ța

;

Acest raport este compilat și editat cu sprijinul Adelphi GmbH și Callisto, ca parte a serviciilor prestate pentru DG Mediu a Comisiei Europene prin Contractul de servicii nr. ENV.B.3 / SER / 2014/0036. Ea nu reflectă punctul de vedere oficial al Comisiei Europene privind Platforma.

Vizitati platform la urmatoarea adresa:

http://ec.europa.eu/environment/nature/conservation/species/carnivores/coexistence_platfor

m.htm

Cuprins

1. Introducere 4

1.1 Obiectivele atelierului 4

1.2 Participarea la atelier 5

2. Continutul atelierului 6

2.1 Situatia din Balcani si regiunea Carpatica 6

2.2 Tema 1: Cooperarea transfrontaliera: Linii directoare privind gestionarea

carnivorelor mari la nivelul populatiei 7

2.3 Tema 2: De la conflict la coexistență 9

Tema 3: Acțiuni cheie la nivelul populației 14

Lup 14

Râs 15

Urs 15

3. Discuții si rezumat 16

3.1 Cooperare transfrontalieră 16

3.2 Soluționarea conflictelor 16

4. Următorii pași 19

Cele patru specii de carnivore mari din Europa (ursul brun, lupul, râsul eurasiatic și glutonul)

sunt printre cele mai simbolice, dar provocatoare grupuri de specii în ceea ce privește

conservarea și gestionarea la nivelul Uniunii Europeane (UE). În iunie 2014, un grup de opt

organizații reprezentand factorii majori de interes, au fost de acord să colaboreze în cadrul

Platformei UE privind coexistența dintre oameni și carnivorele mari, cu sprijinul Comisiei

Europene.

Platforma a decis, la prima sa reuniune anuală, sa organizeze mai multe evenimente pentru

a discuta despre experiențele privind coexistența dintre oameni și carnivorelor mari. În acest

raport este descris primul workshop regional organizat, sub auspiciile platformei. După

cateva conferințe la Bruxelles, s-a considerat oportun locul de desfășurare Pravet - Bulgaria,

deoarece este într-un stat membru care are populații semnificative de carnivore mari și este

de asemenea aproape de un parc național (care este si sit Natura 2000).

Atelierul a avut un caracter regional, concentrându-se pe co-existența dintre om si

carnivorele mari în regiunile balcanice și zona Carpatica. Cu toate acestea, scopul a fost de

a aduce in discutie exemple dintr-o varietate de locuri și de a trage concluzii care sunt,de

asemenea de interes pentru cei care se ocupă cu conviețuirea dintre om si carnivorele mari

în alte regiuni ale UE. Delegații au venit din diverse state membre din regiune (Bulgaria,

Croația, Republica Cehă Danemarca, Grecia, Ungaria, Norvegia, România, Slovacia,

Spania, Suedia, Regatul Unit,), precum și din țările vecine (dintre care unele sunt candidate

la UE) (Albania Elveția, Ucraina și Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei (FRIAM)). Acest

lucru a fost vital in vederea instituirii unor cooperări transfrontaliere.

În fiecare an, CIC organizează adunarea generală într-o altă țară. Atelierul a avut loc la

invitația CIC ca un eveniment secundar al Adunarii Generale din acest an, cu o zi înainte

evenimentul principal.

În discursul sau de bun venit, președintele CIC, domnul Bernard Loze a accentuat faptul că

CIC a fost foarte dornic de a găzdui primul atelier platforma, deoarece conservarea se află la

baza activitatilor CIC, fiind foarte interesati de managementul carnivorelor mari. El a subliniat

că gestionarii ariilor naturale, precum vânătorii, pădurarii și conservationistii au adesea

aceleași obiective, iar cooperarea acestora aduce beneficii tuturor. De asemenea, el a

evidentiat legătura dintre activitatea Platformei și tema principală a CIC AG "Fauna salbatica

sanatoasa, oameni sănătoși", deoarece natura nu este sanatoasa, fara prezenta faunei

sălbatice, inclusiv a carnivorelor mari.

Rolul CIC în găzduirea și organizarea reuniunii, cu ajutorul partenerului său bulgar, Uniunea

Vânătorilor și Pescarilor din Bulgaria (UVPB) a determinat existenta unei bune reprezentari a

vânătorilor la acest workshop, inclusiv reprezentanți de rang înalt din afara Europei. UVPB a

fost extrem de efficienta în atragerea unui public bulgar mare, care a prezentat problemele

locale de importanță ridicată, în timpul dezbaterii.

1.1 Obiectivele atelierului

Co-președinții Platformei, doamna Pia Bucella. reprezentând Direcția Generală pentru Mediu (DG ENV) a Comisiei Europene, și dl Konstantinos Kostopulos, reprezentând Organizația

Europeana a Proprietarilor de Terenuri, au recapitulat istoria înființarii platformei și au subliniat obiectivele atelierului. Scopul principal a fost de a contribui la acumularea de bune practici, care să fie împărtășite de membrii Platformei cu ceilalti membrii si cu publicului larg.

Invitatii au fost invitati să prezinte un caz / exemplu de cooperare transfrontalieră și / sau un exemplu de rezolvare a conflictelor privind carnivorele mari, la acest atelier care abordează trei teme majore care au făcut deja obiectul unor cercetari finanțate de către Comisia Europeană:

• 1: Cooperare transfrontaliera pentru gestionarea carnivorelor mari, cu scopul de a determina acțiuni cheie la nivel de populație.

• 2: Oamenii și carnivorele mari din Europa: de la conflict la co-existență: relațiile dintre oameni, carnivorele mari și instituții.

• 3: Acțiuni-cheie asupra populațiilor de carnivore mari:

Dr. András Demeter, omul care gestionează asistența oferită de DG ENV pentru Platforma, a

facut o scurta introducere a celor trei subiecte.

1.2 Participarea la atelier

Atelierul a fost bine reprezentat, in special la nivelul vânătorilor. 128 de participanți s-au

înregistrat in faza initiala la atelier, dintre care 70 au semnat lista de prezenta și alti 20 s-au

înregistrat pe parcursul zilei. Cu toate acestea, un număr mare de participanți de la

Adunarea Generală a CIC s-a alăturat acestui eveniment. Se estimează că în jur de 120 de

participanți au luat parte la sesiunea principală a atelierului.

S-a inceput cu o introducere generala despre situația din regiunea Balcanilor și zona

Carpatica. Primele două teme au fost prezentate printr-o serie de studii de caz (5-10 minute),

în care experții care lucrează pe o anumită temă si-au descris pe scurt experiențele și

relevanța acestora pentru activitatea Platformei. După prezentarea studiilor de caz, au fost

discutate intrebarile din sala.

2.1 Situatia din Balcani si regiunea Carpatica

Sistemele de compensare pentru daunele cauzate de urși bruni

Radostina Galitionova, Serviciul Național de Protecție a Naturii, Ministerul Mediului și

Gospodăririi Apelor, Bulgaria

Au fost prezentate bazele legale și responsabilitățile pentru protecția carnivorelor în Bulgaria.

Cele mai frecvente tipuri de pagube produse sunt la animale domestice, stupi, livezi si

culture agricole.. Plângerile sunt colectate de către o echipă de intervenție, in regim de

urgenta, care reacționează în termen de 1-3 zile. Informațiile colectate includ amploarea

daunelor, coordonatele GPS, prezența câinilor, eventualele măsuri de protecție, etc.

Dublarea valorii daunelor plătite din 2013 pana in 2014 este considerata a fi datorată

prezenței unui exemplar de urs tânăr problema în zona. Măsurile de combatere a problemei

sunt incluse în Planul de acțiune pentru Ursul brun în Bulgaria. Aceasta include sistemul de

compensare, coordonarea părților interesate, cum ar fi training-ul și munca de teren. Un

proiect LIFE + a fost, de asemenea, accesat pentru transferul celor mai bune practici,

precum montarea de garduri electrice.

Introducere în activitatea României privind carnivorele mari

Prof. Ovidiu Ionescu, expert al Consiliului Internațional al Conservarii Vanatului și Faunei

salbatice (CIC), România

Situația din România este similară cu cea din Bulgaria, deși compensația plătită este mult

mai mare. A fost descrisa distribuția celor trei specii (urs, lup și râs), prezente în special în

zonele de pădure și munte și modul în care populațiile au fost monitorizate. România este un

bun exemplu de coexistență, unde oamenii si carnivorele mari isi impart peisajul cu succes.

Există totuși conflicte, în special privind activitatea tradițională de crestere a animalelor, care

beneficiaza de cele mai multe compensatii. Incidente fatale cu urși au loc aproape anual,

altele fiind soldate doar cu internarea victimelor. Concurența cu vânătorii este, de asemenea,

o problemă și există fenomenul de braconaj al carnivorelor mari. Fragmentarea habitatelor

este o alta problemă de interes, fiind planificata construcția multor drumuri in viitorul apropiat.

Carnivorele nu pot fi mentinute exclusiv în zonele protejate și există o nevoie urgentă

colabora cu toate părțile interesate, in vederea gasirii unor solutii viabile. Planurile de

management pentru toate cele trei specii sunt în curs de revizuire.

2.2 Tema 1: Cooperarea transfrontaliera: Linii directoare privind gestionarea

carnivorelor mari la nivelul populatiei

Tema 1 a fost direct legata de Indicatiile Practice privind Planul de gestionare la nivel de

populație al carnivorelor mari, din 2008. Acest document este considerat o resursă

importantă pentru managementul carnivorelor mari. În timp ce dovezile stiintifice privind

beneficiile conservarii transfrontaliere si ale gestionarii la scară largă, sunt destul de clare,

adaptarea la condițiile locale este, de asemenea, necesara, iar realizarea acestui echilibru

prin intermediul instrumentelor politice și de management este dificila. Analize ulterioare au

arătat că puține măsuri de gestionare transfrontaliera sunt în vigoare. Cinci studii de caz au

fost prezentate pentru a demonstra succesele și provocările cu care se confruntă o

cooperarea transfrontalieră

Frontiere deschise pentru urși între Carpații români și cei ucraineni

Prof. Dr. Andriy-Taras Bashta, Institutul de Ecologie al Carpaților, Academia Națională de

Științe a Ucrainei

Proiectul a fost implementat pe o suprafata de peste 1 milion de hectare la frontiera româno-

ucraineană, cu scopul de a conserva biodiversitatea în Maramureș. Populațiile de urs brun

au scăzut aici incepand cu 1970, cu o ușoară redresare recenta, totalizand în prezent

aproximativ 200 de indivizi. Principalele activități au inclus cartarea și clasificarea habitatelor

favorabile, actiuni de monitorizare, elaborarea unor măsuri de management, consultarea

factorilor interesati și creșterea gradului de conștientizare.

Urșii se confruntă cu amenințări din partea omului în mod indirect, prin degradarea

habitatului, perturbări, accesul redus la hrana și construcția de drumuri. Amenințările directe

includ perturbări în timpul recreerii și braconajul. Braconajul este o problema mult mai

serioasa decât pare in aparenta – cca. 15 urși braconati in ultimii 5 ani, inclusiv primul urs

monitorizat prin proiect.

Urșii nu pot fi mentinuti numai în zonele protejate. Este necesara implicarea și participarea

comunităților locale în măsurile de gestionare. Acest lucru a fost un succes în cadrul

proiectului (de exemplu, implicarea polițiștilor de frontieră), insa provocarea va fi continuarea

aceasteia după finalizarea proiectului.

LIFE Connect Carpathians – focalizarea pe urs și lup, in vederea implementarii

conservarii la nivel de peisaj

Iain Trewby, Fauna & Flora International (FFI), România

Acest proiect LIFE + (2013-2019) are scopul de a spori conectivitatea habitatelor de urs brun

și lup printr-o rețea de situri Natura 2000. Cartografierea habitatelor arată că populația

carpatică din vest ar putea deveni izolata de populația sudica a Carpatilor, iar coridorul dintre

cele două este îngust.

Principalele amenințări directe si indirecte cauzate de om sunt: fragmentarea peisajului si a

terenurilor, conflictele om-fauna sălbatica, strategii și planuri contradictorii, capacitatea de

conservare la nivel de peisaj, braconajul, declinul socio-economic și lipsa de informare.

Pentru a aborda aceste amenințări, se vor lua patru măsuri: Îmbunătățirea conectivitatii

funcționale (de exemplu, gestionarea terenurilor și cumpărarea acestora); reducerea

conflictelor om-fauna sălbatica (atenuarea și combaterea braconajului); promovarea

planificarii pe termen lung (monitorizarea habitatului, armonizarea planurilor); implicarea

părților interesate (prin întâlniri și colaborare activă).

Din primele etape ale proiectului devine evident că rolul diferitilor beneficiari ai proiectului

este foarte important (de exemplu, implicarea jandarmilor cu noi atributii și combaterea

braconajului).

Planul de management al lupului în Croația și cooperarea transfrontalieră în domeniul

gestionării carnivorelor mari

Jasna Jeremić, Institutul de Stat pentru Protecția Naturii, Croația

Efectivele de lupi au fost reduse de la 1000 de exemplare pana la doar 50 de indivizi, în anii

1990. Acum, există un numar estimat de cca. 200 de indivizi. Conservarea lupului se

confruntă cu o serie de probleme-cheie: daunele provocate la animalele domestice, decizii

luate la nivel central, lipsa de comunicare, lipsa de informatie și impactul lupilor asupra

vanatului. Toate au potentialul de a conduce la braconaj.

Au fost dezvoltate o serie de planuri de management. În timpul dezvoltării planurilor de

management, au fost organizate 10 ateliere de lucru, managerii sloveni fiind implicați de la

început. A fost, de asemenea, o încercare de a implica Bosnia-Herțegovina, dar acest lucru

s-a dovedit dificil din punct de vedere politic. Rapoartele lor anuale sunt armonizate cu

Slovenia. Planul de management al lupului este în curs de revizuire pentru perioada de după

2015.

Planul 2005-10 a fost în mare măsură pus în aplicare cu success, combinând actiuni de

cercetare și monitorizare, conservare a habitatului, turism, participare si cooperare a

publicului. Vânătoarea lupilor (sub control strict) a fost permisă de plan, fapt care a crescut

nivelul de acceptanta al măsurilor. Planul a fost actualizat pentru 2010 - 15 (a se vedea mai

sus). Cota de vânătoare este în prezent stabilita la zero. Acest lucru a dus la o creștere a

uciderii ilegale în Croația și Slovenia, inclusiv prinderea in lat a animalelor de catre

braconieri. Acceptarea publică a braconajului pare să fie ridicata. Atitudinea față de lupi

trebuie schimbata și valoarea acestora crescută, inclusiv luând în considerare permiterea

vânătorii.

Planul de acțiune transfrontalier de conservare a ursului intre BULGARIA și GRECIA

pentru zona de vest a lantului muntos Rodopi (Proiect PHARE CBC-)

Kosta Valcev, BALKANI Wildlife Society, Bulgaria

Prima cooperare greco-bulgară la un plan de gestionare a Carnivorelor Mari a fost formata

dintr-un un club de speologie, cateva ONG-uri și o municipalitate, în cadrul programului

PHARE și a inclus participarea activă a părților interesate locale, inclusiv a vânătorilor.

Scopul a fost de a asigura populații viabile de urs brun, ca parte integrantă a ecosistemelor și

a peisajelor, în coexistență armonioasă cu oamenii.

Informații privind biologia, distributia și migrația au fost colectate și folosite pentru a crea

modele ale zonelor cheie. Informații privind pagubele cauzate au fost, de asemenea,

colectate și cartografiate. Aceasta a permis identificarea domeniilor în care potențialul de

conflict era ridicat. Principalele amenințări asupra populației au fost identificate ca fiind

următoarele: uciderea de catre oameni, conflictul cu oamenii, amenințări la adresa

oamenilor, lipsa sprijinului public, fragmentarea habitatului, surse de hranire antropice (de

exemplu gunoiul și hrănirea suplimentară).

Planul are ca obiective menținerea conectivității între zonele cheie, reducea conflictele om-

urs și îmbunătățirea percepției publice (de exemplu, instituirea unui muzeu al ursului), pentru

a stabili un program de monitorizare, precum și pentru a controla mortalitatea umană. S-a

dovedit a fi important ca părțile interesate sa se identifice cu planul. Sursele de finanțare, un

interval de timp clar și revizuirea au fost, de asemenea, importante.

Conservare transfrontalieră a râsului în Albania, FYROM, Montenegro, Kosovo

Manuela Von Arx, KORA, Elveția

Prezentarea a descris populația de râs balcanic de cca 40 de indivizi, care se află în stare

critică. Râsul este prezent, în principal la granița dintre FYROM și Albania. În anul 2005 a

avut loc primul atelier de cooperare transfrontalieră.

Planul pentru 2013-15 are următoarele obiective: stabilirea unui sistem de monitorizare,

promovarea unui management si a unei vânători durabile, îmbunătățirea protecției sitului,

consolidarea colaborării cu părțile interesate, începerea activităților în Kosovo și Muntenegru,

îmbunătățirea comunicării. Până în present, s-au înregistrat succese în dezvoltarea

capacității, consolidarea cunoștințelor, stabilirea sistemului de monitorizare, crearea a unei

strategii regionale de conservare, înființarea unor școli de vară, creșterea gradului de

conștientizare (de exemplu, rasul balcanic este mascota echipei naționale de fotbal).

Efectele asupra populației de râs sunt însă neclare. Acesta este încă pe cale de dispariție în

anumite zone, cum ar fi Alpii albanezi. Rămân multe amenințări, iar autoritățile naționale nu

dispun de voința și capacitatea de a se implica pe deplin.

Discuții

Prezentările au fost urmate de discuții ample privind aspectele legate de colaborarea

transfrontalieră, precum și alte teme.

O întrebare a fost pusă, cu privire la ceea ce dovezi există care să argumenteze faptul că

vânătoarea ar creste acceptarea publică a lupilor. S-a susținut că incidența practicarii

braconajului a crescut în Croația, de când cota de vânătoare a fost redusă la zero. Cu toate

acestea, în trecut, cotele stabilite nu erau niciodată atinse.

Problema hibridarii dintre câini și lupi a fost ridicată de către un participant din Germania.

Acest lucru a fost descris mai mult ca o problemă în cadrul populațiilor foarte mici de lupi și

unde câinii liberi sunt frecvenți (de exemplu, în Italia). În România, unde populațiile de lupi

sunt mari, este puțin probabil ca acestea să se încrucișeze cu caini, dar mult mai probabil să-

i omoare, în schimb. În Germania, este puțin probabil să fie o problemă, deoarece câinii

sălbatici sunt rari.

Situația din România a fost descrisă de către un participant care a povestit că pagubele

cauzate de lup ar fi fost rare, deși uneori, oamenii au crezut că prejudiciile produse de șacali

ar fi fost cauzate de lupi. Cu toate acestea, urșii au fost mai problematici, iar prezentarea lor

ca fiind drăgălași, prieteni ai copiilor a fost periculosă. Participantul a subliniat că situațiile

diferite din țări diferite au nevoie de soluții adaptate în mod corespunzător.

2.3 Tema 2: De la conflict la coexistență

Această sesiune a fost bazată pe un studiu complex efectuat pentru DG Mediu care

analizează toate componentele și factorii care influențează co-existența om-CM1 . Drumul de

la conflict la coexistență reprezintă fundamentul Platformei și va rămâne un subiect de mare

importanță pentru ședința plenară și atelierele de lucru viitoare. Opt studii de caz au fost

prezentate în această secțiune.

De la conflict la coexistență? Puncte de vedere din cercetare multi-disciplinare în relațiile dintre oameni, carnivorele mari și instituții.

Lupul în Bulgaria: mituri și ficțiune

Hristo Mihaylov & Stoyan Stoyanov, Universitatea de Silvicultură, Sofia, Bulgaria

Habitatele lupilor și fundamentele vânătorii din Bulgaria au fost descries de autori. Numărul

de exemplare de lup vânate a crescut din anii 1970, cu un maxim atins în 2003. Populatia de

lupi a crescut în timp. Eliminarea frontierelor din Europa de Est a permis răspândirea și

formarea unor noi populații.

În timp ce o recompensă era oferită pentru lupii uciși pînă în 2009, vânătoare este acum

foarte limitată și în 6% din aria de distribuție a lupiilor este complet interzisă. Au fost descrise

unele zone de conflict unde este frecventă uciderea animalelor domestice și exemplarelor

speciilor de vânat.

Prezentarea s-a încheiat cu o serie de mituri despre lupi: populația de lupi din Bulgaria este

foarte mare; lupii sunt periculoși pentru oameni; lupi provoca daune semnificative la animale;

hibrizii lup-câine apar în zonele cu populație de lupi stabile, iar vânătoarea și vânătorii

reprezintă o amenințare pentru populația de lupi. Vânătoare a fost descrisă ca un mijloc de a

gestiona în mod durabil efectivele și distribuția lupului și pentru a reduce conflictele și

uciderea ilegală a lupilor.

Planul de acțiune pe termen lung pentru reducerea pagubelor produse de urs și lup in regiunea Smolyan (2014 - 2023)

Diana Zlatanova, Catedra de Zoologie și Antropologie, Universitatea Sf. Kliment Ohridsk din Sofia, Bulgaria

Prezentarea a descris conflictele existente între oameni și urși în regiunea Smolyan și cauzele acestora: separarea neclară a atribuțiilor, accesul facil al ursilor la surse antropice de hrană, combinate cu resurse alimentare naturale de calitate scăzută au condus la situații de conflict, atitudinea negativă privind urșii și lipsa sprijinului public. Conflictele includ atacuri asupra oamenilor și a gospodariilor. În mod particular, două cazuri recente în care un om a fost ucis și o femeie grav-rănită de către urși au fost dezbătute de mass-media și au alimentat atitudinile negative privind urșii.

Planul de acțiune își propune să se ocupe de aceste probleme și are următoarele obiective specifice: prevenirea daunelor produse de urși și lupi; reducerea riscului reprezentat de urșii problemă; reducea conflictelor si îmbunătățirea atitudinii publice; analiza efectivelor și densitații populației de urs; controlul mortalității umane cauzate lupilor și urșilor. Conținutul programului a fost descris, inclusiv măsurile de prevenire specifice; aranjamente instituționale; implicarea publicului și planurile pentru masuri de afaceri durabile (turism și vânătoare).

Existența conflictului om-lup în Bulgaria și încercari de diminuare

Elena Tsingarska, BALKANI Wildlife Society, Bulgaria

Un număr mare de lupi din Bulgaria sunt încă uciși din cauza conflictelor dintre oameni si

lupi. Nivelul de braconaj este corelat cu densitatea și locațiile populațiilor. Cele mai

importante conflicte sunt generate de daunele provocate la animale, concurența pentru vânat

dintre lupi și vânători, precum și o acceptanță scăzută și o lipsa de cunoaștere, în general

cauzată de frica de lupi.

Studiul Balkani Wildlife Society a arătat că pentru perioada 2002 – 2006, nivelul de pagube

produse in randul animalelor a fost de 1,5% în Kraisht și 3,8% în Pirin. Aceste cifre nu sunt

mari, dar aceste daune pot fi foarte distructive pentru o turmă întreagă, cu un impact mare

asupra unui individ. Una din cauze este lipsa de măsuri adecvate de protecție a animalelor.

Relansarea practicilor tradiționale, cum ar fi câinii de paza la animale, precum și introducerea

de noi metode de prevenire pot ajuta. Sistemul de compensare în prezent nu funcționează

eficient și trebuie să fie îmbunătățit.

Un plan național de gestionare a lupului a fost dezvoltat, care include o examinare a

conflictelor și a problemelor existente și prezintă măsuri și activități specifice pentru a

minimiza aceste conflicte. Sondajele de opinie arată că atitudinea publică trebuie să fie

rezolvată. Cei mai mulți oameni se tem sau au o atitudine negativă față de lupi, în timp ce

doar unii au un interes privind specia. Sensibilizarea publicului prin campanii de informare și

programe de educație ar putea ajuta.

Imbunătatirea încrederii între părțile interesate în monitorizarea populației de lupi în Slovacia

Imrich Suba, Vice-President, Consiliul Internațional al conservării vânatului și faunei salbatice (CIC), Slovakia

Lupii apar în principal în nord-estul Slovaciei, unde au loc de asemenea si pagubele și

vânătoarea. Ursii apar mai ales in centrul Slovaciei, în timp ce populațiile râs sunt destul de

dense pe cele două treimi estice ale țării.

Lupul poate fi vânat în Slovacia pe baza cotelor de recoltă. Un grafic care arată că efectivele

de lup se corelează cu cele de cerb a fost utilizat pentru a sublinia faptul că vânătorii și lupii

nu sunt în competiție. Ursul este pe deplin protejat în Slovacia, deși până la 35 de indivizi au

fost vânați pe an în ultimul deceniu. În 2009, numărul total de urși în Slovacia a fost estimat

la peste 1800. Populația de râs este de asemenea în creștere, la fel ca lupul și ursul,

rezultând într-un număr estimat de aproximativ 1500 în 2009.

Pentru a crește acuratețea monitorizarii, sondaje privind lupii și urșii au fost efectuate, prin

implicarea si cooperarea vânătorilor care au cunoștințe și sunt parte din cadrul organizat din

Slovacia. Monitorizarea a fost realizată, de catre diferite părți interesate pentru a colecta

probe biologice care au fost analizate pentru identificarea ADN-ului, ca parte a proiectului

SloWolf. Acest proiect de succes (Raportul studiului pilot privind lupii din Slovacia de Nord,

folosind genetica moleculara" 2.) a demonstrat că implicarea vânătorilor pentru a colecta

probe îmbunătățește eficiența estimărilor populației. Cu toate acestea, o mai bună

coordonare este încă necesară pentru a evita proiectele de monitorizare paralele.

Echipa de intervenție din Bulgaria- Confruntarea cu urși și lupi

Alexandar Dutsov, BALKANI Wildlife Society, Bulgaria

Potrivit sondajelor, în timp ce opinia publică este mai pozitivă in ceea ce priveste urși,

atitudinea generală față de lupi este foarte negativă, în ciuda faptului că oamenilor le este

mult mai frica de ursi. Majoritatea publicului este totuși conștientă de faptul că urșii pot

provoca daune. Cuantumul real al numarului daunelor provocate de urși, în 2009, în

regiunea Smolyan a fost de 120.

Echipa de intervenție (Bear Emergency Team) a fost creată pentru a răspunde in timp util la

daune, prin inspectarea imediată a locației și înregistrarea pagubelor. Rapoartele BET,

acțiunile propuse și valoarea compensației sunt trimise unui comitet de gestionare națională.

Echipa BET este formată din diferite părți interesate, cum ar fi medici veterinari, ONG-uri și

Robin Rigg, Tomaž Skrbinšek & John Linnell (2014) : Pilot study of wolves in Slovakia using non-invasive genetic sampling. Available at : http://ec.europa.eu/environment/nature/conservation/species/carnivores/pdf/pa_slovakia_finalreport.pdf

silvicultori. O definiție a unui "urs problematic" a fost stabilită și au fost organizate sesiuni de

training la nivel regional.

În urma succeselor BET, se sugerează ca evaluarea pagubelor produse de lup și râs și

sistemele de înregistrare sa fie implementate și planurile de gestionare și schemele de

compensare să fie coordonate.

Echipa de intervenție privind pagubele produse de urs, Grecia

Spyros Psaroudas, CALLISTO, Greece

În Grecia conflictele om-urs au crescut în ultimii 10 ani ca urmare a unei creșteri a populației

și a recolonizarii unui fost areal. Schimbări radicale în peisaj, precum ar fi dezvoltarea

infrastructurii determina schimbări în comportamentul ursului. Conflictele dintre oameni și

urși includ daune asupra animalelor, culturilor și stupilor, precum și ursi care caută mâncare

la gunoi.

BET (Bear Emergency Team) din cadrul proiectului LIFE ARCKAS a fost aprobata oficial de

către stat. Un manual operațional a fost publicat oficial în februarie 2014 ("Proximitatea om-

urs și Protocolul de management al interferențelor"). In total au fost 85 de cazuri de

interactiuni om-urs care au avut loc în zona proiectului (în medie ~ 20 de cazuri pe an),

inclusiv incidentele de decese in trafic (18%), daune asupra producției agricole (52%), cazuri

de braconaj (3%) și urși care se apropie de așezări umane (25%). Măsurile incluse variaza

de la instalarea de garduri electrice la relocarea ursilor problema.

Cazurile de intervenție și modul în care echipa BET a acționat au fost descrise. Presiunile noi

sunt cauzate în special de infrastructură, măsurile preventive fiind foarte costisitoare.

Cresterea constientizarii asupra masurilor Programului de Dezvoltare Rurală poate oferi

agricultorilor opțiuni suplimentare pentru a face față urșilor. Un instrument de management al

ursului la nivel național este necesar pentru urșii problemă din zonele izolate.

Evoluția și gestionarea carnivorelor mari din perspectiva vânătorilor din România

Dr. Atilla Kelemen membru al Parlamentului European și vicepreședinte al FACE România

Dr. Ing. Neculai Şelaru, directorul general al Asociației Române pentru vânătoare și pescuit, România

În România, cele trei specii de carnivore mari se regăsesc la cea mai mare densitate din Europa, cu excepția parții europene a Federației Ruse. Riscurile actuale de conservare sunt: o mai mare fragmentare a habitatelor naturale prin construirea de noi autostrăzi, exploatarea produselor forestiere naturale, accesul oamenilor la zonele neperturbate anterior, concurența pentru hrană de la câinii domestici, scăderea prazii naturale (ca urmare a creșterii populațiilor de carnivore) și atitudinea oamenilor.

Pentru a reduce conflictele, o serie de propuneri de gestionare au fost efectuate, inclusiv, printre altele, delimitarea zonelor de carnivore cat mai departe de oameni; instalarea unor coridoare de trecere (o data cu infrastructura) pentru a permite populațiilor să comunice; conservarea speciilor prada; hrănirea suplimentară a carnivorelor mari; vânătoarea imediată a indivizilor problematici.

Concluzii au fost formulate cu privire la modul în care ar putea fi evitate conflictele.

Vânătoarea ar ajuta la conservarea carnivorelor mari în zonele lor naturale, dar costurile

financiare nu ar trebui suportate doar de către vânători, ci de către toți beneficiarii, atât din

interiorul, cât și din afara țării. Managementul trebuie diferențiat între diferite țări, inclusiv re-

examinarea situației juridice. Colaborarea este de o importanță majoră.

Gestionarea turistilor si a urșilor in Parcul Național al Balcanilor Centrali, Bulgaria

Sergey Aleksandrov, expert la Direcția Biodiversitate, planuri, programe și proiecte, Parcul Național Balcanii Centrali, Bulgaria

Parcul Național este o destinație populară pentru drumeții în Bulgaria. De asemenea, este un

habitat important pentru urs cu legaturi către alte subpopulații din intreaga tara.

A existat un incident cand un turist a fost rănit de un urs în Parc, un turist care a mers în

afara traseelor marcate. Din fericire, el a știut cum să reacționeze și nu a suferit o leziuni

grave. Se furnizează informații privind traseele marcate pentru toți turiștii care intră în parc,

astfelca ei sa știe cum să se ferescă de urși. Chestiunea resturilor menajere lăsate în urmă

de turiști poate fi problematică, deoarece parcul nu o poate gestiona.

Conflictul cu animale care păsuneză în parc este mult mai des întâlnit, existând 6 cazuri în

2014, deși unii cred ca aceste cifre reprezintă o subestimare. Acestea sunt compensate în

cazul în care sunt eligibile. Există o echipă de intervenție în regim de urgență în parc care se

ocupă de toate cazurile, existând o procedură simplă pentru contactarea lor. Ei trebuie să

vină în termen de 24 de ore. Este totuși, important ca aceste incidente să fie semnalate

imediat. Întârzierile pot duce la o lipsă de claritate, cu privire la ceea ce a cauzat prejudiciul.

Discuții

Nu a fost o discuție despre cât de multă concurență există într-adevăr între carnivorele mari

și vânători. Unii participanți au considerat că afectează grav vânatul, alții au raportat că

vanătoarea nu este o problemă.

Apoi s-a discutat despre hibridizare și cât de mult afectează situația în Bulgaria. Un

participant a raportat că se efectuează in mod deliberat încrucișări. Alții au declarat că nu au

observat semne de hibridizare în populația generală din sălbăticie.

Un participant a întrebat dacă efectivele de urs ar trebui reduse pentru a fi adaptate cantității

de hrană disponibile, în anumiți ani. Alții au adaugat ca oamenii din Bulgaria au fost obisnuiți

cu traiul alături de carnivorele mari, dar vanatoarea ar trebuit să fie luată în considerare ca o

opțiune de management. Incluziunea vânătorilor ar trebui să conducă la relații mai bune între

diferite zone de interese.

A fost o întrebare cu privire la numărul de câini necesari pentru paza animalelor. S-a sugerat

că ar fi optim sa fie cel puțin doi, deoarece lucrează împreună, dar depinde foarte mult și de

numărul de animale.

A existat și o plângere conform căreia planurile de management au fost elaborate într-o

proporție prea mare de către ONG-uri, generând riscul ca ele să nu fie fundamentate stiintific

sau să favorizeze anumite părți, dacă implică alte interese. Planurile de management ar

trebui să fie finanțate și organizate de către UE. Un participant implicat în elaborarea planului

de management din Bulgaria a răspuns că toate părțile interesate au fost invitate să

participe. Comisia Europeană a declarat că acuzațiile de corupție nu vor fi acceptate fără

dovezi documentate. Comisia Europeană are un proces foarte complex și amănunțit pentru

evaluarea cererilor de finanțare, deoarece fondurile cheltuite sunt banii contribuabililor

europeni.

In final s-a discutat despre rolul politicienilor și al părților interesate și despre

responsabilitățile pe care politicienii ar trebui să și le asume privind managementul

carnivorelor mari.

Tema 3: Acțiuni cheie la nivelul populației

Tema 3 a fost abordată printr-o analiză interactivă a acțiunilor cheie pentru populațiile de

carnivore mari din Europa3. Acest document a fost elaborat inițial pentru Comisia Europeană,

după consultări ample cu o serie de factori interesați. Acesta descrie un set de acțiuni

transversale, care sunt de importanță generală pentru conservarea carnivorelor mari din

Europa. În al doilea rând, acțiunile generice pentru fiecare specie din Europa sunt enumerate

și în cele din urmă acțiuni specifice care sunt importante pentru populațiile individuale de urs,

lup, râs și gluton.

Participanților le-a fost prezentată o versiune adaptată a acțiunilor cheie, concentrându-se pe

Balcani, Carpați și regiunile Dinarici-Pindului. Ei au fost rugati sa clasifice atât acțiunile

generice, cât și acțiunile specifice pentru populație pentru fiecare specie de carnivore din

aceste regiuni. Apoi s-au discutat rezultatele exercițiului de prioritizare.

Participanții s-au împărțit în trei grupuri de diferite dimensiuni: lup (40 de participanti care au

luat parte la exercițiul de prioritizare); râs (11 participanți); urs (15 participanți). Grupurile au

utilizat abordări diferite, atât din cauza diferențelor dintre populațiile în cauză, cât și datorita

componenței diferite a grupurilor. Grupul de lucru pentru lup a clasat împreună acțiunile

generice și specifice, dar nu și acțiunile transversale; grupul de lucru pentru râs a clasat doar

acțiunile transversale și grupul pentru urs a clasat acțiunile generice și transversale separat.

În fiecare grup, participanții au clasat acțiuni numai pentru populația cu privire la care erau

cei mai informați, determinând dimensiuni diferite ale grupurilor de lucru pentru diferite

populații.

Rezultatele complete pentru fiecare grup de lucru sunt incluse în anexa 3.

Lup

Grupul de lucru pentru lup a fost cel mai mare și cel mai animat. Doua populatii au fost

considerate: populația carpatică (un grup mai mic de aproximativ 11 experți au lucrat la acest

lucru) și populația Dinarico-Balcanică (formată din 29 de membri ai grupului). In ambele

grupuri următoarele acțiuni generice au fost considerate importante: "recensământul

standardizat și monitorizarea populațiilor de lupi" (C: 5; DB: 17) și "Controlul câinilor hoinari și

a hibridizarii lup-câine" (C: 8; DB: 14). Cea mai importantă acțiune pentru populația

carpatică, a fost însă o acțiune specifică pentru această populație: "Îmbunătățirea prazii

pentru populația de lup" (C: 11). Pentru populația Dinarico-balcanică, "monitorizarea

sistematică a mortalității lupului" (naturale și provocate de om) (DB: 20) a fost considerată de

cea mai mare importanță.

A fost o dezbatere în cadrul grupului despre motivul pentru care monitorizarea mortalității

pentru populația Dinaric-Balcanică a fost considerată atât de importantă (mai importantă

chiar decât un recensământ). Participanții au subliniat că au crezut că acest lucru ar reda cel

mai fidel efectivele din populație. "Prevenirea și acordarea de măsuri compensatorii pentru a

Boitani, L., et al. 2015. Key actions for Large Carnivore populations in Europe. Institute of Applied Ecology (Rome, Italy). Report to DG Environment, European Commission, Bruxelles. Contract no. 07.0307/2013/654446/SER/B3.

Disponibil la: http://ec.europa.eu/environment/nature/conservation/species/carnivores/pdf/key_actions_large_carnivores_2015.pdf

reduce prădarea animalelor domestice" (C: 2; DB: 10) a fost clasată ca foarte importantă

pentru populația Dinaric-balcanică, dar nu si pentru Carpați. Se crede că acest lucru s-a

datorat absenței factorilor interesați privind animale domestice la workshop. Cea mai mare

parte dintre participanții grupului pentru lup au fost vânători sau reprezentanți ai acestora.

Râs

Grupul a luat în considerare două populații: populația Carpatica (6 participanți) și populația

din Balcani (5 participanți). Pentru ambele populații, "consolidarea capacității instituționale

din cadrul agențiilor de gestionare a faunei sălbatice" (C: 5; B: 5) a fost considerată

importantă, la fel ca și "Standardizarea procedurilor de monitorizare" (C: 5; B: 4). Importanța

"Managementului câinilor hoinari sălbatici în vederea reducerii hibridizarii cu lupii și a altor

conflicte"a fost intens dezbătută. Aceasta nu a fosi inițial inclusă în clasament, deoarece nu a

fost luată în considerare de către grupul Balcanic, însă un participant din grupul carpatic a

clasat-o pe un loc extrem de ridicat, din cauza concurenței pentru resurse și raspândirii

bolilor, mai degraba decat din cauza hibridizarii (C: 4).

În grupul privind Balcanii, “aplicarea legii cu privire la uciderea ilegală" a fost văzută ca cea

mai importantă acțiune (B: 6; C: 3), alaturi de prevenirea fragmentării habitatelor (B: 4; C: 3).

Evaluarea impactului socio-economic a fost, de asemenea, clasată foarte (B: 4; C: 1) sus.

Grupul de lucru pentru râs a avut în componență un număr mai mare de autorități și

persoane interesate de conservare decât grupul privind lupul.

Urs

Grupul a luat în considerare 3 populații: Carpati (2 participanți), Dinarici-Pindului (4

participanți) și Balcanii de Est (9 participanți). Acțiunile intersectoriale și acțiunile generice au

fost considerate separat. În toate grupurile, prevenirea fragmentării habitatului a fost clasată

foarte sus (C: 4; DP: 2; EB: 9). Standardizarea procedurilor de monitorizare a fost

considerată importantă în Balcanii de Est (C: 2; DP: 1; EB: 7) și "aplicarea legii cu privire la

uciderea ilegală a carnivorelor mari" a fost de asemenea considerată importantă (C: 1; DP: 0

; EB: 4). "Integrarea nevoilor carnivorelor mari în structurile de management ale faunei

sălbatice și cele de gestionare a pădurilor” a fost clasificată ca importantă în Carpați (C: 4;

DP: 1; EB: 3). În privința celorlalte opțiuni, participanții au ales diferite priorități și nu a reieșit

niciun clasament clar.

Pentru acțiunile generice, conectivitatea habitatelor a fost în mod clar considerată de o mare

importanță (C: 3; DP: 1; EB: 9). "Implementarea măsurilor de protecție solide pentru a

preveni pagubele produse de urși" a fost considerată mai puțin importantă în zona Carpatică

decât în celelalte (C: 0, DP: 2; EB: 7), însă strategiile de management au fost considerate

importante aici (C: 3; DP: 0; EB: 2). Alte măsuri de gestionare generale au fost considerate

relativ importante: "Administrarea populațiilor de urși bazată pe monitorizarea tendințelor,

efectivelor si mortalitații totale" (c: 2; DP: 0; EB: 6) și "Crearea și pregătirea unor organelor

de conducere privind managementul ursului: Un comitet de gestionare al ursului și o echipa

de intervenție în fiecare județ cu urși"(C: 1; DP: 1; EB: 5).

ț

Fiecare sesiune și apoi munca grupurilor de lucru au fost urmate de o sesiune de întrebări și

răspunsuri care să permită participanților să discute problemele ridicate de prezentări și să-și

exprime propriile puncte de vedere. Mai jos, urmează o scurta sinteza, care trece în revistă

subiectele principale de discuție.

3.1 Cooperarea transfrontalieră

O abordare flexibilă a managementului carnivorelor mari Mai mulți participanți au subliniat că situațiile diferite din țări diferite necesită abordări diferite, fiind nevoie de o adaptare la condițiile locale. Un punct de vedere exprimat de către vânători a fost că zonele care adăpostesc carnivore mari ar trebui să fie sprijinite pentru gestionarea lor și de către finanțatori din alte părți ale Europei, dar că nu ar trebui să li se impună cerințe de management în schimbul acestui lucru. Unii și-au pus problema dacă cadrul oferit de Directiva Habitate este suficient de flexibil. Distribuția carnivorelor mari si Ariile Protejate

O concluzie a mai multor prezentări, pusă de asemenea în discuție a fost dacă

managementul carnivorelor mari a fost posibil în anumite zone geografice. În timp ce unii

vânători au considerat că carnivorelor mari nu ar trebui să li se permită să îsi extindă arealul

în mod semnificativ, conservaționiștii s-au axat pe importanța conectivității habitatelor în

afara ariilor protejate pentru a permite diferitelor populații sa comunice și să-și extindă

arealul.

Rolul autorităților privind managementul

Mai mulți participanți s-au axat pe accentuarea rolului important al autorităților de

management în vederea colaborarii cu privire la gestionarea transfrontalieră și acordarea de

sprijin pentru managementul carnivorelor mari și soluționarea conflictelor pe termen lung.

Autoritățile care fac managementul speciilor se confruntă de multe ori cu lipsa capacității, ori

cu lipsa voinței politice de a colabora. Multe eforturi transfrontaliere sunt conduse de ONG-

uri care se bazează pe surse europene sau externe de finanțare. Un participant a subliniat

nu doar importanța cooperarii naționale și transnaționale, ci și asigurarea faptului că regiunile

din cadrul unei țări lucreză împreună pentru a gestiona mai bine carnivorele mari.

3.2 Soluționarea conflictelor

Atitudinea publicului privind carnivorele mari

Atitudinea față de lupi este, în special, negativă, chiar dacă oamenii se tem de urși mai tare.

O întrebare a fost ridicată în legătură cu dovezile care susțin că autorizarea vânătorii

îmbunătățește atitudinea publicului (cu referire în special la studiul de caz croat). Unii

participanți consideră că permiterea vânătorii ar crește valoarea carnivorelor mari pentru

vînători și ar preveni braconarea exemplarelor, care ar avea același impact. Această

problemă a fost ridicată de mai multe ori, mulți vânători susținand că permiterea vânătorii,

atât la nivel general, cât și la nivelul indivizilor problematici îmbunătățește relațiile dintre

diferite grupuri de interese și menține populațiile la un nivel adecvat.

Concurență cu vânătoarea

Opiniile cu privire la concurența pentru speciile de vânat au fost diferite între grupurile de

interese (cele de conservare și de vânătoare), dar și între vânători din diferite domenii. Unii

au declarat că prezența carnivorelor mari a avut un impact serios asupra populației de vânat,

în timp ce alții consideră că efectivele de carnivore au scăzut în mod natural în anii în care

efectivele de pradă au fost mai mici. Numarul mare de carnivore trebuie controlat, în funcție

de disponibilitatea hranei. Un punctul de vedere contrar a fost exprimat de catre

conservaționiști care consideră că această abordare nu a fost validată științific și că

efectivele sugerate de unii vânători ar fi fost arbitrare.

Efectivele de animale și câinii de pază

Un participant care lucrează în industria creșterii animalelor a declarat că interesele

crescătorilor de animale au fost slab reprezentate la workshop și că vânătorii și interesele

crescătorilor de animale ar putea intra în conflict în privința cainilor de pază. Aceștia sunt

obligați prin legea bulgară să poarte un jujeu pentru a-i împiedica să ucidă animale sălbatice.

Câinii care nu poartă jujeu pot fi împușcați, ceea ce este nedrept din punctul de vedere al

participantului respectiv.

O întrebare a fost ridicată cu privire la numărul optim de câini de pază necesari pentru a

avea grijă de o turmă. S-a sugerat că câini de pază lucrează de cele mai multe ori mai bine

împreună, astfel încât mai mult de unul ar fi necesar. Numărul, totuși, va depinde de

mărimea turmei. S-a sugerat că, în unele locuri, există prea mulți câini de pază și acest lucru

ar putea avea un impact negativ asupra faunei sălbatice.

Caini hoinari sălbatici

Gradul de hibridare dintre câini și lupi a fost supus unor discuții aprinse in timpul workshop-

ului. Unii participanți credeau că este un fenomen larg răspândit în Bulgaria, iar alții ca este

ceva rar. Au fost discutate situațiile care pot conduce la hibridizare. În special, în cazul în

care populațiile de lupi sunt foarte mici și câinii salbatici sunt frecvenți (de exemplu, în Italia)

hibridizarea este mai probabil să apară.

Planurile de management

Un participant s-a plâns că, în Bulgaria, au fost organizate planuri de management intr-o

prea mare măsură de către grupuri mici care constau în principal din ONG-uri fără suficiente

informații integrate de la guverne sau Comisia Europeană. S-a afirmat că acest lucru ar

putea conduce la corupție sau la planuri unilaterale. Acest lucru a fost contestat de alți

participanți, implicați în elaborarea planurilor, iar Comisia Europeană a declarat că acuzațiile

de corupție (în special in cazurile în care se beneficiază de finanțare europeană) trebuie să

fie susținute de dovezi puternice.

Mai mulți participanți au subliniat importanța de a lucra cu toate părțile interesate și cu

diferite grupuri de interese încă din stadiul incipient, atât pentru elaborarea de politici, cât și

pentru monitorizarea științifică. Planurile de management care implică o serie de factori

interesați sunt considerate mai bogate în beneficii. Abordări coordonate, cum ar fi crearea

echipelor de intervenție au fost utile pentru a genera o imagine de ansamblu a situației și a

permis ca problemele să fie rezolvate mai repede.

Surse de finanțare pentru managementul carnivorelor mari

Chestiunea finanțării managementului carnivorelor mari a fost discutată de multe ori la

atelier. Majoritatea participanților au subliniat importanța unei finanțări pe termen lung și a

continuării managementului și după ce un proiect LIFE, de exemplu, a fost finalizat. A fost

admis faptul că acțiunile de conservare depind adesea de finanțarea externă. Comisia

Europeană a declarat că cei care lucrează cu carnivore mari nu ar trebui să depindă exclusiv

de finanțarea LIFE, ci și de Fondul European pentru Dezvoltare Rurală (Pilonul 2 al Politicii

Agricole Comune (PAC)).

Pe de altă parte, un participant a subliniat modul în care acțiunile încurajate prin PAC ar

putea avea efecte negative, cum ar fi un număr crescut de animale domestice în zonele

cheie pentru carnivorele mari, fapt care ar genera mai multe conflicte.

ă ș

Studiile de caz prezentate în cadrul atelierului oferă un bun punct de plecare pentru ca

Platforma sa inceapa sa adune exemple din Europa, ilustrând modul în care problemele

conflictuale pot fi rezolvate pentru a permite coexistența. Studii suplimentare de caz vor fi

adunate de către membrii Platformei prin intermediul unui sondaj online 4.

Studiile de caz, împreună cu rezultatele exercițiului de prioritizare privind acțiunile-cheie vor fi

discutate la ședința plenară a Platformei din 02 iunie 2015.

Rezultatele reuniunii vor fi disponibile la centrul de resurse on-line al platformei, care permite

tuturor părților implicate în problematica coexistenței, accesul la o cantitate semnificativă de

informații despre diferitele soluții disponibile pentru managementul conflictelor. Se doreste ca

întâlnirile și atelierele Platformei, precum și rezultatele acestora să fie accesibile unei game

cât mai largi de persoane interesate în a obține informații relevante privind aspectele legate

de coexistență.