A fost odată … Comuna Bucşeşti

Prof. Nicolae Rusei, Şcoala cu clasele I-VIII, Cernu, Poduri

Comuna Bucşeşti a apărut în anul 1864, fiind formată din satele Băleni, Bucşeşti, Cernu, Cornet, Slobozia Cernu şi Turluianu. În anul 1875 este desfiinţată, satele componente fiind incluse în comuna Poduri. Este reînfiinţată în anul 1881, iar în anul 1887 avea în componenţă satele Băleni, Bucşeşti, Cernu, Cornet şi Turluianu. În anul 1892 este inclus satul Lereni, iar în 1896 satele Buda şi Secătura (în loc de Slobozia Cernu). Zece ani mai târziu include satele Dianca, Leontineşti şi Poarta. În anul 1908, pierde satele Turluianu, Dianca, Leontineşti şi Poarta, iar după nouă ani şi Buda, Lereni, Secătura. Este desfiinţată din nou în anul 1929. Un an mai târziu este iar înfiinţată având în componenţă satele Brăneşti, Bucşeşti, Cernu, Cornăţel, Cornet, Lereni, Negreni, Poduri, Prohozeşti, Rusăieşti, Secătura şi Valea Şoşii. În anul 1931 pierde o serie de sate, fiind formată doar din Bucşeşti, Cernu, Cornăţel, Cornet, Lereni şi Secătura. Un an mai târziu include şi satul Buleni.

Din fosta comună Bucşeşti mai sunt satele Bucşeşti, Cornet şi Cernu. În continuare, vom prezenta o scurtă istorie a actualelor sate dar şi a celor dispărute.

Bucşeşti (oiconim minor, simplu cu originea într-un antroponim; Bucşă + eşti; sau uneori, mai este întâlnit şi sub denumirea de Coşciugani; Coşciugă + suf. Ani, oiconim minor, simplu cu originea într-un antroponim), sat aflat la 4 km distanţă de satul Poduri, este menţionat ca localitate, în unele acte îndoielnice, prima dată pe 20 septembrie 1456 (6964), când „Petru Aron voievod întăreşte lui Moranciul jumătate din satul Bucşeşti, cumpărată de la fiii lui Danciul”, apoi, la 2 octombrie 1460 (6968), când „Ştefan cel Mare voievod întăreşte lui Petria Roşca jumătate din satul Bucşăşti, pe Cernu” şi în fine pe 18 octombrie 1462 (6970), Suceava, când „Ştefan cel Mare voievod întăreşte uric lui Muranciu satul Bucşeşti, pe Cernu, cumpărată de acesta de la Pătraşcu şi de la nepotul său, care avea uric de la Danciul Roşu, tatăl lui Pătraşcu”.

Cernu (oiconim minor, simplu, caracterizează natura locului – hidrografia - provenit dintr-un apelativ: Cernul – pârâu) este situat la 8 km distanţă de satul Poduri şi este menţionat ca localitate la 22 octombrie 1617 (7126), când „Ghirvasie, Ionaşcu Craiu, Glogorie ş.a. din satul Cernu sunt martori la vânzarea unui loc din Piatră, lângă Cernu”.

Cornet (oiconim minor, simplu, ce caracterizează natura locului - vegetaţia, provenit dintr-un apelativ Cornet „pădure de corni”), localitate situată la 6 km distanţă de satul Poduri, apare prima dată ca localitate la data de 13 ianuarie 1813, când „Alexandru Covrig, fiul lui Chiriac din satul Cornet, ţinutul Bacău, neputând plăti o datorie dă o parte din moşia Chiţului”.

Izvoarele istorice mai menţionează şi o serie de localităţi (cătune sau sate) care în prezent nu mai există (unele doar în vorbirea populară), ele fiind înglobate în satele componente ale fostei comunei Bucşeşti.

Buleni (oiconim minor, simplu:Bulă + suf. eni/ oiconim minor, simplu: Colibă +suf. Eni/ Vălenii sau Colibenii:1853) (fost sat, la nord-est de satul Cernu) este menţionat ca localitate în anul 1663 (<1629 sept. 1-1630 aug. 31>(7138)-Popa Toader din Romăneşti şi Mihalcău din Văleni arată că Răzmeriţă, feciorul lui Petrişor, a vândut partea sa din Stăneşti lui Vasile Grozav din Costeşti pentru doi cai buni .). Aparţine pe rând comunelor Poduri şi Bucşeşti. Este inclus în 1968 în satul Cernu.

Colibeni (localitate dispărută) (oiconim minor, simplu:colibă + suf.–eni.) (fost sat, la E de satul Cernu, pe cursul mijlociu al pârâului Cernu) este menţionat ca localitate la 1456 (<1456 (6964)sept.20>-Petru Aron voievod întăreşte lui Moranciul satul Colibeni, în jumătate cu fii lui Balea, cumpărată de la fiii luiDanciul.(document îndoielnic).

Cornăţel (localitate dispărută) (oiconim minor, simplu, caracterizează natura locului – vegetaţia, provenit dintr-un apelativ: Cornet + suf.–el - „pădurice de corni.”/ fost sat, în partea de sud-est a satului Cornet) este menţionat ca localitate în anul 1929. Este inclus în anul 1968 în satul Cornet.

1

Lereni (oiconim minor, simplu,:Leru + suf.-eni / fost sat, în partea de sud a satului Bucşeşti) este menţionat ca localitate în anul 1876, aparţinând comunei Podurile. Este inclus în anul 1887 în satul Bucşeşti. Reapare ca sat în 1892, iar în 1917 este inclus din nou în satul Bucşeşti. În anul 1929 este menţionat ca sat component al comunei Lucăceşti, iar în 1930 ca sat în comuna Bucşeşti. Este inclus în anul 1968 în satul Bucşeşti.

Ruseni (localitate dispărută)(oiconim minor, simplu: Rusu + suf. –eni / fost sat, în partea de sud a satului Cernu) este menţionat în 1845 (desprins din satul Cernu). În anul 1861 îşi schimbă denumirea în Slobozia Cernu. În 1876 este cunoscut şi cu numele de Secătura (Secătura „loc despădurit folosit ca păşune sau pentru a fi cultivat”). Aparţine pe rând comunelor Bucşeşti, Poduri şi Lucăceşti, iar în anul 1968 este inclus în satul Cernu.

Sârbii (localitate dispărută) (oiconim minor, simplu:Sârbu, -i / fost sat lângă satul Cernu, pe pârâul Cernu) este menţionat ca localitate în anul 1588 (1588 (7097) nov. 15, Iaşi.-Petru, voievodul Moldovei, întăreşte Mănăstirii Berzunţul a patra parte din satul. Oprişoae, mai jos de Ciorna, (numit acum Sârbi), cumpărată de la nepoţii lui Danciul şi al Neacşei.). A fost, probabil, inclus în satul Cernu.

În prezent (conform împărţirii administrativ-teritoriale din 1968), comuna Bucşeşti este desfiinţată, prin unificarea cu comuna Poduri. În componenţa comunei Poduri intră şapte sate: Poduri (sat reşedinţă), Prohozeşti, Valea Şoşii, Bucşeşti, Cornet, Cernu şi Negreni.

BIBLIOGRAFIEStoica C., Valea Trotuşului, Editura Magic Print, Oneşti, 2006

2