P

ubli

caţi

a Tem

atică Nr. 20, AN II

CREȘTEREA COMPETITIVITĂȚII

SECTORULUI POMICOL

Ministerul Agriculturiiși Dezvoltării Rurale

CUPRINS

ABREVIERI .......................................................................................................................................................................2

PREZENTARE ....................................................................................................................................................................3

RECONVERSIA ÎN POMICULTURĂ, AȘTEPTATĂ CU OPTIMISM................................................................................4

VALORIFICAREA POTENȚIALULUI POMICOL AL ROMÂNIEI PRIN IMPLEMENTAREA SUB-PROGRAMULUI TEMATIC CREȘTEREA COMPETITIVITĂȚII SECTORULUI POMICOL 2014-2020 ....................................................8

PREGĂTIREA FERMIERILOR PENTRU ACCESAREA FONDURILOR PE MĂSURA DE RECONVERSIE ÎN POMICULTURĂ – UN ELEMENT MAJOR PENTRU ASIGURAREA SUCCESULUI PROGRAMULUI POMICOL 2014-2020 ........................................................................................................................................................................16

ASOCIEREA, UNICĂ ȘANSĂ PENTRU MICII POMICULTORI.....................................................................................22

PROIECTE DE INVESTIȚII CE VIZEAZĂ CREȘTEREA COMPETITIVITĂȚII SECTORULUI POMICOL CU FINANȚARE DIN FONDURI FEADR 2007-2013 ..........................................................................................................29

GLOSAR ...........................................................................................................................................................................38

BIBLIOGRAFIE ............................................................................................................................................................... 40

Textul acestei publicaţii are doar scop informativ și nu implică răspundere juridică.

Informaţii suplimentare despre Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi USR pot fi accesate pe Internet: www.madr.ro; www.rndr.ro

USR: Departamentul Publicaţii, 2015

© RNDR, 2015

Reproducerea textelor este autorizată cu condiţia menţionării sursei.

2 3

ABREVIERI PREZENTARE

AM PNDRAFIRCAC

CECOPA-

COGEACNICSC

CRPEDGDR

DG AGRIFEADR

IASICDP

INSMADR

PACPEI

PNDRRNDR

UEUSR

Autoritatea de Management pentru PNDRAgenția pentru Finanțarea Investițiilor RuraleConformitas Agraria CommunitatisComisia EuropeanăOrganizația Fermierilor Europeni și a Cooperativelor Agricole EuropeneCadrul Național de Implementare Cadrul Strategic ComunCentrul Român de Politici EuropeneDirecția Generală de Dezvoltare RuralăDirecția Generală pentru Agricultură și Dezvoltară Rurală a CEFondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală Întreprinderi Agricole de StatInstitutul de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură Institutul Național de StatisticăMinisterul Agriculturii și Dezvoltării RuralePolitica Agricolă ComunăParteneriatul European de InovareProgramul Național de Dezvoltare RuralăRețeaua Națională de Dezvoltare RuralăUniunea EuropeanăUnitatea de Sprijin a Rețelei Naționale de Dezvoltare Rurală

Publicația „Creșterea competitivității sec-torului pomicol” face parte din seria de publicații tematice realizate de Unitatea

de Sprijin a Rețelei Naționale de Dezvoltare Ru-rală. Problematica aleasă se aliniază obiectivu-lui principal al Programului sub-tematic pentru pomicultură, pe care România urmează să îl im-plementeze în perioada 2014-2020. La nivel eu-ropean, factorii de decizie au adoptat reglemen-tările legale, precum și instrumentele financiare pentru ca un astfel de program să fie implemen-tat, efectiv, începând cu anul 2014.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale va pune la dispoziția pomicultorilor un program sectorial specializat, care să răspundă nevoilor de dezvoltare și modernizare a sectorului pomi-col, pornind de la componenta de reconversie și plantare și până la organizarea și regruparea producătorilor, crearea facilităților de depozi-tare, condiționare, marketing și valorificare în comun a fructelor proaspete. Cu siguranță, acest program va aduce beneficii sectorului pomicol, în special legate de modernizarea și dotarea cu utilaje și echipamente specifice de lucru pen-tru fermele pomicole, creșterea capacităților de producție și a calității fructelor. Rămâne o pro-vocare cum va fi întărită poziția de negociere a producătorilor autohtoni de fructe în relația cu marii comercianți, supermarketuri și alți retai-

leri, atâta timp cât asocierea acestora în vederea valorificării în comun a produselor necesită vo-ință din partea producătorilor, asistență tehnică și consultanță specializată. În această publicație sunt dezbătute teme de interes pentru producă-torii de fructe, privind modalitățile de valorifica-re a potențialului pomicol al României prin im-plementarea Programului pomicol 2014-2020, așteptările pomicultorilor cu privire la condițiile de accesare a măsurilor de reconversie în pomi-cultură, precum și prezentarea soluțiilor de fi-nanțare a sectorului.

Totodată, publicația dezbate problematica pri-vind necesitatea pregătirii pomicultorilor pentru accesarea de fonduri europene pe măsura de re-conversie în pomicultură, ca element major pen-tru asigurarea succesului Programului pomicol 2014-2020, precum și tema asocierii fermierilor, ca unică șansă pentru micii pomicultori. Publi-cația va prezenta și o serie de proiecte de investi-ții ce vizează creșterea competitivității sectorului pomicol, cu finanțare din fonduri FEADR 2007-2013, implementate în diferite state membre.Publicația „Creșterea competitivității sectorului pomicol” se adresează instituțiilor și organizați-ilor interesate de acest subiect: fermieri, între-prinzători din sectorul agricol, administrații lo-cale și centrale, organizații neguvernamentale, grupuri de acțiune locală.

4 5

RECONVERSIA ÎN POMICULTURĂ, AȘTEPTATĂ CU OPTIMISM

Interviu cu Ilie Vasile Ion OPREA, Președinte al Asociației Pomicultorilor Dâmbovițeni și Director Executiv al

Camerei Agricole Dâmbovița

RNDR: Este pentru prima dată când România are un subprogram dedicat unui sector în cadrul finanțărilor eu-

ropene, care se adresează exclusiv necesități-lor din acest domeniu. Cum au primit pomi-cultorii vestea unui astfel de program?

Ilie Vasile Ion OPREADupă cum știți, la Conferința de la Brașov privind „Pomicultura din perspectiva RNDR 2014-2020”, domnul director general adjunct în cadrul departamentului de Active Fixe și Plăți Directe, Nicolae POPA, a precizat că „programul de reconversie în agricultură este unul special care se dorește de succes.”

Ca impresie generală, pot spune că este un program foarte bun, care, din păcate, vine în al doisprezecelea ceas. El trebuia să vină la pachet cu programul pentru viticultură, însă acest lucru nu s-a întâmplat.

Pomicultorii așteaptă cu mare interes acest

program, deși este un program mai puțin prietenos din punct de vedere financiar, de-oarece cofinanțarea este de doar 50%. Pomi-cultorii din bazinul pomicol Voinești își pun întrebarea dacă micii producători vor pu-tea accesa acest program. Rămâne de văzut care va fi suprafața minimă de la care se va putea aplica.

RNDR: Au fost întreprinse acțiuni de promo-vare a subprogramului pomicol la nivelul fer-mierilor din bazinul pomicol Voinești?

Ilie Vasile Ion OPREAAsociația Pomicultorilor Dâmbovițeni, pe care o conduc, este o asociație profesională, fără scop lucrativ și are peste 1.000 de mem-bri de pe Valea Dâmboviței, dar și din alte zone. Din păcate, această formă asociativă profesională nu îi poate ajuta foarte mult pe membrii săi. Venim în sprijinul lor cu diver-se acțiuni de informare cu privire la surse de finanțare, modificări legislative și alte as-

pecte de interes. Astfel, Asociația a realizat mai multe întâlniri cu producătorii din ba-zinul pomicol Voinești. Aceștia au informații despre programul de reconversie cu privire la acțiunile eligibile, procentul de finanțare nerambursabilă, procentul de cofinanțare. Rămâne de văzut care vor fi condițiile de eli-gibilitate ale aplicantului, condiții ce vor fi clar menționate în Ghidul Solicitantului.

RNDR: Considerați că reconversia în pomi-cultură va conduce la o reorientare a interesu-lui consumatorilor către fructele românești?

Ilie Vasile Ion OPREALa momentul acesta, în România, nu exis-tă suficient material săditor autohton care să acopere cererea existentă. Cu siguranță, material săditor va fi adus și din țările UE. Din punctul meu de vedere sunt esențiale

două lucruri:• dacă aducem anumite soiuri din UE,

care nu sunt aclimatizate și nu știm cum se comportă în regiunile noastre, pomicultorii vor cheltui bani să înființeze plantații cu densitate mare ca după aceea să își dea seama că lucrurile nu merg. Avem o situație similară la vița-de-vie, unde anumite soiuri nu au mers, investiția fiind făcută, iar riscul pierderii banilor devenind real și foarte crescut.

• eu sunt adeptul păstrării în cultură a soiului Ionathan. Până să putem face ieșirea pe piața europeană, trebuie să ne gândim prima dată la piața românească. În acest moment, piața autohtonă cere în special soiul Ionathan, care este roșu, și soiul Golden, care este galben. Acest comportament al consumatorului din România este atipic față de celelalte state, unde se cere mărul cu densitate foarte mare, crocant și verde.

RNDR: Eficientizarea economică a planta-țiilor are nevoie de promovarea unor struc-turi de producție moderne, specializate. Care considerați că va fi structura investițiilor ce se vor realiza în cadrul acestui subprogram?

Ilie Vasile Ion OPREADeși bazinul pomicol Voinești este cel mai mare din țară, are un specific aparte, fiind și

6 7

cel mai fărâmițat, cu o suprafață a livezilor individuale cuprinsă între 1, 2 și maximum 3 hectare. Foarte puțini pomicultori au suprafețe care să depășească 15-20 de hectare. Există o puternică inițiativă individuală, pomicultorii dorind să facă totul pe cont propriu.

Comasarea nu va avea succes în zonă de-oarece, din păcate, actele normative ce fac referire la înființarea cooperativelor, grupu-rilor de producători și altor forme asociative nu ajută în acest moment. Acestea nu spriji-nă efectele pe termen scurt, ci pe cele pe ter-men mediu și lung. Aici fac referire în special la piața de desfacere. Cred că ar fi ideal să adoptăm un program similar celui din Bel-gia, program care prevede o fiscalizare înce-pând cu anul trei de funcționare a formelor asociative, în timp ce la noi în țară, povara fiscală se suportă încă de la înființare. Cred că acesta este unul dintre impedimente. De asemenea, cred că în momentul înființării

acestor plantații cu densitate mare, canti-tatea de fructe va fi mult mai mare la nivel național și atunci, cu siguranță, oamenii se vor asocia din proprie inițiativă pentru a-și putea asigura desfacerea. Trebuie să lăsăm lucrurile să vină de la sine. Există varianta asocierii, însă numai când micii producători vor realiza că nu mai există o altă cale de a-și vinde marfa.

Bazinul pomicol Voinești ar trebui împărțit în două zone: partea de Sud – unde tere-nul este plat: comunele Izvoare, Mănești și partea de Nord - unde terenul este în pan-tă și este foarte greu de adunat, de comasat.În zona plată există posibilitatea înființării unor asociații, deoarece pomicultorii ar tre-bui să își vadă interesul, și anume faptul că un sistem de fertilizare comun este mult mai avantajos din punct de vedere economic de-cât unul individual.

Există posibilitatea ca în bazinul Voinești, ținând cont că așezarea este în mare parte în pantă, să se facă replantarea cu plantații M106 – soi obținut în pepinieră pe un portal-toi vegetativ cu vigoare mijlocie. Acest pom este folosit pentru înființarea de livezi inten-sive, cu o densitate de 833 pomi/ ha. Spun asta deoarece acolo nu există sursă de apă, deci nu se pot amenaja sisteme de irigații. Revenind la structura investițiilor și ținând cont de cele mai sus amintite, cei care au su-

prafață mică de teren, 2-3 ha, nu vor putea aplica, deoarece dacă fac acest lucru, nu vor avea o altă sursă de venit până când noua plantație nu va intra pe rod. Trebuie să reți-nem că o cofinanțare de 50% înseamnă mult pentru un mic producător. Cred că investiți-ile în utilaje nu vor fi foarte mari, deoarece majoritatea pomicultorilor deja dețin utila-jele necesare: tractoare, pompe de stropit, disc etc. și atunci rămâne doar realizarea efectivă a lucrărilor de reconversie.

De asemenea, cred că în prima sesiune nu se vor depune multe proiecte, dar cred că prin puterea exemplului numărul cererilor de finanțare depuse va crește de la an la an. Pentru zona noastră este esențial de reți-nut: cu sau fără programul de reconversie, pomicultorii își vor schimba din mers plan-tațiile și vor ține pasul cu noul, chiar dacă într-un ritm mult scăzut. Dacă analizăm județul Dâmbovița, vedem că în sectorul le-gume-fructe au rămas doar câteva zone cu potențial agricol real: zona Voinești pentru fructe, Băleni pentru rădăcinoase, Lungule-țu pentru varză și cartofi și zona Găești pen-tru legume. Putem spune că au rămas niște enclave unde oamenii au făcut dintotdeauna agricultură, au făcut-o bine și o fac bine și în continuare. Spunem acest lucru, comparativ cu zonele care nu au istoric agricol, dar s-au trezit cu suprafețe mari de teren și nu au re-ușit să ajungă până în prezent la performan-

țele economice ale zonelor mai sus amintite. De exemplu, Valea Ialomiței unde, deși au fost plantații bune – ale fostului IAS Pucioa-sa, astăzi acestea nu mai există. Acest lucru a fost cauzat și de faptul că pe lângă deți-nerea terenului, oamenii ar trebui să aibă și cunoștințe teoretice despre agricultură. Un exemplu în acest sens este localitatea Tătă-rani, care, deși este limitrofă comunei Voi-nești, deoarece locuitorii au fost angrenați în alte domenii și nu s-au ocupat de agricul-tură, plantațiile sunt îmbătrânite.

Concluzia: Programul de reconver-sie în pomicultură este un program foarte așteptat de pomicultori. Spiritul gospodăresc al pomicultorilor din bazinul pomicol Voinești face ca aceștia să continue reconversia plantațiilor pomicole cu sau fără ajutor financiar nerambursabil până în momentul stabilirii condițiilor de eligibilita-te pentru accesarea programului.

8 9

VALORIFICAREA POTENȚIALULUI POMICOL AL ROMÂNIEI PRIN IMPLEMENTAREA SUB-PROGRAMULUI TEMATIC CREȘTEREA COMPETITIVITĂȚII SECTORULUI POMICOL 2014-2020

Pentru noua perioadă de programa-re 2014-2020, prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală se

oferă statelor membre posibilitatea de a fi-nanța sub-programe tematice. Această nouă opțiune de programare vizează sprijinirea unor nevoi sectoriale, specifice, prin măsuri și acțiuni concrete, cu scopul de a contribui la îndeplinirea priorităților Uniunii Europene în materie de dezvoltare rurală.

Programul de restructurare și creștere a com-petitivității sectorului pomicol din România alocă sectorului, pentru următorii șapte ani, circa 320 de milioane de euro, respectiv, circa

4% din alocarea FEADR a PNDR 2014-2020, de 8,015 miliarde de euro, prin intermediul a patru măsuri/submăsuri: restructurarea/mo-dernizarea fermelor pomicole, prelucrarea și comercializarea produselor agricole, acțiuni de cooperare și grupuri de producători. Programul Pomicol este elaborat de Ministe-rul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, ca pro-gram sectorial specializat, planificat să răs-pundă nevoilor de dezvoltare și modernizare ale sectorului pomicol, pornind de la compo-nenta de reconversie și plantare, până la or-ganizarea și regruparea producătorilor, cre-area facilităților de depozitare, condiționare, marketing și valorificare în comun a fructelor proaspete. În esență, prin Programul Pomicol se va finanța înființarea plantației, producția de material săditor, sistemul de susținere și de irigații, dotarea cu utilaje, incluzând și partea de depozitare și procesare necesară. Progra-mul Pomicol va fi mult mai cuprinzător decât Programul european pentru viticultură, pro-gram ce a funcționat în perioada 2007-2013, dar necesită cofinanțare privată de maximum 50% din partea beneficiarului. Finanțarea nerambursabilă se poate suplimenta cu 20% în cazul proiectelor pentru tineri fermieri, proiectelor integrate, investițiilor colective, zonelor defavorizate, operațiunilor incluse în Programul European pentru Inovare, dar până la limita a 90% din totalul sprijinului.Teritoriul care face obiectul Programului Po-

micol acoperă 1.341 de localități ce dețin o su-prafață pomicolă totală de 158.632,57 ha.

Contextul socio-economic general în zonele pomicole din RomâniaÎn ultimii 25 de ani, sectorul pomicol a fost într-un declin constant, cu consecințe nega-tive, nu doar asupra dezvoltării economice a mediului rural, ci și asupra calității vieții co-munităților din zonele pomicole tradiționale și a contribuției acestui sector la protejarea mediului.

În prezent, terenurile din zona colinară fa-vorabile culturilor pomicole sunt excesiv de fărâmițate, iar în multe dintre arealele po-micole, fermierii au defrișat livezile din lipsa banilor necesari pentru întreținerea acestora, utilizând terenurile pentru cultura mare. De asemenea, problemele structurale ale secto-rului s-au acutizat și din cauza sub-finanță-rii de către stat a acestui sector, respectiv din lipsa unor programe specializate sau măsuri dedicate sectorului.

Slaba asociere la nivel tehnologic și mai ales pentru valorificarea producției de fructe, res-tituirea proprietăților și privatizarea fermelor de stat și-a lăsat amprenta asupra patrimo-niului pomicol. În privința forței de muncă, având în vedere structura exploatațiilor și forma proprietății, predomină, în general, gospodăriile familiale, exploatațiile pomicole

10 11

individuale (88%) față de societăți și asocia-ții (10%). Cele mai multe exploatații folosesc forța de muncă existentă, în regie proprie.

Mecanizarea agriculturii în zonele pomicole este slabă, comparativ cu alte sectoare agricole (cel cerealier, spre exemplu), iar specializarea fermelor este redusă. Aceste aspecte se reflec-tă negativ în productivitatea, profitabilitatea și competitivitatea exploatațiilor pomicole.

Performanța sectorului pomicol din Româ-nia și nevoi de dezvoltareDin punct de vedere valoric, fructele ocupă lo-cul opt în producția agricolă și locul cinci în producția vegetală din România. Conform da-telor furnizate de INS, la nivel național, con-sumul mediu de fructe pe cap de locuitor este în creștere (de la 62,3 kg în 2009 la 66,9 kg în 2012), acest fapt indicând creșterea nece-sarului intern de fructe destinate consumului populației.

O contribuție importantă la creșterea consu-mului mediu de fructe pe cap de locuitor a avut și Programul european de încurajare a consumului de fructe proaspete în școli, care a fost implementat începând cu anul 2009.

Din punct de vedere al cantității de fructe produse de România, în 2007 aceasta însuma peste 1,086 milioane de tone, în 2011 fiind de 1,480 milioane tone.

În perioada 1990-2013, suprafața ocupată cu plantații pomicole a scăzut cu aproxima-tiv 50%, de la 313.400 ha în 1990 la 158.600 ha în 2013. Producția totală de fructe este fluctuantă; nivelul minim înregistrat în anul 2007 s-a datorat înghețului târziu de primă-vară și secetei. Influența factorilor climatici și organizarea producătorilor agricoli au dus la creșterea producției, astfel că, în anul 2011 aceasta a atins un nivel maxim. Peste 90% din producția de fructe se realizează în sec-torul privat.

Tendința de diminuare a suprafețelor ocupa-te cu plantații pomicole se menține, în ulti-mii cinci ani ritmul defrișărilor fiind mai ac-celerat decât cel al înființărilor (în perioada 2008-2012 au fost defrișate 5.722 ha și înfi-ințate doar 3.007 ha). Suprafețele cu plantații pomicole au avut un trend descendent, prin-cipalii factori fiind investiția deosebit de cos-tisitoare pentru înființarea unei noi plantații, alături de costurile ridicate de întreținere a plantației pe rod.

În privința mărimii exploatațiilor pomicole, după desființarea plantațiilor din structuri-le de tip socialist, de 200-300 de hectare pe unitate, și după retrocedarea terenurilor în-cepând cu anii 1990, culturile pomicole au fost fărâmițate în parcele mici. Din suprafața totală cultivată, exploatațiile agricole de până la două hectare au o pondere de 19%.

În general, exploatațiile pomicole sunt de mici dimensiuni (suprafața medie fiind de 0,38 ha/exploatație) și au o capacitate finan-ciară redusă. De asemenea, predomină cultu-rile în sistem extensiv, cu un randament de producție redus.

Dintre suprafețele cultivate, cele mai multe sunt acoperite de livezi îmbătrânite (54%) sau aflate în declin (51%). Ritmul de regenerare este foarte scăzut. În ultimii 25 de ani, mai mult de jumătate din suprafețele pomicole au fost defrișate/abandonate, acestea devenind focare de infecție pentru celelalte livezi/cul-turi din cadrul zonelor pomicole.

Consolidarea exploatațiilor pomicole trebu-ie să se facă în jurul exploatațiilor mijlocii, concentrată pe culturi pomicole specializate, strâns legate de condițiile de climă, de sol și conectate la nevoile pieței.

Evoluția suprafețelor cu plantații pomicole este prezentată în graficul nr. 1.

Sursă date: 1927-2010 ICDP Mărăcineni, 2011 date operati-

ve MADR

Astfel, sectorul pomicol românesc se con-fruntă cu o nevoie acută de investiții în lu-crări tehnice de reconversie, pentru reîn-ființarea unor plantații aflate în declin sau înființarea unora noi.

Întinerirea exploatațiilor pomicole cu soiuri noi sau ameliorate de pomi, cu specii îmbu-nătățite calitativ și din punct de vedere al ca-pacității de producție, cu o rezistență crescută la boli și dăunători va avea un impact pozitiv, atât asupra competitivității sectorului, cât și asupra unei folosiri durabile a resurselor de apă și sol, și protejării biodiversității prin fo-losirea unui număr mai mic de tratamente. Soiurile utilizate în noile plantații pomicole trebuie să fie bine adaptate condițiilor pedo-climatice specifice fiecărei zone de cultură.

Capacitatea internă de a răspunde nevoilor de material săditor de calitate este însă redu-să. Suprafețele deținute de pepiniere (planta-ții mamă de ramuri altoi, marcotiere, planta-ții mamă de seminceri, școală de puieți etc.) sunt foarte mici. De exemplu, marcotierele pot asigura maximum 20-30% din necesar. Față de un necesar anual de aproximativ 10 milioane de pomi, producția realizată de pe-pinierele interne este de doar 1,5 - 2 milioane de pomi. La insuficiența materialului săditor se adaugă și rata mică a pomilor altoiți pe portaltoi care să permită tehnologii super-in-tensive (38%).

12 13

Mai mult, în România se produce în special material Conformitas Agraria Comunitatis (CAC) – 70%-80% din totalul de portaltoaie, ramuri altoi sau pomi altoiți. Materialul sădi-tor CAC îndeplinește doar condițiile minima-le referitoare la identitatea și puritatea soiului și nu asigură sănătatea virotică a materialului săditor ceea ce creează un dezavantaj com-petitiv pentru producția locală de fructe. În plus, portabilitatea port-altoaielor și a soiu-rilor achiziționate din străinătate la condițiile pedoclimatice din România este considerată insuficientă de către producătorii de fructe.

Totodată, piața locală este puternic orien-tată spre produse cu tradiție în România, realizate de institutele de pomicultură ro-mânești: soiurile de măr Domnesc, Parmen auriu, Crețesc, Ionathan, Pătul; soiul de păr Păstrăvioare; soiurile de prune Tuleu Gras, Grase Românești, Vinete Românești; soiurile de cireș Boambe de Cotnari, Pietroase de Le-ordeni, Drăgănele de Pitești; soiurile de vișin Crișana, Mocănești; soiurile de nuc Sibișel, Novaci, Jupânești.

În aceste condiții, creșterea competitivității pomiculturii trebuie corelată cu refacerea sistemului de pepiniere din România.

După desființarea fostelor cooperative și Întreprinderi Agricole de Stat (IAS-uri) și retrocedarea terenurilor agricole către pro-

prietarii individuali, filiera pomicolă a in-trat într-un proces de destructurare. Aceas-ta a condus nu numai la un grad ridicat de fragmentare a proprietății, la apariția ex-ploatațiilor orientate spre autoconsum și semi-subzistență, dar și la dificultăți privind sistemele de producție și valorificare: acce-sul pe piață, infrastructura de condiționare, depozitare, procesare, ambalare, transport.

Pentru eficientizarea economică a plantați-ilor este nevoie de promovarea unor struc-turi de producție moderne, specializate.

Dotarea plantațiilor pomicole cu mijloace tehnice și echipamente moderne este abso-lut necesară. Lipsa resurselor pentru reali-zarea de investiții face ca plantațiile func-ționale în România să aibă acces redus la echipamente moderne pentru cultivare și recoltare.

Facilitățile și echipamentele de stocare, procesare și marketing sunt insuficiente. În prezent, România are o capacitate de de-pozitare a fructelor de aproximativ 13% din totalul producției, iar din totalul depozite-lor, peste 12% sunt nefuncționale deoarece nu au toate dotările necesare. De asemenea, există o capacitate foarte redusă de investi-ții în tehnici moderne de irigații sau în siste-me de protecție împotriva intemperiilor (ex. plase de protecție împotriva grindinei).

Insuficiența serviciilor specializate de asis-tență tehnică și consultanță trebuie tratată cu atenție. Sectorul pomicol are nevoie de mobilizarea și pregătirea resurselor de cu-noaștere pe întreaga filieră: etapele tehnice ale măsurii de reconversie, producție, con-diționare, ambalare, depozitare, expediție, transport, procesare, marketing, promova-re etc.

Mediu și bună gestionare a solurilorScăderea numărului de pomi a diminuat con-siderabil contribuția pe care aceștia o aveau la stabilizarea solurilor.

Rolul lor este cu atât mai important, cu cât bazinele pomicole tradiționale sunt situate în zona colinară a României, cu terenuri în pan-tă și cu soluri argiloase.

În plus, depopularea constantă a localităților rurale din zonele pomicole, cauzată de redu-cerea activităților economice legate de pomi-cultură, creează un risc de mediu major pe termen mediu-lung pentru zonele de deal din România.

Folosirea sistemelor de irigații este redusă, acoperind doar 1% (circa 1.000 -1.500 ha) din totalul suprafețelor pomicole. Cererea pentru astfel de sisteme este crescută, pentru că ele garantează calitatea produselor și stabilitatea producției.

Acțiuni de sprijin pentru creșterea competitivității sectorului pomicol ce se pot realiza în cadrul Programului Pomicol 2014-2020

Prima măsură/submăsură, cea dedicată mo-dernizării fermelor pomicole, este și cea mai complexă, fiindu-i alocate cele mai multe fon-duri, circa 260 de milioane de euro.

Măsura se referă la creșterea competitivită-ții economice și de mediu pe toate tipurile de plantații (super-intensive, intensive, extensi-ve și ecologice).

Prin această măsură se pot finanța mai multe activități:

• reconversia plantațiilor existente, inclu-siv costurile pentru defrișare, material săditor, sistem de susținere, pregătirea solului, lucrări de plantare, plase antigrindină și drumuri de exploatare;

• înființarea de plantații pomicole; • înființarea de plantații cu material săditor

certificat; • construcția, modernizarea și dotarea

spațiilor de depozitare și a unităților de procesare la nivelul exploatației;

• achiziționarea, inclusiv prin leasing, de mașini/utilaje și echipamente noi, în limita valorii de piață a bunului respectiv;

• amenajarea, construcția și dotarea spațiilor de desfacere din cadrul

14 15

exploatației; • investiții care vizează îmbunătățirea

performanțelor de mediu ale fermei; • achiziționarea sau dezvoltarea de

software, de brevete, licențe, mărci.

A doua măsură/submăsură este dedicată procesării și marketingului fructelor și al produselor din fructe, acestei măsuri/submăsuri fiindu-i alocate circa 40 de milioane de euro.

Măsura vizează:• modernizarea și crearea de unități de

procesare și marketing; • introducerea de noi tehnologii pentru

dezvoltarea de noi produse și procese tehnologice;

• creșterea valorii adăugate a produselor prin sprijinirea procesării fructelor;

• creșterea numărului de locuri de muncă permanente;

• aplicarea măsurilor de protecție a me-diului, inclusiv măsuri de eficiență energetică;

• promovarea investițiilor pentru producerea și utilizarea energiei din surse regenerabile.

Prin această măsură se pot finanța mai multe activități:

• construcția, extinderea, modernizarea și dotarea unităților ce procesează materie

primă provenită din sectorul pomicol; • achiziționarea, inclusiv în leasing, de noi

utilaje, instalații, echipamente și mijloace de transport specializate, în scopul comercializării produselor din fructe în cadrul lanțurilor scurte;

• achiziționarea sau dezvoltarea de software și achiziționarea de brevete, patente;

• cheltuieli generate de respectarea standardelor și conformarea la noile standarde impuse de legislația europeană;

• cheltuieli cu activități de marketing, precum promovarea și comercializarea produselor;

• cheltuieli legate de pregătirea și întocmirea proiectului.

A treia măsură este dedicată înființării gru-purilor de producători în sectorul pomicol, acesteia fiindu-i alocate circa 5 milioane de euro.

Măsura vizează:• îmbunătățirea performanțelor generale

ale exploatației pomicole; • o mai bună integrare pe piață a producției

primare; • creșterea veniturilor fermierilor prin

comercializarea în comun a producției; • crearea și promovarea lanțurilor scurte; • respectarea standardelor comunitare de

mediu și climă și de siguranță alimentară.

Prin această măsură se pot finanța doar chel-tuielile legate de înființarea și funcționarea grupului de producători, prevăzute în planul de afaceri.

A patra submăsură este cea dedicată acțiu-nilor de cooperare a principalilor actori din filiera fructelor, fiindu-i alocate circa 15 mili-oane de euro.

Măsura vizează promovarea cooperării între actorii locali, în scopul comercializării fruc-telor si produselor din fructe printr-un lanț scurt.

Prin această submăsură se va sprijini crearea lanțurilor alimentare scurte prin facilitarea cooperării în cadrul sectorului pomicol, dar și cooperarea dintre producătorii, procesatorii, comercianții de fructe și produse din fructe cu restaurante, unități de cazare, instituții de învățământ, autorități publice și alți consu-matori.

Prin această măsură se pot finanța investiții tangibile și/sau intangibile pentru promova-rea unor proiecte comune care implică cel pu-țin două entități care cooperează pentru:

• crearea /dezvoltarea unui lanț scurt de aprovizionare (cu produse rezultate din sectorul pomicol);

• activități de promovare referitoare la crearea /dezvoltarea unui lanț/lanțuri

scurt/scurte de aprovizionare, cu produse rezultate din sectorul pomicol) și la piața locală deservită de acest lanț/aceste lanțuri;

• scheme de calitate ale produselor provenite din sectorul pomicol.

În cazul dezvoltării unor lanțuri scurte de aprovizionare, sprijinul se poate acorda nu-mai pentru acele inițiative care implică cel mult un intermediar între fermier și consu-mator - intermediarul fiind definit ca entita-tea care cumpără produsul de la fermier cu scopul de a-l vinde mai departe.

16 17

PREGĂTIREA FERMIERILOR PENTRU ACCESAREA FONDURILOR PE MĂSURA DE RECONVERSIE ÎN POMICULTURĂ – UN ELEMENT MAJOR PENTRU ASIGURAREA SUCCESULUI PROGRAMULUI POMICOL 2014-2020

Creșterea competitivității și a viabilității economice a activităților agricole din sectorul pomicol poate fi asigurată doar

prin dezvoltarea unei baze de cunoștințe agro-tehnice și economice, susținută de o cercetare științifică aplicată și adaptată nevoilor reale ale pomicultorilor, prin promovarea inovării și cooperării între actorii care activează în filiera fructelor.

Majoritatea pomicultorilor din România, în special cei ce dețin exploatații de dimensiuni mici și mijlocii, nu dispun de cunoștințe adec-vate în domeniul metodelor de management, al tehnologiilor și standardelor moderne de producție, axându-se preponderent pe experi-ența de practică tradițională.

De asemenea, nivelul de conștientizare, cu-noștințe și abilități al acestora cu privire la

metode moderne și inovative de procesare și marketing al fructelor, inclusiv în contextul lanțurilor scurte de aprovizionare, este insu-ficient pentru a putea răspunde cererii pieței și a îndeplini standardele la nivel european. În plus, aceștia nu dețin suficiente cunoștințe cu privire la practicile de mediu care aduc be-neficii biodiversității, solului și apei și nu de-țin informații privind practicile agricole care contribuie la o mai bună adaptare la efectele schimbărilor climatice în zonele cu risc. Evolu-ția în sectorul agroalimentar din România ne-cesită un nivel ridicat de instruire tehnică, eco-nomică și de management al afacerii la nivel de fermă, pentru a îndeplini cu succes standar-dele UE și a face față unui mediu concurențial.

Atât fermierii cât și procesatorii ar putea be-neficia de rezultatele științifice ale activită-ților de cercetare pentru utilizarea acestora

în practicile agricole, în vederea eficientizării producției și pentru a răspunde cererii de pe piață. Accesul la rezultatele cercetării aplicate, precum și pregătirea specialiștilor în domeniul pomiculturii reprezintă condiții esențiale pen-tru implementarea cu succes a Programului Pomicol.

Dezvoltarea activităților de instruire și con-sultanță agricolă specializată pentru sectorul pomicolLa nivelul anului 2012, numărul total de anga-jați din rețeaua de consultanță publică era de 850 de persoane, dintre care 500 în centrele locale de consultanță agricolă și 350 în came-rele agricole județene, acoperind doar 25% din unitățile administrative. În prezent, sistemul public de consultanță este în tranziție, iar ca-pacitățile globale de consultanță sunt inadec-vate cerințelor pieței. Structurile și sistemele pentru transferul de cunoștințe și inovare slab dezvoltate, centrele demonstrative pentru des-fășurarea de cursuri de perfecționare și acti-vități practice în domeniul pomiculturii sunt aproape inexistente.

Programul de restructurare și creștere a com-petitivității sectorului pomicol din România alocă sectorului, pentru următorii șapte ani, fonduri substanțiale pentru modernizarea fer-melor, prelucrarea și comercializarea fructe-lor, precum și pentru acțiuni de cooperare și grupuri de producători.

În cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 sunt abordate și identifica-te soluții de finanțare pentru nevoile de pre-gătire profesională a pomicultorilor, precum și pentru oferirea de servicii de consultanță gratuită pentru modernizarea exploatațiilor pomicole, consolidarea competitivității, inte-grarea sectorială, inovarea și orientarea spre piață, pentru întocmirea și managementul implementării planului de afaceri pentru fer-me mici, instalarea tinerilor fermieri, înființa-rea și recunoașterea grupurilor de producători, înființarea cooperativelor agricole, precum și servicii de consultanță pentru beneficiarii mă-surii de mediu și climă și agricultură ecologică.

În prezent, în pomicultura din țara noastră există trei sisteme comerciale de cultură: clasice (extensive), intensive și super-intensive. Sistemele de cultură ale pomilor sunt determinate de o serie de elemente tehnologice cum ar fi densitatea de plantare, forma de coroană, sistemul de susținere, sistemele de protecție antigrindină și anti-ploaie, instalațiile de fertirigare etc. Alegerea lor se face în funcție de specie, vigoarea combinației soi/portaltoi și depinde în mare măsură de disponibilitățile financiare și de nivelul tehnologiei care se va aplica.

În sectorul pomicol, principalele activități agrotehnice vizează obținerea unor recolte constante și superioare atât cantitativ, dar mai

18 19

ales calitativ, menținerea speciilor pomicole în stare bună și asigurarea longevității lor, precum și întreținerea corespunzătoare a livezilor, în vederea reducerii contaminării ecosistemului pomicol cu substanțe poluante.

Pomicultura modernă și durabilă se bazează pe tehnologii de cultură îmbunătățite, în acest scop urmărindu-se intervenția rațională și sistematică a omului în viața speciilor pomicole, de-a lungul întregii lor perioade de creștere și dezvoltare individuală.

Câteva dintre aspectele tehnice ce trebuie avute în vedere pentru sporirea producției și a calității acesteia:

• reducerea gradului de poluare a ecosistemului pomicol, prin realizarea tratamentelor cu substanțe chimice la momentul optim, ținând cont de programele de prognoză și avertizare și folosind substanțele potrivite, în dozele recomandate;

• folosirea unei tehnologii de cultură cât mai ecologică, cu efecte pozitive asupra solului și speciilor pomicole cultivate;

• întreținerea solului prin sisteme eficace: înierbarea intervalelor, mulcirea pe rân-dul de pomi și folosirea unui număr cât mai redus de erbicide, prin combaterea buruienilor pe cale mecanică sau prin lucrări agrotehnice.

Tendințe importante în dezvoltarea pomiculturii:

• cultivarea soiurilor rezistente la boli și dăunători, reducând astfel numărul de tratamente;

• cultivarea soiurilor rezistente la factorii climatici nefavorabili (secetă, îngheț, exces de umiditate), reducând astfel pagubele determinate de aceștia;

• cultivarea unui număr redus de soiuri dintr-o specie, altoite pe portaltoaie de vigoare foarte mică sau care mențin pomii la o înălțime mică, favorabilă executării operațiunilor de îngrijire a acestora.

Furnizarea de servicii de consultanță pentru activități agrotehnice în pomiculturăPrincipalele servicii de consultanță pentru activități agrotehnice în pomicultură se referă la:

• formarea specialiștilor în domeniul pomiculturii moderne și al tehnologiilor nepoluante;

• formarea continuă a fermierilor în dome-niul pomiculturii moderne și eliberarea atestatelor de competență;

• producerea și achiziționarea materialului săditor pomicol certificat, care va fi folosit pentru înființarea plantațiilor pomicole;

• promovarea rezultatelor cercetărilor efectuate de stațiunile de cercetare-dez-voltare, în ceea ce privește stabilirea sor-timentului de specii, soiuri și portaltoaie,

a formelor de coroană, a sistemelor de întreținere a livezilor și de protecție îm-potriva bolilor și dăunătorilor;

• managementul fermei pomicole, ca structură complexă menită să valorifice superior potențialul eco-pedo-climatic al zonei de cultură în condițiile reducerii consumurilor de energie convențională pentru realizarea producției și ale reducerii impactului negativ asupra mediului înconjurător;

• studiul ecosistemului pomicol ca ansam-blu durabil;

• formarea continuă a fermierilor în dome-niul pomiculturii moderne și eliberarea atestatelor de competență;

• evaluarea și certificarea fermelor pomi-cole ecologice.

Promovarea proiectelor de cercetare aplica-tă pentru pomiculturăÎn ultimii 23 de ani, numărul institutelor și stațiunilor de cercetare pomicolă (publice) a scăzut de la 26 de unități înainte de 1990 la doar 8 în 2013. Scăderea suprafețelor deți-nute de unitățile de cercetare pomicolă este o consecință atât a declinului sectorului pomi-col, cât și a retrocedării terenurilor.

Implementarea Programului pomicol va de-pinde, în mare măsură, de modul de organi-zare a infrastructurii de consultanță și forma-re profesională pentru pomicultorii care vor

dori să acceseze acest program european. În sectorul pomicol, activitatea de extensie re-prezintă o continuare a activităților de cerce-tare și de învățământ, având ca obiectiv prin-cipal promovarea conceptului tehnicilor de producție la nivelul fermelor pomicole.

Furnizarea de servicii de consultanță pri-vind accesul la resurse financiareVolumul mic al investițiilor din sectorul po-micol are mai multe cauze dintre care amin-tim:

• costurile ridicate pentru înființarea de noi plantații;

• perioada lungă de timp până la intrarea pe rod a pomilor;

• veniturile scăzute la nivel de gospodărie în mediul rural;

• numărul scăzut de locuri de muncă disponibile în mediul rural;

• accesul redus la resursele financiare și costurile mari ale produselor de creditare.

Printre cele mai solicitate informații de către cei ce doresc să-și înființeze o plantație sunt cele legate de valoarea investiției la hectar, profitabilitatea speciei, costurile de întreține-re și posibilitățile de desfacere.

Beneficiarii măsurilor de investiții pentru modernizarea exploatațiilor pomicole pot so-licita pentru finanțarea proiectelor un sprijin public nerambursabil de 50% din totalul chel-

20 21

tuielilor eligibile, dar fără a depăși 750.000 de euro în cazul activității de producție și 1.000.000 de euro pentru investițiile care conduc la un lanț scurt de aprovizionare.

Intensitatea sprijinului nerambursabil se va putea majora cu 20%, însă rata maximă a sprijinului combinat nu poate depăși 90%, în următoarele cazuri:

• investiții realizate de tinerii fermieri, cu vârsta sub 40 de ani, la data depunerii cererii de finanțare (așa cum sunt definiți la art. 2 din Regulamentul 1305/2013);

• investiții colective realizate de cooperative și grupuri de producători și proiecte integrate, lanț scurt;

Cheltuielile privind costurile generale ale proiectului de investiții sunt eligibile dacă respectă prevederile articolul 45 din Regu-lamentul (UE) nr. 1305/2013 și îndeplinesc următoarele condiții:

• sunt prevăzute sau rezultă din aplicarea legislației în vederea obținerii de avize, acorduri și autorizații necesare implementării activităților eligibile ale operațiunii sau rezultă din cerințele minime impuse de PNDR 2014 - 2020;

• sunt aferente unor studii și/sau analize privind durabilitatea economică și de mediu, inclusiv studiul de fezabilitate, întocmite în conformitate cu prevederile legislației în vigoare;

• sunt necesare în procesul de achiziții publice pentru activitățile eligibile ale operațiunii;

• sunt aferente activităților de coordonare și supervizare a execuției și recepției lucrărilor de construcții - montaj.

Cheltuielile de consultanță și pentru manage-mentul proiectului sunt eligibile dacă respec-tă condițiile prezentate mai sus și se decon-tează proporțional cu valoarea fiecărei tranșe de plată aferente proiectului.

Cheltuielile de consultanță pentru întocmirea dosarului cererii de finanțare se pot deconta integral în cadrul unei singure tranșe de plată.

Costurile generale ale proiectului trebuie să se încadreze în maximum 10% din totalul cheltuielilor eligibile pentru proiectele care prevăd și construcții - montaj, și în limita a 5% pentru proiectele care prevăd achiziția simplă. Aceste cheltuieli precum și cheltuieli-le de actualizare vor fi detaliate pentru fiecare măsură în Ghidul Solicitantului, iar procen-tul acordat se stabilește în funcție de tipul și de complexitatea proiectului.

Având în vedere nevoile de finanțare ale po-micultorilor, Programul Național de Dezvol-tare Rurală 2014-2020 va pune la dispoziția acestora instrumente financiare adecvate pentru a asigura necesarul de cofinanțare pri-

vată pentru proiectele de investiții. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a identificat nevoia combinării instrumentelor financiare cu granturile/ fondurile nerambursabile, în scopul sprijinirii beneficiarilor proiectelor de investiții private cofinanțate din următoarele măsuri ale Programului Pomicol:

• Sub-măsura 4.1 „Investiții în exploatații agricole”;

• Sub-măsura 4.2 „Investiții pentru procesarea/marketingul produselor agricole”.

În urma rezultatelor preliminare ale evaluă-rii ex ante a instrumentelor financiare, cele recomandate pentru a răspunde cel mai bine nevoilor beneficiarilor Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020, sub-pro-gramul pomicol sunt:

• un instrument de garantare care oferă intermediarilor financiari acoperirea riscului de credit la nivel de împrumuturi individuale;

• un instrument de creditare cu partajarea riscului care combină resursele publice cu cele ale intermediarilor financiari pentru a asigura finanțarea beneficiarilor finali.

În urma analizelor realizate, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Autoritatea de Management pentru PNDR, a decis ca într-o prima etapă să fie introdus în PNDR 2014-2020 instrumentul de garantare.

Instrumentul de creditare urmează a fi implementat într-o etapă ulterioară, când se va stabili dacă acesta va fi finanțat prin alocările financiare ale PNDR 2014-2020 sau bugetul național prin continuarea schemelor naționale de finanțare (Ordonanță de Urgență a Guvernului nr. 43 din 2013) sau reutilizarea fondurilor schemei de garantare din PNDR 2007-2013, după încheierea programului.

Garanțiile se vor acorda pentru susținerea creditelor acordate de către intermediarii fi-nanciari beneficiarilor eligibili ai măsurilor Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020. Obiectivul schemei de garanta-re este ameliorarea condițiilor de garantare pentru beneficiari.

1Prezentarea KPMG - Evaluatorul ex ante al instrumentelor financiare pentru PNDR 2014-2020, Grup de Lucru pentru Instru-mente Financiare, 19 noiembrie 2014.

22 23

ASOCIEREA, UNICĂ ȘANSĂ PENTRU MICII POMICULTORI

În anul 2014 a început o nouă perioadă de programare, care oferă oportunități pentru dezvoltarea micilor pomiculturi,

pentru care este nevoie de un dialog constant între producători, consultanți și autorități.

Din acest considerent, este foarte important ca perioada 2014-2020 să fie privită cu mult pragmatism. Absorbția fondurilor europene este un mijloc de dezvoltare pe termen lung și nu un scop în sine, de aceea fondurile nerambursabile trebuie văzute ca un sprijin în dezvoltarea afacerii, și nu ca singurul element care contribuie la succesul ei. Este important să se pornească de la o dimensionare corectă a propriei capacități pentru realizarea unui proiect, la care se adaugă pregătirea profesională și cunoștințele necesare, un management coerent și măsuri adecvate de promovare.

Sectorul pomicol, în calitate de beneficiar direct al Programului Pomicol 2014-2020, se confruntă cu multe probleme structurale, dintre care cele mai semnificative sunt:

• fărâmițarea excesivă a terenurilor, cu

precădere în zona colinară, favorabilă culturilor pomicole, o suprafața medie a exploatațiilor mult mai mică decât suprafața minimă necesară unei exploatații pomicole pentru a deveni viabilă;

• slaba asociere la nivel tehnologic și mai ales în valorificarea producției de fructe.

Slaba asociere și cooperare în domeniul po-micol este cel mai important factor ce influ-ențează negativ valorificarea producției, cali-tatea produselor, aprovizionarea și, implicit, veniturile pomicultorilor. Micii pomicultori se confruntă cu probleme în ceea ce privește achiziționarea inputurilor necesare produ-cerii fructelor, în special din cauza prețului foarte ridicat al acestora, cât și al lipsei infor-mațiilor de specialitate cu privire la aplicarea tratamentelor fitosanitare. Desfacerea pro-ducției reprezintă în prezent cea mai mare problemă pentru micii producători care nu fac parte dintr-o asociație sau grup de produ-cători. Aceștia nu au prea multe șanse să vân-dă în supermarketuri sau să livreze producția unei unități de procesare.

Conform datelor Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în anul 2013, în sectorul pomicol existau doar 11 forme asociative, din-tre care trei organizații de producători și opt grupuri de producători recunoscute prelimi-nar.

Conform unui studiu din 2013 al Centrului Român de Politici Europene (CRPE), Măsu-ra 142 – Sprijin pentru înființarea grupurilor de producători din PNDR 2007 – 2013 a fost gândită și poate funcționa numai în cazul gru-purilor mature, care se pot plia pe condițiile de recunoaștere și existență a grupurilor de producători, referitoare la vânzarea produc-ției (cel puțin 75% din producția membrilor trebuie vândută prin intermediul grupului, valoarea minimă a producției vândute prin grup fiind de 10 000 de euro). Aceste condi-ții sunt greu de îndeplinit pe termen mediu și lung. Există factori puternici care au anulat atractivitatea măsurii 142, care vin atât din zona deficiențelor pieței (asimetria informa-țională, concurența neloială a importurilor nefiscalizate), a politicilor deficitare ale statu-lui (lipsa unor stimulente fiscale pentru aso-ciere, care să contracareze avantajul relativ al actorilor economici care încă operează pe piața neagră, lipsa unei infrastructuri logis-tice rurale adecvate), dar mai ales din sfera socială:

• nivelul de încredere scăzut între agricultori (capitalul social scăzut);

• lipsa unor competențe de afaceri care să permită fermierilor să gestioneze trecerea de la o gospodărie individuală la administrarea unei forme asociative.

Aceste deficiențe reprezintă de multe ori ob-stacole de neînlăturat în calea supraviețuirii organizației.

Echipa CRPE a propus, în cadrul studiului, soluții pentru constituirea de asociații ale mi-cilor producători, viabile pe piață, respectiv includerea în cadrului noului PNDR a unor acțiuni de sprijin pentru facilitare comuni-tară și asistență în afaceri (faza I), ca un in-strument pregătitor pentru constituirea și funcționarea asociațiilor de mici producători, urmată de o asistență integrată în primii ani de funcționare (faza II), care să însoțească atragerea de finanțare pentru proiecte de in-vestiții (acoperite prin Măsura 9a – Înfiin-țarea grupurilor de producători în sectorul pomicol).

Argumentele prezentate în acest studiu se ba-zează pe:

• experiență dobândită ca urmare a implementării proiectului „Dezvoltare rurală prin antreprenoriat și asociere” cu fermieri de pe raza mai multor comune din județele Cluj, Iași, Dâmbovița, Teleorman;

• concluziile sesiunilor de training dedicate

24 25

managementului fermei și tehnicilor agricole;

• concluziile vizitelor de studii la diverse unități de procesare a fructelor și legumelor din țară;

• asistență oferită Cooperativei de Legumicultori „Lunca Someșului Mic“ și Cooperativei „Legume de Vidra”.

În contextul problemelor structurale ale sectorului pomicol (dimensiunea mică și fă-râmițarea exploatațiilor, numărul mare de exploatații de mici dimensiuni), dar și al efec-telor schimbărilor climatice și al gradului re-dus de adaptare la cerințele pieței, asocierea și cooperarea dintre producători sunt esen-țiale în ceea ce privește consolidarea puterii de negociere, procurarea utilajelor și tehno-logiilor agricole, creșterea gradului de acces la credite, introducerea inovațiilor și a ideilor noi de management.

Micii fermieri trebuie să coopereze în structuri asociative bine organizate, menite să asigure legătura acestora cu piața de desfacere, în scopul îmbunătățirii și adaptării producției, atât la cerințele pieței (incluzând aspectele legate de caracterul cantitativ, calitativ și continuu al aprovizionării și de siguranță alimentară), cât și la preferințele consumatorilor. Structurile organizate de acest tip (grupuri de producători, asociații și/sau cooperative) ar putea sprijini micii

producători în valorificarea produselor membrilor acestora, degrevând astfel producătorul de sarcina vânzării producției, ceea ce contribuie la o mai bună integrare a micilor producători pe piață și la nivelul lanțurilor scurte de aprovizionare.

Programul Pomicol 2014-2020 asigură con-dițiile pentru sprijinirea creării lanțurilor alimentare scurte, atât de necesare din per-spectiva deschiderii oportunităților de piață pentru micii producători prin promovarea și vânzarea produselor aproape de sursa de pro-ducție, fie individual, fie în comun. Progra-mul include două măsuri de sprijin, respectiv măsura de Cooperare și măsura Înființarea grupurilor de producători.

Prin intermediul măsurii de Cooperare, se va acorda sprijin pentru crearea lanțurilor scurte, respectiv pentru facilitarea cooperării dintre producători, procesatori, comercianți de fructe și produse din fructe și restauran-te, unități de cazare, instituții de învățământ, autorități publice și alți consumatori în sco-pul comercializării produselor.

Prin cooperarea dintre micii fermieri sunt posibile acțiuni inovative ce nu pot fi realizate în afara unei forme asociative, precum:

• dezvoltarea de noi metode de păstrare a producției pentru creșterea siguranței alimentare;

• realizarea de produse adaptate mai bine cerințelor pieței;

• dezvoltarea de metode de utilizare a deșeurilor și de epurare a apei pentru protejarea mediului.

Măsura destinată Înființării grupurilor de producători acoperă cheltuielile eligibile rezultate din activitatea de înființare și funcționare a grupurilor de producători recunoscute oficial de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Înființarea grupurilor de producători reprezintă modalitatea prin care fermierii pot coopera pentru a-și îmbunătăți participarea pe piață, pentru a-și spori veniturile și pentru creșterea viabilității și competitivității generale. Grupurile de producători pot avea o contribuție importantă

și la atenuarea și adaptarea la schimbările climatice.

Organizația fermierilor europeni și a coope-rativelor agricole europene, Copa-Cogeca, susține continuarea programului de încura-jare a asocierii între producătorii de fructe și legume din Uniunea Europeană.

Un raport publicat de Directoratul General pentru Agricultură din cadrul Comisiei Eu-ropene (DG AGRI) arată că producția totală de fructe și legume din UE, comercializată de asociații de producători, a crescut la 43,9% în perioada 2008-2010, după reforma PAC din 2007. Ca reacție la raportul Comisiei Euro-pene privind regimul fructelor și legumelor din UE, Copa-Cogeca a subliniat că sistemul funcționează bine și organizațiile de produ-cători, cum ar fi cooperativele, trebuie încu-rajate pentru că ele ajută fermierii să obțină profituri mai mari. Raportul atrage atenția asupra diferențelor care există între statele membre unde sunt mai puține asociații de producători, precum Polonia sau România, și țări unde există un număr mare de astfel de organisme, precum Belgia sau Olanda. Potrivit sursei citate, fer-mierii din țările cu mai multe asociații de pro-ducători își pot valorifica mai bine produsele.Creșterea numărului de organizații de produ-cători rămâne o cerință importantă inclusă în

26 27

Noua Politică Agricolă Comună 2014-2020, în special în țările în care numărul asociați-ilor este scăzut.

Același raport scoate în evidență și o serie de probleme ale acestui sistem cum ar fi:

• puține instrumente pentru prevenirea crizelor;

• regulamente extrem de complexe; • lipsa legislației clare.

Sistemul trebuie îmbunătățit în mod conti-nuu pentru a fi atractiv pentru fermieri.

„Acest sistem corespunde viziunii noastre. Criza alimentară recentă a arătat că pro-ducătorii care fac parte dintr-o asociație au putut depăși mai ușor perioada dificilă în comparație cu cei care sunt pe cont propriu. Este o dovadă că sistemul funcționează bine și trebuie păstrat și, eventual, îmbunătățit”, a declarat Pekka Pesonen, secretar general Copa-Cogeca.

Formele de asociere în agriculturăRelațiile de asociere și cooperare sunt diversi-ficate în funcție de legăturile care se stabilesc între agricultură și alte ramuri ale economiei naționale, precum și în interiorul agriculturii, între producătorii agricoli și unitățile de de-pozitare, prelucrare și desfacere a produselor agricole. Concentrarea producției în exploa-tații de dimensiuni optime, precum și diver-

sificarea și specializarea producției agricole sunt strâns legate de dezvoltarea relațiilor de asociere și cooperare de-a lungul fluxurilor tehnologice de producere a materiilor prime agricole, dar și de prelucrare și valorificare a produselor.

Conform legislației în vigoare, în agricultură există următoarele forme de asociere:

• societăți agricole și alte forme de asociere în agricultură (Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură, cu modificările și completările ulterioare);

• asociații (Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, aprobată prin Legea nr. 246/2005, cu modificările si completările ulterioare);

• cooperative agricole (Legea nr. 566/2004 privind cooperația agricolă cu modificările și completările ulterioare).

Având în vedere prevederile Ordonanței Gu-vernului nr. 37/2005 privind recunoașterea și funcționarea grupurilor și organizațiilor de producători pentru comercializarea produse-lor agricole și silvice, formele asociative men-ționate anterior pot fi recunoscute ca grupuri de producători.

Grupurile de producători sunt persoane ju-ridice cu scop lucrativ și gestiune economică proprie și asociații de fermieri care comerci-

alizează în comun produsele obținute. Aces-te grupuri asigură producția planificată și adaptată cererii pieței, conform condițiilor de calitate și cantitate. De asemenea, promo-vează aprovizionarea și plasarea pe piață a produselor obținute de membrii lor. Grupu-lui îi revine sarcina de a optimiza costurile de producție, de a stabili prețurile la producător și de a promova utilizarea practicilor de cul-tură, a tehnicilor de producție și a practicilor de gestiune a deșeurilor care să nu dăuneze mediului înconjurător.

Membru al unui grup de producători poa-te fi orice persoană care deține legal o bază de producție, își declară în scris intenția de a comercializa producția agricolă proprie și plătește cotizația, în conformitate cu statutul grupului. Membrii sunt obligați să aplice re-glementările adoptate de organizația de pro-ducători cu privire la raportarea producției și protecția mediului înconjurător.

De asemenea, trebuie să facă parte doar dintr-o organizație de producători pentru comercializarea unuia sau mai multor produse agricole care fac obiectul organizării comune de piață, conform legislației în vigoare, și să comercializeze cea mai mare parte a producției. Societatea agricolă, cea mai importantă formă de asociere în agricultură, este o societate de tip privat, cu capital variabil și un număr nelimitat și schimbător

28 29

de asociați, având ca obiect exploatarea agricolă a pământului, animalelor și altor mijloace aduse în societate, precum și realizarea de investiții de interes agricol. Obligațiile societății agricole sunt garantate cu patrimoniul social, asociații fiind răspunzători numai cu părțile lor sociale.

Asociația este subiectul de drept, constituit din trei sau mai multe persoane care pun în comun (pe baza unei înțelegeri) și fără drept de restituire, contribuția materială, cunoș-tințele sau aportul lor în muncă, pentru rea-lizarea unor activități în interes general, co-munitar sau, după caz, în interes personal nepatrimonial.

Cooperativa agricolă reprezintă o asociație autonomă de persoane fizice și/sau juridice, după caz, fiind persoană juridică de drept privat, constituită pe baza consimțământu-lui liber exprimat de părți, în scopul promo-vării intereselor membrilor cooperatori (în conformitate cu principiile cooperatiste) și al implementării politicilor agricole de sti-mulare a asocierii producătorilor, care se organizează și funcționează potrivit preve-derilor legii.

Asocierea în agricultură este un fenomen în creștere, însă există multe bariere care tre-buie depășite. Cu toate că asocierea se ba-zează pe relațiile interpersonale, capitalul

Proiecte de investiții ce vizează creșterea competitivității sectorului pomicol cu finanțare din fonduri FEADR 2007-2013BULGARIAPlăți compensatorii de agro - mediu pentru producția ecologică de caise și nuciTitlul proiectului: Tranziția unei ferme pomicole la producție ecologică Acordarea sprijinului financiar s-a realizat prin Axa 2 a Programului de Dezvoltare Rurală al Bul-gariei, în cadrul Măsurii 214 –„Plăți compensatorii de agro-mediu”Beneficiar: Dobrin Kalinov, pomicultor Localizarea proiectului: satele Okorosh, Dulovo și Vetren Regiunea de dezvoltare: Regiunea Silistra Perioada de implementare: 2012 – 2016Buget total: 21.840 de euroContribuție publică nerambursabilă: 21.840 de euroCofinanțare (contribuția beneficiarului): 0Teme abordate: acordarea de plăți compensatorii de agro-mediu, în vederea menținerii pro-ducției ecologice certificate în sectorul vegetal.

În anul 2012, beneficiarul a semnat un angajament de agro-mediu, pentru o perioadă de cinci ani, pentru obținerea de fonduri europene necesare transformării unei ferme pomicole, cu sistem de producție convențional într-o fermă pomicolă ecologică, care produce caise și nuci.

Înainte de implementarea proiectului, beneficiarul a primit sprijin prin Măsura 112 – „Instalarea tinerilor fermieri”, în valoare totală de 25.000 de euro, care a contribuit la crearea și dezvoltarea

social pus la dispoziție de membrii coopera-ției este scăzut.

Comunicarea slabă între agricultorii din aceeași comunitate, lipsa de informații pri-vind beneficiile asocierii și absența sprijinu-lui din partea autorităților locale sunt doar trei dintre problemele care încetinesc pro-cesul de asociere.

După cum sugerează Centrul Român pentru Politici Europene, aceste probleme ar trebui să aibă prioritate în rezolvare, prin intermediul unor politici publice coerente și pragmatice.

Aceste inițiative ar trebui să sprijine dez-voltarea capacităților formelor asociative și cooperatiste prin acțiuni de instruire și con-sultanță, să includă asociațiile ca beneficiari în măsurile de sprijin pentru cooperarea și crearea de lanțuri scurte de valorificare a produselor agricole, să înființeze depar-tamente specializate în cadrul camerelor agricole, să finanțeze depozitele și piețele de proximitate, și să asigurare facilități fiscale directe.

La începutul anului 2015, România se situ-ează mult în urma țărilor din Vestul Europei în privința dezvoltării sectorului asociativ în domeniul agriculturii, atât în ceea ce priveș-te diversitatea, cât și prezența pe piață.

30 31

fermei sale. Totodată, a beneficiat de sprijin prin Măsura 111 – „Formare profesională, informare și difuzare de cunoștințe”, respectiv acesta a participat la cursuri de pregătire profesională în do-meniul agriculturii (150 de ore de formare profesională, în valoare de 1.750 de euro), precum și de instruire în domeniul practicilor de agro-mediu (18 ore de formare profesională, în valoare de 210 euro).

Înainte de a demara afacerea în domeniul agriculturii, timp de cinci ani, Dobrin Kalinov a lucrat ca muncitor într-o fermă din Franța, unde a acumulat suficientă experiență și încredere pentru a demara propria afacere în țara sa, Bulgaria. În anul 2009, el a înființat o livadă cu 34 ha de caiși. În perioada 2009 și 2013, cu sprijinul fondurilor europene din cadrul Programului de Dezvoltare Rurală 2007-2013, din alocările financiare ale Măsurii 112 - „Instalarea tinerilor fermieri”, fer-mierul și-a extins ferma și a achiziționat mașini agricole specializate pentru cultura pomilor. În prezent, acesta deține o livadă de caiși de 17 ha și o plantație de nuci de 8,90 ha, și în anul 2011, a decis sa treacă la producție ecologică.

Obiectivul proiectului este compensarea pierderilor de venit pe care fermierul le înregistrează ca urmare a trecerii de la agricultura convențională la cea ecologică, prin menținerea sustenabilității economice a plantației pomicole. La încheierea angajamentului de agro - mediu și primirea ultime tranșe de plăți compensatorii, respectiv la sfârșitul anului 2016, ferma deținută de beneficiar va îndeplini cerințele prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 834 din 2007 cu privire la producția ecologică și etichetarea produselor ecologice, acesta continuând să aplice bunele practici agricole în ferma sa.

Începând cu anul 2011, ferma s-a aflat sub supravegherea autorităților de certificare ecologi-că naționale, fiind consiliată cu privire la utilizarea practicilor agricole ecologice pentru ur-mătorii cinci ani, pentru a fi competitivă în ceea ce privește respectarea condițiilor de mediu. Principalele lecții învățate de beneficiar prin implementarea proiectului de agro-mediu se referă la dobândirea unor cunoștințe tehnice, solide în domeniul producției ecologice, înțelegând im-portanța respectării unui angajament ferm, în scopul îndeplinirii tuturor cerințelor de mediu asu-mate. De asemenea, Dobrin Kalinov a explicat că „producerea de produse ecologice este o mare responsabilitate pentru agricultori, în ceea ce privește protejarea naturii și asigurarea sănătății consumatorilor”.

OLANDA ȘI AUSTRIACooperativa cireșelorTitlul proiectului: Cooperativa cireșelorProiect finanțat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală prin Axa - LEADER, Mă-sura 421 - „Implementarea proiectelor de cooperare”Beneficiar: Parteneriat între Nordburgenland și Eisenstadt (Austria) - lider de parteneriat, GAL Kromme Rijn (Woerden, Olanda) și Fundația de promovare a producției locale de cireșe „Krom-me Rijnstreek” (Utrecht, Olanda) Localizare proiectului: orașele Eisenstadt (Austria) și Woerden și Utrecht (Olanda) Regiunea de dezvoltare: Nordburgenland (Austria), Kromme Rijn (Olanda)Perioada de implementare: aprilie 2011 – aprilie 2014Buget total: 185.622 euroContribuție publică nerambursabilă: 160.996 euroCofinanțare (contribuția beneficiarului): 24.626 euroTeme abordate: cooperare și schimb de experiență pentru dezvoltarea comunităților rurale, funcționarea organizațiilor (Grupuri de Acțiune Locală), dobândirea de competențe și promova-rea teritorială

Încă din anii 1950, cele 190 de hectare cu livezi de cireși din regiunea olandeză Kromme Rijn re-prezentau una dintre cele mai întinse zone cu livezi de cireșe din Olanda. După o perioadă de de-

32 33

clin, cultivarea cireșelor a redevenit o activitate economică importantă, care a condus la creșterea suprafeței pomicole.

În zona austriacă Nordburgenland, pe lângă struguri, cireșele reprezintă cel mai important pro-dus al „Regiunii cireșilor înfloriți”. Din acest motiv, strategia de marketing a zonei se concentrea-ză în mod deliberat pe tema cireșelor, astfel încât să se dezvolte un profil de „Genussregion” (regi-une gurmandă). Având în vedere specificul prezentat, fermierii și operatorii din cele două regiuni au decis să realizeze un proiect de colaborare transnațională, pentru a face schimb de cunoștințe despre cultivarea cireșelor și dezvoltarea de produse și oferte bazate pe acest fruct. Obiectivul ge-neral constă în exploatarea temei cireșelor, pentru a întări identitatea locală a celor două regiuni. Pornind de la experiența profesională a celor două asociații - respectiv Kromme Rijn, în cultura cireșilor (tehnologie de cultură, asigurarea calității, îmbunătățiri aduse producției) și activități recreative pe tema cireșelor, iar Nordburgenland privind experiența dezvoltării unei strategii de marketing unificate -, proiectul a urmărit utilizarea și promovarea cireșilor ca etichetă de calitate a regiunii, în scopuri de turism și promovare. Activitatea care a condus la succesul acestui pro-iect a fost organizarea de vizite reciproce în regiunile partenerilor. Din 2012, au fost organizate întâlniri în fiecare an, în aprilie și noiembrie, pentru a asigura un flux continuu al schimbului de experiență. „Vizitele partenerilor sunt o modalitate bună de a schimba cunoștințe și experiență”, declară Maike van der Maat, reprezentantul fundației olandeze „Kromme Rijnstreek”.

Activitățile comune includ dezvoltarea de produse promoționale și afișarea de pancarte cu infor-mații despre cireșe sau elaborarea de planuri pentru crearea unui muzeu al cireșelor. Schimbul de experiență pe parcursul proiectului a stabilit metode de cultivare, a facilitat dezvoltarea produse-lor din cireșe și organizarea unor activități pe tema acestor fructe și a pus în aplicare metode de marketing pentru regiunile în care a fost implementat. Produsele promoționale au inclus broșuri pentru fermierii care vând fructe proaspete și produse din cireșe, precum și pagini informative în reviste de turism și în ziarele locale, pe tema proiectului. Cunoștințele și experiența austrieci-lor i-au inspirat pe olandezi să creeze un muzeu al cireșilor, o livadă care cuprinde o varietate de sortimente locale pentru obținerea de produse preparate din cireșe. Conform ideii „Experiența practică are un impact mult mai mare”, în iunie 2013, antreprenorii locali s-au folosit de opor-tunitatea oferită de festivalul de vară organizat de Grupul de Acțiune Locală Kromme Rijn pentru a introduce pe piață noile produse din cireșe. Acest festival de vară deschide simbolic sezonul cireșelor, prin prezentarea primului coș de fructe proaspete.

ROMÂNIAInvestiție în tehnologie, pentru o plantație de măr super-intensivă Titlul proiectului: Înființare plantație de pomi fructiferi (măr super-intensiv), achiziționare de tractoare, utilaje și echipamente tehnologice necesare exploatării plantațieiProiect finanțat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală prin Axa 1 a Programului Național de Dezvoltare Rurală 2007-2013, Măsura 121 – „Modernizarea exploatațiilor agricole”Beneficiar: S.C. Agrohorticola Batoș S.R.L.Localizarea proiectului: comuna Batoș, județul MureșRegiunea de dezvoltare: CentruPerioada de implementare: octombrie 2008 – octombrie 2011Buget total: 9. 980.704 leiContribuție publică nerambursabilă: 3.627.439 leiCofinanțare (contribuția beneficiarului): 6.353.265 leiTeme abordate: valorificarea potențialului agricol și creșterea productivității fermelor agricole, încurajarea inovației.

S.C. Agrohorticola Batoș S.R.L. a început activitatea de pomicultură în primăvara anului 2003. La înființare, societatea exploata doar 42,7 ha de livadă, în cadrul fermei pomicole Batoș, situată la circa 20 de kilometri distanță de Reghin.

În prezent, activitatea de producție a societății se desfășoară pe o suprafață de teren agricol de 283 ha, din care 190 ha sunt luate în arendă. Din suprafața totală exploatată, plantația pomicolă reprezintă 122 ha. În 2003, firma a obținut o finanțare prin Programul SAPARD, costul fiind de peste 2 milioane de euro, ulterior apărând nevoia de diversificare a producției și de achiziționare de tractoare, utilaje și echipamente tehnologice.

Studiile realizate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale arată că există o cerere în creștere a consumului de fructe, iar producția internă nu poate satisface nici măcar jumătate din aceasta. În anul 2007, în Romania au intrat, oficial, aproape 70.000 de tone de fructe, din care peste 20.000 de tone de mere și pere. Cu toate acestea, zona Batoș-Dedrad, unde s-a implementat proiectul, este recunoscută pentru producția de mere, având condiții de climă propice pentru o astfel de cultură. În 2008, firma a obținut finanțare nerambursabilă FEADR, de data aceasta pentru dezvoltarea plantației de măr prin introducerea unei tehnologii performante de cultivare, eficientă din punct

34 35

de vedere economic și care să asigure creșterea producției. Astfel, s-au achiziționat tractoare necesare efectuării lucrărilor de înființare a plantației de măr super-intensive și în activitatea curentă din livadă, pompe pentru realizarea tratamentelor fitosanitare, un sistem de susținere a scheletului pomilor, o instalație de irigare prin picurare cu ajutorul căreia se administrează la nivelul rădăcinilor cantitățile optime de apă. Totodată, producția de mere a fost diversificată, în funcție de cerințele pieței, prin plantarea unor soiuri mai noi pe piața internă: Regal Prince Gala Must, Idared, Jonagold, Jonagored, dar și a unor soiuri mult solicitate atât pe piața internă, cât și la export, precum Golden Delicios. Prin intermediul investițiilor făcute se experimentează cu aceste soiuri, în ideea de a extinde plantațiile cu soiuri noi care dau cele mai bune rezultate.

S.C. Agrohorticola Batoș S.R.L. este membru asociat fondator al „Societății Agricole a Producăto-rilor de Mere Dedrad-Batoș”. Forma asociativă menționată a obținut statutul de grup de producă-tori, recunoscut preliminar în anul 2008. Obiectul principal al acestei forme asociative constă în comercializarea producției de fructe la prețuri mai bune, grupul negociind pentru toți membrii și administrând un spațiu de depozitare performant. Adăugând faptul că preferința clienților interni este orientată spre fructele produse în România, datorită proprietăților gustative pe care acestea le au, este de așteptat ca producția obținută de Agrohorticola Batoș în urma implementării proiec-tului să aibă o piață de desfacere asigurată. Proiectul realizat din fonduri FEADR a creat 17 locuri de muncă.

SLOVENIACreșterea capacității de sortare și ambalare a fructelorTitlul proiectului: Creșterea capacității de sortare și ambalare a fructelor Proiect finanțat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală prin Axa 1 a Programului Național de Dezvoltare Rurală 2007-2013, Măsura 123 – „Creșterea valorii adăugate a produselor agricole și forestiere”Beneficiar: Compania Evrosad Localizarea proiectului: orașul KrskoRegiunea de dezvoltare: Spodnjeposavska Perioada de implementare: 1 ianuarie 2010 – 1 decembrie 2010Buget total: 4.396.318 euroContribuție publică nerambursabilă: 2.198.159 euroCofinanțare (contribuția beneficiarului): 2. 198.159 euroTeme abordate: creșterea competitivității produselor agricole, restructurarea, dezvoltarea po-tențialului agricol, promovarea inovării proceselor de producție.

Proiectul vizează modernizarea tehnologiei de producție a firmei Evrosad prin achiziționarea unei linii de sortare și ambalare a fructelor. Proiectul a contribuit la creșterea productivității compani-ei și la extinderea pieței acesteia.

Datorită condițiilor excelente pedoclimatice, pomicultura are o lungă tradiție în partea de sud-est a Sloveniei, în special în localitatea Krsko. Compania Evrosad se concentrează în principal pe producția de mere, pere și piersici, producând în jur de 20.000 de tone pe an, producție pe care o vinde pe piața internă.

Pentru a crește productivitatea, a fost necesară realizarea unei investiții pentru construirea unui depozit, achiziționare de utilaje specializate și echipamente tehnice pentru sortarea și ambalarea fructelor. Noua linie de sortare a fructelor permite sortarea lor după culoare, greutate, dimen-siune. Tehnologia de sortare și ambalare este foarte modernă, având avantajul suplimentar că fructele pot fi urmărite pe traseu, de la sortare până la paletizare și stivuire. Centrul de sortare și ambalare îmbunătățește semnificativ sistemul folosit anterior. Acesta oferă prelucrare modernă automatizată a fructelor, fiind utilizat pentru capacități mari de fructe și respectă cele mai înalte standarde și reglementări în domeniu.

36 37

ROMÂNIAPlantație pomicolă modernizată de un tânăr fermierTitlul proiectului: Îmbunătățirea performanțelor în exploatația Troneci Nicolae PF, din co-muna Voinești, județul DâmbovițaInvestiție realizată prin Axa 1 a Programului Național de Dezvoltare Rurală, Măsura 112 –„Insta-larea tinerilor fermieri”Beneficiar: Troneci Nicolae Codruț – Persoană Fizică Autorizată Localizarea proiectului: comuna Voinești, județul DâmbovițaRegiunea de dezvoltare: Sud-MunteniaPerioada de implementare: 2010 – 2012Buget total: 10.000 euroContribuție publică nerambursabilă: 10.000 euroCofinanțare (contribuția beneficiarului): 0Teme abordate: încurajarea tinerilor fermieri, valorificarea potențialului agricol și/sau crește-rea productivității exploatațiilor agricole.

Codruț Troneci și-a ajutat tatăl lucrând în ferma familiei din Voinești, Dâmbovița, încă înainte de finalizarea studiilor superioare. În timpul facultății și în activitatea profesională a învățat despre noi tehnologii de plantare a pomilor fructiferi și de creștere a producției de fructe proaspete pentru a spori profitabilitatea afacerii familiei.

Începând cu anul 2009, a lucrat efectiv cu familia în fermă, iar în anul 2010 a decis să se instaleze ca șef al exploatației agricole, accesând fonduri nerambursabile prin Măsura 112 - „Instalarea tinerilor fermieri”. Pentru aceasta, tânărul s-a înscris la cursuri de calificare în meseria de pomicultor.

Activitatea agricolă o desfășoară pe raza comunei Cândești, sat Cândești Vale unde, la data depu-nerii proiectului, deținea în folosință, 1,54 hectare livadă și în comuna Voinești, sat Oncești, unde a arendat 1,65 hectare de livadă. Soiurile de fructe obținute sunt soiuri tradiționale de măr, prun și păr. Fiind o zonă cu potențial agricol mediu pentru cultivarea pomilor, tânărul și-a mărit, prin proiect, suprafața cultivată cu pomi de la 3,19 hectare la 5,19 hectare, vizând prin această extin-dere creșterea producției de fructe și, implicit, creșterea veniturilor exploatației agricole. Pentru a realiza ceea ce și-a propus, tânărul fermier a achiziționat teren și material săditor pomicol pentru reînnoirea unei plantații îmbătrânite și slab productive. Pentru realizarea lucrărilor agricole speci-

fice, la început, tânărul a folosit utilaje agricole închiriate de la terți. Prin proiectul realizat, acesta și-a achiziționat utilaje proprii, respectiv un plug, o freză, o cositoare și un tocător pentru resturi vegetale. Totodată, plățile directe la hectar și subvențiile de care acesta a beneficiat au fost utilizate pentru creșterea competitivității fermei agricole deținute.

Tânărul fermier a realizat și o serie de schimbări de management la nivelul fermei, îmbunătățind evidența veniturilor și a cheltuielilor. În acest sens, a urmărit creșterea productivității muncii și scăderea cheltuielilor. A luat măsuri legate de eficientizare a achiziționării inputurilor la prețuri mai mici, dar de calitate superioară (material săditor certificat), de valorificare integrală a produc-ției obținute.

Tânărul comercializează producția în piețele organizate pentru vânzarea fructelor, din orașele Bu-curești și Târgoviște. Deoarece, prin proiect, s-a realizat o creștere a capacității de producție de la 31,9 tone inițial la 51,90 tone la finalizarea proiectului, tânărul fermier a identificat noi clienți per-manenți și soluții pentru desfacerea produselor în supermarketuri. Veniturile obținute la nivel de exploatație au crescut cu 62,7% față de situația inițială.

„Măsura 112 mi-a facilitat accesul la o parte a mijloacelor de producție necesare creșterii produc-ției și veniturilor realizate, și implicit, a rentabilității exploatației mele, concomitent cu îmbună-tățirea calității producției obținute,” spune Codruț Troneci.

El consideră că unul dintre factorii de succes ai proiectului său îl reprezintă cunoștințele de specialitate și formarea profesională continuă, căpătată pe parcursul implementării proiectului.

Totodată, experiența practică dobândită prin realizarea proiectului l-a ajutat să își îmbunătățească abilitățile de management și marketing pentru propria afacere. Un alt factor de succes este reprezentat de condițiile locale de cultură, favorabile cultivării pomilor fructiferi, cu soiuri tradiționale de bună calitate.

Ferma este amplasată într-un bazin pomicol important, care furnizează materie primă, atât pen-tru consum în stare proaspătă, cât și pentru procesare și export. Cu toate acestea, tânărul fermier susține că principala problemă pentru un mic producător de fructe proaspete este accesul dificil pe piață.

38 39

AFIR – Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, instituție publică cu personalitate juridică, subordonată Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale – scopul AFIR îl constituie derularea Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, atât din punct de vedere tehnic, cât și financiar.Autoritate de Management pentru PNDR - structură de specialitate în cadrul Ministerului Agricul-turii și Dezvoltării Rurale, asigură managementul și implementarea corespunzătoare a PNDR 2007-2013 și PNDR 2014-2020; Asociație – constituire de trei sau mai multe persoane care (pe baza unei înțelegeri) pun în comun și fără drept de restituire contribuția materială, cunoștințele sau aportul lor în muncă pentru realizarea unor ac-tivități în interes general, comunitar sau, după caz, în interes personal nepatrimonial.Beneficiar – persoană juridică/persoană fizică autorizată care a realizat un proiect de investiții și care a încheiat un contract de finanțare cu AFIR pentru accesarea fondurilor europene prin FEADR.Contribuție privată - sumă de bani care reprezintă implicarea financiară obligatorie a persoanei care solicită fonduri nerambursabile și pe care trebuie să o utilizeze în vederea realizării propriului proiect de investiții. Contribuția privată reprezintă un anumit procent din valoarea eligibilă a proiectului de investiții, variabil în funcție de categoria de beneficiari eligibili și de tipul investiției propuse spre finanțare. Contri-buția privată trebuie să acopere diferența dintre cofinanțarea publică (fondurile europene nerambursabi-le) și valoarea eligibilă a proiectului. Cofinanțare publică – reprezintă fondurile nerambursabile alocate proiectelor de investiție prin FEADR; aceasta este asigurată prin contribuția Uniunii Europene și a Guvernului României.Cooperativă agricolă – asociație autonomă de persoane fizice și/sau juridice, după caz, persoană juridi-că de drept privat, constituită pe baza consimțământului liber exprimat de părți, în scopul promovării in-tereselor membrilor cooperatori (în conformitate cu principiile cooperatiste) și al implementării politicilor agricole de stimulare a asocierii producătorilor din domeniu, care se organizează și funcționează potrivit prevederilor legii. Cooperativa agricolă se constituie și funcționează cu minimum cinci persoane și exercită o activitate economică, tehnică și socială destinată furnizării de bunuri, servicii și locuri de muncă exclusiv sau preponderent pentru membrii ei.Criterii de eligibilitate – condiții obligatorii care trebuie să fie îndeplinite de către potențialul benefici-ar la întocmirea proiectului pentru a putea fi selectat în vederea acordării finanțării FEADR. Criteriile de eligibilitate generale ale măsurii și cele specifice ale submăsurilor sunt menționate în fișa tehnică a măsurii. Eligibil – care îndeplinește criteriile și condițiile precizate în Ghidul Solicitantului, Cererea de Finanțare și Contractul de Finanțare pentru FEADR.Evaluare – acțiune procedurală prin care, documentația prin care se solicită finanțare este analizată pen-tru verificarea îndeplinirii criteriilor de eligibilitate și pentru selectarea proiectului, în vederea contractării.FEADR – Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, este un instrument de finanțare creat de Uniunea Europeană pentru implementarea Politicii Agricole Comune.Fonduri nerambursabile – fonduri acordate unei persoane fizice sau juridice în baza unor criterii de eligi-bilitate pentru realizarea unei investiții încadrate în aria de finanțare a Fondului European Agricol pentru

Dezvoltare Rurală, și care nu trebuie returnate – singurele excepții sunt nerespectarea condițiilor contrac-tuale și nerealizarea investiției conform proiectului aprobat de AFIR.Ghidul Solicitantului - un material de informare tehnică a potențialilor beneficiari ai Fondului Euro-pean Agricol pentru Dezvoltare Rurală. Acest document constituie un suport informativ complex pentru întocmirea proiectului conform cerințelor specifice ale Programului Național de Dezvoltare Rurală. Ghidul Solicitantului prezintă regulile pentru pregătirea, întocmirea și depunerea proiectului de solicitare a spri-jinului, precum și modalitatea de selecție, aprobare și derulare a proiectului. De asemenea, acesta conține documentele, avizele și acordurile pe care un potențial beneficiar trebuie să le prezinte. Grup de producători – persoane juridice cu scop lucrativ și gestiune economică proprie și asociații de fermieri care comercializează la comun produsele obținute. Aceste grupuri asigură producția planificată și adaptată în conformitate cu cererea pieței, potrivit condițiilor de calitate și cantitate.Integrare pe orizontală – lărgirea ariei de activitate, fie înainte, fie înapoi, în raport cu afacerile curen-te, pe lanțul producție-vânzare.Integrare pe verticală – adăugarea unor produse asemănătoare care pot fi vândute prin rețeaua curentă de distribuție și realizarea unor elemente de produs sau serviciu necesare produselor sau serviciilor finale ale altei firme și reciproc (integrarea pe orizontală determină apariția unor rețele extrem de importante).Măsură – definește aria de finanțare prin care se poate realiza cofinanțarea proiectelor (reprezintă o sumă de activități cofinanțate prin fonduri nerambursabile); Membru al unui grup de producători – orice persoană care deține legal o bază de producție, își de-clară în scris intenția de a comercializa producția agricolă proprie și plătește cotizația, în conformitate cu statutul grupului. Membrii sunt obligați să aplice reglementările adoptate de organizația de producători cu privire la raportarea producției și protecția mediului înconjurător.Politica Agricolă Comună (PAC) – este un set de reguli și mecanisme care reglementează producerea, procesarea și comercializarea produselor agricole în Uniunea Europeană și care acordă o atenție crescândă dezvoltării rurale. Are la bază prețuri comune și organizații comune de piață. PNDR – Programul Național de Dezvoltare Rurală este documentul pe baza căruia va putea fi accesat Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală și care respectă liniile directoare strategice de dezvol-tare rurală ale Uniunii Europene.Producție standard - reprezintă o tipologie comunitară a exploatației creată în Uniunea Europeană, astfel încât să permită o clasificare uniformă a exploatațiilor. Această clasificare se bazează pe trei criterii: regiuni, tipuri de activitate și dimensiune economică, ultimele două fiind bazate pe parametrul comun menționat: Producție Standard.Societate agricolă – societate de tip privat, cu capital variabil și cu un număr nelimitat și schimbător de asociați, având ca obiect exploatarea agricolă a pământului, animalelor și altor mijloace aduse în societate, precum și realizarea de investiții de interes agricol, neavând caracter comercial. Societatea agricolă repre-zintă cea mai importantă formă de asociere în agricultură. Sub-program tematic – reprezintă un capitol inclus în programul de dezvoltare al unui stat membru, care stabilește nevoi specifice, măsuri și tipuri de operațiuni pentru tineri fermieri, ferme mici, zone mon-tane, lanțuri scurte de aprovizionare, femei din zonele rurale, atenuarea schimbărilor climatice și adap-tarea la acestea, precum și biodiversitatea, cu scopul de a contribui la îndeplinirea priorităților Uniunii Europene.

glosar

40 41

1. Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) www.apdrp.ro2. Alocări financiare PNDR 2014-2020, disponibil online la http://www.pndr2020.ro/fisiere/

PT-PR/pb/Alocari-Financiare.pdf3. Centru Român de Politici Europene - Policy Brief nr.22 – O măsură inovatoare pentru

finanțarea asocierii în agricultură: facilitare și asistență specializată – Propunere pentru PNDR 2014-2020 (www.crpe.ro)

4. Fișe măsuri PNDR 2014-20205. Cooperare în sectorul pomicol (proiect, v. v.2_10.04.2014)6. Înființarea grupurilor de producători în sectorul pomicol (proiect, v.2_10.04.2014)7. Investiții în active fizice în sectorul pomicol (proiect, v.2_10.04.2014)8. Informare cu privire la Subprogramul pomicol: investiții, cooperare, înființarea grupurilor

de producători. Conferința tematică - Ferme mici și asociere - Craiova, 16-17 octombrie 2014, RNDR (www.rndr.ro)

9. Pachet legislativ UE privind Politica de Dezvoltare Rurală în perioada de programare 2014-2020 (www.ec.europa.eu/agriculture/rural-development-2014-2020)

10. Prezentarea Institutului de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură Mărăcineni, la conferința organizată de Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV), București, iulie 2013 - Sub-program tematic: „Creșterea competitivității sectorului pomicol” PNDR 2014-2020 (http://www.horticultura-bucuresti.ro/srh-filiala-bucuresti/noutati)

11. Prezentare PNDR 2014-2020, disponibil online la http://www.pndr2020.ro/fisiere/GL -PR/prezentări/Prezentare PNDR 2014-2020.pdf

12. Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020/versiunea oficială I – 1 iulie 2014 (www.madr.ro/.../dezvoltare-rurala/programare-2014-2020)

13. Rețeaua Europeană de Dezvoltare Rurală (http://enrd.ec.europa.eu/enrd-static/policy-in-action/rdp_view/en/view_projects_en.html)

14. Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală (http://www.rndr.ro/BunePracticiLista_V2.aspx)15. Stănică F., Braniște N., 2011. Ghid pentru pomicultori. Editura Ceres

Bibliografie

Contact:

Sediul Naţional al Unităţii de Sprijin a Reţelei (USR)

Str. Nicolae Filipescu, nr. 39-41, et. 6, sector 2, Bucureşti, cod poştal 020961

Tel.: 031 690 0214, Fax.: 031 690 0215

E-mail: info@rndr.ro

Internet: www.rndr.ro

Această publicaţie a fost realizată de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale din România în cadrul proiectului „Înfiinţarea şi sprijinirea

Reţelei Naţionale de Dezvoltare Rurală”. Proiect cofinanţat prin FEADR prin Măsura 511 din cadrul PNDR 2007 - 2013.

2015

Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene.

Se distribuie gratuit.

Departamentul Publicaţii USR

Ministerul Agriculturiiși Dezvoltării Rurale