Pentru toate formele de comercializare,atât cea prin intermediul magazinelorclasice cât și prin intermediul maga-zinelor electronice – comerțul electronic,mediul ambiant al spațiului respectivreprezintă unul dintre cei mai importanțifactori de influențare a consumatorilor înalegerea unui magazin în dauna altuia.

Multe dintre deciziile de cumpărare luatede către clienți au loc chiar în interiorulspațiului de vânzare, astfel încât politicileprofesioniste de marketing din interiorulmagazinelor pot duce la o creștere

impresionantă a vânzărilor, prin crearea de stimuli care săinfluențeze clienții în acest sens. Politica de marketing ambientalreprezintă folosirea de informații, instrumente și tehnici de co-municare caracteristice marketingului comercial, și care suntplasate la punctele de vânzare ale unui comerciant/retailer.Aceasta include structura magazinului, designul, modul deprezentare al mărfurilor și spațiul alocat acestora, dar și toate cele-lalte măsuri de influențare a atmosferei mediului ambiant, ca deexemplu organizarea de evenimente în spațiul destinat vânzării.

S~PT~MÂNAL FINANCIAR - ECONOMIC

“Memento, Rome,

quia pulvis es et in

pulverem reverteris.”

DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

nr. 467 anul XIV vineri, 7 decembrie 2018 1 RONPUNCTUL PE EUROPA

Acum 100 deani, noiem-brie-decem-brie 1918,d u p ăarmistițiul – 11noiembrie –încheiat în

celebrul vagongarat pe o linie secundară cestrăbătea pădurea de la Compiegne,și care așternea liniștea pe câmpurilede bătaie, udate din abundență timpde peste 4 ani de sângele milioanelorde morți, răniți, mutilați, de suferințelelor, de lacrimile lor și ale familiilor lor,

se punea practic capăt celei mai mari,mai sălbatice, mai cumplite conflagrațiipe care o cunoscuse lumea pânăatunci. Doliul mare și ruinele lugubreînălțate spre cer precum niște stafii dinpiatră.Sutele de cimitire cu milioanede morminte ale militarilor morți înlupte în Franța, Belgia, Italia, Româ-nia, Rusia, Polonia, în Turcia, în teri-toriile arabe etc. Crucile, pietrele lorfunerare, durerea nețărmurită a famili-ilor rămase fără feciori, fără tați,bunici, frați, fără mame, surori,speranțele vane în ce privea„dispăruții” ș.a. Lipsurile și mizeriilecrunte ce au însoțit războiul.

1918 – 1939 Pacea relativă Dintre

Două războaie

- continuare în pag. 4 și 5 -

În cele ceurmează, vomtrasa câtevarepere referitor lao problematicărămasă mereu înactualitate. Estevorba de psi-h o l o g i amulțimilor.

Primul cere a cercetat în mod rigurosaceastă problematică, încercând săsustragă principalele caracteristici careguvernează psihologia mulțimilor, a fostGustave Le Bon. Influența lucrării sale înepocă, intitulată Psihologia maselor, a fostsemnificativă, producând ecouri de o marevaloare intelectuală, cu repercusiuni careau pus bazele psihosociologiei, dar nu

numai. Sigmund Freud este directinfluențat intelectual de scrierea lui Le Bonși o prezintă pe larg în lucrarea intitulatăPsihologia maselor și analiza eului, lucrarepe care o considerăm fundamentală înpsihanaliză. Dar lucrurile nu se opresc aici.Influențele sunt în toate domeniile sociale,inclusiv în economie. În economie, cel maibun exemplu este comportamentulmulțimilor în situații de criză financiară saucriză economică, atunci când mulțimile deoameni capătă un comportament nou, dis-tinct în mod casant de comportamentulfiecărui individ în parte.Acestea fiind spuse, în continuare vomproceda astfel: vom defini conceptul depsihologie a mulțimilor, vom prezenta cat-egoriile de mulțimi și apoi vom dezbate oserie de consecințe derivate din acestea.

Dan popescu

DesPre Psihologiamulțimilor

Prof. Univ. Dr. Lucian belașcuAsist. univ. dr. Almapentescu, ulbs

- continuare în pag. 5 -

- continuare în pag. 3 -

Politica De marketingDin interiorul

magazinului

Prezentarea de faţă îşipropune să arate argu-

mente care au legitimat şi legitimează în plan in-tern şi international, fiinţa Statului Naţional Român,aşa cum au fost ele statuate în urmă cu 100 de anişi care s-au conturat, fără tăgadă, în conştiinţaistorică şi juridică românească şi cea a naţiuniloreuropene. Desăvârşirea unităţii politico-teritorialea naţiunii române trebuie înţeleasă, în egalămăsură, prin prisma principiului naţionalităţilor, adreptului la liberă determinare şi a contribuţiei eiîn timp la abordarea şi rezolvarea acestei com-plexe problematici care a frământat societatearomânească şi cea europeană în epoca următoareMarelui Război.

Dr. Alexiu tatu

PrinciPiulnaţíonalităţilor

şi DrePtul De autoDeterminareşi concretizarealor în formarea

româniei întregite

- continuare în pag. 6 și 7 -

bătălia de la verdun

Conf. Univ. Dr. Vasilebrătian, ulbs

Scurt istoric Macy’s este unmagazin de tipdepartment store

(în limba engleză) / grand magasin (înlimba franceză) / magazin universal, fiindunul dintre cei mai importanți comercianțicu amănuntul din Statele Unite. Compa-nia căreia aparține Macy’s își desfășoarăactivitatea prin intermediul a 850 de mag-azine, în 45 de state, districtul Columbia,Guam și Puerto Rico, sub patru branduride vânzare cu amănuntul: Macy's, Bloom-ingdale's, Bloomingdale's Outlet și Blue-mercury.

Asist. univ. dr. Almapentescu, ulbs

DemersurileDe

marketinginițiate îninteriorul

magazinuluimacy’s

- continuare în pag. 2 și 7 -

cluj-napoca

MARKETING2 VINERI 7 DECEMBRIE 2018

urmare din pagina 1

De asemenea, deține în porto-foliul său și magazinele onlinem a c y s . c o m ,bloomingdales.com și bluemer-cury.com. Are sediul central înCincinnati, Ohio și are aproxi-mativ 167.000 de angajați.Împreună, diferitele branduri devânzare cu amănuntul sub careoperează compania Macy’s auatins vânzări de 28 de miliardede dolari în 2014. Compania afost cunoscută anterior sub nu-mele de Federated DepartmentStores, Inc., dar și-a schimbatnumele în Macy's, Inc. în iunie2007. Macy's și Bloomingdale's suntlanțuri de magazine care pun unaccent deosebit peîmbrăcăminte și pe tot ce arelegatură cu aceasta. Ele vând ovarietate de mărfuri,îmbrăcăminte de femei și copii,de bărbați, accesorii, cosmet-ice, mobilier de casă și altebunuri de larg consum. În timpce Macy's țintește segmentul depiață de mijloc până la cel su-perior, Bloomingdale's este înmod evident cel care propuneprodusele haut de gamme.Pentru a atrage clienți mai sen-sibili la prețuri, în toamna anului2015, compania a deschis patrumagazine în New York sub nu-mele de Macy's Backstage.Aceste noi magazine oferă pro-duse cu reduceri de la 20 la80% și reprezintă o strategie ceare rolul de a crea o piață nouăde oportunități. De asemenea,compania operează în maga-zinele outlet Bloomingdale's,care oferă o gamă de prețuri re-duse. Achiziționarea Bluemer-cury, o companie de produsede lux și servicii spa, cu cea maimare și rapidă dezvoltare dinSUA, a fost finalizată în martie2015. Aceasta este primaachiziție a companiei Macy'stimp de zece ani și oferă un noucanal de dezvoltare. În plus,Terry Lundgren, directorul ex-ecutiv al companiei Macy's,intenționează ca în viitorulapropiat să extindă rețeua Blue-mercury, brandul Bluemercuryfiind prezentat în magazine cupropriile sale zone de vânzareși propria marcă. Atât Macy's, cât și Blooming-dale's există de mai bine de 150de ani și sunt două dintre celemai populare branduri din SUA.Ambele funcționează cu succespe piața de nișă, ca magazinede tip department store, oferindo varietate de branduri de mag-

azin, de mărci de lux și branduriexclusive pentru clienții lor. Înplus, în 2014, compania deconsultanță Interbrand a clasatMacy's ca fiind unul dintreprimele 50 de magazine de topdin SUA.

Magazinul „far” din New York(imaginea din stânga jos a

paginii)Designul, aspectul șiprezentarea mărfurilor în cadrulmagazinelor Macy's Magazinele Macy's s-au distinsîn mod clar de alți maricomercianți cu amănuntul prinvânzarea unor branduri precumCalvin Klein, Charter Club,Estée Lauder, portofoliul dehoteluri, I.N.C, Michael Kors,Ralph Lauren, Sean John,Thalia Sodi și Tommy Hilfiger.Ca și alte lanțuri de magazine,compania se concentrează peun design impresionant în mag-azine și merchandising vizual.Acest lucru este evident în spe-cial în magazinele sale em-blematice, incluzându-le pe celesituate în Herald Square dinNew York City, Union Squaredin San Francisco, State Streetdin Chicago, Dadeland în Miamiși South Coast Plaza din Cali-fornia de Sud. Magazinul „far”situat în Herald Square din NewYork este declarat ca fiind celmai mare magazin de acest tipdin lume. De-a lungul celor 116ani de existență, Macy's HeraldSquare a devenit memorabil, iarclădirea istorică a fost adăugatăla Registrul național al clădiriloristorice. Clădirea cuprindeaproape 200.000 de metripătrați de spațiu comercial.Construit în 1902, magazinulacoperă acum un bloc întreg deunsprezece etaje unde secomercializează cele mai noitendințe din modă. În ultimii ani, Macy's a investitfoarte mult în acest magazin, in-clusiv în renovarea de datărecentă, finalizată în anul 2015,ce a costat 400 de milioane dedolari. Renovarea a fostconcepută pentru a atrage șimai mulți clienți americani dar șistrăini, și mai ales pe cei aflațiîn căutarea unor branduri delux. Astfel, magazinul din NewYork are un sortiment mult mailarg decât magazinele regionaleMacy's, cu branduri precumRalph Lauren, Polo, Tommy Hil-figer și Michael Kors - tipul deîmbrăcăminte clasic americanpe care clienții străini îl adoră șiîl cumpără pentru a-l duceacasă, în țara lor. Un analist dinindustrie susține că: "Ce aîncercat Macy's să facă cuaceastă renovare a fost să se

înalțe peste J.C. Penney carese află pe stradă cu ei. Acestaa fost modul lor de a se asiguracă fac parte din jocul de lux, sta-bilindu-și încă un avantaj com-petitiv". La fel ca în altemagazine ale acestui brand,Macy's Herald Square are ostructură clară repartizată pediferitele sale etaje. Tabelul demai jos prezintă structuraactuală a magazinului.

Descrierea magazinului Macy'sHerald Square:

Ca în multe din magazinelesale, primul etaj propune cos-metice, bijuterii, ceasuri și acce-sorii de de lux. Acest etaj (dar șicelelalte) are un design de-osebit, unde produsele ale anu-mitor mărci sunt comercializateîmpreună în zonele maga-zinelor monobrand. Mai exact,putem spune că ne regăsim înformula de magazin în magazin.Asa cum este specificat întabel, magazinele de designericum ar fi Louis Vuitton,Burberry, Longchamp și Guccisunt situate la primul etaj și gru-pate împreună în categoriabrandurilor de lux. Ca urmare aîncheierii unui acord departeneriat, o parte din spațiulde vânzare de la nivelul sub-solului este închiriat de firmaSunglass Hut. Etajul al doileainclude o cafenea Starbuckscare în cazul acesta are anver-gura unei cafenele de lux,vizându-se atragerea cliențilorde top care vin să viziteze ceeste nou în magazinele de de-

signer. Pe toata durata pe-rioadei de Crăciun, este creatun sat de la Polul Nord, numitȚara lui Moș Crăciun, și care seîntinde pe o suprafață de 1000de metri pătrați.Renovarea magazinului Macy’sHerald Square a adusschimbări semnificative în ceeace privește aspectul magazinu-lui, mixul de produse și infra-structura acestuia. Înainte derenovare, multe ferestre eraublocate, magazinul primind ocantitate mică de lumină

naturală. Acum, aceste geamurisunt vizibile și au ferestre atrac-tive. De asemenea, spațiul de750 m2 situat la etajul 4, careera folosit înainte ca spațiu dedepozitare, fiind înconjurat deferestre opace, a devenit acumo zonă a mărcii Tommy Hilfiger.Unele dintre aceste produsesunt destinate vânzării în Eu-ropa și fac parte exclusiv dinmagazinul Macy’s HeraldSquare. Aceasta este o tehnicăde marketing prin care sedorește creșterea numărului declienți proveniți din străinătate.De asemenea, lanțurile Macy’soferă un portofoliu larg de mag-azine ale căror branduri suntcomercializate exclusiv încadrul lanțului. Aceste brandurisunt anunțate ca fiind disponi-bile „doar la Macy’s” și sunt tar-getate strict pentru o anumităgamă de clienți. Potrivit Macy’s,mărcile private (proprii) au fostdezvoltate cu adresabilitatedoar pentru anumiți clienți, fiindsusținute cu reclame la nivelnațional și în mediul ambiant dinmagazine, în timp ce etichetelesunt doar denumiri atașate la ocategorie de mărfuri care potcompleta o nișă în asortiment.Mărcile proprii aferente maga-zinelor Macy’s includ: HolidayLane, JA by John Ashford, Mor-gan Taylor Intimates, The Cel-lar, Home Design, Karen Scott,Studio Silver and Tools of theTrade. Macy investește într-o struc-turare vizuală unitară în toatemagazinele sale, dar adaptatăîntotdeauna specificului maga-zinului de tip department store.În unele cazuri, produsele suntdispuse conform tehnicii demagazin în magazin, și într-oastfel de situație proprietarulbrandului este responsabil dedesignul vizual. În alte cazuri,

compania folosește un mix deprezentare a produselor,decorațiuni interioare de lux șimanechine care schimbăambianța magazinului, îiintensifică latura emoțională șile oferă clienților o imagine de-spre cum vor arăta haineleatunci când le vor purta. Investirea în renovarea magaz-inului Macy’s Herald Square aavut multiple beneficii. În primulrând, magazinul este foarte im-portant pentru oraș. Directorulde marketing al magazinului

Macy’s explică mândru: “Este ozicală celebră a lui MichaelBloomberg care spune că: dacănu ai fost la Macy’s, nu ai fost laNew York”. În același timp,există o diferență uriașă întremagazinul din New York (șicelelalte magazine), directorulde marketing explicând aceastăsituație: “În cazul acestui maga-zin există un efect de halou carepătrunde în toate celelatelocații”.Evenimentele organizate încadrul magazinului Macy’sMagazinul Macy’s găzduieșteevenimente în fiecare zi. Pelângă multiplele evenimente demică anvergură, Macy’s este re-cunoscut pentru evenimentelecu inovație ridicată care atraganual milioane de oameni,având teme precum Modeleamericane care sărbătoreșteoamenii și locurile „care facAmerica minunată”. CampaniaModele americane include șicreații de modă ale celebrilordesigneri americani, eveni-mente în magazin, interacțiunecu conținut digital și un programde redistribuire în parteneriat cuGot your 6, o organizație non-profit înființată pentru a ajutaveteranii de război. În primăvarafiecărui an, show-ul floralMacy’s atrage milioane declienți în magazinele din NewYork, Philadelphia, Chicago,Minneapolis and San Fran-cisco. Aceste evenimente aumenirea de a evidenția în-ceputul primăverii, fiecare mag-azin găzduiește diferiteevenimente muzicale și cultur-ale, seminarii florale, excursii cughid gratuit, concursuri șiprezentări speciale de modă.Pentru câteva zile, fiecare de-partament din fiecare magazineste decorat cu flori.

- cont. în pagina 7 -

Asist. univ. dr. Alma pentescu, ulbs

urmare din pagina 1

În acest context, merchandising-ulvizual este un termen foarte des folosit,acesta referindu-se la modul în careprodusele sunt prezentate în cadrulmagazinelor. Acesta este uzitat casinonim pentru componenta design amarketingului ambiental (din interiorulunității de comercializare). Cele douăobiective de bază ale acestui tip demarketing sunt reprezentate de:• ușurarea procesului de căutare aclientului (crearea punctului de vân-zare în așa fel încât orientarea internăsă fie foarte facilă);• crearea unei atmosfere pozitive încadrul punctului de vânzare (stimula-rea apariției unei stări de spirit pozitivătuturor clienților care vizitează magaz-inul).Fiecare dintre cele două are un graddiferit de importanță pentru fiecaremagazin în parte și pentru fiecare seg-ment de consumatori. De fapt, poate fifăcută o distincție între două moduri șimotive de a cumpăra (de a face shop-ping): • realizarea unei sarcini(cumpărarea de produse din necesi-tate, din rațiuni de utilitate);• shopping-ul recreațional (petre-cerea timpului liber cumpărând șicăutând prin magazine, rațiuni hedo-nice).Atunci când clienții țintă sunt cei caredoresc achiziționarea de produse deuz imediat (cumpărături din necesi-tate), comercianții se axează pe facil-itarea orientării și ușurarea proceselorde căutare a clienților. Atunci cândsegmentul țintă este reprezentat declienții implicați în cumpărături de agre-ment, comercianții se axează pecrearea în magazine a unei atmosferepozitive, care să stimuleze acest tip declienți. Cu toate acestea, marketingulambiental trebuie să ia întotdeauna înconsiderare ambele aspecte. Chiar șiîn cazul cumpărăturilor zilnice, derutină, atmosfera creată în cadrul unuimagazin este foarte importantă,aceasta putând influența pozitiv stareade spirit a clienților. Și în cazul shop-ping-ului de agrement, orientareafacilă este destul de importantă, cliențiitrebuind să se simtă mereu însiguranță și siguri pe ei, fără a întâmp-ina probleme de orientare la locul încare aleg să își facă cumărăturile.Marketingul din magazin și comporta-mentul consumatoruluiCea mai frecvent folosită metodă deexplicare a influenței mediului ambiantdin cadrul unui magazin asupra com-portamentului consumatorilor a fostdezvoltată de către Donovan șiRossiter (1982), aceasta având labază cercetările lor anterioare desprepsihologia mediului înconjurător. Ceidoi au concluzionat faptul că stimuliiprezenți în cadrul unui magazin,împreună cu variabila personalitate afiecărui consumator, influențeazărăspunsul afectiv și cognitiv al fiecăruiclient la mediul ambiant creat în cadrulunui magazin. În evaluarea efectelormediului ambiant asupra consumato-rilor trebuie avute în vedere două di-mensiuni, considerate ca fiind variabileintermediare:• plăcerea (care se referă la nivelulsentimentelor pozitive);• incitarea/excitarea (care se referăla sentimentul de entuziasm și stimu-lare/incitare)Aceste două dimensiuni determină,astfel, comportamentul adoptat decătre consumator, acesta fiind fie deapropiere sau abordare, fie de evitare.Multe studii au arătat că prezența sen-timentului de plăcere îi determină pe

clienți să petreacă mai mult timp încadrul magazinului respectiv, să facămai multe cumpărături neplanificatesau să fie mai deschiși și comunicativifață de personalul magazinului. Senti-mentul de plăcere resimțit de cliențiîntr-o anumită locație influențează deasemenea și intenția acestora de areveni. În ceea ce privește nivelul deexcitare resimțit de către un con-sumator într-un anume magazin, seconsideră că acesta trebuie să fie unulmediu, astfel încât să se evite aparițiaunui sentiment sau stare de „panică”din partea acestora. Gradul de ex-citare este dat, în cea mai maremăsură, de către cantitatea deinformație prezentă, gradul de noutatesau de către complexitatea mediuluiambiant creat. Teoria excităriisugerează faptul că un nivel optim deinformație trebuie să conțină un anumitgrad de noutate, dar și de complexi-tate, care să stârnească interesul con-sumatorului, însă trebuie să prezinte,de asemenea, și elemente relaxante. Designul și aranjarea magazinuluiDesignul unui magazin trebuie gânditîn așa fel încât clienții să fie îndemnațisă viziteze o anumită secțiuneconsiderată importantă din punctul devedere al mărfurilor expuse acolo, însătrebuie să se ia în calcul și nevoia deorientare cât mai ușoară a consuma-torilor în magazin. Un element foarteimportant al designului unui magazineste reprezentat de organizarea logicăa spațiului interior pentru a facilita re-alizarea de „hărți mentale” ale spațiuluide către clienți. Acestea pot avea unimpact pozitiv asupra percepției pecare consumatorii o vor avea desprelocația respectivă. Cele două metodede bază în aranjarea spațiului pe carecomercianții le au la dispoziție, sunt:aranjarea de tip grilă și aranjarea liberă(sau un amestec între cele două):• aranjarea tip grilă este întâlnită însupermarketuri, farmacii și alte maga-zine cu flux mare de clienți, pentru afacilita autoservirea; este un tip dearanjare mai puțin stimulativ;• aranjarea liberă (întâlnită în generalîn magazinele de îmbrăcăminte oferăclientului posibilitatea de a se deplasaliber, după cum își dorește; aceastăformă de aranjare poate duce la nece-sitatea unei prezențe permanente depersonal ajutător, care să îi îndrumepe consumatori.Așa cum și aranjarea spațiului poate fidiferită (grilă, liberă, buclă sau pistă –de exemplu Ikea), tot așa și acceso-rile folosite pot varia, de la rafturile cla-sice la suporții rotunzi pentru umerașe,diferite coșuri, mese, dulapuri sautejghele. Aranjării grilă îi sunt în gen-eral caracteristice rafturile, în timp cearanjarea liberă a spațiului oferă posi-bilitatea de a folosi mult mai multe ac-cesorii combinate.Gruparea ofertelorÎn cadrul magazinelor, mărfurile suntgrupate pe secțiuni, departamente sauculoare. Atunci când accentul este puspe prezentarea produsului, cea maides întâlnită formă este organizareape zone a produselor de același tip (deexemplu, o zonă pentru încălțăminte,una pentru cămăși, altă zonă pentrupantaloni ș.a.m.d.). Prezentareatematică a mărfurilor duce la organi-zarea de zone tematice, care săconțină produse relaționate între ele,ca de exemplu produsele și accesori-ile folosite de Halloween, ce vor fiprezentate într-o zonă cu aceastătemă. Același lucru este valabil și înceea ce privește expunerea acesoriilornecesare pentru barbeque, camping,activități sportive, etc. În ceea ceprivește o prezentare a mărfurilor cufocalizare pe brandul produselor,aranjarea se face pe zone care conțindoar produsele brandului respectiv.Spre exemplu, într-un magazin demodă, toate produsele (încălțăminte,

cravate, cămăși, costume etc.) dingama/marca BOSS pot fi grupate într-o singură zonă, în timp ce tuturor pro-duselor Armani le va fi alocată o altăzonă. De cele mai multe ori, acestmod de prezentare poate lua formaunui magazin în magazin sau a unuimagazin de tip boutique care, uneori,poate să fie operat și coordonat în ex-clusivitate de către un concesionar alspațiului respectiv (uneori acesta fiindchiar proprietarul brandului). Acest tipde organizare este unul foarte utilclienților fideli ai brandului respectiv.Foarte mulți comercianți importanți auadoptat acest model de prezentare,prin concesionarea unui anumit spațiudin cadrul magazinelor lor unor bran-duri distincte, devenind o „casă a bran-durilor” („house of brands”). Designul și atmosfera din magazinAtmosfera din magazin se referă larăspunsul emoțional al clienților dinmomentul în care vin în contact cu de-signul interior al magazinului. Atmos-fera creată în magazin este influențatăde foarte mulți factori, aceasta fiindpercepută de către clienți cu ajutorultuturor simțurilor, de la văz și auz, pânăla miros, gust și simțul tactil. Ele-mentele vizuale sunt folosite cuprecădere de către comercianți învederea inducerii unei anume senzațiiclienților, spre exemplu folosirea culoriialbe și a albastrului, stimulază re-laxarea, calmul și senzația de curat.Culoarea roșie, portocaliul și galbenuls-au dovedit a fi foarte excitante și dau,de asemenea, senzația de căldură,acțiune și uneori chiar de agresiune.Verdele este considerat ca fiind odih-nitor, stimulând asocierile cu viața șinatura. Diferitele arome sau suneteprezente au și ele un rol importantasupra stării și a modului de a facecumpărături al clientului, spre exemplumuzica lentă pusă în magazine îi facepe clienți să se deplaseze mult mailent, petrecând astfel mai mult timp îninteriorul magazinului. Atmosfera dinmagazine capătă o și mai accentuatăimportanță, odată cu dezvoltarea tren-dului de „comercializare deexperiențe”, prin organizarea deevenimente muzicale, sportive, lecțiigastronomice ș.a în cadrul maga-zinelor, cu scopul de a transformashopping-ul într-o experiență plăcută,relaxantă și incitantă, care să-i deter-mine pe consumatori să își petreacătimpul liber la cumpărături. Designul interior și brandul comercialDesignul interior al unui magazinpoate fi un element foarte important încadrul strategiei comerciale de brand,acesta exercitând o influență directăasupra percepției generale a clientuluiîn legătură cu un anumit actor comer-cial. Asocierile mentale ale consuma-torilor, care își formează ο imaginementală a magazinului, pot fi directinfluențate de către experiența avutăde aceștia în cadrul brandului respec-tiv (experiențe directe, prin vizitareamagazinului), ca și completare la spo-turile publicitare existente (experiențeindirecte). Datorită capacității sale de aoferi consumatorului experiențe șiemoții mai intense și mai variate, bran-dul comercial dezvoltat de un retailerare o influență mult mai mare asupraclienților decât producătorii bunurilorcomercializate în magazin. Percepțiapozitivă asupra brandului comercialdezvoltat este cu atât mai mare cu câtdesignul interior este folosit ca și ele-ment central al brandului, dar și ca el-ement distinctiv față de ceilalțicompetitori.Alocarea sațiuluiSpațiul disponibil în cadrul unui maga-zin, raft sau pe diferite accesorii și mo-biliere este unul foarte prețios.Alocarea de spațiu la raft diferitelor pro-duse sau alocarea unei zone anumi-tor categorii de produse reprezintă unaspect foarte important pentru

comercianți. Poziționareacorespunzătoare a fiecărei categorii demarfă este determinantă în ceea ceprivește profitabilitatea acelui bun. Pro-ductivitatea spațiului este un coeficientmereu avut în vedere de către retaileri,ca parte a controlului operațional.Acest coeficient este calculat ca șivânzări/m2 sau vânzări per metruliniar. Decizia alocării de spațiu unuianumit produs poate fi luată în funcțiede diferite variabile, precum nivelul pro-centului ce revine retailerului din vân-zarea acelui produs, profitabilitateaprodusului, capacitatea unui produsde a crește traficul sau fluxul din mag-azin, natura și importanța produsuluivândut, poziționarea brandului comer-cial, necesitatea vizibilității produsuluiș.a. Având în vedere necesitateacreșterii profitului și nu neapărat avânzărilor, comercianții trebuie săaloce tuturor categoriilor de produsespațiul optim astfel încât fiecare zonă(metru liniar sau m2) să aducăcâștiguri apropiate. Plasarea mărfurilorîn anumite zone are un impact directasupra vânzării cu succes a unui pro-dus. Astfel, printre cele mai importantezone disponibile într-un magazin saupe un raft se numără următoarele: • zona sau rafturile din imediataapropiere a intrării în magazin;• parterul unui magazin încomparație cu etajele acestuia;• capetele rafturilor din magazin, da-torita vizibilității acestora;• rafturile și standurile speciale,diferite de cele normale ale magazin-ului. Acestea sunt folosite pentru pro-dusele sigure sau pentru produselenou introduse;• spațiile de la ieșire, din apropiereacaselor de marcat;• rafturile de la nivelul ochilor, zonade mijloc a rafturilor sau, în multecazuri, zona din dreapta a rafturilor(majoritatea consumatorilor din țărilevestice se uita la rafturi de la stângaspre dreapta).Programele informatice de alocare aspațiuluiDeși în multe cazuri alocarea spațiuluivine ca urmare a înțelegerilor și aexperienței, încă de acum câtevadecenii a fost începută dezvoltareaunor programe informatice care săajute la stabilirea spațiului optim pentrufiecare produs în parte, în funcție dediferite variabile, precum costul deproducție, natura produsului, dimensi-uni etc. Aceste programe sunt capa-bile să proceseze un important numărde variabile și să genereze sugestii defolosire optimă a spațiului în magazinsau pe raft pentru fiecare categorie deproduse sau pentru fiecare produs înparte. Cele mai cunoscute două pro-grame de acest tip sunt Spaceman(produs de A.C. Nielsen) și Apollo

(program dezvoltat de Information Re-sources Inc.). Rezultatele optimizateoferite de aceste programe suntprezentate în cadrul unei schițe sauplan al magazinului, în care esteilustrată poziția pe raft și numărul deunități din fiecare produs, care trebuiesă se regăsească pe un anume raft.Aceste schițe sunt foarte folositoarechiar și angajaților magazinului care sepot folosi de ele în vedereareaprovizionării corecte a rafturilor șipentru a păstra raportul optim despațiu alocat fiecărui produs.concluziiMajoritatea aspectelor legate de de-sign, așezare, aranjare și alocare aspațiului nu sunt aplicabile doarcomercializării în cadrul magazinelorobișnuite, ci pot fi aplicate într-oanumită măsură și celorlalte tipuri decomercianți, precum magazinelorelectronice sau comercianților pe bazăde catalog. Spre exemplu, metriipătrați folosiți în magazine sunt similarispațiului alocat unui produs pe opagină de catalog. În timp ce cat-aloagele de produse nu pot oferi oexperiență apropiată celei din maga-zine datorită reprezentărilor bidimen-sionale, statice, magazineleelectronice (online) pot oferi con-sumatorilor experiențe destul deapropiate de cele întîlnite în maga-zinele convenționale. Acestea potapela la reprezentări tridimensionale,la încercări virtuale ale produsului dorit,pot să grupeze oferta pe zone temat-ice, zone orientate către branduri etc.,sau pot, de asemenea, să ajustezeinformațiile și aranjarea paginii înfuncție de grupul de consumatori dorit.Unul dintre avantajele achiziționării depe internet este ușurința cu care acestlucru se poate realiza, magazineleelectronice trebuind să se adapteze înpermanență nevoilor clienților, re-ducând pe cât posibil pașii necesaricumpărării de produse. În cazul în careun retailer apelează la mai multecanale de distribuție, este important săexiste coerență între toate canalelefolosite în ceea ce privește atmosferacreată. S-a constatat că similaritățile deimagine între diferitele canale dedistribuție folosite au un impact pozitivasupra atitudinii de ansamblu a con-sumatorilor față de retailer. Așadar,având în vedere influența pe care at-mosfera dintr-un magazin o exercităasupra brandului comercial,asemănările diferitelor canale de com-ercializare ale unui retailer par să fiefoarte importante (adaptare dupăJoachim Zentes, Dirk Morschett,Hanna Schramm-Klein, Strategic re-tail management.Text and Interna-tional Cases, 2rd și 3rd Edition,Springer Gabler, 2012 și 2017).

3VINERI 7 DECEMBRIE 2018 MARKETING

Prof. Univ. Dr. Lucian belașcu

Asist. univ. dr. Alma pentescu, ulbs

paris, lafayette

PACE SI RAZBOI VINERI 7 DECEMBRIE 20184

urmare din pagina 1

Chiar și numeroasele monumentemenite să amintească în veci erois-mul și sacrificiul celor care s-au lup-tat, mânați în bătălii, printre altele, șide orgoliile, ambițiile, de orbireainfatuată a unor împărați, a unorconducători incapabili să înțeleagăpentru ce se aflau, totuși, pe acelepoziții – toate acestea, dar, precumși altele, făceau lumea să creadă căun astfel de cataclism atât desângeros și dureros nu se va mairepeta. Că, așa cum spune unprestigios cercetător și istoricfrancez de timp contemporan,Michel Winock, „nu vom revedeaniciodată acești ani de atât de dev-astator masacru”.

Speranțele se îndreptauspre marii conducători europeniGeorges Clemenceau, David LloydGeorge, spre președintele ameri-can Woodrow Wilson caresintetizează în Declarația sa de 14puncte perspective mai bune de lib-ertate și dezvoltare în Europa și înlume, spre alți și alți conducătoricare priveau înainte cu optimism.Dar erau luate în calcul și penibileletânguieli ale împăraților,conducătorilor Germaniei, Austro-Ungariei, un imperiu cu picioare delut, care, de fapt, declanșaseră, ei,nenorocirea, și care pledau cufalseturi pentru achitarea unei notede plată cât mai mici. Oricum, sespera ca Europa, după prăbușirea atrei mari imperii – german, austro-ungar, otoman – să fie reconstruităpe principiile naționalităților și pevectorii universali ai democrației. Sespera... În parte, speranțe împlinite,în parte, nu. Un amestec deliteratură și realități, de realități șiliteratură, de generali și politicieni,unii mai mult infatuați decât docți, unamestec care, uneori, nu a prea ieșitchiar cum trebuia. Vezi problema“reparațiilor de război” pentruRomânia.

Nu intrăm în detalii. Ele secunosc. Statul național unitarromân, de exemplu, s-a constituit înmartie 1918 (Basarabia), contin-uând cu noiembrie 1918 (Bucov-ina), și, în final, cu 1 decembrie1918 (Transilvania, Banatul,Crișana, Maramureșul) datorită maiales constiinței românești aromânilor, eroicelor bătălii purtate dearmata română în luptă cu undușman lacom și dificil. O Româniecimentată de sângele vărsat devitejii luptători, de eroi, de moșii șistrămoșii noștri, de munca celor depână atunci și de munca celor demai târziu... Ne vom referi cuprecădere la ce a urmat după, înEuropa, mai ales, dar și în lume.1...Dintr-o perspectivă cu precădereeconomică, anii 1919-1922 suntconsiderați, pentru cele mai multestate, ani de refacere imediată dedupă război. Ani de înlăturare a ru-inelor de tot felul, de redobândirepentru viață a pământurilor sfârte-cate de obuze, de otrava chimicădin gazele utilizate în lupte etc. Auurmat apoi modificări majore destructuri tehnologice și industriale, întransporturi, pe uscat, pe mare, înaer, populația profesională, înpofida unor mari debalansări de-mografice create de război, a intratbine în atribuții. „Epoca frumoasă”(„La belle époque”), atât de brutal șiamplu curmată de război, a lăsatlocul „timpurilor nebune” de maitârziu în care setea, dorința de viațăa celor scăpați din carnagiu aprevalat față de orice altceva. La felde brusc, acest timp de relativă dez-voltare a fost curmat de debutul ful-

minant, incredibil al marii crize eco-nomice mondiale din 1929-1933,pornită în celebra „Joie neagră” dinoctombrie 1929, din Statele Unitecu o economie puternicdezechilibrată de lipsa de progra-mare și prevedere, cu nu puținimanageri și bancheri lipsiți de pre-dictibilitate și luați de val, și întinsăca o imensă pată de ulei în toatălumea. A fost un dezastru îndeobșteîn plan economic ca atare, alproducțiilor, dar și în plan financiar,cu precădere pentru economiile maislabe dar nu numai. Cam de prin1932, spre final, depresiunea semodifică în oarece înviorare și, apoi,avântul. Până prin 1938, un an ex-celent, am putea spune, în planmondial și care va masca prinpregătirile – vai –, ale unui nourăzboi ce se vădea extins în lume, onouă criză.

2. Nu sunt puținieconomiștii din Vestul și Estul lumiicare afirmă că războiul ce vadebuta la finele verii lui 1939, nudoar a mascat, ci a încătușat criza.Eu, însă, mă număr printre cei carear fi preferat, totuși, o criză cât dedureroasă, decât mizeria crasă pecare a reprezentat-o Al DoileaRăzboi Mondial. Așadar, o lume câtde cât a păcii, între două marirăzboaie? Al Doilea, în multeprivințe, mult mai dur ca Primul? Opace de circa 30 de ani după cele-brul „Război de 30 de ani” din primajumătate a secolului XVII? Credînsă că poate fi interpretat totul șiîntr-o altă cheie: un mare război, din1914 până în 1945, cu trăsături atâtde cumplite și criminale pentru oa-meni dar și pentru economii. Oare?Dincolo de cele 2 războaie, n-a preafost pace în sensul bun al cuvântu-lui între 1919-1939? Se pare că nu,potrivit a nu puține argumente.Oricum, pentru întreg acest timp nuau contat doar factorii economici –hotărâtori, de altfel – dar s-au supra-pus în structurile perioadei și factorisociali – esențiali și ei, politici, cul-turali, etnografici, religioși ș.a. Sărevenim.

3...Perioada 1918-1922 s-a caracterizat, pe un plan important,prin tensiunile franco-germane con-secutive plății unor reparații derăzboi ruinătoare, care, de fapt, nuputeau fi plătite – un punct culmi-nant astfel fiind ocuparea de cătrefrancezi a Ruhrului în 1923 sub gu-vernarea Poincaré. Deopotrivă,spațiul european a fost străbătut de– cum scrie Michel Winock – „apli-carea spinoasă a tratatelor și deamenințarea sovietică”, cu luptesângeroase mai ales în spațiul ceva deveni sovietic. Să ne referim perând. În fapt, aproape în toatestatele vechi sau nou născute, aufost contestări, proteste, mobilizări,mai ales ale unor minorități. De ex-emplu, Italia a intrat în război în1915 și pe fondul unor promisiunipe care, apoi, președintele ameri-can W. Wilson nu le-a mai re-cunoscut. Au intrat în acțiunedetașamentele „arditi” ale luiGabrielle D’Annunzio, personalitateitaliană a cărei memorie onorată amîntâlnit-o la Pescara, unde am pre-dat mai mulți ani, și a cărei universi-tate poartă numele marelui poet șiaviator. Dificultăți pentru a-și con-solida frontierele a întâmpinat Polo-nia, confruntată cu cerințe germane,rusești, ucrainiene, cehe sau litu-aniene.

Ungaria, deasemenea, pecare Tratatul de la Trianon a așezat-o în frontierele ei istorice.Deopotrivă, în state noi constituitesau care și-au redobândit prin luptegrele teritoriile lor din timpuristrăvechi, teritorii care au gemut

secole de-a-rândul sub jug străin –nu doar economic, ci și politic, aldeznaționalizării, cultural, social – s-au vădit o serie de probleme noi. Deexemplu, România, cu respect în-totdeauna față de naționalități, aurmărit să integreze, prin decizii șilegi importante care să lemulțumească, o serie de minoritățisensibile mai ales în noile condiții,de la unii unguri veleitari, la sașii ger-mani și luxembrughezi mult maiașezați, la șvabi, la ucrainieni, bul-gari, ruși sau sârbi, toți aceștiareprezentând câteva milioane dinpopulația Regatului.Sub acest as-pect, România s-a vădit și sevădește una dintre țările europenecele mai avansate, nejustificând, înnici un fel, din partea unor etnicimaghiari pretenții zgomotoase,cerința unor discriminări pozitive,ș.a.

Uitându-ne pe harta Eu-ropei, se relevau atunci problemeetnice de un fel sau altul în „Noulstat al Sârbilor, Croaților și Slove-nilor”, viitoarea Iugoslavie. Cehoslo-vacia cuprindea între frontiereminorități ungare, ucrainiene, ruteneprecum și numeroși germani.Urmărind harta mai departe șitrecând de Europa, se vor vădiprobleme nu foarte diferite în Orien-tul Mijlociu – turci, greci, arabi etc. S-au ivit astfel de probleme tocmaipentru a fi rezolvate. Iar, în bunămăsură, ele s-au rezolvat.

4. Ne referim acum laRevoluția din Rusia care nu a mod-ificat doar hărțile de atunci aleEurasiei, amplificând revendicărisociale, politice, culturale funda-mentale, ci anunța și modificări vi-itoare. Pe de o parte, se vădea overitabilă teamă de contagiunebolșevică în Europa, cu precădereîntr-o Germanie învinsă șidebusolată de finalul MareluiRăzboi. O teamă, însă, care, din-colo de unele măsuri autoritare cums-a și procedat, dealtfel, putea fiînvinsă de reforme economice, so-ciale și politice potrivite, care s-au în-treprins cu greu. Nu a dorit nimeniîn fapt – sau, mă rog, nu prea mulțioameni – înlocuirea Kaiserului Wil-helm al II-lea, cu o Republică a unorconsilii instaurate de o manierăefemeră, cu doi țari roșii, KarlLiebknecht și Rosa Luxemburgrevoluționari bolșevici evrei-germanifoarte inteligenți, dar faptul nuajungea. Ungaria cădea, la rândulei, sub influența steagului roșu, in-staurându-se aici, sub conducereadictatorială a lui Bela Kun, orepublică bolșevică care a duratpuțin peste 130 de zile. Principiileeconomice anterioare erau căzuteîn derizoriu, iar noile principii, con-fuze în rău, nu aveau cum să seconstituie, cât de cât mai clar, așa

de repede. La un apel aproape dis-perat european și maghiar armataromână a fost cea care a destrămato astfel de țesătură sângeroasă într-un stat în care se iubeau, de fapt,rânduielile.În Rusia și alte mari teritorii carefăcuseră parte din Imperiul țarist, la-cunele erau însă mult prea mari iarpopulația mult prea revoltată șiînsetată de alte promisiuni decâtcele „albe”, ca să mai poată fischimbat ceva. Se plăteau, practic,“creditele” neperformante date devechile autorități – anacronice – la opopulație ignorantă și cu structurimedievale. O plată, însă, până prin1922-1923 realizată cu râuri desânge. Războiul mondial fusese în-locuit aici de un alt război, „civil” deaceastă dată, deși termenul poate ficontrazis de mari mișcări de trupeoccidentale și central europene in-tervenite în conflict. Erau zorii uneirepublici bolșevice, un stat federa-tiv, urmând teoriile economice ale luiMarx și Engels, dar și, mult mai vio-lente și sângeroase, ale lui Lenin. Opopulație înfometată, analfabetă,sătulă, se pare, de a mai fi doarpravoslavnică, un proletariat în for-mare, nu aveau atât nevoie de cazi-nouri și palace-uri, nu aveau nevoiede mari restaurante, ci de pâine șisperanțe. Și s-a știut profita... Iarasemenea situație nu a fost doar înRusia. Oricum, în atari condiții, cumulte pete negre, dictatură, cnut,milioane de morți de foame, dez-voltându-se, industrializându-se,chiar și forțat, Rusia, împreună curepublicele sovietice au devenit adoua mare putere a lumii, câștigândpractic, în bună măsură, alături deMarea Britanie, SUA, Franța, AlDoilea Război Mondial. Analiștii,care cam bâjbâie, mai au de anal-izat... În Polonia, până la așezareatrainică, temeinică a noului stat subemblema sublimă a marelui pianistPaderewski și apoi, mult mairealistă a lui Pilsudski, s-au văditlupte, tulburări și mișcări dintre celemai furtunoase.

5. Ani liniștiți? Deloc. Puținrăzboi ca atare, dar multe freamăte,tulburări, lupte. Europa va ieși dintr-un astfel de haos în 1923, anul ul-timei tentative revoluționare înGermania. Între 1923 și 1929, pefondul unei stabilități necesare, alcreșterii economice, al dorințelor deviață și afirmare, vor fi ani de pace.Cum se arată în mai multe lucrări,„spiritul timpului este optimismul”.Deja începe să se mizeze pe secu-ritatea colectivă, iar SocietateaNațiunilor, creată după MareleRăzboi, în 1919, în urma Conferințeide Pace de la Paris, tocmai pentrua preîntâmpina alte războaie, sevădește „garantul” astfel. În acestcadru se semnează, în 1925,

Tratatul de la Locarno prin care segarantează frontierele atât de dis-cutate și dezbătute între Germania,Franța și Belgia. Și sub persuasiu-nile Franței, ministrul de Externefrancez, Aristide Briand relevându-se ca un veritabil stimulator în ceprivește apropierea franco-germană, după 2 războaie directeîntre ele, cel din 1870-1871 și cel din1914-1918, unul mai devastator caaltul, în 1926 Germania esteadmisă în Societatea Națiunilor.Cum scrie Michel Winock, „relațiileinternaționale integrează în tot maimare măsură spiritul Genevei șispiritul de la Locarno”. Mai multchiar, în 1928 se semnează PactulBriand-Kellogg (Kellogg fiind secre-tarul de stat american), pact ratificatde 60 de state, care pune războiulîn afara legii. Deci, circumstanțe,dintre cele mai promițătoare, pentruo lume pașnică.

6...Lovitura vine de laeconomie. În 1929, în Statele Unite,se declanșează o mare, cea maimare de până atunci, crizăeconomică mondială. O criză care,cum spuneam, se rostogolește întoată lumea. O criză care va aruncaPlaneta într-o nouă eră de tensiuniși de conflicte, până la declanșareacelui de Al Doilea Război Mondial.Se accentuează confruntările eco-nomice, sociale, politice între marileputeri, se fac și se desfac alianțe.Barometrul de „vreme rea” din mar-ile economii va fi modificat prinîmpingerea presiunilor către micileeconomii, în afaceri nu există pri-eteni, ci doar parteneri. Cei mari vorurmări, dincolo chiar de limiteraționale, dobândirea de resurseeconomice, naturale, accentuându-se lupta în acest cadru. Expansi-unea dictaturilor se consideră, inițial,și devine apoi un remediu al mariicrize.

Bătălia pentru resurseeste în toi. De altfel, în și pentruRomânia, lupta economică astfeleste de tradiție. De prin anii 1923-1924 și până spre 1935-1936, înconfruntare cu mari consorțiiinternaționale, în Parlament s-auadoptat mai multe „legi ale minelor”,din păcate practic necunoscuteastăzi. Deci, dramatic, nevalorificatecât de cât. Câți dintre studențiieconomiști, dar și dintre specialișticunosc astfel despre marea con-fruntare dintre național-liberali șinațional-țărăniști, respectiv dintredoctrina „Prin noi înșine” și „Politicaporților deschise”? Despre între-barea, cu răspunsuri consistentevazive, „cât de deschise”? Puțini,foarte puțini. Ceea ce este rău. S-apus oare întâmplător „istoriaeconomică” la index? Posibil nu șidin nou foarte rău...

- cont. în pagina 5 -

Dan popescu

urmare din pagina 1

Prin conceptul de mulțimepsihologică înțelegem o speciea genului mulțime de oameni,care se diferențiază prin faptulcă, în anumite împrejurări, oa-menii capătă caracteristici noi,diferite de acelea ale fiecărui in-divid în parte. ”Din punct devedere psihologic, termenulmulțime are următoareasemnificație: în anumiteîmprejurări date, și numai înaceste împrejurări, o aglomer-are de oameni posedă carac-teristici noi, diferite de aceleaale fiecărui individ ce intră încomponența ei. ...Se formeazăun suflet colectiv” (Le Bon,1991, pg. 15).

Categoriile de mulțimipot fi grupate după două criterii,criteriul eterogenitate, respectivcriteriul omogenitate (Le Bon,1991, pg. 102). După criteriuleterogenitate: mulțimi anonime(ex: mulțimi de stradă) șineanonime (ex: adunări parla-mentare); după criteriulomogenitate: mulțimi sub formasectelor (ex: secte politice,secte religioase), mulțimi subforma castelor (ex: castămilitară, casta muncitorească),mulțimi sub forma claselor (ex:clasa burgheză, clasațărănească).

Referitor la definiție,ceea ce putem constata estefaptul că mulțimea are un sinepropriu și fiecare individ almulțimii are un sine comun. Înaccepțiunea lui Le Bon, un su-flet colectiv. ”(mulțimeapsihologică) formează o singurăființă și se supune legii unității

mentale a mulțimilor” (Le Bon,1991, pg 15). Acest sine colec-tiv este caracterizat deurmătoarele (Le Bon, 1991, pg.19): a) individul, prin faptul căeste element al mulțimii, capătăo nouă caracteristică și anumesentimentul de putere (acestsentiment vine din caracteris-tica anonimității mulțimii, caregenerează în mod logic senti-mentul de iresponsabilitate); in-dividul, element al mulțimii,capătă o contagiune mentală,un fel de hipnotism (este un actcontrar naturii individului în-trucât acesta își sacrifică intere-sul personal în favoarea celuicolectiv); individul, element almulțimii, este ușor sugestionat (individul își pierde personali-tatea proprie și ascultă de în-demnul operatorului).Din cele de mai sus, o primăconcluzie este evidentă. Indi-vidul element al mulțimii îșipierde propriul sine, săvârșindacte pe care, dacă ar fi distinctîn mod casant de mulțime, nule-ar săvârși (în mulțime el numai este responsabil și chiardevine inconștient de actelesale). De asemenea, constatămcă în stare de mulțime, individuleste inferior intelectual încomparație cu el însuși în afaramulțimii. Gustav Le Bonremarcă în lucrarea sa faptul căindividul în mulțime este condusde inconștient, gândește prinimagini, este condus de iluzii,nu suportă contradicția șidiscuția, nu este capabil dereflecții și raționamente, aremoralitate scăzută.Masa de oameni are influențenemijlocite asupra componen-telor ei, indivizilor ei. Aceștia dinurmă capătă un sentiment deobligație în a se conforma, cu

scopul de a fi în armonie cuspiritul mulțimii. Astfel, fiecareindivid în parte se va convingepe el însuși că este de acord cumajoritatea. Această tendințăeste mult mai puternică decâtvalorile lui sau percepțiile ele-mentare – Solomon Asch –(Collin et al, 2012, pg. 225).

Mulțimea se plaseazădin instinct sub autoritatea unuiconducător, care este om deacțiune și nu om de gândire, cuvoință puternică (întrucât indi-vidul pierdut în mulțime îșipierde orice voință se va în-drepta spre acela care posedăuna). Mijloacele de acțiune aleconducătorilor mulțimii sunt (LeBon, 1991, pg. 81 – 84):afirmația, repetiția, contag-iunea. Pentru mulțime, cu câtafirmația este mai lipsită detemei, cu atât are mai multcredit. Repetiția este, deasemenea, foarte importantă.Așa cum sesiunile de învățarepe perioade mai lungiîmbunătățesc capacitatea dememorare, așa și repetiția unoracte sau sugestii generate înmulțime duce la formarea unorcomportamente standard, re-spectiv curente de opinii greude demontat. Sugestiile setransformă în certitudini pentrumulțime. Emoțiile (în principalcele de bază: mânia, dezgustul,teama, fericirea, tristețea, sur-priza – vezi Collin et al, 2012,pg. 197), ideile, sentimentele,credințele au asupra individuluidin mulțime o mare putere decontagiune. O caracteristică acontagiunii este că aceasta nuimplică prezența indivizilor într-un singur loc, ea poate firealizată și de la distanță. Nueste limitată spațial.Mulțimile nu sunt călăuzite de

argumente, ci de modele. Întot-deauna au nevoie de modelecare își imprimă acțiunea lorasupra mulțimii care apoi imită.Mulțimile nu pun în discuțiecredințele lor întrucât, dacă suntpuse în discuție, încep să sepiardă.O perspectivă asemănătoare luiLe Bon întâlnim la Heidegger,dar la dimensiuni mari. PentruHeidegger, spațiul public este omulțime caracterizată de o psi-hologie specifică. Aceastămulțime este caracterizată deimpersonalul se (se zice asta,se face asta). În cadrul acesteimulțimi, Dasein-ul este unulneautentic, unul impersonal,mediu – cel care trăiește subspecia lui (Heidegger, 2012,pg.61). ”Fapt de-a-fi-unul-laolaltă-cu-altul dizolvă integralDasein-ul propriu în felul de a fial celorlalți, astfel încât ceilalțise estompează în și mai maremăsură în privința diferențieriilor și a expresivității proprii. Înaceastă ne-ieșire în evidență șineputință a distingerii, imper-sonalul se își desfășoarăadevărata sa dictatură....Fiecare este celălalt și nimeninu este el însuși. ... Imperson-alul se răpește Dasein-ului re-sponsabilitatea și esteinsensibil la diferențele de nivelși autenticitate. ...Tendința estespre superficialitate” (Heideg-ger, 2012, pg. 174-175). Oobservație: Heidegger încearcăsă considere spațiul public cafiind mulțimea tuturor mulțimilor,dar nu putem avea o mulțime atuturor mulțimilor (vezi para-doxul Bertrand Russell). Ca ur-mare, avem categorii deimpersonal se, spații publice,adică mulțimi omogene sauneomogene.

Referitor la categorii,se constată faptul că în cadrulmulțimilor eterogene caracteris-tica esențială este rasa. Cu aju-torul acesteia se pot delimitadestul de clar mulțimile etero-gene. Ca urmare, sufletul raseieste cel care domină în totali-tate sufletul mulțimii (Le Bon,1991, pg. 102-103). Pentrumulțimile omogene, caracteris-tica esențială este credința.Ceea ce le unește estecredința, chiar dacă profesiile,educația, mediile din careprovin indivizii (elemente alemulțimii) sunt diferite (Le Bon,1991, pg. 103-104). Ca urmare,credința este cea care unește,dar credința este subiectivă.Este ceea ce se crede, nu ceeace este neapărat în realitate.

Conchidem, spunânddoar atât că, în opinia noastră,dacă ar fi să utilizăm un singurcuvânt pentru a caracteriza psi-hologia mulțimilor, acesta ar fipoziționarea. Prin poziționareînțelegem faptul că fiecare ele-ment al unei mulțimi, caracteri-zat de anumite valori, percepții,crezuri, obiceiuri, comporta-mente, se poziționează diferit încadrul unei mulțimi. Acesta vaadera inconștient la valorile,percepțiile, crezurile, obi-ceiurile, comportamentelemulțimii. bibliografie:- Coolin, C., Benson, N.,Ginsburg, J., Grand, V.,Lazyan, M., Weeks, M., 2012.Psihologie – idei fundamentale,Editura Litera, București- Heidegger, M., 2012.Ființă și timp, Editura Humani-tas, București- Le Bon, G., 1991. Psi-hologia maselor, EdituraȘtiințifică, București

VINERI 7 DECEMBRIE 2018 5PACE SI RAZBOI MULTIMI

urmare din pagina 4

Dar să revin. În 1931, Japonia,„săracă” în „bogății”, ocupă atât de bo-gata Manciurie, iar războiul chino-japonez va dura 15 ani. În 1933, înurma alegerilor, în Germania, dejavindictivă, vine la putere Hitler. Care varestabili serviciul militar obligatoriu în1935, și va remilitariza Renania în1936, sporind potențialul de luptă al țăriiîn desfășurările sale pentru „spațiulvital” spre nivelul necesar marilorcuceriri ce vor începe imediat. Fărăsau cu focuri de armă: Austria, Ce-hoslovacia, Polonia urmate de oîntreagă sarabandă astfel. Hitler, cu in-stincte nocive, criminale, rasiale, pre-cum mulți dintre susținătorii săi,întâmpinat de conducători europeniinițial concilianți, deloc cu simț de pre-

dictibilitate. Și a ieșit ceea ce a ieșit... Înaprilie 1939 Italia lui Mussolini va anexaAlbania. Va urma pactul de neagre-siune germano-sovietic din august1939 ce va permite lui Hitler și Stalinatacarea Poloniei...

7 ...O bună perioadă detimp, democrațiile occidentale„crezuseră în virtuțile securității colec-tive ce avea ca pivot SocietateaNațiunilor”. Or, în fața agresiunilorJaponiei, Italiei, Germaniei din care amoferit doar câteva secvențe, SocietateaNațiunilor se va vădi neputincioasă. În1933, Japonia și Germania deja aupărăsit-o. Iar în 1935, în urma agresiu-nii Italiei împotriva Abisiniei (Etiopiei),Societatea Națiunilor se va vădiincapabilă să aplice acesteia sancțiuniînsușite la nivelul tuturor țărilor salemembre. În 1936, își va dovedi, o datămai mult, neputința în fața RăzboiuluiCivil din Spania. Un război crunt, cu

măceluri pe față, de exemplu Guernicace îl va obliga pe marele Picasso săpicteze celebra pânză ce va impre-siona – și impresionează și astăzi – în-treaga lume. Picajul legiunii Condor vasfărâma definitiv ceea ce se mai sperade la securitatea colectivă.

De altfel, deja ea începusesă fie înlocuită de tratate bi și trilaterale.În 1935, pactul defensiv franco-sovi-etic, iar în 1937, pe o componențăofensivă, „Axa Roma-Berlin-Tokio”,ceea ce va declanșa, mai în toatețările, o cursă a înarmărilor fără prece-dent. Previzibil, deja în 3 septembrie1939 va izbucni Al Doilea RăzboiMondial. Din „Spiritul Genevei” și din„Spiritul Locarno” nu mai rămăsesenimic. Trecuseră numai 21 de anifrământați de la sfârșitul Primului.Dovadă că nu puțini conducătoriînvață greu din istorie. Învață și acum lafel de greu...

Dan popescu

Conf. Univ. Dr. Vasilebrătian

bătălia de pe somme

NATIONALITATI VINERI 7 DECEMBRIE 20186

urmare din pagina 1

Factorii obiectivi şi cei subiectivicare au determinat coagulareapolitică şi teritorială a românilor într-un Stat național, pornind de la uni-tatea etnică, geografică, lingvisticăşi economică, coroborate cunaşterea unei conştiinţe naţionalesunt temeiurile fundamentale alenaşterii şi evoluţiei fiinţei stataleromâneşti, de la primele formaţiunipolitice prestatale la Statul românmodern şi apoi la Statul nationalunitar.Istoric vorbind, similar cu ce se în-tâmpla în evul mediu european,Statul, respectiv, voievodatul Tran-silvaniei şi mai târziu, PrincipatulTransilvaniei, Ţara Românească şiMoldova, aparţineau, ca propri-etate, voievodului şi ulteriorprincipelui, respectiv domnitorilordin dinastiile Bogdan-Muşatinilor şirespectiv ale Basarabilor. În acelaşitimp, împreună cu ideea domniei şia unui teritoriu bine definit se con-stiuie în subconştientul colectiv con-ceptul national-unitar, care vaevolua şi persista, definindu-se însecolul al XIX-lea şi concretizându-se în anul de graţie 1918. De re-marcat că realizarea în etape aStatului român a avut cauze internede ordin politic şi economic, accen-tuate de poziţia geo-strategică, decele mai multe ori prea puţinfavorabilă – prezenţa unor puter-nice entităţi statale vecine, cutendinţe agresive a fost de naturăsă împiedece evoluţia statalăfirească din spațiul locuit de români.De la un regim de independență,asigurat de voievozii de la sud şi estde Carpaţi în secolele XIV şi XVI, s-a ajuns în secolele XVII şi XVIII la osituaţie de autonomie care se vaprelungi, în cazul PrincipatelorRomâne, cu toate eforturile consid-erabile ale lui Alexandru Ioan Cuza,până în ultimele decenii ale secolu-lui al XIX-lea. Naţiunea românăconştientă de unitatea de limbă, decontinuitatea sa culturală, cu oconştiinţă naţională puternică, pre-cum şi de unitatea intereselor sale,s-a simţit îndreptăţită să aspire spreformarea unui Stat national unitar,devenind creaţia unui popor ajunsla maturitaea gândirii sale politice.Voinţa colectivă a românilor, care,la 1859, a pus comunitateainternațională într-o dilemă juridică,această voinţă, a unei entităţiconştiente de drepturile ei câștigateprin eforturile şi sacrificiile colectivede-a lungul timpului, s-a afirmat dinnou la 1 Decembrie 1918 şi a fostconsfinţită ulterior prin tratatele depace din anii 1919-1920. S-a real-izat astfel pentru naţiunea română,ca şi pentru celelalte naţiuni din Im-periul austro-ungar, într-o Europăde seculară oprimare anaţionalităţilor, delimitarea teritorialăconcordantă cu voinţa şi senti-mentele românilor ardeleni, bucovi-neni şi basarabeni, Tratatul de laTrianon din 4 iunie 1920, consfinţinddoar dezmembrarea unui imperiueterogen din multe puncte devedere. Aşadar, graniţele Românieirezultate în urma exprimării voinţeiromânilor la Marea AdunareNaţională de la 1 Decembrie 1918şi consfinţite prin acte juridiceinternaționale s-au realizat într-o re-alitate europeană, care a dat câştigde cauză principiilor moderne de-spre care aminteam mai sus: prin-cipiul naţionalităţilor şi dreptul deliberă autodeterminare a naţiunilor,principii care au permis popoarelorde a dispune liber de ele însele.

O primă etapă în desăvârşireaunităţii Statului român se va realizaîn primăvara anului 1918, cândBasarabia, despărţită de Ţaramamă prin tratatele de la Bucureşti,din16 mai 1812, respectiv Berlin, 18iulie 1878, demonstrând (?) evoluţiaorganică şi istorică a Statului român,se va pronunţa pentru revenirea încomponenţa Statului român. Toatemăsurile Rusiei ţariste referitoare labiserică, şcoală, armată şiadministraţie, la care s-au adăugatcolonizările masive de populaţierusofonă şi deportările numeroaseale românilor basarabeni în Siberia,n-au putut altera caracterul româ-nesc al Basarabiei.Conştiinţa deneam prezentă la elita socială şiintelectuală, iar mai târziu, conştiinţanaţională au reacţionat, opunându-se introducerii limbii oficiale ruse şireformelor agrare care ţinteau ladisoluţia etnică a românilorbasarabeni. Măsurile dure de rusifi-care de la jumătatea secolului alXIX-lea au dus la revigorareaputernică a conştiinţei naţionale,presa urmând să joace un rol im-portant în această problemă. De al-tfel, tendinţa spre autonomie şirefacerea unităţii naţionale devinetot mai vizibilă în primul deceniu alsecolului al XX-lea şi mai ales întimpul primului război mondial, cândsoldaţii basarabeni încorporaţi în ar-mata rusă au colaborat cu armataromână, pe frontul din Carpaţi. În-tâlnirea lor cu românii ardeleni, bu-covineni şi cu cei din Vechiul Regata contribuit puternic la întărireaconştiinţei naţionale,concretizată lasfârşitul Marelui Război în trecereade la ideea de autonomie şiindependenţă la cea de unitatenaţională românească. Trebuiaspus că românii basarabeni înfrunte cu o elită intelectualăredutabilă au înţeles şi au pus înpractică dreptul la autodeterminare,respingând opera de bolşevizare înegală măsură cu pretenţiile Ucraineiasupra Basarabiei prin proteste en-ergice, aşa cum a fost cel alComitetului executiv al soldaţilormoldoveni din Odesa, din 20iulie1917, şi cel al Comitetului cen-tral executiv moldovean al soldaţilorşi ofiţerilor din Chişinău. Mai mult,după participarea celor şasedelegaţi moldoveni la Congresulpopoarelor Rusiei, desfăşurat laKiev, între 8-14 septembrie 1917,idealul național va căpăta valenţesuperioare, concretizându-se înînfiinţarea la Chişinău a PartiduluiNaţional Moldovenesc, în frunte cuVasile Stroescu, partid care va luptapentru obținerea de autonomii:politică, juridică, economică,administrativă, eclesiastică, şcolarăetc. – autonomia juridică se va fi-naliza la Congresul militar almoldovenilor din 20-21 octombrie

1917. Congresul decide înfiinţareaSfatului Ţării, cu rol de Adunarelegislativă, format din 120 dedeputaţi români basarabeni şireprezentanţi ai minorităţilornaţionale, devenind în felul acestaexpresia voinţei colective apopulaţiei. La 21 noiembrie 1917Sfatul Ţării îşi începe activitatea, iarîn 2 decembrie proclamă Basara-bia Republică moldoveneascădemocratică, acţiune la carebolşevicii răspund prin instalareaunui comitet la Chişinău în 5 ian-uarie 1918. În aceeaşi zi Bloculmoldovenesc solicită Guvernuluiregal aflat în refugiu la Iaşi,intervenţia armatei române pentrurestabilirea ordinii şi liniştii. Aniver-sarea Uniriil Principatelor Românea prilejuit Sfatului Ţării ocazia de aface pasul următor pentrudesăvârşirea unui proces istoriclegic şi pe deplin legitim: procla-marea independenţei Republiciimoldave. Odată declaratăindependentă şi devenind un statindependent, Basarabia se afla pedrumul procesului de integrareromânească, adică revenirea ei laRegatul României şi ea va intra înacest proces o lună mai târziu. În 27martie/9 aprilie 1918 Sfatul Ţării, înfrunte cu Ioan Inculeţ, în baza am-intitului drept de autodeterminare, arealizat actul Unirii Basarabiei cuRomânia, promulgat prin decretregal în 9 aprilie 1918 şi ratificat deParlament în 28 decembrie. Astfelcă, prin atitudinea lor din 21 oc-tombrie şi 2 decembrie 1917 şi 24ianuarie, respectiv 27 martie 1918,românii basarabeni au dovedit căau ştiut şi au putut fructifica celedouă mari principii enunţate înspaţiul istoric şi juridic european:principiul naţionalităţilor şi cel alautodeterminării. Mai trebuie ream-intit că, Puterile Aliate, prin Tratatulde la Paris din 28 octombrie 1920,înțelegând dorinţa legitimăexprimată de românii basarabeni şiîn baza criteriilor istorice, econom-ice, etnografice şi geografice, au re-cunoscut suveranitatea Românieiasupra Basarabiei.Într-un mod asemănător s-au pe-trecut lucrurile cu partea de nord aMoldovei, încorporată Imperiuluihabsburgic în anul 1772, după ovremelnică ocupaţie miltară şi cuacordul tacit al Turciei, ca puteresuzerană, rămânând, în perioada1775-1918, sub ocupaţie austriacă.În baza aceloraşi principii folosite înBasarabia şi ca urmare a unei put-ernice conştiinţe naţionale, în Bu-covina, viaţa politică româneascăs-a manifestat activ prin elitaintelectuală, în fruntea căreia s-auaflat episcopul Dosoftei Herăscu şiboierul Vasile Balş. La protestele lordin anul 1781 s-au adăugat protes-tul din anul 1786 împotriva

încorporării Bucovinei la Galiţia, celdin anul 1791, împotriva politicii deasuprire naţională şi religioasă şi celdin anul 1800, împotriva intenţiei desârbizare a Bisericii ortodoxe,proteste reluate în anii 1821 şi 1848.Recunoaşterea autonomiei Bu-covinei de Curtea de la Viena dupărevoluţionarul an 1848, nu a însem-nat încetarea încercărilorautorităţilor austriece de a intensi-fica politicile de ucrainizare şi ger-manizare a Bucovinei. Protestelevor continua în anii următori, când,dorind aniversarea unui secol dela anexarea Bucovinei, în anul1875, guvernul austriac a întâmp-inat refuzul românilor bucovineni dea participa la această ,,aniversare”,la care se adaugă organizarea laIaşi, de către societateastudenţească ,,Arboroasa”, la îm-plinirea a 100 de ani de laasasinarea lui Grigore Ghica omanifestare curajoasă de omagierepublică a domnitorului. Conştiinţaunei unităţi culturale, promovată de,,Junimea Literară”, a impulsionatrezistenţa naţională în direcţiaexprimării tot mai făţişe a unei voinţecolective a românilor bucovineni, înciuda măsurilor restrictive aleautorităţilor austriece. Contactele cuelitele din Regatul României şi celedintre prizonierii români aflaţi înlagărele din Rusia au netezit căile înprocesul autodeterminări Bu-covinei, care la sfârşitul primuluirăzboi mondial, în condiţiile disoluţieiImperiului austro-ungar, erapregătită să îşi ia soarta în propriilemâini pentru a-şi hotărî propriul des-tin. Elita intelectuală bucovineanăreunită în data de 11 octombrie1918 la sugestia lui Sextil Puşcariuva formula fără echivoc ideea uniriituturor românilorConstituirea Con-siliului Naţional al Bucovinei înfrunte cu C. Isopescu-Grecu,înfiinţat la Viena din deputaţii româniaflaţi în Parlamentul austriac, la cares-au adăugat şi alţi reprezentanţi airomânilor bucovineni, a devenit subconducerea lui Iancu Flondor, în 27octombrie 1918, AdunareaConstituantă a Bucovinei. Expresiea dreptului la autodeterminare,moţiunea votată în această zi ahotărât ,,Unirea Bucovinei integralecu celelalte Ţări româneşti întrʼunStat independent”, marcând în felulacesta triumful ideii de unitatenaţională. Pentru materializareaacestei idei a fost nevoie însă desolicitarea din partea ConsiliuluiNaţional a sprijinului Guvernuluiaflat la Iaşi şi de continuareaactivităţii Consiliului Naţional îndirecţia formulării unor soluţii juridicede exprimare a suveranităţii – în 12noiembrie, acesta va vota ,,Legeafundamentală provizorie asupraŢării Bucovinei”, ca urmare întreagaputere revenea Consiliului Naţional

cu Dionisie Bejan preşedinte, put-erea legislativă o avea AdunareaConstituantă, iar cea executivă Gu-vernul condus de Iancu Flondor.Momentul hotărâtor va fi în 28noiembrie 1918, când, la Congre-sul general al Bucovinei cei 100 dedelegaţi români, ucrainieni, germanişi polonezi au adoptat cu unanimi-tate de voturi ,,Unireanecondiţionată şi pentru vecie aBucovinei, în vechile ei hotare pânăla Ceremuş, Colaciu şi Nistru, cuRegatul României”, locuitorii Bu-covinei câştigându-şi şi ex-primându-şi hotărât ,,dreptul deliberă hotărâre de sine”.Principiul naţionalităţilor şi cel alautodeterminări aplicate cu succesîn cazul Basarabiei şi Bucovinei, înmartie, respectiv în noiembrie 1918,vor aduce în scurt timp şi Transilva-nia în poziţia de a lupta şi finalizaprocesul de integrare teritorială şipolitică în Statul român. În cazulromânilor ardeleni dreptul de au-todeterminare va fi înţeles în luminaueni lupte seculare pentru libertăţieconomice, sociale şi politice careau frământat spaţiul transilvan înpermanenţă. Conştiinţaromânească a respins în evulmediu stăpânirea mai degrabănominală şi vremelnică a regilor Un-gariei asupra Transilvanie şi a făcut-o şi ulterior, când aceasta a devenitprincipat autonom sub suzeranitateturcească, provincie a Imperiuluihabsburgic sau a monarhiei austro-ungare. Ca atare, aceastăconştinţă, mereu vie, s-a manifes-tat prin Suplex libellus Valachorumîn anul 1791, expresie modernă asolicitărilor drepturilor naţiuniiromâne, important document istoricşi juridic, urmat de ,,Manifestul” dinanul 1842, de poziţia fără echivoc alui Simion Bărnuţiu la 1848 peCâmpia Libertăţiia, de protestul îm-potriva încercării de ,,unire” forţatădin anul 1848, toate culminând cuMemorandum-ul din 1892. Devineastfel vizibil că lupta pentru au-tonomie şi libertate naţională vaevolua inevitabil spre înfăptuireaunităţii naţionale ca un corolar alînţelegerii principiilor şi relităţilor is-torice din monarhia dualistă. Cutoate deportările şi internările înlagăre ale unor fruntaşi din elitaintelectuală ardeleană, conştiinţanaţională a românilor din Transilva-nia şi Ungaria nu a putut fi anihilată– mai mult, românii ardeleni refugiaţiîn România, cei din lagărele de pri-zonieri din Rusia, au devenit tot maiîncrezători şi mai conştienţi deideea de solidaritate românească şică, în contextul politic internaţionaldin epoocă principiulautodeterminării era calea care tre-buie urmată pentru realizareaunităţii depline.

Alexiu tatu

iași: universitatea

- cont. în pagina 7 -

urmare din pagina 2

În timpul perioadei de Crăciun,clienții din toată lumea viziteazămagazinele Macy’s pentru a ad-mira designul de sărbătoare al fer-estrelor și pentru a participa lafestivități. De exemplu, spectacolulde lumini de Crăciun al magazinu-lui Macy’s din Philadelphia are otradiție ce se duce la anul 1870. Defapt, Macy’s a fost primul magazincare și-a ornamentat ferestrele înstil de sărbătoare. Astăzi, la ore devârf, mai mult de 10.000 de oamenipe oră trec prin fața vitrinelor mgaz-inului Macy’s Herald Square. Deasemenea, de-a lungul întregii pe-rioade de Crăciun, Țara lui MoșCrăciun este deschisă în șaptemagazine Macy’s din SUA. Estevorba despre teme cu Moș Crăciun- de exemplu, Țara lui Moș Crăciundin New York, o scenă cu un sat dinPolul Nord incluzând angajațiideghizați în elfi, o pădure fermecatăși un trenuleț. Magazinele din alteorașe includ și povești cu zâne,spectacole cu păpuși și alte spec-tacole. Ca parte a programuluiAmerican Icons, în vara lui 2015,Herald Square și alte câteva locațiiau găzduit un eveniment de maga-zin cu totul deosebit, numit CampMacy's, o după-amiază dedicatăsărbătoririi anotimpului de vară, cuun camping în interior șicumpărături pentru moda de vară.Un alt exemplu de divertisment alMacy's este Spectacolul florilor decireș înflorite. În timpul FestivaluluiNațional de flori de cireș, magazinuldin Washington D.C. este transfor-mat într-o lume de minuni florale,care include frumoase afișajevizuale. Pe parcursul anului, Macy'sorganizează și o serie de eveni-mente speciale. De exemplu, înseptembrie 2014, Ryan Seacrest,gazda American Idol, a difuzat în di-rect emisiunea sa radio dintr-un stu-dio temporar, într-o fereastră amagazinului din New York pentrua-și promova noua linie de costumepentru bărbați și accesorii,denumită Ryan Seacrest Distinc-tion.Canalul de vânzare cu amănuntul Directorii executivi Macy's știu căclienții din ziua de azi faccumpărături prin intermediul unuinumăr mare de canale, magazine,site-uri web, smartphone-uri și

tablete. Ca urmare, recent, compa-nia a adoptat o strategie puternicăde vânzare cu amănuntul prin in-termediul diferitelor canale dedistribuție. Asistenții de vânzări dela raioanele de încălțăminte dinmagazinul situat în Herald Squareau fiecare un iPod pentru a urmăriprodusele utilizând un sistem deidentificare prin intermediulfrecvenței radio (RFID). Când clien-tul dorește să încerce o anumităpereche de pantofi, asistentul devânzări poate scana eticheta pro-dusului, iar iPod-ul afișează imediatculorile și dimensiunile disponibilepentru acel produs. Ordinul estedirecționat apoi către depozit, undeangajații sunt direcționați exactcătre culoarul și raftul unde este sit-uat produsul. Scopul este săgăsești cutia de pantofi și să o aduciclientului în mai puțin de douăminute. Recent, Macy's și-aîmbunătățit prezența în cadrulcanalelor de distribuție. Din 2014,comenzile realizate online sau înalte magazine, pot fi expediate di-rect către client, în aproape toatelocațiile. Dacă un magazin nu areun anumit produs, asistenții devânzări Macy's pot selecta produsecare sunt disponibile în alte maga-zine și le pot livra direct clientuluiprin internediul centralei online.Lanțul de magazine Macy's poateutiliza, de asemenea, inventarelemagazinelor la nivel național pentrua putea livra comenzile online.

Acest concept de execuție faceposibilă valorificarea inventarului șia relațiilor cu clienții. În 2015, Macy'sa introdus cu succes conceptul"Cumpărați online - preluați în mag-azin" în multe dintre locațiile sale.Popularitatea sporită a comerțuluicu amănuntul prin intermediulacestor canale reprezintă prezențaputernică a lui Macy's și în aceastăzonă, ceea ce îi conferă un avantajcompetitiv. Macy's a testa testeazărecent și diferite inovații tehnologiceîn ceea ce privește vânzările încadrul anumitor magazine dinGeorgia și New Jersey. De exem-plu, o nouă generație de dispozitiveportabile și tablete se regăsesc înmagazine fiind create pentru aîmbunătăți experiența decumpărături și menite să ajuteasistenții de vânzări pentru a le oferisfaturi și informații clienților despreproduse. În plus, clienții potcumpăra acum și produse marcaproprie Macy's prin intermediul unuichioșc electronic. Macy'spromovează cu tărie utilizarea pro-priei aplicații pentru cumpărături. Deexemplu, pe durata unui eveni-ment de modă și rock sponsorizatde Macy's în toamna anului 2014(Rock Fashion), aplicația le-a per-mis cumparătorilor să cumpere on-line. În timpul zilei "VinereaNeagră", după Ziua Recunoștinței,și cea mai aglomerată zi decumpărături a anului în SUA,Macy's a încurajat cumpărăturile

prin telefon și utilizarea aplicațieipentru cumpărături prin încurajareaclienților să scaneze coduri QR înmagazine pentru a primi premii.Miza premilor cu valoare ridicată s-a schimbat la fiecare oră. Macy's afost, de asemenea, unul dintreprimii parteneri Shopkick, ce a fostlansat în 2010, și a devenit rapidcea mai importantă și mareaplicație pentru cumpărături dinSUA. Începând cu 2012, clientulpoate câștiga puncte bonus princrearea / introducerea unui contaferent unui anumit magazin, undeprimesc oferte specifice și person-alizate legate de acel magazin, re-duceri și recomandări. Aceastăaplicație a fost ulterior legată detehnologia iBeacon, care ajută laidentificarea unui client într-un mag-azin. La sfârșitul anului 2014,Macy's și Bloomingdale's au fostprimii comercianți care au acceptatApplePay, o tehnologie mobilă carepermite clienților săi să plătească cuun iPhone sau Apple Watch, prinsimpla prezentarea a dispozitivuluilor. Folosirea celor mai inovatoaretehnologii mobile și utilizarea lor înmagazine este o altă măsură pen-tru a atrage clienții. Interacțiunea cuclienții are loc prin diferite tipuri deactivități de tip social media precumFacebook, Twitter, Instagram, Pin-terest și mblog-ul Macy's. De ex-emplu, celor 11,5 milioane de fanide pe Facebook li s-a dat ocazia săvoteze o parte din muzica care este

derulată ca ambianță în magazine.Evenimentele speciale din cadrulmagazinului, cum ar fi concerte șispectacole de modă sunt, deasemenea, publicate pe Facebook.Potrivit magazinului Macy's, 30%dintre clienții care utilizează acesteservicii online și canale digitale decumpărături sunt clienți noi.concluzii Marketingul realizat în interiorulmagazinului este esențial pentrusuccesul unui lanț de magazineprecum Macy's. Imaginea vizuală șiaspectul magazinului „far” Macy'sHerald Square creează oatmosferă care atrage un grup țintălarg, dar oferă, de asemenea, și oimagine de lux. Mărcile sunt impor-tante pentru poziționarea în piață amagazinului Macy's la nivel mediuși haut de gamme, aceste mărcisolicitând expunerea într-un modprestigios. Cu toate acestea, aavea un magazin frumos și oambianță bună nu este suficientpentru a atrage publicul; retailerii desucces organizează, de aseme-nea, și evenimente în magazinelelor. În cazul Macy's, acestea includatât evenimentele zilnice de mici di-mensiuni, cât și evenimentele demare anvergură care au loc în în-tregul magazin sau chiar mai mult,și în alte magazine. Prezențaputernică a vânzărilor cu amănuntulprin intermediul canalelor com-paniei - și modul în care tehnologiamodernă a fost legată deexperiența din interiorul magazinu-lui - oferă un avantaj competitiv clar.În ultimii ani, Macy's a obținut ocreștere impresionantă pe o piațăîn general dificilă. La începutul anu-lui 2015, compania a achiziționatlanțul de produse cosmetice Blue-mercury, prima achiziție a magaz-inului Macy's din ultimul deceniu.De asemenea, a început să prac-tice și strategia “de prețuri mici” însperanța atragerii unei noi baze declienți. Macy's a anunțat, deasemenea, o restructurare majorăa marketingului și operațiunilor devânzare, iar managerii de la Macy'sau în vedere deschiderea mai mul-tor magazine în afara granițelorSUA, iar primul magazin al luiMacy's aflat în străinătate a fost de-schis anul acesta în EmirateleArabe Unite (adaptare dupăJoachim Zentes, Dirk Morschett,Hanna Schramm-Klein, Strategicretail management.Text and Inter-national Cases, 2rd și 3rd Edition,Springer Gabler, 2012 și 2017).

NATIONALITATI MARKETINGVINERI 7 DECEMBRIE 2018 7

urmare din pagina 6

Se va constitui şi în Transilvania,ca de altfel pe tot cuprinsul Im-periului austro-ungar, ConsiliulNaţional Român la Arad, înfrunte cu Vasile Goldiş şi apoicondus de Ştefan Cicio Pop,urmat de formarea consiliilorjudeţene şi comunale, cu scopulmenţinerii şi restabilirii ordinii şipregătirii Adunării Naţionale de laAlba Iulia. Expresie elocventă aprincipiului autodeterminării vor fiDeclaraţia Comitetului Naţionalde la Oradea din 12 octombrie1918 şi, şase zile mai târziu, în18 octombrie, proclamareasolemnă a despărţirii de Ungariacitită în Parlamentul de la Bu-dapesta de Alexandru Vaida-Vo-evod. A urmat, în 10 noiembrie1918, ultimatumul ConsiliuluiNaţional către Consiliul Guver-nului Naţional maghiar prin carese solicita recunoaşterea întregiiputeri româneşti în Ardeal şi apoitratativele de la Arad din 13-14

noiembrie; poziţia exprimată deIuliu Maniu era ,,complecta des-facere de Ungaria” în contradicţiecu cea a ministruluinaţionalităţilor, Oszkár Jaszi,care susţinea că, dezmembrareaUngariei ar conduce la anarhie.Această poziţie, argumentată înbaza dreptului la autodeter-minare, semnată de Iuliu Maniuşi Ştefan Cicio Pop în ziarul,,Românul” din 20 noiembrie1918, arăta că naţiunea română,,este hotărâtă a-şi înfiinţa pe ter-itoriul locuit de ea, Statul său liberşi independent”. O zi mai târziu,acelaşi ziar din Arad publica,,Chemarea” Consiliului NaţionalRomân la Alba Iulia pentru expri-marea voinţei de unire a locuito-rilor din aşezările ardelene, careprin prezenţa lor la Alba Iulia pe 1Decembrie au dat, printr-o largăparticipare socială - intelectuali,ţărani, meseriaşi - un puterniccaracter spontan, democratic şiplebiscitar voinţei colective acelor peste 130 000 de oameniprezenţi. În faţa lor s-a decretat,,fondarea unităţii româneşti”,stabilindu-se în Rezoluţia sa

,,Unirea acelor Români şi a tu-turor teritoriilor locuite de dânşii,cu România ... fără condiţiuni”. Aurmat constituirea Marelui SfatNaţional, iar în 2 decembrie s-aînfiinţat Consiliul Dirigent investitcu puteri legislative și executivenelimitate, avându-l preşedintepe Iuliu Maniu, prezentarea actu-lui Unirii regelui Ferdinand, carea declarat celor prezenţi ,,pe veciunite în Regatul României, toateţinuturile locuite de Români de laTisa până la Nistru”, afirmaţieîntărită juridic prin Decretul Legeal Guvernului regal din 11 de-cembrie 1918. Aşadar, pe planintern principiul naţionalităţilor şi

dreptul de autodeterminare,găsindu-şi rezolvarea, urmaconsfinţirea lor pe planinternaţional – eforturile diplo-matice ale delegaţiei româneconduse de Ion I.C. Brătianu şiapoi de Alexandru Vaida-Voevodau fost încununate de succes.Tratatele de pace din anii 1919-1920 au recunoscut, ţinând contde cele două principii care aucălăuzit naţiunile din Imperiulaustro-ungar, voinţa popoarelordin dubla monarhie, con-damnând pretenţiile dedominaţie politică asupta altornaţiuni.Concluzionând, putem spune că,

procesul istoric de formare aRomâneiei întregite a fost unulcomplex și de durată - de la au-tonomie la independență și de laindependență la integrareateritorială și politică, alături decelelalte națiuni din Imperiul aus-tro-ungar, românii din Basarabia,Bucovina și Transilvania,folosind principiul naționalitățilorși dreptul la autodeterminare aureușit în cursul anului 1918,având în frunte veritabile elitepolitice și culturale, să realizezeStatul național unitar, recunoscutapoi și prin tratatele de pace dinperioada imediat următoareprimului război mondial.

Dr. Alexiu tatu

Asist. univ. dr. Alma pentescu, ulbs

bucurești: universitatea

ROMANIA 100 VINERI 7 DECEMBRIE 20188

Articolele ap@rute în revist@ exprim@ punctele de vedere

ale autorilor, care pot fi diferite de cele ale redac]iei.

ISSN 1841-0707

Tel. 0269/21.81.33,

fax. 0269/21.01.02,

e-mail rondul@rdslink.ro

Articole la: euroeconomiaxxi@gmail.com

Colegiul de redac]ie

Redactor }ef coordonator:

DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGENEUGEN IORD~NESCUIORD~NESCUNICOLAE E{ANUE{ANU

dr. Eduard STOICASTOICA

Leonard {ERBAN{ERBANsecretar general de redac]ie

editorGRUPUL DE PRES~ CONTINENTCAMERA DE COMER[, INDUSTRIE {I AGRICULTUR~ A JUDE[ULUI SIBIU“DE TOATE PENTRU TO[I”SC. TRIBUNA SRL

veneția e frumoasă și iarna

alba iulia 1918

alba iulia 2018bucurești 2018

bucurești 1918

cu prilejul crăciunului și al anului nou, 2019, “euroeconomia XXi” urează tuturor colaboratorilor și cititorilor ei sănătate și bucurii. la mulți ani!

Următorul număr al revistei va apare în ianuarie 2019.