a Datelor Adunate

a Datelor Adunate

Roma Education Fund

R3

INTRODUCERE

A Good Start ( Un Bun Început ) este un proiect finanţat de Uniunea Europeană cu scopul de a creşte efectele

educaţiei şi îngrijirii dezvoltării timpurii (ECEC) a copiilor romi şi ne-romi într-un efort de a îmbunătăţi pregătirea

şcolară şi oportunităţile de viaţă pe termen lung, mărind accesul la servicii de calitate ECEC pentru copiii romi

dezavantajaţi. Obiectivele proiectului includ: îmbunătăţirea accesului la o educaţie timpurie de calitate pentru

copiii romi dezavantajaţi; îmbunătăţirea practicilor părinteşti; şi creşterea accesului şi utilizării serviciilor de

sănătate precoce pentru romii tineri.

Din iunie 2010 până în iunie 2011, A Good Star a operat prin intermediul numeroşilor săi parteneri internaţionali şi

locali în 16 localităţi în patru ţări: Fosta Iugoslavie, Republica Macedoneană, Ungaria, România, şi Slovacia.

A Good Start, condusă de Fundaţia pentru Educaţia Romilor, are trei parteneri internaţionali:

– Fundacion Secretariado Gitano (FSG)(Fundaţia Secretariado Gitano )

– International Step By Step Association (ISSA)( Asociaţia Pas cu Pas)

– Slovak Governance Institute (SGI)( Institutul Guvernamental Slovac)

Cât şi 12 parteneri locali:

– Fosta Iugoslavia Republica Macedoneană

– Asociaţia Umanitară şi Caritabilă a Romilor KHAM (KHAM)

– Centrul Naţional al Romilor (NRC)

– Centrul pentru Educaţia Romilor“Ambrela” (Ambrela)

Ungaria

– Colegiul din Nyíregyháza

– Romano Trajo

– Fundaţia Unitate în Diversitate(UDF)

România

– Romani CRISS

– Fundaţia Ruhama

Slovacia

– Asociaţia Civilă Şanse Egale (Şanse Egale)

– Asociaţia Centrală a Iniţiativelor Romilor (KARI)

– Asociaţia Culturală a romilor din Slovacia (KZRSR)

– Centrul Metodologic şi Pedagogic Bratislava (MPC Bratislava)

Proiectul a fost finanţat de Uniunea Europeană Conducerea Centrală pentru Politica Regională ( 2.046.104,38

EURO). Pentru a asigura omogenitatea operativităţii acestui proiect, Roma Education Fund (Fundaţia pentru

Educaţia Romilor) a alocat un supliment de 54.449 EURO pentru a acoperi costurile neanticipate. REF a implicat

de asemenea un număr de alţi donatori care au finanţat activităţile complementare ale proiectului AGS pentru un

total de 437.712 EURO după cum urmează : Bernard van Leer Foundation (260.918 EURO), Fundaţia LEGO (107.660

EURO), şi Network of European Foundations ( Reţeaua de Fundaţii Europene) ( 69.134 EURO).

A Good Start (AGS) vizează o ţintă de peste 4000 de copii romi şi ne-romi, şi părinţii şi îngrijitorii lor, cu politici

explicite dar ne-exclusive. Implicaţiile proiectului sunt bazate pe centru, comunitate, si casă, şi activităţile

proiectului includ sprijinirea înscrierii, însoţirea şi transportul la forma de învăţământ pre-şcolar, oferirea de

programe pre-şcolare alternative, vizite acasă, şi evenimente ale comunităţii despre educaţie şi sănătate.

Activităţile proiectate suplimentar au ca scop implicarea părinţilor în dezvoltarea copiilor lor cu iniţiative cum ar fi

programul de citire Your Story ( Povestea Ta) şi programul the Home Preschool Community Liaison (Legătura

Comunităţii Casei Pre-şcolarilor) unde părinţii ţin sesiuni pre-şcolare. Până în prezent, proiectul a rupt bariere

motivaţionale, discriminatorii, materiale către educaţie şi îngrijire medicală, rezultând în accesul la educaţiile pre-

şcolare ( atât oficial cât şi neoficial) şi serviciile de îngrijire sanitară pentru mai mulţi copii. In plus, motivaţia

părinţilor şi cunoaşterea educaţiei copiilor lor a crescut, şi relaţiile între formele de învăţământ şi părinţii romi s-au

îmbunătăţit.

Informaţiile pentru acest ghid au fost adunate în timpul procesului de implementare a proiectului. În noiembrie

2011 parteneri locali au contribuit cu idei la diferite sesiuni de workshop-uri (ateliere) din ţară în timpul Celui de Al

Patrulea Workshop Transnaţional “A Good Start Summit” – ţinut la Băile Felix, România în noiembrie 2011.

Interviuri suplimentare au avut loc cu personalul proiectului responsabil pentru monitorizare şi evaluare, şi cu

personalul Programului de Dezvoltare Naţiunile Unite (United Nations Development Programme) şi Băncii

Mondiale care sunt implicate în asistarea AGS.

Strângerea datelor bazate pe etnie este subiectul discuţiilor frecvente în excluderea ariei socio-economice a

romilor. Politicile includerii bazate pe probe cer date de calitate care au fost dezagregate etnic. Altfel dezvoltarea

includerii nu poate fi măsurată şi excluderea nu poate fi comunicată.

R5

GHID DE BUNĂ PRACTICĂ A DATELOR ADUNATE

R4


R6 R7

O focalizare importantă a fost dată colectării datelor care ar permite echipei proiectului să urmărească şi să

raporteze progrese ale activităţilor şi randamentul proiectului AGS, cât şi consecinţelor şi modului de identificare a

strategiilor efective potrivite pentru a urca la nivel european.

Ţinând cont că acesta a fost un proiect pilot, şi strângerea datelor a fost complexă, procesul nostru nu poate servi

ca un model cuprinzător pentru alte eforturi de adunare a datelor. Totuşi, am învăţat un număr de lecţii

folositoare în sensul că poate informa alte iniţiative, în special proiecte internaţionale în zona educaţiei şi îngrijirii

timpurii a copiilor la romi şi alte comunităţi marginalizate.

Experienţa partenerilor noştri a variat în funcţie de ţară şi localitate de vreme ce cadre naţionale diferite şi situaţii

locale afectează detaliile de colectare a datelor.

Toate instrumentele de colectare a datelor cuprinse în acest ghid pot fi descărcate de pe website-ul Fundaţiei

pentru Educaţia Romilor (Roma Education Fund) şi echipa proiectului va fi fericită să facă disponibil restul la

cerere.

Acest ghid are ca scop sa servească atât celor care practică cât şi autorilor de politici în zonele strângerii de date,

educaţia timpurie a copiilor, includerea socială, şi dezvoltarea internaţională.

CADRUL STRÂNGERII DEDATE PENTRU UN BUNÎNCEPUT (A GOOD START) -FUNDAL

Cadrul strângerii de date pentru proiectul Un Bun Început (A Good Start) a fost detaliat în propunerea proiectului original.

În timpul implementării cadrul strângerii de date a fost extins şi adaptat conform comentariilor din partea

Fundaţiei Pentru Educaţia Romilor (Roma Education Fund), Institutul Guvernamental Slovac (the Slovak

Governance Institute), Programul de Dezvoltare Naţiunile Unite (United Nations Development Programme), şi

membrii personalului Băncii Naţionale (World Bank) însărcinat cu asistarea AGS în monitorizarea şi evaluarea sa,

cât şi comentariile din partea partenerilor AGS internaţionali şi locali.

Strângerea de date extinsă ca parte a proiectului AGS a fost influenţată de doi factori cheie :

– Proiectul pilot – deoarece acest proiect a fost un proiect pilot, se aşteaptă ca metodologia proiectului, şi

implementările sale, vor fi evaluate pentru a furniza probe pentru o îmbunătăţire în viitor; în plus natura

inovatoare a activităţilor proiectului AGS, cum ar fi scopul casei, comunităţii şi centrului bazate pe

dezvoltarea timpurie a copilului care îşi propun să compenseze lipsa de capacitate şi flexibilitate pre-şcolară

de a răspunde la nevoile în schimbare ale familiilor beneficiare, adică înţelegând nevoile şi metodele

procesului de colectare a datelor ar evolua pe parcursul proiectului.

– Lipsa datelor despre romi– Există o lipsă importantă de acces la datele socio-economice sigure despre romi din

surse publice sau surse din afară proiectului AGS. În unele cazuri, această lipsă de date este rezultatul problemelor

care reiese din strângerea datelor etnice dar, în alte cazuri, problema reflectă o lipsă mai vastă a datelor despre

grupurile marginalizate în general; de exemplu, datele ar trebui să fie disponibile la birourile naţionale de statistică

sau surse administrative publice colectate sau înlocuite de împuterniciţi disponibili în cursul strângerii de date.

Cadrul adunării de date a constat în următoarele instrumente principale:

1. Evaluarea Comunităţii1 – Un chestionar care a fost completat de partenerul local în fiecare localitate din proiect

atât înainte de implementarea proiectului şi aproape de sfârşitul fazei de implementare a proiectului. Chestionarul

1 O versiune prescurtată a Evaluării Comunităţi este furnizată în Anexa 1.

A doua administrare a Evaluării Gospodăriei la sfârşitul proiectului a permis personalului să măsoare schimbările

în câţiva indicatori urmăriţi de către proiect, cum ar fi atitudinile parentale, cât şi aprecierea copilului.

3. Baza de Date a Copiilor – O bază de date brevetată cu o interfaţă directă, pe care partenerii implementării

locale o foloseau pentru a introduce informaţii de la Evaluarea Gospodăriei şi, periodic, să introducă anumite

informaţii despre înscrierea în învăţământul pre-şcolar, prezenţa, şi progresul copiilor care erau beneficiarii

recurenţi ai proiectului. Baza de date a fost folosită de-a lungul proiectului de partenerii locali pentru a urmării

înscrierea şi participarea beneficiarilor recurenţi şi participarea părinţilor în activităţile proiectului.

4. Documente Indicatoare6 – Un formular de răspândire completat de partenerii locali de implementare la

fiecare 4 luni 7 pentru a raporta în doua seturi de indicatori randament şi rezultat: indicatori specifici locaţiei şi

indicatori universali la un nivel de proiect.8 Documentele au conţinut informaţii cantitative despre activităţile

planificate care se desfăşoară în cadrul proiectului, randamente şi rezultate, permiţând o urmărire şi răspândire

mai uşoară a informaţiilor la nivelul întregului proiect. Instrumente suplimentare folosite în cadrul monitorizării A

Good Start dar nu acoperite în detaliu în acest ghid sunt Formularele de Raportare de Descriere, Evaluarea

Calitativă ,9 şi Continuarea Evaluării Îngrijitorilor în Centre/Comunitate/Programe bazate pe Cămin create

de International Step de la Step Association pentru a evalua calitatea instituţiilor pre-şcolare. Un punct de

învăţare cheie pentru toţi partenerii proiectului a fost colectarea datelor care necesită o importantă perioadă de

timp şi oameni cu aptitudini necesare. Este o balanţă delicată între nevoile pentru monitorizarea şi evaluarea

datelor, şi capacitatea de a implementa activităţile proiectului.

R9


s-a centrat pe caracteristicile relevante pentru localităţi, cum ar fi furnizarea serviciilor ECEC şi participarea copiilor

romi la ele, situaţia socio-economică a comunităţii de romi, gradul de marginalizare al comunităţii de romi,

participarea la educaţie pre-şcolară şi şcolară, şi disponibilitatea facilităţilor educative în localitate. Informaţiile din

evaluare au servit ca bază pentru realizarea activităţilor proiectului adaptate nevoilor locale.

Evaluările conţin articole în următoarea ordine:

– Date socio-economice şi demografice

– Date despre segregarea locuitorilor şi specificurile comunităţilor de romi incluzând limba vorbită

– Accesul la serviciile publice incluzând: facilitate privind creşa, formele de învăţământ, îndrumarea pentru

copii cu nevoi speciale, bunăstarea copilului şi serviciile de sănătate, orientarea educaţională, şi servicii de

terapie pentru vorbit

– Date despre tipul de furnizori existenţi ai ECEC Şi resursele financiare ale acestor furnizori

– Date despre spaţiile existente în grădiniţe şi şcoli, şi rata lor de implicare

– Calificarea educatorilor şi profesorilor, şi disponibilitatea de pregătire

– Starea infrastructurii în grădiniţele şi şcolile existente

– Participarea romilor în luarea deciziei de educare la nivel local

– Principalele probleme educaţionale întâlnite de către copiii romi dezavantajaţi.

2 .Evaluarea Gospodăriei2 – Un chestionar care a fost administrat de colectorii de date pregătiţi, care erau afiliaţi

la partenerii locali, la mai mult de 1000 de familii recurente beneficiatoare 3 ale activităţilor proiectului A Good

Start atât la începutul activităţilor proiectului (evaluare de bază) şi la aceleaşi familii 4.

Evaluarea a servit la strângerea de date de bază despre familiile incluse în proiect, aprecierea copilului de către

părintele răspunzător5, detalii despre gospodărie inclusiv limba maternă, atitudinea părinţilor privind educaţia şi

îngrijirea dezvoltării timpurii a copilului, aşteptările părinţilor privitor realizarea educaţională a copilului, câteva

informaţii despre imunizarea şi îngrijirea sănătăţii, atitudinea părinţilor privind învăţarea şi dezvoltarea copiilor

acasă, motivele pentru participarea sau neparticiparea la o formă pre-şcolară, şi date socio-economice. Pe lângă a

furniza o linie de bază Evaluarea Gospodăriei a furnizat personalului proiectului informaţii suplimentare despre

situaţia familiilor şi a ajutat la identificarea atitudinilor privind educaţia pre-şcolară şi posibilele obstacole de

aşteptat.

R8

2 Formularul de Consimţire şi Evaluarea Gospodăriei la Anexa 2.3 Beneficiarii recurenţi au fost definiţi de către echipa proiectului drept copiii şi familiile implicate în activităţi repetate în cadrul proiectului (

pentru a evita administrarea de chestionare familiilor şi copiilor implicate în activităţi one-off). Definiţia a fost apoi calificată pentruactivităţile şi caracteristicile individuale ale fiecărei localităţi.

4 Familiile pe care colectorii au reuşit să le găsească, asta este, excluzând, de exemplu, familiile care s-au mutat.5 Evaluarea copilului s-a dezvoltat pentru a reflecta activităţile şi obiectivele AGS care reies din Mulţimea de Evaluări cu Indicator Multiplu

(MICS4) ca şi din profilul copilului Asociaţiei Internaţionale Step by Step

6 O versiune scurtată a Documentului Indicator al lui Romano Trajo de implementare a activităţilor în Hodasz, Ungaria este furnizat laAnexa 3.

7 Acesta a fost programat să corespundă cu cererile lor anterioare de raportare.8 Indicatori specifici locaţiei au fost adaptaţi cadrului rezultat pentru fiecare localitate. Datorită diferenţelor dintre intervenţiile cerute la

nivel de ţară şi chiar la fiecare localitate, am folosit de asemenea un set simplificat de indicatori universali – acelaşi pentru toatelocalităţile, care nu au cuprins uneori punctele fine ale activităţilor specifice dar au fost mai uşor de adăugat la nivel de ţară şi proiectpentru motive de raportare.

9 Serii de interviuri grup ( şi unele interviuri individuale) cu părţi implicate în fiecare localitate proiect au ţinut aproape finalul implementăriiproiectului pentru a strânge părerile lor despre implementarea proiectului şi lecţiile învăţate. Această experienţă nu este acoperită in ghid,deoarece interviurile au avut loc după pregătirea sa.

1 EVALUAREA GOSPODĂRIEI

Ca parte a strângerii de date pentru a evalua efectele activităţilor proiectului, am făcut o Evaluare Familială cu

1028 de familii în localităţile A Good Start, reprezentând 1781 de copii in grupul ţintă de vârstă (0-7). Am tratat

multe probleme complexe legate de metodologie şi administrare, ţinând cont de faptul că proiectul era pilot,

activităţile care implică, şi numărul şi varietatea localităţilor proiect. Evaluarea a fost direcţionată devreme în

proiect (deşi nu înainte de implementarea sa)

În contextul obiectivelor proiectului – în special obiectivul de a găsi toţi copiii romi din fiecare localitate proiect – au

fost probleme cu obţinerea unei liste complete cu copiii romi din grupul ţintă de vârstă. Chiar şi în localităţile unde

datele de la instituţiile guvernamentale locale au fost disponibile, nu toţi partenerii locali au avut acces la listele

complete. Astfel evaluarea s-a dublat ca un exerciţiu de ascultare. În fiecare familie care a fost abordată, evaluarea a

acoperit atributele de bază ale gospodăriei, inclusiv o listă a copiilor din casă şi datele lor de naştere. Cu toate acestea

este posibil ca unii copii beneficiari să nu fi fost localizaţi de personal, mai ales în unele din cele mai mari localităţi.10

1.1 LUCRUL CU COLECTORI NEPROFESIONIŞTI DE DATE

Folosirea noastră a mediatorilor şi mentorilor 11 comunitari de proiect ca şi colectori de date pentru evaluare a avut

urmări evidente dar au fost de asemenea şi avantaje. Urmările cheie au inclus experienţa şi pregătirea limitată a

mediatorilor în administrarea evaluării; cu toate că au primit o scurtă pregătire în cadrul AGS, colectorii profesionişti

de date ar fi cu mult mai experimentaţi. Când ai de-a face cu colectori de date care sunt de asemenea implicaţi în

implementarea proiectului respondenţii ar putea fi motivaţi să răspundă în conformitate cu obiectivele proiectului

sau cu aşteptările colectorilor de date – de exemplu, să raporteze atitudini mai favorabile pentru educaţia pre-

şcolară, să îşi exagereze gradul de sărăcie în speranţa obţinerii ajutor, şi tot aşa. În plus, colectorii de date – ei înşişi

pot simţi presiunea de a influenţa respondenţii sau a raporta greşit răspunsuri în timpul colectării de date sau date

intrate pentru a umfla reuşitele proiectului. În ceea ce priveşte posibilele avantaje, în unele localităţi folosirea

mediatorilor ca şi colectori de date garantează acces, înţelegere, şi, uneori, răspunsuri mai sincere. Acest rezultat

posibil variază, probabil în legătură cu cât de deschisă este comunitatea dată către exterior.12

Folosirea activiştilor unui ONG local oferă cheia unui cost avantajos în beneficiul comunităţii prin plătirea celor

din interior mai degrabă decât din exterior pentru muncă. În plus există posibilitatea de a construi capacitate

atât în căutare calitativă cât şi în folosirea metodelor de evaluare şi rezultatele pentru alte activităţi ale

organizaţiilor partenere.

Câţiva parteneri locali au raportat că ei au beneficiat de o mai bună înţelegere a unor probleme predominante

acoperite de evaluare, şi au putut folosi rezultate sau rapoarte din Baza De Date A Copiilor (vezi partea 2) în

comunicarea cu părţile implicate din exterior (guvernul local, aplicările proiectului, şi tot aşa). De asemenea,

partenerii locali au menţionat planuri de a efectua evaluări şi au fost recunoscători pentru sumarul statistic de

bază a anumitor probleme din comunităţile lor ţintă pe care le furnizează evaluările. Unii parteneri au apreciat că

evaluările le-au dat un îndemn să comunice direct cu ceilalţi potenţiali beneficiari, şi le-au permis să formeze noi

parteneriate şi noi activităţi.

1.2 REALIZAREA CHESTIONARULUI

Aceste întrebări sugerate au fost atunci intersectate cu obiectivele şi realizările indicatorilor aşa cum este stabilit

în aplicarea proiectului A Good Start şi documentele de detaliere ale programului care au fost reactualizate pe

durata proiectului. Rezultatul final a fost un chestionar de 10 pagini care conţinea întrebări pe 14 subsecţiuni. În

funcţie de localitate, mărime şi structura familiei intervievate, cât şi diversele metode de administrare,

chestionarul durează între 25 până la 60 de minute pentru a fi completat.

Atunci când chestionarul a fost realizat a doua oară, s-a renunţat la câteva întrebări; de exemplu, întrebări care e

posibil să aibă acelaşi răspuns de două ori( de exemplu, limba maternal, dotarea căminului), sau întrebări

dovedite a fi mai puţin utile sau au fost dificil de interpretat când s-a analizat după prima rundă (de exemplu

întrebări despre importanţă pre-şcolii şi imunizării când s-au primit răspunsuri afirmative de la aproape toţi

participanţii). Secţiunea despre starea socio-economică a căminelor a fost extinsă pentru a permite o legătură a

rezultatelor AGS cu informaţii despre populaţiile rome din alte ţări din Evaluarea Regională a UNDP din 2011. S-au

mai adăugat câteva întrebări pentru a evalua nivelul de satisfacţie a respondenţilor cu privire la activităţile

proiectului A Good Start.

1.2.1 Problema traducerii şi a direcţionării

Evaluarea a trebuit tradusă şi direcţionată în toate limbile folosite de populaţiile ţintă, care, în acest caz, au

reprezentat cele patru limbi oficiale ale ţărilor participante şi Romanes 13. Au avut loc un număr de schimbări în

R11


R10

10 Partenerii locali au luat măsurile corespunzătoare circumstanţelor lor locale pentru a maximiza probabilitatea găsirii tuturor copiilorpotenţiali benificiari în grupul ţinţă de vârstă.

11 Termenii de mediator sau mentor comunitar în contextual proiectului A Good Start se referă la personalul partenerilor locali – ONG-uricare au lucrat direct cu părinţi romi la diferite activităţi proiect –vizite acasă, evenimente din comunitate, însoţirea copiilor la şcoală,activităţi cu copiii, şi tot aşa.

12 Procentele de răspuns obţinute la această mostră neîntâmplătoare au fost mai mari decât procentele de răspuns la Evaluarea RegionalăUNDP din 2011 – virtual toţi respondenţii abordaţi au luat parte în timp ce procentele de răspuns la Evaluarea Regională în unele localităţiau fost reduse la un procent de cam 50%

13 Traducerea în limba Romanes cere o localizare suplimentară în funcţie de subiect. A fost nevoie de mai multe rânduri de verificări pentru aajunge la o traducere considerată utilizată de majoritatea partenerilor locali

Colectorii de date au fost rugaţi în timpul pregătirii să repete întrebările mai degrabă decât să le reformuleze.

Totuşi, colectorii de date au raportat că au trebuit să reformuleze întrebări în termini mai simpli sau mai colocviali

în efortul de a primi răspunsuri de la respondenţi. Această situaţie ar fi putut fi evitată dacă colectorii de date ar fi

putut să testeze evaluările pe un subansamblu relevant al populaţiei ţintă în fiecare localitate.

Următoarele consecinţe sunt cauzate de setările diferite şi problemele cauzate cu anumite întrebări ale evaluării.

1.4.1 Întrebări Sensibile

Au fost multe probleme legate de sănătatea femeilor, sănătatea copiilor, şi de igiena personală pe care

respondenţii le-au găsit foarte sensibile dar gradul de sensibilitate a variat adesea în funcţie de localitate. Această

variaţie subliniază importanţă consultării locale şi testării când se realizează chestionare. În unele localităţi, mai

ales în Ungaria şi Slovacia, unii respondenţi au refuzat să fie identificaţi ca romi.15 Filozofia proiectului a ţintirii

explicite dar ne-exclusive a romilor a fost uneori folositoare în convingerea respondenţilor să răspundă în

continuare la evaluare.

1.4.2 Problemele Legate de Data Recolectării

Unii respondenţi nu şi-au amintit datele exacte ale evenimentelor. Au avut probleme să-şi declare cu încredere

datele de naştere, vârsta copiilor lor, şi tot aşa. Separat, unii respondenţi nu au putut plasa cu încredere activităţi

în zile. Un grup de colectori de date a recomandat înlocuirea frazelor de genul „ în ultimele trei zile” cu indicatori

de timp mai precişi, ca de exemplu „luni, marţi şi miercuri...”

1.4.3 Lucruri abstracte

A cere părerile respondenţilor despre probleme abstracte ridicate a părut problematic conform rapoartelor din

datele colectorilor în câteva locaţii. Trăsăturile de caracter ca încrederea proprie şi independenţa, cât şi concepte

abstracte ca de exemplu reuşită, au fost uneori prea dificil de explicat datorită barierelor lingvistice sau

diferenţelor culturale. De exemplu, o întrebare din secţiunea Evaluarea Copilului care întreabă dacă copilul arată

încredere în sine a fost modificată în runda a doua cu o explicaţie „ copilul nu e ruşinos şi îşi poate prezenta nevoile

şi dorinţele”. Colectorii de date au trebuit să lase întrebările fără răspuns sau să le reformuleze în termeni mai clari

dând părinţilor exemple specifice.

1.4.4 Întrebări irelevante

Pentru a menţine comparabilitatea între localităţi secţiunea despre statutul socio-economic a necesitat o listă cu

dotările căminului. Totuşi, unor colectori de date li s-a părut necorespunzător să adreseze întrebări ale căror

răspunsuri pot fi deduse prin observaţie, ca de exemplu electricitatea în cămin, şi tot aşa.

R13


timpul procesului – întrebări au fost clarificate sau omise, unele întrebări au cerut opţiune suplimentare de

răspuns, şi tot aşa. ( A se vedea secţiunea 1.4 pentru mai multe informaţii). Privind în urmă, unii parteneri locali au

considerat că un proces de pretestare ar fi fost mai benefic – de exemplu, diferite subsecţiuni de comunităţi uneori

au răspuns foarte diferit la anumite aspecte ale evaluării.

1.2.2 Vârsta abandonurilor

In timp ce specificarea vârstei de abandon în chestionarul de evaluare a fost provocatoare, mai ales că punctul

central al A Good Start este educaţia şcolară timpurie, a fost important să existe răspunsuri separate pentru

grupuri diferite de vârstă. Deoarece vârsta de şcoală şi tiparul educaţional standard diferă în anumite aspecte de

la o ţară la alta, grupurile de vârstă selectate au diferit uneori de la o ţară la alta. A fost de asemenea necesar să se

specifice exact cum s-a considerat ziua de naştere a unui copil în evaluare (asta dacă, fie grupul de vârstă a unui

copil ar fi determinat fie dacă da sau nu el/ea a atins o anumită vârstă la începutul anului şcolar sau la data

administrării evaluării, şi tot aşa).

1.3 PREGĂTIREA

Pregătirile au durat o zi şi au inclus un sociolog 14 profesionist de la o agenţie de sondaje cu o experienţă vastă în

domeniul evaluării. Pregătirea a constat într-o recapitulare a întregii evaluări întrebare cu întrebare, urmată de un

joc de roluri între participanţii la administrarea evaluării sub supravegherea instructorului. Pregătirea s-a

constituit de asemenea pe experienţa personalului, şi experienţa personalului UNDP care a administrat Evaluarea

Regională, care a avut loc în 2004 şi 2011 în majoritatea ţărilor Central şi Est Europene cu populaţii de romi.

Personalul UNDP implicat în Evaluarea Regională a participat de asemenea direct la pregătirea evaluării AGS. Deşi

administratorii evaluării AGS au avut mai puţină experienţă faţă de administratorii evaluării care lucrează pentru

agenţii fixe, administratorii evaluării AGS au avut adesea un acces mai bun, şi o înţelegere mai bună, la

comunităţile locale de romi.

1.4 ÎNTREBĂRI PROBLEMATICE

Din cauza faptului că evaluarea a fost condusă în comunităţi de romi în numeroase ţări, au fost diferenţe

importante în deschiderea respondenţilor şi sensibilitate la răspunderea la întrebări. În unele comunităţi, au fost

subiecte la care respondenţii – predominant femei - nu au discutat deschis sau cu amabilitate, mai ales când

colectorul a fost de un anumit gen sau etnie. Situaţia a devenit mult mai complexă când traducătorii sau

diferenţele locale au fost luaţi în considerare.

R12

14 Pregătirile conduse de Dotcho Mihailov de la ASA, Bulgaria; Jaroslav Kling de la UNDP; personalul SGI ; şi personalul REF au avut loc înnoiembrie şi decembrie 2010.

15 În Slovacia nivelul ostilităţii publice faţă de romi este ridicat. În Ungaria în ultimii ani au fost o serie de atacuri şi crime pe motiv rasial. Înschimb, sunt motivaţii istorice (persecuţia romilor din timpul Celui de al Doilea Război Mondial) de teamă şi neîncredere.

1.5 CADRUL EVALUĂRII

O chestiune semnificativă de importanţă practică pentru evaluare a fost când şi unde să fie administrată. De

exemplu, a fost foarte dificil să evaluezi o mamă când chestionarul durează până la 60 de minute şi femeia este

înconjurată de copii sau alţi adulţi în timpul procesului. Totuşi, în multe localităţi, fie nu a fost suficient timp fie nu

a fost cadrul adecvat pentru a o intervieva pe mamă singură. Uneori mai multe femei rude sau prietene au

completat chestionarul împreună şi s-au putut încuraja reciproc şi ajuta cu amănuntele. Cu toate că această

practică nu a fost în conformitate cu idealul metodologiei standardizate, colectorii de date au găsit uneori

această practică necesară şi chiar folositoare.

1.6 VIZITAREA CĂMINELOR SĂRACE SAU EXCLUSE SOCIAL

Conform colectorilor de date, există factori specifici care trebuie luaţi în considerare când se alege momentul

potrivit pentru a vizita căminele în comunităţile sărace. Aceşti factori nu sunt neapărat consecvenţi cu unele din

cele mai bune practici stabilite pentru populaţii mari. Aceşti factori sunt de obicei specifici locaţiei şi după cum se

pare variază chiar în cadrul acelei locaţii. Momentul vizitei trebuie să ia în considerare stilul de muncă, stilul de

îngrijire a copiilor, când respondenţii mănâncă, şi aşa mai departe. De exemplu cel mai bun moment de a

intervieva o mamă este când un alt adult disponibil se află acasă pentru a avea grijă de copii în timpul realizării

chestionarului.

1.7 EXPLICAREA SCOPULUI EVALUĂRII

O chestiune care trebuie comunicată în timpul estimării la prima rundă a evaluărilor a fost explicaţia dată de

colectori când au abordat căminele. Unii colectori de date au găsit folositor să accentueze natura internaţională a

cercetării pentru a motiva respondenţii să răspundă la evaluare. Colectorii de date au dat evaluarea doar

respondenţilor care au semnat un formular de consimţire care cuprinde o explicaţie a modului de folosire a

datelor colectate.

Când colectorii de date au raportat experienţele lor în administrarea evaluării, au accentuat în mod repetat că

respectul, şi interesul sincer privind viaţa şi problemele respondenţilor au fost vitale în câştigarea accesului la unii

respondenţi. Au menţionat de asemenea că interviurile au trebuit adesea prefaţate de o lungă introducere şi

discuţie, şi abia atunci respondenţii au dorit să răspundă la întrebările evaluării. În unele ţări colectorii de date au

putut explica în mare respondenţilor cum datele de la unele întrebări vor fi folosite.


1.8 POPULAŢII SUPRA-EVALUATE

Unii colectori de date au raportat că unii din respondenţii lor au fost „supra-evaluaţi” - adică ei au fost abordaţi de

o multitudine de intervievatori pentru diferite tipuri de cercetări. Ca urmare, unii protestatari fie au protestat fie

au cerut bani pentru timpul lor 16. Colectorii de date au încercat să învingă obiecţiile prin explicarea clară a

beneficiului proiectului pentru copiii romi. În unele localităţi partenerul local a făcut din evaluare o condiţie pentru

implicarea în proiect, chiar dacă oficial sau neoficial, mai mult ca probabil a îmbunătăţit rata de răspunsuri.

1.9 PROTEJAREA DATELOR SENSIBILE

Formularul de consimţire semnat de respondenţi, şi prima pagină a chestionarului unde apare numele complet a

respondenţilor, au fost detaşata după ce evaluărilor au fost administrate şi ţinute separat de ceea ce a rămas din

chestionar, lăsându-le fără identificatori personali. În unele cazuri personalul de conducere a proiectului Roma

Education Fund / Fundaţia pentru Educaţia Romilor a ajutat partenerii locali să clasifice chestionarele

completate în timpul misiunilor de monitorizare17.

R15R14

16 La discreţia partenerului local un mic dar educaţional pentru copii a fost prins în buget în a doua rundă a administrării Evaluarea Familialăîn 2012

17 Chestionarele au fost desfăcute.

Structura de bază a bazei de date a reflectat conţinutul evaluării familiale, de vreme ce evaluarea a fost folosită

pentru a genera o listă a familiilor şi copiilor lor în grupul ţintă cu vârsta de la 0 la 6 (7)ani.19 Baza de date a fost

creată cu o interfaţă multilingvistică de folosire.

Copiii au fost apoi corelaţi cu instituţiile educaţionale din localităţile lor şi ales activităţi A Good Start. Module

suplimentare de aşteptare şi succesiune la şcoala primară, cât şi participarea părinţilor la activităţile proiectului,

au fost adăugate mai târziu.

Meniul de bază al bazei de date se structurează după cum urmează:

– Familii

– Lista de Copii

– Aşteptarea Lunară în Programele Pre-şcoală

– Rezultate Şcolare

– Data Imunizării

– Evaluările Familiale

– Instituţii

– Localităţi

– Ţări

2.2 ACCESUL BAZEI DE DATE ŞI PROTECŢIA DATELOR.

Accesul la baza de date a avut loc la trei nivele:

– Nivelul 1 permis doar pentru introducerea datelor pentru personalul local care a fost contractat să introducă

chestionarele Evaluării Gospodăriei în baza de date. Interfaţa de intrare a datelor a fost realizată pentru a

semăna design-ului Evaluării Gospodăriei mai degrabă decât unui formular cu întrebări şi validări filtrate

automat pentru a obişnui utilizatorii mai puţin obişnuiţi de PC. Interfaţa a fost de asemenea eficientizată

pentru a maximiza doar intrarea prin tastatură.

– Nivelul 2 a fost pentru liderii echipei partenerului local şi a permis accesul la o listă a copiilor în localitatea lor,

cu drepturi avansate de utilizator cum ar fi verificarea şi ştergerea datelor introduse de utilizatorii Nivelului 1.

– Nivelul 3 a furnizat accesul la datele general anonime la nivelul localităţii, şi graficul pentru echipele de

monitorizare.

R17


2 BAZA DE DATE ONLINE

Am căutat un mecanism care să permită partenerilor locali să introducă date pe o bază regulată. O altă opţiune

luată în considerare a fost să găsim neoficial copiii şi apoi partenerii locali să distribuie formularul cu baza de date

pe email. În schimb, pentru a oferi o mai mare uşurinţă de folosire şi să întărească capacitatea partenerilor locali,

a devenit un obicei existenţa unei baze de date online 18. În timpul desfăşurării proiectului baza de date a câştigat

noi capacităţi aşa cum a fost cerut de către personalul de monitorizare şi partenerii locali.

Formularul de întâmpinare a bazei de date a proiectului A Good Start

2.1 STRUCTURA BAZEI DE DATE

Baza de date a cuprins familiile beneficiarilor recurenţi – atât familii cu copii cu vârste de la 0 la 6 ani care au luat

parte la activităţile recurente ale proiectului cât şi familii care au luat parte la diferite activităţi ale proiectului.

R16

18 Daza de date a fost programată în Ruby on Rails de un programator slovac Miroslav Záhorák supervizat de către Martina Kubánovápersonal al Institutului Guvernamental Slovac.

19 Vârsta ţintă a depins de sistemul educaţional din fiecare ţară.

2.3 RAPOARTE

Data de baze a generat grafice, tabele, rapoarte, şi liste pentru utilizatorii locali şi personalul de monitorizare (de

exemplu, un rezumat a câtor copii în fiecare localitate sunt înscrişi la pre-şcoală, care este statutul social şi

educaţional al familiilor pe localitate, şi alte câteva).20 Partenerii locali au fost interesaţi de rapoartele pentru

localităţile lor dar de asemenea şi de comparaţiile naţionale şi internaţionale. Câţiva membri din personalul

partenerului local la proiect au raportat că au învăţat mai multe despre comunităţile lor din raportul bazei de

date care a fost degerat de datele Evaluării Familiale. Aceste rapoarte au servit de asemenea ca şi comentarii

pentru planificarea altor proiecte sau formularea propunerilor financiare uneori.

Exemplu de raport pentru baza de date a proiectului A Good Start

2.3 Cererile privind contractarea

În majoritatea cazurilor partenerii locali au trebuit să contracteze lucrători suplimentari pentru introducerea

datelor după runda iniţială de administrare a Evaluării Familiale şi această îndatorire a fost una dificilă în sine 21.

2.4. PROBLEME TEHNICE

Importante discuţii şi cercetări au dus la verificarea dacă ONG-urile partenerului local au avut destul acces la

computere şi internet pentru a introduce informaţiile în baza de date şi apoi să acceseze aceste date. În unele

cazuri a existat un singur computer în birou cu acces la internet şi acest computer a fost într-o locaţie departe de

unde interviurile au avut loc. Aceasta a trebuit unită cu problemele privind protecţia datelor din chestionar (vezi

Partea 1).

Interfaţa bazei de date este compatibilă cu cele mai multe browsere (motoare de căutare) standard de internet.22


R18 R19

20 Toate informaţiile au fost adunate fără accesul la informaţiile personale

21 Numărul familiei beneficiare recurente în diferite localităţi a variat de la 17 la 150.22 S-a făcut un efort pentru a garanta accesul la toate browserele larg răspândite care au Javascript şi Flash, cum ar fi Safari 5+, Mozilla

Firefox 7+, Internet Explorer 7+, Opera 11+.

3 EVALUAREA COMUNITĂŢII

Evaluarea comunităţii la începutul proiectului a furnizat un instrument de detectare pentru comunităţi. Cu toate

acestea, unele dintre analizele şi pronosticurile care s-au desfăşurat în timp ce activităţile proiectului au fost

concepute în fiecare din locaţiile proiectului s-au petrecut pe fundal şi, astfel, a fost prea subtil şi complex pentru a

surprinde în scris.

3.1 CONCEPEREA

Conceperea iniţială pentru Evaluarea Comunităţii a fost parte a propunerii proiectului. În timp ce cadrul de

monitorizare şi activităţile s-au cristalizat evaluarea a cerut schimbări de concepere / design pentru a reflecta

variaţiile între localităţi.

Conceperea finală a acoperit:

– Situaţia demografică şi socială a aşezării

– Accesul serviciilor publice

– Instituţiile Pre-şcolare în localitate

– Şcoli

– Populaţia pre-şcolară

– Calitatea resurselor umane în instituţiile pre-şcolare

– Caracteristicile comunităţii de romi

– Sumarul educaţiei în dezvoltarea timpurie cerută a copiilor şi intervenţiile de îngrijire.

– Instrumentul rezultat are cam 10 pagini, deşi include în majoritate tabele mari.

3.2 SURSELE DATELOR

Unele date au fost puse la dispoziţie de autorităţile locale în anumite ţări ale proiectului. Altele au fost furnizate

de către autorităţile sanitare şi de învăţământ. Accesul la date a depins în funcţie de legislaţie dar de asemenea de

relaţiile oficiale şi neoficiale dintre partenerul local de colectare a datelor pentru Evaluarea Comunităţii şi

autorităţile locale. Problemele apar în ţările unde datele etnice nu sunt sau nu pot fi colectate de autorităţile

locale. Sursele recensământului sunt adesea de necrezut printre populaţiile de romi şi datele administrative

adesea furnizează grade de calitate diferite. În câteva localităţi ale proiectului autorităţile publice nu au putut sau

nu au dorit să spună unde locuiesc familiile de romi, cum este situaţia lor socială, dacă copiii lor urmează pre-

şcoala şi alte informaţii de care a fost nevoie pentru a concepe şi implementa proiectul.

De exemplu, în Ungaria datele de prezenţă sunt considerate date personale şi autorităţile locale au refuzat astfel

să le împărtăşească. În Slovacia, este considerat ilegal să identifici romii în alt mod decât acela al propriei

identificări, în timp ce mulţi romi se declară de naţionalitate slovacă sau maghiară. (vezi de asemenea nota de

subsol 11).

Structura datelor colectate a variat desigur ( la ce vârstă este preş-coala gata, şi aşa mai departe).

3.3 MENŢINEREA COMPARABILITĂŢI

Secţiunile Evaluării Comunităţii care au de a face cu structurile instituţionale la un nivel naţional au fost foarte

greu de conceput de vreme ce întrebările au avut ca scop să funcţioneze bine în toate ţările proiectului. Tipuri de

instituţii pre-şcolare şi şcolare variază, cât şi statuturile educaţionale, şi tot aşa. Dacă formatul este ajustat

pentru fiecare ţară pentru a permite aceste variaţii, atunci procesarea şi analiza sunt mai complicate.

3.4 BENEFICIILE LOCALE

Unii din partenerii locali implicaţi în completarea Evaluării Comunităţii au constatat valoarea atât a informaţiilor

adunate cât şi a comunicării cu autorităţile locale implicate. Această comunicare a oferit o furnizare de date

binevenită în planificarea activităţilor din cadrul proiectului şi planificarea altor proiecte.

R21R20


4 FOILE DE LUCRU CU INDICATORI

Partenerii locali au înregistrat datele despre indicatorii pe care ei i-au colectat într-un formular de monitorizare.

Formularele au fost trimise pe email la fiecare patru luni. Din motive practice instrumentul a fost dezvoltat în

engleză. Pe parcursul proiectului a devenit clar că şi pentru partenerii locali care au comunicat în engleză,

neclarităţile colectării de date au impus suport suplimentar şi clarificări pentru diferiţi indicatori folosiţi.

4.1 INDICATORI SPECIFICI ŞI UNITARI

Datorită structurii complexe a activităţilor proiectelor, mulţi parteneri locali au creat individual indicatori la nivelul

randamentelor şi rezultatelor. Aceasta a cerut tabele de raportare individualizate pentru indicatori specifici. În

acelaşi timp, pentru a raporta date la nivelul ţărilor şi întregului proiect AGS, datele au fost de asemenea colectate

într-un tabel de indicatori unitari care au reflectat cadrul logic pentru activităţi la nivel de proiect.

4.2 INFORMAŢII TRIANGULATOARE CU RAPORTARE DECLARATIVĂ

La împărtăşirea informaţiilor în rapoartele declarative, personalul monitorizator a trebuit uneori să reconcilieze

neînţelegerile cu partenerii locali. Numerele raportate de măsurătorile cantitative nu au corespuns întotdeauna

cu informaţiile din rapoartele declarative – uneori discrepanţa s-a datorat complexităţi activităţilor (de exemplu,

îi număraţi pe fiecare care apare sau doar pe cei care semnează foaie de prezenţă), şi în alte dăţi discrepanţa s-a

datorat faptului că măsurătorile au fost conduse de persoane diferite.

4.3 DATE CUMULATIVE RAPORTOARE

Au fost probleme specifice în jurul raportării cifrelor cumulative: a fost dificil pentru partenerii locali să

urmărească numărul indivizilor distincţi pentru multe activităţi şi beneficiari ai proiectului. Sistemele de urmărire

folosite de partenerii locali au variat şi nu au fost întotdeauna sistematice. Aceasta a creat dificultăţi în agregarea

datelor la nivelul proiectului. În unele cazuri aceste date au fost disponibile din Baza de Date Online (vezi parte 2)

dar în unele cazuri a depins de partenerii locali. Nu a fost clar în toate cazurile dacă setarea unui mecanism de

urmărire ar fi posibil fie datorită dificultăţilor tehnice (înregistrarea tuturor părinţilor la un eveniment mare ) sau

probleme sensibile (înregistrarea numărului gravidelor la atelierele privind sănătatea femeilor).

4.4 FORMATUL DATELOR

Experienţa proiectului indică că datorită versiunilor diferite de software este mai bine să se folosească un

formular anume care este universal ( dacă un asemenea formular există) sau să se introducă date într-o formă

online. Deschiderea, editarea, şi salvarea formularelor s-a făcut în formate diferite, inclusiv zecimale cu punct

sau virgulă. Din nou, complexitatea relativă a proiectului a făcut folosirea unei forme unitare dificilă – toate

rapoartele au trebuit să fie verificate manual, inclusiv citirea şi evaluarea comentariilor declarative pe părţile

individuale ale datelor.

CONCLUZIE ŞI SUMAR

A Good Start, un proiect pilot timp de doi ani ajutând peste 4000 de copii din Fosta Iugoslavie Republica

Macedonia, Ungaria, România şi Slovacia a furnizat un set de informaţii practice despre datele colectate în

contextul european internaţional privind educaţia timpurie a copiilor şi proiectele de îngrijire. Bazându-se pe

instrumente diferite de colectare a datelor folosite pentru monitorizare şi evaluarea internă a proiectului,

partenerii A Good Start au aflat că:

– Chiar şi în situaţiile în care partenerii locali comunică în engleză, instrumentele de colectare a datelor cer

traducerea în limbile locale şi sprijin local extins pentru a menţine calitatea datelor.

– Folosind implementarea proiectului personalul ca şi colectori de date au avut obstacole evidente în ceea ce

priveşte validitatea, dar a şi oferit un număr de beneficii posibile referitor la construirea capacităţii.

– Constituirea unui chestionar pentru beneficiarii romi ECEC a impus traducerea în limbile oficiale ale fiecărei ţări,

şi posibil şi Romanes, de asemenea, utilizarea grijulie a chestionarului şi ajustarea chestionarului la nivel local.

– Populaţiile marginalizate ar putea avea preferinţe de locaţie şi moment specific privind momentul când sunt

evaluaţi ceea ce ar putea fi deferit de industria practică obişnuită a sondajului. Acest moment şi loc ar trebui

să respecte tradiţiile locale şi obiceiurile familiei şi poate fi constituit doar cu buna cunoaştere a localităţii.

– Unele populaţii ar putea fi „supra - evaluate” şi ar putea refuza să răspundă sau să ceară compensaţie pentru

răspunsurile lor; în funcţie de considerentele financiare şi etice un mic cadou ar putea fi potrivit în aceste

împrejurări.

– O bază de date multi - statală online cere o ajustare atentă a structurilor datelor bazată pe instituţiile

naţionale diferite şi consideraţiile legale.

– Rezultatul evaluării, şi rapoartele vizuale şi tabelare din evaluare, pot fi folosite de ONG-urile locale în

planificarea viitoare a proiectului şi aplicaţiile de finanţare.

O provocare viitoare, dar una care are nevoie să fie adresată, este conectare sistemelor de monitorizare la nivel de

proiect cu sistemele de monitorizare europene şi naţionale oficiale. Această sarcină ar fi o resursă intensivă şi ar

cere contribuţia unui expert pentru fiecare ţară implicată privind practicile statistice şi disponibilitatea datelor.

R23


R22

R25


Dacă datele despre copiii romi ar fi fost disponibile din surse naţionale, ar permite o mai bună evaluare dacă

intervenţia a fost eficientă, în timp ce ar permite celor care implementează proiectul să petreacă mai puţin timp în

monitorizarea viitorilor beneficiari şi mai mult în ajutarea lor.

Mai multe informaţii despre A Good Start, activităţile ei, şi rezultatele ei sunt disponibile dintr-un număr de

publicaţii23:

– Raportul de Cercetare I ( Sublinierea Evaluării asupra Localităţilor şi Căminelor ei),

– Raportul de Cercetare II (va fi publicat după completarea ghidului practic curent )

– Ghidul Practic I (Crearea de Oportunităşi în Dezvoltarea Timpurie a Copilului de la Început)

– Ghidul Practic III (Ghidul partener pentru promovarea educaţiei în dezvoltarea timpurie a copilului pentru

populaţia romă)

– Act Diplomatic I (Integrând accesul copiilor dezavantajaţi romi la educaţia şi îngrijirea de calitate în

dezvoltarea timpurie a copilului – Model de implementare a proiectului A Good Start)

– Act Diplomatic II (Fondurile Structurale UE şi Educaţia şi Îngrijirea În Dezvoltarea Timpurie a Copiilor pentru

Comunităţile Marginalizate de Romi 2014–2020)

R24

23 Aceste publicaţii sunt disponibile la secţiunea dedicată pe website-ul Fondului Educaţiei Romilorhttp://www.romaeducationfund.hu/good-start-eu-roma-pilot

ANEXA 1 – EVALUAREACOMUNITĂŢII

EVALUARE COMUNITĂŢII GHIDARE

Data colectării: o dată în septembrie 2010 şi încă o dată cu o luă înainte de terminarea proiectului.

Datele vor fi colectate de partenerii locali şi strângerea datelor va fi supravegheată de către facilitatorii ţării REF şi

ofiţeri în timpul monitorizării vizitelor. Datele vor fi colectate prin interviuri cu membrii următoarele categorii:

– Autorităţi locale

– Inspectori şcolari

– Directorii şi personalul şcolii

– Directorii şi personalul grădiniţei şi pre-şcoală

– Conducătorii locali romi şi/sau lideri ai ONG-urilor locale pentru romi

– Părinţi romi

Când se consideră că e disponibil şi corespunzător, partenerii locali vor consulta datele administrative şi completa

secţiunile din evaluarea societăţii din evaluarea de bază.

GLOSAR DE TERMENI

– AGS este prescurtarea pentru numele proiectului , “ A Good Start” ( Un Bun Început).

– Aşezarea este de obicei definită, şi înţeleasă, de către comunităţile de romi, o vecinătate compactă locuită

în principal de romi (cu toate că oameni de alte etnii pot locui acolo de asemenea). Aşezarea ar putea fi o

stradă, un cartier, o localitate urbană sau chiar rurală locuită în principal de romi. Aşezarea este

comunitatea de romi ţintită de către proiectul AGS.

– O gospodărie cuprinde fie o persoană care locuieşte singură sau un grup de persoane ( nu neapărat rude)

locuind la aceeaşi adresă cu gospodărire comună – aceasta înseamnă, împărţirea a cel puţin unei mese pe zi sau

împărţirea unei sufragerii sau dormitor. Oamenii care stau temporar în gospodărie sunt de asemenea incluşi.

– O localitate este o populaţie distinctă în care locuitorii locuiesc în amenajări în vecinătate de gospodării

îngrijite. O localitate tipică are un nume şi un statut administrativ recunoscut local, distinct. O localitate

poate fi într-o locaţie rurală sau urbană.

R27

– Indivizi dezavantajaţi/ indivizi care sunt eligibili din punct de vedere legal pentru ajutorul social sunt

indivizi care au primit ajutoare sociale pentru cel puţin 3 luni în timpul ultimului an anterior evaluării.

– Clase segregate de şcoală/ grădiniţă, pentru scopul acestei evaluări, se referă la grupările educaţionale

unde elevii romi formează o majoritate din corpul studenţilor ( procent de peste 50).

– În scopul acestei colectări de date copiii cu dificultăţi de învăţare sau nevoi speciale de educare (SEN)

sunt copiii care au o dizabilitate identificată, probleme de sănătate sau probleme de sănătate mentală care

necesită intervenţie timpurie, servicii educaţionale speciale, sau alte servicii specializate şi de sprijinire.

Identificarea şi categorisirea copiilor SEN este în conformitate cu legile naţionale.

– Când se face estimarea numărului de copii romi, număraţi atât copiii care locuiesc în comunităţi separate

cât şi cei care stau şi sunt integraţi în localităţi.

– Vă rugăm să indicaţi sursele folosite pentru datele dumneavoastră (statistici oficiale; organizarea bazei de

date; o estimare, şi aşa mai departe) şi anul acoperit de date sau anul când au fost produse datele.

Completat de:

Nume şi organizaţie

Titlu “A Good Start”

Data

Semnătura

1. Informaţii de Bază despre Localitate şi Aşezare24

2. Numărul de Locuitori şi gospodării

3. Numărul de copii

4. Lista de Pre-şcolari în Localităţi şi Aşezări (Instituţii de Îngrijire pentru Copii cu Vârsta de la 0-3)

6. Lista de Grădiniţe în Localitate şi Aşezări (Instituţii de Îngrijire pentru Copii cu Vârsta de la 3-6)

7. Informaţii despre şcoala Primară din Localitate şi Aşezare

8. Numărul de Copii de şcoală Primară din Localitate şi Aşezare.

9. Dezvoltarea Timpurie a Copilului şi Serviciile privind Educaţia în Aşezare.

R26


24 Informaţiile despre aşezare ar trebui să se refere la aşezările de romi ţintă în proiectul AGS.


ANEXA 2 – EVALUAREA GOSPODĂRIEIFORMULAR DE CONSIMŢIREŞI CHESTIONAROrganizaţia Implementării: ...................................................................................................

Numele Intervievatorului: .....................................................................................................

Numele Părintelui sau Îngrijitorului Primar: ............................................................................

Locaţie: ................................................................................................................................

Ţară: ....................................................................................................................................

FORMULAR DE CONSIMŢIRE

Bună ziua numele meu este (numele intervievatorului). Fundaţia Pentru Educaţia Romilor implementează proiectul

“A Good Start” în patru ţări: Fosta Iugoslavie, Republica Macedonia, Ungaria şi România.

Organizaţia noastră (numele organizaţiei) implementează acest proiect în localitatea (numele localităţii). Dorim să

adunăm câteva informaţii despre gospodăria dumneavoastră, copiii voştri, la începutul şi sfârşitul acestui proiect.

Informaţiile vor fi folosite pentru a asigura că serviciile noastre vor întâlni educaţia şi nevoile de îngrijire în

dezvoltarea timpurie a copiilor voştri. Vor fi de asemenea folosite de Fundaţia Pentru Educaţia Romilor, împreună

cu Banca Mondială şi Programul de Dezvoltare Naţiunile Unite, pentru a determina reuşita proiectului. Lecţia

învăţată va fi folosită pentru a face recomandării pentru programele viitoare pentru copiii romi.

Dacă există întrebări la care aţi prefera să nu răspundeţi atunci nu trebuie să o faceţi, şi puteţi întrerupe

interviul oricând. Datele nu vor fi folosite pentru un alt scop decât cel menţionat anterior fără acordul

dumneavoastră. Informaţiile vor fi anonime - aceasta înseamnă că numele voastre nu vor fi făcute public.

Informaţiile vor fi depozitate şi utilizate în conformitate cu previziunile Legii privind protecţia datelor personale

(nume/ numărul Actului).

Prin această confirm că am citit informaţiile de mai sus, le-am înţeles, şi confirm permisiunea ca proiectul „

A Good Start” să-mi folosească datele personale în scopul evaluării şi monitorizării.

R28

Vom semna două copii ale acestui formular; una va fi pentru arhivele voastre. Detaliile de contact pentru

Coordonatorul Tării REF şi Coordonatorul Proiectului Local sunt la sfârşitul acestui formular. Puteţi să îi contactaţi

dacă aveţi vreo întrebare după interviu.

Locul şi data: .....................................................................................

.....................................................................................

Semnătura intervievatorului

.....................................................................................

Semnătura părintelui sau îngrijitorului primar al beneficiarului

R29

Numele şi detaliile de contact ale Numele şi datele de contact ale

Coordonatorului Tării REF: Coordonatorului Proiectului Local:

CHESTIONARUL GOSPODĂRIEI – “PROIECTUL A GOOD START”

1. Detaliile interviului

1.1 Data interviului(zi|lună|an): ___ ___|___ ___|___ ____

1.2 Durata interviului:

PREZENTAREA DE CĂTRE MEDIATORULUI COMUNITĂŢII ( ÎNCEPE PRIN A CITI ŞI SEMNA FORMULARUL DE

CONSIMŢIRE, APOI CONTINUĂ CU ASTA):

INTERVIUL DUREAZĂ DE OBICEI CAM 1 ORĂ. TOATE INFORMAŢIILE RĂMÂN STRICT CONFIDENŢIALE ŞI

RĂSPUNSURILE NU VOR FI NICIODATĂ FOLOSITE PENTRU IDENTIFICAREA VOASTRĂ. MOTIVUL PENTRU CARE VĂ

ÎNTREBĂM NUMELE ESTE CĂ AM VREA SĂ REPETĂM INTERVIUL PESTE UN AN DACĂ SUNTEŢI DE ACORD. NOI ÎI

ÎNTREBĂM PE TOŢI ACELEAŞI ÎNTREBĂRI INDIFERENT DE ŢARA DIN CARE SUNT. NU SUNTEŢI OBLIGAŢI SĂ

RĂSPUNDEŢI LA VREO ÎNTREBARE DACĂ NU VREŢI. DACĂ AŢI CONSIMŢIT TOT CE AM VORBIT PUTEM ÎNCEPE ACUM?

2. Detalii despre familie:

2.1 Numele de familie: (Numele de familie al părinţilor care reprezintă întreaga familie, Capul Gospodăriei)

2.2 Vârsta tatălui (Anii împliniţi):

2.3 Vârsta mamei (Anii împliniţi):

2.4 Numărul de copii:

2.5 Nr. de copii cu vârsta între 0-7 ani:

Comentarii (Folosiţi acest spaţiu pentru a înregistra note despre interviu, cum ar fi formulare de interviu incomplete şi

menţionaţi oricare alte detalii dacă sunt relevante):

3. Acum, vă voi adresa întrebări despre copiii cu vârste între 0-7 ( Incluzând doar acei copii de 7 ani

care au avut ziua după 1 septembrie 2003). Vom continua să revedem una câte una întrebările

pentru fiecare copil. Începeţi cu cel mai mic copil.

Nr. Prenumele Numele Data Genul: Unde e înscris copilul?

copilului de familie naşterii: Spuneţi – mi numele

al copilului: (zi|lună|an) şcolii/instituţiei.

Dacă părintele Scrieţi codul şi numele

nu poate instituţie

indica data (ex.: d | Grădiniţa Zborov)

exactă, A - acasă şi nu e înscris

includeţi anul B - program mama /copilul

naşterii, şi C - pre-şcolar

dacă e posibil, D - grădiniţă

luna. E - centru comunitar

F - şcoala primară

G - şcoala specială primară

H - altă instituţie

1. o Masculin

___/___ /_____ o Feminin _____

2. o Masculin

___/___ /_____ o Feminin _____

3. o Masculin

___/___ /_____ o Feminin _____

4. o Masculin

___/___ /_____ o Feminin _____

5. o Masculin

___/___ /_____ o Feminin _____

6. o Masculin

___/___ /_____ o Feminin _____

– Dacă e necesar mai adăugaţi rânduri

Înlăturaţi primele două pagini ale evaluării după ce aţi introdus datele din chestionar în baza de date electronică,

deoarece aceste pagini conţin informaţii personale. Aceste două pagini vor fi salvate separat.

R31


R30

Copilul nr. [___] Copilul nr. [___] Copilul nr. [___] Copilul nr. [___]

4.7 Face el/ea A) o Da B) o Nu A) o Da B) o Nu A) o Da B) o Nu A) o Da B) o Nu

activităţile de C) o Nu ştiu / C) o Nu ştiu / C) o Nu ştiu / C) o Nu ştiu /

rutină zilnică Niciun răspuns Niciun răspuns Niciun răspuns Niciun răspuns

fără a i se aminti?

(Ca de exemplu

spălatul pe dinţi,

făcutul curăţeniei

după joacă sau masă,

ajută la treburi)?

4.8 Are el/ea A) o Da B) o Nu A) o Da B) o Nu A) o Da B) o Nu A) o Da B) o Nu

încredere în el C) o Nu ştiu / C) o Nu ştiu / C) o Nu ştiu / C) o Nu ştiu /

însuşi/ ea însăşi? Niciun răspuns Niciun răspuns Niciun răspuns Niciun răspuns

4.9 înţelege el /ea A) o Da B) o Nu A) o Da B) o Nu A) o Da B) o Nu A) o Da B) o Nu

bine cu alţi C) o Nu ştiu / C) o Nu ştiu / C) o Nu ştiu / C) o Nu ştiu /

copii? Niciun răspuns Niciun răspuns Niciun răspuns Niciun răspuns

R33


4. Evaluarea copilului pentru copii cu vârste între 3-7 ani

Acum gândiţi-vă la copiii voştri cu vârste între 3-7 ani şi răspundeţi la următoarele întrebări

(Completaţi nr. de copii - copii cu vârste între 3-7 ani aşa cum este indicat în prima coloană a tabelului 3./pagina 2

(începeţi cu cel mai mic). De exemplu: Copilul nr. [1] în acest tabel este copilul ale cărui date sunt în rândul care începe

cu numărul 1 în tabelul anterior )

Copilul nr. [___] Copilul nr. [___] Copilul nr. [___] Copilul nr. [___]

4.1 Poate el/ea să A) o Da B) o Nu A) o Da B) o Nu A) o Da B) o Nu A) o Da B) o Nu

identifice/numească C) o Nu ştiu / C) o Nu ştiu / C) o Nu ştiu / C) o Nu ştiu /

cel puţin zece Niciun răspuns Niciun răspuns Niciun răspuns Niciun răspuns

litere din alfabet?


citească cel puţin C) o Nu ştiu / C) o Nu ştiu / C) o Nu ştiu / C) o Nu ştiu /

patru cuvinte Niciun răspuns Niciun răspuns Niciun răspuns Niciun răspuns

simple, populare?


îşi scrie C) o Nu ştiu / C) o Nu ştiu / C) o Nu ştiu / C) o Nu ştiu /

propriul nume? Niciun răspuns Niciun răspuns Niciun răspuns Niciun răspuns

4.4 Poate el/ea A) o Da B) o Nu A) o Da B) o Nu A) o Da B) o Nu A) o Da B) o Nu

înţelege propoziţii C) o Nu ştiu / C) o Nu ştiu / C) o Nu ştiu / C) o Nu ştiu /

simple în limba Niciun răspuns Niciun răspuns Niciun răspuns Niciun răspuns

naţională/

regională?

4.5 Recunoaşte el/ea A) o Da B) o Nu A) o Da B) o Nu A) o Da B) o Nu A) o Da B) o Nu

simbolurile pentru C) o Nu ştiu / C) o Nu ştiu / C) o Nu ştiu / C) o Nu ştiu /

numerele Niciun răspuns Niciun răspuns Niciun răspuns Niciun răspuns

de la 1 la 10?


îşi închidă C) o Nu ştiu / C) o Nu ştiu / C) o Nu ştiu / C) o Nu ştiu /

nasturii la Niciun răspuns Niciun răspuns Niciun răspuns Niciun răspuns

cămaşă sau jerseu?

R32

5. Detalii gospodărie

Vă mulţumesc pentru ajutor. Aş dori să vă adresez câteva întrebări introductive despre familia voastră

5.1 Care este relaţia cu copiii din această A) o Mamă B) o Tată

gospodărie? (centraţi-vă pe copiii beneficiari C) o Bunică D) o Bunic

cu vârsta între 0-7 ani) E) o Altul: (vă rog specificaţi)

.........................................................................

5.2 Sunteţi persoana care are grijă de copii? A) o Da B) o Nu

(Dacă Da, mergeţi la Q5.4.)

(O persoană care are grijă de copii este o persoană

care petrece cel mai mult timp jucându-se cu ei,

învăţând cu ei şi având grijă de ei.)

5.3 Dacă NU, care este persoana care A) o Mamă B) o Tată

are grijă de copii? C) o Bunică D) o Bunic

E) o Altul: (vă rog specificaţi)

.........................................................................

5.4 Câţi ani are persoana care are grija de copii?

(Completaţi anii)

5.5 Ce limbă se vorbeşte A) o Maghiară

în gospodăria voastră? B) o Fosta Iugoslavie Republica Macedoneană

(Este posibil un răspuns multiplu) C) o Limba Romani D) o Româna

E) o Slovaca F) o Albaneza

G) o Alta: (Completaţi):

.........................................................................

5.6 Care este limba maternă a copilului vostru? A) o Maghiară

(Este posibil un răspuns multiplu) B) o Fosta Iugoslavie Republica Macedoneană

C) o Limba Romani D) o Româna

E) o Slovaca F) o Albaneza

G) o Alta: (Completaţi):

.........................................................................

6. Atitudinea părinţilor referitoare la îngrijirea şi educaţie timpurie a copilului

Vă mulţumesc că aţi răspuns la întrebările introductive, acum vă voi cere părerea voastră îngrijirea şi educaţia în

dezvoltarea timpurie a copilului. (Vă rog alegeţi doar un răspuns doar dacă nu e specificat altcumva.)

6.1 În ce situaţie credeţi că se descurcă mai bine la şcoală copiii?

A) o Dacă copiii au urmat grădiniţa sau altă program educaţional înainte de a merge la şcoala primară

B) o Dacă copiii au stat acasă înainte de a merge la şcoala primară

C) o Nu este nicio diferenţă

D) o Nu ştiu / Niciun răspuns

6.2 Cât de important este pentru copiii cu vârsta între 0-6 să urmeze programele de învăţare a

unei grădiniţe, cămin sau altă pre-şcoală pentru a avea un viitor bun?

A) o Nu e important deloc B) o Cât de cât important C) o Important

D) o Foarte important E) o Nu ştiu/ Niciun răspuns

7. Aşteptările părinţilor privind reuşita educaţională viitoare a copilului lor.

Acum vă voi cere să priviţi spre viitor, şi vă voi adresa întrebări despre aşteptările voastre privind educaţia copilului

sau copiilor voştri. (Vă rog alegeţi doar un răspuns doar dacă nu e specificat altcumva.)

7.1 (Doar pentru părinţii care au fete; Dacă toate răspunsurile Q3 sunt despre băieţi - mergeţi la Q7.2) Dacă vă

gândiţi la viitorul fiicei voastre, la ce nivel de învăţământ ar trebui să termine fiica voastră?

(Nu citiţi răspunsurile listate mai jos, ci întrebaţi direct părinţii să numească doar UN tip de preferinţă de

aşteptare educaţională pentru fiica lor. Apoi încadraţi răspunsul conform opţiunilor de mai jos.)

o Studii superioare/ Universitate

o Educaţie post-secundară şi nu terţiară

o Absolvirea educaţiei vocaţionale secundară

o Absolvirea educaţiei generale secundară (şcoala gimnazială)

o Absolvirea învăţământului obligatoriu (9 sau 10 ani de educaţie primară)

o Absolvirea educaţiei primare

o Alta: .........................................................................(completaţi)

o Nu are importanţă

o Nu răspund/ Niciun răspuns

7.2 (Doar pentru părinţii care au băieţi; Dacă toate răspunsurile Q3 sunt despre fete - mergeţi la Q7.3) Dacă vă

gândiţi la viitorul fiului vostru, la ce nivel de învăţământ ar trebui să termine fiul vostru?

(Nu citiţi răspunsurile listate mai jos, ci întrebaţi direct părinţii să numească doar UN tip de preferinţă de

aşteptare educaţională pentru fiul lor.)

o Studii superioare/ Universitate

o Educaţie post-secundară şi nu terţiară

o Absolvirea educaţiei vocaţionale secundară

o Absolvirea educaţiei generale secundară (şcoala gimnazială)

o Absolvirea învăţământului obligatoriu (9 sau 10 ani de educaţie primară)

R35


R34

H) o Nu ştiu/ Niciun răspuns

8.6 In primele luni după ce copilul cel mai mic s-a născut, vreo asistentă sau doctoriţă

(pediatru sau altul) v-a controlat?

A) o Da B) o Nu C) o Nu ştiu/ Niciun răspuns

8.7 Cât de importantă credeţi că este alăptarea copiilor?

A) o Nu e importantă deloc B) o Cât de cât importantă C) o Importantă

D) o Foarte importantă E) o Nu ştiu/ Niciun răspuns

9. Atitudinea părinţilor referitor la învăţarea şi dezvoltarea copiilor acasă

În secţiunea următoare vă vom adresa câteva întrebări despre gândurile voastre privind creşterea şi educaţia copiilor

cu vârste între 0-7 ani.

9.1 Când aveţi o întrebare despre dezvoltarea copilului vostru, de unde o puteţi lua?

(Sunt posibile mai multe răspunsuri):

o Nu am nevoie de nici o informaţie suplimentară

o Citesc cărţi

o Citesc articole din ziar legate de aceasta

o Privesc la televizor programe legate de aceasta

o Întreb alţi oameni (indicaţi pe cine) : .....................................................................

o Altul: .........................................................................

o Nu ştiu de unde să iau informaţii ( Citiţi această opţiune)

9.2 In ultimele 3 zile, vreun membru al gospodăriei peste 15 ani a citit sau privit la pozele cărţii cu

copilul / copiii. (Sunt posibile mai multe răspunsuri):

A) o mama

B) o tata

C) o Altul .........................................................................

D) o Nimeni

E) o Nu ştiu/Niciun răspuns

9.3 In ultimele trei zile, vreun membru al gospodăriei peste 15 ani a spus poveşti copiilor?


A) o mama

B) o tata

C) o Altul .........................................................................

D) o Nimeni


9.4 In ultimele trei zile, vreun membru al gospodăriei peste 15 ani s-a jucat cu copiii?


A) o mama

B) o tata


o Absolvirea educaţiei primare

o Alta: .........................................................................(completaţi)

o Nu are importanţă

o Nu răspund/ Niciun răspuns

7.3 Cât de important este pentru băieţii şi fiicele voastre să urmeze o şcoală?

o Pentru băieţi este mai important să urmeze o şcoală

o Pentru fete este mai important să urmeze o şcoală

o Pentru băieţi şi fete este la fel de important să urmeze o şcoală

o Nu ştiu/ Niciun răspuns

8. Imunizarea şi îngrijirea sănătăţii

Acum am dori să vă adresăm câteva întrebări despre problemele de sănătate.

Dacă nu vă simţiţi confortabili să răspundeţi la vreo întrebare puteţi să spuneţi ‘niciun răspuns’.

8.1 Cât de importantă este imunizarea pentru copii în general?

A) o Nu e importantă deloc B) o Cât de cât importantă C) o Importantă

D) o Foarte importantă E) o Nu ştiu/ Niciun răspuns

8.2 După câte ştiţi, sunt copii în casă/gospodărie care sunt vaccinaţi?

A) o Da, toţi B) o Unii dintre ei C) o Niciunul dintre ei

D) o Nu ştiu/niciun răspuns

8.3 Aţi primit vreodată vreo informaţie/ explicaţie despre importanţa imunizării?

Dacă DA, indicaţi de unde aţi primit informaţia (Sunt posibile mai multe răspunsuri):

A) o Doctor

B) o Asistentă sau lucrător în sănătate

C) o Mediator comunitar

D) o Altă persoană (completaţi): .........................................................................

E) o Nu am primit această informaţie/explicaţie

F) o Nu ştiu/niciun răspuns

8.4 Când dumneavoastră, sau mama copilului, aţi fost însărcinată înainte ca cel mai mic copil să

se nască, aţi fost la spital sau aţi văzut vreun doctor pentru un control sau examinare?

A) o Da B) o Nu C) o Nu ştiu/niciun răspuns

8.5 A vorbit cineva cu dumneavoastră despre sarcină când aţi fost gravidă înainte ca cel mai mic

copil să se nască? (Sunt posibile mai multe răspunsuri):

A) o Doctor

B) o Asistentă

C) o Mediator Comunitar

D) o Mediator în sănătate

F) o Altă persoană (completaţi): .........................................................................

G) o Nimeni

R36 R37


R38

10. Întrebări pentru părinţii cu copii mai mici de 3 ani

10,1 şi 10.2 trebuie adresate doar dacă intervievatul are un copil sub 3 ani care merge la cămin,

grădiniţă/ sau alt program comunitar ( intervievatorul trebuie să verifice întrebarea 3 pentru

această informaţie)

10.1 Spuneţi-mi cele mai importante 3 motive pentru care copilul/ copiii voştri frecventează

cămin/grădiniţă sau alt program comunitar

(Nu citiţi răspunsurile de mai jos cu voce tare. Cereţi intervievatului ca prima dată să se gândească la

răspunsurile posibile şi să numească MAXIMUM 3 motive.)

o Copilului meu îi place să meargă la program/cămin.

o Programul furnizează o masă gratis sau alt sprijin material.

o Îmi dă timp să lucrez / să mă ocup de alte treburi.

o Îmi plac / am încredere în profesori.

o La grădiniţă copilul meu poate lega noi prietenii.

o Copilul meu se poate juca acolo.

o Copilul meu poate învăţa acolo.

o Copilul meu poate învăţa acolo limba oficială a statului/ limba regională dominantă.

o Alte motive: .........................................................................


10.2 Profesorul vorbeşte cu voi şi vă dă informaţii ajutătoare despre copilul vostru şi ce face el/ea

acolo?

A) o Da, foarte des B) o Da, uneori C) o Nu, aproape deloc

D) o Nu, niciodată E) o Nu ştiu/ Niciun răspuns

10.3 Strebuie adresată doar dacă intervievatul are un copil sub 3 ani care nu merge la cămin,

grădiniţă/ sau alt program comunitar ( intervievatorul trebuie să verifice întrebarea 3 pentru

această informaţie)

10.3 Spuneţi-mi cele mai important motiv pentru care copilul vostru nu frecventează îngrijirea

zilnică/grădiniţa/ program comunitar



o E prea scump

o Nu există niciun cămin/grădiniţă/centru comunitar(pentru copii sub 3 ani) în apropiere

o Nu sunt locuri disponibile pentru copiii noi.

o Nu lucrez deci pot sta acasă şi să fiu cu copilul meu.

o Nu-mi plac/ nu am încredere în profesori.

o Copilul meu nu e tratat bine

o Copilul meu nu vorbeşte limba.

o Copilul ar trebui să stea cu familia.

o Alte motive: .........................................................................

o Nu ştiu/ niciun răspuns

R39

C) o Altul .........................................................................

D) o Nimeni


9.5 In ultimele trei zile, vreun membru al gospodăriei peste 15 ani a desenat lucruri cu copiii?


A) o mama

B) o tata

C) o Altul .........................................................................

D) o Nimeni


9.6 In ultimele trei zile, vreun membru al gospodăriei peste 15 ani i- a învăţat alfabetul sau să numere

pe copii? (Sunt posibile mai multe răspunsuri):

A) o mama

B) o tata

C) o Altul .........................................................................

D) o Nimeni


9.7 In ultimele trei zile, vreun membru al gospodăriei peste 15 ani i-a ajutat pe copiii care sunt la

şcoală să-şi facă temele? (Sunt posibile mai multe răspunsuri):

A) o mama

B) o tata

C) o Altul .........................................................................

D) o Nimeni

E) o Niciun copil nu este înscris la şcoală încă


9.8 Câte cărţi pentru copii sau cu poze aveţi?

Spuneţi numărul aproximativ: ................................... (Introduceţi “0” pentru “niciuna”)

9.9 Copilul vostru are un loc/masă/colţ separat în casă, unde el/ea poate învăţa sau se juca ?

A) o Da

B) o Nu

C) o Nu ştiu/ Niciun răspuns


11. Întrebări pentru părinţi cu copii cu vârsta între 3-7 ani

Dacă, conform întrebării 3, cel puţin unul dintre copiii intervievatului cu vârsta între 3 şi 7 ani urmează grădiniţa,

continuaţi cu următoarele întrebări. ( dacă NICIUNUL dintre ei nu urmează, continuaţi cu întrebarea 11.8)

11.1 De ce frecventează copilul vostru grădiniţă? Spuneţi-mi cele mai importante 3 motive.



o Copilului meu îi place să meargă la grădiniţă.

o Grădiniţa furnizează o masă gratis sau alt sprijin material.

o Îmi dă timp să lucrez/să mă ocup de alte treburi.

o Îmi plac / am încredere în profesori.

o La grădiniţă copilul meu poate stabili noi prietenii.

o Copilul meu are o şansă mai bună să urmeze şcoala primară şi mai târziu.

o Copilul mea se poate juca acolo.

o Copilul meu poate învăţa acolo.

o Copilul meu poate învăţa acolo limba oficială a statului/ limba regională dominantă

o Grădiniţa este obligatorie pentru copilul meu

o Alte motive: .........................................................................


11.2 In ultima săptămână (ultimele cinci zile lucrătoare), câte zile a fost copilul la grădiniţă?

(Introduceţi numărul de zile): .......................................................... (Pentru “NU”, introduceţi “0”)

11.3 La grădiniţa copilului vostru ceilalţi copii sunt...?

A) o Toţi/Aproape toţi romi B) o Cam jumătate romi C) o Câţiva romi

D) o Copilul meu e singurul rom E) o Nu ştiu/ Niciun răspuns

11.4 In clasa copilului vostru de la grădiniţă ceilalţi copii sunt...?

A) o Toţi/Aproape toţi romi B) o Cam jumătate romi C) oCâţiva romi



la grădiniţă?

A) o Foarte des B) o Uneori C) o Aproape niciodată

D) o Niciodată E) o Nu ştiu/Niciun răspuns

11.6 Este dificil pentru copilul vostru să înţeleagă lecţiile din cauza limbii în care sunt învăţaţi?

A) o Foarte dificil - copilul meu nu înţelege nimic

B) o Destul de dificil

C) o Nu chiar atât de dificil - copilul meu înţelege aproape totul

D) o Deloc dificil - de vreme ce copilul înţelege perfect limba în care se predă


R40

11.7 (Dacă răspunsul la Q11.6 este A,B sau C întrebaţi) Profesorii îl ajută pe copilul vostru să înveţe

limba de predare?

A) o Foarte des B) o Uneori C) o Aproape deloc


Dacă intervievatul are cel puţin un copil cu vârsta între 3-7 ani, şi care NU este la grădiniţă sau

orice altă şcoală, continuaţi cu următoarea întrebare:

11.8 Spuneţi-mi cele mai importante 3 motive pentru care copilul vostru nu este încă înscris la

cămin/grădiniţă/ program comunitar



o Copilului meu nu îi place la grădiniţă.

o Este prea scump.

o Nu am bani să îi cumpăr copilului haine/încălţăminte pentru grădiniţă

o Nu lucrez deci pot sta acasă şi să fiu cu copilul meu.

o Nu îmi place/ nu am încredere în profesori.

o Alţi copii nu se poartă bine cu copilul meu.

o Nu este nici o grădiniţă în apropiere.

o Nu sunt suficiente locuri disponibile pentru copiii noi de la grădiniţă

o Copilul meu ar trebui cu familia.

o Copilul meu nu înţelege limba în care se predă.

o Alte motive: .........................................................................


Dacă intervievatul are cel puţin un copil cu vârsta între 5 - 7 ani, şi care este deja la şcoala pri-

mară, continuaţi cu următoarele întrebări:

11.9 La şcoala copilului vostru, ceilalţi copii sunt...?



11.10 In clasa copilului vostru de la şcoală ceilalţi copii sunt...?




la şcoală?

A) o Foarte des B) o Uneori C) o Aproape niciodată


R41


11.12 Este dificil pentru copilul vostru să înţeleagă lecţiile din cauza limbii în care sunt învăţaţi?

A) o Foarte dificil - copilul meu nu înţelege nimic

B) o Destul de dificil

C) o Nu chiar atât de dificil -copilul meu înţelege aproape totul

D) o Deloc dificil - de vreme ce copilul înţelege perfect limba în care se predă


11.13 (Dacă răspunsul la Q11.12 este A,C sau C întrebaţi) Profesorii îl ajută pe copilul vostru să înveţe limba

de predare?

A) o Foarte des B) o Uneori C) o Aproape deloc D) o Niciodată

E) o Nu ştiu/ Niciun răspuns

11.14 Cât de bună sau rea credeţi că este şcoala primară?

A) o Foarte rea B) o Rea C) o Bună

D) o Foarte bună E) o Nu ştiu/ Niciun răspuns

11.15 Copilul vostru a dat un test înainte de înscrierea la şcoala primară?


11.16 Dacă DA, care a fost rezultatul?

o Copilul a intrat la clasa întâia a şcolii primare standard

o Copilul a intrat la clasa întâia a şcolii primare speciale standard

o Copilul a fost trimis la un program de pregătire pentru şcoală de un an

o Copilului i s-a spus să mai aştepte un an - deci el / ea a stat un an acasă

o Copilului i s-a spus să mai aştepte un an - deci el / ea a mers la grădiniţă

o Altul: .........................................................................


12. Other socio-economic data

Vă mulţumesc pentru răbdarea dumneavoastră de până acum. Aş dori să vă mai adresez doar câteva întrebări despre

gospodărie. Nu sunteţi obligaţi să răspundeţi la oricare dintre întrebări dacă nu doriţi. Amintiţi-vă că informaţiile

adunate în acest chestionar sunt anonime deci numele vostru nu va fi legat de informaţii în niciun fel.

12.1 Ce nivel de şcoală au urmat părinţii/ persoana care are grijă de copii?

(Indicaţi cel mai înalt nivel de educaţie; folosiţi codurile de mai jos)

A) Studii superioare / Universitate B) Post-secundare, educaţie non-terţiară

C) Educaţie secundară vocaţională D) Generală secundară /Gimnaziu

E) Specială primară F) şcoala primară standard

G) Nu au terminat şcoala primară H) Nu au mers la şcoală

I) Altul: .................................................... J) Altul / Niciun răspuns

Cod:

Mama: Tata: Persoana care are grijă de copii:

(dacă e alta decât părinţi)

R42

12.2 Mama copiilor are un document de identificare?


12.3 Au toţi copii certificate de naştere?

A) o DA, toţi B) o NU, cel puţin unul dintre ei NU ARE

C) o NICIUNUL dintre ei C) o Nu ştiu/ Niciun răspuns

12.4 Casa sau locuinţa unde trăiţi are…?

A) O bucătărie în interior? da o nu o Nu ştiu/ Niciun răspuns o

B) O toaleta în interior? da o nu o Nu ştiu/ Niciun răspuns o

C) O latrină? da o nu o Nu ştiu/ Niciun răspuns o

D) Canalizare interioară pentru dispunerea apei aruncate (folosite)?

da o nu o Nu ştiu/ Niciun răspuns o

E) Duş/baie în interior?


F) Apă potabilă în interior? da o nu o Nu ştiu/ Niciun răspuns o

G) Electricitate? da o nu o Nu ştiu/ Niciun răspuns o

H) Televizor? da o nu o Nu ştiu/ Niciun răspuns o

I) Linie telefonică mobilă/fixă?


J) Un radio? da o nu o Nu ştiu/ Niciun răspuns o

K) Un computer? da o nu o Nu ştiu/ Niciun răspuns o

L) Conexiune la internet? da o nu o Nu ştiu/ Niciun răspuns o

12.5 Numărul de oameni din gospodărie sub 18 ani: ...........................................................................

12.6 Numărul de oameni din gospodărie peste 18 ani: ........................................................................

12.7 Spuneţi-mi activitatea primară în care sunt angajaţi membrii gospodăriei care au peste 18 ani?

(Folosiţi codurile furnizate mai jos)

A) angajat G) pensionar

B) persoană fizică autorizată H) student

C) locuieşte în străinătate I) neangajat şi fără niciun alt loc de muncă

D) concediu de maternitate J) lucrează în afara unui loc de muncă oficial

E) casnică K) Alta: ...............................................................................

F) fermier L) Nu ştiu/ Niciun răspuns

R43

Membrii gospodăriei: Completaţi codurile:

Mama:

Tata:

Persoana care are grijă de copii:

(dacă e alta decât părinţii)

13. Întrebări ce trebuie completate de către intervievator:

13.1 Gospodăria este situată într-o aşezare separată în afara oraşului / satului?

A) o Da B) o Nu

13.2 Gospodăria este localizată într-o parte a oraşului / satului, unde toţi /aproape toţi vecinii

sunt romi?

A) o Da B) o Nu

VĂ MULŢUMESC FOARTE MULT PENTRU TIMPUL DUMNEAVOASTRĂ ŞI PENTRU COOPERAREA DUMNEAVOASTRĂ. DACĂ AVEŢI VREO ÎNTREBAREDESPRE EVALUARE, SAU DORIŢI VREO ALTĂ INFORMAŢIE, SUNTEŢI LIBERI SĂ NE CONTACTAŢI ORICÂND!

Roma Education Fund( Fundaţia pentru Educaţia Romilor)

Mark Center

Teréz körút 46, 1066 Budapest- Hungary(Budapesta-Ungaria)

tel.: +36 1 235 8030

fax: +36 1 235 8031

e-mail: [email protected]

web: www.romaeducationfund.org

skype: roma.education.fund

Slovak Governance Institute (SGI)(Institutul Guvernamental Slovack)

Gajova 4, 811 09 Bratislava

tel.: +421 910 444 636

Web: http://www.governance.sk



R44 R45

CONTACT INFORMATION

Roma Education Fund (Fundaţia pentru Educaţia Romilor)

Mark Center

Teréz körút 46, 1066 Budapest– Hungary (Budapesta-Ungaria)

tel.: +36 1 235 8030

fax: +36 1 235 8031


web: www.romaeducationfund.org

skype: roma.education.fund

Slovak Governance Institute (SGI)

(Institutul Guvernamental Slovack)

Gajova 4, 811 09 Bratislava

tel.: +421 910 444 636

web: http://www.governance.sk


Roma Education Fund

With support from the European Union

a Datelor Adunate

Documents

Transcript of a Datelor Adunate