo r produce cţilnic de Sâm bătă 8 0 Sept. încolo

în teatrul clădit pe locul din faţa restauraţiei de pe promenada de JoswCaro, singurul câne Pudel, care există îo lume, se s c i e c â n t a pe

p i a do, împreună ca alţi 20 soţi, animala frumose, vor executa diferite arte, astfel că visitatorii îi vor admira în grad mare. CARO, singur în lume, îotre alte piese va cânta la piano „ Ul t i ma r o s ă w, din opera „Martha şi Choralulw. — Ceialalţî câni s u n t în ö t a r e sé s c r i e şi s o c o t ó s c á , ce a costat multă muncă şi trudă până i-au îoveţat. — Deosebesc colorile, cunosc florile, se produc ca gimnastici, jőcá balet,, şi laolaltă esecută un potpouri grandios.

îm i iau voe a invita On. public, cu deosebire amatorii de cânî, la aceste producţiunî interesante.

Preţurile: Stal I. 60 cr. Locul I, 40 cr. Local II. 30 cr Locul III. 15 cr. Militarii fără charge şi studenţi plătesc preţul jumétate.

Producţiunile vor fi: cea dintâi la 4 ore după amócjí, a doua şi a treia la 6 şi 8 <5re séra.

Dumineca şi în serbătorî se vor da producţii la fie-care oră, începând dela 3 p. m. până la 9 óre séra. 720.8- 6.

S*. 5366-899.ük vi.

Árverési hirdetményi kivonat.A fogarasi kir. járásbíróság, mint tlknyvi hatóság, közhírré teszi,

hogy a „Furnica“ fogarasi tak.-pénztár végrehajtatnak, Petrascu Juon és neje Neagoe Maria végrehajtást szenvedő elleni 99 fit. tőke-követe­lés és járulékai iránti végrehajtási ügyében a fogarasi kir. járásbíróság területén lévő Felső-Szombatfalván fekvő a felső-szombatfaivi 184 ez. tljkvben A f 1—43 rendsz. alatt foglalt ingatlanra és a 491 sz. tljkv- ben A f 1, 2, 3 rendsz. alatt foglalt ingatlanra 790 írtban az árverést ezennel megállapított kikiáltási árban elrendelte, és hogy a fennebb megjelölt ingatlanokra az 1899. Jévi November hó 10 dik napján d. e. 9 Órakor Felső Szombatfalva község házánál megtartandó nyslváaos árve­résen a megállapitott kikiáltási áron alól is eladatni fognak.

Árverezni szándékozók tartoznak az ingatlanok becsárának 10°/0-át T vagyis készpénzben, vagy az 1881. LX. t. ez. 42 §-bao jelzett árfolyam ina l számított éa az 1881 évi november hó 1-én 8383 sz. alatt kelt igazság­ügy rrinÍ8zteri rendelet 8 §-ában kijelölt óvadék képes órtékpapirbaa a kiküldött kezéhez letenni, avagy az 1881. LX. t. ez. £70 § értelmében s bánatpénznek a bíróságnál előieges elhelyezéséről kiállított szabály ezerü elismervényt átszolgáltatni.

Kelt F o g a r a s o n , 1899. évi Augusztus hó 13-án.A fogarasi kir. jbiróság mint telekönyvi hatóság.

NADUDVAY725 1—1- kír. ?Jbiró.

S o s i r e a si j l e c a r e a t r e n n r i l o r fle s ta t m uns. î i B r a m .V alab il din t Octomvre st. n. 1§ 9 9 .

Sosirea trenurilor în Braşov: Plecarea trenurilor din Braşovl)ela Budapesta la JBraşov:

I. Trenul de persone la 8 ore dim.ÎI. Tr. accel. peste Cluşiu la 2 6. 9 m. p. m.

III. Trenul m’xt la 10 6re 25 min. seral>ela Bucurescî la Braşov:

L Trenul mixr, care ciroulă numai Vinerea dela Predeal, la 0 ore — rnin. dim.

II. Trenul accel. la 2 6re 18 min. p. tn.III. Trenul uiixt, la 5 ore 20 min. p. m.IV. Trenul d ̂ pers., la 9 ore 27 min. sera.V. Trenul accel. la — ore — min. sera.

Dela Kezdi-Oşorheiu la Braşov:I. Trenul de persone la 8 ore 25 m. d.,

(are legătură în St.-GeorgI cu Ciuc- Szerda şi Giuc-Gyimes).

II. Trenul de persone la 1 oră 51 m. p. m. I II .* Trenul mixt, la 6 ore 48 ui. sera, (are

1 gâtură cu Ciuo-Szwreda).Dela Zeriiesci la Braşov (t. Bartolomeiu).

I Trenul mixt la 6 ore 22 min. dim.II. Trenul mixt la 1 oră 13 min. p. m.

IIL Trenul mixt la 0 ore — min. sera.Dela €iuc-Gyimes la Braşov:

I. Trenul de pers. la 8 ore 25 min. dimII. Treuul de pers. la 1 oră 51 min. p. m.

III. Trenul mixt la 6 6re 48 min. sâra.

Dela Braşov la Budapesta:I. Trenul mixt la 5 6re 8 min. diminâţa

II. Tr. accel. (peste Cluşiu) la 2 6.45 m. p. tn, III. Trenul de pers. la 7 ore 48 min. s6rar

Dela Braşov la Bucurescî:I. Trenul de persone Ia 3 ore 55 min. dr

II. Trenul mixt la 11 ore a. m.III. Trenul accelerat (ce vine pe la Oradia*

Claşni) la 2 6re 19 min. p. m.Dela Braşov la Kezdi-Oş orheiu:

I. T^enui de persone la 5 ore 19 min, dim. (are legătură ou Tuşnad) Ciuo-Szereda. 3 o. 15 m.

II. Trenul mixt la 8 6re 50 min. a. m. III. Trenul de pers. la 3 6re 15 m. p. au »re legătură cu linia Tuşnad-Ciuc-Szereda.Dela Braşov la Z6i nesci (G. Bartolomeiu)*

I. Tretiul mixt la 9 6re şi 2 min. a. n>.II. Trenul mixt la 3 ore 18 mm. p. m.

I ii , Trenul mixt la 0 ore — m. s6ra.

Dela Braşov la Ciuc-Gyimes:I. Trenul de pers. la 5 ore 191 min. dim.

II. Trenul mixt la 8 ore 50 min. a. m. III. Trenul de pers. la 3 ore 15 min. p. m.

Prenumeraţiunile ia Gazeta Transilvaniei se potti face şi reînoiari şi când lela 1-ma şi 15 a fiă-cârei luni.

Domnii abonaţi se binevoiască a arăta în deosebi, când voieso oa. espedarea se li-se facă după stilul nou.

Domnii, ce se aboiioză din nou binevoiască a scrie adresalămurit şis#. arate şi posta ultimă. Administraţ. „Gaz. Trans“.

Tipografia A. Mureşianu, Braăov.