A Curs 5 DPI.ppt

24
Instrumente pentru protecţia drepturilor de proprietate intelectuală (DPI) • De ce este necesară protecţia proprietăţii intelectuale • Ideile nu sunt protejate ci numai forma (perceptibilă simţurilor) sub care acestea se materializează • Instrumente de protecţie

Transcript of A Curs 5 DPI.ppt

Page 1: A Curs 5 DPI.ppt

Instrumente pentru protecţia drepturilor de proprietate

intelectuală (DPI)• De ce este necesară protecţia

proprietăţii intelectuale• Ideile nu sunt protejate ci numai

forma (perceptibilă simţurilor) sub care acestea se materializează

• Instrumente de protecţie

Page 2: A Curs 5 DPI.ppt

Proprietatea intelectuală cuprinde 2 mari domenii:

• Dreptul proprietăţii industriale - protejat prin Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM/ www.osim.ro)/ L84/1998:

1. Servicii de INFORMARE GENERALA 2. Servicii în domeniul INVENŢIILOR 3. Servicii în domeniul MĂRCILOR 4. Servicii în domeniul DESENELOR şi MODELELOR 5. Serviciul "Plicul cu Idei" 6. Servicii EDITORIALE şi TIPOGRAFICE 7. Servicii de BIBLIOTECĂ şi SALĂ DE LECTURĂ 8. PREDIAGNOZA de proprietate industrială

• Drepturile de autor - protejate prin Oficiul Român pentru Drepturile de Autor (ORDA/ www.orda.ro) = autoritate unică de reglementare, evidenţă prin registre 6 naţionale, supraveghere, autorizare, arbitraj şi constatare tehnico-ştiinţifică în domeniul drepturilor de autor şi al drepturilor conexe.

• Registrul National: de opere; al copiei private; al foonogramelor; al programelor pe calculator; al videogramelor; al mutiplicatorilor de discuri optice, casete audio si casete video.

Page 3: A Curs 5 DPI.ppt

Organisme Internationale de protectie a DPI

• OHIM (The Office for Harmonization for

the Internal Market)/ https://oami.europa.eu/ohimportal/en/, pentru piata UE

• WIPO (World Intellectual Property Organization/www.wipo.int/portal/en/index.html.

Page 4: A Curs 5 DPI.ppt

DREPTUL DE AUTOR = ansamblul normelor juridice ce reglementează

relaţiile sociale ce decurg din crearea şi valorificarea operelor ştiinţifice, literare şi artistice.

(Legea nr. 8/1996 privind drepturile de autor şi drepturile conexe.)

Obiectul dreptului de autor este constituit din operele de creaţie intelectuală: - ştiinţifice (ex. studii, comunicări, prelegeri), - literare (ex. romane, poezii, critică literară) şi- artistice (opere muzicale, artă coregrafică, foto ş.a.).

Page 5: A Curs 5 DPI.ppt

Condiţii (ce trebuie îndeplinite cumulativ): • o creaţie a minţii omului (persoana juridică, în

principiu, nu poate fi titulară a dreptului de autor);

• să fie vorba despre o creaţie exprimată într-o formă concretă, perceptibilă simţurilor umane; nu neapărat prin publicare (manuscrise, notiţe, schiţă, tablou, partitură); dreptul de autor nu ocroteşte conţinutul de idei al operei ci doar o anumită formă de exprimare a acestor idei;

• creaţia intelectuală trebuie să prezinte originalitate: trebuie să reflecte exprimarea personalităţii creatorului.

După ce opera a fost creată, autorul acelei opere devine titular al dreptului de autor. NU este necesară înregistrarea ei, prezentarea ei la o anumită autoritate sau organizaţie de altă natură!!!!

Page 6: A Curs 5 DPI.ppt

PROPRIETATEA INDUSTRIALĂ Două categorii de obiecte ale acesteia:

a. creaţii intelectuale industriale – invenţia, – inovaţia, – know-how-ul, – modelele de utilitate, – desenele şi modelele industriale, – topografia circuitelor integrate etc.

b. semne distinctive ale activităţii industriale:

– mărcile (de fabrică, de comerţ sau de serviciu), – indicaţii geografice (denumiri de origine şi/sau indicaţii

de provenienţă), – numele comercial (firma),

- emblema.

Page 7: A Curs 5 DPI.ppt

Caracteristici ale drepturilor de proprietate industriala:

• sunt bunuri, sunt susceptibile de apropriere ca drepturi patrimoniale;

• sunt transmisibile (după caz, prin licenţă sau prin cesiune);

• sunt bunuri necorporale – nu au o substanţă materială;

• se caracterizează prin ubicuitate: a) sub aspectul apariţiei = bunuri create de două sau

mai multe persoane ce au lucrat în mod independent, unele de altele, în acelaşi timp (sau în perioade de timp diferite), în acelaşi loc (sau în locuri diferite);

b) sub aspectul folosinţei desemnează aptitudinea obiectelor proprietăţii industriale de a putea fi folosite, chiar în integralitatea lor, de două sau mai multe persoane, independent una de alta, în acelaşi timp si in acelaşi loc sau în locuri diferite.

Page 8: A Curs 5 DPI.ppt

Brevet de inventie

Model de utilitate Marcă Desen/Model

industrialDrept de

autorSecrete

comerciale

Patent Utility model Trade Mark Industrial design Copyright Trade secret

Invenţii tehnice

Invenţii tehnice

Un semn distinctiv

Aspectul estetic al unui produs

Rezultatul muncii de creaţie

O capabilitate ce conferă avantaj comp.

•produs•proces

produsproces

•vizual•sonor •olfactiv

•bi-dimens.•tri-dimens.

•arte•harţi şi des. tehnice•programe

Know-how

20 ani 10 ani 10 ani (cu prelungire)

5 ani (cu prelungire până la 25 ani)

•Durata vieţii autorului + 70 de ani

Până când devine public

•noutate•pas inventiv•aplicabilitate industrială

La fel ca la brevet cu cerinţe de inventivitate mai scăzute

Caracter distinctReprezentare grafică

•originalitate •caracter individual•utilitate

•formă de expresie•originalitate

•secret•substanţial•identificat

OSIMOEB (EPO)OMPI-TCB

- OSIM OHIM (TM&D)OMPI-TCB

OSIMOHIM (TM&D)OMPI-TCB

ORDA •…

Page 9: A Curs 5 DPI.ppt

Dreptul la exclusivitatea exploatării invenţiei

examinat sub două aspecte: • conţinutul exploatării, pe care este îndrituit să o

exercite titularul asupra invenţiei (dreptul de exploatare a invenţiei) (latura „pozitivă” a dreptului);

• conţinutul exclusivităţii recunoscute titularului (dreptul la exclusivitatea exploatării invenţiei) (latura „negativă” a dreptului).

Este interzisă (fără consimţământul titularului): – fabricarea, folosirea (în scop comercial), oferirea spre

vânzare, vânzarea sau importul în vederea folosirii, oferirii spre vânzare, ori vânzării;

– utilizarea procedeului, precum şi folosirea, oferirea spre vânzare, vânzarea sau importul în aceste scopuri a produsului obţinut direct prin procedeul brevetat.

Page 10: A Curs 5 DPI.ppt

Reguli generalea. Reproducerea servila (identic cu originalul)

b. Teoria variantelor de execuţie (a fost încălcată exclusivitatea dacă la obiectul reprodus se regăsesc elementele constitutive esenţiale ale invenţiei); contrafacerea se apreciază în raport cu asemănările, iar NU cu deosebirile;

c. Teoria echivalentelor (un element din structura produsului este înlocuit cu un element diferit, cu rol identic sau asemănător);

Existenţa ori absenţa calităţii de comerciant este nerelevantă, dar numai folosirea în scop comercial – nu şi aceea în scop personal – constituie încălcare a exclusivităţii.

Oferirea spre vânzare a produselor şi vânzarea acestora reprezintă contrafacere. Numai comercializarea produselor constituie contrafacere, iar nu şi achiziţionarea acestora.

Page 11: A Curs 5 DPI.ppt

Transmiterea drepturilor privind invenţiile

Contractul de cesiune de brevet = titularul brevetului de invenţie, în calitate de cedent, transmite cesionarului, în tot sau în parte, cu titlu oneros sau cu titlu gratuit, dreptul exclusiv de exploatare a invenţiei.

a. După modalitatea în care se poate realiza:• Cesiunea totală din punctul de vedere al obiectului său =

când ceea ce se transmite este dreptul la brevet în întregul său şi, prin aceasta, folosinţa exclusivă asupra invenţiei cu toate prerogativele sale.

• Cesiunea parţială = limitată numai la anumite drepturi conferite de brevet, ori numai la o anumită parte a invenţiei protejată prin brevet.

b. După teritoriului la care se referă:• Cesiunea totală, = dreptul transmis se poate exercita pe întreg

teritoriul statului care a eliberat brevetul;• Cesiune Parţială = când priveşte numai o parte a acelui

teritoriu.

Page 12: A Curs 5 DPI.ppt

Contractul de licenţă de brevet Contractul de licenţă de brevet = convenţia prin care una dintre părţi

(licenţiator) conferă celeilalte părţi (licenţiat) dreptul de folosire temporară, totală sau parţială, a unui brevet de invenţie. Nu se transferă dreptul subiectiv de proprietate industrială asupra invenţiei, ci se atribuie beneficiarului un simplu drept de folosinţă a invenţiei, în limitele stabilite prin contract.

După întinderea folosinţei pe care şi-o rezervă licenţiatorul: • licenţa simplă (neexclusivă ) = licenţiatorul păstrează dreptul de a folosi el

însuşi invenţia şi de a autoriza şi alte licenţe. • licenţa exclusivă = licenţiatorul se angajează să nu încheie şi alte licenţe

asupra aceleiaşi invenţii, pentru produsele şi pentru teritoriul pentru care s-a încheiat licenţa exclusivă;

• licenţa exclusivă absolută = licenţiatorul se angajează ca, pe timpul contractului, să nu mai folosească nici măcar el însuşi invenţia pentru produsele şi pentru teritoriul la care se referă licenţa exclusivă.

După întinderea folosinţei autorizate beneficiarului, licenţele pot fi:• totale sau parţiale, cu limitări în timp, în spaţiu, referitor la obiect (doar

anumite elemente ale acestuia), referitor la modul de utilizare (fabricare, vânzare, export, import, etc).

• pure (când nu i se alătură elemente caracteristice altor operaţiuni juridice) sau complexe (reunirea licenţei şi a altor contracte (furnizare, cesiune, know-how, etc.), într-o singură operaţiune complexă de transfer de tehnologie).

Page 13: A Curs 5 DPI.ppt

MĂRCILEMarca nu dă naştere nici unui drept personal nepatrimonial,

ci numai unor drepturi patrimoniale care pot fi transmise (atestată de certificatul de înregistrare).

• Registrul Naţional al Mărcilor• publicată de către OSIM în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială.

Drepturi născute în legătură cu marca: • dreptul de prioritate, • dreptul la eliberarea certificatului de înregistrare, • dreptul provizoriu exclusiv de exploatare a mărcii, • dreptul de a obţine despăgubiri (drept de creanţă) pentru

încălcarea oricăruia dintre drepturile menţionate anterior; este transmisibil.

Modalităţi de încetare a drepturilor asupra mărcii: - Expirarea termenului de valabilitate;- Renunţarea totală/ parţială - Decăderea: - Anularea

Page 14: A Curs 5 DPI.ppt

Valoarea de piata a unei marci

=veniturile pe care le poate genera, singura, facand abstractie de firma care o utilizeaza!

= activ intangibil (necorporal), valoarea marcii poate ajunge sa reprezinte si 80% din valoarea totala a patrimoniul companiei (exp.: Tiffany, Bulgary etc.).

Page 15: A Curs 5 DPI.ppt
Page 16: A Curs 5 DPI.ppt
Page 17: A Curs 5 DPI.ppt

Marcile:

ajuta la construirea si consolidarea identitatii produsului/ serviciului/ firmei etc. deopotriva in randurile clientilor, dar si cele ale furnizorilor, institutiilor financiare, autoritatilor etc.

Puteți face înregistrarea mărcii pentru 1 sau mai multe domenii (maxim 45, potrivit Clasificării Nisa).

În țara noastră, costurile asociate sunt, in functie de tipul mărcii (verbală, combinată, tridimensională etc.?), intre 350 - 485 de Euro/ domeniu (+55Euro suplimentar pentru fiecare nou domeniu (www.inregistrare-marci.ro/marca-inregistrata/cat-costa-inregistrarea-unei-marci.php/ oct.2014).

Page 18: A Curs 5 DPI.ppt

Transmiterea drepturilor privind marcile

Contractul de cesiune de marcă = titularul mărcii, în calitate de cedent, transmite cesionarului, în tot sau în parte, cu titlu oneros sau cu titlu gratuit, dreptul exclusiv de exploatare a mărcii.

După întinderea dreptului transmis: • cesiune totală - atunci cand transmiteti (ca

cesionar) catre cesionat, în întregime, drepturile asupra mărcii;

• cesiune parţială - dacă dreptul este transmis numai în parte.

Atenție! În cazul nedorit al unei executări silite, dreptul pe care-l aveți asupra unei mărci poate deveni un bun mobil și, în consecință, poate face obiectul urmăririi silite mobiliare (cesiune forțată).

Page 19: A Curs 5 DPI.ppt

Licentierea marcii:= una dintre părţi, licenţiator conferă celeilalte părţi, licenţiat sau

beneficiar dreptul de folosire temporară, totală sau parţială, a unei mărci.

Poate fi:- licențiere simpla (neexclusiva), dacă în calitatea dvs. de

licențiator vă păstrați dreptul a folosi și dvs. marca și chiar de a autoriza alte licențe;

- licențiere exclusivă- trebuie să vă angajați că nu incheiați și alte licențe asupra aceleiaşi mărci, pentru produsele şi pentru teritoriul convenite prin contract;

- licențiere de exculsivitate absolută- când renunțați și la dreptul dvs. de a utiliza marca.

Atentie! este vorba doar de cedarea dreptului de folosință, NU și a dreptului de proprietate, pe care il veți deține, în continuare.

Page 20: A Curs 5 DPI.ppt

Tipuri de licentiere a marcii (I):- licență de exploatare (beneficiarul poate să aplice marca pe

produsele proprii);- licență de folosire (când licențiatul este autorizat să aplice

marca numai asupra produselor primite de la dvs., ca licenţiator (produs vrac);

- licență de reclamă (când autorizarea beneficiarului se rezumă la folosirea mărcii, strict în scop promoţional, fiind asociată unuia din tipurile anterioare de licențiere).

Din punct de vedere al întinderii folosinței puteți opta pentru o:

• - licenţă (L) din punct de vedere profesional (beneficiarul poate folosi marca pentru toate produsele şi/sau serviciile pentru care ați inregistrat marca (L totală), sau numai pentru o parte dintre acestea, (L parțială));

• - licenţă (L) din punct de vedere temporal (beneficiarul are drept de folosință pe toată durata de validitate a mărcii (L totală), sau pentru o durată mai scurtă (L parțială)).

Page 21: A Curs 5 DPI.ppt

Tipuri de marci:Marcile colective - opțiune strategică eficace de a

crea și înregistra o marca, sub care membrii unei rețele profesionale (ex.: asociații de fabricanți, de comercianți, de prestatori de servici) să-și poată diferenția oferta de produse și servicii.

Mărcile de certificare pot fi înregistrate la OSIM doar de către persoane juridice legal abilitate să exercite controlul privind conforitatea cu standarde de calitate, a materialului, modului de fabricare, a preciziei sau a altor caracteristici.

Page 22: A Curs 5 DPI.ppt

Acte de concurenţă neloială:• orice fapte de natura sa creeze o confuzie; • afirmaţiile false în exercitarea comerţului, de natură să

discrediteze întreprinderea, produsele sau activitatea industrială ori comercială a unui concurent;

• indicaţiile sau afirmaţiile a căror utilizare, în exercitarea comerţului, poate să inducă în eroare publicul cu privire la natura, la modul de fabricaţie sau la caracteristicile mărfurilor.

Forme de contrafacere a mărcii:

• contrafacerea în înţeles restrâns = în general, o reproducere servilă sau brutală a mărcii altuia;

• imitarea frauduloasă a mărcii altuia = contrafacere deghizată prin care imitatorul reproduce numai trăsăturile esenţiale, izbitoare, sperând, cu ajutorul asemănării de ansamblu, să inducă în eroare pe consumatori, iar cu ajutorul deosebirilor, să se sustragă represiunii.

Page 23: A Curs 5 DPI.ppt

Indicație Geografică (IG)Denumire de origine (DO)= ansamblul însemnelor aferente,

certificand apartenența produselor dvs. (ca membru al unei asociații de producători), la o zonă geografică, țară, sau localitate și având reputație, calitate renumită, sau alte caracteristici ce pot fi atribuite originii geografice respective.

Atentie! IG/ DO trebuie înregistrată la OSIM!!!

Page 24: A Curs 5 DPI.ppt

GANDITI IN AFARA ZONEI DE GANDITI IN AFARA ZONEI DE COMFORT!COMFORT!

THINK OUT OF THE BOX!!!THINK OUT OF THE BOX!!!